P. 1
Cine râde la urmă e mai încet la minte. Folclor umoristic internetist (II)

Cine râde la urmă e mai încet la minte. Folclor umoristic internetist (II)

5.0

|Views: 92|Likes:
Published by science2010
Cateva mostre din acest volum:
Nu fi de neînlocuit. Dacă nu poţi fi înlocuit, atunci nu o să fii niciodată promovat.
Cine crede în telekinezie, să îmi ridice mâna.
Nu sunt vegetarian pentru că iubesc animalele. Sunt vegetarian pentru că urăsc plantele.
Cum îţi dai seama când rămâi fără cerneală invizibilă?
Care este viteza întunericului?
De ce abreviere este un cuvânt atât de lung?
Intenţionez să trăiesc veşnic. Până acum sunt în grafic.
Cateva mostre din acest volum:
Nu fi de neînlocuit. Dacă nu poţi fi înlocuit, atunci nu o să fii niciodată promovat.
Cine crede în telekinezie, să îmi ridice mâna.
Nu sunt vegetarian pentru că iubesc animalele. Sunt vegetarian pentru că urăsc plantele.
Cum îţi dai seama când rămâi fără cerneală invizibilă?
Care este viteza întunericului?
De ce abreviere este un cuvânt atât de lung?
Intenţionez să trăiesc veşnic. Până acum sunt în grafic.

More info:

Published by: science2010 on Feb 15, 2013
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

03/08/2015

pdf

text

original

Limba română e îngropată într-o comoară.

Folclor umoristic internetist II, cules, selectat şi prelucrat de Florentin Smarandache

354

Top 10 denumiri internaţionale în limba română

Limba română e atât de bogată, încât am exportat-o pe bandă
rulantă. Într-un top al denumirilor internaţionale, fără să ştie
purtătorii, avem următoarele rezultate:

1. Pe primul loc, bineînţeles, ce alt nume decât renumita staţiu-
ne croată Pula. Am întâlnit persoane care îşi fac concediile în
Pula (inclusiv oameni care chiar merg în Croaţia pentru asta).

http://en.wikipedia.org/wiki/Pula,_Croaţia

2. Tot Pula se numeşte şi monedă oficială a statului african
Botswana. Prin asta se explică sărăcia lucie din savană. Luând
în calcul faptul că populaţia e preponderent feminină, se
ajunge la câteva subdiviziuni de Pulă pe cap de locuitor.
Cursul de schimb îl găsiţi aici:

http://www.x-rates.com/d/BWP/table.html

3. În alte zone de pe continentul african, oamenii o duc şi mai
rău. Dacă botswanezilor le e de ajuns o Pulă pentru a-şi
asigura traiul (mai ales că-s negri, şi ştim noi ce se vorbeşte
despre ei), 3,4 milioane de mozambicani locuiesc în regiunea

Nampula, având capitala în oraşul cu acelaşi nume.

http://en.wikipedia.org/wiki/Nampula_Province

4. Printre distracţiile mai puţin cunoscute, dar mai apropiate de
noi, se poate număra o excursie cu întreaga familie în micul şi
liniştitul Camping De Muie, pe insula olandeză Tholen. Puteţi
să le scrieţi să-i felicitaţi pentru denumirea inspirată, sediul
lor din St. Maartensdijk e amplasat tot pe strada... Muie.

Sau vizitaţi-i virtual la adresa http://www.campingdemuie.nl

5. Futai USA Inc. este cel mai mare producător de umbrele din
lume, vezi Doamne! Cică aproape toate umbrelele din lume
conţin piese Futai. Firma taiwano-americana mai face şi crose
de golf... deşi nu văd legătura!

http://www.futaiusa.com/about_futaiusa.htm

Folclor umoristic internetist II, cules, selectat şi prelucrat de Florentin Smarandache

355

6.LABA înseamnă pentru toţi italienii Libera Accademia di Belle
Arti. Săracii, oferă chiar 30 burse de studiu "per i Master della
LABA"!

http://www.laba.biz

7.Dacă tu crezi că eşti în rahat, ce părere ai de cei 32.000 de
inşi din oraşul israelian Rahat? În Rahat, ce-i drept, locuiesc
numai arabi, şi ei se simt bine acolo, de vreme ce rahat
înseamnă pe limba lor ceva gen "convieţuire fericită". Halal!

http://en.wikipedia.org/wiki/Rahat

8.Pentru că din nou ne-am îndepărtat de plaiurile mioritice, am
putea să vizităm şi Curu. Nu, nu e suficient să te uiţi în spate,
Curu este o rezervaţie naturală în Costa Rica. 75% din Curu
lor este împădurit, şi, totuşi, costaricanii îl consideră unul din
cele mai frumoase locuri din ţară. N-aş vrea să le văd pe
celelalte, în cazul ăsta.

http://www.nicoyapeninsula.com/curu/

9.Am ajuns şi în îndepărtata Japonie, unde pe crestele munţilor
cresc falnicii Sugi. Sugi este chiar arborele naţional al
japonezilor, aşteptăm cu interes aclimatizarea lui pe coastele
însorite ale Croaţiei de mai sus.

http://en.wikipedia.org/wiki/Sugi

10.Cui nu-i plac condiţiile rudimentare oferite de campingul
olandez de Muie, îi recomandăm cu căldură cazarea în
hotelul parizian de Buci.

http://www.buci-hotel.com/

În concluzie, dragi cititori, fiţi mândri de graiul ce-l grăiţi, dar fiţi
prudenţi: Nu spuneţi niciodată într-un loc public într-o ţară
anglofonă: Eu fac!
Da, da, fiţi foarte precauţi, pentru că n-ai de unde să ştii ce
înseamnă "bună ziua" în limba uzbekă!

Folclor umoristic internetist II, cules, selectat şi prelucrat de Florentin Smarandache

356

Într-un autubuz plin se urcă controlorul:
- Mai e cineva fără bilet acolo în fund?
- Eu sunt domnule, dar mi-l bag imediat.

Q1: Cum se numesc naşii Papei?
A1: PapaNaşi!
Q2: Cum se numesc rudele Papei?
A2: PapaRude!

Ce are Adam înainte, are Eva înapoi,
Iar Aniţa, prin zăvoi, are şi-nainte, şi-napoi?

Folclor umoristic internetist II, cules, selectat şi prelucrat de Florentin Smarandache

357

Top 50 denumiri de localităţi din România

1.Căpăţâna Porcului (Braşov)
2.Amărăştenii de Sus (Dolj)
3.Crăciunelu de Jos (Alba)
4.Spermezeu (Bistriţa-Năsăud)
5.Miroşi (Argeş)
6.Labasânţ (Arad)
7.Mierleştii de Sus (Olt)
8.Căcăcioasa (Vâlcea)
9.Pârţeştii de Sus şi de Jos (Suceava)
10.Măciuca (Vâlcea)
11.Mădulari (Vâlcea)
12.Urlaţi (Prahova)
13.Băicoi (Prahova)
14.Buda (Ilfov)
15.Fierbinţi (Ialomiţa)
16.Iepureni (Iaşi)
17.Fundătura (Cluj)
18.Tetcoiu (Dâmboviţa)
19.Cioara de sus (Alba)
20.Coţofenii din dos (Dolj)
21.Căpruţa (Arad)
22.Prăjeşti (Neamţ)
23.Beliş (Cluj)
24.Calu (Neamţ)
25.Iapa (Maramureş)
26.Afumaţi (Ilfov)
27.Toporu (Giurgiu)
28.Vărsătura (Brăila)
29.Cumpărătura (Suceava)
30.Jena (Timiş)

Folclor umoristic internetist II, cules, selectat şi prelucrat de Florentin Smarandache

358

31.Jupa (Caraş-Severin)
32.Ciperceni (Gorj)
33.Cocoşeşti (Alba)
34.Sculeni (Iaşi)
35.Căcaina (Vaslui)
36.Sacu (Caraş-Severin)
37.Cârpa (Caraş-Severin)
38.Vârtescoiu (Vrancea)
39.Milcoiu (Vâlcea)
40.Muereasca (Vâlcea)
41.Bulbucata (Giurgiu)
42.Paros (Hunedoara)
43.Stâlpu (Buzău)
44.Boldu (Buzău)
45.Colţi (Buzău)
46.Lungeşti (Vâlcea)
47.Însurăţei (Brăila)
48.Udaţi-Mânzu (Buzău)
49.Flămânzeni (Ilfov)
50.Gogoşari (Giurgiu)

Folclor umoristic internetist II, cules, selectat şi prelucrat de Florentin Smarandache

359

De unde îşi trage numele comuna Milcoi, Vâlcea

În timpul îndepărtat, un zmeu (sau poate doar un moşier) avea o
moşie chiar pe teritoriul comunei Milcoi, care nu se chema Milcoi
pentru că nu era încă nici locuit. Ca să-şi ridice un castel, avea
nevoie de fix 500 de oameni, bărbaţi, nu femei.
Pune el pândarii să-i găsească prin satele învecinate 500 de
bărbaţi apţi de muncă. Pândarii au găsit, oamenii au venit, însă,
cum stăteau la oarecare depărtare, mai plecau în weekend-uri,
când aveau liber, către căşile lor şi mai uitau să vină. Poate îi
reţinea şi câte o beţie cruntă, de începea vinerea seara şi nu se
sfârşea duminica dumineaţa, ca la români. La început, zmeul (care
poate era doar un moşier) încercă să-i convingă cu frumosul că
lucrarea va stagna, vor fi întârzieri la termenele de predare, bugetul

se va suplimenta şi, în fine şi în mare, că se va mânia foarte rău pe
ei dacă mai fac din astea.
Unuia, mai isteţ, îi trecu prin minte să spună că nu s-ar întâmpla
asta, dacă zmeul (sau moşierul, ce era) le-ar da loc de-o colibă chiar
acolo, pe moşia lui, ca să nu mai trebuiască să plece.
Zmeul-moşier se gândi ce se gândi şi întrezări avantajele de
dezvoltare (ne putem imagina că se gândi şi la afluenţa de femei
care se anunţa), aşa că le dărui celor 500 de bărbaţi locuri de casă,
că doar avea de unde, numai să se stabilească acolo şi să
muncească pe moşie, ei şi urmaşii lor.
Zis şi făcut. Oamenii se mutară, toţi cei 500, cu tot cu familiile lor,
în locul care avea să primească denumirea Milcoi, de la mil şi coi.
Fiecare bărbat având două din acestea numite pe urmă, înmulţit cu
500, ne dă Milcoi.

Ce nu intră noaptea în sat (nici măcar în satele menţionate)?

eleraoS

Folclor umoristic internetist II, cules, selectat şi prelucrat de Florentin Smarandache

360

Pariu pe patru poli

- Cum te numeşti, domnule?
- Petru Potopeanu.
- Şi ce lucrezi?
- Prepar peşti pentru pulverizat.
- Bine, dar ce anume operaţii faci?
- Pun peştele pe plăci, potrivesc plăcile pe plite, pregătesc patru
puţini pentru peştele prăjit, pulverizez pasta produsă, pun pe pungi.

- Dar de ce toate cuvintele încep la tine cu litera p?
- Poftim?
- De ce vorbeşti numai cu p?
- Pentru că pot pronunţa pe p perfect perceptibil.
- Ei, asta e acum! Pun rămăşag că la întrebările mele vei greşi.
- Primesc.
- Pe cât?
- Pun prinsoare pe patru poli!
- S-a făcut. Spune-mi, ce-ţi place să mănânci?
- Peşte, păstrăvi, plachie, potârnici, prepar piftie piperată,
pârjoale, pastramă, papricaş, papanaş, porumbei, pui pane.
- Şi ce vin bei?
- Pinot, pelin, porto.
- Şi ce desert?
- Plăcinte, prăjituri, pepene, prune, pere, portocale, piersici.
- Dar îngheţată, obişnuieşti?
- Puţin profiterol, parfait...
- Spune-mi, cum îţi petreci timpul liber?
- Primăvara prefer plimbările pe potecile pădurilor, prin parcuri.
- Dar vara?
- Pescuiesc.
- Şi iarna?
- Patinez.

Folclor umoristic internetist II, cules, selectat şi prelucrat de Florentin Smarandache

361

- Te pomeneşti că poţi să-mi spui o poezie ale cărei cuvinte să
înceapă toate cu litera p?
- Pot.
- Asta nu o mai cred. Spune-o!
- Poezia poetului Petru Potopeanu:
Prin pustiuri, peste pietre,

Păsări, pâlcuri pribegesc,
Părăsindu-şi puii proprii
Pe pământul părintesc.
Prima pasăre, pilotul,
Plescăia puternic pliscul,
Patina privind pământul,
Pajiştea, pădurea, piscul.
- Bine, m-ai lămurit! Spune-mi textual ce i-ai spus nevestei când ai

plecat de acasă?

- Paraschivo, păpuşico, pentru prânz presără puţin pătrunjel pe

potârnichi. Pa!
- Văd că am pierdut.
- Pardon, plăteşti patru poli pentru pierderea pariului.
- Plătesc.
- Pune paralele pe portofel.
- Încă o întrebare.
- Poftim?
- Ce adresă ai matale ?
- Prelungirea Popa Petre 4, parter, pe Pângări, peste pod.

Pusăi unul, găsii două.
Pusăi două, găsii nouă.
Pusăi nouă, găsii nouăzeci şi nouă.
Ghici ce pusăi?

lufotraC

Folclor umoristic internetist II, cules, selectat şi prelucrat de Florentin Smarandache

362

Limba română militară

oFruntaşul Popescu va fi pedepsit cu cinci zile de arest pe
motiv că a fost găsit cu o persoană de sex feminin la gardul
unităţii în loc să fie în pat.
oSergentul Popescu va fi pedepsit cu cinci zile de arest pe
motiv că, imitând vocea locotenentului Ionescu, a urlat ca
un bou.

oInstrucţia domnului medic militar Ionescu, cu tema "Cum
rămân sănătos", se amâna pe motiv de boală.
oBăgaţi la tărtăcuţă, regulamentul nu poate fi încălcat
absolut niciodată, cu excepţia situaţiilor prevăzute de

regulament!

oSă nu mai prind picior de soldat nebărbierit prin unitate!
oO mână criminală a dat cu piciorul şi a spart chiuveta!
oAm auzit un zâmbet în formaţie!
oBateţi trei paşi şi începeţi să cântaţi cu stângul!
oSă nu mai prind televizorul mergând noaptea prin cameră!
oDacă sunteţi prosti şi nu ţineţi minte, cumpăraţi-vă un car-
neţel şi un pix şi ţineţi-le la buzunarul de la piept şi vă
puteţi nota. Uite, aşa ca mine!
oAveţi grijă la pragul ăla de sus. Dacă vă daţi cu capul de el,
rămâneţi prosti pe toată viaţa. Şi eu mi-am dat de trei ori,
de aia ştiu.
oUnuia i se face morală în fata plutonului: Aveţi în faţă un
măgar şi un porc! Urmează muştruluiala; la sfârşit: Treci la
loc în formaţie măgarule!...
oTrebuie să ţineţi duşmanul tot timpul în ochi!... Ce te hol-
bezi aşa la mine, soldat?
oDupă duş: V-aţi parfumat că nişte târfe ordinare, putorilor!
Numai maică-mea, nevastă-mea şi fiică-mea se mai par-
fumează aşa!

Folclor umoristic internetist II, cules, selectat şi prelucrat de Florentin Smarandache

363

Eu în veci, ca Dumnezeu,
Fost-am şi oi fi mereu,
Fost-am ieri şi mâine-oi fi,
Să vedem cin’ m-o ghici!

auiZ

Plutonierul Căpşună se duce să-şi ridice banii pentru munca
prestată de la casierie. Acolo, trebuind să semneze statul de plată,
vede pe ultimul rând al paginii un nume de general care, după
părerea lui, trebuia să ridice o sumă fabuloasă de bani.
Contrariat de acest lucru, îl întreabă pe casier cine este acest
domn şi de ce nu îl poate vedea niciodată ridicând banii. Acesta,
văzând că problema îl depăşeşte, îl îndrumă la comandantul unităţii
pentru lămuriri.

Plutonierul Căpşună, ajuns în biroul comandantului, îi explică
acestuia nedumeririle pe care le are, punându-i statul de plată pe
masă. După zece minute de studiu, comandantul îl cheamă pe
Căpşună şi îi explică:
- Uite, băi, plutoniere, domnul ăsta nu este un simplu general,
pentru că aici scrie clar, dar se pare că tu eşti prost rău, nu vezi că
este DOMNUL Total General, deci înseamnă că este pus foarte sus.

La instrucţia de front, dom’ plutonier ordonă:
- Pluton, alinierea, în front câte unul! Pentru verificarea bocan-

cilor, ridicaţi piciorul drept!
Unul dintre soldaţi ridică, din greşeală, piciorul stâng, la care dom’
plutonier, văzând şi un bocanc stâng ridicat, strigă imediat:
- Bă, care ai ridicat amândouă picioarele?

Folclor umoristic internetist II, cules, selectat şi prelucrat de Florentin Smarandache

364

De la munte pân’la mare,
Numai funduri de căldare!

Scrisoare veche

Am descoperit între vechituri o scrisoare de pe vremea bunicii
adresată plăpumarului. Bunica a dat plapuma la reparat şi, văzând
că se apropie sezonul rece şi lucrarea nu este gata, a trimis urmă-
toarea scrisoare:

Stimate Domnule Plăpumar,
Vă rog să executaţi lucrarea aşa cum ne-a fost
înţelegerea. Eu pun la dispoziţia dvs. faţa şi dosul şi,
pe deasupra lâna mea, pe care vă rog să o scărmănaţi
bine şi să o băgaţi toată, pentru că îmi place să fie cât
mai groasă şi cât se poate de lungă, când întind
picioarele, să nu iasă afară. Dacă faceţi lucrarea ca
lumea, v-o recomand şi pe soacră-mea. Dânsei îi este
ruşine să vină, că nu ştie ce să facă cu dosul până
spală faţa, care-i mult mai uzată. Vă rog să-i desfaceţi
toate încreţiturile, ca să nu se lase la lucru. A ei poate
să fie şi mai scurtă, dar să fie groasă, că baba este
bătrână şi se încălzeşte greu.

Leana

Folclor umoristic internetist II, cules, selectat şi prelucrat de Florentin Smarandache

365

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->