Cercetarea spaţială vs scutul balistic american.

Partea a II-a
Valentin Vasilescu 31.12.2012, 10:00 http://romanian.ruvr.ru/2012_12_31/Cercetarea-spatiala-vs-scutul-balistic-americanPartea-I/

Foto: EPA

Continuăm relatarea domnului Valentin Vasilescu, pilot de aviaţie, fost comandant adjunct al Aeroportului Militar Otopeni, licenţiat în ştiinţă militară la Academia de Înalte Studii Militare din Bucureşti-promoţia 1992, despre puterea nucleară a SUA.
Prima parte a articolului o puteţi citi aici: Cercetarea spaţială vs. scutul balistic american. Partea I "Pe 21 iulie 2011, odată cu încheierea celei de-a 135-a misiuni, programul navetelor spațiale cu echipaj la bord s-a terminat și odată cu el a dispărut și calul de povară al NASA și al armatei SUA. Deși a investit enorm în crearea și menținerea operațională a stației internaționale ISS, SUA nu mai au azi cu ce să-și transporte astronauții la bordul acesteia. (Vezi: http://romanian.ruvr.ru/2012_12_28/Programulnavetelor-spatiale-americane-s-a-incheiat-cu-adevarat/)

În octombrie 2012, capsula spațială americană Dragon, construită de compania Space Explorations Technologies (SpaceX), a efectuat o misiune de 3 săptămâni, fără echipaj, în spațiul cosmic. Capsula Dragon folosește racheta Falcon 9, lansată de la Cape Canaveral din Florida. Misiunea a constat în testarea procedurilor de cuplare la stația spațială internațională ISS, Dragon transportând și 400 de kg de provizii pentru ISS. Acesta a fost primul din cele 12 zboruri comerciale de aprovizionare planificate, înainte de testarea zborurilor cu echipaj la bord. Compania SpaceX a fost fondată în 2002 de Elon Musk, artizanul Pay Pal, ca o companie de zbor spațial privat. Racheta cu 2 trepte Falcon 9 are lungimea de 54 m, diametrul de 3,6 m, masa de 333 t și poate plasa pe o orbită joasă un obiect cosmic de 6,6 t. Prima treaptă a rachetei Falcon 9 este formată din 9 motoare rachetă Merlin 1C (funcționând cu combustibil lichid LOX/RP-1), având fiecare o tracțiune de 56.696 kgf. Prima treaptă dezvoltă în total 500.000 kgf și funcționează 170 secunde. Treapta a 2-a este constituită dintr-un singur motor Merlin care funcţionează 345 secunde. Deși este considerată de către presa occidentală o noutate în materie, Falcon 9 nu este nimic altceva decât tot reciclarea unor relicve ale războiului rece. Motorul Merlin 1C este o varianta modestă a deja celebrului motor RS-27 (tracțiune 93.304 kgf), produs de compania Rocketdyne începând din 1974 pentru rachetele Delta 2000 ale firmei McDonnell Douglas. Racheta făcea parte din familia Delta, ea putând plasa pe orbită joasă o încărcătură de 2,7-6 t. Peste 70% din tracțiunea rachetelor din familia Delta II (seria 6000/7000) din zilele noastre este furnizată de prima treaptă (funcționând cu LOX/RP1). Treapta aceasta (echipată tot cu motor RS-27) nefiind nimic altceva decât o racheta balistică de tip Thor, cu rază intermediara de acţiune (IRBM) având o singură treaptă și creată în 1959. Propulsia rachetei Thor era asigurată inițial de motorul MB-3 (derivat din LR79-N) cu tracţiunea de 77.300 kgf. (Vezi: http://www.corectnews.com/scit/stiinta/navete-aero-spatiale-18) Treapta a 2-a (Able) a rachetei Delta II este de fapt Modul de serviciu al misiunilor Apollo, utilizat pentru a introduce modulul lunar și cel de comandă pe orbita lunara si pentru a le scoate de pe aceasta și a le propulsa înapoi spre Pământ. Propulsia fiind asigurată de motorul AJ 10-118 (tracțiune 4.000 kgf) care funcționează cu Aerozină 50 (50% UDMH și 50% hydrazină) carburant și tetraoxid de azot (N2O4) ca oxidant. (Vezi: http://www.corectnews.com/scit/stiinta/navete-aero-spatiale-49)

La decolarea rachetei Delta II sunt utilizate și 9 mici boostere cu combustibil solid, cu diametrul de 1 m, care dezvoltă o tracțiune de 6.500 kgf. Motorul rachetă al boosterelor este de tip GEM-40/Castor și în perioada 1962-1977 el a echipat racheta sol-sol cu rază scurtă de acțiune (bătaie 135 km) MGM-29 Sergeant a trupelor de uscat ale SUA. Soluția utilizată la prima treaptă a rachetei Falcon 9 a fost copiată de SpaceX după configurația rachetelor Saturn I și Saturn IB, proiectate în anii de glorie ai NASA pentru a servi la misiunile Apollo, necesare trimiterii de oameni pe Lună. 8 motoare MB3 (rachete Thor, redenumite H1) au fost cuplate atunci pentru a servi drept primă treapta (S-IB) a acestor rachete. (Vezi: http://www.corectnews.com/scit/stiinta/navete-aero-spatiale-43) Ca urmare a scăderii dramatice a bugetului alocat NASA, o parte din specialiștii secțiilor din subordinea firmelor Lockheed Martin și Boeing, s-au asociat în 2006 sub denumirea de United Launch Alliance (ULA) pentru a crea noi rachete, din treptele și motoarele existente în stocuri și a asigura servicii de lansare pentru vehiculele cosmice americane. Practic la fel ca și în cazul companiei SpaceX, racheta Delta IV asamblată de ULA este tot un exemplu de reciclare a vechilor trepte de rachetă utilizate în războiul rece. Spre deosebire de seria Delta II, noua configurație Delta IV plasează pe orbită obiecte cu masa de 8-22 t. În acest scop, Delta IV dispune de 2 boostere cu motoare RS68 (variantă modificată a motorului principal al navetei spațiale RS-25, derivat la rândul lui din J-2, motorul treptei a 2-a a rachetei Saturn I B sau a treptei a 3-a a rachetei Saturn V), asigurând fiecare 337.811 kgf. (Vezi: http://www.corectnews.com/scit/stiinta/navete-aero-spatiale-45) Boosterele funcționează cu LH2/LOX timp de 249 secunde. Treapta întâi este compusă tot dintr-un motor RS-68 care funcționează 259 secunde. Treapta a 2-a (Centaur) are un motor RL10, cu tracțiunea de 11.216 kgf, funcționând cu LH2/LOX, timp de 1.125 secunde. (Vezi: http://www.corectnews.com/scit/stiinta/navete-aero-spatiale-27) Tot ULA asamblează și cel mai puternică rachetă americană (Atlas V) aflată în serviciu, capabilă să lanseze pe orbită obiecte cu masa de 9–29 t. Atlas V utilizează la lansare 2 boostere cu motoare rusești RD-180 funcționând cu LOX/ RP-1, timp de 253 secunde și asigurând fiecare o tracțiune de 423.386. Motorul RD-180 provine de la prima treaptă a rachetelor rusești din familia Zenit, produse de NPO Energomash. Racheta Zenit-3SL este lansată și de către un consorțiu internațional, de pe platforme plutitoare, plasate în oceanul Pacific, fiind capabilă să trimită pe orbită, obiecte cosmice cu masa de 13,7 t. Prima treaptă a rachetei Atlas V dispune tot de un motor rusesc RD-180, iar a 2-a treaptă (Centaur) este compusă dintr-un motor RL10 funcționând timp de 421 secunde.

Cele mai sigure și mai des utilizate lansatoare rămân cele ale rușilor, adică rachetele Soyuz și Proton, cu o capacitate de 12-23 t. Ele au transportat echipajele și încărcătura cargo la stațiile orbitale Salyut și Mir dar și modulele rusești asamblate la stația ISS (Zarya și Zvezda). (Vezi: http://www.corectnews.com/scit/stiinta/navete-aero-spatiale-35 )"

Taguri: scutul antirachetă, În lume, Comentarii, Securitate , SUA, armament

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful