Curs VII - Contracte Secț iunea a 4-a – Forma donaţiei 111. Forma autentică ad validitatem.

Principiul consensualismului este regula care guvernează încheierea actelor juridice civile; contractul, de regulă, ia naştere şi produce efecte juridice prin simplul acord de voinţă al părţilor, neexprimat într-o formă anume. Prin excepţie însă, unele contracte sunt solemne, fiind supuse, în vederea perfectării lor, formelor anume determinate de lege, fără de care nu pot lua fiinţă. Pentru aceste contracte, forma scrisă nu mai este cerută ca un simplu mijloc de probă, ca în contractele consensuale, ci reprezintă un element constitutiv al contractului. Donaţia este un astfel de contract: "Donația se încheie prin înscris autentic, sub sancțiunea nulității absolute" (art. 1011 alin. 1 C. civ.). Ca o măsură de protecţie a donatorului, care prin contract transmite actual şi irevocabil un drept din patrimoniul său, fără a primi în schimb un echivalent, legiuitorul a făcut din donaţie un contract solemn. Astfel, atât voinţa celui care îşi micşorează patrimoniul, cât şi voinţa celui care primeşte nu se pot exprima valabil decât în formă autentică, "nu numai pentru a asigura o dovadă şi o forţă executorie acordului dintre părţi, ci pentru ca acest acord să aibă fiinţă legală"1. Donația se încheie în formă autentică fie că se realizează printr-un singur act, atunci când părțile sunt prezente simultan în fața notarului public pentru a-și exprima consimțământul, fie că se încheie prin acte separate, mai întâi prin emiterea ofertei de donație și apoi prin acceptarea acestei oferte. 112. Excepț ii de la forma autentică a contractului de donaț ie. Darul manual. Art. 1011 alin. 2 prevede în mod expres excepțiile de la condiția formei autentice, donaţiile neregulate2, cum au mai fost numite în doctrină: darul manual, donaţia indirectă şi donaţia deghizată. Noţiunea darului manual. Darul manual constă în tradiţiunea materială a unui bun mobil corporal de la o persoană la alta, făcută cu intenţia de a gratifica şi de a accepta donaţia3. Darul manual se încheie prin acordul de voință al părților însoțit de tradițiunea bunului(art. 1011 alin. 4 C. civ). Darul manual reprezintă o liberalitate între vii, având ca obiect numai bunuri mobile corporale şi realizată valabil prin tradiţiunea bunului. În sistemul nostru de drept, în care proprietatea se transferă prin însăşi puterea titlului translativ, independent de tradiţiunea lucrului, tradiţiunea nu poate rămâne un mijloc deosebit de transmitere a dreptului decât în cazul în care ea constituie însăşi manifestarea acordului de voinţe dintre părţile contractante şi o asemenea manifestare nu poate fi concepută decât atunci când tradiţiunea este gratuită, deoarece o tradiţiune cu caracter oneros nu este şi nu poate fi decât un mod de executare a unei transmisiuni de drepturi, izvorând dintr-un raport juridic preexistent4. Condiţiile de validitate ale darului manual. Fiind o donaţie, darul manual trebuie să îndeplinească condiţiile de validitate ale donaţiei, exceptând condiţia formei autentice, la care se adaugă două condiţii specifice pentru validitatea sa: tradiţiunea şi bunurile ce pot forma obiectul darului manual. Tradiţiunea. Tradiţiunea bunurilor dăruite, respectiv remiterea materială a bunurilor de la donator donatarului, este de esenţa darului manual, de unde rezultă că darul manual este un contract real. Tradiţiunea este cea care dă valoare şi efecte concursului de voinţe; ea creează darul manual şi
1 2

M.B. Cantacuzino, op. cit., p. 389. G.P. Petrescu, op. cit., p. 482. 3 D. Chirică, op. cit., p. 148. 4 M.B. Cantacuzino, op. cit., p. 392.

1

Condiţia tradiţiunii bunurilor este îndeplinită, fiind, deci, în prezenţa unui dar manual, şi atunci când donatarul se află deja în posesia bunurilor, însă în baza unui alt titlu (împrumut, depozit etc.), iar donatorul îşi manifestă voinţa de a-l gratifica pe donatar cu aceste bunuri şi donatarul acceptă. Astfel, intenţia de a gratifica (animus donandi) şi de a accepta donaţia se pot manifesta atât înainte, cât şi după tradiţiunea bunului. În doctrină s-a ivit o controversă în legătură cu semnificaţia juridică a unui act sub semnătură privată încheiat o dată cu tradiţiunea bunului. Unii autori au susţinut că un asemenea înscris ar compromite darul manual, deoarece tradiţiunea, în acest caz, reprezintă executarea unei donaţii nule absolut pentru lipsa formei autentice. Apreciem, alături de alţi autori6, că donaţia se realizează, în acest caz, prin tradiţiunea bunului însoțită de acordul de voință ce conține animus donandi, fiind un dar manual, şi nu prin înscrisul redactat de părţi, care constituie numai dovada darului manual. Tradiţiunea bunului trebuie să aibă loc înainte de moartea donatorului, întrucât dacă are loc după moartea acestuia, nu mai suntem în prezenţa unui dar manual, chiar dacă a existat un acord de voinţe al părţilor7. Practica judecătorească. Practica judiciară s-a pronunţat în sensul că prin tradiţiunea bunului nu trebuie neapărat să se înţeleagă o deplasare fizică a bunului, efectele sale juridice fiind realizate şi printr-o tradiţiune implicită; s-a apreciat astfel că tradiţiunea se realizează, fiind în prezenţa unui dar manual, atunci când donatorul ar înmâna donatarului cheile unei casete sau prin identificarea unui tablou pe care donatorul şi-a manifestat în mod neechivoc voinţa de a-l transmite, fără ca tabloul să fie dat jos de pe perete8. De asemenea, constituie dar manual retragerea unei sume de bani de pe un carnet de economii C.E.C. şi transferarea ei pe carnetul C.E.C. al altei persoane 9. Tot practica judiciară a statuat că suntem în prezenţa unui dar manual şi atunci când donatorul, fără a preda efectiv o sumă de bani donatarului, înmânează această sumă de bani unui terţ, în vederea achiziţionării unui bun pentru donatarul-cumpărător10. Constituie dar manual şi sumele de bani depuse de părinţi la C.E.C. pe numele copilului minor, titular al depunerii, chiar dacă s-a prevăzut pe libret o clauză de împuternicire în favoarea unui părinte11, exceptând cazul în care se dovedeşte că depunerea pe numele copilului nu s-a făcut cu intenţia ca această sumă să iasă din patrimoniul comun al soţilor, pentru a deveni bun al copilului. Sarcina probei revine celui care contestă că această sumă nu face parte din patrimoniul copilului12. Până la proba contrară, această depunere este considerată o liberalitate în favoarea copilului. S-a apreciat că tradiţiunea bunului se poate realiza şi prin mandatar, fie al donatorului (care trebuie să predea bunul donatarului în timpul vieţii donatorului), fie al donatarului13. Bunurile care pot fi obiectul darului manual. Bunurile ce pot forma obiectul darului manual sunt numai bunurile ce pot face obiectul tradiţiunii: bunurile mobile corporale. Bunurile imobile şi
5 6

D. Alexandresco, op. cit., p. 264. Fr. Deak, op. cit., p. 161; Ph. Malaurie, op. cit., p. 202; I. Dogaru şi colectivul, op. cit., p. 353. 7 C. Hamangiu, I. Rosetti Bălănescu, Al. Băicoianu, op. cit., p. 480; D. Alexandresco, op. cit., p. 268. 8 Trib. Suprem, secţia civilă, decizia nr. 580/1971, în Repertoriu.... 1969-1975, p. 134. 9 Trib. Suprem, secţia civilă, decizia nr. 647/1969, în R.R.D. nr. 4/1973, p. 150; Trib. Suprem, secţia civilă, decizia nr. 1515/1986, în R.R.D. nr. 6/1987, p. 66. 10 Trib. Suprem, secţia civilă, decizia nr. 774/1988, în R.R.D. nr. 2/1989, p. 63. 11 Trib. Suprem, secţia civilă, decizia nr. 757/1979, în CD 1979, p. 67; Trib. jud. Suceava, decizia nr. 1024/1979, în R.R.D. nr. 6/1980, p. 59. 12 C.S.J., decizia nr. 132/1991, în Dreptul nr. 6/1992, p. 84, apud Fr. Deak, op. cit., p. 163. 13 D. Alexandresco, op. cit., p. 268, 269.

1

transmite donatarului proprietatea lucrului dăruit5. Dacă se realizează acordul de voinţe al părţilor (verbal sau prin înscris sub semnătură privată), dar nu are loc tradiţiunea bunului, nu suntem în prezenţa unui dar manual, ci contractul este nul pentru lipsa formei autentice a donaţiei.

Cât priveşte creanţele constatate prin titluri la purtător şi bilete de bancă, doctrina a considerat că pot face obiectul darului manual, întrucât creanţa este încorporată în titlu şi aparţine purtătorului14. Darul manual poate avea ca obiect titlurile la purtător şi atunci când donatorul şi-a rezervat uzufructul sau nuda proprietate (dăruind numai venitul lor). Spre deosebire de titlurile la purtător, titlurile nominative nu pot forma obiectul darului manual, deoarece acestea nu pot fi valorificate decât de persoana al cărei nume este indicat pe titlu ca titular, chiar dacă aceste titluri au fost predate animus donandi unei alte persoane15. Nu pot forma obiect al darului manual bunurile viitoare, întrucât darul manual se realizează valabil numai prin tradiţiunea bunului. Bunurile mobile corporale, inclusiv titlurile la purtător, bilete de bancă etc., formează obiect al darului manual numai dacă au o valoare până la 25.000 lei, exceptând cazurile prevăzute expres de lege; dacă bunurile mobile au o valoare mai mare de 25.000 lei, ele nu mai pot fi donate prin intermediul darului manual, ci numai prin forma autentică a donației. Acordul de vonță al părților ce conține intenția de a gratifica însoțit de tradițiunea bunului mobil cu o valoare mai mare de 25.000 lei este nul absolut ca donație pentru nerespectarea formei autentice. Condiţiile de fond pentru validitatea darului manual. Darul manual, fiind o varietate a donaţiei, trebuie să îndeplinească aceleaşi condiţii de fond ca şi donaţia. Astfel, se menţin aceleaşi incapacităţi speciale, sunt interzise clauzele incompatibile cu principiul irevocabilităţii darului manual şi este permisă clauza de reîntoarcere convenţională a bunului donat în caz de predeces al donatarului sau atât al donatarului, cât şi al descendenţilor săi, faţă de donator. Darurile manuale pot avea loc şi între soţi, dar, la fel ca şi donaţia, ele sunt revocabile, potrivit art. 1031 C. civ. La fel ca şi donaţia, darul manual poate fi supus unei condiţii sau unei sarcini, va fi revocabil în condiţiile art. 1020 C. civ. şi va fi supus raportului sau reducţiunii, potrivit dreptului comun. Proba darului manual. Întrucât nu a intrat în vigoare Noul cod de procedură civilă, proba urmează a se face potrivit dispozițiilor Codului civil de la 1864. Problema dovezii darului manual a născut, uneori, dificultăţi în practică. Conform principiului statuat de art. 1169 vechiul C. civ., actori incumbit onus probandi, sarcina probei revine celui care invocă existenţa darului manual. Dovada darului manual se va face diferit, după cum sarcina probei incumbă donatarului sau donatorului. Astfel, dacă donatorul sau moştenitorii lui trebuie să facă dovada existenţei darului manual, pentru a obţine revocarea, raportul sau reducţiunea acestuia, ei nu se pot folosi de martori sau prezumţii, dacă valoarea darului depăşeşte 250 lei, decât dacă există un înscris sau un început de dovadă scrisă, fiind deci aplicabile dispoziţiile generale în materia probaţiunii, prevăzute de art. 1191 vechiul C. civ. Dacă însă moştenitorii solicită reducţiunea sau raportul donaţiilor, "prezentându-se cu un drept propriu", şi nu ca succesori în drepturi, ei pot dovedi existenţa darului manual cu orice mijloc de probă16. Dacă, dimpotrivă, donatorul sau moştenitorii săi neagă existenţa darului manual, donatarul se va prevala de dispoziţiile art. 1909 C. civ., conform cărora posesia de bună-credinţă a bunurilor mobile valorează proprietate, astfel că nu are nevoie de dovadă scrisă. Dacă donatorul sau moştenitorii acestuia invocă reaua-credinţă a donatarului, a cărui posesie este precară, echivocă, clandestină sau frauduloasă, aceştia pot face dovada diferit, după cum ceea ce se
14 15

C. Hamangiu, I. Rosetti-Bălănescu, Al. Băicoianu, op. cit., p. 480; D. Alexandresco, op. cit., p. 272. D. Chirică, op. cit., p. 149. 16 Fr. Deak, op. cit., p. 167.

1

mobile incorporale nu sunt susceptibile de tradiţiune, de predare materială şi, deci, nici nu pot face obiectul darului manual.

113. Donaţiile indirecte. Noţiune. O altă excepţie de la condiţia formei autentice a donaţiei este donaţia indirectă. Donaţia indirectă este liberalitatea între vii care se realizează pe calea unui alt act juridic decât donaţia. Ca şi în cazul donaţiei deghizate, ceea ce transformă acest act juridic într-o donaţie este intenţia liberală (animus donandi), dar spre deosebire de donaţia deghizată, în cazul donaţiei indirecte, actul juridic încheiat este un act real, perfect valabil, care exprimă voinţa reală a părţilor, şi nu un act simulat. Prin intermediul acestui act are loc o îmbogăţire a patrimoniului dobânditorului, realizată prin puterea intenţiei liberale a transmiţătorului, dar "independent de vreun dare, adică de vreo transmitere a unui drept real" din patrimoniul transmiţătorului în cel al dobânditorului, ci în puterea unui act juridic al transmiţătorului, încheiat cu intenţia de a procura celuilalt un folos gratuit19. Condiţii de validitate. Fiind în prezenţa unui alt act juridic decât donaţia, acesta nu trebuie să îndeplinească condiţiile de formă pentru validitatea donaţiei, respectiv condiţia formei autentice, exceptând cazul când forma autentică este o condiţie pentru însăşi valabilitatea actului respectiv. Pentru a fi valabil, acest act juridic trebuie să îndeplinească condiţiile de fond şi de formă prevăzute de lege pentru validitatea sa şi, întrucât reprezintă o liberalitate, trebuie să îndeplinească şi condiţiile de fond ale donaţiei. Actele juridice calificate donaţii indirecte. Actele juridice prin care se realizează deseori în practică o donaţie indirectă sunt: renunţarea la un drept, remiterea de datorie şi stipulaţia în folosul altei persoane. S-a apreciat20 că donaţia indirectă se poate realiza şi pe calea unui act juridic cu titlu oneros, în cazul în care una din părţi încheie contractul, în parte, cu titlu oneros, iar, în parte, cu intenţie liberală şi deci titlu gratuit. Renunţarea la un drept reprezintă o liberalitate numai dacă se face cu animus donandi, respectiv cu intenţia de a procura un avantaj unei alte persoane care are posibilitatea de a culege, în puterea legii, dreptul, în lipsa celui care renunţă. De exemplu: un moştenitor renunţă la succesiune, pentru ca partea sa să fie culeasă de ceilalţi moştenitori; un legatar renunţă la legat; un uzufructuar renunţă la uzufruct, pentru ca acesta să revină nudului proprietar etc. În acest caz, liberalitatea apare ca un accesoriu al renunţării, care este operaţia principală. Prin ea însăşi, renunţarea nu este o liberalitate; pentru a fi calificată astfel, trebuie să existe intenţia liberală a renunţătorului, care ea singură dă naştere unei donaţii indirecte21. De precizat că, dacă renunţarea la un drept se face în favoarea unei persoane indicate, ea trebuie să îmbrace forma autentică a donaţiilor, întrucât o asemenea renunţare reprezintă, de fapt, o acceptare a acelui drept, urmată de o transmitere cu titlu gratuit, care va fi supusă condiţiilor de formă ale donaţiilor22.

17 18

Trib. Suprem, decizia nr. 1515/1986, în R.R.D. nr. 6/1987, p. 66. Trib. Suprem, col. civ., decizia nr. 312/1958, în J.N. nr. 5/1958, p. 941, apud C. Turianu, op. cit., p. 107. 19 M.B. Cantacuzino, op. cit., p. 394. 20 Fr. Deak, op. cit., p. 155. 21 C. Hamangiu, I. Rosetti-Bălănescu, Al. Băicoinau, op. cit., p. 478. 22 M.B. Cantacuzino, op. cit., p. 394; Fr. Deak, op. cit., p. 156; I. Dogaru (coord.), op. cit., p. 358.

1

dovedeşte este un fapt material (care se va dovedi cu orice mijloc de probă) sau un contract de depozit, locaţiune, mandat etc., în acest caz aplicându-se regulile generale prevăzute de art. 1191 şi urm. C. civ. Pe aceeaşi direcţie, instanţa supremă s-a pronunţat că, dacă donatorul sau moştenitorii lui nu recunosc validitatea darului manual, sarcina probei le aparţine, ei urmând să dovedească faptul că donatarul a furat bunul sau acest bun se află în posesia frauduloasă sau precară a donatarului17, în această ipoteză donatarul trebuind să combată prin probe cele dovedite de donator sau moştenitorii lui18.

2 C. Dreptul se naşte în patrimoniul beneficiarului din momentul încheierii contractului. remiterea de datorie. All. 1630 alin. numită stipulant. fiind o donaţie indirectă. aceeași va fi soluția și în cazul decesului stipulantului intervenit anterior acceptării stipulației de către beneficiar (art. iar art. astfel că până în acest moment. cit. va fi exceptată de la regula formei autentice. el se va transmite moştenitorilor săi şi. Dacă beneficiarul-donatar acceptă dreptul născut din încheierea stipulaţiei. indiferent de acceptarea sau renunţarea beneficiarului la acest drept23. Constituind o donaţie indirectă. iar în acest caz devine o novaţie obiectivă sau dare în plată. beneficiarul putând cere direct promitentului executarea prestației în temeiul art. prin intermediul unui contract de asigurare sau poate îmbrăca forma unei rente viagere. referitoare la voinţa (liberală) de a stipula 23 24 C. realizând un folos gratuit. precum şi prin act de ultimă voinţă. debitorul îşi îmbogăţeşte patrimoniul său. să facă sau să nu facă ceva în folosul unei alte persoane care nu este parte în contract. 1995. Fr. 2 arată că remiterea de datorie poate fi cu titlu oneros sau cu titlu gratuit. 157. Stipulaţia în folosul altuia se realizează printr-un contract care conţine obligaţia unei părţi de a realiza o prestaţie în folosul unei alte persoane care nu este parte în contract. Potrivit definiţiei date de doctrină. pe când stipulaţia în favoarea altuia (sarcina impusă donatarului). Dacă se face prin acte între vii.Remiterea de datorie constă în renunţarea creditorului la valorificarea creanţei sale împotriva debitorului. 71.. să dea. cât şi tacit. aceştia vor putea accepta dreptul creat în folosul autorului lor. ce reprezintă valoarea dreptului de creanţă. cit. atunci donaţia directă. ea trebuie să se facă cu intenţia creditorului de a gratifica (motiv pentru care se numeşte şi «iertarea de datorie»). 1284 alin. stipulantul-donator poate revoca oricând donaţia24. Prin această renunţare. 70. cât şi o serie de condiţii proprii. ”are loc atunci când creditorul îl liberează pe debitor de obligația sa”. trebuie să respecte toate condiţiile de formă şi de fond pentru validitatea ei. Stătescu.Remiterea de datorie făcută cu scopul de a gratifica pe debitor se poate realiza prin acte între vii. 1 C. cu acordul acestuia. atât expres. 1629 alin. Donaţia devine irevocabilă numai din momentul acceptării. dreptul aflându-se deja în patrimoniul său și având caracter patrimonial. dintre donator şi donatar. numite terţ beneficiar. Civ.. mod de stingere a obligaţiei.). stipulaţia pentru altul va trebui să îndeplinească atât condiţiile generale de validitate ale contractelor. fiind o donaţie indirectă. Deak. dacă beneficirul nu acceptă stipulația. Stipulaţia pentru altul se poate face printr-o donaţie cu sarcini. civ. Stipulaţia pentru altul care conţine intenţia liberală a stipulantului. raport şi reducţiune. Bîrsan. p. Dacă stipulaţia pentru altul se realizează prin intermediul unei donaţii cu sarcini (sarcina impusă donatarului este în folosul unei terţe persoane – terţul beneficiar). Civ. op. adică de la data încheierii stipulaţiei. Dacă beneficiarul a decedat după încheierea contractului. remiterea de datorie este supusă celorlalte condiții de valabilitate ale donației cât și regulilor referitoare la revocare. stipulaţia pentru altul naşte în favoarea terţului beneficiar (donatarul) direct şi nemijlocit dreptul creat în folosul său încă de la data încheierii contractului între stipulant şi promitent. potrivit naturii actului prin care se realizează. întrucât renunţarea la datorie se poate face şi cu titlu oneros. Numită şi contractul în folosul altuia. Ed. p. . numită promitent. dreptul său este considerat a nu fi existat niciodată.. 2 C. tot astfel. C.. Fiind un contract. trebuie să îndeplinească condiţiile de fond ale donaţiilor şi să nu cuprindă clauze incompatibile cu principiul irevocabilităţii. 1 Potrivit art.. op. remiterea nu poate avea loc decât între creditor şi debitor. 1286 alin. dispune ca cealaltă parte. stipulaţia pentru altul este contractul prin care o parte. Pentru ca remiterea să constituie o donaţie indirectă. Bucureşti. 158. îşi consolidează dreptul său cu efect retroactiv de la data naşterii lui. dar anterior acceptării. Stipulaţia pentru altul va reprezenta o donaţie indirectă numai dacă dreptul în folosul beneficiarului s-a născut din intenţia animus donandi a stipulantului.

Dogaru (coord. părţile pot recurge la simulaţie din cu totul alte motive decât fraudarea terţilor29 sau eludarea unor dispoziţii imperative ale legii. p. Civ. este cel care stabileşte adevăratele raporturi juridice dintre părţile contractante. Drept civil român. III. aparent între alte persoane (donaţia prin interpunere de persoane). precumpănitoare în raport cu voinţa externă. interne27.).. op. ca şi cum între părţi ar fi intervenit o adevărată vânzare. două contracte. altceva şi sunt susceptibile de a produce efecte juridice distincte. cât şi între moştenitorii acestora. de vânzare-cumpărare). cit. Bucureşti.(art. în sistemul nostru. Dogaru. Este necesar ca beneficiarul să fie determinat sau determinabil la data încheierii stipulației și să existe la data la care promitentul trebuie să execute obligația. stipulația poate fi revocată atâta timp cât acceptarea beneficiarului nu a fost comunicată stipulantului sau promitentului. cit. poate fi analizată numai dacă primeşte considerarea unei situaţii juridice la baza căreia se află teoria actului juridic general şi teoria actului juridic civil în special25. Astfel. dacă nu şi în privinţa formei. Donaț iile simulate. Ed. 75. public. ca operaţiune juridică complexă. acest drept nefiind recunoscut moștenitorilor sau creditorilor săi. care conţine voinţa reală a părţilor. Simulaţia se deosebeşte atât de viciile de consimţământ.. 29 A se vedea Bedarride. p. op. p. Simulaţia. cu condiţia de a fi valabil încheiată. 1287 alin. Donaţiile deghizate sunt donaţiile ascunse. 1. 174. vol. Simulaţia se clădeşte pe două operaţii juridice. În acest caz. Simulaţia presupune existenţa simultană a două contracte între aceleaşi părţi: un contract public şi aparent. şi un contract secret. Craiova. Drept civil. Donațiile deghizate. 1286 alin. În materia donaţiilor. C. I. cât şi de înşelăciunea comisă în dauna terţilor. p. 121. care fiecare exprimă. Majoritatea doctrinei şi jurisprudenţei consideră că simulaţia. Civ. iar pe de altă parte. 1257. t.). simulaţia nu este o cauză de nulitate. care exprimă o aparenţă juridică necorespunzătoare realităţii. mascate printr-un contract aparent. Europa. Tratat. Condiţiile de validitate ale donaţiilor deghizate. Revocarea produce efecte de la data la care ajunge la promitent. O donaţie deghizată sub forma unui contract cu titlu oneros va fi lovită 25 26 I. revocarea nu poate opera însă fără acordul promitentului atunci când acesta din urmă are un interes în executarea stipulației. încheiat anterior sau concomitent cu contractul aparent. apud I. ea este o aplicaţie a principiului voinţei reale. 176. în caz contrar stipulația va profita stipulantului. donaţia este deghizată printr-un contract de vânzare-cumpărare. Ed. întrucât. C. 1285 C. 1996. 28 A se vedea I. în ultimă instanţă. p. 114. nu este sancţionată cu nulitatea. Dogaru (coord. All Beck. public. dar l-au deghizat printr-un contract aparent. cu titlu oneros. De cele mai multe ori. cel puţin în privinţa celorlalte condiţii. op. Actul secret.). Bîrsan. socială28. întrucât părţile au consimţit liber la realizarea unui act secret şi a unei aparenţe juridice date de un alt act. Idei producătoare de efecte juridice. Prin ea însăşi. no. Traité du dol et de la fraude.Potrivit art. Stătescu. fără a agrava însă sarcina promitentului (art. 27 A se vedea I.). întrucât se ascunde însăşi natura juridică a contractului încheiat (părţile au încheiat în realitate un contract de donaţie. O liberalitate ascunsă sub forma şi aparenţa unui contract cu titlu oneros este însă lovită de nulitate ori de câte ori simulaţia ar avea drept scop eludarea unor dispoziţii legale imperative. Deghizarea este totală26. contractul public. aparent prezintă o situaţie juridică bazată pe contractul de vânzare-cumpărare. donaţia.. cit. . 1 în folosul altei persoane şi la persoana beneficiarului (donatarului).). donaţia deghizată va fi valabilă şi va produce efecte juridice atât între părţi. 2 C. prin simulaţie se urmăreşte ascunderea unei donaţii (actul secret) printr-un contract aparent cu titlu oneros (donaţia deghizată) sau ascunderea adevăratului donatar prin încheierea unui contract public. Dogaru (coord. 165. Stipulantul este singurul care poate revoca stipulația. în plan voliţional.

Deak. moştenitorii rezervatari ai donatorului. Acţiunea prin care se urmăreşte a se demonstra caracterul simulat al donaţiei este acţiunea în simulaţie. Alexandresco. trebuie consideraţi terţi faţă de contractul încheiat de autorul lor. raport etc). nr. 30 Trib. Dogaru (coord. dacă acest contract nu întruneşte toate condiţiile pentru a fi valabil el însuşi. în R. Drept consecinţă. 199. cu condiţia moștenitorul care o invocă să nu fi consimţit la încheierea contractului. În acest caz. I.. urmăreşte eludarea dispoziţiilor legii cu privire la rezerva succesorală. p. va trebui să îndeplinească condiţiile legale necesare pentru validitatea lui (atât condiţii de fond. pe care o micşorează corepunzător prin donaţia respectivă. op. Actul care ascunde donaţia. 151. clauze incompatibile cu principiul irevocabilităţii. moştenitorii vor putea face dovada simulaţiei prin orice mijloc de probă. 198. 79. op. Terţii (în materia simulaţiei. în categoria terţilor sunt incluşi şi succesorii cu titlu particular. b C. 1855/1968. Deseori. 304. 4 și art. conferit de lege.Contractul care deghizează donaţia va trebui să îndeplinească atât condiţiile generale de validitate ale oricărui contract cât şi condiţiile de fond pentru validitatea donaţiei (capacitate. civ.R. decizia nr. inclusiv părţile contractante. care poate fi introdusă de orice persoană interesată. şi creditorii chirografari ai părţilor) vor putea să dovedească simulaţia prin orice mijloc de probă. 167. cit. cât şi condiţii de formă). op. 32 Fr.). cit. instituie o prezumţie relativă în favoarea acestora.. scopul acestei acţiuni este de a înlătura efectele contractului aparent (cu titlu oneros). 1091 alin.cu ajutorul probei testimoniale şi al prezumţiilor. uzului. Aşadar. în cazurile şi în condiţiile admise de lege. pentru a o supune raportului sau reducţiunii sau pentru a cere revocarea. întrucât ei nu se prezintă în calitate de continuatori ai persoanei defunctului.. inclusiv martori şi prezumţii. în cazul în care a fost folosită pentru a încălca rezerva succesorală a moştenitorilor rezervatari ai donatorului. Bîrsan. p. 31 1 de nulitate ori de câte ori va avea o cauză ilicită sau imorală 30 sau când scopul simulaţiei este de a realiza o liberalitate prohibită de lege. 1 lit. întrucât faţă de terţi. pentru a produce efecte numai donaţia. pe lângă condiţiile de fond pentru valabilitatea donaţiei. abitației sau în schimbul întreținerii pe viață ori a unei rente viagere. 1191 şi urm. p. deşi forma este cerută de lege numai ad probationem. ci în virtutea unui drept propriu. cit.D. donaţia deghizată are drept scop gratificarea anumitor persoane. prin acest procedeu complex al simulaţiei. Stătescu. şi nu ad validitatem. pot dovedi simulaţia prin orice mijloc de probă.. în acest caz. Reuşita acţiunii în simulaţie nu validează însă contractul secret. în dauna moştenitorilor rezervatari ai donatorului care. o cauză licită. C. Bucureşti. civ. vechiul C. civ. art.. Dacă simulaţia a fost utilizată pentru fraudarea legii precum și atunci când are character ilicit. 33 C. "contractul are valoare unui fapt juridic"33. care urmăresc dovada existenţei unei donaţii deghizate. dreptul la rezerva succesorală. potrivit căreia actele de înstrăinare cu titlu oneros făcute în favoarea unui descendent sau ascendant privilegiat sau a soțului supraviețuitor reprezintă donaţii scutite de raportul succesoral. Acceptarea donaţiei se va putea face şi tacit31. cât şi succesorii lor universali şi cu titlu universal pot dovedi simulaţia prin contraînscris (contractul secret) şi. D. actul prin care se disimulează donaţia trebuie să respecte condiţiile de formă cerute pentru valabilitatea lui. 1292 C. sub sancţiunea nulităţii absolute32. cit. pentru ei contractul fiind un simplu fapt juridic (art. revocarea în cazurile expres prevăzute. p. potrivit art. Părţile din contract. op. 1150 alin. . Pentru a uşura dovada simulaţiei. 7/1969. reducţiune. orice persoană interesată. Dovada donaţiilor deghizate. p. dacă actul de înstrăinare s-a făcut cu rezerva uzufructului.). însă înainte de moartea donatorului (în acest caz nu ar mai exista acordul de voinţe).

108. Nerespectarea formei autentice a contractului de donaţie este sancţionată cu nulitatea absolută. dacă donația are ca obiect un drept real imobiliar. Ed. Bucureşti... de asemenea. ci numai persoana donatarului. care poate fi dovedită prin orice mijloc de probă.Condiţii de validitate. poate fi invocată de orice persoană interesată şi trebuie invocată din oficiu de instanţa judecătorească şi nu poate fi acoperită prin confirmare. în deplinătatea facultăţilor mintale. iar prin contractul de donaţie secret se precizează adevăratul beneficiar al donaţiei. Acest text legal stabileşte o prezumţie relativă în privinţa donaţiilor făcute acestor persoane prezumate a fi interpuse. indiferent de persoana donatorului sau a donatarului. 2237/1956. ele încheie.. dovada existenţei unei donaţii nu poate fi făcută cu martori. civ. indivizibil. Contractul poate fi încheiat atât personal. respectiv adevăratul donatar. 800/1963. descendenții și soțul persoanei incapabile precum și ascendenții și descendenții soțului acestei persoane. Tratat de drept procesual civil. pentru a cărui valabilitate este necesară forma autentică. cit. De regulă. Între prezenţi. S. Pentru a fi valabilă. Turianu. cit. 1973. astfel că acesta trebuie să îndeplinească toate condiţiile de fond şi de formă prevăzute de legiuitor pentru validitatea donaţiei. părţile nu urmăresc să ascundă natura juridică a contractului intervenit. p. Redactarea contractului în formă autentică "nu-l pune la adăpost de acţiunea în anulare pentru lipsa de capacitate". chiar dacă există un început de dovadă scrisă36. Nulitatea absolută a donaţiei este imprescriptibilă. Sunt reputate ca persoane interpuse ascendenții. Întrucât cerinţa formei autentice este reglementată prin dispoziţii imperative. Științifică. Zilberstein. fie făcute în numele unor persoane interpuse. Suprem. p. în mod aparent. decizia nr. ținut în format electronic. apud C. Reprezentând un act de dispoziţie. în LP nr. I. donatorul poate reveni oricând asupra donaţiei34.N. poate fi indus în eroare asupra capacităţii donatorului35. 6/1964. C. tot un contract de donaţie. .. nr. deoarece până la autentificare. Viciul de formă nu poate fi confirmat de către donator și nici nu poate fi acoperit prin executarea 34 35 Trib. Turianu. p.. 1120. p. p. sub sancţiunea nulităţii absolute. 116. Stoenescu. fără a fi necesară înscrierea în fals. 9/1957. contractul este valabil încheiat şi produce efecte din momentul exprimării consimţământului ambelor părţi. Potrivit art. transferul dreptului va opera numai de la data intabulării dreptului în Cartea funciară. nefiind suficient consimţământul luat anterior autentificării actului. 314. Notarul care procedează la autentificarea actului este obligat să înscrie de îndată donația în registrul național notarial. civ. col. ambele părţi fiind prezente simultan la încheierea contractului. dispoziţiile în favoarea unui incapabil sunt anulabilenule. decizia nr. cele două acte formând un tot unitar. 36 Trib. fie că sunt deghizate sub forma unui contract oneros. cât şi prin mandatar. în J. şi aceasta întrucât valabilitatea autentificării unui act este condiţionată de existenţa chiar la data autentificării a consimţământului părţilor. mandatul trebuie să fie special şi dat tot în formă autentică. 992 C. vol. Consimţământul părţilor trebuie luat de notar în chiar momentul autentificării actului de donaţie. op. col. Încheierea contractului de donaț ie. deoarece cel care instrumentează încheierea contractului nu are competenţa de a constata că donatorul este capabil. donaţia prin interpunere de persoane trebuie să îndeplinească toate condiţiile de fond ale donaţiei. se recurge la interpunere de persoane atunci când se urmăreşte gratificarea unei persoane incapabile (incapacitate absolută sau relativă) de a primi donaţii. Întâlnim donaţia simulată prin interpunere de persoane atunci când contractul de donaţie aparent se încheie între anumite persoane. Admisibilitatea oricăror mijloace de probă se impune. condiţii care sunt analizate în raport de adevărata persoană a donatarului. Suprem. 1 115. 108. Întrucât prin această formă de simulaţie. civ. în scopul informării persoanelor ce justifică un interes legitim. Dacă contractul se încheie printr-un singur act. 163. în formă autentică. I. Donaț iile prin interpunere de persoane. op.

apreciem că este necesar să distingem. 133. p. este valabilă şi fără respectarea formei autentice. p. p. având în vedere dispoziţiile art. op. dă naştere unei obligaţii naturale în persoana moştenitorilor care.). pentru însăşi valabilitatea ei. nulă din cauza viciilor de formă sau din alte cauze de nulitate absolută. fiind executată de bunăvoie. nulitatea capătă un caracter relativ. 37 38 C. 130. moștenitorii donatorului pot confirma în mod valabil donaţia autorului lor. în privinţa formei. Cantacuzino. fără a mai fi permisă repetiţiunea 40. op. Unele instanţe au apreciat că înzestrarea copiilor.000 lei.Succesori. apud C. cit. Practica judiciară a pronunţat soluţii contradictorii cu privire la forma înzestrării copiilor de către părinţi. nulitate ce nu poate fi înlăturată în nici un fel. 1011 C. Deak. decizia nr. 41 Trib.. Fr. op. 1011 C. 1010 C.000 lei. Dacă contractul de donaţie se încheie prin două acte separate. Chirică (op. op. p. de îndată ce a fost executată. ci trebuie să îmbrace forma autentică. apreciem că aceasta nu trebuie să îmbrace forma autentică ad validitatem. se transformă într-o obligaţie civilă. decizia nr. Suprem. Au fost autori care au susţinut că donaţia nulă absolut din cauza nerespectării formei autentice. în deplină cunoştinţă de cauză a viciului contractului. Trib. Alexandresco. 390. De asemenea. p. fiind necesară o novaţie39. 116. confirmarea nefiind suficientă.148). Dogaru (coord. succesive. atât oferta de donaţie. p. nici dacă există un început de dovadă scrisă. cit. cit. Părerea contrară a avut însă o mai mare aplicabilitate practică. astfel că "darea în folosinţă a unor imobile fără respectarea dispoziţiilor legale. cât şi acceptarea acesteia trebuie să îmbrace forma autentică. 104/1995.. secţia civilă. 117. 1187 și art. În privinţa succesorilor donatorului. 148. 39 D. este necesară numai tradiţiunea bunului. fără a mai da dreptul repetiţiunii38. .. sub sancţiunea nulităţii absolute. civ. 208. fără ca prin această renunțare să se prejudicieze drepturile terților”. după cum înzestrarea are ca obiect bunuri mobile sau bunuri imobile. I. în lumina dispoziţiilor art..A. secţia civilă. Alături de alţi autori42. cit. aceasta nu se mai poate realiza pe cale de excepţie sub forma darului manual. 344. Sancţiune. 42 D. Încheierea contractului de donaţie între absenţi. 40 A se vedea jurisprudenţa citată de D. op. nulitatea absolută nu poate fi acoperită nici prin procesul-verbal încheiat cu ocazia transcrierii actului sub semnătură privată ce reprezintă donaţia unui imobil. Nulitatea relativă. Suprem. Potrivit acestui text de lege. p. decizia nr. aceste bunuri putând face obiectul darului manual. 1 voluntară sau prin confirmare37. dovada donaţiei nu poate fi făcută cu martori. Această opinie a fost combătută. op. cit. civ. cum s-a susținut în doctrină. care să se transforme într-o obligaţie civilă prin executare voluntară. p. în caz contrar fiind nulă absolut. conform acesteia înzestrarea unui copil de către părinţi. susţinându-se că transformarea obligaţiei naturale într-o obligaţie civilă este contrară regulii confirmatio nihil dat novi. în Repertoriu 1969-1975. dacă înzestrarea are ca obiect bunuri imobile sau bunuri mobile cu o valoare mai mare de 25. 2396/1972. 1231/1971.. civ. având caracterul unei donaţii.. Chirică. conform art. pentru valabilitatea căruia.. Galaţi. nu poate fi făcută decât prin act autentic. Dacă înzestrarea copiilor are ca obiect bunuri mobile cu o valoarea de până la 25." nu poate fi considerată decât o "simplă îngăduinţă" ce poate fi oricând revocată41. Contractul de donaţie nul pentru nerespectarea condiţiei formei autentice nu poate servi ca just titlu pentru uzucapiunea de 10 până la 20 de ani. Turianu. cit.: ”Confirmarea unei liberalități de către moștenitorii universali ori cu titlu universal ai dispunătorului atrage renunțarea la dreptul de a opune viciile de formă sau orice alte motive de nulitate. Codul civil nu admite o obligaţie naturală a părinţilor de a-şi înzestra copiii.B. M. sub sancţiunea nulităţii absolute. a cărei nulitate nu a fost invocată în timpul vieţii autorului. În acest caz. iar confirmarea poate rezulta din executarea voluntară realizată de moştenitori. 115. nu şi forma autentică. cit. fiind o obligaţie naturală.

cit. regulilor ce guvernează actele prin care acestea se realizează. Al. actul estimativ este valabil şi dacă se face prin act sub semnătură privată. sau de mandatarii acestora. Aceeaşi va fi soluţia şi în cazul în care acceptarea donaţiei nu îi este notificată donatorului în timpul vieţii sale sau atâta timp cât acesta este deplin capabil.. numai efectele acestui acord de voinţe fiind amânate până la momentul la care donatarul ia cunoștință de acceptare 44 . 220. acesta este cel al acceptării ofertei de donație de către donatar. I. în parte. 1011 alin.. Alexandresco. Băicoianu.. donaţia. Un caracter principal al donaţiei este irevocabilitatea. 1). aceasta constituie o revocare tacită43. Acceptarea donaţiei trebuie făcută înaintea morţii donatorului sau pierderii capacităţii acestuia. Sancţiunea nerespectării întocmirii actului estimativ este nulitatea absolută a contractului de donaţie conform art. p. astfel. dacă contractul s-a încheiat prin mandatari. Este considerentul pentru care este suficient ca donatarul să fie în viață și capabil la data acceptării ofertei de donație. Alături de principiul irevocabilităţii ce caracterizează contractele în general. art.Cât privește momentul încheierii contractului. acceptarea poate fi în mod valabil comunicată și de moștenitorii donatarului (art. 767. Pe de altă parte. cu condiţia de a fi semnat atât de donator. iar dacă decesul său intervine ulterior acceptării și anterior comunicării acceptării donatorului. 1011 alin. 3. până în momentul în care îi este notificată acceptarea ofertei sale. conform opiniei dominante exprimate în doctrină preluată și de actualul legiuitor. Condiţia întocmirii unui înscris estimativ în cazul donaţiei de bunuri mobile. cit. care se încheie valabil prin tradiţiunea bunului. 1013 alin. dispune că bunurile mobile care constituie obiectul donației trebuie enumerate și evaluate într-un înscris. această condiţie nu se aplică nici celorlalte excepţii de la regula formei autentice a donaţiei (donaţiile indirecte şi donaţiile deghizate). 45 D. 3 C. Secț iunea a 5-a – Alte condiț ii de valabilitate ale contractului de donaț ie 118. în privinţa formei. în caz contrar oferta de donaţie devine caducă şi contractul nu se mai poate încheia. dar şi într-un act separat. civ. când se realizează prin act separat.. de asemenea. condiţia mai are şi scopul de a garanta exerciţiul unor drepturi eventuale. Deak. . împiedicând pe donator de a reţine o parte din bunurile donate şi de a revoca astfel. 1 Donaţia nu obligă pe donator şi nu produce efecte juridice decât din momentul în care acceptarea donatarului a fost comunicată donatorului (1013 alin. revocare ce poate fi expresă sau tacită. ca de exemplu. Dacă donatorul a vândut bunul ce face obiectul ofertei de donaţie înainte de a-i fi comunicată acceptarea. reîntoarcerea bunurilor donate în patrimoniul donatorului în anumite condiţii45 etc. întrucât acestea sunt supuse. Hamangiu. Principiul irevocabilităţii. Rosetti-Bălănescu. ca moment al realizării consimţămintelor ambelor părţi în vederea încheierii actului. op. 131. donatorul poate oricând revoca oferta sa de donaţie. p. Condiţia întocmirii actului estimativ nu se aplică în cazul darului manual. op. 2). Fr. Cuprinsul actului estimativ. Dacă donaţia are ca obiect bunuri mobile corporale sau incorporale. p. cit. Scopul acestei formalităţi este de a consolida principiul irevocabilităţii donaţiilor. legea consacră pentru donaţii un 43 44 C. 119. Înscrisul estimativ trebuie să cuprindă descrierea individuală a bunurilor. cât şi de donatar. op. cât şi o evaluare a acestora şi poate fi cuprins în însuşi contractul de donaţie. Interdicţia ca donaţia să cuprindă clauze incompatibile cu principiul irevocabilităţii. la care poate da naştere donaţia.

civ.B. cit. ”donația nu este valabilă atunci când cuprinde clauze ce permit donatorului să o revoce prin voința sa”. Întrucât textul de lege face referire numai la condiţia potestativă. 141. "ci însăşi esenţa contractului. Art. 1015 alin. op. 1015 C. el a permis donaţiile. op. 397. 2 lit. Reglementarea acestui principiu are drept scop protejarea donatorului. irevocabilitatea are drept scop limitarea facultăţii de a dispune cu titlu gratuit. trebuie transmis în aşa fel încât donatorul să nu-şi rezerve nici direct. şi nu de voinţa donatorului. condiţia cazuală depinde de hazard. astfel că revocarea donaţiei este determinată de realizarea sau nerealizarea condiţiei. fiind o condiţie de validitate pentru formarea lui (irevocabilitate de gradul II)"48. Deak. op. Cât priveşte donaţia afectată de o condiţie mixtă. 331 48 Fr. Aexandresco. chiar dacă nu sunt prevăzute în contract întrucât există o limitare a acestor datorii. în sensul că irevocabilitatea priveşte nu numai efectele donaţiei.Inserarea în contract a unor clauze incompatibile cu principiul irevocabilităţii donaţiei se sancţionează cu nulitatea absolută a donaţiei. aceasta este valabilă. întrucât posibilitatea revocării donaţiei în funcţie de pura voinţă a donatorului echivalează cu menţinerea permanentă (sau pentru o perioadă îndelungată de timp) a stării de incertitudine cu privire la dreptul transmis. op. Irevocabilitatea donaţiilor are un caracter special. 2 lit. 2. p. M. prin art. Într-adevăr. Condiţiile potestative. condiţia de a plăti un pasiv nedeterminat. clauza ca donatorul să dispună în continuare de bunul donat.. cit. 381. fie chiar cu termen sau condiţional. G. . este lovită de nulitate absolută donația care este afectată de o condiție a cărei realizare depinde exclusiv de voința donatorului. Prin datorii prezente puse în sarcina donatarului se înţeleg numai acelea care au o dată certă anterioară donaţiei 49. civ. întrucât realizarea condiţiei nu depinde numai de voinţa uneia dintre părţi. legiuitorul fiind favorabil înstrăinărilor cu titlu oneros şi ostil celor cu titlu gratuit. de întâmplare.B. Donaţia este revocabilă numai în cazurile prevăzute expres de lege. 1015alin. însă. 2 C. pentru a pune o piedică care să facă exerciţiul acestei facultăţi cât mai greu46. fie suspensivă. Potrivit art. D. le-a declarat irevocabile. 219. sancționează cu nulitatea absolută și donația afectată de sarcina donatarului de a plăti datoriile pe care donatorul le-ar contracta în viitor. cit. ci şi de voinţa unei alte persoane. p. op.. rezultă că donaţia poate fi valabil afectată de o condiţie cazuală (a cărei realizare depinde numai de hazard). dacă valoarea maximă a acestora nu este determinată în contract. irevocabilitatea donaţiei are şi scopul de a asigura siguranţa circuitului civil. p. b C. Cantacuzino. Potrivit acestuit text de lege.. Donatorul poate impune donatarului plata unor datorii sau îndeplinirea unor sarcini existente și determinate în momentul încheierii contractului. p.. ci numai că dreptul.. 370. deoarece nu putea să împiedice pe proprietar să dispună de bunul său. Plata datoriilor sau sarcinilor nedeterminate. mai accentuat decât forţa obligatorie a contractelor. în acest caz. op. posibilitatea "de a nimici sau înlătura prin propria voinţă efectele transmisiunii. Alexandresco. donaţia capătă un caracter oneros. nici indirect. Clauze incompatibile cu principiul irevocabilităţii. Sancţiunea nerespectării acestei interdicţii este nulitatea absolută a donaţiei. civ. a C. 1015 alin. Cantacuzino. p. iar donatarul nu se poate sustrage de la executarea acestora. Aceste clauze sunt prevăzute în art. suspensivă sau rezolutorie. pe care donatorul nu le poate mări după încheierea contractului. Petrescu.. cit. Pe de altă parte. ceea ce ar pune pe donatar într-o condiţie de dependenţă pe care legea o socoteşte incompatibilă cu ideea libertăţii"47. civ. în acelaşi timp. fie rezolutorie. cit. 1. cit. Această interdicţie are la bază intenţia legiuitorului de a exclude posibilitatea donatorului de a 46 47 D. particular. care trebuie să fie conştient că micşorarea patrimoniului său este definitivă şi irevocabilă.: condiţiile potestative. 49 M. Irevocabilitatea nu înseamnă că transmisiunea dreptului ce face obiectul donaţiei nu poate fi supusă unui termen sau unei condiţii..P. 1 principiu special al irevocabilităţii. p.

3. civ. I. fie atât donatarului. dacă obligaţia donatarului constă în plata unui pasiv viitor nedeterminat al donatorului. donaţia este nulă absolut. Studiu de doctrină şi jurisprudenţă. Potrivit art. neputând fi prezumată sau dedusă din anumite împrejurări. Dreptul de reîntoarcere ia naştere fie prin predecesul donatarului. trebuie îndeplinite formalitățile de publicitate necesare pentru opozabilitate față de terți. 1016 alin. deoarece donatorul. 69. Reîntoarcerea convenţională a fost numită în doctrină şi «dreptul de reîntoarcere» sau «dreptul de reversiune». nu mai poate mări acest pasiv. Chirică. dacă donația privește drepturi supuse publicității. atât pentru dreptul donatarului cât și pentru dreptul de reîntoarcere convențională. d C. 2. Al. p. a cărei realizare nu depinde de voinţa donatorului. ci de hazard. Clauze compatibile cu principiul irevocabilităţii donaţiilor. donația este nulă dacă permite donatorului să dispună în viitor de bunul donat. fie prin predecesul donatarului şi al 50 51 D. 52 P. Băicoianu. distingem după cum pasivul viitor este determinat sau nedeterminat.. este necesară încheierea unui alt contract de donaţie. 1 revoca indirect donaţia prin "golirea acesteia de conţinut" prin obligarea donatarului la plata unor datorii viitoare. însă în materia donației. Reîntoarcerea convenţională a bunului donat. Când donatorul şi-a rezervat dreptul de a dispune de toate bunurile ce formează obiectul donaţiei.Cât privește donaţia care cuprinde obligaţia donatarului de a plăti datorii sau sarcini viitoare. chiar dacă donatorul a decedat fără să fi dispus de acele bunuri. 2 lit. în Dreptul nr. Aceste bunuri nu se cuvin donatarului niciodată.1943. Perju. donaţia este nulă în întregime. donaţia este nulă cu privire la acel obiect sau la acea sumă. Potrivit alin. dar este necesar ca stipularea clauzei de reîntoarcere să fie clară şi precisă (ea nu reprezintă o cauză legală de revocare a donaţiei52). ea trebuie stipulată expres. Fiind o condiţie rezolutorie. 3. fie pentru cazul când atât donatarul cât şi descendenţii săi ar predeceda donatorului". 120. un asemenea drept contravine principiului irevocabilității și este prohibit. O clauză compatibilă cu principiul irevocabilităţii este convenţia prin care părţile stipulează că bunul donat se va reîntoarce la donator. această clauză este o condiţie rezolutorie cazuală. astfel încât voinţa donatorului să fie neîndoielnic exprimată. De câte ori donatorul şi-a rezervat prin donaţie dreptul de a dispune de un anumit bun sau de o sumă de bani. nulitatea operează numai în privința acestei părți. care încetează de a mai fi nesigur. iar dacă donatorul doreşte gratificarea donatarului cu aceste bunuri. Bunurile asupra cărora donatorul şi-a rezervat dreptul de a dispune de ele nu fac parte din donaţie. dacă și-a rezervat dreptul de a dispune numai de o parte din bunurile donate. libere de a supune donaţia unei condiţii suspensive sau rezolutorii. Prin natura sa. ci prin convenţia părţilor. vol. Dreptul de denunțare unilaterală poate fi inserat valabil în alte contracte. 1015 alin. 468. Dreptul donatorului de a denunța unilateral contractul. Socec. cât şi descendenţilor săi. civ. chiar dacă la moartea lui. Drept civil român. Donația este nulă absolut dacă donatorul și-a rezervat dreptul de a denunța unilateral contractul. Sinteză teoretică a jurisprudenţei instanţelor din circumscripţia Curţii de apel Suceava în domeniile dreptului civil şi dreptului procesual civil. prin voinţa lui. bunurile se transmit moştenitorilor la moartea sa.. În acest caz. donatorul nu ar lăsa datorii51. 7/1998. art. Bucure]ti. op. Astfel. dispune că "contractul poate să prevadă întoarcerea bunurilor dăruite. iar dacă donatorul nu a dispus de ele în timpul vieţii. dacă acesta va supravieţui fie numai donatarului. II. p. p. nedeterminate la data contractării50. legea nu cere o formă solemnă. donaţia este valabilă. Ed. cit. fiind perfect valabilă şi posibilă. astfel că obligaţia donatarului nu este contrară principiului irevocabilităţii. (1) C. 146. Rosetti-Bălănescu. donaţia nu este revocată prin voinţa donatorului. fie pentru cazul când donatarul ar predeceda donatorului.: dacă obligaţia donatarului constă în plata unui pasiv viitor determinat. . Donaţia făcută sub rezerva de a dispune de bunul donat.

402-406. iar revocarea donaţiei are loc atunci când a murit ultimul descendent al donatarului. Donaţia este revocată la îndeplinirea condiţiei. după cum ne aflăm în perioada anterioară îndeplinirii condiţiei (pendente conditione) sau după îndeplinirea condiţiei (eveniente conditione). cât şi descendenţii acestuia au decedat înaintea donatorului). în timp ce nuda proprietate 53 D. 121. Efectele dreptului de reîntoarcere convenţională. Alexandresco. în timpul vieţii donatorului. Art. prin renunţarea expresă sau tacită. Dacă donatarul nu are descendenţi. eveniente conditione. a. se presupune că reîntoarcerea are loc la predecesul donatarului faţă de donator. . b. cit. Clauza de inalienabilitate. Uzufructul poate fi dat unei persoane. urmând ca uzufructul să fie păstrat de donator sau să fie înstrăinat de acesta unei alte persoane. Astfel. 626-629 C. dobânditorul de bună-credinţă a dobândit proprietatea astfel că donatarul va restitui valoarea bunurilor donate. întrucât donatarul nu poate transmite mai multe drepturi decât are el însuşi (conform principiului nemo plus iuris ad alium transferre potest. În cazul în care moştenitorii donatarului refuză restituirea bunului donat.Încetare. 1 descendenţilor săi. donaţia va fi revocată cu efect retroactiv. dreptul donatarului se consolidează retroactiv. 1016 C. survenit în timpul vieţii donatorului. Întoarcerea bunurilor donate la donator fiind efectul condiţiei rezolutorii exprese prevăzute în contract. b) în cazul predecesului donatarului şi al descendenţilor săi faţă de donator. şi anume: a) în cazul predecesului donatarului faţă de donator. iar nuda proprietate alteia. quam ipse habet). bunurile donate reîntorcându-se în patrimoniul donatorului. Dacă donaţia are ca obiect bunuri mobile corporale şi acestea au fost înstrăinate de donatar pendente conditione. op. prevede două cazuri în care poate avea loc reîntoarcerea convenţională. fiind considerat un drept pur şi simplu de la încheierea donaţiei. strănepoţi etc). donatorul are deschisă calea acţiunii în revendicare chiar şi împotriva terţului dobânditor al bunului53. resolvitur ius accipientis. Prin descendenţi se înţeleg atât copiii donatarului. Dacă evenimentul condiţie s-a împlinit (donatarul sau atât donatarul. va produce efecte diferite. cât şi prin acte mortis causa. Civ. drepturile constituite de donatar în favoarea unor terţi desfiinţându-se cu efect retroactiv (ex tunc). Cazuri. se produce de drept.. inclusiv donatarului. Atunci când condiţia rezolutorie nu se realizează. fără a avea relevanţă că donatarul are sau nu descendenţi. pendente conditione. Dacă în contractul de donaţie s-a stipulat clauza de reîntoarcere a bunului donat. libere de orice sarcini.Este valabilă donația ce are ca obiect numai nuda proprietate a bunului donatorului. civ. cât şi cu titlu gratuit. deoarece acest drept aparţine donatorului şi acesta îl poate transmite atât cu titlu oneros. cât şi descendenţii de grad mai îndepărtat (nepoţi. conform regulii resoluto iure dantis. fără a se preciza în ce condiţii. anterior îndeplinirii condiţiei rezolutorii. Persoana dispărută este prezumată în viaţă. 121. p. Donatorul poate impune donatarului prin contract obligația de a nu înstrăina bunul donat cu condiția ca această clauză să îndeplinească condițiile generale de valabilitate ale clauzei prevăzute de art. astfel că dispariţia donatarului sau a donatarului şi a descendenţilor săi nu conduce la reversiunea bunului donat. anterior îndeplinirii condiţiei rezolutorii. Această clauză reprezentând o condiţie rezolutorie. donatarul este proprietar şi poate transmite dreptul său sub condiţie atât prin acte inter vivos. Dobânditorul va avea însă un drept supus condiţiei rezolutorii. Dreptul de reversiune poate înceta. De asemenea este valabil contractul de donație ce are ca obiect uzufructul unui bun al donatorului. dreptul de reversiune se naşte la decesul acestuia.

incapacittea de a dispune se apreciază în raport cu donatorul. 3 C. . substituţia fiedicomisară apărând astfel ca o ordine succesorală impusă de donator donatarului. fiecare liberalitate trebuie să îndeplinească condițiile de validitate ale donației. Conform art. 2 C. 54 M. Instituitul se va comporta ca un fiduciar. drept pe care. C. 993 C. 999 C. către doi beneficiari succesivi. Substituţia fideicomisară nu se confundă cu fideicomisul simplu sau cu substituţia vulgară. astfel că donaţia se face în favoarea unei persoane capabile. 994 alin. Întrucât un astfel de contract cuprinde două liberalități. care culege dreptul transmis prin moştenire de la donatar. instituitul nu poate dispune de acestea prin acte juridice de dispoziție. Substituţia fideicomisară cuprinde două liberalităţi succesive (donații). Astfel. prevăzute de art. Potrivit art. donatarul. 996 alin. art. făcută în favoarea unei persoane incapabile de a primi prin donaţie la momentul încheierii actului. instituitului i se aplică în mod corespunzător dispozițiile legale referitoare la fiduciar. la decesul său.122. Fideicomisul simplu reprezintă o liberalitate unică. unui terț desemnat tot de donator numit substituit. primul beneficiar54. dintre care primul.. aceasta să fie primită de o altă persoană. civ.. potrivit art. op. îl va exercita în beneficiul său. În materia donației. uzufructul va fi supus regulilor ce îl guvernează. Efectele substituț iei fideicomisare. întrucât o asemenea dispoziţie nu constituie o liberalitate succesivă având acelaşi obiect. iar incapacitatea de a primi se apreciază în raport și cu donatarul-instituit și cu substituitul. Cantacuzino. credem noi. Componente. Condiț iile de valabilitate ale donaț iei afectate de o substituț ie fideicomisară. civ. Civ. iar potrivit art. civ. dispune că donația poate fi afectată de o sarcină care constă în obligația donatarului-instituit de a administra bunul donat și de a-l transmite la moartea sa substituitului desemnat de donator. Dreptul substituiului se naște la moartea instituitului. cu obligaţia pentru aceasta de a o remite adevăratului gratificat. Substituţia fideicomisară se deosebeşte şi de dispoziţia prin care donatorul transmite unei persoane nuda proprietate şi altei persoane uzufructul. este dispoziția prin care o persoană numită instituit este însărcinată să administreze bunurile sau bunul ce a făcut obiectul liberalității instituite în favoarea sa și să le transmită. are sarcina de a administra dreptul primit. Efectele între donator și instituit. În ambele cazuri. substituitul nu poate fi la rândul său supus obligației de administrare și transmitere a bunurilor. desemnată tot de donator. Deși dobândește prin donație dreptul de proprietate asupra bunului sau bunurilor donate. astfel că fiecare beneficiar poate înstrăina oricând dreptul dobândit (uzufructul sau nuda proprietate). dar în puterea voinţei iniţiale a donatorului (art. Substituţia vulgară reprezintă liberalitatea care prevede că. în cazul în care persoana căreia i se face oferta de donaţie nu va putea sau nu va dori să primească bunul. Noț iune.. şi de a-l transmite la moartea lui celui de-al doilea beneficiar. Substituția fideicomisară. vorbim despre efectele produse de fiecare donație în parte. căci în caz contrar. 994 C. ci două liberalităţi diferite. care au acelaşi obiect. el fiind totodată și beneficiar. bunul donat revine instituitului. 996 alin. civ. 783 C. Substituț ia fideicomisară. cit. acest contract nu ar mai putea fi o donație.). același donator. oferta de donație făcută substituitului printr-un asemenea contract poate fi acceptată de acesta și după decesul dispunătorului .B. civ. în conformitate cu art.. Întrucât un astfel de contract conține două donații. 703 şi urm. O asemenea dispoziție produce efecte numai dacă este permisă de lege. Dacă substituitul predecedează instituitului sau renunță la beneficiul liberalității. întocmai ca un fiduciar. fiecare cu alt obiect. 1 este păstrată de donator sau înstrăinată cu titlu oneros sau gratuit unei alte persoane. astfel. cu excepția cazului în care s-a prevăzut că bunul va reveni moștenitorilor substituitului sau a fost desemnat un al doilea substituit. ambele permise şi perfect valabile.. având doar un drept de administrare asupra bunurilor donate. în calitate de mandatar. 344. civ. p. 2 C. liberalitatea conținând în acest ultim caz și o substituție vulgară. civ...

Liberalitatea reziduală. 1003 alin. 123. sarcina produce efecte și asupra valorilor mobiliare care le înlocuiesc. Această donație produce efecte numai de la decesul instituitului. rezultă că instituitul nu poate încheia acte cu titlu oneros cu privire la bunul donat. nu și testament. se naște numai cu privire la ceea ce rămâne în patrimoniul instituitului la decesul său. dacă instituitul este un moștenitor rezervatar al donatorului (descendent. substituitul are un drept de dispoziție deplină. 2 C. Dacă donatarul nu își execută sarcina asumată sau executarea este necorespunzătoare. La decesul substituitului. însă numai prin donație. drept care nu este afectat de nici o interdicție de înstrăinare sau grevare a bunurilor donate. instituitul poate dipune de aceste bunuri chiar cu titlu gratuit. după propria sa voință. 1002 și 1004 C. donatorul poate cere revocarea donației pentru neexecutarea sarcinii sau. La fel ca și substituția fideicomisară. În vederea executării sarcinii. Efectele între donatar și substituit. exceptând cazul în care asemenea putere de dispoziție i-a fost conferită prin contract și are ca scop administrarea unei mase patrimoniale (spre exemplu vânzarea sau grevarea unui bun pentru a salva un alt bun din masa patrimonială sau vânzarea unui bun supus deteriorării. Se deosebește fundamental de substituția fideicomisară prin natura dreptului transmis donatarului. este necesară notarea substituției în cartea funciară. substituitul neavând nici un drept asupra bunului sau bunurilor donate. . cu toate acestea. civ. și în acest caz. sarcina de substituție trebuie să îndeplinească aceleași formalități de publicitate. fără a fi ținut să dea în vreun fel socoteală donatorului (art. bunul donat se mai află încă în patrimoniul acestuia. caz în care suma de bani obținută din înstrăinarea sau grevarea bunului urmează a fi folosită pentru administrarea celorlalte bunuri din masa donată și nicidecum nu va intra în patrimoniul instituitului.). distrugerii). donatorului poate impune instituitului constituirea de garanții și încheierea unor contracte de asigurare (art. cu condiția ca acestea să se mai găsească în patrimoniul instituitului la data decesului său și să poată fi identificate. părinte sau soț supraviețuitor). putându-l înstrăina sau greva. Dacă donația cuprinde un drept real imobiliar.Principala obligație a instituitului este sarcina de a administra bunul sau bunurile donate și de a le transmite la decesul său substituitului. 997 C. iar bunurile sau sumele de bani obținute prin încheierea actelor cu titlu oneros intră în patrimoniul său. Asupra bunului donat. bunul sau bunurile donate care se mai găsesc în patrimoniul donatarului. civ. Liberalitatea reziduală este donația afectată de sarcina ca.). cea de-a doua liberalitate născându-se numai dacă la decesul donatarului. Liberalitatea subsecventă.). instituitul va dobândi însă chiar dreptul de proprietate asupra bunului sau bunurilor donate. donația cuprinde două liberalități succesive către doi beneficiari diferiți. pentru a deveni opozabilă terților. către substituit. donația poate însă cuprinde o clauză valabilă prin care donatorul să interzică instituitului să dispună prin donație de bunul donat. fără să trebuiască să dea socoteală donatorului. dacă în patrimoniul instituitului nu mai există nici unul din 1 intituitul are obligația de a da socoteală donatorului cu privire la îndeplinirea obligației sale de administrare a bunului sau bunurilor donate. putându-l greva de drepturi sau înstrăina cu titlu oneros sau gratuit. până în acest moment. Dacă liberalitatea a avut ca obiect valori mobiliare. executarea silită a sarcinii de către donatarul-instituit. civ. instituitul păstrează dreptul de a dispune prin acte între vii sau mortis causa de bunurile donate care au fost imputate asupra rezervei sale succesorale (art. donatarul-instituit poate dispune liber de bunul donat. fiind proprietar. la decesului donatarului-instituit. atunci când este posibil. Având un drept de dispoziție deplină asupra bunurilor donate. dacă liberalitatea cuprinde alte drepturi supuse altor formalități de publicitate. să fie transmise către un substituit desemnat de donator.

regula este că donatorul nu datorează obligația de garanție pentru donatar. 1 bunurile donate. 2. Obligaţia de predare a donatorului nu se justifică în cazul darului manual. civ. Potrivit art. C. astfel. neproducând nici un efect. Dacă donatorul nu-şi execută obligaţia de predare.). în patrimoniul său se mai află bunul donat. Donația fiind un contract translativ de proprietate. răspunzând pentru deteriorarea sau distrugerea bunului în caz de dol sau culpă gravă. Dacă. donatorul vinde imobilul după ce anterior îl donase sau donează imobilul după ce anterior îl vânduse etc. 490. cit.. din materia substituției fideicomisare. Până la predare. Civ. Civ. 335.). Transferul de proprietate are loc indiferent de tradiţiunea bunului. art. dispoziţiile legale privitoare la obligaţia de garanţie a vânzătorului în contractul de vânzare-cumpărare. donatorul răspunde numai pentru dol și culpă gravă. I. de câte ori evicţiunea provine dintr-un fapt personal al donatorului. până la predare. în cazul bunurilor imobile. instituitul nu poate dispune de acesta prin testament în favoarea unei alte persoane decât substituitul (art. . Băicoianu. Obligația de predare a lucrului donat se va executa conform regulilor generale în materie de plată (art. cit. p. Donatarul evins poate să exercite o acţiune în garanţie. la decesul său. 1482 și urm. Dreptul de proprietate se va transmite donatarului împreună cu sarcinile care îl grevează şi împreună cu accesoriile sale. C. 997. CAPITOLUL III – Efectele donaț iei Secț iunea 1 – Efectele donaț iei între părț i 124. Civ. la decesul său.. Al. donatorului îi revine obligația de a transmite proprietatea (în cazurile în care proprietatea nu se transmite prin însăși puterea contractului) și de a preda lucrul donat. Obligația de a transmite proprietatea revine donatorului în cazurile în care proprietatea nu se transmite automat în momentul încheierii contractului. donatorul este obligat să predea înscrisurile necesare înscrierii dreptului în favoarea donatarului și totodată să ceară radierea dreptului său din cartea funciară. 996 alin. p. dacă el ar fi fost cel evins55. Hamangiu. de exemplu. În acest caz. înaintea 55 D.. având în vedere caracterul gratuit. Alexandresco. donatorul păstrează riscul pieirii fortuite a bunului donat (art. Obligaț iile donatorului. 999 și 1000 C. donatorul răspunde pentru evicțiune în următoarele cazuri de excepție: -evicțiunea provine din faptul său personal. al contractului. 1 C. 1017 C. Obligația de garanție a donatorului pentru evicțiune va exista numai în caz excepțional. liberalitatea către substituit este lipsită de obiect. Civ. prin analogie. Donatorul va răspunde faţă de donatar şi atunci când va ipoteca bunul – obiect al donaţiei. donatarul poate solicita executarea silită a acestei obligaţii. pe care însuşi donatorul ar fi putut s-o exercite împotriva autorilor săi. Potrivit art. 1274 C. astfel. exceptând cazul darului manual. civ. op. op. donatorul este obligat să predea lucrul în starea în care se afla la momentul încheierii contractului. 995. în executarea contractului de donație. care este valabil numai în momentul tradiţiunii (care devine şi momentul transferului de proprietate). 1003 alin.Liberalității reziduale îi sunt aplicabile dispozițiile art. Rosetti-Bălănescu. de liberalitate. se vor aplica.). a cărei încheiere valabilă este condiţionată de predarea bunului. el este obligat să conserve lucrul donat. 1018 C..

cât şi în cazul în care prestaţia este în folosul unui terţ. cit. Fr. sarcina constituie o condiţie rezolutorie potestativă din partea gratificatului58 şi. în funcţie de valoarea acestei sarcini. Deak. care prevede posibilitatea revocării donaţiei pentru ingratitudinea donatarului. civ. 58 M. p. a face sau a nu face) impusă donatarului prin contractul de donaţie. 1 efectuării formelor de publicitate. dacă. op. donatarul este obligat să execute sarcina. de regulă.. fie în favoarea unui terţ. op. În toate cazurile.. . ea nu alterează natura pur liberală a donaţiei şi se justifică "numai dacă donatorul are un interes. 354. Odată cu acceptarea donaţiei. grefată pe o donaţie directă57. fiind deci de rea-credință (dol în executarea contractului). fiind de fapt un veritabil contract cu titlu oneros. Dacă sarcina este impusă în favoarea dispunătorului şi ea absoarbe întreaga valoare a liberalităţii. 1020C. cu rea-credinţă. 1020. 1997. Cantacuzino. 333. Bucureşti. Pe cale de excepție.s-a obligat expres la garanție prin contract. el fiind întotdeauna de rea-credinţă. 171. fie în favoarea donatarului însuşi. nu subzistă în cazul donației. ea reprezintă o liberalitate indirectă în favoarea terţului. aceasta devine un contract cu titlu oneros (în limita sarcinii) şi sinalagmatic (indiferent de întinderea sarcinii60). cel puţin moral. - 125. Rezoluţiunea şi rezilierea contractelor civile. civ.donația este cu sarcini și donatorul va răspunde pentru evicțiune în limita sarcinii oneroase întocmai ca și vânzătorul. 56 57 D. în cazul donației cu sarcini. donatorul va răspunde pentru vicii în limita sarcinii oneroase întocmai ca și vânzătorul. sancţionată prin art. în caz contrar. ci numai o îndatorire de recunoştinţă faţă de donator. Dacă sarcina impusă donatarului este în folosul unui terţ. Donaţia cu sarcini (sub modo). Donaţia pur gratuită. 73. Dacă sarcina în folosul unui terţ absoarbe întreaga valoare a liberalităţii. contractul căpătând în parte caracter oneros. contractul rămâne sau nu o liberalitate. în caz contrar sarcina devine o condiţie59. p. cit. la executarea sarcinii". este obligat să repare prejudiciul cauzat donatarului prin aceste vicii.evicțiunea provine dintr-o împrejurare care afectează dreptul transmis pe care a cunoscut-o și nu a comunicat-o donatarului la încheierea contractului. contractul conţine o stipulaţie pentru altul. Sarcina este o prestaţie (o obligaţie de a da. Atât în cazul în care prestaţia impusă donatarului este în folosul dispunătorului. Alexandresco.. cunoscând viciile ascunse și necomunicându-le donatarului la încheierea contractului. . cu condiţia ca stipulaţia să fie făcută donandi causa. op. Ed. contractul cu greu mai poate fi calificat o liberalitate. All. p. 59 idem 87 60 V. p. donatorul va restitui de asemenea donatarului de bună-credinţă toate cheltuielile. Obligaţiile donatarului. donatarul nu are nici o obligaţie. inclusiv cele voluptuorii făcute cu bunul donat.. fie în favoarea donatorului. respectiv o donaţie indirectă. în acest caz. donaţia fiind revocabilă în condiţiile art. a înstrăinat bunul altei persoane56. Stoica.B. . cu obligaţii reciproce pentru fiecare parte. Obligația de garanție contra viciilor ascunse. În cazul donaţiei pur gratuite. donatorul va răspunde pentru viciile ascunse: dacă a fost de rea-credință. 1023-1026 C. cit. Dacă sarcina este impusă chiar în favoarea donatarului. când donaţia este cu sarcini și acestea au caracter oneros..

cesiunea trebuie notată în cartea funciară. potior iure. secţia civilă. donaţia este opozabilă terţilor de la data înscrierii în Arhiva Electronică de Garanții Reale Mobiliare.Efectele donaţiei faţă de terţi Contractul de donaţie produce efecte doar între părţile contractante. fie că reprezintă o excepţie de la regula formei autentice62. este necesară îndeplinirea anumitor forme de publicitate. Secț iunea a 2-a . 937 C.6 C. dacă bunul donat a fost transmis unuia dintre donatari.. 902 alin. dacă a fost de bună-credință la data primirii bunului. 1275 C. nr. Suprem. 70. Aceste forme de publicitate diferă după cum obiect al contractului îl constituie un bun mobil (corporal sau incorporal) sau un bun imobil. În acest sens. donații sau legate. chiar dacă actul său are dată posterioară. donatarul ar fi obligat să nu conteste valabilitatea unei clauze de inalienabilitate sau să nu ceară revizuirea sarcinilor sau a condițiilor cuprinse în contractul de donație. secţia civilă. renunţând la beneficiul liberalităţii. în Repertoriu de practică judiciară 1969-1975. în R. În cazul dispariției motivelor care au determinat revizuirea sarcinilor sau a condițiilor. Dacă dreptul transmis prin contractul de donaţie poartă asupra unui bun mobil corporal. fiind aplicabil același principiu qui prior tempore. Suprem. 7/1985. cel care sesizează primul instanța cu cererea de predare va avea câștig de cauză. p. fără consimţământul donatorului. 114. această stare urmând să fie analizată de instanța de judecată sesizată cu o asemenea cerere de către donatar. dacă donaţia se realizează printr-o cesiune de venituri cu privire la un bun imobil. .. decizia nr. legiuitorul nu precizează ce se înțelege prin sarcină extrem de dificilă ori excesiv de oneroasă. 1009 C. acela este preferat și considerat proprietar. Potrivit art. fără a se fi transmis vreuneia dintre acestea posesia bunului. în CD 1972. Civ. necunoscând și neputând să cunoască celălalt contract de donație încheiat de donator (art. 1349/1972. Dacă un bun mobil a fost donat succesiv la două persoane. civ. decizia nr. donatorul poate alege între executarea silită şi rezoluţiunea (revocarea) contractului61. 135. în cazul neexecutării sarcinii. 936 şi art. încercând să respecte pe cât posibil voința donatorului. în funcție de împrejurările concrete ale cazului.D. iar pentru a deveni opozabil terţilor. 993/1984. prin transmiterea posesiei bunului donat. decizia nr. 2 pct. p. stabilind ca prețul să fie folosit conform voinței donatorului sau poate dispune orice alte măsuri care să mențină pe cât posibil destinația urmărită de donator. potrivit art. instanța poate autoriza înstrăinarea parțială sau totală a bunului donat. datorită unor situații imprevizibile și neimputabile beneficiarului. 1573/1971. Civ. acesta poate cere revizuirea sarcinii sau a condiției. sub sancțiunea desființării donației sau a restituirii obiectului său.).Dat fiind caracterul sinalagmatic al contractului de donaţie cu sarcină. Potrivit art.. pentru a face sarcina posibil de executat. Dacă donaţia are ca obiect un bun mobil incorporal (un drept de creanţă). 1 Donatarul nu se poate elibera de executarea sarcinii. Donaţia poate fi afectată de sarcini. care admite revocarea darului manual cu sarcină. 126. Braşov. Aceeaşi este şi soluţia practicii judiciare. orice persoană interesată poate cere înlăturarea pentru viitor a efectelor revizuirii. sarcina sau condiția ce afectează donația a devenit extrem de dificilă ori excesiv de oneroasă pentru donatar. opozabilitatea contractului faţă de terţi se realizează. instanța poate dispune modificări cantitative sau calitative ale sarcinii sau condiției respective sau le poate grupa cu alte sarcini provenind din alte liberalități.R. 115. p. în cazul neîndeplinirii sarcinii. Cazul bunului mobil. a se vedea: Trib. Trib. jud. civ. este nulă absolut clauza prin care. fie că se încheie în formă autentică. Dacă însă pe parcursul executării contractului. 61 62 Trib.

interesat să solicite înscrierea în cartea funciară este donatarul. Dacă nu s-a realizat înscrierea donației în cartea funciară. Lipsa înscrierii dreptului dobândit prin donaţie în cartea funciară poate fi invocată. 2 C. civ. 885 C. CAPITOLUL IV – Revocarea donaţiilor 128. Consacrând în art. reprezentantul legal care a acceptat donaţia celui ocrotit are obligaţia legală de a solicita înscrierea donaţiei. înscrierea donaţiei. mai mult. de asemenea. nu se va putea introduce decât în termen de 5 ani. pentru pierderea suferită. Cât priveşte persoanele care sunt obligate a cere înscrierea donaţiei în cartea funciară. exceptând persoanele care au obligaţia de a realiza.Persoanele care pot şi care trebuie să solicite înscrierea donaţiei. Termenul de 5 ani este un termen de decădere. contractul de donație este inopozabil terților. potrivit art. Reglementare juridică. interesul lor fiind justificat în condițiile uzucapiunii tabulare. cât şi creditorii donatorului au de asemenea interes în invocarea inopozabilității actului. Înscrierea în cartea funciară poate fi solicitată de orice persoană interesată. are o acţiune în daune împotriva acestora. Inopozabilitatea donaţiei poate fi invocată de orice persoană interesată. un act de conservare. dreptul real imobiliar nu s-a transmis către donatar. socotiți de la înregistrarea cererii lor de înscriere. legiuitorul stabileşte. 907 și urm. acțiunea în rectificare. înscrierea în cartea funciară atât donatorul. în condițiile prevăzute de art. Deşi Codul civil francez le-a intitulat «excepţii de la principiul irevocabilităţii». Donatarul incapabil sau minor poate solicita el însuşi. înscrierea în cartea funciară sau reprezentanţii lor. deoarece înscrierea este un fapt material. chiar înscris în cartea funciară se consolidează definitiv abia după împlinirea termenului de 5 ani de la intabularea. în cazul contractului de donaţie. 1015 C. civ. în cazul donaţiei făcute unui minor sau unui interzis. până în acel moment putând fi supus radierii prin efectul admiterii unei acțiunea în rectificarea înscrierii sale. C. de orice persoană interesată. sub rezerva prescripției dreptului la acțiunea de fond. cât şi succesorii universali sau cu titlu universal ai donatarului. față de terțele persoane care au dobândit cu bună-credință un drept real prin donație sau legat cu titlu particular. ele însele. 909 alin. Dacă donaţia are ca obiect un bun imobil. . inclusiv succesorii cu titlu particular ai părţilor. Pot solicita. Cazul bunului imobil. Cel ocrotit vătămat în drepturile sale prin neînscrierea donaţiei de către persoanele obligate la aceasta. donatorul și succesorii săi universali și cu titlu universal pot invoca lipsa înscrierii donației în cartea funciară. 1020 C. astfel.. dobânditorul cu titlu gratuit sau oneros al unui drept real asupra imobilului ce face obiectul donaţiei neînscrise. Rezultă astfel că dreptul donatarului. în art. civ. civ. Potrivit art.. întrucât acesta a dobândit un drept real imobiliar prin contract şi urmăreşte realizarea unui interes legitim. civ. aceste cazuri nu 1 127. cazurile în care o donaţie poate fi totuşi revocată: neîndeplinirea sarcinilor impuse donatarului și ingratitudinea donatarului faţă de donator. donaţia transferă dreptul real și devine opozabilă terţilor de la data înscrierii dreptului în cartea funciară. principiul irevocabilităţii donaţiilor. Sancţiune.

motiv pentru care dispoziţiile legale care reglementează această materie sunt de strictă interpretare şi nu pot fi extinse prin analogie şi la alte cazuri. 372. care înlătură de la moştenire pe succesorul nedemn. op. deosebindu-se. cit. Revocarea donaţiei pentru ingratitudine nu aducea atingere înstrăinărilor şi celorlalte drepturi reale constituite de donatar în favoarea terţilor64. Chirică. p. 438. producând aceleaşi efecte. şi nu de «rezoluţiune». arată că donaţiile sunt revocabile pentru ingratitudine în următoarele cazuri prevăzute limitativ: a) dacă donatarul a atentat la viaţa donatorului. civ. privită ca opusul recunoştinţei donatarului faţă de donator.. cit. p. şi aceasta. civ. a fost extinsă de Justinian (în anul 530 d. cit. pe când dreptul la moştenirea ab intestat al succesorului nedemn este conferit de lege65. revocarea este sinonimă cu rezoluţiunea contractelor sinalagmatice. știind că alții intenționează să atenteze. întrucât. p. erau revocabile pentru ingratitudine numai donaţiile dintre ascendenţi şi descendenţi. op. revocarea produce efecte diferite faţă de rezoluţiune. în cazul contractului de donaţie.. presupune fie intenţia donatarului de a-l ucide pe donator sau o persoană apropiată acestuia. Alexandresco. excepţii de la principiul consacrat de art. 435. prin art. cit. p. Astfel. cel mai grav dintre toate. cit. Legiuirea Caragea prevede.. termenul de «revocare». de asemenea. Băicoianu. 1020 C.Principiul irevocabilităţii donaţiilor comportă însă și o excepţie: donaţia între soţi. 65 G. Petrescu. I. nu l-a înștiințat. fie cunoașterea de către donator a intenției unei alte personae de a-l ucide pe 63 64 Anterior lui Justinian. astfel esenţial de rezoluţiune. p. Revocarea donaţiei pentru ingratitudine. Donaţiile au devenit revocabile pentru ingratitudine încă din dreptul roman. Majoritatea doctrinei a văzut în ingratitudine opusul recunoştinţei. Există o mare asemănare între instituţia ingratitudinii. a) Atentatul la viaţa donatorului sau a unei personae apropiate acestuia. op. . op.Hr. dacă în primul caz de revocare.. 829 C. 393. op. Rosetti-Bălănescu. p. b) dacă donatarul este se face vinovat faţă de donator defapte penale. Legiuitorul utilizează. deoarece donatarul a dobândit dreptul său prin voinţa şi intenţia liberală a donatorului. care priveşte neîndeplinirea sarcinilor de către donatar. 129. vătămarea lui la trup. Dogaru (coord. Alexandresco. care face donaţia revocabilă. nu şi pentru trecut. Legiuitorul este însă mult mai sever faţă de donatar. Cazuri de ingratitudine... cit. cruzimi sau injurii grave. Fundamentul revocării donaţiei pentru ingratitudine nu este decât pedeapsa cuvenită ingratitudinii. şi instituţia nedemnităţii succesorale.. Hamangiu. Codul civil de la 1864 dispunea..) la toate donaţiile63. a unei persoane apropriate lui sau. la slobozenie sau la avere". care se produce pentru fapte similare. civ. Acest caz de revocare.P. Toate donaţiile sunt supuse revocării pentru ingratitudine. că donaţia este revocabilă pentru ingratitudine faţă de donator. 1015 C. C. civ. Al. D. Articolul 1023 C. 164. decât faţă de succesorul ab intestat şi aceasta. Codul Calimach a prevăzut revocarea donaţiilor pentru ingratitudine. ci intervine independent de voinţa acestuia. revocarea produce efecte numai pentru viitor. 496. 1 reprezintă. în unele cazuri. întrucât revocarea nu este rodul voinţei donatorului. D. revocarea pentru ingratitudine.). la cinste. în realitate. I. aceasta îmbrăcând forma "nemulţumirii donatorului de către donatar «prin atentat la viaţa donatorului». instituţia ingratitudinii. în cazul ingratitudinii donatarului. În vechea legislaţie română. op. Este ceea ce dispune și actuala legiferare prin art. c) refuzul de alimente. D.

este astfel irelevant dacă fapta a avut sau nu drept urmare moartea donatorului sau a persoanei apropiate lui. strânsă de afecțiune (spre exemplu concubina sa). care poate constitui infracțiune. de ofensă. jignirile aduse persoanei donatorului. "Nu orice încălcare a moralei ori atitudine ireverenţioasă duce la revocarea donaţiei pentru ingratitudine. de vătămare fizică a donatorului. urmând ca instanța de judecată să aprecieze concret. 877/1983. în Culegere de decizii 1993-1997. din diferite motive: decesul. va exista ingratitudine pentru donatarul care a cunoscut această intenție. 46-52. ori de câte ori a cunoscut intenția făptuitorului și nu a comunicat-o donatorului. Loviturile cauzatoare de moarte. prin acest caz de revocare. precum şi în cazul în care fapta de omor a fost săvârşită de donatarul lipsit de discernământ 66. Pătulea. 442. Pentru existența ingratitudinii în această formă este necesară îndeplinirea cumulativă a două condiții: 1.. Codul nu precizează care sunt persoanele apropiate donatorului. b. cruzimi sau injurii grave.)". va exista ingratitudine pentru dontar atât în cazul omorului în toate formele sale infracționale săvârșit cu intenție directă sau indirectă cât și în cazul tentativei la omor. 68 Trib. 1 donator sau o persoană apropiată acestuia . 365/1982. nu constituie un caz de ingratitudine în înţelesul art. în R. p. de la caz la caz. . Revocarea donaţiei pentru fapte penale. Alexandresco. Întrucât legea civilă sancţionează. decizia nr. D. nr.D. Cât priveşte intenţia de a atenta la viaţa donatorului sau a unei persoane apropiate lui . rămâne în pasivitate și nu îl previne pe donator. Ceea ce sancționează legiuitorul în acest caz este atitudinea donatarului care.R. jud. 3/1984. Bucureşti. ”Injuriile” presupun faptele de insultă. 1 lit. Pentru ca injuriile să ducă la revocarea donaţiei. 8/1983. 22. Pleşan. 69. intenția unei persoane de a-l ucide pe donator sau o persoană apropiată lui și 2. op. 1023 alin. b C. autorul a fost sau nu condamnat penal. civ. legiuitorul a avut în vedere actele de lovire. nu se cere ca fapta săvârșită de donator să întrunească elementele constitutive ale infracțiunii. decizia nr. gravitate lăsată la aprecierea suverană a instanţei de judecată68. dar pot constitui o cauză legală de revocare pentru ingratitudine. cunoscând pericolul ce planează asupra vieții donatorului sau a unei persoane apropiate lui. cit. În acest sens. ci numai faptele de o gravitate deosebită". "simplele certuri între părţi sau împrejurarea că donatarul l-a ameninţat pe soţul donatoarei nu atrag revocarea donaţiei (. nr. Mureş. ci numai să fie o faptă penală. Legea nu precizează ce se înţelege prin cruzimi. pentru fapta sa. apreciem că prin ”cruzimi” . prescripţia răspunderii penale etc. pentru a conduce la existent acestui caz de ingratitudine. chiar dacă autorul faptei nu ar fi pedepsit penal pentru fapta sa. V. cu note de N. cât și alte rude apropiate ale donatorului dar și alte persoane cu care donatorul are o legătură apropiată. Potrivit acestei decizii. în R. p. dacă actele exterioare au fost sistate prin propria voinţă a donatarului67.Va exista ingratitudine și atunci când o altă persoană intenționează să-l ucidă pe donator sau o persoană apropiată lui și donatarul cunoaște această împrejurare și nu o aduce la cunoștința donatarului. chiar dacă actele de executare au fost sistate prin propria voință a făptuitorului. Nu importă dacă pentru 66 67 Trib. jud... dacă însă intenția terului manifestată prin acte exterioare urmate de un început de executare.D. a C. decizia nr. conform art. în cazul în care autorul faptei pune în pericol viaţa donatorului din neglijenţă sau imprudenţă.R. Donaţia va fi revocabilă pentru ingratitudine. apreciem că din sfera persoanelor apropiate donatorului fac parte atât membrii familiei sale. 1 lit. civ. Hunedoara. dacă donatorul este victima unui omor din culpă sau a unor lovituri cauzatoare de moarte. nu constituie o cauză de revocare pentru ingratitudine. onoarei. Acest caz de ingratitudine are în vedere toate faptele care sunt considerate de legea penală ca fiind infracțiuni. după cum este lipsit de importanţă dacă. manifestată prin acte exterioare urmate de un început de executare. Astfel. p. nefiind săvârşite cu intenţia de a ucide. Donatarul să cunoască această intenție și să nu o comunice donatorului. 1023 alin. intenţia criminală.. donatarul nu poate fi acuzat de ingratitudine. donaţia nu va fi revocată pentru ingratitudine în cazul uciderii din culpă a donatorului sau a unei persoane apropiate lui. trebuie să fie grave. p. 846/1995. a se vedea Trib. demnităţii sau reputaţiei acestuia (nu şi memoriei donatorului) etc.

prin intermediul acţiunii în revocare pentru ingratitudine. cit. 1 fapta sa. fiind singurul care a suferit de pe urma ingratitudinii donatarului şi care poate decide iertarea sau nu a acestuia. Potrivit art. Caracter judiciar. instanţă care va aprecia de la caz la caz gravitatea faptelor imputate. donatarul refuză în mod nejustificat să-i dea alimente. donatarul a fost sau nu condamnat penal.. în cazul refuzului nejustificat al donatarului de a-l ajuta. op. instituie caracterul strict personal al acţiunii în revocare pentru ingratitudine. revocarea pentru ingratitudine "nu operează de drept". Deak. valoarea alimentelor nu poate depăşi valoarea actuală a bunului donat. 456. Donaţia este revocabilă pentru ingratitudine şi în cazul în care donatorul. la moartea acestuia. p. I. Pe cale de excepţie. 374. Alexandresco. aşadar... iar acesta a decedat înainte de terminarea procesului. b) având caracter reparatoriu pentru donatorul ofensat şi sancţionator pentru donatarul culpabil. op. În toate cazurile. 69 70 Fr. faptele prevăzute la această literă pot fi săvârșite numai de donatar. în caz contrar. având posibilitatea. op. Motivele care au stat la baza soluţiei legiuitorului sunt următoarele71: a) revocarea pentru ingratitudine ar putea fi invocată de orice persoană interesată. D. Acest caz de revocare are în vedere împrejurarea că donatorul se află în stare de nevoie. Articolul 1024 C. Acţiunea în revocare pentru ingratitudine. 130. Moștenitorii donatorului sau creditorii acestuia nu pot introduce acțiunea în revocarea donației pentru ingratitudine.. 3 și 4 C. fără ca alte rude sau persoane să fie legal obligate la întreţinerea lui. Astfel cum a precizat practica judiciară. nu și de o terță persoană. 176. civ.. . p. ea va trebui cerută instanţei de judecată. Refuzul de alimente. civ. acţiunea va fi continuată de moştenitorii săi. ajuns în nevoie. p. 1021 C. cit. 71 D. moştenitorii donatorului pot exercita această acţiune în două cazuri (art. Chirică. Spre deosebire de primul caz de ingratitudine.). dacă ea s-ar produce de drept. cit. p. 1024 alin. în cazul în care donatorul are rude sau există alte persoane obligate legal să-i acorde întreţinere. refuză nejustificat să-i acorde ajutorul alimentar impus de obligaţia de recunoştinţă. ținându-se însă seama și de starea bunului în momentul donației. Donaţia nu va fi. iar în cazul în care bunul donat piere fortuit. Singurul instrument juridic al donatorului aflat în nevoie. iar donatarul. Revocarea pentru acest caz de ingratitudine nu poate opera dacă donatorul este cel care refuză ajutorul alimentar oferit de donatar70. iar acest lucru nu ar fi posibil dacă revocarea ar avea loc ipso iure. Instanţa de judecată este cea care va aprecia dacă refuzul donatarului de a acorda ajutor alimentar donatorului a fost sau nu justificat. este revocarea donaţiei. nu numai de către donator. acesta neavând acţiune în justiţie pentru a solicita întreţinere de la donatar. (reclamantul într-o asemenea acţiune).c. 165. donatarul poate refuza să acorde ajutorul alimentar69. op. revocată pentru ingratitudine. Revocarea pentru ingratitudine este deci judiciară. dispunând că numai donatorul poate cere revocarea donaţiei. civ. obligaţia donatarului de a-i acorda cele necesare donatorului aflat în nevoie. Dogaru (coord. donatorul trebuie să aibă posibilitatea de a ierta pe donatar.): a) când acţiunea a fost introdusă de donator. Persoanele care pot cere revocarea. încetează atunci când acesta a dobândit mijloacele pentru a se întreţine singur sau. cit. ţinând cont de faptul că legea pedepseşte numai acel refuz al donatarului cu caracter de ingratitudine.

. p. întrerupere sau repunerea în termen. p.". Acţiunea în revocare pentru ingratitudine nu va putea fi îndreptată împotriva moştenitorilor donatarului ingrat nici atunci când aceştia ar fi comis fapta ce constituie ingratitudine.). Articolul 1024 alin. iar pe de altă parte. Potrivit art. Cât 72 73 Trib. ar fi introdus el însuşi acţiunea. civ. Persoanele împotriva cărora se îndreaptă acţiunea în revocare.. acţiunea în revocare pentru ingratitudine nu va putea fi introdusă de creditorii donatorului şi nici măcar continuată de către aceştia. 177.. acţiunea în revocare nu poate sancţiona decât persoana vinovată de ingratitudine. moștenitorii pot introduce acțiunea în perioada rămasă până la împlinirea termenului. fără să-l fi iertat pe donatar. 165. De asemenea. Termenul de 1 an.. donaţia rămânând valabilă pentru donatarii nevinovaţi74. (1) C. cit. revocarea pentru ingratitudine se va îndrepta numai împotriva celor vinovaţi. în CD 1956. Această excepţie îşi găseşte justificarea în prezumţia că dacă donatorul ar fi fost în viaţă până la expirarea termenului. decizia nr. moştenitorii acestuia îl pot ierta pe donatarul vinovat. Suprem. 681/1955. Această "renunţare echivalează cu o nouă transmisiune de bunuri către foştii donatari şi necesită încheierea unui nou contract de donaţie". op. Dacă donatarul a decedat anterior introducerii acțiunii. cunoscând fapta de ingratitudine. . civ. Rezultă că acţiunea în revocare poate fi introdusă numai împotriva donatarului vinovat. cit. 1024 alin. op. aceştia nefiind vinovaţi de fapta de ingratitudine a autorului lor. cit. Deak. civ. Dacă însă donatarul culpabil a decedat în timpul procesului. arătând că "acţiunea în revocare pentru ingratitudine poate fi exercitată numai împotriva donatarului. Legea stabileşte un moment subiectiv de la care curge termenul de 1 an și anume momentul în care donatorul. Având în vedere posibilitatea iertării donatarului vinovat. în care donatorul având cunoştinţă de fapta de ingratitudine. col. Fr. civ. nu introduce acţiunea înăuntrul termenului prevăzut de art. pentru a cere revocarea. legea instituie un termen scurt. a devenit un termen special de prescripție extinctivă. apud C. Chirică. 719/1955. decizia nr. spre deosebire de vechea reglementare. dreptul la acțiunea prin care se solicită revocarea pentru ingratitudine se prescrie în termen de 1 an din ziua în care donatorul a știut că donatarul a săvârșit fapta de ingratitudine. 1024 alin. apud Fr. cit. op. 81. Termenul acţiunii în revocarea donaţiei pentru ingratitudine.. cit. p. donatorul sau. Turianu. Iertarea se prezumă dacă titularul acţiunii. p. acţiunea nu va putea fi introdusă împotriva moştenitorilor donatarului culpabil. poate solicita revocarea donaţiei. 2 C. op.. D. I.Aceste excepţii fiind de strictă interpretare. va putea fi continuată împotriva moştenitorilor săi (art. întrucât ei nu au calitatea de donatari. 177. Dogaru (coord. 374. col. după caz. având caracterul unei pedepse. acțiunea pornită împotriva lui. (1) C.. 1024 alin. 1 b) când donatorul a decedat anterior expirării termenului pentru introducerea acţiunii în revocare. dacă hotărârea a fost executată în fapt de părţi.. dar vinovaţi de ingratitudine sunt numai unii donatari. iar acțiunea introdusă de donator după împlinirea termenului poate fi respinsă ca prescrisă dacă donatarul înțelege să invoce prescripția dreptului la acțiune.. instituie şi caracterul de pedeapsă73 al revocării pentru ingratitudine. a cunoscut și că autorul ei este donatarul.). p. p. Nu72 reprezintă o iertare a donatarului ingrat renunţarea la efectele hotărârii judecătoreşti de revocare a donaţiei. după împlinirea termenului de 1 an. fiindu-i aplicabile regulile cu privire la suspendare. benevol sau în mod silit. Suprem. se prezumă că donatorul l-a iertat pe donatar. 74 Trib. civ. 2 C.. Deak. având cunoştinţă de ingratitudinea donatarului. Dacă dreptul ce a făcut obiectul contractului a fost transmis mai multor donatari. 109. Civ. op. pentru introducerea acțiunii în revocare. Întrucât revocarea nu se produce de drept. moștenitorii au la dispoziție întreg termenul de 1 an de la data decesului autorului lor.. dacă donatorul a decedat fără să cunoască cauza de revocare.

donatarul ingrat ar trebui să restituie şi fructele percepute anterior cererii de revocare.. p.. La rândul său. p. civ. în S. (1) C. întrucât. astfel că ea nu trebuie să se răsfrângă asupra terţilor nevinovaţi. păstrează fructele până la revocare. de fapt. 475. moment care trebuie să se situeze anterior înregistrării cererii de revocare a donației în registrele de publicitate. civ. 75 76 Trib. servitute etc. A. Chirică. (1) C. 4/1969. col. 77 M. civ. acesta este obligat să restituie donatorului valoarea acestuia de la data soluționării acțiunii în revocare. Prin urmare. precum şi pentru eventualele sarcini ce le-ar fi constituit asupra bunului (ipotecă. 248. Kolicher. 166. Cantacuzino. civ. 3/1985. Dacă bunul donat nu se mai află în posesia donatarului. va fi obligat şi la restituirea fructelor sau veniturilor produse de bunul donat din ziua introducerii cererii de chemare în judecată. el ar trebui considerat posesor de rea-credinţă de la data comiterii ingratitudinii. donatarul nu va răspunde de pieirea fortuită a bunului produsă anterior cererii de revocare. Mihai.76 . practica judiciară75 a decis că obligaţia donatarului este o obligaţie continuă. Pe lângă bun sau valoarea acestuia. cit. Donatarul dobândeşte fructele pe care le-a perceput sau putea să le perceapă până la această dată în virtutea calităţii sale de proprietar. aşa cum s-a precizat în doctrină 77. când. şi nu preţul obţinut din înstrăinarea bunului. arată care sunt efectele admiterii acţiunii în revocare. Revocarea donaţiei pentru ingratitudine nu produce nici un efect faţă de terţii de bună-credință ce au contractat cu donatarul: drepturile reale sau garanțiile constituite în favoarea acestora de către donatar cu privire la bunul donat rămân valabile. orice drept constituit sau devenit opozabil ulterior înregistrării cererii de revocare este un drept ce va fi desființat prin efectul revocării donației. în R. revocarea pentru ingratitudine nu are efect retroactiv. 1572/1968. Termenul revocării donaţiei pentru ingratitudine. 359. ca fiind dobândite de la un proprietar. L. p. deşi vinovat. 1024 alin.. cu toate accesoriile sale donatorului în starea în care se găsea la data introducerii cererii.Efectele revocării donaţiei pentru ingratitudine între părţile contractante. op. deoarece în cazul în care după o perioadă de nevoi. obligat la restituire de la data deschiderii succesiunii. Soluţia legiuitorului se justifică prin aceea că revocarea este o pedeapsă civilă pentru donatarul vinovat de ingratitudine.B. cât şi pentru cele parţiale ale bunului donat. Astfel. rămân valabile. Donatarul este obligat să despăgubească pe donator atât pentru înstrăinările totale. 1024 alin.C. 1 priveşte acţiunea în revocare a donaţiei întemeiată pe refuzul donatarului de a acorda alimente donatorului. anterior îndeplinirii publicităţii cererii de revocare. ci se realizează ex nunc: dacă bunul donat se află în stăpânirea donatarului. p. donatarul.D. Alexandresco. op. revocarea producând efecte numai pentru viitor nu și pentru trecut. nr. p.R. în privinţa termenului de 1 an. acesta este obligat să-l restituie integral. Considerăm că soluţia legală nu este cea corectă. faţă de care a fost admisă acţiunea în revocare. care. Articolul 1025 C. donatarul este obligat să-l despăgubească pe donator pentru degradările sau deteriorările aduse bunului prin faptele sale. D. 178. cit. întocmai ca şi moştenitorul nedemn. cit.J. în cazul imobilelor. această teză nu trebuie absolutizată. donatorul dobândeşte mijloacele necesare pentru a-şi asigura întreţinerea. Dacă drepturile sau garanțiile constituite în favoarea terților trebuie supuse unor formalități de publicitate.. 474. 249. contravaloarea îmbunătăţirilor aduse bunului donat de către donatar. dacă este cazul. cum s-a susţinut şi în literatura de specialitate. termenul pentru acţiunea în revocare va fi cel stabilit de art. valabilitatea acestora se raportează la momentul efectuării publicității. astfel că nu sunt aplicabile dispoziţiile art. înstrăinările oneroase sau cu titlu gratuit sau drepturile reale constituite în favoarea terţilor anterior cererii de revocare şi. nr. Donatorul va restitui donatarului. D. op. în natură.). Suprem. decizia nr. astfel că dispoziţiile legale favorizează în această privinţă pe donatar. Efectele revocării donației pentru ingratitudine faţă de terţi.

Suceava. şi nu revocarea. cit.131. ci ea trebuie pronunţată de instanţa judecătorească. I. terţul nu va putea cere revocarea donaţiei pentru neexecutarea sarcinii în favoarea lui. cu notă de L. op. dacă donatarul decedează anterior donatorului. 1027 C.N. D. 80 D. 370. lăsând pe donatar proprietar până în momentul revocării. Suprem. părţile sunt libere să stipuleze în contract renunţarea donatorului la dreptul de a cere revocarea donaţiei pentru neexecutarea sarcinii81. apud C. nefiind parte în contractul de donaţie. 832 C. civ. Arad. cealaltă parte poate solicita fie executarea silită a obligaţiilor. ci se va mărgini numai a constata că donaţia este de drept revocată prin neexecutarea sarcinii80. decizia nr. nejustificate. p. valoare actualizată la data la care sarcina trebuia executată (art.. conduce la revocarea donației (art. 329. Astfel. astfel că şi actele realizate de el vor fi respectate. 172.. op. în Repertoriu . op. Mihai. Civ. 1969-1975. În cazul unei donaţii cu sarcina întreţinerii donatorului de către donatar. Dacă neexecutarea sarcinii este imputabilă donatorului sau nu este imputabilă nici uneia din părţi. întrucât riscul pieirii bunului îi aparţine (res perit domino) în calitatea sa de proprietar. op. donatorul nu poate solicita revocarea donaţiei pentru neexecutarea sarcinii. în cazul neîndeplinirii totale sau parţiale a sarcinii. 42-48. donatorul poate solicita instanţei de judecată executarea contractului.R. în J. p. Revocarea donaţiei pentru neîndeplinirea sarcinii nu este decât aplicarea principiului general potrivit căruia condiţia rezolutorie este întotdeauna subînţeleasă în contractele sinalagmatice.). nr. moştenitorilor săi şi creditorilor. Trib. civ. 1 Lipsind condiţia rezolutorie (ca în cazul revocării donaţiei pentru neîndeplinirea sarcinilor). 130. ca emanând de la un proprietar. renunţând la beneficiul liberalităţii. p. 135. 81 Trib. cu daune-interese79. p..). dispune că revocarea donaţiei pentru neîndeplinirea sarcinii "nu se face de drept ". decizia nr. op. Dogaru (coord. cu notă de B. fie rezoluţiunea (revocarea) contractului. păstrând dreptul de a cere revocarea pentru celelalte cauze legale. ex nunc.. Obligaţia donatarului de a-şi executa sarcinile impuse prin contract subzistă şi în cazul pieririi fortuite a bunului ce a făcut obiectul liberalităţii. 78 79 M. esenţialmente personală"78. p. de vreme ce prin contractul de donaţie a renunţat la acest drept. de la data perfectării convenţiei. Părţile pot stipula în contract un pact comisoriu expres. Urmând acelaşi regim juridic ca şi rezoluţiunea convenţiilor sinalagmatice. dacă una din părţi nu-şi execută obligaţiile. cit. Ca în orice contract sinalagmatic. caz în care instanţa de judecată nu va putea acorda un termen. 12/1982.. art. Alexandresco. fie rezoluţiunea contractului. p. 1516 C. 359. în temeiul căruia neîndeplinirea sarcinilor de către donatar conduce de drept la revocarea donaţiei.B. p. secţia civilă. Chirică. . Potrivit art. Pe de altă parte. Diamant. Donatarul nu se poate elibera de executarea sarcinii.. ca în orice contract sinalagmatic.. 851/1981. Trib. Donatarul este ținut la executarea sarcinii numai în limita valorii bunului donat.D. care produce efecte numai pentru viitor. În limita sarcinii impuse donatarului. Mai mult. în cazul neexecutării culpabile a obligaţiilor contractuale de către una din părţi. Cantacuzino. cit. 428. Deak. Executarea sarcinii va putea fi solicitată şi de terţul în favoarea căruia sarcina a fost impusă. p. revocarea donaţiei pentru neîndeplinirea sarcinii va opera numai în cazul unei neexecutări culpabile. 163. decizia nr. cit.). p. civ. revocarea donaţiei este inadmisibilă82. 1569/1956. donaţia devine un contract sinalagmatic. 1028 C. fără somaţie sau cerere de chemare în judecată. în R. revocarea pentru ingratitudine este o "acţiune în restituire. donaţia va fi supusă regulilor consacrate de art. Neexecutarea în mod nejustificat a sarcinii asumate prin contract. acest drept aparţinând numai donatorului. 82 Fr. din partea donatarului. nr. cit. 2/1957. op.. în măsura în care executarea sarcinii este încă posibilă. Turianu. Civ. şi donatorul va putea alege între a solicita fie executarea silită a sarcinii. 1573/1971.. cit. C. Revocarea donaţiilor pentru neîndeplinirea sarcinilor. întrucât donaţia este un contract şi nu poate fi revocată decât prin consimţământul ambelor părţi.

Bunurile donate se reîntorc în patrimoniul donatorului. bunul reintră în patrimoniul donatarului liber de orice drepturi constituite între timp asupra lui. cit. şi contra donatarului. dreptul la cele două acțiuni se naște chiar de la încheierea contractului. I. de a-i mări patrimoniul. cum am precizat anterior. 1027 C. p. Alexandresco. urmând ca aceasta să se execute chiar de la încheierea contractului. Potrivit art... ci numai executarea sarcinii. Articolul 1029 C. civ. întrucât donatorul. dacă bunul donat se mai află în patrimoniul donatarului. op. p. Între părţi. Efectele revocării donației pentru neîndeplinirea sarcinii. cât şi înaintea cererei de revocare. 496. Cum am precizat anterior... 385. dacă nu s-a stipulat un termen pentru executarea sarcinii. donatorul nu are dreptul la revocarea donației atunci când neexecutarea sarcinii este de mică însemnătate. În acord cu art. este de 3 ani de la data la care sarcina trebuia îndeplinită. Toate fructele se cuvin dăruitorului.Dacă sarcina este stipulată în folosul unui terţ. dreptul de a cere revocarea donaţiei sau executarea sarcinii fiind un drept patrimonial. Hamangiu. p.". revocarea donaţiei produce efectul său imediat. Restituirea în natură nu va fi posibilă atunci când bunul a pierit până la momentul revocării. 1560 C. 83 84 D. civ. Rezoluţiunea (revocarea) donaţiei are drept efect desfiinţarea cu efect retroactiv a donaţiei şi repunerea părţilor în situaţia anterioară încheierii contractului. 424. 1 Cine poate cere revocarea donaţiei sau executarea sarcinii? Revocarea donaţiei pentru neîndeplinirea sarcinii sau. de donator. dacă debitorul lor nu a renunţat la acţiune83. 1551 alin.. cit.. 1027 alin. 1 C. în doctrină s-au exprimat păreri diferite cu privire la momentul de la care donatarul datorează restituirea fructelor bunului donat. executarea sarcinii. şi-a exprimat şi intenţia liberală de a-l gratifica pe donatar. tot de atunci începând și calculul termenului de 3 ani. Civ. C. op. Pentru o opinie contrară. Rosetti-Bălănescu.. în primul rând. revocarea donației sau executarea sarcinii pote fi cerută și de succesorii în drepturi ai donatorului. revocarea donaţiei pentru neîndeplinirea sarcinii este similară rezoluţiunii şi produce aceleaşi efecte. În acest sens. acesta va fi obligat la restituirea în natură. Termenul de prescripție al celor două acțiuni. Prescripția acțiunii prin care se solicită executarea silită a sarcini sau revocarea donației. Civ. în temeiul art. Al. a se vedea: G.. acesta nu poate solicita revocarea donaţiei. în cazul revocării donaţiei. părţile fiind repuse în situaţia anterioară încheierii donaţiei.. De asemenea. Împărtăşim opinia potrivit căreia donatarul este obligat la restituirea fructelor de la data cererii de chemare în judecată. poate fi cerută.P. Cât priveşte restituirea fructelor de către donatar. ca unul ce n-a încetat niciodată de a fi proprietarul lucrului dăruit". Acest autor consideră că: "(. Civ. al unui terţ sau chiar al donatarului. op... 3 C. cit. se transmite pe cale succesorală și moștenitorilor donatorului. În temeiul art.) donatarul va trebui să restituie nu numai lucrul dăruit. astfel că aceștia pot cere executarea silită a sarcini sau revocarea donației. cit. pentru că el nu se poate folosi de un contract pe care el însuşi nu a voit să-l execute. Prin urmare. Petrescu. . dar şi fructele percepute atât în urma. şi contra terţilor dobânditori. Băicoianu.. donatorul este obligat să restituie donatarului toate cheltuielile necesare pe care acesta din urmă le-a făcut cu bunul donat. p. prevede efectul retroactiv al admiterii acţiunii în revocarea donaţiei pentru neîndeplinirea sarcinii: "când donația este revocată pentru neîndeplinirea sarcinilor. Dacă donatarul a executat parţial sarcina ce i-a fost impusă prin contract. 430. indiferent că sarcina a fost stipulată în folosul său. Alexandresco. revocarea poate fi cerută şi de creditorii donatorului. a se vedea D. ori această intenţie liberală nu şiar mai găsi justificare dacă donatarul ar fi obligat la restituirea tuturor fructelor percepute de la data încheierii contractului84. op. pe calea acţiunii oblice. după caz. el are dreptul la restituirea prestaţiilor de la donator. pe lângă voinţa de a-şi vedea sarcina îndeplinită. fiind o acţiune patrimonială. Creditorii moştenitorilor pot introduce şi ei acţiunea în revocarea donaţiei. desfiinţând retroactiv donaţia.

. acțiunea în restituire a donatorului va rămâne fără efect. Dar oare tocmai datorită acestei afecţiuni. pe de o parte. apud C. Civ. iar pe de altă parte. afecţiunea reciprocă ce există între soţi. Donaţiile între soţi sunt supuse condiţiilor de formă şi celorlalte condiţii de fond ce guvernează încheierea valabilă a contractului de donaţie. producând efect retroactiv. pentru a deveni opozabilă terţilor. iar donaţia mobiliară se va face cu respectarea dispoziţiilor referitoare la întocmirea actului estimativ al mobilelor. nu şi sarcinile existente anterior donaţiei. 1029 C. 132. decât cele încasate sau percepute de la data cererii de chemare în judecată.R. Regulile cu privire la revocarea donaţiei pentru neîndeplinirea sarcinilor sunt aplicabile tuturor formelor de donaţie. restricţii importante caracterizează aceste donaţii. 993/1984. În cazul donaţiei ce are ca obiect un imobil. p. Întrucât în acest caz. deşi imprescriptibilă. va trebui acceptată de soţul donatar. Astfel. Codul civil admite valabilitatea donaţiilor dintre soţi. cât şi desfiinţarea tuturor drepturilor reale pe care donatarul le-ar fi constituit în favoarea unor terţi. 7/1996. o donaţie cu sarcini. decizia nr. care poate determina donaţii exagerate. jud. 85 Trib. Revocarea donaţiilor dintre soţi. 70. 123.Textul art. vor fi desființate ca fiind dobândite de la un non dominus. care vor subzista şi după revocare. p. sub sancţiunea nulităţii absolute. dacă bunul donat a fost un bun mobil și terțul poate invoca în favoarea sa posesia de bună-credință ca titlu de proprietate. Donatorul va fi obligat să restituie terţului dobânditor toate cheltuielile pe care acesta le-a făcut pentru conservarea şi îmbunătăţirea bunului. se va îndrepta și împotriva terțului dobânditor al bunului. acțiunea în restituire a dontorului întemeiată pe art. a captaţiei pe care o poate exercita soţul interesat. va putea fi paralizată prin invocarea prescripţiei achizitive (uzucapiunea) de către terţul posesor. acțiunea în restituire va fi supusă regulilor de carte funciară cu privire la acțiunea în rectificare. acţiunea în revendicare a donatorului. Terţul dobânditor nu va fi obligat să restituie fructele. până atunci fiind un posesor de bună-credință. 1648 C. inclusiv darului manual afectat de sarcini85. făcute de donatar. Turianu. Braşov.. daruri manuale. Soţii îşi pot face orice fel de donaţii: donaţie de bunuri prezente. dacă donatarul a înstrăinat bunul donat. o donaţie cu sarcina către donatar de a achita un pasiv nedeterminat al soţului donator sau o donaţie prin care donatorul şi-ar rezerva dreptul de a dispune de bunul donat etc. va trebui supusă formelor de publicitate prevăzute de Legea nr. 1029 are în vedere numai drepturile sau sarcinile pe care donatarul le-a constituit după încheierea contractului. legiuitorul nu ar fi trebuit să oprească aceste donaţii? Răspunsul este negativ. donaţia va trebui încheiată în formă autentică. cit. o donaţie supusă unei condiţii potestative din partea donatorului. Donaţia de bunuri imobile. După cum dispune art. bunul donat reintră în patrimoniul donatorului liber de orice drepturi constituite în favoare unor terțe persoane. donaţie de bunuri viitoare. . va trebui să respecte regulile cu privire la capacitatea părţilor. Raţiunea acestei soluţii este. deşi soţii au deplina libertate de a-şi face donaţii unul altuia. dacă bunul donat este un bun imobil.D. în R. donatarul fiind obligat la restituire prin echivalent a valorii bunului donat din momentul revocării donației. op. dreptul fiecărei persoane de a dispune liber de avutul său. Revocarea donaţiei are drept efect desfiinţarea tuturor înstrăinărilor cu titlu gratuit sau oneros ale bunurilor donate. civ. Donaţiile permise intre soţi. toate drepturile sau sarcinile constituite de donatar asupra bunului donat între momentul încheierii contractului și momentul revocării. 1 În raport cu terţii. resolvitur ius accipientis. nr. 7/1985. Astfel. ca urmare a aplicării principiului resoluto iure dantis.. întrucât legiuitorul a avut în vedere toate aceste situaţii şi drept consecinţă. revocarea operează ca o rezoluțiune.

1/1989. decizia nr. p. sora soţului donatar etc. dispune: "Orice donaţie încheiată între soţi este revocabilă numai în timpul căsătoriei". ca urmare a manifestării voinţei unilaterale a donatorului. Donaţiile între soţi reprezintă. nr. civ.). 659/1988. p.R. fiind conferită chiar de lege. în R. Refuzul donatorului de a preda bunul echivalează însă cu 86 Trib. prin decesul unia dintre soți. cât şi tacită. 110. sau la desfacerea căsătoriei prin divorț. secţia civilă. op.. de ordine publică. precum: ascendentul soţului donatar. Din momentul încheierii contractului de donaţie. p. cu titlu oneros a bunului – obiect al donaţiei. civ. Cum am precizat anterior. aceasta va putea fi revocată pentru cauzele legale de revocare. col. în CD 1955. donaţiile între soţi sunt supuse unui regim special. 1 C. Trib. dacă acesta nu ar avea copii în viaţă. donaţia între soţi derogă nu numai de la principiul irevocabilităţii donaţiilor. 1033 alin. Revocarea tacită rezultă din orice fapt sau act al donatorului care exprimă în mod neechivoc voinţa acestuia de a revoca donaţia. Donatorul nu poate renunţa la dreptul de revocare nici prin contractul de donaţie.D. Prin revocarea donaţiei. Această facultate va exista indiferent de stipularea vreunei clauze contrare.. orice rudă a donatarului la a cărei moştenire el ar avea vocaţie succesorală concretă în momentul încheierii contractului și care nu a rezultat din căsătoria cu donatorul. 2 C. fie act sub semnătură privată. sunt prezumate persoane interpuse până la proba contrară. civ. 66. Natura juridică a dreptului de a revoca donaţia.R. Turianu. dar şi de la regulile de drept comun ce consacră principiul forţei obligatorii a contractului. donaţia devine irevocabilă la încetarea căsătoriei. nici de creditorii săi. 1 Cât priveşte excepţiile de la forma autentică a donaţiei. spre exemplu. potrivit căruia un contract se încheie prin acordul de voinţă al părţilor (mutuus consensus) şi încetează tot prin acordul comun al părţilor (mutuus dissensus). după bunul său plac (ad nutum). 82. 1033 alin. 66. . 87 Trib. Odată cu redobândirea caracterului irevocabil al donației. apud C. 1031 C. cererea de restituire a bunului donat87 etc. Donatorul poate revoca oricând donaţia în timpul căsătoriei. bunicul soţului donatar. civ. art. Facultatea de revocare este de esenţa acestor donaţii şi aparţine donatorului. Potrivit art. decizia nr. prin norme imperative.. revocarea donaţiei pentru neîndeplinirea sarcinii şi pentru ingratitudine86 nu-şi găseşte aplicare. nu şi pe cea a donaţiei deghizate sau făcute prin interpunere de persoane. 1649/1955. În acest sens. ingratitudine și neîndeplinirea sarcinilor. donaţie cu sarcini etc. o altă donaţie sau legat prin care se gratifică ulterior o altă persoană cu acelaşi bun. În timpul căsătoriei. 659/1988. p. Suprem. revocare tacită: înstrăinarea ulterioară. 1/1989. nici printr-o convenţie ulterioară. cit. Forma revocării. Constituie. Cât priveşte forma revocării. donaţiile între soţi pot îmbrăca forma darului manual.Principiul revocabilităţii donaţiilor între soţi. Suprem. dar manual. Dreptul de a revoca donaţia este un drept personal al soţului donator şi nu va putea fi exercitat nici de moştenitorii. în R. de vreme ce donatorul poate revoca oricând donaţia. donaţie indirectă. Suprem. o excepţie de la principiul irevocabilităţii donaţiilor. fie act autentic. făcute cu diferite ocazii. Trăsătura caracteristică a acestui regim este revocabilitatea acestor donaţii. aşadar. soţul donatar devine proprietar sub condiţie rezolutorie a bunului donat. fără o cauză legală de revocare. aceasta poate fi atât expresă. decizia nr. nr. Revocabilitatea acestor donaţii va opera indiferent de donaţie: donaţie autentică. secţia civilă.D. Revocarea expresă are loc atunci când soţul donator îşi manifestă voinţa sa neîndoielnică printr-un act oarecare. Sunt exceptate de la revocabilitate darurile obişnuite. dacă sunt proporţionale cu starea materială şi nivelul de trai al soţilor. în ambele cazuri donaţia fiind nulă absolut (art.

asupra bunului donat. în privinţa bunurilor mobile. riscul este suportat de donator în calitate de proprietar și contractul nu mai produce nici un efect. Donaț ia făcută viitorilor soț i. resolvitur ius accipientis. revocarea are efect retroactiv şi atrage desfiinţarea tuturor drepturilor dobândite de terţi asupra bunului donat. respectiv încheierea căsătoriei între donatari. Astfel cum s-a pronunţat practica judiciară. astfel că donatarul sau moştenitorii acestuia. secţia civilă. 1 revocarea tacită a donaţiei. manifestarea de voinţă în sensul revocării donaţiei nu trebuie să îmbrace în mod obligatoriu forma unei acţiuni în justiţie. ar restrânge donaţia în măsura în care au fost constituite aceste drepturi89. fiind lipsit de obiect. nu trebuie să cuprindă clauze incompatibile cu irevocabilitatea. pură și simplă sau cu sarcini. Această donație este afectată de condiția suspensivă a încheierii căsătoriei donatarilor. Dacă bunul donat piere pendente conditione. caractere juridice ș i condiț ii de valabilitate 88 89 Trib. 133. Donația făcută viitorilor soți poate fi orice fel de donație. cit. la fel cum stabilirea de către donator a unui uzufruct.. TITLUL III – Contractul de antrepriză CAPITOLUL I – Contractul de antrepriză Secț iunea 1 – Noț iune. se consideră că donaţia nu a avut loc niciodată. împlinindu-se condiţia rezolutorie. pentru partea înstrăinată. transferul dreptului de la donator la donatari devine irevocabil. acordul părților producând efectele unei donații obișnuite. precum şi a fructelor culese până la revocare. Înstrăinarea parţială a bunului donat revocă donaţia numai parţial. este revocabilă pentru cauzele legale de revocare a donațiilor și va fi supusă întru totul regimului juridic al donației. op. poate fi afectată de un drept de reversiune sau de o clauză de inalienabilitate. neîncheierea căsătoriei reprezintă neîndeplinirea condiției și are drept efect desființarea retroactivă a contractului. Se va comporta astfel ca un contract în care transferul dreptului este supus unei condiții suspensive: îndeplinirea condiției suspensive. conform principiului resoluto iure dantis. 135. servituţi etc. în Repertoriu de practică judiciară 1969-1975. p. p. dacă bunul se află în posesia lor. 551/1970. dispoziţiile privind dobândirea proprietății prin posesia de bună-credinţă. Odată donaţia revocată.Efectele revocării donației. cât şi terţul dobânditor al bunului sunt obligaţi la restituirea integrală a bunului donat. bunul rămânând în patrimoniul donatorului. Îndeplinindu-se condiţia rezolutorie. 741. până la îndeplinirea condiției. Alexandresco. decizia nr. Terţii de bună-credinţă vor putea opune soţului donator. poate îmbrăca forma autentică sau o formă exceptată de la forma autentică a donației. . Odată realizată condiția. Suprem. rezultând din orice act ulterior al donatorului88. revocarea putând fi şi tacită. D. conduce la transferul dreptului ce formează obiectul donației către aceștia.

iar beneficiarul să primească lucrarea sau serviciul prestat. pe când antreprenorul se obligă să execute o lucrare pentru client. Caracterele juridice ale contractului de antrepriză. şi mai puţin în considerarea calităţii muncii executantului care nu este scopul principal al lucrării. 1851-1873 C. Deosebiri faţă de alte contracte. iar beneficiarul să plătească preţul. Contractul de antrepriză este reglementat de Codul civil în Capitolul VI ”Contractul de antrepriză”. aplicabil și în cazul antreprizei de lucrări de construcții în măsura în care aceasta din urmă nu cuprinde reguli particulare incompatibile.). intenţia comună a părţilor va fi cea care va califica contractul: dacă părţile au urmărit conservarea bunului ceea ce a şi determinat obligaţia de a efectua anumite lucrări. Antrepriza se deosebeşte şi de mandat. 1851 C. deoarece mandatarul are obligaţia de a încheia actele juridice ce fac obiectul mandatului pe numele şi seama mandantului. calificarea contractului urmează să se facă potrivit intenţiei părţilor: dacă contractul s-a încheiat în considerarea modului de executare a lucrării. Contractul de antrepriză se deosebeşte şi de contractul de depozit chiar dacă depozitarul ia anumite măsuri pentru conservarea bunului depozitat. prestator de servicii etc) se obligă pe riscul său să execute o anumită lucrare. Noţiune. avându-se în vedere valoarea acestora. Legiuitorul nu derogă de la forma consensuală a actelor juridice în reglementarea acestui contract. Dacă în cazul locaţiunii. 1855 C. contractul va fi de depozit. sau să presteze un anumit serviciu pentru cealaltă parte numită beneficiar. a muncii prestate de cel care o execută. sunt aplicabile dispoziţiile 1 134. se asigură folosinţa unui bun. În ceeea ce priveşte dovada contractului. Contract cu titlu oneros.. pe când în cazul antreprizei preţul se plăteşte numai pentru lucrarea finalizată pe care antreprenorul s-a obligat să o execute. atunci contractul va fi o antrepriză. 137. atunci contractul este o vânzare a unui lucru viitor (art. nici una dintre părți neasumându-și șanse de pierdere sau câștig prin încheierea acestui contract. dacă părţile au urmărit efectuarea unei anumite lucrări. în cazul antreprizei. 136. Contract consensual. contractul va fi de antrepriză. nicidecum să asigure folosinţa unui bun. Dacă antreprenorul se obligă să execute lucrarea cu propriile sale materiale. Fiecare parte cunoaşte existenţa şi întinderea obligaţiilor contractuale. deoarece fiecare parte urmăreşte realizarea unui avantaj patrimonial: antreprenorul să primească preţul. contractul de antrepriză este contractul prin care o parte numită antreprenor (întreprinzător. care se încheie valabil prin simplul acord de voinţă al părţilor. atunci contractul poate fi asemănat cu o vânzare a unui lucru viitor. Antrepriza se dosebeşte fundamental și de locaţiune. civ.135. neavând dreptul de a-l reprezenta pe acesta. fără îndeplinirea vreunei formalităţi. . Nu în ultimul rând. executant de lucrări. Contract comutativ. art. antrepriza se deosebeşte şi de contractul de muncă în care salariul se determină prin raportare la cantitatea şi calitatea muncii depuse. civ. Reglementare legală. dacă din intenţia părţilor rezultă că s-a contractat în considerarea materialelor ce urmează a fi folosite. civ. antreprenorul se obligă să execute o lucrare sau să presteze un serviciu pentru beneficiar. Contract sinalagmatic. și reprezintă dreptul comun în materia antreprizei. în schimbul unui preţ. a căror îndeplinire sau întindere nu depinde de hazard. Pornind de la definiția dată de art. Antrepriza este un astfel de contract întrucât presupune obligaţii reciproce şi interdependente pentru părţile sale: antreprenorul să execute lucrarea sau să presteze un anumit serviciu. materială ori intelectuală.

): antreprenorul nu poate fi mandatarul. până la intrarea în vigoare a Noului Cod de Procedură Civilă. potrivit art. deşi între lucrători şi client nu există un raport juridic direct. De 1 de drept comun prevăzute de art. în materia antreprizei există și o serie de incapacități speciale. În cazul subantreprizei. 1 C.. 138. fiecare dintre aceştia va păstra calitatea sa de antreprenor. civ. numai dacă există clauză contractuală expresă în acest sens sau rezultă din împrejurări (intervenţia chirurgicală efectuată de un medic. De regulă. după cum lucrarea reprezintă pentru patrimoniul său un act de administrare sau un act de dispoziţie. Condiţiile de validitate ale contractului. . Întrucât între antreprenor şi subantreprenor nu există raporturi juridice derivate dintr-un contract de muncă. nici clientul nu răspunde faţă de terţi pentru fapta ilicită cauzatoare de prejudicii comisă de către antreprenor (sau subantreprenor). Dacă contractul s-a încheiat de beneficiar cu mai mulţi antreprenori în vederea realizării unei lucrări complexe. părintele. Potrivit art. o pictură etc).. a calităţilor acestuia privind organizarea şi conducerea executării lucrării. întâlnite și în materia vânzării (art. 1655 alin. dacă nu s-a prevăzut expres în contract solidaritatea sau indivizibilitatea obligaţiei sau dacă nu rezultă din natura lucrării care se execută). dacă. cauză. administratorul provizoriu al beneficiarului cu privire la o lucrare sau un serviciu realizată asupra patrimoniului persoanei ocrotite sau reprezentate de antreprenor. dispunând că au dreptul să ceară direct neneficiarului plata creanţelor lor (dacă acestea nu au fost plătite de antreprenor) dar numai cu condiţia ca. astfel că acesta din urmă nu răspunde de pagubele cauzate (prin fapta ilicită) de către subantreprenor unor terţi sau chiar clientului. beneficiarul poate avea capacitatea de a încheia acte de administrare sau trebuie să aibă capacitate deplină de exerciţiu. neputând fi plătit din sumele de bani rezultate din administrarea bunurilor acestor persoane. acesta trebuie să aibă întotdeauna capacitate deplină de exerciţiu. civ. În materia antreprizei se aplică regulile de drept comun privind validitatea contractelor cu privire la consimţământ. turorele. între beneficiar şi subantreprenor nu există raporturi juridice directe. Cât priveşte capacitatea. curatorul. obiect. răspunzând direct în faţa beneficiarului pentru partea sa de lucrare. între aceştia neexistând raporturi de prepuşenie. antreprenorul este cel care răspunde în faţa beneficiarului pentru toate lucrările efectuate de subantreprenori precum şi de orice altă persoană pe care a folosit-o la executare. o sculptură a unui sculptor. lemnari etc) utilizaţi la realizarea unei unei lucrări. civ. 1 C. De regulă. 1853 C. lucrarea se va executa cu materialele beneficiarului. Codul civil prevede o măsură de protecţie a acestora. 1191 şi urm. civ. subantreprenorul nu este un prepus al antreprenorului. contractul nu va mai avea caracter intuitu personae dacă s-a încheiat fără a avea în vedere anumite calități personale ale antreprenorului. clientul să fie dator către antreprenor. Fiecare antreprenor are dreptul la partea sa din preţ proprorţională cu partea lui de lucrare (obligaţia cu pluralitate de părţi fiind conjunctă. potrivit convenției părților sau dacă rezultă astfel din lege. vechiul C. chiar dacă numai unul dintre ei este coordonator al lucrării şi îi reprezintă pe ceilalţi în raporturile cu beneficiarul. la acea dată. În ceea ce-l priveşte pe antreprenor.Contract intuitu personae. lucrarea se execută cu materialele antreprenorului. dimpotrivă. De asemenea. caz în care acesta va putea încheia un contract de subantrepriză prin care să încredințeze unuia sau mai multor subantreprenori executarea totală sau parțială a lucrării sau a serviciului la care s-a obligat. antrepriza se încheie în considerarea persoanei antreprenorului. acesta va fi proprietar al materialelor şi al lucrării de pe parcursul executării ei. caz în care acesta păstrează proprietatea materialelor şi a lucrării până la finalizarea ei. 1857 alin. antreprenorul va fi obligat să execute personal lucrarea.. În ceea ce îi priveşte pe lucrătorii (zidari.

caz în care antreprenorul este obligat să execute lucrarea la încetarea cauzei de imposibilitate.. Dacă materialele aparţin beneficiarului.Prețul în contractul de antrepriză. riscul lucrului (lucrării) este guvernat de regula contractelor translative de proprietate şi anume riscul aparţine proprietarului (res perit domino).. 1860 alin. el trebuie să fie serios și determinat sau cel puțin determinabil. judecător-sindic. 3 c. civ. În consecinţă. neputând fi plătit din sumele de bani obținute din administrarea sau supravegherea pe care o realizează asupra bunurilor sau patrimoniului în calitatea respectivă. riscul va fi suportat de către beneficiar. acesta din urmă va trebui să dovedească că nu are nici o culpă în pieirea produsă. părțile nu au determinat prețul antreprizei. acesta din urmă va suporta riscul și va fi obligat să suporte cheltuielile refacerii lucrării (art. în temeiul regulilor generale și potrivit art. civ. dacă lucrarea devine imposibil de executat dintr-un caz fortuit sau forţă majoră. Dacă imposibilitatea de executare a lucrării este numai temporară. antreprenorul nu are dreptul la plata preţului. din cauze neimputabile beneficiarului.). .. antreprenor nu poate fi cel care are calitatea de funcționar public. Secț iunea a 2-a – Efectele contractului de antrepriză 1 asemenea. potrivit art. antreprenorul. Prețul antreprizei poate consta într-o sumă de bani sau în orice alte bunuri sau prestații. va suporta riscul pieirii acesteia. și cu respectarea condițiilor și termenelor inițiale prevăzute în contract. care păstrează proprietatea materialelor și a lucrării realizate fiind și debitor al obligației de predare până la recepție. acesta va fi obligat să o refacă. Cu privire la acest contract.. 2 C. Riscul în contractul de antrepriză. Riscul pieirii fortuite în contractul de antrepriză privește un dublu aspect: riscul pieirii fortuite a materialelor necesare realizării lucrării și deci și a lucrării și riscul propriu-zis al contractului constând în imposibilitatea fortuită de realizare a lucrării. în materia antreprizei. în cazul în care lucrarea pierită fortuită total sau parţial. dacă materialele aparţin antreprenorului și lucrarea piere sau se deteriorează anterior recepției. 1860 alin. dacă prin contract. poate fi refăcută de antreprenor. beneficiarul datorează prețul prevăzut de lege sau calculat potrivit legii. civ. deoarece recepția lucrării semnifică predarea bunului. fără a avea dreptul de a pretinde să i se plătească încă o dată preţul lucrării. riscul pieirii fortuite a lucrării va fi suportat tot de către beneficiar. ținându-se seama și de uzanțele existente. riscul contractului este suportat de către antreprenor care s-a obligat pe riscul său. 1 C. iar în cazul în care nu există asemenea prevederi legale. caz în care antreprenorul va avea dreptul la plata prețului. Potrivit art. 1854 alin. prețul va fi stabilit în raport cu munca depusă de antreprenor și cu cheltuielile necesare executării lucrării sau prestării serviciului. având ca efect transferul riscului. civ. întrucât materialele se află în detenţia antreprenorului în vederea executării lucrării (care are obligaţia de a le păstra în bune condiţii). civ. Putem concluziona că. 1860 alin. beneficiarul poate suspenda plata prețului sau poate solicita desființarea contractului sau poate opta pentru încetarea cauzei ce a determinat imposibilitatea temporară. fără a putea pretinde plata prețului. fiind obligat să refacă lucrarea pe cheltuiala sa. 139. Dacă lucrarea a pierit sau s-a deteriorat ca urmare a unui viciu al materialelor procurate de beneficiar. Astfel. acesta va suporta riscul pieirii sau deteriorării fortuite a acestora și va fi obligat să furnizeze din nou materialele necesare realizării lucrării. ca debitor al obligaţiei imposibil de executat. 1274 alin. dacă pieirea lucrării se situează după recepția lucrării. în calitate de proprietar al acestora. 3 C. executor precum și orice altă calitate în care ar influența modul de administrare a bunurilor. în temeiul art. 2 c. și în cazul în care acesta a fost pus în întârziere cu privire la obligația sa de a recepționa și de a lua în primire lucrarea finalizată. practician în insolvență.

Obligația de informare a beneficiarului. va prelua riscul și va răspunde inclusiv față de terți pentru orice prejudiciu cauzat de o astfel de lucrare. să justifice modul în care acestea au fost întrebuințate și să restituie materialele nefolosite în executarea lucrării. antreprenorul poate rezilia contractul sau poate continua executarea lui. . Antreprenorul răspunde pentru calitatea acestor materiale întocmai ca și vânzătorul. 1 C. însă beneficiarul nu întreprinde măsurile necesare într-un termen potrivit cu împrejurările.obligația de informare a beneficiarului. . antreprenorul răspunde ca un depozitar remunerat pentru orice deteriorare su pierdere a materialelor din culpa sa sau din culpa subantreprenorilor pentru ale căror fapte este ținut să răspundă față de beneficiar întocmai ca pentru propria faptă (art. antreprenorul căruia i s-au încredințat aceste materiale. Art.obligația de a permite controlul executării lucrării. Obligaț iile antreprenorului.). păstrare și întrebuințare a materialelor conform destinației. antreprenorul va fi obligat să procure materialele care să întrunească calitățile și trăsăturile caracteristice convenite de părți în contract. civ. nemaiputând continua executarea acestuia. . instituie regula potrivit căreia lucrarea se execută cu materialele antreprenorului. -obligația de garanție contra viciilor lucrării. antreprenorul are obligația de a cere rezilierea contractului. prin lege sau prin contractul părților se poate stabili ca lucrarea să fie executată cu materialele beneficiarului. 1857 alin. 1857 C. Dacă antreprenorul și-a executat obligația de informare. Dacă însă lucrarea astfel realizată amenință sănătatea sau integritatea corporală a persoanelor. antreprenorul este obligat să-l informeze fără întârziere pe beneficiar despre existența următoarelor cauze care pun în pericol normala executare a lucrării. păstrare și întrebuințare a materialelor conform destinației. Dacă nu își îndeplinește această obligație de informare sau o îndeplinește cu întârziere. 1858 C. civ. civ.). dacă continuă totuși executarea contractului în aceste condiții. Potrivit art. 1852 alin. civ. Dacă lucrarea se execută cu materialele beneficirului. Obligația de procurare. . antreprenorul este obligat să le întrebuințeze potrivit destinației lor conform regulilor tehnice aplicabile..obligația de procurare.instrucțiunile necorespunzătoare date de beneficiar în executarea lucrării.obligația de predare a lucrării executate. datorând garanție contra viciilor cât și pentru lipsa calităților convenite (art. antreprenorul va prelua riscul lucrării și fi obligat la daune-interese pentru orice prejudiciu cauzat beneficiarului cât și terților pentru realizarea unei asemenea lucrări. Dacă materialele aparțin beneficiarului. . 1 . 2 C. însă pe riscul beneficiarului notificat în acest sens. . Antreprenorului îi revin următoarele obligații: . are obligația de păstrare a acestora în bune condiții. trăinicia ei sau folosirea ei potrivit destinației sale: -starea materialelor procurate sau a celorlalte mijloace care au fost puse la dispoziție de către beneficiar.existența sau ivirea unor împrejurări pentru care antreprenorul nu este ținut să răspundă.obligația de a executa lucrarea sau de a presta serviciul convenit.140. Dacă lucrarea se execută cu materiale proprii.

Potrivit art. putând fi și ridicată dacă este cazul. obligarea antreprenorului la executarea lucrării sub sancţiunea plăţii unor daune-cominatorii sau executarea lucrării de către alte persoane pe cheltuiala antreprenorului) sau poate conduce la rezilierea sau. cu atribuirea calităților convenite. în toate cazurile la finalizarea lucrării el fiind proprietar.. Controlul modului de executare a lucrării se va face de către beneficiar pe cheltuiala sa și fără a-l stânjeni pe antreprenor în mod nejustificat. 1873 C. acesta are posibilitatea de a subcontracta. antreprenorul este îndreptățit să obțină rezilierea sau. rezoluțiunea contractului: . civ. . antreprenorul trebuie să îl înștiințeze pe beneficiar că lucrarea este finalizată și poate fi recepționată. cu ocazia controlului executării lucrării.clauza penală. . dând beneficiarului dreptul de a cere rezilierea sau. Odată lucrarea finalizată. cu daune-interese (art. caz în care antreprenorul rămâne obligat și răspunzător personal față de beneficiar întocmai ca și cum ar realiza el însuși lucrarea sau serviciul respectiv. beneficiarul constată existența anumitor lipsuri pe care le comunică antreprenorului sau face observații cu privire la modul de executare a lucrării sau serviciului. trebuie avute în vedere de antreprenor la executarea lucrării. dacă contractul nu a fost încheiat intuitu personae în privința antreprenorului. Subantrepriza este guvernată de aceleași dispoziții ale antreprizei.nu se execută alte obligații ce revin antreprenorului potrivit legii sau în temeiul contractului. antreprenorul nu remediază lipsurile constatate și nu schimbă pentru viitor modul de executare a lucrării sau serviciului. poate fi executată silit (penalităţi de întârziere . civ. și în termenul stabilit de asemenea prin contract. Dacă contractul a fost încheiat în considerarea persoanei antreprenorului. Dacă. fără a putea transmite unei alte persoane această obligație. 1861 C. Obligația de predare a antreprenorului este concomitentă și corelativă obligației de recepție ce revine beneficiarului. rezoluțiunea contractului. dar antreprenorul nu îşi indeplineşte obligaţia de predare. care nu își îndeplinește în mod culpabil obligațiile ce îi revin. după caz. el poate invoca excepția de 1 Obligația de a executa lucrarea sau de a presta serviciul convenit. în caz de neîndeplinire. încredințând unuia sau mai multor subantreprenori executarea unor părți sau elemente ale lucrării sau serviciilor. . De asemenea. atunci acesta are obligația de a executa personal lucrarea sau serviciul convenit. Dacă însă începerea sau continuarea executării lucrării sau a contractului nu se poate realiza datorită beneficiarului.respectarea termenului convenit pentru recepția lucrării a devenit vădit imposibilă. antreprenorul este obligat să permită beneficiarului să controleze lucrarea pe parcursul executării ei. iar eventualele observații pertinente ale acestuia din urmă ce i-au fost comunicate. Obligația de a permite controlul executării lucrării. după caz. Obligația de predare a lucrării executate. Este o obligație de a face care. 1872 C. antreprenorul este obligat să remedieze aceste lipsuri și să execute lucrarea sau serviciul potrivit observațiilor beneficiarului. consideră însemnată neexecutarea culpabilă a următoarelor obligații ce revin antreprenorului. clientul poate solicita instanţei de judecată constatarea executării ei şi predarea silită a lucrării. Art. dar numai dacă există clauză contractuală în acest sens.) sau executarea silită a obligațiilor beneficiarului sau poate opune excepția neexecutării contractului. după caz. civ.lucrarea sau serviciul nu se execută în modul convenit și într-un termen stabilit de beneficiar potrivit cu împrejurările. Dacă lucrarea este finalizată. rezoluțiunea contractului cu daune-interese.Antreprenorul este obligat să execute lucrarea sau să presteze serviciul în modul convenit în contract.

caz în care va răspunde pentru orice viciu aparent sau ascuns ivit în interiorul acestui termen. 1691 c. devin aplicabile prin analogie dispozițiile art. civ. Obligația de a recepționa și de a ridica lucrarea. Dacă fără motive temeinice. beneficiarul nu se prezintă pentru a recepționa lucrarea sau nu comunică neîntârziat antreprenorului rezultatele verificării. Verificarea și recepția lucrării trebuie făcută într-un termen rezonabil potrivit naturii lucrării și uzanțelor din domeniu (art.).). Beneficiarului îi revin următoarele obligații în contractul de antrepriză: . el le va aduce de îndată la cunoștința antreprenorului care are obligația de a remedia aceste vicii. civ. după caz. respectiv 1 lună sunt termene de garanție și. 3 C. dacă între părți există un dezacord cu privire la calitatea lucrării executate. antreprenorul se poate obliga să garanteze calitatea lucrării un anumit termen. De îndată ce a primit comunicarea din partea antreprenorului prin care este înștiințat că lucrarea este finalizată. civ. din materia vânzării. Obligaț iile beneficiarului. fiind astfel aplicabile disp. pot fi modificate prin acordul expres al părților. în cazul unor lucrări curente. 1862 alin. Dreptul beneficiarului la acţiunile ce derivă din viciile ascunse ale lucrării se prescrie în termen de 3 ani. 1863 C. 1 C. care puteau şi trebuiau a fi observate de client cu ocazia recepţiei lucrării. antreprenorul nu răspunde dacă aceste vicii au fost descoperite ulterior de client (art. Dacă cu ocazia recepției lucrării. art. Prin convenția părților. antreprenorul răspunde în aceleași condiții ca și vânzătorul. 1862 alin. de a ridica lucrarea realizată. beneficiarul are obligația de a verifica lucrarea și de a o recepționa (de a o primi) dacă aceasta corespunde condițiilor și calităților convenite în contract și. la fel ca și termenul de prescripție de 3 ani. 1707-1715 C. Răspunderea antreprenorului operează diferit după cum viciile lucrării sunt aparente sau ascunse. chiar dacă lucrarea nu a fost executată personal de el care a avut numai rolul de organizare şi conducere a executării lucrării. În acest ultim caz. riscul pieirii fortuite este transferat beneficiarului. atât pentru viciile materialelor sale cât şi pentru viciile lucrării. În cazul viciilor aparente și a lipsei aparente a calităților convenite. antreprenorul datorează garanție contra viciilor și pentru calitățile convenite întocmai ca vânzătorul. acest termene începe să curgă de la data descoperirii viciilor. .Obligația de garanție contra viciilor și a calităților convenite. Termenele de 1 an. Recepția lucrării care s-a realizat fără rezerve nu mai dă dreptul beneficiarului de a invoca viciile 1 neexecutare a contractului și poate suspenda plata prețului atâta timp cât lucrarea nu îi este predată.obligația de a plăti prețul lucrării sau al serviciului. civ.. termenul curge cel mai târziu de la împlinirea a 1 lună de la predarea sau recepția finală a lucrării. . antreprenorul răspunde şi pentru viciile aparente descoperite în interiorul termenului de garanţie a lucrării. În privința viciilor ascunse. 141. în lipsa informării. beneficiarul constată existența unor vicii sau lipsa anumitor calități. iar din acel moment. dacă este cazul.obligația de a recepționa și de a ridica lucrarea. Beneficiarul are la îndemână și rezoluțiunea sau. civ. se prezumă că lucrarea a fost recepționată fără rezerve. Potrivit art. exceptând cazul în care recepţia lucrării s-a făcut prin fraudă sau când părţile au stipulat în contract un termen în care antreprenorul datorează garanţia lucrării. dar nu mai târziu de un an de la predarea sau recepția finală a lucrării. rezilierea contractului cu daune-interese. se consideră că bunul recepționat nu prezintă vicii și întrunește toate calitățile convenite.

este obligat să le aducă de îndată la cunoștință antreprenorului. 1868 C. Beneficiarul este obligat să plătească prețul lucrării sau al serviciului prestat la data și locul stabilite în contract. suportarea riscului lucrului etc. beneficiarul este obligat să plătească prețul la data și locul în care realizează recepția întregii lucrări. . cu ocazia verificării lucrării. orice viciu aparent sau lipsă a unei calități convenite reprezintă de fapt o îndeplinire defectuoasă a obligației de a executa lucrarea. Beneficiarul nu se poate exonera de această obligație nici atunci când lucrarea a pierit sau s-a deteriorat ca urmare a unor vicii ale materialelor pe care el le-a procurat antreprenorului în vederea executării lucrării. dând dreptul beneficiarului de a solicita fie remedierea viciului. exceptând cazul în care recepția lucrării s-a realizat prin fraudă sau când părțile au convenit ca antreprenorul să garanteze pentru un anumit termen lucrarea efectuată. La cererea antreprenorului. beneficiarul constată vicii aparente sau lipsa unor calități convenite. în temeiul art. Părțile prin contract pot conveni un preț estimat. 3 al art. atunci când spațiul de care dispune nu mai permite depozitarea lucrării. în funcție de diligența depusă în apărarea propriilor treburi). 1868 C. antreprenorul poate solicita instanței autorizarea de a depune lucrarea într-un alt loc. 1691 C. De asemenea.. instanţa judecătorească poate constata lucrarea executată cu toate efectele produse de executare: transferul de proprietate. În cazul prețului estimat. fie rezoluțiunea sau rezilierea contractului cu daune-interese. iar acestea nu sunt determinate prin dispoziții speciale. beneficiarul este obligat să plătească și prețul. civ. pe cheltuiala beneficiarului. răspunderea lui operează potrivit dreptului comun: daune-interese pentru cheltuielile antreprenorului făcute cu conservarea. dacă antreprenorul nu-şi execută obligaţiile asumate. iar restul din preț va fi consemnat la dispoziția beneficiarului. după ce l-a înștiințat în prealabil pe beneficiar despre aceasta. În cazul în care. fie aplicarea art. clientul poate invoca excepţia neexecutării contractului. Prețul obținut prin vânzarea bunului va fi astfel repartizat: antreprenorul se va îndestula cu prețul lucrării și cheltuielile ocazionate de această vânzare. 1864 alin. civ. întocmai ca și la vânzare. dă dreptul antreprenorului să vândă bunul sau lucrarea cu diligența unui mandatar cu titlu gratuit (a cărei răspundere va fi apreciată în concret. plata se face la termenele stipulate în contract de regulă corelative cu îndeplinirea anumitor obligaţii de către antreprenor. art.Dacă beneficiarul nu realizează în mod culpabil obligația de a recepționa şi de a lua în primire lucrarea executată. ci s-a datorat altor cauze decât viciul materialelor procurate de acesta sau . Dacă lucrarea a fost realizată cu materialele beneficiarului sau serviciul a fost prestat la un bun al beneficiarului predat antreprenorului în acest scop. odată cu recepția lucrării. dacă însă pieirea sau deteriorarea lucrării s-a produs fără vina beneficiarului.. Dacă părţile au prevăzut plata preţului pe parcursul executării lucrării. dacă antreprenorul reface lucrarea sau îi remediază viciile. civ. obligaţia de plată a preţului. Obligația de plată a prețului lucrării. părțile stabilesc cu aproximație la 1 aparente ale lucrării care trebuiau și puteau fi observate cu ocazia verificării. antreprenorul nu poate proceda la vânzarea bunului în cazul în care neridicarea bunului de către beneficiar se datorează împrejurării că a introdus împotriva antreprenorului o acțiune întemeiată pe neexecutarea sau executarea necorespunzătoare a lucrării. Dacă contractul are ca obiect o lucrare și părțile nu au convenit data și locul plății prețului. atunci acesta din urmă nu mai are obligația de plată a prețului lucrării. civ. Potrivit alin. un preț forfetar sau un preț individual pentru fiecare componentă a lucrării. fie reducerea proporțională a prețului lucrării. 1 C. depozitarea etc sau pentru orice prejudiciu cauzat antreprenorului şi dovedit de acesta. iar beneficiarul în mod nejustificat nu își execută obligația de a ridica bunul în termen de 6 luni de la data la care era convenită recepția sau de la data finalizării lucrării sau serviciului (atunci când finalizarea s-a realizat ulterior datei convenite pentru recepție). suspendând astfel plata preţului pânâ la îndeplinirea obligaţiilor contractuale de către antreprenor.

fără justificare. indiferent de cheltuielile imprevizibile apărute pe parcursul executării contractului. Potrivit art. rezoluțiunea sau rezilierea contractului. părțile nu au determinat prețul total al lucrării. pentru sumele de bani datorate de antreprenor (ce nu le-au fost plătite). ci numai prețul pentru fiecare parte executată din lucrare sau serviciu sau pentru bunurile furnizate. dispune că beneficiarului are dreptul de a cere rezilierea sau.Părțile pot conveni însă la încheierea contractului. antreprenorul este obligat. la cererea beneficiarului. art. Ca orice contract. Dacă în vederea executării lucrării. civ. ipotecă menită a garanta plata prețului de către beneficiar. numit preț global.). prin executarea şi predarea lucrării..). civ. prin neexecutarea culpabilă a obligaţiilor contractuale de către una din părţi care poate duce la reziliere sau rezoluțiune cu daune-interese etc. 3 C. Secț iunea a 3-a – Încetarea contractului de antrepriză 142. 1856 C. nici modificarea condițiilor inițiale de executare a lucrării sau a serviciului nu determină o modificare a prețului global. care trebuie înscrisă în registrele de publicitate pentru opozabilitate. civ. . antreprenorul are la dispoziție calea executării silite a acestei obligații sau. despre părțile din lucrare deja executate sau despre serviciile deja prestate cât și despre cheltuielile deja efectuate pentru realizarea acestora (art. 1866 C. nici în sensul măririi lui. rezoluțiunea contractului în cazurile în care. nici în sensul micșorării. după caz. antrepriza va înceta potrivit cauzelor generale de încetare a oricărui contract: prin acordul de voinţă al părţilor. zidari.. de la care părțile nu pot deroga. un anumit preț al lucrării sau serviciului ținând cont de cheltuielile previzibile necesare executării lucrării sau serviciului. 1865 C. antreprenorul beneficiază de o ipotecă legală asupra lucrării. beneficiarul este obligat să plătească prețul global convenit. prețul total al lucrării va fi determinat numai la finalizarea lucrării sau a serviciului prestat. dar numai până la concurența sumei pe care beneficiarul o datorează antreprenorului la momentul introducerii acțiunii. pe de altă parte însă. antreprenorul a încheiat contracte cu una sau mai multe persoane (lucrători. civ. civ.respectarea termenului convenit pentru recepția lucrării a devenit vădit imposibilă. acestea beneficiază de o măsură de protecție constând într-o acțiune directă împotriva beneficiarului în temeiul art. lemnari etc) care au desfășurat o activitate pentru prestarea serviciilor sau executarea lucrării contractate. Astfel. să dea socoteală despre stadiul lucrărilor. 1872 C.: . iar în cazul în care acest preț este depășit. în acest caz. 1 încheierea contractului. nici antreprenorul nu poate cere o mărire a prețului global pe motiv că lucrarea sau serviciul a necesitat mai multă muncă sau că realizarea ei a costat mai mult decât s-a prevăzut (art. 1867 alin. civ. deși între acești lucrători și beneficiar nu există nici un raport juridic direct. 1 și 2 C. Încetarea contractului. total al lucrării. atunci când aceasta este posibilă. Dacă la încheierea contractului. prețul final. Dacă beneficiarul nu își îndeplinește obligația de plată a prețului. În acest sens. antreprenorul este obligat să justifice orice creștere a prețului. în lipsa unei convenții contrare. după caz. constituită și conservată potrivit legii. 1867 alin. beneficiarul nu este obligat să plătească acest excedent de preț decât în măsura în care el rezultă din lucrări sau servicii care nu puteau fi prevăzute de antreprenor la momentul încheierii contractului (art.). potrivit art. 1869 C. civ. neputând cere o diminuare a acestuia pe motiv că lucrarea sau serviciul a necesitat mai puțină muncă sau că realizarea ei a costat mai puțin decât s-a prevăzut.

de asemenea. beneficiarul este obligat să recepționeze partea din lucrare deja executată. dă dreptul beneficiarului. dacă însă contractul a fost încheiat în considerarea aptitudinilor personale ale antreprenorului care urma să execute personal lucrarea (de exemplu un tablou. fără culpa sa. însă însă pregătise materialele și planurile necesare executării ei. 1873 C. se transmit moștenitorilor săi. În cazul în care până în momentul decesului sau al incapacității. fiind patrimoniale și nefiind strict personale. obligaţia antreprenorului se suspendă până la încetarea cauzei care a determinat imposibilitatea de executare. cu daune-interese. pictorul suferă un accident sau o boală prin care brațele îi sunt afectate în mod ireversibil). Dreptul de a cere rezilierea sau. 2 C. o sculptură a unui sculptor). beneficiarul are obligaţia de a plăti moştenitorilor antreprenorului sau antreprenorului incapabil valoarea lucrării executate. dacă această valoare nu se poate determina cu ajutorul clauzelor contractuale. antreprenorul nu remediază lipsurile constatate și nu schimbă pentru viitor modul de executare a lucrării sau serviciului. contractul încetează odată cu moartea sa (spre exemplu.. civ. În cazul decesului antreprenorului.). 1871 alin. dacă partea din lucrare executată sau aceste materiale și cheltuieli îi sunt utile. CAPITOLUL II – Contractul de antrepriză pentru lucrări de construcţii Secț iunea 1 – Reguli particulare în antrepriza de construcț ii 1 . ea va fi stabilită prin expertiză.nu se execută alte obligații ce revin antreprenorului potrivit legii sau în temeiul contractului.. antreprenorul nu începuse executarea propriu-zisă a lucrării. de a cere predarea materialelor pregătite și a planurilor ce urmau a fi puse în executare pentru realizarea lucrării. neafectând valabilitatea contractului care va produce efecte. operația ce trebuia realizată asupra beneficiarului). în cazul decesului beneficiarului.lucrarea sau serviciul nu se execută în modul convenit și într-un termen stabilit de beneficiar potrivit cu împrejurările. contractul rămâne valabil dacă nu a fost încheiat intuitu personae în privința aptitudinilor personale ale acestuia. după caz. civ. drepturile și obligațiile sale născute din contract. care nu își îndeplinește în mod culpabil obligațiile ce îi revin. în cazul în care începerea sau continuarea executării contractului nu se poate realiza datorită beneficiarului. dacă imposibilitatea de executare este numai temporară. art. devine incapabil de a finaliza lucrarea sau de a presta serviciul convenit (de ex. Dacă lucrarea este imposibil de executat din cauze fortuite. rezoluțiunea contractului. sub condiția respectării legii în materia dreptului de proprietate intelectuală. contractul încetează. contractul încetează dacă antreprenorul decedează sau. riscul contractului fiind suportat de antreprenor care nu are dreptul la plata prețului. Astfel. 1871 alin. dacă aceasta îi este de folos (art. 4 C. a materialelor procurate în vederea executării lucrării precum și a tuturor cheltuielilor făcute în vederea finalizării lucrării. civ. valoare calculată proporţional cu preţul lucrării stabilit în contract. În acest ultim caz. Cât privește decesul uneia din părți. valabilitatea contractului nu este afectată decât în mod excepțional. . dacă însă decesul beneficiarului face imposibilă sau inutilă executarea contractului în continuare. este recunoscut și antreprenorului prin art.

aceste lucrări pot fi efectuate numai de persoane fizice sau juridice autorizate. riscurile trec asupra beneficiarului. 1876 alin. În vederea executării lucrării. civ. antreprenorul și beneficiarul sunt obligaț să constate împreună și. se va proceda. recepția construcțiilor constituie certificarea realizării acestora pe baza examinării lor nemijlocite. 1875 alin. extindere. lucrări de instalaţii. 1878 alin. Atunci când o parte din lucrare este finalizată. după caz. Potrivit art. urmată de recepția finală (art. Contractul de antrepriză de lucrări de construcții naște o serie de obligaț suplimentare în sarcina părț contractante. civ. la recepția provizoriela terminarea lucrării. 2 C. reconstituire etc) unei clădiri sau edificiu precum şi orice alt imobil (construcţii de orice fel. riscul pieirii fortuite a lucrării sau al materialelor sale este suportat de antreprenor până la recepția provizorie a lucrării. antreprenorul este obligat să coopereze cu beneficiarul. obligaț care ț de specificul ii ilor ii in lucrării de construcției. cerută ad probationem. Conform art. a instalațiilor proprii de alimentare cu apă și a altor utilităț ce deservesc imobilul unde urmează a se efectua i lucrarea.). Efecte particulare ale contractului90. modificare. pe parcursul executării contractului. Antrepriza de construcţii este contractul prin care antreprenorul se obligă să execute pentru beneficiar lucrări care. calitatea și aspectul lucrărilor efectuate și ale materialelor întrebuințate precum și orice alte aspecte referitoare la îndeplinirea obligațiilor contractuale ale antreprenorului. Subantrepriza de construcţii. de asemenea. în măsura necesară realizării lucrării. orice lucrare de construcţie). necesită eliberarea autorizației de construcții. iar peste ea urmează urmează să fie montate alte elemente de construcție sau această parte urmează să fie acoperită prin executarea ulterioară a altor lucrări. în conformitate cu documentația de execuție și cu documentele cuprinse în cartea tehnică a construcț iei. de la data recepției provizorii la terminarea lucrării. cu privire la aspectele verificate. Potrivit art. Enumerăm cu titlu exemplificativ. Noţiune. 144. 1 C. Acest contract va fi întotdeauna încheiat în formă scrisă. beneficiarul este obligat să permită antreprenorului folosirea căilor de acces. 1 143. beneficiarul este obligat să obțină toate autorizațiile cerute de lege pentru realizarea lucrării. considerăm noi. civ. . numai dacă nu există clauză contractuală contrară în contractul de antrepriză de construcţii. 145. Dacă nu își îndeplinește această obligaț ie. să i 90 Aceste obligații ale părților se adaugă obligațiilor născute în cadrul unui contract de antrepriză de drept comun. 1 C. furnizându-i toate informațiile necesare pe care le deține sau ar trebui să le dețină în virtutea specializării sale. 17 din Legea nr. beneficiarul comunică în scris antreprenorului constatările și instrucț iunile sale. comunei după caz. 1 și 2 C. dacă părțile nu au convenit altfel. rezilierea sau rezoluțiunea convenției. De asemenea. să controleze stadiul de execuție.. Obligații accesorii ale beneficiarului (art.De precizat că orice lucrare de construcţie se poate efectua numai cu autorizaţia prealabilă eliberată de serviciul specializat din cadrul consiliului local sau judeţean al oraşului. potrivit legii. în condițiile legii speciale. Antreprenorul are dreptul să încredinţeze executarea lucrării sau a unei părţi din lucrare unor subantreprenori. După finalizarea construcției. civ. căi de comunicaţie. municipiului. antreprenorul este obligat să permită beneficiarului ca. Riscul contractului.. pentru ca beneficiarul să poată obține autorizațiile necesare. 1878 alin. Obligații specifice antreprenorului. 10/1995 privind calitatea în construcții. antreprenorul poate invoca excepția neexecutării contractului sau.). construirea (inclusiv consolidare.

înștiințându-i de îndată pe beneficiar și proiectant despre suspendare (art. răspunderea operează pe toată perioada de existenţă a construcţiei91. proces care va cuprinde și termenul în care aceste vicii urmează a fi remediate. fiecare pentru partea sa din lucrare. expertul tehnic atestat raspund potrivit obligatiilor ce le revin pentru viciile ascunse ale constructiei. civ. Viciile aparente saunt cele constatate sau care trebuiau constatate cu ocazia recepției lucrării. executantul. 1 verifice partea finalizată și conformitatea acesteia cu dispozițiile legale în materia lucrărilor de construcții cât și cu clauzele contractuale. Art. de menționat că antreprenorul va propune soluții de remediere numai dacă acestea intră în domeniul său de pregătire profesională. Prescripția dreptului la acțiune pentru vicii aparente începe să curgă de la data recepției finale sau de la împlinirea termenului prevăzut în procesul-verbal de recepție pentru remedierea viciilor (art. pe toata durata de existenta a constructiei. 1 și 2 C. iar pentru viciile structurii de rezistenţă (datorate nerespecării normelor de proiectare şi execuţie în vigoare la data realizării ). nu se prezintă nejustificat în termenul indicat. convocarea va fi făcută potrivit clauzelor contractului sau prin cominicare scrisă adresată beneficiarului. pentru viciile structurii de rezistenta rezultate din nerespectarea normelor de proiectare si de executie in vigoare la data realizarii ei. Calitatea construcției privește atât viciile aparente cât și viciile ascunse.). nu comunică de îndată măsurile luate pentru înlăturarea greșelilor sau lipsurilor ori comunică măsuri necorespunzătoare. în cazul constatării unor vicii aparente. precum si dupa implinirea acestui termen. ivite intr-un interval de 10 ani de la receptia lucrarii. Alături de antreprenor. specialistul verificator de proiecte atestat.). legea prevede şi angajarea răspunderii arhitectului sau a inginerului pentru viciile lucrării derivate din planurile sau expertizele pe care le-a furnizat sau din coordonarea sau supravegherea corespunzătoare a execuției lucrării. responsabilul tehnic cu executia atestat. Răspunderea antreprenorului pentru calitatea construcţiei. cărora li s-au comunicat aceste greșeli sau lipsuri. 1877 alin. în lipsa unei clauze contrare. civ. antreprenorul îl convoacă pe beneficiar la locul executării lucrării înlăuntrul unui termen rezonabil. ele nu mai pot fi invocate ulterior de către beneficiar. civ. 29 din Legea 10/1995 prevede răspunderea antreprenorului. decât în cazul în care antreprenorul s-a obligat prin convenție să garanteze lucrarea pentru o anumită perioadă sau în cazul în care recepția lucrării s-a făcut prin fraudă. a proiectantului. termen ce urmează a fi stabilit potrivit uzanțelor și ținându-se seama de natura lucrării și de locul situării acesteia. pentru viciile ascunse ale construcţiei ivite în termen de 10 ani de la recepţia lucrării. devin aplicabile dispozițiile art. a dirigentului de șantier. antreprenorul poate suspenda executarea lucrării. Răspunderea antreprenorului nu poate fi înlăturată sau micșorată prin convenţia părţilor. În privința viciilor ascunse. este obligat să le comunice de îndată beneficiarului sau proiectantului împreună cu propunerile de remediere și să ceară totodată beneficiarului să ia măsurile corespunzătoare. acestea sunt menționate în procesul-verbal de recepție a lucrării. .Împrejurări care împiedică executarea lucrărilor. fabricantii si furnizorii de materiale si produse pentru constructii. 146. ci decide continuarea ei în aceste condiții. 1 C. părţile prin contract pot agrava răspunderea antreprenorului pentru vicii. dacă beneficiarul astfel convocat. antreprenorul constată greșeli sau lipsuri la lucrările de proiectare în temeiul cărora s-a încheiat contractul. Dacă pe parcursul executării lucrării. 1880 alin. răspunderea este reglementată prin dispoziţiile Legii 10/1995 privind calitatea în construcţii. Dacă beneficiarul și proiectantul. 29 din Legea 10/1995 : ” Proiectantul. dirigintele de specialitate. antreprenorul poate întocmi singur actul de constatare a lucrării ce urmează a fi acoperită. în schimb. În acest scop. Dacă viciile aparente nu au fost constatate cu ocazia recepției. 1859 C. Răspunderea arhitectului sau a inginerului. Legiuitorul nu precizează care sunt atribuțiile inginerului sau care ar fi rolul său în 91 Art. în cazul în care nu suspendă executarea lucrării.

). culpa contractuală fiind prezumată. subantreprenorul va fi exonerat de răspunderea pentru vicii dacă dovedește că aceste vicii rezultă din deciziile luate de antreprenor sau din expertizele sau planurile arhitectului sau inginerului (art.). Dacă proiectantul a realizat numai planurile construcţiei. .Pentru a fi exonerat de răspundere. 2 C. Aceste termene încep să curgă de la data descoperirii viciilor.). civ. În vederea angajării răspunderii. exceptând cazul când viciile lucrării de proiectare au fost descoperite mai înainte și atunci prescripția începe să curgă de la data descoperirii acestora (art. Domeniu de aplicare. beneficiarul. Răspunderea antreprenorului poate fi angajată faţă de beneficiar şi faţă de succesorii săi în drepturi inclusiv succesorii cu titlu particular. Împărţirea răspunderii între aceste persoane și antreprenor se va face potrivit clauzelor contractuale. din vreo lipsă de diligență în coordonarea sau supravegherea lucrărilor (art. el va răspunde alături de antreprenor pentru viciile construcţiei. civ. 1 executarea lucrării. Terţii (locatar. prescripția dreptului la acțiune pentru viciile lucrării de proiectare începe să curgă odată cu prescripția dreptului la acțiune pentru viciile lucrării executate de antreprenor. 1879 alin. cel mai târziu de la împlinirea a 10 ani de la recepția finală. Faţă de terţi. 3 C. sau care poate fi oricând pentru viciile derivând din structura de rezistenţă a construcţiei. civ. 2 C. iar dacă a participat şi la executare. el va răspunde pentru viciile apărute datorită acestor planuri. va avea o acţiune în regres contra antreprenorului obligat să garanteze pentru viciile construcţiei. fiecare va răspunde pentru viciile ivite în partea de lucrare executată. antreprenorul trebuie să dovedească existenţa unei cauze străine exoneratoare de răspundere precum faptul că viciile se datorează deficiențelor expertizelor sau planurilor arhitectului sau inginerului ales de beneficiar. Dreptul la acţiunea în garanţie contra viciilor ascunse se prescrie în termen de 3 ani. dată care se încadrează în interiorul celor 10 ani pentru viciile ascunse ale lucrării. apreciem că legiuitorul a avut în vedere pe inginerul constructor care a furnizat planuri sau expertize cu privire la executarea construcției și care atribuții în coordonarea sau supravegherea modului de executare a lucrării. de regulă. dacă este cazul. comodatar etc) se pot îndrepta însă împotriva beneficiarului sau a succesorilor săi atât pe cale contractuală cât şi pe cale delictuală. 1880 alin. beneficiarul trebuie să dovedească numai existenţa viciului. obligat să răspundă în faţa terţului. Arhitectul sau inginerul este exonerat de răspundere numai dacă dovedește că viciile nu rezultă din deficiențe ale expertizelor sau planurilor pe care le-a furnizat și. 1879 alin. la rândul său. antreprenorul nu răspunde decât pe tărâm delictual.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful