HOLOCAUSTUL ÎN ROMÂNIA

Holocaustul din Romania si mastile aceluiasi diavol de Vlad Mixich Hotnews.ro/Deutsche Welle Joi, 8 octombrie 2009, 16:37 Actualitate | Esenţial Memorialul Holocaustului din Bucuresti Foto: HotNews.ro La propunerea unui deputat al FSN, in 1991 Parlamentul Romaniei pastra un moment de reculegere in memoria maresalului Ion Antonescu ca semn de multumire pentru “serviciile” aduse statului roman. Abia iesite de sub poala unei dictaturi comuniste absurde, institutiile noului stat democratic se grabeau sa-l recupereze pe un alt dictator, ale carui decizii au influentat tragic viata a sute de mii de romani. Mai multe masti In 1940, statul condus de maresalul Ion Antonescu promulga prima lege cu caracter antisemit, urmata de o serie de pogromuri, la Bucuresti, Iasi, Galati sau Dorohoi, si de deportari ale evreilor si tiganilor din Romania. Rezultatul? Peste 250.000 de evrei romani si cateva zeci de mii de tigani au murit in acei ani. O tragedie care, in urma curgerii istoriei, a devenit unul dintre cele mai sensibile subiecte ale Romaniei post-comuniste. Disparitiei dictaturii antonesciene i-a urmat in scurt timp impunerea unui sever regim comunist. Vreme de 50 de ani, ideologii comunisti au inlocuit criteriile rasiale folosite de catre guvernarea Antonescu cu criteriile luptei de clasa. Fascismul era in primul rand anticomunist si
1

antimuncitoresc, abia in ultimul rand fiind amintit antisemitismul de catre manualele de istorie ale Romaniei anilor ’80. Beneficiind de sprijinul miliardarului roman Iosif Constantin Dragan, un colaborator apropiat al dictaturii comuniste, imaginea regimului Antonescu este remodelata in Romania de dupa 1989. Proces sprijinit de revigorarea partidelor nationaliste a caror ideologie de extrema dreapta echivala in fapt cu imaginea aceluiasi diavol, care sia schimbat doar masca. Caci poetii de curte ai dictatorului Ceausescu devenisera, dupa 1989, inflacarati suporteri ai memoriei dictatorului Antonescu. Trei presedinti, o singura parere Purtat insa de dezideratul integrarii europene, care beneficia de un larg suport popular, statul roman intra, dupa cateva ezitari provocate de presiunile exercitate de partidele extremiste, in normalitatea recunoasterii si asumarii greselilor din trecut. Tonul a fost dat de presedintele Emil Constantinescu, in aprilie 1997, apoi de presedintele Ion Iliescu care a infiintat in 2004 Comisia pentru Studierea Holocaustului in Romania. Alexandru Florian, directorul Institutului National pentru Studierea Holocaustului din Romania, a rezumat concluziile raportului rezultat: “In ceea ce priveste soarta evreilor originari din Romania incepand cu toamna anului 1940, comisia Wiesel a concluzionat ca soarta evreilor romani si ucrainieni, pentru ca in teritoriile respective erau si evrei de origine ucraineana, a fost sub directa responsabilitate a guvernului Ion Antonescu si ca, in cadrul unora dintre evenimentele grave care au dus la exterminare ceea ce s-a intamplat pe teren s-a putut petrece datorita colaborarii dintre institutiile romanesti, in special Jandarmeria si Armata, si trupele germane aflate in acele zone”. In vara lui 2006, sub mandatul presedintelui Traian Basescu, se lanseaza competitia de proiecte pentru construirea Memorialului Holocaustului la Bucuresti, gest simbolic prin care guvernul Romaniei „si-a asumat partea de responsabilitate a statului roman din urma cu 60 de ani pentru victimele Holocaustului”.

2

Alexandru Florian limpezeste un subiect care a fost multi ani munitie pentru discursuri de un anume tip: „Responsabilitatea politica este indiscutabil a guvernului Romaniei din acea perioada. Daca exista o vina a natiunii romane, in nici un caz nu este vorba despre o responsabilitate care s-ar putea traduce in termeni juridici. Dupa parerea mea, Holocaustul este un proces istoric care a angrenat in sine trei componente care au relationat: pe de o parte victimele, pe de alta parte cei responsabili si pe de alta parte martorii, acele persoane care au asistat la diverse evenimente si fac parte din categoria martorilor pasivi”. Criminali ghinionisti, criminali norocosi Desi in Romania a existat un curent important de negare a Holocaustului, acesta “este din ce in ce mai putin vizibil dupa aparitia raportului Ellie Wiesel, deci dupa 2004”, afirma Florian. Teorie confirmata si de Peter Jacobi, sculptorul care a creat monumentul Holocaustului de la Bucuresti: „Noi am putut sa lucram fara sa fim deranjati, nimeni nu ne-a amenintat, nimeni nu ne-a deranjat, n-au fost proteste”. Daca ignoram extremele, asa cum si merita, intrebarea aflata inca pe masa societatii romanesti se refera la existenta la Bucuresti a unui Memorial al Holocaustului, dar absenta unui Memorial dedicat victimelor comunismului. Este un subiect ce nu trebuie privit prin lentila competitiei, ci prin cea a exemplului. Dar este un fapt ca in timp ce calaii din perioada antonesciana sunt morti, o buna parte dintre criminalii comunisti traiesc, beneficiind chiar de pensii consistente. Etimologic, cuvantul Holocaust, provine din limba greaca: Holoskaustos sau Holokauton, Holos inseamna intreg; Kaustos sau Kautos inseamna ardere, adica ardere totala. Vechea semnificatie a Holocaustului indica: a) -sacrificiu oferit zeilor prin arderea totala a obiectului sacrificat. b) -o distrugere completa a populatiei si a animalelor. c) -o distrugere masiva, totala. Ulterior, semnificatia Holocaustului s'a extins cuprinzand categorii ca
3

pogromuri, genocid, exterminarea unei rase... Astazi, Holocaustul este identificat cu tragedia suferita de evrei in cel de-al II-lea Razboi Mondial; specific, in uciderea a peste 6 milioane de evrei in lagarele de concentrare germane afate pe teritoriul polonez: Auschwitz, Treblinka, etc. Cifra de 6 milioane de evrei arsi in crematoriile naziste a fost avansata de catre diversele "birouri" si "centre" de studii in majoritate evreiesti, ale Holocaustului. Cifra enorma de 6 milioane a fost contestata de diversi istorici si cercetatori ai fenomenelor celui de-al II-lea Razboi Mondial. Insa foarte repede, legi speciale au fost "adoptate" in majoritatea tarilor vestice din Europa precum si in St. Unite si Canada, legi care fac un criminal din cel ce contesta veridicitatea Holocaustului. Recent, un profesor pe nume Ernst Zundel, a fost condamnat la 15 luni de inchisoare de catre un tribunal din Canada pentru crima de a fi scris o carte intitulata "Holocaust, cea mai mare contrafacere a tuturor timpurilor". In aceasta carte, prof. Zundel originar din Germania, sustine ca nu a existat nici un pogrom de ucidere sistematica a evreilor in masa dupa cum n'a existat nici o gazare urmata de ardere a celor 6 milioane de evrei, in contradictie cu faptele stabilite de catre "centrele" de studii evreiesti. Cartea prof. Zundel nu face insa obiectul articolului nostru. Un lucru ramane insa clar: nimic nu este stabilit odata pentru totdeauna. Traim intr'o epoca a relativismului, in care ceea ce pãrea adevarat ieri este dovedit ca fals astazi. Istoria nu face nici ea exceptie. In cazul Romaniei regula pare inversata. Ceea ce pãrea adevarat ieri se incearca a se dovedi fals astazi. De exemplu, astazi diversele "centre" de studii evreiesti incearca sa acrediteze ideia cã în Romania dinaintea si in timpul celui de-al II-lea Razboi Mondial ar fi existat un holocaust evreiesc [in miniatura cu cel din Germania] ce ar fi consemnat aproximativ 400.000 de evrei dupa unii, 600.000 dupa altii. Cifrele sunt in evidenta contradictie cu datele oficiale ale anchetelor guvernamentale din acele timpuri. Iata ce gasim in "Encyclopedia Iudaica Jerusalem" la pagina 1472: "Garda de Fier tinea conferinte si demonstratii studentesti deseori acompaniate de razmerite anti-evreiesti in care distrugeau sinagoge, magazine si ziare evreiesti ca in Oradea-Mare si Cluj [1922] si in Timisoara [1938] ... In perioada Iunie-Septembrie 1940 Garda de Fier reconciliata cu regele Carol al II-lea, a comis masacre impotriva
4

Odata cu izbucnirea razboiului contra Rusiei Sovietice [Iunie 1941]. Analizand statisticile prezentate. Niciunul nu era evreu. etc. legionarii au ucis 120 de evrei in Bucuresti si 30 de alti evrei in provincie. nu ucidere]. -deportare deci. Adunând ajungem la cifra maxima de 10. Garda de Fier proclama Statul National-Legionar impreuna cu Ion Antonescu. tot dupa datele guvernului Antonescu. legionarii au facut 73 de victime in majoritate formate de grupul celor detinuti la Jilava pentru crimele comise contra tineretului tãrii.500-10. in care au fost ucisi 120 de evrei in Bucuresti si cca. si enorma cifra maxima de 600.R. Dupa cifrele oficiale ale guvernului Antonescu. Totalul "pogromului" dela Iasi. Imediat au fost promulgate legi pentru eliminarea evreilor din viata politica. O lupta pentru putere a dus la rebeliunea legionara din 19-20 Ianuarie 1941. Deci sã recapitulãm: In timpul rebeliunii. rebeliunea s'a incheiat cu 416 morti.000 de victime". s'au soldat cu 7.000 de victme. Telul final al Garzii de Fier era deportarea tuturor evreilor [N.150 de evrei. In perioada 6 Septembrie 1940 si 20 Ianuarie 1941.evreilor in special in Moldova.000 de evrei prezentata astazi de catre forurile evreiesti mondiale. 30 de alti evrei in provincie [in special in Ploiesti si Constanta]. culturala si economica a Romaniei. din care 120 erau evrei. Ramane deci singura imputatie de ucidere a 120 5 . Rebeliunea a fost inabusita si Conducatorul miscarii legionare Horia Sima impreuna cu alti lideri legionari s'au refugiat in strainatate. fortele germane impreuna cu politia antonesciana la care s'au alaturat elemente ale Garzii de Feir au comis atacuri impotriva evreilor ca Pogromul de la Iasi [29 Iunie 1941] si "trenurile mortii".150 de evrei. victime ale Holocaustului in Romania. La 6 Septembrie 1940. un fapt se desprinde cu claritate: Miscarea Legionara. "trenurile mortii". care nici el nu putea fi banuit de iubire fata de legionari. 370 in Bucuresti si 46 in provincie. Nu putem decat sa constatam discrepanta chiar in cifrele de atunci maximum 10. si alte atacuri in Moldova soldate cu 7. vânatã de regele Carol al II-lea pana in Septembrie 1940 si de generalul Antonescu dupa Ianuarie 1941 este scoasa din cauza. Cifra este data de catre "centrele" evreiesti de studii de atunci.500-10.

Si daca mai adaugam si faptul ca la acea data atat Basarabia cat si Ardealul de Nord nu mai erau sub jurisdictia Romaniei. Desigur.000 de evrei sunt marcate nu numai de exagerari arbitrare si iresponsabie. Problema "Holocaustului evreiesc" in Romania va ramane deschisa tuturor cititorilor nostri de la care asteptam date documentate spre o eventuala publicare. victime au fost [416 morti]. Cei care sustin de câtiva ani de zile existenta Holocaustului în România sunt probabil extremisti care profita de remanenta 6 .de evrei in timpul rebeliunii declansate de generalul Antonescu. comun. Cel de-al doilea razboi mondial este istorie. Este nevoie de un efort urias. Problema actuala este una de supravietuire a fiintei umane. motivul refuzului Presedintelui R. budhisti. Dovada: au murit de 4 ori mai multi crestini decat evrei. Plânge cineva sacrificiul celor 30 de milioane de oameni (dupa unii. Avem in fata Holocaustul crestin comis de catre Comunismul International care a devorat pana acum peste 140 de milioane de victime si continua sa ucida in ritm accelerat nu numai crestini dar si musulmani. 140 de milioane oferite pe altarul Satanei spre arderea totala. 100 de milioane) cazuti în cel de-al doilea razboi mondial? Ei sunt de mult uitati! Nu este cazul si cu cei aproximativ 6 milioane de evrei ucisi tot atunci. In acest context. Gloantele nu selecteaza pe cei ce se afla pe strazi in timpul unui conflict. al tuturor natiunilor spre a distruge Comunismul International. Prezentarea denaturata a adevarului nu ajuta aceasta cauza.. dar si de o falsitate ce raneste adanc sensibilitatea poporului roman în sânul cãruia comunitatea evreiasca a avut si are o pozitie privilegiata unica in intreaga lume. credem ca afirmatiile celor ce arata ca in Romania ar fi existat un Holocaust al evreilor ce ar fi devorat circa 600.. Reagan de a vizita fostul lagar german din Dachau ar trebui sa dea serios de gandit celor ce incearca sa foloseasca tragedia umana in scopuri speculative. la repulsie si oroare fata de calai si la hotarîrea de a lupta pentru ca asemenea lucruri sa nu se mai repete. Dintr-o conflagratie de asemenea proportii se trag învataminte de catre cei multi si avantaje economice si politice de catre cei interesati. mozaici. Notiunea de Holocaust indeamna la respect si compasiune fata de victime. dar acesta este pretul platit cand doua forte se confrunta armat.

cu 7 . De notat însa ca Anglia. iar într-o adresa trimisa Ministrului Afacerilor Straine a reconfirmat principiile emigrarii. admiterea în masa a mult deplânselor victime ale persecutiilor antisemite . Rusia si România. S-a facut si se face o deosebire marcata între evreii din Occidentul Europei si cei din Polonia. simpatia americana pentru evrei opereaza doar pâna la un punct: interventii indignate în favoarea evreilor din Europa . guvernul român era dispus în continuare sa favorizeze emigrarile prin acceptare tacita. propunere la care Antonescu s-a raliat imediat. presedinte al Federatiei Uniunilor de Comunitati Evreiesti din România. Brutus Coste. însarcinatul cu afaceri ad interim la Washington preciza: „Evreii din rasaritul Europei n-au fost niciodata considerati aici ca elemente a caror emigrare trebuie încurajata. Filderman . Anglia s-a opus înca o data categoric. folosea solutia deportarii evreilor sositi ilegal în Palestina. deoarece ele implicau o relatie a regimului progerman cu Marea Britanie si SUA. Demersurile au avut un caracter extern preponderent. În pofida acestei situatii.presedinte al Uniunii Evreilor din România. conducerea României a încercat sa rezolve problema evreiasca prin emigrarea în Palestina. importanta militanta pentru drepturile evreilor. presedinte al Comitetului Joint distribution pentru România. Se stie ca pe toata perioada razboiului. Filderman pentru o emigrare în SUA pe baza de reciprocitate.da. dr. Când e vorba de fapte. La propunerea facuta de dr. ci în numar mic.propagandei sovietice în istoriografia româna pentru a acoperi fenomenul aderentei la comunism a unei parti importante din comunitatea evreiasca si a impune o imagine de participanta la Holocaust a României. Antonescu a cerut liderilor comunitatii evreiesti sa tina aceasta legatura. Antonescu a continuat sa insiste pe ideea sa. atitudine pe care nu a recunoscut-o regimului Antonescu pentru evreii aflati ilegal în România. La 30 septembrie 1940. Emigrarile au continuat.” În ciuda tuturor piedicilor întâmpinate.nu. nu în numarul scontat. membru al Parlamentului Român . având în vedere ca n-o putea face oficial si ca relatiile personalitatilor evreiesti erau mai eficiente.a înaintat un memoriu în care esentiala era propunerea de a facilita emigrarea unui numar cât mai mare de evrei în Palestina.

cu toate dovezile necesare sau cei din Basarabia. Acolo da peste o statistica a victimelor înregistrate pe tari. Cu multi ani în urma. În ceea ce priveste existenta unui Holocaust în România. El nu a fost niciodata agreat de comunisti – în frunte cu Ana Pauker. când au venit comunistii evrei la putere. ajunsi în stapânirea Budapestei prin Diktatul de la Viena din august 1940. spionaj si acte de diversiune în favoarea unui stat inamic. altii pretind 800.000 sau 800. Alexandru {afran a fost unul dintre cei la care s-au prezentat echipei de militari ca sa aresteze un criminal de razboi.sau expulzata – sef Rabinul {afran. Om cu crestere aleasa.000 de evrei. într-o tara în care au venit la putere evreii comunisti.000 de victime sa nu se stie nimic si sa ramâna ascunsa aceasta crima gigantica? Evident.acordul guvernului român si cu riscuri mari pentru emigranti. Au fost dusi în lagare cu acte în regula. Antonescu s-a angajat sa protejeze populatia evreiasca în România si si-a respectat angajamentul. circula printre români povestea unei întâmplari anecdota: Alexandru Rosetti. au fost cei din Nordul Ardealului. invitat în Israel. amenintata si obligata sa fuga din tara clandestin – Filderman . Zigu Ornea îsi aminteste: „Antonescu si Filderman au fost colegi de liceu si erau prieteni. Sa se produca un Holocaust în Europa.000. Rosetti citeste si nu zice nimic gazdelor.” Dupa razboi. dar pentru tradare de tara. conducerea evreiasca ce salvase comunitatea de la disparitie. cu care ne aflam în stare de razboi: Uniunea Sovietica. suferintele si jertfele unui Holocaust. în care România era trecuta cu 500. în care zic unii ca au murit 400. care îl considera un tradator. la mijlocul secolului XX. se 8 . Singurii evrei din România care au suferit prigoana.000 victime. a fost ostracizata. Bucovina si Transnistria. aceasta populatie nu a fost decimata si supusa holocaustului. iar despre cele 400. intrebarea este retorica. Au fost unii evrei executati prin sentinta Curtii Martiale. este dus sa viziteze si muzeul memorial al Holocaustului de la Yed Vashem. Când se întoarce la ambasada României. nu este de crezut ca va fi gasita dovada ca ar fi cazut atitia evrei victime ai unor legi si acte de guvernare îndreptate împotriva lor si urmarind exterminarea fizica a acestora. dar pe care Ucraina sau Rusia refuza sa-i contabilizeze.

publicata la Iasi în 1994.000! Mai mult n-am putut! N-am avut cu ce!” Si iata si declaratia-testament facuta de Wilhelm Filderman în lucrarea Populatia evreiasca în timpul celui de-al doilea razboi mondial. raspunzând unei întrebari a lui Antonescu la procesul sau – montat de comunisti – am confirmat ca teroarea fascista de strada a fost oprita în România la 21 ianuarie 1941.duce la ambasador si îl ia la rost. si au lasat la 500. icre negre. dar am mai discutat cu ei. facându-le sa para pierdute. În timpul dominatiei hitleriste în Europa. le-a asigurat conservarea în scopul restituirii lor la momentul oportun. oprind activitatile teroriste ale Garzii de Fier din 1941 si suprimând toate activitatile politice ale acestei organizatii. editie bilingva. „Lasati domnule academician ca înca e bine”. „La început au vrut sa ne treaca cu 600. eu am fost în contact permanent cu Maresalul Antonescu.000. editura Fundatiei Culturale Române. scoasa de Gheorghe Buzatu: „A fost mult acuzat regimul Maresalului Ion Antonescu ca fiind înfeudat nazismului si Maresalul însusi a fost executat de agentii Moscovei ca fascist. chiar când a avut într-o masura limitata controlul tarii.” 9 . îi raspunde ambasadorul. Maresalul Antonescu a rezistat cu succes presiunilor naziste care cereau masuri dure contra evreilor… El este cel care mi-a dat pasapoarte în alb pentru salvarea de teroarea nazista a evreilor din Ungaria a caror viata era în pericol! Datorita politicii sale. Eu însumi. a demonstrat sentimente umaniste si de moderatie politica. averile evreilor au fost puse sub un regim de administratie tranzitorie care. am mai dus câteva roti de cascaval. Am mentionat aceste lucruri pentru a sublinia faptul ca poporul român. niste Murfatlar. care a facut foarte mult bine pentru îndulcirea soartei evreilor expusi persecutiilor rasiale naziste… Eu am fost martorul unor scene emotionante de solidaritate si de ajutor între români si evrei în momente de grele încercari din timpurile imperiului nazist din Europa. Adevarul este ca maresalul Antonescu este cel care a pus capat miscarii fasciste în România. cum de admite asemenea ineptii. zi în care maresalul a luat masuri draconice pentru a face sa înceteze anarhia fascista provocata de aceasta organizatie si restabilirea ordinii în tara.

in aceasta privinta suntem mai degraba in prima situatie: uitare. Oliver Lustig despre sufletul acestui popor în mijlocul caruia s-au nascut. in cazul unei comunitati absenta memoriei este nociva. "vor fi organizate actiuni culturale. evrei. credem la fel de mult ca acest popor – care a rezistat cu obstinatie timp de sute de ani valurilor de navalitori si vremurilor de restriste nemeritate – nu va crede si nu va accepta niciodata o asemenea acuzatie monstruoasa. Autoritatile administratiei publice "vor acorda sprijin de specialitate pentru organizarea si desfasurarea manifestarilor ocazionate de acest 10 . sub dictatura antonesciana. Credem în seriozitatea si nepartinirea echipei de istorici români. în 8-5 august 1957. cu titlul „Evolutia numerica regionala a populatiei evreiesti din România”: „In nici o tara dominata de nazisti n-a supravietuit o asa de mare proportie a populatiei evreiesti. Putem vorbi de exces de memorie in ceea ce priveste Holocaustul din Romania? Dimpotriva. gasim binevenita concluzia lui W. nu este prea târziu sa ne aducem aminte de cele spuse în lucrarile lor de evreii Nicolae Steinhardt. mese rotunde si alte actiuni cu tematica specifica". Insa. Dar si rememorarea in exces poate avea efecte negative. care instituie ziua de 9 octombrie ca "Ziua Holocaustului" in Romania. Cu acest prilej.De asemenea. În final. De aceea mi se pare binevenita Hotararea de Guvern nr. A devenit un truism sa se spuna ca cei care isi uita greselile sunt condamnati sa le repete. Marcel Marcian. la Stockolm. se mentioneaza in HG. americani constituita recent la Bucuresti pentru a stabili daca a fost Holocaust in Romania. au trait si au murit. Filderman. care a tinut împreuna cu Sabin Manuila o comunicare la Congresul Institutului International de Statistica. 672. Cu totii au marturisit despre situatia de exceptie – fericita – în care s-au aflat evreii din România în timpul razboiului. simpozioane. ignorare si minimalizare a fenomenului. din 5 mai 2004.” Ziua Holocaustului in Romania Andrei Oisteanu Societate Ca si in cazul unui om.

Data fiind importanta simbolica a unei zile comemorative.izbucnirea revoltei in ghetoul varsovian. Pe buna dreptate. in principiu. e important de vazut care sunt semnificatiile comemorarii in Romania a "Zilei Holocaustului" si de ce a fost aleasa anume ziua de 9 octombrie si nu alta. iar data a fost aleasa "la propunerea Comisiei Internationale pentru Studierea Holocaustului in Romania". gradul de implicare a autoritatilor romanesti. Parlamentul noului stat israelian a adoptat o rezolutie prin care ziua de 27 Nisan (19 aprilie) a fost declarata "Ziua de comemorare a Holocaustului" (Yom ha-Shoah).500). Semnificativ este faptul ca data aleasa de israelieni este legata de un moment eroic al Holocaustului: 19 aprilie 1943 . o zi internationala a Holocaustului. In anul 2000. din cauza faptului ca 9 octombrie cade sambata (de Sabat). Nu este si cazul Romaniei in timpul regimului antonescian. ci anume capitolul romanesc al acestuia. s-a convenit. propunerea a fost respinsa. Este vorba de 27 ianuarie. de asemenea. iar numarul evreilor din Italia ucisi pe motive rasiale a fost relativ mic (circa 7. 11 . a legilor rasiale. ca ziua aleasa sa fie legata anume de episodul romanesc al Holocaustului. Unele tari au legiferat aceasta data ca zi nationala de comemorare a Holocaustului. Hotararea este semnata de primul-ministru si contrasemnata de ministrul Culturii. A existat propunerea ca si Romania sa preia comemorarea acestei date.eveniment". 19 aprilie 1943 In 1951. De aceea. anul acesta comemorarea se va tine pe 12 octombrie.o data simbolica "de aducere aminte a Holocaustului. Parlamentul italian a stabilit prin lege ca 27 ianuarie sa fie "Ziua Memoriei" . particularitatile sale. dimensiunile genocidului in Romania si in teritoriile aflate sub administratie romaneasca. Mai ales ca majoritatea negationistilor romani nu contesta Holocaustul in general. a persecutiei cetatenilor evrei de catre italieni". 27 ianuarie 1945 Exista. In mod exceptional. Regimul fascist italian nu a practicat forme extreme de antisemitism. de pilda. data eliberarii in 1945 a lagarelor de exterminare Auschwitz-Birkenau. In aceasta zi este cinstita memoria celor circa 6 milioane de evrei ucisi in Europa in perioada 1933-1945.

21 ianuarie 1941 Pentru comemorarea zilei Holocaustului in Romania a fost luata in discutie. Dej. 130. a inceput rebeliunea legionara in timpul careia au fost ucisi peste 120 de evrei din Bucuresti. aflata atunci sub ocupatie maghiara. Oradea. "Pogromul de la Iasi" este o denumire 12 . aflat in acel moment (din motive cunoscute) pe "partea buna a baricadei". A fost una dintre ultimele actiuni de deportare in masa a evreilor din Europa si una dintre cele mai rapide. accentul comemorarii anuale ar fi fost pus pe faptul ca pentru capitolul romanesc al Holocaustului (doar) "legionarii sunt de vina". Sub presiunea apropierii frontului.16 mai 1944 Nici ziua de 16 mai nu a fost considerata adecvata. responsabilitatea nu ar mai fi fost atribuita nazistilor (forma de deflectare cea mai uzuala). in 1941. De data aceasta. ci unor segmente mai mult sau mai putin periferice ale societatii romanesti. Dintre acestia. printre altele. 29 iunie 1941 29 iunie parea a fi o zi potrivita pentru comemorarea victimelor Holocaustului din Romania. Astfel ar fi fost incurajata una dintre formele "negarii deflective" (in termenii lui Michael Shafir). Pe de alta parte. Baia Mare. Pe de o parte. Targu Mures. In decurs de doar trei saptamani (16 mai-3 iunie) au fost deportati 151. Bistrita etc. Cluj. Ministerul Educatiei si Cercetarii (un factor important in ecuatia comemorarii Holocaustului) a sustinut cu o energie suspecta alegerea anume a zilei de 21 ianuarie. in 1944. data la care. a inceput deportarea la Auschwitz a evreilor din Transilvania de Nord. Adolf Eichmann insusi a organizat in timp record cea mai completa epurare etnica. pentru inocentarea institutiilor statului roman. Satu Mare.000 au fost exterminati in lagare. La aceasta data.180 de evrei din Sighetul Marmatiei. Evident. responsabilitatea pentru acest episod al Holocaustului revine autoritatilor maghiare si germane. ar fi permis unele formule retorice de "eroizare" a maresalului Antonescu. si ziua de 21 ianuarie. Cred ca alegerea acestei zile comemorative ar fi fost cea mai proasta solutie.

in care fortele de ordine intervin (de regula prea tarziu) pentru a limita proportiile macelului. a romilor) in lagarele din Transnistria. nu a fost vorba de un pogrom.impactul comemorarii ar fi fost mult redus.ca si linsajul . pe care i-au masat in curtea Chesturii de Politie unde au fost mitraliati de militari din armata romana. Dorohoi). Bucovina (de Nord si de Sud). studentii si elevii fiind in vacanta . cand Parlamentul. jandarmerie. 9 octombrie 1941 Capitolul romanesc al Holocaustului este foarte complex. In principal. s-a considerat ca .o actiune spontana. La Iasi. Pe buna dreptate. In definitiv. totusi nu a fost adoptata aceasta solutie pentru ca este o zi de vara. el consta in deportarea si exterminarea evreilor (si. Folosesc totusi aceasta sintagma (cu ghilimele) doar pentru ca ea s-a incetatenit in literatura de specialitate. Aceasta situatie i-a condus pe unii comentatori la bizare formule negationiste. fiind .parlamentarii. cat si autoritatile civile (CFR. Razvan Theodorescu. jandarmii si politistii au arestat cateva mii de evrei.inadecvata pentru ceea ce s-a intamplat in vara anului 1941. de a-i face pe oameni (mai ales pe tineri) sa inteleaga si sa constientizeze cauzele acestui fenomen unic in istorie si consecintele sale. inclusiv din Bucuresti. executata de grupuri de civili isterizati. Regiunile din care cu precadere au fost deportati evreii au fost Basarabia. armata). insumand actiuni si manifestari diverse. nordul Moldovei (jud. cu semnificatii nuantate. Alte cateva mii de evrei din Iasi. ministrul Culturii si Cultelor. Desi 29 iunie ar fi fost o data potrivita pentru a fi declarata "Ziua Holocaustului" in Romania. in vara anului 1941. Pogromul (din rus. afirma urmatoarele: "In Romania nu a avut loc Holocaustul. In urma ordinelor primite pe cale ierarhica. progrom = "masacru") are o dinamica proprie a psihozei colective. In mai 2002. de pilda. au pierit prin asfixiere si deshidratare (29 iunie-6 iulie). insa Romania a participat la Holocaust prin guvernarea Antonescu. administratie locala) au fost chiar cele care au executat masacrul. inghesuiti in "trenurile mortii". mai putin din alte regiuni ale tarii. scolile si universitatile sunt in vacanta. in spatiile acelea sBasarabia si Bucovinat care erau in administratie 13 . in mai mica masura. rostul acestei comemorari este de a disemina cunostintele referitoare la Holocaustul din Romania. menite sa-i protejeze pe cetateni (politie. la sesiunea Academiei Romane menita sa defineasca Holocaustul din Romania. Atat autoritatile militare ale statului.

. au fost evacuati in total 1. "Din Suceava au fost evacuati 3.000 de suflete din Dorohoi. pp. Polirom. Personal. in vagoane de marfa incuiate. La fel ar fi putut zice si nazistii. de foame. p. solicitand reducerea fluxului de evacuati. iar din comunele din judet si anume: Solca.1941). Au urmat circa 9.638 evrei. superiorii erau anuntati ca. Aceasta data pare sa intruneasca toate conditiile impuse de o corecta comemorare a Holocaustului in Romania. adresat Presedintiei Consiliului de Ministri. guvernatorul Transnistriei. femei si copii. de frig. Este semnificativ ce declara Ion Antonescu inainte si dupa data de 9 octombrie 1941. Intr-un raport al Inspectoratului de Jandarmi din Transnistria (nr. pur si simplu. bolnavi. a evreilor din Bucovina de sud. Mihaileni etc. 2003. pana la jumatatea lunii decembrie. Masura este in curs.000 de evrei. atragea atentia asupra "conditiilor foarte grele si neomenoase" in care se desfasoara "masurile hotarate" de purificare etnica a Basarabiei. Radauti. etc. Deportat la varsta de 5 ani din Burdujeni. Evreii deportati mureau de epuizare. scriitorul Norman Manea rememoreaza evenimentul in romanul autobiografic Intoarcerea huliganului. pentru plasare la srault Bug. a comentat ulterior Michael Shafir. Numarul total al evreilor deportati in Transnistria a fost de cca 150. 84-86. 6373/15. Burdujeni si Itcani. de boli sau. se specifica intr-un raport al Prefecturii din Suceava.000. care in cateva zile vor fi trecuti peste Nistru s…t Deci chestiunea evreiasca este o chestiune care se rezolva pentru Basarabia in cateva saptamani si se va rezolva si pentru Bucovina.395 evrei".temporar romaneasca" (vezi Mediafax. trebuie sa fii pregatit pentru 14 . inclusiv batrani. In primele trei zile (9-11 octombrie) au fost deportati in Transnistria peste 5. teritoriu aflat si atunci si acum sub administratie romaneasca. din aceste regiuni "au fost adusi in Transnistria. 2002.XII. Pe 9 octombrie 1941 au inceput deportarile fortate. Darabani. Intr-un raport secret din 1 noiembrie 1941. 118. de glont. La sedinta Consiliului de Aprovizionare din 6 octombrie el afirma: "In ceea ce priveste pe evrei. domnule guvernator al Bucovinei. cred ca alegerea zilei de 9 octombrie este oportuna. Bucovinei si Moldovei de nord (inceputa in iulie 1941).000 de evrei. 8 mai 2002). Polirom. si anume ca Holocaustul nu a avut loc atat in spatiul german. Deci. Deportarea nu a fost insa incetinita. am luat masura ca sa-i scot definitiv si total din aceste regiuni.102). cat in special "in spatiile acelea care erau in administratie temporara a celui de-al Treilea Reich" (Intre negare si trivializare prin comparatie. Gheorghe Alexianu. Mai am in Basarabia aproximativ 40.847 evrei".

Semn ca autoritatile erau constiente de gravitatea masurilor de etnocid adoptate...t Sa va impiedicati cat mai putin de lucruri formale. preferabil in cele din Basarabia.t Trebuie sa se inteleaga de toti ca nu este lupta cu slavii.1941). incetincet.. la o mare conferinta cu prefectii din tara.. vaporoasa. fiindca de acolo ii voi impinge in Transnistria s. Ori invingem noi si lumea se va purifica...t Sa folosim acest moment istoric si sa curatim pamantul romanesc si natiunea noastra s..t Nu stiu peste cate veacuri neamul nostru romanesc se va intalni cu libertatea de actiune totala.. Bucovina va fi si ea purificata cu 80% din evreimea aflata acolo".. De asemenea." Peste aproape doua luni (la 3 septembrie 1941). Este simptomatic faptul ca textul acestei cuvantari a maresalului a fost publicat in Buletinul Ministerului Afacerilor Interne (nr.t Asa ca va rog sa fiti implacabili.t Am inceput cu Basarabia. trebuie sa plece. eu sunt pentru migratiunea fortata a intregului element evreiesc din Basarabia si Bucovina. Omenia siropoasa..t Tendinta mea este sa fac o politica de purificare a rasei romanesti si nu voi da inapoi in fata nici unei piedici ca sa realizez acest deziderat istoric al neamului nostru". retorica maresalului Antonescu atinge cote paranoice: "Toti evreii sa fie readusi in lagare. sa trageti cu mitraliera s. care trebuie azvarlit peste granita s. ci cu evreii. Si razboiul in general si luptele de la Odessa in special au facut cu 15 . cu posibilitatea de purificare etnica s.t Ea snatiuneat nu depinde de afacerile infloritoare ale unora.t Imi este indiferent daca in istorie vom intra ca barbari s... chiar si in cazul unui regim dictatorial pe timp de razboi... se adresa Mihai Antonescu membrilor Consiliului de Ministri la sedinta din 8 iulie 1941 -. Am inceput realizarea acestui deziderat cu inlaturarea evreilor s.. ci de victoria tuturor in contra Satanei.. Este o lupta pe viata si pe moarte.. La 11 octombrie.XI.. Basarabia nu va mai avea picior de evreu. Ion Antonescu spunea: "Voi face din neamul romanesc un grup omogen. "Cu riscul de a nu fi inteles de unii traditionalisti care mai pot fi intre dvs.aceasta masura s. 4... Purificare etnica si etnocid Actiunile propriu-zise de purificare etnica si etnocid au fost pregatite de discursurile guvernantilor si declansate la ordinele acestora. Tot ce este strain. filozofica n-are ce cauta aici s.t Ca sa invingem trebuie sa fim fermi intr-o atitudine s. ori inving ei si devenim sclavii lor s.. 1.t Daca este nevoie. dar nu si fragmentul de mai sus..

de asemenea. negarea Holocaustului tinde sa devina justificarea Holocaustului. alcatuit de Lya Benjamin. Responsabilitatea istorica. In aceste cazuri. 266-329). "o problema a romanilor". pp. Si daca castiga evreii razboiul.. Este. nici de tratamentul rau aplicat de unii civili evrei militarilor romani care se retrageau din Basarabia in iunie 1940. juridica si etica revine autoritatilor regimului Antonescu precum si gruparilor si elementelor extremiste care au incitat sau au participat la actiuni genocidale. Emise intr-un cerc foarte inchis. 1996. evident. 16 . nici de pericolul iudeo-comunist. de fapt. Actiunile genocidale intreprinse impotriva evreilor din estul tarii nu erau motivate. Ele s-au pastrat in stenogramele sedintelor Consiliului de Ministri. Comemorarea decenta impreuna. a tuturor. Ca si tizul sau Mihai Antonescu. a "Zilei Holocaustului" si implicit a victimelor unor orori petrecute cu numai sase decenii in urma ar fi un important simptom de maturizare si democratizare a societatii romanesti. In loc de concluzii Holocaustul produs in Romania nu este. de la Ion Coja la Paul Goma. Pentru presa. Suntem complet condamnati pieirii. nu poporul roman este culpabil de acest etnocid. noi nu mai existam. conducatorul statului spunea: "Am hotarat sa deparazitez viata neamului romanesc de toti evreii s. prezentand alte masuri si alte motivatii. De fapt. abia aceste declaratii reprezinta adevarata ideologie (ultranationalista si visceral antisemita) a guvernantilor de atunci ai Romaniei. Ele sunt preluate si azi de diversi negationisti. Am datoria ca sa apar aceasta natie cu ultima energie.prisosinta dovada ca Satana este evreul". maresalul Ion Antonescu era obsedat ca ar putea rata "momentul acesta istoric" si sa piarda "razboiul cu evreii". Holocaustul din Romania este o problema a noastra.. Deci nu trebuie sa pierdem timp" (vol. doar "o problema a evreilor". Acestea erau doar pretexte publice folosite de Antonescu. La sedinta guvernului din 5 septembrie 1941. cum cred unii. Problema evreiasca in stenogramele Consiliului de Ministri. Hasefer. romani si evrei.t Daca scapam momentul acesta istoric de acum. Dar. opinia publica si cancelariile occidentale erau ticluite alte declaratii. l-am scapat pentru totdeauna.

fiecare comunitate. oamenii isi vor aminti din afara. Se depun coroane de flori si se tin discursuri solemne. La Platon. nu numai amnezia. dar de fapt sunt produsul luptei noastre impotriva uitarii. intr-o dimineata. ca si pentru o comunitate. In forme diferite. “Era un prim simptom al amneziei”. cand se implineste un deceniu sau un semicentenar de la producerea evenimentului. Pentru un om. locuri ale uitarii. constata Márquez. ca un provocator al uitarii: “Scrisul va aduce cu sine uitarea in sufletele celor care-l vor deprinde. ei au inceput sa scrie pe obiecte numele acestora si modul lor de utilizare. cu ajutorul unor icoane straine. 28 Octombrie 2007 17:19 Ce s-ar intampla daca. pentru a-si pastra sanatatea mentala. dar si memoria excesiva este nociva. iar locurile memoriei sa devina. Dar daca te-ai trezi metamorfozat intr-o ganganie kafkiana care nu uita nimic? Ai acumula toate nefericirile intamplate in trecut. sa gaseasca raportul adecvat intre uitare si memorie.1 Cand locuitorii din satul Macondo au fost infestati de morbul uitarii. te-ai trezi – ca Gregor Samsa – metamorfozat intr-un gandac care nu-si mai aminteste nimic? Ai repeta la nesfarsit greselile facute in trecut. Se aduc copii cu autobuze si fanfare militare. scrierea – inventata de zeul Thoth ca sa-i faca pe oameni “mai cu tinere de minte” – este perceputa de regele egiptean Thamus. Memorialele se construiesc ca sa tinem minte un eveniment istoric. si nu dinlauntru. Leacul pe care tu [Thoth] l-ai gasit nu e facut sa invartoseze tinerea de minte.Cahiers de l'Echinox: Sighet . prin cazna proprie. Ele se nasc din si se hranesc cu teama noastra de uitare. lenevindu-le tinerea de minte. ambele au functii ecologice. Exista insa riscul ca memoria sa se leneveasca. 275 a). punandu-si credinta in scris. Ramane ca fiecare om. Se construiesc memoriale si se inalta monumente ca locuri ale memoriei. in prezenta primarului cu tricoloru-n banduliera. Ne amintim de ele la zile comemorative. mai degraba. Singurul lucru pe care il invatam din istorie este ca nu invatam nimic din istorie.capitala Holocaustului si a Gulagului din Romania Duminică. de pilda. dimpotriva. 17 . ci doar readucerea aminte” (Phaidros.

Din pacate. Personal. nu vad nici o ratiune ca ororile din anii ‘30-‘40. ecuatia in care au fost puse in Romania anilor ‘90 cele doua genociduri a fost una profund inadecvata: Holocaust versus Gulag. Ana Blandiana si Romulus Rusan m-au invitat la Memorialul Victimelor Comunismului de la Sighet sa tin o prelegere despre soarta evreilor din Romania in timpul Holocaustului si sa prezint filmul documentar al Luciei Hossu-Longin despre Mihail Sebastian. dar. In conditiile in care extremele se ating si se aseamana. la jumatatea anilor ‘90 Gabriel Liiceanu simtea nevoia sa precizeze: “Din respect pentru adevar si din teama de recidiva istorica trebuie sa dobandim acest nou loc al discursului: unul in care memoria mortii lui Mircea Vulcanescu in puscariile comuniste sa nu ne impiedice sa discutam legionarismul lui Mircea Eliade. S-au emis chiar somatii privind studierea cu prioritate a unuia sau altuia dintre ele. democratia romaneasca este pandita de ambele extreme si ca atare ambele pericole trebuie prezentate si intelese. deopotriva. I-am intrebat care este rostul prezentarii acestor subiecte la o scoala de vara centrata pe Gulagul romanesc. unul in care discutarea «uratului» din deceniul al patrulea sa nu oculteze sirul de crime intins de comunism peste Romania 18 . studiile privind legionarismul le ajuta pe cele privind comunismul romanesc si invers. macondienii au fixat pe strada principala a localitatii o pancarta care proclama: “Dumnezeu exista”. Astfel de studii nu sunt concurentiale (dupa principiul sau-sau).Inainte de a se “innamoli iremediabil in mlastinile uitarii”. In luna iulie 2006. Atata cata este. ci complementare (dupa principiul si-si). Analizarea mecanismelor care au produs in Romania derapajele spre extreme (de dreapta si de stanga) este la fel de necesara si de “urgenta” pentru societatea de astazi. de pilda. Nu intamplator. Intr-adevar. Mi-au raspuns simplu: elevii nostri sunt inteligenti (“mai inteligenti decat elevii lor”) si vor sa inteleaga lumea pe care au mostenit-o. sa fie studiate la concurenta si cu atat mai putin in locul celor din anii ‘50-‘60 sau invers. studierea celor doua mari dictaturi ale secolului XX (nazismul si comunismul) si a celor doua mari genociduri (Holocaustul si Gulagul) te poate face sa intelegi mai bine lumea in care traim azi.

Invitatia la seminar contine unele conditionari semnificative: “Nu va exista o sectiune axata pe Gulag si o alta axata pe Holocaust. Asa este. initiat de Ruxandra Cesereanu si avand tema Gulag si Holocaust in constiinta romaneasca.” Modul de abordare s-a modificat sensibil in ultimul timp.vreme de mai bine de patru decenii. Michael Shafir are dreptate: “Cand comparatia este facuta cu scopul de a nega sau cu cel al minimalizarii reciproce si/sau cu cel de a anula ceea ce este inerent unic Holocaustului sau Gulagului. De aceea. Crimele in masa fac astazi obiectul unei noi discipline stiintifice (Genocide studies). studiata in universitati.” Nu comparatia in sine. atunci a incetat cautarea similitudinilor si s-a pasit pe odiosul camp mintal al negarii istorice. de asemenea. Se spune. ci cea facuta cu rea intentie. Pe de alta parte. apartin aceluiasi tip de fenomene socio-patologice. Asa este. Unicitatea unuia nu anuleaza unicitatea celuilalt.” 19 . dar a compara nu inseamna a echivala. Holocaustul si Gulagul. Ele seamana foarte mult. Se sustine ca Holocaustul este un fenomen unic. Pentru intaia data cele doua chestiuni vor fi tratate impreuna (acesta este si scopul simpozionului. Un seminar international in acest domeniu. pare a fi acum cvasi-obligatoriu. dintre Holocaust si Gulag. fiind declansate de maladii similare ale spiritului. tanarul Ioan Petru Culianu a avut o reactie de bun simt: “Ideologia legionara – isi nota el in jurnal in 1978 – imi este tot atat de straina ca si cea comunista. lucrarea dumneavoastra trebuie sa fie axata pe ambele chestiuni. este maligna. se desfasoara in primavara anului 2007 la Universitatea Babes-Bolyai din Cluj.” Putem sa analizam impreuna Gulagul si Holocaustul ? Evident ca da. si Gulagul este fenomen unic. ca “cele doua fenomene nu pot fi echivalate”. dar cum stabilim acest fapt fara sa-l comparam cu alte genociduri. Putem sa comparam cele doua genociduri? Se spune ca nu. Cand a inceput sa se informeze despre miscarea legionara. de aceea vorbim de o premiera nationala) in Romania. Compararea este un act de analiza stiintifica prin care se stabilesc diferentele si asemanarile dintre doua fenomene. In fond. Or. Ceea ce parea a fi cvasi-interzis. Comparaison n’est pas raison. nazismul si comunismul sunt fenomene socio-politice asemanatoare din unele puncte de vedere si deosebite din altele.

in mai-iunie 1944 (cand soarta razboiului era pecetluita. Presedintele Romaniei. cat si a Gulagului din Romania. pus sub zodia unui motto inspirat: “Atunci cand justitia nu reuseste sa fie o forma a memoriei. care il insotea. Laureatul premiului Nobel pentru pace urma sa viziteze si Memorialul Victimelor Comunismului. Organizatorii au stiut sa puna in evidenta atat dimensiunea macro a Gulagului (amploarea fenomenului). aflata sub autoritate maghiara). Pentru acest genocid a fost ales un loc strategic: Sighetul Marmatiei – foarte departe de Bucuresti si foarte aproape de granita cu URSS. in Maramures (ca si in toata Transilvania de Nord. Memorialul de la Sighet este un ansamblu impresionant. Ion Iliescu si altii ca el erau si sunt personal interesati sa discrediteze si astfel sa marginalizeze Memorialul. l-a descurajat. Din pacate. intarind astfel nedreapta legenda a eroizarii legionarilor la Sighet. spunandu-i ca la Memorialul de la Sighet sunt comemorati legionari. Purtarea unor astfel de dezbateri anume in acest oras mi s-a parut cu atat mai potrivita cu cat Sighetul are tragicul privilegiu de a fi o capitala atat a Holocaustului. Ion Iliescu. Sighetul este si o capitala a Gulagului pentru ca anume aici a fost in mod sistematic decimata intreaga elita a Romaniei (politica. dintre care 39.Cu astfel de reflectii am incercat sa-i provoc pe elevii scolii de vara de la Sighet (10-17 iulie 2006). de 20 . In iulie 2002. frontul fiind pe Prut). cu o graba isterica (in doua saptamani). Prezenta in oras a Casei memoriale Elie Wiesel si a Memorialului Victimelor Comunismului si al Rezistentei intaresc acest statut5.000 din Maramures) si cu un grad imens de exterminare (aproximativ 85 %). pentru a inaugura Casa memoriala Wiesel – casa in care s-a nascut. Wiesel i-a ascultat sfatul si nu s-a mai dus. Pe de alta parte. religioasa. intelectuala). cat si “detaliile” semnificative (tragedia suferita de fiecare victima. s-a produs – sub organizarea lui Adolf Eichman insusi – una dintre cele mai crunte deportari a evreilor. Capitala a Holocaustului pentru ca aici. la Sighet. devenita acum un muzeu al exterminarii marii comunitati a evreilor din Maramures. Elie Wiesel a facut o vizita in Romania. S-a produs tarziu. profesionala. memoria singura poate fi o forma de justitie” (Ana Blandiana). cu un numar mare de deportati la Auschwitz (circa 150.000 de suflete in Transilvania de Nord.

Ed. Corespondenta Mircea Eliade – Ioan Petru Culianu. 2004. Zidul de nume. Dupa aceea insa l-am revazut. Iasi. Zidul de chipuri. gamela contorsionata din care a mancat istoricul Gheorghe Bratianu sau o lumanare aprinsa in celula intunecoasa in care a murit Iuliu Maniu sunt tot atatea declansatoare de emotie profunda. 21 . Ideologia nationalista si «problema evreiasca» in Romania anilor ‘30. 1995. Cu atat mai mult avand in vedere rolul jucat in instaurarea comunismului de catre unele dintre rudele mele. “Vreau sa-ti arat eu Memorialul”. vol. Adica exact ceea ce tortionarii au incercat sa distruga. 485. numarul imens de victime ale Gulagului te poate face cumva insensibil. dar moartea unui milion este statistica” (Adolf Eichman). 7. Memorialul de la Sighet este un loc al suferintei pure. Dialoguri intrerupte. spune-mi ce ai facut tu cu ce a facut istoria din tine”. Uciderea unui singur om provoaca o trauma emotionala coplesitoare. pentru ca am simtit nevoia sa ma reculeg singur. Ed. 1983. Ca si nazistii. Editie ingrijita si note de Tereza Culianu-Petrescu si Dan Petrescu. p. p. privirea resemnata a unei vaduve. IV. Ca si in cazul Holocaustului. Nume si chipuri ale victimelor care au fost aruncate anonime. a rezumat Petre Tutea in stilu-i inconfundabil. Prefata la Leon Volovici. Opere. Polirom. Platon. Humanitas. comunistii stiau si ei ca “moartea a o suta de oameni este o tragedie.fiecare familie). Editura stiintifica si enciclopedica. “Nu-mi spune ce a facut istoria din tine – i s-ar putea replica –. “Istoria a facut pipi pe noi”. Am fost onorat de acest privilegiu. 3. 2. o carte postala cenzurata de tortionari. 127. traducerea dialogului Phaidros de Gabriel Liiceanu. mi-a spus Ana Blandiana cand am sosit. ci de recuperarea demnitatii umane. Bucuresti. marcat nu de resentimente. p. Note 1. Dar chipul demn al unui detinut. prefata de matei Calinescu. in gropi comune. fara cruci. Emotia nu poate sa creasca direct proportional cu numarul de victime.

Spre cinstea lui. Asociatiei Evreilor din Romania Victime ale Holocaustului si Fundatiei Academia Civica – Memorialul Sighet. de ambele laturi ale noilor graniţe si aproximativ zece mii de evrei au fost omoraţi intr-un mare pogrom in Iaşi. 5.4. 2002. condusa de Horia Sima sa se alăture guvernului sau care a lansat o campanie de teroare si intimidare împotriva evreilor intr-un efort de ai exclude din 22 . 200 de evrei au fost omoraţi in Dorohoi. au jefuit evrei de proprietatea lor si au privat numeroşi evrei de cetatenia romana. Polirom. Aceasta politica care a fost implementata începând cu sfarsitul lui 1937 de către guvernul instaurat de Octavian Goga (Partidul Naţional Taranesc) si Alexandru Cuza (Liga de Apărare Naţional Creştina) si au fost continuate de dictatura fondata de Regele Carol al doilea in februarie 1938. guverne romane succesive au tăiat drepturile evreilor. Ed. La sfarsitul lui iunie 1940. Pe 4 septembrie 1940 generalul Ion Antonescu a preluat puterea si a invitat Garda de Fier fascista. Un scurt rezumat al istoriei Holocaustului in România Sateliţi ai Germanei naziste. Pe 8 august 1940 guvernul roman a creat „Statutul de Evreu” care anula cetatenia majoritatii evreilor si interzicea mariajele mixte. Negarea Holocaustului in tarile postcomuniste din Europa centrala si de est. Amintesc aici numele etnologului Mihai Dancus si al sociologului Mihai Barlea pentru excelenta lor prestatie ca directori ai celor doua muzee. 131. alte sute au fost omoraţi in sate. in mod egal. Michael Shafir a donat drepturile de autor pentru acest volum. Astfel pe 30 iunie 1940. p. Uniunea Sovietica a forţat România sa predea Basarabia si Bucovina de Nord iar trupele romane in retragere si sătenii locali au savarsit violente nenumărate împotriva evreilor. Michael Shafir. Intre negare si trivializare prin comparatie.

au convins romanii sa refuze cererile naziştilor de a deporta evreii romani in lagărul morţii de la Belsen (eforturile comunitatii evreieşti locale. zona Transnistriei a devenit un loc al omorului in masa al evreilor dintre care 90.000 evrei din oraşe si sate confiscându-le proprietatile. După excluderea Legionarilor. Aceasta a fost urmata de iniţierea unei campanii de ucidere in masa a evreilor din Basarabia si Bucovina. Guvernul roman a fost de acord iniţial cu deportarea in lagărele morţii in Polonia a populaţiei evreieşti ramase dar cu timpul Antonescu a realizat ca Germania ar putea pierde războiul. Puţin după aceea Antonescu a exclus Garda de Fier din guvernul sau dar rebeliunea lor din 21-23 ianuarie1941 a fost insotita de revolte anti-evreiesti in care 127 de evrei au fost omoraţi cu brutalitate. In timpul expulzării. In perioada conducerii romane.000 au pierit intre anii 1941-1944.000 evrei iar pe 15 septembrie 1941 Antonescu a ordonat expulzarea in Transnistria a 150. condusa de Dr. Izbucnirea războiului intre Germania si Uniunea Sovietica a condus la escaladarea masurilor anti-evreiesti in România. asistate de Einsatzgruppe D si de localnici ucrainieni au ucis 160. ca nu are nici o intenţie de a returna Transilvania de Nord României. In prima sa faza. Aceşti doi factori alături de cererile crescute de trupe romaneşti de către Germania pentru a lupta pe frontul de est precum si pentru petrol si provizii alimentare.000 de supravieţuitori. zeci de mii de evrei au fost omoraţi de escorta romana sau au murit de foame si de boli. Armata si jandarmeria romana au participat de asemenea la lichidarea a zeci de mii de evrei ucrainieni pe care au justificat-o acuzând evreii de colaborare cu ocupaţia sovietica intre 1940-1941. unitati ale armatei romane si germane. Antonescu a continuat politicile sale anti-evreiesti care au fost legiferate si care au fost aplicate printre alţii de către Centrul Naţional de Romanizare care a implementat toate legile anti-evreiesti si a dirijat scoaterea peste noapte a zeci de mii de evrei din casele lor. Regimul Antonescu a privit războiul ca pe o oportunitate de a rezolva chestiunea evreiasca si a început prin a expulza 40.viata economica si comerciala a tarii. 23 .

25 Ianuarie 2009. guvernul roman a devenit conştient ca ajutarea evreilor ar imbunatati imaginea României in ochii Aliaţilor si ar ajuta tara sa obtina o mai avantajoasa intelegere după razboi. din statul american Florida. informeaza Miami Herald. Ruth Glasberg Gold. locuieste in localitatea Aventura. Ca rezultat. politica discriminatorie anti-evreiasca a regimului Antonescu a continuat in forta iar pauperizarea si exploatarea evreilor romani a continuat in anii războiului. a celor omoraţi in Iaşi si in alte localitati. pe 27 ianuarie. In total 420. a jucat de asemenea un rol important). O supravietuitoare va vorbi la ONU despre Holocaustul din Romania Duminica. Ruth Glasberg Gold. Dupa respingerea cererilor naziştilor de a implementa Soluţia Finala. o supravietuitoare a Holocaustului din Romania. Aceasta cifra include evreii omoraţi in Basarabia si Bucovina in vara lui 1941. ora 19:52 Comenteaza acest articol | 149 comentarii Cu prilejul Zilei Internationale a Comemorarii victimelor Holocaustului. Acum in varsta de 78 de ani. va tine un discurs la Natiunile Unite.Totusi in ciuda acestei atitudini.Wilhelm Felderman care a primit ajutorul unor figuri proeminente romane. a celor care au murit in timpul expulzării din Transnistria si in zona adiacenta.000 evrei care locuiau in România in 1939 se estimează a fi fost omoraţi in timpul Holocaustului. evreii din Regat si cei din Transilvania de Sud au fost crutati de exterminarea in masa. evreii din Transilvania de Nord deportaţi la Auschwitz de unguri. 24 . Ea a fost invitata de organizatori pentru a-si istorisi povestea si a vorbi despre situatia mai putin cunoscuta a evreilor deportati in lagarele din Transnistria.

000 de evrei. apoi a trecut granita in Cipru de unde a ajuns in Israel si apoi a emigrat in SUA. Ruth Glasberg Gold a scris deja o carte de memorii pe acest subiect. 193/1940. În continuare. "Holocaustul din Romania este aproape necunoscut". Ruth a fost eliberata in 1944 si s-a refugiat in Iugoslavia. Fosta asistenta medicala. Etnicilor evrei li s-a interzis excercitarea oricăror funcţii publice. au fost interzise căsătoriile etnicilor români cu etnici evrei. din armată şi din magistratură. dupa ce mama. amintindu-si cum cei inchisi in lagare erau lasati sa moara de foame.Familia lui Gold era din Cernauti. fiind înlăturaţii nu numai din aparatul funcţionăresc. tatal si fratele ei au murit pe rand in lagar. soldatii romani si germani au intrat in oras si au masacrat peste 2. În octombrie 1940 bunurile funciare ale evreilor au fost naţionalizate. publicat în Monitorul Oficial nr. iar cele deja existente au fost declarate nule. prin Decretul-lege din 9 august 1940. 183/1940. România şi Holocaustul Trenurile morţii: 30 iunie-6 iulie 1941 În iunie-august 1940. Pentru amănunte: Decretul-lege din 8 august 1940 privind situaţia juridică a evreilor. autorităţile române i-au exclus din serviciul public pe funcţionarii evrei. de frig sau din cauza bolilor. Soldatii romani i-au inchis pe evrei in ghetouri iar la varsta de 11 ani. In 1941. 25 . printr-un pachet de legi similare Legilor de la Nürnberg. din echipele sportive etc. spune ea. Ramasa singura pe lume. ci şi din societăţile comerciale. Totodată li s-a interzis cumpărarea de imobile. Ruth a fost dusa impreuna cu familia intr-un lagar de concentrare. publicat în Monitorul Oficial nr.

dar şi cea mai mică estimare [necesită citare] atinge un număr de 250. dar sute de cadavre fuseseră aruncate din tren pe drum.011 au ajuns la destinaţie în viaţă după şapte zile.000 dintre evreii din Transilvania ocupata au fost adunaţi de autorităţile maghiare şi transferaţi autorităţilor germane[necesită citare].000 de evrei. Bucovina. doar 1. şi din sudul şi vestul Moldovei[necesită citare]. în timpul cărora peste 100. în sudul României. Numărul morţilor este incă în discuţie.258 de trupuri.000 rromi) în regiunile estice. până când pasagerii au murit de sete şi de foame) au fost ucişi aproximativ 4. (Sursa: Muzeul Evreilor din România. citat de ziarul Frankfurter Allgemeine Zeitung din data de joi. În raportul oficial. în zona Europei Centrale şi de Est. În conformitate cu raportul oficial al Comisiei Internaţionale privind Studierea Holocaustului în România: „În trenul morţii care a plecat din Iaşi către Călăraşi. autorităţile române au declarat că 1.194 au murit“[necesită citare].400 de evrei. Trenul morţii către Podu Iloaiei (la 15 km de Iaşi) îmbarcase aproape 2. şi Basarabia[17]. mai ales în teritoriile estice. mai apoi.900 de evrei s-au urcat în tren şi "doar" 1. sudul Transilvaniei. În aşa-numitele trenuri ale morţii (trenuri cu deportaţi plimbate atâta timp prin Moldova. regimul Antonescu.700 de evrei la plecare.Chiar şi după înlăturarea de la putere a Gărzii de Fier. (Poliţia română a numărat 1. Totuşi. Atrocităţile au început în luna iunie 1941 prin pogromul de la Iaşi. 24 ianuarie 2005). a continuat politica de opresiune şi masacrare a evreilor [necesită citare] (şi. dar nu le-a pus 26 . la Mirceşti.000 de evrei au fost împuşcaţi în toamna anului 1941. Regimul Antonescu făcuse planuri pentru deportări în masă din Valahia. Roman. Săbăoani şi Inoteşti). Trupele române care au ocupat oraşul Odessa s-au făcut responsabile de masacrele de la Odesa. a ţiganilor). dintre care doar 700 au mai coborât în viaţă. majoritatea evreilor de naţionalitate română au supravieţuit războiului[necesită citare]. Pogromurile şi transporturile erau la ordinea zilei în Moldova.000 [necesită citare] de evrei (şi 25. aliat al Germaniei naziste. care transporta probabil până la 5. în timp ce 120.

evreul Wilhelm Filderman. sau nu voia să înlăture contribuţia evreiască la economia românească[necesită citare].1942 în România. numerus nullus) \ Decizia Ministerului de Educaţie Naţională 27 . mama vitregă a lui Antonescu era evreică precum şi prima sa soţie a fost o evreică de naţionalitate franceză. (Este de notat că deşi antisemit. în nepunere în aplicare a acestor planuri.niciodată în practică. Decret-Lege Articol Dată aprobat \ semnat 1220 evreilor 2 evreilor 2650 08/08/1940 Starea juridică a locuitorilor evrei din România \ Carol al II-lea \ primul ministru Ion Gigurtu şi ministrul Justiţiei Ion V. Gruia 2651 08/08/1940 între români de sânge şi evrei Interzicere a căsătoriilor 03/05/1940 07/08/1940 Temă \ "Definiţia" rasială a "Definiţia" rasială a 153377 29/08/1940 Regimul de educaţie a evreilor (numerus clausus.) Aceasta este o listă parţială a legilor antievreieşti promulgate între anii 1940 . Istoricii nu s-au pus de acord cu privire la rolul fostului coleg de clasă. sau Antonescu a calculat că România de Vest nu era destul de anti-semită pentru a putea pune în aplicare planurile.

46. 64. de religie mozaică sau creştinaţi. 55. Interzice evreilor dreptul de Expropriere 05/10/1940 3438 11/10/1940 Regimul de educaţie a evreilor (numerus clausus. 3. protejate şi autorizate[4]. numerus nullus)[3]. 3810 17/11/1940 Expropriere rurală 28 . Medicii evrei nu aveau dreptul de a colabora la revistele ştiinţifice de specialitate şi nu puteau fi membri ai societăţilor ştiinţifice. 5.. 10 rurală[2]. care aveau dreptul de a îngriji numai bolnavi evrei. 43. Membrii Colegiului Medicilor (creştini) puteau îngriji «numai bolnavi creştini de origine etnică română sau ariană şi bolnavi turci. chiar nesubvenţionate de stat[5]. 42181 1 11/11/1940 Excluderea totală a personalului evreiesc de la teatrele naţionale şi particulare. putând în mod excepţional. 420 13/11/1940 Colegiul Medicilor îi exclude pe medicii evrei.258 28/11/1940 Obliga magazinele alimentare aparţinând evreilor să ţină închis duminica. 39. 45. 6.. 3758 10/11/1940 Interzice evreilor vânzarea produselor.3294 1 03/10/1940 a concesiona altora farmacii[1]. Se instituie asociaţii profesionale judeţene ale medicilor evrei. «având în vedere promovarea comerţului românesc» \ Ministerului Muncii 37897. 53. tutun) 42352 2 11/11/1940 Cultul mozaic a fost eliminat dintre cultele istorice. chibrituri. 3347 1. 40. da îngrijiri bolnavilor evrei numai în caz de urgenţă»[6]. 4. monopol de stat (sare.

. limitarea drepturilor avocaţilor evrei 3910 17/11/1940 Exproprierea industriilor şi facilităţilor de exploatare a pădurilor şi lemnului 3968 04/12/1940Exproprierea şi interdicţia evreilor de proprietate de vapoare 3984 05/12/1940 Excluderea evreilor de la serviciul militar. (obligaţie de concediere a salariaţilor evrei)[7]. Sunt înfiinţate teatre şi trupe de teatru evreieşti. care erau autorizate a prezenta piese în limba română. 4235 09/09/1940 Toate sinagogile pot funcţiona numai pe baza unei aprobări speciale a ministerului în cauză \ Ministerul Cultelor şi Artelor 42. interdicţia de manifestare religioasă evreiască /decizie ministerială 42.. dar nu piese aparţinând unor autori români. interdicţia de manifestare religioasă evreiască /decizie ministerială 43. 4218 08/09/1940 Tot personalul evreiesc al teatrelor şi operelor din România e concediat.352 09/09/1940 Suspendare.354 09/09/1940 Suspendare. / Ministerului Cultelor şi Artelor. 3847 16/10/1940 Interdicţia practicii.932 19/09/1940 Suspendare. interdicţia de manifestare religioasă evreiască /decizie ministerială 132 20/01/1941 Mărirea taxelor militare 29 .3825 16/11/1940 «românizarea» personalului din întreprinderi. Evreii din România sunt obligaţi „de a presta munci în interes obştesc.

administrarea statului şi revinderea proprietăţilor evreieşti ne-evreilor 1216-1220 02/05/1941 Exproprierea titlurilor de rentă \ipoteci.672 18/07/1941 evreieşti \ Decizie ministerială Evaluarea proprietăţilor 2815-2816 10/10/1941 Exproprierea titlurilor de rentă \ipoteci. dreptul de a deţine autorizaţii pentru drogherii. de asemenea. 1309 29/10/1941 Interzice evreilor de a lua în concesiune farmacii. spitale şi sanatorii proprietatea evreilor evacuarea proprietăţilor evreieşti. Evreii nu au. să predea Armatei Române o anumită cantitate de îmbrăcăminte şi încălţăminte nouă şi de bună calitate. în funcţie de venitul anual. 842 28/03/1941Preemţiune a proprietăţilor urbane (mai ales imobiliare) a evreilor 853 27/03/1941Expropiere. Preemţiune a proprietăţilor urbane (mai ales imobiliare) a evreilor \ Ministerul de Românizare 936 21/10/1941 Evreii sunt obligaţi. depozite de medicamente 30 . plata şi munca obligatorie pentru evrei (revizuire) 4. Erau obligaţi să plătească aceste taxe şi evreii rechiziţionaţi la muncă în diverse întreprinderi. 2030 14/07/1941Excluderea din armată.datorate de fiecare evreu. pe timpul acestei munci. fiind scutiţi numai evreii folosiţi la munca obligatorie. spitale şi sanatorii proprietatea evreilor. \ Ministerul Românizării 1253 07/05/1941Interzice evreilor să posede aparate de radio-recepţie.

677 17/01/1942 Proprietate evreiească. exproprietată de stat. 17/12/1941 Recensământul locuitorilor având „sânge evreiesc”. \ Decizie ministerială 315 30/01/1942 "Proprietăţi abandonate" 313 31/01/1942 Instanţe speciale pentru procese legate de exproprierea proprietaţilor evreieşti de stat 7881 25/03/1942 Interzice accesul cu marfă ţăranilor în locuinţele evreieşti. sunt socotiţi evrei şi cei având un singur bunic evreu. dezvoltării şi ameliorării sănătăţii elementelor etnice româneşti».sau laboratoare de produse medicale. Legislaţia în domeniul medical a fost adoptată în numele «menţinerii. închiriată neevreilor. enciclopedia liberă 31 . Istoria evreilor în România De la Wikipedia. Evreii aveau voie să se aprovizioneze în pieţe şi în magazine numai între orele 10 şi 12 dimineaţa \ Prefectul militar al judeţului Botoşani. 81.

Sinagoga din Timişoara.1 Antisemitismul activ: Legile privind minoritatea evreiască ale lui Octavian Goga şi Ion Gigurtu 8. XX.756 930[2]).să mai existe la sfârşitul sec. În 2002 au fost recensionaţi în România 6. Această minoritate a încetat .practic .3 Regimul lui Antonescu şi „curăţirea terenului” 8.2 Retragerea din Basarabia şi nordul Bucovinei 8. dar a devenit semnificativă din punct de vedere numeric şi al ponderii economice şi culturale mai ales începând cu secolul al XIX-lea. Cetate Sinagoga din Braşov Minoritatea (etnia) evreiască pe teritoriul actual al României are o istorie ce se întinde pe aproximativ două milenii[1].179 evrei.1 Evreii de origine română în Israel 9. Emanciparea politică 6 Evreii în România interbelică.2 Evreii de origine română în alte ţări 10 Note 11 Referinţe 12 Bibliografie 13 Vezi şi: 14 Legături externe 32 .Cuprins [ascunde] 1 Începuturile prezenţei evreieşti 2 Perioada medievală 3 Situaţia evreilor din Principatele Române şi apoi în Regatul României în sec. Potrivit recensământului oficial din 1930. Curentele iudaismului 7 Date demografice 8 Soluţia finală a „problemei evreieşti” din România în secolul al XX-lea 8. totalul evreilor din România era de . XIX[10] 4 Sionismul în România 5 Evreii în România interbelică.4 Situaţia cetăţenilor români de etnie evreiască în regimul comunist 9 Evreii „români” din diaspora 9.

începute prin anii 60 d. [modifică] Perioada medievală Templul Coral din Bucureşti Când Roman I a întemeiat oraşul Roman au fost şi evrei 33 . discutabilă. Pe la începutul erei noi majoritatea poporului evreu locuia în afara Israelului antic.Ch. înainte de cucerirea Daciei de către Traian. Beclean şi Aiud sau la contribuţiile evreieşti la dezvoltarea mineritului pe teritoriul Transilvaniei[3]. care o confirmă<[4] [5] [6]. însă această opinie a fost revizuită de cercetările actuale.Ch. dar există unele mărturii. Chemarea evreilor de către Decebal după distrugerea celui de-al doilea Templu s-a dovedit a fi o legendă. primii evrei au ajuns în Dacia odată cu instalarea puterii romane. Probabil. masacre. cam 6-7 milioane pe teritoriul actualei Italii). (Războiul iudeilor) şi terminate cu răscoala lui Bar-Kohba (132-135 d. Existenţa evreilor în Dacia înainte de cucerirea romană nu este susţinută de istoriografia actuală. (dintre care.) care sau incheiat prin victoria armatei romane asupra evreilor au avut urmări tragice pentru învinşi (vae victis): incendierea Ierusalimului şi a celui de al II-lea Templu. deoarece nu este confirmată de mărturii arheologice. Ponderea coloniştilor evrei pe teritoriul Daciei rămâne şi în acest caz. robie şi exil pe tot teritoriul controlat de romani. Răscoalele evreieşti antiromane. Studiul demografic al lui Solin din 1983 nu pomeneşte nici un izvor arheologic cu privire la prezenţa unor astfel de populaţii pe teritoriul Daciei romane.[modifică] Începuturile prezenţei evreieşti Începuturile prezenţei evreieşti au fost plasate de istoriografia mai veche. mai ales monede. Au fost dezminţite şi teoriile unor istorici ai secolului XIX cu privire la etimologia evreiască a numelor localităţilor Tălmaciu.

Roman I i-a eliberat pe evrei de serviciul militar în schimbul unui impozit. La Iaşi. sub Brâncoveanu. Iuda Gerson. aparent prin spânzurare. care aveau prăvălii în Bucureşti. la Bucureşti. unde autorităţile erau mai tolerante. Încurajaţi de promisiunile paşoptiştilor. este pomenit un grup de evrei condus de David Ibn Usa.printre primii locuitori. care a murit. Printre medicii lui Ştefan cel Mare era şi un medic evreu.[8] David Ibn Usa se afla în legătură cu rabinul Salonicului. XIX. În urma pogromurilor din Ucraina din secolul al 16-lea a venit în România un val de evrei aşkenazi vorbitori de idiş. iar în timpul dominaţiei otomane. XVIII şi mai ales în prima parte a sec. la cercetarea împrejurărilor morţii sale au mai participat alţi patru evrei. „căpitanii breslei” semnează un act în numele breslei.[7] La Bucureşti. Pe data de 28 ianuarie 1739 Constantin Mavrocordat l-a numit pe „Marco al lui Lazăr” să fie «staroste de jidovi» la Bârlad. s-au stabilit aici în special evrei de origine spaniolă. care au importat idealuri liberale vesteuropene. de soluţionare umanistă a problemei minorităţilor 34 . XIV.[9] În anul 1740 erau comunităţi evreieşti în oraşele Roman. puternicul centru al sefarzilor din Balcani. Bacău şi Galaţi. sefarzi. probabil liderul religios al comunităţii şi mai sunt pomeniţi Isac Rufus şi Habib Amato. datorită înăspririi situaţiei evreilor din Galiţia. [modifică] Situaţia evreilor din Principatele Române şi apoi în Regatul României în sec. evreii au plătit ca breaslă 100 ugh[9]. În anul 1694. la data de 24 septembrie 1741. în Principatele Române au venit evrei din Europa Centrală (evrei aşkenazi). în jurul anilor 1550. cei doi fiind prădaţi de o slugă. În sec. Iţhak fiul lui Beniamin Şor. Jewish Enciclopedia aminteşte că la curtea lui Ştefan cel Mare a fost logofăt un evreu. XIX[10] Calea spre emanciparea evreilor din Moldova şi Valahia a fost lungă şi plină de obstacole.[9] Din a doua jumătate a sec. un nou val de evrei se refugiază în Moldova şi Transilvania.

Alexandru Ioan Cuza a făcut primii paşi spre emancipare. I.. Barbu Iscovescu. expulzări.emanciparea treptată a israeliţilor.. Agitând teoria pericolului demografic conducătorii partidului liberal au pornit la o serie de acţiuni anti-evreieşti.... Codul Civil din acelaş an (art. Solomon Halfon.în anumite condiţii . Pictorul revoluţionar Constantin Daniel Rosenthal a plătit cu viaţa participarea la revoluţie fiind prins de câtre autorităţile austro-ungare. Cuza.” în Moldova .şi a emancipării evreieşti . dus la Budapesta şi torturat până la moarte. Au fost cooptaţi evrei în posturi publice iar legea comunală din 1864 le asigura dreptul de a participa . (Ion C.la alegerile municipale. Evreul cu gâsca (ca. 21)[11]..„. După înlocuirea lui A. „.emanciparea israeliţilor şi drepturi egale pentru toţi locuitorii. restricţii de ordin economic. In anii următori Unirii. etc.promisiuni care urmau să le deschidă porţile spre prosperitate economică şi socială. Hillel Manoah şi mulţi alţi evrei au participat la revoluţia paşoptistă din Ţara Românească. După 25 de ani de la revoluţie paşoptiştii liberali.. spre modernizare şi libertate . Nicolae Grigorescu. care au fost agravate de abuzurile administraţiei locale însărcinate cu aplicarea acestor directive. Ion Ghica) şi-au schimbat radical idealurile şi au uitat promisiunile faţă de evrei.. precum interdicţii de a locui în mediul rural. 7) stipula „naturalizarea evreilor după zece ani de rezidenţă în ţară”. articolul 7 din Codul Civil a fost reformulat în sensul că cetăţenia va fi acordată numai locuitorilor creştini.” în Ţara Românească şi respectiv. La 9 (21) iunie 1848.evreii au sprijinit cu entuziasm revoluţia din 1848 şi grupările politice care au dus la unirea principatelor. Mihail Kogălniceanu.. Brătianu. 1880) 35 . Proclamaţia de la Islaz a revoluţionarilor paşoptişti din Ţara Românească proclama „emanciparea israeliţilor şi drepturi politice pentru compatrioţii de altă credinţă” (art. Davicion Bally.

Take Ionescu.C.cu excepţia încetăţenirii în bloc a 883 de participanţi la Războiul de Independenţă. Marile Puteri au fost de acord să-i recunoască României noile graniţe şi independenţa cu condiţia corectării amendamentului la articolul 7 al Constituţiei.. conservatorii au abordat o politică mai atenuată. independent de apartenenţa etnică sau religioasă. Carp.Spre deosebire de acţiunile anti-evreieşti ale liberalilor. în încercarea de a folosi disensiunile dintre Marea Britanie..între 1878-1913 numărul celor încetăţeniţi nu a depăşit 52 924 evrei. Ulterior. Titu Maiorescu. Rezultatul final a fost o reformulare ambiguă a articolului 7 care să dea posibilitatea acordării individuale a cetăţeniei unor evrei cu rezidenţi minimum zece ani pe teritoriul României .. cu întreruperi).a 36 . în octombrie 1942 mareşalul Ion Antonescu va critica vehement. Opoziţia la modificarea Constituţiei a dus la alegeri şi schimbări de guverne şi intervenţii diplomatice în capitalele europene.. Guvernul lui Lascăr Catargiu (între 1872 . (Brătianu) . (. Franţa. într-o scrisoare către C.. Ca urmare a Războiului de Independenţă (1877-1878).1896.. etc.cu o întârziere de un an .I.) a căutat o soluţie mai echitabilă a problemei evreieşti. împreună cu englezii şi americanii. dar a făcut încetăţenirea evreilor impracticabilă .) datorită căreia s-a jidovit ţara şi s-a compromis economia românească şi puritatea rasei noastre. cât şi a semnării tratatului de pace din 1919: „.. atât acceptarea acestei formulări. Această corectare a Constituţiei a facilitat semnarea . (. la Congresul de Pace de la Berlin. în sensul asigurării de drepturi civile tuturor locuitorilor ţării.a tratatului care recunoştea independenţa şi graniţele României. Germania şi Rusia.P. Aceste presiuni au provocat reacţii nefavorabile în cercurile politice româneşti.. au dictat pacea... Brătianu. sprijinit de personalităţi cu vederi conservatoare ( P.care au fost impuse de jidani care. Brătianu a fost nevoit să primească (în 1878) condiţia înjositoare a acordării de drepturi cetăţeneşti evreilor.) iar Ion C.

Emanciparea politică Considerându-se parte integrantă a poporului Regatului României şi solidară cu restul locuitorilor ţării. s-au luptat cu eroism. au fost citaţi în ordine 37 . minoritatea evreiască a participat masiv. în cadrul armatei române. conduşi de Moşe David Iancovici. reprezentând aproximativ 70 000 de membri.provocat decăderea morală a României prin capitularea în faţa evreilor şi a francmasonilor. au fost răniţi. Soldaţii şi ofiţeri evrei. La congres au participat 56 de delegaţi care au reprezentat 33 de organizaţii sioniste locale. Aceşti emigranţi au fondat coloniile Rosh Pina şi Zikhron Ya'aqov. la Primul Război Mondial."[12] [modifică] Sionismul în România În zilele 30 şi 31 decembrie 1881 s-a desfăşurat la Focşani primul congres sionist al asociaţiilor „Iubitorilor Sionului” (Hibat Ţion sau Hovevei Ţion) din România. Primul val de emigranţi sionişti spre Ţara Israel a ieşit din România în anul 1882. Teatrul evreiesc de stat din Bucureşti Scopul acestora era sionismul practic .astăzi. au căzut. Preşedintele congresului a fost Samuel Pineles din Galaţi şi secretarul congresului a fost David Rintzler. au fost decoraţi. a cărui muzică se bazează pe o melodie populară românească.recolonizarea cu evrei a Ţării Israel. ce a acordat drepturi tuturor. La congresul din Focşani a fost intonat pentru prima oara „Hatikva” . [modifică] Evreii în România interbelică. până la gradul de colonel (Mauriciu Brociner). care şi-a căpătat expresia prin instaurarea sistemului democrat-liberal. imnul naţional al Statului Israel. cunoscută şi ca Palestina sau Ţara Sfântă şi aflată atunci sub stăpânire turcească.

de zi.000 38 . cu drepturi depline. etc. În cele din urmă. prin care dobândeau cetăţenia română. ambasadorul României la Londra) nu l-a semnat. Crişana şi Maramureş la 1 decembrie 1918. Curentele iudaismului În România interbelică comunitatea evreiască nu era uniformă. comunităţile din regiunile alipite după război fuseseră influenţate de istoriile diverse din Imperiul Rus. în Bucovina la 28 noiembrie 1918 şi în Basarabia la 9 aprilie 1918[15]. primul tratat de pace al Antantei fost încheiat cu Germania. la Versailles (28 iunie 1919). din cauză că i se impuneau iarăşi clauze referitoare la minorităţi. Comunităţile evreieşti reforme din Banat şi din Ardeal sau unit cu o parte din comunităţile statu quo ante şi au format Uniunea Comunităţilor de rit occidental din Ardeal şi Banat.000 1899: 197. Brătianu şi de generalul Artur Văitoianu.Germain en Laye (10 septembrie). la 9 decembrie1919.000 1859: 118. Prevederile acestui tratat au fost ulterior legiferate prin Constituţia din 29 martie 1923 şi legea din 25 februarie 1924. toţi locuitorii foşti cetăţeni ai Imperiului Austro Ungar sau Rus care aveau domiciliu administrativ în Transilvania. La sfârşitul războiului. ministru fără portofoliu şi Nicolae Mişu. la Saint. [modifică] Evreii în România interbelică. Imperiul Austro-Ungar şi din Bulgaria. care au determinat demisiile succesive ale guvernelor conduse de Ion I. condus de generalul Constantin Coandă) a semnat cu Puterile aliate şi asociate «Tratatul asupra minorităţilor». Banat. [13][14]. urmat de tratatul cu Austria. C. guvernul român. pe care România (reprezentată de Alexandru Vaida-Voevod. [modifică] Date demografice În Moldova: 1803: 15.

S. . .000 1899: 61. .312 972. . . Evrei-români rămaşi in viaţă în 1945: . . destinaţia principală fiind Statele Unite.S. . . În 1940 se notau în România Mare circa 800 000 de evrei. . În urma amputărilor teritoriale a României din vara anului 1940.000 De asemenea. .756 930[17].000 de evrei au emigrat din România. .138 917.728 115. . . (Basarabia şi nordul Bucovinei) . . ocultări de identitate şi interese clare. . . . . .total . . . Un bilanţ demografic care se bazează pe surse diferite şi serioase este următorul[18]: A. între 1881-1914. 410 000 39 . . aproximativ 75. . Statisticienii acordă marje de aproximaţie destul de largi chiar şi unui recensământ făcut după metodele performante actuale. Surse diferite prezintă date diferite despre bilanţul demografic al evreilor din România între anii 1940-1944. . .275 419. populaţia evreiască s-a împărţit în felul următor: .000 1859: 9. . .în Ungaria (Transilvania de NV) . . . . cu refugieri.în România restantă .807. . Cu atât mai problematic devine acest bilanţ pe vremuri de război. cât şi a organelor represive de a mistifica numerele reale. transmutări şi deportări de populaţii.în U.R. . .[16] Populaţia evreiască din România la recensământul din 1930 Potrivit recensământului oficial din 1930.în Bulgaria (Cadrilater) . . atât ale populaţiei împilate.În Ţara Românească: 1831: 4. totalul evreilor din România era de . . . din care: 1. . .

. . . . atât poporul român cât şi Biserica Ortodoxă Română au manifestat faţă de evrei conform sintagmei lui Şerban Papacostea . De menţionat că actele pogromiste . Evrei-ucrainieni din Transnistria aflată sub ocupaţia Armatei Române: . . . . . . . . . . . . .000 persoane. . . . . . . . . . .aţâţate de lozincile vinei de deicid şi de o mare varietate de acuzaţii -nu erau iniţiate sau sprijinite de conducerea Bisericii Ortodoxe 40 . . . .100 000 4. Evrei-români masacraţi în Transilvania de Nord (cedată Ungariei . 115 000 C. . . în 1968 100. Mascraţi sub guvernul Antonescu: . . Numărul total al evreilor ucişi sub guvernul Antonescu: . . De exemplu. . . . . . . . . . . . . . . Rămaşi în viaţă: . . . .000 evrei. în 1961 225. . [modifică] Soluţia finală a „problemei evreieşti” din România în secolul al XX-lea [modifică] Antisemitismul activ: Legile privind minoritatea evreiască ale lui Octavian Goga şi Ion Gigurtu De-a lungul anilor de conlocuire. . . . . . . .000 evrei. . . .o toleranţă ostilă. . . . . . . . . . . . . . ucişi sau transmutaţi înainte de intrarea trupelor române . . . . 135 000 Dintre care 1. . . . . . . . . . . . în 1945 trăiau 410. 270 000 După Al doilea Război Mondial exodul evreilor către Israel (dar într-o măsură mai redusă şi către Occident) a dus dispariţia aproape totală a acestora în România. . . . . . . Evrei-români dispăruţi. . Astăzi. . . . . . . . . 135 000 3. . . . .2. . . . . . numărul lor nu depşeşte 7. . . 20 000 2. . Evrei-români masacraţi sub guvernul Antonescu (800 000 minus 645 000) . . . . . . . . .000 evrei. . . . .guvernul Szálasi).155 000 B.

protipendada română a început să creadă în potenţialul demonic al evreilor. etc cu care „bietul român nu s-ar fi putut măsura".erau considerate ca subversive. cu rădăcinele adânc înfipte în straturile sociale medii şi superioare. mai ales din Germania. dar nu o cauză.. păturile conducătoare cereau contracararea lor prin toate mijloacele. Concepută ca o antiteză la tematica romanului. răstâlmăcirea şi neghiobia şi-au dat mâna pentru reuşita acestei misiuni. economice şi culturale ale populaţiei majoritare române.Române Antisemitismul românesc interbelic . această prefaţă justifica antisemitismul prin perspective teologice.a fost de o factură socioeconomică. dar fără priză marcată în cadrul marei mase a poporului. mistificarea. interzicerea intelectualilor de a-şi exercita profesia. După ce i-au demonizat.deşi inspirat din ideologia antisemită europeană. îngrădirea oricărei posibilităţi de dezvoltare economică.teatre. Franţa şi Rusia şi ajunsă la apogeu în regimurile de tip naţional-socialist şi fascist .. deportare şi exterminare. calomnia. Austria. demonice atribuite evreilor. Mulţi intelectuali români notorii au ales postura de teoreticieni ai antisemitismului sau au făcut propagandă antisemită. un instrument de manipulare a maselor. Antisemitismul activ român a avut ca principală ţintă eliminarea acestul pericol prin blocarea accesului evreilor la posibilităţile de studiu. concluzând că: „evreii nu au nici o putinţă de salvare întrucât sunt evrei”.”.de care erau convinşi că există . academice. Aceste capacităţi deosebite. 41 . „De două mii de ani. excluderea din instituţiile de ştiinţă şi cercetare. cu o prefaţă de Nae Ionescu. politice. xenofobia. Ura. de creere şi de exprimare. ca fiind îndreptate împotriva poporului majoritar şi prin urmare. jaful legalizat („românizarea”) sau nu.teroare. această concurenţă neloială . fascismul. din instituţii de cultură . În iunie 1934 a apărut romanul lui Mihail Sebastian. Acuzţia de deicid era un pretext. mergând până la violenţă fizică . în capacităţile lor intelectuale. comerciale.

încălcarea acestor dispoziţii se va pedepsi cu închisoare corecţională de la 1 la 12 ani. inclusiv cei născuţi din căsătoriile mixte (evrei-creştini) şi "evrei atei".li se interzice să poarte nume româneşti.evreilor li se interzice să dobândească proprietăţi rurale. în termen de 20 de zile de la afişarea listelor pe comune şi oraşe. iar 225 222 (36. la propunerea primului ministru Ion Gigurtu[c]. „Decretul lege privitor la starea juridică a locuitorilor evrei din România” care stabileşte: . . din aceeaşi dată. . dintre care 392. .50%) au păstrat cetăţenia română.Sub pretextul că între anii 1918 şi 1924 s-ar fi infiltrat în România evrei din fostele imperii austro-ungar şi rus.396 de evrei. . speriat de capitularea în faţa ofensivei germane a Belgiei şi mai ales. Aceştia din urmă au primit certificate de identitate valabile pe un an. Ca urmare a acestui decret a fost revizuită situaţia a 617. conform legii din 25 februarie 1924. .datoria militară se înlocuieşte cu obligaţie fiscală sau prestare de muncă.172 (63. Pe un fundal de dezbinare politică[b].se va opera segregarea în învăţământul de toate gradele. a Franţei. Un al doilea decret.50%) au pierdut-o. interzice „căsătoriile 42 .distincţia politică şi juridică între românii de sânge şi cetăţenii români.în 3-6 luni toţi salariaţii evrei vor fi înlăturaţi. guvernul prezidat de Octavian Goga[a] a publicat la 21 ianuarie 1938 Decretul nr.defineşte ca evrei pe toţi cei de religie mozaică. principalul sprijin al României faţă de expansionismul Axei[19] şi simţindu-se vinovat de retagerea haotică din Basarabia regele Carol II a decis „să cumpere cu monedă evreiască” simpatia şi sprijinul lui Hitler la viitoarele tratative cu Budapesta şi Sofia ale căror pretenţii teritoriale erau susţinute de Berlin. . Ei erau consideraţi străini fără paşaport şi supuşi regimului juridic ca atare. prin care toţi evreii cetăţeni români vor trebui să-şi redovedească cu acte dreptul la cetăţenie. El semnează la 8 august 1940. 169 de revizuire a cetăţeniei. . cu posibilitatea de prelungire.

ora la care. A devenit popular sloganul conform căruia evreii . Armata Roşie urma să treacă graniţa (în realitate. prezentarea rectificată a adevărului din documentele vremii. ora 9. strădaniile autorilor de a găsi un vinovat. ca urmare a Acordului Ribbentrop-Molotov .falsificate. în funcţie de necesităţile politice ale vremii. tendenţiozitate. într-o formă sau alta. bine înţeles. Sub o cenzură practicată. Istoria amputărilor teritoriale şi a retagerii începe să se scrie pe baza unor cercetări ştiinţifice obiective. a făcut-o mult mai devreme.între români şi evreii de sânge sub sancţiunea de închisoare corecţională de la 2 la 5 ani”[20].00. infiltrând unităţi paramilitare cu menirea să 43 . Aceste legi copiau Legile de la Nürnberg[21][22]. [modifică] Retragerea din Basarabia şi nordul Bucovinei Cedarea fără luptă . Ultimul tren a părăsit Cernăuţii în aceiaşi zi. refuzul de a accepta o realitate incomodă. până în 1989. conform ultimatumului sovietic. Studiile pe această temă care au fost publicate în străinătate[30][31][32] suferă şi ele.dictată de interese germane. de pe poziţii opuse. posibil . la 14. reticenţa.tradiţionalul ţap ispăşitor pentru toate tarele . „Pentru ca să nu creieze panică în rândul oamenilor” guvernul român a ordonat evacuarea Basarabiei la 28 iunie 1940. dureroasă a trecutului atât la autorii români cât şi la cei evrei. Pactul RibbentropMolotov era multă vreme un subiect tabu pe care România era printre puţinele ţări din blocul sovietic care şi-a permis să-l pomenească tangenţial. Din surse sovietice au picurat documente puţine şi tendenţioase. abia în ultimii ani[24][25][26][27][28][29]. de o obiectivitate precară. Ea a şubrezit regimul lui Carol al II-lea şi a accelerat nazificarea României[23]. inclusiv cele ale armatei. de tarele menţionate: victimizare.00.a Basarabiei şi nordului Bucovinei a constituit o tragedie naţională română. au dus la o literatură istorică şi memorialistică amplă dar. căutare de „vinovaţi”.ar fi fost responsabili şi pentru această pierdere de teritorii.

15. 26 şi 27 au pierdut mai mult de jumătate din efectiv. exploataţi. poliţia. de glia străbună. Soldaţi români-basarabeni au dezertat în masă de teama că retragerea lor va duce. Ea a plasat puncte de control pentru a dezarma. 7. cu legislatia guvernului Goga .27% din populaţie)[d] s-a văzut prinsă între ciocanul comunist sovietic şi nicovala antisemitismului activ a Bucureştiului. Rezultatul acestei hotărâri a fost dezorganizarea.pregătească terenul şi să contracareze o eventuală încercare de rezistenţă). de documente. respectiv. Ştiid că atitudinea armatei sovietice faţă de ofiţerii prizonieri era mult mai dură decăt faţă de soldaţi au fost ofiţeri care s-au debarasat de revolver şi de galoane. 21. abandonarea de utilaj militar şi civil. iar pe de alta. etc. etc. a ameninţa cu moartea şi a umili pe militarii români[33]. pentru a evita Curtea Marţială ei s-au dezvinovătţit afirmând că evreii i-au dezarmat şi le-au smuls epoleţii. jandarmeria. Statul român nu le-a mai lăsat evreilor nici o opţie. Era o imposibilitate ca o astfel de masă de oameni să poată trece Prutul în mod organizat. cu un efectiv de 1 200 000 de soldaţi şi ofiţeri. România deţinea pe teritoriul ce trebuia cedat mari unităţi militare. inclusiv familiile personalului lor. Dupa instaurarea dictaturii regale . Minoritatea evreiască din Basarabia (275 419 evrei. Ofensiva rapidă a armatei sovietice a devansat trupele româneşti în retragere. la posibila pereclitare a familiei rămasă sub guvernarea sovietică. Ulterior. nici măcar aceea de a se dovedi buni cetăţeni: „Populaţia civilă va putea fi 44 . în cinci ore. înşelaţi. Mulţi ofiţeri şi soldaţi au fost luaţi prizonieri. diviziile 12.Cuza si introducerea legilor rasiale din 1940. retagerea haotică însoţită de lupte pentru fiecare căruţă sau alt mijloc de transport.. pe deoparte. statul român s-a dezis de toate obligaţiile internaţionale asumate în privinţa egalităţii în drepturi a minorităţilor. expropiaţi de drepturi şi de averi. Ca urmare a dezertărilor. administraţia. de armament. consemnate şi semnate solemn în tratatele de pace şi consfinţite în Constituţie. la ruperea definitivă de familie. în afară de civilii care refuzau să rămână sub regim comunist. Evreii s-au simţit trădaţi. de un stat care avea datoria să-şi ocrotească cetăţenii.

în funcţie de administratorii locali.ba chiar a pedepsit cu asprime . „evreii şi comuniştii din Româneşti” (Partidul Comunist din Basarabia cuprindea în total 375 de membri iar Comsomolul. In împrejurarile retragerii. După intrarea României în război. care a dus la un val de violenţe îndreptate împotriva cetăţenilor evrei. cu deosebire în Moldova. din ei dând dovadă de omenie. Sintagme de genul: „evreii din Bucovina”.evacuată la ordin. când soldaţi şi civili atacau şi aruncau din mersul trenului cetăţeni şi soldaţi cu „aspect evreiesc”. Este greu de apreciat frecvenţa. Marele Stat Major a încetat să mai acorde . „populaţia evreiască din Bălţi”. soldaţi şi ofiţeri s-au dedat la violenţe. cu o cruzime antisemită dezlănţuită. în general condamnate de Marele Stat Major care în unele cazuri n-a ezitat să-i pedepsească pe vinovaţi[e]. Amploarea acestor violenţe a determinat Marele Stat Major să acţioneze patrule şi razii prin trenuri şi gări care au dus pe la mijlocul lunii iulie 1940 la sistarea acestor acte[35]. alţii considerându-le ocazii de rotunjire a propriilor venituri. dar erau suficiente pentru a crea o psihoză antisemită răzbunatoare în cadrul populaţiei. din greşală chiar unii români etnici. 511) sfidau orice obiectivitate şi raţiune. dar populaţia minoritară nesimpatizantă rămâne pe loc”[34]. jafuri şi crime. atât în teritoriile cedate cât şi în restul ţării. unii.cu mici excepţii .orişice asistenţă acordată cetăţenilor români de etnie evreiască executând . [modifică] Regimul lui Antonescu şi „curăţirea terenului” 45 . alţii. Aplicarea directivelor discriminatorii la periferia ţării s-a efectuat inegal. în unele locuri au fost unele cazuri de răfuieli ale unor evrei cu astfel de despoţi locali. Grupuri de militari români. „evreii din Chişinău”. Este de menţionat perioada de teroare din trenuri. sau chiar existenţa unor astfel de incidente dintr-o documentaţie în care evreii foloseau ca pretext al retragerii.ordinele criminale ale lui Ion Antonescu (vezi mai jos). instituind legea bunului plac.

Politica de purificare etnică declanşată şi controlată de Ion Antonescu s-a exprimat prin distrugerea fizică a cetăţenilor români de etnie evreiască simultană cu jaful organizat. Confiscări şi deposedări de bunuri: Au fost confiscate şi trecute în patrimoniul statului. 46 .. pentru distrugerea lor economică[36].ca misiune principală de stat . Prestarea de „muncă obligatorie”. sub orice titlu le-ar deţine. şi mai ales. legiferat prin legile lui Octavian Goga şi Ion Gigurtu şi amplificat de propaganda prilejuită de cedările de teritorii a fost aplicat minorităţii evreieşti . vasele maritime sau fluviale aflate în proprietatea evreilor au fost confiscate. Li s-au retras permisele de conducere a autovehiculelor. Li s-a interzis să folosească aparatele de radio recepţie. Pogromul de la Iaşi. sălile de cinematograf. din care 1 656 au fost repartizate unor instituţii.de regimul antonescian.. proprietăţile urbane. Trenurile morţii. Impuneri la felurite contribuţii sau prestaţii. proprietăţile rurale ale evreilor. la 15 noiembrie 1943 au rămas în viaţă 49 927) etc. importat şi propagat de Mişcarea Legionară. atrocităţi şi jafuri faţă de cetăţenii români de etnie evreiască: Pogromul de la Dorohoi. măsura a cuprins 75 385 de apartamente. pâna în ianuarie 1943.Antisemitismul activ. alarmând permanent populaţtia”. Pogromul de la Bucureşti. de asemenea . Până la 31 decembrie 1943. Limitarea drepturilor şi libertăţilor: Li s-au anulat autorizaţiile pentru vânzarea „produselor monopolului statului” (tutun. de stat. iar 58 980 la particulari.. Deportările în Transnistria (au fost deportaţi în Transnistria 195 000 de cetăţeni români de etnie evreiască dintre care. de 1 800 135 650 de lei[37]. birourile de voiaj şi turism. El s-a exprimat prin masacre. faţă de evreii din teritoriile ocupate de România. cu tot inventarul lor. obligaţia evreilor de a contribui la „constituirea de stocuri de îmbrăcăminte în interes social” valoarea hainelor şi a altor contribuţii în natură a fost. sare). „pentru a nu răspândi ştiri de propagandă contra intereselor ţării. au fost „românizate” casele de film.

. a ordonat comandantului Biroului 2. Guvernul a anunţat că „România s'a înscris printre naţiunile care sunt hotărâte să colaboreze efectiv pentru rezolvarea definitivă a problemei evreieşti. eu sunt pentru migrarea forţată a întregului element evreu din Basarabia şi Bucovina. Mihai Antonescu. cu posibilitatea de purificare etnică şi revizuire naţională… Dacă este nevoie. cu libertate completă (de acţiune)”[40]. generalul Iacobici. Ordinul de curăţirea terenului. Nu ştiu peste câte veacuri neamul românesc se va mai întâlni cu libertatea de acţiune totală. viceprim-ministru şi ministru de externe în guvernul Ion Antonescu s-a adresat miniştrilor: „Aşa că vă rog să fiţi implacabili. Ion Antonescu s-a obligat să elimine cu totul pe evrei din România: „Nimeni şi nimic nu mă va împiedica. să trageţi cu mitraliera. de exterminare a unei părţi a evreilor din Basarabia şi Bucovina şi de deportare a restului a fost dat de Ion Antonescu din proprie iniţiativă şi nu ca rezultat al presiunilor germane. filozofică nu are ce căuta aici… Cu riscul de a nu fi înţeles de unii tradiţionalişti care mai pot fi printre dv. La reuniunea cabinetului din 8 iulie 1941. fără forme (formalităţi).Articole redacţionale din presa românească la sfârşitul lui octombrie 1941 . care trebuie zvârlit peste graniţă… Veţi fi fără milă cu ei. omenia siropoasă.care exprimau linia oficială – au anunţat românilor că „problema evreiască a intrat în faza soluţiei finale şi că nici un om din lume şi nici o minune nu pot împiedica soluţionarea ei”. dar şi europene"[38]. Într-o scrisoare trimisă unui intelectual care a elogiat politica antisemită a Conducătorului. locotenent-colonel Alexandru 47 . Şeful Marelui Stat Major al Armatei. Pentru punerea în aplicare a acestei sarcini. atâta timp cât voi trăi. nu numai locale. în special administraţia civilă a armatei. Pretoratul. de a împlini opera de purificare”[39]. „Curăţirea terenului” era numele de cod folosit de regimul Ion Antonescu pentru sintagma germană „soluţia finală”. Îmi este indiferent dacă în istorie vom intra ca barbari… Îmi iau răspunderea în mod formal şi spun că nu există lege… Deci. vaporoasă. el a ales jandarmeria şi armata.

generalul Ion Topor[41]. prin care se înţelege: exterminarea pe loc a tuturor evreilor aflaţi pe teritoriul rural. în trei locuri diferite din Moldova: Roman. generalul Constantin (Piki) Vasiliu. De exemplu. închiderea în ghetouri a evreilor de pe teritoriul urban. s-a deplasat la Cetatea Albă pentru a ordona personal maiorului directivele. că nu credeau în existenţa unor asemenea ordine. Evrei deportaţi sub supravegherea unui soldat român „Ordinele speciale” erau considerate „secret de stat” şi transmise verbal sau ca documente cu regim secret. Serviciului special de informaţii şi 48 . Inspectorul general al jandarmeriei. să pună în aplicare „un plan pentru înlăturarea elementului iudaic de pe teritoriul basarabean prin organizarea şi acţionarea de echipe. care să devanseze trupele române”. fie. arestarea tuturor suspecţilor. de fiecare dată când autorităţile militare sau civile evitau să-i execute pe evrei.Ionescu. Jandarmeria a primit ordinul de curăţirea terenului cu trei-patru zile înainte de 21 iunie 1941. Planul a fost pus în aplicare începând cu 9 iulie 1941. a declarat în faţa subofiţerilor şi ofiţerilor de jandarmi la Roman că „prima măsură pe care sunt datori s-o aducă la îndeplinire va fi aceea de curăţire a terenului. Imediat au fost executaţi toţi cei 3 500 de evrei care mai rămăseseră în ghetou[43]. Ordinele speciale erau date direct de Ion Antonescu Armatei.Pretorul Armatei a III-a. Fălticeni şi Galaţi. fie. toţi fiind periculoşi pentru naţia română”[42]. colonelul Marcel Petala. care nu a cunoscut ordinele speciale şi a cerut instrucţiuni în scris pentru executarea evreilor . Constantin Popoiu a atras atenţia jandarmilor săi că „trebuie să-i extermine pe evrei dela pruncul în faşă până la bătrânul neputincios. de teama consecinţelor. executorul acestor ordine fiind Marele Pretor al Armatei. Armata a primit „ordine speciale” prin generalul Şteflea. cazul maiorului Frigan din garnizoana Cetatea Albă. a activiştilor de partid. Comandantul legiunii de jandarmi Orhei. a acelora care au ocupat funcţiuni de răspundere sub autoritatea sovietică şi trimiterea lor sub pază la legiune”.

obiectele de valoare. comandantul poliţiei de siguranţă SD (Chef der Sicherheitspolizei und des SD) relata: 49 . dinţii de aur. Rapoartele trimise de diversele unităţi ale Einsatzgruppe D şi de cele ale Feldgendarmerie erau pline de informaţii cu privire la execuţii şi jafuri şi despre modul de acţiune neorganizat al românilor. concluzând că „soluţionarea problemei evreieşti de către români în regiunea dintre Nistru şi Nipru a fost dată pe mâini necorespunzătoare”. era direct subordonat şefului Marelui Cartier General. În darea de seamă care a rezumat primele cinci rapoarte ale Einsatzgruppe D. Apele Bugului. trimisă la 30 octombrie 1941 ministrului de externe german Ribbentrop. adică cu Einsatzgruppe D şi cu alte formaţiuni germane. în Bucovina. Vasiliu şi apoi generalului Topor. infestate cu cadavre. Mihai Antonescu stabilise acorduri (Abmachungen) privind colaborarea pe teren cu SS-ul. În urma acestor ordine speciale de curăţirea terenului teritoriul dintre Nistru şi Bug devenise un imens cimitir presărat cu zeci de mii de cadavre despuiate de haine şi lăsate să putrezească de-a lungul drumurilor. violuri sau împuşcări pe străzi. Executantul ordinelor speciale. pe militarii români şi pe membrii minorităţii germane din zona Bugului. Indiferenţa faţă de sanitaţie pereclita populaţia locală neevreiască. banii jefuiţi. inelele şi verighetele (retezate împreună cu degetul). Bijuteriile. era subordonată la începutul operaţiunii generalului C. în Basarabia şi colonelul Ioan Mânecuţă. Marele pretor. n-au îngropat cadavrele sau au primit mită de la evrei. Din schimburile de scrisori. nu mai erau potabile. colonelul Teodor Meculescu. rapacitatea. Instructorii germani au raportat despre cruzimea.Jandarmeriei. prin inspectorii generali. protestele şi dispoziţiile în această privinţă reiese că germanii erau furioşi de lipsa de organizare şi planificare şi nu din cauza crimelor în sine. iar Mihai Antonescu ordona administraţiei civile. generalul Ilie Şteflea. dispăreau în drum spre visteria statului. generalul Ioan Topor. n-au şters urmele execuţiilor în masă şi au comis jafuri. Jandarmeria în cele două provincii. corupţia şi ineficienţa camarazilor români care au acţionat neplanificat.

În iunie 1942. Nu am avea nimic de reproşat numeroaselor execuţii dacă pregătirile tehnice şi execuţiile ar fi suficient de corecte.. În general. conform planului german..„Modul în care românii se comportă cu evreii este complet lipsit de metodă. urma să fie exterminată în decurs de circa 140 de zile[46]. La 4 noiembrie 1941 el a raportat Ministerului de Externe de la Washington: „Am atras atenţia permanent şi persistent celor mai de seamă autorităţi româneşti reacţia inevitabilă a guvernului meu şi a poporului american faţă de un astfel de tratament inuman şi chiar ucideri nelegiuite de oameni nevinovaţi şi lipsiţi de apărare descriind pe larg atrocităţile comise contra evreilor din România. întreaga minoritate evreiască din România. va rămâne la putere”[45]. primit în audienţă de Ion Antonescu şi de Mihai Antonescu a protestat contra atrocităţilor antievreieşti. în numele lui Ion Antonescu. [44]. găsiţi „utili” economiei naţionale sau cu drepturi excepţionale. soluţia finală în România. fără să le îngroape”. adică deportarea tuturor evreilor români. Observaţiile mele au trezit în mareşalul Antonescu şi la premierul ad-interim Mihai Antonescu manifestări de regret pentru excesele comise „din greşeală” sau de „elemente iresponsabile” şi (promisiuni) de moderaţie în viitor… Programul de exterminare sistematică continuă totuşi şi nu văd vreo speranţă pentru evreii români atâta timp cât actualul regim . La 13 octombrie 1942 acest plan a fost suspendat 50 . românii lasă cadavrele celor ucişi pe locul în care au fost împuşcaţi. în lagărul de exterminare Belzec din Polonia unde. cu foarte mici excepţii. în cadrul convorbirilor secrete cu trimişii lui Himmler din Sicherheitspolizei. În afară de 17 000 de evrei. Guvernanţii români s-au străduit să inducă în eroare pe reprezentanţii puterilor occidentale privind ordinele speciale de curăţirea terenului. urmau să fie gazaţi şi arşi într-un ritm de 2 000 pe zi. Ambasadorul Statelor Unite la Bucureşti. a reacceptat. Mihai Antonescu. care număra în mai 1942 (recensământul a fost organizat în acest scop) 292 149 suflete. Franklin Mott Gunther.

petrol. România dăduse tot şi nu primise nimic. Dacă voi lăsa moştenitorilor regimului aceiaşi situaţie. Elena. După catastrofa militară de la Stalingrad.de către români în urma înţelegerii faptului că interesele germane şi cele româneşti nu mai coincid. la cererea liderului evreu Willy Filderman a stârnit furia lui Ion Antonescu care era ferm decis să termine cu evreii în 1942. intervenţia Reginei mamă. cu aprobarea lui Ion Antonescu a iniţiat o vastă acţuine secretă de falsificare. spre exemplu. Hitler nu intenţionează să înapoieze Transilvania de nord României. Voi înfiera la timp pe toţi acei care au venit – ultimul dl. Intervenţia lui Iuliu Maniu. care de la sfârşitul anului 1942 au avertizat că vor pedepsi cu asprime state şi conducători care au luat parte la exterminarea populaţiei civile. că armata română urmează să fie măcinată la Stalingrad şi că în ciuda tuturor sacrificiilor materiale (alimente. Voi trece peste toţi şi peste orice greutate pentru a purifica naţia de această neghină. Publicarea până la 10 septembrie”[47]. Intelectuali şi politicieni români de frunte . materii prime) şi umane. În nota sa prezentată Consiliului de Miniştri la 31 august 1942 spunea: „Să se publice structura oraşelor pentru ca să vadă şi ţara cât era de compromisă şi de ameninţată viaţa economică şi dezvoltarea spirituală din cauza ticăloşiei politicianiste iudeomasonice a căror exponenţi erau partidele „naţionaliste” din Transilvania şi Regat. sustragere şi înlocuire de documente incriminatorii pentru a minimaliza răspunderea regimului pentru crimele comise împotriva 51 . Mihai Antonescu.au protestat sau au intervenit pentru îndulcirea sau anularea unor ordine draconice. etc. în aşteptarea verdictului puterilor democratice. Maniu – şi vor veni să mă împiedice a răspunde dorinţei majorităţii imense a acestei naţii… Să se publice integral această rezoluţie a mea odată cu publicarea statisticei şi memoriului de faţă. voi face şi regimul meu părtaş la această crimă. împrună cu Patriarhul Nicodim Munteanu pentru încetarea deportării evreilor bucovineni în Transnistria şi repatrierea copiilor rămaşi orfani.înfruntând riscuri serioase .

Norvegia. . "munca de folos obştesc" etc. marile acţiuni anti evreieşti (pogromuri. în Basarabia şi în Ucraina. ci şi absolvirea post-factum a regimului de cealaltă mare crimă – înfeudarea ţării intereselor germane. Germania. Olanda. Ion Antonescu a sacrificat trupe române la Stalingrad din loialitate faţă de Hitler.România nu a predat evrei Germaniei pentru exterminare. Polonia. Echipa principală de falsificatori de documente a operat la Ministerul de externe.) au fost "dictate de sus". fie.Cu toate masacrele şi prigoana. participarea la război dincolo de obiectivul naţional just al României . pe germani şi pe legionari. deportări. pentru execuţiile în masă comise de armata şi jandarmeria română la Iaşi. Iugoslavia[g]) sau mai îndepărtate (Franţa. Cehoslovacia.Din cei 441 293 de cetăţeni români de etnie evreiască înregistraţi în 1941 ca locuitori ai teritoriilor Regatului. când mai puteau să iasă din încercuire.şi de uriaşele pierderi umane şi materiale sacrificate de România într-un război inutil şi lipsit de glorie[g]. situaţia finală a cetăţenilor de etnie evreiască în România a fost mult mai blândă decât în ţările vecine (Ungaria. Rezultatele ordinelor speciale de curăţirea terenului au fost următoarele: .eliberarea celor două provincii româneşti ocupate de Uniunea Sovietică în iunie 1940 .Toate crimele şi pogromurile anti evreieşti de pe teritoriul aflat sub conducerea Statului Român au fost . . Documentele false urmăreau să arunce vina în primul rând. Grecia.exclusiv rezultatul acţiunilor unor cetăţeni români. de guvernul antonescian. Basarabia şi Bucovina au rămas în viaţă în august 1944 puţin peste un sfert de milion. masacre. . dar fenomenul s-a înregistrat şi la Ministerul de Interne şi în special la Marele Stat Major[f].evreilor din România şi Ucraina. Ţările 52 . Austria. Italia. de Comandamentul Mişcării Legionare (Pogromul de la Bucureşti). . sudul Transilvaniei. Ucraina. nepermiţând o retragere a diviziilor române încercuite. Falsificarea documentelor urmărea nu numai problema evreiască.Cu excepţia Pogromului de la Dorohoi şi a altor cazuri izolate. fie.

Uniunea Tineretului Muncitor. aruncând peste gardul ghetoului un coltuc de pâine. [modifică] Situaţia cetăţenilor români de etnie evreiască în regimul comunist Regimul comunist. „Dictatura proletariatului” a acţionat cu asprime faţă de «elementele burghezo-moşiereşti».M . în locul serviciului militar obişnuit. antisemitismul .S. în vremuri de urgie au salvat ce-au putut. Antisemitismul ocult al conducătorilor comunişti. soldaţii.L. sprijinit de cel stalinist se exprima indirect dar efectiv. «cosmopolite».R.) menţionarea "naţionalităţii" şi a numelui de familie anterior erau 53 ..T.Asiciaţia Română pentru strângerea Legăturilor cu Uniunea Sovietică. instaurat în România după război a garantat prin Constituţie emanciparea tuturor etniilor.. U. Raoul Şorban) ei au fost ignoraţi de Statul Român. procentul soldaţilor evrei în aceste unităţi varia între 25-35%. ne proletare. Cu mici excepţii (Viorica Agarici. cu rude în străinătate. aici.a îmbrăcat forme noi. diploma şi medalia Drept între popoare. sindicat.viaţa. familia şi agoniseala. sute şi mii de oameni de morală şi curaj. erau puşi la munci grele (pavare de şosele. riscându-şi cu bună ştire . «cu origine ne sănătoasă».Baltice). În realitate. . În toate documentele cu date personale (actele de stare civilă. Prof.interzis prin lege . dincolo. Trebue de menţionat adevărata nobilime a poporului român. adeziunea de admitere în Partid. etc. concasare manuală de piatră.U. o bătrână. un copil. etc. etc. În perioade diferite. care purtau uniforme de culoare gri. cu inima plină de iubirea aproapelui care. formularele de înscriere la universităţi. care formau marea majoritate a evreilor din România. Acad. A.) la un regim asemănător închisorilor. 55 dintre ei au fost distinşi de Statul Israel cu Cetăţenia de Onoare şi cu titlul. În Armata Română s-au creat batalioane speciale de muncă în care. acolo.

şi a fost desfinţată prin Decretul 358 din 1 decembrie 1948. paralel cu crearea Comitetului Democrat Evreiesc .D. Biserica Română Unită cu Roma. la care mişcarea sionistă avea deja un mare prestigiu şi o lunga tradiţie. de stăvilire. În ceea ce priveste relaţiile noului regim cu cultele religioase. ale românilor majoritari sau ale minorităţilor naţionale şi religioase. a încercărilor de emigrare în masă sau individuală. Greco-Catolică. Mişcarea sionistă.C. în schimb continua să fie. În mod firesc şi alte curente de idei şi politice. În aceste imprejurări a crescut şi mai mult motivaţia de emigrare şi in rândul naţionalităţii evreieşti din România. cu mijloace din cele mai dure. legată de Roma şi de Occident. un organ de control şi îndoctrinare în sânul populaţiei evreieşti. iar prelaţii şi întreaga ei conducere au fost arestaţi. care s-a dovedit a fi un fiasco total[48]. Biserica Romano-Catolică. Ajungerea la putere a regimului comunist nepopular in condiţiile ocupaţiei sovietice a crescut intens motivaţia unui mare număr de cetăţeni ai ţării de a pleca. asimilaţioniste sau 54 . a rămas inpenetrabilă. Evreii comunişti erau folosiţi ca scule dispozabile de intimidare şi de oprimare a evreilor recalcitranţi. Regimul comunist s-a distins într-adevăr şi în România prin măsurile de control al mişcărilor populaţiei şi de la un anumit moment. se poate afirma că încercările comuniste-securiste de a se infiltra în Biserica Ortodoxă Română au fost încununate cu succes. fu calificată drept „burgheză”. de teama reformelor radicale ale economiei şi a regimului antidemocratic şi de teroare cunoscute deja din modelul aplicat în URSS. instituţia dominantă evreiască fiind organizaţiile sioniste care au devenit pricipala ţintă de atac a Partidului.E. laice.obligatorii. „naţionalist-şovină” şi chiar „fascistă” şi deveni unul din obiectivele represiunii comuniste.. prin definiţie. legată de Vatican. Organizarea religioasă evreiască era slab centralizată şi cu o influenţă secundară asupra populaţiei [i]. al carei ţel era emigrarea şi autodeterminarea evreilor în Israel.

tov. Filderman îl anunţa pe rege că evreii vor participa cu entuziasm la o astfel de răscoală dar. tov. în februarie 1945. În acelaşi an va fi judecat în contumacie. hasidismul. liberalismul. au fost şi ele rău văzute. exclusiv proporţional-numeric cu populaţia românească participantă (pentru a nu lăsa impresia unei răscoale evreieşti contra Statului Român). Cu această ocazie. La 2 martie 1949. în cursul audienţei dr. din cauză că am considerat organizaţiile sioniste ca fiind mai puţin periculoase decât celelalte. colonel Gavril Birtaş. putem să ne dăm seama că nu există nici o deosebire între scopurile care le urmăresc organizaţiile sioniste şi scopurile care le urmăreşte orice altă organizaţie fascistă.religioase din rândul evreilor români. interzise sau oprimate. ministru Teohari Georgescu. tov. Analizând scopul şi tendinţele acestor organizaţii şi. Primul ziar suspendat în România de către comunişti a fost „Curierul Israelit”. condamnate. Din stenograma acestei şedinte: „La şedinţa convocată de tov. liderul evreu îi cere regelui să respingă planul propus de Lucreţiu Pătrăşcanu şi Emil Bodnăraş cu o zi înainte. au luat parte următorii: tov. Organizaţiile 55 . ţărănismul de stânga. neconforme cu ideologia oficială . Filderman a fost arestat pentru prima oară.ca de pildă bundismul. urmărind elementele care le sprijină şi care le folosesc în scopuri diversioniste. general-maior Alexandru Nicolschi. mai ales. ministru Teohari Georgescu arată că problema sionistă ne-a scăpat oarecum din obiectiv. când dr. conducerea superioară a Securităţii se întruneşte pentu a decide soarta mişcării sioniste din Romania. general-maior Vladimir Mazuru şi tov. În anul 1948 Filderman a luat drumul exilului. general-locotenent Gheorghe Pintilie. Conflictul dintre conducerea comunităţilor evreieşti din România şi partidul comunist izbucnise public încă de la 14 iunie 1944 când. prin care regimul Antonescu urma să fie răsturnat prin înarmarea evreilor din lagăre. la Castelul Peleş. la consfătuirea fruntaşilor politici şi militari anti-fascişti. Willy Filderman la regele Mihai I.

iar in fruntea lor să fie puse la conducere elemente democrate. Dizolvarea şi urmărirea organizaţiei evreilor repatriaţi din URSS. prezentând aceste măsuri ca măsuri antisemite. La 14 ianuarie 1953. se va proceda cu foarte mare atenţie şi tact. pe care ei le subvenţionează şi le folosesc ca instrumente de diversiune. care să nu dea posibilitate propagării pe viitor a ideilor sioniste. nu este permis a se mai tolera existenţa acestor organizaţii şi. A doua oară. Să-i ia dracu. Se vor lua măsuri pentru dizolvarea chibuţurilor. Gheorghe Gheorghiu-Dej declara: „Sunt câteva procese de agenturi imperialiste care urmează să fie terminate.sioniste sunt instrumente în mâna imperialiştilor. 5. Pedepsirea tuturor elementelor care intră în ţară cu scopul de a duce activitate sionistă (instructorii). Comunităţile au avut întotdeauna pe un Filderman şi de la exploatarea şi jefuirea oamenilor săraci şi până la acte criminale de spionaj. Ancheta este gata. s-au terminat lucrările şi urmează să aibă loc procesul. 11/392 noiembrie 1999). în aşa fel ca măsurile luate să nu dea duşmanului nici un element pe care l-ar putea folosi în scopul de frânare a regimului. dar şi întregului lagăr al păcii” („Magazin istoric”. 56 . 3. Iosif Chişinevschi. Dizolvarea tuturor organizaţiilor sioniste şi a anexelor lor. în perioada de dictatură a proletariatului. vor fi luate următoarele măsuri: 1. iar tineretul să fie repartizat la muncile corespunzatoare pregătirii lui. Urmărirea activităţii elementelor sioniste. Va trebui să se aibe grijă de căminele de bătrâni şi copii. Îngrijirea acestora să fie preluată de stat. în şedinţa Biroului Politic din 2 septembrie 1953. În aplicarea acestor măsuri.”[49] Anul 1953 aduce de două ori populaţia evreiască din România în atenţia Biroului Politic al Comitetului Central al Partidului Muncitoresc Român. De aceea cred că aici trebuie să mergem ferm. ca urmare. nu numai nouă. dar până la urmă vor amuţi. Ca atare. acestea au fost în programul lor. altfel ne vor dăuna. 2. 4. care activează sub orice formă. de spioni. ca toţi ceilalţi cetăţeni ai RPR. acuzatorul principal al populaţiei evreieşti a declarat: „Comunităţile evreieşti în tot timpul au fost un cuib de jefuitori.

După proces. Preşedintele completului de judecată a fost generalul Alexandru Petrescu. cel care ia trimis la moarte pe Romulus Cofler şi Emil Calmanovici sau i-a dat 25 de ani de muncă silnică lui Belu Zilber. Iakov Littman-Litani (15 ani). Primii condamnaţi au fost conducătorii organizaţiei sioniste „Betar”: Edgar Kanner (condamnat la 18 ani închisoare). Inculpaţii erau aduşi în faţa instanţei după „pregătiri speciale”. noi am dat peste ei făcând spionaj. austriac. asta pot să ştie ei mai bine decât noi”[50]. care vor fi judecaţi în calitate de agenţi ai acestor servicii de spionaj. Suzi Benvenisti (10 ani) . În ce măsură Statul Israel i-a încurajat sau nu. Marcel Tăbăcaru (10 ani). Pascu Schechter-Gani (12 ani). În „procesele spectacol” erau numiţi „apărători din oficiu”. procesele anti-sioniste s-au succedat unul dupa altul. Procesele s-au desfăşurat în tribunale militare.1954. între 6 şi 25 ani de temniţă grea. să semneze mărturii mincinoase în care recunoşteau cele mai abominabile crime „împotriva poporului român şi împotriva socialismului”. printre 57 . In decursul anilor 1953 . Sentinţele Tribunalului Militar au fost deosebit de dure. pentru a nu se spune că am avea ceva cu organizaţiile sioniste sau cu elemente aparţinând acestor organizaţii. fără avocaţi şi procurorii au refuzat probele cu martori. ai Vaticanului şi francmasoni. Mai sunt şi unii agenţi ai Israelului. cel care în anii 1940-1941. N-au decât să se desolidarizeze sioniştii de aceşti oameni care au făcut spionaj. Slomo Sitnovitzer (15 ani închisoare). cu rolul de a susţine acuzaţiile procurorului. englez. având gradul de locotenent colonel a condamnat la moarte evrei din Cernăuţi. dosarul SRI 16385). Noi de unde să ştim că ei sunt sionişti.(arhiva anchetei împotriva sioniştilor. Meir Horowitz (10 ani). a fost întrerupt de preşedintele tribunalului cu grosolănie şi cu ameninţarea că se va trezi pe aceeaşi bancă de acuzare. În puţinele cazuri când avocatul apărării a avut curajul să intervină în favoarea acuzatului.E vorba de agenţii ale serviciilor de spionaj francez. siliţi prin torturi şi înfometare. care desfăşoară activitate de spionaj în favoarea americanilor şi Intelligence Service-ului. deţinuţii au fost încarceraţi în odioasele penitenciare şi închisori ale Securităţii.

în cadrul unor şedinţe regizate de demascare şi înfierare a duşmanilor poporului.care.de bagaje. din metale preţioase. Toate aceste acte anti-sioniste. la munci necalificate iar numele lor era şters de pe lucrările publicate . cu întreruperi. În temniţa de la Piteşti. Ultimii judecaţi au fost membrii organizaţiei sioniste de stânga „Haşomer Haţair” care au fost trimişi la „reeducare” la Canalul Dunăre-Marea Neagră. Documentele ce trebuiau prezentate pentru plecare cuprindeau renunţarea la cetăţenia română contra unei taxe 58 . în orice moment până la urcarea în avion.cele care nu puteau fi puse la index. Completarea formularelor pentru expatriere se făcea la sediile regionale ale miliţiei. Cei aflaţi „în câmpul muncii” aveau dreptul la 70 kg. aveau la dispoziţie câteva zile pentru spulberarea avutului şi pregătirea lăzii cu cele 35 kg. Statul Israel. invalizi şi cei fără studii superioare şi a doua. după aşteptarea la cozi interminabile. cu excepţia unei verighete. Intelectualii erau trimişi „la munca de jos”. Presiunile internaţionale asupra lui Gheorghe Gheorghiu-Dej pentru a permite emigrarea evreilor au început să dea roade. prima. Reacţia imediată după depunerea actelor era exmatricularea din şcoli şi universităţi.numai lucruri folosite. deseori negativ. dincolo de regimul dur de închisoare. între anii 1954-1955. (anti-evreieşti) nu au limitat dorinţa majorităţii etniei evreieşti de a emigra spre statul evreiesc nou creat (în 1948). Câţiva dintre ei nu s-au mai întors. în care au fost lăsaţi să plece bătrâni. excluzând obiecte de artă. şi Mislea pentru femei. Fericiţii care primeau aprobarea de plecare . venea după 612 luni. Ghencea. sub supravegherea a doi „instructori”: legionarul Ţurcanu şi evreul Fuchs. Plecarea evreilor s-a produs în două etape.care putea fi anulată aleatoriu. tablouri şi fotografii. Piteşti şi altele. li s-a aplicat deţinuţilor şi un regim de îndoctrinare politică prin pedepse corporale. de bagaje . cele de la Aiud. iar rezultatul. caracterizată prin plecările în grupuri mici. etc. pentru bărbaţi. Doi deţinuţi sionişti au rămas dispăruţi[h]. adică. după anul 1958.

din localitate. la toate cooperativele. Dosarul se încheia cu o urare de drum bun a ofiţerului de Securitate: „Nu uita că mai ai familie în ţară. depusă direct. Pe la sfârşitul sec. în conturi speciale. alimentarele. aceste adeverinţe constituiau un atentat la corectitudinea funcţionarilor cu ştampila.numeric . ajută-ne şi noi te vom ajuta”. Dacă ofiţerii de la cenzura corespondenţei descopereau că evreul candidat la vânzare are prieteni sau familie solvabilă în străinătate. Deoarece se ştia cât de limitat este timpul emigrantului potenţial. bibliotecile etc. adeverinţa de retrocedare a tuturor burselor. XX numărul evreilor cetăţeni români. [modifică] Evreii „români” din diaspora Album de muzică românească emis de comunitatea evreilor emigraţi din România în New York. Ceauşescu s-a folosit de dorinţa evreilor de a emigra. la începutul secolului XX [modifică] Evreii de origine română în Israel Cei circa 400 000 de evrei originari din România. emigraţi în Israel. Ei au păstrat limba. în România a scăzut sub 7 000 astfel încât această minotitate naţională poate fi considerată astăzi ca fiind pe cale de dispariţie.foarte mari (plecarea se făcea pe baza unui „Certificat de Călătorie” pentru persoane fără cetăţenie).faţă de veniţii din alte ţări.există o secţie de limba română a Uniunii Scriitorilor din Israel. reviste şi cărţi în limba română . el era arestat pe un motiv oarecare pentru a-i dubla preţul de răscumpărare. a treia grupă . stipendiilor. au devenit o punte de bune relaţii între Israel şi România. scutirilor de taxe din toată perioada studiilor şi încă vreo câteva zeci de adeverinţe ştampilate că nu nu mai au datorii.Un mijoc de 59 .9 000$ pe cap de evreu.el i-a vândut cu preţuri între 3 000 . obiceiurile. cultura românească. în valută forte. au publicat ziare. într-un mod mai eficient . la sucursalele unor bănci româneşti din Elveţia.

[modifică] Evreii de origine română în alte ţări Numeroşi evrei români s-au stabilit de asemenea şi Europa de Vest. în total. Guvernul prezidat de el (28 decembrie 1937 – 10 februarie 1938) s-a menţinut. cele patru curse zilnice de avion dintre Bucureşti şi Tel Aviv fiind supra-aglomerate[51]. În România lucrează şi locuiesc cu domiciliu permanent. [modifică] Note [a] Poetul Octavian Goga s-a „înmlăştinat” în politică întrucât „se credea şi se voia un «Duce» sau «Führer» român”[52].) cu un capital investit de peste 2 miliarde € . Partidul Naţional Creştin a fost creat la Iaşi prin fuziunea. 44 de zile. la 14 iulie 60 .cunoaştere reciprocă a românilor din România şi vorbitorii de romană din Israel este portalul-forum RomaniaIsrael [2] În aprilie 2008 erau înregistrate în România 5 143 de intreprinderi israeliene (cam 20% dintre ele. America de Nord şi de Sud. iar în Israel.E. manuale şi cărţi publicate în colaborare. Sunt de menţionat excelentele relaţii mutuale dintre institutele de studii şi cercetări. Anual vizitează România cam 120 000 de turişti din Israel. cuprinzând schimburi de profesori. de la intrarea României în U. Mulţi evrei de origine română au rămas ataşaţi de locurile natale şi se consideră ambasadori ai culturii române. etc.printre primele zece ţări ca nivel de investiţie în România. Procentul de israelieni printre studenţii străini care studiază în România este deosebit de mare (spre exemplu. deşi Israelul are două facultăţi de stomatologie. când a fost demis prin instituirea dictaturii regale a lui Carol al doilea. sau „navetişti” cam 5 000 de cetăţeni israelieni. cam 15-20 000 de români (în anii trecuţi. numărul cetăţenilor români plecaţi la muncă în Israel depăşea 100 000).comunicare. cam 1/3 dintre medicii stomatologi israelieni au studiat în România).

Bucovinei şi a Ţinutului Herţa. dintre care 53.49% români. [c] Odată cu venirea sa la putere. în decurs de două săptămâni. Vezi şi cazul maiorului Vasile Carp. Preşedintele Consiliului de Miniştri între 4 iulie şi 4 septembrie 1940. N. pentru formarea guvernului. a Ligii Apărării Naţional Creştine (A. în urma întâlnirii dintre Gigurtu şi Hitler. în timp ce partidele democratice tradiţionale . judeţul Suceava[54].000 km pătraţi din teritoriul Transilvaniei.20%) şi Totul pentru Ţară (15. a nazificării şi a războiului. un partid necesita un minimum de 40% din voturi. După Legea electorală în vigoare.34% ruşi. România a acceptat arbitrajul lui Hitler care a decis să se cedeze Ungariei 44.89%.şi ele aflate în competiţie aprigă întruniseră 66.Cuza) şi Partidului Naţional Agrar (Octavian Goga)[53]. care a comandat uciderea unor evrei la Ciudei.5% din suprafaţa agricolă a ţării) şi 3. judeţul Storojineţ şi la Zăhăneşti. 4. [b] Deşi România se găsea în pragul dezmembrării teritoriale.776. inclusiv oraşul Cluj. 3. 5. 61 .30% ucraineni şi ruteni.1935.309 locuitori. 86 vânători.31% germani. etc. Cele două partide de extremă dreaptă cu program antisemit. România a pierdut: suprafaţă – 50.762 km². 7. [e] Vezi Pogromul din Dorohoi.53%). La sfârşitul lunii august 1940. Ion Gigurtu a declarat că va duce o politică nazistă şi antisemită şi că România trebuie să facă sacrificii teritoriale pentru a justifica orientarea sa nazistă şi aderarea totală a României la Axa Berlin . disensiunile dintre conducătorii politici se acutizau. comandantul Reg.C. 10.12% diverşi. (20.27% evrei. Partidul Naţional Creştin (9. După tragedia retragerii pripite şi haotice din Basarabia.73% din voturi. rivale între ele.Roma. 15. relativ la doleanţele teritoriale ungureşti. [d] Cu cedarea Basarabiei.91% bulgari. retragerea din nordul Ardealului a decurs mult mai organizat. obţinuseră la ultimile alegeri parlamentare (decembrie 1937) un procent de 24.

Lupta pentru apărarea intereselor populaţiei 62 . dar i-a predat pe toţi evreii din Macedonia ocupată. de către cel care s-a ocupat de falsificarea documentelor la Ministerul de Externe[55] vezi şi [56]. Macedonia grecească) dar fără să-şi rişte un singur soldat. care căzuse pe frontul din Africa de Nord. a dus o politică de ambiguitate. Şef Rabin al Cultului Mozaic din România. Zissu. vestea căderii fiului. i-a comunicat. 12 septembrie 1910 la Bacău. chiar în beciurile Securităţii (care n-a reuşit să obţină de la el cele dorite). în numele comandamentului britanic.L. condamnat la moarte ca spion englez şi prin care îşi conjura tatăl „să fie cuminte şi să semneze ce-i cer anchetatorii. paraşutat în spatele frontului în România. Evreii bulgari au fost salvaţi. pilot în aviaţia britanică. a devenit la data de 3 martie 1940. Astfel. cei macedoneni au fost deportaţi la Auschwitz şi exterminaţi. Când paraşutistul Trachtenberg. unul din conducătorii sionismului din România. senator de drept în Senatul României. Alexandru Şafran (n. Regele Boris al III-lea al Bulgariei. ca să-i salveze viaţa”. să continuăm şedinţa”. primind de la Hitler teritorii (Cadrilaterul. Anchetatorii de la Securitate i-au prezentat lui Zissu o scrisoare plastografiată. care s-ar fi aflat undeva în Uniunea Sovietică. Zissu n-a mai rezistat[57]. o telegramă trimisă chipurile de Mihai Antonescu lui Ion Antonescu „în trenul special al Conducătorului” în drum spre o întâlnire inventată cu Hitler. ziarist. Zissu avea un singur fiu. [i] Dr. funcţie în virtutea căreia a fost numit un timp. Zissu s-a recules o clipă şi apoi a spus: „Domnilor. la numai 29 de ani. [g] Bulgaria s-a aliat Axei la 1 martie 1941. i-a condus pe anchetatori la aplicarea de presiuni psihologice. Sub presiunea Bisericii Ortodoxe Bulgare şi a Parlamentului el a refuzat predarea pe mâna germanilor a evreilor bulgari. [h] Exemplul lui A.[f]Un exemplu de document fals a fost cel intercalat printre documentele Ministerului de Externe. scriitor. Dârzenia lui. „scrisă” de fiul său. în timpul celui de al doilea război mondial.

ro/old/html %20version/index/no_3/ladislau_gyemant-articol. vezi: Alexandru Şafran. Şcoala nr. Blanche E. “The Jews of Roumania from the Earliest Times to the Present Day. Pentru detalii. 38. I.evreieşti din România.ro/holocaust/pdf/surse. 15 din Bacău a primit numele de „Dr.cit. II. vol. Alexandru Şafran”. în 1995. 25-62 ^ en Gyémánt Ladislau: "The Romanian Jewry . Tolerance.” American Jewish Yearbook. nr. p. într-o ceremonie festivă. La 19 iunie 1997.jsri. 1986 ^ a b c Giurescu.Historical Destiny. pp. el a fost ales ca membru de onoare al Academiei Române. Bewes. care l-a expulzat în anul 1947. 199-202. 141-144. 1998. 9). Tolerance. 1986.. p.: „Istoria românilor”. ^ Gudea: „Izvoare şi mărturii referitoare la evreii din România”. pentru a elibera locul unui personaj mai maleabil. C. Integration. Integration.cit. III. p. Philadelphia: 1901. XXI-XXII”. vol. dusă pe tot timpul războiului.. Rabinul Alexandru Şafran a revenit în vizită în România. 81 ^ Eskenasy. în Jean Ancel: „Surse arhivistice despre „Holocaustul din România” http://www. vol.Gyémánt 2004. 1998 ^ Giurescu Constantin C. Constantin C. Editura Federaţiei Comunităţilor Evreieşti din România. Elias.: Istoria românilor. 30. p. p. 1993 ^ Gudea: op. II. nr. 1986 ^ Gudea: op. Bucureşti. Rabinul Mozes Rosen. iar la 7 mai 2008. a fost continuată şi după terminarea acestuia. Marginalisation" http://www. p.idee.htm ^ Proclamaţia de la Islaz ^ Drăgan: Antonescu.Historical Destiny. Victor: „Izvoare şi mărturii referitoare la evrei”.jsri. I p. 409 ^ en Gyémánt Ladislau: "The Romanian Jewry .pdf ^ en Dugdale. [modifică] Referinţe ^ en Schwartzfeld. 23. pentru prima oară după aproape jumătate de secol. 162-169.: "The Working of 63 . Marginalisation" http://www. Numit în anul 1948 mare rabin al Comunităţii Evreieşti din Geneva.ro/old/html %20version/index/no_3/ladislau_gyemant-articol.htm ^ Gyémánt Ladislau: „Izvoare şi mărturii referitoare la evreii din România. Această activitate era incomodă faţă de regimul comunist. 24. Wyndham A. . p.

ess. VF. 1935.jsri.org/romania. în Journal of the British Institute of International Affairs.ac. Dinu C. Ladislau: op. 64 .ro/history/archive/mi1997/current10/mi47. Grigore: „Jurnal.: Ocazia pierdută. Iaşi.15.ro/history/archive/mi1997/current10/mi47. http://www.250 onward ^ Giurescu. cit.: „Bătălia pentru Basarabia”. http://www. Fundaţiei România Mare. Sept. 1940-1944". Institutul European. ISBN 0521621321.: op. Ion: „Uniunea Sovietică-România”. Vol. 5. în „România în al doilea război mondial.htm ^ I . Elisabeth: "The minorities question at the Paris Peace Conference in The Treaty of Versailles: A Reassessment After 75 Years". Globus.uk/documents/gerblood.Historical and Statistical Data About Jews in Romania.htm ^ http://www. ed. p.org/view/14737981/di012216/01p02686/0 JSTOR ^ en Fink. http://books. mar. http://www.cit. Sept.com/books?id=zqjoHp4KsgC&pg=PA249&lpg=PA249&dq=versailles+minority+treaty+1 919&source=web&ots=5iZRs5-pyk&sig=jdFQMqbljRkdGZKxFLImEC-h58 Google Print .21-24.net/2Postings/2MarcuRozen2book/024-Demography.the Minority Treaties". ALL. 6.uk/documents/citizen.html ^ Cretzianu Al. http://www.1999 ^ Dodrinescu. Gläser. Moldova.itcnet. Carole. Cambridge University Press..ro/old/html %20version/index/no_3/ladislau_gyemant-articol. 1940. 1939-1947”. tradusă în engleză de University of the West of England. ed. http://holocaustremembrance. 1990 ^ Muşat."Nurenberg Law for the Protection of German Blood and German Honor".ess.html ^ en Gyémánt.itcnet. 1998.: „Evreii din România (1939-1944)”. http://www.uwe..jstor. p 18-19. Feldman. No. p. 1935."Reich Citizenship Law". Dinu C. Bucureşti. 1926) http://www. Manfred Franz.htm ^ II .15.ac. Boemeke. M.htm ^ en Rozen M.: "The Holocaust in Romania Under the Antonescu Government .: „Drama României Mari”.uwe. Gerald D. 1940-1942”. Ed.sephardicstudies. Ed.htm ^ Gafencu.1992 ^ Sişcanu.p. 2. Iaşi. 1998 ^ Giurescu.google. tradusă în engleză de University of the West of England.

„Unirea”. 3) în http://www.ht m România în al doilea război mondial.Ancel. 3. I. Iaşi.itcnet. 1995 ^ Constantiniu Fl.org.idee.il/about_yad/what_new/data_whats_new/pdf/Romanian/ 1. Institutul European. 1994 ^ Dodrinescu. Dinu C. 527.Ancel. VF. Bucureşti. Los Angeles.p. Jean: „Surse arhivistice despre „Holocaustul din România” ^ Despre participarea Armatei Române la aplicarea „ordinelor speciale” . de Înalte Studii Militare. ^ „Retragerea din Basarabia şi Bucovina de Nord în iunieiulie 1940 şi consecinţele ei asupra relaţiilor interetnice în România . 2003 ^ Chirnoagă. Constantin Ion. Bucureşti. vol. fond 948.I p. 1995 ^ Scurtu. 1965 ^ fr Gafenco Gregoire: „Prėliminaires de la guerre de l'Est”. fond 948. 26 Infanterie) ^ Arhivele Militare Române.1941. dos.: Evreii din România (1939-1944). ALL ^ Editorial: Rezolvarea problemei evreieşti.: „Anul 1940.Chişinău. Div.1941 ^ Din: Stenograma şedinţei guvernului din 8 iulie 1941(doc. ed.pdf .3_Retreat_from_Bessarabia_and. dos. 1939-1947. 65 . 1836. în: http://www. Hasefer. Drama românilor dintre Prut şi Nistru”. Ierusalim.ro/history/archive/mi1997/current10/mi47.I.119-125. 1944 ^ „The Tragic Plight of Border Area. Găvănescu. Bucureşti. Yad Vashem. Secţia a III-a operaţii. a III-a revăzută şi adăugită. ed. 1983 ^ Arhivele Militare Române.: „Basarabia în anii celui de-al doilea război mondial”. ed. Georgescu. 30.: „O istorie sinceră a poporului român”.Raportul Yad-Vashem” (pdf) http://yadvashem. 2007 ^ Giurescu. Bassarabia and Bucovina”. editată de Maria Manoliu-Manea. Fribourg. Hlihor C.ro/holocaust/pdf/surse. Curentul. Jean: „Contribuţii la istoria României Problema evreiască”. Jean: The Economic Destruction of Romanian Jewry. Platon: „Istoria politică şi militară a războiului României contra Uniunii Sovietice”.11. Univers Enciclopedic. fila 37 (Raportul căpitanului C. ^ Ion Antonescu: Răspuns la scrisoarea Prof.10. Madrid. ed.23-24.pdf ^ en Ancel. Acad.

ClujNapoca.Ancel.NO2651. NO2938 NO2939. p. [1] ^ Constantiniu.php?id=149759&data=2004-06-12 ZIUA . vol. Gheorghe T. Buc.: „50 de ani de la marile procese impotriva sionismului” ^ .ro/? location=view_article&id=419 Memoria . cu ocazia aniversării a 60-a a Israelului. ed.Ministerul de externe german. 1945-1989. 17 august 1942.DOSARE . Securitatea si cultele. „Mecanismele terorii.Ancel.Jean Ancel:Surse arhivistice despre „Holocaustul din România” ^ „Raportul ambasadorului SUA. NO52. Bucuresti..memoria. la TVRI. 66 . Arhiva Ministerului de externa german. 12 februarie 1946. Solomovici. Nemira. Univers Enciclopedic. secţiunea a 2-a. Ed. Florin: O istorie sinceră a poporului român. NO2950. în . p. NO2934. Analele Sighet”.procesul sioniştilor ^ Oren. 1997.Jean Ancel:Surse arhivistice despre „Holocaustul din România” ^ Actul de acuzare împotriva a 19 comandanţi militari şi jandarmi care au executat ordine speciale în Bucovina şi Basarabia. din 4 noiembrie 1941”.ro/holocaust/pdf/surse.Caracterul antinaţional şi antipopular al activităţii Partidului Naţional Creştin.4-5 în . Jean: Surse arhivistice despre „Holocaustul din România” ^ Preşedenţia Consiliului de Miniştri .Nota din 31 august 1942 cu adnotări ale lui Antonescu .351 ^ Pop. NO4540. Jean: Surse arhivistice despre „Holocaustul din România” ^ Petcu. editura Dacia. Gunther. 7. 19491953.http://revista. informaţii.2001. . K 212619-21. comandantul legiunii de jandarmi Orhei şi a altor comandanţi”. în . 1978 ^ Arhivele Militare Române. ^ http://www. Adrian Nicolae (coordonator): Partidul. fond 948.idee. David Ambasadorul Israelului la Bucureşti. dosar 941.12 iunie 2004.în .net/display. 1513. ^ În „Rechizitoriul de urmărire împotriva lui Popoiu Constantin. în Jean Ancel:Surse arhivistice despre „Holocaustul din România” ^ Nota Subsecretarului de stat Martin Luther . în http://www.Jean Ancel:Surse arhivistice despre „Holocaustul din România” ^ Documentele Procesului de la Nůrnberg .ziua. 2005. T. NO2949.pdf .

1978. fr Iancu. Mihai: „Sioniştii sub anchetă. Bucureşti 1986.Ş. I. a. partea II. engl. prof. vol. Syrer und semitische Namen. ed.^ Notă asupra convorbirii(-lor) avute la 22-23 septembrie 1942 de Dl. le III-e Homme de l'Axe”.în .: Istoria tolerantei religioase în România. Nicolae: Istoria evreilor în ţările noastre. 1983. 199-202. p 148-162. Sanie. Moshe: Istoria evreilor din Transilvania (1623-1944). Declaraţii. b.. p. Carol: Les Juifs en Roumanie 1866-1912. Nicolae: The Jews in the Roman Dacia. în: Studia Judaica 7. 1913. I ed. A Bronze 67 . Victor Eskenasy. Ministru von Ribbentrop la Marele Cartier General (Jitomir şi Vijniţa) ^ fr Barbul. Bucureşti. BP. postfaţă . Silviu: Cultele orientale în Dacia Romană. Mihai Antonescu cu Fůhrerul Adolf Hitler şi cu Dl. Geschichte und Kultur im Spiegel der neueren Forschung. A. 1993. Enciclopedică. de Hildegard Temporini & Wolfgang Haase. Zeugnisse und bibliographische Hinweise. Berlin / New York. 1868. Bucureşti. 1998. 1 martie 1952”. 142-143.: „Memorial Antonescu. Iorga. p.2: Sprache und Literatur (Sprachen und Schriften). de l'exclusion a l'emancipation. L.). en Gudea. Eine ethnisch-demographische Studie mit besonderer Berücksichtigung der sprachlichen Zustände. despre Dacia Romană în capitolul 9: Die Donauprovinzen und Dalmatien. (dt. p. 1950. 587-789. interogatorii. ISBN 3-11-009525-4. franz. II. Zissu.Jean Ancel:Surse arhivistice despre „Holocaustul din România” ^ Pelin. ξ Dakien. 1981. confruntări. Bucureşti. A. Heikki : Juden und Syrer im westlichen Teil der römischen Welt. Bucureşti. Ed. Carmilly-Weinberger. en Gudea. Aix-en-Provence. A Jewish coin in the Roman fort from Ilişua (Dacia Porolissensis). 29. Paris. 163 . p. Avni [modifică] Bibliografie Haşdeu. Bucureşti. ***Izvoare şi mărturii referitoare la evreii din România.. 761-769. Nicolae: Jews in Roman Dacia. Juden. de Solin. p. 10 mai 1951. G. 1994. în: Aufstieg und Niedergang der römischen Welt.

Polirom. Documentare din România. en Dean. Ed. Iaşi. 2005. Geller. Iancu. Pogromul de la Iaşi. Documente diplomatice franceze inedite. Ioanid. Iaşi. CRDE. Jean: Preludiu la asasinat. Pogromul de la Iaşi De la Wikipedia.1944) (2 volume). Mărturii. Iaşi. 2001. Problema evreiască (1933 . 2003. ed.1945. 162169. 1944 – 1946. Iaacov: Rezistenţa spirituală a evreilor români în timpul Holocaustului. Andreea. Ancel. Andrea: Minorităţii Etnoculturale: Evreii. Ed. 2008.(desfăşurarea măsurilor antisioniste). 29 iunie 1941. Carol: Shoah în România. Moscova. Documente din arhiva FSB. p. Jean: Contribuţii la istoria României. Cluj. Lucian şi Varga. Evreii în timpul regimului Antonescu (1940-1944). Editura Hasefer. Nastasă. 1993. Cambridge University Press. Martin: Robbing the Jews . Andreescu.The Confiscation of Jewish Property in the Holocaust.Coin emitted by Simon Bar Kochba discovered at Pojejena (Caraş-Severin county). 1945-1965. 2006. Polirom. 2004. Hasefer. în: Studia Judaica (Cluj-Napoca) 2. enciclopedia liberă Evrei din Iaşi adunaţi şi arestaţi în timpul pogromului Evrei din Iaşi adunaţi cu forţa şi arestaţi în timpul pogromului 68 . Ed. Radu: Lotul Antonescu în ancheta SMERŞ. 2001 şi 2003. Polirom. 1935 . Ancel.

inclusiv mama şi surorile mele. Constantin Lupu şi i-a ordonat să cureţe Iaşul de evrei. jandarmi. Am ajuns la secţia de poliţie şi pe drum am văzut cum oamenii erau bătuţi şi cadavre de evrei 69 . cu concursul unei părţi a locuitorilor oraşului. iniţiat de generalul Ion Antonescu.266 de evrei. Ne-au poruncit să ieşim cu toţii din casă. Mii dintre aceştia au fost ucişi în casele lor şi pe stradă. Lazăr Rozin. În conformitate cu datele prezentate de autorităţile române. în cele trei zile au fost ucişi 13. secondat de autorităţile publice locale. au comis crime şi jafuri asupra evreilor din Iaşi. împotriva cetăţenilor de etnie evreiască din oraşul Iaşi. 27 iunie 1941.Cuprins [ascunde] 1 Desfăşurarea 2 Declaraţiile din timpul anchetelor şi a procesului criminalilor de război. relatează: „Au intrat în casa noastră. urlând şi jefuindu-ne toate bunurile. Ion Antonescu a telefonat comandantului militar de la Iaşi. membri ai serviciului român de siguranţă).Pe o stradă din Iaşi în timpul pogromului Deschiderea uşii unuia din vagoanele trenului morţii de la Iaşi Pogromul de la Iaşi din 27 iunie 1941 şi până pe 29 iunie 1941 a fost unul din cele mai violente pogromuri din istoria evreilor din România. alte mii au fost arestaţi şi duşi la sediile poliţiei[1]. care avea doar paisprezece ani în iunie 1941. 1946 3 Referinţe 4 Surse 5 Bibliografie 6 Legături externe [modifică] Desfăşurarea În ziua de vineri. Autorităţile române (poliţie.

650 de evrei au murit de sufocare sau de sete..Timp de cinci zile ne-am sufocat în trenul supraaglomerat. În următoarea zi. Nimeni nu avea voie să se apropie de trenuri în gări. Din cauza mirosului cadavrelor şi a mizeriei rezultate ca urmare a condiţiilor inumane la care au fost supuşi.. arhivele de la Yad Vashem. grupul de înregistrări 0.33. cu riscul oprobiului public (datorită acţiunilor obstructive ale autorităţilor Agarici a fost nevoită să se refugieze la Bucureşti) ea este unul din cei 54 de români omagiaţi de Statul Israel cu titlul "Drept între popoare" La data de 30 august 1941. cei 980 de evrei care au supravieţuit au fost aduşi înapoi în Iaşi.. Bernard Gropper) şi-a ales acest nume deoarece populaţia evreiască din Călăraşi l-a îngrijit şi i-a salvat viaţa când a fost scos muribund şi singur din Trenul morţii după Pogromul de la Iaşi. aproximativ 2.. Viorica Agarici[3]. Trenurile erau păzite de trupe germane S. soldaţii români au împuşcat mii de evrei care fuseseră încarceraţi în secţia de poliţie[2].. 70 .) nu ştiam ce avea să se întâmple (... O parte dintre ei au fost salvaţi în gara Roman prin intervenţia energică a preşedintei Crucii Roşii din Roman.) dormeam pe cadavre(.erau înşirate pe străzi. dosarul 7211.)Ne-au îngrămădit în trenuri (..” „(. . Pentru că a slvat vieţi de oameni nevinovaţi. «Trenurile morţii» au fost închise ermetic şi au circulat între mai multe gări din Moldova.) ” —Mărturia lui Lazăr Rozin. Majoritatea oamenilor au murit în vagon (.) credeam că ar fi şi dat foc vagoanelor dacă nu le-ar fi fost teamă să distrugă locomotiva.000 de evrei...S. au fost înghesuiţi în vagoane şi camioane de marfă. strânşi din toate părţile oraşului.. «Duminica neagră».. Statuia Vioricăi Agarici din gara Roman Aproximativ 4. Regizorul Andrei Călăraşu (n. să le dea apă sau să le deschidă pentru a lua aer. iar alţii şiau pierdut minţile..

fost guvernator al Transnistriei[4][5][6]..1946. Era în sector german.] [După pogrom] eu m-am dus la Iaşi şi am vorbit cu comandantul general german... dar era şi armată românească acolo. nici de ordinul dat de generalul Şteflea.. la dispoziţia comandamentului românesc. pentru că Iaşul era atuncea în zonă militară germană. criminalii de război Mihai Antonescu. „Au fost grupuri de legionari care au făcut acte de 71 .05. generalul german mi-a spus: „Vă asigur. „la momentul oportun”. generalul Constantin Z. era împărţit pe sectoare. Şi atuncea m-am dus la Iaşi şi am vorbit cu generalul german şi i-am spus: „Dacă se mai repetă acest lucru. De asemenea. Vasiliu.. Era în sector german.[modifică] Declaraţiile din timpul anchetelor şi a procesului criminalilor de război. Ion Antonescu nu şi-a amintit nici de telefonul dat colonelului Lupu. că nu se va mai întâmpla”... acolo operau trupele germane şi era şi zona de front şi tot Iaşul era ocupat de germani. Şi atunci.. după cum erau şi divizii germane în sectoarele româneşti. alături de foştii colaboratori.] Preşedintele: Era numai acţiunea germanilor la Iaşi?[. noi frontul Moldovei. Ion Antonescu: Era sub comandamentul german. domnule general.. cu privire la deportarea evreilor din Iaşi. 1946 Condamnat la moarte la 17 mai 1946 de Tribunalul Poporului (din Bucureşti). Preşedintele: Ştiu. „Ion Antonescu: [.. fost subsecretar de stat la Ministerul de Interne (3 ianuarie 1942 .] Ion Antonescu: Ei aveau. ” —Interogatoriul lui Ion Antonescu în timpul procesului. interogatoriile preliminare au arătat informaţiile deţinute de Ion Antonescu în legătură cu faptele petrecute. Ion Antonescu a fost executat la Jilava la 1 iunie 1946.23 august 1944). şi Gheorghe Alexianu. [. 06. fost ministru de externe şi vicepreşedinte al consiliului de miniştri.. dau telegramă Führerului şi las comanda frontului”. de trupele care trebuiau să treacă Prutul. În timpul procesului.

provocaţie. Au tras de pe acoperişuri în elemente germane şi au împins - tot prin acte de provocaţie - şi câţiva dintre evrei, fie ca să se apere, fie ca să tragă, de asemenea. Faptul că sau găsit 2-3, foarte puţini, în orice caz, aceasta a legitimat pretenţiile lor, intervenţia unor unităţi germane, care, peste capul autorităţilor române şi cu sprijinul legionarilor, au trecut la acte de represiune pe loc şi au cerut ca, fără întârziere, autorităţile române să evacueze populaţia evreiască, punând, singuri şi direct, soldaţi şi elemente ale armatei SS germane ca să întreprindă această acţiune de colectare şi de conducere la trenuri, unde au fost transportaţi în condiţiuni cu totul necivilizate. ” —Mihai Antonescu, interogatoriu luat în 17.04.1946 „Preşedintele: Este adevărat că aţi minimalizat ăăă... victimele, numărul victimelor în pogromul de la Iaşi? Ion Antonescu: Domnule Preşedinte, eu n-am ştiut niciodată, decât din Actul de acuzare, de 8.000, se spune. Acuma, domnul acuzator public vorbeşte de 10.000. În Actul de acuzare vorbeşte... n-am ştiut niciodată. Eu am ştiut de 2.000 care au fost băgaţi în gara Iaşi într-un vagon, presaţi acolo şi au murit de asfixiere şi m-am dus şi am protestat.” —Interogatoriul lui Ion Antonescu în timpul procesului, 06.05.1946. [modifică] Referinţe ^ Pogromul de la Iaşi (28 -30 iunie 1941) - Prologul Holocaustului din România, 2006, Editura Polirom. ^ Pogromul de la Iaşi (28 -30 iunie 1941), op. cit. ^ Pogromul de la Iaşi (28 -30 iunie 1941), op. cit. ^ Ciucă, Marcel-Dumitru: „Procesul mareşalului Antonescu”, ed. Saeculum şi Europa Nova, Bucureşti, vol. 2:211, 1995-98. ^ Ciucă, M-D.: „Procesul mareşalului Antonescu”, vol. 2:432439. ^ Filmul execuţiei lui Ion Antonescu [1]

72

Pogromul de la Iaşi De la Wikipedia, enciclopedia liberă Evrei din Iaşi adunaţi şi arestaţi în timpul pogromului Evrei din Iaşi adunaţi cu forţa şi arestaţi în timpul pogromului Pe o stradă din Iaşi în timpul pogromului Deschiderea uşii unuia din vagoanele trenului morţii de la Iaşi Pogromul de la Iaşi din 27 iunie 1941 şi până pe 29 iunie 1941 a fost unul din cele mai violente pogromuri din istoria evreilor din România, iniţiat de generalul Ion Antonescu, secondat de autorităţile publice locale, împotriva cetăţenilor de etnie evreiască din oraşul Iaşi. În conformitate cu datele prezentate de autorităţile române, în cele trei zile au fost ucişi 13.266 de evrei.Cuprins [ascunde] 1 Desfăşurarea 2 Declaraţiile din timpul anchetelor şi a procesului criminalilor de război, 1946 3 Referinţe 4 Surse 5 Bibliografie 6 Legături externe [modifică] Desfăşurarea În ziua de vineri, 27 iunie 1941, Ion Antonescu a telefonat comandantului militar de la Iaşi, Constantin Lupu şi i-a ordonat să cureţe Iaşul de evrei. Autorităţile române (poliţie, jandarmi, membri ai serviciului român de siguranţă), cu concursul unei părţi a locuitorilor oraşului, au comis crime şi jafuri asupra evreilor din Iaşi. Mii dintre aceştia au fost ucişi

73

în casele lor şi pe stradă, alte mii au fost arestaţi şi duşi la sediile poliţiei[1]. Lazăr Rozin, care avea doar paisprezece ani în iunie 1941, relatează: „Au intrat în casa noastră, urlând şi jefuindu-ne toate bunurile. Ne-au poruncit să ieşim cu toţii din casă, inclusiv mama şi surorile mele. Am ajuns la secţia de poliţie şi pe drum am văzut cum oamenii erau bătuţi şi cadavre de evrei erau înşirate pe străzi...” „(...)Ne-au îngrămădit în trenuri (...) nu ştiam ce avea să se întâmple (...) credeam că ar fi şi dat foc vagoanelor dacă nu le-ar fi fost teamă să distrugă locomotiva. ..Timp de cinci zile ne-am sufocat în trenul supraaglomerat. Majoritatea oamenilor au murit în vagon (...) dormeam pe cadavre(...) ” —Mărturia lui Lazăr Rozin, arhivele de la Yad Vashem, grupul de înregistrări 0,33, dosarul 7211. În următoarea zi, «Duminica neagră», soldaţii români au împuşcat mii de evrei care fuseseră încarceraţi în secţia de poliţie[2]. Statuia Vioricăi Agarici din gara Roman Aproximativ 4.000 de evrei, strânşi din toate părţile oraşului, au fost înghesuiţi în vagoane şi camioane de marfă. «Trenurile morţii» au fost închise ermetic şi au circulat între mai multe gări din Moldova. Trenurile erau păzite de trupe germane S.S. Nimeni nu avea voie să se apropie de trenuri în gări, să le dea apă sau să le deschidă pentru a lua aer. Din cauza mirosului cadavrelor şi a mizeriei rezultate ca urmare a condiţiilor inumane la care au fost supuşi, aproximativ 2.650 de evrei au murit de sufocare sau de sete, iar alţii şiau pierdut minţile. O parte dintre ei au fost salvaţi în gara Roman prin intervenţia energică a preşedintei Crucii Roşii din Roman, Viorica Agarici[3]. Pentru că a slvat vieţi de oameni nevinovaţi, cu riscul oprobiului public (datorită acţiunilor obstructive ale autorităţilor Agarici a fost nevoită să se refugieze la Bucureşti) ea este unul din cei 54 de români

74

omagiaţi de Statul Israel cu titlul "Drept între popoare" La data de 30 august 1941, cei 980 de evrei care au supravieţuit au fost aduşi înapoi în Iaşi. Regizorul Andrei Călăraşu (n. Bernard Gropper) şi-a ales acest nume deoarece populaţia evreiască din Călăraşi l-a îngrijit şi i-a salvat viaţa când a fost scos muribund şi singur din Trenul morţii după Pogromul de la Iaşi. [modifică] Declaraţiile din timpul anchetelor şi a procesului criminalilor de război, 1946 Condamnat la moarte la 17 mai 1946 de Tribunalul Poporului (din Bucureşti), Ion Antonescu a fost executat la Jilava la 1 iunie 1946, alături de foştii colaboratori, criminalii de război Mihai Antonescu, fost ministru de externe şi vicepreşedinte al consiliului de miniştri, generalul Constantin Z. Vasiliu, fost subsecretar de stat la Ministerul de Interne (3 ianuarie 1942 - 23 august 1944), şi Gheorghe Alexianu, fost guvernator al Transnistriei[4][5][6]. În timpul procesului, Ion Antonescu nu şi-a amintit nici de telefonul dat colonelului Lupu, nici de ordinul dat de generalul Şteflea, cu privire la deportarea evreilor din Iaşi, „la momentul oportun”. De asemenea, interogatoriile preliminare au arătat informaţiile deţinute de Ion Antonescu în legătură cu faptele petrecute. „Ion Antonescu: [...] [După pogrom] eu m-am dus la Iaşi şi am vorbit cu comandantul general german, pentru că Iaşul era atuncea în zonă militară germană, acolo operau trupele germane şi era şi zona de front şi tot Iaşul era ocupat de germani, de trupele care trebuiau să treacă Prutul. Şi atuncea m-am dus la Iaşi şi am vorbit cu generalul german şi i-am spus: „Dacă se mai repetă acest lucru, dau telegramă Führerului şi las comanda frontului”. Şi atunci, generalul german mi-a spus: „Vă asigur, domnule general, că nu se va mai întâmpla”. [...] Preşedintele: Era numai acţiunea germanilor la Iaşi?[...]

75

Eu am ştiut de 2. 06.. ” —Mihai Antonescu. În Actul de acuzare vorbeşte. „Au fost grupuri de legionari care au făcut acte de provocaţie. de 8.Prologul Holocaustului din România. Ion Antonescu: Era sub comandamentul german. Faptul că sau găsit 2-3. decât din Actul de acuzare. peste capul autorităţilor române şi cu sprijinul legionarilor. era împărţit pe sectoare. punând.1946 „Preşedintele: Este adevărat că aţi minimalizat ăăă..04. după cum erau şi divizii germane în sectoarele româneşti. Era în sector german. interogatoriu luat în 17.000 care au fost băgaţi în gara Iaşi într-un vagon.1946. în orice caz. soldaţi şi elemente ale armatei SS germane ca să întreprindă această acţiune de colectare şi de conducere la trenuri. n-am ştiut niciodată.. presaţi acolo şi au murit de asfixiere şi m-am dus şi am protestat. op. se spune. Preşedintele: Ştiu. Au tras de pe acoperişuri în elemente germane şi au împins .1946. singuri şi direct.000.05. fie ca să tragă. 2006. domnul acuzator public vorbeşte de 10. cit. 2:211. Editura Polirom. fără întârziere.şi câţiva dintre evrei. [modifică] Referinţe ^ Pogromul de la Iaşi (28 -30 iunie 1941) .. 76 . 06. Acuma. unde au fost transportaţi în condiţiuni cu totul necivilizate. victimele. Bucureşti.05. ^ Pogromul de la Iaşi (28 -30 iunie 1941). noi frontul Moldovei. au trecut la acte de represiune pe loc şi au cerut ca.tot prin acte de provocaţie . la dispoziţia comandamentului românesc. op. ” —Interogatoriul lui Ion Antonescu în timpul procesului. foarte puţini. dar era şi armată românească acolo. eu n-am ştiut niciodată. de asemenea. ed.. Saeculum şi Europa Nova. cit..000. intervenţia unor unităţi germane. vol. fie ca să se apere. numărul victimelor în pogromul de la Iaşi? Ion Antonescu: Domnule Preşedinte. Marcel-Dumitru: „Procesul mareşalului Antonescu”. ^ Pogromul de la Iaşi (28 -30 iunie 1941). autorităţile române să evacueze populaţia evreiască..Ion Antonescu: Ei aveau.. care. 1995-98. aceasta a legitimat pretenţiile lor.. ^ Ciucă. Era în sector german.” —Interogatoriul lui Ion Antonescu în timpul procesului.

împotriva cetăţenilor de etnie evreiască din oraşul Iaşi. secondat de autorităţile publice locale. M-D.266 de evrei. 1946 3 Referinţe 4 Surse 5 Bibliografie 6 Legături externe 77 . În conformitate cu datele prezentate de autorităţile române.^ Ciucă. enciclopedia liberă Evrei din Iaşi adunaţi şi arestaţi în timpul pogromului Evrei din Iaşi adunaţi cu forţa şi arestaţi în timpul pogromului Pe o stradă din Iaşi în timpul pogromului Deschiderea uşii unuia din vagoanele trenului morţii de la Iaşi Pogromul de la Iaşi din 27 iunie 1941 şi până pe 29 iunie 1941 a fost unul din cele mai violente pogromuri din istoria evreilor din România. 2:432439.: „Procesul mareşalului Antonescu”. iniţiat de generalul Ion Antonescu. în cele trei zile au fost ucişi 13. vol. ^ Filmul execuţiei lui Ion Antonescu [1] Pogromul de la Iaşi De la Wikipedia.Cuprins [ascunde] 1 Desfăşurarea 2 Declaraţiile din timpul anchetelor şi a procesului criminalilor de război.

urlând şi jefuindu-ne toate bunurile.. au fost înghesuiţi în vagoane şi camioane de marfă... au comis crime şi jafuri asupra evreilor din Iaşi..) dormeam pe cadavre(.. Lazăr Rozin..) ” —Mărturia lui Lazăr Rozin. «Trenurile morţii» au fost închise ermetic şi au circulat între mai multe gări din Moldova.. Autorităţile române (poliţie.Timp de cinci zile ne-am sufocat în trenul supraaglomerat. arhivele de la Yad Vashem. Ne-au poruncit să ieşim cu toţii din casă. Statuia Vioricăi Agarici din gara Roman Aproximativ 4. relatează: „Au intrat în casa noastră. . strânşi din toate părţile oraşului. 27 iunie 1941. Constantin Lupu şi i-a ordonat să cureţe Iaşul de evrei.” „(.[modifică] Desfăşurarea În ziua de vineri.. alte mii au fost arestaţi şi duşi la sediile poliţiei[1].) credeam că ar fi şi dat foc vagoanelor dacă nu le-ar fi fost teamă să distrugă locomotiva. Am ajuns la secţia de poliţie şi pe drum am văzut cum oamenii erau bătuţi şi cadavre de evrei erau înşirate pe străzi. jandarmi. Mii dintre aceştia au fost ucişi în casele lor şi pe stradă. soldaţii români au împuşcat mii de evrei care fuseseră încarceraţi în secţia de poliţie[2]... grupul de înregistrări 0. Ion Antonescu a telefonat comandantului militar de la Iaşi.000 de evrei.) nu ştiam ce avea să se întâmple (. Trenurile erau păzite de trupe germane S.. «Duminica neagră». În următoarea zi. Majoritatea oamenilor au murit în vagon (. inclusiv mama şi surorile mele. care avea doar paisprezece ani în iunie 1941. membri ai serviciului român de siguranţă).)Ne-au îngrămădit în trenuri (.S. cu concursul unei părţi a locuitorilor oraşului.33. Nimeni nu avea voie să se apropie de trenuri în 78 . dosarul 7211...

fost subsecretar de stat la Ministerul de Interne (3 ianuarie 1942 . [modifică] Declaraţiile din timpul anchetelor şi a procesului criminalilor de război. nici de ordinul dat de generalul Şteflea. Regizorul Andrei Călăraşu (n. generalul Constantin Z. O parte dintre ei au fost salvaţi în gara Roman prin intervenţia energică a preşedintei Crucii Roşii din Roman. Viorica Agarici[3]. Din cauza mirosului cadavrelor şi a mizeriei rezultate ca urmare a condiţiilor inumane la care au fost supuşi. Ion Antonescu a fost executat la Jilava la 1 iunie 1946.] [După pogrom] eu m-am dus la Iaşi şi 79 . Ion Antonescu nu şi-a amintit nici de telefonul dat colonelului Lupu. şi Gheorghe Alexianu.gări. criminalii de război Mihai Antonescu. „la momentul oportun”. aproximativ 2. De asemenea. să le dea apă sau să le deschidă pentru a lua aer.650 de evrei au murit de sufocare sau de sete. Vasiliu. Pentru că a slvat vieţi de oameni nevinovaţi. Bernard Gropper) şi-a ales acest nume deoarece populaţia evreiască din Călăraşi l-a îngrijit şi i-a salvat viaţa când a fost scos muribund şi singur din Trenul morţii după Pogromul de la Iaşi. alături de foştii colaboratori. cei 980 de evrei care au supravieţuit au fost aduşi înapoi în Iaşi. iar alţii şiau pierdut minţile.. fost guvernator al Transnistriei[4][5][6]. 1946 Condamnat la moarte la 17 mai 1946 de Tribunalul Poporului (din Bucureşti).23 august 1944). cu privire la deportarea evreilor din Iaşi.. interogatoriile preliminare au arătat informaţiile deţinute de Ion Antonescu în legătură cu faptele petrecute. cu riscul oprobiului public (datorită acţiunilor obstructive ale autorităţilor Agarici a fost nevoită să se refugieze la Bucureşti) ea este unul din cei 54 de români omagiaţi de Statul Israel cu titlul "Drept între popoare" La data de 30 august 1941. „Ion Antonescu: [. fost ministru de externe şi vicepreşedinte al consiliului de miniştri. În timpul procesului.

1946.05. Acuma. au trecut la acte de represiune pe loc şi au cerut ca.. Ion Antonescu: Era sub comandamentul german. se spune.am vorbit cu comandantul general german.] Ion Antonescu: Ei aveau. de trupele care trebuiau să treacă Prutul.000. numărul victimelor în pogromul de la Iaşi? Ion Antonescu: Domnule Preşedinte. autorităţile române să evacueze populaţia evreiască. Era în sector german. decât din Actul de acuzare. aceasta a legitimat pretenţiile lor. n-am ştiut niciodată.tot prin acte de provocaţie . după cum erau şi divizii germane în sectoarele româneşti. interogatoriu luat în 17.. În Actul de acuzare vorbeşte. fără întârziere....04.. dar era şi armată românească acolo. domnul acuzator public vorbeşte de 10. noi frontul Moldovei.. punând. eu n-am ştiut niciodată. ” —Interogatoriul lui Ion Antonescu în timpul procesului. Au tras de pe acoperişuri în elemente germane şi au împins . Şi atunci. singuri şi direct. 06.] Preşedintele: Era numai acţiunea germanilor la Iaşi?[.1946 „Preşedintele: Este adevărat că aţi minimalizat ăăă. fie ca să se apere. victimele. Preşedintele: Ştiu..şi câţiva dintre evrei. [. peste capul autorităţilor române şi cu sprijinul legionarilor. Faptul că sau găsit 2-3. în orice caz.. care. generalul german mi-a spus: „Vă asigur. unde au fost transportaţi în condiţiuni cu totul necivilizate. era împărţit pe sectoare. fie ca să tragă. presaţi 80 . Eu am ştiut de 2. intervenţia unor unităţi germane. „Au fost grupuri de legionari care au făcut acte de provocaţie. că nu se va mai întâmpla”. la dispoziţia comandamentului românesc.. de 8. acolo operau trupele germane şi era şi zona de front şi tot Iaşul era ocupat de germani... Şi atuncea m-am dus la Iaşi şi am vorbit cu generalul german şi i-am spus: „Dacă se mai repetă acest lucru. soldaţi şi elemente ale armatei SS germane ca să întreprindă această acţiune de colectare şi de conducere la trenuri. ” —Mihai Antonescu. de asemenea.000.000 care au fost băgaţi în gara Iaşi într-un vagon. foarte puţini. domnule general. Era în sector german. pentru că Iaşul era atuncea în zonă militară germană.. dau telegramă Führerului şi las comanda frontului”.

^ Ciucă.1946.: „Procesul mareşalului Antonescu”. vol. 06. 2:211. ^ Pogromul de la Iaşi (28 -30 iunie 1941). cit.acolo şi au murit de asfixiere şi m-am dus şi am protestat. op. Saeculum şi Europa Nova. Editura Polirom. cit. 2:432439.Prologul Holocaustului din România.05. 2006. op. Bucureşti. 1995-98. ^ Ciucă. Marcel-Dumitru: „Procesul mareşalului Antonescu”. ^ Pogromul de la Iaşi (28 -30 iunie 1941). ed. ^ Filmul execuţiei lui Ion Antonescu [1] 81 .” —Interogatoriul lui Ion Antonescu în timpul procesului. vol. M-D. [modifică] Referinţe ^ Pogromul de la Iaşi (28 -30 iunie 1941) .

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful