P. 1
Lucrare de diploma - ROLUL ASISTENTEI MEDICALE ÎN ÎNGRIJIREA PACIENTEI CU CANCER MAMAR

Lucrare de diploma - ROLUL ASISTENTEI MEDICALE ÎN ÎNGRIJIREA PACIENTEI CU CANCER MAMAR

|Views: 3,207|Likes:
Published by marius_alex_32
Lucrare de diploma , licenta ROLUL ASISTENTEI MEDICALE ÎN ÎNGRIJIREA PACIENTEI CU CANCER MAMAR
Nota 10
Lucrare de diploma , licenta ROLUL ASISTENTEI MEDICALE ÎN ÎNGRIJIREA PACIENTEI CU CANCER MAMAR
Nota 10

More info:

Categories:Types, School Work
Published by: marius_alex_32 on Feb 15, 2013
Copyright:Attribution Non-commercial
List Price: $99.00 Buy Now

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
See more
See less

10/29/2015

$99.00

USD

MINISTERUL EDUCAŢIEI ŞI CERCETĂRII,TINERETULUI ŞI SPORTULUI ŞCOALA POSTLICEALĂ SANITARĂ „ FUNDENI”

PROIECT DE ABSOLVIRE
ROLUL ASISTENTEI MEDICALE ÎN ÎNGRIJIREA PACIENTEI CU CANCER MAMAR

COORDONATOR PROF:

ABSOLVENT

2012

Pagina 1 din 40 1

CUPRINS

Capitolul I: Întroducere.Istoric..............................................................4 Capitolul II: Anatomia si fiziologia sânului............................................5 Capitolul III: Cancerul de sân..................................................................7 Capitolul IV: Cazul I..............................................................................29 Cazul II..............................................................................32 Cazul III............................................................................35 Bibliografie.............................................................38

Pagina 2 din 40 2

motto: “ Chirurgia înseamnă manoperă, lucru de mână, orice om se serveşte de mâinile sale, dar chirurgie înseamnă mână care lucrează pentru a vindeca.” PaulValery

MOTIVAŢIA LUCRĂRII În România de azi, cancerul mamar capata o amploare îngrijoratoare. Si totusi nu s-au elucidat o multime de probleme atât medicale cât si psihologice, legate de aparitia, evolutia si terapia bolii. Daca esti femeie si treci de o anumita vârsta începi deja sa îti pui întrebari: oare nu voi avea si eu asemenea probleme? Ce se întâmpla însa atunci când cineva este diagnosticat cu cancer mamar? În afara evolutiei bolii asupra fizicului se mai poate înregistra si un impact asupra psihicului. Acest impact se releva atât la persoana diagnosticata cu cancer mamar – aparând întrebarea daca are si ce sanse are de a supravietui – cât si la aceea care a fost operata – înregistrându-se adesea efecte în plan psihologic: scaderea stimei de sine, sentimentul inutilitatii. Am pornit în elaborarea lucrarii de la ideea ca în ce priveste personalitatea, la persoanele diagnosticate cu cancer mamar au loc procese psihice complexe legate de rolul de bolnav si atitudinea fata de aceasta situatie, acceptarea bolii, regresia afectiva si comportamentala, ideea mortii, exprimat prin capacitate de rationament moral, internalizarea valorilor si regulilor socio-morale si autocontrolul impulsurilor. Am considerat ca este necesara aprofundarea educatiei tineretului în scopul preventiei si consilierea psihologica a persoanelor diagnosticate cu cancer mamar si aflate sub supraveghere medicala.

Pagina 3 din 40 3

CAPITOLUL I INDRODUCERE.ISTORIC

Corpul uman este format din milioane de celule, grupate în ţesuturi şi organe (muşchi, oase, plămâni, ficat, etc.). Celulele normale interacţionează între ele într-o manieră armonioasă. Atunci când acestea încep să se dividă într-un mod haotic, devin periculoase pentru organism. Dacă mecanismele de apărare ale organismului nu sunt capabile să distrugă aceste celule anormale, numărul lor continuă să crească, formând o tumoră. Nu toate tumorile sunt însă canceroase. Există tumori benigne (necanceroase) şi maligne (canceroase). Diferenţierea între cele două tipuri de tumori se face prin examinarea microscopică a unei mici probe de ţesut recoltată de la nivelul zonei afectate (biopsie). Celulele tumorii benigne nu invadează ţesutul înconjurător şi nu se răspândesc în celelalte organe. În general, acestea nu constituie un pericol pentru viaţă, dar trebuie tratate chirurgical. Tumorile maligne sunt periculoase deoarece, cu timpul, pot invada ţesuturile vecine, distrugându-le progresiv. Uneori, celulele se desprind din tumora iniţială (primară) şi se răspândesc la alte organe prin intermediul fluxului sangvin sau sistemului limfatic. Când aceste celule ajung la nivelul unui nou ţesut, ele pot continua să se dividă şi să formeze o nouă tumoră numită secundară sau metastază.

Pagina 4 din 40 4

CAPITOLUL II ANATOMIA ŞI FIZIOLOGIA SÂNULUI

Anatomia sânului Sânul este compus din lobi, ducte (canale înguste care leagă lobii de mamelon), ţesut adipos, limfatic şi conjunctiv (de legătură). Fiecare sân are între 15 şi 20 de lobi, alcătuiţi la rândul lor din mai mulţi lobuli. Lobulii se termină în zeci de bulbi producători de lapte. Lobii, lobulii şi bulbii sunt interconectaţi prin ducte, care duc spre mamelonul aflat în mijlocul unei zone mai întunecate a pielii numite areolă. Prin vasele limfatice circulă limfa. Limfa este un fluid clar care conţine celule ale sistemului imunitar. Transportul limfei catre ganglionii limfatici, care au mărimea unui bob de mazăre, se realizează prin vasele limfatice. Majoritatea ganglionilor limfatici ai sânului sunt localizaţi în axilă. Aceştia sunt numiţi ganglioni axilari. Sânii sunt rareori de aceeaşi dimensiune, iar forma lor se modifiă pe parcursul unui ciclu menstrual. Mărimea sânilor variază în funcţie de cantitatea de ţesut adipos ce protejează şi acoperă structura internă a sânului.

Pagina 5 din 40 5

§ Pagina 6 din 40 6 .

şi în mod deosebit expunerea organismului la estrogen pe o perioadă mai îndelungată. Frecvenţa lui creşte continuu după 30 de ani. Acesta poate fi descoperit în stadii precoce. ceea ce face din cancerul de sân o boală hormono-dependentă. metastazele se întâlnesc mai frecvent. Cancerul mamar se dezvoltă în ţesutul sânului. Dacă celulele canceroase ating ţesutul limfatic şi ganglionii axilari. Factorii de risc în cancerul mamar Care sunt cauzele apariţiei cancerului de sân? Prin noţiunea de risc se înţelege o probabilitate mai mare decât media. dar cancerul de sân la bărbaţi este mai rar. fiecare necesitând un tratament adaptat şi actualizat de către personalul medical în funcţie de nevoile pacientului. de a dezvolta acest tip de cancer.CAPITOLUL III Cancerul de sân Majoritatea cancerelor sunt numite după partea corpului pe care o afectează când se declanşează. moderat sau rapid. cât şi la bărbaţi în ţesutul mamar. Există numeroase tipuri de cancer mamar. Riscul crescut de apariţie a cancerului de sân se explică prin existenţa hormonului sexual feminin estrogen. intermediare sau avansate. şi poate evolua lent. Pagina 7 din 40 7 . El apare atât la femei. Cancerul de sân este foarte rar întâlnit înainte de vârsta de 25 de ani. Trei sferturi din cazurile de cancer mamar apar după 50 de ani.

. displazii. . .femeile care au avut primul ciclu menstrual la o vârstă fragedă. . Studiile relevă faptul că cele mai multe cazuri de cancer de sân apar după 40 de ani. respectiv cele la care menopauza s-a instalat târziu.înainte de 12 ani. Factorii de mediu Pagina 8 din 40 8 .sau hipertiroidia şi excesul estrogenic).obezitatea apărută după menopauză. Frecvenţa de apariţie a cancerului în funcţie de vârstă este ilustrată în următorul grafic maximele de frecvenţă pe intervalele de vârstă sunt în zona 45-49de ani şi 60-69 de ani) . Alaptarea este un factor de risc protector.deficitele imune. .tulburările endocrine (hipo. .lipsa alaptării.Factorii endogeni (care ţin de gazdă): . sau cele care nu au avut copii. metaplazii.femeile care au avut în antecedente afecţiuni benigne ale sânului şi stări precanceroase (hiperplazii.înaintarea în vârstă. când abundenţa ţesutului adipos poate duce la creşterea nivelului de estrogen la femeie şi prin urmare creşterea riscului de apariţie a cancerului de sân.cicatricile radiale (leziune de graniţă). după vârsta de 55 de ani. distrofii şi cancerul lobular în situ) ce pot duce la cancere invazive. . .femeile care au avut primul lor copil după vârsta de 30 de ani.

O legătură cauzală directă între stres şi cancer este greu de stabilit. . îmbogăţit cu substanţe chimice provenite din tratamentele cu pesticide şi hormonale la care sunt supuse produsele alimentare.fumatul activ sau pasiv Cât despre femeile la menopauză.este atît un factor de risc cât şi un factor de agravare. care ajută la prevenirea cancerului de sân prin efectul lor antioxidant (cresc imunitatea faţă de infecţii. .expunerea prelungită la unde electromagnetice . dar completată cu fructe şi legume proaspete. se pare că tratamentul hormonal substitutiv bazat pe asocierea de estrogeni şi progestative.consumul de alcool. O alimentaţie prea abundentă favorizează apariţia cancerului de sân.expunerea sânilor la radiaţii ultraviolete. săracă în grăsimi şi carne roşie.stresul . acest tratament oferă femeii protecţie deloc de neglijat faţă de osteoporoză. începând de la condiţiile economice din aceste ţări. cât şi un factor important în estimarea evoluţiei bolii. Studiile arată că ţările industrializate cele mai afectate de poluare prezintă o frecvenţă mai ridicată a cancerului de sân. la femei duce la producerea unei cantităţi însemnate de estrogeni. Aceste tratamente sunt suspectate că ar juca un rol important în apariţia cancerului. mai ales la pacientele cu modificări de mastopatie. deoarece excesul de grăsimi şi adaoşii alimentari cunoscuţi sub denumirea de E-uri. rezistenţa la stres. Pe de altă parte. Pagina 9 din 40 9 . Implicaţiile stresului în cancer au fost studiate şi continuă să fie obiectul a numeroase studii. . Studiile indică o rată mai ridicată a cancerului la persoanele care au avut parte de mai multe evenimente stresante înainte de declanşarea bolii. ar duce la o uşoară creştere a riscului pentru cancerul de sân. însă stresul reprezintă fără îndoială atât un factor de risc important pentru apariţia cancerului. . Obiceiul de a consuma unul sau mai multe pahare de alcool pe zi duce la o creştere uşoară a riscului de apariţie a cancerului de sân. . . a prognosticului ei şi a adaptării psihoemoţionale la boală. De aceea se recomandă o alimentaţie cumpătată..iradierea regiunii toracice (mai ales înainte de 30 de ani).contraceptivele orale-considerate ca factor de risc când sunt administrate înainte de prima sarcină sau pe o perioadă mai mare de 10 ani. care favorizează un regim alimentar bogat în grăsimi alimentare.dietă bogată în grăsimi. Explicaţiile pentru aceasta ar putea fi variate. proteine şi dulciuri rafinate. ajută la prevenirea bolilor cardiovasculare).

Până la apariţia unor rezultate concludente ale studiilor pe această temă. . trasmitere modificată a unor gene (BRCA2).prezenţa unui risc crescut la descendentele unor mame cu cancer mamar (risc de 2 ori mai mare. .au fost identificate modifiări celulare în cancerele mamare . există un risc crescut dacă în familie sunt mai multe rude de grad 1 şi 2 cu cancer mamar. mai ales când cancerul mamar a fost bilateral).limitaţi consumul de alcool. Cum putem reduce riscul? Experţii estimează că mai mult de 50% din cazurile de cancer de sân pot fi evitate datorită unor îmbunătăţiri aduse stilului de viaţă. raportând medicului vostru eventualele modificări. sindroame de agregare familială.în cazul în care o membră a familiei Pagina 10 1 40 din 0 . gastrice şi mamare . .examinarea anuală la medic (începând cu vârsta de 20 de ani).protejaţi-vă de soarele puternic şi examinaţi-vă periodic pielea.unele boli cardiovasculare şi diverse alte boli legate de această perioadă de viaţă.practicaţi o activitate fizică regulată.mamografie precoce . .constau în prezenţa la membrii aceleiaşi familii a mai multor cancere colonoce. . contraceptivele orale şi substitutivele hormonale nu sunt prescrise femeilor care au avut cancer la sân. predispoziţie genetică dependentă de interacţiunile cu mediul . Iată câteva sfaturi ce pot ajuta la scaderea riscul de apariţie al cancerului de sân: .prezenţa „factorului mamar de creştere derivat” (mammary derived growth factor 1-MDGF1) . de asemenea. Factorii virali-virusurile ARN tip B şi C Factorii genetici .moştenire directă a defectelor genetice specifice (BRCA1).urmaţi recomandările de depistare a cancerului: .autoexaminarea lunară care vă ajută să vă cunoaşteţi proprii sâni în diferite stadii ale ciclului menstrual . evitându-se recidiva. Aceasta vă va ajuta şi la menţinerea unei greutăţi corporale adecvate. .transmiterea ereditară .mâncaţi sănătos: consumaţi multe fructe şi legume şi mai puţină carne roşie.nu fumaţi şi evitaţi fumul altora.

durere unilaterală ce persistă la nivelul sânului la femeile care au trecut de menopauză. încreţituri. .orice este palpabil sau vizibil doar la un sân.transpiraţie abundentă la nivelul axilei. .dureri asociate nodulilor. Simptomele cancerului mamar La 90% dintre femei. precum şi a lejerităţii de mişcare a unui sân în comparaţie cu celalalt. care persistă şi incomodează stilul de viaţă sau somnul pacientei. .modificări ale dimensiunii. Autoexaminarea sânilor face parte din îngrijirea sănătăţii fiecărei femei. .modificări ale mamelonului . .prezintă cancer mamar se recomandă ca prima mamografie să fie făcută înainte de 40 de ani. formei sau aspectului sânilor (creşterea unui sân comparativ cu celălalt. Cancerul de sân nu este dureros. care persistă după menstruaţie. multe femei sănătoase descoperă că sânii lor sunt plini de noduli înaintea unui ciclu şi că unele tipuri de excrescenţe mamare benigne sunt dureroase. de obicei cu un conţinut lichid sau semilichid).abces sau inflamaţie a sânului (tradusă prin roşeaţă şi durere) ce rezistă la o primă serie de antibiotice. deci nu trebuie aşteptată apariţia unei dureri pentru a consulta medicul. eczeme ale mamelonului (însoţite de mâncărimi intense). dar după vârsta de 20 de ani. iritaţie extinsă şi pe zonele înconjurătoare.frecvente la femeile peste 50 de ani . la femeile sub 50 de ani se întâlneşte supuraţia cu sânge (formarea şi eliminarea de puroi sangvinolent).mărirea nodulilor limfatici de la periferia sânului sau axilă.chist recidivant (tumoră benignă de forma unei pungi închise. .retracţia sau distorsiunea mamelonului. excrescenţă sau îngroşare. ondulaţii. este posibilă dezvoltarea unei hipersensibilităţi la acest nivel. . În cazul existenţei unor afecţiuni la nivelul sânului (de orice natură) se recomandă urmărirea evoluţiei acestora Totuşi. precumşi apariţia de noduli noi la aceste nivele.vascularizaţia pronunţată la nivelul sânului. De fapt. există şi alte semne ce necesită atenţie: . aceasta devenind astfel familiară cu felul în care aceştia arată în Pagina 11 1 40 din 1 . Nouă din zece excrescenţe mamare sunt benigne. cancerul de sân este observat mai întâi ca o excrescenţă (ţesut cu aspect de tumoră ce iese din planul normal al sânului). retracţii cutanate). . multe dintre acestea fiind chisturi. .

astfel că cea mai bună perioadă pentru autoexaminare este la o zi sau două după terminarea ciclului.puneţi mâinile pe şolduri şi apăsaţi.observarea sânilor în faţa oglinzii.palparea sânilor şi a ganglionilor.suprafeţei sânilor .observarea crustelor. modificarea culorii pielii. . din faţă şi din profil. După menopauză. Este cel mai practic mod de a descoperi orice nodul sau modificare a sânilor.mameloanelor . pentru a observa o schimbare în mărime.ridicaţi braţele deasupra capului şi analizaţi-vă sânii şi din poziţia aceasta.respectând următorii paşi: . Autoexaminarea sânilor cuprinde două etape: . la nivelul: .căutarea unei scobituri.ganglionilor .conturului sânilor . plisarea pielii făcând să arate ca o coajă de portocală. întărind astfel musculatura pectorală.vă aşezaţi în faţa unei oglinzi cu mâinile relaxate pe lângă corp şi vă priviţi cu atenţie ambii sâni. Palparea Se poate efectua în două moduri: în poziţie culcată sau la duş. Se folosesc pentru palpare buricele celor 3 degete mijlocii (nu vârfurile Pagina 12 1 40 din 2 . a unei adâncituri. umflătură sau retracţia pielii. Examinaţi ţesuturile cuprinse între claviculă şi axilă.masei sânilor . sânii sunt adesea umflaţi şi prezintă noduli. dar şi la nivelul axilei. secreţii de lichid clar sau sangvinolent sau a unei asimetrii de poziţie. în diferite momente ale lunii. . . unui nodul. . Priviţi cu atenţie dacă apare vreo modificare de formă la nivelul sânilor. se poate stabili o dată fixă pentru autoexaminarea sânilor. Înaceastă perioadă sânii au un aspect normal (normalul diferă de la persoană la persoană).căutarea unei modificări de volum sau formă. . unei induraţii.mod normal. .căutarea nodulilor duri deasupra şi subclavicular. de exemplu prima zi a lunii calendaristice. Autoexaminarea lunară a sânilor îşi propune să depisteze apariţia sau accentuarea unei anomalii (prin raportarea la examinarea anterioară ). unei modificări de culoare sau a unei induraţii (îngroşări) a pielii.depistarea unui nodul. În perioada de creştere precum şi ulterior în timpul ciclului. . Observarea Se examinează atent volumul şi forma sânilor.

Pentru a uşura palparea. Întoarceţi-vă într-o parte cu încheietura mâinii pe frunte.Examinaţi partea exterioară a sânului şi axilaprin palpări circulare. Porniţi de la ora 12. cu un braţ aşezat sub capfolosiţi-vă mâna opusă pentru a examinaîn mod circular ţesutul din partea internă a sânului. Analizaţi în mod similar şi partea externă.degetelor) ale mâinii opuse sânului. din zona situată imediat sub claviculă şi prin apăsare uşoară (pentru a simţi ţesutul de sub piele) mergeţi în jos în formă circulară. Nu uitaţi să examinaţi şizona axiala În poziţia culcată pe spate. Pagina 13 1 40 din 3 . Examinaţi ambii sâni. Pentru o examinare eficientă a sânului. Palpaţi şi celălalt sân.Puneţi un prosop sub umeri pentru suport. folosiţi o cremă de mâini. gândiţi-vă că acesta ar arăta ca un cadran de eas.

În momentul efectuării unei băi sau duş. care permite vizualizarea gandei mamare şi a eventualelor leziuni. precum şi o bună metodă de diagnostic în cazuldepistării unei formaţiuni în urma autoexaminării. Mamografia este o radiografie a sânului. ţinând mâna din partea examinată pe cap. va trebui să examinaţi zona o dată la 10 zile şi dacă umflătura persistă consultaţi un medic oncolog. Pagina 14 1 40 din 4 . Este în momentul de faţă ceamai bună metodă de depistare a cancerului chiar şi în lipsasimptomelor palpabile. Puneţi apoi o mână în axilă şi rotiţi încet umărul. Schimbaţi braţul şi examinaţi apoi şi cealaltă axilă. vă recomandăm să consultaţi un medic de specialitate. în timp ce cu vârful degetelor pipăiţi uşor. Examinaţi zona deasupra şi în lungul claviculei. Femeile care vor face o mamografie nu vor folosi deodorante cu o zi înainteaefectuării ei. încercaţi să vă controlaţi fiecare sân. Controlaţi apoi de-o parte şi de alta a gâtului cu vârful degetelor pentru a simţi orice umflătură mică. fiţi atentă la fiecare umflătură sau transformare simţită. Presaţi uşor mamelonul între degetul mare şi index şi dacă observaţi o scurgere de lichid limpede sau sangvinolent. Cu mâna opusă şi cu degetele săpunite faceţi un examen amănunţit al sânului şi al axilei. Dacă simţiţi o schimbare.

pe baza unor factori de risc ai femeii.deoarece acestea pot interfera cu razele X. În cazul cancerului de sân. În România. din unghiuri diferite. perioadă în care sânii sunt supli. . pe mamografie se poate observa o opacitate densă. . Mamografia este recomandată femeilor peste 40 de ani. înainte de menopauză. apărând pe film ca spoturi de calciu sau microcalcifieri. Mamografia prezintă atât avantaje cât şi dezavantaje. în scopul depistării precoce a tumorilor: Examinări Autoexaminare Mamografie 40-45 de ani Lunară O dată la 3 ani 45-50 de ani Lunara O data la 2 ani Peste 50 de ani Lunara Anuala Pagina 15 1 40 din 5 .depistează 95% din cazurile de cancer de sân în stadiu precoce. . cu contur neregulat. Perioada cea mai potrivită pentru a face o mamografie. iar beneficiul mamografiei depăşeşte cu mult riscul minim al examinării.unele tumori nu pot fi detectate cu ajutorul mamografiei. Avantaje: .pacienta resimte un anumit disconfort sau durere în timpul examinării. Dezavantaje: .evidenţiază modificări mici la nivelul sânului (cu dimensiuni de 5 mm) care nu pot fi depistate prin palpare. prin urmare există cazuri în care rezultatele suspecte se dovedesc a nu fi cancer în urma unei biopsii. Doza de radiaţii la care sunt supuşi sânii nu poate fi considerată un factor determinant pentru cancerul de sân. mai puţin congestionaţi şi pot fi examinaţi mai uşor.nu este o metodă de depistare 100% sigură. este după a 10-a zi de la începutul ciclului menstrual. în mijlocul căreia pot exista depozite caracteristice de calciu.permite instituirea unui tratament precoce şi eficace al cancerului. Institutul Oncologic recomandă respectare următoarelor îndrumări. . însă sunt cazuri în care doctorul poate indica această examinare mai devreme. De obicei se fac 2 expuneri pentru fiecare sân.

§ Fig:1. Opacitate stelara densa la nivelul sânului drept.3 Mamografie: cancer mamar stadiul II A. Pagina 16 1 40 din 6 .

Pagina 17 1 40 din 7 . ai căror sâni sunt prea denşi pentru a furniza o imagine clară în urma mamografiei. Permite atât diferenţierea dintre o masă solidă şi un chist. Este o metodă nedureroasă şi este recomandată femeilor sub 35 de ani.2. Opacitate stelara densa la nivelul sânului drept Ecografia este o metodă de diagnosticare ce utilizează ultrasunetele şi este complementară mamografiei.3 a) Neoplasm mamar de 10 cm. cât şi vizualizarea leziunilor atunci când sânii sunt denşi.§ Fig. b) Disparitia completa a tumorii dupa tratament. c) Reaparitia tumorii dupa trei luni în acelasi sân.

3 Biopsia este o intervenţie necesară pentru stabilirea cu certitudine a diagnosticului de cancer. proba biopsică Pagina 18 1 40 din 8 . sub anestezie locală. Biopsia este utilizată pentru a stabili tipul cancerului depistat. Sunt mai multe tipuri de biopsii: . care permite diferenţierea între celulele maligne şi cele benigne ale unei excrescenţe mamare.chirurgicală sau de excizie. care se realizează sub anestezie generală şi presupune îndepărtarea întregului nodul şi/sau a ganglionilor axilari Ţesutul îndepărtat în timpul biopsiei este examinat în laborator pentru a vedea dacă cancerul este sau nu invaziv.aspirarea cu ajutorul unui ac subţire. De asemenea.de nodul. care permite extracţia unei probe mici de ţesut. Presupune prelevarea unei probe de ţesut şi examinarea acesteia la microscop. 12 . .Fig:3.

foloseşte ultrasunete pentru depistarea tumorilor solide sau chistice în ficat.scintigrafia oaselor. întrucât oferă posibilitatea de a obţine imagini ale unor secţiuni foarte subţiri (cel mult 1-2 mm grosime). Pagina 19 1 40 din 9 .investigaţii minime obligatorii pentru testarea funcţională a organelor vitale. Stadializarea După stabilirea diagnosticului de cancer. care servesc drept criterii decisive: • T simbolizează tumoră.tomografia computerizată – această metodă foloseşte razele X pentru a crea imagini detaliate a structurilor din interiorul organismului. se mai foloseşte şi termenul de Sistem TNM. pentru a stabili gradul de răspândire al acestuia. Stadializarea are loc după anumite norme şi foloseşte trei noţiuni cheie. • N simbolizează ganglioni limfatici. • T1 = tumora primară nu are mai mult de 2 cm. Cu ajutorul unei substanţe de contrast injectate se poate vizualiza reţeaua vaselor sangvine şi prezenţa tumorilor. Cele mai practicate teste sunt: . Principalul beneficiu al acestei metode este precizia detaliilor. deoarece nu periclitează sănătatea pacientei. Această etapă este foarte importantă. De aceea. Această procedură de examinare are avantajul că poate fi reluată oricând. -radiografia pulmonară .stabileşte gradul tumoral. slab radioactivă. urmează determinarea gradului de răspândire a bolii. Oasele ce prezintă metastaze absorb mai multă radioactivitate decât cele neafectate. Noţiunile secundare pentru T (tumoră) sunt: • T0 = tumora primară nu poate fi depistată.ecografia ficatului . ajutând la stabilirea prognosticului bolii. deoarece tratamentul propus şi recomandările pentru recuperare depind de stadiul neoplasmului. . • M simbolizează metastază.pentru depistarea unor eventuale metastaze la nivel pulmonar -recoltare de analize de sânge şi urină .prin acest test se injectează intravenos o substanţă de contrast. . Un diagnostic pozitiv pentru cancer atrage după sine alte teste.

Utilizarea unui program de tratament potrivit face mai puţin probabilă trecerea cancerului de la un stadiu la altul. III şi IV. Noţiunile secundare pentru N (noduli) sunt: • N0 = neoplasmul nu a diseminat în ganglionii limfatici din apropierea sânului. peste 60% din pacientele diagnosticate cu cancer de sân sunt în stadii avansate. iar costul tratamentului ridicat. dar ganglionii axilari sunt voluminoşi sau fixaţi între ei şi/sau la structurile adiacente. fără o răspândire evidentă în corp 14 ▪ stadiul III – tumorile pot avea orice dimensiune. în ţara noastră. şansele lor de supravieţuire fiind scăzute. de aşa numitele metastaze – osoase. fără afectarea ganglionilor axilari sau răspândire în corp ▪ stadiul II – tumora mamară este ceva mai mare. • T3 = tumora primară este mai mare de 5 cm. pulmonare. cu sau fără afectarea ganglionilor. se decide un anumit tip de tratament. indiferent de cum se manifestă boala pe plan local. hepatice. Tratamentul cancerului de sân Pagina 20 2 40 din 0 . Descrierile TNM pot fi grupate într-un set de stadii mai simplu. dar şi de alţi factori cum ar fi : vârsta. • T4 = tumoră de orice mărime. nu există o răspândire a bolii în organism ▪ stadiul IV – suferinţa este dată în primul rând de boala răspândită în corp. Datorită ignoranţei. de până la 2 cm. la nivelul sânului sau al ganglionilor. bolile asociate. • N2 = la fel ca N1. • N1 = se înregistrează prezenţa unor metastaze la nivelul nodulilor din regiunea axilară. doar că nodulii limfatici sunt fixaţi între ei sau la structurile adiacente Noţiunile secundare pentru M (metastază) sunt: • M0 = nu se poate dovedi clinic existenţa metastazelor în organism. • M1 = se constată existenţa tumorilor canceroase care au diseminat în alte organe. starea generală de sănătate. notate de la I la IV. Ţinând cont de această stadializare.• T2 = tumora primară are o dimensiune cuprinsă între 2-5 cm. ▪ stadiul I – tumoră mamară de mică dimensiune. spaimei de diagnostic sau lipsei unei educaţii sanitare. instalarea menopauzei. extinsă la peretele toracic plasat dedesubtul sânului sau la nivelul tegumentului. de obicei nu depăşeşte 5 cm.

împreună cu ganglionii limfatici axilari.aceasta presupune îndepărtarea tumorii (ale cărei dimensiuni nu depăşesc 3-4 cm) şi a unui mic ţesut din preajma acesteia şi are ca obiectiv păstrarea formei şi mărimii sânului. Această metodă se practică în cazul tumorilor de mari dimensiuni. nici pielea şi nici peretele sânului nu trebuie să fie afectaţi. chimioterapia şi hormonoterapia.presupune îndepărtarea întregului ţesut mamar. Îndepărtarea ganglionilor limfatici nu trebuie să fie urmată de radioterapie la nivelul axilei.mastectomia . . Uneori. radioterapia. deoarece această combinaţie creşte riscul de limfedem. ganglionii limfatici nu sunt excizaţi. menţinerea acestor formaţiuni creşte riscul de recidivă a cancerului la acest nivel. se 15 pleacă de la premisa că diametrul tumorii nu este prea mare. În plus. prevenind astfel apariţia limfedemului. De obicei tratamentul iniţial include excizia chirurgicală a tumorii cu sau fără radioterapie. Acestea pot fi aplicate în diferite combinaţii. În urma analizei ganglionilor limfatici excizaţi se stabileşte tratamentul astfel: dacă numărul celor afectaţi este mare. chimioterapia poate fi aplicată înainte de chirurgie. din această cauză se continuă cu radioterapie la nivelul sânului. avantajele şi dezavantajele terapiei. Când tumora este mai mică de 1 cm.Este cunoscut faptul că pacientele ce urmează a fi tratate de cancer de sân sunt mai optimiste în ceea ce priveşte prognosticul bolii dacă cunosc particularităţile tratamentului ce le va fi aplicat. care implică afectarea mamelonului şi a areolei mamare sau când cancerul este răspândit. Există 4 mari componente ale tratamentului: chirurgia. urmat de chimioterapie adjuvantă sau hormonoterapie. În cazuri excepţionale. Excizia chirurgicală Se cunosc două tipuri de intervenţii chirurgicale la sân: . şi tumorile cu un diametru mai mare se pot extirpa prin această metodă. motiv pentru care se recomandă o comunicare riguroasă între medic şi pacientă. În aplicarea tehnicii de conservare a sânului.Se practică frecvent în cazul cancerelor de sân depistate precoce. o umflare persistentă a braţului. Totuşi.tehnica de conservare a sânului . tratamentul va Pagina 21 2 40 din 1 . care apare datorită îndepărtării sau lezării ganglionilor limfatici.

fie o combinaţie între cele două metode. Reconstrucţia sânului este o alegere personală a fiecărei paciente şi constituie o alternativă la proteza externă. prin legături realizate microchirurgical cu vasele zonei receptoare. Extensorul şi implantul târziu al protezei cu silicon Imediat după îndepărtarea sânului. se aduce un implant cu silicon sub muşchiul sânului operat. care se foloseşte în special la pacientele cu sânii iniţial foarte mici. consideraţii tehnico-operatorii. în acest caz numindu-se reconstrucţie târzie a sânului. Implantarea unei proteze cu silicon sub musculatura pielii Prin această metodă. Transferul lamboului se poate asocia cu un implant mamar dacă ţesuturile transferate nu oferă un volum suficient. dintre care: starea generală de sănătate. se foloseşte metoda extensorului sau a implantului muscular. chimioterapia fiind indicată în astfel de situaţii. Lamboul poate fi mutat la sân printr-un tunel făcut sub piele. spate) pentru a crea un nou sân. se recomandă să aparţină chirurgului plastician. dacă numărul lor este mic. Înaintea luării unei decizii. aceasta putând fi realizată imediat după mastectomie.dura mai mult. În cazul unor sâni mai mari. fese. Pagina 22 2 40 din 2 . iar pielea se închide printr-o simplă sutură. Reconstrucţia mamară cu lambouri este o metodă reconstructivă care foloseşte ţesuturi proprii din zone în care acestea sunt în exces (abdomen. adică la aproximativ 2 săptămâni de la operaţie. păstrându-şi vascularizaţia din zona donatoare sau poate fi transferat liber. dorinţa pacientei. nu se aplică chimioterapie. se introduce un aşa-numit extensor sub muşchiul pieptului. probabilitatea unui tratament stabilit de medicul 16 curant . şolduri. După vindecarea pielii. 1. 2. tratamentul fiind de scurtă durată. Majoritatea femeilor care optează pentru mastectomie preferă o reconstrucţie a sânului. deoarece trebuie luaţi în considerare mai mulţi factori. este bine să cunoaşteţi şi să discutaţi avantajele şi dezavantajele unei astfel de intervenţii.radioterapie sau chimioterapie şi nu în ultimul rând. Opţiunea pentru o reconstrucţie imediată sau târzie. Acest ţesut care este mutat dintr-o zonă în alta se numeşte lambou. Un extensor este un înveliş de silicon prevăzut cu o valvă. 3. fie cu implante mamare. Reconstrucţia mamară se poate realiza fie folosind ţesuturi proprii (lambouri). la 4-6 luni după operaţie sau şi după ani de la îndepărtarea sânului.

adică pentru introducerea unei proteze. producând o întindere treptată a acesteia. Pagina 23 2 40 din 3 . Începeţi prin a vă peria părul numai pe o parte. Reconstrucţia nu influenţează recidiva tumorală şi nu interferă cu chimioterapia sau radioterapia. Controalele mamografice pot fi continuate atât pe sânul normal cât şi pe cel reconstruit. Extensorul se bazează pe proprietatea de elasticitate a pielii. Îndepărtarea şi schimbarea extensorului poate fi evitată prin folosirea unui implant extensor permanent care poate fi ajustat postoperator. Acest procedeu se repetă de câteva ori până se ajunge la o suprafaţă a pielii destul de mare pentru preluarea implantului final. cum ar fi limfedemul sau durere la nivelul pieptului.învelişul de silicon poate fi umplut prin injectare. există o serie de exerciţii recomandate: Folosiţi o minge mică de cauciuc sau un obiect similar pentru a-l strânge în mâna afectată. conform recomandărilor pe care le primiţi. apoi treptat cuprindeţi tot capul. antrenând astfel muşchii mâinii. Implantele pot fi umplute cu gel siliconic sau cu soluţie salină. Sprijiniţi-vă cotul din partea afectată de masă sau de noptieră şi ţineţi capul drept. Exerciţii ajutătoare pentru femeile operate la sân Pentru a preveni apariţia complicaţiilor post-operatorii. realizând mişcări alternative de relaxare şi comprimare a mingii.

pentru a vă menţine echilibrul. înainte şi înapoi. Prindeţi capătul mai coborât al cordonului cu mâna din partea operaţiei şi trageţi uşor de celălalt capăt. Pagina 24 2 40 din 4 . de fiecare dată ridicând tot mai sus mâinile. Aşezaţi-vă cu faţa la un perete. la început la nivelul pieptului. apoi lateral şi în mici cercuri.Puneţi braţul neafectat pe spătarul unui scaun şi sprijiniţi-vă fruntea pe el. Pe măsură ce braţul se relaxează. Aşezaţivă cu faţa la cantul uşii. apoi îndoiţile din coate şi încet duceţi-le la spate până atingeţi nivelul sutienului. pentru ca apoi să le ridicaţi treptat pe suprafaţa peretelui. Întindeţi braţele lateral. măriţi lungimea balansului şi mărimea cercurilor. Puneţi mâinile pe perete. Reveniţi apoi la poziţia iniţială şi refaceţi exerciţiul. Puneţi o frânghie sau un cordon peste partea de sus a unei uşi deschise. Ridicaţi braţul de fiecare dată tot mai sus. cu picioarele depărtate. Lăsaţi celălalt braţ să atârne uşor şi balansaţi-l din umăr.

-Anumite metastaze trebuie înlăturate. care de obicei este una din următoarele: radioterapie. caz în care se vorbeşte de selectarea ganglionilor afectaţi. Scopul radioterapiei este să ucidă eventualele celule canceroase care au rămas după operaţie. Doctorul poate recomanda după operaţie o terapie adjuvantă. radioterapia se aplică doar local. care sunt ţintite pe sân şi pe zonele învecinate care încă mai conţin ganglioni limfatici. Faţă de tratamentul medicamentos. 19 Prima etapă constă în îndepărtarea tuturor ganglionilor limfatici axilari. Aceste operaţii vor fi obligatoriu urmate de exerciţii uşoare. Această terapie se desfăşoară Pagina 25 2 40 din 5 . -Ţesutul canceros nu a putut fi îndepărtat în totalitate prin operaţie. operaţie ce poartă numele de disecţie axilară. sau în extirparea unei părţi din ganglioni. la nivelul sânului sau în jurul ganglionilor limfatici. sânul urmând a fi tratat prin radioterapie. A doua-a etapă constă în terapie cu raze X. -radioterapie localizată pe zona de prelevare a biopsiei. chimioterapie sau hormonoterapie. -radioterapie externă în zona sânului şi în zonele învecinate. radioterapia aplicată are următoarele etape: -excizia chirurgicală parţială sau totală a ganglionilor limfatici axiali. fără a forţa prea tare muşchii. de-a lungul claviculei şi a sternului. Radioterapia este indicată atunci când: -Se aplică terapia de conservare a sânului. adică exclusiv în zona de iradiere propriu-zisă.Cu un prosop mare faceţi mişcări uşoare de ştergere a spatelui. Această metodă implică doar extirparea tumorii maligne şi a unei părţi din ganglionii limfatici axilari. Radioterapia Radioterapia este o altă metodă de tratament primar în cancerul de sân. exerciţii făcute atât în spital. După biopsie şi diagnosticarea cancerului de sân. cât şi acasă.

Câteva dintre efectele secundare ale radioterapiei sunt prezentate în tabelul următor: Efecte secundare Oboseală în timpul tratamentului Sfaturi practice ▪ Nu vă forţaţi. Prin aceste tuburi se vor introduce substanţe radioactive timp de 2-3 zile. Numărul şi localizarea tuburilor depind de mărimea şi poziţia tumorii. Radioterapia are şi efecte secundare. Descuamarea şi înroşirea pielii supuse radiaţiei. câte 5 zile pe săptămână.de obicei pe o durată de 5 săptămâni. iar pacienta se poate întoarce acasă. deoarece implantul poate emite radiaţii ce ar constitui un posibil risc pentru 20 persoanele cu care vine în contact. ▪ Nu folosiţi săpunuri parfumate sau deodorante. riscul de iradiere dispare. Metoda modernă a implantului presupune introducerea unor tuburi de plastic subţiri în locul de unde tumora a fost extirpată. În această perioadă pacienta este plasată într-un salon separat. ▪Hrăniţi-vă sănătos. uneori pigmentarea acesteia Pagina 26 2 40 din 6 . de aceea în cazul în care apare un disconfort sau durere pe parcursul terapiei. Acest tratament poate fi administrat atât extern. unde va sta singură. Este foarte important să urmaţi toate şedinţele de radioterapie. şi constă în aplicarea unei doze de radiaţie în zona unde a fost localizată tumora canceroasă. Expunerea la radiaţii X nu este dureroasă. pentru a permite organismului să lupte şi să se refacă. cât şi intern. printr-un implant cu un material radioactiv. ▪ Evitaţi zgârieturile şi unguentele pentru reumatism. A treia-a etapă se instituie de obicei la 1-2 săptămâni după radioterapia externă. Ele variază de la persoană la persoană în funcţie de tipul de tratament urmat şi de starea generală de sănătate. fiecare şedinţă având o durată de aproximativ o jumătate de oră. Administrarea externă se aseamănă cu radioterapia propriuzisă. Un tratament incomplet poate duce la persistenţa unor celule canceroase şi refacerea tumorii. este bine să anunţaţi medicul. iar în cazul în care aţi pierdut una dintre ele. şi se desfăşoară pe o durată cuprinsă între 5-10 zile. limitaţi efortul. Pe parcursul primei şedinţe se stabileşte doza de radiaţie şi se marchează cu marker zona delimitată ce va fi iradiată pe durata întregului tratament. Odată scos implantul. aceasta trebuie recuperată.

doxorubicin (adriamycin). Chimioterapia Chimioterapia presupune folosirea medicamentelor. fluorouracil (CMF).Hipersensibilitate la nivelul zonei iradiate ▪ Folosiţi săpun hidratant pentru copii. soarele puternic sau radiaţiile infraroşii. ▪ Nu faceţi baie sau duş cu apă fierbinte. S-a constatat că doze mai mici administrate zilnic pe perioade mai lungi de timp au efecte adverse mai reduse şi atenuează impactul asupra aspectului şi al durerii. În total. este mult mai eficient să se folosească asocieri de medicamente. o cremă răcoritoare cu pH neutru sau pe bază de dexpantenol în cazul descuamării. ▪ Evitaţi îmbrăcămintea care poate irita pielea. se efectuează trei până la şase cicluri. intramuscular. se iau pauze de câte una până la trei săptămâni. Gravitatea acestor efecte secundare depinde de doza totală administrată. cu scopul de a distruge celulele canceroase. methotrexat. -ciclofosfamida. Fiecare infuzie intravenoasă sau administrare de tablete poartă denumirea de ciclu. ▪ Înlocuiţi bretelele înguste ale sutienului cu unele mai largi şi tamponaţi zona de susţinere cu vată. a câte 1-5 zile fiecare. Ea poate fi folosită ca adjuvant în radioterapie atunci când se izolează celule tumorale în ganglionii limfatici. oral sau localizat. Între cicluri. fluorouracil (CAF). Frecvent.. numărul de zile în care se face radioterapie şi durata şedinţelor de tratament. Medicamentele se pot administra intravenos. Cura totală durează de la 3 la 6 luni. numite citostatice (citotoxice). Numărul variază în funcţie de diagnosticul pacientei. aplicate pe piele. Pagina 27 2 40 din 7 . Cele mai uzuale asocieri sunt: . dar poate constitui şi un tratament independent.ciclofosfamida.

unele dintre acestea putând persista de-a lungul 22 întregii vieţi. terapiile hormonale (endocrine) disponibile pot fi de mai multe feluri: -Blocarea funcţiei ovarelor.-epirubicin (farmorubicin). plămânii. ceea ce înseamnă că dezvoltarea acestor tumori poate fi reglată prin hormoni şi antihormoni. Deoarece celulele canceroase se înmulţesc în mod constant. celulele tractului digestiv. iar Pagina 28 2 40 din 8 . Există alte medicamente care pot interfera cu efectele chimioterapiei. În cazul femeilor peste 50 de ani. se recomandă hormonoterapia. Medicamentele antiestrogene blochează funcţia acestor receptori. aceştia determinând creşterea lor. deşi într-o măsură mult mai mică decât celulele canceroase. În acest caz. cele din sistemul reproducător şi foliculii piloşi). ciclofosfamida. -Tratament antiestrogen: Anumite celule canceroase au receptori care înregistrează prezenţa estrogenului. Se ştie că cele mai multe tumori ale sânului se dezvoltă din cauza estrogenului. În prezent. Cu toate că sunt dozate cu mare atenţie.doxorubicin urmat de CMF. . care blochează producţia de estrogen a ovarelor. rinichii sau organele reproductive. aşa-numitele GnRH (Gonadotropin-Releasing-Hormone). chimioterapia nu contribuie cu mult (aproximativ 10%) la creşterea speranţei de viaţă. În prezent. ele vor fi primele afectate. Hormonoterapia Hormonoterapia se administreaza în funcţie de statusul hormonal al pacientei şi în funcţie de prezenţa receptorilor pentru estrogen şi progesteron. această operaţie consta în îndepărtarea chirurgicală a ovarelor (ovarectomie). având un diagnostic receptor pozitiv. care au ajuns la menopauză. În acest caz apar efectele secundare ale chimioterapiei. citotoxicele pot afecta celulele sănătoase ale organismului (mai ales cele care se dezvoltă repede . există medicamente prescrise în acest scop.celulele sangvine ce se formează în măduva spinării. de exemplu cazul în care citostaticele afectează ireversibil inima. Citotoxinele intervin în procesul de diviziune celulară fie prin oprirea dezvoltării celulelor. din această cauză este bine ca medicul dumneavoastră să fie conştient de toate medicamentele pe care le luaţi pe parcursul tratamentului (chiar şi analgezice. vitamine). laxative. fie prin întreruperea înmulţirii acestora. La început.

radiologic sau cu ajutorul medicamentelor). Are mult mai puţine efecte secundare decât chimioterapia. femeia este sfătuită să discute cu medicul despre eventualele precauţii ce pot fi luate în legătură cu acest subiect (posibile medicamente sau psihoterapie). Aminoglutetimida) Blochează formarea precursorilor hormonali din sinteza estrogenului. acestea fiind supuse ovarectomiei (efectuată chirurgical. Unele femei raportează o scădere a intensităţii orgasmului sau a frecvenţei acestuia. Intimitatea şi sexualitatea nu trebuie să ia sfârşit odată cu diagnosticul de cancer de sân. Hormonoterapia cuprinzând Tamoxifen sau progesteron este mai eficientă la pacientele aflate la menopauză decât la cele ce parcurg perioada premenopauzală. .se folosesc îndeosebi când sunt prezente metastazele osoase . însă poate creşte riscul de apariţie al cancerului uterin.acest hormon produs de ovare ajută la reducerea nivelului de estrogen din sânge şi blochează afinitatea receptorilor pentru estrogen (Farlutal şi Magace) . Tamoxifenul se administrează sub formă de comprimate. pe o durată lungă de 5 ani.celula canceroasă nu se mai dezvoltă. În funcţie de rezultatele date de biopsie. Printre beneficiile tratamentului cu Tamoxifen se află şi faptul că oferă protecţie împotriva recurenţei cancerului de sân şi împotriva afecţiunilor cardiace. Pentru a preveni aceste consecinţe. Excizia chirurgicală a sânului sau efectele post-radioterapie asupra unor părţi ale corpului o pot face să se simtă mai puţin atractivă sau cu mai puţin apetit sexual. -Rezolvarea problemelor de ordin fizic. psihic şi social ale pacientelor. -Administrarea de progesteron . Gradul în care sexualitatea unei persoane poate fi afectată în urma unui cancer de sân variază în funcţie de modul în care femeia se percepe pe ea însăşi în această situaţie.Depistarea şi tratarea bolilor secundare. Tratarea ulterioară a tumorii Tratarea ulterioară a tumorii presupune: -Recunoaşterea din timp a unei recidive (reapariţii) a tumorii. cum ar fi uscarea mucoasei vaginale sau hipertermie. sunt indicate discuţiile deschise cu partenerul. şi nu în ultimul rând. se poate institui un tratament pentru blocarea acestor receptori. tratament ce se realizează cu Tamoxifen. Pagina 29 2 40 din 9 . datorită unei lipse de excitaţie sau o diminuare a acesteia.Inhibitorii de aromataze (Aromasin.

Examenul clinic efectuat in aceeasi zi arata: −Sistem cutanat si subcutanat bine reprezentat. Panait Sarbu”.02.66 UI.2012 se recolteaza sange pentru urmatoarele analize: − − − − − − − − Hb = 14. −Aparat digestiv clinic normal.1 g%. Punctul comun îl reprezintă necesitatea informării cu privire la diversele modalităţi şi oferte de ajutor. Pacienta este internata pentru tratament de specialitate cu diagnostic “nodul mamar stang”.2012 se prezinta la camera de garda ginecologie a Spitalului “Prof. −Sistem limfo-ganglionar nepalpabil. precum şi participarea la refacerea şi menţinerea sănătăţii. Uree = 32 mg%.5 g%. −Sistem osteo-articular integru. prin efectuarea analizelor periodica. Limfocite = 7200/mm. −Aparat urinar clinic normal. Colesterol = 36. −Aparat circulator clinic normal.3 mg %.29 UI. Dr.Ceea ce este important de reţinut este că fiecare femeie care a avut cancer mamar este diferită şi că răspunsul la tratament variază. TGO = 21. −Sistem muscular normal conformat si reprezentat. La data de 02.G S. TGP = 18. Glicemie = 100 mg%. Pagina 30 3 40 din 0 . datorita aparitiei unei formatiuni tumorale la nivelul sanului stang ce a crescut in timp.02. CAPITOLUL IV CAZUL I La data de 01. Ht = 40.

frecventa respiratorie este regulata de 18 respiratii pe minut.7°C.5 l urina de aspect normal. nu tuseste si nu expectoreaza. Temperaturacrpului 37. Examenul de urina arata: − Albumina si glucoza absent.63 cm. Consuma aproximativ 2 l lichide in special apa plata si sucuri naturale. Diureza normala.AV = 81 batai/min. -Este casatorita si mama a trei copii. -Nu prezinta dificultati respiratorii. Rh pozitiv. Panait Sarbu”.02. − TC = 5’. − In sediment.2012 se efectueaza pregatirea preoperatorie: − Se asigura pregatirea psihica a bolnavei. -Are o alimentatie moderata.2012 se practica interventia chirurgicala.02. La data de 03. − Radioscopia pulmonara evidentiaza hiluri bazale dilatate. La data de 04. Dr. − Grup sanguin = AII. pensionara se prezinta la Camera de Garda a Spitalului “Prof. Pagina 31 3 40 din 1 − − . -Urineaza de 3-4 ori pe zi circa 1-1. in varsta de 57 ani. fiind diagnosticata de 7 ani cu constipatie cronica. -Nu mai fumeaza de aproximativ 30 ani. − Seara se efectueaza clisma evacuatorie si se administreaza o tableta de Fenobarbital si o tableta de Romergan. Nu obisnuieste sa faca exercitii respiratorii insa ii place ca locul in care se afla sa fie in permanenta aerisit. Dupa interventie operata este dusa in sectia de terapie intensiva pentru supraveghere postoperatorie. S. fara excese si greutate in limite normale raportate la inaltimea sa: 57 kg si 1. De obicei are 2 scaune maxim pe spatamana.− TS = 1’33”. rare leucocite si rare epitelii. CULEGEREA DE DATE: G. − Se masoara functii vitale: TA = 110/70 mmHg. prezentand usturime si durere la nivelul sanului stang si o formatiune tumorala ce a crescut in timp.

-Prezinta neliniste si se teme ca miscarea sa nu-i accentueze durerea. Principalele cauze. -Spune ca nua are cunostinte despre boala.5°C. din contra ii place foarte mult sa facă miscare in aer liber. -Se imbraca singura acordand o mare atentie felului in care arata. -Spune ca pe parcursul unei nopti se trezeste frecvent si ca somnul este neodihnitor. -Nu prezinta dificultati in satisfacerea nevoii de a avea o bună postură.7°C. limbajul folosit este clar iar atunci cand vrea sa se faca inteleasa repeta de mai multe ori ceea ce are de spus.S. Pagina 32 3 40 din 2 . diagnostic. -A fost aproximativ 30 ani profesoara de aceea comunicarea este punctul ei forte. de aceea sta foarte mult timp in pat. necesitand ajutor pentru realizarea toaletei corporale. -Are o temperatura medie de 36. aude si vede foarte bine. insa in ultimele zile temperatura a fost ceva mai ridicata ajungand la 37.-Relateaza menarha la 14 ani. dimineata simtind ca nu a dormit deloc. spune G. ale faptului ca nu poate dormi noaptea sunt reprezentate de durere si teama referitoare la ceea ce se va intampla in sala de operatii. -Se spala partial singura. cicluri neregulate iar instalarea menopauzei s-a produs la 51 ani.

− Sistem limfoganglionar nepalpabil.Cazul II D-na V. L.9 mg%. Examenul sumar de urina arata: Aspect normal. − Tesut adipos slab reprezentat. ameteli dureri in ambii sani. − Aparat respirator – astm bronsic.2012 cu diagnosticul “formatiuni tumorale pe marginile ambilor sani”. TS = 1’15’. − Sistem osteo-articular integru.2012 arata: − Sistem cutanat si subcutanat bine reprezentat. Panait Sarbu” prezentand: dispnee de efort. lipom scapular stang de 4/5 cm. − − − − − − − − − − − − Se recolteaza sange pentru urmatoarele analize: Hb – 11. − Sistem muscular normal conformat si reprezentat. Rh pozitiv. − Aparat circulator clinic normal. in varsta de 70 ani este adusa de fiul dansei la camera de garda a Spitalului “Prof. Pagina 33 3 40 din 3 .3 mg%. TC = 3’ Grup sanguin Oı. cefalee.8 mg%. Glicemie – 7.8 g%. Reactie acida.27 mg%. − Aparat urinar – clinic normal. Dr. Se interneaza pentru tratament de specialitate la data de 21. Uree – 30. Examenul clinic general efectuat la data de 22. Ht – 3.8 %. − Aparat digestiv clinic normal. Limfocite – 7000/mm³ sange.01.01. Creatinina – 0. Colesterol – 3.

se prezinta la camera de garda a Spitalului “Prof Dr.65 cm.L.01. 23 respiratii/ minut. avand dentitia foarte buna. cu limite precise. Epitelii plate-rare. cu structura marginala si intensitate mare. AV = 76 batai/min. Mamografia la ambii sani arat ca in profunzimea tesutului se gasesc numeroase formatiuni fibromatoase cu diametru cuprins intre 0. 37. Panait Sarbu” prezentand dispnee de efort. cefalee. − Masurarea functiilor vitale si vegetative: TA = 140/70 mmHg. 49 Kg.L. Temperatura = subfebrila.2012 se efectueaza pregatirea preoperatorie: − Pregatirea psihica a bolnavei. pacienta este adusa in sectia de terapie intensiva pentru supraveghere postoperatorie. La data de 23. -În urma cu circa 30 de ani a fost diagnosticata cu “astm bronsic” si de atunci are mare grija sa-si ia medicatia prescrisa. Diureza = normala.la ora 18°° se face clisma evacuatorie si se dministreaza o tableta de Fenobarbital si o tableta de Romergan.9 cm. Frecventa respiratorie este peste limita normala. Consuma circa 2 litri lichide in special apa plata. Leucocite absente. este vegetariana convinsa si de aceea are o greutate sub limita normala – 1.20 – 0. dar nu este productiva. in special de a expira. cu toate ca si-a luat medicatia a prezentata unele dificultati de a respira. fara extirparea pectoralilor.− − − − Albumine absente. Urineaza Pagina 34 3 40 din 4 . Radioscopia pulmonara evidentiaza hiluri bazale dilatae.5°C. manaca singura. La data de 24. -Doamna V.01.2012 se efectueaza interventia chirurgicala – dubla mamectomie. − Seara. Hematii absente. -În varsta de 70 de ani este casatorita de 50 de ani. are un copil este casnica. fara evidare ganglionare. dureri in ambii sani. -In ultimele 48 ore. CULEGEREA DE DATE: Doamna V. iar amplitudinea superficiala. Dupa interventia chirurgicala. Tusea mai frecventa in timpul noptii.

acordand o mare atentie felului in care arata.5°C.L. -Se spala partial singura. necesitand ajutor pentru realizarea toaletei corporale. cicluri neregulate. insa in ultimele zile temperatura a fost ceva mai ridicata: 37. dar acum din cauza stresului datorat operatiei ce urmeaza.de 3-4 ori/zi. -Ne spune ca nu mai poate dormi ca in tinerete si ca 6 ore de somn ii sunt suficiente. ii place foarte mult sa faca miscare in aer liber. iar limbajul folosit de dansa este clar si simplu. circa 1 – 1. de aspect normal. -Doamna V. -Se imbraca singura. nu prezinta dificultati in a se misca si a avea o buna postura. orele de somn au scazut.5 l urina.este de religie ortodoxa . -Ne relateaza menarha la 12 ani.5°C. -Aude si vede bine. Are un scaun la 2 zile. iar menopauza s-a instalat la varsta de 48 ani. Pagina 35 3 40 din 5 . -Are o temperatura medie de 36.

sistem muscular normal conformat si reprezentat. . .leucocite = 7200 mm 3 sange.2012se recolteaza sange pentru urmatoarele analize: . .T.4 %. . .sistem cutanat si subcutanat bine reprezentat.29 UI. . In seara zilei de 24.7 g %. .TS = 11’30’’.01.sistem limfo-ganglionar axilar stang palpabil. este convinsa de catre sot sa se interneze pentru tratament de specialitate la data de 24.01. .2012 de catre sotul ei la camera de garda a Spitalului Prof. Examenul clinic general efectuat in ziua internarii arata: .TC = 6’.2012 se face pregatirea psihica a pacientei pentru recoltarea de sange si urina din ziua urmatoare. .aparat digestiv – clinic normal.glicemie = 95 mg %.TGO = 12. . M.uree = 32 mg %. .2008.Dr.CAZUL III M T in varsta de 46 de ani este adusa pe 19.aparat urinar – clinic normal. .TGP = 9.Panait Sarbu prezentand durere in hipocondrul stang aparitia unei formatiuni tumorale la nivelulu sanulu stang.HB = 11. Diagnosticul stabilit la data internarii este de ”nodul mamar stang”.Ht = 40.grup sanguin = A II. .aparat respirator – clinic normal. Examenul sumar de urina: Pagina 36 3 40 din 6 . .01.01. . Rh-pozitiv. La data de 25.aparat circulator – clinic normal.66 UI.sistem osteo-articular intgru. .

Dr. a lucrat la o patiserie timp de 8 ani. -Nu a fumat niciodata si nu a consumat bauturi alcoolice. . .leucocite = absent. ciclul fiind neregulat pana la Pagina 37 3 40 din 7 .pregatirea fizica:masurarea functiilor vitale si vegetative: TA = 150/75 mm Hg/AV = 78 batai/min.structura marginala de intensitate mare.diureza = normala Seara la ora 18:00 se efectueaza clisma evacuatorie si se administreaza o tableta de Fenobarbital si una de Diazepam. -in sediment: rare leucocite. La data de 26-01-2012 se efectueaza pregatirea preoperatorie: .Panait Sarbu prezentand durere in hipocondrul stang. Consuma aproximativ 2 l lichide.glucoza = absent. Culegerea de date -M.5 cm. ce are un diametru de 2. .T.pentru supraveghere postoperatorie. Mamografia arată prezenţa unui nodul mamar stang aflat in profunzimea tesutului. are 1.. dar a intrerupt serviciul din cauza copiiilor.pregatirea psihica a pacientei. are 1 scaun/zi. -Ne relateaza menarha la 13 ani.temperatura = 36. are 3 copii.5 C. . M.bine delimitat.T.albumina = absent.consistenta dura. Urineaza de 3-4 ori pe zi circa 1-1. nodul mamar stang si adenopatie axilara stanga. rare epitelii plate. cu mici excese ale consumului de dulciuri.hematii = absent. . . .cu aspect normal. Dupa interventia chirurgicala bolnava este adusa in sectia de terapie intensiva. -În varsta de 46 de ani este casatorita.aspect normal. nu suporta mirosul de fum de tigara. se prezinta la camera de garda a Spitalului Prof. Ii place ca locul in care se afla sa fie bine aerisit. La data de 27-01-2012 se efectueaza interventia chirurgicala: mamectomie stanga cu enidarea ganglionului axilar stang. in special apa plata si sucuri neacidulate.6l urina.60m si o greutate de 67 kg. -Are o dentitie buna si pregateste mancarurile dupa bunul gust..

Pagina 38 3 40 din 8 . dar acum de teama durerii se deplaseaza mai greu. -Îi place miscarea in aer liber. pentru ca spune ”intodeauna gasesc altceva de facut”. -Spune ca pe parcursul unei nopti se trezeste frecvent si ca somnul este neodihnitor. spune MT. dupa care menstruatia s-a reglat.5 C -Are studii medii. din cauza pudismului exagerat. nu personalului. -Temperatura medie este de 36. -Este de religie ortodoxa. dimineata simtindu-se obosita. ale faptului ca nu poate dormi noaptea sunt reprezentate de durere la nivelul sanului stang si de teama referitoare la ceea ce se va intampla in sala de operatii.inceperea activitatii sexuale. iar limbajul folosit este clar si cu un ton relativ jos (scazut) din cauza timiditatii. dar nu merge la biserica. instalarea menopauzei s-a produs la 45 de ani. Principalele cauze. acordand o mare importanta felului in care arata. iar pentru toaleta generala cere ajutorul fiicelor. Toaleta zilnica poate sa o efectueze partial. -Se imbraca singura. -Are cunostinte despre boala sa si este interesata sa afle cat mai multe.

manual pentru clasa aXI-a. C. S.G.P. C.Bucuresti 1997 4.Interpretarea analizelor de laborator. I.N.Grigoriu. Bucuresti 1995 14. Bucuresti 1996.terapie. Bucuresti 1991.Bucuresti 1994 5. Ed.D.P.D.Bucuresti 1999 11.Ed. Bucuresti 1994 6. Viata medicala romanesca.diagnostic.E.Serban-Fizioterapie. Bucuresti 1998 16.Bucuresti 1997 10.Bucuresti 1994 Pagina 39 3 40 din 9 .manual pentru scoli sanitare post-liceale.Chirurgie si specialitati inrudite.Vasile. A.Medicala.Medicala.Ianculescu-Compendiu de anatomie si fiziologie.M.Bucuresti 1995 15.M. T.Explorari functionale pentru cadre medii.Teodorescu Exarcu si colaboratori-Biologie.L. F.Ed.E. C. V.J. M. Ivanovici . I.Medicala.Negru.Stiintifica Bucuresi 3.P.Medicala. Popescu .Mihailescu –Boli chirurgicale.Manual de ingrijire speciala acordata pacientilor.urgente Ed.100+1 Gramar.D.Ed.Viata medicala romanesca.Bucuresti 1997 13. Marin.D.manual pentru scoli sanitare. Duminica-Modul de administrare al medicamentelor.D.P.Ed.Titirca-Tehnici de avaluare si ingrijiri acordate de asistentii medicali. Gh.M. Bucuresti 1979 7. Ed.Mozes-Tehnica ingrijirii bolnavului.Medicala. Ed.Ed. L.Brundel-Manual de medicina interna petru cadre medii.Renz-Ghid clinic de explorari.Nastoiu-Analize medicale la domiciliuEd.manual pentru scoli sanitare postliceale E.Bucuresti 1978 17.Iasi 12. 2.Bibliografie 1.Petrovanu-Importanta controlului periodic in depistarea cancerului de san. Al.Daschievici.Nitescu-Obstretica si ginecologie.G. D.Medicala.Ed.U.Bucuresti 1995 8. Al. 9.P.E.E.Titirca .Schefler.Braun.Mihailescu-Chirurgie. C.Mogos.

18.M.Bucuresti 1994 19.D.L.P.Viata medicala romaneasca. Bucuresti 1979 Pagina 40 4 40 din 0 . Bucuresti 1988 20.D.Ed.P.G.Titirca-Ghid de nursing.Mihailescu-Boli chirurgicale E.E.Balta-Tehnici generale de ingrijire a bolnavului.

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->