1

DOBÂNDA ÎN MATERIE CIVILĂ REGLEMENTAREA DOBÂNZII PRIN ORDONANŢA GUVERNULUI 9/2000

ISTORICUL REGLEMENTĂRII DOBĂNZII. RAŢIUNEA EXISTENŢEI DOBÂNZII.

Dobânda, în materie civilă şi în materie comercială, a fost consacrată legislativ mai întâi în Codul Civil, apoi în Legea contra cametei, Decretul Lege nr 1700/1938 şi Decretul 311/1954. considerată a fi preţul plătit pentru cedarea unui capital. Conform Codului Civil, articolul 1088 :” La obligaţiile care au ca obiect o sumă oarecare, daunele-interese pentru neexecutare nu pot cuprinde decât dobânda legală, afară de regulile speciale în materie de comerţ, de fidejusiune şi societate. “. Legea contra cametei sancţiona cu nulitatea dobânzile ce depăşesc plafonul legal maxim. A urmat, după ieşirea din vigoare a Decretului 311/1954 o perioadă în care practica a fost împărţită, neguvernată de nici o prevedere legală, în general stabilindu-se dobânda în funcţie de dobânzile bancare, care erau şi ele foarte diversificate. Un act normativ în materie, dar cu aplicabilitate limitată, a fost Legea 76/1992 privind măsuri pentru rambursarea creditelor rezultate din acţiunea de compensare, regimul plăţilor agenţilor economici, prevenirea incapacităţii de plată şi a blocajului financiar, abrogată prin Ordonanţa Guvernului 10/1997. Cel mai recent act normativ a fost Ordonanţa Guvernului 9/2000. Dobânda este

În lipsa unui act normativ care să o reglementeze. numărul 1/1995. şi inflaţia în România era persistentă. este consacrat în articolul 1578 Cod Civil : “ obligaţia ce rezultă din împrumut în bani este totdeauna pentru aceeaşi sumă numerică arătată în contract. să o aplice şi nu să creeze dispoziţii normative. nefiind vorba de simple fluctuaţii ale monedei. debitorul este obligat să restituie exact suma pe care a contractato. Conform lui.DECRETUL 311/1954 ŞI LEGEA 76/1992 Dobânda legală prevăzută de Decretul 311/1954 Dobânda a fost reglementată. debitorul trebuie să restituie suma numerică împrumutată”. Ion Băcanu. pagina 34 . Întâmplându-se o sporire sau o scădere a preţului monedelor. Revista de Drept Comercial. respectiv se referă la numărul de monede şi nu la valoarea lor existentă în ziua contractului. asupra cauzelor ce-i sunt supuse.1 DOBÂNDA ÎN REGLEMENTĂRILE ANTERIOARE ORDONANŢEI GUVERNULUI 9/2000 . Acest principiu este considerat absolut necesar pentru stabilitatea vieţii juridice. în hotărârile ce le dă. înlătură echitatea în raporturile dintre cocontractanţi. pînă la Ordonanţa Guvernului 9/2000. În acest condiţii.2 Principiul nominalismului monetar. şi se impune existenţa unei dobânzi. departe a de a asigura stabilitatea vieţii juridice. principiul nominalismului monetar.” S-a observat că intervenţia legii era necesară. dobânda nu poate fi creaţia judecătorului. înainte de a sosi epoca plăţii. 1. Acest principiu este impus de articolul 4 Cod Civil : “Este oprit judecătorului de a se pronunţa. cu atât mai mult cu cât statul actualizează impozitele şi taxele în funcţie de rata inflaţiei. Textul foloseşte expres termenul “numerică”. studiul Regimul juridic al dobânzilor. care trebuie să respecte legea în hotărârile pe care le dă. prin cale de dispoziţii generale şi reglementare.

editura All. decretul fiind abrogat expres.Revista de Drept Comercial. studiul “Regimul juridic al dobănzilor”. numărul 1/1995. această dobândă era nulă de drept şi creditorul nu avea dreptul nici la dobânda legală. se aplică o dobândă legală de 6% pe an. prin Decret. dar dacă se depăşea cuantumul legal. în particular la inflaţie. mai ales în condiţiile în care decretul a fost criticat pentru neadaptarea la realităţile sociale. pagina 307 3. Prin Legea 7/1998 situaţia a fost clarificată. Părţile erau libere să fixeze o dobândă contractual. Excepţie au făcut băncile.3 prin Decretul 311/1954 pentru stabilirea dobânzii legale. dacă în temeiul legii sau al contractului o obligaţie este purtătoare de dobânzi fără a se arăta cuantumul lor. ca legea să stabilească o dobândă diferită de cea legală. care revenea statului ( articolul 2 din Decret). Actuala reglementare s-a lăsat mult aşteptată. Pînă la intrarea în vigoare a Legii 7/1998. Drept civil. odată cu trecerea la liberalizarea preţului şi cu restabilirea principiului libertăţii convenţiilor. Ieşirea din vigoare a Decretului 311/1954 a fost controversată. 1992. pagina 37 . opiniile au fost împărţite. care diminua grav valoarea creanţelor între momentul naşterii şi cel al plăţii lor. Articolul 1 din Decretul 311/1954 prevedea că. iar alţii susţinând că atât în materie civilă.Constantin Stătescu şi Corneliu Bârsan. parte din autori considerând că decretul a rămas aplicabil în materie civilă. cărora li s-a permis. acest decret a ieşit din vigoare3 2. Teoria Generală a obligaţiilor. Cei mai mulţi autori au considerat că el a ieşit din vigoare prin cădere în desuetudine. Bucureşti. Ion Băcanu. cât şi în materie comercială. în materie comercială aplicându-se dobânda pieţii 2.

Regula aplicării dobânzii legale doar când nu există prevedere a părţilor exista şi în perioada cât Decretul 311/1954 a fost în vigoare. Codul Civil pune în prim plan dobânda convenţională. şi este în vigoare şi în timpul reglementării Ordonanţei Guvernului 9/2000. a rămas aplicabil Codul Civil. debitorii vor plăti o penalitate de 0. dar în practică dobânda convenţională dispăruse aproape cu totul. El a fost în vigoare şi în timpul Decretului 311/1954. Codul civil nu determină un cuantum al dobânzii legale. respectiv 146% pe an. DOBÂNDA ÎN REGLEMENTAREA CODULUI CIVIL Codul Civil conţine o reglementare detaliată a regimului dobănzii. prevenirea incapacităţii de plată şi a blocajului financiar.4 Au fost exprimate şi opinii izolate conform cărora decretul în cauză a rămas aplicabil atât în materie civilă cât şi în materie comercială. Ea a fost abrogată prin Ordonanţa de Guvern 10/1997. în cazul neîndeplinirii în termen de 30 de zile de la data scadenţei unei obligaţii băneşti. prevedea că. De altfel. În vreme ce Decretul 311/1954 punea pe prim plan dobânda legală. Reglementările Codului Civil cu privire la dobândă se află în Codul Civil : . Legea 76/1992 privind măsuri pentru rambursarea creditelor rezultate din acţiunea de compensare.4% pentu fiecare zi de întărziere. şi după ieşirea din vigoare a acestuia. iar cea legală se aplică doar dacă nu există prevedere a părţilor în acest sens. Prin ieşirea din vigoare a Decretului 311/1954. regimul plăţilor agenţilor economici.

Astfel se arată că exprimarea codului poate la prima vedere să inducă în eroare asupra acestor daune. fiindcă se referă la obligaţiile pecuniare. cât şi a beneficiului pe care creditorul nu l-a realizat (lucrum cessans). Daunele sunt moratorii şi compensatorii : daunele moratorii sunt datorate pentru întârziere şi se aplică în materia obligaţiilor care au ca obiect o sumă de bani . Dezdăunarea are ca scop repararea integrală a prejudiciului. Capitolul VII “Despre efectele obligaţiilor”. vânzareacumpărarea. aflat în Titlul al III-lea “Despre contracte şi convenţii”. Pentru aceasta. Codul Civil prevede. cu toate că Cod Civil utilizează expresia “pentru neexecutare”. daunele compensatorii reprezintă o executare prin echivalent. reglementat de articolele 1587-1590 Cod contractuală. Legătura acestor daune interese cu dobânda prevăzută de la împrumutul cu dobăndă este explicată în doctrină în felul următor :”La împrumutul cu dobândă. repararea atât a pierderii suferite (damnum emergens). când ar fi trebuit folosit pentru întârzierea executării. neputând depăşi dobânda legală. Articolul 1073 Codul Civil prevede că orice creditor are dreptul la îndeplinirea exactă a obligaţiei. mandatul. Natura daunelor prevăzute de articolul 1088 este de daune-interese moratorii.5 în dispoziţiile generale cu privire la contracte. al Cărţii a III-a “Despre diferitele moduri prin care se dobândeşte proprietatea”. articolele 1088-1090 în materia contractelor speciale : împrumutul. este larg explicată în doctrină. în articolul 1084 Cod Civil. Dobânda reparatorie Natura daunelor interese prevăzute de articolul 1088 Cod Civil. în caz contrar având dreptul la dezdăunare. Dobânda remuneratorie şi dobânda .

Dobânda curge de drept. În materia contractelor. . Dar pentru acordarea lor. dovada prejudiciului nu este necear să fie făcută. Condiţiile acordării dobânzii 1. dacă acest lucru s-a prevăzut în contract. când s-a contractat . dacă lucru produce fructe sau alte venituri. curgerea de dobânzi.6 Civil. în cazurile prevăzute de articolul 1079 Cod Civil : când s-a prevăzut expres de lege. ci fructele civile ale sumei împrumutate. Dobănzile pot fi stipulate şi în materia împrumutului. În acest caz.excepţie de la prima ipoteză o constituie cazurile când dobânda curge de drept. în drept civil. Se aplică articolele 1088-1090 Cod Civil.să fi chemat debitorul în judecată. în timp ce dobânda pentru credite este o dobândă remuneratorie”4. dobânda nu reprezintă o reparaţie. În materie contractuală. este necesar ca creditorul să se afle într-una din următoarele ipoteze : . În materie de vânzare-cumpărare. existenţa daunelor se prezumă. există prevederi speciale cu privire la dobândă. Conform acestor articole. Dobânda la care se referă articolul 1088 Cod Civil este o dobândă reparatorie. mandatarul este dator de a plăti dobânzi pentru sumele întrebuinţate în folosul său ( articolul 1544 Cod Civil). articolul 1088 alineatul 2 prevede că dobânzile nu sunt datorate decât din ziua chemării în judecată. regulă cunoscută sub denumirea de “dies non interpellat pro homine”. sau dacă a fost pus în întârziere a plăti. Simpla scadenţă a obligaţiei nu atrage. articolul 1363 Cod Civil prevede obligaţia cumpărătorului de a plăti dobânda pânâ la plata capitalului. În materia mandatului.

conform căruia orice prejudiciu trebuie reparat. este datorată de la data cauzării prejudiciului şi trebuie consacrată prin hotărâre judecătorească cu caracter declarativ. colegiul penal. doctrina a arătat că articolele 10841086. iar dobânzile sunt datorate de la data hotărârii (fostul Tribunal Suprem. Revista de Drept Comercial. fără să existe necesitatea de notificare şi când obligaţia nu putea fi îndeplinită într-un timp determinat. iar 4. secţia Civilă. Dacă obligaţia consistă în a da sau a a face. decizia nr 89/1960). acordată pentru întârzierea reparării prejudiciului în lipsa unei evaluări anticipate a acestuia. În jurisprudenţă se consideră că hotărârea judecătorească de reparare a prejudiciului are caracter constitutiv.7 expres că debitorul va fi pus în întârziere. Cu toate că se află în acelaşi capitol ca şi articolul 1088. decizia civilă numărul 513 din 19 martie 1992). care nu se aplică prejudiciului rezultat din delicte. În materie delictuală nu se aplică articolul 1088 Cod Civil. care prevăd repararea integrală a prejudiciului şi condiţia ca acesta să fie rezultatul direct al neexecutări obligaţiei sunt aplicabile şi în materia prejudiciului rezultat din delicte. debitorul este pus în întărziere prin o notificare care i se face prin tribunalul domiciliului său. ci articolul 998 Cod Civil. pagina 12 termenul s-a împlinit fără ca ea să fie executată. numărul 2/19954. Regulile din materie contractuală sunt aplicabile şi în materia contractelor de muncă (Curtea Supremă de Justiţie. Cumulul dobânzii cu clauza penală . Studiul “Regimul juridic al dobănzii”. Ion Băcanu. În doctrină se consideră că dobânda legală. 2.

dobânda pieţii bancare). ÎN REGLEMENTAREA ANTERIOARĂ ORDONANŢEI GUVERNULUI 9/2000 Dobânda prevăzută de Decretului 311/1954 Până în 1989 prevederile decretului au fost aplicate fără a suscita controverse. şi :”Instituind această penalitate. în sentinţa numărul 22 din 8 iulie 1993. anticipată şi forfetară a întinderii prejudiciului şi totodată a cuantumului daunelor-interese pentru repararea acestuia”. Curtea de arbitraj Bucureşti a hotărât. părţile au înţeles să facă o evaluare convenţională. cu argumentul de text reprezentat de articolul 1088 Cod Civil “daunele-interese pentru neexecutare nu pot cuprinde decât dobânda legală” . în materia aportului social când se datorează şi dobânzi şi despăgubiri. în sentinţa numărul 41/1994 a hotărât că nu se pot acorda dobânzi bancare întrucât părţile au stabilit despăgubiri într-un anumit cuantum. instanţele au fost libere să aprecieze ce dobândă să acorde.8 Cele mai multe instanţe nu acceptă cumulul dobânzii cu clauza penală. În acest sens. Excepţiile sunt consacrate în drept comercial. După 1989.clauza penală reprezintă o evaluare anticipată a prejudiciului iar dobânda este o evaluare legală a daunelor interese (fie dobânda stabilită prin Decretul 311/1954. În acest sens. aplicabilă în lipsa acordului părţilor. care are semnificaţia juridică a unei clauze penale. şi în materia mandatului. Curtea de arbitraj Bucureşti. JURISPRUDENŢA ÎN MATERIA DOBĂNZII. odată cu opiniile împărţite ale autorilor cu privire la ieşirea din vigoare a decretului. . el fiind considerat ieşit din vigoare. unele instanţe au considerat că Decretul 311/1954 este aplicabil şi au acordat dobânda de 6% pe an. fie. când mandatarul care dă altă destinaţie sumelor primite are aceeaşi obligaţie ca şi asociatul. În acest sens.

Dobânda prevăzută de Legea 76/1992 Conform acestui act.4% pe fiecare zi de întârziere. Printre cele mai importante a fost cea cu privire la necesitatea includerii în convenţia părţilor a unei clauze penale . prin care s-a acordat o dobândă de 0. chiar dacă acesta depăşea cu foarte mult dobânda pieţii (Curtea de arbitraj Bucureşti.9 că :” în actuala stare a reglementării legale. au hotărât că decretul în cauză este ieşit din vigoare. respectiv 146% pe an. Mai mult. dobânzile pe care le-ar fi încasat reclamanta dacă ar fi avut sumele depuse în bancă. dobânzile practicate pentru disponibilităţile la vedere. secţia comercială. prin care s-a acordat o dobândă de 130%). Cum acestea erau foarte variate. dobânda pe o care banca o plăteşte titularului de cont curent. respectiv 146% pe an şi Tribunalul Bucureşti. Şi aplicarea acestei dobânzi a suscitat controverse. prin această hotărâre susţinând teza autorilor care considerau Decretul 311/1954 aplicabil atât în materie civilă cât şi în materie comercială. sentinţa numărul 481 din 8 septembrie 1994. dobânda era de 0. sau aceasta a fost aleasă prin aplicarea normelor conflictuale. sentinţa numărul 41/1994. Decretul 311/1954 se aplică şi în raporturile comerciale”. când lex voluntatis a fost legea română. Cele mai multe instanţe. acordându-se : dobânda băncii cumpărătorului la data efectuării plăţii respective. Au existat instanţe care au hotărât acordarea dobânzii în cuantumul stabilit prin contract. astfel că au acordat dobânzile existente pe piaţă. şi practica instanţelor în acest domeniu a fost diversă.4% pe zi de întârziere. etc. dobândă reprezentând media dobânzilor practicate pentru sumele de bani depuse în cont curent. aceeaşi dobândă a fost acordată în litigiile de comerţ internaţional. judecătoreşti sau arbitrale.

Dacă în perioada după ieşirea din vigoare a Decretului 311/1954 unele instanţe au acordat dobănzi în cuantumuri extrem de ridicate. Regulile cu privire la condiţiile cerute pentru acordarea dobânzii au rămas cele din Codul Civil. dacă acest cuantum a fost prevăzut în contract. Opiniile au fost împărţite şi în ce priveşte cumulul acestei dobânzi cu dobânzile bancare. Ordonanţa Guvernului 9/2000 preia principiul legalităţii dobânzilor. le este permis părţilor să stabilească rata dobânzii pentru întârzierea unei obligaţii băneşti. instanţele fie acordând numai dobânzile bancare.10 prevăzând dreptul la dobândă. Dobânda contractuală şi cea legală sunt ambele consacrate în noua reglementare. În plus. regulile cu privire la plata ei anticipată şi la anatocism. dar şi alte prestaţii cu orice titlu sau denumire. consacrat de Decretul din 1954. Se consacră astfel caracterul remuneratoriu al dobânzii. dacă acestea erau sub nivelul de 0. fie numai dobânda prevăzută de Legea 76/1992. DOBÂNDA ÎN REGLEMENTAREA ORDONANŢEI GUVERNULUI 9/2000 Ordonanţa Guvernului numărul 9 din 21 inuarie 2000 a stabilit nivelul dobânzii legale pentru obligaţii băneşti. Ordonanţa Guvernului 9/2000 defineşte dobânda drept :” nu numai sumele socotite în bani cu acest titlu. Dobânda contractuală Conform Ordonanţei Guvernului 9/2000. chiar dacă depăşea cu mult dobânda pieţii. pe care unii autori o susţineau. .4% pe zi. la care debitorul se obligă drept echivalent al folosinţei capitalului”. în vreme ce alţii s-au opus acestei cerinţe care nu era prevăzută de lege.

când se plăteşte dobânda legală. în Ordonanţa Guvernului 9/2000 părţile pot stabili o dobândă care să depăşească dobânda legală. Întrucât noua reglementare nu prevede nimic expres. se datorează numai dobânda legală. . Este o nulitate care se aplică numai raporturilor civile. dar nu se arată rata acestora. Sub imperiul Decretului 311/1954. Depăşirea dobânzii legale prin convenţie este sancţionată de articolul 9 al Ordonanţei. (articolul 2 din Ordonanţă) 2 . argumentul constând în similtudinea cu reglementările anterioare Legea contra cametei şi Decretul-Lege 1700/19385 Dobânda legală Prin Ordonanţa Guvernului 9/2000 sunt consacrate două ipoteze : 1 – situaţia în care se prevede în lege că obligaţia este purtătoare de dobânzi.11 În acest sens. datorită specificului raporturilor din acest domeniu. în doctrină s-a opinat că este sancţionată cu nulitatea doar suma ce depăşeste limita legală.situaţia în care contractul prevede că obligaţia este purtătoare de dobânzi. În lipsa actului scris. a fidejusiunii şi a mandatului. Codul civil prevede obligaţia achitării de dobânzi în materia vânzării. dacă se stipula o dobândă mai mare decât cea legală. Spre deosebire de reglementarea Decretului 311/1954. cu nulitatea de drept. creditorul pierdea şi dobânda legală. părţile sunt libere să stabilească cuantumul dobânzii prin contract. în care nu se putea depăşi dobânda de 6%. În dreptul comercial. dar cu maximum 50% pe an. o asemenea clauză fiind nulă şi pierzându-se şi dobânda legală. fără a determina cuantumul lor. noua reglementare prevede o dobândă legală egală cu taxa scontului fixată de Banca României şi diminuată cu 20%.

dar numai în condiţiile articolului 7 : “ Plata anticipată a dobânzilor se poate efectua pe cel mult 6 luni. această obligaţie revenind Băncii Naţionale. ca dobânda să fie percepută anticipat. Dobânda astfel încasată rămâne bine dobândită creditorului. în articolul 3. diminuat cu 20%. indiferent de variaţiile ulterioare. În materie civilă. Acest nivel este publicat în Monitorul Oficial al României. noua reglementare foloseşte următoarea formulă : “ în toate celelalte cazuri dobânda legală se stabileşte la nivelul taxei oficiale a scontului stabilit de Banca Naţională a României. dar. creditorul cere să i se acorde acest lucru.” Nivelul taxei oficiale a scontului este cel din ultima zi lucrătoare a 5.12 În aceste cazuri Ordonanţa Guvernului 9/2000 determină dobânda legală. Ordonanţa Guvernului 9/2000 stabileşte expres dobânda comercială la nivelul taxei oficiale a scontului stabilit de Banca Naţională a României.” Anatocismul . numărul 7-8/2000 fiecărui trimestru. perceperea anticipată a dobânzii este permisă. “Regimul juridic al dobânzii în noua reglementare”. prin cererea de chemare în judecată. Decretul 311/1954 interzicea. Prin noua reglementare. Partea I. Dobănda legală este datorată şi atunci când nu există convenţie scrisă în acest sens. Aceasta este diferită în dreptul civil faţă de cea din dreptul comercial. Revista de Drept Comercial. valabil pentru întreg trimestrul următor. Anton Fuduli.

care permitea. după scadenţa lor. La ieşirea acestuia din vigoare. se va stipula dobânda la alte venituri viitoare. în articolul 1089.13 Anatocismul a fost interzis în perioada cât Decretul 311/1954 a fost în vigoare. de mai înainte şi în momentul formării unei convenţii alta decât o convenţie comercială. dar numai pentru dobânzi datorate pe cel puţin un an. se va declara nulă. atât în materie civilă cât şi în materie comercială. Prin intrarea în vigoare a Ordonanţei Guvernului 9/2000. ori mai mult de un an. Alineatul 2 al articolului 1089 stipula următoarele :” Clauza prin care. el a fost permis fără restricţii.” la dobânzile datorite pentru un an sau pentru mai puţin. Anatocismul în materie civilă beneficiază astfel de o nouă reglementare în articolul 8 : “ Dobănda se va calcula numai asupra cuantumului sumei împrumutate.” În materie comercială. Cu toate acestea dobânzile se pot capitaliza şi pot produce dobânzi în temeiul unei convenţii speciale încheiate în acest sens. a fost abrogat articolul 1089 alineatul 2 Cod Civil. a devenit aplicabil Codul Civil. anatocismul în materie civilă. dar cu restricţii : numai dacă exista o convenţie cu privire la dobândă pe o perioadă de cel puţin 1 an. sau .

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful