Curs 4 Contracte 55. Valabilitatea consimţământului.

Consimţământul părţilor trebuie să fie liber exprimat, neafectat de vicii, serios şi exprimat în cunoştinţă de cauză 1 . Potrivit art. 1206 noul C. civ., consimţământul este viciat când este dat din eroare2, surprins prin dol sau smuls prin violenţă precum şi în caz de leziune. Consimţământul viciat prin unul din aceste vicii împiedică formarea valabilă a contractului; contractul încheiat prin vicierea consimţământului este anulabil (art. 1251 Noul C. civ.),potrivit art. 1257, " în caz de violenţă sau dol cel al cărui consimţământ este viciat are dreptul de a pretinde, in afara de anulare, si daune-interese sau, daca prefera menţinerea contractului, de a solicita numai reducerea prestaţiei sale cu valoarea daunelor-interese la care ar fi îndreptăţit". Acţiunea în anularea contractului este o acţiune prescriptibilă în termenul general de prescripţie de 3 ani, dacă consimţământul unei părţi a fost viciat prin eroare, dol sau violenţă; art. 2515 alin. 4 Noul c. civ prevede posibilitatea modificării termenului de prescripţie de 3 ani prin clauză expresă în contract, termenul de prescripţie convenit neputând fi mai mic de 1 an şi nici mai mare de 10 ani; potrivit art. 2529 Noul c. civ., începutul prescripţiei extinctive cunoaşte momente diferite, în funcţie de cauza de nulitate relativă ce afectează actul: în cazul violenţei, prescripţia dreptului Ia acţiunea în anulare începe să curgă din ziua când violenţa a încetat; în cazul dolului, termenul curge din ziua în care a fost descoperit; în cazul erorii sau al leziunii, termenul de prescripţie curge din ziua când partea al cărei consimţământ a fost viciat, reprezentantul său legal sau cel chemat de lege să îi încuviinţeze actele, a cunoscut cauza anulării, însă nu mai târziu de împlinirea a 18 luni de la încheierea actului juridic. Desfiinţarea

1

A r t . 1205 alin. 1 :"este anulabil contractul încheiat de o p e r s o a n ă care, la m o m e n t u l încheierii acestuia, se afla, fie si numai vremelnic, într-o stare care o p u n e a în n e p u t i n ţ ă de a- si da s e a m a de u r m ă r i l e faptei sale",

2

Potrivit art. 1213, " D a c a o parte este îndreptăţită sa i n v o c e anulabilitatea c o n t r a c t u l u i pentru eroare, dar cealaltă

p a r t e declară că doreşte sa execute ori e x e c u t a contractul asa c u m acesta fusese înţeles de partea îndreptăţită sa invoce anulabilitatea, contractul se c o n s i d e r a ca a fost incheiat asa c u m 1-a înţeles aceasta din urma p a r t e . ( 2 ) In acest caz, dupa ce a fost informata a s u p r a felului in care partea îndreptăţită sa i n v o c e anulabilitatea a î n ţ e l e s contractul si înainte ca aceasta sa fi obţinut anularea, cealaltă parte trebuie, in termen de cei mult 3 luni de la data c a n d a fost notificata ori de la data cand î s-a c o m u n i c a t cererea de c h e m a r e in j u d e c a t a , sa declare ca este de a c o r d cu executarea sau sa execute farà întârziere contractul, astfel c u m a fost înţeles de partea aflata in eroare.

( 3 ) Daca declaraţia a fost făcuta si c o m u n i c a t a partii aflate in eroare in t e r m e n u l p r e v ă z u t la alin. (2) sau c o n t r a c t u l a fost executat, dreptul de a obţine anularea este stins si notificarea p r e v ă z u t a la alin. (2) este considerata lipsita de efecte.

1

la momentul încheierii contractului. Elementul de noutate în reglementare îl formează afectarea consimţământului prin leziune. starea financiară precară a unei părţi care o va determina la înstrăinare la un preţ sub nivelul de circulaţie sau urgenţa în înstrăinarea bunului precum şi multe asemenea cauze subiective ce determină partea la încheierea unui act). la avantajele pe care le obţine din contract ori la ansamblul circumstanţelor întregului contract. prin contractul încheiat. fară însă a fi vorba de leziune. leziunea este un viciu al consimţământului persoanei deplin capabile la încheierea actului. de starea materială a părţii şi. îşi asumă o obligaţie excesivă prin raportare la starea sa patrimonială. astfel că ea se va raporta întotdeauna la natura şi la scopul contractului. ca viciu de consimţământ. 2525). rămâne instanţei de judecată sarcina de a aprecia dacă. o prestaţie de o valoare considerabil mai mare decât valoarea propriei prestaţii. încheind contractul. ţinând cont de natura şi scopul contractului. cunoaşterea acestor inconveniente de către cealaltă parte cât şi reaua sa credinţă. Legiuitorul nu precizează nici în ce . cu condiţia ca partea cocontractantă să fi cunoscut activitatea terţului. starea de nevoie priveşte starea materială concretă a părţii pretins lezate la momentul încheierii actului. există leziune. dreptul la restituirea prestaţiilor efectuate în temeiul vânzării anulabile se prescrie începând cu data rămânerii definitive a hotărârii judecătoreşti de desfiinţare a contractului (art. starea de nevoie în care se află partea ^au lip?a sa de experienţă sau de cunoştinţe în privinţa actului pe care îl încheie. cauze cu privire la motivele intrinseci fiecărei părţi. . potrivit art. vom avea de-a face cu leziunea. de prietenie. deiterminante în încheierea contractului (spre exemplu relaţia de rudenie. ea trebuie să excludă alte cauze care ar putea determina disproporţia între contraprestaţii. în funcţie de împrejurările concrete în care s-a încheiat contractul. Nu în toate cazurile în care avem o disproporţie între prestaţiile părţilor. profitarea de starea de nevoie sau de inocenţa părţii poate să provină şi de la o terţă persoană. Legiuitorul nu precizează ce se înţelege prin "starea de nevoie". afecţiune între părţi poate determina o disproporţie vâdită între contraprestaţii. constând în folosirea infonnaţiei în interesul său şi în dauna părţii dezavantajate. leziunea presupune cu necesitate pe de o parte. în mod necesar. obligâfld la restituirea prestaţiilor efectuate. Spre deosebire de vechea reglementare. de lipsa de experienţă sau lipsa de cunoştinţe a celeilalte părţi şi stipulează în contract în favoarea sa sau a unei alte persoane. o parte s-a aflat în stare de nevoie ce a determinat-o să contracteze. stare pe care cealaltă parte a cunoscut-o şi a folosit-o în interesul său.Curs 4 Contracte contractului repune părţile în situaţia anterioară. atunci când una din părţi profită de starea de nevoie. ea putându-se întâlni deopotrivă şi la minor atunci când acesta. iar pe de altă parte.

contractul nu poate fi afectat de leziune întrucât lipsa de cunoştinţe a vânzătorului se datorează propriei culpe. nedepunând nici un efort pentru a o determina pe cealaltă să contracteze în aceste condiţii. 1222 alin. partea lezată nu poate cere anularea contractului. aceasta poate cere anularea contractului sau reducerea propriei prestaţii cu valoarea daunelor-interese la care ar avea dreptul (dacă partea lezată este cumpărătorul) sau dimpotrivă. nici expresia "a profita'" nu este definită de noua reglementare. lipsei minime de diligentă. Apreciem aşadar că lipsa de cunoştinţe sau lipsa de experienţă poate conduce la anularea contractului atunci când exclude culpa părţii lipsite de experienţă sau cunoştinţele necesare. ari. Atunci când consimţământul unei din părţile contractului este afectat de leziune. Conform art. . are cunoştinţele sau experienţa necesară în vederea evaluării reale a fiecărei pr^taţii. fi interpretată în coroborare cu celelalte dispoziţii ale textului care prevăd determinarea clauzelor contractului de către partea care profită. numai ţinând cont de natura contractului încheiat şi de scopul urmărit de părţi cât şi de împrejurările concrete în care s-a încheiat contractul. Dacă vânzătorul este cel care stabileşte preţul vânzării. determină ea preţul vânzării (cuantumul celeifalte prestaţii). 1222 alin. 2. în celelalte cazuri. urmărind realizarea propriului interes. pe de altă parte. prin diligenta proprie. dar ea urmează a. ci numai reducerea propriei prestaţii sau mărirea prestaţiei celeilalte părţi. cunoscând valoarea reală a contraprestaţiei şi lipsa de informare a părţii sa^T starea sa de^nevoie. în schimb. apreciem că aceasta nu poate conduce la anularea actului. potrivit textului legal. putem spune că o parta profită de starea celeilalte părţi şi numai atunci când cunoaşte starea în care se găseşte aceasta şi doreşte încheierea contractului.Curs 4 Contracte condiţii lipsa de experienţă sau de cunoştinţe poate conduce la anularea actului. atunci când. civ. care nu poate fi imputată cumpărătorului ce nu are nici o obligaţie de informare în acest sens. şi aceste dispoziţii sunt relative şi ele trebuie interpretate şi aplicate. mărirea prestaţiei celeilalte părţi cu valoarea daunelor-interese la care ar avea dreptul (dacă partea lezată este vânzătorul)". dacă lipsa de experienţă sau lipsa de cunoştinţe se datorează propriei culpe. Sesizată în acest sens. chiar dacă cealaltă parte. caz în care nu există leziune întrucât nu ea a stabilit preţul vânzării şi nici bunul care se vinde. 1 N o u l C. dacă se dovedeşte leziunea. acţiunea în anulare pentru leziune este însă admisibilă numai în cazul în care diferenţa dintre valoarea reală a bunului vândut şi preţul acestuia depăşeşte jumătate din valoarea reală a bunului. iar cumpărătorul acceptă să cumpere la acest preţ deşi cunoaşte valoarea reală a prestaţiei vânzătorului ca fiind mult mai mare decât preţul. va exista leziune. exceptând cazul contractantului minor lezat.

1225 noul C. 57. ea trebuie să fie determinată şi licită sub sancţiunea nulităţii absolute. dacă cealaltă parte oferă mărirea propriei prestaţii sau reducerea prestaţiei părţii lezate. Dacă bunul era pierit numai în parte la data contractării. Obiectul material se va raporta şi el la două aspecte: lucrul vândut şi preţul. respectiv prestaţiile asumate prin încheierea contractului. devenind aplicabile dispoziţiile din materia adaptării contractului afectat de eroarea uneia din părţi. obiectul contractului este vânzarea. 1223) care curge de la data încheierii contractului. . civ. care nu există încă la data încheierii contractului. art. Lucrul să existe sau să poată exista în viitor.civ. hcit.Curs 4 Contracte cu o acţiune în anulare pentru leziune. să fie în circuitul civil. iar cumpărătorul nu cunoştea acest fapt '*Ase vedea în aces sens.. Noţiunea de obiect. dispozi iile art. să fie determinat sau cel puţin determinabil. Pot forma obiect al contractului atât lucrurile existente la data încheierii sale cât şi cele viitoare. Acţiunea în anularea contractului sau în reducerea prestaţiilor pentru leziune este supusă termenului special de prescripţie de 1 an (art. Cât priveşte obiectul obligaţiilor părţilor. nu este prohibită de l e ^ şi nu contravine ordinii publice şi bunelor moraviip:. în realitate era pierit în totalitate. Potrivit art. Cu privire la lucrurile existente la data contractării. acesta este atât prestaţia vânzătorului de a transmite lucrul cât şi prestaţia cumpărătorului de a plăti bunul. instanţa poate refuza anularea contractului. Lucrul vândut trebuie să îndeplinească mai multe cerinţe pentru ca vânzarea să fie valabilă: să existe sau să poată exista în viitor. nulitatea relativă se acoperă prin confn-mare şi se realizează prin renunţarea expresă sau tacită la dreptul de a invoca nulitatea'^. civ. Lucrul vândut. prevede că dacă bunul individual determinat cu privire la care s-a contractat şi care era prezumat în fiinţă. ca operaţiune. posibil şi moral şi. Contractul de vânzare anulabil pentru viciu de consimţământ poate fi validat prin acoperirea nulităţii. contractul astfel încheiat este nul şi nu produce nici un efect. ca operaţiunea juridică ce se desfăşoară între părţile contractante. de o calitate rezonabilă sau cel puţin medie. iar caracterul licit presupune că ea. a. în lipsa unei clauze contrare. iar odată împlinit acest termen. N o u l C. nulitatea relativă nu mai poate fi invocată nici pe cale de excepţie. Secţiunea a 3-a Obiectul vânzării 56. 1659 Noul C. 1263 i urm.

5). de gen sau cert. proprietatea va aparţine cumpărătorului în momentul individualizării lucrului. civ. bunul este realizat atunci când a devenit apt a servi destinaţiei pentru care a fost cumpărat (art. dacă nerealizarea lucrului nu s-a datorat culpei vânzătorului. o recoltă viitoare etc). însă dacă nerealizarea se datorează culpei vânzătorului. Dacă lucrul viitor. vânzătorul aflându-se în imposibilitatea de a individualiza canfitatea de bunuri ce forma obiect al contractului. contractul are un caracter aleatoriu şi riscul va fi suportat de cumpărător. fiind prohibit de lege şi sancţionat cu nulitatea absolută (art. vânzarea poate av^a ca obiect şi lucruri viitoare (de ex. orice act juridic(şi deci şi un contract de vânzare-cumpărare) având ca obiect drepturi eventuale asupra unei moşteniri nedeschise încă. fie se înstrăinează sau se promit eventuale drepturi din moştenire. riscul este suportat de vânzător ca proprietar . însă va fi obligat să resfituie preţul deoarece prestaţiile părţilor sunt desfiinţate. dacă obiectul material este un lucru cert. proprietatea se va transfera în momentul intabulării dreptului în cartea funciară. dacă lucrul individual determinat este o construcţie. pieirea situându-se anterior contractării. o construcţie care se va realiza.. dacă nerealizarea lucrului se datorează culpei vânzătorului. acesta din urmă este obligat la plata daunelor-interese către cumpărător.). întrucât nu s-a transmis • proprietatea asupra bunului. iar reţinerea preţului este lipsită de cauză. Conform art. Aceeaşi va fi soluţia şi în cazul nerealizării bunurilor de gen. Civ. dacă cumpărătorul a cumpărat a^umându-şi riscul pieirii totale sau parţiale a lucrului anterior contractării. Dintre bunurile viitoare numai o moştenire nedeschisă nu poate forma obiect al vânzării. 1 Noul C. dacă nerealizarea bunului s-a datorat u n d cauze străine exoneratoare de răspundere (pe care vânzătorul este obligat să o dovedească).Curs 4 Contracte în momentul încheierii contractului. acesta va fi obligat la plata daunelorinterese către cumpărător. Momentul realizării bunului va fi şi momentul transferului de proprietate de la vânzător la cumpărător. acesta din unnă va fi obligat la plata preţului. Dacă părţile au dat contractului un caracter aleatoriu şi cumpărătorul şi-a asumat riscul neexecutării lucrului. vânzătorul va fi scufit de plata daunelor-interese. contractul nu produce Wci un efect. nu se realizează. Dacă nerealizarea fortuită a lucrului viitor cert este numai parţială. 956 Noul C. . 1658 alin.1658 alin. poate alege între anularea contractului sau menţinerea acestuia cu reducerea corespunzătoare a preţului. cumpărătorul poale alege între desfiinţarea vânzării şi menţinerea ei cu reducerea corespunzătoare a preţului. prin care fie se acceptă sau se renunţă la o moştenire. în aceste cazuri. dacă bunul vândut este dintr-un gen limitat.

imprescriptibile şi insesizabile precum spafiul aerian. Asemenea terenuri nu pot fi înstrăinate decât prin acte mortis causa. deci pot fi vândute. sub sancţiunea nulităţii absolute a actului de înstrăinare. 18/1991 privind fondul funciar republicată prevede in art. nu pot fi înstrăinate prin acte între vii pe o perioadă de 10 ani socotiţi de la începutul anului următor celui în care s-a făcut înscrierea proprietăţii. prin convenţia părţilor sau prin testament. Cât priveşte limitele relative la principiul liberei circulaţii a bunurilor. apa mării. . Textul legal are în vedere « înstrăinarea » prin acte intre vii. astfel că inalienabilitatea acestor bunuri priveşte nu numai vânzarea ci şi oricare alt contract translativ de proprietate. 32 că terenurile pentru care s-a constituit dreptul de proprietate în favoarea cooperatorilor care nu au adus pământ în cooperativă şi a altor persoane precizate în lege. concesiune sau folosinţă cu titlu gratuit (art. acestea privesc bunurile care pot fi înstrăinate respectiv dobândite numai de anumite persoane sau în anumite condiţii. 1229 dispune la rândul său că numai bunurile care se află în circutiul civil pot face obiectul unei prestaţii contractuale.civ. "orice bun poate fi vândut în mod liber. drepturile reale ce se pot exercita asupra bunurilor proprietate publică sunt dreptul de administrare. 213/1998).) precum şi acele bunuri care sunt declarate de lege ca fiind de uz sau de interes public precum bunurile proprietate publică a statului sau a unităţilor administrativ-teritoriale care sunt inalienabile. acestea pot forma obiect al n'ânzării ca" şi bunurile proprietate particulară. plajele.. 2 din Legea nr. lumina soarelui. Astfel. Cât priveşte bunurile care fac parte din domeniul privat al statului şi al unităţilor adfiiinistrativ-teritoriale. Legiuitorul a menţinut principiul liberei circulaţii a bunurilor. 866 Noul c. Bunurile care pot fi vândute. res communis (aerul. marea teritoriala. resursele naturale ale zonei economice si ale platoului continental precum şi alte bunuri stabilite prin lege organică. Potrivit art. fiind supuse regimului de drept comun. de interes nafional. Civ. apele cu potenfial energetic valorificabil. respectiv cumpărate. dar a prevăzut totodată posibilitatea limitării acestui principiu prin lege. 5 al. moştenitorul având de asemenea interdicţia înstrăinării pe toată această perioadă. O limită absolută a acestui principiu o consfituie lucrurile care prin natura lor nu pot fi obiect al actelor juridice. Art.Curs 4 Contracte b. dacă legea nu dispune altfel (art. Legea m'.7 Noul C. 16S. dacă vânzarea nu este interzisă ori limitată prin lege sau prin convenţie ori testament". etc.).

chiriaşii titulari de contract ai apartamentelor ce nu se restituie în natură foştilor proprietari sau moştenitorilor acestora pot opta'\ după expirarea termenului de 6 luni de la data intrării în vigoare a acestei legi în care cei îndreptăţiţi pot foimula cereri de restituire în natură a apartamentului. 9 din L e g e a nr. spre d e o s e b i r e de deţinătorul a c m a l al imobilului (statul sau o altă persoană j u r i d i c ă ) care nu p o a t e refuza v â n z a r e a imobilului către chiriaş. aceste bunuri fiind exceptate de la v â n z a r e şi c h i a r de la r e g l e m e n t a r e a legii. 2 0 0 6 . est^interzisă înstrăinarea în în temeiul dispoziţiilor art. p. 6 1 2 9 / 2 0 0 5 în înalta Curte de Casaţie şi Justiţie. 247/2005. Ed. fmal din legea mai sus amintită. nr. în acest sens şi ÎCCJ. apartamentele dobândite în aceste condiţii. 48 al. Potrivit art. 112/1995 privind reglementarea situaţiei juridice a unor imobile cu destinaţia de locuinţe trecjite în proprietatea statului . potrivit acestor dispoziţii legale. p r e v ă z â n d p e n t r u aceste i m o b i l e posibilitatea restituirii în n a t u r ă către fostul proprietar sau m o ş t e n i t o r i i săi cu r e s p e c t a r e a a c e s t o r dispoziţii legale speciale cât şi posibilitatea c u m p ă r ă r i i acestor imobile de către chiriaşi. au dreptul să le înstrăineze sub orice formă înainte de împlinirea termenului de 10 ani numai persoanei îndreptăţite la restituirea în natură. civ. Dacă persoana îndreptăţită (fostul proprietar) a solicitat în justiţie constatarea nulităţii absolute a actului de dobândire (vânzarecumpărare) a loc*uinţei de către "chiriaş în temeiul Legii 112/1995^. trecute ca a t a r e în p r o p r i e t a t e a statului sau a altor p e r s o a n e j u r i d i c e d u p ă 6 martie 1945. 2 ) din L e g e a nr. cu titlu şi care se aflau încă în p o s e s i a statului sau a altor persoane j u r i d i c e la data de 22 d e c e m b r i e 1989. 1 12/1995. fost proprietar al acelei locuinţe. 45 al. " întrucât Legea nr. nu pot fi înstrăinate 10 ani de la data cumpărării. 10/2001 r e p u b l i c a t ă .Curs 4 Contracte O altă limită relativă la libera circulaţie a bunurilor este dată de interdicţia temporară de înstrăinare pe o perioadă de 10 ani de la data cumpărării a apartamentelor ce au putut fi cumpărate de chiriaşii lor în condiţiile art. pentru cumpărarea acestor apartamente cu plata integrală sau în rate a preţului. prin acest text s-a exceptat de la 7 . şi de propriet.. 112/1995 a r e g l e m e n t a t n u m a i situaţia j u r i d i c ă a i m o b i l e l o r cu destinaţia de locuinţe. Conform art. 2 (fost art. practica judiciară a decis că imobilele cu destinaţia de locuinţă ce au fost preluate de stat fară titlu valabil nu p u t e a u fi vândute chiriaşilor în t e m e i u l Legii nr. Jurispnidenţa Secţiei civile pe anul 2005. intelect. potrivit art. 9 şi 14 din Legea m-. preţul vânzării nu poate fi mai mare decât valoarea actualizată a preţului plătit de chiriaş la cumpărarea locuinţei în baza Legii 112/1995. 2 din Legea 10/2001). 112/1995. Hamangiu. cu excepţia situaţiilor când părţile convin altfel (art. astfel cum aceasta a fost modificată prin legea nr. 9 al. 372-373. chiriaşii cărora li s-au vândut apartamentele în care locuiau cu respectarea dispoziţiilor Legii 112/1995. 48 al. 46 al. chiriaşul are o p ţ i u n e a c u m p ă r ă r i i acelei locuinţe în sensul că p o a t e alege între a c u m p ă r a sau nu imobilul respectiv. de v r e m e ce condiţiile legale sunt îndeplinite. Ca u r m a r e . Bucureşti. în a n u m i t e condiţii p r e v ă z u t e de a s e m e n e a e x p r e s de această lege. 1 din legea m. d e c . 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate abuziv. secţ. asemenea c o n t r a c t e prin care locuinţele au fost v â n d u t e chiriaşilor sunt nule absolut.

. intelect. a fost v â n d u t chiriaşului de S u n ă .. şi de propriet. 182/2000 privind protejarea patrimoniului cultural naţional mobil dispune că . op.ÎCCJ. 357-363. aflate în proprietate privată.. cât timp exista o cerere de retrocedare formulată de foştii proprietari. . tutunului etc). 4740/2005 în înalta Curte de Casaţie şi Justiţie. 2 din Legea nr. totuşi.349-353.. se efectuează numai prin agenţi economici autorizaţi. Ed. numai că scoaterea din ţară a acestor bunuri temporar sau definitiv se face în baza unui certificat de export emis de direcţiile judeţene pentru cultură şi patrimoniul cultural naţional. 10/2001. 2007. şi de propriet. . certificat care în cazul bunurilor clasate sancţiunea nulităţii absolute a contractului cazul chiriaşului c u m p ă r ă t o r de bună-credinţă.. materiale explozive. deşi preluat de stat fară titlu valabil. 35 al. simpla n e i n f o n n a r e ori ignorarea cu bună-ştiinţă a acestei situaţii. ^ Dispoziţia Primarului privind acordarea de măsuri reparatorii prin echivalent prin care acesta a soluţionat cererea de restituire în natură a fostului proprietar introdusă în temeiul Legii 10/2001 cu privire la a p a r t a m e n t e l e ce i-au aparţinut şi care au fost v â n d u t e chiriaşilor în temeiul Legii 112/1995 nu este legală atâta timp cât nu s-a soluţionat definitiv şi irevocabil acţiunea fostului proprietar în constatarea nulităţii absolute a contractelor de vânzare- cumpărare încheiate cu foştii chiriaşi ... 3139/2005 în înalta Curte de Casaţie şi Justiţie. p. d e c . Nu poate fi considerat de bună-credinţă chiriaşul care a ignorat sau. sau intermedierea vânzării. contractul de vânzare-cumpărare astfel încheiat este valabil. de exemplu.. cu respectarea prevederilor prezentei legi". restituirea în natură a imobilului . cu m i n i m ă diligentă. chiar dacă p r o v i n e de la un non dominiis. respectiv cumpărate numai în condiţii prevăzute de legi speciale (muniţie. 8039/2005 şi dec. cit. nr. dec. nr. produse toxice etc). dimpotrivă a cunoscut sau trebuia să cunoască situaţia juridică neclarificată a imobilului înainte de c u m p ă r a r e . JurispniderHa. îar fostul proprietar are dreptul la măsuri reparatorii în echivalent în temeiul Legiî nr. de cererea prin care se ceruse de către persoana îndreptăţită. putea lua cunoştinţă.I C C J . intelect. Bucureşti. '^ Art. Recursuri in interesul legii in materie civilă. p. Llamangiu. şi de propriet. secţ. ' 8 . 96. intelect..ÎCCJ. 535/2006 în Jurisprudenţa Secţiei Civile şi de Proprietate intelectuală pe anul 2006.. civ. dec. p. op. 279-280 şi p. Buna-credinţă a chiriaşului nu poate însă opera în cazul în care. sub sancţiunea nulităţii absolute a actului de înstrăinare^. în condiţiile prevăzute de legi speciale (cazul armelor.ÎCCJ. nr. nu scuză eroarea în care pârâţii cuinpărători pretind că ar fi căzut . op. dec. civ... în aceeaşi situaţie se află şi o serie de bunuri existente în circuitul civil care pot fi vândute.. în consecinţă.. Bunurile care fac parte din patrimoniul cultural naţional se găsesc în circuitul civil şi pot forma valabil obiectul unei vânzări în condiţiile legii speciale^. cit. intelect. Jitrisprudenţa.c r e d i n ţ ă conform legii nr. p. cit. şi de propriet. nr. stupefiantelor. De asemenea anumite bunuri care formează monopol de stat pot fi înstrăinate respectiv dobândite numai între persoane fizice sau juridice autorizate pe baza unei licenţe. 112/1995. civ. 211-213..Curs 4 Contracte orice mod a acestei locmnţe până la soluţionarea definitivă şi irevocabilă a acţiunii formulate.vânzarea publică a bunurilor culturale mobile clasate. s. civ. 4612/2005 în înalta Curte de Casaţie şi Justiţie. dacă bunul imobil... secţ. Jitrisprudenţa. s.. nr.

3. nefiind permisă o inalienabilitate perpetuuă a bunului. . 1 din OUG nr. este jusfificată de apărarea unui interes serios şi legitim şi este limitată în timp. 626 Noul C. Dacă clauza de inalienabilitate conţinută într-un contract de vânzare este nulă. s-a apreciat că inalienabilitatea este jusfificată spre exemplu în cazul garantării executării unei obligaţii (de ex. 8 din OUG m. 5 al. potrivit art. prevăzând posibilitatea unei inalienabilităţi convenţionale. în doctrină. legiuitorul*nu oferă nici definiţie a acestuia. 182/2000 privind protejarea patrimoniului cultural naţional mobil). cu condiţia ca aceste acte de comerţ să nu reprezinte o activitate permanentă sau profesională. 626. O clauză contractuală prin care un bun este scos din circuitul civil care nu justifică un interes serios şi legitim este nulă absolut întrucât. Cât priveşte metalele preţioase şi pietrele preţioase. Civ. autorizaţia eliberându-se pe perioadă nedeterminată de către Autoritatea Naţională pentru Protecţia Consumatorilor (art. drept garantat de Constituţie.Curs 4 Contracte în tezaur trebuie avizat de Comisia Naţională a Muzeelor şi Colecţiilor şi aprobat de ministrul Culturii şi Cultelor (art. 190/2000 republicată privind regimul metalelor preţioase. 190/2000) Noul Cod civil introduce în art. 626-628 şi limite convenţionale la libera circulaţie a bunurilor. Potrivit art. atunci întregul contract este nul absolut. părţile convin interdicţia înstrăinării bunului ipotecat pe toată perioada ipotecii) sau apărării interesului minorului (de ex. cu aliajele acestora şi cu pietre preţioase se pot efectua ca activităţi permanente sau profesionale de către persoane fizice şi juridice autorizate în condiţiile legii. interdicţia înstrăinării bunului dobândit de minor până la dobândirea capacităţii depline de exerciţiu de către acesta). 37 din Legea nr. Operaţiunile cu metale preţioase. în ceea ce priveşte noţiunea de interes serios şi legitim .. este valabilă atâta timp cât clauza de inalienabilitate îndeplineşte cumulativ două condiţii. inalienabilitatea convenţională constând în interdicţia de înstrăinare a bunului. de la caz. Interesul determină şi caracterul temporar al inalienabilităţii convenţionale. reprezintă o îngrădire a dreptului propietarului de a dispune liber de bunul său. clauza de inalienabilitate nu poate fi contrară ordinii publice şi bunelor moravuri. Fiind o excepţie de la principiul liberei circulaţii a bunurilor. la caz. Termenul de 49 de ani începe să curgă de la data dobândirii bunului. 627 alin. nefiind o clauză de inalienabilitate convenţională în sensul art.^cestea pot fi cumpărate şi vândute fară restricţii de către persoane fizice şi juridice. urmând ca cele dou»caractere să fie apreciate concret. aliajelor acestora şi pietrelor preţioase în România. durata maximă fiind de 49 de ani. caracterul determinat al clauzei fiind prezumat relativ de lege prin art.

. caz în care ea va înceta odată cu decesul acestuia. 1. atâta timp cât este valabilă şi opozabilă terţilor. cu condiţia ca actul ce conţine clauza de inalienabilitate să fie opozabil terţilor". dobânditorul poate cere instanţei de judecată autorizarea sa de a dispune de bunul supus clauzei (art. Deak. clauza de inalienabilitate conduce şi la insesizabilitatea bunului respectiv^: bunul ce formează obiectul unei clauze de inalienabilitate. dreptul de proprietate fiind grevat de clauza de inalienabilitate pe durata rămasă până la împlinirea termenului. 2 Noul C. o p . având oarecum caracter personal. 629 alin. Pentru a deveni opozabilă terţilor. nulitate care poate fi invocată de cel în interesul căruia clauza a fost stipulată. Mai mult. p. 2 şi stabileşte dreptul înstrăinătorului sau al terţului în favoarea căruia a fost instituită clauza. bunul se transmite pe cale succesorală moştenitorilor săi. op. potrivit unei alte opinii exprimate în literatura juridică anterior intrării în vigoare a Noului Cod Civil. nu poate fi urmărit pentru datoriile dobânditorului său. Civ. stipulantul clauzei şi succesorii săi în drepturi pot solicita rezoluţiunea contractului iniţial de înstrăinare cu daune-interese pentru repararea prejudiciului cauzat prin nerespectarea clauzei'". Dacă interesul care a justificat interdicţia de înstrăinare a dispărut sau există un interes superior.. 3 Noul Cod civil. 627 alin. dacă priveşte un drepWde creanţă). la acţiunea în anularea actului de înstrăinare subsecvent încheiat cu '' în acest sens. cit. Soluţia este preluată de actuala reglementare în art. Clauza de inalienabilitate are ca efect obligaţia cumpărătorului de a nu înstrăina bunul dobândit pentru o anumită perioadă precizată în contract care nu poate fi mai mare de 49 de ani. devin aplicabile disp... clauza de inalienabilitate trebuie supusă formalităţilor de publicitate atunci când este cazul (înscrierea în cartea funciară dacă priveşte un bun imobil sau în Arhiva Electronică de Garanţif^Reale Mobiliare. (fecă clauza are ca obiect un bun mobil. sancţiunea nerespectării clauzei de inalienabilitate ar trebui să fie nulitatea relativă a actului prin care a avut loc loc încălcarea clauzei.v/ comerciale. Contracte speciale civile . ari.). exceptând cazul în care în contractul de vânzare clauza de inalienabilitate a fost instituită numai în privinţa dobânditorului-cumpărător. la decesul dobânditorului.art. 67 10 . 629 alin. 53 ' ' D.Curs 4 Contracte Inalienabilitatea convenţională priveşte înstrăinarea bunului numai prin acte juridice între vii. Potrivit art. 629 alin. "' Fr. iar dobânditorul înstrăinează bunul cu încălcarea ei. cit.. Civ. 935-938 Noul C. privind dobândirea proprietăţii prin posesia de bună-credinţă. Chirică. p. dacă există o asemenea clauză valabilă.

Dacă lucrul nu este determinat sau determinabil. ci numai determinabil. numai o clauză valabilă şi opozabilă poate fi invocată faţă ¿e creditorn dobânditorului bunului care este obligat să nu înstrăineze. 58. să fie sincer şi serios (art. determinarea se realizează prin precizarea speciei din care face parte bunul. calităţii. 1. proprietatea lui Y. art. contractul de înstrăinare încheiat de dobânditor cu încălcarea clauzei este anulabil numai dacă clauza de inalienabilitate este opozabilă terţilor şi deci şi subdobânditorului subsecvent. aceasta presupunând că părţile au stabilit elementele cu ajutorul cărora bunul urmează să fie determinat (de exemplu puiul pe care îl va naşte iapa . Este posibil ca lucrul ce se vinde să nu fie tocmai determinat. Potrivit art. ci a unui schimb. nerespectarea clauzei de inalienabilitate. întreţinere. 1661Noul C. şi licit. nu suntem în prezenţa unui contract de vânzare-cumpărare. c. éacá imposibilitatea este totală şi definitivă. sub sancţiunea nulităţii absolute. ea atrage desfiinţarea contractului. dacă imposibilitatea este numai temporară. vecinătăţi etc). 11 .). 2. Lucrul vândut să fie determinat sau determinabil. iar dacă vânzarea are ca obiect bunuri de gen. astfel cum reiese şi din art. Civ. situare. canfităţii (de exemplu se vinde recolta de grâu de pe terenul X al vânzătorului)etc. Aceste cerinţe nu prezintă trăsături particulare în materia vânzării. creditorul putând suspenda executarea propriilor obligaţii până la încetarea cauzei ce a determinat imposibilitatea. sau un alt contract. să fie determinat sau determinabil. 628 alin. Dacă vânzarea are ca obiect un lucru individual determinat. în iunie 2008. Dacă contraprestaţia cumpărătorului nu are ca obiect o sumă de bani. 1226 alin.cal de curse pur sânge X. câştigătoarea concursului din anul 2008). de asemenea.Curs 4 Contracte . obiectul obligaţiei contractuale trebuie să fie determinat sau cel puţin determinabil. determinarea acestuia se face prin precizare tuturor elementelor sale particulare şi distinctive (de exemplu un teren se determină prin suprafaţă. 1227. situându-se la momentul încheierii contractului. ci se identifică cu cerinţele generale în materie contractuală. adică să nu contravină normelor legale care privesc ordinea publică şi bunele moravuri. în lumina disp. contractul este valabil. Preţul reprezintă obiectul prestaţiei cumpărătorului şi trebuie să îndeplinească următoarele cerinţe: să fie stabilit în bani. Lucrul vândut trebuie să fie licit. Lucrul vândut trebuie să fie posibil întrucât nimeni nu poate fi obligat la imposibil. contractul este nul absolut pentru lipsă de obiect.

mandat care nu poate fi revocat decât prin acordul ambelor părţi. remuneraţia cuvenită expertului pentru activitatea de determinare a preţului va fi suportată în cote egale de către părţile contractante. ci numai anumite elemente sau o modalitate pe baza căreia preţul să fie determinat ulterior până la data plăţii (de ex. Este posibil ca la data contractării părţile să nu stabilească chiar cuantumul sumei de bani. se presupune a fi încheiate pentru un preţ mediu aplicat în ziua încheierii contractului pe piaţa cea mai apropiată de locul încheierii contractului. potrivit art.Curs 4 Contracte Caracterul determinat al preţului presupune că lăsata încheierii contractului părţile să fi stabilit cuantumul sumei de bani ce urmează a se plăti cu acest titlu. Un preţ determinat nu presupune stabilirea şi a modalităţilor de plată. dacă în termen de 1 an de la încheierea contractului. împuternicit cu stabilirea preţului. Dacă preţul a fost stabilit pe unitate de măsură şi 12 . 1. Dacă acest mandatar nu poate sau nu doreşte să determine preţul în termenul convenit în contract sau. dacă vânzătorul este un profesionist şi în activitatea sa se ocupă de vânzarea unor asemenea bunuri. Un nou contract se va încheia când părţile covin asupra unui preţ determinat sau detemiinabil în condiţiile de mai sus. preţul se determină prin raportare la ultima zi lucratoare. contractul este nul absolut pentru lipsa unui element esenţial. poate fi stabilit potrivit împrejurărilor în care se încheie contractul.preţul va fi determinat de un expert numit de urgenţă de către preşedintele judecătoriei de la locul încheierii contractului. în lipsa unui asemenea termen. dacă nu există o clauză contrară a părţilor. 1662 s-a prevăzut posibilitatea ca preţul să fie determinat de către una sau mai multe persoane desemnate de părţi şi care sunt terţi faţă de contractul de vânzare. Cu toate acestea. Stabilirea preţului nu poate îl lăsată la aprecierea ulterioară a părţilor sau numai a uneia dintre ele. în cel mult 6 luni de la încheierea actului. se vând 500 Kg porumb din recolta anului 2006 a vânzătorului la preţul pe care îl va practica statul român pentru kg de porumb la data predării). Această persoană are calitatea de mandatar comun al părţilor. Se consideră că preţul este suficient determinat şi vânzarea valabilă dacă. dacă ziua încheierii contractului este o zi nelucrătoare. prin încheiere definitivă dată în camera de consiliu. în acest caz contractul fiind nul pentru lipsă de preţ. în cazul vânzării unor bunuri pentru care preţul se stabileşte pe pieţe organizate. fară a necesita un nou acord de voinţe. »• în art. la cererea părţii interesate. 1664 alin. se prezumă că preţul vânzării este cel practicat în mod normal de vânzător la vânzarea acestor bunuri. preţul nu a fost încă determinat. caz în care preţul este numai determinabil. exceptând cazul în care părţile au convenit un alt mod de determinare a preţului.

vânzatea este amilabilă. dar acest contract poate fi valabil ca o donaţie deghizată dacă îndeplineşte condiţiile de validitate ale donaţiei sau un alt contract. Lipsa seriozităţii preţului este sancţionată cu nulitatea relativă contractului de vânzare. Civ. să fie licită şi morală. ci la un alt contract. cauza este ilicită şi auntci când părţile. 60. Caracterul ilicit sau imoral al cauzei atrage nulitatea absolută a contractului numai dacă este comună sau dacă. 1295 Noul c. cauza nu trebuie să fie prevăzută expres în contract. cere ca preţul să fie şi serios. cauza este motivul care determină fiecare parte să încheie contractul de vânzare. 1663). prin încheierea contractului.. urmând regimul juridic al nulităţii relative. 1665 C. cauza trebuie să existe. cealaltă parte a cunoscut-o sau trebuia s-o cunoască. Preţul sincer presupune ca el să corespundă realităţii.Curs 4 Contracte cuantumul său fmal se va detemiina numai prin greutatea totală a bunului vândut. art. nefîind comună ambelor părţi. Seriozitatea şi sinceritatea preţului reprezintă chestiuni de fapt lăsate la aprecierea suverană a instanţei de judecată. greutatea ambalajului trebuie scăzută din greutatea totală a lucrului care va determina astfel şi preţul final (art. după împrejurări. Pornind de la dispoziţiile art. au urmărit eludarea unor dispoziţii legale imperative (frauda la lege). Dacă preţul este fictiv. astfel că este evidentă intenţia părţilor de a nu consimţi la o vânzare. el fiind un alt contract valabil care poate produce efecie. iar o cauză morală presupune că ea nu contravine bunelor moravuri. civ. 13 . De asemenea. Sancţiuni. O cauză licită presupune că aceasta este în concordanţă cu ordinea publică. în sensul de a nu fi derizoriu. Secţiunea a 4-a Cauza în contractul de vânzare 59. adică atât de disproporţionat faţă de valoarea bunului. încât să nu poată constitui o cauză suficientă pentru vânzător de a transmite proprietatea. iar nu fictiv. Noţiune şi condiţii. să fie stabilit cu intenţia reală de a fi cerut şi plătit. Existenţa cauzei se prezumă până la proba contrară. contract care poate fi însă valabil ca o donaţie deghizată dacă îndephneşte condiţiile pentru valabilitatea donaţiei. excepţie făcând cazul în care contractul a fost greşit calificat drept vânzare. Pentru a fi valabilă. Lipsa cauzei se sancţionează cu nulitatea relafivă a contractului.

vânzătorul dobândeşte proprietatea sau terţul proprietar ratifică vânzarea. la data încheierii contractului. nu impoiiă 14 . atunci când ambele părţi au cunoscut că vânzătorul nu este proprietarul bunului. ea a fost creată de doctrină şi jurisprudenţa care. O asemenea vânzare se aseamănă cu o vânzare sub condiţia suspensivă a dobândirii proprietăţii de către vânzător sau a ratificării vânzării de către terţul proprietar. până la momentul încheierii contractului. alţii s-au impus susţinând anulabilitatea vânzării pentru eroare asupra calităţii vânzătorului de a fi proprietar cât şi eroare asupra obiectului contractului de a fi proprietatea vânzătorului. că vânzătorul nu este titularul dreptului de proprietate asupra bunului vândut:"dacă. acesta se află în proprietatea unui terţ. Noţiune şi reglementare. fară a importa că părţile cunoşteau sau nu. contractul este valabil. se naşte pentru vânzător obligaţia de a dobândi pentru cumpărător proprietatea bunului. nu produce efect retroactiv. 63. Valabilitate. şi presupune un contract de vânzare în care. Civ. de-a lungul timpului. la acest moment. iar vânzătorul este obligat să asigure transmiterea dreptului de proprietate de la titularul său către cumpărător". proprietatea. la data încheierii contractului asupra unui bun individual determinat. în acest caz. vânzătorului îi revine obligaţia de a transfera ulterior cumpărătorului proprietatea lucrului vândut. ci . Legiuitorul nu distinge după cum ambele părţi sau numai una nu a cunoscut calitatea de proprietar a vânzătorului sau dimpotrivă părţile au contractat în deplină cunoştinţă de cauză. 62. 1230 Noul C. Sub imperiul vechii reglementări. au împărtăşit soluţii diferite cu privire la valabilitatea ei. vânzătorul nu este proprietar al bimului vândut şi deci nu poate transfera cumpărătorului. 1683 raportat la art. în momentul perfectării contractului. nu este totuşi o vânzare sub condiţie deoarece îndeplinirea condiţiei. cumpărătorul dobândeşte de drept proprietatea din momentul în care. la rândul său. Obligaţia de a asigura transmiterea proprietăţii. Odată încheiat contractul. au fost autori care au susţinut că este o vânzare realizată sub condiţia dobândirii proprietăţii de către vânzători. la momentul încheierii actului.Curs 4 Contracte Secţiunea a 5-a Vânzarealucrului altuia 61. în condiţiil^în care cumpărătorul nu a cunoscut la contractare lipsa calităţii de proprietar a vânzătorului sau nulitatea absolută a contractului pentru fraudă la lege. Vânzarea lucrului altuia este reglementată în dispoziţiile art. Actuala legiferare recunoaşte valabilitatea vânzării lucrului altuia. instituţia vânzării lucrului altuia nu era întâlnită. respectiv dobândirea proprietăţii de către vânzător.

.). 5. aceasta urmează a se prescrie în termenul general. Vânzarea bunului proprietate comună de către un singur coproprietar.. 1683 alin. el nu are dreptul la restiturea cheltuielilor voluptuare sau autonome (art.Cuts 4 Contracte ntiodalitatea prin care cumpărătorul dobândeşte proprietatea b u n u l u i . în înţelesul dat acestei noţiuni de art. Civ. de regulă. * 15 . ci numai rezuriatul acestei obligaţii. . «. 1702-1703. 1683 alin. cumpărătorul poate cere re^zoluţiunea contractului ceea ce va presupune restituirea preţului vânzării şi plata dauneloriiLterese. legea nu precizează nici un asemenea termen. cumpărătorul dobândeşte prin contract numai dreptul de proprietate asupra cotei-părţi ideale ce aparţinea vânzătorului din proprietatea asupra bunului vândut. fară a avea acordul celorlalţi coproprietari sau coindivizari. părţile stabilesc de comun acord termenul în care vânzătorul trebuie să asigure cumpărătorului proprietatea bunului. 64. suntem în prezenţa unei neîndepliniri culpabile a obligaţiei asumate prin contract de către vânzător. Dajă însă cumpărătorul a cunoscut în momentul contractării că vânzătorul nu era proprietar al bunului. iar ulterior nu asigură transmiterea către cumpărător a dreptului de proprietate în întregul său asupra acestui bun. Dacă vânzătorul nu îşi îndeplineşte această obligaţie. 6 Noul C. astfel că în cazul în care părţile nu au convenit un termen pentru executarea obligaţiei vânzătorului. Potrivit art. caz în care poate solicita rezoluţiunea contractului în cazul în care nu ar fi încheiat contractul dacă ar fi ştiut că nu va dobândi proprietatea întregului bun sau o reducere din preţ proporţională cu cota-parte pe care nu a dobândit-o. dacă un coproprietar a vândut un bun stăpânit în coproprietate sau în indiviziune.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful