CONSTRUCTII PENTRU AMATORI.

PUBLICATIE LUNARA EDITATA DE REVISTA" TIINTA I TEHNICA" • 24 PAGINI- 2 L
...

-
-
-
-
-
-
i
-
-
--
ii
!ellarea cititorului va fi ă la ce ar putea folosi acest
rind, la redarea muzicii, ă din diverse surse
La redarea • .,illor micro I la ţ ficute la microfon, la audierea unor
Ş tot legat de ă amplificator, vom reaminti ă un cap de magnetofon de orice
plasat la intrarea de microfon, poate asigura
benzi magnetice gata inregistrati cu maximum
Dar ă nu ă ă ş ţ acestui amplificator inainte de
In consec'
ţ ă de montajele de amplificatoare cu tuburi
electronice. amplificatoareie cu tranzistoare au o serie
de avantaje Tn ceea ce ş dimensiunea mult
mal ă fidelitate audio mal ă ă mult
mai ă cAldurA. ă randamentulul ridicat.
au o ă de 8llploatare mai mare ,i sini mai ş
de construit Nu trebuie trecut sub ticere principalul
dezavantaj - posibilitatea de defectare. Ampliflcatoa-
rele moderne cu tranzistoare folosesc scheme din
ce in ce mal sofisticate, mal ales tn etajele de putere
- final ,i alimentator. Ş este ă faptul ă cu cn
un montaj are mai putine piese ,1 acestea nu functio-
ă la limita parametrilor maximi, cu atn fiabilitatea
- adicA soliditatea - montajului este mal ă Nu
poate fi vorba, ţ de a exager8 In directia
ă deoarece vor avea de
suferit.
In amplificatorul prezentat mal jos, In figura 1, s-au
prevAzut din proiectare o serie de ă menite
sA reduci riscul de defectare.
Ampliflcatorul este alcAtutl d,n ă blocuri:
preamplificator, cu douA tranzistoare; etaj dela zor
pe transformator simetric; etaj final firA transformator
de le,lrei celuli de alimentare.
Preampllflcatorul folo.e,te douA tranzistoare ş
nuite cu germanlu, din care T
1
este preferabil si fie
de ţ de once tip de fabricatie, de exemplu
EFT sau echivalent AI doilea tranzistor
poate fi de acela,i tip sau unul banal de frecventa
Intermediari .au audlofrecventi. Factorul de amplifi-
care al tranzistoarelor - lntre 30 ,1 100. In functie de
acest factor trebuie reglati valoarea rezistentei, mar-
cati cu stelutl, prin care se aslguri polarizarea bazei
primului tranzistor. Acest tip de preamplificator are
un zgomot de fond deosebit de redus $i, odati reglat,
nu ă ă ă Tot In acest preamplificator
este prevazut ş un reglaj al tonalitAtii printr-un circuit
de reactie negativA ă de ţ ă
Etajul defazor pe transformator ş un tran-
zistor de putere ceva mai mare, de exemplu EFT 125,
orice tip de tranzistor care poate disipa intre 200 ş
1 000 mW se poate folosi In aceastA functie, cu conditia
de a suporta pe colector cel putin o tensiune de 25 V.
Transformatorul de defazare poate fi procurat din
comert, fiind cel folosit la aparatul Electronica «Sport».
EI poate fi confectionat de amator prin bobinarea
unui mÎez de lole fie de permalloy de 0,5 ... 1cm2
tiune, fie de 1,5 ... 2,5 cm2 tole ferosiliciu. Primarul, ş
intr-un ş ă va avea 1 500 de spire, bobinate
cu conductor emaUat de 0,08 ... 0,12 mm diametru.
Secundarul va avea in ambele cazuri 2 x 400 de spire,
bobinate cu conductor emailal de 0,15 .•• 0,25 mm
diametru. Nu este necesar ă se ă un bobinaj
blfilar al secundarului, cum se ă
tios In unele ă In schimb, se ă inter-
catarea unui strat de foitA subtire parafinatâ din 200
in 200 de spire la primar, un strat bun de izolatie fntre
primar ,i secundar (trei straturi de ţ ă ă
sau ă subtire ulei ati). Bobinajul poate fi executat
tip «mosor». La introducerea tolefor pe miez se va
Iasa un tntrelier de 0,2 ... 0,3 mm. Transformatorului
asamblat i se va face o cutiulA de ă de fier in vede-
rea ă lui. Se poate folosi ă de fier de la
cutii de conserve, ă cu cositor. Conexiunile trans-
formatorului se vor trece printr-un orific iu al cutiei.
Etajul final simetric este echipat cu ă tranzis-
toare de putere de ş tip, de dlslpatle 40 ... 80 ţ
Tipuri foloslblle: oe 26, ASZ 15, EFT 239 sau echiva-
lente. Tranzistoarele vor fi alese pereche, pe cit posibil
cu ş factor de amplificare (13=30-100) ş ş
curent initial de colector. Felul de atac ales, cu trans-
formator de defazare, permite ă se evite defectarea
etajului final prin ă ă tranzistorii finali
fiind izolati din punct de vedere al componentei con-
tinue de restul montaJuluI. Tranzistoarele finale se
monteazA in mod obligatoriu pe radiatoare ' termice
confectionate din aluminiu, alamA sau cupru, de 2 mm
grosime. In figura 2 se dau cotele minime pentru
radiatoare, de asemenea si pentru radiatorul diode!
de redresare. Radiatoarele pot fi executate ş cu un
gabarlt mal marei pentru tranzistoarele finale o supra-
ă de circa 100 cmll pentru fiecare este pe deplin
satisfllcAtoare. Intre etajul final $i delazor exist! un
circuit de reactie negativll, care reduce distorsiunile
$i ş curba de raspuns, eliminind rezonantele
translormatorului detazor. ă la punerea In ţ
une a montajului in difuzor se aude un zgomot muzical
puternic, InseamnA cA circuitul de ţ actioneazA
Invers $1 trebuie sa se inverseze sensul circuitului;
pentru aceasta este suficient se inverseze capetele
primarului transformatorului de defazare. Tot la pune-
rea In functiune trebuie sA se regleze valoarea rezis-
ţ notatA 3 klloohmi, cu ă astfel ca nivelul
auditlei si scadA cam la jumAtate. ş
ratA a valorii ei poate duce la autooscilarea
iulul. .
ş etajului final se face printr-un conaensator,
ă transformator de ş Este foarte important
ca la orice punere In functiune a montajului difuzorul
ă fie ş altfel tranzistoarele finale pot ş din
uz. Valoarea condensatorulul de cuplaj cu difuzorul
are o mare ţ ă cu cit valoarea lui este mai
mare, cu aut redarea frecventelor joase este mai ă
ş puterea cedata difuzorului mal mare. In cazul unor
PRIiAHPLlI'ICA7t:JR
50-i-ZSO
lJEFAZOR. ALIHI!NrATOR

FIN,4,1.
f"F
Fip.1
rranzistoare care admH o disipatie de 50 W. se po·
Jbtine 20 W la ş cu distorsiuni ă
Etajul final poate fi echipat fi cu tranzistoare puse
:n paralel, puterea nedistorslonatl cresctnd cores-
ă Puterea ă cu 5% distorsiuni poate
ă SOO/o din dlslpalle cu conditia tolosirii unor
radiatoare eficiente. Pentru protectia etajului final
s-au luat o serie de mAsuri. Astfel. in circuitul emitaa-
relor s-au dispus rezistente de limitare a curentului.
care mAresc ş stabilitatea ă Rezistentele se
confeclioneazA din CJt!V8 centimetri de ă de
ă pentru ş electric. ă pe o ben-
ă de pertinax sau pe tubul unei rezistente defecte.
Valoarea nu este critici. poate oscila Intre 0,25 ...
1,5 ohmi. Penlru a preintimpina defectarea tranzis-
toarelor finale, In serie ·cu colectorul lui T 4 este inter-
calatA o slgurant4 fuzibllA de 2A, care se arde In cazul
cînd din ş se ă difuzorul. In paralel
pe circuitul de ş este dispus un grup RC. care
are drept scop sA ducA la mad eventualele frecvenle
ullrasonice.
Redresorul este ă din transformatorul de retea
Tr2' o diodA de putere $1 un condensator de filtraj.
Pentru ca tot montajul amplificatorului ă fie realizat
sub o forma moderna, cu o ă de citiva centi-
metri, transformatorul se ă pe un miez cu limba
ă ă de 3 ... 5 cm, Tn611imea pachetului de tole
fiind de 1,S ... 2,5 cm. Sectiunea miezului va avea deci
fntre 4,S cml ş 12.5 crnt. Se va prefera o ţ in
jurul a circa 8 cmt, care convine $i pentru realizarea
amplificatorului In dublu exemplar pentru redare
stereofonlcA. Pentru redare mono, In telul prezentat.
un miez de S ..• 6 cma este suficient. Pentru un miez
de 8 cmt, iatA datele de bobinaj: ţ A-B are
720 de spire cu conductor de 0,3 mm; B-C are 600 de
0,25--0,3 mm; secundarul are 33 de splre fnlre
punctekt O-E (S V alternativ, pentru alimentarea
unui beculet de &V, folosit pentru semnalizarea func-
ampliflcatorulul) ,1 100 de spire Intre punc-
E-F. In total, 2OV, boblnat cu conductor emailat
1,2 ... 1,5 mm diametru. Cu cit se va realiza mai
Iplat transformatorul de retea. cu atit tot amplifica-
torul va fi mai plat, fiind singura pied mai ă
\Care dicteaza dimensi unile aparatului. EI va fi fixat in
suportul ampliflcatorulul prin prezoane sau ş
bobinajul distantindu-se de fundul ,aslului prin tuburi
confectionate din tablA de aluminiu I nrulatA. Dioda
redresoare va fi de orice tip de putere. care ă reziste
cel putin la 2A. In ă se pot folosi ţ valide
de tranzistoare de putere defectate (baza ă la
plus) sau chiar diode redresoare de tensiune mai
mare, legate doua In paralel, fArA risc de defectare,
INTRARE
- =-
Condensatoarele de filtraj din ă ramura alimen-
ă vor avea tensiunea. de functionare eel ţ de
2SV, fiind recomandate condensatoare la o tensiune
de ţ de 35 ... 70V, mai voluminoase. dar
mai sigure. In cazul cfnd amatorul nu are condensa-
toare de valoare mare, poate lega in paralel condensa-
toare de valori mai mici. pIna la realizarea ă ţ
dorite, tinInd seama ,1 de volumul pe care-I ă
Restul condensatoarelor pot fi la tensiuni de functiona-
re Intre 12 ,114V. Rezistentele, In afara cazurilor notate
in schemA, vor fi de 0.2S ... O,5W.
ECRANAJ
TASL.A DE FII!R
TRANSFORMATOR
DEFAZARE
La punerea in functiune a amplificatorului se va
veghea ca potentiometrele semireglabile, care asigure.
polarizarea etajului final, sa aibA cursorul plasat la
ă asigurlndu-se maximti de 2k.O. La
ş la retea se va trece la ă tensiunilor
(pe preamplificator circa 16V, pe colector defazor
circa 2OV, pe colector tranzistor T 4 ci rca 28 ••. 30V).
In difuzor nu trebuie d se aud! nlCl un fel de brum,
cel mult un ş fI,Ut. Se trimite semnal la intrare $i se
regleaza cele doua potentlometre ale etajului final,
astfel Tncft ţ sA aibA un maximum de putere ş
claritate. Din reglajul ţ al celor doua poten-
tiometre, trebuie ca Intre colectorul tranzistorului
T ş ă ă se ă jumAtate din tensiunea de
8. colectorulul tranzistorului T . De justetea
acestei ă depinde toatA calitatea redirii amplifica-
torului mai ales la reduse de ţ Cu tran-
zistoa;e de tip obi,nult, cursoarele potentiometrelor
trebuie plasate cam la jumAtate. Odata reglajul facut,
cursoarele se vor fixa cu ctle o ă de vopsea.
Se IasA ampllflcatorul ă functioneze ă semnal
circa o ă Radlatoarele tranzistoarelor finale trebuie
ă fie cu ă ş reci, controlul se va face din timp
in timp. tn caz de IncAlzire, se va reface reglajul polari-
ă etajului final. DupA aceasta se trece la verificarea TRANSFORMA7DR RE,TEA
valorii celor doua ţ de polarlzare notate
cu ă la tranzistorul T ş T . Reglarea se face
pe semnal pentru maximum He nedistorsionat.
Se ă manual faptul ă tranzistoarele
respective nu se 1ncalzesc. Ele trebuie ă functioneze
total la rece.
ă din realizarea pArtii mecanice a amplificatorului
se Iau ă pentru ă ă a montajului;
astfel ş amplificatorului va fi ă cu orificli
circulatia aerului, de asemenea capacul. Pre-
amplificatorul se va ecrana asemenea transform alo-
rulul de defazare 1ntr-o cutie de ă de fier. p.entru
evitarea ctmpurilor magnetice parazitare date de trans-
formatorul de retea ş cel de defazare. Se vor ecrana
conexiunile care duc la bornele de intrare, la poten-
tiometrele de volum ş de corectie a tonului. Ampiifi -
catorul lucreazA liniar fntre 30 ş 15000 Hz.
TRAFO
A,a cum s-a spus mai sus., ampliflcatorul poate
fi realizat ,i In varianta stereo, prin dublare. AII"1:ent a-
torul, ş este nestabilizat, poate face ţ ă unet ase-
menea modificAri. .
Ampilflcatorul poate fi realizat ş sub o ă mal
simplificatA, cu o putere de redare de maximum 'ZN.
alimentatorul fIInd realizat cu un Simplu transformator
de sonerie (S - 8V), toate condensatoarele puttnd
fi la o tensiune de functionare de 2SV,
finale pot fi de tip mai mic. de S ... HIN. pentru redarea
de discuri, forma miniaturala a ţ
ţ montarea, la un loc cu picupul, IOtr-o micA
ă piatA.
CA c;;
Redarea ă de ă fidelitate
prin intermediul unui singur difuzor ă
o serie de deficiente, astfel incit, i n vederea
unor ă calitative, se folosesc cel ţ
trei difuzoare. Gama de ţ se imparte
in trei zone cu mijloace electronice, la redare
folosindu-se difuzoare special concepute pen-
tru gama de ţ ă ă 1) bas:
2) medii; 3) inaije.
Cu ajutorul filtrelor ă se poa-
te obline ca i ntreaga ă de ţ ă fie
ă ţ ă in zone, iar zonele ă aiba ţ
ă de ţ ă ţ se face
in punctul de trecere de la un difuzor la altul.
De remarcat ă trecerea nu este ă pentru
a evita ţ unei ă artificiale.
In vederea unor ă calitativ superioare,
se construiesc aparate de radio cu mai multe
difuzoare (2-5). Redarea la aceste aparate se
face in ţ net superioare ţ ă de aparatele
cu un singur difuzor, ă ă lipsei de
ţ acest gen de ţ este un compro-
mis din punct de vedere acustic, intrucit, dato-
ă ţ de ţ ă fiecare difuzor
Ă
Noferia/e
in
sectiune
DESPRE:
re area
ac sticl
de inaltI·
calitate
ar trebui ă ă o cutie ă Rezultatele
cele mai bune se ţ cu ajutorul cutiilor sepa-
rate calculate pentru difuzorul ă
(vezi ă din mai 1971 al revistei noastre).
Pentru evitarea unor calcule complicate, În
fig.1 ă ţ unei cutii «50nex». Fig. 2 repre-
ă aspectul exterior al cutiei .
Cutia este ă ă pentru redarea ţ lor
joase. Are avantajul unui randament foarte
bun la o dimensiune ă ş posibilitatea
folosirii unor difuzoare cu diametre diferite
de cel ţ avind rezultate similare. S-a
folosit un difuzor tip EAG Hx 403 spi re (R.P.
Ungara) cuSCi==3> cm, 2JJN ş ţ de rezo-
ţ ă de 36Hz. ţ esle de 15!l.Se pot
folosi, la nevoie, ş alte tipuri din cele care se
ă in ţ pentru de radio sau
televizoare, avind ă la adaptarea corespun-
ă a ţ Dintre difuzoareJe româ-
ş ă difuzorul de 4W pentr u
radioreceptorul «Modern».
Cutia ( Sonex» este ă de la cutiile
de tip «Karlson», avind ă unele
NICOLAE GALAMBOS
. ă care permit reducerea. gabaritului ,
ă ă ă ţ O parte din sunete
(aproximativ peste 150Hz) ies direct din cutie,
o ă parte ă in special sub 150Hz, ă
i n cele ă camere de ţ ă 1 ş 3 ş au
ş prin fantele 2 ş 4. Fanta 4 ă ă cu o
ă de bass-reflex. Fanta 2 are ş prin
portiunea ă ă portiune ne
ş de o pilnie ă avind ă
dimensiuni mult mai reduse. Curbarea. fantei
de dispersie este datA in coordol"late xy in ta-
belul din f ig. 1. Este deosebrt de ă
ă a cutiei pentru a evita o auto-
rezonantA. Ciocni nd peretele cutiei, r -are voie
ă dea un sunet de <<l emn». Tn caz contrar.
trebuie luate ă de rigidizare ş ş
cu materiale fonoabsorbante. Fig. 3 ă avan·
tajele nete ale cutiei «Sonex» ş din ă
ă
Pentru redarea frecvente lor mijlocii ş i nalte
s-au folosrt difuzoare «Goodmans», tipul «MI -
DAX 100», de 2ffl - 15.n ş respect iv, " TRE-
BAX 100», de 2'JN - 15ll.
CUR8URA FANTEI DE DISPERSIE
IN COORDONATE XV
X mm. Y mm.

12
.. 13
80 17
120 23
'"
37
200
"
24. 73
280
"
32. 122
... 153
.00 183
44. 22.
... 285
52. 312
5110 3S8
600
'"
...
."
I
Fig. 4 ă sr.hema ă cutiei pentru
cele ă difuzoare. Cutia contine, de âseme-
nea. ş piesele filtrelor de ă
Fig. 5 ă schema de conexiuni a filtre-
lor, precum ş rezultatul ă ă Frecven-
ă de separatie sint de 750Hz ş 3750Hz.
Atenuarea filtrului este de ă
Pentru cei care nu pot procura difuzoarele
mentionate, ă ă execute cutia con-
form fig. 6, montind mai multe difuzoare cu
ă din cele care se ă in comert.
Pentru tonuri inalte se ă un ă
de ă ori mai mare de difuzoare ca pentru
ţ mijlocii. Difuzoarele electrostatice
care se ă in ţ sint recomandabile
pentru tonuri foarte inalte ş dau un rezultat
excelent ă sînt montate ă cu difu-
zoarele cu ă Atragem ă ă o ă
atentia asupra importantei ţ de
adaptare a impedantelor.
SISTEME DE DIFUZOARE LA
AMPLIFICATOARELE STEREOFONICE
In vederea ţ unei impresii ţ
a muzicii, se folosesc aparate cu amplificatoare
speciale cu ă patru sau chiar opt canale.
ă ă principiile de ă ale inregis·
ă stereofonice sint cunoscute ş vom in-
sista asupra sistemelor de.difuzoare in vederea
ă stereofonice. in cele ce ă ă
in ţ sistemul stereofonic cu ă
canale - stinga (S) - dreapta (D) -. acest
sistem fiind cel mai ă la noi.
Fig. 7 ă modul ş de ş a
sistemului de difuzoare la o redare ă
cu ă canale. Se ă ă ă cutiiler
ş respectiv, al difuzoareler se ă ş
zarea difuzoarelor este ă intrucit acest
lucru depinde atit de dimensiunile ş proprietA-
!ile acustice ale camerei cit ş de ă ş
amplasarea auditoriului.
Cutia pentru sunetele joase, avind gabaritul
cel mai mare ş fiind ă cea mai costisitoa-
re, este ă ă ă o solutie pentru o ă
cutie, cu un difuzor pentru sunete joase, ă
pentru cele ă ă difuzoarele pentru mijlocii
ş inalte ă separate pentru fiecare cale
(vezi fig. 8, 9 ş 10).
La amplificatoarele cu tranzistori, În punctele
notate cu X se ă un condensator
de 5OO)lF; ă trebuie avut ă ca ampli·
ficatoarele ă fie suficient de stabile la o ă
ă
Pentru a ă ă caracteristicile sistemu-
lui, se pot atenua ş mai mult frecventele mijlocii
ş Înalte care aJuny la difuzorul de joase cu
ajutorul unui ţ de filtre .RC <drece JOS».
Conform figurii 11, o ţ ă a fii·
trului RC {<t rece JOS» ă din R
1
ş C
1
, care
ă o atenuare de ă ă se pune
in continuare ţ a doua R
2
C
2
, teoretic
atenuarea ajunge la ă ă trebuie
ă fie de ori mai mare decit R , pentru
eVitarea unei ţ RC se
ă ă formula TIR, unde
citatea in microfarazi; T =constanta de timp în
rsecunde; ţ in ohmi.
ă un tabel cu constantele de timp nece-
sare pentru ţ ă de separatie.
Inlocuind valorile În ă se ă
ş valorile Re·
F(Hz) T(!<sec.)
60 2700
70 2300
60 2000
90 1 800
100 1 600
125 1 300
150 1 100
Pentru ţ unei ă ş mai mari
de ţ medii ş inalte la difuzorul de joase.
ă ş alte solutii, care sint prea complicate
i .. r . chi r de ă
meo'ksi m,,/Ie
S
mMii si
'*
sfhg"
(
180
6S 1
t.
1
'So
J5
120
(0$
90
75
60
'"
'o
o
I ,"hor
1..
2 2.pallOf./
I
J.cvlre SOIVE,(
\

\ \
\
\
7
I I
\
I 7
'\.
/ /
."'-
'\

/
1)
1'- .
/ .-
r::-; _'_

ts:
1.-'
t< ::1
2.
120
30
medii si
.
S
..

s-o
I I
sa ." 70 80 90 100 t,
Re,. 3
meqi; si Îna/lt!
*

dreapf,

+--bass
SfO
AM
PRIMIT
DE LA
CITITOR
eomBmB
PENTRU
.CONVERTOR PENTRU
BENZILE DE RADIOAMATORI
• APARAT UNIVERSAL
CU TUB CU NEON
• MANIPULATOR
PENTRU ALFABETUL MORSE
cart. Ea poate fi ţ pe un miez obi,nuit de
ferocart fi are 75 de spire. Din conductor de cupru
emailat cu di ametrul de 0,15 mm L. se bobineazil In
,antul central al carcasei fi are 20 de spire din conduc-
tor ş diametrul de 0,2 mm, acordul pe ţ inter-
mediarA ă Intre 1 400 ,1 1 500 KHz se face cu aj ....
torul condensatorulul trlmer CT, de 100 pF.
Bobinele se realizeazA pe carcase de 30 mm diame-
tru, cu conductor de cupru emallal, cu diametrui de
0,6 mm, ctte cb»ul pe aceea,1 carcasl, ,1 anume:
L cu L ş L cu L., distanta dintre f iind de
2 I mm. hobinele sint schimbAtoare, fiind montate In
culoluri de tuburi electronice.
Acordul pe diferite f recvente, cuprinse In cadrul
benzilor de radioamatorl, se face cu ajutorul conden-
saloarelor variabite pe un ax CV l' CV. de 100 pF fie-
care. Alimentarea convertor ului se face de la redre-
sorul receptoruluI. LegAtura Intre ş convertoru-
lui ,1 antena receptorului se face pri ntr-un cablu
coaxial cu impedanta de 75Il, cu o lungime maximA
de 50 cm.
Ă ALIODOR
Reglarea convertorului este ă se acordeazA
receptorul Intre 1 400 KHz ,i 1 500 KHz, Intr-un punct
unde nu se aude nici o emisie, punct ce se noteazA,
deoarece rAmine definiti v
Se ajusteazA condenaatorul trlmer CT, pinA se obti-
ne maximum de zgomot de banda In difuzorul recep-
torul ui. Se introduc bobi nele ă benzii
dorite ş se ă antena la convertor. A r oi,
fie cu ajutorul unei heterodlne, f ie al unor statII cu frec·
ţ ă se ă trimerul CT. pinA ce
banda respectivi poate fi ă In Intregime prin
ţ de capacitate a celor douA condellsatoare va-
riabile pe un ax. DupA acestea se regleazA trimerul
CT pinA la maximum de semnal, apoi este suficientA
condenhtoarelor variabile pentru recep-
ţ diferitelor statii.
Folosirea convertoarelor duce la mArirea considera-
bilA a ă ,i ă receptoarelOf, In
special pentru cu ţ mai mari, cum sini
cele de U, 21. 28 MHz ş uneori, 144 MHz.
Convertorul nu este altceva decH un etaj ă
de frecventA la le,irea ă ă o ă inter-
mediari de o valoare mai ridicatA (fn general, de ordi-
nul a 1 600 KHz) . Receptorul propriu-zis se acor-
deazA cu circuitele de Intrare pe ă ţ ă in-
ă Folosirea aparatului ş slmtl-
--
Banda ă de spire
MHz
LI
L
2
L3
L
4
3,5 8 40 25 6
7 6 28 16
4
14 5
i'- 15
9 1
21 ,i 4 7 4 2
28
TBLB-
COMANDA
ICUSTICI
In8. M. ZAMFIR
Amatorilor de automatizari le ă schema
unui di spozitiv de telecomandA cu 4 canale care
functioneaza In spectrul frecventelor acustlce, dispo-
zitiv ce poate fi utili zat Intr-o ă ă la
comanda unor machete sau ă
tor raportul semnal parazit, respectiv sensibilitatea,
ş eliminA frecventele imagini supArAtoare In benzile
de radloamatori.
Convert orul din figura alAturatA este simplu ş folo-
ş un singur tub electronic, triodA-hexodA tip
ECH 81 , la care ş functia de oscilator
locai, Iar hexoda de schimbAtor de frecventa (mixer).
Transformatorul de ă ă este
compus din bobinele L., ş LI> ' L s este o ă ş
nuiti pentru unde medii , de preferintA pe miez de fero-
A
Semnalul acustic este receptionat de microfonul
piezoelectric M '1' amplificat de tranzistorII T I' T '-' T ,
(ampllflcatorul de audlofrecventi) . le,irea amplifi ca-
torulul este ă la patru filtre LC. acordate fiecare
pe cHe o frecventa de ă Frecventele de
ă slnt: 1 650 Hz, 2 250 Hz, 2750 Hz ş 250 Hz.
Fiecare semnal dii ş la bornele filtrului, unei
tensiuni ce se amplificA prin tranzistorul Ti ' se redre-
GHEOIIGHE UNGUIIEANU
cal,lajiek" imprimat.. tot ma'
procedee moderne la r ....
mm.
cu
termo-
este de
pentru acoperirea suportului izotant,
cupru, au o puritate mare, porozitate
variind lntr. 0,035 mm ,'0,135 mm.
metalluue ă constau In redu-
n a metalului ce urmeazi a fi depus, cu
ă energic. Reducerea se
suprafata suportului Izolant ş pentru
ţ stratului metalte slnt necesare
[1 fi degresarea suportului Izo/snt.
metodele chimice de reducere a mela-
folosi argintarea oglinzii
foloolnd ca solutie o sare compled amo-
care se reduce cu olucozA, formal-
de hidrazidi. procedeu cunoscui de
poate experimentat cu alte ocazii ,i
nu mai i"sistlm.
cupru ă preclpitat-180 g
-180 g
causticA solutie de 20% - 1 litru
Pentru reducerea ,i depunerea chimicâ a cuprulul,
In ţ obtinuti de culoare albastrA InchisA, se adau-
gA o solutie de 40% aldehidA formic4. Se ă
ca mal sus, Iar depunerea va dura 20-30 de minute.
Pentru obtinerea c:arbonatulul bazie de eupru se
dizolvj In ă cca 250 g sulfat de cupru, se ş
solutia pInA la 4O-SO"C ş se ă o solutie concen-
tratA ,i ă de carbonat de sodiu (sodi de rufe cald-
natal pl mlla completa decolorare a solutieI. Preclplta-
lui verde de carbonat de cupru format se ă prin
decantare.
Procedeele chimice descri se ă dezavantaiul
ă stratul metalic obtinut are o ţ ă destul de ă
pe suportul izolam In cazul cind decaparea ,1 asperi-
zarea nu au fost Ulicute bine.
Procedeul electrolitic de obtinerea foliilor de cupru ş
lipirea acestora pe slralullzolant cu un adeziv, ş la
prima vedere pare un procedeu complicat. este in
realitate foarte simplu, economic si productiv.
Obtinerea folillor de cupru ă in depunerea
seazl prin dioda 07J. ajungind la baza tranzistorului
T
1
o tensi une $' mai mare; In felul acesta curentul de
colector ş mutt ,i releul R 1$1 atrage ă
Bobi nele L sInt confectionate pe inele de ă cu
dlametrul exterior de 18 mm, avind 650 de splre din
Cu- Em 0.1 mm.
Capacitatea ă In paralel pe ă stabi-
le,te frecventa de rezonantA a fiecArui filtru ,1 va avea
urmAtoarele valori :
C, - O,033)'F: C, - 0,015 ?: C, - 0,01 ]JF:
C4 - IS 800 pF.
TranzistorII ţ sint de tipul EFT 353 sau TI 13 cu
p mai mare de 30. Se vor folosi relee cu ţ
inlerni de
Ca surd de semnat la emisie se poate folosi un fluier,
semnalul de fa un generator AF sau fi uieratul propriu.
MontaJul se executi pe circuit cft mal compact,
preferabil imprimat, ,1 se allmenteazl de la o ă de
t V (doul baterii de 4,5 V).
In schema allturatl a fost delenat un singur cBnal.
reltul fIInd identice ca schemi.
(-eMctrollJ:Of'uI) ce contine ... eIectroUI: IICkL
Un "'_ oriQIMI .. --. .-.:_ de
auboe:!n __ dln._"1ra _III de CUllRl
.. fonftI ..... cu un MOd tmprowtzat dintr-un
_ de _ de eu,,", (_ al'- .-de
dlmen"unl -cittertt.. curlttte bine In ,","labll, CIiN le
a,tem uniform pe fundul unul vas cMespunzitor
(eventual, o chiuy'" fotografk:l Incipltoare), flcfn-
du·se un contact eleetrk: cft mai bun. ţ metalk:A
(catodul) .. va pla .. orlzon .... bine fixatI, deasupra
stratulul de d ... uri, ptstrtrtdu-se o ţ ,1 un par.
""am cor.spunzltor. La acest procedeu melaful le va
depune pe matrltl circulind de JOI In IUS, impurllAtUe
rAminind In solutie, Itratul metalic depus va fi foarte
pur ,i compact, ceea ce ve mari ,i mei mult yetoarea
acestui prOC:edeu Konomk:.
Ce ţ metaUci pentru depun., .. pelk:ulei de
cupru (calodul) le poate folosi o placA de o,el, cupru,
aluminiu. plumb. PregAtirea suprafetei metalice con.ti
fn obtlner .. un. ""cu" paalve .eparatoare, pentru
ca foita de cupru sA se poeti efalprlnde cu u,urlnlA.
Matrltele de ţ sau cupru se trateazl cu sulfurA de
sodiu, se oxldeazl sau se freacl cu o 80lutie de 0.1%
cearA In bem:lnl. 01elul Inoxldabll, ţ cro-
mate, aluminlul sau plumbul formeazA pelicula separa-
toare naturalA ,1 nu necesitA nici un tratament de pasi.
vlzare.
Pentru depunerea cuprului se fOlos.,te un eleetrollt
acid, foarte accesibU, avlnd urmatoarea ţ $i
urmltorul regim de lucru:
_eloi N __ del", _ ... ., .......
I ""'- _ de III de "*""" .............. _ o
_ ...... II1II de ........ __ .. _ nu
.... , • ee" ...
d8c1 ....... un ............ ' ',alllLttul
prtft barbotare. Cunoaclnd .c ... tI reguli de depunent
a cuprululln functie de denaltat .. de curent, groalmea
stratutut de cupru nec.aarlse poate ltablll In prealabil
prin calcul In raport cu durata electrollzei.
Ou.,. ţ .. foitei de cupru, aceaata se delprinde
cu gnjl de pe supr.ata calodulul. se spall, se uaucl,
se lipe,te de placa Izolaloare ,1 se preseazA puternte
plnl la evaporar ... olventulul din adeziv.
Adezly-ul folollt nu trebuie .. alba proprletltl fizice.
mecanice, termice ,1 electrice mei Ilabe decft suportul
Izolator ,1 nu trebuie sa aibl efecte corOlive asupra
follei de cupru.
Stratificata .. placate cu metat trebu" si satlsfacl
anumit. cerinte Impuse de condltllkt de exploatar •• ca:
ţ la dezlipire a foll81 de cupru de pe stratul
Izolator, ţ la ,ocul termic produs In cazul lipi-
turllor cu COSitor; caracteristicile electrice referitoare
In speeial la luportul Izolanl; planeitatea ,i starea su-
prafetelor de cupru $' a ţ neacoperite cu
cupru.
DacA se lucreazl cu materiale corespunzAtoare ş
conform indicatII lor, s. vor obtine stratlflcate placate
de bunA calitate, In cantitAti luflciente $1 la un pret de
cost redus, oferind experimentatorului satisfactii deo-
sebite.
aparat universal
cu tub cu DIDU Te"- 1. MiilEA
ş cum am ă In ă trecut al revistei
noastre, ţ unor aparate cu tub cu neon este
ă ş ş de realizat de orice amator. AstAzi vom
prezenta un aparat universal de Incerciri ce necesitA
6 ş radio ş un tub cu neon. Ca tub cu neon se
ă tubul sovietic de tip MH-3 sau orice alt
tub cu neon cu tensiunea de aprindere de 60-80 V.
Schema aparatului este simplA (fig. 1). Aparatul se va
monta 1nlr-o cutie de tablA sau plastic cu dimensiunile
10 x 10 x 3 cm. lateral se vor monta bornele 1-1 '. Iar
pe partea superioarA A , e, C, O ş becul cu neon. Cu
acest aparat se pot face mal multe probe:
- Incercaru condena.toar.lor. la bornele A-B
se va conecta o rezistenta R de.i! O kO,iar la bornele CO
condensatorul C
x
care se In Ă (fig. 2). la intrare
se aplicl tensiunea continui Ea = 80 V. ţ se co-
necteazl ţ R ,1 tensiunea de alimentare.
Apoi se conecteazl condensatorul C
x
' Oadl: conden-
satorul este bun, atunci becul cu neon S9 aprinde un
fl mp, dupj care ei se stinge. Cu acest sistem se pot
incerca condensatoare cu valoare mai mare de 3 nF.
Cu cn ş valoarea condensatorulul, cu atn ş
ş timpul elt este aprins becul cu neon. In cazul cfnd
condensatoruJ este scurt-circ uitat. becul cu neon rA·
mine tot timpul aprins, Iar efnd condensatorul estE
Intrerupt, becul cu neon nu se aprinde de loc.
-Incercarn bobinelor ,i transform_tOiuelor.
Pentru bobinele cu inductante nu prea mari se faCE
montajul din fig. 3, In care Intre bornele C ,IOse faCE
un scurtcircuit. La conectarea tensiunII Ea = 80 V. In
bobina l apare o tensiune contraelectromotoare da-
torati ţ tensiune ce duce la aprindere,
beculul cu neon. In cazul cind bobina nu este
rupti sau cTnd ea nu are un numAr de splre In scurt·
circuit, ia conectarea sau deconectarea lui Ea becul Cl
neon se aprinde pentru un timp foarte scurt. In Cai
contrar, becul cu neon nu se aprinde. Pentru bobine Cl
inductan1e mai mari, la care tensiunea contraelectn>
motoare este mare, se monteazA rezistenta R I pentru I
proteja tubul cu neon. Cu acest sistem se pot misUrl
ş ă ş ă releelor.
(Va urm<!.
A

8
_i
'" -111,<
N
r;
A A
8
f ...
ItJ
t ..
E. II!
R -*'I(
'jil 11
/' -
n. -. 2
flff..1
11
FIg. CX
MANIPULATOR
PENTRU ALFABETUL MORSI
Pentru a lovita alfabetul Mors., prezentam citi-
torilor ş un oscilator cu ţ de lucru de
circa 1 kHz. Este schema unui olcilator simplu Re
cu un tranzistor de tip OC 72, EFT 121-123, EFT
321-323, leA, AC 122 etc. Montajul se alimenteazl
de la o ten.iune de 3-;-6 V, furnizata de la r&dt •• or
sau baterii. Pentru audjfie 8e va folosi o pereche
de ca,tl. Montajul functioneaza clnd manipulatorul
M este apasal Totregui montaj se poate realiza
- Intr-o cutie mk:l de material plaatic, pe o ţ
d. circuit imprimat sau de pertinax pe eare • ..au
fixat caple.
Ş AVANSATI
PINlBU
IRA NlmlOARI
1 .... O. D. GEOIIGESCU
Un mare numAr de radioam.atori construiesc mon-
taje cu tranzistoare, dar nu totdeauna pot si obtinA
rezultate optime din lipsa unor instrumente de mA-
suri specializate, cat ţ un avametru ş un ln-
cereAtor de tranzistoare. Montajul prezentat mai
j08 permite vernÎcarea rapidA 8 tranzistoarelor.direct
pe ţ permittnd, prin ţ sorta·
r. lor dupa factorul de amplificare ş ă grupa
de ţ in ţ ă sau ă
Montajul este construit dupa schema din figura 1.
Eete un clalic receptor radio, cu amplificare directa,
care ş tranzistorul TI In functie de ampli-
ficator de ţ .. periodic. cu ş pe
ţ o celu&l de ţ cu dublare de tan-
liune, In cara ţ doua diode punc1i!o,me
ş un etaj amplificator de ţ cu tran-
zistorul T.. . Pentru ţ se ş o ă
radio cu ţ de 50()....4 000 ohmi.
Radioreceptorul se ă fira tranzistoare ş
una din diode, acestea urmind si fie ş In
ş borne tocmai in vederea ă lor.
MontaJul propriu-zis este alcltuit cu o foarte
mare ţ ă ln ceea ce ş alegerea valorilor
pieselor, in limitele indicate ţ randamen-
tul optim, ă ă a avea navote de valori ultra precise.
Cele doua. ţ de 1 M fi servesc la re-
glarea polarizarii bazelor tranzistoarelor CBfB se tes-
teazA. Este posibita schimbarea valorii lor Intre
0,25 ş 2 MQ, alegind in sensul unei valori mai mici
a ţ o ţ Intre bazl ş ă
de valoare mai micA -In preajma a 5 KQ.;ln cazul
unei valori mari a ţ ţ va
Ivea o valoare mare. Deoarece sensibilitatea recep-
torului cu amplificare ă este redusa, ca la
orice tip de aparat din acelstA familie, s.-a renuntat

la folosirea unui condensator de acord variabil ş
la folosirea unui comutator de ă preferlndu-se
acordul fix, prin condensatoare comutabile, pe cele
trei ţ mai uzuale la noi 'in ţ douA In gama
de unde medii ş una In gama de unde lungi.
Antena este o b&ra.de feriti cu ţ ă
sau dreptunghiularA, cu o lungime minimA de 7 cm.
Pe ă ă de feritA, deasupra unei carcase
ţ din hlrUe rulatA, se bobineazA 150 de spire
cu conductor de 0,08 ... 0,15 mm cu orice fel de Izer
ţ splrA lingi spirA. BoblnaJul se plaseazA spre
un ă II barei de feriti . Aceasta este bobina LI '
Ea se acordeaza fix, pe cele trei ţ prin
condensat04,f8 a caror valoare se va determina expe-
rimental, Intre 100 ş 700 pF. Aceasta determinare
se va face cu ajutorul unui condensator variabil,
Inlocuindu-se apoi condensatorul variabil cu con-
densatoare fixe sau grupe de condensatoare plasate
tn paralel; de exemplu, pentru 175 pF, necesar
Intr-un CIZ, se pun In paralel condensatoare de
100+50+25 pF. Acordul nefiind prea critic, valorikt
stnt ş de determinat ş de sortat Condensatoarele
trebuie ind al fie de buni calitate.
1n cazul regiunilor unde cimpul de ţ
este slab din cauza ţ geografice Sau In
cazul blocurilor din beton armat, se poate ş
o antenl exterioarA la borna A, eventual boroe A
poate fi legati la ţ de alimentare cu curent
electric, ţ jucind rolul de ă Condensa-
torul din circuitul Intenei In acest caz trebuie sA
albi tensiunea de ţ la cel ţ !500 V.
Bobina L.. de cuplaj. se bobln .. za peste bobina
ş va avea 10 ... 15 spire, cu ş tip de con-
ductor.
Tn rest, monlajul nu mai meriti comentarii, fiind
deosebit de simplu de ţ ş executat.
IO-fS0I'F
>-1
1T+100r
A
51<+ Sk+
II
'0.
20.
D,
II
(r ",'oor
Jl.OT+IOOT
II •
T, 9,
II +
°I
11 Li
+
II
n+
5-.:'!"
Sk+

5/(.,.
."
20.
Io.
z ..
FlfI.
,
Tn figura 2 este arAtat un etaj final pentru ţ
in difuzor. Prin folosirea lui nu mal ' este necesaf
sa se ă casca. Tn etajul final se ş
orice tip de tranzistor de mica putere, de 150-300 de
ţ probat in prealabil. ţ de polari-
zare, notata cu ţ se tatoneazl la punerea in
ţ Transformatorul de ş poate fi de
orice tip, fie pentru montaje finale cu tranzistoare
(in acest caz se vor desface tolele ş se vor asambla
la loc E + 1, cu un Intrefier dintr·o ţ de hirtie),
fie format mal mic de la un radioreceptor cu tuburi.
Difuzorul poate fi de orice tip, se va prefera un
format miniaturA, cu toate ci are un randament
mai slab, din cauza volumului mai redus pe care-I
ă Locul difuzorului in casebl aparatului va fi
in spatele casetei sau pe fundul ei, sunetul trecind
printr..o retee de mici oriflcll.
SE TAIE
lt!
SE INTROO4JCE
r+
PA HO
MATERIAL
PI.ASTIC
C:)'(JJ..u.
CO/<lEXlvNE
MAN"NCUI
s lR,.,;ff Of EL O,OS o, fS
Fig.
Allmentarea se face de la o batefte de 9 V. Duratl
de ţ In cazul t .... 'ii de tranziltoa"
dureazA peste un an de zile. Ea poate fi Inlocuiti CI
doua baterii plate de lanternl legate In serie, car,
ocupa, ce-i drept, un lpatiu muft mal mare.
Tn figura 3 se arati felul cum pot fi realiza" con_
toarele pentru ş tranzistoarelor ş diode
Se folosesc tubuletele-picioru .. akt unul culot d
tub electronic odai, In care se introduc mAnur
chiuri de slrml ţ de ţ care permH contact
sigure.
In figura .. este arltatl o varianta posibili de ref
lizare a casetei aparatului. Ea se asambleaza pri
IIpire cu ţ de polistiren dizolvat In tlner, dl
material pla.tic de 2 ... 5 mm grosime. Dupa deCI
pare ş lipi re, se ş ş cu ş ş se poei
vopsi cu lac nitrocelulozic (Duca, Novolin) sau !
pensuleazA cu ti ner, care ti da un aspect marmort
ţ pe casetl .. pot face In doua feluri, fie pri
pirogravurA (bavurikt se tndepArteezl cu ş
cu vopsirea traseului gravat cu vopsea nltro diluat
toata ţ cerind deosebita lndemlnare, fie pr
800+10004
Fig. 2
I
IlqJ
T,
"
+
notare cu ş negru sau COlorat, pe suprafata frecata.
cu ş 1n prealabil, peste care se ă
tiner, ţ fiind protejate ş avind aspectul de
grav urA. Este bine ca 1nainte de a trece la marcarea
aparatului cu ţ amatorul ă facA probe se-
parate pe ţ de plastic. In nici un caz nu este
de dorit si se ţ aparatului din
metal sau ă se vopseascA cu vopsea ă
din cauza complicArii problemelor de ţ ş a
ecranArii barei de feritA.
Pentru Inceput se ă ă tranzistoare ş o
diodA despre care amatorul are certitudinea func-
ţ lor. Se ş ă tranzistorul de radiofrec-
ţ in bornele respective, de asemenea, tranzisto-
rul al doilea - care poate fi de orice tip, dioda se
ş ta rindul ei respectind polaritatea. Poten-
ţ pentru reglarea ă vor fi plasate
la ă cursei. ă mon1ajul a fost corect
executat, cind se ş condensatorul variabil,
vremelntc ş la bornele bobinei LI' se recep-
ţ postul local. Rotind ţ de
polarizare, se ţ maximum de ţ care, In
cazul montajului de ţ ă cu tranzistoare cu ampli-
ficare medie, dA o ţ foarte puternic! in cascA,
ă in ă cu casca pe ă Se IasA tran-
zistorul de radiofrecventl TI la locul lui, de aseme-
nea dioda ş se trece la verificarea tranzistoarelor
pe care le are amatorul, fiind ş la bornele T
Se ă in fiecare caz polarizarea din
1iometrul respectiv pe maximum de ţ Astfel
se pot sorta imediat tranzistoarele defecte, cele cu
ş exagerat - folosibile numai la circuite de auto-
matizAri ne ţ etaje finale, ca diode, pre-
cum ş tranzistoarele bune. Acestea din urma se
vor incerca in ţ TI de ţ ă pu-
tindu-se sorta din acested tranzistoare pentru cir-
cuitele de ţ Unele tranzistoare nu pot
fi gAsite ca denumire in cataloagele de specialitate,
altele pot avea ţ ş ă altele au sistemul de
ş necunoscut Conectarea lor In aparat, 1n
orice ţ nu poate duce la defectarea lor, Intru-
cit schema R.C. alead limiteazl posibilitatile de
distrugere a lor la minimum, chear timp Indelungat
sub tensiune. Din tranzistoareta sortate pentru ra-
ţ unele ţ perfect in gama de
unda lungi, in schimb au randament redus in gama
de unde medii. Asemenea tranzistoare pot echipa
etaje de amplificare de ţ intermediarA. Cu
cjt randamentul este mai bun in gama de unde medii ,
cu atit se poate aprecia faptul ă tranzistorul respec-
tiv poate da randament bun in ţ de ă
torul de frecvenll pentru unde medii sau chiar
pentru unde scurte.
Se pot Incerca ş diode, leglndu-Ie la borna D
eventual, chiar tranzistori defectati, cu o ţ
valid!. ţ este ă in lipsa diodei O de
dioda D., in ţ diodei Dl ţ se ă
ca inteni!itate. In cazul unei diode sau ionc1iuni de
ţ cititori ne-au sesizat ţ unui fenomen supArAtor la imaginea unor televizoare.
Manifestarea ă In ruperea ş deplasarea spre dreapta a ă ţ de sus a imaginii.
Se observA ca se pot face unele remedieri, ă la completa a acestui neajuns, ă se
ţ asupra butonului ţ ă linii sau butonului de contrast.
La ţ cititori acest fapt, ş anume ţ remedierii prin ţ acestor douA butoane
l
a creat o ă derutA.
In ţ fenomenul se ă amplitudinii prea mari a impulsurilor de egalizare, cara ifl
mod ş sint inactive. Aceste impulsuri, ţ de circuite, ţ ă ţ oscila-
torului de linii, dind ş fenomenului sus-amintit.
De multe ori, manifestarea deranjamentului este ă ă prin deplasarea ş revenirea
ă ţ de sus a imaginii.
Pentru remediere se ţ ă asupra circuitelor de sincronizare, ş anume se cautA reducerENI
amplitudinii impulsurilor de sincronizare, care se aplicA oscilatorului de baleiaj linii.
Practic, se conecteazA o ţ ă de 1 ă la 20 kn. in serie cu condensatorul de cuplaj, intre
circuitul de ţ a Impulsurilor ş oscilatorul de linii.
Se mai poate remedia deranjamentul prin ş valorii ş conductor de cuplaj.
de intrare se ş condensatorul
cu aer cu capacitatea maxima de 500
pF. Pentru ţ se ş dioda
O de lip O 2, 1 N34, OA85 sau EFO.
de ţ ă
In •• 1. MIHAIL
In primul ă al revistei noastre
am prezentat schema celui mai simplu
radioreceptor, ş anume a celui cu
ă ţ La un astfel de aparat
nivelul ţ este destul de slab,
deoarece el se ă numai pe e-
nergia ă de antenA. Pentru a
ă randamentul unui astfel
de aparat se poate ă un amplifi-
cator cu ă tranzistoare, ş cum
vom ă 1n cele ce ă Avind
In vedere ă o parte din cititori nu au
la ţ primul numAr al revistei
noastre, vom descrie ş o ă varian-
ă a etajului cu simplA ţ In
figura 1 este ă schema etajului
cu ă ţ Construc1ia acestui
etaj este foarte ă Bobinele li ş
se ă pe o ă de ma-
terial plastic cu dia metrul de 8-10
mm, cu miez de ă Se ă ă
folosim o ă de material plastic
cu 3 sau mai ţ ţ Se vor bobina
105 spire cu ă din Cu- Em cu dia-
metrul de 0.2--0,4 mm, Pe fiecare
galet se vor ă 35 de spire. Cele 105
spire ă bobina l" intre bor-
nele 3-4. Peste bobina L. se bobinea-
zA bobina LI' care are 46 de spire. cu
cite 15 spire pe fiecare galet (fig. 2),
folosind ş ă ca ş pentru
bobina L,. Pentru acordul circuitului
Sarcina detectorului este ţ
metrul P ş condensatorul C
l
. In ca-
zul ă ă ă amplificator, ş
cu impedanta de 2 ooon se conectea-
ă la bornele A-B. ă ce s-a acor-
dat circuitul de intrare pe un post, se
ă miezul bobinelor LI-L,. pen-
tru realizarea adaptArii, care se ma-
ă prin auditia cu volumul maxim.
Pentru a avea o ţ cu volum mare,
ă la bornele C-B ampliflca-
torul din figura 3. In cazul detectorului
descris In nr. 1/1970 (decembrie) al
revistei noastre se va monta In locul
ă ş T un ţ de 50 kn
ş vom merge la amplificatorul din figu-
ra 3 de la cursorul ţ
ş ă Amplificatorul este un ampli-
ficator cu 2 tranzistoare de tip EFT
152, EFT 352, JT 16A etc. Este un am-
plificator Re simplu, alimentat de la
tensiunea E , care este o baterte de
1,5-4,5 V. Ffeceptorul are ş un intre-
ă 1. Pentru constructorii ince-
pAtori, acest montaj va fi ş de rea-
lizat ş va da rezul1ate foarte bune.
FIG. 1
1 3
O
1\
II
L1
II
L2
Cv
II
II
2
4
':'
o @O
ţ
2: Acord Volum
O o"j'o
F/6.2
1"fiJ/
/ 6V
1
1-
Eo...

Fig. 3
practic
util
rapid
Ing. V. LAURIC
Ş ca lucruri devenite banale prin
lor ş enervante
Iprin pe care o produc pot
deveni obiect ornament?
Pe masa de craioanele vor
ocupa loc mai ţ ţ verticalA
ş printr-un asortiment coloristic 8-
decvat, vor crea o ţ ă ă ă
pentru lucru.
Ca material vom folosi lemn de fag,
stejar sau, ă avem «noroc», chiar
rAdacini de nuc.
Ne vom procura deci mai intii o
bucati de lemn cu dimensiunile mini-
me; 85xlll mm. La un strung pentru
metale sau lemn se prelucreaza un
trunchi de con, conform figurii.
In baza ă se ă ş ă
(j 8x56 mm), din care ş cu cen-
trele pe un cerc de 32 mm diametru,
iar una in mijloc.
In final , suportul se ş ş cu
hirtie ă ş se ş cu lac
de mobila.
, ,
, , ,
,
I
,
,
I
, ,
I
,
,
,
,
I
I
, I I
al-.1l. -1 _,1 _1_
.... 1 1 I ....

f:'" C10
+ &,
---u--
+
DEFECTIUNILOR
ÎN CONOU
Defectiune destul de rar tnttlnlti, scurt-
circuitul sau Intreruperea conductor!·
lor In interiorul peretilor locuintei pro·
voacl nepliceri destul de mari, care se
soldeazi adeseori cu InUituraree ten·
culelll pe pOr1iunl apreclabile. Un cui
Mtut la Inttmplare 1n perete sau lofiJ.
tratiile de ă pot scurtcircuita sau
Intrerupe firele, Impunfndu-ne o ade--
virati munci de detectiv, de zile Intregi,
plni la localizarea defectului.
Pentru determinarea rapidA ,1 como-
di, cu aproximatie de cftiva
a locului respectiv, vi oferim schema
unul dispozitiv care determlni cu pre-
cizie pozarea cablurllor ,1 zona defec·
ti unii. Piesele necesare pentru con·
structle: acestui aparat se gAsesc, de
obicei, In laboratorul oricirui electro·
nlst amator.
Elementul de detectie este format din-
tr-o bobini L (fig. 1) cu miezul din tale
E de transformator. (Se pot folosi tole
de tipul EI3O, EI42 sau EI48). Boblnajul
respectiv consti din aprOXimativ 40 000-
50 000 de splre din conductor emailat de
0,05 mm. Se poate folosi $i bOblnajul
unul transformator de ă frecventA
sau al unul releu scos din uz, Tnsl, In
acest caz, dupA mAsurarea inductivi·
tAtii l va trebui ă adoptAm un conden·
sator (CI)' a clrui valoare este determi-
nati de conditia de rezonantA a clrcui·
tulul oscilant LC
I
cu frecventa de 50 Hz
a retelei: '
I
wl = --,unde w- 314, deci
wC
C - ---
He(M
22Ur
2
98 5911l
ELIlT81CI
In .. LIVIU MARTIN
Tn cazul executirii boblnaJului reco-
mandat, valoar. lui C este de aproxt.
matlv 10 nF. Semn.luf, amplificat prin
montajul clasic prezentat (tranZistorii
TI' T., T
r
T.)r se aplici pe Infi,urarea
unei cht I cu mpedanta de cca 300 de
ohmi. Evident. se poate folosi ,1 un di·
fu zor miniaturA cu Impedanta de 5 sau
8 ohmi, cuplat prin intermediUl unui tran·
sformator de le,lre. Alimentarea este
aslgurati de doui baterII de 3 V fi se
poate mentine cu ajutorul unui buton
numai In timpul apAslrii acestuia. In
acest fel, consumul de energie este
limitat la perioada In care efectuim
detectarea propriu-zisi. Intregul mon-
taj se poate plasa savonieri sau
cutie de plasUc de dimensiuni
adecvate, Unind cont Inli de faptul ci
elementul de detectie trebuie si se
afle la extremitatea acesteia.
Pentru detectarea scurtcircultelor se
va proceda conform schemei prezentate
In fig. 2.1ntreruplnd una dintre
dozei celei mal apropiate de locul scurt·
circuitului, se InseriazA un aparat elec-
tric de 500-1 000 W, suficient de mare
pentru a provoca In conductorul scurt-
circuitat un cimp electromagnetic in.
tens. Se plimbi apoi detectorul pe per ..
te de-a lungul conductorului, pinA In
punctul In care sunetul provocat de
cImpul magnetic al conductorului dis·
pare total.
In cazul conductorilor Intrerupti (fig,
3) se pune sub tensiunea fazei conduc·
lorul respectiV ,1 se detecteazi In mod
similar locul fntreruperii. CImpul radial
In acest caz, considerabil redus, pr.
supune utilizarea unei chil In loc li
difuzorului miniaturi, In special In locu·
rUe zgomotoase.
, . Schema electricA
2. Detectarea scurlcircuitelor _
3. Detectarea Intreruperilor
LISTA DE MATERIALE
R -40 ktl.

R - 3k1l
R 3_
330
n.
R
4
_ 401<0.
R : - 10 kIl
R 1-330 .'l
R - 31\{\
R :- 10 kIl
R
,O
- 40 kIl
1 difuzor . miniaturA
(3 sau 5 ohml)
Miez trafo (EI 30)
2 baterii a 3 V
1 IntrerupAtor
3 tranzistori EFT 152,
EFT 352, P16A sau
OC 304/1 (T,T.T
s
)
1 tranzistor EFT 121-123,
EFT 321-323. P16 A sau
CC 308 (T 4)
flrof. L RADOV
Se el revistete se pierd adesea: de aceea se
comandl. legarm lor in volume reprezentind ţ
pe un an, pe 6 luni sau chiar pe 3 luni (dael este vorba
reviste, apoi dezdoim capse le ş le scoatem, desBcind
revistele in foi ; foile rupte 5e lipesc (2). Se allnlad
copertele Ji foile, bltindu·1e pe cotor ş in cap. Se
lnclelaIl copertele ,1 foile volante din interior ş
inainte de a incepe coaserea. ţ se ţ la ă
(3). Pentru ţ se indoaie o foa ie de hirtie ă groas5
(ca in figuri) li se taie dupl formatul revistei, depa.
ş cu 0,5 cm in toate direq:llie (4).
reviste mal groase). Pentru a incepe legarea colec·
ţ si ne ă mai intii materialele ş sculele
lei de timpllrie, pap (clei de amidon), foarfece, un
ţ ţ de ă ş din hirtie de ziar, hirtie
alb5 groa.s5 pentru ţ carton hirtie colorat5
pentru coperte. Mai intii scoatem coperte le fiedrei Se taie ă fiIii de ă (lungime 10. ţ 1,S cm)
rATA
mAR
atad .... V. CALlN.aCU
"alrea unul dlec, a unei benzi de
IIDn_ofon. a,ezate In raII. este u,ur.
dKoI putem ţ preels locul ei.
Indlc_torulul constl sem-
Uzare lumlno_si corespunzltoare
BLOC FILE
unul disc, unei benzi, unei clrtt sau
unui grup de discuri, dr1i.
Privind desenul alAturat, se ă
cA fleclrul raft i se ă la partea
superioarA, o ş de sticlA matA sau o
f1,1e de masl plastici translucldA,ln spa·
tekt clreia se aflA un ,ir de ţ
Aprinderea unul bec ă In drep-
tul slu obiectul cAutat.
Pentru cArti. utilizarea sistemului este
avantajoasi In ceea ce prive,te al doilea
rInd de cArti (din spate), a clrul com-
ponentA nu poate fi observati decn
deplaSind cArtile din fatl.
Indexarea se face utilizInd un tablou
de contacte. Un contact mobil (indexor)
inchide circuitele corespunzAtoare fie-
clrui beculet. Pe tabloul de contacte
se numerot •• zl fiecare contact sau, ,1
maJ bine, .. noteazA direct titlul, autorul.
Se recomandA utilizarea becurilor de
a v alimentate" 5 V (transformator de
sonerie) pentru o durabilitate mAritA.
(CONTINUARE IN fAG. 2-4)
CA IVA 1. I
In IndOIlun tllJ 1i dupA coase,. fiedrei fasclcule se
the_ ţ ea_le fllillo< do plnzl _ lipesc la for·
ţ cu pafl(10). Du,. ce s-.. cuaut toatII ţ
_ .. a:IIOf'Ut ........ cu cW de _ tai
si _ .,... " lfK'6 _ coc:.orul prin dod"',..
u apo<elo COCOI'Ului .. lipesc douI do
textil (tiret) (12). Pentru coperte se folosesc:
dou:l ţ de carton ca,. dep1!feSC pe J laturi cu eTte
0,5--0.7 cm formatul revistei. ţ copertelor se
inuresc: pdn lipire cu ţ de pinD (U).
Cotorul se executi dintr-<t bucati de ă ca,..
ş cu )........4 aTI lungimea cotoruhri revistei
" avind ţ de cm (H).
Coperte" se acoperi la exterior cu t.1rtte colontl,
a" cirei marlini se indoa" ş se lipesc (15).
In coperte se introduce volumul preglt1t ş cum
am anUt (16). Se lipe,te o parte a ţ de coperu
interioari (16) ti in ş În spate; 5e pune volumul la
presl pe 1-2 zile. Acum volumul este gata ti po.1te
fi pus in ă (17).
Daci revistele care se leagl nu sint capsate. ci lipite
din foi volante. se formean un bloc: de foi care se tale
pe margini. se pregltesc ţ se incadread
cu ea. blocul de file ti se prinde in presl (19). Cea mai
simpli presl o formeazi doui foi de placaj gros strinse
cu sfoari, ţ de presare reglindu·se prin stringerea
sforii pe un cui sau un creion. Apoi pe COtor facem
cu o ă sau cu un ferlstrlu trei canak! li introducem
in ele ţ de sfoari muiate in clei (20), peste care
vom lipi fi$ii de pinzi (21).
®
:
ţ copertelor li restul ţ sînt aceleasi
ca. in cazul precedent.

BENZI DL
-.. § €J)
.. -
., ........... ". ........ .
m
DIN CÎTEVA ELEMENTE
o ă ă a came-
rei, o ă de ţ ă un efect
estetic deosebit se pot ţ dese-
ori cu ajutorul unui perete ă
ţ interior.
VA propunem in rindurile de ţ ă
realizarea unui astfel de perete,
ţ ă fiind, evident,
susceptibilA de modificari, in func-
ţ de gustul ş fantezia dv.
Aspectul general, deosebit de
plAcut, se desprinde din fotografia
alAturatA. ţ este reali-
ă dintr-un ă de casete cu-
bice alternind cu ă dreptun-
ghiulara masive. Intregul ansam-
blu este ţ de doua tije cu
profil ă sau dreptunghiular din
metal sau lemn (preferabil din me-
tal).
Ci teva ă ţ un buchet de flori,
un bibelou, o cutie cu ţ isi pot
ă un loc potrivit in una dintre
casetele peretelui.
se ă din lemn
conform ţ prin imbinare cu
cepuri sau canal uri. Ele se ă
cu ş de ă laterale
sau de tijele-suport pentru ţ
extreme.
ă intermediare sînt. de ase-
menea. din lemn, grosimea lor tre-
buie ă ă ş 50 mm pentru
a permite o stringere ă pe
de o parte, ş din considerente este-
tice, pe de ă parte.
Finisarea presupune o ş
foarte ă ş o ă ă
de o ă În culoarea ă
Se pot ă ţ pentru un aspect
deosebit, in ţ diferite ă
ş casetele sau se poate ă lem-
nul direct, ă culoarea sa
ă Desigur, in ţ de
gusturi ş de ă ţ de Înca-
drare, de armonizare cu restul mo-
bilierului, se va alege ţ potri-
ă Dimensionarea este ă
ţ ind cont de forma ă ş
caseteloL
L
1 =-
n
unde L - lungimea ă a pere-
telui ă de ţ permis con-
ţ
n - ă de coloane (5 pe
desen).
Pe verticalA ă sint im-
puse de ă ţ pe care o ale-
gem. In incheiere trebuie ă
ţ ca in ţ de locul
pe care-I ă caseta se modifica
ă de gAuri de prindere. Pe
desen s-au notat cu ţ ă prin-
derile cu ş
DISPOZITIV PENTRU
PERDE' E
Inl- M,LAURIC
Ş de matase ee petrece prin ş ţ scripetilor ca 1n figuri, apoi se
matileazl capetele Itr1ns, astfellnc1t se formeaza un ş firi sflr,it.
Inelul A este fix pe tinA, In timp ce Inelul B este legat de ,nurul 3.
Functionarea: C1nd ţ de ş 1n ,en8ul sAgetii, inelul B va fi tras de ş
catre A, antrenind dupl sine ş inelele celelalte, Iiber8j perdeaua se str1nge la
lUnga.
C1nd intentionati sa ţ din nou perdeaua, ţ trage de ramura cealalta
• ,nurului.lnelul B se v.lndrepta cltre ţ ţ .. II, trlglnd dupa sine perdeaua.
Oaca ţ o perdea dubli (care se desface la mijloc), dispozitivul este
ş dar inelete A ,1 B devin ambele fixe, iar inelul C se va lega de una dintre
rIImurile ş ş O de cnlattl.
Dispozitivul poate fi ş mecanizat prin antrenarea scripetelui simplu, de
}oI, cu ajutorul unul mic ş electric.
Ud d. materiale: 2 ţ simpli, un scripete dublu, ş de mAtase,
ş Iau slrml, inekl de perdea.
CONSTRUCTII

SIMPLE
Ă
Ă
PENTRU
BALCON
LAMPA
Ă
Ă
MIC ATELIER
PENTRU REPARATII
Student CALIN VASILE
Cad ţ dv. nu este suficient de ţ ă incit s.I permiti Instalarea unul mic
atelier pentru ţ curente sau II unui mic laborator (radio. (oto etc.). problema plstrlrll
uneltelor, a materialelor. a aparatelor poate fi ş rezolvati daci ţ de un ţ de
cameri liber.
Din fi,. 2 se desprinde ideea ă unui mic dullpior mobil În care se poate pistra
utilajul dv, ş care in ş timp devine ă sau banc de lucru (fii. 1).
Cele doui ă ţ mobile se plasead convena bil, intre ele se ă o maslli ă (fixau
pe una dintre ă ţ care dispune de O placi protectoare pentru perete.
ţ se ă din plici lemnoase de 1-2 cm grosime ă panel)
,i profile de lemn de fermi dreptunghiulari sau ă ă O ă ă in construirea
unui schelet lemnos (fig. 3) pe care se prind ţ lacenli ,i capacele (superior ,i inferior)
din carton presat (P.V.C.).
Finisarea ansamblului se face in ţ de gusturile. ,i ă ţ ă ă ţ
vopsire. licuire etc.). Cartonul presat are avantajul unei suprafete lucioase, cu aspect ă
de furnir.
ţ componente
(1) ,i (2) sint cele ă ţ mobile. De corpul (2) se prinde cu o balama (6). prin inter-
mediul profilului (11l (minimumS X Sl. masa de lucru (3) . Placa protectoare (4) este articu-
ă de d,tr-e balamaua {,!)J de masa. t-'entr-u stringere se lasi placa (4) pe masi (3) ,i impr-euni
se ă pe partea laterali a corpului (2). Profilul (10) are rol exclusiv de sprijin.
1n interior sint fixate o ser-le de ţ pentru spr-ijinul r-aftur-ilor-. r-aftur-j aranjate
convenabil, În ţ de ă ţ
Pr-ofilele (9) (minimum 4 x 4 cm) sînt elemente de bul. in care se ă rotilele (8).
in irw:helere .. t .. gem ţ ă dimensiunea. r-eper-ului (11) este dictad. de ţ
ţ ca sistemul placl-ma.s1 ă se paati roti la verticall .
Patul basculant ţ in numArul
4 se poate construi r.&ativ simplu, pu-
tind fi inclus intr-o ă sau un
ş
lada se va ţ astfel: un
cadru din scinduri de brad 15x-4Q
cm cu lungimi" indicate 1n fig. 1, al
clrui fund se va r.aliza din placaj
melaminat - furnir cu grosim.a de
8 mm. Aumblarea ac"tor pl .....
fece ajutorul unor ş de lemn
cu 5 mm scurte, prin intermediul
unor ţ In !adi se .,. a,eza o sal-
tea din buret, cu ţ de cea
100 mm.
ţ se vor ţ con-
lorm lig. 3: lnlr-o ş din tabla (1)
cu grolimea de 2 mm, aVÎnd dimensiu-
nile: montata ln cadru. se
introduce resortul (2) astfEH incit cele
dolJl capete libere sa poatA fi fixate
unul de cadru, ceiilalt de ladl.
Un boij din lemn cu va
constrtui axul ţ
ţ dinlpr. ledI aJ arcului se
fixeaza de aceutI cu ajutorul unei
clerne din tabli, 1n timp c. ţ din-
spre cadru 18 fixeaza cu ajutorul unui
opritor simplu pentru a putea regla
tensiunea din resort.
Datele constructive ale resortului
au fost calculate pentru echilibrarea
patului in ipoteza ci acesta are greu-
tat_ de 30 kg. Daci Insi. resortul nu
este confectionat din materialul i ndicat
sau greutatea patului diferA de cea
calculatI , va fi necesar un reglai prin
modificarea unghiului dintre cele ă
ţ ale arcului cu ajutorul opritoru-
lui.
I
...
ARC7
ELECTRONIC
DETMP
poate fi folosit de foto-
ă sau deblocArl
de actionare se face
ţ P. Apara-
in intervalul de timp 2-30
_s; Timpul de actionare poate
i cuplarea In paralel cu con·

c. a unor condensatoare
" prin Inlocuirea poten-
cu unul de valoare mai
Alimentarea se face de la retea prin-
tr-un transformator tip «Dunarea», se-
cundarul fiind rebobinat la 25 V (450 de
splre). Tensiunea ă este re-
dresat! printr-o diodt tip DR 301, DR
302, EFO 105 sau o ă de seleniu $i
ă de grupul Le ă din ş
S $' condensatoarele C ş C . Ş
se poate confectiona prfn bob1narea a
1600 de spire cu sirmA Cu-Em de 0,15
mm pe un miez cu sectlunea de 0,3-
0,5 cm' .
Filtrarea este ă fn vederea
ă intrArII 'n vibratie a releu lui.
ă se ş la conec-
tarea dispozitivului. A llmentarea este
ă prin becul de neon de tip
LSD-32 sau LSF-32. Pentru limitarea
curentului prin becul de neon se mon-
teazli o reZistentA de 500--1 000 kn. 10,5 W
Transformatorul de retea se ă
prin siguranta ă de 0,12 A . De
asemenea, circuitul de utilizare este
protejat printr-o ă de 1 amper.
Rezistenta '\ serve,te pentru limita-
rea deschiderii tranzistorului.
ţ "t ş la protejarea
tranzistorului "
Tranzistorul este de tip p-n-p, de au-
150 mW. De exemplu:
TT 13, EFT ;:s'.!1, EFT 322, EFT 351.
NREVELAmR
DEOSEBIT
Procesul de revelare are anumite ă ţ atunci c1nd expunerea filmu-
lui s-a fAcut la lumma blllzului. Astfel, rezultatele obtinute prin tratarea Intr-un
revelator uzual nu slnt 1ntotdeauna dintre cele mal ş
Contravenind unei piren larg rAsplndite pri ntre amatori, si
ci fulgerul electronic nu mAre,le contrastul. Efectul real este. dlmpotnvA, o
mlc,orare a factorului de contrast a materialului negativ datoritA, Tn_
ri nd. timpului de expunere foarte scurt ş o ă a contrastulul subiectuluI
ă modului specific de iluminare, adid foarte ţ ş cu o
ă de dimensiuni geometrice mici. n afarl de aceasta, lumma bhlzului pro-
duce o scidere a ă generale a filmului.
Pentru a verifica cele de mai sus, amatorul trebuie si Incerce, de exemplu, ă
execute fotocopii cu ajutorul fulgerului electronic sau d lucreze cu un ecran
foarte difuzant, bineInteles recalcultnd timpII de expunere.
RecT,tlgarea Intregii senSibilitAti, cu pAstrarea unei granulatii suficient fine
" cu o repartizare corecti a tonalititilor din umbrA, se poate face cu ajutorul
retetelor pe care vi le recomandAm.
1) Pentru subiecte ă (7-11 m) sau pentru blitzurl cu dispozitive de
dlfuzie a luminii:
metol ....•....•
sultit de sodiu anhldru • •
hl drochinon . . . . . . .
carbonat de sodiu anhidru
bromurA de potasiu
apA plni la ......•
revelarea: 5 minute la 2d'c.
II) Pentru subiecte aflate In planuri apropiate:
metol •• . ....
sultit de sodiu anhldru
hldrochinon . . . . . . . • .
boraa ••.•. ... •...
apl .. .. .. ..... . .
r.vea.r-: a...e minute la 1tfC.
4 g
.30.
. 7.
. 40 •
1.
. 11
. 2,5 g
.75.
3.
. S.
. 11
Aten,'" 1n a doua r .. etII canttbdee de apl eata d. 1 1, nu .pInA la 1 '-.
Ac.,U r .... aton pot ft ţ energiei pentru .apuse la lumina
naturalA HU a bec::urllor cu incandeecentl.
1 .... EKART L PERENe
Releul are o rezistentA de 2000.,1 un
curent de ţ de mA.
ş trece prin centrul unul cadran gradat
'n secunde. Este de preferat un poten-
tiometru linear, deoarece Tn acest caz
ş scara este linearA.
Cablarea se poate face pe o ă de
textolit, pertlnax de dimensiunile 120 x
100x1,5. Etalonarea se poate face cu un cro-
nometru sau un ceas cu secundar. Caseta aparatului se ă din ma-
terial plastic sau furnlr IAcuit. Montajul a fost realizat ,1 a dat sa-
tisfactie ă Axul ţ se scoate ă
,
J
r,.
i,
.... -
,-
,;:u
"
q"
+
,A,
u.v
Ă STICLEI

PENTRU
DIAPOZITIVE
ă O unanimitate in ă ă sticlele intre care se
ă ă diapozitivele sînt livrate de ă ă ă
ţ ş degresate, ă ţ ă la montaj fiind
ă
ş majoritatea ramelor noi sau ramele pe care le refolo-
sim sint evident murdare sau grase ş trebuie ă ţ înainte
de a trece la montaj .
Pentru aceasta ă ă ă rezolvare '
1. ă ă sticlele Într-o ţ ă a unui deter·
gent uzual (perlan, dero, deval);
2. ă ă detergentul prin ă in jet viu de api
CÎteva minute;
3. ă ă 1 minut sticlele ă ORWC
F 905 ă ă din ţ se dilueazi
in ţ de 5 cm' la litrul de ă
-i. punem sticlele la uscat, in ă ă ă a SI
atinge intre ele, pe un material absorbant (de exemplu
sugativi) .
SpAlarea flnalii in ţ detergentii ă scurgerE>
unlformii a apel ş o uscare rapldl a sticlelor, ă pete ş depe
zlte de siruri.
Ă
t. Cum ţ dacA ţ al. obtineti
mAriri 'oarte mari, ti capul aparatului d'l.
d. _ArIt nu .. poate ridica ia. ţ .... ne-
.owroL
2. .. iQll .. obiectivului

prea mici "ntru
S6 pr •• upunem ci
are un obiectiv
culd ... adap.
aparatul foto la • .,.
1 Aparatul dv. d. mArit nu are ,ami. pe ...
tnI ftltN color. Solutt-l intef'puneril 'Ittrelor
i ...... obiectiv ti pl ........ aparatului ....
corecti.?
4.. Etalon.,.. cilindruilii gradat cu c ....
lII"'r. volumul ţ d. developare
.... flcutl la .-c. Daci totu" nu ţ
realiza ţ d. temperatura in timpul
ma-....... ce cor.qii trebui. flcut.?
5. Apa dldlatl pentJII ... ",n .. de de".
...... este .. _tra, b&zld NU acldl?
......... revelatorilcw metal-hldrochlno-
nld prevede. d. obicei. prepararea cu cu.
12 ore tnAimn utilizlriL Ce _ I"Umpli
daci aceuti prescriptie nu eat. , .. pedati?
1. Cu cH apa .... mai caldA,cu atH spA.a.
rea mat.rialului .... mai Intenai. Cit du·
reazI aplla,. corectl In apl la Sf'IC?
L ţ o fotografle lntr-o noa"'.
firi luni cu timpul de expun.,. ele o ori.
Cum vor apAre. stele" In fotografle?
L becutatl r.tu,ul pe un pozitiv lu.trvit
CII un creion moal .. ctt. g ....... ţ
tI. Ce denumeK fizicienII un «corp ne.
gru»?
PENTRU
APARATUL
FO'fO
Mi nerul din figura alAturatA permite prelungirea
Itlrnpii llr" de expunere din ă ă la 1/5 secunde
riscul de a obtine o fotografie ş ă
Se ă din lemn sau din material
plastic ş va avea forma astfat aleasl incit sa. per-
mrti priza comodA a mlinii.
Se va da o deosebita atentie finisArii exterioare
• minerului,
Ş randalinat ş pentru ş apa-
ratului de fotografiat la miner. Actionarea obtura-
torului se face cu ajutorul unui ş flexibil,
al clrul capAt este fixat i n interiorul unui canal
cilindrtc strApuns prin corpul minerului.
UmArul de asigurare 2 impiedici rotirea liberA a
aparatului foto ş putem renunta, eventual, la acest
diapozitiv.
Ca Incheiere, o sugestie: In miner pot fi introduse
diferite acc'esorii (filtre) daci practicAm o scobi-
turA de dimensiuni corespunzAtoare, pe care o aco-
perim cu un capac prins cu clame elastice.
,1.
ţ I ,
,
,
,
,
,
,
I
.. II .... 11 ................ ..
.. _ ..
--
DACA Ţ DE PREPARARE
A Ţ FOTOGRAFICE
SINT PLiCTICOASE. ••
... Vom recurge la un ă meca-
nizat. Este vorba de un ş electric ali-
mentat de la baterie, de tipul celor i ntrebuin-
ţ pentru ţ ă care, prin
intermediul unui demultiplicator. ş ă o
ă de amestecare. Intregul dispozitiv
se ă de marginea vasului in care se face
dizolvarea substantelor, ă ni se pare
dispozitiv,ul este «ener\Jic», vom
ş tensiunea de alimentare. In figura 1
sint prezentate ă iar ă
in ţ de materialele pe care le avem la
indeminA, sint ş de ă ă ş
nu are reductor, nu vom Încerca ă ă
ţ ţ ci vom recurge la ţ demulti-
ă prin intermediul curelelor de cauciuc
vechi, procurate de la un ·magnetofon.
Spirala de amestecare se ă
din otel inoxidabil sau din material plastic.
Prinderea ş pe lama 4 se face
prin i ntermediul unor cottare metalice.
DACA Ţ DE FILTRARE
A Ţ FOTOGRAFICE
DUREAzA PREA MULT ...
... ă ă dispozitivul din figura 2,
al ă principiu este clasic in
de chimie. ă se ă o ă etan-
ş a sistemului, para de cauciuc. ţ
ca o ă aspiratoare, ă o depresiu-
ne in interiorul paharului. ă pentru
a accelera trecerea solutiei prin hirtia de
filtru.
TANCUL DE DEVELOPARE
POATE FI INLOCUIT
DE DouA BAGHETE DE STICLA
$10 TAVA:
Recurgind la revelarea in ă Filmul se
ă cu spatele pe baghete, astfel incit
se ă zgirierea lui. Bineinteles,
developa rea se va face i n intuneric complet.
Dispozitivul este util ş pentru developarea
diapozitivelor atunci dnd nu sîntem poseso-
rii unui tanc cu ă ă In acest
caz se ă pri ma developare in tancul
pe care il avem, iar restul ţ se exe-
ă in ă incit nu mai este necesar
ă reintroducem filmul in tancul de develo-
pare. In figura 3 sint prezentate ă
de ţ
.. d
do ins- D. PETROPOL

5

Fig. 1,' 1 - pahar dr
amest«: 2 - spirala
de amrst«are,' 3 -
axul spiralei de ames-
tecwr; 4 - lamA de
sustinere a dispoziti-
vului Oabl4 dr 1 mm);
5 - ş e/«tric;
6 - laml de ghid.,e a
IIxului; 7 - ş de
cauci uc; 8 - ş din
plastic sau platii; 9
- curea de cauciuc.
,
...
8
1
Fig. 2: 1 - pahar
dr sticli ; 2 - dop din
cauciuc,' 3 - p1lnJe de
fIIirare; .. - tub de
sticli ; 5 - pari de
cauciuc.
------
5 .J
/ /
rtr 7 It:-,
4 ------2-17'-----'
5
J

tl
tl
Q
f i fl. 3: 1-tavl d.
III velopar . .. 2 - bag
O de stlell ; 3 - lam
sprijin pe tavi;
ş de {1urr ,'
O lami de sprijin .
ti gheteJor .. 6 - Dt
t::I de fixa,e a bagheJ
I;J
REVELATOR PENTRU NEGATIVE SUBEXPUSE
51nt cazuri cInd un anumit negativ trebuie salvat unui film subexpus, vi recomandAm urmAtorul
cu orice pret. Pentru exploatar8B tutu'or detaliilor valator:
ţ I
Metol . . .. ... .
Sulflt da sodiu anhldru
Hldrochlnon! .
Ap! , . . . , . . ..
· . . . 4 g
· . . . tO g
· " , 6 g
pina la t litru
La prepararea aolU'tiei I se va respecta ordinea.
clasici de dizolvare a substantelor.
Pentru intrebuintare se adaugA la o parte din
ţ I o parte din ţ a 11-8 ,i 4 ţ apl.
ţ a II-a
Hidroxld de sodiu
BromurA da potasiu
t2 I
2 1
Durata revelArii este de cea 8 minute ta lE
Durata de cons.rlare a ţ amestecate e
redusA.
-
• ţ
Ă Ă
ENTRU METALE
1" 36 ·1

Fenstriul de tliat metale este format dintr-un
metalic. piesele de prindere ş Întin-dere
pinzei ş minerul de lemn pentru ţ
ţ de executare sint : indoirea cadru-
i. executarea prin piUre ş glurire a piesel o
prindere a pinzei. apoi fixarea minerului.
Sculi universali. necesari orici5.rui atelier. se confeqio-
oeul din ţ cu ajutorul pilei ş al ş de ă
I ă ce materialul brut a fost dimensionat. se ă
partea ce trebuie ă ă din metal. Prelucrarea
face prin pilirea cu pile late a ţ exterioare.
Ilar gaura pentru coada ciotanului se ţ mai Întii prin
!Ciurire cu un burghiu adecvat. apoi se aduce la dimensiune
prin pilire cu pile rotunde.
In final. ciocanul este supus ţ de ă re.
Ă
1. Intoarceti capul aparatului de
mlrit In jurul Iljei d. ţ ... ,1
ţ pe pod... Daci __
tul dv. nu di.pune de aceutl posi ..
bilitaM, ţ pe un p ... prin
rbtum .... capului aparatului NU
cu alutorul unei oglinzi lnclinate.
2. Nu. Exlall rilCul d_lorlril
prin toC termic a obiectivului.
3. Nu. lmagln .. objlnuil "1.
neclarL

.. 10 limitele de temperaturl ulua ..
1. abal.ril. Iini n.glljabil •.
5. Acldl.
6. Revelatorul .... o activitate
mai .Iabi decit c.. pr •• crlal.
7. La 5G'C .. Iope,. 1I.lalinlL
.. Ca ni .. arc. d. cerc lumlnoaa..
9. Nu .. ex.cuil retu,urt pe pozl·
tiv. lustruit., nu cu cr.lonul ti cu
attt mai ţ cu un cr.ion moale,
10. Un corp c ... ab.oarbe total
ţ lumlno_ ti caloric • •
---_.-+
COMPAS DE TRASAT
Compasul serve$te la trasarea unor arce de
cerc pe piesele necesitînd ulterior o prelucrare
ă ţ principale in exe·
cutare sint : pilirea, glurirea ş nitui rea la asamblare
ţ compasului se ş cu ă
abrazlvl.
.......... ' ..... 10&1 .. )''="U U YIn.UiIlICIC ueHmltan ale unor
ţ se utilizeazi echerul.
Se ă pri n pilire ş ă re.
ţ vor fi bine :Jlefuite pentru a avea
o ă precizie in trasare.
I
1-... .. __ ""f10"-'.2=---__ ._..j

1-
68,3

COMPAS
DE GROSIME
Misurarea diametrelor unor ţ cilindri-
ce se ă cu compasul pentru grosime. Execu-
ţ sculei se bce Ulor: dupl ce materialul a fost
dimensionat ş trasat se decupeazi brut cu feri5-
triul •• poi se pilqte. ,iure,te ,1 flniseui. Se
ascut virfurile, apoi se ă
SCULE
!!
Dispozitiv de ş piLI latl ă ă ă ă ş
bler, linial gradat, ac de trasat, pili lata ă ă
ă ă dalta IatA, punctator, ciocan 500 g,
compas de trasat, menghinA de pilit oblic, burghiu spiral
5 burghiu spiral 6,5 mm;, creta, ferAstrAu metalic
ferocianurl de potasiu ş de forja pInzA ş
ulei. ' • ,
Ţ
DEEXECUTAT
I Pilirea ş ş ţ kt grosime.
II ţ virfurilor ţ
III Trasarea ş ajustarea. celor ă rondele.
IV Montarea, cementarea ş finisarea compasului.
Deschider_ noului an ş a coincis cu cr_r_
linii fiecare ţ de ţ a unor ateliere speci
lizate, menite sl educe tineretul ş in spiritul munc
sl-I deprlndl cu ţ practice, sl-I apropie de profil
exact al viitoarelor sale indeletniciri.
ş inel din anii de ş ă capacitat_ de
executa independent diverse ţ sau chiar în întregin
piese, subansambluri, aparate etc., tinlrul de azi se prea
ş în fapt pentru ţ viitoarei sale profesii.
Venind in intîmpinar_ diferitelor ţ practi
ş in cadrul acestor nou create ateliere, revis
noastrl ş propune si publice cu regularitate ă practi
de atelier de cel mai diferit profil, invitindu-,i ' totoda
cititorii ă trimiti ă interesante executate În al
lierul ş
EXECUTATE LA GRUPUL Ş «23 AUGUST» - Ş
l
CONSULTA TII-' .,aUIII-U
SUGESTII
.:Il SI<ODA
5 100
INSTALATIA Ă
VI prezentAm pe scurt InstalaUa elec-
trici a noului autoturism «Skoda» 5
100. Instalatla electrici a aulolurlsmu-
lui 5 100 a fost ă cu mal multe
dispozitive practice (In ţ cu
1000 MB). Cablajul a fost ş &1 moder-
nizaL Pentru monlare $i demontare
mal ş ă cablajul a fost divizat In
douA circuite, unul anterior ,i unul
posteriOf, cuplate prin intermediul unei
fi,e multi polare cu 16 contacle. Prin
fi,a mullipolari se ă ,1 tabloul
de bord la schema ă de cablaj.
Si vedem care sInt elementele noi In
ţ electricA:
- un teleterrnometru pentru lichidul
de rAcire cu transmisie electrici 8 Im-
pulsurilor Inlre sesizorul termislor $i
aparat;
- un comutator al luminilor exteri-
oare (126) cu trei pozitii (lnchis, ă
,
,

-
.,
,

li
II

de parcare, lumini de mers). Trecerea
de pe fazA lungi pe ă scurta a faru-
rilor ,1 invers se realizeazl cu ° ă
(129) situatA sub volan. Cu ş
ă se actioneazA ,1 «claxonul lumi-
nos".
minut; c) a doua vitezA spre dreapta
-12- 15 ă pe minut; d) a treia
vitezA spre dreapta - 5- 7 bAtll pe mi-
nut Pe ploaie potrivitA, regulatorul ş
ge parbrizul cu Intreruperi automate
din timp In timp.
Intensitatea ă bordului se
poate modifica cu o ă reglabiiA
(138).
Este ă un al doilea comutator
de stop corespunzlUor celui de-al doHea
circuit de frtnare; de asemenea, o ă
de control pentru functionarea carbura-
terulul de start.
Comutatorul semnaliziltoarelor de
viraJe (127) cupleazA simultan toate 4
clipitoarele printr-un releu.
S-a Introdus ş un far pentru mers
Inapoi. Este previzutA o ş ă pentru ° lampA
de montaj (114) .
Farurile la S 100 sInt complet modifi-
cate fatl de 1 000 MB. Motorul ă de parbriz (134)
are 10 de rotatli/mlnut ă de 50 de
rotatl i/ ml nut anterior). Un regulator va-
ă bAtAIIe ş ă In 4 domenii,
,1 anume: a) dIn pozitia «O» spre
stinga - 70 de ă pe minut; b) prima
ă spre dreapta - 35 de bAtAi pe
Di ametrul oglinzii parabolice a fost
mlrlt la 180 mm. Rama cromatl se scoate
ş dupA slAbirea unui ş di n partea
InferioarA, la 50 mm In stinga de la axa
verticalA a farului. O rondelA de cauciuc
retine ş dupA ă ,i-I ă

r lf

, .
1
-.
LEGENDA LA SCHEMA
Ă 5 100
100 - baterie
101 - comutator
102 - generator
103 - releu
114 - demaror
105 - boblnl
,. - cablul boblnei aistribuitorulul
107 - distribuitor
,. - cablu la bulil
,. - slgurantele ă
III, III, 112. 113 - slecher mulilpolar
,,. - fi,1 pentru lampa de montaj
115 - comutatorul plafonlerel
111- comutatorul de la ş al plafonlerel
117 - plafonierl
111 - claxon
"', 1. - comutator de plafon
121 - generator de impulsuri de clipire
122. 123 - cllpltoare ţ ă
1M. 125 - cllpitoare laterale
126 - comutator pentru lumi ni de parcare ş
de mers
127 - comutatorul lumi nilor de avertizare
121- controlul luminii de avertizare
121 - comutator ă ă - fazl scurtA
130 - comutator pentru semnallzatoare de vlraje
131 - comutator pentru ă (ventilator)
132 - ventilatorul Incllzir!!
133 - comutatorul ş ă de parbriz
134 - motorul ,tergltorului de parbriz
135 - manometru
t38 - sesizor de ă
137 - plutitorul I ndi catorului de benzi ni
131- regulator cu ă pentru ilumi narea
tabloului de bord
131 - tablou de bord
140 - ă lungA dreapta
141 - fazA ă sUnga
142 - ă scurtA dreapta
1a - ă scurtA stfnga
144 - ă de parcare dreapta
145 - lumini de parcare sttnga
,. - luminii de gabarit spate dreapta
"7 - lumini de gabarit spate sUnga
ă pentru ă
141- comutatorul farului de ceata
,. - far de ceatil
151 - controlul carburatorului de demaraj
lmpotrlva cid.rll. Dupi ce s-a scos
rama. devin accesibile 4 ,uruburi cu
c ........ tI.at tot faruf de aripa autotu-
rlsmolul. DupA ă acestor .uru-
bUl!. Sf(,8f18!' ..
_ unul jos ,1 dou6 laterale. Daci rotim
cu o ţ aceste ,uruburl, se
poate bascula tot farul; cu ace.te trei
,uruburl se poate regla foarte precis
directia conulul luminos.
Becul se poate schimba foarte u,or.
DupA ce s-a scos rama superioari,
ş shlbe,te ,urubelul cillndrlc, care
se 065e,te In dreapt8 ,urubuiui de
reglaj de jos. Sllbirea acestui ş
permite scoaterea segmentului de tabll
spre dreapta, In ş timp capul
ş de reglaj depl astndu-se din
canalul segmentului ş clzlnd prin gau-
ra rotundA. Apoi , prin presi unea u.oare
pe geam, rn partea inferioar" se poate
bascula farul In jurul a doul balamaie,
care se ă Tn planul celor ă
ş de reglaj laterale. DupA bascu-
larea farulul, becul devine foarte ş
accesibil. Cablurile ajung la o dulie de
bachelit.il. Bec ul esle sust inut de un
capac care se poate ă ş pr intr-o
ă u,oarl ş rotire spre dreapta.
La schi mbarea becului, farul se bas-
culeazl doar, deci nu mal trebuie scos
ă
La fiecare basculare a faruiui , se reco-
ă curAlirea ambelor deschi deri din
partea de ă a carcasel - de apA
de ploaie sau spAlarea.
Pentru scoaterea farului din carcasa
se ă ş inferior al balamal el
din dreapta (fn directie de mers) ,i se
scoate ,urubul de sus. Prin deplasarea
segmentului se scoate tot farul.
Pentru schimbarea oglinzii parabOlice
cu geamul dispersor se scoate acest
subansamblu din rama interioarA cro-
matl, de care este fixat cu cl eme,
care IntrA In ă al e ramei , pe o
garnituri de cauciuc. Prin ă ş
rA ş deplasarea arcurilor se pot scoate
garniturile 'II oglinda ă
PUTEM
ş Ă NE RADE
IN AUTOMOB
Tensiunea la bordul auto este de ob
12 V, iar aparatul de ras trebuie aliment
tensiune continui sau alternativa de 1
220 V. In cele ce ă vom descrie
mentator, care este un cQnvertlzor de la
220V. Propriu-zis, avem an osc/lator In
timp, lucri nd pe frecvente de 3()C).-o4
Acest oscll ator ş "'=.L:!
tip EFT 2t3-214,1T . , ASZ 15-11, OC ""
oscilalor este alimentat de la tensiul
bord de 12 V printr-un filtru Le. Bobii
,oc , l Or. se realizeazl pe o rei
de watBJ (2 W) de valoare mai mare de
se bobinead 36 de splre din Cu-Em c
1,25 mm. Transformatorul Tr se cons!
pe un miez de tole de tip E-9 cu grosi l'!
chetulul de 18 mm. ş Iare
splre din sIrmA de Cu-Em cu 0 de
lnf!$urarea a II-a are 2 x 25 spire dh
de Cu-Em cu 12> de 0,25 mm, iar lnfil
aUI-a are 1 000 de spire din sIr"" de Cu
o de 0,18 mm. Tensiunea din secundar
sformatorulul este redresati de ° pu
4 diode O cu germaniu de tip D1J.
DR 304.
Intregul montaj se introduce Intr ...
adecvati din metaJ sau material plastic
ă cu 2 ş montate pe °
izolantA, In care trebuie sA se Introduc6
rul de alimentare a aparatului de ras
ţ Intre axele buc,elor este de
Atentia trebuie acordati izollril In S8
unde apar tensiuni Inafte, " ă
tulul pe tensiunea de 220 V.
P.s. Indeajun. de simpli. schema con
rului nu ridici probleme. Pentru ve
urmArili In nr. 12 rubrica .Consulta,il
nlca-auto».
ARE FRÎNE
• •
FOARTE BUtfE.
DAR MERITA
Ţ Ă
ATENTIE!

Vara a trecut, ne-am reIntors din concediul In care
am efectuat un ă turneu cu automobilul la
mar. ,i la munte.
Printre cauvenlruril.» colectlonate cu acest prilei.
ma,I". - cu care am parcurs cheva mII de kilometri In
cele mai diferite conditii- are ,1 ea citeva. Prlnte altele,
vom observa la aOacla» noastrt ă t,Inele disc produc
zgomote suspecte atn In timpul mersului elt ş la
fflnare U'OHfi. iar, uneori, discurile se Incllzese mai
mutt decft normal, ca ,i cum plicutele de ă ar freca
permanent.
Se ,tte ci frlnete disc au ca unul dintre avantaje re-
glarea automati a jocurilor Intre plAcute ,1 disc (Ia
Yaloarea de cea 0,7 mm).
Principalul rol In aceastA operatie n ş o
garnituri exterioari din cauciuc cu care este Inzestrat
piatona,ul receptor de frlnare. In timpul rulajului, pe
toate organele ţ se depun impuritAti ce nu pot fi
ă prin ţ ş de spAlare.
Tnclrcarea garnlturii de cauciuc cu praf sau chiar
noroi, precum ,i ă eventualA 8 acestora pe
suprafata clllndrlcl a pistonului, ImpiedicA readuce-
rea plAcutelor de frlni In pozitie de repaus, producln-
du-se o frecare continua a acestora pe disc cu conse-
ţ dintre cele mal ă
Operatia de curAtire nu este de loc complicatA, putTnd
fi efectuati de orice automobilist amator Inzestrat cu
putinA rAbdare. Avantajul ă acesteia chiar de
proprietarul autoturismulul respectiv este In primul
rind acela al ş de efectua re.
DupA ridicarea ma,inii pe cric ,1 scoaterea rotii, se
scot cele douA CUte spintecate, se rabat ţ
«balama. ,1 etrierul (potcoava portsaboti) este scos
din locul lIu Impreuni cu ă (Ia rotile din spate
se ă In plus ,i desfacerea unul ş ă
IndepArtarea plAcutelor apare vizibil capul pistonului
cu garnitura de protectie din cauciuc.
rn timpul ţ in motor apar depuneri.
Curllirea lor trebuie facuta cu ţ ş in con-
ţ bine stabilite.
O parte din depuneri se vor scurge odatA cu
uleiul uzat Trebuie avut lnsA In vedere ca dopul
de golire sa fte la ni velul cel mai scAzut al bAii de
ulei; si nu aibl o eventuala loviturA, care si Impie-
dice uleiul si se scurga complet Chiar ş o ă
denivelare atrage adunarea aproape In totalitate
a impurltl1i1or, care vor conduce apoi la Impurifi-
carea uleiului proaspat La schimbarea ulelului
este util si se fac! ş o spalare a motorului cu
ulei 4a) neaditival Folosirea unui ulei de calitate
inferioara va atrage degradarea uleiului ă
introdus In motor.
Dupa o astfel de ă a motorului pe piesele
interioare ş pe canalele de ungere rAmin In conti-
nuare depunerile aderente. Folosirea unor sub-
ţ care sa IndepArteze aceste depuneri nu
... recomandabilA, cAci ac .. t .. nu dizolva de-
pun.,i .. , ci doar te Inmoaie. iar apoi in timpul
functionArii motorului ela se vor d .. prlnde de pe
pereti, vor impurifica uleiul, vor Imblcsi filtrul ş
e.istA ş pericolul al obturez. unul sau altul
dintre canalete de ungere, ceea ce ar atrage gri-
parea respectlvilor ţ
ţ completa a motorulul de depuneri
recomandam si se execute doar odata cu de-
montarea acestuia.
Dac! depunerile pe piesele motorului sint in-
Hmnat., dar motorul nu necesita Inci. o rePltr8-
1".1. VIRGIL
Cu maximum de atentie se ă ă ă
garnituri. care se curiti separat cu alcool.
In interiorul etrierului se fixeazA, conform figurii 1.
dispozitivul din schita de mal jos (fig. 2), care acum va
juca rol de limitator.
Se apasi de citeva ori pedala de frinA (sa nu ne sperie
faptul ci vom avea o ţ ciudatA, pedala va merge
la Inceput «1n gol.) plnA ce ş va ş din ci-
lindru plni la Iimitator.
Se curAti atent tot cu alcool plstonul ,i loca,ul gar-
nlturii din efrier.
Suprafata de lucru a pistonului se unge cu unsoare
speciali pentru frine disc Spagraph (ttRenaultlf nr.
806-149), unsoare cu care se umple $1 ş de pe
suprafata interioarA a garnlturll de ţ Dac!
nu dispunem de unsoare specialA, putem folosi o
unsoare ă curati sau In amestec cu gratit
cololdal.
Cu ajutorul diSPOZitivului din fig. 2 se Impinge pisto-
nul Inapoi In etrier cea jumAtate din cursa (fig. 3). Se re-
trage tija filetat! prin rotire spre sUnga ş se introduce
cu atentie garnitura de protectie In locul ei, dupi care
se continui Impingerea pistonului plni la fund.
Acum ne vom ocupa de plicutele de frIna. Canalul
practicat In materialul de frictlune ne Indici starea de
ă a plAcutei. O scAdere a adrncinii ă la cca 1,5
mm ne IndicA faptul ci ph1cutele vor trebui schimbate
In curInd (500-1 000 km).
O grosime neuniformA a plicutel (peste 2 mm dife-:
rentA Intre capete) este ă unei ş ă
a talerulul rotii. Centrarea etrlerului pe disc se va face
Insi numai la Inlocuirea plAcutelor cu altele noi .
Materialul de ţ depus pe suportul metalic al
ă Incorporeazi In timpul functionArii pe
fata de lucru o serie de particule strAI ne, tn special
din fonti, ş din discul de frlnl. Aceste particule
metalice prOduc In momentul frlnArUor u,oare un sclr-
In .. R. MOSCOVICI
ţ care sA ă demontarea sa ă veti
obtine o curAlire mul1umitoare demontind baia
de ulei ş capacul culbutorilor. ţ se va
face cu perla ş pensula. ţ deosebita tre-
buie acordata spilarii abundente - de preferin-
ţ ă cu motorinA.
In cazul demontArii complete a motorului, curA-
ţ piesetor se va executa cu ţ de mai
jos:
Pentru piese Pentru piese
ţ din otel sau din aluminiu
fantA
causticA
100 O .OH -
odl calcinatA
a.
CO

-
100 O
icromat de potasiu

50 5 O
pl 1 litru 1 litru
Piesele se ţ 2-3 ore In ţ IncAlzit!
la dupA care 88 ţ cu pensula sau
perla, Iar apoi se spala In opa. Spalarea rampelor
de ungere attt In bloc c1t ş tn arborele cotit se
efectueazA cu un jet abundent de apA.
ţ deaseblti trebute acordata mAsurilor
de prevenire a accidentelor datorate stropirii
corpului cu soluliile de spllar • .
tlit dezagreabil. Remedierea este foarte simplA, con ...
tInd din ă ţ suprafetei de lucru a plAcutelor cu o
perie de sIrmA. lnalnte de montarea la loc, materialul
de frlctiune se readuce la forma ă prin
ş cu plnzi abrazivA ă pe o suprafata
curati (de exemplu, ă Trepldalii1e la frlnare pot
fi cauzate de uzura prematurl sau chiar de lipsa tam-
poanelor de cauciuc pe care se ă etrierul. Aceste
tampoane se vor Inlocui In caz de nevoie cu aitele noi
confectionate din furtun de cauciuc.
Montarea la loc pe disc a etrierului nu necesitA pr ..
cautll speciale decH la ş tampoanelor de cau-
ciuc. O ă recomandare: nici un caz nu este
permisa murdarirea suprafetelor de lucru ale plAcute-
lor cu produse petroliere sau similare. In acest caz,
coeficientul de frecare se poate reduce de la J4- - 0,35
chiar pInA la jl - 0,011
,
' - ":'
....... ......
ROI'
In,pirat de marile cuceriri ale omului
ţ rn domeniul cercetArii so-
noul joc ((Hobby» - res-
conditionârile (IIr8,te,
unul zbor IpreLuni-
un divertisment
I
fnapoiere spre baza de lansare, cu
muH material selenar ş cu cit
pu1!ne ă ţ de combustibil ş
!".,,!gen-. .. consumate In timpul cAIAto-
CITEVA CUVINTE DESPRE
«SPATIUL» .•. DE JOC
SI REGULILE ACESTUI «.ZBOR
SELENAR»
Inainte de inceperea jocului. veti .... e-
cu atentie cele 3 «rachete» (In

care, prin Indoi- $' Ilpire, veti con·
de ă plrOl-
care vor marca, de fiecare ă
dv. in «spatiu». Decupati, de ase-
din 11,ia cu piese conventionale.
,i albAStre. marcind
ă de oxi-
I pe care le aveti la
dv. In timpul ă ă pl-
galbene menite sâ eonsem-
de rocA ă cu
pe ă ş In sftr,it,
vor marca grafic
documentare pe care
timpul acestui zbor.
pAtrAtelele ş cifrele
- cele ş ş respectiv, albastre,
cantitAtile de OXigen " combustibil...
1, 2, 5 sau 10 puncte (unitAti);
- cele galbene ă de ă
selenarl ... cfte 10 kg fiecare;
- cele gri ă de filme documen·
tare ... grupe de cite 10 filme.
Fiecare ă ISi alege o ă ,i,
respectiv, unul dintre cele trei
- A, B sau e - indicate pe terenul
(spatiul) de joc, urmInd si primeasca
apOi, In functie de traseul ales, o «do-
tar •• tehnici conform fig. 1.
Preclzjm ci mai multi ă ", pot
alege unul " acela,' traseu.
DESFASURAREA JOCULUI
Unul dintre Jucltorl, de fiecare dati
altul, va prelua conducerea jocului, de-
venind astfel rAspunzator pentru ă
tlree cantltltll de oxigen ă ro-
,ii) ,i de combustibil (pAtrltelealbastre);
ei va ă ă de calcularea
pierderilor de oxigen ,1 combustibil In
timpul jocului, precum " de repartizarea
rocllor selenare ă galbene) ş 8
filmelor (pAtrAtelele gri) dupA aSt!IB-
ni zare.
Fiecare Jucitor ă ş sA aduci
din aceasta cAlAtorie ă o canti-
tate cH mal mare de material documen-
tar ,1 sA se Intoarcl pe PAmInt crt mal
repede. Cel care nu va Izbuti sA ţ
material documentar va trebui sa Incer-
ce cel putin sA ajungi teafir pe Terra.
Jocul Insi nu urmlre,te un simplu ..
«cros» Terra - Selena - Terra; rn
consecintA, nu cel care se Intoarce
primul este ş ă ci cei care aduce
cantitatea cea mal mare de roci (kg)
ş numArul cel mal mare de pellcule.
Valoarea materialului adus va fi calculatA
dupA aterizare ,i numai In «Iaboraton>.
In ă rachetele se asazA pe
locul de lansare (1), startul ş viteza de
inaintare fiind «indicate», ca la toate
jocurile de acest fel, prin aruncarea cu
zarul. JucAtorul ş va plasa deci racheta
pe acel punct alb al traseului care va
rezulta prin zar. Se poate int1mpla ca pe
una dintre cifrele indicate pe traseu sa
fie mai multe rachete (fiind vorba de
ţ cosmic, spatiu ... e suficient ş
nu vor exista eliminiri din motive de
ţ
Cel care nimere,te ă pe un traseu
unde apar pierderi importante de oxi-
gen sau combustibil va fi exclus din joc
in clipa In care ş va fi epuizat
rezervele. Fiecare t:ifrt numerotatli a
traseului indicA o operatie sau o situa-
ţ specialA, si anume:
1 - start:
2 - detectlune, egal! cu pierderea a
3 P.O.;
3 - decupla re; mal exact, defectiune
la mecanismul de cuplare, ceea ce
ă
Fig. 1
a) ţ In vid .... 5 P .0. pierdere
•• u
b) repetarea manevrel de cuplAre,
,1 atunci:
pe traseul A. .. p.e, pierdere;
pe traseele B, e . 3 P .C. pierdere;
4 - corectarea traseului:
A . .. . .10 p.e. pierdere;
a _ ...... 6 P,C. pierdere;
C ... 2 p.e, pierdere;
5 - impact de meteorit (gradul de
Bvariere al navei va fi decis tot prin zar,
respectiv:
la 1 . ă ă (jucitorul ă
ă ş JOCUl);
la 2, 3. •• fisurA la rezervorul de oxl·
gen, moment din care, la fiecare
aruncare cu zarul, jucAtorul va
pierde cTte 1 P.Q. ;
la 4, 5. . ă la rezervorul de
combustibil, moment din care,
la fiecare aruncare cu zarul, ju-
ă va pierde 1 P .C.;
la 6 . . . accident neInsemnat. ă
pierderi de oxigen sau combusti-
bil, deci continuarea cAlAtoriei.
(Precizâm cA In cazul avariilor de
gradu/2"";'" 5 este posibilA, la alegere,
o reparatie rn afara navei, situatie In
care ă va pierde dintr-o
dati 15 P.O., ă alte pierderi ul-
terioare, In acest caz Insi nu-i vor
mal rAmine destule puncte pentru
nici o ă viitoare pierdere de oxi-
gen sau combustibiL)
6 - Reducerea vitezei de zbor la In-
trarea pe orbita lunarA. mal exact, me-
canismul de frlnare - defecL Operatii le
necesare se decid tot prin zar.
la 1 pe traseul A . . ,Jucatorul ă
ă jocul
pe traseele a, e . . . racheta
Incepe zborul de Intoarcere.
la 2..;.6 - manevre suplimentare de
corectare a traseulUI:
A .....10 P .e. pierderi;
B ..... 6 P .e. pierderi;
C ..... 2 P .C. pierderi.
7 - Oecuplarea modulului de nava (nu
este valabil pentru A), dar mecanismul
de decuplare nu ţ se mai
ă o ă cu zarul:
la 1, 3, 5._ jucatorul rAmIne pe traseu,
nu aselenlzeazA, ci se 'ntoarce pe
pamTnt. .. 3 P.O. pierdere;
la 2, 4, 6 . . . manevre de reparat"
. . . 5 P.O. pierdere.
a - Avarii la aselenizare; decide zarul
din nou:
1 - racheta avariatA. JucAtorul eli-
minat;
2 - aselenizare fortati ,i intoarcere
Imediati pe PAmlntj
3-;-6 - racheta a fost salvatA, dar In
urma ţ efectuate jucA-
torul pierde 2 p.e.
pentru Ill:tCtlU' IIlIU U. al ",""an, " .. &", .. '
(Ia care nu se participi) se consumi
1 P.O.; In aceastli perioadA de ,edere pe
LunI, In schimbul a 2 P.O. consumate
suplimentar, se pot ţ cTte 10 kg de
roci sau 10 Delicule (maxlmul De care-I
poate obtine jucAtorul «aselenlzaf» va fi
deci de 20 kg de ă sau (Ia alegere)
20 de pelicule pentru fiecare rlnd de
aruncare cu zarul. La ş Jocului mai
poate obtine ,1 un premiu.
tO - Situatie specifici pentru cel care
a trecut de «9. ş este obligat ş
gAseascA un loc potrivit pentru reporni-
rea spre PAmInt, ceea ce n va costa un
surplus de combustibil:
pentru A .•..• 5 P.C.
pentru B, C . . .. 3 P.C.
(tntoarcerea pe Pimfnt se va face
de pe acest loc de relansare -
sArlndu-se la Intoarcere peste punc-
tul 9 -, dar tot In functie de zar).
Astfel:
la 1 - motoarele nu ţ
deci se repetA manevra (5 p.e.
pierdere) sau ă mai di o
ă cu zarul si, In acest caz,
dacA ti «cade. iarA ş t a fost eli-
minat;
2-1-6: startul a ş Incepe drumul
de Intoarcere.
Pentru startul de intoarcere ş
jucAtorul obtine 10 kg de roci sele-
narA in plus, dar pierde 1 P.C.
11 - Recuplarea cu nava (nu este
cazul pentru ruta A); dar ... mecanismul
de cuplare nu functioneazA. ă
poate alege:
a) - reparatii In vid . • . 5 P .C.
pierdere;
b) ..:... repetarea manevrei de cuplare
. . . 3 P .C. pierdere,
t2 - Manevra de a Intra pe orbitA
e$ueazA. Racheta Inconjuri ă o datA
Selena (pierde 3 P.O.);
13 - Defectiune la bordul de coman-
ă Se mai ă o ă cu zarul:
la 1 - ţ n-a ş ă
este eliminat.
2.;.6 - reparatia a reu"t, ă
pierde 3 P.O.
t4 - Racheta nu poate intra pe orbita
terestri, dar este posibilA corectarea
traseului. ceea ce ă o pierdere:
pentru A . , .10 P.C.
pentru B . . . 6 P .C.
pentru C ... 2 P.C.
t5 - Corectarea traseului:
A ..•.... 5 P.C. pierdere
a, C .2 p.e. pierdere
16 - ş defecte nu se
deschid; decide din nou zarul:
la 1, 3, 5 - ă a pierdut;
la 2, 4, 6 - para,ulele se deschid.
17 - Aterizarea a reu,lt. ţ
ă racheta nu trebuie ă aterizeze exact
pe locul de lansare.)
VALORIFICAREA IN LABORATOR
ă ce a aterizat, fiecare jucAtor va
trece la evaluarea materialului adus.
Pentru aceasta fiecare jucAtor va arunca
de douA ori cu zarul. Prima aruncare
decide asupra valorii analizei rocilor
aduse: cifra indicati de zar, InmultitA
cu ka de roci aduse, fiind egalA cu
valoarea ,mntilic!! (se dau puncte).
A doua aruncare cu zarul decide
valoarea filmelor aduse:
la 1 .. imaginile filmului necla-
re; valoarea - O .
2-:& .. cifra IndicatA de zar, Tnmultlti
cu ă filmelor aduse, indici
valoarea ă a expediti e!
(se dau puncte).
La numArul punctelor ţ se ma
ă 50 de puncte pentru aterizare,
cTte 10 puncte pentru perioada cit f
ă pe Selena. ş este ce
care obtine punctaJul maxim,
1 1
1 1 1 1 1
10 10 10 10
10 10 10 10
10 10 10 10
10 10 10 10
10 10 10 10
10 10 10 10
10 10 10 10
w'
.1
n
• t
Ă
'i'lF
A
-
"JT. 'NGtf DReAPTA
Tehn. NIC. HANU
ţ In blocul ţ ă este
Acest circuit genereazl impulsuri
f.ctor de umpler. variabil. ce co-
deplasar. II robotului.
multlvibrator O ţ de 30--40 Hz.
MuHlvlbratorul are .chema din fig. 3. Din ă
scheml la vede ci fatl de schemele clasice numai
procedeul de varlere a factorului de umplere este
deoleblt. Ac •• t Iistem preZintA avantajul unei scheme
simple ,1 permite obtinerea unor impulsuri ş cum
se vede In fig. 4.
din schema bloc, din numlrul 5 al
de directie este formal din-
" ce moduleazl purtltoarea eml1a..
de emisie, Iar la ţ se va realiza ţ multivibratorului decurge In modul
urmAtor:
"l t".'O"UI,u;trece 101, pentru ca numai frecventa multl-
1. I si poata comanda circuitul blstabll de in star. de blocare tranzistorul T,
deCI pe acest tranzlltor va cldea o tenaiune aproxI-
mativ egali cu Ec' In acest timp, condensatorul CI se
IncarcA prin ţ R, •
. Starea de blocare a tranzistorului T se mentlne atit
timp ctt condensatorul C. se descarci prin ţ
R, '1 aectlunea r a ţ P
Timpul de poate fi variat cu-ajutorul curier
ruiui $1 acest timp dicteazA durata variabilA a factorului
d. umplere.
DupA descArcarea condensatorulul C , tranzistorul
T, se deschide ,1 se va bloca tranzistorul T. , rAminind
In aceastA stare cft timp se descarcA cond.nsatorul
CI' Cele douA condensatoare fiind egale ş ă r =
r., vor rezulta timpi egali de ţ ş blocare. I
.' cele douA motorate se vor
In,I,ti ,.co,e"sl , •• ,10"01 de timp, deci robotul va merge
modificA TI ,i vom avea situatia
'U'"Cl.10d,,,lntre ş de exemplu cel
" un tim!) mal mare ca celalalt.
roata ă v. parcurge o
mare, ţ modificarea ţ
similar se petrec lucrurile dacA T ...:. T a-
I din dreapta va merg. mai mult Ilmp,
roata ă va produce o deplasare mai
prin modificar.e pozitiei cursorului se ajunge
la ţ c1nd r
l
> r" vor rezulta pentru tranzIstoare
ă de ţ e ae durate diferite. In acest fel se
ţ facton de umplere variabili, varierea ă
in mod continuu.
ţ RI ar. " rolul de ţ ă de ă
pentru tranzistorul T" Iar rezistentele r
l
+f\ servesc
pentru polarizarea bazei acestui tranzistor. Pentru
tranzistorul TI polarizarea bazei se face cu rezlsten-
tele r. ,i R., Iar ţ R ... este ţ de sarcini.
(',
Din aceasta cauzl. frecventa multlvlbratorului va
trebui si fte suficient de scAzutA, pentru ci alHel iner-
ua motora,elor ar Impiedica buna lor ţ
Aceastl ţ Insi nu poate fi coboritA prea
mult d.oritl faptului ci ar fi neceaare condensatoare
de cupl., prea mari. Din aceste motive s ... ales pentru
Din colectorul tranzistorului T se culege semnalul
util cu care se moduleazi ă de oscila-
torul cu cuar1.
Procurarea ă a pieselor nu ridicA dificul-
tAti.
Este de dorit ca ţ P si ă o ţ
liniarA a reZistenteI.
ASIRONAUIiCA
• Doctorul Arch Reld de la ţ de
geochtmte din Centrul spatial Houston
a informat participantii la adunarea COS-
PAR recent tinuti la Seattle ă in con·
cu roc,le de tip bazaltic recoltate
echipajele «Apollo»-l1 ş 12, mate-
rialul adus din craterul Fra Maura con-
tine mult mal pulin calciu. alumtniu. fier
si magnezIU. 'in schImb apar mai bogate
in elemenle usoare. ca potaSIU, bariu,
elemente rare (considerate efa pe
O •. Ing. Fl.zAGANESCU
prima detectare de molecule in ţ
inlersteJar al unei galuii exterioare.
Se amInteste ă o descoperire similarA
in gazul interstelar cuprins in Calea
Lactee s-a obtinut cu opt ani In urmA.
ă ă sal/antuiui care a ă
descoperirea, dr. l. Weliachew, ă
o ă similitudine Int re cele
ă gala xii, cel ţ in ce ş
acest OH!
• Cunoscutul astronaut american Wal-
ter Cunningham, care a fAcut parte din
echipajul navei «Apallo»-11n zborul de
11 zilc circumterestru (1968), I'l anuntat
retragerea sa prin demisie din ţ
de ,el al grupului de astronauti care se
pregAteau pentru a deservI viitoarea
statie ş ţ ă ă ă «Sky ..
lab». ţ ş demisia, Cunnlng-
ham a motivat-o criticlnd Congresul
pentru reducerile de londuri alocate
programului spatial american. DemIsia
sa, ă destul de repede dupa
retragerea altui aslronaut celebru, Ja-
mes Lavell, a redus la 45 numlrul astro-
nautilor americani In serviciu activ.
• Astronamii sint loarte ... nemultu·
mitl de: planeta Pluto: din ultimele ob-
sen.atu s·a constatai - de fiecare ă
_ ă masa calculati pentru acest astru
apare cu o .. aloare care descre,le din
ce in ce (In prezent se pare ă ar fi de
0,11 din masa TeHet), ş densitatea
este foarte apropiatA de aceea a PAmln-
.Tlnlnd .seama de dificultatile In
stabilirea orblte! planetei Neptun ,1 de
faptul amintIt mai sus, la car. se ă
ş contrastul dinlre Pluto ,i masele
ale .... cinllor (Neptun, Uranus),
s-a emIs Ideea ă de fapt, Pluto ar fi
doar un salelit foarte IndepArtat al lui ...

Mesh $i Star,
pentru organizatia ţ
galaxie M82 a ă ESRO, au stabilit costul
ă ă spec. ved.rea studIIlor pre-
a prezentat pentru construirea
primulu,l _!.8.!el.it
100 OOU de lire. Lucrarea urmeazA a fi
predatA ă la Ş anului. Mentio·
nAm cA Tn gruoul Mesh slnt cuprinse
ţ cu profII ţ ate firmelor:
Eroo, Matra, Saab, Hawker Slddeley
Fi.I, AEG/Tolofunkon " i.
Star cuprinde: BAC, Contr.vas, 00[·
nier, Erlcsson, CGE-Flar, Fokker, Mon-
led el, Sabca ş Thomson-CSF.
• 1n urma ţ de colaborare
ă intre Academlâ de ş din
Uniunea ă ş N.A.S.A. , s·a pro·
cedat la un schimb de mostre de 801
lunar: trei grame aduse de «luna»-,6
au fost schimbate cu o cantitate simi-
ă ă de (Apollo»-11 si, res-
r,
ectiv, de echipajul navei
n acest fel, savantii vor puteil
prin ţ ă un schimb de
informatii stiintific. priVind nalufa solu·
lUI selenar din diverse zone al. lunii.
• La cel de-al 17-lea SimpOZIon inter·
national al ă ţ astronomice ame.-
ricane, ă amencan James
Long de la Jet Propulsion Laboratory a
prezentat planul realizat in ţ pe care
o conduce, referitor la in
vederea constrUirii unei sta1il ş ţ
ş de tip robot, care urm.azA • fi
ă in 1981 In directia planetei Ju-
piter. ă un zbor de cea 150 de zile,
ţ in greutate de 1130 kgf (din care
90 kgf numai ă V8 fi satellzatâ
In jurul planetei Jupiter, efectuînd o
rotatie In aproximativ 15 zile terestrel
• Dr. M. Langseth de la Observatorul
geologic Lamont-Ooherty, care a fost
ă cu studierea ş interpretarea
rezultatelor forajelor termice efectuate
de echipajul navei «Apollo»-15 pe ă
a anuntat recent ă temperatura sub·
solului lunar ş Tn raport cu adin-
cimea ş este mai mare decit se aprecia
pina acum. Astfel, la 0,8 m adTncime,
temperatura InregistratA a fost de 23
de grade Celsius, cu aproape 20 de
grade mai mult decit se ş sa·
86.2
(;;:',
, 'U ,
K.
8,21<
IA !lJl.

A ....... fO(eril
Sistemelor clasice de ""tecI., ••• ,.",.,.1
subltituie un ecIt;pGmenc electronic
IndreptGt i" ţ conducdtoruJui
rul poaae staIH'; '"tr-o ţ de
vlno ... ţ cit ş materio'lzorea ... 010ric6
Jiunii
cutie

ţ pe care v-o propunem $-0 ţ
utilizAri pur distractive. Ea ne ş desigur,
o ă mult simplificatA, de jocurile-automat,
I cAror principiu de ţ il ş ă de altfel.
Printr-un orificiu aflat in partea superioara a cutiei
afunci o bilA (dmtre acelea folosite la tenisul
masa). In cadere, mingea se ş de ş
ş ş ş schimba ţ Din care
se va ivi ea oara?
. j ca mingea ă ă la o ă
i' ă din oricare dint re cele t,ei
este de 1/3. Numai ă cutia ă ale
dispuse in ş foi ÎUl..it prin una dintre
bila .. a eldaa fonrte rar (cind c3de !;8 mar-
ă 100 de puncte), Iar din celelalte ă destul
de des (se ă 5 ş 20 de puncte).
ţ ă ă date orientative (in mm)
pentru ţ propusa. Cutia poate fi mai ă
sau mai mare, ă ţ ă ţ ş
ş numArul lor se stabilesc experimental. ă In
urma probelor de experiment ă oriticii care nu
vor fi folosite, ele se pot chitui ş apoi
Se ă ş metalice (cuie, de exemplu)
sau ş din lemn.
Fereslrulcile din care va ş mingea vor avea
45x45 mm.
Jgheabul care duce spre ă se va fixa
inclinat. Automatul nostru va fj reglat astfel incit
sâ fie eu totul ă ă posibilitatea ca mingea ă
raminA ă ă in interior.
Obfinereo
sfericir4Jii
petfecte
o minli/or
de folf
".re
definitiv
rezol.,o[d
mul,umitd
unei
ţ
prCJctic
fdrd eroare.

Illitemici
Sint multi amatori de culturism, care doresc ă
corpul. Unii folosesc claslcele extensoare.
propunem un aparat foarte simplu, care contribuie
dezvoltarea mu,chilor mIinilor ti picioarelor.
Baza acestui mic aparat esle o ă de lemn tare.
In mijlocul cAreia este fixat un cirlig. De acest cirlig
ae fixeazA un lant metalic cu o manetA (de pildA. un
ghidon de bicicletA). Intre lant ,i manetA 8e poate
Intercala un iIIrc de 20 cm lungime ş 20 kg ă de
Jrttindere. Lungimea lantului se ă in functie de
omului $1 de exercitiul efectuat, apoi se prin-
de I de venga respectivA.
Ex.rcitiul 1: Maneta la nivelul gp-nunchilor. Incer-
cati sa vII indreptati Sint solicitate $alele ş umerii.
Ex.rcitiul2: Folosind ă lungimea ţ ridi-
ţ maneta cit mai sus deasupra capului.
Ex.rcltlul 3: Maneta la nivelul gitului, ţ lateral
la nivelul umerilor, palmele In JOS. Ridica'i maneta.
Exercitiul 4: Lantul la nivelul genunchilor. Ridica-
ţ ă pe degetele de la picioare, Indolti genunchii,
ridicati maneta.
Illerc't,'ul 5: lndoitl putin genunchii ş incercati ă
ridicati maneta folosind mu,chli spatelUi, lan1ul fiind
intins spre spate $i maneta la nivelul coapselor,
Exercl11ul 6: Maneta la nivelul pieptuluI, se intinde
ţ spre ă $1 se ă maneta cit mal sus. Fiecare
ţ se repeta de douA ori, cu ă de 6-1 se-
cunde, In timp de 10 secunde.
ELEMENTE
CHIMICE
ORIZONTAL: 1) Element chimic de culoare ş
cu proprietAti asemAnAtoare cu ale carbonulul... - ... ş
altul de ş culoare, dar cu miros de usturoi ş 81
ă ş sInt ă 2) Element chimic de cu-
loare aibA cu propriet6tl radioactlve ... - ,i altul de
ş foarte maleabil, fiind folosit la diferite
aliaje sau la acoperirea unor metale; 3) Element chimic
din familia metalelor alcaline, de culoare argintie,
moaie ş foarte ş - Care au ă unui acid
(fem.); 4) Florlan Dumitrescu - StadiU In dezvoltarea
unui fenomen - Scull 5) Ion Horia - Prinse In cuie;
6) A acoperi cu o pOJghi1i! ţ de aur - A intra In
reactie de comblna1ie cu oxlgenul- Pe cal; n Locali -
t .. te i n Scotia - ă pentru ă persoane; 8) El e-
ment chimic din familia ă rare, de culoare
alb-8f"intie, care la aer ş pierde luciul ..• - $i att
element din grupa lantanidelor care in ţ
functioneaza trivalent; 9) Transformare pe care o sufe-
rA substantele chimice sub actiunea unor agenti
fizici sau chimici in urma ă apar substante noi -
Pentru ea se bate ş 10) Simbolul unui element ehi·
mic ce se ş In ă mici in blendâ - Reniu
mai mult de ă - Ascensiune: 11) ş
unei operatii de injectare sub presiunea mortarului -
Tot (mold.); 12) Jurls ulricesQue doctor (abr. lat.) -
ă ă ş - Gust acid (rar): 13) Element chimic usor, de
culoare arglntie, folosit pe scarn ă in industrie ş
ă •. - ş simbolul unui element chimic incolor Ş
inodor folosit la reclamele
VERTICAL: 1) Element chimic de culoare ă cu
miros neplacut Intrebuintat In ă ş ă ...
- ... ş att element radioactiv sintetic de culoare alb·
arglntie ,i cu densitatea 11,7; 2) Element chimic alb-
argintiu mai dur decH platina ş cu temperatura de topi.
re foarte Inalt •... -" alt element foarte rar, ă ă
cu platina; 3) In platln!1 - IncApere ă -
Afirmatie IndoielnicA; 4) ă cu ă - OuAle ş
lor; 5) CerboaicA - Element chimic ş foart e
refractar, casab" ,1 greu fuzlbll; 6) Capele de iridiu! -
Andreescu Elena - Confident; 7) Totalitatea Instala-
tiilor dintr-un laborator; 8) Element chimic rar, ce se
ă ş In naturA numai sub ă de oxid, avind as-
pectul unui praf alb - Poet român (Tiberiu); 9) In mij-
locul platinel... - ,1 In mijlocul fjerului! - Sensibili
(fig.); 10) Element chimic gaz os cu ţ radioac-
tive, ţ prin dezintegrarea radiului. siliciului, ac-
tlnlulul - Postav tAr6nesc - SimbolUl ruteni ului;
11) Nom6 In vechiul Egipt - ţ 12) ş -
Astru - Element chimic de culoare ş foarte
maleabil $1 ductil, bun ă de electricitate;
13) Ramur6 a chimiei care studiazA nucleul atomic -
ţ ă ţ ă din alcooJi sau 1enoh.
Prof. GHEORGHE Ş - URLATI
SOLUTIILE JOCULUI
DIN NR. TRECUT
IIADIOAMATOillSM
1 _ MORSE - SPORT; 2) EXCIT ATOR - R
3) GI _ RECEPTII; 4) AZA - ROMA - VQ
5) IMi - RA - VID: .)U - ANOD - MATA
7) RETEA _ CASA; ., AMO - SOARE - O;
(1) NIRA - UNI - AA; 10) ITIRE - ANUNT;
11) UE - IZOLATIE.
COPERTA 1:
ţ g,aflcl ....... prin
n .... d. " culori - tipar ahet - dupA o poh-
e,. ... '. d. V. "" ... ,.1,..
III
cu cititorii
OCONDITIE

A INVENTIVITATII
Una din caracteristicile fundamen-
tale ale liintei 'Umane care o deose-
ş ca.Htatiw de toate celelalte vietu.·
toare o constituie capacitatea de a
.nticipa rezultatul actiunilor sale. Oile!
in activitatile cotidiene pOSibilitatea
ele a prevec!NI asigura o adaptare ma.
ă la mediu, }n crealia ş $1
tehnicA aceastA cehlale reprezinta o
conditie de bazill II inventivitatii.
labirintul conslltuie unul din cele
m4i simple ,i utile instrumente de tes-
tare folosit In Laboratorul de psi hologie
Animalele rezolvi un asemenea labi·
rint In mod practic. prin metoda incer-
carilor si II erorilor, furnizlndu-ne ast-
fel dete privi nd capacitatea ş viteza
de invAtare pe baza formArii unor re,
ftau ţ motorii. Detorlta
numeroaselor posibilitati de IIl eger.,
dintre cllre doar una reprezinta solulla
corecta, eceasta ă are ă un
randament ă .
In cazul ă unui labirint
desenat (posibil numai la om) In CII"
toate obslacolele se pot In ace-
ş timp, gasirel! drumului corect prin
eUminarea ă a cailor impropril
ş obstacolelor indita ca par·
soana ă are posibilitatel! de
a alege In conformitate cu ceea ce
prevede pentru viitor, adica demon-
streaz! capacitatea da
ţ de cinci asemanel!
labirinturi. Porni nd din ţ din atin-
ga al fiecarui ţ dru-
mul corect pentru II putel! ş prin
cohul din dreapta jos, mllrclndu-j cu
o linie cara nu are voie ă se intre taia
cu ea ş ş nici cu vreo alta linie.
In cazul ci, din ş ajungeti la
o asemenea situatie sau dati de un
obstacol (drumul esta Inchl,) putatl
relua de la I nceput sau din locul in

care ţ I ntilnit un asemenea obstacol
Trabuie ă rezolvati labirinturile in
ordinea data (A, B, C, O ,i E). In timp
da 5 minut ..
Confruntati ţ dv. cu ,0IUlu-
la corecte ala testului publicata mai
IOS. acordindu·Y/I cite un punct pentru
fiecare labirint corect Suma
punctelor obtinute raporta!i-o la eta-
lonul de mai Jos:
Capacitata foarte buna da
previziuna . 5 puncte.
Capacitate buna de
ziune . .. ..... 4 puncte.
capacitata satisfacatoare
da pre ... iziuna 3 puncte.
Capacitate nesatl,facatoa-
ra da previziune .... puncte.
T
t
f-
I
t:
f--
f-
COLABORATORD Ţ Al REVISTEI :
• Ina. R. COMAN • Dr. ina. L FLORU • Tehn. NIC. HANU
• Ina·M.IVANCJOVICI. InS. M. LAURlC. Inc. V_ LAURIC
• BlolOC EL MANTU • Ina. L MARTIN. Ina-. L MIHAEscu
• In .. R. MOSCOVlCJ • Prof. 1. Ş • Ing. D.
PETROPOL • Fb ... VLAICU RADU • Ing. L RUBEI. • In,.
IL SUCIU • Arh. E. VERNESCU • In,. D. ZAMFIRESeU
• Dr. I.ng. FL zAGANESCU
PruHltarea artisticA: ADRIAN MATEESCU
Prc-zcau.rc-a p'afid: ARCADIE DANELIUC
lij.'I5
ţ ,1 ţ Buc;u,.,ti. ţ Scinteii'
Telefon: n.1., Int.ri..-1t ... 1714
e.p.c.s. executat 1. Combinatul ,.Ugrllftc .. c..a. ScinteII.
•••
FILATEUE
o. curind .... PUI In
ţ UNI dlnl ... f .....
mOllsM .mlsluni POf!1-
.. .0mln •• tI Inlllul.l'
_Turi.m •.
S .. 1ro torm,,' din
• •• 'orI " ... p.ll l nll C"
mii f",mo ..... Imbll-
to.... loe:url ele .Irlt,!.
In c.cI'ul .c .. .. ,11
,Inl IIuIU'" .1.UunU"
lOcur'" pltor .. lI. p ... cum
ti ob_Il.,,,, turlltlu,
C"'iie IIl c"ulul, albii.,
POIIIhI 81'10'. Oe'" Ou-
d'll, aii" So •• t • •
MI'''' ... '' f'umo .....
Itltiu" de POl lito,lI _
V.nu .. ,",upll. ti NePtun
- flC obllClui unul tin-
'"" IImb ... In •• 10." de
2,40 III.
(URMAM OIN fi)
Constructia contacl elor Si, prlnclpl.!
contactare .. te tlmpli'icA dacA se uti-
lizealA un tistem magnetic.
Conl.clele tlnl Ilmple pllcute. pAtrII'
l e sau rol unde. din de olel moaJt:
lipite cu un . dezl ... pe o plIci de placai.
lutolit IIU .It meterial izolant In pllca.
corespunzator fledrui contact, este o
g.urA prin Cllre Irece firul de legAturii
co,itorlt pe spatele plAcutei de Iler.
Inde.orul este alcAtuit dlnlr-un mic
magnet permanent care 85le conectat
printr-un IIr la bOfna a doua a unul
transformator de sonerie. Pri ma bornA ,
acestulll "te masA pentru to.te becu-
le\ele.
Forma Si dimensiunile Induorulul
.rnt lunclle de lorma ,1 cotele m.gne-
tuluL Ca un exemplu, pent ru un magnet
plstila dam con.truclla Induorulul.
Magnetul este lipit deo pl.cA din m.terial
Izolanl. Un orificiu permite unei lame sA
cont.cteze magnetul. l ama trece prln-
tr-o degalare • plAcli .1 Iese depA,lnd
margln .. indexorulul cu 2-.3 mm. An_
samblul atte definit prin IIplr" un-'
plAci 'uperloara din .cellli material.
Colele date sint orlent.t l .....
Pentru amatorII electronl,lI, se pOlte
construi un dllpozil ;" cu t.anzisIOf1
Clre sA re.HzeZi o Il uminare pulsato,le.
DEZLEGAIlEA TESTULUI
, PIlEVIZIUNEA,
O CONDITIE A INVENTI'
r
"--F-
-'> -' - -=----= -

(fi' 2

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful