MINISTERUL EDUCAŢIEI ŞI CERCETĂRII

ARIA CURRICULARĂ: MATEMATICĂ ŞI ŞTIINŢE

MATEMATICĂ CLASELE I – IV
PROGRAMĂ ŞCOLARĂ PENTRU ELEVII CU DEFICIENŢĂ MINTALĂ UŞOARĂ ŞI MODERATĂ

Aprobat prin Ordin M.E.C. nr. _____________

Iaşi, 2005

1

conţinuturilor învăţării şi standardelor curriculare de performanţă pentru programa de matematică ce urmează a fi parcursă de către şcolarii cu deficienţă mintală uşoară şi moderată din ciclul primar şi cel secundar al şcolii speciale. Toate aceste restricţii dictate de particularităţile psiho-cognitive ale elevului cu deficienţă mintală moderată obligă specialiştii care derulează procesul de predare-învăţare în şcoli speciale. Acest elev are dificultăţi. reversibilităţii sau ireversibilităţii. cu asociaţii automate. Prin convertirea situaţiei de joc în situaţie de învăţare. manipulativ. ne găsim în situaţia unui fals progres. poate fi capabil să efectueze operaţii cu grupuri de elemente după criteriul culoare. elevul deficient mintal din ciclul primar are acces la modele de tip cognitiv. învăţare de tip explorator. deficientul mintal acumulând mecanic noţiuni. superficiale. dar nu şi după criteriul formă (mai ales diferenţieri triunghi-dreptunghi) pe care le rezolvă corespunzător raţionamentului intuitiv. Descongestionarea conţinuturilor este dictată de raţiuni formative. între două nivele de dezvoltare: de exemplu poate fi capabil de operaţii concrete într-un domeniu iar. a obiectivelor de referinţă. De pildă. Deficientul mintal oscilează. Acesta are ritm de învăţare lent şi adeseori manifestă incapacităţi de a valorifica stiluri noi prin reluarea modurilor de raţionament deja consolidate. din experienţa cotidiană. bazată pe învăţare mecanică a acţiunilor şi a limbajului celor din jur. similitudinilor. fără semnificaţie. Stabilirea obiectivelor cadru. 2 . activităţilor de învăţare. aspecte dintre care le vom menţiona doar pe cele în care se reflectă formarea şi operarea cu raţionamente de tip matematic şi care determină conceperea demersurilor metodice la nivel curricular. Din experienţa practică am putut constata faptul că deprinderile de operare cu concepte matematice ale elevului cu deficienţă mintală se formează lent şi greoi.ARGUMENT În contextul măsurilor de reformă curriculară se înscriu şi demersurile de adaptare/modificare a programelor şcolare pentru învăţământul special. în organizarea sa mintală). trebuie să ţină cont de particularităţile psiho-intelectuale ale acestor beneficiari. plecând de la forma de joc. să regândească şi să adapteze permanent strategiile educaţional-recuparatorii şi terapeutice. parţiale. În realitate. Nu întâmplător ne-am oprit la joc ca activitate de învăţare fundamentală şi care rămâne pentru deficientul mintal forma cea mai accesibilă a procesului didactic-recuperator. uneori majore. pentru ca elevul cu dizabilităţi (cerinţe educative speciale) să dobândească abilităţile fundamentale de a opera şi de a aplica achiziţiile şcolare în situaţii practice de viaţă. în realizarea conexiunilor. rămâne la stadiul intuitiv. Raţionamentele lui sunt incomplete. Specialiştii care predau în şcoli speciale sunt familiarizaţi cu aspectele ce ţin de specificul gândirii deficientului mintal. în altul. Iluzia că deficientul a achiziţionat o anumită noţiune/concept este dovedită în momentul în care aceasta trebuie să opereze cu conceptele matematice pentru a soluţiona probleme practice. Elevul cu deficienţă mintală uşoară şi / sau moderată (în suficiente cazuri şi cu deficienţe asociate) dispune de o gândire concret-situativă. Deloc neglijabil este fenomenul de regresare la stadii inferioare de dezvoltare cognitivă. uneori. rigid. Astfel. fără a fi capabil să opereze cu ele. motivarea copilului deficient spre explorare şi cunoaştere. stereotip. Prin joc se poate obţine întărirea comportamentelor şi raţionamentelor corecte şi. poate cel mai important aspect didactico-formativ. deficientul mintal ajunge să cunoască obiectele care-l înconjoară şi-şi organizează stimulii prin antrenament de tip matematic (fapt care-l ajută în final.

accentul fiind nu numai pe achiziţii ci mai ales pe: atitudini. jocuri de dezvoltare şi stimulare a atenţiei şi memoriei. „Lectura” acestei programe se vrea un demers flexibil. presupune alegerea corectă a tipului de joc care vizează acea sarcină didactică ce-i poate dezvolta subiectului învăţării gândirea matematică. jocuri grafice (preliminare. combinărilor. jocuri de culori şi forme. asociere. ordonare. asociaţiilor. în scopul compensării personalităţii deficientului mintal şi abilitării acestuia cu modalităţi de acţiune în situaţii cotidiene. adaptări în funcţie de particularităţile clasei şi ale elevului cu care lucrează. Predare-învăţarea prin joc porneşte de la contextul şcolar până la contextul social-integrator. clasificare. scriere). abilităţi. jocuri pentru formarea operatorilor prelogici la nivelul operaţiilor concrete (comparare. Activităţile de învăţare prin joc a matematicii de către deficientul mintal. 3 . jocuri pentru formarea reprezentărilor mintale. cadrul didactic având reperele curriculare la nivel mediu şi operând diferenţieri. ca învăţare şi terapie. Am specificat activităţi de învăţare precum: jocuri de manipulare. comportamente. de analiză şi de exersare a operatorilor logici. se înscrie în noua tendinţă de evoluţie a strategiilor de predare-învăţare-evaluare şi care dezvoltă copilului capacitatea de observare.Jocul. de învăţare a grafiei cifrelor). raţionamentelor. de divertisment. În elaborarea acestei programe de matematică am încercat să reflectăm şi caracterul stimulativ al evaluării cunoştinţelor matematice.

II. FORMAREA ŞI DEZVOLTAREA CAPACITĂŢII DE A COMUNICA UTILIZÂND LIMBAJUL MATEMATIC IV.A. OBIECTIVE CADRU I. CUNOAŞTEREA ŞI UTILIZAREA CONCEPTELOR SPECIFICE MATEMATICII DEZVOLTAREA MECANISMELOR DE OPERARE ACŢIONALĂ ŞI DE REZOLVARE A PROBLEMELOR III. STIMULAREA CURIOZITĂŢII ŞI INTERESULUI ÎN VEDEREA ANGAJĂRII ELEVILOR ÎN ACTIVITĂŢI CU CONŢINUT MATEMATIC 4 .

-exerciţii de numărare cu pas dat. -exerciţii de utilizare în situaţii concrete a simbolurilor matematice: “+”. “diferenţă”. -jocuri de numărare a obiectelor/elementelor din grupările date. -exerciţii de reprezentare a grupurilor de obiecte sau desene prin numere potrivite în concentrul 0-20.CUNOAŞTEREA ŞI UTILIZAREA CONCEPTELOR SPECIFICE MATEMATICII Obiective de referinţă I.exerciţii pentru formarea şirului numerelor naturale. -exerciţii de manipulare şi comparare a grupelor de obiecte date prin punerea în perechi. -exerciţii de verbalizare a acţiunilor concrete de manipulare a obiectelor/elementelor în vederea familiarizării cu terminologia matematică: “termen”. “-“.OBIECTIVE DE REFERINŢĂ ŞI ACTIVITĂŢI DE ÎNVĂŢARE: I. determinarea locului fiecărui număr în şirul numeric dat. -exerciţii de comparare a grupurilor de obiecte pe bază intuitiv-acţională. “=”. prin diferite procedee. cu sprijin în obiecte şi desene. fără trecere peste ordin: 5 .Să înţeleagă şi să utilizeze sistemul poziţional de formare a numerelor formate din zeci şi unităţi. “sumă”. gruparea şi regruparea obiectelor/desenelor numărate în funcţie de pasul numărării.2. -exerciţii de comparare şi ordonare a grupurilor de obiecte folosind procedee şi reprezentări diferite. -exerciţii de reprezentare prin desene a unor modele şi grupări date. -exerciţii de selectare dintr-o grupare a unui număr de obiecte dat. I. asociind cifra cu numărul de obiecte. să citească.B. -exerciţii de reprezentare prin obiecte sau desen a numerelor şi trecerea de la o formă de reprezentare la alta. -exerciţii-joc de construire a unor grupări de obiecte prin corespondenţa de 1 la 1. crescător.1. utilizând obiecte pentru justificări: Activităţi de învăţare -exerciţii de grupare a unor obiecte/elemente după un singur criteriu.Să efectueze operaţii de adunare şi de scădere în concentrul 0-20.Să scrie. . -exerciţii de scriere şi citire a cifrelor/numerelor naturale în concentrul 0-20.3. -exerciţii orale şi scrise de adunare şi scădere cu numere naturale de la 0 la 20 fără trecere peste ordin pe bază intuitiv-acţională. să compare şi să ordoneze numerele naturale de la 0 la 20: I.

Să rezolve probleme care -exerciţii-joc de manipulare de obiecte (adăugare şi presupun o singură operaţie dintre extragere) şi exprimarea operaţiei verbal. pătrat. -exerciţii de sortare şi selectare a obiectelor după criteriul „este la fel”. „Casa”. -exerciţii-joc de sortare şi clasificare a formelor geometrice. -exerciţii de alegere a unei descompuneri/compuneri potrivite pentru un număr dat. desene sau numere din concentrul 020 pe baza unor criterii date (mărime. de îmbinare a figurilor geometrice în construirea unor structuri familiare („Omul”.II. utilizând corect cuvintele / expresiile învăţate: Activităţi de învăţare -exerciţii-joc de observare şi manipulare a obiectelor. de haşurare. -exerciţii-joc de asociere a formelor obiectelor din natură cu figurile geometrice.Să sesizeze asocierea dintre elementele a două grupe de obiecte. „mai puţine”. -exerciţii de grupare a obiectelor de acelaşi fel dintr-o grupă de obiecte eterogene. elementelor din mediul ambiant în manieră obiectuală.Să recunoască forme plane (cerc.Să continue modele repetitive reprezentate prin obiecte. 6 .3. DEZVOLTAREA MECANISMELOR DE OPERARE ACŢIONALĂ ŞI DE REZOLVARE A PROBLEMELOR Obiective de referinţă II. -exerciţii de trecere de la şirul obiectual la şirul numeric şi invers. considerate separat (mărime.2. „Trenul”).Să exploreze dirijat modalităţi de a descompune şi compune numere mai mici ca 20 folosind obiecte şi desene: -exerciţii de descompunere şi de compunerea numerelor folosind obiecte şi desene. „nu este la fel”.1. formarea de perechi. acţională şi imagistică. culoare. -exerciţii de decupare. cele învăţate: -exerciţii de analiză a părţilor componente ale unei probleme. colorare a figurilor geometrice. -exerciţii-joc de identificare a elementelor unei grupe de obiecte fiind dată regula de corespondenţă. -exerciţii-joc de exprimare în cuvinte a raţionamentelor matematice implicate în rezolvarea unor probleme şi verificarea rezultatului prin numărare. desene sau numere mai mici decât 20: II.4. să sorteze şi să clasifice după formă obiecte date: II.5. II. -exerciţii de aplicare de scheme pentru efectuarea adunărilor şi scăderilor.6. -exerciţii de continuare a unor modele repetitive reprezentate prin obiecte. desene sau numere. -exerciţii de comparare globală şi de grupare a obiectelor/elementelor concrete după criterii simple.Să utilizeze informaţii din mediul ambiant în aplicaţii cu conţinut matematic exerseze vocabularul adaptativ mediului ambiant. culoare. formă). -exerciţii de reproducere prin desen (cu ajutorul şablonului). -jocuri-exerciţiu de identificare a formelor obiectelor din mediul ambiant. II. formă): II. „mai multe”. triunghi).

cerculeţe. balanţe improvizate etc. -exerciţii de ordonare a unor obiecte după dimensiune sau după masă prin comparări dirijate. a întrebărilor posibile pentru enunţuri date în forme variate. succesive şi exprimarea verbală a rezultatelor: “mai lung”.. -exerciţii-joc de memorare şi conştientizare a succesiunii zilelor săptămânii.7.10. -alegerea etalonului potrivit pentru o anumită măsurătoare. “lung/scurt”. oral şi în scris. -exerciţii de familiarizare cu monedele şi bancnotele uzuale. cu sprijin.Să utilizeze unităţi monetare în diverse situaţii: -rezolvarea de probleme cu suport figurativ (puncte. -formularea de exerciţii pornind de la modele cunoscute. “în timp ce”. -exerciţii de formulare a unor probleme utilizând tehnici variate: cu sprijin concret în obiecte sau desene şi pornind de la o temă dată. “după”. linii etc.9. capacităţii sau masei unor obiecte. “mult/puţin” etc. -exerciţii de înregistrare a evenimentelor reprezentative dintr-o oră. -exerciţii de citire a orelor fixe pe ceas. -exerciţii-joc de corelare a expresiilor matematice folosite în situaţii concrete cu operaţiile aritmetice de adunare şi de scădere. -exerciţii-joc de identificare şi precizare a momentelor zilei prin raportarea la acţiuni cotidiene.. “cel mai înalt” etc. capacitatea sau masa unor obiecte folosind unităţi de măsură nestandard: II.Să recunoască unităţi de măsură a timpului: II. “uşor/greu”. păstrând numerele (cantitatea) şi algoritmul matematic respectiv.Să măsoare şi să compare dimensiunile.Să formuleze. -exerciţii-joc de înregistrare prin desene a rezultatelor măsurătorilor. -exerciţii aplicative de utilizare a unităţilor monetare uzuale. creionul. vase de capacităţi diferite. -jocuri didactice de exersare a comportamentului de vânzător/cumpărător. săptămână cu ajutorul imaginilor de suport. a dimensiunii.8. cuburi. paharul. cu sprijin dat: II. 7 . exerciţii şi probleme cu numere de la 0 la 20. -exerciţii de localizare a evenimentelor familiare în termenii: “înainte”. -exerciţii de transformare a problemelor simple prin manipularea materialului intuitiv-concret. “mai uşor”. utilizând monede şi bancnote. -exerciţii-joc de formulare. zi.II.) şi imagistic (reprezentări ale obiectelor familiare). -exerciţii-joc de măsurare cu palma. bile. -exerciţii de verbalizare a acţiunilor concrete de măsurare: “plin/gol”.

2. -exerciţii-joc de cooperare (în grup) şi cu caracter stimulativ-competitiv. -exerciţii-joc de completare orală a enunţurilor lacunare de tip matematic (completează ce lipseşte). mijloace de transport.Să verbalizeze în mod constant modalităţile de calcul folosite în operaţii şi probleme simple care implică adunarea şi scăderea: Activităţi de învăţare -exerciţii de exprimare în cuvinte proprii a operaţiilor simple: „mai mult”. „mărim”. IV. -jocuri de rol cu referire la situaţii practice de viaţă.III. -exerciţii de descriere a procedeelor şi acţiunilor utilizate pentru măsurarea şi compararea grupelor de obiecte. „micşorăm”.1. -jocuri de sesizare prin observaţii dirijate a utilităţii numerelor în viaţa cotidiană ( massmedia. 8 . viaţa cotidiană: -exerciţii cu caracter distractiv şi utilitaraplicativ. -exerciţii de utilizare adecvată a limbajului matematic în situaţii cotidiene: „adăugăm”. „la fel”. „luăm”.STIMULAREA CURIOZITĂŢII ŞI INTERESULUI ÎN ELEVILOR ÎN ACTIVITĂŢI CU CONŢINUT MATEMATIC: Obiective de referinţă Activităţi de învăţare IV.Să manifeste o atitudine pozitivă şi -exerciţii-joc de utilizare a numerelor în disponibilitate faţă de situaţii matematice din diverse activităţi cotidiene. măsuri pentru îmbrăcăminte etc. cu sprijin.1. telefon. VEDEREA ANGAJĂRII IV. FORMAREA ŞI DEZVOLTAREA CAPACITĂŢII DE A COMUNICA UTILIZÂND LIMBAJUL MATEMATIC: Obiective de referinţă III. „nu este la fel”. „mai puţin”.). Să manifeste curiozitate pentru aflarea -exerciţii de intuire şi verificare. a răspunsurilor la problemele propuse: unor probleme practice.

semiovalul cu deschizătura spre stânga. citirea numerelor naturale din concentrul 0-20. linia orizontală. semnul plus. colorarea. citirea numerelor naturale din concentrul 0-10. ordonarea numerelor naturale şi formarea unui şir crescător 0-20. clasificarea. scrierea cifrelor. asocierea acestor forme cu figurile geometrice. haşurarea. egal. ovalul. operarea intuitiv-acţională pentru gruparea. culoare. operarea intuitiv-acţională pentru grupare. • Adunarea în concentrul 0-10 pe baza suportului intuitiv-concret • Figuri geometrice: cerc. “mai puţin”. CONŢINUTURILE ÎNVĂŢĂRII: Pentru clasele I . ordonarea. linia oblică spre dreapta. linia verticală. pătrat. • Adunarea şi scăderea în concentrul 0-20 fără trecere peste ordin utilizarea simbolurilor matematice: plus.IV • Numere naturale de la 0 la 20 formare de grupe de obiecte/ elemente după criteriul cantităţii. descompunerea grupurilor de obiecte. triunghi 9 . sortare şi clasificare a obiectelor după criterii simple considerate separat: mărime.C. clasificarea. comparare globală. scrierea semnelor grafice pregătitoare pentru scrierea cifrelor (punctul. Pentru clasele III . sumă. linia şerpuită. formă. familiarizarea cu terminologia matematică specifică: termen. semnul egal). scrierea cifrelor cu puncte de sprijin şi independent. îmbinarea figurilor geometrice în structuri familiare. compararea numerelor cu suport intuitiv-concret. ordonarea. • Elemente pregătitoare pentru formarea conceptului de adunare manipularea materialului concret pentru formarea raţionamentului de tip matematic: “creştere”. extragerea. • Probleme cu suport figurativ-imagistic care se rezolvă printr-o singură operaţie (adunarea sau scăderea) • Figuri geometrice: cerc. ordonarea numerelor naturale şi formarea unui şir crescător. „cu atât mai puţin”. linia oblică spre stânga. diferenţă. pătrat identificarea formelor obiectelor în natură.II • Elemente pregătitoare pentru înţelegerea conceptului de număr natural: recunoaştere şi denumire corectă a unor obiecte/jucării. formare de grupe de obiecte/ jucării. cârligul. adăugarea obiectelor în grupuri date. „cu atât mai mult”. minus. semiovalul cu deschizătura spre dreapta. compararea numerelor cu suport intuitiv-concret. secera. • Elemente pregătitoare pentru formarea conceptului de scădere manipularea materialului concret pentru formarea raţionamentului de tip matematic: “micşorare”. “mai mult”. • Numere naturale de la 0 la 10 formare de grupe de obiecte/ elemente după criteriul cantităţii.

îmbinarea figurilor geometrice în structuri familiare. asocierea acestor forme cu figurile geometrice. colorarea. familiarizarea cu unităţi monetare: monede şi bancnote. capacitate. săptămâna. haşurarea. recunoaşterea orelor fixe pe ceas. decuparea. sortarea şi clasificarea formelor geometrice. familiarizarea cu unităţi nestandard pentru lungime. 10 . reproducerea prin desen. masă. Unităţi de măsură familiarizarea cu măsurarea timpului: momentele zilei.• identificarea formelor obiectelor în natură.

M. C. formă).Acceptă sarcinile didactice cu conţinut matematic.C. C. C.6. C. M. C.Compară prin sortare şi selectare grupe de obiecte după criterii simple considerate separat (mărime. pătrat.E. C. 4686/05. Bucureşti.2003.1. P.2.C.Aplică cunoştinţele matematice însuşite în situaţii ŢII ŞI INTERESULUI ÎN curente din viaţa cotidiană. Metodologia învăţării matematicii la deficienţii mintal.CUNOAŞTEREA ŞI UTILIZAREA CONCEPTELOR SPECIFICE MATEMATICII COMPETENŢE C. – Programe şcolare revizuite pentru clasele I-II şi III-IV. C.Numără crescător pe baza materialului concretintuitiv.FORMAREA ŞI DEZVOLTAREA CAPACITĂŢII DE A COMUNICA UTILIZÂND LIMBAJUL MATEMATIC 4.DEZVOLTAREA MECANISMELOR DE OPERARE ACŢIONALĂ ŞI DE REZOLVARE A PROBLEMELOR III. culoare. dimensiune.Utilizează în situaţii practice unităţi de măsură adecvate pentru timp.E. C. BIBLIOGRAFIE: 1.Formează şirul numerelor naturale 0-20. cu suport intuitiv. la disciplina matematică aprobate prin Ordin al Ministrului Nr.2. VEDEREA ANGAJĂRII C. Bucureşti.D. C. Păunescu Constantin.Verbalizează procedeele şi algoritmii matematici aplicaţi în situaţii practice. E. C. valoare.1. cu suport figurativ-imagistic. capacitate şi masă (măsurări cu etaloane neconvenţionale).2.. – programă-proiect pentru elevi cu deficienţă mintală severă la aria curriculară “Ştiinţe şi cunoaşterea mediului” clasele I-X.1.1. ELEVILOR ÎN ACTIVITĂŢI participând activ în activităţi de grup şi cu caracter CU CONŢINUT MATEMATIC competitiv.5. 1981 11 .Rezolvă probleme cu o singură operaţie.5. triunghi) şi să reprezinte figuri plane.T. C. 2005 3.COMPETENŢE: OBIECTIVE DE REFERINŢĂ I.Descompune şi compune numere naturale din concentrul 0-20. Bucureşti. II.Compară şi ordonează numerele naturale de la 0 la 20 cu suport intuitiv.Scrie şi citeşte numere naturale în concentrul 0-20.3. Muşu Ionel. 2003 2.Recunoaşte forme geometrice (cerc.4.Utilizează în situaţii concrete algoritmii matematici implicaţi în adunarea şi scăderea numerelor naturale 0-20.4.C. D.STIMULAREA CURIOZITĂ.3.08.Utilizează obiecte şi elemente pentru a reda numere din sistemul poziţional (0-20).

Master your semester with Scribd & The New York Times

Special offer for students: Only $4.99/month.

Master your semester with Scribd & The New York Times

Cancel anytime.