205

LANGUE ET DIDACTIQUE
Prezenţe moldo-vlaho-române în
dicţionarele şi enciclopediile franceze
Valentin JITARU
Lucian JITARU
Universitatea de Stat “Alecu Russo” din Bălţi
Notorietatea stă la baza includerii unui nume propriu (personalitate sau loca-
litate) într-un dicţionar sau enciclopedie. Aprecierea importanţei unui nume conţine
volens nolens o doză mai mare sau mai mică de subiectivism. Oricum, prezenţa unei
personalităţi într-o asemenea lucrare fundamentală ştiinţică denotă o recunoaştere
europeană a valorii sale. Se ştie că Franţa este una din ţările cele mai receptive la
schimbările social-politice şi culturale care au loc în lume. Ne-am convins de acest
adevăr consultând o serie de dicţionare (“Le Petit Robert des noms propres”, Paris,
2004, “Le Petit Larousse en couleurs”, Paris, 1995, “Dictionnaire des auteurs français”,
Paris, 1969, “Dictionnaire du cinéma”, Paris, 1962, “Dictionnaire Hachette 2008”, QUID
2005), ce conţin un şir de articole cu referire la geograa, istoria şi cultura românilor.
Cele mai multe articole (peste 140) de acest fel sunt incluse în “Dictionnaire des
noms propres 2004”. Pentru noi, românii basarabeni, un interes deosebit prezintă nu-
mele de persoane având indicaţiile :
a) roumain : Alecsandri (Vasile), Antonescu (Ion), Bacovia (Gheorghe Di-
mitrie), Barbu (Eugen), Blaga (Lucian), Bogdan I, Bogdan II, Bogdan III, Brătianu
(Ion), Brătianu (Ion, dit Ionel), (Gheorghe Vasiliu, dit George), Cantacuzène - Pamllle
byzantine dont sont issus… des hospodars de principautés roumaines (Moldavie,
Valachie) et des hommes politiques dont George Cantacuzène, président du Conseil
de Roumanie de 1904 à 1907; Caragiale (Ion Luca), Carol I, Carol II, Călinescu
(George), Ceaușescu (Nicolae), Celibidache (Sergiu), Comaneci (Nadia), Creangă
(Ion), Cuza (Alexandre), Eliade (Mircea), Enescu (George), Ferdinand I, Gheorghiu-
Dej (Gheorghe), Grigorescu (Nicolae), Iorga (Nicolae), Istrati (Panait), Lipatti (Dinu),
Maiorescu (Titu), Michel I, Racoviţă (Emil), Rebreanu (Liviu), Sadoveanu (Mihail),
Georgescu (Georges), Brediceanu (Mihai), Ohanessian (David), Cotrubas (Ileana),
Cortez (Viorica), Slatinaru (Maria), Zamr (Gheorghe), Gheorghiu (Valentin), Lupu
(Radu), Voicu (Ion) etc.
b) d’origine roumaine : Brancusi ou Brâncuşi (Constantin), Brauner (Victor),
în QUID acest pictor este prezentat ca pictor român, Celan (Paul Antschel, dit Paul),
Cioran (Emil Michel), Radulescu (Horatiu) – du roum. (corect du russe) rad «joyeux»,
Miereanu (Costin) şi Mihailovici (Marcel), compozitori francezi de origine română ;
Palade (George Emil), medic şi biolog american de origine română. Este considerat
unicul român, laureat al Premiul Nobel pentru ziologie şi medicină, deşi, după părerea
noastră mai sunt doi savanţi de origine română cărora li s-a conferit Premiul Nobel :
Kapitsa / Kapiţa (Piotr Leonidovitch), zician rus, şi Mecinikov (Ilia Ilici), microbiolog
rus, strănepotul lui Nicolae Milescu Spătarul.
Ortograa numelor de localităţi din Republica Moldova se deosebesc de cele si-
206
LA FRANCOPOLYPHONIE 4
milare, publicate în ediţiile anterioare, prin faptul că ţin cont de schimbările (în diverse
domenii) ce au avut loc în lume, inclusiv în spaţiul dintre Nistru şi Prut. De exemplu,
denumirile de localităţi: Bălţi, Chişinău, Iaşi, Tighina sunt ortograate în original, având
în paranteze menţiunile respective - fostele Beltzy, Kichinev, Iassy, Tighina (Bendery).
De menţionat că în Dicţionarele enciclopedice franceze (Le Petit Larousse, Le Petit Ro-
bert) din ultimii ani numele geograce din spaţiul ex-sovietic, inclusiv Republica Mol-
dova, sunt notate déjà fără parantezele respective cu denumirile rusicate. Se atestă,
de asemenea, că limba ocială a Republicii Moldova este limba română.
Republica Moldova este prezentată doar prin 7 articole: Republica Moldova,
Chişinău, Tiraspol, Bălţi, Tighina, Dniestr şi Prout. Sunt incluse, de asemenea, câteva
nume de localităţi şi nume de persoane ce se referă la spaţiul Moldovei feodale şi la cel
anexat de Imperiul Rus (Bogdan I, Bogdan II, Bogdan III, Bessarabie, Etienne III le
Grand, Dimitrie Cantemir).
Unele articole sunt scrise de pe poziţiile istoriograei sovieto-rusești. De
exemplu: Bucovine – „ … En 1940, le N. de la Bucovine fut integré à l’Union soviétique
(accords de juin 1940); après l’occupation roumaine (1941-1944), cette région redevint
soviétique, avec le traité de paix de 1947. ” / În 1940, Nordul Bucovinei fuse integrat
în Uniunea Sovietică (acordurile din iunie 1940); după ocupaţia română (1941-1944)
această regiune redevine sovietică, conform Tratatului de pace din 1947 / (traducerea
ne aparţine). Aceste episoade istorice dramatice pentru Ţară sunt redate veridic
în Enciclopedia QUID: „1940-26-6 l’U.R.S.S., après ultimatum, occupe (sublinierea
noastră) Bessarabie (45 650 km2) et Bukovine du N. (10 432 km2) [env. 4 000 000 h.], le
roi Carol II cède et ignorant que l’U.R.S.S. agit conformément au protocole secret signé
avec l’Allemagne le 23-8-1939 laisse faire le rapprochement avec l’Allemagne”.
Bessarabie n.f. – de Basaraba n. des princes valaques régnant depuis le XIVe
s. [probablement tatar = père (aba) dominateur (basar)»| - Peglon d'Lurope orlentale
comprise entre le Dniestr au N. et à l’E., et le Prout à l’O. Elle est auj. partagée entre
les rep. de Moldavle et d'Ukralne - v. prlnc.: Chlslnau, 8altl, 8endery (corect 8ender)
(Moldavie), Belgorod, Dniestrovski (corect Belgorod-Dniestrovski), Izmaïl, Khotine
(Ukralne). - hist. Partie de la Dacie romaine sous Trajan, la Bessarabie fut successive-
ment envahie par les Wisigoths, les Huns et les Bulgares, les Avares, les Hongrois et
les Petchenègues, puis réunie à la Moldavie v. 1367. À la n du XVe s. elle passa sous
domination ottomane, mais les Russes l’envahirent à plusieurs reprises entre 1711 et
1812 et l’occupèrent entièrement après le congrès de Berlin (1878). Par le plébiscite de
1920, toute la région fut annexée à la Roumanie qui la céda à l’URSS en 1940, la recon-
quit de 1941 à 1944 et l’abandonna à la Russie par le traité de Paris en 1947. Depuis
1990, elle est l’enjeu de combats entre Moldaves et Russes sécessionnistes” / Regiune
a Europei orientale cuprinsă între Nistru la N și E și Prut la V. În prezent ea este divizată
intre rep. Moldova Ƿl Ucralna - or. prlnc. : ChlǷlnNJu, 8NJlǹl, 8ender (Moldova), 8elgorod-
Dnlestrovskl / Cetatea AlbNJ, |zmall / |small, Hotln (Ucralna). - ist. Parte a Daciei romane
sub Traian, Basarabia fuse succesiv ocupată de vizigoţi, huni și bulgari, avari, maghiari
și pecenegi, apoi reunită la Moldova către 1367. La sf. sec. XV ea a trecut sub dominaţia
otomană, dar ruşii au cotropit-o de mai multe ori între 1711 şi 1812, ocupând-o în între-
gime potrivit hotărârilor Congresului de la Berlin (1878). În urma plebiscitului din 1920,
207
LANGUE ET DIDACTIQUE
toată regiunea a fost anexată României, care a cedat-o URSS în 1940, au recucerit-o din
1941 până în 1944, cedând-o apoi Rusiei în urma Tratatului de la Paris (1947). Începând
cu 1990, ea este miza confruntărilor dintre moldoveni și rușii secesioniști”.
Se cerea de menţionat, în primul rând, că Basarabia este o regiune istorică
românească, constituind doar zona de sud a teritoriului pruto-nistrean. La început
această fâșie de pământ a aparţinut Ţării Românești, apoi, după 1359, a intrat în
componenţa Moldovei. După 1812 întreg teritoriul interuvial pruto-nistrean este
anexat de Rusia ţaristă, ind denumit ocial Basarabia. Plebiscitul din 1920 care, cică,
ar avut loc în urma căruia toată regiunea se reunește la România nu corespunde
adevărului. Datorită poziţiei ferme a guvernului român, atât numeroasele încercări ale
Rusiei sovietice de a organiza un plebiscit doar în unele judeţe ale Basarabiei, cât și cele
ale guvernului Uniunii Sovietice de a desfășura un plebiscit în întreaga Basarabie s-au
soldat cu un eșec total, deoarece plebiscitul poate folosit numai într-o ţară în care n-
ar exista o mare majoritate naţională. Referendumul scontat era doar un pretext de a
nu recunoaște dreptatea cauzei românești, urmând politica imperială a ţarilor.
Moldavie n. f. … en moldave (corect en roumain) Republica Moldova. …
Langues: roumain (o.), russe, ukrainien, turc (corect gagaouze). Population: Moldaves,
64%; Ukrainiens, 14%; Russes, 13%; Gagaouzes, 3,5%; Juifs, 2%... Histoire. Constituée
en 1940 à partir de l’anc. république autonome de Moldavie (8 400 km2, créée en
1924) qui faisait partie de l’Ukraine, et d’une grande partie de la Bessarabie enlevée à
la Roumanie par l’URSS, la Moldavie, occupée par les armées roumaine et allemande
de 1941 à 1944, t retour à l’URSS en 1944. La Roumanie y renonça au traité de Paris
en 1947. Pe harta Moldovei, p. 1461, s-au strecurat două greșeli: Prutul (corect Prut),
Tiguina (corect Tighina).
Dar iată cum este prezentată republica noastră în cea mai recentă lucrare lexico-
enciclopedică Dictionnaire Hachette Édition 2008. Atât articolul, cât și harta ţării au
același titlu Moldavie (république de) (Republica Moldovenească) (corect Republica
Moldova)… 4,2 millions d’hab. (corect circa 4 milioane de locuitori, inclusiv cei din
Transnistria). Nature de l’État: rép. parlementaire. Langue o. roumain. Pop.: Moldaves
(64,4%), Ukrainiens, 13,9%; Russes, 12,9%. Spre regret, s-a comis o eroare evidentă,
uimitoare pentru un dicţionar atât de prestigios. Numărul procentelor naţionalităţilor
e aproape identic recensământului din 1989. Conform recensământului din 2005 în
Republica Moldova locuiesc: moldoveni/români, 78,2%; ucraineni, 8,4%; ruși, 5,8%;
găgăuzi, 4,4%; bulgari, 1,9%. S-au comis greșeli și pe harta R.Moldova: Yedintsy (corect
Edineţ), Bessarabka (corect Basarabeasca), Cagul (corect Cahul), Tighina (Bendery)
(corect Tighina (Bender).
O serie de articole referitoare la cele două state românești conţin diverse
inexactităţi. De exemplu: Averescu (Alexandre) - Marechal et homme polltlque rou-
main (Ismail, auj. Izmaïl 1859 – Bucarest 1938)…, il t deux fois chef de gouvernement
(1920-1921 et 1926). Corect : Al. Averescu s-a născut în s. Babele, Ismail… el a fost nu
de două, ci de trei ori prim-ministru (ian.-mart. 1918, 1920-1921 şi 1926-1927); Bi-
bescu ou Bibesco (Gheorghe Dlmltrle) - (Nlcopolls l804 - Parls l873). Hospodar de
Valachie (1842-1848). Corect : Gh. D. Bibescu, domn al Ţării Românești, s-a născut nu
la Nicopolis (azi Nikopol, Bulgaria), ci la Craiova, și nu în 1804, ci în 1802; Bălti – anc.
208
LA FRANCOPOLYPHONIE 4
8eltzy, en roum. 8NJlǹl - v. de Moldavle. sucrerle. Construc. mecanlques. Pelleterles.
Corect: după 1991 Combinatul de Blănuri, Uzina Electrotehnică, Uzina „Lenin” au dat
faliment. Fabrica de Zahăr a fost închisă ceva mai înainte; Constantin Brancuși s-a
născut la Hobiţa, Dolj nu la Pestișani, cum e indicat în dicţionar; Eminescu (Mihail
Lmlnovlcl, dlt Mlhal) - Poete roumaln (|poteǷtl, pres de 8otoǷanl l850 - 8ucarest l889).
Apropo, poetul s-a nascut nu la Ipotești, ci la Botoșani; Grigori Potiomkin a murit în
satul Rădenii Vechi, nu la Skaliany, Basarabia, cum e scris în articolul despre cneazul rus.
Orașul Brașov e înregistrat sub denumirea Brașov Stalin (sic!) cu indicaţia (din 1950
până la 1960 orașul Stalin).
Nu poate motivată lipsa unor astfel de personalităţi notorii ca: Nicolae
Paulescu (principalul precursor în descoperirea insulinei), Eugen Coșeriu (unul dintre
cei mai mari lingviști ai lumii din toate timpurile), Michel le Brave / Mihai Viteazul,
despre care contemporanul său, Henric al IV-lea, regele Franţei, a spus “Dacă a fost
vreodată vreun principe în lume demn de glorie pentru acţiuni eroice, acesta e signor
Mihai, Principele Valahiei”, prinţesa Marta Bibescu (alături de Panait Istrati și Anna de
Noailles) e una dintre cele mai mari scriitoare române, care au scris în limba franceză,
Vintilă Horia (scriitor, laureat al Premiului Goncourt), Traian Vuia (inventator, în 1905,
la Montesson, Franţa, a efectuat cu avionul său inventat primul zbor din lume, realizat
exclusiv cu mijloacele proprii de bord ale aparatului), Ciprian Porumbescu, George
de Bothezat (inventator american de origine română, constructorul unui elicopter
de concepţie proprie (1920-1921); calculele sale privind traiectoriile Pământ-Lună
și-au găsit aplicaţii în cadrul programului Apollo), Henri Coandă (pionier al aviaţiei
mondiale), Ion Popescu-Gopo, gură proeminentă a animaţiei mondiale, încununat
cu Palme d’or la Cannes (1957), primul cineast din lume care a îmbinat personajele
reale cu cele din lmele cu desene animate; Vladimir Cosma, compozitor francez de
origine română, unul din cei mai fecunzi semnatari ai coloanei sonore la numeroase
lme franceze. Acest nume cunoscut pe întregul mapamond lipsește, de asemenea, în
«Dicţionarul enciclopedic» român.
Cu regret, nici-o personalitate de după 1940 din spaţiul prito-nistrean nu a fost
inclusă în această prestigioasă lucrare enciclopedică. După părerea noastră, Eugen
Doga, Grigore Vieru, Mihai Grecu, Emil Loteanu, Maria Bieșu, Ion Bostan, Eugeniu
Grebennicov, Ion Druţă, Mihai Volontir, Mihai Cimpoi etc. prin creaţiile lor sunt
personalităţi de talie universală și ar merita atenţia autorilor unor surse de referinţă
deschise spre universalitate. Această listă de personalităţi ar incompletă fără numele
reputaţilor noștri lingviști basarabeni de talie europeană și mondială: Eugen Coșeriu
(lingvistica generală și cea romanică nu poate concepută fără operele coșeriene),
Silviu Berejan, Anatol Ciobanu, Grigore Cincilei, care a studiat în profunzime
realitatea limbii franceze. El a reușit să valorice maximal potenţialul explicativ al unui
întreg șir de noţiuni ale lingvisticii funcţionale franceze, atribuindu-le noi valenţe, noi
dimensiuni, propunând noi termeni, noi abordări originale, fără de care e greu să ne
imaginăm astăzi o cercetare nuanţată a unităţilor semnicative, și mai întâi în aspect
derivaţional. De menţionat că unele lucrări știinţice savantul Gr. Cincilei le-a scris în
limba franceză.
Pentru a diminua la minimum impreciziile, omisiunile și chiar erorile inerente
209
LANGUE ET DIDACTIQUE
unor astfel de opere complexe, dicile și delicate, în genere, pentru a prezenta cât mai
obiectiv și veridic imaginea republicii noastre în Dicţionarele și Enciclopediile franceze
e nevoie de eforturile în comun ale reprezentantului Republicii Moldova la UNESCO
(dl Constantin Rusnac) și, bineînţeles, a Ambasadei ţării noastre la Paris. Fără a include
în colegiul de redacţie al acestor cărţi de prestigiu, responsabil de informaţiile despre
Republica Moldova (atât localităţile, cât și personalităţile) vom rămâne în continuare o
pată albă pe harta Europei, a întregului mapamond.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful