GRI IN VERDE Intre oameni si spatiul pe care acestia il ocupa si in care isi desfasoara activitatile exista o dubla influenta

. Spaţiul structurează existenţa umană plasînd-o în contexte, directionand-o si uneori limitand-o, fiind la randul lui un element in continuu transformat de către oameni.

In particular, există o relaţie interdependentă între oraş şi locuitorii săi, astfel încît mentalitatea, comportamentul si interventia directa a locuitorilor, creeaza, influenteaza, sustine si oglindeste aspectul oraşului, şi viceversa. Prin urmare putem vorbi despre un spaţiu mental care se transpune într-un spaţiu fizic. Fiecare are o imagine mentală despre mediul înconjurător, diferită de cele imprimate în domeniul public. Astfel oamenii

Din cauza ca pe acolo-i e necesara omului in treaba sa. Ciclic.). Si iarasi trecatorul se incranceneaza si apare cararea de pamant anuala. Totusi. se sapa si se seamana iarba si . Si din nou. Peste tot unde sunt spatii verzi apar in fiecare primavara carari facute cu piciorul. an de an.a. solutia de primavara a edililor este sa fie sapat si semanat iarba.. graffiti ş. există şi alte modalităţi de intervenţie. cum ar fi alegerea propriilor trasee. evitînd porţiunile pavate şi croindu-şi calea prin iarbă. in loc sa se monteze dale sau sa se betoneze. Pe lîngă street art (stencil. . tot asa. aceasta fiind o formă de personalizare a din nevoie sau pur si simplu ca forma de protest faţă de direcţionarea pe care autorităţile o impun prin amenajarea lui.recurg la modificarea lui. E clar ca “pe acolo e drumul”. pe care le fac oamenii obişnuiţi..

atât atunci când e formulat de o bătrână ce face observaţii unor tineri.etic – “Pentru că sunt nesimţiţi. sau de un poliţist gatagata să amendeze un asemenea ins… . alteori secţionând anumite spaţii după o logică neştiută. Inculţi. bădărani. uneori în paralel cu drumurile oficiale.Asadar la întrebarea: De ce indivizii preferă să construiască în unele spaţii publice deschise (parcuri. barbari. ştiută. grădini publice) traiectorii alternative cum ar fi alei. domle. needucaţi si cu obiceiuri proaste”. Argumentul pare credibil. pot fi formulate cel puţin 3 răspunsuri: . cărăruşe. proprie?.

însă.economic – Cărăruşele/ aleile/ drumuşoarele si toate aceste scurtaturi reprezintă trasee construite de indivizi cu scopul de a optimiza deplasarea prin spatiu. sunt foarte „educaţi” acasă. aceşti indivizi manifestând trăsături „bune” de civilizare.O asemenea presupunere. pasaje subterane. Ceea ce nu e adevărat: aceeaşi „bădărani” care calcă răzoarele cu flori. universităţi. trasând scurtături prin parcurile oraşului. Trebuie sa existe deci si alte raspunsuri. magazine. unde nu calcă pe unde le trăsneşte ci doar pe trotuarele speciale. chioşcuri de ziare. . librării. trebuie fondată pe teza că aceşti indivizi sunt la fel de inculţi pretutindeni. staţii de troleibuz. . Semn că ar fi vorba de un tip de comportament specific unui spaţiu: cel social. facilitând accesul la unele obiecte de importanta socială: bănci. în orice moment/spaţiu al vieţii lor. semafoare. fără a da buzna prin grădină/curte/florărie. intersectii. etc. iar în cel particular.

Să tai unghiurile cu o diagonala e mult mai eficace decat sa te deplasezi pe laturile lor. nu vom intalni poteci care sa ocoleasca aleile. In cateva luni sau chiar saptamani. In contra-exemplu. din simplul motiv ca acolo eficienta si . in parcuri. pot aparea unele cladiri noi sau interesul pentru altele poate disparea.Necesitatea lor este evidentă dacă ţinem cont de caracterul fluid. spatii dedicate relaxarii si promenadelor fara scop. intensificarea sau scaderea densitatii de circulatie. aparitia altora. Intr-un fel e mai natural sa nu te deplasezi descriind unghiuri drepte. functiunea unei cladiri din mediul urban se poate schimba. In natura totul se misca in elipse. instabil şi flexibil al geografiei economice a spaţiului urban. astfel toate aceste scurtaturi se pot modifica prin disparitia unora vechi. cercuri. diagonale pentru simplul motiv ca e mai eficient.

se trasează cu instrumentele linii concentrice şi simetrice fata de anumite axe şi apoi se dă vina pe “băştinaşii necivilizaţi”. traseele făcute deja de oameni se paveaza. fiind justificate poate prin urmatorul raspuns plauzibil. linii individuale trasate alternativ celor „oficiale”.adaptarea spatiilor nevoilor economice nu este o prioritate. Salbaticia spatiului e o stare naturala. în acest caz.politic . revolta împotriva unui sistem de proiectare a spaţiului public considerat a fi autoritar. e doar un ins ce vrea săşi manifeste individualitatea.In multe locuri din Europa occidentala cînd se construieşte un parc se acoperă tot cu iarbă. aparent. existând totuşi alei informale care. iar cea a . Ar fi vorba. de traiectorii şi culori personale în peisajul public anonim. Individul care „păşeşte” pe alături. Motivul economic este deci unul evident. ca si in alte zone est europene si orientale. după două-trei luni oamenii fac alei în conformitate cu traseele importante pentru ei. abia apoi. nu duc nicăieri şi nu sunt justificate economic. coafuri extravagante etc… Solutii: . dar o asemenea explicaţie e aplicabilă cam pentru 80-90 % din cazuri.Acest fenomen ar reprezenta deturnarea unor relaţii de putere.adaptare la cerinte . manifestări ale unor rebeliuni latente. E vorba de acelaşi mecanism care alimentează cererea de haine în culori stridente. fără o motivaţie economică evidentă. La noi. .

dar care este complet inutil locuitorilor orasului din prezent. si complet neadaptat la vesnic schimbatoarea geografie economico-socialcultural-politica a spatiilor publice. nu prea ajuta. .mediului urban e de doua ori naturala. anual sau o data la doi ani. iar institutiile publice nu sunt inca destul de flexibile pentru un asemenea tip de gandire. atunci o solutie ar fi . simetrie.obstacole – Daca nu se doreste adaptarea la cerintele trecatorului si se mizeaza pe frumusetea unei simetrii sau a unei compozitii estetice. iar rigla. in sensul determinarii ei de cativa vectori. sa re-paveze unele alei pentru a tine cont de doleantele locuitorilor dar si noile configuratii economice. cel economic in mod primordial. care arata frumos pe hartie. Totusi logica economica e foarte schimbatoare si ar tebui ca autoritatile. Proiectul initial al liniilor tinea de un anume tip de frumusete. in acest caz.

Obstacolele fizice: delimitarea traseelor fie prin gard viu fie prin gard decorativ din diverse materiale. .” precum si sustinerea acestora de existenta autoritatilor care sa aplice legea. si . Aceste obstacole pot fi insa de mai multe tipuri. este cea a echilibrului. de o inaltime suficienta pentru a convinge trecatorul ca “pe acolo nu se trece”. Obstacolele psihologice: Semnele de interdictie “Nu calcati iarba!” plasate in puncte strategice. sau care ar trebui sa fie cautata. si amplasarea unor obstacole discrete care sa limiteze tendintele de personalizare a spatiului public de catre nonconformisti.creearea obstacolelor. urbanisti.. supusa cerintelor economice de directionare a trecatorului. cea cautata. pot deveni un obstacol psihologic eficient. de arhitecti. Aceasta solutie insa necesita un constiincios si detaliat . sustinute de mesaje de “amenintare” gen “Amenda intre .. poate ajuta la aplanarea acestui instict primordial de a crea propriul traseu.. peisagisti si orice autoritate implicata in organizarea spatiului si traseelor publice. estetica. regulata. Un echilibru intre trasarea unei trame care poate fi sau nu simetrica.echilibru – Solutia ideala..

anticipativ. urbanistic si. o arata. local. traseului si geografiei urbanistice dintr-o anumita zona. nu se face suficient de constiincios si detaliat. asa cum spatiul urbanistic prezent. al spatiului. eventual. . studiu care.studiu psiho-social.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful