UNIVERSITATEA „DUNĂREA DE JOS” GALAŢI FACULTATEA DE ŞTIINŢE ECONOMICE

CUPRINS

CAPITOLUL I

CAPITOLUL II

CAPITOLUL III

AUDITUL FINANCIAR CONTABIL DEFINIRE, ROL, OBIECTIVE, PRACTICI ŞI PROCEDURI 1.1. Auditul –Notiuni introductive 1.2. Rolul şi obiectivele auditului financiarcontabil 1.3. Obiectivele auditului financiar-contabil 1.4. Profesia de auditor financiar ORGANIZAREA ACTIVITĂŢII DE AUDIT FINANCIAR-CONTABIL ŞI RESPONSABILITĂŢILE ACESTUIA 2.1. Camera Auditorilor din România; organizare, atribuţii şi răspunderi 2.2. Obţinerea calităţii de auditori financiari PLANIFICAREA AUDITULUI 3.1. Notiuni introductive 3.2. Etapele cunoaşterii activităţii entităţii 3.2.1. Elaborarea unui plan pentru obţinerea informaţiilor privind activităţile entităţii 3.2.2. Descrierea metodelor de colectare a informaţiilor 3.2.3. Descrierea activităţii entităţii şi a modului în care se vor utiliza informaţiile colectate 3.3. Cadrul general al auditului 3.3.1. Obiectivele auditului 3.3.2. Abordarea auditului 3.3.3. Resurse umane şi de timp necesare 3.3.4. Informaţii privind persoanele de contact din cadrul entităţilor auditate 3.3.5. Verificarea şi supervizarea planului de audit 3.4. Elaborarea programelor detaliate de audit 3.4.1. Definirea programului de audit 3.4.2. Conţinutul şi formatul programelor de audit 3.4.3. Sursele de informaţii pentru întocmirea
2

5 5 5 11 17 21 21 25 32 32 33 33 34 35 35 35 36 36 36 36 37 37 37

CAPITOLUL IV

CAPITOLUL V

CAPITOLUL VI

CAPITOLUL VII

programelor de audit 3.4.3.1. Evaluarea riscului şi stabilirea materialităţii 3.4.3.2. Tipul de abordare a auditului 3.4.4. Procedurile de audit 3.4.4.1. Testele de control 3.4.4.2. Procedurile de fond STABILIREA MATERIALITĂŢII 4.1. Conceptul de materialitate 4.2. Materialitatea prin valoare 4.3. Materialitatea prin natură 4.4. Materialitatea prin context 4.5. Relaţia dintre materialitate şi riscul de audit RISCURI ÎN AUDIT 5.1. Notiuni introductive 5.2. Riscul de audit, definire, componenţa, modalităţi de stabilire 5.2.1. Modelul riscului de audit 5.3. Riscul inerent 5.3.1. Evaluarea riscului inerent 5.4. Riscul de control 5.4.1. Evaluarea riscului de control 5.5. Riscul de nedetectare 5.5.1. Definire STABILIREA OBIECTIVELOR ŞI A ARIEI DE APLICABILITATE A AUDITULUI FINANCIAR 6.1. Definirea obiectivelor auditului financiar 6.1.1. Aserţiunile managementului cu privire la situaţiile financiare ABORDAREA AUDITULUI 7.1. Conceptul de abordare a auditului 7.2. Tipuri de abordare a auditului 7.2.1. Abordarea bazată pe sistem (A.B.S.) 7.2.2. Sistemul de control intern 7.2.3. Caracteristicile sistemului de control intern 7.2.4. Metodologia de evaluare a sistemului de control intern 7.3. Abordarea bazată pe proceduri de fond 7.3.1. Factorii care determină adoptarea abordării 7.3.2. Testele detaliilor tranzacţiilor şi soldurilor conturilor
3

38 38 38 39 39 39 41 41 41 42 42 43 45 45 46 47 47 48 49 50 50 50 52 52 53 56 56 56 56 57 58 59 61 61 62

Noţiuni introductive 9.2.3.1.3.1.4. Documentarea probelor de audit PROCESUL DE EŞANTIONARE ÎN AUDIT 8. Cerinţele probelor de audit 9. Tehnici de obţinere a probelor de audit 9. Cerinţele raportului de audit 10.1. Nivelul de încredere al probelor de audit 9. Eşantionarea statistică şi nestatistică 8.3.2. Opinia de audit OBIECTIVELE AUDITULUI FINANCIAR URMĂRITE ÎN CADRUL ENTITĂŢILOR PUBLICE TESTE GRILĂ BIBLIOGRAFIE 63 63 64 64 65 65 66 67 68 69 70 70 70 71 72 73 74 74 77 80 84 84 84 86 90 93 100 148 4 . Tipuri de proceduri analitice CONCLUZIILE AUDITULUI ŞI RAPORTAREA 10.3. Forma şi conţinutul raportului de audit 10. Criterii de evaluare a probelor de audit 9.CAPITOLUL VIII CAPITOLUL IX CAPITOLUL X CAPITOLUL XI 7. Procedurile analitice 7. Metodele de selectare a eşantioanelor 8.5.1. Notiuni introductive 10. Evaluarea rezultatelor PROBE ŞI TESTE DE AUDIT 9.4.4. Notiuni introductive 8.3. Etapele eşantionării 8. Procedurile analitice 9.1. Tipuri de probe de audit 9.4. Planificarea şi proiectarea eşantioanelor 8.3.2. Procedurile analitice utilizate ca proceduri de fond 9.3.2.4.4.4.3.1.1. Determinarea dimensiunii eşantionului 8.6.1.2.

termenul „audit” de conotaţie anglo-saxonă. a verifica. Realizarea oricărei misiuni de audit la organizaţiile economice. Editura Intelcred Deva. Rolul şi obiectivele auditului financiar-contabil Perspectiva aderării României la Uniunea Europeană a impus în mod inevitabil armonizarea reglementărilor legale ale contabilităţii cu principiile şi normele dreptului contabil practicate de statele membre ale Uniunii Europene.Macovei – Lexicon de finanţe-credit. Editura Independenţa Economică. Mareş „Fundamentele auditului Ed. E. a constituit şi constituie cheia de boltă pentru probitatea şi credibilitatea tranzacţiilor economice. 2001 pag. De fapt. Denumirea de audit îşi are originea din latinescul „audiere”. Ion Scarlat.2 4 Dan Vilaia. o revizuire a acestora. pag. Auditul –Notiuni introductive Auditul. Aceste reguli sunt definite la nivel general naţional sau internaţional.I. pag. vol. implică existenţa unor reguli precise.CAPITOLUL I – AUDITUL FINANCIAR CONTABIL.88. Organizaţiile economice şi sociale au produs întotdeauna informaţii contabil financiare.2. În acest context. contabilitate şi informatică financiar-contabilă.D. a inspecta. Se ajunge la noţiunea de normă. care înseamnă a asculta. 1. iar verbul englezesc „to audit” este tradus prin a controla. Didactică şi pedagogică Buc. ROL. DEFINIRE.OBIECTIVE. 1997 3 Gh. C. cunoscute şi acceptate de emiţătorii şi receptorii informaţiei supuse auditului. în vederea exprimării unei opinii responsabile şi independente.1 Activitatea de audit reprezintă o examinare profesională a unei informaţii.9 Ioan Opreanu „Întocmirea şi auditarea bilanţului contabil”. 5 . Nevoia de a verifica aceste informaţii implică un control al conturilor. aplicarea corectă a acestuia în 1 2 M. dar lui i se asociază adesea conceptele de calitate. verificare sau control. Ion Mihăilescu – Expertiza contabilă şi audit financiar.1. formalizate. urmărindu-se o cât mai bună armonizare cu prevederile Directivelor Europene şi ale Standardelor Naţionale de Contabilitate şi Audit. Bucureşti. PRACTICI ŞI PROCEDURI 1.I.Bistriceanu. 2000. prin raportarea la un criteriu sau standard de calitate2. Piteşti. a audia. M Ghita . o examinare critică efectuată de persoane de specialitate independente. 1981. modernism. respectiv examinarea de către o persoană independentă şi competentă a fidelităţii reprezentarilor contabile şi financiare. acoperă în esenţă aceeaşi idee ca şi termenii de revizie. calificare3. Editura Didactică şi Pedagogică. Boulescu. dezvoltarea unui sistem contabil şi de audit financiar compatibil pe plan european şi internaţional. care permite aprecierea calităţii unui audit în raport cu un sistem de referinţă4. de rigoare.V.Dumitrescu.G.

astfel încât să ajute participanţii pe pieţele de capital ale lumii.C. C.6 Auditul trebuie să urmărească dacă procedurile de culegere şi prelucrare a datelor sunt bine stabilite şi dacă se aplică în permanenţă. Standarde Internationale de Audit 2001 pag. Buc. reorganizarea judiciară şi lichidarea societăţilor comerciale. prin protecţia pe care informaţia contabilă construită şi auditată corespunzător o oferă. norme şi reguli de evaluare) general acceptate. pag. clară şi completă pe întregul exerciţiu financiar.A. un set unic de standarde globale de contabilitate cu o calitate ridicată.C. are următoarele obiective principale : ▬ să elaboreze în interesul public. ▬ Imaginii fidele. ▬ să promoveze şi să accepte aplicarea riguroasă a acestor standarde. Reprezintă o examinare efectuată de un profesionist competent şi independent în vederea exprimării unei opinii motivate asupra : ▬ Validităţii şi corectei aplicări a procedurilor interne stabilite de managementul unităţii patrimoniale. Edit. Editura Economică. precum şi alţi utilizatori să îşi fundamenteze deciziile economice.7 5 6 A.Stoian. Corelarea acestor verificări cu modul de aplicare a legislaţiei contabile inclusiv a Cadrului general de armonizare a reglementărilor contabile. pag.A. care să solicite în situaţiile financiare şi în alte raportări financiare. imaginea lor fidelă. Auditul financiar are rolul de a : ▬ verifica respectarea cadrului conceptual al contabilităţii (postulate. 15.12.Bârnea – Auditul financiar. regularitatea şi sinceritatea care caracterizează câmpul de aplicaţii nelimitat al contabilităţii. ▬ verificarea şi certificarea reflectării corecte în contabilitate a situaţiilor financiare. de asigurare-reasigurare şi a pieţei de capital în general.13.Boulescu. a situaţiilor financiare şi a rezultatelor obţinute de entitate. Auditul reprezintă o revedere critică pentru evaluarea unei situaţii financiar-contabile determinate. clare şi complete a patrimoniului.S.S. se desprinde că acest organismul internaţional I. Bucureşti. principii. Procedura reprezintă o înlănţuire logică de operaţiuni cu scopul de a atinge un anumit obiectiv. dar şi a instituţiilor de credit.practică. Editura Fundaţia România de Mâine. Cadrul general de întocmire şi prezentare a situaţiilor financiare elaborate de Fundatia Comitetul pentru Standarde Internaţionale de Contabilitate (I. informaţii calitative transparente şi comparabile. E.. 2001 7 M. Bucureşti. dă rigoarea atât de necesară economiilor în tranziţie şi conduce la creşterea încrederii investitorilor interni şi internaţionali. a procedurilor interne stabilite de managementul agentului economic (audit intern şi statutar).)5 Din Standardele de Contabilitate Internaţionale şi Naţionale. 2001 6 . Imaginea fidelă este asociată cu prudenţa. Ec.Ţurlea –Auditul financiar-contabil. inteligibile şi cu caracter executoriu. 2001. ▬ să găsească soluţii calitative pentru realizarea convergenţelor standardelor naţionale de contabilitate şi a standardelor internaţionale de contabilitate.

cum ar fi plata dividendelor şi a salariilor. De exemplu.C.Cit. Relevanţa10 Pentru a fi utile..Regularitatea contabilităţii presupune respectarea regulilor şi procedurilor contabile şi a principiilor general acceptate prevăzute în legislaţia contabilă internă şi de Cadrul general de întocmire şi prezentare a situaţiilor financiare elaborate de I. Totuşi. Capacitatea de a elabora previziuni pe baza situaţiilor financiare este îmbunătăţită totuşi prin maniera în care sunt expuse informaţiile referitoare la tranzacţiile şi evenimentele trecute. nu ar trebui excluse doar pe motivul că ar putea fi prea dificil de înţeles pentru anumiţi utilizatori. informaţiile despre nivelul actual şi structura activelor au valoare pentru utilizatori atunci când aceştia încearcă să previzioneze capacitatea entităţii de a profita de oportunităţi şi de a reacţiona la situaţii nefavorabile. în acest scop. Rolul de previziune şi cel de confirmare a informaţiilor sunt în strânsă legătură. Informaţiile despre poziţia financiară sau performanţele precedente sunt frecvent folosite ca bază pentru previzionarea poziţiei şi performanţei financiare viitoare şi a altor probleme de care utilizatorii sunt direct interesaţi. modul în care entitatea poate fi structurată sau rezultatul activităţilor planificate. precum şi capacitatea entităţii de a-şi onora obligaţiile scadente. Informaţiile sunt relevante atunci când influenţează deciziile economice ale utilizatorilor. Pentru a avea valoare predictivă. de exemplu.S. De exemplu. informaţiile asupra unor probleme complexe. informaţiile nu trebuie să fie sub forma unei prognoze explicite. valoarea predictivă a contului 8 9 Standarde Internationale de Raportare Financiara (IFRS ) . Ed.pct26 7 . de noţiuni de contabilitate şi au dorinţa de a studia informaţiile prezentate cu atenţia cuvenită. Cit. relevanţa. se presupune că utilizatorii dispun de cunoştinţe suficiente privind desfăşurarea afacerilor şi a activităţilor economice. variaţiile în preţul titlurilor de valoare. confirmând sau corectând evaluările lor anterioare.8 Inteligibilitatea9 O calitate esenţială a informaţiilor furnizate de situaţiile financiare este aceea că ele pot fi uşor înţelese de utilizatori. Aceleaşi informaţii au rolul de a confirma previziunile anterioare. care ar trebui incluse în situaţiile financiare datorită relevanţei lor în luarea deciziilor economice. Pentru a fi utile informaţiile oferite de situaţiile financiare trebuie sa o serie de caracteristici calitative principale care determina utilitatea informatiei oferite de acestea dintre care se pot aminti : inteligibilitatea. pct25 10 OP.A. prezente sau viitoare. credibilitatea şi comparabilitatea . informaţiile trebuie să fie relevante pentru luarea deciziilor de către utilizatori. ajutându-i pe aceştia să evalueze evenimente trecute.Pag 40 pct 25-42 Op. CECCAR 2005. precum şi de Standardele de Contabilitate Internaţionale şi Naţionale.

pct 29 Op. Credibilitatea12 Pentru a fi utilă. informaţia trebuie să reprezinte cu fidelitate tranzacţiile şi alte evenimente pe care aceasta fie şi-a propus să le reprezinte. Pragul de semnificaţie depinde de mărimea elementului sau a erorii. nu ar fi adecvat pentru entitate să înregistreze în bilanţ întreaga sumă a despăgubirilor. nu este părtinitoare. Astfel. Cea mai mare parte a informaţiilor financiare este supusă unui anumit risc de a da o reprezentare mai puţin credibilă decât ar trebui. Informaţiile sunt semnificative dacă omisiunea sau prezentarea lor eronată ar putea influenţa deciziile economice ale utilizatorilor. de exemplu. dar atât de puţin credibilă sub aspectul naturii sau reprezentării. Reprezentarea fidelă13 Pentru a fi credibilă. deşi ar fi adecvată prezentarea sumei solicitate şi a circumstanţelor conflictului. Informaţia poate fi relevantă. fie în conceperea şi aplicarea tehnicilor de evaluare şi prezentare ce pot transmite mesaje care 11 12 Op. pct. De exemplu. iar utilizatorii pot avea încredere că reprezintă corect ceea ce şi-a propus să reprezinte sau ceea ce se aşteaptă. bilanţul trebuie să reprezinte. De exemplu. prin ea însăşi. dacă validitatea şi valoarea daunelor pentru despăgubiri sunt disputate într-un litigiu. Aceasta nu se datorează părtinirii. în alte cazuri. informaţia trebuie să fie şi credibilă. luate pe baza situaţiilor financiare. raportarea unui nou segment de activitate poate influenţa evaluarea riscurilor şi oportunităţilor entităţii. natura informaţiei este suficientă. care îndeplinesc criteriile de recunoaştere. cât şi pragul de semnificaţie sunt importante. ci mai degrabă dificultăţilor inerente fie în identificarea tranzacţiilor şi a altor evenimente ce urmează a fi evaluate. indiferent de semnificaţia rezultatelor obţinute în cadrul segmentului respectiv în perioada de raportare. să reprezinte.pct33 8 . în mod rezonabil. fie ceea ce ar putea fi de aşteptat. în anumite cazuri. anormale şi cu frecvenţă rară sunt prezentate separat. volumul valoric al stocurilor din fiecare categorie principală pe care o entitate ar trebui să le deţină pentru a avea o activitate adecvată.31 13 OPp. pragul de semnificaţie oferă mai degrabă un plafon sau o limită decât să reprezinte o însuşire calitativă primară pe care informaţia trebuie să o aibă pentru a fi utilă. să reprezinte. judecat în împrejurările specifice omisiunii sau prezentării eronate.Cit . De exemplu.de profit şi pierdere este îmbunătăţită dacă informaţiile privind veniturile sau cheltuielile neobişnuite.Cit. în mod rezonabil. Pragul de semnificaţie11 Relevanţa informaţiei este influenţată de natura sa şi de pragul de semnificaţie. tranzacţiile şi alte evenimente care se concretizează în active. datorii şi capitaluri proprii ale entităţii la data raportării. pentru a determina relevanţa sa. în mod credibil. încât recunoaşterea acesteia să inducă în eroare. atât natura. Informaţia are calitatea de a fi credibilă atunci când nu conţine erori semnificative. Cit.

în acelaşi timp. să nu le recunoască în situaţiile financiare. astfel încât activele şi veniturile să nu fie supraevaluate. Prevalenta economicului asupra juridicului14 Pentru ca informaţia să prezinte. încât entităţile. prin selectarea şi prezentarea informaţiei. pct 35 Op. influenţează luarea unei decizii sau formularea unui raţionament pentru a realiza un rezultat sau un obiectiv predeterminat. Prudenţa16 Cei care elaborează situaţii financiare trebuie să se confrunte cu incertitudini care. Neutralitatea15 Pentru a fi credibilă. Cit. credibil. Situaţiile financiare nu sunt neutre dacă. în general. Astfel de incertitudini sunt recunoscute prin prezentarea naturii şi valorii lor. în anumite cazuri. exercitarea prudenţei nu permite. în astfel de circumstanţe. informaţia cuprinsă în situaţiile financiare trebuie să fie neutră. a riscului de eroare ce planează asupra recunoaşterii şi evaluării lor. de exemplu. durata de utilizare probabilă a imobilizărilor corporale şi numărul eventualelor reclamaţii cu privire la produsele în garanţie. deoarece situaţiile financiare nu ar mai fi neutre şi de aceea nu ar mai avea calitatea de a fi credibile. cu toate acestea. constituirea de rezerve ascunse sau provizioane excesive.corespund acelor tranzacţii şi evenimente. pot exista contracte care să asigure entităţii dreptul de a se bucura în continuare de beneficii economice viitoare de pe urma activului respectiv. într-un astfel de mod încât documentele să susţină transmiterea dreptului de proprietate părţii respective. o entitate cedează un activ altei părţi. de exemplu. Fondul tranzacţiilor sau al altor evenimente nu este întotdeauna în concordanţă cu ceea ce transpare din forma lor juridică sau convenţională. dar şi prin exercitarea prudenţei în ' întocmirea situaţiilor financiare. De exemplu. evaluarea efectelor financiare ale elementelor ar putea fi atât de incertă. planează asupra multor evenimente şi circumstanţe. poate fi relevantă recunoaşterea elementelor respective şi prezentarea. este necesar ca acestea să fie contabilizate şi prezentate în concordanţă cu fondul lor şi cu realitatea economică. deşi majoritatea entităţilor generează fond comercial pe plan intern în timp. raportarea unei vânzări nu ar reprezenta. adică lipsită de influenţe. subevaluarea deliberată a activelor sau veniturilor. credibil. Cit. totuşi. şi nu doar cu forma lor juridică. tranzacţia încheiată (dacă într-adevăr ar exista o tranzacţie de această natură). pct 37 9 . cum ar fi încasarea creanţelor îndoielnice. evenimentele şi tranzacţiile pe care îşi propune să le reprezinte. în alte cazuri. iar datoriile şi cheltuielile să nu fie subevaluate. de obicei este greu de identificat sau de evaluat acest fond comercial în mod credibil. inevitabil. pct. Prudenţa înseamnă includerea unui grad de precauţie în exercitarea raţionamentelor necesare pentru a face estimările cerute în condiţii de incertitudine. Totuşi. Cit.36 16 Op. dar nici supraevaluarea deliberată a datoriilor sau cheltuielilor. 14 15 Op.

performanţa şi modificările poziţiei financiare ale unei entităţi în timp. în aceeaşi manieră. Deoarece utilizatorii doresc să compare poziţia financiară. Utilizatorii trebuie totodată să poată compara situaţiile financiare ale diverselor entităţi. atunci când există alternative mai relevante şi mai credibile. ajută la realizarea comparabilităţii. inclusiv prezentarea politicilor contabile utilizate de entitate. statul. performanţa şi modificările poziţiei financiare. Comparabilitatea18 Utilizatorii trebuie să poată compara situaţiile financiare ale unei entităţi în timp pentru a identifica tendinţele în poziţia financiară şi performanţele sale. Obiectivele auditului financiar-contabil 17 18 Op. informaţia din situaţiile financiare trebuie să fie completă. Astfel. O omisiune poate face ca informaţia să fie falsă sau să inducă în eroare şi astfel să nu mai aibă un caracter credibil şi să devină defectuoasă din punct de vedere al relevanţei. Auditul financiar contabil necesită o metodologie de examinare care să asigure o opinie independentă. Nevoia de comparabilitate nu trebuie confundată cu simpla uniformitate şi nu trebuie lăsată să devină un impediment în introducerea de standarde de contabilitate îmbunătăţite. pct 39 10 . în limitele rezonabile ale pragului de semnificaţie şi ale costului obţinerii acelei informaţii. băncile. o tranzacţie sau un alt eveniment dacă metoda adoptată nu menţine caracteristicile calitative de relevanţă şi credibilitate. debitorii.Integralitatea17 Pentru a fi credibilă. pentru a le evalua poziţia financiară. precum şi despre efectele unor astfel de schimbări.Cit. O implicaţie importantă a calităţii informaţiei de a fi comparabilă este ca utilizatorii să fie informaţi despre politicile contabile utilizate în elaborarea situaţiilor financiare şi despre orice schimbare a acestor politici. Conformitatea cu Standardele Internaţionale de Contabilitate. Nu este indicat pentru o entitate să continue să evidenţieze în contabilitate. clienţii. cât şi de diferite entităţi. furnizorii. organismele de bursă. pct 38 Op. astfel încât să apere în mod egal toţi utilizatorii informaţiei contabile cum sunt : acţionarii. este important ca situaţiile financiare să releve informaţii corespunzătoare pentru perioadele precedente. salariaţii. etc.3. Nu este indicat pentru o entitate nici să lase politicile sale contabile neschimbate. măsurarea şi prezentarea efectului financiar al aceloraşi tranzacţii şi evenimente trebuie efectuate într-o manieră consecventă în cadrul unei entităţi şi de-a lungul timpului pentru acea entitate şi într-o manieră consecventă pentru diferite entităţi. 1. Utilizatorii trebuie să fie în măsură să identifice diferenţele între politicile contabile pentru tranzacţii şi alte evenimente asemănătoare utilizate de aceeaşi entitate de la o perioadă la alta.Cit.

Stoian. ▬ aprecierea performanţelor şi eficienţei sistemelor de informare şi organizare. sincer şi complet a patrimoniului. C.24 11 . pag. ▬ sa menţina19 calitatea şi coerenţa sistemului contabil. Auditorul poate utiliza rezultatul inventarierii. în mod corect opinia auditorului asupra faptului dacă situaţiile financiare oferă o imagine fidelă în concordanţă cu un cadru general de raportare financiară şi. ca urmare a operaţiunilor de inventariere s-au descoperit tranzacţii neînregistrate în contabilitate.. dacă situaţiile financiare îndeplinesc cerinţele statutare.Boulescu.13 21 A. pag.Ţurlea. auditorul are în vedere respectarea unor criterii ce sunt absolut obligatorii în cazul auditului financiarcontabil : Criteriul exhaustivităţii şi integrităţii înregistrărilor Acest criteriu are în vedere ca toate operaţiunile patrimoniale au fost înregistrate corect şi integral în contabilitate. ▬ sa asigure îmbunătăţirea utilizării informaţiei contabile. deci fără omisiuni. op.Bârnea. Universitatea „Dunărea de Jos” Galaţi. ▬ sa exprime opinii într-un raport de audit. iar acestea au fost operate. E. situaţii care trebuie să ofere o imagine corecta a poziţiei financiare.Auditul financiar-contabil are ca obiective următoarele : ▬ sa constate reflectarea imaginii fidele a situaţilor patrimoniului şi a rezultatelor financiare în situaţiile financiare anuale. Respectarea criteriului exhaustivităţii şi integrităţii înregistrărilor presupune ca auditorul să se asigure că : ▬ toate operaţiunile reflectate în documentele justificative corespunzătoare sunt înregistrate în contabilitate. Dacă. respectiv diminuării de pasive. situaţiei financiare şi a rezultatelor exerciţiului.21 19 20 C. Ed. Această soluţie are dezavantajul că necesită un timp îndelungat pentru validare. performanţei financiare. Afanase – Audit contabil financiar. atunci când este cazul. fluxurilor de trezorerie şi a celorlalte informaţii referitoare la activitatea desfăşurată. astfel încât să asigure certitudinea reflectării în bilanţ şi în contul de profit şi pierdere în mod corect.cit. ▬ nu există operaţiuni contabilizate de mai multe ori. care trebuie să conţină. 2004 M.. El trebuie să se convingă că inventarierea s-a făcut în conformitate cu prevederile legale. Trebuie să verifice cu mare atenţie procedurile utilizate de entitatea auditată pentru validarea tuturor modificărilor patrimoniale: creşteri-diminuări de active.20 Pentru realizarea obiectivelor menţionate mai sus. op. Pentru realizarea acestui criteriu auditorul trebuie să adopte două soluţii : 1.cit. 2. se consideră că toate operaţiunile sunt corect înregistrate în evidenţe.

consideră că situaţiile financiare răspund necesităţilor comune ale majorităţii utilizatorilor. Consiliul I. b) Evaluarea corectă presupune că elementele patrimoniale să fie evaluate în conformitate cu prevederile legii contabilităţii şi cu cadrul general de întocmire şi prezentare a situaţiilor financiare elaborat de Comitetul pentru Standarde de Contabilitate. Aceasta se datorează faptului că aproape toţi utilizatorii iau deciziile economice pentru : ▬ a hotărî când să cumpere.A. Situaţiile financiare anuale (bilanţul. De asemenea. care sunt utile unei sfere largi de utilizatori în luarea deciziilor economice.Criteriul realităţii înregistrărilor22 Auditorul are obligaţia să urmărească dacă toate elementele de activ şi pasiv înregistrate în contabilitate sunt justificate şi pot fi verificate. elaborat de Comitetul pentru Standarde de Contabilitate cât şi a Ordinelor Ministerului Finanţelor Publice pentru aprobarea reglementărilor contabile armonizate cu Directiva a IV-a a Comunităţilor Economice Europene şi cu Standardele Internaţionale de Contabilitate. pag. înregistrarea şi întocmirea situaţiilor financiare. etc. control încrucişat.24 12 . evaluarea modificărilor. analize de laborator. ▬ a evalua răspunderea sau gestionarea managerială. a) Perioada corectă în care sunt evidenţiate elementele patrimoniale. utilizarea unei contabilităţi de angajament în folosirea conturilor de regularizări. în sensul că toate operaţiunile efectuate aparţin şi sunt în numele firmei. contul de profit şi pierdere. ale Cadrului general de întocmire a situaţiilor financiare. Pentru aceasta.S. situaţia modificărilor capitalului propriu. Regularizarea operaţiunilor după inventariere impune corecta delimitare în timp a cheltuielilor şi veniturilor pe întreaga perioadă a exerciţiului financiar. Criteriul corectei înregistrări în contabilitate şi corectei prezentări cu ajutorul conturilor anuale.C. Aplicarea acestui criteriu are mai multe obiective care trebuie localizate corect. situaţiile financiare trebuie să fie întocmite cu respectarea prevederilor Legii contabilităţii. Obiectul situaţiilor financiare este de a furniza informaţii despre poziţia financiară. funcţie de perioada de referinţă. performanţele şi modificările poziţiei financiare ale întreprinderii. 22 IBIDEM. să păstreze sau să vândă o investiţie de capital. presupune respectarea principiului independenţei exerciţiului. performanţei. ▬ a evalua garanţia pentru creditele acordate întreprinderii. situaţia fluxurilor de trezorerie. se verifică dacă activele şi pasivele aparţin entităţii patrimoniale. corespund cu cele identificate fizic prin inventariere sau prin alte proceduri cum ar fi : confirmări primite de la terţi. politicile contabile şi note explicative) trebuie să ofere o imagine fidelă a poziţiei financiare. ▬ a evalua capacitatea întreprinderii de a plăti şi de a oferi alte beneficii angajatorilor săi. modificărilor capitalului propriu şi a fluxurilor de trezorerie ale întreprinderii pentru respectivul exerciţiu financiar.

V. ▬ a determina profitul şi dividendele ce pot fi distribuite. ▬ a reglementa activitatea întreprinderilor.14 13 . pag.F. o activitate independentă de asigurare obiectivă şi consultativă destinată să adauge valoare şi să antreneze îmbunătăţirea activităţii unui organism.M. procedurile şi controalele efectuate în scopul evitării erorilor umane şi combaterii fraudelor sau acţiunilor greşite. Astfel. oferind conducerii asigurarea că politicile.Ghiţă.Boulescu. nr. acţionează eficient. analiza operaţiunilor şi verificărilor efectuate. 23 Cadrul General de întocmire a situaţiilor financiare. Auditul extern este efectuat de un profesionist independent şi răspunde nevoilor terţilor şi entităţii auditate în ceea ce priveşte gradul de încredere care poate fi acordat tranzacţiilor şi situaţiilor financiare ale acestuia (auditul de atestare financiară). cu indicarea punctelor slabe şi formularea de recomandări de ameliorare a situaţiei. Auditorii interni procedează la evaluarea riscurilor. funcţia de audit intern trebuie să fie de natură a permite îndeplinirea independentă a raţionamentului pe care auditorii interni trebuie să-l menţină în desfăşurarea auditărilor. prin statul organizatoric. 94/29 ian. să furnizeze analize obiective. respectarea reglementărilor legale. pe care îl susţin în îndeplinirea obiectivelor printr-o abordare sistematică şi ordonată a evaluării şi creşterii proceselor de gestionare a riscului de control şi de conducere.Of. regulamentelor şi deciziilor manageriale (auditul conformităţii sau legalităţii).P. Situaţiile financiare sunt de regulă întocmite conform unui model contabil bazat pe costul istoric recuperabil şi pe conceptul de menţinere a nivelului capitalului financiar nominal23. Clasificarea auditului a) În funcţie de modul de organizare a activităţii de audit se disting tipurile de audit intern şi extern : Auditul intern reprezintă o evaluare sau monitorizare organizată de către conducerea unei entităţi sub forma unui serviciu privind examinarea sistemelor proprii de contabilitate şi de control intern. statutelor.24 Ca activitate independentă.A. Consiliul I. Auditul intern este. practic. astfel încât. 24 M. publicat în M. Aceste cerinţe nu trebuie să influenţeze în nici un caz situaţiile financiare publicate în beneficiul altor utilizatori decât în situaţia în care răspund şi cerinţelor acestora. acceptă totuşi că guvernele pot stabili în particular cerinţe diferite sau suplimentare care să satisfacă scopurile proprii. elaborat de Comitetul pentru Standarde Internaţionale de Contabilitate. 85/20 februarie 2001. auditul intern se referă atât la independenţa funcţiei de audit intern în raport cu activităţile auditate. Rolul esenţial al auditului intern este de a acorda asistenţă personalului organismului auditat în îndeplinirea responsabilităţilor. ▬ a elabora şi utiliza date statistice despre venitul naţional. cât şi la obiectivitatea auditorilor interni.▬ a determina politicile de impozitare. anexă la Ordinul nr.C.2001 al M.Mareş – Op Cit.S. pornind de la rezultatele auditurilor efectuate.

În ceea ce priveşte domeniul de aplicare a auditului ţinând cont de obiectivele sale. 2.27 Aşa cum de altfel s-a arătat. Acest lucru este bine ştiut de profesioniştii care explorează toate funcţiile întreprinderii şi toate sistemele de informare care participă la determinarea rezultatului şi această cerinţă este din ce în ce mai puternică pe măsură ce se dezvoltă preluarea datelor de la sursă. 2002. fie persoane juridice (cabinete de expertiză. Englewood Cliffs.precum şi respectarea principiilor economicităţii. statul.) nu sunt angajaţi permanenţi ai organizaţiilor. organismele de bursa. ). auditul intern se deosebeşte de auditul extern.Boulescu. clienti. Comitetul de audit. În ceea ce priveşte obiectivele auditului în timp ce obiectivul auditului intern este să aprecieze bunul control asupra activităţii întreprinderii (dispozitive de control intern) şi să recomande acţiunile necesare pentru imbunatatirea acestuia. pag.Auditing An Integrated Approach. eficienţei şi eficacităţii (cei 3 E) în activitatea desfăşurată (auditul performanţei)25. J. la elaborarea situaţiilor financiare şi numai la aceasta. Sixth Edition. Bucureşti. Cit. 3. etc. În România această formă de audit se mai întâlneşte şi sub denumirea de audit contractual26. salariati. 4. Deosebirile existente între auditul intern şi auditul extern. Ei oferă servicii de audit pe baza unor contracte de prestări servicii. entităţilor ale căror declaraţii. etc. dacă se face o apreciere asupra întreţinerii unui anumit material de fabricaţie sau o apreciere din punct de vedere calitativ a modalităţilor de 25 26 M. furnizori. domeniul de aplicare al auditului extern înglobează tot ceea ce participă la determinarea rezultatelor. 14 L. rezultatelor şi situaţiilor financiare.Loebbecke .Arens. În ceea ce priveşte statul este deja lucru cunoscut că auditul intern face parte din personalul întreprinderii. auditul intern lucrează în folosul responsabililor întreprinderii – manageri. Abordare naţională şi internaţională. Direcţia generală. pag. New Jersey 07632. Un auditor extern care şi-ar limita observaţiile şi investigaţiile la sectorul contabil ar face o activitate incompletă.A. fie persoane fizice. M. debitori.Mareş –Op.K. Auditorii externi independenţi. pag 16-17 14 . În ceea ce priveşte beneficiarii auditului. de audit. în literatura de specialitate fiind reţinute un număr de opt diferenţe : 1. chiar dacă primesc o remunerare pentru serviciile prestate. Editura Economică.Dobroteanu – Audit-concepte şi practici. Exemplu. auditorul extern este un prestator de servicii independent din punct de vedere juridic. V. însă în toate funcţiile întreprinderii.Ghiţă. iar auditorul extern lucreaza in folosul tuturor utilizatorilor informatiei contabile ( actionari. Prentice Hall. Domeniul de aplicare a Auditului Intern este mult mai vast deoarece include nu numai toate funcţiile întreprinderii ci şi toate dimensiunile lor. obiectivele auditului extern este să certifice : -regularitatea -sinceritatea -imaginea fidelă a calculelor.25 27 A. bancile. situaţii financiare sau de altă natură sunt auditate.

Aşadar. ea se supune unor reguli precise care trebuie respectate dacă vrem ca activitatea să fie clară. inventare. această echipă mărindu-se considerabil în perioada de încheiere a conturilor. -auditorul intern lucrează în permanenţă în întreprinderea sa.recrutare a personalului de conducere. analize. În ceea ce priveşte independenţa (a şasea diferenţă) se înţelege de la sine că această independenţă nu este de acelaşi tip.precum şi la administrarea patrimoniului public. auditul intern este permanent.Renard – Teoria şi Practica Auditului Intern. Aşadar. Editia a. În ceea ce priveşte periodicitatea auditurilor (a şaptea diferenţă): -auditorii externi îşi efectuează în general misiunile în mod intermitent şi în momente propice certificării conturilor. UE – PHARE – Ministerul Finantelor Publice. cea a auditorului intern are restricţiile analizate şi stabilite între angajator şi angajat. diferenţele dintre cele două funcţii sunt precise şi bine cunoscute. Metoda auditorilor interni este specifică şi originală. Dar să observăm de asemenea că auditorul extern este în legătură cu aceiaşi interlocutori din cadrul aceloraşi servicii. iar auditul extern periodic. 8. În schimb o fraudă care se referă de exemplu la confidenţialitatea dosarelor personalului este problema auditului intern şi nu a auditului extern. deosebirile existente între auditul intern şi extern sunt următoarele: DEOSEBIRILE EXISTENTE ÎNTRE AUDITUL INTERN ŞI AUDITUL EXTERN ÎN CEEA CE 28 AUDITUL INTERN AUDITUL EXTERN J. În afara acestor perioade ei nu sunt prezenţi cu excepţia anumitor Grupuri Mari ale căror afaceri importante impun prezenţa permanentă a unei echipe pe tot parcursul anului. este juridică şi statutară. sau se presupune că are o influenţă asupra rezultatelor. nu s-ar putea crea confuzii în privinţa lor. Însă ele nu trebuie subestimate căci aprecierea şi buna aplicare a complementarităţii lor înseamnă pentru întreaga organizaţie o garanţie de eficacitate. având misiuni planificate în funcţie de gradul de risc şi care îl preocupă cu aceeaşi intensitate oricare ar fi perioada respectivă. completă şi eficace.28 În România auditul intern s-a organizat începând cu anul 2000 şi se exercită asupra tuturor activităţilor entităţilor subordonate.patra 2002 15 . acesta din urmă vizează serviciile de întreţinere sau de recrutare sub aspect financiar. Schematic. la sfârşitul anului. În ceea ce priveşte prevenirea fraudei (a cincea diferenţă): auditul extern se preocupă de orice fraudă de îndată ce aceasta are. 6. aceasta intră în domeniul de aplicare a auditului intern şi nu se încadrează în cel al auditului extern. din punct de vedere relaţional. Independenţa auditorului extern este cea a titularului unei profesii liberale. În ceea ce priveşte metoda (a opta diferenţă): Auditorii externi îşi efectuează lucrările după metode verificate pe bază de comparaţii. cu privire la formarea şi utilizarea fondurilor publice. în timp ce auditorul intern schimbă mereu interlocutorii. Totuşi. 5. 7. la sfârşitul trimestrului.

Beneficiarii auditului 3. Lucrează în folosul utilizatorilor (statului. 7. pe care instituţiile supreme de control (SAI) consideră necesar a le face cunoscute.1/1999 op. analize. ea se supune unor reguli precise. Este periodic. sinceritatea şi imaginea fidelă a calculelor şi situaţiilor financiare. ▬ auditul controlului intern şi a funcţiilor acestuia. Auditul de regularitate cuprinde atestarea responsabilităţii financiare a entităţilor presupunând examinarea şi evaluarea înregistrărilor financiare şi exprimarea opiniilor asupra situaţiilor financiare şi anume : ▬ atestarea responsabilităţii financiare a administraţiei guvernamentale în ansamblu. pag. op.PRIVEŞTE 1. Auditorul intern are restricţiile analizate şi stabilite întra angajator şi angajat.40 16 . eficacităţii şi eficienţei :30 29 30 R. ş.Statul Auditorul intern face parte din personalul întreprinderii Lucrează în folosul responsabililor întreprinderii Apreciază bunul control asupra activităţii întreprinderii şi recomandarea acţiunilor necesare Domeniul de aplicare este mult mai vast deoarece include nu numai funcţiile întreprinderii ci şi toate dimensiunile lor Se preocupă de orice fraudă la nivel de întreprindere (exemplu: confidenţialitatea dosarelor întreprinderii). ▬ raportarea oricăror altor chestiuni decurgând din audit sau în legătură cu auditul. nr.cit.A.1/1999.Periodicitatea auditurilor 8.cit. 2.Prevenirea fraudei 6.Independenţa Auditorul extern este un prestator de servicii independent din punct de vedere juridic.Domeniul de aplicare a auditului 5.F. Este permanent. nr. ▬ auditul onestităţii şi a caracterului adecvat a deciziilor administrative luate în cadrul entităţii auditate.A. ▬ auditul de performanţă. clienţilor. Înglobează tot ceea ce participă la determinarea rezultatelor.a.Obiectivele auditului 4.) Certifică regularitatea. Se preocupă de orice fraudă de îndată ce aceasta are sau nu o influenţă asupra situatiilor financiare anuale si asupra opiniei ce va fi exprimata. Metoda auditorilor interni este specifică şi originală.F. Independenţa auditorului extern este o profesie liberă juridică şi statutară. pag. inventare.. Auditorul extern îşi efectuează lucrările după metode verificate pe bază de comparaţii. Auditul de performanţă se referă la auditul economicităţii..Metoda b) În funcţie de sfera de cuprindere a auditului29 : ▬ auditul de regularitate – legalitate. ▬ auditul sistemelor şi tranzacţiilor financiare incluzând o evaluare a conformităţii cu statutele şi reglementările în vigoare.40 R. băncilor. terţilor. la elaborarea situaţiilor financiare în toate funcţiile întreprinderii.

întrucât acestea conduc la posibilitatea de a identifica economii uşor de cuantificat.▬ auditul economicităţii activităţilor administrative în concordanţă cu principiile şi practicile sănătoase şi cu politice manageriale. nr. servicii şi altele şi resursele utilizate pentru producerea lor Costuri realizate Eficienţa = Rezultate obţinute Eficacitatea – măsura în care obiectivele au fost atinse şi raportul dintre efectele scontate şi efectele obţinute pentru o activitate dată. Editor Curtea de Conturi a României Fl. ▬ auditul eficacităţii realizărilor în raport cu atingerea obiectivelor entităţii auditate şi auditul impactului real al activităţilor comparativ cu impactul dorit. rezultatele şi performanţele obţinute (atingerea scopului propus). pag. Acest concept este. Acest fapt impune o responsabilitate a profesiunii de auditor financiar faţă de interesul public. prin sintagma „Valoare Pentru Bani” (Value for money) .F. Publicul profesiei de auditor financiar îl reprezintă clienţii. 31 32 R. referitoare la auditul performanţei. constând în bunuri. comunitatea de afaceri şi financiară şi alte entităţi care se bazează pe obiectivitatea şi integritatea auditorilor financiari în menţinerea funcţionării ordonate a entităţii. analiza procedurilor utilizate de unitate. Editura Societatea Adevărul SA. controlate pentru remedierea neajunsurilor constatate. Profesia de auditor financiar O caracteristică esenţială a unei profesiuni o constituie acceptarea responsabilităţii acesteia faţă de public. guvernele. angajatorii. pag. definit prin prisma criteriilor care trebuie urmărite în realizarea unui studiu. se utilizează definiţia celor trei „E” recunoscute pe plan internaţional şi anume : Economicitatea – minimizarea costului resurselor utilizate pentru o activitate prin prisma obţinerii unei calităţi adecvate (fără a afecta calitatea).Ca urmare. angajaţii.4.Mitroi – Auditul de performanţă (controlul rezultatelor). în activitatea de realizare a auditului performanţei. practic. Concept şi perspective. financiare sau de altă natură şi examinarea sistemelor de informare. ▬ auditul eficienţei – constă în verificarea eficienţei utilizării resurselor umane. eficacitatea urmăreşte programele. Eficienţa – relaţia dintre ieşiri.1/2001. investitorii. În acest sens. de măsurare a rezultatelor şi de control. Oficiul Naţional de Audit al Marii Britanii a definit conceptul de audit al performanţei în formă esenţializată. Bucureşti. 1.32 Acest principiu este cel mai important în efectuarea auditului performanţei. se caută identificarea a cât mai multe probleme de economicitate specifice. creditorii.74. Nu există însă o definiţie stabilită prin lege.12. la realizarea unui studiu. 1999 17 .31 În practică. În concluzie.A.

Aceste obiective impun îndeplinirea a patru cerinţe de bază34 : Credibilitate -În întreaga societate se manifestă nevoia de credibilitate a informaţiilor şi sistemelor de informaţie.503. pag. pentru a atinge cel mai înalt nivel de performanţă şi în general pentru a îndeplini cerinţele interesului public. integritatea se referă la 33 Camera Auditorilor din România. Editura Economică 2000.504 18 . Auditorii interni furnizează garanţia unui sistem solid de control intern. 34 CAFR op. Auditul financiar 2000 – Standarde. care guvernează desfăşurarea acestora. De asemenea.cit. eticii profesionale. auditorii financiari trebuie să respecte un număr de precondiţii sau principii fundamentale. Responsabilitatea unui auditor financiar nu presupune – în mod exclusiv – satisfacerea cerinţelor unui client sau angajator individual. în cadrul domeniului de auditor financiar. În scopul atingerii obiectivelor profesiunii de auditor financiar. pentru obţinerea de capital. care sporeşte încrederea în informaţiile financiare ale entităţii. Standardele profesiunii de auditor financiar sunt determinate într-o mare măsură de interesul public.Un auditor financiar profesionist trebuie să fie direct şi onest în desfăşurarea serviciilor profesionale. Încrederea .Interesul public este definit ca binele comunităţii de indivizi şi instituţii pe care o deserveşte un auditor financiar profesionist. un management financiar eficient şi consultanţă competentă pentru o varietate de aspecte aferente afacerii şi impozitării. Acestea sunt : Integritatea . precum şi Guvernul şi publicul în sens larg se bazează pe auditorii financiari profesionişti în ceea ce priveşte o centralizare şi o raportare financiară corectă. Codul privind conduita etică şi profesională. pag. angajatorii şi alte părţi interesate au nevoie de persoane care să poată fi identificate cu claritate ca profesionişti.Utilizatorii serviciilor furnizate de auditorii financiari profesionişti trebuie să poată avea încrederea că există un cadru al conduitei. de exemplu33: .Este necesară asigurarea ca toate serviciile obţinute de la un auditor financiar sunt efectuate la cel mai înalt standard de performanţă. Auditorii financiari profesionişti au un rol important în societate. Integritatea constituie calitatea din care derivă încrederea publică şi este criteriul fundamental pe care un auditor îl utilizează în judecarea deciziilor sale.auditorii independenţi contribuie la menţinerea integrităţii şi eficienţei situaţiilor financiare prezentate instituţiilor financiare în sprijinul solicitărilor de credite şi acţionarilor. creditorii. Atitudinea şi comportamentul auditorilor financiari profesionişti în procesul de furnizare a unor astfel de servicii au un impact asupra bunăstării economice a comunităţii şi a ţării din care fac parte.Clienţii. Investitorii. Profesionalism . Codul privind conduita etică şi profesională în domeniului auditului financiar recunoaşte că obiectivele profesiei de auditor financiar le reprezintă desfăşurarea activităţii la cele mai înalte standarde de profesionalism. angajatorii şi alte segmente ale comunităţii de afaceri. Calitatea serviciilor .

Legea autorizează auditorul să dezvăluie informaţii confidenţiale pentru furnizarea de probe.Un auditor financiar trebuie să respecte confidenţialitatea informaţiilor dobândite pe parcursul derulării serviciilor profesionale şi nu trebuie să dezvăluie nici o astfel de informaţie fără o autorizare corespunzătoare şi specifică. opinia unui auditor are o relevanţă minoră dacă aceste condiţii nu sunt îndeplinite. competenţă şi conştiinciozitate. 35 L. Concepte şi practici. Dacă autorizarea de a dezvălui anumite informaţii confidenţiale este dată de client. În plus. legislaţie şi tehnici. Competenţa profesională şi atenţia cuvenită Un auditor financiar profesionist trebuie să desfăşoare serviciile profesionale cu atenţia cuvenită. b) pentru a-şi proteja interesul profesional în cazul unei proceduri legale (când este acţionat în judecată).2002 19 . conflicte de interese sau influenţe externe. inclusiv ale terţilor. Confidenţialitatea .C. ▬ existenţa unei cerinţe de natură profesională. În Codul Etic sunt prezentate câteva elemente care sunt luate în considerare în aprecierea cazurilor în care. unele informaţii trebuie sau pot fi dezvăluite fără ca auditorul să fie acuzat de încălcarea principiului eticii. Respectarea independenţei elimină relaţiile care pot afecta obiectivitatea unui auditor în îndeplinirea responsabilităţilor sale profesionale. bazat pe cele mai noi aspecte de practică. şi are datoria permanentă de a menţine cunoştinţele şi aptitudinile profesionale la nivelul necesar pentru a se asigura că un client sau un angajator beneficiază de avantajele unui serviciu profesional competent. În mod cert.abilitatea unei persoane de a rezista presiunilor şi de a fi capabil să-şi păstreze independenţa şi obiectivitatea. independenţă şi obiectivitate. auditorul trebuie să se asigure că nu depăşeşte limitele autorizării date de către clientul său. Acestea sunt :35 ▬ existenţa unei autorizări. c) pentru a răspunde la cererile de natură profesională ale unui membru al profesiei sau al organismului profesional. d) pentru a răspunde la o anchetă sau investigaţie executată de un membru al profesiei sau al organismului profesional. pag.Doboţeanu. auditorul trebuie să aibă în vedere interesele tuturor părţilor implicate care pot fi afectate. ▬ existenţa unei cerinţe legale. Obiectivitatea . Auditorul trebuie să dezvăluie informaţii considerate confidenţiale. tocmai pentru că ei cred că auditorii prezintă integritate profesională. când respectarea standardelor tehnice şi a normelor de etică profesională impune această acţiune.Dobroţeanu – Audit.76.Un auditor financiar profesionist trebuie să fie corect şi nu trebuie să îngăduie ca obiectivitatea să fie afectată de prejudecăţi. precum şi ceilalţi utilizatori se bazează pe informaţii furnizate de auditori. Abordare naţională şi internaţională. în următoarele situaţii : a) în general.. Editura Economică Bucureşti.L. deşi confidenţiale. în derularea unei proceduri juridice şi pentru dezvăluirea încălcării legii către autorităţile publice. Clienţii.

Standardele tehnice . personal. pag. CAPITOLUL II – ORGANIZAREA ACTIVITĂŢII DE AUDIT FINANCIAR-CONTABIL ŞI RESPONSABILITĂŢILE ACESTUIA 36 CAFR op. în momentul în care elaborează cerinţe etice. ▬ Comitetul pentru Standarde Internaţionale de Contabilitate.505-506 20 .Confidenţialitatea nu implică numai abţinerea de a dezvălui informaţiile obţinute ci şi obligaţia de a nu folosi aceste informaţii în folosul propriu sau al altui terţ.cit. Conduita profesională .Un auditor financiar profesionist trebuie să acţioneze într-o manieră corespunzătoare reputaţiei profesiei şi trebuie să evite orice comportament care ar putea discredita profesiunea. Standardele Internaţionale de Audit). auditorii trebuie să se asigure că atât subordonaţii lor cât şi persoanele de la care obţin consultanţă sau asistenţă tehnică respectă principiul confidenţialităţii. alţi membri ai profesiunii de auditor financiar. în cazul auditorilor financiari profesionişti. trebuind să corespundă cerinţelor de integritate. În plus. Totodată. obiectivitate şi.Un auditor financiar profesionist trebuie să desfăşoare servicii profesionale în concordanţă cu standardele tehnice şi profesionale relevante. terţe părţi. ▬ Legislaţiei relevante. responsabilităţile auditorilor financiari profesionişti faţă de clienţi. angajatori şi public în sens larg. impune organismului profesional să ia în considerare.. ▬ Organismele profesionale membre sau alte organisme cu atribuţii de reglementare. Obligaţia de a evita orice comportament care ar putea discredita profesiunea. de independenţă. Auditorii financiari profesionişti au datoria de a îndeplini cu grijă şi competenţă instrucţiunile clientului sau angajatorului. aceştia trebuie să se conformeze standardelor tehnice şi profesionale promulgate de :36 ▬ IFAC (de exemplu.

denumita în continuare Camera.F. Auditul financiar se efectuează de către persoane fizice şi persoane juridice care au calitatea de auditor financiar dobândită în conformitate cu reglementările legale.1 pct. normele şi reglementările legale. Biroul permanent al Consiliului Camerei. societăţilor comerciale. în conformitate cu standardele de audit. 37 38 M. în conformitate cu standardele. Consiliul Camerei. Se mai poate enunta urmatoare definitie: Auditul financiar-contabil reprezintă activitate de verificare a situaţiilor financiare ale regiilor autonome. de către auditori financiari. op. fără scop lucrativ şi exercită prestaţii în interesul terţilor şi al statului. a unei opinii asupra situaţiilor financiare. armonizate cu standardele internaţionale de audit şi adoptate de Camera Auditorilor Financiari din România. Organele de conducere. societăţi de asigurare şi reasigurare. Scopul principal al acestei organizaţii profesionale. denumite filiale. Camera Auditorilor din România este înfiinţată prin lege ca persoană juridică română şi funcţionează sub forma unei organizaţii profesionale de utilitate publică fără scop lucrativ. A fost înfiinţată aşa după cum s-a mai arătat prin lege. aceasta îşi poate constitui unităţi teritoriale fără personalitate juridică. în vederea organizării şi coordonării activităţii de audit financiar. M. în conformitate cu standardele de audit internaţionale şi naţionale.cit. administrare şi control al Camerei Auditorilor sunt Conferinţa Camerei.Of. este acela de atribuire şi retragere a calităţii de auditor financiar persoanelor care îndeplinesc condiţiile prevăzute de lege. art.M. companiilor şi societăţilor naţionale.37 Societăţile comerciale ale căror conturi anuale sunt supuse auditării se stabilesc anual prin ordin al ministrului finanţelor publice. bănci. nr. Camera Auditorilor din România. organizare. ca organizaţie profesională de utilitate publică.Boulescu. în vederea exprimarii de către auditorii financiari.25 Ord.38 Sediul Camerei Auditorilor din România este în Bucureşti.1. Camera Auditorilor din România funcţionează..1-3. Organizarea şi conducerea activităţii de audit financiar se realizează de Camera Auditorilor din România. 634/2004 21 . ca organizaţie profesională de utilitate publică. Auditarea se face în conformitate cu cerinţele directivelor Uniunii Europene în domeniu. Comisia de auditori statutari.Bârnea. aşa cum s-a mai arătat.983/2004privind aprobarea Regulamentului de organizare si functionare a Camerei Auditorilor Financiari din România. societăţi de valori imobiliare şi alte societăţi care operează pe piaţa de capital. atribuţii şi răspunderi Auditul financiar reprezintă activitatea de examinare. pag. cu Programul de dezvoltare a sistemului contabil din România şi cu legislaţia în vigoare.C.2.

organizarea şi urmărirea programului de pregătire continua a auditorilor financiari.6.retragerea temporară sau definitiva a dreptului de exercitare independenta a profesiei de auditor financiar în condiţiile prevăzute de prezentul regulament.Of.Managementul executiv al Camerei este asigurat de Consiliul Camerei. . prevederi referitoare la: . b) Codul privind conduita etica şi profesională în domeniul auditului financiar.elaborarea reglementărilor privind: a1) Regulamentul de organizare şi funcţionare a Camerei. în limitele şi competentele stabilite prin aceasta. în principal.controlul calităţii activităţii de audit financiar. nr. B. vicepreşedinţi şi membri. c) Standardele de audit financiar. 39 : A. .organele de conducere ale Camerei şi modul de desemnare a acestora. d) Programa analitica pentru examenul în vederea accesului la profesia de auditor financiar.cerinţele privind asigurarea pentru riscul profesional în exercitarea activităţii de audit financiar. coordonate de vicepreşedinţii Consiliului. compus din preşedinte.elaborarea şi aprobarea regulilor şi procedurilor pentru aplicarea legii.elaborarea şi urmărirea aplicării normelor interne privind activitatea Camerei. M.promovarea actualizării legislaţiei prin instituţiile abilitate.regulile de atribuire şi retragere a calităţii de auditor financiar. g) Normele minimale de audit financiar. care va cuprinde. F. 22 . Dintre atribuţiile şi obligaţiile principale ale Camerei Auditorilor din România. G.atribuirea calităţii de auditor financiar şi emiterea de autorizaţii pentru exercitarea independenta a acestei profesii. sancţiunile şi procedurile disciplinare. l) Normele privind perioada de pregătire practica profesională a stagiarilor în activitatea de audit financiar.G nr 983/2004 . j) Normele de audit intern. în concordanta cu reglementările instituţiilor profesionale europene şi internaţionale.atribuţiile şi răspunderile Camerei. . f) Normele privind pregătirea profesională continua a auditorilor financiari. precum şi a normelor de audit financiar.abaterile. . D. e) Normele privind controlul calităţii auditului financiar. E. 634/2004 art. h) Standardele de audit intern. în conformitate cu standardele internaţionale în domeniu. H. 39 H. C. are aparat executiv structurat pe departamente funcţionale.

în Statele Unite ale Americii aceasta se execută astfel : În 1978. Aceste metode includ structura organizaţională şi procedurile stabilite de firmă. precum şi investigarea aspectelor referitoare la conduita profesională a membrilor. pe care firmele să le aibă în vedere în stabilirea propriilor politici şi proceduri. AICPA (Institutul American al Contabililor Publici Autorizaţi) a stabilit Comisia de Standarde pentru Controlul Calităţii şi responsabilitatea ei de a ajuta firmele CPA (Contabil Public Autorizat – SUA) să dezvolte şi implementeze standardele pentru controlul calităţii. Controlul calităţii este reprezentat de procedurile folosite de firma CPA pentru a respecta aceste standarde la orice audit. J. de conducere. Aceasta se realizează prin intermediul efectuării unor vizite la auditorii care au avut angajamente de audit. Aplicarea hotărârilor organelor de conducere alese ale Camerei se realizează de către aparatul executiv al acesteia.A. de procedură Tot personalul trebuie să Fiecare director şi angajat trebuie să îndeplinească cerinţele privind răspundă anual la un „chestionar independenţa din Codul Conduitei privind independenţa”. Pentru o firmă CPA. Cit. Comisia pentru Standarde privind Controlul Calităţii a identificat 9 elemente de control al calităţii. de standardele de audit general acceptate . Ele sunt prezentate în tabelul de mai jos: 9 elemente de control al calităţii40 Element Independenţa Cerinţe Ex.Arens. decizie şi control. Organizarea şi funcţionarea Camerei sunt asigurate in conformitate cu legea şi regulament. Spre exemplu. constituie o prioritate permanentă pentru organismele de atestare a auditorilor financiari. controlul calităţii cuprinde metodele folosite pentru a se asigura că îşi îndeplineşte responsabilităţile profesionale faţă de clienţi.I. pag 21 23 . Departamentul de monitorizare şi competenţă profesională asigură implementarea sistemului de control al calităţii activităţii desfăşurate de membrii Camerei. de către organele alese. vizite programate din timp şi despre care auditorii au fost informaţi în prealabil.reprezentarea profesiei de auditor financiar din România în instituţiile şi organizaţiile profesionale europene şi internaţionale.Loebbecke – Op.O firmă CPA trebuie să se asigure că fiecare audit este condus conform acestor standarde. cu probleme 40 A. problema controlului calităţii activităţii de audit financiar. În majoritatea statelor lumii. care au funcţie reprezentativa. Controlul calităţii este strâns legat. dar distinct.K.

după pentru a-şi desfăşura munca cu recomandările directorilor de audit. Consultanţa Supervizarea Angajări Când personalul care execută auditul sau directorii au probleme tehnice. cotizatii: 1. Veniturile Camerei Auditorilor Financiari din Romania. Politicile de promovare trebuie Fiecare angajat trebuie evaluat la stabilite astfel încât personalul fiecare angajament. cotizaţiile fixe anuale datorate de auditorii financiari membri ai Camerei: a) persoane fizice active. Tot personalul care va fi angajat trebuie intervievat şi agreat de parteneri şi de un partener din domeniul în care va lucra angajatul. b) persoane fizice nonactive. aceştia trebuie să se asigure că cer consultanţa de la personal calificat. Din punct de vedere financiar activitatea Camerei Auditorilor din România este activitate autofinanţată.Profesionale al AICPA. lipsit de integritate. Tot personalul trebuie să primească Fiecare angajat trebuie să primească 40 suficiente pregătire profesională ore de cursuri anual plus alte ore. Repartizarea sarcinilor personalului Tot personalul trebuie să aibă un grad ridicat de pregătire şi experienţă. competenţă. La orice angajament trebuie să existe măsuri de supervizare a muncii la toate nivelele. veniturile acestei organizaţii provenind din : I. Trebuie să existe măsuri şi proceduri Directorul care se ocupă de controlul pentru asigurarea îndeplinirii corecte calităţii trebuie să testeze procedeele de a celorlalte 8 elemente de control al control cel puţin anual. pentru a se calităţii. asigura că firma este în conformitate cu cerinţele de calitate. Directorul de contabilitate şi audit al firmei este disponibil pentru consultaţii şi trebuie să aprobe toate angajamentele înainte de îndeplinirea lor. înainte şansa de asociere cu un management de a-l accepta. Dezvoltarea profesională Avansări Acceptarea şi menţinerea clienţilor Inspecţia Înainte de efectuarea unui audit se cere revizuirea şi aprobarea programelor de audit de către un director. 24 . privind deţinerea de acţiuni şi participarea în consilii de administraţie Repartizarea sarcinilor către personalul ce va efectua auditul este făcută de un director care cunoaşte clienţii firmei şi desemnează personalul cu cel puţin 2 luni înainte. folosind raportul de promovat să fie calificat pentru noile evaluare individuală al firmei. Tot personalul nou trebuie să aibă calificarea necesară pentru o muncă competentă. responsabilităţi. Toţi clienţii existenţi şi potenţiali O fişă de evaluare a clientului va fi vor fi evaluaţi pentru a minimiza pregătită pentru orice nou client. c) persoane juridice.

nr. donaţii. e) sa fi promovat examenul de aptitudini profesionale. candidaţii trebuie sa îndeplinească cumulativ următoarele condiţii: A.2. membri ai Camerei. IV.41 Pentru atribuirea calităţii de auditor financiar. cotizatii variabile anuale datorate de auditorii financiari. III. b) auditorii financiari persoane juridice. datorat de: a) auditorii financiari persoane fizice. potrivit prezentului regulament. b) sa fi promovat testul de verificare a cunoştinţelor în domeniul financiar-contabil. 2. tarif pentru: a) înscrierea la testul de verificare a cunoştinţelor în domeniul financiarcontabil pentru accesul la stagiu. (2) Cuantumul şi nivelurile cotizaţiilor. II. art. pentru accesul la stagiu. Obţinerea calităţii de auditori financiari Conform legislaţiei existente auditorul financiar este persoana fizică sau juridică care a dobândit această calitate prin atribuire de către Camera Auditorilor din România. persoane fizice active şi persoane juridice. tarifelor şi ale altor venituri ale Camerei se stabilesc periodic prin hotărâri ale Consiliului Camerei. d) sa fi efectuat un stagiu practic de 3 ani în activitatea de audit financiar sub îndrumarea unui auditor financiar active .56-73. Partea I. 41 H. tarif pentru atribuirea calităţii de membru al Camerei şi înscrierea în Registrul auditorilor financiari. audit întern şi a altor venituri realizate din exercitarea profesiei de auditor financiar. b) înscrierea la examenul de aptitudini profesionale în vederea atribuirii calităţii de auditor financiar. respectiv de contabil autorizat cu studii superioare economice.Of. tarife: 1. 634/2004 25 . (3) Hotărârile Consiliului Camerei se publica în Monitorul Oficial al României. 2.2. potrivit legii. calculate procentual asupra cifrei de afaceri realizate din activitatea de audit financiar.G nr 983/2004 pentru aprobarea Regulamentului de organizare si functionare a Camerei Auditorilor Financiar1 din Romania. sponsorizări şi alte venituri potrivit dispoziţiilor legale în vigoare. . c) sa fi satisfăcut pe parcursul stagiului cerinţele Codului privind conduita etica şi profesională în domeniul auditului financiar. încasări din vânzarea publicaţiilor proprii. M. Persoanele fizice: a) sa fie licentiate ale unei facultăţi cu profil economic şi sa aibă o vechime în activitatea financiar-contabila de minimum 4 ani sau sa aibă calitatea de expert contabil. c) monitorizarea activităţii stagiarilor în activitatea de audit financiar.

c) majoritatea membrilor consiliului de administraţie al unei societăţi de audit financiar trebuie sa fie persoane fizice active sau societăţi de audit financiar care îndeplinesc condiţiile prevăzute pentru a fi auditor financiar. la cerere. Atribuirea calităţii de membru al Camerei şi acordarea dreptului de exercitare a profesiei de auditor financiar persoanelor care îndeplinesc cumulativ condiţiile prevăzute în prezentul articol se vor face potrivit normelor elaborate de Consiliul Camerei. Persoanele fizice trebuie: a) sa posede o calificare profesională în audit financiar sau în profesii asimilate acestuia. La cererea persoanelor juridice în cauza. c) sa satisfacă cerinţele Codului de etica profesională al Federaţiei Internaţionale a Contabililor (IFAC). conform programei stabilite şi comunicate solicitanţilor de către aceasta. atribuită de alt stat. poate atribui calitatea şi dreptul de exercitare a profesiei de auditor financiar şi altor persoane care îndeplinesc cumulativ. Pierdera calitatii de auditor financiar : Auditorii financiari îşi pierd aceasta calitate în una dintre următoarele situaţii: a) exercita profesia de auditor financiar fără a fi membru al Camerei.B. d) sa facă dovada ca poseda cunoştinţele cerute de statul roman necesare pentru desfăşurarea activităţii de audit financiar în România. se vor prezenta actele şi documentele justificative potrivit legii. c) solicitantii sunt obligaţi sa prezinte documentele prevăzute la art. 63. b) majoritatea drepturilor de vot trebuie detinuta direct sau indirect de persoane fizice active ori de societăţi de audit financiar care satisfac condiţiilepentru a fi auditor financiar. asociatul. Camera. acţionarul unei societăţi ori al unui grup de societăţi care are în obiectul de activitate auditul financiar. Persoanele juridice: a) persoanele fizice care efectuează auditul financiar al situaţiilor financiare în numele societăţilor de audit financiar trebuie sa îndeplinească condiţiile prevăzute pentru obtinera calitatii de auditor financiar. depusa la Camera. următoarele condiţii: A. d) vor trebui sa promoveze interviul-test organizat de Camera. b) nu solicita atribuirea calităţii de membru al Camerei în termen de un an de la data la care a fost declarat admis în urma sustinerii examenului de aptitudini profesionale sau de la data publicării în Monitorul Oficial al 26 . Pentru satisfacerea cerinţelor menţionate la lit. iar pentru îndeplinirea condiţiilor menţionate la lit. Persoanele juridice care au dobândit calitatea de auditor financiar într-un stat străin sau care fac parte dintr-un grup de societăţi în care majoritatea actionarilor sau/şi a angajaţilor deţine calitatea de auditor financiar în statul respectiv şi care sunt membri ai Camerei. în acord cu reglementările specifice din acel stat. b) sa fi fost pentru cel puţin 3 ani auditor financiar independent sau angajatul.

Camera eliberează certificatul. a hotărârii cu privire la acordarea calităţii de auditor financiar persoanelor care au dobândit aceasta calitate potrivit prevederilor altui stat. b) respingerea cererii. (2) Cererile sunt analizate de Departamentul de învăţământ şi admitere. Persoanele cu calificarea profesională obţinută în alt stat Persoanele cu calificarea profesională obţinută în alt stat înaintează Departamentului de învăţământ şi admitere formularul de solicitare a calităţii de membru şi actele doveditoare prevăzute de lege şi de prezentul regulament. . după retragerea calităţii de membru al Camerei. carnetul şi parafa de membru al Camerei. Camera eliberează autorizaţia de funcţionare a persoanei juridice ca membru al Camerei. Calitatea de membru al Camerei A. c) copii legalizate de pe documentele care atesta îndeplinirea condiţiilor stabilite de lege . . inclusiv cazierul judiciar. . potrivit legii.După aprobarea cererii. B. 27 . după caz.În situaţia în care cererea nu este aprobată. ale prezentului regulament şi ale normelor interne şi sa nu uzeze de titlul profesional de auditor financiar sau de alta titulatura care ar putea sugera vreo asociere cu Camera. după ce este înscris ca membru al Camerei şi atât timp cat este membru. (3) După îndeplinirea condiţiilor menţionate mai sus. Departamentul de învăţământ şi admitere comunica în scris solicitantului decizia Camerei şi îi restituie acestuia jumătate din taxa de înscriere. conform condiţiilor prevăzute de lege şi de prezentul regulament. Partea I.În cazul aprobării cererii.României.Persoanele fizice: (1) Candidaţii admişi la examenul de aptitudini profesionale completează o cerere şi prezintă documentul care atesta achitarea tarifului de atribuire a calităţii de membru al Camerei şi înscrierea în Registrul auditorilor financiari. (2) În cazul aprobării cererii. solicitantul semnează un angajament prin care se obliga ca.Persoanele juridice înaintează Departamentului de învăţământ şi admitere următoarele documente: a) o cerere semnată de reprezentantul legal al persoanei juridice. (1) Pentru persoanele fizice cu calificarea profesională obţinută în alt stat se prezintă următoarele acte: a) copie legalizată a certificatului/diplomei sau a altor acte oficiale care atesta pregătirea superioară financiar-contabila obţinută în alt stat. Departamentul de învăţământ şi admitere propune Consiliului Camerei luarea unei decizii privind: a) acordarea calităţii de membru al Camerei şi înscrierea în Registrul auditorilor financiari. sa respecte dispoziţiile legii. b) dovada achitării tarifului de acordare a calităţii de membru al Camerei şi înscriere în Registrul auditorilor financiari.

în exercitarea independenta a profesiei. Pe baza actelor depuse. de exercitare independenta a profesiei în care aceştia trebuie sa fie liberi şi perceputi a fi liberi de orice constrângere care ar putea aduce atingere principiilor de independenta. persoane fizice.b) scrisoare de recomandare de la organismul profesional autorizat al cărui membru este. dacă acestea sunt sau nu sunt corespunzătoare. de decizie şi control ale Camerei. Membrii Camerei. emise de Camera. au dreptul conferit de prevederile legii. adoptate integral de Camera. obiectivitate şi integritate profesională. 57 trebuie sa fie însoţite de traducerea în limba romana. c) scrisoare de confirmare din partea organismului profesional ca acesta este recunoscut de Federaţia Internationala a Contabililor şi ca a asimilat Codul de etica emis de aceasta. (2) Membrii Camerei. persoane fizice. care atesta ca societatea de audit financiar solicitanta este membra a acestuia. (3) Documentele prevăzute la art. (2) Pentru persoanele juridice autorizate potrivit prevederilor altui stat se prezintă următoarele acte: a) copie legalizată a autorizaţiei eliberate de un organism profesional autorizat din ţara respectiva. legalizată la un notar public din România. b) Codul privind conduita etica şi profesională în domeniul auditului financiar şi Normele privind pregătirea profesională continua a auditorilor financiari. aplica şi respecta: a) Standardele internaţionale de audit financiar. au dreptul sa aleagă şi sa fie aleşi în organele de conducere cu rol reprezentativ. procedura de contestare a evaluării Comisiei de examinare şi alte dispoziţii în materie vor fi stabilite prin hotărâre a Consiliului Camerei. (4) Membrii aleşi au dreptul la un vot în şedinţele organelor de conducere cu rol reprezentativ. modul de stabilire a rezultatelor obţinute. Normele minimale de audit financiar. b) scrisoare de confirmare din partea organismului profesional ca acesta este recunoscut de Federaţia Internationala a Contabililor şi ca a asimilat Codul de etica emis de aceasta. pot folosi în exercitarea profesiei titlul profesional de auditor financiar "AF". Condiţiile şi celelalte dispoziţii referitoare la modul de organizare şi desfăşurare a interviului-test cu solicitantii în cauza. de decizie şi control ale Camerei. în termen de 30 de zile de la data depunerii documentelor. cu precizarea expresă a calităţii de membru pe care o deţine la data emiterii scrisorii. persoane fizice. precum şi alte norme profesionale elaborate de Camera. Standardele de audit intern şi Normele de audit intern. 28 . membri ai Camerei. (3) Membrii Camerei. Drepturile şi obligaţiile membrilor Camerei Persoanele fizice : (1) Auditorii financiari persoane fizice. Departamentul de învăţământ şi admitere trebuie sa notifice solicitantului.

aplica şi respecta: 29 . care sunt membri ai Camerei şi care au drepturile prevăzute de lege şi de prezentul regulament. Membrii Camerei. în general. persoane fizice. menţionând toate informaţiile corespunzătoare. după caz. sunt obligaţi sa transmită. O data cu notificarea înaintată Camerei vor fi depuse şi actele. Membrii Camerei. Membrii Camerei. elaborate de Camera. notificări în legatura cu: a) schimbarea numelui. actionarii sau administratorii acestor societăţi. persoane juridice. c) existenta unei hotărâri judecătoreşti definitive şi irevocabile prin care i se interzice auditorului financiar exercitarea funcţiei de administrator al unei societăţi comerciale sau. e) Normele privind asigurarea pentru riscul profesional. decizie şi control. exercitarea de funcţii care privesc gestiunea ori conducerea unei societăţi comerciale. d) orice alte date care se referă la calitatea de membru al Camerei. producerea unor evenimente în activitatea acestora. membru al Camerei. în exercitarea independenta a profesiei. problemele. c) orice modificare privind statutul de angajat. au dreptul conferit de lege de a exercita independent profesia de auditor financiar. Limita sumei asigurate pentru riscul profesional se stabileşte în funcţie de răspunderea patrimonială a auditorului financiar. Persoanele juridice: (1) Persoanele juridice. în scris. d) Normele referitoare la obligaţiile financiare privitoare la cotizatii şi tarife.c) Procedurile de control al calităţii activităţii de audit financiar. de conducere. cu rol reprezentativ. membre ale Camerei. după cum urmează: a) aplicarea unor sancţiuni disciplinare auditorului financiar persoana fizica de către o autoritate legală sau un alt organism profesional al cărui membru este persoana în cauza. d) orice alte informaţii pentru evaluarea reputaţiei profesionale şi etice a auditorului financiar. emise de Camera. elaborate de Camera. eliberarea unui nou carnet şi certificat de auditor financiar. (3) În fata organelor alese. (2) Societăţile de audit financiar pot folosi în exercitarea profesiei titlul profesional de auditor financiar "AF". b) orice condamnare definitiva pronunţată de instanta competenta. precum şi propunerile persoanelor juridice sunt susţinute de către asociaţii. în termen de 30 de zile. situaţie în care persoana în cauza va solicita. în copie legalizată. în termen de pana la 5 zile. sunt obligaţi sa notifice Camerei. b) schimbarea adresei ori a adresei de corespondenta. care dovedesc solicitarea facuta. conform contractului de audit încheiat cu clientul. asociat sau administrator al unei societăţi de audit financiar ori de persoana fizica autorizata. interesele. persoane fizice.

persoane juridice. e) orice modificări survenite în conţinutul informaţiilor furnizate anterior Camerei. în termen de 5 zile. precum şi alte norme profesionale elaborate de Camera. adoptate integral de Camera. Normele minimale de audit financiar. elaborate de Camera. în legatura cu: a) schimbarea denumirii sub care este înregistrată persoana juridică. după caz. în termen de 30 de zile. Limita sumei asigurate pentru riscul profesional se stabileşte în funcţie de răspunderea patrimonială a auditorului financiar. asociaţilor. d) orice modificare privind statutul angajaţilor. b) Codul privind conduita etica şi profesională în domeniul auditului financiar şi Normele privind pregătirea profesională continua a auditorilor financiari. Prevederi commune personae fizice si juridice : (1) Auditorii financiari. Normele de audit intern. persoane juridice. care dovedesc solicitarea facuta. emise de Camera. notificări în legatura cu: a) demisia sau demiterea unui administrator ori retragerea. c) Procedurile de control al calităţii auditului financiar. (2) O data cu notificarea înaintată Camerei vor fi depuse şi actele. Standardele de audit intern. persoane fizice sau juridice. membri ai Camerei. modificarea denumirii trebuie sa fie însoţită de cererea de solicitare a unei noi autorizaţii. sunt obligaţi sa transmită. (1) Membrii Camerei. în copie legalizată. c) deschiderea sau închiderea unei filiale sau a unei subunitati. excluderea sau decesul unui acţionar ori asociat al societăţii de audit financiar. e) orice alte date care se referă la calitatea de membru al Camerei. care doresc sa renunţe la calitatea de membru al Camerei notifica acest lucru 30 . f) numirea unui lichidator de către autoritatea competenta. b) aplicarea unor sancţiuni disciplinare societăţii de audit financiar ori luarea de măsuri impotriva acesteia de către o autoritate sau un alt organism profesional al cărui membru este persoana juridică în cauza. actionarilor sau administratorilor societăţii de audit financiar. d) existenta unei hotărâri judecătoreşti definitive şi irevocabile prin care i se interzice reprezentantului legal al societăţii de audit financiar exercitarea funcţiei de administrator sau exercitarea de funcţii care privesc gestiunea ori conducerea unei societăţi. b) schimbarea sediului social ori a adresei de corespondenta. e) Normele privind asigurarea pentru riscul profesional.a) Standardele internaţionale de audit financiar. elaborate de Camera. Membrii Camerei. c) orice condamnare definitiva pronunţată de instanţele competente din ţara şi din străinătate impotriva reprezentantului legal al societăţii de audit financiar. emise de Camera. sunt obligaţi sa notifice Camerei. d) Normele referitoare la obligaţiile financiare privitoare la cotizatii şi tarife. conform contractului de audit încheiat cu clientul.

pentru a se evita neînţelegerile cu privire la onorarii42. avându-se în vedere condiţiile legale. Notificarea se face în scris şi se transmite cu preaviz de 15 zile lucrătoare. Cheltuielile conexe legate de călătorie cu ocazia îndeplinirii serviciilor profesionale (cheltuieli de transport. la termenele stabilite de Consiliul Camerei. (2) Consiliul Camerei poate hotărî amânarea încetării calităţii de membru şi. aflate în curs de soluţionare. ş.) vor fi acoperite de către client. Retragera calitatii de membru al Camerei: Calitatea de membru al Camerei se retrage în una dintre următoarele situaţii: a) pierderea calităţii de auditor financiar. CAPITOLUL III – PLANIFICAREA AUDITULUI 3. client şi auditor financiar. ca baza după care sunt calculate onorariile şi oricare alte angajamente de plată să fie clar definită.. Această responsabilitate este îndeplinită prin aplicarea cunoştinţelor profesionale şi a cunoştinţelor pe care auditorii financiari le-au obţinut prin pregătire şi experienţă. pag. Onorariile profesionale : Auditorul financiar care îndeplineşte servicii pentru un client îşi asumă responsabilitatea de a derula astfel de servicii cu integritate şi obiectivitate şi în concordanţă cu standardele tehnice adecvate. Este sarcina fiecărui auditor financiar să-şi determine tarife adecvate.528 31 .1. Onorariile profesionale trebuie să fie o reflectare corectă a valorii serviciilor profesionale derulate în favoarea clientului. potrivit legii. Pentru serviciile prestate auditorul financiar este împuternicit să primească o remuneraţie. Este în interesul ambelor părţi.a. Notiuni introductive 42 CAFR op. sociale şi economice ale fiecărei ţări.Onorariile profesionale sunt calculate pe baza tarifului orar sau pe zi pentru fiecare persoană angajată în misiunea de audit anual.Consiliului Camerei. înainte de începerea angajamentului.cit. în plus faţă de onorariile profesionale. de preferat în scris. implicit. b) existenta unor măsuri sanctionatorii disciplinare impotriva auditorului financiar. cazare. în următoarele situaţii: a) existenta unor datorii ale auditorului financiar fata de Camera. b) neachitarea cotizaţiilor şi a altor obligaţii anuale. a radierii persoanei respective din Registrul auditorilor financiari.

Standardele de audit stabilesc în sarcina auditorilor planificarea activităţii de audit, ca etapă menită să asigure eficienţa activităţii. Prin planificare, auditorii îşi construiesc o strategie generală şi o abordare detaliată cu privire la natura, durata şi sfera de acoperire a auditului. Auditorul planifică efectuarea auditului în mod eficient şi oportun.43 Planificarea adecvată a activităţii de audit, orientează auditul asupra domeniilor importante de auditat, asupra identificării riscurilor potenţiale şi asigură operativitatea auditului. Întinderea planificării va fi diferită în funcţie de mărimea entităţii, complexitatea auditului, experienţa auditorului şi cunoaşterea activităţii entităţii. Dobândirea cunoştinţelor despre activitatea entităţii este o parte foarte importantă a planificării auditului. Cunoştinţele auditorului privind activitatea entităţii, contribuie la identificarea evenimentelor, a tranzacţiilor şi practicilor care pot avea un efect semnificativ asupra situaţiilor financiare. În etapa planificării, auditorii elaborează Planul general de audit şi Programele de audit. Planul general de audit întocmit de auditorul financiar reprezintă o formulare a strategiei generale de audit, care stabileşte direcţia auditului, descrie sfera de cuprindere şi desfăşurarea auditului, constituind un ghid pentru elaborarea programului de audit.44 Planul general de audit va trebui să fie suficient de detaliat, forma sa precisă şi conţinutul vor diferi în funcţie de mărimea entităţii, complexitatea auditului, metodologia specifică şi tehnologia utilizată de auditor. Auditorul trebuie să elaboreze şi să documenteze un program de audit care să stabilească natura, durata şi întinderea procedurilor de audit planificate şi cerute, pentru implementarea planului general de audit. Programul de audit serveşte ca un set de instrucţiuni adresate asistenţilor implicaţi în audit şi ca mijloc de control şi evidenţă a desfăşurării activităţii.45 La întocmirea programului de audit, auditorul va lua în considerare evaluările specifice ale riscurilor inerente şi de control, ca şi de nivelul necesar de asigurare garantat de procedurile de fond. Atât planul general de audit cât şi programul de audit sunt responsabilitatea auditorului care poate discuta elemente ale planului general de audit şi anumite proceduri de audit cu managerul şi personalul entităţii în scopul îmbunătăţirii eficienţei şi calităţii auditului. Planul general de audit şi programul de audit suferă modificări şi completări, acestea trebuie revăzute ori de câte ori este necesar în timpul auditului. Planificarea este continuă pe parcursul angajamentului, datorită schimbării auditorilor sau rezultatelor neaşteptate ale procedurilor de audit. Trebuie consemnate şi motivele schimbărilor nesemnificative.

43

CAFR – Standardul de audit nr.300-Planificarea, pct.4-7 Audit financiar 2000,Standarde, Editura Economică,2000 44 RAF nr. 1/2001, op.cit., pag.36 45 IBIDEM, pag.38

32

3.2. Etapele cunoaşterii activităţii entităţii46 Cunoaşterea şi înţelegerea activităţii entităţii de auditat este un proces etapizat şi constă în : 3.2.1. Elaborarea unui plan pentru obţinerea informaţiilor privind activităţile entităţii Planul pentru obţinerea informaţiilor va include : a) descrierea informaţiilor necesare ; b) descrierea surselor de informaţii ; c) descrierea metodelor de colectare a informaţiilor ; d) graficul de desfăşurare a activităţilor cuprinse în plan. a) Descrierea informaţiilor necesare În general, pentru înţelegerea entităţii auditate, auditorul va lua în considerare identificarea şi analizarea următorilor factori : ▬ factori externi ▬ factori interni Factori externi Factorii externi pot include factori politici, legislativi sau factori privind modul în care operează entitatea, factori economici şi sociali. Această enumerare nu este limitativă şi nici exhaustivă şi ca atare, auditorii pot identifica şi alţi factori externi, care pot afecta material entitatea auditată. Cadrul legislativ este unul din cei mai importanţi factori externi. Înţelegerea activităţii entităţii implică cunoaşterea cadrului legislativ sub incidenţa căruia funcţionează entitatea. Este foarte importantă înţelegerea legislaţiei şi a modificărilor apărute deoarece acestea pot influenţa procesul auditului. Factori interni Înţelegerea activităţii entităţii auditate este susţinută şi de identificarea şi analizarea factorilor interni ce pot influenţa procesul de audit. Factorii interni includ planul strategic şi planurile anuale ale entităţii auditate, informaţiile ce se referă la sistemele de management, contabil şi control intern şi operaţiunile economico-financiare efectuate de entitate, rapoartele precedente de audit intern şi extern, sistemul şi politica contabilă, precum şi gradul de utilizare al sistemului informatic în activitatea entităţii. Aceşti factori nu sunt limitativi, auditorii putând să aibă în vedere şi alte elemente. b) Descrierea surselor de informaţii

46

C.C.R. – Manual de Audit Financiar, pag.11, Editura RA Monitorul Oficial, Bucureşti

33

Auditorul trebuie să decidă ce surse de colectare a informaţiilor va utiliza. Lista următoare prezintă, fără a fi limitativă, principalele tipuri de surse de informaţii :47 ▬ dosarul permanent – care conţine date privind istoricul entităţii, precum şi date relevante ce urmează a fi examinate de auditor; ▬ legislaţia aferentă (actul normativ, de înfiinţare, statutul, regulamentul de organizare şi funcţionare şi alte norme interne); ▬ rapoartele compartimentului de audit intern; ▬ documentele de lucru ale auditului anului anterior; ▬ interviuri cu managementul şi personalul cheie; ▬ discuţii cu echipa de audit intern din cadrul entităţii; ▬ diverse rapoarte întocmite de entitate, conform cadrului de raportare întocmite de entitate, conform cadrului de raportare stabilit, pentru conducere şi pentru utilizatori externi. Informaţiile cu privire la entitate trebuie să fie actualizate la începutul fiecărui audit. 3.2.2. Descrierea metodelor de colectare a informaţiilor Auditorii pot utiliza următoarele metode : ▬ analiza dosarului permanent şi documentele de lucru din dosarele curente ale anilor anteriori; ▬ studierea legislaţiei; ▬ discuţii cu conducerea şi personalul entităţii auditate; ▬ analiza rapoartelor interne şi externe care nu sunt cuprinse în dosarul permanent. d) Graficul de desfăşurare a activităţilor cuprinse în plan Graficul trebuie să cuprindă perioada în care se vor desfăşura activităţile de colectare a informaţiilor. Colectarea informaţiilor privind cunoaşterea activităţii entităţii auditate constă în aplicarea efectivă a planului întocmit. 3.2.3. Descrierea activităţii entităţii şi a modului în care se vor utiliza informaţiile colectate48 Informaţiile colectate vor fi structurate şi ulterior vor fi prezentate în planul de audit, astfel încât să asigure acoperirea următoarelor aspecte referitoare la entitatea auditată : ▬ istoricul entităţii; ▬ structura organizatorică; ▬ cadrul legal al funcţionării entităţii; ▬ politicile contabile; ▬ sistemul de control intern;
47

CAFR – Standard de Audit 310”Cunoaşterea clientului”.Audit financiar 2000; Standarde, Editura Economică 2000. 48 CCR, opt.cit., pag.14

34

49 CCR op. ariei de cuprindere şi a scopului acesteia.Perioada auditată.Scurtă prezentare a entităţii auditate şi a activităţii acesteia.cit.Stabilirea riscului de audit şi evaluarea riscului inerent şi a riscului de control. în general.▬ sistemul IT utilizat. precum şi a sistemului de control intern.Stabilirea principalelor domenii ce vor fi auditate. funcţie de care se va realiza auditul respectiv. 3. 2. un plan de audit va cuprinde următoarele capitole şi subcapitole : 3. 3. pag. certificat de audit)..44 35 .Stabilirea nivelului materialităţii. ▬ planificării procedurilor de audit.Stabilirea tipului de abordare a auditului şi a modului de obţinere a probelor de audit. prezentarea metodelor de alegere a acestuia şi aspectele care trebuie avute în vedere.Obiective specifice.Obiectivul general.3.Cadrul juridic al auditului – Auditorii vor realiza o scurtă prezentare a cadrului juridic al auditului precizând actul normativ de abilitare.Obiective principale (sub-obiective).3.Forma şi conţinutul documentelor prin care se va finaliza auditul (raport de audit. Cadrul general al auditului49 1. ▬Utilizarea informaţiilor colectate Cunoaşterea activităţii entităţii auditate stă la baza : ▬ obţinerii unei înţelegeri preliminare a sistemului contabil.1.Factori care influenţează procesul de audit în sensul duratei.3. 2. Abordarea auditului 1. ▬ stabilirii nivelului materialităţii. 3. 2. 5. ▬ stabilirii riscului de audit. 5. Ţinând cont de elementele menţionate. 3.2. Prezentarea riscurilor specifice identificate la nivelul entităţii auditate şi impactul acestora asupra auditului. 3. 4. 4. Auditorul va evalua dacă situaţia financiară în ansamblul său corespunde cunoaşterii obţinute asupra entităţii auditate.Concluzii privind evaluarea preliminară a sistemului contabil şi a sistemului de control intern al entităţii auditate şi impactul acestora asupra auditului. Obiectivele auditului 1.

Elaborarea programelor detaliate de audit 3. auditorii vor elabora programe detaliate.Resursele necesare vor fi evaluate pe diferitele faze de realizare a auditării.3.3. ▬ termenul limită de elaborare a proiectului raportului de audit. auditorii trebuie să întocmească programele detaliate de audit. Împărţirea pe secţiuni a situaţiilor financiare are ca scop îmbunătăţirea calităţii auditului prin planificarea de proceduri specifice pentru venituri. se vor forma mai multe echipe de lucru. 3. achiziţii. contabilitate. ▬ termenul limită pentru transmiterea raportului/ certificatului de audit (în cazul auditului fondurilor alocate de Uniunea Europeană) utilizatorilor finali. funcţia deţinută.5. Definirea programului de audit Planificarea auditului presupune deopotrivă elaborarea planului de audit şi a programelor detaliate de audit. ▬ termenul limită de aprobare a raportului de audit. cheltuieli. etc. ca de exemplu: audit intern. Pe timpul efectuării acţiunii de audit. în care vor descrie proceduri de audit pe care le vor utiliza pentru auditarea diferitelor secţiuni ale situaţiilor financiare.4. Informaţii privind persoanele de contact din cadrul entităţilor auditate Auditorii vor specifica informaţiile disponibile privind persoanele de contact din cadrul entităţilor auditate (numele. 3. ▬ termenul limită pentru discutarea proiectului raportului de audit cu conducerea entităţii auditate.3. adresa de e-mail). compartimentul în care lucrează. 3. numărul de telefon. repartizate pe domenii diferite de activitate ale entităţii auditate.Calendarul activităţii de audit.4. Calendarul activităţilor cuprinse în planul de audit va include: ▬ perioada de elaborare şi aprobare a planului de audit. subvenţii.1. se vor specifica persoanele responsabile cu verificarea şi supervizarea muncii desfăşurate pe parcursul activităţii de audit. Împărţirea pe secţiuni a situaţiilor 36 . După determinarea abordării auditului şi întocmirea planului de audit. transferuri etc. Când situaţia o va impune. Pentru a aduce la îndeplinire planul de audit care reflectă strategia adoptată în vederea efectuării auditului situaţiilor financiare. Resurse umane şi de timp necesare 1.4.3. Verificarea şi supervizarea planului de audit În acest sens. 2.3. echipa de auditori va apela la serviciile unor experţi tehnici externi. ▬ perioada de realizare a acţiunii de audit.

Evaluarea riscului şi stabilirea materialităţii 50 CCR – op. în mod obişnuit un program de audit trebuie să cuprindă şi următoarele elemente : ▬ organismul care efectuează auditul.4. ▬ teste de control. evaluarea riscului.. interne sau externe.2.50 3. pag.4. ▬ exerciţiul financiar la care se referă situaţiile financiare. ▬ proceduri de fond. Elaborarea programelor de audit constituie ultimul pas al fazei de planificare a auditului. ▬ aria/secţiunea auditată. Auditorii vor utiliza şi alte surse de informaţii.cit. Cele mai importante informaţii cuprinse în planul de audit. Conţinutul şi formatul programelor de audit Procedurile de audit constituie principala componentă a programelor de audit. ▬ semnătura auditorilor. Pe lângă procedurile de audit. Programul de audit este un instrument prin care auditorii şi conducătorii ierarhici ai acestora urmăresc activitatea efectivă de audit. în punerea în aplicare a programelor de audit. ▬ obiectivele generale şi specifice. în măsura în care sunt utile în stabilirea procedurilor de audit. Programele de audit pot fi revizuite şi amendate în situaţiile în care intervin modificări în premisele şi condiţiile avute în vedere la elaborarea iniţială a acestora. Programul de audit constă într-o listă a procedurilor de audit care vor fi utilizate de către auditori pentru auditarea fiecărei secţiuni a situaţiei financiare. ▬ numărul de zile alocate pentru audit. ▬ entitatea auditată. Faza de execuţie a auditului constă în fapt. ▬ data încheierii auditului. ▬ controlul calităţii auditului – data şi semnătura supervizorului. prin aplicarea procedurilor de audit prevăzute de acestea. sunt cele referitoare la determinarea materialităţii.financiare va depinde de mărimea entităţii auditate şi de complexitatea activităţii acesteia. precum şi la abordarea auditului. 3.48 37 .3.3. pe baza cărora se determină procedurile de audit necesare atingerii obiectivului auditului.1. ▬ procedurile de audit. 3. ▬ data începerii şi încheierii auditului. Sursele de informaţii pentru întocmirea programelor de audit Principala sursă de informaţii pentru întocmirea programelor de audit o constituie planul de audit.4.

care pot fi : ▬ teste de control ▬ proceduri de fond 3. De fapt. auditorii vor efectua o evaluare amănunţită a sistemului de control intern. din faza de planificare au estimat că îşi pot baza concluziile pe controalele 51 52 M. op. precum şi întinderea aplicării acestora.4.2.. cu atât este mai scăzut riscul de audit şi viceversa.41 CCR op. riscul de nedetectare). În cazul abordării bazate pe proceduri de fond se utilizează teste pentru obţinerea probelor de audit.4. pag. perioada pentru care le vor folosi şi întinderea acestora. Auditorii trebuie să determine materialitatea pentru a stabili nivelul acceptabil al erorilor din situaţiile financiare (nivel care nu afectează imaginea utilizatorilor raportului asupra poziţiei financiare a entităţii).Ghiţă. Totuşi. În mare măsură. Pe baza modelului riscului. Testele de control Auditorii trebuie să verifice sistemul de control intern al entităţii auditate. auditorii vor efectua un număr mai redus de proceduri de fond. Auditorii trebuie să ia în considerare această legătură între materialitate şi risc când determină ce tipuri de proceduri vor folosi.cit.50 38 .Mareş. Cu cât este mai mare nivelul de materialitate. Tipul de abordare a auditului Este esenţial în determinarea testelor de audit care se vor efectua. pag.4. în timp ce în cazul abordării bazate pe sistem. prin utilizarea unei combinaţii de teste de control şi proceduri de fond. Auditorii trebuie să-şi exercite raţionamentul profesional în evaluarea riscului pentru selectarea procedurilor de audit necesare reducerii acestuia la un nivel acceptabil.4. auditorii utilizează raţionamentul profesional pentru a decide proporţia utilizării procedurilor de fond şi a celor de control.4. auditorul trebuie să obţină probe de audit suficiente şi relevante pe care săşi bazeze concluziile auditului desfăşurat. auditorii efectuează teste de control în cazurile în care.cit. Procedurile de audit52 Principala componentă a programului de audit o constituie procedurile de audit. În faza de execuţie.Sunt cele mai importante activităţi parcurse de auditori în faza de planificare a auditului. Dacă rezultatele evaluării sunt satisfăcătoare. auditorii evaluează sistemele contabil şi de control intern.Boulescu.3. pentru evaluarea riscului de control. rezultatele acestor activităţi determină tipurile de proceduri de audit care vor fi utilizate în etapa de execuţie a auditului.M. riscul de control. încă din faza de planificare. 3.1.V. Materialitatea şi riscul de audit sunt invers profesionale. care prezintă legătura dintre componentele riscului de audit (riscul inerent.51 3.

pentru a determina un nivel acceptabil al riscului de audit. Procedurile de fond La auditarea situaţiilor financiare auditorii vor efectua întotdeauna proceduri de fond. pentru a evalua în ce măsură se pot baza pe rezultatele acestora. al căror scop este să verifice controalele interne ale entităţii auditate. În practică se întâlnesc două tipuri de proceduri de fond: a)teste ale detaliilor tranzacţiilor şi soldurilor conturilor. auditorii pot utiliza : ▬ chestionare ▬ teste computerizate (în cazul auditului asistat pe calculator). ▬ intervievarea altor părţi implicate etc. 39 . Prin contrast cu testele de control. Testele de control confirmă că sistemul de control intern funcţionează potrivit evaluării iniţiale a auditorilor. de asemenea.4. Procedurile de fond sunt acele proceduri de audit aplicate pentru obţinerea de probe de audit care să ateste că situaţiile financiare nu conţin informaţii eronate materiale (semnificative). a)Testele detaliilor tranzacţiilor şi soldurilor conturilor Această categorie de teste constă în aplicarea unor proceduri de audit. Ca urmare. b)proceduri analitice. investigarea şi confirmarea. 3.4.2. dacă operaţiunile din situaţiile financiare sunt în conformitate cu legislaţia şi reglementările în vigoare. Pentru testarea organizării şi funcţionării sistemul de control intern. Prin procedurile de fond se verifică. acestea trebuie combinate cu teste ale detaliilor tranzacţiilor şi soldurilor conturilor. observaţia asupra proceselor şi procedurilor.44. Deviaţiile mari faţă de evoluţia obişnuită a cifrelor nu sunt însă suficiente pentru a identifica un risc de audit ridicat. cum ar fi: inspecţia documentelor şi a activelor.Editor Curtea de Conturi a României.interne ale entităţii. ▬ observaţia directă a procedurilor de control intern aplicate la nivelul entităţii. Scopul procedurilor de fond este acela de a reduce riscul de nedetectare la minim. ▬ intervievarea persoanelor care au aplicat procedurile de control intern. b)Procedurile analitice53 Acestea sunt proceduri care utilizează comparaţii ale indicatorilor sintetici şi alte tehnici similare pentru a evalua caracterul rezonabil al informaţiilor contabile şi a identifica potenţiale zone de risc. controlul calculelor. Aplicarea procedurilor analitice se bazează pe prezumţia că există relaţii între date şi că aceste relaţii 53 RAF nr.1/2001 pag. Procedurile analitice orientează auditorul către posibile erori materiale (semnificative) în informaţiile contabile. procedurile de fond constituie verificări directe ale operaţiunilor/tranzacţiilor şi ale informaţiilor contabile.

vor continua să existe. pentru care auditorii sunt dispuşi să-l accepte.54 Materialitatea reprezintă nivelul maxim de eroare identificate în urma verificării operaţiilor selectate prin eşantioane. CAPITOLUL IV – STABILIREA MATERIALITĂŢII 4. pe baza cărora să stabilească concluziile auditului. Etapa de execuţie a auditului constă în aplicarea procedurilor cuprinse în programul de audit.52 40 . auditorii trebuie să utilizeze o combinaţie de teste de control şi proceduri de fond pentru a obţine probe de audit relevante pe baza cărora să stabilească concluziile auditului. 54 CCR op. Setul de proceduri de fond stabilit de auditori constituie în fapt partea cea mai importantă a programului de audit.1. Conceptul de materialitate Materialitatea este un concept bazat pe recunoaşterea faptului că rareori situaţiile financiare pot fi absolut corecte şi că un anumit grad de toleranţă în acurateţea acestora există. în vederea obţinerii unor probe de audit relevante. De menţionat că auditorii trebuie să aibă în vedere atingerea unui nivel de asigurare rezonabil pentru utilizarea unei combinaţii de teste de control şi proceduri de fond. În acest scop. pag. Lista procedurilor stabilite de auditori pentru efectuarea auditului constituie în fapt programul de audit.cit. Auditorii trebuie să atingă un nivel de asigurare rezonabil în cel mai eficient mod posibil.

Pentru a stabili materialitatea prin valoare. pag. nivelul acesteia trebuie să fie corelat cu cel mai important element din cadrul acestora. atunci această problemă este adusă în atenţia utilizatorilor. 1. când se stabileşte materialitatea prin valoare. considerat individual sau luat împreună cu alte erori din cadrul populaţiei. Exemplu : Materialitatea este determinată ca un procent din venituri sau din cheltuieli. op.Ghiţă.V.În cazul unui audit al situaţiilor financiare. materialitatea este stabilită 55 56 RAF nr. să obţină garanţia că situaţiile financiare care au fost auditate nu sunt practic eronate.” Un aspect este material dacă omiterea sau declararea sa eronată/falsă ar influenţa acceptabil/rezonabil deciziile unui destinatar al raportului de audit. Materialitatea poate fi definită în trei moduri :prin valoare. relevante şi rezonabile pentru a-şi susţine judecata şi concluziile. Nivelul materialităţii prin valoare este stabilit la începutul auditului şi va fi considerat numai ca un reper pe parcursul efectuării acestuia. pag. auditorul urmăreşte să estimeze nivelul global al erorilor.cit. potrivit standardelor este definita ca : „O expresie a semnificaţiei sau importanţei relative a unui aspect particular al situaţiei financiare luate în ansamblu. op.56 Fiecare materialitate a auditului trebuie să se bazeze pe circumstanţe individuale.Boulescu. Deoarece trebuie obţinute probe de audit competente. Materialitatea prin valoare În examinarea situaţiilor financiare.45 M.Când decide asupra utilizării unei cifre pentru materialitate.55 4. auditorul trebuie în fapt. Exemplu pentru cheltuieli : În cazul auditării unui program guvernamental care are un buget de 600 miliarde lei.2..M.40 41 .cit. prin natura. neregularităţilor sau inexactităţilor şi dacă acestea sunt considerate ca fiind materiale.Mareş. auditorul trebuie să aibă în vedere două întrebări în legătură cu aspectele auditate : ▬ cât de mare este interesul legislativului şi al altor utilizatori ? ▬ care sunt aşteptările utilizatorilor în legătură cu aceasta? Înţelegerea activităţii entităţii auditate uşurează răspunsul.5-2%. auditorii trebuind să ia în considerare un şir întreg de valori pentru materialitate şi să justifice nivelul ales al acesteia. Atât pentru venituri cât şi pentru cheltuieli materialitatea poate fi stabilită între 0. prin context. auditorul trebuie să determine nivelul cel mai mare al erorilor pe care acesta îl poate accepta.. Această definiţie este limitativă la efectul asupra destinatarului raportului de audit.1/2001. Materialitatea.

pag. situaţia fluxurilor de trezorerie. fapt ce impune un grad ridicat de acurateţe privind unele părţi ale situaţiilor financiare cât şi situaţiile financiare anuale în ansamblu. În aceste condiţii. Exemple de aspecte de materialitate prin natură pot fi : salariul managerului general. ş. b) schimbarea unei tendinţe din situaţiile financiare.la un anumit nivel monetar care să reflecte nivelul de eroare din conturi care nu va afecta deciziile utilizatorilor situaţiilor financiare. În acest sens. Pentru auditori este mult mai uşor să aprecieze erorile materiale după natura lor. se exemplifică :57 a) transformarea unui profit în pierdere. Exemplu : Prin bugetul de venituri şi cheltuieli aprobat unei societăţi naţionale se prevede realizarea unui profit de 3 miliarde lei. deoarece acestea se vor trata drept cazuri speciale în cadrul misiunii de audit..17 42 .a. în general. Materialitatea prin context Materialitatea prin context este mai greu de evaluat în etapa de planificare. Auditorul trebuie să fie atent la cauzele posibile ale materialităţii prin natură sau prin context. particularitatea lor făcând dificilă trasarea unor reguli generale. op. 2.Acest obiectiv devine unul din cele mai importante poziţii din situaţiile financiare. cu scopul de a selecta cele mai eficiente proceduri de audit. O eroare sau omisiune poate fi materială (semnificativă) datorită contextului sau circumstanţelor în care apar şi tocmai datorită efectului pe care îl au asupra unor puncte cheie din situaţiile financiare. plăţile speciale. c) mărirea artificială a pierderilor peste limitele reglementate şi prezentarea lor ca atare în situaţiile financiare. profitul constituie baza de determinare a materialităţii. sau invers. pierderile financiare.4. deoarece există suspiciunea ca managementul entităţii poate manipula rezultatele obţinute pentru a realiza obiectivul stabilit. sau pentru anumite articole. Acest nivel maxim este 57 CCR. cât reprezintă bugetul programului. adică la 1% din 600 miliarde lei. Materialitatea prin natură În etapa planificării. 4. 4.cit. Auditul poate decide ca materialitatea să fie stabilită la 1% din cheltuieli. Materialitatea exprimă nivelul maxim admisibil de eroare acceptat pentru a putea decide dacă conturile sunt corecte sau nu. având în vedere aspecte specifice despre care se cunoaşte că utilizatorii situaţiilor financiare vor fi interesaţi într-o măsură mai mare. auditorii trebuie să încerce să anticipeze toate circumstanţele care ar putea fi materiale prin natură sau context.3.

cit. termenele desfăşurării auditului şi aria de cuprindere a procedurilor de audit..Boulescu. Exemplu : Să presupunem că suma totală a plăţilor pentru entitatea DELTA SA aferentă anului financiar 2002 este 1.5. auditorul trebuie să aibă în vedere utilizatorii probabili şi precizia care o solicită aceştia pentru a putea lua decizii.În general.000 mil. Dacă nivelul materialităţii este stabilit la 1% aceasta înseamnă că valoarea de 1. cu cât materialitatea este mai mare. în funcţie de elementul la care se raportează (0. precum şi de oricare altă cerinţă de raportare prevăzută de legislaţie. Astfel.58 Aceasta înseamnă că. Totuşi.000 mil. stabilirea nivelului materialităţii este un atribut al conducerii Instituţiilor Supreme de Audit.Ghiţă. conform practicii internaţionale (ex: 0.lei.59 58 59 M.40-41 CCR op. 4.cunoscut ca „nivel al materialităţii” sau „prag de materialitate”.19 43 . Cu alte cuvinte. materialitatea poate fi stabilită la un nivel diferit faţă de cel prezentat mai sus. atunci când determinăm materialitatea.V.M.)Exemplu : În cazul Curţii de Conturi Europene (ECA) nivelul materialităţii pentru auditarea fondurilor Uniunii Europene este de regulă fixat la 1. se măreşte dimensiunea eşantionului.cit. etc. Materialitatea şi riscul de audit sunt invers proporţionale. În practica internaţională. conturile sunt acceptate. cu atât riscul de audit este mai mic şi viceversa. ▬ nivelul materialităţii este foarte aproape de nivelul erorilor constatate. această variaţie se înscrie în anumite limite. dacă : ▬ nivelul materialităţii este mai mic decât nivelul erorilor. 5-10% pentru profit. de gradul de interes public. materialitatea este un concept al raţionamentului profesional ce poate varia în funcţie de utilizarea situaţiilor financiare. însă. în acest caz. ▬ nivelul materialităţii este mai mare decât nivelul erorilor.În cazul în care există anumite circumstanţe.Mareş-op. Limitele între care se poate stabili materialitatea sunt diferite.. Dacă nivelul erorilor constatate de auditor este mai mare de 1.x1%) este nivelul maxim tolerabil de erori permise. Auditorii trebuie să aibă în vedere această conexiune atunci când stabilesc tipul de proceduri de audit pe care urmează să le utilizeze.5-2% pentru cheltuieli). iar materialitatea la limita până la care putem tolera eroarea. Relaţia dintre materialitate şi riscul de audit Pentru entitatea auditată întotdeauna auditorul trebuie să abordeze materialitatea în contextul evaluării riscului. pag.000 mii lei. pag.000 mii lei (1. Riscul se referă la probabilitatea existenţei unei erori în situaţiile financiare neidentificate de către auditori. atunci conturile nu sunt prezentate cu acurateţe.52%) pentru cheltuieli. conturile nu sunt acceptate. decizia trebuie motivată corespunzător.

auditorul determină şi analizează riscurile care pot influenţa expunerea unei opinii necorespunzătoare în raportul de audit. după colectarea tuturor informaţiilor relevante referitoare la activităţile entităţii şi sistemul de control intern ale acesteia.CAPITOLUL V – RISCURI ÎN AUDIT 5. Într-o fază preliminară. pe baza procedurilor şi testelor pe care le consideră necesare.1. Notiuni introductive Evaluarea riscului de audit este efectuată în primele faze ale procesului de planificare a auditului. Efectuarea acestei 44 .

cit. O bună gestionare a resurselor. Evidenţa tehnico-operativă şi contabilă.Ghiţă.a. Cu cât aceste nereguli sunt mai complexe..Mareş – op. precum şi modul de aplicare a acestora. cu următoarele tipuri de riscuri :62 a) Riscuri generale specifice entităţii.analize este importantă deoarece în funcţie de riscurile auditului se aleg procedurile de lucru.Mareş.60 Din punct de vedere al posibilităţilor de a se produce. sau ale managementului (inclusiv aceea de control). a) Riscurile potenţiale sunt cele mai susceptibile teoretic de a se produce. pag.. În cazul când entitatea cere o situaţie financiară sănătoasă. testelor şi sondajelor. la produsele cu ciclu lung de fabricaţie. descoperite şi corectate.cit. să apeleze la credite cu dobânzi foarte mai ş. op.61 Ca urmare. un management performant.Ţurlea. 60 61 M. determină o reducere a riscului.83 62 M. b) Riscuri legate de natura operaţiunilor tratate. În exercitarea misiunii sale de audit auditorul se confruntă într-o entitate. ▬ riscuri legate de sistemul contabil şi sistemul de control intern. op.cit.Ghiţă.M. b) Riscurile posibile reprezintă acea parte a riscurilor potenţiale pentru care managementul entităţii nu a întreprins măsuri eficiente menite de a le limita. fiind tentată să efectueze operaţiuni ilicite (evaziune fiscală.E.M. riscul de eroare la evaluarea producţiei în avans.V.Stoian.. a) Riscurile generale specifice entităţii – sunt acele riscuri care influenţează ansamblul operaţiilor entităţii şi se referă la : ▬ riscuri legate de situaţia economică a entităţii.V. este mai mare decât la evaluarea stocurilor din comerţ.. Situaţia economică diferă în funcţie de situaţia financiară a acestuia. managementul acestuia are tendinţa să ducă o politică conservatoare şi să neglijeze anumite funcţii ale întreprinderii. trebuie astfel concepute încât să asigure prevenirea. fără dificultate. deteriorarea şi corectarea oricăror erori. c) Riscuri legate de conceperea şi funcţionarea sistemelor. se stabilesc întinderea procedurilor. există o mare probabilitate ca erorile să se producă fără a fi detectate şi corectate. un proces decizional de calitate.Boulescu. cu atât sunt mai mari sistemele de eroare. În cazul în care entitatea este în dificultate financiară. d) Riscuri legate de procedeele şi domeniile semnificative alese de auditori. ▬ riscuri legate de natura şi complexitatea standardelor şi regulilor. există riscuri potenţiale şi riscuri posibile.44 45 .Boulescu. ▬ riscuri legate de capacitatea gestiunii economico-financiare. sau să amâne luarea unor decizii bune din lipsa mijloacelor financiare. Aceste riscuri sunt comune tuturor entităţilor.43 A. conducerea poate avea reacţii necontrolate periculoase. pag. dar nici un control nu se exercită pentru a fi prevenite. De exemplu. pag.

A. 5. Atitudinea conducerii poate contribui la limitarea sau creşterea riscurilor în general. determină diminuarea corespunzătoare a riscurilor. ▬ riscuri legate de conceperea şi funcţionarea sistemelor. Este necesar ca un auditor să fie încrezător că rezultatele şi concluziile formulate la finalul auditului sunt corecte. Riscul de audit. ▬ riscuri legate de natura operaţiilor tratate.1. Deci.Sistemul contabil şi de control intern. 5. ▬ riscuri legate de procedurile şi domeniile semnificative alese de auditori. riscurile de erori sunt determinate de calitatea şi fiabilitatea sistemului contabil.). riscul inerent (R. Fiabilitatea şi funcţionarea corespunzătoare a sistemelor contabile şi de control intern. definire. dacă presupunem că riscul este 0 (nu există risc).96.2000 46 .2. de procedeele alese de auditori. riscul de audit + nivelul de siguranţă = 100% Riscul de audit are trei componente principale : riscul inerent.) şi riscul de nedetectare (R. ▬ riscuri legate de atitudinea conducerii. care în mod inevitabil prezintă un anumit nivel de risc. care sunt determinate în funcţie de experienţa şi pregătirea profesională.I. În general este agreat un nivel acceptabil al riscului de audit existent în timpul efectuării auditului. atunci când situaţiile financiare conţin informaţii eronate material. reprezintă mijloace eficiente împotriva riscurilor de erori. aceasta înseamnă că doreşte să fie cât mai sigur că situaţiile financiare nu conţin erori materiale.A.C. În contabilitate. Astfel. editura Economică. în sensul că erorile cumulate din situaţiile financiare nu vor fi mai mari decât nivelul materialităţii. modalităţi de stabilire Riscul de audit (R. riscul de control (R. 63 CAFR-Standard de audit 400-Evaluarea riscurilor şi controalelor interne-Standarde 2000 pag.2.N.) reprezintă riscul pe care auditorul îl atribuie unei opinii de audit neadecvate. riscul de control şi riscul de nedetectare.organizate şi aplicate cu rigoare. Modelul riscului de audit Reprezintă o formă cantitativă a relaţiilor dintre riscul de audit (R.). asigurarea auditului va fi 100 (situaţiile financiare sunt 100% corecte). componenţa. după efectuarea auditului. Dacă auditorul doreşte un nivel al riscului de audit scăzut. care se referă la măsura în care auditorul este dispus să accepte că situaţiile financiare sunt eronate.). această atitudine poate merge de la ignorarea riscurilor (a celor cu probabilitate mică şi impact scăzut) până la utilizarea de proceduri de control intern detaliate pentru prevenirea şi diminuarea celorlalte categorii de riscuri.63 Nivelul de siguranţă constituie încrederea obţinută prin aplicarea procedurilor de audit.

Riscul de audit = riscul inerent x riscul de control x riscul de nedetectare

sau, RA = RI x RC x RN64 5.3. Riscul inerent Riscul inerent (RI) reprezintă susceptibilitatea unui sold al unui cont sau a unei categorii de tranzacţii, la informaţii eronate care ar putea fi materiale individual, sau atunci când sunt cumulate cu informaţii eronate din alte solduri sau tranzacţii, presupunând că nu au existat controale interne corespunzătoare.65 În dezvoltarea generală a unui plan de audit, auditorul trebuie să evalueze riscul inerent. Riscul inerent este măsura în care auditorii evaluează probabilitatea ca unele situaţii financiare eronate să se producă în practică, acestea fiind considerate slăbiciuni ale controalelor interne. Dacă auditorul ajunge la concluzia că există o probabilitate ridicată ca erorile din situaţiile financiare să nu fie depistate de controalele interne, înseamnă că el apreciază un risc inerent ridicat.66 Includerea nivelului riscului inerent în modelul riscului de audit, presupune că auditorii vor încerca să previzioneze segmentele din situaţiile financiare care prezintă cea mai mică şi respectiv cea mai mare probabilitate de a fi eronate. Aceste informaţii afectează dimensiunea probelor de audit necesare a fi colectate de auditor şi influenţează eforturile auditorilor în activitatea alocată colectării probelor pe parcursul auditului. Există de asemenea, riscul ca entitatea prin managementul acesteia să facă unele declaraţii eronate, care în mod individual sau cumulate pot conduce la situaţii financiare false. Declaraţiile eronate pot fi intenţionate sau neintenţionate. Riscul inerent reprezintă probabilitatea ca declaraţiile să fie eronate înainte de a lua în considerare controalele interne ale entităţii. Când evaluează riscul inerent auditorul va lua în considerare următorii factori : ▬rezultatele auditurilor precedente; ▬angajamentele iniţiale, comparativ cu rezultatele; ▬tranzacţiile neobişnuite sau complexe; ▬raţionamentul profesional avut în vedere la stabilirea soldurilor conturilor şi la înregistrarea tranzacţiilor; ▬activele care sunt susceptibile la delapidări; ▬formarea populaţiei şi dimensiunea eşantionului; ▬schimbările în cadrul conducerii şi reputaţia acesteia; ▬natura activităţii entităţilor, incluzând natura producţiei realizate şi a serviciilor prestate de aceasta;
64 65

L.Dobroţeanu,C.L.Dobroţeanu, op.cit., pag.105 CAFR, op.cit., pag.97 66 C.Dobroţeanu;C.L.Dobroţeanu, op.cit., pag.106

47

▬natura sistemului de procesare a datelor şi gradul de utilizare al tehnicilor moderne pentru comunicare. 5.3.1. Evaluarea riscului inerent Pentru a evalua riscul inerent, auditorii trebuie să efectueze o analiză a contextului în care funcţionează entitatea auditată, precum şi caracteristicile operaţiunilor auditate prin interviuri cu conducerea entităţii şi cunoaşterea activităţii acesteia, obţinută din rapoartele auditurilor precedente.67 Auditorul trebuie să evalueze factorii de mai sus, pentru a stabili riscul inerent specific fiecărui ciclu de tranzacţii, cont şi obiectiv al auditului. Unii factori vor afecta mai multe sau probabil toate clasele de conturi, în timp ce alţi factori cum ar fi tranzacţiile neobişnuite, vor afecta numai anumite clase de conturi (specifice). Pentru fiecare entitate sau clasă de conturi, decizia de a evalua un risc inerent corespunzător, depinde în principal de raţionamentul profesional al auditorului. Astfel, mai mulţi auditori stabilesc un risc inerent de 50%, chiar în cele mai bune circumstanţe şi de 100% atunci când există oricând posibilitatea apariţiei unor erori materiale. De regulă, auditorii recurg la întocmirea şi completarea unei liste de întrebări şi în funcţie de răspunsurile primite şi pe baza raţionamentului profesional, evaluează riscul inerent ca fiind ridicat, mediu, scăzut. Riscul inerent poate fi exprimat fie în termeni cuantificabili (ex: în procente), fie în termeni necuantificabili (ex: ridicat, mediu, scăzut). 5.4. Riscul de control Riscul de control (RC) reprezintă riscul ca o eroare semnificativă, ce ar putea apărea în soldul unui cont sau într-o categorie de tranzacţii şi care ar putea fi materială individual sau atunci când este cumulată cu alte informaţii eronate din alte solduri sau categorii de tranzacţii, să nu poată fi prevenită sau detectată şi corectată în timp util de către sistemul contabil şi sistemul de control intern.68 Cu alte cuvinte, riscul de control este acel risc ca erorile din situaţiile financiare să nu poată fi detectate şi corectate de sistemul de control intern. Sistemul de control intern al entităţii auditate cuprinde două componente : ▬ mediul de control; ▬ procedurile de control intern.

Procesul de evaluare a riscului de control : Evaluarea mediului de control
67 68

CCR, op.cit., pag.22 L.Dobroţeanu;C.L.Dobroţeanu, op.cit. pag.108

48

Mulţumit

Nemulţumit

Evaluarea procedurilor de control

Evaluarea riscului de control

În mod evident, când controalele interne funcţionează şi sunt foarte bune, auditorii se vor putea bizui pe ele, deci avem un mediu de control bun. Dimpotrivă, dacă controalele sunt reduse ca număr şi slabe cantitativ, auditorii nu se pot bizui pe ele, deci avem un mediu de control slab – inexistent. Ineficacitatea controalelor interne conduce la creşterea riscului de control şi îi va determina pe auditori să nu aibă încredere în sistemul de control intern. De menţionat că auditorul ar trebui să discute cu conducerea entităţii slăbiciunile mediului de control şi să facă recomandări pentru întărirea acestuia. Totodată el va utiliza slăbiciunile identificate prin aplicarea chestionarului, în vederea formulării unor recomandări de remediere.69 5.4.1. Evaluarea riscului de control Evaluarea riscului de control se realizează în etapa de planificare a auditului. Auditorul stabileşte riscul de control prin evaluarea sistemului de control intern al entităţii auditate şi prin determinarea eficacităţii activităţii auditorilor interni. Evaluarea riscului de control se face în etapa de planificare (în baza unor informaţii colectate de auditor), urmând a fi confirmată prin teste de control.70 Controlul intern al entităţii auditate este conceput pentru asigurarea unei gestionări riguroase şi eficiente a activităţii entităţii. Pentru evaluarea riscului de control, auditorii vor aprofunda înţelegerea structurii sistemului de control intern, prin revizuirea şi documentarea funcţionării acestuia în practică. Dacă auditorul doreşte să se bizuie pe sistemul de control intern (al entităţii auditate) atunci când avem un mediu de control bun este necesar ca aceasta să testeze sistemul. Există şi situaţii în care auditorul poate decide să nu aibă încredere în sistemul de control intern când avem un mediu de control slab . În astfel de cazuri, el poate aprecia că nu este necesară efectuarea de teste de control, iar riscul de control va fi evaluat la un nivel ridicat. În mod obişnuit, auditorul trebuie să testeze sistemul de control intern, să se asigure dacă acesta există şi dacă a funcţionat corespunzător de-a lungul întregului an. Una din metodele frecvent utilizate este metoda chestionarelor.
69 70

CCR – Manual de Audit Financiar şi regularitate Bucureşti 2003, pag.22 CCR, op.cit., pag.24

49

în mod individual sau când este cumulată cu informaţii eronate din alte solduri sau categorii. decât atunci când utilizăm proceduri mai puţin eficace. de asemenea.97 CAFR op. mediu. 5. pag.1. cum ar fi neaplicarea unei proceduri de auditare sau neinterpretarea uneia din probele de audit obţinute. perioadei de timp şi extinderea testelor de fond. auditorul va trebui să ia în considerare. Riscul de nedetectare este determinat după stabilirea a două componente ale riscului de audit: riscul inerent şi riscul de control. Definire Riscul de nedetectare (RN) reprezintă riscul ca o procedură de fond utilizată de auditor să nu detecteze o informaţie eronată ce există în soldul unui cont sau categorie de tranzacţii care poate fi materială.. ridicat). Modelul riscului de audit este exprimat prin ecuaţia : Riscul de audit = Riscul inerent x Riscul de control x Riscul de nedetectare sau RA = RI x RC x RN 71 72 CAFR. Riscul de nedetectare 5.5. pag. aplicate asupra soldului unui cont.108 50 . op.72 În cazul în care folosesc modelul riscului de audit. auditorii trebuie să parcurgă următorii paşi : a) stabilirea nivelului planificat al riscului de audit. Evaluarea poate fi exprimată fie în termeni cuantificabili (ex: procente). va avea ca rezultat un nivel mai scăzut al riscului de nedetectare. În determinarea riscului de nedetectare.. fapt pentru care acesta poate fi caracterizat ca un proces subiectiv.cit.cit. c) rezolvarea ecuaţiei riscului de audit pentru stabilirea unui nivel corespunzător al riscului de nedetectare. precum şi prin respectarea standardelor de control a calităţii auditului. pe baza probelor de audit obţinute (schimbări în evaluările riscului inerent şi de control pe parcursul efectuării acţiunii de audit).5. Nivelul planificat al riscului de nedetectare poate fi revizuit (atunci când este necesar).71 Riscul de nedetectare mai este definit ca fiind riscul ca un auditor să nu descopere acele erori materiale care nu au fost depistate de sistemul de control intern. Aceste aspecte ale riscului de nedetectare pot fi reduse (atenuate) printr-o planificare adecvată. b) evaluarea riscului inerent şi a riscului de control. Riscul de nedetectare poate fi influenţat de către auditor prin schimbarea naturii.Evaluarea riscului de control necesită utilizarea raţionamentului profesional al auditorului. o supervizare atentă. Exemplu : Utilizarea unor proceduri mai numeroase şi eficace. probabilitatea că acesta a făcut o eroare. fie în termeni necuantificabili (ex: scăzut.

în funcţie de care se stabileşte aria de aplicabilitate a auditului. În acest scop. auditorul trebuie să obţină probe de audit suficiente.Atât riscul inerent. în vederea exprimării unei opinii independente şi responsabile. În faza de planificare a auditului financiar este necesară determinarea obiectivelor specifice. spre deosebire de riscul de nedetectare care poate fi influenţat de către auditor.1. clară şi completă a informaţiilor şi operaţiunilor reflectate în acestea.cit. pag. auditorul trebuie să efectueze teste pentru a se asigura că : 73 CCR op. cât şi riscul de control nu pot fi niciodată stăpânite de auditor. pentru atingerea obiectivelor auditului. Pentru exprimarea opiniei sale asupra situaţiilor financiare. Obiectivele auditului sunt acele rezultate care aşteaptă a fi obţinute în urma examinării situaţiilor financiare. relevante şi de încredere. Definirea obiectivelor auditului financiar Principalul obiectiv al auditului financiar îl reprezintă examinarea situaţiilor financiare privind imaginea fidelă. Aria de aplicabilitate a auditului financiar reprezintă domeniile auditate de către auditor.73 CAPITOLUL VI – STABILIREA OBIECTIVELOR ŞI A ARIEI DE APLICABILITATE A AUDITULUI FINANCIAR 6.26 51 ..

63 52 .74 În cadrul procesului de audit. Aspectele menţionate mai sus sunt cuprinse în aserţiunile managementului. ▬ evaluarea: toate tranzacţiile au fost corect evaluate şi înregistrate conform prevederilor legale.cit. menţionăm atestarea următoarelor asertiuni : legalitatea şi regularitatea. Trebuie precizat că există aserţiuni specifice atât pentru tranzacţii (operaţiuni) consemnate în documentele financiar contabile.▬ forma şi conţinutul situaţiilor financiare respectă principiile generale ale contabilităţii şi ale altor reglementări legale. pag. Aserţiunile managementului cu privire la situaţiile financiare Aserţiunile managementului cu privire la situaţiile financiare reprezintă afirmaţiile conducerii entităţilor.1. evaluarea. op. 6. exprimate explicit sau implicit şi care sunt înglobate în situaţiile financiare. clasificate şi descrise în conformitate cu cadrul de raportare emis de autoritatea competentă de reglementare în domeniu. ▬ exhaustivitatea/caracterul complet : toate tranzacţiile (operaţiunile) aferente anului financiar auditat au fost înregistrate corespunzător în situaţiile contabile. Obiectivele auditului constau în verificarea aserţiunilor conducerii entităţii cu privire la situaţiile financiare. ▬ utilizarea fondurilor alocate s-a făcut în conformitate cu destinaţia stabilită prin legea bugetară anuală sau alte prevederi legale (ex: acorduri internaţionale).1.. sunt relevante pentru entitatea auditată şi se referă la perioada supusă auditării.1/2001. directorii fac declaraţii şi îşi asumă responsabilitatea privind informaţiile cuprinse în aceste situaţii. realitatea. prezentarea şi raportarea tranzacţiilor (operaţiunilor economice). ▬ realitatea operaţiunilor : operaţiunile înregistrate în situaţiile financiare au fost realizate în mod efectiv. Dintre obiectivele specifice auditului financiar. conform prevederilor legale. ▬ prezentarea şi raportarea: tranzacţiile au fost prezentate. 74 RAF nr. ▬ legalitatea şi regularitatea: tranzacţiile sunt efectuate în conformitate cu legile şi reglementările în vigoare şi în limita creditelor bugetare aprobate. ▬ sumele din conturi sunt corect înregistrate. Prin semnarea situaţiilor financiare. iar plăţile au fost efectuate. în conformitate cu reglementările în vigoare. cât şi pentru soldurile conturilor reflectate în bilanţ. ele constituind pentru auditori baza determinării obiectivelor şi ariei de aplicabilitate a auditului. auditorii verifică dacă informaţiile din situaţiile financiare sunt conforme cu aserţiunile. exhaustivitatea.

In schema urmatoare sunt prezentate cateva dintre asertiunile conducerii si si intrebarile ce le-ar putea pune un auditor financiar referitor la acestea:
Aserţiunile conducerii privnd situaţiile financiare

EXHAUSTITATE A

ACURATEŢEA

REALITATEA

PROPRIETATEA

PREZENTAREA

REGULARITATE A

EVALUAREA

APARŢIA

EXISTENŢA

ASERŢIUNEA

Exhaustivitatea

DEFINITIE -Toate operaţiunile relevante au fost înregistrate. -Toate activele şi pasivele dintr-o anumită perioadă au fost înregistrate.

INTREBARI Operaţiunea a fost inregistrata în registrele contabile?

Acurateţea

Toate operaţiunile sunt declarate cu precizie

Realitatea

Toate tranzacţiile înregistrate sunt reale.

EXEMPLU -Managerul are la dispozţia sa un cont pentru cheltuieli diverse in valoare de 2 mild.lei .Cheltuielile efectuate din acest cont pe parcursul anului nu au fost înregistrate in situaţiile financiare. -Autoturismul de serviciu al directorului economic, proprietate a entităţii auditate, nu este înregistrat ca mijloc fix. Balanţa mijloacelor fixe este incompletă. Operaţiunea a fost Un manager a cumpărat inregistrata la echipamente din SUA valoarea corectă? pentru care a fost înregistrată în conturi la un curs de schimb lei !/USD eronat. Tranzacţia este Un manager plăteşte în înregistrată corect avans pentru o conferinţă la capitolul de ce urmează a se desfăşura cheltuieli al în ianuarie anul următor, cu contului din anul scopul de a-şi cheltui financiar în care bugetul înaintea închiderii 53

Regularitatea

Toate operaţiunile sunt în concordanţă cu legile şi reglementările relevante. -Toate operaţiunile sunt clasificate şi descrise conform reglementărilor. -Toate activele şi pasivele sunt prezentate, clasificate si descrise conform cadrului de raportare aplicabil. Activele şi pasivele înregistrate aparţin entităţii.

s-a efectuat? Operaţiunea este legala şi in conformitate cu reglementările in vigoare? Operaţiunea este corect codificată şi prezentată. Articolul este corect prezentat?

Prezentarea

Proprietatea

Activele şi pasivele constituie proprietatea entităţii? Articolul este înregistrat la valoarea corectă?

Evaluarea

Activul sau pasivul este evaluat conform politicilor contabile adecvate aplicate consecvent.

Existenţa

Activele sau pasivele prezentate în situaţiile financiare există la data bilanţului.

Articolul a existat la data bilanţului?

anului. Un manager cheltuieşte bani pentru echipamente care nu sunt incluse în bugetul său aprobat şi care nu au fost cumpărate cu respectarea reglementărilor privind achiziţiile. -Costurile de personal pe luna decembrie au fost înregistrate în alt cont care avea disponibil bugetar la sfârşitul anului. -Un autoturism nu a fost înregistrat ca mijloc fix dar a fost prezentat ca activ în contul de debitori. De aceea balanţa mijloacelor fixe nu este prezentată fidel. Autoturismul de serviciu al directorului executiv a fost cumpărat în leasing de la un dealer autorizat.Totuşi acesta nu a fost înregistrat ca mijloc fix al entităţii la terminarea leasingului. Un autoturism are o valoare netă de înregistrare de 2 mild. lei.Totuşi datorită utilizării intense de către directorul comercial, acesta a fost reevaluat la 1,5 mild. lei, balanţa mijloacelor fixe a fost supraevaluată. Un autoturism este înregistrat în evidenţe dar a fost vândut înaintea datei întocmirii bilanţului. Balanţa finală a mijloacelor fixe a fost supraevaluată.75

În unele împrejurări sunt cerute mai multe proceduri de audit pentru a furniza probe de audit suficiente. După stabilirea obiectivelor, precizarea materialităţii şi evaluarea riscurilor se va determina tipul şi cantitatea probelor de audit ce vor fi colectate.

75

CCR Manual de Audit Financiar şi Regularitate Buc. 2003 pag. 25

54

De menţionat că aceste obiective privesc componentele situaţiilor financiare (conturi sau cicluri de tranzacţii). În situaţia în care auditorul va obţine probe de audit suficiente privind obiectivele care au fost determinate în baza aserţiunilor managementului, atunci acesta este asigurat în mod rezonabil că situaţiile financiare sunt corect prezentate.

CAPITOLUL VII – ABORDAREA AUDITULUI

7.1. Conceptul de abordare a auditului Abordarea auditului reprezintă o combinaţie a diferitelor teste de audit pe care auditorii le efectuează în vederea obţinerii probelor necesare realizării obiectivelor unui audit. În mod obişnuit, în realizarea auditului unei entităţi, auditorii au două alternative de abordare a acestei activităţi, respectiv abordarea bazată pe sistem şi abordarea bazată pe proceduri de fond. 7.2. Tipuri de abordare a auditului 7.2.1. Abordarea bazată pe sistem (A.B.S.) În cadrul acestei abordări, auditorii se bazează pe sistemul de control intern al entităţii auditate.
55

legalitatea şi realitatea tranzacţiilor.59 CCR. Sistemul de control intern Sistemul de control intern al unei entităţi cuprinde mediul de control şi sistemul de proceduri şi politici elaborate şi puse în practică pentru a asigura77: ▬ respectarea reglementărilor sub incidenţa cărora intră activitatea entităţii auditate (legislaţie internă. ▬ realizarea obiectivelor manageriale în mod sistematic. ▬ protejarea activelor.Boulescu.M. c) evaluarea rezultatelor testelor de control pentru formularea unei concluzii privind sistemul de control intern care pot determina modificări în abordarea auditului. Pentru înţelegerea cât mai completă a acestei etape este necesară definirea. 76 77 M.59 56 . explicarea şi chiar clasificarea unora dintre conceptele fundamentale. proiectate pentru a asigura acurateţea situaţiilor financiare. ce vor fi detaliate în continuare. ▬ întocmirea corectă şi la timp a situaţiilor financiare.Ghiţă. atunci procedurile de fond ale situaţiilor financiare şi ale tranzacţiilor pot fi diminuate corespunzător. Dacă auditorul constată că în cadrul entităţii există un sistem de control intern care funcţionează şi este satisfăcut de eficacitatea acestuia. exactitatea şi realitatea înregistrărilor contabile. Din faza de planificare a procesului de audit s-a evidenţiat faptul că un aspect deosebit de important pentru derularea optimă a acestui proces îl constituie evaluarea sistemului de control intern. ▬ respectarea legalităţii şi a dispoziţiilor conducerii. economic şi eficient. Abordarea bazată pe sistem. ▬ integritatea.V. ▬ realizarea atribuţiilor la un nivel calitativ corespunzător şi îndeplinirea cu regularitate a politicilor adoptate.2. op. d) efectuarea unui număr minim de proceduri de fond asupra tranzacţiilor. b) efectuarea testelor de control asupra controalelor cheie identificate.. presupunând că acestea funcţionează efectiv. ▬ protejarea informaţiilor. auditorul trebuie să utilizeze o manieră de lucru sistematică. Pentru efectuarea unei evaluări corespunzătoare. proceduri interne). pag.Mareş – op. pag. în cadrul entităţilor există anumite proceduri de control. ▬ furnizarea la timp de informaţii corecte şi complete pentru fundamentarea deciziilor conducerii. pentru a stabili dacă ele au funcţionat eficace pe tot parcursul perioadei supuse auditului. folosind o serie de metode şi tehnici specifice.De regulă.. ▬ prevenirea şi detectarea fraudelor şi a erorilor. 7.2.cit. presupune parcurgerea următoarelor etape76 : a) identificarea şi evaluarea controalelor cheie şi determinarea măsurii în care auditorul se poate bata pe ele.cit.

inclusiv funcţia de audit intern. ▬ există o coordonare generală a activităţilor entităţii. Factorii care se reflectă în mediul de control sunt : ▬ modul de organizare a sistemului de conducere.61 IBIDEM. pag. înregistrarea tranzacţiilor. De exemplu. un mediu de control puternic nu poate. poate completa semnificativ procedurile de control ale entităţii. etc.cit. b) Procedurile de control ale entităţii constau în acele politici şi proceduri ce completează mediul de control stabilit de conducere. ▬ stilul de conducere. pag.a) Mediul de control constă în ansamblul preocupărilor conducerii entităţii auditate în ceea ce priveşte organizarea sistemului de control intern şi importanţa ce se acordă acestuia.62 57 . printr-o planificare adecvată. ▬ controlul şi aprobarea documentelor. ▬ sistemul de control al conducerii. pentru realizarea obiectivelor specifice ale entităţii.Mareş.78 Mediul de control influenţează eficienţa procedurilor de control specifice. accesul la date. etc. ▬ controale asupra conturilor şi balanţelor de verificare. ▬ compararea datelor interne cu informaţii din surse externe. Caracteristicile sistemului de control intern Caracteristicile de bază ale unui sistem de control intern optim sunt : a) definirea clară a structurii organizatorice : ▬ atribuţiile sunt delimitate corespunzător în cadrul structurii organizatorice a entităţii (direcţii. c) confirmarea activităţilor efectuate de către persoane din structuri diferite : 78 79 M. Procedurile specifice de control cuprind următoarele : ▬ verificarea exactităţii aritmetice a înregistrărilor. organigrama şi modul de stabilire a delegărilor de competenţe şi a responsabilităţilor. ▬ limitarea accesului direct la înregistrări. un mediu de control puternic.2. compartimente.Boulescu.V.M. să asigure eficienţa sistemului de control intern. divizii. cu o structură de audit intern eficientă. cum ar fi : autorizarea tranzacţiilor. prin el însuşi. op.Ghiţă. b) existenţa unor verificări interne corespunzătoare : ▬ delimitarea îndatoririlor (în măsura în care permite mărimea organizaţiei) şi a responsabilităţilor. recepţia bunurilor obţinute în urma tranzacţiei. departamente. ▬ efectuarea de controale privind modificările efectuate in sistemul IT. Totuşi. ▬ compararea şi analizarea rezultatelor cu prevederile bugetare aprobate79.) ▬ conducătorul a stabilit responsabilităţile pentru fiecare structură organizatorică. ▬ structura entităţii. 7.3..

▬ toate veniturile sunt colectate la scadenţă şi sunt contabilizate corespunzător. în cazul în care mediul de control a suferit schimbări. Auditorul trebuie să identifice toate procedurile de control puse în aplicare în cadrul entităţii auditate. Pentru formularea concluziilor generale privind sistemul de control intern al entităţii. este necesară identificarea controalelor cheie.4. Accesul la active (fie direct. f) autorizarea. ▬ măsurile de protejare sunt aplicate corespunzător. 7. b) identifice tipul eventualelor erori materiale. Metodologia de evaluare a sistemului de control intern Evaluarea sistemului de control intern. d) utilizarea documentelor oficiale pentru confirmarea transferului bunurilor . ▬ cheltuielile sunt efectuate numai după autorizare. promovarea şi supervizarea corespunzătoare a acestuia de către conducerea entităţii. care ar putea să apară în situaţiile financiare. precum şi instruirea. care conduc la apariţia erorilor materiale. de către persoana cu atribuţie de verificare. În mod corespunzător trebuie să fie confirmată prin semnătură realizarea. e) definirea clară a sistemului pentru autorizarea tranzacţiilor în cadrul limitelor de cheltuieli specificate. g) competenţa şi calificarea corespunzătoare a personalului pentru îndeplinirea responsabilităţilor. h) verificarea de către departamentul de audit intern a funcţionării sistemului de control intern. preocuparea pentru aplicarea de proceduri care să asigure că : ▬ fondurile şi proprietăţile organizaţiei sunt păstrate corespunzător. remunerarea. auditorii se vor concentra cu precădere asupra controalelor cheie. Evaluarea sistemului de control intern are ca scop formularea de către auditor a unor concluzii privind atât modul de concepere al acestuia cât şi funcţionarea lui efectivă. analiza oportunităţii modificării acestuia. iar contabilizarea acestora se realizează corespunzător. trebuie să fie limitat la personalul autorizat. Pentru evaluarea sistemului de control intern.Persoanele care realizează o anumită activitate trebuie să confirme acest lucru prin intermediul semnăturii privind realizarea activităţii. împreună cu evaluarea riscului inerent şi de control. în etapa de planificare.2. pentru prevenirea şi depistarea disfuncţionalităţilor în cadrul sistemelor generatoare de potenţiale erori care sunt relevante pentru obiectivele auditului. va permite auditorului să : a) evalueze factorii specifici de risc. a respectivei activităţi. fie pe cale documentară). c) opteze pentru tipul de abordare a auditului pe care îl consideră adecvat în vederea obţinerii probelor de audit. 58 .

80 CCR. adică să extragă şi să analizeze câteva tranzacţii (5-10) din cadrul sistemului Natura. respectiv în perioadele în care personalul cu atribuţii de răspundere absentează. În cazul în care sistemul poate detecta şi corecta cu promptitudine disfuncţionalităţile în această etapă. Totuşi va fi necesară şi testarea controalelor cheie care sunt puse în aplicare în celelalte etape ale procesului. ca şi cele la care sunt supuse tranzacţiile de valoare mare? „ .Controalele cheie sunt în principal controale care. sunt preferabile controalelor care pot preveni sau detecta o singură disfuncţionalitate. Pot apărea situaţii în care auditorul identifică două sau mai multe controale similare şi care pot fi selectate drept controale cheie. dacă ea operează eficient şi cu regularitate pe tot parcursul anului financiar. poate preveni sau detecta şi corecta cu promptitudine potenţiale disfuncţionalităţi ?” Exemple de întrebări la care auditorul trebuie să găsească răspunsuri : ▬ „tranzacţiile de valoare mică sunt supuse unor controale de aceeaşi intensitate. ▬ „ se aplică sau nu controalele interne în cazul în care anumite tranzacţii sunt considerate urgente din diverse motive ?” De asemenea. op. poate fi posibilă concentrarea testării asupra acestor controale. teste „de parcurgere”.80 Pentru evaluarea controlului intern. auditorul trebuie să obţină asigurarea privind funcţionarea permanentă a controalelor.cit. ▬ organizarea sistemelor contabil şi de control intern. dacă funcţionează efectiv şi eficace. pot fi avuţi în vedere următorii factori : ▬ care control este mai uşor de testat ? De regulă sunt mai uşor de testat controalele periodice (punctaje periodice) decât controalele aplicate fiecărei tranzacţii care trece prin sistem. pentru a evalua controlul intern. numărul controalelor cheie selectate se va rezuma la minimul necesar. Atunci când selectează controalele cheie. printre care : ▬ mărimea şi complexitatea activităţii entităţii şi a sistemului său informaţional. pag. depind de mai mulţi factori.. auditorul poate realiza în etapa de planificare. a tuturor potenţialelor disfuncţionalităţi relevante pentru obiectivul auditului. auditorul trebuie să acorde o atenţie deosebită testelor de control care sunt puse în aplicare în etapa de introducere a tranzacţiei în sistem.65 59 . Procesul de evaluare a controlului intern presupune găsirea răspunsului la întrebarea: „Procedura de control este concepută în aşa fel încât. prin testele de control ce vor fi efectuate pe parcursul acţiunii de audit. Pentru a decide care dina ceste controale să fie selectate. Pentru evaluarea preliminară a sistemului de control intern. durata şi întinderea procedurilor realizate de auditor pentru evaluarea preliminară a sistemului de control intern. după identificarea controalelor cheie. pot oferi asigurarea realizării corespunzătoare a tranzacţiilor în domeniile respective. ▬ nivelul materialităţii luat în considerare. ▬ acele controale care pot preveni sau detecta două sau mai multe disfuncţionalităţi. asigurând în acelaşi timp acoperirea.

.▬ nivelul riscului de audit. situaţie în care se consideră că obiectivele auditului pot fi atinse fără efectuarea testelor de control. dar va trebui să actualizeze cunoştinţele pe care le are şi să aibă în vedere obţinerea unor probe de audit referitoare la orice modificări apărute în activitatea de control a entităţii. În urma evaluării sistemului de control intern. durata şi întinderea oricăror modificări ale sistemului de control intern intervenite de la efectuarea auditului anterior si să evalueze impactul acestora asupra activităţii de audit. ceea ce înseamnă că auditorul nu obţine probe privind eficacitatea acestuia şi în consecinţă.Boulescu. De asemenea. rezultă că sistemul de control intern al entităţii nu prezintă încredere.3.cit. 81 M.70 60 . iar controalele au fost în general eficiente. volumul procedurilor de fond va fi mult mai mare decât în cazul abordării pe bază de sistem. ▬ tipul controalelor interne realizate. Concluziile obţinute în această etapă cu privire la funcţionarea sistemului de control intern vor influenţa decizia auditorului cu privire la abordarea activităţii de audit. În procesul de evaluare a sistemului de control intern. iar controalele au fost eficace BUN – Cea mai mare parte a riscurilor majore au fost detectate.V. pentru realizarea obiectivelor auditului. auditorul poate ţine cont de activitatea desfăşurată anterior. În aceste situaţii.81 7. pag.Ghiţă.Mareş – op. auditorii pot acorda sistemului următoarea calificare: EXCELENT – Toate riscurile majore au fost detectate şi corectate. auditorul trebuie să obţină probe de audit privind natura.M. cu câteva excepţii minore. Abordarea bazată pe proceduri de fond Acest tip de abordare intervine atunci când auditorii nu se bazează pe sistemul de control intern al entităţii. SATISFĂCĂTOR – Dacă toate riscurile sunt abordate într-o măsură în care controalele pot greşi ocazional. auditorul trebuie să obţină o asigurare a faptului că au fost efectuate controale interne pe parcursul întregii perioade analizate. ▬ natura documentelor entităţii privind controalele interne specifice. Din definirea abordării bazată pe proceduri de fond. SLAB – Nu au fost abordate toate riscurile şi există posibile deficienţe la nivelul controlului. ▬ evaluarea preliminară a riscului inerent şi a celui de control.

exacte şi conforme cu realitatea. abordarea bazată pe evaluarea sistemelor nu poate fi aplicată. auditorii trebuie să obţină probe de audit suficiente. este considerată ca o variantă a abordării pe bază de sistem în cadrul căreia testarea sistemelor este minimizată. obiectivul auditorului este de a obţine probe de audit. De aceea. În aceste condiţii auditorii trebuie să aplice raţionamentul profesional pentru a decide abordarea cea mai eficientă. în practică. Factorii care determină adoptarea abordării Pentru atingerea obiectivelor auditului. luând în considerare următorii factori : a) dacă controalele interne sunt dispersate din punct de vedere geografic.Totuşi. în condiţiile respectării cerinţelor de economicitate. 7. auditorul trebuie să efectueze o examinare în primul rând a mediului de control şi a naturii sistemului de control intern. abordarea bazată pe proceduri de fond. urmare testării sistemului de control intern rezultă că acesta funcţionează ineficace. exact şi complet al acestora. În concluzie. Aceeaşi situaţie o întâlnim şi în cazul în care. Tipurile procedurilor de fond Procedurile de fond sunt de două tipuri : a) Teste ale detaliilor tranzacţiilor şi soldurilor conturilor.1. direcţionând în acest mod procedurile de fond către ariile cu risc ridicat. pentru atingerea obiectivelor auditului este necesar ca în anumite situaţii abordarea bazată pe proceduri de fond să fie adoptată indiferent de costurile acesteia. pentru a formula concluzii privind caracterul real. în fapt. b) abordarea pe bază de sistem are avantajul că permite auditorului stabilirea unei legături directe între erorile individuale şi slăbiciunile din cadrul sistemului de control. deoarece resursele auditării sunt limitate.3.3. auditorii nu pot efectua teste de control şi în consecinţă. Testele detaliilor tranzacţiilor şi soldurilor conturilor Constituie verificarea eşantioanelor extrase din tranzacţiile sau soldurile conturilor. Caracterul real (autentic) 61 . relevante şi de încredere. b) Proceduri analitice 7. Procedurile de fond reprezintă teste ale tranzacţiilor şi soldurilor conturilor prin care se urmăreşte obţinerea probelor de audit în vedere asigurării că informaţiile din situaţiile financiare sunt complete.2. Testarea detaliilor tranzacţiilor Prin testarea detaliilor tranzacţiilor. pentru a obţine unele informaţii de ordin general.

integralitatea. Caracterul exact Verificarea exactităţii tranzacţiilor presupune refacerea calculelor tranzacţiilor selectate. ▬ De asemenea. până la înregistrarea lor în evidenţele financiar-contabile. Testarea soldurilor conturilor Constituie în fapt verificarea balanţelor sintetice şi balanţelor analitice ale conturilor. Un al doilea obiectiv al testării exactităţii se referă la înregistrarea în evidenţa contabilă a tranzacţiilor. pentru a susţine concluziile din raportul de audit. care ulterior s-au dovedit că nu au fost efectuate. 7. auditorul verifică operaţiunile economice începând cu documentele primare.3.3. Când se efectuează verificarea balanţelor sintetice şi analitice. De menţionat că exactitatea soldurilor este esenţială în prezentarea corectă a situaţiilor financiare. Obiectivele specifice auditului stabilite pentru testarea soldurilor conturilor au o legătură directă cu strângerea probelor privind verificarea aserţiunilor conducerii.Testele cu privire la realitatea (autenticitatea) tranzacţiilor sunt efectuate pentru a pune în evidenţă realizarea efectivă a acestora. contului anual de execuţie bugetară. Auditorul verifică dacă operaţiunile înregistrate în evidenţele financiar-contabile au la bază documente justificative întocmite în conformitate cu prevederile legale. confruntarea acestora cu datele înscrise în documentele justificative şi compararea lor cu înregistrările din evidenţa financiar-contabilă. bilanţurilor contabile. exhaustivitatea. Caracterul complet Prin testarea tranzacţiilor privind caracterul complet al acestora. prezentarea şi aducerea la cunoştinţă a soldurilor relevante. Procedurile analitice 62 . iar verificarea balanţelor sintetice şi analitice este necesară în detectarea erorilor existente. auditorul trebuie să ţină cont de aserţiunile conducerii prezentate în situaţiile financiare cu privire la existenţa proprietăţii (drepturi şi obligaţii). Chiar dacă după testarea tranzacţiilor se vor obţine probe de audit privind credibilitatea înregistrărilor contabile. conform planului de conturi general aplicabil. auditorul poate stabili sursele de obţinere a probelor de audit şi care sunt cele mai bune proceduri de colectare a acestora. autenticitatea documentelor poate fi verificată urmărind dacă soldurile conturilor analitice corespund cu rezultatele inventarierilor. Întrucât procedurile de audit folosite în testarea detaliată a soldurilor conturilor sunt proiectate să îndeplinească aceste obiective şi să testeze aserţiunile conducerii. auditorul trebuie să efectueze şi proceduri de fond asupra soldurilor conturilor. Spre exemplu: ▬ În domeniul prestărilor de servicii priind transporturile se pot întâlni situaţii în care acestea au fost efectuate sau au fost înregistrate ca prestări. evaluarea. precum şi a contului de profit şi pierdere.

82 A.Pentru aceasta. în procesul de colectare a probelor de audit. În documentarea rezultatelor testelor de fond. auditorul trebuie să adune probe de audit. sau aproape de sfârşitul auditului.1. ▬ relevanţa informaţiilor disponibile.4. CAPITOLUL VIII – PROCESUL DE EŞANTIONARE ÎN AUDIT 8. Când decide să efectueze proceduri analitice. 7.Auditorul trebuie să aplice procedurile analitice la. Dobroteanu. auditorul trebuie să acţioneze cu eficienţă şi profesionalism82. relevante şi rezonabile. auditorul trebuie să ia în considerare următorii factori : ▬ disponibilitatea informaţiilor pe baza cărora se efectuează proceduri analitice. Concepte şi practici. Este esenţial ca o probă să fie corect documentată pentru a uşura tragerea unor concluzii logice care să constituie baza opiniilor de audit. Documentarea probelor de audit Scopul efectuării procedurilor de fond este de a aduna probe de audit pentru a detecta erori materiale din situaţiile financiare.L. competente. atunci când poate formula o concluzie generală privind conformitatea situaţiilor financiare. Dobroteanu – Audit. care să caracterizeze întreaga populaţie. auditorul trebuie să fie foarte atent ca probele de audit să fie materiale (semnificative).3. Astfel. pag. pentru obţinerea probelor de audit sigure. Eşantionarea în audit reprezintă aplicarea unor proceduri de audit asupra unei părţi din totalul populaţiei supuse auditării. credibile. suficiente cantitativ şi corespunzătoare calitativ. există diverse metode de colectare a probelor de audit. Notiuni introductive Auditorul trebuie să îndeplinească misiunea de audit într-o astfel de manieră încât să poată oferi o asigurare rezonabilă în timp ce costurile obţinerii unei astfel de asigurări să fie reduse la un nivel acceptabil. Procedurile analitice completează testele de fond ale detaliilor tranzacţiilor şi soldurile conturilor. C.154 63 . ▬ sursele informaţiilor disponibile. Abordare naţională şi internaţională.L. ▬ credibilitatea informaţiilor disponibile. dar pentru punerea în practică a acestora nu este posibil şi nici eficient să se examineze fiecare element. Editura Economică 2002. Teoretic.

astfel ele vor fi valabile numai în cadrul eşantionului ales. prin aplicarea unor formule matematice specifice. Se poate aplica în cazul unei populaţii de dimensiuni mici. Aceasta înseamnă că. Trebuie subliniat că auditorul poate utiliza un eşantion nereprezentativ pentru o parte a populaţiei şi unul reprezentativ pentru restul elementelor. dar această procedură nu a fost îndeplinită decât în procent de 95%. pag. fapt ce va permite auditorului să obţină o concluzie valabilă pentru întreaga populaţie din care s-a extras eşantionul. atunci eşantionul este rezonabil reprezentativ. iar dacă au lipsit mai multe comenzi.Dobroţeanu.156 64 . pag. solicită ca funcţionarul să ataşeze o copie a comenzilor la fiecare chitanţă sau factură pentru achiziţii. Dacă au lipsit 5 comenzi dintr-un eşantion de 100 elemente. testele de audit se pot aplica fie asupra tuturor elementelor populaţiei. Dacă au lipsit 4 sau 6 comenzi. Aceasta presupune selectarea grupului de elemente care urmează a fi verificate. În general.83 ▬ Un eşantion nereprezentativ. auditorul va trebui să evalueze rezultatele prin aplicarea concluziilor sale numai asupra eşantionului.Dacă eşantionul a fost ales în mod corespunzător. Se poate aplica acolo unde auditorul cunoaşte particularităţile populaţiei care va fi testată şi este capabil să identifice un număr mic de elemente de interes pentru audit. ▬ Un eşantion reprezentativ este acel eşantion care are caracteristici similare pentru elementele din întreaga populaţie. fie asupra unor eşantioane.Dobroţeanu – op. op.L. Eşantionarea statistică şi nestatistică Există două abordări generale ale eşantionării în audit: eşantionarea statistică şi eşantionarea nestatistică. În cazul în care a ales această metodă. atât timp cât eşantionul nu este reprezentativ. atunci concluziile de audit se vor putea extinde asupra întregii populaţii..2. astfel : ▬ Toate elementele care comun populaţia.35 L.84 83 84 CCR. 8. să stabilească dacă dovezile obţinute sunt suficiente şi să cuantifice riscul de eşantionare. C. atunci eşantionul are o reprezentativitate ridicată.cit. eşantionul este nereprezentativ. Exemplu: Presupunem că sistemul de control intern ale unui entităţi. erorile găsite în eşantionul testat nu se pot extrapola asupra întregii populaţii.cit. Avantajul principal al folosirii eşantionării statistice constă în faptul că ajută auditorul să extragă eşantioane eficiente.. Eşantionarea statistică foloseşte legea probabilităţii pentru selectarea şi evaluarea rezultatelor unui eşantion de audit.

86 Exemplu: Dacă au fost selectate 5 elemente dintr-o populaţie de 1000. 85 „ Auditorul trebuie să selecteze elementele unei eşantionări pornind de la premiza să toate unităţile de eşantionare din cadrul populaţiei pot fi selectate…” Audit financiar 2000.155.4. 86 CCR “Manual de Audit Financiar si Regularitate” Buc. şi 5 sau 14. Metodele de selectare a eşantioanelor Eşantioanele pot fi selectate prin metode statistice sau nestatistice.15.1 mild. 2003 pag. după care. de obicei este prezentat în cadrul procesului de eşantionare.Auditorii pot utiliza această metodă atunci cănd : -Dimensiunea populaţiei este foarte mică sau foarte mare iar lista cu operaţiunile efectuate de către entitate nu este disponibilă în format electronic.999. prin adăugarea intervalului mediu de eşantionare se vor selecta şi celelalte elemente.Eşantionarea aleatorie simplă( Random) este o metodă de selecţie în care fiecare element al populaţiei are şanse egale de a fi selectat85. iar intervalul mediu de eşantionare este 200.. iar următoarele sunt selectate prin adăugarea intervalului mediu de eşantionare (200). 614 şi 814. 414. ce foloseşte legile probabilităţii pentru măsurarea riscului de eşantionare şi care. 8. elementele selectate pot fi 14. Lei.Eşantionarea nestatistică se bazează mai ales pe raţionamentul profesional al auditorilor. 214. 25 65 . Eşantionarea statistică poate fi definită. Cel mai mare avantaj al acestei metode este acela că. Metodele cele mai frecvent utilizate sunt: selecţia aleatoare şi selecţia sistematică.3. -Operaţiunile nu sunt omogene (de ex: achiziţiile de bunuri. b) Selecţia sistematică . aceasta asigură auditorul că sunt selectate toate elementele cu valori mai mari decât intervalul mediu de eşantionare.Această metodă presupune selecţia în mod aleatoriu a unui element sau două din eşantion.2. primul element (14) este selectat aleatoriu. În această situaţie. fără a folosi teoria statistică pentru măsurarea riscului de eşantionare. elementele selectate pot fi: 1. ca fiind procedura de eşantionare. a) Eşantionarea aleatorie simplă . Standarde.16.3. .. valoarea acestora variază de la 100 mil. Camera Auditorilor din România.998.Metodele cele mai frecvent utilizate sunt : selecţia pe baza hazardului şi selecţia pe baza judecăţii profesionale. pag.Elementele pot fi alese prin folosirea tabelelor de numere aleatoare sau prin utilizarea calculatorului. Rezultatele nu se vor extrapola asupra întregii populaţii întrucât eşantionul selectat nu este reprezentativ. Editura Economică 2000. Eşantionarea nestatistică. atunci când este folosită eşantionarea pe baza unităţilor monetare. Exemplu: Dacă urmează a fi selectate 5 elemente.

Populaţia reprezintă întregul set de date din care auditorul doreşte să extragă un eşantion. Unii dintre factorii ce trebuie avuţi în vedere când se planifică şi se proiectează eşantioanele. O 66 . cu scopul de a ajunge la o concluzie. sunt : a)obiectivele testului de audit.Auditorul selectează eşantionul fără a urma o tehnică structurată.Prin această metodă elementele eşantionului sunt selectate pe baza raţionamentului profesional al auditorului. condiţiile apariţiei erorilor sau alte caracteristici ce pot apare în legătură cu procesul de obţinere a probelor.determinarea dimensiunii eşantionului. Prezintă un grad ridicat de subiectivism. dintre toate condiţiile numai acelea aplicabile obiectivelor auditului sunt cuprinse în procesul de depistare a erorilor. În majoritatea cazurilor.a) Selecţia pe baza hazardului . auditorul trebuie să se asigure că acestea vor contribui la realizarea obiectivelor auditului. ▬”ce populaţie să se aleagă pentru eşantionare”. c)posibilitatea folosirii stratificării: a) Obiectivele testului de audit . 4.planificarea şi proiectarea eşantioanelor 2. Luarea în consideraţie a naturii probelor de audit cerute. atenţia auditorilor se va îndrepta către ariile în care probabilitatea de a exista erori materiale este mare. O înţelegere clară a aspectului „ce constituie o eroare” este hotărâtor pentru a avea siguranţa că. 8. evitând orice imixtiune sau previziune conştientă.4.testarea elementelor selectate cuprinse în eşantion. b) Selecţia pe baza raţionamentului profesional. Etapele eşantionării Indiferent dacă este realizată după metode statistice sau nestatistice. Planificarea şi proiectarea eşantioanelor Atunci când planifică şi proiectează eşantioanele. eşantionarea în cadrul procesului de audit cuprinde următoarele etape : 1.1. b)populaţia din care vor fi extrase eşantioanele.4. 8. constituie elemente importante pentru auditori în definirea următoarelor aspecte: ▬ „ce constituie o eroare”.evaluarea rezultatelor. 3. În urma analizei eşantionului selectat prin această metodă nu se poate formula o concluzie valabilă pentru întreaga populaţie. b) Populaţia .Iniţial auditorii determină obiectivele specifice auditului şi în funcţie de acestea stabilesc procedurile corespunzătoare pentru atingerea lor.

Pentru a trage concluzii asupra întregii populaţii. 8.Auditorul trebuie să fie convins că toate elementele presupuse a se afla în conţinutul populaţiei sunt incluse în acesta. 87 „Eficienţa auditului poate fi îmbunătăţită dacă auditorul stratifică populaţia prin divizarea ei în subpopulaţii distincte. acolo unde există probabilitatea identificării celor mai mari erori. Aceasta presupune ca auditorul să împartă populaţia în subpopulaţii distincte (separate). Adecvată .Venituri şi cheltuieli sub 100 milioane de lei. aceasta nu are relevanţă pentru întreaga populaţie deoarece rezultatele procedurilor aplicate unui eşantion din cadrul unei grupe (subpopulaţii) sunt relevante numai pentru acea subpopulaţie. c) Folosirea stratificării . facturile neplătite. cantitatea admisibilă de erori şi gradul în care sunt anticipate erorile. Exhaustivă . ci mai degrabă din plăţile ulterioare.importanţă deosebită pentru eşantionare o reprezintă identificarea populaţiei. notele de recepţie care nu au factura corespondentă sau alte populaţii. declaraţiile furnizorilor. care asigură probe de audit referitoare la subevaluarea datoriilor. care în esenţă trebuie să fie exhaustivă şi adecvată. auditorul trebuie să considere şi alţi factori cum ar fi riscul şi materialitatea în legătură cu oricare dintre straturile ce compun populaţia. Audit financiar 2000. Stratificarea permite auditorului să se concentreze asupra poziţiilor cu valori ridicate.154. nu se pot trage concluzii pentru toate plăţile efectuate. pe baza unei singure caracteristici. cum ar fi valoarea87.Auditorul trebuie să se asigure că populaţia este potrivită pentru obiectivul auditului.În cazul în care ţinta auditorului este să crească eficienţa auditului.Venituri şi cheltuieli mai mari de 1 miliard de lei. decât dacă auditorul se asigură de faptul că toate documentele de plată au fost îndosariate.2. auditorul trebuie să ia în considerare riscul de eşantionare. 3. el poate să decidă să stratifice populaţia. Exemplu: dacă auditorul intenţionează să selecteze dintr-un dosar numai documentele referitoare la plăţile efectuate. Editura Economică 2000. pag. Totuşi. 2. Exemplu: În cazul verificării registrelor contabile auditorul poate grupa populaţia în trei categorii: 1. Determinarea dimensiunii eşantionului Când determină dimensiunea eşantionului. Exemplu: Dacă se verifică subevaluarea datoriilor.Standarde. populaţia nu este formată din lista soldurilor de furnizori. Camera Auditorilor din România.Venituri şi cheltuieli între 100 milioane şi 1 miliard de lei. 67 . care au caracteristici ce le defineşte”.4.

68 .3. Când eroarea extrapolată în populaţie depăşeşte eroarea tolerabilă va trebui ca auditorul să reanalizeze riscul de eşantionare. Dimensiunea eşantionului este influenţată de riscul de eşantionare pe care este dispus să-l accepte auditorul. fără a afecta îndeplinirea obiectivelor de audit. Eroarea admisibilă (tolerabilă) reprezintă cantitatea maximă de erori din populaţie pe care auditorul este dispus să o accepte. în determinarea mărimii unui eşantion. proces prin care auditorii caută să obţină asigurări suficiente şi nu absolute. este reducerea riscului de eşantionare până la un nivel acceptabil. Principalul rezultat recunoscut de către auditori. Orice erori posibile detectate în eşantion trebuie analizate pentru a determina dacă sunt de actualitate. respectiv riscul inerent. modificări în procedurile entităţii sau probe rezultate din evaluarea controlului intern. prin utilizarea unor metode de selecţie potrivite. a căror detectare ar fi putut să scape datorită impreciziei tehnicii utilizate. De asemenea. Auditorul va aplica proceduri de audit relevante asupra fiecărui element selectat. să extindă procedurile de audit. cu atât va trebui să fie mai mare eşantionul. luând în considerare rezultatele altor proceduri de audit relevante pentru obiectivele de audit. Auditorul trebuie să ia în considerare aspectul calitativ al erorilor. riscul de eşantionare trebuie considerat în relaţie cu modelul riscului de audit şi cu componentele acestuia. Evaluarea rezultatelor Scopul eşantionării este acela ca în urma testării eşantioanelor extrase. riscul de control şi riscul de nedetectare. astfel încât să îndeplinească obiectivele auditului.Riscul de eşantionare se referă la posibilitatea ca un eşantion extras să nu fie reprezentativ pentru întreaga populaţie. Extrapolarea rezultatelor testării (verificării) eşantionului asupra populaţiei trebuie să se facă printr-o metodă compatibilă cu metoda folosită la alegerea unităţii de eşantioane. 8. auditorii să formuleze o concluzie în legătură cu erorile din întreaga populaţie. Standardele generale de audit prevăd utilizarea eşantionării în procesul de audit. Dacă un element selectat nu este potrivit pentru aplicarea procedurilor de audit. dar acesta nu poate fi niciodată eliminat. că declaraţiile financiare nu conţin erori. Determinarea erorii anticipate presupune luare în considerare a unor elemente cum ar fi: erori identificare în auditurile anterioare. atunci procedura se poate aplica asupra unui alt element (care este selectat din nou).4. De asemenea. auditorul va analiza dacă erorile extrapolate din populaţie depăşesc eroarea tolerabilă. adică natura şi cauza erorii şi efectul posibil asupra celorlalte etape ale auditului. iar în cazul în care acesta este inacceptabil. Cu cât este mai scăzut nivelul riscului pe care este dispus să-l accepte auditorul. Extrapolarea presupune estimarea erorii probabile în populaţie şi estimarea oricăror erori ulterioare.

123. 88 CAFR. În concluzie. IX – PROBE ŞI TESTE DE AUDIT 9. auditorii nu pot examina toate informaţiile disponibile.2-5 69 . dar ei pot trage concluzii adecvate. Noţiuni introductive Auditorul trebuie să obţină probe de audit adecvate pentru a fi capabil să emită concluzii rezonabile pe care să se bazeze opinia de audit. asigurând în felul acesta eficientizarea muncii de audit. prin utilizarea de diverse metode de obţinere a probelor de audit. Probele de audit sunt obţinute printr-o combinaţie adecvată de teste de control şi proceduri de fond. inclusiv a metodei de eşantionare. Probele de audit vor cuprinde documentele primare şi înregistrările contabile ce stau la baza situaţiilor financiare coroborate cu informaţii din alte surse.. În unele cazuri probele de audit pot fi obţinute în întregime prin aplicarea procedurilor de fond.1. folosirea eşantionării în audit este esenţială şi îi permite auditorului să tragă concluzii mai riguroase decât utilizând alte metode.Pentru formarea opiniei de audit. pag. op. CAP.cit. pct.88 „Testele de control” reprezintă testele efectuate pentru a obţine probele de audit privind proiectarea adecvată şi respectiv modul efectiv de funcţionare a sistemului contabil şi a celui de control intern. Termenul „probe de audit” reprezintă informaţiile obţinute de către auditor pentru a trage concluziile pe care se va baza opinia de audit.

pag. 90 Al.Ghiţă. Editura Economică. Proba de audit verbală este considerată cea mai puţin sigură. probele de audit pot fi : ▬ obţinute de auditor ▬ obţinute de terţe părţi ▬ obţinute de la entitatea auditată.37 70 ..1.Cojoc. dacă este completă şi obţinută în mod independent.90 b) Din punct de vedere al naturii. Camera auditorilor din România.89 9.160.Procedurile de fond reprezintă testele efectuate pentru a obţine probe de audit în scopul detectării erorilor semnificative din situaţiile financiare şi sunt de două tipuri : a) teste de detaliu ale tranzacţiilor şi soldurilor şi b) proceduri analitice. Standarde. este mai sigură decât cea provenită de la entitatea auditată.Fl.cit.V.Gh. auditorul este confruntat cu necesitatea de a alege şi utiliza diverse tipuri de probe de audit. în cazul în care sistemul contabil şi sistemul de control intern sunt corecte.Mareş – op. Tipuri de probe de audit Pe parcursul activităţii sale. se fac următoarele precizări: ▬ proba obţinută în mod direct de auditor este mai sigură decât cea obţinută din alte surse.1. fiind necesară confirmarea sa prin documente. În funcţie de sursa de provenienţă a probelor de audit.91 9. 2000 91 M. care pot fi clasificate în funcţie de natura sau sursa de obţinere a acestora. Codul privind conduita etică şi profesională.Rusovici. probele de audit pot fi : ▬ documentare ▬ vizuale ▬ verbale Proba de audit documentară este cea mai sigură şi se prezintă de regulă sub forma documentelor justificative furnizate de entitate.123.M.1. editura RA Monitorul Oficial. Cerinţele probelor de audit Auditorul are în vedere ca probele de audit pe baza cărora îşi fundamentează opinia să îndeplinească următoarele cerinţe : ▬ Competenţa 89 Auditul financiar 2000.Rusu – Audit financiar. dar şi sub forma documentelor obţinute în mod direct de către auditor sau de către terţi. Proba de audit vizuală este foarte sigură în cazul necesităţii de confirmare a existenţei bunurilor şi mai puţin sigură. 2000.Boulescu. pag. pag. legal organizate şi funcţionează într-un mod corespunzător.2. ▬ proba de audit obţinută din surse interne ale entităţii auditate este credibilă. a) Din punct de vedere al sursei. în cazul necesităţii de a stabili sursa de provenienţă a proprietăţii sau a valorii acestora. ▬ proba de audit provenită de la terţi.

Prin urmare. astfel încât să-i permită argumentarea solidă a opiniei de audit. eficientă şi eficace. comparat cu relevanţa ei se dovedeşte a fi economică. încă din etapa iniţială. adică la caracterul lor imparţial. Pentru determinarea suficienţei. precum şi mărimea nivelului riscului de control. Aprecierea probelor de audit ca suficiente şi adecvate ţine de raţionamentul auditorului care este influenţat de : ▬ evaluarea naturii şi mărimii riscului inerent. când scopurile pentru care a fost produsă 71 . a celei mai potrivite abordări a auditului.. ▬ rezultatele aplicării procedurilor analitice. ▬ evaluarea controlului intern şi a testelor de control. Proba de audit este eficientă atunci când metodele aplicate pentru obţinerea ei au fost rentabile şi eficace. ▬ Caracterul rezonabil Proba de audit rezonabilă reprezintă informaţia care din punct de vedere al costului obţinerii. ▬ rezultatele aplicării probelor de audit. la credibilitatea şi la siguranţa acesteia. auditorul trebuie să-şi fundamenteze concluziile pe probe de audit. ▬ sursa şi credibilitatea probelor de audit ▬ experienţa proprie a auditorului. ▬ metodele de eşantionare. ▬ nivelul materialităţii . De asemenea. auditorul trebuie să definească clar obiectivele auditului şi să decidă asupra unei abordări adecvate. Proba de audit adecvată se referă la calitatea informaţiilor obţinute. atât la nivelul situaţiilor financiare cât şi nivelul soldurilor unor conturi sau categorii de tranzacţii (operaţiuni). ▬ nivelul de organizare şi modul de funcţionare al sistemului de control intern. Economicitatea probei de audit solicită auditorului realizarea obiectivelor auditului cu cel mai mic cost posibil. cantitatea şi tipul probelor de audit sunt determinate în mod hotărâtor de evaluarea riscurilor şi constatărilor pe parcursul acţiunii de audit. ▬ Caracterul relevant Proba de audit relevantă este acea informaţie caracterizată prin pertinenţă. De aceea. încă din faza de planificare. în sensul că susţine elocvent constatările auditului.Proba de audit este competentă când este suficientă din punct de vedere cantitativ şi adecvată din punct de vedere calitativ. sursa şi procedeele folosite pentru obţinerea sa. Credibilitatea sursei şi tipul probei de audit influenţează atât cantitatea necesară de probe de audit cât şi gradul de argumentare al opiniei auditorului. Aceasta se realizează prin evaluarea şi alegerea. Calitatea unei probe de audit depinde de natura. care pot fi de natură diferite sau care provin din mai multe surse. auditorul trebuie să ia în considerare: ▬ materialitatea şi riscul de audit. Această abordare este necesară cu atât mai mult cu cât în activitatea entităţii auditate există puncte slabe sau controversate.

pag. pag.cit. Criterii de evaluare a probelor de audit Cantitatea şi calitatea probelor de audit depind şi de criteriile de evaluare folosite de auditor. 92 93 M.Ghiţă. Aceasta impune auditorului ca în formularea unei concluzii să se sprijine pe probe din diverse surse sau de naturi diferite. ▬ probele de audit documentare sunt mai credibile decât probele verbale. Criteriile de evaluare reprezintă principii sau standarde pe care auditorul le aplică în evaluarea probelor de audit. eficacităţii şi eficienţei în domeniul achiziţiilor.2.V. astfel : ▬ certitudinea sursei unei probe de audit creşte atunci când ea este coroborată cu o altă sursă. Nivelul de încredere al probelor de audit Buna practică recomandă ca la determinarea nivelului de încredere a diferitelor tipuri de probe de audit să se ţină seama de circumstanţele obţinerii lor. pe care le consideră relevante şi importante (mai ales în cazul auditării calităţii gestiunii economico-financiare). auditorul poate stabili criterii de evaluare proprii.susţin constatările.M.57 72 . Auditorul trebuie să deţină probe de audit suficiente şi relevante care să-i susţină constatările. Listele de inventar ale bunurilor unei entităţi furnizează probe solide privind existenţa stocurilor. dar nu oferă o certitudine asupra exactităţii evaluării lor.38 CCR – op.Mareş – op..3. recomandă ca obiectivul auditului să fie împărţit între cele două elemente stabilindu-se criterii de evaluare pentru fiecare element în parte şi criterii de evaluare comune. conform normelor legale în domeniu. În activitatea practică auditorul poate utiliza unul sau mai multe criterii de evaluare. în cazul unui alt criteriu de evaluare. Exemplu.Boulescu. ▬ proba de audit obţinută din surse externe independente şi competente este mai credibilă. Spre exemplu. în cazul aplicării unui criteriu de evaluare a unui element.92 9. care să permită formularea de concluzii şi recomandări asupra celor două obiective ale auditului. De asemenea. precum şi de legislaţia care guvernează activitatea entităţii auditate.93 9.cit. în funcţie de specificul domeniului şi obiectivele auditului.1.. buna practică în domeniu. în cazul în care conducerea entităţii auditate pune la îndoială constatările sau nu este convinsă de realitatea acestora. dar ea poate să nu fie pertinentă. Auditorul trebuie să aibă în vedere că o probă de audit poate fi utilă. decât cea obţinută din interiorul entităţii auditate. dacă auditorul are ca obiectiv exprimarea opiniei privind respectarea de către conducerea entităţii a normelor şi standardelor care reglementează întocmirea şi prezentarea situaţiilor financiare şi concomitent a opiniei privind respectarea principiilor economicităţii.

fie din afara acesteia. până la obţinerea unei informaţii care va elimina acea neîncredere. Intervievarea constă în obţinerea informaţiilor de la persoanele care le deţin. Intervievarea poate lua forma unor întrebări adresate în scris terţilor sau a unor întrebări adresate verbal persoanelor din interiorul entităţii. Scopul principal al auditorului este să formuleze concluzii coerente bazându-se pe probe de audit obţinute prin procedee diferite. Inspecţia constă în examinarea înregistrărilor. Observarea constă în urmărirea unui proces sau a unei proceduri realizate de către alţii. a documentelor sau a imobilizărilor corporale. ▬ proba obţinută direct de auditor de la faţa locului. Utilizarea în bloc a probelor de audit furnizate de diverse surse permite obţinerea unui nivel de încredere mai mare decât în cazul utilizării individuale a fiecărei probe de audit. Inspecţia înregistrărilor şi a documentelor furnizează probe de audit al căror grad de încredere diferă în funcţie de natura şi sursa lor. prin tehnici ca : examinarea. cum ar fi : inspecţia. Confirmarea constă în răspunsul la o intervievare pentru a corobora informaţiile conţinute în înregistrările contabile. calcul şi analiză este mai credibilă decât cea obţinută indirect. Tehnici de obţinere a probelor de audit Procedurile de fond (testele detaliilor tranzacţiilor) iau forma unor metode (tehnici) specifice de obţinere a probelor de audit. În urma intervievării. fie din interiorul entităţii. observaţia. De exemplu. 73 . auditorul trebuie să pună în dubiu credibilitatea acelei probe.3. auditorul obţine confirmarea directă a sumelor de încasat prin consultarea debitorilor.▬ originalul unui document este mai credibil decât copia sa. precum şi de eficacitatea controalelor interne asupra procesării acestora. 9. confirmarea şi calculul. observarea. ▬ probele verbale obţinute au o credibilitate mai mare dacă sunt confirmate în scris. investigarea. Dacă o probă de audit obţinută dintr-o sursă nu concordă cu acea obţinută dintr-o altă sursă. ▬ credibilitatea probelor furnizate din interiorul entităţii auditate creşte în funcţie de calitatea sistemului de control intern. ca de exemplu urmărirea modului în care sunt numărate articolele cu ocazia efectuării inventarului de către personalul entităţii auditate. auditorul poate obţine informaţii pe care nu le deţinea anterior sau informaţii care se coroborează cu probele de audit.

cit.Calculul constă în verificarea acurateţei matematice a documentelor primare şi a înregistrărilor contabile sau a altor calcule. pag. Codul privind conduita etică şi profesională. Procedurile analitice Procedurile analitice constau în analizarea indicatorilor şi a tendinţelor semnificative.95 În general. pag. procedurile analitice sunt utilizate în următoarele scopuri: ▬ de a ajuta auditorul în planificarea naturii. Aplicarea procedurilor analitice pe parcursul etapelor desfăşurării auditului.141.72 74 . duratei şi întinderii altor proceduri de audit.. ▬ studierea legăturilor dintre soldurile conturilor de-a lungul unei perioade date. Procedurile analitice aplicate în etapa de planificare a auditului. sau îi poate 94 95 CAFR-op. ▬ ca proceduri de fond. care fac posibilă verificarea veridicităţii unei cifre din anul curent. care pot confirma cunoştinţele pe care auditorul le-a dobândit deja.L.C. permite identificarea mişcărilor neaşteptate sau a corelaţiilor neobişnuite între informaţiile analizate.. ▬ compararea unor informaţii financiare cu rezultatele anticipate (de exemplu bugete aprobate sau previzionări). incluzând investigarea acelor fluctuaţii şi relaţii care nu sunt consecvente cu alte informaţii relevante sau care se abat de la valorile aşteptate.94 9. Aceasta determină auditorul să recurgă la utilizarea unor proceduri de fond mult mai detaliate decât în mod obişnuit pentru verificarea domeniilor în cauză. ▬ studiul legăturilor dintre informaţiile financiare şi cele non-financiare.cit.Dobroţeanu – op.127 L. Standarde. atunci când utilizarea lor poate fi mult mai funcţională şi eficientă decât testele de detaliu necesare reducerii riscului de nedetectare pentru anumite aserţiuni privind situaţiile financiare şi ▬ ca o revizuire generală a situaţiilor financiare din cadrul etapei de revizuire finală a activităţii de audit96.176 96 Auditul financiar 2000.. a elementelor din perioade contabile anterioare celei raportate.Dobroţeanu.cit. Scopul procedurilor analitice constă în identificarea corelaţiilor şi a tendinţelor de evoluţie a elementelor analizate. 2000. Tehnicile specifice utilizate ca proceduri analitice includ97 : ▬ studierea schimbărilor ce intervin într-o balanţă sintetică şi analitică dată. sprijină eforturile auditorului de înţelegere a mediului de afaceri al clientului. pag. pag.4. Editura Economică. ▬ calcule simple sau serii de calcule care duc la estimarea valorilor unei balanţe sintetice sau analitice sau ale unui post de activ sau pasiv din cadrul bilanţului contabil. scoţând în evidenţă domeniile care comportă un risc ridicat. 97 CCR – op. Camera Auditorilor din România.

Stabilirea acestei valori trebuie să fie fundamentată pe un criteriu de aproximare. în mare măsură o problemă care ţine de raţionamentele auditorilor. Tipurile de proceduri analitice frecvent utilizate constau în: ▬ comparaţii cu situaţiile financiare din exerciţiile anterioare. În fiecare dintre cazuri există un element contabil care trebuie să fie auditat. d) Evaluarea riscului inerent şi a riscului de control..atrage atenţia supra unor cifre neobişnuite sau neprevăzute. în absenţa unor condiţii cunoscute ca fiind contrare. ▬ analiza rapoartelor externe pertinente cum ar fi rapoartele de performanţă sau rapoartele statistice. iar diferitele modalităţi de acţiune vor fi elaborate în concordanţă cu gradul de îndeplinire a acestui criteriu. 98 CAFR-op.cit. ▬ analiza informaţiilor furnizate de indicatorii rezultatelor obţinute de entitate prin raportare la obiectivele de performanţă. Atunci când astfel de controale sunt eficiente. Totodată va fi necesar ca auditorul să ia în considerare testarea controalelor dacă acestea există. auditorii ar trebui să fie în măsură să obţină esenţialul din informaţiile provenite de la conducerea entităţii. ▬ compararea situaţiilor financiare periodice. în ceea ce priveşte exhaustivitatea. pag. în rezultatele procedurilor analitice. precizia şi validitatea datelor produse de sistemul contabil. b) Alte proceduri de audit direcţionate către aceleaşi obiective de audit. rapoartelor şi altor analize provenind de la conducerea entităţii şi care oferă o analiză a rezultatelor exerciţiului în curs cu cele ale exerciţiilor precedente şi cu bugetele şi previziunile exerciţiului în curs. dintre care exemplificăm: ▬ obiectivele procedurilor analitice în măsura în care se poate baza pe rezultatele lor în sensul că : Aplicarea procedurilor analitice se bazează pe ipoteza că relaţiile dintre date există şi se menţin. Esenţa unei proceduri analitice constă în folosirea unei informaţii adiţionale pentru a stabili o valoare „de aşteptat” pentru acel element contabil. c) Precizia cu care rapoartele preconizate ale procedurilor analitice pot fi prevăzute. referitoare la operaţiuni subordonate. Măsura în care auditorii pot utiliza procedurile analitice depinde de un anumit număr de factori. Procedeul de siguranţă pe care auditul îl acordă procedurilor analitice depinde de următorii factori98 : a) Pragul de semnificaţie al elementelor implicate. asupra întocmirii situaţiilor utilizate în aplicarea procedurilor analitice. depinde de scopul propus al procedurii analitice executate şi este. Prezentarea acestor relaţii asigură probe de audit. Gradul de obligativitate cu care aceşti paşi sunt executaţi. auditorul va avea încredere mai mare în credibilitatea informaţiilor şi prin urmare.144 75 . Cel mai adesea.

putem cita următoarele proceduri : ▬ stabilirea procentajului de plăţi efectuate prin raportarea la totalul proiectelor autorizate la plată. înainte de a se încrede în ele. Procedurile analitice utilizate de auditor în procesul de planificare al auditului constau în examinarea : ▬ soldurilor conturilor şi a categoriilor de operaţiuni importante evidenţiate în situaţiile financiare. Procedurile analitice utilizate ca proceduri de fond Atunci când se folosesc proceduri analitice în vederea obţinerii de probe de audit. ▬ statisticilor şi altor informaţii legate de activitatea entităţii. cât şi de existenţa surselor de informare. auditorul trebuie să ţină cont de obiectivul de audit pentru care aceste proceduri sunt aplicate. precum şi rezultatele obţinute prin raportarea acestora la bugetul aprobat şi la obiectivele de performanţă pe care entitatea şi le-a propus. Cu titlu de exemplu. Stabilirea de profiluri constă în desenarea curbei rezultatelor. pentru a face în aşa fel ca acestea să nu fie depăşite). Analiza indicilor poate în egală măsură să evidenţieze tendinţe neliniştitoare. ▬ compararea plăţilor efective pentru fiecare trimestru. pentru a identifica operaţiunile anormale şi fluctuaţiile neaşteptate care necesită o explicaţie. Aceste proceduri ajută auditorul să identifice modificările intervenite în activităţile şi operaţiunile entităţii care pot afecta situaţiile financiare. ▬ bugetelor de venituri şi cheltuieli aprobate ale entităţii. de natura soldurilor conturilor şi operaţiunilor contabile auditate şi de calitatea informaţiilor disponibile. Auditorul trebuie să evalueze procedurile de stabilire a bugetului entităţii. cu cifrele din conturile de execuţie (stabilirea de profiluri – specifică auditorii fondurilor Uniunii Europene). El trebuie mai ales. ▬ previziunilor rezultate pe baza interviurilor cu serviciul financiar şi serviciile operaţionale. Există şi alte proceduri analitice pe care auditorul le poate aplica în faza de planificare.Măsura în care auditorii vor utiliza procedurile analitice în faza de planificare a auditului depinde atât de specificul entităţii şi de complexitatea activităţilor acesteia. Ele trebuie în acelaşi timp să atragă atenţia auditorului asupra aspectelor specifice care necesită o examinare deosebită. pentru a verifica nivelul de execuţie a bugetului Programului (analiza indicilor). 9. plecând de la balanţa sintetică lunară.5. Auditorul trebuie să ţină cont de faptul că procedurile analitice prezintă un grad ridicat de încredere într-un mediu 76 . să ia în considerare presiunile ce pot fi exercitate asupra anumitor servicii pentru respectarea bugetului aprobat şi riscul ca rezultatele să fie manipulate (de exemplu prin deducerea într-o manieră eronată a cheltuielilor între diferitele linii bugetare. spre exemplu: stabilirea de profiluri şi analiza indicilor.

ca procent faţă de cifra verificată. ▬ confirme fiabilitatea informaţiilor utilizate. cu atât diferenţa tolerabilă trebuie să fie mai mică. şansa de a fi eficace pentru furnizarea de probe de audit cu privire la caracterul exhaustiv şi la dimensiunea cifrelor contabile. ele au însă în aceeaşi măsură. Relaţia poate fi înţeleasă luând în considerare următoarele caracteristici: ▬ plauzibilitate – Auditorul trebuie să se asigure că relaţia prezumată este plauzibilă. Acestea constituie etape care trebuie parcurse luând în considerare următoarele aspecte: Fixarea unui nivel de precizie Auditorul trebuie să fixeze un nivel de precizie pentru procedurile analitice. în vederea obţinerii de probe de audit. pag. diferenţă care rămâne acceptabilă pentru necesităţile testului. ▬ evalueze rezultatele. Auditorul trebuie să definească o diferenţă tolerabilă (şi prin aceasta zona de asemănare) pentru o procedură analitică înainte de a stabili o previziune cu privire la soldul contului. Cu cât importanţa acestuia este mai ridicată. În momentul efectuării unui test de previzionare. Diferenţa tolerabilă reprezintă punctul de referinţă în raport cu care rezultatele procedurilor analitice trebuie să fie evaluate. Procedurile analitice nu oferă.76 77 . ▬ identifice toate diferenţele semnificative între soldul contului şi suma previzionată.. Înţelegerea relaţiei Înţelegerea de către auditor a relaţiei între soldul contului previzionat şi alte variabile constituie elementul decisiv pentru eficienţa procedurilor analitice.cit. Câmpul în care se poate situa soldul contului se numeşte zonă de asemănare. testele care presupun previzionarea unei sume susceptibile de a fi folosită în vederea unei comparări prin raportarea la un sold contabil real. Gama de teste de previzionare se poate întinde de la un simplu calcul al soldului unui cont. De exemplu este rezonabil să se presupună că există o relaţie 99 CCR-op. Această precizie este diferenţa maximă între previziunile auditorului şi suma care figurează în conturi. auditorul va trebui să 99: ▬ determine diferenţa maximă acceptabilă prin fixarea unui nivel de precizie acceptabil. ▬ examineze toate diferenţele şi să obţină probe de audit.de control intern puternic (caracterizat prin eficacitatea controalelor interne şi calitatea informaţiilor externe. ▬ calculeze suma prevăzută. la o analiză complexă de regresie. Metoda de calcul a acestei diferenţe tolerabile ia în considerare importanţa soldului contului auditat. Sunt acceptate ca surse de probe de audit pentru efectuarea testelor de control. în mod normal decât dovezi cu privire la legalitatea şi regularitatea operaţiunilor sau la dreptul de proprietate al activelor şi pasivelor incluse în bilanţ. ▬ înţeleagă relaţia dintre soldul contabil şi variabilele utilizate în previzionare.

O diferenţă inferioară celei acceptabile poate fi semnificativă dacă se aplică una din următoarele condiţii : ▬ diferenţa este inferioară diferenţei acceptabile (de manieră exclusiv marginală).între numărul de angajaţi şi costul total al remuneraţiilor. El trebuie să stabilească dacă: ▬ informaţia a fost verificată în cadrul procedurilor de control. ▬ frecvenţa măsurilor – Cu cât sunt mai frecvente măsurile asupra unui ansamblu de variabile. ▬ diferenţa este importantă dacă performanţa se măsoară prin raportarea la un anumit obiectiv. Fiabilitatea informaţiilor utilizate Înainte de a acorda încredere rezultatelor procedurilor analitice utilizate. cu atât creşte calitatea informaţiilor cu privire la relaţia dintre variabile. Un simplu calcul al costurilor remuneraţiilor. Auditorul trebuie să examineze posibilitatea de modificare a relaţiilor. provenind amândouă din aceeaşi sursă. nu este rezonabil să se presupună o relaţie între numărul de angajaţi şi celelalte costuri de funcţionare. pentru a pune la punct procedurile analitice. ▬ informaţia a fost generată în afara serviciului financiar-contabil (de exemplu. bazat pe cifrele auditate în exerciţiile precedente şi modificarea numărului de angajaţi. Procedura este eficace dacă sunt utilizate informaţii obţinute din surse diferite. ▬ coerenţa – Auditorul nu poate pleca de la principul perenităţii relaţiilor observate în trecut. Analiza diferenţelor şi obţinerea probelor de audit 78 . dacă sunt comparate două variabile. sau cel puţin cele principale. Dimpotrivă. ▬ diferenţa poate schimba un excedent în deficit şi viceversa. precum şi creşterile medii ale salariilor nu vor fi relevante atâta timp cât au avut loc schimbări importante în repartizarea angajaţilor în funcţie de nivelurile de salarizare. de o sursă externă). de la un exerciţiu la altul. ▬ diferenţa poate antrena o depăşire a creditelor alocate prin buget. auditorul trebuie să obţină probe pertinente şi rezonabile asupra fiabilităţii informaţiilor utilizate. relaţiile între soldurile conturilor care au fost relativ stabilite în timpul exerciţiilor precedente se pot modifica în urma unor schimbări la nivelul activităţilor. ▬ sistemul utilizat pentru generarea informaţiei a fost supus unor controale interne eficiente. ▬ independenţa surselor de date – Probele de audit provenite din procedurile analitice sunt foarte limitate. ▬ pertinenţă – O anumită variabilă poate fi supusă mai multor influenţe. Astfel. Auditorul trebuie să se asigure că toate aceste influenţe. Identificarea diferenţelor semnificative Diferenţa dintre suma prevăzută şi suma contabilizată este semnificativă dacă depăşeşte diferenţa acceptabilă (altfel spus. previziunea se situează în afara limitei zonei de asemănare). sunt integrate într-un model utilizat pentru previziune.

Toate aceste explicaţii vor fi documentate şi susţinute de probele de audit.Pe măsură ce procedurile analitice pun în evidenţă diferenţe semnificative între sumele prevăzute şi cele contabilizate. Un astfel de caz poate indica prezenţa unei erori semnificative în soldul unui cont sau al unei categorii de operaţiuni. explicaţii ce trebuie să fie cuantificate şi documentate. prin care auditorul face o simplă 100 CCR-op. Auditorul trebuie întotdeauna să analizeze în ce măsură sunt explicate diferenţele semnificative prin erori la nivelul supoziţiilor sau a variabilelor pe care se fundamentează previziunea. Evaluarea rezultatelor Dacă diferenţa nu poate fi explicată sau confirmată de o manieră satisfăcătoare. pag. pentru a obţine asigurarea necesară. Tipuri de proceduri analitice Există trei mari categorii de proceduri analitice : analiza tendinţelor. o abordare de diagnostic. auditorul trebuie în mod normal să efectueze verificări prin sondaje asupra operaţiunilor. ▬ simplificări sau erori în supoziţiile auditorului. în funcţie de cunoştinţele pe care le-a obţinut referitoare la entitatea auditată.80 79 . Este important să nu se acorde nici o încredere procedurilor analitice. analiza indicilor şi analiza predictivă. Auditorul utilizează raţionamentul profesional pentru a decide dacă explicaţiile conducerii sunt acceptate ca probe. auditorul trebuie să solicite explicaţii conducerii entităţii auditate. ▬ variabile importante neintegrate în modelul de previziune. este esenţial ca auditorul să identifice cauzele acestora şi să analizeze explicaţiile obţinute. Auditorul trebuie în egală măsură să se asigure că explicaţiile şi probele de audit obţinute sunt rezonabile şi suficiente. poate considera necesară revizuirea acestui model. dacă diferenţele importante nu pot fi justificate prin explicaţii credibile şi probe de audit. probele de audit necesare şi sursa de la care se pot obţine. Este posibil să se utilizeze. Auditorul trebuie să facă în aşa fel încât toate diferenţele între sumele previzionate şi cele reflectate în evidenţa contabilă să facă obiectul unor investigaţii şi să fie explicate. Dacă auditorul identifică erori sau omisiuni la nivelul modelului de previziune.6..cit. 9.100 Analiza tendinţelor Reprezintă analiza schimbărilor intervenite în poziţia unui cont sau a unei linii a situaţiilor financiare date. în stadiul programării sau în cel al verificării finale. în cursul exerciţiilor financiare luate în considerare. Auditorul trebuie să fie conştient de faptul că diferenţele importante pot apare din următoarele motive : ▬ erori la nivelul sumei contabilizate. În activitatea de cercetare a cauzelor diferenţelor semnificative puse în evidenţă de procedurile analitice.

Analiza indicilor financiari constă în compararea soldurilor conturilor din situaţiile financiare în scopul de a sesiza corelaţiile existente între aceste solduri şi de a contribui la identificarea schimbărilor intervenite în aceste corelaţii într-o anumită perioadă. ▬ analiza cronologică. ca manifestare a tendinţei. cum ar fi analiza de regresie. în funcţie de natura entităţii auditate şi de situaţiile ei financiare. dacă se doreşte compararea de la un exerciţiu la altul a conturilor de încasări şi de cheltuieli la total încasări. Metodele de analiză a indicilor cele mai frecvent utilizate sunt următoarele: ▬ indexarea la bază comună. raportată la pasivele pe termen scurt ale aceleiaşi entităţi pot constitui o măsură utilă a capacităţii sale de acoperire a 80 . ▬ mijloace mobile. auditorul căutând astfel să previzioneze. Analiza indicilor Este metoda care constă în compararea relaţiilor pertinente între cifrele din situaţiile financiare. Anumiţi indici financiari care constau în măsurarea activelor pe termen scurt ai unei entităţi. ▬ comparaţii de la un exerciţiu la altul. Auditorul poate utiliza o gamă largă de indici. Această metodă este utilă în special.comparare a valorii constatate pentru anul în curs cu tendinţa anterioară. rotaţia stocurilor (costul vânzărilor raportat la valoarea stocurilor) şi întârzierea medie de recuperare a creanţelor (creanţe raportate la totalul vânzărilor pe credit) constituie trei indici importanţi examinaţi în mod obişnuit într-o societate comercială. în scopul de a determina dacă această valoare se diferenţiază. ▬ analiza indicilor financiari. În vederea confirmării poate fi utilizată o abordare predictivă. Această metodă are ca rezultat izolarea relaţiilor normale sau stabile (pe o anumită perioadă) care există între soldurile conturilor. ▬ tehnici cu variabile multiple. Există un anumit număr de tehnici de analiză a tendinţelor. o valoare pentru anul în curs. Marja beneficiului brut (rezultat raportat la vânzări). Metodele grafice şi analizele de la un exerciţiu la altul sunt convenabile mai ales pentru stadiile de pregătire şi de verificare finală a acţiunii de audit. ▬ mijloace de ponderare. Indexarea la o bază comună constă în compararea posturilor de intrări şi de ieşiri cu totalul posturilor de intrări sau a posturilor din bilanţ cu totalul activelor. după cum urmează : ▬ metode grafice. Spre exemplu: compararea dobânzilor percepute sau vărsate cu împrumuturile. Cercetarea relaţiilor existente între soldurile conturilor poate ajuta auditorii să înţeleagă informaţiile conţinute în situaţiile financiare. bazându-se pe tendinţă. Analiza indicilor se dovedeşte utilă în special dacă aceştia pot fi calculaţi pentru un număr suficient de ani care să permită astfel repararea şi evaluarea corectă a tendinţelor.

Auditorul poate folosi tehnici simple de modelare sau metode statistice mai complexe pentru a elabora o previziune. în funcţie de natura şi calitatea informaţiilor disponibile. prin identificarea problemelor semnificative ce trebuie să fie luate în considerare în timpul auditului. sunt calculate folosind aceleaşi practici contabile. iar informaţiile obţinute pot fi utile şi în planificarea auditărilor pentru anii următori.obligaţiilor pe termen scurt şi pot atrage atenţia asupra problemelor de lichiditate. 81 . utilizarea procedurilor analitice dau posibilitatea auditorului să ofere entităţii auditate recomandări asupra activităţii acestuia. dar în care procedurile analitice pot fi eficiente. cum ar fi: sumele cu valori semnificative. Ele sunt deseori capabile să pună la dispoziţie probe de audit concrete într-o manieră mai eficientă decât o fac testele de detaliu. Există anumite situaţii (cum ar fi auditarea prezumţiei de exhaustivitate) în care testele de detaliu sunt incapabile să ofere asigurarea necesară. ca sursă de asigurare concretă şi ca parte a verificării finale a situaţiilor financiare. elaborarea unei previziuni de valoare. ▬ indicele se presupune a fi relativ stabil de la un exerciţiu la altul. ▬ luarea în considerare a unor indicatori previzionali pertinenţi. Analiza indicilor poate fi o tehnică eficientă dacă sunt îndeplinite următoarele condiţii : ▬ indicii care se compară sunt calculaţi folosind aceeaşi metodologie. Cu toate acestea. Procedurile analitice sunt eficiente dacă se bazează pe o bună cunoaştere a activităţii entităţii. creşteri sau descreşteri în conturile bilanţiere şi schimbări în relaţiile dintre datele din situaţiile financiare. procedurile analitice ajută auditorul pentru direcţionarea atenţiei acestuia către zonele cu risc potenţial. Există avantaje semnificative pentru folosirea procedurilor analitice în faza de planificare a acţiunii de audit. ▬ cifrele diferitelor operaţiuni sau ale diferitelor solduri care intră în competenţa indicilor ce se compară. Analiza predictivă este în mod obişnuit procedura analitică cea mai eficientă.Mai mult. fundamentată pe înţelegerea relaţiilor plauzibile existente. ▬ omiterea indicatorilor previzionali non-pertinenţi. Analiza predictivă Reprezintă o procedură analitică care utilizează calcule sau serii de calcule ce permit prin utilizarea unor informaţii financiare şi de exploatare pertinente. În această fază. Utilizarea procedurilor analitice în faza de programare a acţiunii de audit ajută auditorul să determine propria abordare. ▬ utilizarea unor informaţii de exploatare non-financiare pertinente alături de informaţii externe sau de informaţii pertinente. eficienţa ei depinde de următorii factori : ▬ caracterul plauzibil al relaţiilor identificate.

În cadrul unui sistem contabil de dimensiuni mici.141 82 . În situaţiile în care se urmăreşte obţinerea unei asigurări concrete. în care sistemul de control intern a fost testat şi a fost stabilit ca eficient.Utilizarea procedurilor analitice în faza de raportare oferă auditorului posibilitatea de a constata dacă situaţiile financiare corespund cunoştinţelor obţinute despre activitatea entităţii auditate. procedurile analitice nu sunt utilizate ca unic suport pentru obţinerea siguranţei în audit. este necesară utilizarea unei proceduri analitice de modelare. luare în considerare a următoarelor relaţii: ▬ între elemente ale informaţiilor financiare care sunt de aşteptat să se conformeze unui model previzionat.101 Auditorul poate considera că este necesar să efectueze mai multe proceduri analitice. o procedură analitică comparativă poate să ofere un nivel acceptabil de probe de audit. Este de remarcat faptul că în mod normal. în cadrul fiecărei etape a auditului. din bugetele aprobate şi previzionări. cum ar fi cele referitoare la deprecierea costurilor pentru anul în curs. în paralel. chiar şi în absenţa unei testări a sistemului de control. o siguranţă concretă asupra funcţionării 101 CAFR-op.cit. Pentru aplicarea procedurilor de mai sus pot fi folosite diferite metode care variază de la simple comparaţii la analize complexe şi care folosesc tehnici statistice avansate. Procedurile analitice includ. ▬ rezultate anticipate ale entităţii. ▬ informaţii din domenii economice similare. Alegerea de către auditori a procedurilor analitice. ▬ între informaţiile financiare şi informaţii non-financiare relevante. În scopul pregătirii sau planificării activităţii de audit este suficient să se folosească o procedură analitică comparativă. o procedură analitică comparativă poate oferi siguranţa necesară. Procedurile analitice includ consideraţii informaţiilor financiare ale entităţii. cum ar fi : din compararea ▬ informaţii comparabile din perioadele precedente. ▬ estimări predictive pregătite de către auditori. bazat pe experienţa entităţii. pentru a colecta probe de audit necesare. metodelor şi nivelului de aplicare ala cestora constituie o problemă de raţionament profesional. o cifră de cheltuieli poate fi subiectul unei comparări separate cu prevederile bugetului aprobat şi cu cifrele anilor anteriori. acolo unde procedura analitică reprezintă sursa principală de obţinere a probelor de audit concrete. Procedurile analitice pot fi aplicate situaţiilor financiare consolidate ale entităţii. pag. în faza de planificare. de asemenea. este preferabil ca auditorul să obţină. Pe de altă parte. situaţiilor financiare ale componentelor (divizii sau filiale) şi elementelor individuale ale informaţiilor financiare.. De exemplu.

să fie complet. obiectiv. convingător.212 83 . fie standardele şi practicile naţionale relevante.102 102 CAFR-op.controlului intern sau să fie în măsură să ia în considerare un risc foarte scăzut de eroare semnificativă. pag. Această revizuire şi evaluare implică luarea în considerare a faptului dacă situaţiile financiare au fost întocmite în conformitate cu Cadrul general de raportare financiară acceptată. astfel încât să faciliteze înţelegerea lui de către cititor. Notiuni introductive La finalizarea fiecărei activităţi de audit auditorul trebuie să revizuiască şi să evalueze concluziile ce rezultă din probele de audit ca bază pentru exprimarea unei opinii asupra situaţiilor financiare auditate care vor fi inscrise intr-un raport de audit.1. Conţinutul raportului de audit trebuie să respecte următoarele cerinţe: să fie uşor de înţeles şi lipsit de ambiguitate. concis şi uniform.cit. CAPITOLUL X – CONCLUZIILE AUDITULUI ŞI RAPORTAREA 10. ce ar putea fi Standardele Internaţionale de Contabilitate. să cuprindă numai informaţii susţinute de probe suficiente şi relevante.. exact.

Uşor de înţeles Formularea conţinutului raportului de audit trebuie să fie simplă pentru a fi accesibilă celor cărora li se adresează. pag.În rapoartele de audit pe care le întocmesc. În anumite situaţii. suficiente şi pertinente.2. Totodată. În situaţia în care se utilizează termeni tehnici specifici. poate fi utilă menţionarea modului de colectare a probelor de audit.87 84 . respectând regimul documentelor cu caracter secret şi care conform reglementărilor în vigoare. O inexactitate apărută în raportul de audit poate crea dubii asupra validităţii întregului raport de audit şi poate sustrage atenţia de la esenţa raportului. al căror conţinut este general acceptat.cit. Lipsit de ambiguitate Auditorul se va asigura că opinia (constatările lui) este exprimată cu acurateţe şi nu lasă loc de interpretări. În acest sens se recomandă utilizarea de formulări standard. prezintă constatările rezultate şi formulează concluzii şi recomandări cu privire la măsurile ce urmează a fi luate în legătură cu situaţiile financiare auditate. în măsura în care subiectul o permite. acestea trebuie să fie clar definite într-un glosar de termeni.. Complet Raportul de audit trebuie să cuprindă toate informaţiile necesare pentru a satisface obiectivele auditării. evidenţiate şi în dosarele de lucru ale auditorilor şi care totodată să demonstreze corectitudinea şi rezonabilitatea concluziilor şi a constatărilor prezentate. De asemenea raportările inexacte pot prejudicia credibilitatea instituţiei care a realizat raportul de audit. Cuprinde numai constatări susţinute de probe suficiente şi relevante. auditorii îşi exprimă opinia de audit asupra situaţiilor financiare auditate. Exact Raportul de audit trebuie să cuprindă probe de audit reale. nu se vor anexa rapoartelor de audit cu caracter public. Obiectiv 103 CCR-op. abrevieri sau acronime. Este esenţial ca opinia de audit să fie susţinută de probe care să justifice concluziile la care s-a ajuns. Prezentarea corectă presupune: descrierea cu acurateţe a sferei de cuprindere a auditului şi a metodologiei de audit aplicată. Cerinţele raportului de audit Caracteristicile raportului de audit trebuie să asigure acestuia conformitatea cu standardele de raportare. în vederea asigurării înţelegerii adecvate şi corecte a aspectelor prezentate şi să întrunească cerinţele prevăzute în legătură cu conţinutul acestuia. La elaborarea unui raport trebuie să se utilizeze un limbaj cât mai clar şi simplu. raportul de audit poate avea anexate situaţiile financiare care au făcut obiectul auditului.103 10.

op. fac raportul mai uşor de înţeles. Dacă auditorii au relaţii sau interese legate de entitatea auditată. Standardele internaţionale definesc raportul de audit ca fiind documentul în care auditorii îşi exprimă opinia asupra situaţiilor financiare elaborate de entitatea auditată.O referite la standardele internaţionale de audit sau la standardele naţionale de audit relevante. acurateţea şi precizia explicării faptelor şi a formulării concluziilor este esenţială pentru claritatea şi înţelegerea raportului. Convingător Informaţiile prezentate în raportul de audit trebuie să fie suficiente pentru a convinge utilizatorii acestora de realitatea constatărilor. când situaţia o permite se pot utiliza mijloace vizuale (tabele.1.Paragraful referitor la aria de aplicabilitate (în care se prezintă natura unui audit) 4.Semnătura auditorului 104 Standard de audit nr.Credibilitatea unui raport de audit este semnificativ mai mare în cazul în care probele de audit sunt prezentate într-o metodă imparţială.4. 4. Claritate Organizarea reală a materialului. ce conţine o prezentare a opiniei privind situaţiile financiare 4. grafice) pentru clarificarea şi sintetizarea unor materiale complexe) Concis Raportul de audit trebuie să fie concis şi să cuprindă concluzii şi recomandări care să se sprijine pe probe de audit.Identificarea situaţiilor financiare auditate 3.6.Paragraful de deschidere sau introductiv 3.1. de rezonabilitatea concluziile şi de beneficiul implementării recomandărilor.Paragraful referitor la opinie. prezentate de regulă sub următoarea formă104: 1.212 85 .3.5. 700 – CAFR. Forma şi conţinutul raportului de audit Raportul de audit cuprinde următoarele elemente de bază.2. precum şi responsabilitatea auditorului.Data raportului 4.3. 10.. Structurarea raportului pe capitole şi utilizarea de titluri.Titlu 2. De asemenea.2.Adresa auditorului 4.Cui se adresează 3.O declaraţie privind responsabilitatea conducerii entităţii. 4.O prezentare a raportului de audit efectuat 4.cit. vor exista suspiciuni asupra independenţei şi obiectivităţii acestora. pag.

raportul este adresat fie acţionarilor. pag. 2.Mareş – op. precum şi determinarea principiilor şi metodelor contabile corespunzătoare utilizate în pregătirea situaţiilor financiare.. cu scopul de a exprima o opinie asupra lor. Poate fi adecvată utilizarea în titlu a termenului „Auditor independent” pentru a face o distincţie între raportul de audit şi alte rapoarte ce ar putea fi elaborate de către alte persoane.Boulescu. Situaţiile financiare constituie declaraţii ale conducerii. 1. precum şi o declaraţie privind faptul că responsabilitatea auditorului este de a exprima o opinie asupra situaţiilor financiare pe baza auditului. Cui se adresează Raportul de audit trebuie să fie adresat în conformitate cu condiţiile prevăzute în angajament şi în reglementările legale.cit. cum ar fi cele întocmite de către persoane din conducerea entităţii. Responsabilitatea 105 M. responsabilitatea auditorului este de a acredita aceste situaţii financiare. -criterii de acreditare cu relevanţă semnificativă: -protejarea intereselor financiare ale Comunităţii Europene. În cazul unor audituri externe efectuate de instituţia supremă de audit – Curtea de Conturi a României. deoarece aceasta contribuie la îmbunătăţirea gradului de înţelegere al cititorului. Paragraful de deschidere sau introducere Raportul de audit trebuie să identifice situaţiile financiare ale entităţii care a fost auditată. Aceste situaţii financiare sunt responsabilitatea conducerii societăţii.____ al societăţii DELTA la data de 31 decembrie 200x. fie consiliului de administraţie al societăţii comerciale pentru care se face auditul situaţiilor financiare. În general. Titlul Raportul de audit trebuie să aibă un titlu corespunzător. raportul de audit va face referire la procedurile referitoare la : -asigurarea conformităţii cu Acordul Multianual de Finanţare.204 86 . Consiliul de Administraţie. este : „…am efectuat auditul bilanţului anexat la pagina nr. sau rapoarte întocmite de către alţi auditori ce nu trebuie să îndeplinească aceleaşi cerinţe etice ca un auditor independent.M.105 3.V. În contrast. inclusiv data şi perioada acoperită de situaţiile financiare.Este recomandată o asemenea uniformitate privind forma şi conţinutul raportului de audit. Întocmirea unor astfel de situaţii.Ghiţă. raportul de audit se adresează Parlamentului. impune din partea conducerii efectuarea estimărilor şi raţionamentelor contabile semnificative. Se precizează că pentru auditarea fondurilor alocate de Uniunea Europeană. care a solicitat astfel de audituri. Exemplu: un model de ilustrare a acestor probleme într-un paragraf de deschidere (introductiv). precum şi contul de profit şi pierdere şi situaţia fluxurilor de numerar aferente pentru anul încheiat. În cadrul raportului de audit trebuie să fie inclusă o declaraţie asupra faptului că situaţiile financiare revin în responsabilitatea conducerii entităţii. precum şi la identificarea situaţiilor neobişnuite când acestea apar.

204 87 . Un audit include examinarea.107 O exemplificare a acestei probleme referitoare la aria de aplicabilitate poate fi următoarea : „Am efectuat acest audit în concordanţă cu Standardele Internaţionale de Audit. respectiv dacă oferă o imagine fidelă sau dacă prezintă în mod corect. editura Economică.V. sub toate aspectele semnificative” sunt echivalente.124. a probelor ce susţin sumele din situaţiile financiare ţi situaţiile prezentate.Mareş-op. 2003 108 CAFR-op. Paragraful referitor la aria de aplicabilitate În acesta se prezintă natura unui audit cu referire la standardele internaţionale de audit sau la standardele naţionale de audit relevante. pag.214 M.cit.cit.Boulescu – Auditul financiar.Ghiţă.. conform unui cadru general de raportare financiară şi atunci când este cazul. faptul că 106 107 CAFR-op.. precum şi evaluarea prezentării generale a situaţiilor financiare. conform cerinţelor statutare. pe bază de teste. În ambele cazuri aceşti termeni indică. Un audit include.. sub toate aspectele semnificative. M. ▬ evaluarea estimărilor semnificative făcute de către conducere la întocmirea situaţiilor financiare.106 4.109 Termenii folosiţi pentru exprimarea opiniei auditorului sunt: „oferă o imagine fidelă” sau „prezintă în mod concret. evaluarea principiilor contabile folosite şi estimările semnificative făcute de către conducere. ▬ evaluarea principiilor contabile folosite la întocmirea situaţiilor financiare. pag. În raportul de audit trebuie arătat că auditul efectuat include: ▬ examinarea pe bază de teste a probelor pentru susţinerea sumelor din situaţiile financiare şi a altor informaţii prezentate. „Aria de aplicabilitate” a unui audit se referă la procedurile de audit considerate necesare pentru a atinge obiectivul auditat. Considerăm că auditul nostru oferă o bază rezonabilă pentru opinia noastră”. Repere normative naţionale. de asemenea. pag. printre altele. ▬ evaluarea prezentării generale a situaţiilor financiare şi să includă o declaraţie a auditorului asupra faptului că auditul conferă o bază rezonabilă pentru opinie.noastră constă în exprimarea unei opinii asupra situaţiilor financiare pe baza auditului efectuat”.Boulescu.215 109 M.1. Paragraful referitor la opinie Raportul de audit trebuie să conţină în mod clar opinia auditorului asupra situaţiilor financiare. pag.cit.108 4. Aceste standarde solicită planificarea şi efectuarea auditului în vederea obţinerii unei asigurări rezonabile că situaţiile financiare nu conţin erori semnificative. Raportul trebuie să includă o declaraţie asupra faptului că auditul a fost planificat şi desfăşurat pentru a se obţine o asigurare rezonabilă asupra situaţiilor financiare şi că acestea nu conţin erori semnificative. declarând că auditul a fost efectuat în conformitate cu standardele de audit.

Prin aceasta este informat cititorul că auditorul a analizat efectul asupra situaţiilor financiare şi asupra raportului privind evenimentele şi tranzacţiile cunoscute de auditor.auditorul are în vedere acele aspecte ce sunt semnificative în contextul situaţiilor financiare. deoarece firma este cea care îşi asumă responsabilitatea pentru audit. situaţiile financiare oferă o imagine fidelă a poziţiei financiare a societăţii la data raportării. conform Standardelor de audit 700 „Raportul auditorului asupra situaţiilor financiare” cere ca auditorii să specifice în raportul lor dacă sunt respectate sau nu standardele de audit.C. împreună cu motivele abaterii de la acestea.L. 110 111 L. în concordanţă cu cadrul general de raportare financiară stabilit.112 4. de regulă.Boulescu-op. În raportul auditorului se exprimă o opinie fără rezerve. în concordanţă cu reglementările în vigoare. auditorul nu trebuie să dateze raportul înainte de data la care situaţiile financiare sunt semnate sau aprobate de către conducere.cit. utilizând expresia cum ar fi: „în concordanţă cu (se indică Standardele Internaţionale de Contabilitate sau standardele naţionale relevante)”. o reprezintă datarea acestuia la data când s-a încheiat auditul.110 De asemenea. în numele firmei. Data raportului O condiţie foarte importantă a raportului de audit. că orice modificări ce apar în principiile contabile sau în metodele de aplicare a acestora. Deoarece responsabilitatea auditorului este de a întocmi rapoarte asupra situaţiilor financiare intocmite şi prezentate de către conducere.. au fost determinate şi prezentate corespunzător în situaţiile financiare. şi care s-au produs până la acea dată.4.111 4. în opinia auditorului. O opinie fără rezerve indică de asemenea în mod implicit. De asemenea.215 112 M.125 88 .309 CAFR-op.. de regulă. în numele firmei de audit. (necalificată) atunci când auditorul ajunge la concluzia că situaţiile financiare prezintă o imagine fidelă (sau prezintă în mod concret sub toate aspectele semnificative).6. Raportul se semnează de auditor. pag. Această cerinţă este necesară pentru a oferi siguranţa că auditul a fost efectuat în acord cu standardele stabilite.Dobroţeanu. pag.cit.cit. pentru a aviza cititorul asupra contextului în care este exprimată „fidelitatea”. opinia auditorului trebuie să indice cadrul general în baza căruia au fost întocmite situaţiile financiare. precum şi efectele acestora. Semnătura auditorului Raportul de audit este semnat. este oraşul în care se află biroul auditorului ce are responsabilitatea efectuării auditului.Dobroţeanu-op. a rezultatelor activităţii şi a fluxurilor de numerar pentru perioada auditată. pe fiecare pagină.5.. în raport trebuie să se menţioneze un anumit amplasament care. Adresa auditorului – este un element de mare importanţă. Concluzionând: Raportul de audit trebuie să stabilească dacă. 4. pag.

un raport de audit. 113 114 CAFR-op. 2003 pag. Considerăm că auditul nostru constituie o bază rezonabilă pentru opinia noastră. fără rezerve: (necalificată) Raport al auditorului (Destinatar) Subsemnaţii Popescu Ion şi Marinescu Marin. _ si Nr.cit.Se prezintă în continuare pentru ilustrare. evaluarea principiilor contabile folosite şi estimările făcute de către conducere. În opinia noastră. precum şi situaţia fluxurilor de numerar pentru anul încheiat. sub toate aspectele semnificative”. opinia auditorului este prezentată în format standard. pag. Termenii folosiţi pentru exprimarea opiniei auditorului sunt: „oferă o imagine fidelă” sau „prezintă în mod corect.217 CCR Manual de Audit Financiar si Rgularitate Buc. am auditat bilanţul anexat ___ al societăţii DELTA la data de 31 decembrie 200x.114 Auditorii îşi vor exprima opinia. Responsabilitatea pentru aceste situaţii financiare revine conducerii societăţii. auditori financiari activi membri ai camerei Auditorilor Financiari din România cu carnetul Nr. Auditul nostru a fost desfăşurat în concordanţă cu standardele de audit._. sunt întocmite sub toate aspectele semnificative în conformitate cu reglementările în vigoare. 75 89 . situaţia contului de profit şi pierdere aferentă. Auditor Data________ Adresa113 10. pentru a constatat dacă acestea nu conţin declaraţii eronate semnificative. a probelor de audit ce susţin sumele şi informaţiile prezentate în situaţiile financiare. Responsabilitatea noastră este de a prezenta o opinie asupra acestor situaţii financiare în baza auditului efectuat. Conform standardelor internaţionale. incluzând elementele de bază stabilite mai înainte şi prezentat mai sus. Un audit include examinarea. Opinia de audit Opinia de audit trebuie să stabilească dacă situaţiile financiare oferă o imagine fidelă.4. de asemenea. precum şi evaluarea prezentării generale a situaţiilor financiare. Un audit include. pe bază de teste. situaţiile financiare prezintă o imagine fidelă (sau prezintă în mod corect. Acest tip de raport ilustrează modul de prezentare a unei opinii. bazată pe probe de audit cu privire la : ▬ existenţa de erori materiale în situaţiile financiare auditate. sub toate aspectele semnificative) poziţia financiară a societăţii la 31 decembrie 200x şi a rezultatelor din exploatare precum şi a fluxurilor de numerar pentru anul încheiat în conformitate cu … Standardele Internaţionale de Contabilitate… şi sunt în conformitate cu … Standardele naţionale şi politicile contabile relevante. Aceste standarde cer planificarea şi efectuarea auditului pentru a obţine o asigurare rezonabilă asupra situaţiilor financiare.

dar conţinutul opiniei va trebuie să indice fără ambiguitate.▬ respectarea standardelor contabile de raportare financiară. Opinia necalificată/favorabilă Acest tip de opinie este exprimat de auditor când s-a ajuns la concluzia că: a) situaţiile financiare au fost întocmite cu respectarea principiilor şi politicilor contabile aplicabile şi oferă sub toate aspectele materiale. opinia auditorului este prezentată în format standard. deoarece există 115 CAFR. o imagine fidelă şi reală asupra operaţiilor financiare ale entităţii. Opinia are în vedere situaţiile financiare în ansamblul lor. Opinia oferă utilizatorului raportului o apreciere de ansamblu asupra domeniului auditat. b) situaţiile financiare reflectă cu fidelitate poziţia financiară a entităţii auditate. Tranzacţiile financiare s-au efectuat în conformitate cu prevederile şi reglementările legale în vigoare. Declaraţia auditorului va exprima că situaţiile financiare nu sunt conforme cu standardele şi reglementările aplicabile. dacă sunt sau nu rezerve. Standard Nr. Opinia contrară (nefavorabilă) Când auditorul nu poate exprima o opinie asupra ansamblului situaţiilor financiare din cauza dezacordului profund ce-l împiedică să formuleze o opinie cu rezerve. acesta refuză exprimarea unei opinii cu rezerve asupra situaţiilor financiare. Opinia calificată (cu rezerve) Această formă a opiniei este exprimată atunci când : Auditorul are îndoieli sau nu este de acord cu unul sau mai multe elemente ale situaţiilor financiare care sunt materiale (au importanţă semnificativă) dar nu sunt fundamentale pentru buna înţelegere a situaţiilor financiare.220 90 . ▬ respectarea legalităţii şi regularităţii tranzacţiilor şi a operaţiunilor financiare. nu conferă o imagine fidelă şi reală şi va menţiona cu claritate toate motivele dezacordului Refuzul de a formula o opinie (imposibilitatea de a exprima o opinie) Auditul exprimă acest tip de opinie atunci când se află în imposibilitatea de a formula o opinie asupra ansamblului situaţiilor financiare. Termenii utilizaţi depind de cadrul juridic specific domeniului auditat. pag. Cit. 218. 700 op. specificând clar şi precis elementele cu care auditorul nu este de acord sau pe care le consideră îndoielnice şi care l-au determinat să exprime o opinie cu rezerve. ceea ce conduce la evitarea unei detalieri excesive. Conform standardelor internaţionale. Principalele tipuri de opinie115 ▬ opinie necalificată/favorabilă – fără rezerve ▬ opinie calificată/opinie cu rezerve ▬ opinia contrată (defavorabilă) ▬ refuzul de a formula o opinie (imposibilitatea de a exprima o opinie). acestea exprimă o opinie calificată sau o opinie cu rezerve. Opinia se exprimă în termeni care indică un rezultat nesatisfăcător asupra unor aspecte ale auditului. c) toate informaţiile de importanţă semnificativă cu privire la situaţiile financiare sunt corect menţionate.

În raportul său. ▬ conducerea nu pune la dispoziţia auditorului informaţiile ce-i sunt necesare. ▬ constituirea de provizioane insuficiente pentru deprecierea stocurilor.etc. „Dezacordul asupra politicilor contabile – Metoda contabilă necorespunzătoare – Opinie calificată” : Am auditat bilanţul anexat la societăţii DELTA la 31. 116 A. auditorul trebuie să exprime o opinie calificată (cu rezerve) sau o opinie contrară.cit.S. Atunci când există o limitare a ariei de aplicabilitate a activităţii auditorului ce necesită exprimarea unei opinii cu rezerve sau imposibilitatea exprimării unei opinii. situaţia contului de profit şi pierdere precum şi situaţia fluxurilor de numerar pentru anul încheiat. Responsabilitatea pentru aceste situaţii revine conducerii societăţii. În acest caz. Dezacordurile cu conducerea entităţii pot apărea din . acesta va specifica clar că se află în imposibilitatea de a exprima o opinie şi va preciza clar toate elementele de incertitudine. auditorul renunţă să exprime o opinie. pag. raportul de audit trebuie să prezinte limitarea şi să indice posibilele ajustări ale situaţiilor financiare ce ar putea fi determinate ca fiind necesare dacă nu ar fi existat limitarea. metodele de aplicare a acestora sau adecvarea prezentării informaţiilor în situaţiile financiare. 116 etc. În cazul în care aceste dezacorduri sunt semnificative pentru situaţiile financiare.Rusovici.Rusu-op. alta decât aceea favorabilă – necalificată.12..inexactităţi în situaţia financiară sau limitarea ariei de cuprindere a auditului îl împiedică să obţină suficiente probe pentru a susţine o opinie cu rezerve. Exemplu: ▬ conducerea refuză să aplice unele principii şi proceduri ale contabilităţii. Auditorul trage concluzia că efectele potenţiale care decurg din lipsa probelor sunt atât de materiale (semnificative) încât situaţiile financiare în ansamblul lor ar putea prezenta eronat poziţia financiară a entităţii auditate.F.197 91 . ▬ erori în clasificarea terţilor cum ar fi : clienţi incerţi ca clienţi obişnuiţi. creanţelor. ▬ încălcarea principiului independenţei exerciţiului. Dezacordul cu conducerea Auditorul poate să nu fie de acord cu conducerea cu privire la aspecte cum ar fi: acceptabilitatea politicilor contabile selectate. Exemplificăm mai jos situaţii ce conduc la o opinie.Cojoc.200x. Am desfăşurat auditul în concordanţă cu standardele de audit. ▬ stocuri ce au fost supraevaluate sau subevaluate din cauza unor erori (greşeli) în calcularea costurilor. Modul de ilustrare a acestor aspecte poate fi prezentat astfel : De altfel este în conformitate cu standardele internaţionale cap. Responsabilitatea noastră este de a prezenta o opinie asupra acestor situaţii financiare în baza auditului efectuat. ▬ conducerea nu este de acord să solicite confirmări din partea terţilor.

la care statul sau o unitate administrativ-teritorială este acţionar majoritar cu personalitate juridică. societatea comercială. nu este în concordanţă cu Standardele Internaţionale de Contabilitate. de informare a terţilor este realizat în vederea protejării patrimoniului şi asigurării credibilităţii informaţiei. ce în opinia noastră. instituţia publică. care utilizează/administrează fonduri publice şi/sau patrimoniu public. Controlul informaţiei financiare având utilitate internă (conducerea şi gestionarea întreprinderii) şi externă. Această cunoaştere globală a întreprinderii permite determinarea de către auditor a contextului în care evoluează întreprinderea: cadrul juridic. în scopul satisfacerii criteriilor stabilite. situaţiile financiare prezintă o imagine fidelă (sau prezintă în mod corect. fiscal.222 92 . precum şi a fluxurilor de numerar pentru anul încheiat. etc. compania/societatea naţională. în conformitate cu Standardele Internaţionale de Contabilitate şi Standardele naţionale relevante. cu excepţia efectului asupra situaţiilor financiare al problemei la care s-a făcut referire în paragrafele anterioare. iar pierderea anuală şi deficitul cumulat trebuie să crească cu ____ şi respectiv ____. În opinia noastră. în situaţiile financiare nu a fost prezentată nici o amortizare practică.cit. social. sub toate aspectele semnificative) poziţia societăţii la 31 decembrie 200x şi a rezultatelor din exploatare. Toate misiunile de audit financiar încep cu o cunoaşterea globală a întreprinderii ce urmează a fi auditată.. regia autonomă. Provizionul pentru anul încheiat la 31 decembrie 200x trebuie să fie de _____ calculat pe baza metodei liniare de amortizare. pag. Prin urmare. Obiectivele generale urmărite de auditul financiar sunt118: 117 CAFR-op.117 CAPITOLUL XI – OBIECTIVELE AUDITULUI FINANCIAR URMĂRITE ÎN CADRUL ENTITĂŢILOR PUBLICE Entitatea publică reprezintă autoritatea publică.În opinia noastră. activele fixe trebuie reduse cu amortizarea cumulată de _____ lei. datorită efectelor aspectului discutat în paragrafele precedente situaţiile financiare nu prezintă o imagine fidelă (sau nu prezintă în mod fidel) o poziţie financiară a societăţii la 31 decembrie 200x precum şi a rezultatelor din exploatare şi a fluxurilor de numerar pentru anul încheiat la data respectivă în conformitate cu Standardele şi practicile naţionale de contabilitate. Conform celor prezentate în Nota X la situaţiile financiare. folosind ratele anuale de 5% pentru clădiri şi 20% pentru echipamente.

2. stabilirea modului de organizare a controlului intern cu principalele forme. controlulului financiar preventiv. organizarea administrativă şi contabilă. 18. imobilizarea de fonduri în debitori şi clienţi neîncasaţi. stabilirea naturii veniturilor realizate şi destinaţia care a fost dată acestora. 12. frecvenţei şi naturii pagubelor materiale şi a ritmului de recuperare. organizarea generală. avansuri acordate furnizorilor pentru prestările de servicii sau livrări de bunuri materiale nelivrate la termenul din contract. practici contabile. 3. 8-12 119 ibidem 93 .1. creditorilor. stabilirea gradului de acoperire a cheltuielilor. colaborarea care este între conducerea economică şi cea tehnică şi natura raporturilor respective de consultare şi luare în considerare de subordonare a aparatului economic. organizarea şi ţinerea evidenţei contabile. dinamica şi structura debitorilor. conform bilanţurilor anuale şi balanţelor de verificare lunare 15. de ignorare. 14. existenţa garanţiilor pentru împrumuturile şi creditele obţinute sau acordate de întreprindere. 7. tehnic-operative a bunurilor materiale şi băneşti. 11. 17. 13. stabilirea profitului net şi a destinaţiilor acestuia propuse de Adunarea Generală conform dispoziţiilor legale. 16. 6. 118 Greceanu – Cocoş Virginia – Practica auditului la instituţiile publice şi legislaţia utilă. furnizorilor de la începutul anului până la sfârşitul anului. 5. Editura Societatea „Adevărul” Bucureşti. cunoaşterea legislaţiei financiar-contabile de către aparatul de conducere şi cel executiv. determinarea concluziilor organelor de control specializate asupra activităţii financiar-contabile şi de gestiune. stabilirea naturii activităţii. stabilirea existenţei şi structurii bugetului de venituri şi cheltuieli119. controlulului financiar de gestiune şi auditul intern şi circuitul documentelor primare. 1997. 10. determinarea valorii. pag. 9. structura întreprinderii. respectarea legalităţii la acordarea drepturilor băneşti de orice fel. 4. respectarea legalităţii la achiziţionarea de bunuri materiale şi de realizare a investiţiilor. particularităţile sectorului. stocuri de materiale sau mijloace fixe mari care nu au mişcare. surselor proprii şi natura lor. 8. efectuarea inventarierii patrimoniului şi a controlului financiar intern de gestiune a controlului lunar a operaţiunilor băneşti ce se efectuează prin casă. stabilirea principalelor destinaţii ale cheltuielilor pe subcapitole şi grupate în funcţie de sursa de finanţare avută în vedere a fi folosită.

22. solvabilitate. determinarea elementelor asupra cărora trebuie concentrată acţiunea: ▬ activităţi ce se repetă (producţie/distribuţie) ▬ conturile semnificative care prin natura lor pot comporta riscuri de erori şi sunt o parte importantă a bilanţului.19. depistarea existenţei pe teren a mijloacelor fixe. performanţele şi capacitatea întreprinderii de a se adapta schimburilor conjuncturale ce pot să apară în funcţionarea acesteia şi pune la îndemâna utilizatorilor date despre capacitatea onorării la scadenţă a obligaţiilor financiare asumate. 28. mijloacele de control care să-i permită în acelaşi timp : 94 . 23. precizarea. 20. auditorul nu poate proceda la un control exhaustiv a tuturor operaţiunilor realizate de întreprindere şi a traducerii lor contabile. document de sinteză ce trebuie să reflecte poziţia financiară a întreprinderii la data raportării. conform legii şi valorificarea rezultatelor inventarierii. Oferă informaţii despre lichiditate. neurmăriţi. capacitatea de a administra şi a produce în viitor noi resurse. organizarea şi ţinerea evidenţei formularelor cu regim special şi a altor valori. respectarea principiilor de înregistrare cronologică şi sistematică a operaţiunilor şi a concordanţei dintre evidenţa contabilă analitică. Respectarea corelaţiilor ce există între formularele de bilanţ şi anexele la bilanţ şi calitatea raportului explicativ la bilanţ. 25. 21. termenelor lucrării: ▬ informaţii de ordin contabil. 26. 24. ▬ lucrări de efectuat 27. nereactivaţi. conform funcţiunii acestora din planul de conturi aprobate de Ministerul Finanţelor Publice. existenţa debitorilor insolvabili. ▬ definirea acţiunii. corectitudinea prezentării în raportările de închidere a exerciţiului a situaţiei financiare. resursele ei. evidenţa contabilă sintetică. ambalajelor. îmbunătăţirea informaţiei financiar-contabile astfel încât conducerea unităţii să poată utiliza informaţia în mod optim şi la momentul oportun în vederea celei mai bune decizii de management. bilanţului contabil şi anexele la bilanţ. neîncasate sau imputate. întinderii. încadrarea corectă în conturile contabile a operaţiunilor patrimoniale. Având în vedere că obiectivul fundamental care se urmăreşte în desfăşurarea procesului de audit constă în folosirea procedurilor proprii ce permit auditorului stabilirea şi exprimarea unei opinii motivate în legătură cu sinceritatea. formularea naturii. existenţa pe teren a unor bunuri materiale fără să fie înregistrate în evidenţa patrimoniului unităţii din lipsă de documente sau datorită primirii lor gratuite (donaţii externe) şi neevaluarea acestora pentru a fi evidenţiate în contabilitate.El trebuie să folosească în funcţie de normele profesiei. verificarea şi certificarea bilanţului contabil. mărfurilor deteriorate greu vandabile şi nevalorificate. obiectelor de inventar. a patrimoniului şi rezultatelor financiare ale întreprinderii.

operaţiunile nu vor fi înregistrate decât o singură dată. ▬ naturii riscurilor cu care se confruntă auditorul. pag. ▬ amortizarea este corect contabilizată. riscurile identificate şi nivelul de încredere obţinut. proiectate. ▬ să fie contabilizate la valoarea corectă: operaţiunile şi faptele vor fi corect evaluate în funcţie de principiile contabile ce sunt aplicate. trebuie să răspundă caracteristicilor următoare : ▬ să fie reale: această noţiune se apreciază în opoziţie cu operaţiile fictive. în cadrul controlului conturilor se urmăresc următoarele obiective120 : Imobilizări necorporale ▬ imobilizările necorporale există şi au fost achiziţionate de unitate. ▬ să se refere la întreprinderea respectivă şi nu la altă întreprindere. ▬ să fie luate în considerare în perioada adecvată: operaţiunile vor fi contabilizate respectând principiul separării exerciţiilor. Astfel. În afara obiectivelor generale în cadrul auditului financiar sunt urmărite anumite obiective specifice în cadrul controlului conturilor.78-112 95 . ▬ Să obţină eficienţa cea mai bună a mijloacelor folosite adică să aleagă mijlocul de control sau o combinaţie de mijloace care să-i permită obţinerea pentru fiecare obiectiv al celui mai bun raport între costul de control. adică să obţină: a) informaţii probante. Bucureşti 1999. b) elemente de înţelegere a situaţiei financiare şi a rezultatului. Editura Economică. ▬ să fie contabilizate fără omisiuni: toate operaţiunile ce sunt realizate de întreprindere şi toate faptele economice ce au legătură cu activitatea ei. nerealizate. ▬ aplicarea acestor metodologii implică o înţelegere a : ▬ naturii informaţiilor financiare ce sunt reflectate în conturile anuale. vor fi contabilizate. ▬ sunt necesare activităţii ▬ sumele imobilizate care au fost înregistrate ca imobilizări sunt justificate. necesare demonstrării că informaţiile furnizate sunt corecte şi sincere.▬ sa îi argumenteze opinia. ▬ să fie contabilizate fără dublă înregistrare. Imobilizări corporale ▬ există şi aparţin unităţii ce le utilizează în activitatea sa 120 Scutaru Dumitru – Auditul financiar contabil. ▬ evaluarea şi prezentarea sunt corecte respectând normele contabile în vigoare. Pentru ca operaţiile traduse în conturile anuale să răspundă obiectivelor de întocmire corectă. ▬ să fie înregistrate în contul corespunzător: operaţiunile vor fi trecute în conturile corespunzătoare auxiliare şi generale şi prezentate corect în conturile anuale.

Imobilizări financiare ▬ există. ▬ soldurile conturilor de clienţi constituie venituri neîncasate ce aparţin societăţii ▬ încasările de creanţe sunt corect contabilizate. 121 M.▬ ieşirile de imobilizări corporale ca: cesiunile. sunt corect contabilizate şi aparţin unităţii. ▬ dividendele. ▬ evaluarea stocurilor este justificată: provizioanele constituite pentru deprecierile estimate a fi necesare sunt contabilizate. sunt contabilizate toate. Clienţi-vânzări ▬ toate veniturile sunt contabilizate corect ▬ principiul contabilizării veniturilor este aplicat corect şi conform cu normele contabile în vigoare. dobânzile şi alte venituri sunt contabilizate.Toma. ▬ provizioanele pentru creanţe incerte să fie corect evaluate. ▬ conturile bancare sunt comparate cu balanţa generală. editura CECCAR. Bucureşti. ▬ separarea exerciţiilor este înţeleasă corect. ▬ evaluarea şi prezentarea lor sunt corecte şi conform normelor contabile în vigoare. 1995 96 . CMP. ▬ disponibilităţile există.M. Stocuri121 ▬ sunt contabilizate şi aparţin societăţii ▬ evaluarea stocurilor este calculată corect cu ajutorul metodelor admise de reglementările în vigoare respectiv: FIFO. ▬ metodele de valorizare sunt conform cu normele contabile. preţuri standard. ▬ veniturile şi cheltuielile ce privesc operaţiunile de trezorerie sunt corect contabilizate. Trezorerie ▬ operaţiunile care sunt înregistrate în trezorerie sunt iniţiate în cadrul activităţii unităţii. sunt disponibile şi permit societăţii să-şi îndeplinească angajamentele. ▬ facturile în anulare sunt justificate şi corect contabilizate. ▬ separarea exerciţiului este corect înţeleasă. ▬ separarea exerciţiului este corect percepută pentru încasări şi plăţi.Ciurilescu – Codul practic pentru auditul financiar şi certificarea bilanţurilor contabile. ▬ sumele imobilizate sunt corecte şi nu conţin elemente care ar trebui contabilizate la cheltuieli. casările. LIFO.

dobânzile de întârziere.cele previzionate. ▬ soldurile conturilor de furnizori sunt formate din aprovizionările neplătite. ▬ facturile în roşu (în anulare) sunt justificate şi calculate corect. inclusiv dividendele sunt conrect contabilizate. taxele si alte obligatii ale bugetului general consolidat datorate de societate la exerciţiul financiar sunt contabilizate în conturi corespunzătoare ▬ impozitele plătite. pag. Împrumuturi ▬ toate împrumuturile şi datoriile asimilate inclusiv dobânzile sunt contabilizate şi calculate corect. 1997. ▬ rulajele conturilor sunt corect justificate şi contabilizate.Furnizori-cumpărări122 ▬ toate cheltuielile sunt contabilizate corect ▬ principiul contabilizării cheltuielilor este aplicat corect şi respectă regulile contabile în vigoare. alte penalităţi previzibile sunt previzionate corect.139-150 97 . ▬ împrumuturile şi datoriile contabilizate răspund realităţii angajamentelor societăţii. Editura Intelcredo Deva. Auditul contului de profit şi pierdere Contul de rezultate reprezintă totalitatea cheltuielilor efectuate şi a veniturilor generate în urma consumurilor de resurse de către o întreprindere în cursul unui exerciţiu financiar. ▬ subvenţiile pentru investiţii şi provizioanele sunt evaluate corect şi înregistrate în conturi. ▬ toate riscurile şi cheltuielile cunoscute au fost previzionate cu respectarea regulilor contabile şi fiscale. Impozite şi taxe ▬ impozitele. sunt calculate corect. ▬ impozitele şi taxele complementare. ▬ principiile contabile reţinute sunt conform cu normele şi regulile fiscale care sunt în vigoare. ▬ toate sumele plătite sunt corect contabilizate. ▬ aspectele fiscale au fost corect înţelese. 122 Oprea Ioan – întocmirea şi auditarea bilanţului contabil. ▬ separarea exerciţiului este aplicată corect. Capitaluri ▬ toate mişcările de capitaluri. Provizioanele pentru riscuri şi cheltuieli ▬ riscurile şi cheltuielile previzionate au fost estimate corect şi/sau calculate ▬ riscurile şi cheltuielile privesc unitatea.

La închiderea exerciţiului financiar contabil. ▬ toate creanţele şi veniturile au fost corect însumate şi înregistrate şi dacă reprezintă tranzacţii reale ale societăţii auditate. Determinarea lor este realizată prin testele de audit. salariile şi cheltuielile sociale şi fiscale. auditorul a determinat natura şi structura cheltuielilor precum şi forma de evidenţiere a acestora. 213 98 . Se urmăreşte dacă ulterior aceste facturi au fost înregistrate şi achitate fără să existe ordine de plată sau ieşiri de numerar prin casă. Astfel de riscuri afectează existenţa cheltuielilor cuprinse în contul de rezultate. Auditorul realizează un rezumat al testelor asupra procedurilor de control lista testelor asupra soldurilor şi rulajelor conturilor distinct pe proceduri analitice şi teste de detaliu. În urma procedurilor de control intern impuse de tranzacţiile de cumpărări auditorul apreciază calitatea acestor proceduri. Auditorul va trebui. cheltuielile cu achiziţiile fiind tranzacţii reale în activitatea entităţii auditate. Astfel de riscuri pot afecta exactitatea cheltuielilor.pag. existenţa lor şi exhaustivitatea. Sumele evidenţiate în situaţiile financiare sunt conforme cu instrumentările tehnice contabile. Auditorul analizează valoarea erorilor peste pragul de semnificaţie al cheltuielilor şi constată dacă acesta influenţează în mod semnificativ contul de rezultate.Stoian. precum şi identificarea unor erori de sistem sau fraudă. auditorul examinează o serie de conturi cu valori semnificative: ratele la chirii şi/sau dobânzile pentru contractele de leasing operaţional şi/sau financiar. Spre exemplu: pentru un eşantion de facturi se specifică natura bunurilor şi serviciilor achiziţionate şi modul cum sunt utilizate. ▬ toate achiziţiile şi cheltuielile sunt aferente exerciţiului financiar al perioadei curente. Este necesar ca auditorul să selecteze anumite facturi ale furnizorilor care au fost total sau parţial stornate din jurnalul de cumpărări fără nici o explicaţie. declaraţiile de impunere şi deconturile de TVA plăţile efectuate.Ţurlea – Auditul financiar contabil. în baza obiectivelor sale de audit să examineze dacă: ▬ toate veniturile au fost incluse în situaţiile financiare. cheltuielile cu comisioane şi onorarii. Riscurile concrete ale fiecărui obiectiv de audit al cheltuielilor a determinat şi procedurile adoptate pentru analiza riscurilor. Editura Economică 2001. împrumuturile. ▬ toate cheltuielile şi cumpărările au fost corect însumate şi corect înregistrate. cu scopul de a lua în considerare riscurile de fraudă ce pot apărea în legătură cu furnizorii123. pe baza obiectivelor de audit. Există riscul ca aceste bunuri şi servicii să fie utilizate în interesul personal al unor salariaţi şi nu pentru nevoile firmei. 123 A. se asigură dacă: ▬ toate cheltuielile au fost incluse în situaţiile financiare. În faza de planificare a auditului cheltuielilor. E. Riscurile de fraudă pot afecta obiectivele de audit.Auditorul. Controlul de autorizare a plăţilor efectuate poate descoperi anumite plăţi către furnizori fictivi fără aprobarea conducerii.

Activitatea de audit reprezinta: a) verificarea unor informatii si exprimarea unei opinii de catre o persoana.. pag. a) cunoasterea. taxe.214 99 .Ţurlea-op.cit. cotele aplicate şi sumele de plată. in vederea exprimarii unei opinii responsabile si independente. b) examinarea profesionala a unor informatii . c) controlul calitativ si cantitativ asupra unor informatii fara exprimarea unei anumite opinii. prin raportarea la un criteriu sau standard de calitate. 3.Auditorul analizează dacă sunt corect calculate bazele de impozitare pentru diverse impozite. cunoscute si acceptate de emitatorii si receptorii informatiei supuse auditului.Stoian.E.Completati cu raspunsul corect enuntul urmator: Realizarea oricarei misiuni de audit la organizatiile economice. TESTE GRILA 1.Completati enuntul de mai jos: 124 A. b) inexistenta. c) existenta. unor reguli precise . contribuţii şi fonduri speciale. se analizează erorile constatate şi dacă auditorul recomandă efectuarea corecţiilor corespunzătoare ca fiind justificabile. Alături de managementul întreprinderii auditate.Auditorul analizează situaţia comparativă a conturilor de venituri şi cheltuieli pe baza soldurilor intermediare de gestiune şi stabileşte concluziile ce se impun124. Examinează dacă bazele de impozitare asupra conturilor de venituri sunt corect calculate şi înregistrate. implica………….. 2.

c) activele si pasivele sa apartina entitatii patrimoniale. 8. imaginea lor fidela . 9. b) criteriul exhaustivitatii si integritatii inregistrarilor. b) toate operatiunile patrimoniale au fost inregistrate corect si integral in contabilitate. 5. informatiile utilizate de auditorii financiari trebuie sa fie: a) relevante. 6. 7. b) contin erori semnificative. 100 .Criteriul exhaustivitatii si integritatii inregistrarilor presupune ca: a) toate elementele de activ si pasiv inregistrate in contabilitate sunt justificate.Imaginea fidela a unui patrimoniu sau a unei situatii financiare este asociata cu ……………care caracterizeaza campul de aplicatii nelimitat al contabilitatii.Precizati care sunt criteriile pe care auditorul le are in vedere pentru realizarea obiectivelor auditului financiar –contabil: a) criteriul repartizarii inregistrarilor.Pentru a fi utile. 4.Auditul financiar are rolul de a : a) verifica respectarea cadrului conceptual al contabilitatii si a procedurilor interne stabilite de managementul agentului economic. b) verifica si certifica reflectarea corecta in contabilitate a situatiilor financiare.Informatiile intalnite si utilizate de auditorii financiari sunt credibile atunci cand: a) sunt partinitoare. clara si completa pe intregul exercitiu financiar. c) criteriul standardelor tehnice si profesionale.Criteriul realitatii inregistrarilor presupune ca: a) nu exista operatiuni contabilizate de mai multe ori. c) a) si b). c) utilizatorii pot avea incredere ca reprezinta corect ceea ce si-au propus sa reprezinte. b) toate operatiunile reflectate in documentele justificative sunt inregistrate in contabilitate fara omisiuni. a) prudenta. b) regularitate si sinceritate. c) inlocuibile. b) concludente. c) toate cele de mai sus.

Obiectivele auditului extern constau in : a) certificarea gestionarii corecte a patrimoniului intreprinderii.Auditul financiar reprezinta: a) exprimarea unei opinii asupra imaginii fidele a contabilitatii. urmarindu-se respectarea independentei exercitiilor.c) toate elementele de activ si pasiv inregistrate in contabilitate sunt justificate. in vederea exprimarii unei opinii motivate asupra unei informatii contabile. c) inregistrarea unui activ sau a unei dotari la valoarea sa de inventar. b) face parte din personalul intreprinderii. b) examinarea efectuata de un profesionist independent si competent . sinceritatii si imaginii fidele a calculelor si situatiilor financiare. 15. c) acordarea de asistenta personalului organismului auditat in indeplinirea responsabilitatilor lor. 13. c) tinerea corecta a evidentelor contabile.Evaluare ca termen folosit in normele de audit reprezinta: a) inregistrarea unui activ la costul de achizitie. 16. 11. b) certificarea regularitatii. 14.Auditorul intern: a) este un prestator de servicii independent din punct de vedere juridic. b) inregistrarea unui activ sau a unei dotari la costul de productie. b) gestionarea corecta a valorilor intreprinderii.Obiectivele auditului intern constau in : a) aprecierea bunului control asupra activitatii intreprinderii si recomandarea actiunilor necesare. pot fi verificate si corespund cu cele identificate prin inventariere. 101 . c) auditul extern.In functie de modul de organizare a activitatii de audit se disting: a) controlul financiar preventiv. b) respectarea prevederilor emise de Ministerul Finantelor Publice. c) exprimarea unei opinii profesioniste cu privire la situatiile financiare. b) auditul de performanta. c) contabilizarea in perioada corespunzatoare. 12. 10.Criteriul corectei inregistrari in contabilitate si al corectei prezentari in conturile anuale presupune: a) determinarea corecta a rezultatelor financiare.

c) gradul de incredere care poate fi acordat tranzactiilor si situatiilor financiare. auditul intern este: a) periodic. 23. clienti. c) auditul de legalitate. b) auditul situatiilor financiare anuale. b) ciclic.Eficacitatea se refera la : a) raportul dintre bunurile si serviciile obtinute si resursele utilizate pentru producerea lor. 18. 102 . in functie de sfera de cuprindere a acestuia sunt: a) controlul financiar intern.c) face parte din personalul auxiliar al intreprinderii si ofera servicii de audit pe baza unor contracte de prestari servicii. b) controlul de gestiune. c) verificata pe baza de comparatii si analize. 19. 20. b) supusa unor reguli precise. eficientei si eficacitatii. c) intreaga comunitate. b) rezultatul unei activitati.s. c) permanent.Auditul de performanta se refera la : a) auditul economicitatii. ca raport intre costuri si rezultatele obtinute trebuie sa fie supraunitar.Auditul de atestare financiara se refera la: a) respectarea reglementarilor legale. 22. eficacitatii si eficientei. banci.a.Din punct de vedere al periodicitatii auditurilor. 17.Metoda folosita de auditorii interni este: a) confidentiala.). din punct de vedere al eficientei. 21.Rezultatele activitatii auditorilor externi sunt folosite de catre: a) responsabilii intreprinderii. b) respectarea principiilor economicitatii. 24. c) auditul de regularitate-legalitate. statutelor si regulamentelor. c) economicitatea reprezinta minimizarea costului resurselor utilizate pentru o activitate fara a afecta calitatea produselor obtinute.Precizati care din afirmatiile de mai jos este corecta: a) principiul economicitatii este foarte putin important in efectuarea auditului performantei. b) diversi utilizatori (stat.Formele auditului.

c) reducerea costurilor bunurilor obtinute.Interesul public. 30. 25. c) existenta unor persoane care sa poata sa desfasoare aceasta activitate. 28. 29. c) nici unul din raspunsuri. b) binele comunitatii de indivizi si institutii pe care o deserveste un auditor financiar profesionist.si la faptul ca nu trebuie sa ingaduie ca obiectivitatea lui sa fie afectata de prejudecati sau influente externe. b) existenta unui cadru al conduitei si eticii profesionale. Alegeti varianta corecta.Desfasurarea activitatii de audit financiar si indeplinirea obiectivelor acestei profesii nu impun indeplinirea unor cerinte. c) binele conducatorilor unor institutii financiare. c) calitatea serviciilor oferite de acesta. desi confidentiale.Precizati care sunt acestea : a) existenta unei cerinte legale cat si a unei autorizari. b) profesionalismul si calitatea serviciilor.Obiectivitatea de care trebuie sa dea dovada un auditor financiar se refera la: a) abilitatea auditorului de a rezista presiunilor si de a fi capabil sa-si pastreze independenta. obiectivitatea si confidentialitatea. din punct de vedere al profesiei de auditor. Precizati care sunt acestea: a) integritatea.In scopul atingerii obiectivelor profesiunii de auditor financiar. este definit ca : a) binele unei comunitati la nivel general. b) corectitudinea de care trebuie sa dea dovada.In Codul Etic sunt prezentate cateva elemente care sunt luate in considerare in aprecierea cazurilor in care. c) cele de la a) si b). cum ar fi: a) credibilitatea si increderea. b) standardele tehnice. 26.b) masura in care obiectivele sau scopurile propuse au fost atinse. 103 . auditorii financiari trebuie sa respecte o serie de principii fundamentale. unele informatii trebuie sau pot fi dezvaluite fara ca auditorul sa fie acuzat de incalcarea principiului eticii. competenta si conduita profesionala. care guverneaza desfasurarea acestora. 27.Increderea utilizatorilor in serviciile furnizate de auditorii financiari profesionisti presupune: a) asigurarea ca toate serviciile obtinute pot fi efectuate la cel mai inalt standard de performanta.

Completati spatiile libera cu varianta corecta: a) nu trebuie in mod obligatoriu sa tina seama de standardele tehnice ale profesiei. . 34.Pentru intelegerea entitatii auditate. c) sa aiba stagiul militar satisfacut.In cazul in care un auditor financiar este actionat in judecata poate dezvalui anumite informatii considerate confidentiale? Alegeti raspunsul corect: a) nu. 104 .Precizati care sunt conditiile pe care trebuie sa le indeplineasca un auditor financiar pentru a putea indeplini mandatul de audit financiar: a) sa aiba calitatea de auditor financiar si sa fie membru al Camerei Auditorilor. 31. 37. deorece informatiile sunt strict confidentiale. b) un contract de audit. auditorii financiari………………. b) Proiectul raportului de audit. b) nu. pentru a-si proteja interesul profesional.Planul pentru obtinerea informatiilor privind activitatea entitatii care va fi auditata include: a) descrierea informatiilor. b) graficul de desfasurare a activitatilor cuprinse in plan. surselor si a de metodelor de colectare a informatiilor necesare. 35.In etapa planificarii auditorii elaboreaza: a) Planul general de audit. 33. deoarece ei sunt independenti fata de activitatea auditata.In scopul atingerii obiectivelor profesiunii de auditor financiar. c) da.Pentru exercitarea mandatului de audit financiar. dar poate folosi aceste informatii in folosul unei terte persoane. b) nu trebuie sa respecte nici o preconditie sau principiu fundamental. c) Opinia de audit. 32. auditorul financiar trebuie sa incheie cu clientul: a) o conventie. c) trebuie sa respecte o serie de conditii sau principii fundamentale. auditorul va lua in considerare identificarea si analizarea unor factori: a) interni si externi. c) existenta unei cerinte de natura imorala.b) existenta unei cerinte de natura colegiala. c) un proces-verbal. b) sa fie cetatean roman. 36. c) a) si b).

38.b) economici si sociali. c) a stabili tipurile de proceduri de audit care vor fi utilizate.Dintre factorii externi pe care auditorul ii va lua in considerare pentru intelegerea entitatii auditate fac parte: a) factorii economici si sociali. 44. 105 .Obiectivele auditului nu pot fi: a) obiective generale si specifice. 40.Precizati care din urmatoarele afirmatii este corecta: a) Resursele de timp necesare vor fi evaluate la inceputul elaborarii Programului de adudit.Intre materialitate si riscul de audit exista un raport: a) direct proportional. b) a stabili legatura dintre componentele riscului de audit. c) analiza controlului extern. 42. 39.Auditorii trebuie sa determine materialitatea pentru: a) a stabili nivelul acceptabil al erorilor din situatiile financiare. auditorul poate utiliza o serie de metode cum sunt: a) controlul intern si de gestiune.Cele mai importante informatii cuprinse in planul de audit se refera la : a) evaluarea riscului si determinarea materialitatii . b) analiza dosarului permanent. b) procedurile de fond. c) legislativi si politici. c) documentele de lucru ale auditului anului anterior. c) toti cei de mai sus. b) obiective secundare . c) obiective principale. nu fac parte: a) dosarul personal al conducerii entitatii.Pentru colectarea informatiilor. 43. c) linear.Dintre sursele de informatii pe care auditorul le va utiliza. b) invers proportional. c) In activitatea desfasurata echipa de auditori nu poate apela la serviciile unor experti tehnici externi. 41. b) factorii politici si legislativi . b) Resursele umane si de timp necesare vor fi evaluate pe diferitele faze de realizare a auditarii. 45. b) rapoartele compartimentului de audit intern.

Principala componenta a programului de audit o constituie procedurile de audit. 47. b) prin natura. care pot fi: a) teste de fond. 52. 50. c) a) si b).Precizati care din enunturile urmatoare este corect: a) procedurile de fond au ca scop verificarea controalelor interne ale entitatii auditate. b) testele de control constituie verificari directe ale operatiunilor si informatiilor contabile. 46. c) nici unul din cele de mai sus. c) procedurile de fond sunt aplicate pentru obtinerea de probe de audit care sa ateste ca situatiile financiare nu contin informatii eronate materiale. 48. b) proceduri sintetice. conturile nu sunt acceptate.c) testele de risc.Precizati cum nu poate fi definita materialitatea: a) prin nivelul determinarii. b) declararea sa eronata ar influenta rezonabil deciziile unui destinatar al raportului de audit.Etapa de executie a auditului consta in : a) aplicarea procedurilor cuprinse in programul de audit.Care din afirmatiile urmatoare este eronata? a) daca nivelul materialitatii este mai mic decat nivelul erorilor. c) proceduri de control. 106 . c) evaluarea riscului si stabilirea materialitatii. 49.Un aspect este material daca: a) omiterea sa ar influenta acceptabil deciziile unui destinatar al raportului de audit. c) prin context. b) teste de control si proceduri de fond.Care sunt tipurile de proceduri de fond intalnite in practica? a) proceduri analitice si teste ale detaliilor tranzactiilor si soldurilor conturilor. b) elaborarea procedurilor de audit. 51.

c) riscul de nedetectare. b) inerente. atunci cand situatiile financiare contin informatii eronate material. c) riscul care poate apare la sfarsitul oricarei activitati de audit.Care din componentele urmatoare nu fac parte din riscul de audit? a) riscul inerent. 57. 58. c) la incheierea activitatii de audit.Dosarul permanent nu cuprinde: a) date privind istoricul entitatii. cu urmatoarele tipuri de riscuri: a) riscuri generale specifice entitatii precum si riscuri legate de natura operatiunilor tratate. 56. c) date relevante ce urmeaza a fi examinate de auditor. 107 .Din punct de vedere al posibilitatilor de a se produce exista riscuri: a) posibile si potentiale. 54. se mareste dimensiunea esantionului. b) riscul pe care auditorul il atribuie unei opinii de audit neadecvate. c) erorile acumulate din situatiile financiare nu vor fi mai mari decat nivelul materialitatii. b) riscul permanent.Evaluarea riscului de audit se efectueaza: a) la sfarsitul procesului de planificare a auditului.In exercitarea misiunii sale de audit auditorul se confrunta intr-o entitate.Nivelul de siguranta constituie increderea obtinuta prin aplicarea procedurilor de audit. b) regulamentul de organizare si functionare al entitatii. 59. b) riscuri legate de conceperea si functionarea sistemelor. b) acest nivel este determinat de experienta auditorului. b) in primele faze ale procesului de planificare a auditului. 53. c) toate cele de mai sus.b) daca nivelul materialitatii este mai mare decat nivelul erorilor conturile nu sunt acceptate. 55. c) sigure. c) daca nivelul materialitatii este foarte aproape de nivelul erorilor constatate. in sensul ca: a) erorile cumulate din situatiile financiare au atins nivelul maxim.Riscul de audit poate fi definit ca fiind: a) riscul care este cunoscut inca de la inceputul activitatii de audit.

60. 66.Evaluarea riscului de control se realizeaza: a) la data incheierii contractului de audit. 63. b) ca nu exista nici un risc inerent. c) proceduri de control extern. b) riscul de control este acel risc ca erorile din situatiile financiare sa nu poata fi detectate si corectate de sistemul de control intern. c) la sfarsitul activitatii de audit. b) in etapa de planificare a auditului. b) nu contin erori materiale.Alegeti afirmatia corecta: a) riscul de nedetectare este acel risc ca erorile din situatiile financiare sa nu poata fi detectate si corectate de sistemul de control intern. c) riscul de control este riscul pe care si-l asuma orice entitate la inceputul unui control .Daca auditorul doreste un nivel al riscului de audit scazut.Sistemul de control intern al entitatii auditate cuprinde urmatoarele componente: a) mediul de control si procedurile de control intern. 62. 64. c) pot fi refacute. b) slab. c) riscul de nedetectare nu poate fi influentat de catre auditor. c) un risc inerent foarte scazut. c) bun.Daca auditorul ajunge la concluzia ca exista o probabilitate ridicata ca erorile din situatiile financiare sa nu fie depistate de controalele interne. b) riscul de nedetectare este riscul ca un auditor sa nu descopere acele erori materiale care nu au fost depistate de sistemul de control intern. aceasta inseamna ca doreste sa fie cat mai sigur ca situatiile financiare: a) contin erori materiale. 65. 108 . 61.In cazul in care controalele interne functioneaza si sunt foarte bune avem un mediu de control: a) inexistent.Care din afirmatiile urmatoare este corecta? a) riscul de control este riscul pe care auditorul il atribuie unei opinii de audit neadecvate la finele unui control. inseamna ca el apreciaza : a) un risc inerent ridicat. b) rapoartele compartimentului de control intern.

67. c) un ghid pentru elaborarea programului de audit. precum si date relevante ce urmeaza a fi examinate de auditor. b) rapoartele compartimentului de audit. 74. 69.Acuratetea desmneaza ca: 109 . 71.Care din urmatoarele tipuri de riscuri poate fi influentat de catre auditor? a) riscul inerent. b) o obligatie. activele si pasivele au fost inregistrate. c) date privind istoricul entitatii.Dosarul permanent cuprinde: a) datele personale ale auditorului. 72. c) stabilirea unui nivel corespunzator al riscului de nedetectare. 70.reprezinta: a) toate activele dintr-o perioada au fost inregistrate. b) elaborarea planului de audit si a programelor detaliate de audit. b) este o componenta a riscului de audit. 75.Elaborarea Planului general de audit este: a) optionala. b) toate operatiunile au fost inregistrate corect. c) riscul de nedetectare. c) elaborarea programelor de audit. 73.Exhaustivitatea-ca termen in normele de audit.Riscul de nedetectare : a) este o notiune specifica controlului intern. b) inaintea stabilirii riscului de control.Riscul de nedetectare este determinat: a) inaintea stabilirii riscului inerent.Planificarea auditului presupune: a) elaborarea planului de audit. c) poate fi eliminat in totalitate. 68. c) toate operatiunile.Care sunt pasii pe care nu trebuie sa-i parcurga auditorii in cazul in care folosesc modelul riscului de audit? a) stabilirea nivelului planificat al riscului de audit si efectuarea unor teste de control pentru evaluarea riscului inerent. b) evaluarea riscului inerent si a riscului de control. b) riscul de control. c) dupa stabilirea riscului inerent si a riscului de control.

b) eficacitatea presupune minimizarea costului resurselor utilizate pentru a obtine aceeasi calitate. 78.desemneaza ca: a) toate tranzactiile inregistrate sunt reale. c) Unor registre controlate de Ministerul Finantelor Publice. 81. b) o trasatura aleatorie.Alegeti afirmatia corecta: a) economicitatea reprezinta masura in care obiectivele au fost atinse. 82. c) nici unul din raspunsuri nu este corect. 80.a) toate tranzactiile inregistrate sunt reale. 83.Metoda de lucru folosita de auditorii interni este: 110 . c) activele si pasivele inregistrate apartin entitatii. b) toate operatiile inregistrate se repeta. c) Corpul Expertilor Contabili.Obiectivitatea unui auditor financiar profesionist poate fi afectata de: a) influente externe sau anumite prejudecati. 76.Acceptarea responsabilitatii fata de public pentru profesiunea de auditor reprezinta: a) o caracteristica esentiala. 77.Regularitatea –ca termen in normele de audit. c) a) si b).Evidenta membrilor Camerei auditorilor se tine cu ajutorul: a) condicii de prezenta. b) Camera Auditorilor. c) eficienta poate fi exprimata ca raport intre costurile realizate si rezultatele obtinute.Calitatea de auditor financiar se atribuie de catre: a) Ministerul Finantelor Publice. c) o caracteristica care nu este obligatorie. b) Registrului auditorilor. b) toate operatiunile sunt declarate cu precizie.Intinderea planificarii activitatii de audit depinde de: a) experienta auditorului si marimea entitatii. c) toate operatiunile sunt in concordanta cu legile si reglementarile relevante. b) conflicte de interese sau interese personale . b) complexitatea auditului si cunoasterea activitatii entitatii auditate. 79. Alegeti varianta corecta.

c) numai in termeni cuantificabili. 89. 85.Pentru exprimarea opiniei sale asupra situatiilor financiare.Riscul de eroare la evaluarea productiei in avans la produsele cu ciclu lung de fabricatie este……….reprezinta ca: a) toate operatiunile sunt declarate cu precizie. b) nu se supune unor reguli precise. b) confidentiala. decat la evaluarea stocurilor din comert. b) in valori subunitare.Care din afirmatiile urmatoare este corecta? a) confidentialitatea implica numai abtinerea de a dezvalui informatiile obtinute. c) nestirbita.. c) nu tina cont de nici o proba deoarece el are o opinie independenta.a) specifica si originala.Reputatia profesionala a unui auditor financiar trebuie sa fie : a) in formare. relevante si de incredere. 84. 88. b) obtina probe de audit suficiente. 86. Completati cu raspunsul corect spatiul liber: a) mai mic. 111 .Riscul inerent poate fi exprimat: a) in temeni cuantificabili cat si in termeni necuantificabili. c) nu prezinta nici un fel de restrictie. 87. c) mai mare. b) cel mult egal.Proprietatea –ca termen in normele de audit. c) activele si pasivele inregistrate apartin entitatii. 90. b) activele si pasivele prezentate in situatiile financiare exista la data bilantului. b) confidentialitatea ca principiu fundamental al desfasurarii activitatii de audit financiar trebuie respectat numai de catre furnizorii de informatii confidentiale.In cel mai bun caz intre riscul de audit si nivelul de siguranta exista relatia: a) riscul de audit – nivelul de siguranta = 1 b) riscul de audit + nivelul de siguranta = 100% c) riscul de audit > nivelul de siguranta. auditorul trebuie sa : a) obtina cel putin o proba de audit.

91. c) standardelor internationale de contabilitate. b) normelor nationale de contabilitate. 92. pentru a evalua in ce masura se pot baza pe rezultatele acestora.Activitatea de audit financiar trebuie exercitata cu respectarea si aplicarea corespunzatoare a : a) standardelor si normelor nationale si internationale de contabilitate.c) confidentialitatea implica si obligatia auditorului de a nu folosi informatiile obtinute in folosul propriu sau al altui tert. descoperite si corectate. c) verifica daca operatiunile din situatiile financiare sunt in conformitate cu legislatia si reglementarile in vigoare. 112 .Evaluarea – ca termen in normele de audit. c) nivelul contributiei primite.In cazul in existentei unei autorizari cand auditorul. 95. care : a) au ca scop verificarea controalelor interne ale entitatii auditate.Rolul esential al auditului intern este de a: a) raspunde nevoilor tertilor si entitatii auditate in ceea ce priveste gradul de incredere care poate fi acordat tranzactiilor si situatiilor financiare ale acestuia in activitatea desfasurata.La auditarea situatiilor financiare auditorii vor efectua intotdeauna proceduri de fond . 94. cu acordul clientului poate dezvalui anumite informatii confidentiale. c) Riscurile posibile nu sunt comune tuturor entitatilor. dar nici un control nu se exercita pentru a fi prevenite. nu trebuie sa tina seama si de: a) interesele tuturor partilor implicate care pot fi afectate.Alegeti afirmatia corecta: a) Riscurile potentiale sunt riscurile pentru care managementul entitatii a intreprins masuri eficiente menite de a le elimina. b) faptul ca nu trebuie sa depaseasca limitele autorizarii date de clientul sau. 96. 93. b) acorda asistenta personalului organismului auditat in indeplinirea responsabilitatilor. b) Riscurile posibile sunt riscurile susceptibile teoretic de a se produce. b) sunt aplicate pentru pentru obtinerea de probe de audit care sa ateste ca situatiile financiare contin informatii eronate. oferind conducerii asigurarea ca politicile si controalele efectuate actioneaza eficient.reprezinta: a) toate operatiunile sunt declarate cu precizie. c) evalua garantia pentru creditele acordate intreprinderii.

Precizati care din aceste variante este corecta. 113 . c) a) si b). 100. 99. c) supravegherea programului de pregatire continua a auditorilor financiari. pot fi verificate si corespund cu cele identificate fizic. c) activul sau pasivul este evaluat conform politicilor contabile adecvate aplicate consecvent. banci.b) toate operatiunile sunt in concordanta cu legile si reglementarile relevante. b) Organismele profesionale membre sau alte organisme cu atributii de reglementare. b) organizarea a examenelor pentru stabilirea calitatii de auditor financiar dar nu atribuie aceasta calitate.Standardele tehnice si profesionale in concordanta cu care un auditor financiar profesionist trebuie sa-si desfasoare activitatea.Deosebirea intre auditul intern si extern din punct de vedere al beneficiarilor auditului. b) faptul ca toate operatiunile patrimoniale au fost inregistrate corect si integral in contabilitate. 98. se poate exprima astfel: a) auditorul intern face parte din personalul intreprinderii iar auditorul extern este un prestator de servicii independent din punct de vedere juridic. b) auditorul intern apreciaza bunul control asupra activitatii intreprinderii si recomanda actiunile necesare. c) ca elementele patrimoniale sa fie evaluate in conformitate cu prevederile legii contabilitatii.Criteriul exhaustivitatii si integritatii inregistrarilor are in vedere: a) daca toate elementele de activ si pasiv inregistrate in contabilitate sunt justificate. clienti). iar auditorul extern certifica regularitatea. sunt promulgate de: a) Comitetul pentru Standarde Internationale de Contabilitate. sinceritatea si imaginea fidela a situatiilor financiare. Alegeti raspunsul corect.Dintre atributiile si obligatiile principale ale Camerei Auditorilor din Romania nu fac parte: a) coordonarea si controlul calitatii activitatii de audit financiar executata de auditorii financiari. 97. c) auditorul intern lucreaza in folosul responsabililor intreprinderii pe cand auditorul extern lucreaza in folosul utilizatorilor ( terti.

atunci procedurile de fond ale situatiilor financiare si ale tranzactiilor pot fi: a) intensificate corespunzator. b) se bazeaza pe sistemul de control intern al entitatii auditate. 104. b) mediul de control. c) anulate in totalitate. b) abordarea directa. b) diminuate corespunzator. c) Un mediu de control puternic. c) abordarea sistematica.Sistemul de control intern al unei entitati nu cuprinde: a) sistemul de proceduri de fond. cu o structura de audit intern eficienta.101. 103.In cadrul abordarii bazata pe sistem auditorii: a) nu se bazeaza pe sistemul de control intern al entitatii. b) structura entitatii precum si sistemul de control al conducerii.Daca auditorul constata ca in cadrul entitatii exista un sistem de control intern care functioneaza si este satisfacut de eficacitatea acestuia. 106. Mentionati care sunt acestea dintre cele de mai jos: a) abordarea bazata pe sistem si pe proceduri de fond. c) trebuie sa fie atenti numai asupra cauzelor posibile ale materialitatii prin natura sau prin context. b) Mediul de control nu influenteaza eficienta procedurilor de control specifice.Precizati care din urmatorii factorii se reflecta in mediul de control al unei entitati: a) stilul de conducere si modul de organizare a sistemului de conducere. nu poate completa semnificativ procedurile de control ale entitatii.In realizarea auditului unei entitati auditorii au mai multe alternative de abordare a activitatii. 114 . Precizati varianta corecta din cele de mai sus. 102. c) a) si b).Alegeti afirmatia corecta din cele de mai jos: a) Mediul de control consta in ansamblul preocuparilor conducerii entitatii auditate in ceea ce priveste organizarea sistemului de control intern si importanta ce se acorda acestuia. 105. c) sistemul de proceduri si politici elaborate si aplicate pentru realizarea obiectivelor specifice entitatii. inclusiv functia de audit intern.

109. b) marimea si complexitatea activitatii entitatii si a sistemului sau informational. 112.In urma evaluarii sistemului de control intern. Precizati care este aceasta. Precizati care sunt acestia: a) usurinta cu care se testeaza un control si controalele care pot preveni sau detecta doua sau mai multe disfunctionalitati.Natura. 111. durata si intinderea procedurilor realizate de auditor pentru evaluarea preliminara a sistemului de control intern. 108. Alegeti raspunsul corect.Pentru atingerea obiectivelor auditului auditorii trebuie sa obtina probe de audit. c) efortul depus pentru selectarea acestuia. pentru a decide care din aceste controale sa fie selectat trebuie sa i-a in considerare o serie de factori.Printre caracteristicile de baza ale unui sistem de control intern optim nu se numara: a) existenta unor verificari interne corespunzatoare. cu cateva exceptii minore.Precizati cum nu trebuie sa fie aceste probe: 115 . in una din urmatoarele situatii: a) toate riscurile majore au fost detectate si corectate iar controalele au fost eficace. b) se considera ca obiectivele auditului pot fi atinse numai dupa efectuarea testelor de control. c) sistemul de control intern al entitatii nu prezinta incredere. c) confirmarea activitatilor efectuate de catre persoane din structuri diferite.Abordarea bazata pe proceduri de fond intervine atunci cand: a) auditorii se bazeaza pe sistemul de control intern al entitati. b) controalele care pot preveni sau detecta o singura disfunctionalitate. iar controalele au fost in general eficiente. 110. c) cea mai mare parte a riscurilor majore au fost detectate.In situatia in care auditorul identifica doua sau mai multe controale similare si care pot fi selectate drept controale cheie. b) toate riscurile sunt abordate intr-o masura in care controalele pot gresi ocazional. c) nici unul din cei de mai sus. auditorii pot acorda sistemului calificativul “bun”.107. nu depind de urmatorii factori : a) nivelul materialitatii luat in considerare si tipul controalelor interne realizate . b) incompetenta si calificarea corespunzatoare a personalului pentru indeplinirea responsabilitatilor lor.

iar controalele au fost eficace.In urma evaluarii sistemului de control intern.Procedurile analitice trebuie aplicate de auditor : a) la inceputul auditului.Prin testarea tranzactiilor privind caracterul complet al acestora. b) verifica operatiunile economice incepand cu documentele primare. Printre tipurile procedurilor de fond nu se numara: a) proceduri analitice. 114. c) daca cea mai mare parte a riscurilor majore au fost detectate. Precizati in care din situatiile urmatoare se poate realiza acest lucru: a) daca toate riscurile majore au fost detectate si corectate. auditorii pot acorda sistemului calificativul “satisfacator”. c) fiscale. 115. b) relevante. c) verifica daca operatiunile inregistrate in evidentele financiar-contabile au la baza documente justificative intocmite in conformitate cu prevederile legale. c) se sisteaza pe o perioada determinata activitatea de audit. b) nu exista proceduri analitice.Daca controalele interne sunt dispersate din punct de vedere geografic. cu cateva exceptii minore. 118. c) la sau aproape de sfarsitul auditului. Printre acestia nu se numara: 116 . auditorul : a) verifica exactitatea tranzactiilor care presupune si refacerea calculelor tranzactiilor selectate. c) teste ale detaliilor tranzactiilor si soldurilor conturilor. b) abordarea bazata pe evaluarea sistemelor nu poate fi aplicata.a) de incredere. pana la inregistrarea lor in evidentele financiar-contabile. 116. iar controalele au fost in general eficiente. 117. b) daca toate riscurile sunt abordate intr-o masura in care controalele pot gresi ocazional. Alegeti varianta corecta. Precizati raspunsul corect. Alegeti raspunsul corect. auditorii nu pot efectua teste de control si in consecinta: a) nu se pot obtine rezultate edificatoare ale auditului. 113.In cazul in care auditorul se decide sa efectueze proceduri analitice trebuie sa ia in considerare o serie de factori. b) proceduri sintetice.

124.Precizati care din urmatoarele activitati nu pot fi desfasurate de auditorii financiari persoane fizice in exercitarea independenta a profesiei: a) activitatea de expertiza contabila. c) verifica daca operatiunile inregistrate in evidentele financiar-contabile au la baza documente justificative intocmite in conformitate cu prevederile legale.a) relevanta si credibilitatea informatiilor disponibile. Prin testarea tranzactiilor privind caracterul exact al acestora.In etapa planificarii auditului nu se elaboreaza : a) Planul general de audit.Precizati care sunt acestea: a) sa fie de nationalitate romana. b) disponibilitatea informatiilor pe baza carora se efectueaza proceduri analitice. confruntarea acestora cu datele inscrise in documentele justificative si compararea lor cu inregistrarile din evidenta financiar-contabila. b) verifica inregistrarea in evidenta contabila a tranzactiilor ce vor fi efectuate. c) activitatea de audit extern. 121.auditorul : a) verifica exactitatea tranzactiilor care presupune si refacerea calculelor tranzactiilor selectate. c) Raportarea auditului. c) costul informatiilor disponibile. candidatii trebuie sa indeplineasca unele din urmatoarele conditii. b) sa aiba stagiul militar satisfacut.Pentru atribuirea calitatii de auditor financiar. 122. Alegeti raspunsul corect. b) trebuie folosit pentru o foarte mica parte a populatiei. 117 . c) constituie un instrument de realizare a planului misiunii de audit. 120.Precizati care din urmatoarele etape nu fac parte din etapele auditului financiar : a) Planificarea si executarea auditului. c) sa promoveze examenul de aptitudini profesionale si testul de verificare a cunostintelor in domeniul financiar contabil. b) Programarea auditului. 119. b) activitati de reorganizare judiciara si lichidare.Un esantion reprezentativ este acela care: a) are caracteristici similare pentru elementele din intreaga populatie. 123.

129. 128. b) materialitatea reprezinta limita pana la care se poate tolera eroarea de catre auditorii financiari. c) Sistemul de control intern nu se poate evalua impreuna cu riscul inerent si de control. 127.Precizati care din urmatoarele elemente trebuie incluse in programul de audit: a) entitatea auditata si obiectivele generale si specifice. c) Materialitatea este un concept al rationamentului profesional al auditorului ce nu poate varia in anumite limite.Precizati care din urmatoarele afirmatii este corecta: a) riscul se refera la probabilitatea inexistentei unei erori in situatiile financiare neidentificate de catre auditori.b) Raportul de audit. c) toate cele de mai sus. 126. 130.Precizati care din afirmatii este corecta: a) Materialitatea este un concept al rationamentului profesional al auditorului ce poate varia functie de utilizarea situatiilor financiare. b) diverse rapoarte intocmite de entitate. Precizati care din variantele de mai sus este eronata. b) Materialitatea este un concept al rationamentului profesional al auditorului ce nu poate varia functie de gradul de interes public. c) dosarul permanent nu constituie o sursa de informatii pentru auditorii financiari. c) notele explicative intocmite de conducerea entitatii la inceputul fiecarui an financiar. 118 . b) descrie sfera de cuprindere si desfasurare a auditului. 125. b) Sistemul de control cuprinde procedurile de control. c) nu constituie un ghid pentru elaborarea programului de audit.Precizati care din afirmatiile mentionate mai jos nu este corecta : a) Sistemul de control intern cuprinde mediul de control.Planul general de audit intocmit de auditorul financiar: a) reprezinta o formulare a strategiei generale de audit.Precizati care din urmatoarele elemente nu pot fi considerate surse de informatii pentru auditorii financiari: a) dosarul permanent si rapoartele compartimentului de audit intern. c) Programul de audit. b) teste de control si proceduri de fond . conform modului de raportare stabilit.

b) prin dimensiune. c) Memorandumul de planificare a auditului. 119 . b) intangibilitatea bilantului de deschidere si necompensarea.Materialitatea poate fi definita: a) prin natura. care poate fi semnificativa. cat si a rezultatelor obtinute. b) riscul conducerii. c) prin gradul de toleranta. clara si completa atat a patrimoniului. c) Posibilitatea ca un sold al unui cont sau o categorie de operatiuni financiare sa contina informatii eronate ce ar putea fi semnificative individual sau atunci cand sunt cumulate cu informatii eronate din alte solduri sau operatiuni financiare ca urmare a faptului ca nu exista controale interne eficiente. 134. 136. b) Riscul ca o procedura de fond utilizata de auditor sa nu detecteze o informatie eronata existenta in soldul unui cont sau intr-o operatiune financiara. b) acelea cu impact scazut. c) toate cele de mai sus. Alegeti raspunsul corect.Precizati care afirmatie este eronata: a) Bilantul contabil asigura o imagine fidela. c) riscul de nedetectare. a situatiei financiare. individuala sau cumulata cu informatiile eronate din alte solduri. 135.Cele mai frecvente riscuri sunt : a) acelea cu posibilitate scazuta de aparitie.131. auditorii elaboreaza : a) Planul general de audit. 132. c) cele intalnite cel mai adesea in practica. b) Notele explicative.Auditorul are obligatia sa verifice in mod adecvat si suficient modul cum sunt aplicate principiile contabilitatii. 137.Precizati care definitie este cea corecta: Riscul inerent reprezinta: a) Riscul ramas neacoperit dupa considerarea celorlalte categorii de riscuri. 133.Printre componentele riscului de auditnu se numara: a) riscul inerent.In etapa planificarii. Printre acestea se numara: a) continuitatea si independenta exercitiului .

Care din afirmatiile mentionate sunt corecte: a) Materialitatea este un concept bazat pe recunoasterea faptului ca rareori situatiile financiare pot fi corecte in mod absolut si ca un anumit grad de toleranta in acuratetea acestora este deci acceptabil. cu juristi sau alti consultanti care au oferit servicii. b) Materialitatea este nivelul de eroare pe care auditorii nu sunt dispusi sa-l accepte. b) esantionarea indirecta. c) esantionarea statistica si esantionarea nestatistica.b) Situatiile financiare anuale trebuie sa ofere o imagine fidela a pozitiei financiare.Punctati sursele din care auditorul nu poate obtine informatii despre sectorul de activitate si despre entitatea auditata: a) discutii cu persoanele din cadrul entitatii (directori si personalul operativ superior). b) planificarea si efectuarea auditului in mod eficient. modificarii capitalului propriu si fluxurilor de trezorerie ale intreprinderii pentru exercitiul financiar. 138.Alegeti afirmatiile corecte din cele de mai jos: a) Mediul de control consta in ansamblul preocuparilor conducerii entitatii auditate in ceea ce priveste organizarea sistemului de control intern si importanta ce se acorda acestuia. c) discutii cu alti auditori. 139. prin el insusi.Precizati care sunt abordarile generale ale esantionarii in audit: a) esantionarea directa. 141. 120 . 142. c) Un mediu de control puternic poate. b) Mediul de control nu influenteaza eficienta procedurilor de control specifice. performantei. c) Materialitatea poate fi definita matematic. b) esantionarea statistica se bazeaza pe rationamentul profesional al auditorului. sa asigure eficienta sistemului de control intern.Precizati care este afirmatia corecta: a) esantionarea statistica foloseste legea probabilitatii pentru selectarea si evaluarea rezultatelor unui esantion de audit. intrucat cuprinde atat aspecte calitative cat si cantitative. c) Situatiile financiare anuale nu constituie o sursa demna de luat in considerare. 140.

Metoda de esantionare nestatistica cea mai frecvent utilizata este: a) selectia pe baza hazardului. c) nivelul planificat al riscului de audit. c) formule matematice specifice.In cadrul selectiei pe baza hazardului: a) auditorul selecteaza esantionul cu ajutorul unei tehnici structurata fara a evita orice imixtiune.Populatia – ca termen utilizat in normele de audit. b) selectia stratificata.Precizati care metodele de esantionare statistica este mai frecvent utilizata: a) selectia aleatoare. 144. c) selectia pe baza stratificarii. b) un element sau doua sunt selectate in mod aleatoriu. b) determinarea tipului esantionului. c) testarea elementelor selectate cuprinse in esantion. b) grupul din care face parte auditorul. 145. 147.c) rezultatele esantionarii statistice nu se vor extrapola asupra intregii populatii intrucat esantionul selectat nu este reprezentativ. 149. 148.Precizati care din etapele urmatoare nu face parte din etapele esantionarii in cadrul procesului de audit. b) populatia din care vor fi extrase esantioanele. 146. prin adaugarea intervalului mediu de esantionare se vor selecta si celelalte elemente c) nu se poate formula o concluzie valabila pentru intreaga populatie. b) selectia aleatoare. dupa care. 143. O serie de factori trebuie avuti in vedere cand se planifica si se proiecteaza esantioanele. Precizati care din urmatorii nu fac parte din acestia: a) obiectivele testului de audit. b) rationamentul profesional al auditorului. 121 .Esantionarea nestatistica se bazeaza pe: a) rezultatele obtinute prin evaluarea unui esantion pe baza legii probabilitatii.reprezinta: a) intreg personalul caruia i se adreseaza rezultatele activitatii de audit. c) selectia principala. indiferent daca este realizata dupa metode statistice sau nestatistice: a) determinarea dimensiunii esantionului.

b) Dimensiunea esantionului nu este influentata de riscul de esantionare pe care este dispus sa-l accepte auditorul. c) populatia din care va fi extras esantionul. c) este o componenta a riscului de audit. Completati cu raspunsul corect spatiul liber de mai sus: a) identica.Etrapolarea rezultatelor testarii (verificarii) esantionului asupra populatiei trebuie sa se faca printr-o metoda …………. Alegeti raspunsul corect. 154. 122 .O importanta deosebita pentru esantionare o reprezinta identificarea populatiei. Alegeti varianta corecta. auditorul trebuie sa ia in considerare: a) riscul de esantionare si cantitatea admisibila de erori. aceasta este exhaustiva daca: a) este potrivita pentru obiectivul auditului. c) compatibila. b) toate elementele presupuse a se afla in continutul populatiei sunt incluse in acesta. 151. 152. 150.Termenul “probe de audit” reprezinta : a) informatiile puse la dispozitia auditorului de catre entitatea auditata. 155.Cand determina dimensiunea esantionului. c) Riscul de esantionare trebuie considerat in relatie cu modelul riscului de audit si cu componentele acestuia. b) informatiile obtinute de catre auditor pentru a trage concluziile pe care se va baza opinia de audit. c) poate fi impartita in subpopulatii distincte pe baza unei singure caracteristici. 153.c) intregul set de date din care auditorul doreste sa extraga un esantion.Riscul de esantionare : a) nu poate fi niciodata eliminat. cu scopul de a ajunge la o concluzie. b) gradul in care nu sunt anticipate erorile. cu metoda folosita la alegerea unitatii de esantionare. b) poate fi eliminat in totalitate. b) diferita.Care din afirmatiile urmatoare sunt corecte: a) Riscul de esantionare se refera la posibilitatea ca un esantion extras sa fie reprezentativ pentru intreaga populatie.

Precizati care sunt corecte: a) proba obtinuta in mod direct de auditor este mai nesigura decat cea obtinuta din alte surse. 158. Pe parcursul activitatii sale auditorul este confruntat cu necesitatea de a alege si utiliza diverse tipuri de probe de audit.In functie de sursa de provenienta a probelor de audit se pot face o serie de precizari.Pe parcursul activitatii sale auditorul este confruntat cu necesitatea de a alege si utiliza diverse tipuri de probe de audit. in cazul in care sistemul contabil si sistemul de control intern sunt corecte. daca este completa si obtinuta in mod independent. Alegeti varianta corecta. 160. b) verbale. 156. b) obtinute de terte parti. din punct de vedere al naturii. probele de audit nu pot fi : a) obtinute de auditor. b) caracterul rezonabil. probele de audit pot fi : a) documentare si vizuale. 157.c) informatiile de care dispune entitatea auditata in momentul in care cere efectuarea unui audit. c) suficienta. legal organizate si functioneaza intr-un mod corespunzator. 123 . c) obtinute din surse secrete.O proba de audit este considerata competenta daca: a) este suficienta din punct de vedere cantitativ. din punct de vedere al sursei.Care sunt cerintele pe care nu trebuie sa le indeplineasca probele de audit pe baza carora auditorul isi fundamenteaza opinia: a) caracterul relevant. b) este adecvata din punct de vedere calitativ. c) proba de audit provenita de la terti. c) cumulativ a) si b) . c) toate cele de mai sus. b) proba de audit obtinuta din surse interne ale entitatii auditate este credibila. 159. Alegeti raspunsul corect. este mai putin sigura decat cea provenita de la entitatea auditata.

c) cumulativ a) si b). asigurand comparabilitatea in timp a informatiilor. 162. un set unic de standarde globale de contabilitate de o calitate ridicata. inteligibile si cu caracter executoriu.Care din afirmatiile urmatoare sunt corecte: a) Principiul continuitatii activitatii presupune continuitatea aplicarii acelorasi reguli si norme privind evaluarea. b) experienta auditorului.Precizati care din afirmatie este corecta: 124 Regularitatea . b) actualizarea permanenta a Normelor privind exercitarea activitatii de audit financiar.Care din urmatoarele afirmatii sunt corecte: Intinderea planificarii auditorului nu depinde de: a) marimea entitatii.Care din urmatoarele afirmatii sunt corecte: contabilitatii presupune: a) respectarea regulilor si a procedurilor contabile. 163.Dintre principalele atributii si obligatii ale Camerei Auditorilor Financiari din Romania. se pot enumera : a) actualizeaza si difuzeaza permanent standardele profesionale care se utilizeaza in activitatea de audit financiar. Precizati care din afirmatiile sus mentionate sunt incorecte.Care din urmatoarele afirmatii sunt corecte: Camera Auditorilor financiari din Romania are urmatoarele obiective principale de realizat: a) sa elaboreze in interesul public. b) publica lunar in Monitorul Oficial modificarile intervenite in evidenta membrilor. b) respectarea principiilor contabile general acceptate. c) Criteriul corectei inregistrari in contabilitate si al corectei prezentari in conturile anuale presupune contabilizarea in perioada corespunzatoare. c) Adunarea Generala a Actionarilor. inregistrarea in contabilitate si prezentarea elementelor de activ si pasiv a rezultatelor. 166. c) actualizeaza permanent Normele privind exercitarea activitatii de audit financiar. urmarindu-se respectarea independentei exercitiilor. 164. b) Principiul permanentei metodelor presupune ca se vor lua in considerare toate veniturile si cheltuieluile corespunzatoare exercitiului financiar pentru care se face raportarea. c) sa gaseasca solutii calitative pentru realizarea convergentelor standardelor nationale de contabilitate si a standardelor internationale de contabilitate. 165.161.

c) Controlul de autorizare este controlul realizat de conducerea entitatii prin implicarea in punctele cheie ale sistemului de control intern. 170. 167. c) pragul de semnificatie este o expresie a semnificatiei sau a importantei relative a unei probleme in contextul situatiilor financiare. 125 . 168. b) sa fie membru al Camerei Auditorilor Financiari din Romania si sa indeplineasca conditiile stabilite de Regulamentul de organizare si functionare a Camerei Auditorilor.Care din afirmatiile mentionate mai jos sunt corecte : In raportul de audit trebuie aratat ca auditul efectuat include: a) examinarea pe baza de teste a probelor pentru sustinerea sumelor din situatiile financiare si a altor informatii prezentate. 171. b) Controlul de supervizare are in vedere autorizarea documentelor de catre o persoana. b) pragul de semnificatie depinde de marimea elementului sau a erorii de judecata in imprejurari specifice ale omisiunii sau declararii gresite. c) un obiectiv prioritar al managementului entitatii auditate. b) evaluarea estimarilor semnificative facute de catre conducere la intocmirea situatiilor financiare.Planul general de audit intocmit de auditorul financiar nu reprezinta : a) o formulare a strategiei generale de audit care stabileste directia auditului. c) a) si b). c) sa nu faca parte din partidele politice .Care din urmatoarele afirmatii sunt corecte: a) Controlul organizational se refera la verificarea modului in care este organizat personalul entitatii auditate. b) sistemul de proceduri si politici. incluzand distribuirea autoritatilor si responsabilitatilor in randul personalului (segregarea responsabilitatilor ). care are autoritatea pentru realizarea acestui tip de control si care a examinat si verificat documentele inainte de a le autoriza. c) controlul de gestiune. b) un ghid pentru elaborarea programului de audit.a) pragul de semnificatie nu reprezinta o limita.Precizati conditiile necesare indeplinirii mandatului de auditor financiar: a) sa fie de nationalitate romana. 169.Precizati care din urmatoarele afirmatii sunt corecte: Sistemul de control intern al unei entitati cuprinde: a) auditul public intern.

c) nu au nici un fel de interese materiale directe sau indirecte in raport cu entitatile auditate cu exceptia onorariilor cuvenite pentru munca prestata in calitate de auditor. b) au raporturi juridice de munca sau civile cu societatile auditate.Precizati care din urmatoarele afirmatii sunt incorecte: Comitetul pentru Standardele de Contabilitate (IASC) are urmatoarele obiective principale: a) organizarea examenelor pentru stabilirea calitatii de auditor financiar si atribuie aceasta calitate. c) a) si b). 173.Organizarea si conducerea activitatii de audit financiar se realizeaza de: a) Curtea de Conturi. Printre sanctiunile disciplinare ce se pot aplica de catre Camera Auditorilor Financiari auditorilor financiari.Auditorul are obligatia sa verifice in mod adecvat si suficient modul cum sunt aplicate principiile contabilitatii. Identificati care sunt acestea: 126 . c) atat a) cat si b). 174. b) Corpul Expertilor Contabili si Contabililor Autorizati. c) limitarea unor drepturi. b) controleaza calitatea activitatii de audit financiar executata de auditorii financiari. 177. nu se poate numara : a) avertismentul. b) auditul se bazeaza pe sistemul controlului sintetic si analitic. 176. 172. c) Camera Auditorilor Financiari.Precizati afirmatia incorecta: Abordarea bazata pe proceduri de fond.Precizati care din afirmatiile de mai jos sunt incorecte: Prin independenta se intelege exercitarea mandatului de auditor financiar de catre persoanele care: a) au calitatea de auditor financiar. se utilizeaza cand: a) auditul financiar se bazeaza pe sistemul de control intern. b) suspendarea calitatii de membru al camerei pe o perioada de la 6 luni pana la un an. 175.supervizarea generala a activitatii entitatii prin revederea raportarilor financiare. monitorizarea( supravegherea) eficientei controalelor interne.

c) Posibilitatea ca un sold al unui cont sau o categorie de operatiuni financiare sa contina informatii eronate ce ar putea fi semnificative individual sau atunci cand sunt cumutate cu informatii eronate din alte solduri sau operatiuni financiare ca urmare a faptului ca nu exista controale interne eficiente. c) auditul onestitatii si a caracterului adecvat a deciziilor administrative luate in cadrul entitatii auditate.Precizati care definitie este cea corecta : Riscul inerent reprezinta : a) Riscul ramas neacoperit dupa considerarea celorlalte categorii de riscuri. b) auditul economicitatii activitatilor administrative in concordanta cu principiile si practicile sanatoase si cu politicile manageriale. b) Intangilbilitatea bilantului de deschidere si permanenta metodelor.Care afirmatie este corecta : a) Eficacitatea reprezinta relatia dintre iesiri constand in bunuri. servicii si altele si resursele utilizate pentru producerea lor. c) a) si b). c) Atestarea responsabilitatii financiare a intreprinderii. 181. b) Modificarea pozitiei financiare a intreprinderii. b) Riscul ca o procedura de fond utilizata de auditor sa nu detecteze o informatie eronata existenta in soldul unui cont sau intr-o operatiune financiara.Precizati raspunsul incorect: Auditul de regularitate cuprinde : a) atestarea responsabilitatii financiare a administratiei guvernamentale in ansamblu . c) Economicitatea reprezinta minimizarea costului resurselor utilizate pentru o activitate prin prisma obtinerii unei calitati adecvate.Obiectul situatiilor financiare este de a furniza informatii despre : a) Performantele financiare. independenta exercitiului si necompensarea. care poate fi semnificativa. 182. 179. b) Eficienta reprezinta masura in care obiectivele au fost atinse si raportul dintre efectele scontate si efectele obtinute pentru o activitate data.Care din afirmatiile mentionate sunt corecte : a) Materialitatea este un concept bazat pe recunoasterea faptului ca rareori situatiile financiare pot fi corecte in mod absolut si ca un anumit grad de toleranta in acuratetea acestora este deci acceptabil. individuala sau cumulata cu informatiile eronate din alte solduri. 178. 180. 127 .a) Continuitatea. Precizati varianta incorecta.

186. 184. dar ca efectul oricarui dezacord cu conducere sau limitarea ariei de aplicabilitate nu este atat de semnificativa si profunda incat sa necesite o opinie contrara sau o imposibilitate de a exprima o opinie. c) O opinie cu rezerve (calificata) este o opinie foarte rar intalnita in practica auditului.Care din urmatoarele afirmatii sunt eronate : Asertiunile conducerii privind tranzactiile privesc: a) aparitia si exhaustivitatea.Precizati afirmatiile corecte mentionate mai jos : Abordarea bazata pe sistem presupune parcurgerea urmatoarelor etape: a) identificarea si evaluarea controalelor cheie si determinarea masurii in care auditorul se poate baza pe ele. intrucat cuprinde numai aspecte cantitative. 185. pentru pentru a stabili daca acestea au functionat eficace pe tot parcursul perioadei supuse auditului. b) evaluarea rezultatelor testelor de control pentru formularea unei concluzii privind sistemul de control intern care poate determina 128 . c) Materialitatea poate fi definita matematic. c) locul in ramura economica de care apartine. presupunand ca acestea functioneaza efectiv si efectuarea testelor de control asupra controalelor cheie identificate. b) evaluarea si regularitatea. 183. incat auditorul nu a putut sa obtina suficiente probe de audit cuprinzatoare si prin urmare nu poate exprima o opinie asupra situatiilor financiare.b) Materialitatea este nivelul de eroare pe care auditorii nu sunt dispusi sa-l accepte.Precizati care definitie este corecta : a) O opinie cu rezerve (calificata) trebuie exprimata atunci cand auditorul ajunge la concluzia ca nu poate exprima o opinie fara rezerve (necalificata).Care din urmatoarele afirmatii sunt eronate : Intinderea ariei de aplicabilitate a auditului financiar se determina tinand cont de : a) pozitia geografica. b) cunoasterea entitatii auditate. b) O opinie cu rezerve (calificata) trebuie sa fie exprimata atunci cand efectul limitarii ariei de aplicabilitate este atat de semnificativ si cuprinzator. c) toate cele de mai sus.

c) proba de audit este eficienta atunci cand scopurile pentru care a fost produsa nu sustin constatarile. c) principiile pe baza carora auditorul selecteaza un esantion fara a urma o tehnica structurata. b) principii sau standarde pe care auditorul le aplica in evaluarea probelor de audit. c) a) si b). 187. b) diminuarea onorariului pana la 50 %. Alegeti afirmatia corecta. sunt : a) avertisment. asigurand comparabilitatea in timp a informatiilor. b) proba de audit este ineficienta atunci cand metodele aplicate pentru obtinerea ei au fost rentabile si eficace. c) este o informatie obtinuta pe baza esantionarii statistice. eficienta si eficace. b) este o informatie al carui cost de obtinere comparat cu relevanta ei se dovedeste a fi economica. 188. Alegeti varianta corecta. 190.Sanctiunile disciplinare ce se pot aplica auditorilor financiari de catre Camera Auditorilor. 191.modificari in abordarea auditului si efectuarea unui numar minim de proceduri de fond asupra tranzactiilor. 129 .Care din afirmatiile urmatoare sunt incorecte : a) Principiul continuitatii activitatii presupune continuitatea aplicarii acelorasi reguli si norme privind evaluarea.Caracterul relevant al unei probe de audit se evidentiaza prin aceea ca : a) este o informatie caracterizata prin pertinenta. b) Principiul permanentei metodelor presupune ca se vor lua in considerare toate veniturile si cheltuielile corespunzatoare exercitiului financiar pentru care se face raportarea. in sensul ca sustine elocvent constatarile auditului.Alegeti afirmatia corecta din cele de mai jos : a) economicitatea probei de audit solicita auditorului realizarea obiectivelor auditului cu cel mai mic cost posibil. c) interdictia de a fi promovat in profesia de auditor financiar principal timp de 1-5 ani.Criteriile de evaluare a probelor de audit reprezinta : a) principiile pe baza carora conducerea entitatii auditate apreciaza daca auditul a fost eficient. 189. c) a) si b). inregistrarea in contabilitate si prezentarea elementelor de activ si pasiv a rezultatelor.

193. c) examinarea inregistrarilor. 194. b) proba obtinuta direct de auditor de la fata locului este mai credibila decat cea obtinuta indirect. 196. fie din afara acesteia. a documentelor sau a imobilizarilor corporale.Precizati care din enunturile de mai jos sunt corecte: a) credibilitatea probelor furnizate din interiorul entitatii auditate scade in functie de calitatea sistemului de control intern. 130 . 197. cum sunt : a) investigarea. inspectia si observarea. Inspectia ca metoda specifica de obtinere a probelor de audit consta in: a) obtinerea informatiilor de la persoanele care le detin. b) confirmarea si calculul.Procedurile de fond (testele detaliilor tranzactiilor) iau forma unor metode specifice de obtinere a probelor de audit. 195. Completati cu raspunsul corect spatiul liber: a) mai mic. c) toate . fie din interiorul entitatii. c) certitudinea probei unei surse de audit scade atunci cand ea este coroborata cu o alta sursa. c) probele verbale obtinute au o credibilitate mai mica daca sunt confirmate in scris. b) probele de audit documentare sunt mai credibile decat probele verbale. c) mai mare.Observarea ca metoda specifica de obtinere a probelor de audit consta in: a) examinarea inregistrarilor.192.Care din afirmatiile de mai jos sunt incorecte : a) proba de audit obtinuta din surse externe independente si competente este mai credibila decat cea obtinuta din interiorul entitatii auditate. a documentelor sau a imobilizarilor corporale.Utilizarea in bloc a probelor de audit furnizate de diverse surse permite obtinerea unui nivel de incredere ……… decat in cazul utilizarii individuale a fiecarei probe de audit. Alegeti varianta corecta. b) diferit. b) verificarea acuratetei matematice a documentelor primare si ainregistrarilor contabile sau a altor calcule.

199. Alegeti raspunsul corect. dar si de: a) existenta surselor de informare. b) deciziile conducerii entitatii auditate. 202. duratei si intinderii altor proceduri de audit sau ca o revizuire generala a situatiilor financiare din cadrul etapei de revizuire finala a activitatii de audit. procedurile analitice sunt utilizate in urmatoarele scopuri: a) ca proceduri de fond.Procedurile analitice utilizate de auditor in procesul de planificare al auditului constau in : 131 .Masura in care auditorii vor utiliza procedurile analitice in faza de planificare a auditului depinde de specificul si complexitatea activitatilor entitatii auditate. scotand in evidenta domeniile care comporta un risc ridicat. Alegeti raspunsul corect. atat la nivelul situatiilor financiare cat si la nivelul unor categorii de tranzactii. permite identificarea miscarilor neasteptate sau a corelatiilor neobisnuite intre informatiile analizate. 198. b) de a ajuta auditorul in planificarea naturii. b) Procedurile analitice aplicate in etapa de planificare a auditului nu sprijina eforturile auditorului de intelegere a mediului de afaceri al clientului. c) Aplicarea procedurilor analitice pe parcursul etapelor desfasurarii auditului. c) toate cele de mai sus. c) rezultatele analizelor anterioare.Alegeti enuntul incorect din cele de mai jos : a) Sopul procedurilor analitice consta in identificarea corelatiilor si a tendintelor de evolutie a elementelor analizate.Procedeul de siguranta pe care auditul il acorda procedurilor analitice nu depinde de urmatorii factori : a) pragul de semnificatie al elementelor implicate. 201. 200. c) evaluarea naturii si marimii unor deficiente. ca de exemplu urmarirea modului in care sunt numarate articolele cu ocazia efectuarii inventarului de catre personalul entitatii auditate. atunci cand utilizarea lor poate fi mult mai functionala si eficienta decat testele de detaliu necesare reducerii riscului de nedetectare pentru anumite asertiuni privind situatiile financiare.b) urmarirea unui proces sau a unei proceduri realizate de catre altii. b) comparatii cu situatiile financiare din exercitiile anterioare. c) precizia cu care rapoartele preconizate ale procedurilor analitice pot fi prevazute.In general.

a) examinarea bugetelor de venituri si cheltuieli aprobate ale entitatii si examinarea soldurilor conturilor si a categoriilor de operatiuni importante evidentiate in situatiile financiare. c) s-au efectuat un numar minim de proceduri de fond asupra tranzactiilor.Probele de audit provenite din procedurile analitice sunt ……….Cu cat sunt mai frecvente masurile asupra unui ansamblu de variabile. 205. Completati spatiul liber cu raspunsul corect: a) scade. 132 . 206. 203. Completati spatiul liber cu raspunsul corect : a) independente. c) toate cele de mai sus. cu atat …….O diferenta inferioara celei acceptabile poate fi semnificativa daca nu se aplica una din urmatoarele conditii : a) diferenta este inferioara diferentei acceptabile . calitatea informatiilor cu privire la relatia dintre variabile. auditorul trebuie sa obtina probe pertinente si rezonabile asupra fiabilitatii informatiilor utilizate. b) sistemul utilizat pentru generarea informatiei a fost supus unor controale interne eficiente. b) stabilirea de profiluri si analiza indicilor. Alegeti raspunsul corect. b) diferenta poate schimba un excedent in deficit si viceversa. Relatia poate fi inteleasa luand in considerare o serie de caracteristici cum ar fi : a) coerenta si pertinenta. b) plauzibilitate si frecventa masurilor. c) limitate.Intelegerea de catre auditor a relatiei intre soldul contului previzionat si alte variabile constituie elementul decisiv pentru eficienta procedurilor analitice. El trebuie sa stabileasca daca : a) informatia nu a fost verificata in cadrul procedurilor de control. c) nici una din cele de mai sus . provenind amandoua din aceeasi sursa. 204. 207.Inainte de a acorda incredere rezultatelor procedurilor analitice utilizate. c) nu se modifica. b) creste.. c) a) si b).Diferenta dintre suma prevazuta si suma contabilizata este semnificativa daca depaseste diferenta acceptabila. daca sunt comparate doua variabile. b) neschimbate.

210. b) marja beneficiului brut si rotatia stocurilor.Precizati care sunt cele mai frecvent utilizate metode de analiza a indicilor : a) indexarea la o baza comuna si analiza indicilor financiari. b) Analiza indicilor nu are ca rezultat izolarea relatiilor normale sau stabile (pe o anumita perioada) care exista intre soldurile conturilor.Auditorul poate utiliza o gama larga de indici. b) testarea soldurilor conturilor. Alegeti varianta corecta. c) teste ale detaliilor tranzactiilor. b) metoda care consta in compararea soldurilor din situatiile financiare in scopul de a sesiza corelatiile existente intre aceste solduri si de a contribui la identificarea schimbarilor intervenite in aceste corelatii intr-o anumita perioada. 212. 208.Analiza tendintelor.Care din afirmatiile de mai jos este corecta : a) Analiza indicilor este metoda care consta in compararea relatiilor pertinente intre cifrele din situatiile financiare. b) analiza subiectiva. 133 . Precizati care din urmatoarele categorii de proceduri nu sunt proceduri analitice din cele de mai jos: a) analiza tendintelor. c) analiza indicilor. 209. 211. c) analiza schimbarilor intervenite in pozitia unui cont sau a unei linii a situatiilor financiare date in cursul exercitiilor financiare luate in considerare. c) gradul de lichiditate. c) Utilizarea procedurilor analitice in faza de raportare nu pot oferi auditorului posibilitatea de a constata daca situatiile financiare corespund cunostintelor obtinute despre activitatea entitatii auditate. ca si categorie de procedura analitica se poate defini ca fiind : a) metoda care consta in compararea posturilor de intrari si de iesiri cu totalul posturilor de intrari sau a posturilor din bilant cu totalul activelor.Alegeti raspunsul corect. Marcati care din indicii de mai jos sunt examinati in mod obisnuit intr-o societate comerciala : a) cifra de afaceri. in functie de natura entitatii auditate si de situatiile ei financiare.

precizati care sunt cerintele pe care nu trebuie sa le respecte continutul raportului de audit: a) sa fie usor de inleles si plin de ambiguitate. c) executie. c) luarea in considerare a unor indicatori previzionali pertinenti. 217. concis si uniform.213. c) norme legale. si 219. raportul de audit nu va face trimitere la procedurile referitoare la : a) asigurarea conformitatii cu Acordul Multianual de Finantare. 215. c) intr-o anexa la raport . Precizati care sunt acestia.Eficienta analizei predictive. 134 . 218. c) toti cei de mai sus. b) cifrele diferitelor operatiuni sau ale diferitelor solduri care intra in competenta indicilor ce se compara. Completati spatiul liber cu raspunsul corect: a) planificare.Pentru auditarea fondurilor alocate de Uniunea Europeana. Alegeti varianta corecta. b) in paragraful in care se prezinta natura unui audit. 214.Etapa de ……….Analiza indicilor poate fi o tehnica eficienta daca sunt indeplinite o serie de conditii. depinde de o serie de factori : a) omiterea indicatorilor previzionali non-pertinenti si caracterul plauzibil al relatiilor identificate. b) esantionare.Din elementele de mai jos.Declaratia privind responsabilitatea conducerii entitatii responsabilitatea auditorului. b) norme contabile si norme de audit. 216. este prezentata in raportul de audit: a) in paragraful introductiv . Printre acestea se numara: a) indicii nu pot fi stabili de la un exercitiu la altul.Precizati care sunt normele de referinta in auditul financiar: a) norme legale si norme de audit.norme contabile si norme de audit. a auditului consta in aplicarea procedurilor cuprinse in programul de audit. b) sa cuprinda numai informatii sustinute de probe suficiente si relevante. sunt calculate folosind aceleasi practici contabile. c) sa fie convingator.. b) utilizarea unor informatii de exploatare non-financiare pertinente alaturi de informatii externe sau de informatii pertinente. ca procedura analitica.

In situatia in care auditorul financiar ajunge la concluzia ca situatiile financiare reflecta cu fidelitate pozitia financiara a entitatii auditate si ca tranzactiile financiare s-au efectuat in conformitate cu prevederile si reglementarile legale in vigoare.Data unui raport incheiat de un auditor financiar: a) se trece dupa semnatura auditorului. b) opinie devaforabila sau imposibilitatea de a exprima o opinie. 225. In cazul in care auditorul are indoieli sau nu este de acord cu unul sau mai multe elemente ale situatiilor financiare care sunt materiale dar nu sunt fundamentale pentru buna intelegere a situatiilor financiare. poate exprima : a) o opinie cu rezerve. Precizati varianta corecta.Paragraful de introducere al Raportului de audit trebuie sa contina : a) titlul raportului. c) se trece intotdeauna in paragraful de deschidere. b) de a proteja activele si pasivele societatii auditate. c) toate cele de mai sus. b) o opinie calificata sau o opinie cu rezerve. c) Protejarea intereselor financiare ale Comunitatii Europene. 220. 223. Alegeti raspunsul corect. 135 .Care sunt principalele tipuri de opinie pe care le poate formula un auditor.b) Raportul Public Anual. din cele de mai jos: a) opinie calificata sau opinie necalificata/favorabila. 222. c) o opinie necalificata/favorabila. c) de a da garantie organelor de control ca situatiile financiare sunt corect intocmite. Alegeti raspunsul corect. 224. c) o opinie defavorabila. b) o opinie contrara. b) este un element important al raportului de audit . acesta exprima: a) o opinie necalificata. 221.Raportul de audit asupra situatiilor financiare are rolul : a) de a confirma increderea in situatiile financiare prezentate care ofera o imagine fidela a pozitiei financiare a societatii auditate.

b) un audit al economicitatii. 228. 230. Alegeti varianta corecta. c) favorabila.b) identificarea situatiilor financiare auditate si a responsabilitatilor. b) eficienta consta in gradul de indeplinire a obiectivelor declarate ale unei activitati si relatia dintre impactul dorit si impactul efectiv realizat. fara a compromite realizarea in bune conditii aa obiectivelor declarate ale acesteia. institutia suprema de control financiar extern asupra modului de formare. 229. de administrare si intrebuintare a resurselor financiare ale statului si ale sectorului public. in situatia in care rezultatul raportului este egal sau mai mare decat “1”.Care din urmatoarele afirmatii sunt corecte: a) economicitatea reprezinta masura in care se asigura minimizarea costului resurselor utilizate intr-o activitate. b) Curtea de Conturi.Potrivit legislatiei in vigoare.Care dintre enunturile urmatoare nu fac parte din categoria principiilor generale care trebuie respectate intr-un proces de auditare: a) inexistenta unui mandat al auditului performantei. Precizati varianta corecta. eficientei si eficacitatii cu care entitatea auditata utilizeaza resursele in scopul indeplinirii responsabilitatilor sale.Eficienta activitatii unei entitati auditate poate fi privita ca raport intre rezultatele obtinute si resursele utilizate pentru obtinerea acestora. c) eficacitatea reprezinta raportul dintre rezultatele obtinute si resursele utilizate pentru obtinerea acestora.Standardele internationale INTOSAI definesc auditul performantei ca fiind : a) auditul realizat cu scopul de a creste considerabil performantele entitatii auditate. b) caracterul ex-post al auditului performantei. 136 . situatia este : a) defavorabila. este : a) Directia Generala a Finantelor Publice. 227. c) auditul eficacitatii performantei referitoare la indeplinirea obiectivelor entitatii auditate . c) Autoritatea Nationala de Control. 226. b) acceptabila. c) o referire la standardele internationale de audit.

Aceasta abordare se refera in principal la : a) rezultatele obtinute.Mandatul auditului performantei reprezinta : a) acordul scris dat de catre entitatea auditata auditorului pentru activitatea ce urmeaza a o desfasura. b) standardele de audit. integritatea si obiectivitatea. 235. in vederea obtinerii “celor mai bune practici” in domeniu. 233. c) imputernicirea acordata de auditori reprezentatilor entitatilor auditate de a-si desfasura activitatea pana la finalizarea auditului. cum ar fi : a) responsabilitatea. c) rapoartele de audit al performantei sunt mult mai variate si contin mai multe explicatii si argumente rezonabile. 234. activitatilor si entitatilor ce vor fi supuse auditului. auditul performantei este mai flexibil in selectarea programelor. a procedurilor. c) a)si b) Alegeti raspunsul corect. c) exercitiul financiar auditat. rezulta o serie de deosebiri si asemanari.In cadrul auditului performantei intalnim abordarea orientata pe rezultate. b) auditul financiar respecta standarde relativ fixe.In auditul performantei este necesar ca pe langa principiile generale sa fie respectate si o serie de principii specifice care ghideaza activitatea auditorilor. b) imputernicirea acordata prin lege unei Institutii Supreme de Audit. care pot fi sintetizate in functie de o serie de elemente specifice.Care din afirmatiile de mai jos nu este corecta in ceea ce priveste comparatia intre auditul performantei si auditul financiar : a) auditul performantei este supus unor prevederi si cerinte specifice. indeplinirea obiectivelor si respectarea cerintelor.c) libertatea de selectie a domeniilor in cadrul mandatului de audit al performantei. pe cand auditul financiar este mai amplu. solicitand mai mult rationamentul si interpretarea logica a rezultatelor obtinute. activitatile si entitatile implicate in administrarea fondurilor.Analizand caracteristicile auditului performantei comparativ cu cele ale auditului financiar. 231. acestea constituind o baza temeinica. b) competenta. de a audita programele. a metodelor de audit si a formularii concluziilor si recomandarilor. 137 . 232. perseverenta si rigurozitatea. Precizati care din urmatorii nu pot face parte din aceasta categorie : a) subiectii auditati.

b) creste.Dupa finalizarea raportului si aprobarea lui de catre conducerea Curtii de Conturi. verificarea si analizarea problemei. urmand a fi distribuit destinatarilor sai. 237. b) din punct de vedere al costului obtinerii acestora economice.In functie de natura lor se deosebesc mai multe tipuri de probe de audit. astfel incat sa inspire incredere si siguranta. Completati cu raspunsul corect enuntul de mai sus: a) scade. b) probe de audit intermediare.b) identificarea. c) suficiente cantitativ si oportune in atingerea rezultatelor auditului.Probele de audit sunt competente daca informatiile obtinute de auditor sunt: a) pertinente care se refera la obiectivele auditului si care sustin elocvent constatarile. c) se diminueaza semnificativ.Studiu preliminar efectuat inainte de elaborarea planului de audit se va finaliza cu intocmirea unui raport ce cuprinde concluzii si propuneri denumit: a) raport preliminar intermediar. 240. c) raport intermediar. 238. b) raport privind studiul preliminar. c) Toti cei de mai sus.Precizati care din cele de mai jos nu fac parte din aceste tipuri de probe de audit: a) probe de audit fizice. c) probe de audit verbale. fara a face referiri la criterii de audit predefinite. eficiente si eficace. impartiale din punct de vedere calitativ. c) respectarea cerintelor auditului. 239. Marcati raspunsul corect. 236. cu atat ……… sansa ca acel subiect sa fie selectat si inclus in programul de audit.Cu cat se obtin mai multe informatii in legatura cu un anumit subiect si cu cat sunt identificate mai multe riscuri in ceea ce priveste realizarea performantei. Monitorul Oficial si Executivul. acesta va fi prezentat pentru publicare intr-un format adecvat. printre acestia se pot numara : a) Ministerul Finantelor. Selectati varianta corecta. b) Comisia specializata a Parlamentului. 138 .

b) are indoieli sau nu este de acord cu unul sau mai multe elemente ale situatiilor financiare. estimarea oportunitatilor pentru imbunatatirea muncii de audit. 242. cuprinde : a) culegerea si analizarea probelor pentru audit. b) analize dinamice.De regula.Care din enunturile urmatoare este corect: a) este etapa finala a activitatii auditului performant si care are ca rezultat stabilirea domeniului de auditat. 139 . ca etapa ce trebuie parcursa in desfasurarea unui audit de performanta.Auditorul refuza formularea unei opinii in situatia in care: a) nu poate exprima o opinie asupra ansamblului situatiilor financiare din cauza dezacordului profund ce-l impiedica sa formuleze o opinie cu rezerve. b) in partea introductiva a raportului. c) planificarea strategica este o tehnica foarte rar intalnita. care sa conduca la economisirea banilor publici. b) obiectivul principal al planificarii strategice este realizarea unui portofoliu echilibrat de studii de audit al performantei.241. b) urmarirea scadentei proiectului de audit. Precizati raspunsul corect. Precizati raspunsul corect. entitatile supuse auditarii. 245. c) analizele previzionale. 244. 243. b) este optionala. c) urmarirea impactului raportului de audit al performantei.Care din tehnicile enumerate mai jos nu fac parte din tehnicile de analiza a datelor: a) analize statistice.Auditul propriu-zis. c) se afla in imposibilitatea de a formula o opinie asupra ansamblului situatiilor financiare. paragraful de observatii se situeaza : a) inaintea paragrafului ce cuprinde opinia auditorului. 246. Alegeti varianta corecta. c) dupa paragraful de opinie. deoarece exista inexactitati in situatia financiara sau nu poate obtine suficiente probe pentru a sustine o opinie cu rezerve.Care afirmatii sunt corecte in ceea ce priveste data unui raport de audit: a) se poate trece oricand de catre auditor.

c) o firma angajata de catre conducerea entitatii pentru verificarea procedurilor de control intern. auditorul poate obtine informatii pe care nu le detinea anterior sau informatii care se coroboreaza cu probele de audit. b) este o necesitate.Auditorul procedeaza la elaborarea unui plan al misiunii de audit deoarece : a) este o masura care ii este impusa si trebuie respectata.Auditul intern este : a) un compartiment auxiliar al entitatii ce colaboreaza cu aceasta pentru diferite actiuni. Marcati raspunsul corect.La selectarea unui esantion auditorul trebuie sa aiba in vedere ca : a) acesta sa contina o serie de date. 249. Alegeti raspunsul corect. 248. c) este o masura suplimentara de control. 140 . b) un compartiment de control in cadrul entitatilor economice sau sociale.c) auditorul nu trebuie sa dateze raportul inainte de data la care situatiile financiare sunt semnate sau aprobate de catre conducere. b) acesta sa fie reprezentativ. c) acesta sa aiba un volum corespunzator. Precizati raspunsul corect. c) Intervievarea poate lua numai forma unor intrebari scrise adresate tertilor.. pentru a asigura ca auditul se va realiza de o maniera eficienta. 250. 247.Precizati care din urmatoarele afirmatii sunt corecte: a) Intervievarea consta in obtinerea informatiilor de la persoanele care le detin numai din interiorul entitatii. b) In urma intervievarii.

RĂSPUNSURILE LA TESTUL GRILĂ Nr.crt a 1 2 3 4 x 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 x b x c x x x X x x x x x x x 141 .

crt 41 42 43 44 45 46 47 48 49 50 51 52 53 54 55 56 x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x a x x x x x x x x x x x x x x 142 x b x x c .15 16 17 18 19 20 21 22 23 24 25 26 27 28 29 30 31 32 33 34 35 36 37 38 39 40 Nr.

57 58 59 60 61 62 63 64 65 66 67 68 69 70 71 72 73 74 75 76 77 78 79 80 81 82 Nr.crt 83 84 85 86 87 88 89 90 91 92 93 94 95 96 97 98 x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x a x x x x x x x x x x x x x x 143 b x c x .

crt 125 126 127 128 129 130 131 132 133 134 135 136 137 138 139 140 x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x a x b c x x x x x x x x x x x x x x 144 x x .99 100 101 102 103 104 105 106 107 108 109 110 111 112 113 114 115 116 117 118 119 120 121 122 123 124 Nr.

crt 167 168 169 170 171 172 173 174 175 176 177 178 179 180 181 182 x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x a b x x x x x x x x x x x x x x 145 c x x .141 142 143 144 145 146 147 148 149 150 151 152 153 154 155 156 157 158 159 160 161 162 163 164 165 166 Nr.

183 184 185 186 187 188 189 190 191 192 193 194 195 196 197 198 199 200 201 202 203 204 205 206 207 208 Nr.crt 209 210 211 212 213 214 215 216 217 218 219 220 221 222 223 224 x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x X x x x a X x x X x x x X X x x X X x x 146 x b c X .

E. C.Boulescu.Boulescu. 6. 2002. Jacques Renard – Teoria si Practica Auditului Intern. reorganizarea judiciară şi lichidarea societăţilor comerciale.Ghiţă. M. Editura Fundaţia România de Mâine. Didactică şi Pedagogică. A.A. 4. 2001. Bucureşti.Stoian. Bucureşti. Loebbecke –Auditing an Integrated Approach –Sixth Edition –Prentice Hall. 2001. Editura Tribuna Economică.Boulescu. 2001. 5.Ghiţă.Bârnă – Auditul Financiar.Mareş – Auditul Performanţei. V. Editura Economică. MFP . V.Englewood Cliffs . 147 . J. M. Bucureşti. Bucureşti. Editia a4-a 2002 3. K.Arens. M. M. A.Mareş – Fundamentele auditului. Ed.Ţurlea – Auditul Financiar Contabil. New Jersey 07632 2.225 226 227 228 229 230 231 232 233 234 235 236 237 238 239 240 241 242 243 244 245 246 247 248 249 250 x x x x x x X x x x x x x x x x x x x x x x x x x x BIBLIOGRAFIE 1. M.

Manual de Audit Financiar si Regularitate Buc. Editura Economică. G. Codul privind Conduita Etică şi Profesională. 2001. Buc.. Editura Intelcret. Petre Popeangă – Auditul Financiar Contabil. 2001.2002 privind aprobarea reglementărilor contabile simplificate.Niculescu – Ghid practic pentru audit financiar şi clasificarea bilanţurilor contabile. 2001 14.12. Editura Economică. anexă la Ordinul nr.P. 94/2001 al M.D. 22.Ordinul MFP 306/26. Al. 279/25. Editura Societatea Adevărul.Dobroteanu. 11. 17.Rusu – Audit financiar. Curtea de Conturi a Romaniei Revista de Audit Financiar Nr. Bucureşti.C.2002 . Standarde Internaţionale de Contabilitate. Piteşti.Opreanu – Întocmirea şi auditarea bilanţului contabil. Standarde. 7. 2000. Bucureşti.Dobroteanu – Audit. vol.F.D. Bucureşti.Vilaia. I. Editura didactică şipedagogică. armonizate cu directivele europene. 16. 1981.Legea 672/19. C.Scarlat.Rusovici. 953/24. publicat în Monitorul Oficial nr.E. 1998. Cadrul General de Întocmire a Situaţiilor Financiare.02. 2003 13. 2001.I. M. 19.Scutaru – Auditul Financiar Contabil – Editura Economică. Abordare naţională şi internaţională. . M.04. D. 1997. Editura R.12. Camera Auditorilor din România – Norme minimale de Audit. 10. Bucureşti. 15. 85/20. Editura Independenţa Economică.Bistriţeanu.2002 privind auditul public intern. 148 . Fl.Mihăilescu – Expertiza contabilă şi audit financiar. Gh.M. I. 23. E.Manual de Audit Financiar.2002.02. Curtea de Conturi a Romaniei . Gh.Macovei – Lexicon de Finanţe-Credit. Concepte şi practici. elaborat de Comitetul pentru Standarde Intenţionale de Contabilitate. 18.L. 8. 9. Dumitrescu. P. Bucureşti. 1 /2001 Buc.A. Editura Economică. 20. Camera Auditorilor din România – Audit Financiar 2000. D. Curtea de Conturi a Romaniei . Bucureşti. I. 2001. 21. 2000. Monitorul Oficial. Crăceanu Cocol Verginia – Practica auditului la instituţiile publice şi legislaţia utilă. 2002 12. Bucureşti. Editura A. contabilitate şi informatică financiar-contabilă. 1995. publicat în Monitorul Oficial nr.Brezeanu – Audit şi Control Financiar. Editura Tribuna Economică.Toma. publicată în Monitorul Oficial nr. 1999. Editura Romfel CECCAR Bucureşti.I. 2002. 2001. Bucureşti.S.Cojoc. Editura Economică. Bucureşti.2001.. Deva 1997.

Ordinul M. 256/1999. publicată în Monitorul Oficial nr. 463/1999. publicată în Monitorul Oficial nr.P. 85/20.O. . 880/2002 al ministrului finanţelor publice pentru aprobarea Codului privind conduita etică a auditorului intern.Legea nr. 953/2002 149 .G.1991. . 75/1999 privind activitatea de audit financiar.G. . 75/1999 privind activitatea de audit financiar. 12/2003 privind modificarea şi completarea O. .G. publicat în Monitorul Oficial nr. 265/27.Ordinul nr. 1009/1999 privind Statutul Camerei Auditorilor din România. publicată în Monitorul Oficial nr. 75/1999 privind activitatea de audit financiar.H. publicată în Monitorul Oficial 649/2002.G. nr.F. modificată şi completată.. nr.Legea 301/2002 privind aprobarea O. 38/2003. publicată în Monitorul Oficial nr. publicată în Monitorul Oficial 349/26. . nr. nr. 82/1991. 119/31 august 1999 privind auditul intern şi controlul financiar preventiv. 595/2002. 339/2002 . 591/2000 privind aprobarea Regulamentului de organizare şi funcţionare a Camerei Auditorilor din România. nr. .2000.U. publicată în Monitorul Oficial nr. 119/1999 privind auditul intern şi controlul financiar preventiv. publicat în Monitorul Oficial nr. . nr. publicată în Monitorul Oficial nr. 94/2001 privind aprobarea reglementărilor contabile armonizate cu Directiva a IV-a a Comunităţii Economice Europene şi cu Standardele Internaţionale de Contabilitate.Legea Contabilităţii nr.G.Legea nr. publicată în Monitorul Oficial nr. 430/31 august 1999.G. publicat în Monitorul Oficial nr.G.G.12.07.2001 .Legea nr. 75/1999 privind activitatea de audit financiar.02.U. 672/2002 privind auditul public intern.Ordinul nr. 67/2002 pentru modificarea şi completarea O. . 133/2002 privind aprobarea O. 230/2002. nr.O.O. . nr.U.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful