ROMANTISMUL

Baudelaire define te astfel romantismul :
´Cine spune romantism, spune art modern ² adic intimitate, spiritualitate, culoare, aspira ie spre infinit, exprimate prin toate mijloacele specifice artei.µ ´Pentru mine, romantismul este expresia cea mai recent , cea mai actual a frumosului.µ ´Romantismul se afl în maniera de a sim i.µ ´Trebuie, deci, înainte de toate, s cunoa tem toate aspectele realit ii i toate situa iile în care se afl omul, pe care arti tii trecutului le-au dispre uit sau nu le-au cunoscut.µ

de umbra si lumina servesc la exprimarea tragediei care are loc.bogatii) sunt distruse sub ochii sai .El cauta sa transpuna in pictura starile de spirit si referintele literare care caracterizeaza aceasta miscare .iar folosirea contrastelor cromatice .O lucrare grandioasa este ´Moartea lui Sardanapal ´:ultimele ore de viata ale regelui sunt ilustrarea unui dezastru in care cele mai pretioase bunuri (femei.Eugene Delacroix Eugene Delacroix (1798-1863) este reprezentantul major al romantismului . .scalvi.Atitudinile personajelor sunt contorsionate .

Francezul Eugène Delacroix este considerat a fi pictor romantic prin excelen . Tabloul s u ´Libertatea conducând poporul ´reune te vigoarea i idealul romantic într-o oper care este compus dintr-un vârtej de forme. Tema este dat de revolu ionarii din 1830 ghida i de spiritul Libert ii (reprezenta i aici de o femeie purtând drapelul francez). Artistul se plaseaz metaforic ca un revolu ionar din vârtej, de i vedea evenimentele cu o anumit rezervare (reflectând influen a burghez asupra romantismului). Aceasta este probabil opera romantic cea mai cunoscut

M celul din Chios este o pictur de Eugène Delacroix, pictat în 1824. Sursa de inspiraìie a tabloului este de natur istoric . Executarea tabloului este precedat de o întreag serie de schiìe. Delacroix doreète s exprime caracterul cutremur tor al temei èi caut îndelung o abordare cât mai dramatic a întregii scene. Creeaz o compoziìie zguduitoare, în care reuèeète s transmit emoìii diferite: resemnarea extrem din privirea b rbatului cu leg tur roèie pe cap, disperarea femeii cu turban, care st la picioarele lui, caracterul nemilos al cotropitorului otoman.

Caspar David Friedrich
Cel mai mare pictor romantic german a fost Caspar David Friedrich (1774-1840). Peisajele au constituit modul s u favorit de a se exprima. A combinat transcendentalul imaginii cu misticismul religios, înf i ând p mântul, natura suferind transform ri i mai ales în situa iilimit , cum ar fi în lumina dimine ii sau a amurgului sau în condi ii de cea etc.
´Pluta meduzeiµ

.

compensatorii. Dimitrie Cantemir.Vasile Alecsandri. Reprezentantii preromantismului sunt: Grigore Alexandrescu. romantismul si postromantismul. ROMANTISMUL POSTEMINESCIAN reactualizeaza teme si mijloace clasice si romantice. alternative ale lumii reale. Este idilic. conservator. feeric. ROMANTISMUL PROPRIU-ZIS (romantismul eminescian) este imaginativ. al burghezului. inflacarat.În literatura românã se pot identifica trei etape: preromantismul. Octavian Goga Alexandru Macedonski . ocult. Mihail Kogalniceanu. . pasional. Si este deasemenea este perioada imitarii literaturii romantice franceze.Costache Negruzzi. Are capacitatea de a crea universuri imaginare. original. PREROMANTISMUL (romantismul scriitorilor pasoptisti) caracterizeaza gustul omului mediu. conferindu-le o noua forta expresiva. Marcheaza reactiile lumii literare romanesti la apogeul unei perioade tutelate de Mihai Eminescu Reprezentantii romantismului posteminescian au fost: George Cosbuc. Reprezentantul unic a fost Mihai Eminescu. Barbu Stefanescu Delavrancea. cultiva pasiunile mediocre.

Trasaturile generale ale romantismului Romanticii suprim limitele i legile experien ei concrete. ofer con tiin ei i imagina iei un câmp nem rginit. Hugo) . intr-adev r.µ (V. poezia va zugr vi umanitatea întreag . inima omului nu se schimb . Ecoul sonor al veacului s u. ´Zugr vind eul poetului. libertatea i capacitatea unui loc neîngr dit. poetul trebuie s fie c l uza acestuia spre ideal. temelia artei. acordând spiritului individual. ea va r mâne totdeauna inima omului.

s evadeze din ea. ci numai în imensitatea infinitului: ´In noi. trecutul i viitorul. este eternitatea cu lumile ei. din convingerea c esen a omului se împline te în nem rginire. Limit rii clasice i se opune înclina ia spre nelimitat. nesatisf cu i de realitatea obiectiv . spre un spa iu f r contururi clare.Scriitorii romantici. din spa iul s u cunoscut. Hugo) . sau nic ieri. In permanent c utare a unui ideal scriitorul romantic evadeaz din prezent în trecut sau viitor. încearc S o dep easc .µ (V. Pentru scriitorul romantic adev rul nu se g se te ca pentru clasici în avântul ideii.

µ (Victor Hugo) ´Poezia trebuie s ne arate mai pu in pe poet i mai mult pe om însu i. Aplecându-ne spiritul peste acel pu . întreaga imensitate a lumiiµ (V. . întrez rim aici. într-un cerc îngust. ca într-o pr pastie.µ (Lamartine) Poezia trebuie ´s scoat la lumin ceea ce i s-a revelat poetuluiµ prin ´privirile furi ate în sanctuarul sufletului. exprim sentimentele profunde ale scriitorului ´Poetul r spunde de sufletul oamenilor. precum i cultivarea visului.. undeva în adânc.].Romantismul p trunde mai adânc în tainele sufletului. Profunda i întunecata oglind e în adâncul omului. Acolo e acel clar-obscur însp imânt tor.µ ´E nemaipomenit c tocmai în untrul t u trebuie s prive ti ce e afar . Hugo) Interesul pentru straturile adânci ale vie ii suflete ti aduce i inclina ia spre medita ia filozofic . Ceea ce se oglinde te în sufletul oamenilor e mai ame itor decât în v zul direct [..

Interesul pentru frumuse ea i pitorescul naturii. într-o perfect comuniune cu natura. pentru culoarea local Romanticii consider omul un microcosmos (univers mic). în care se oglinde te i se rezum macrocosmosul (universul mare). .

.L rgind cadrul de inspira ie al artistului. romantismul scoate în eviden i valoarea artistic a ceea ce nu este frumos Urâtul se prezint i el în numeroase forme i ´fidelitateaµ fa de natur impune surprinderea extremelor naturii: frumos-urât. ochiul romanticului fiind creat pentru a descoperi contrastele.

Interesul pentru crea ia popular i pentru tradi iile na ionale Romantismului i se datoreaz redescoperirea bog iei fondului i formei operelor folclorice. .

personajele trebuie s fie complexe i nuan ate.zugravite in complexitatea vietii sociale si psihice . cu sentimente contrastante. este un erou excep ional care ac ioneaz în împrejur ri excep ionale Autorul romantic realizeaz personaje din tr s turi psihice antitetice. fie prin slutenia lor fizica (´Cocosatul de la Notre Dame) sau decadenta morala. in continua si adeseori neasteptata transformare.Personajul romantic provine din toate mediile sociale. în adâncul lor din bine i r u. In toate cazurile personajele sunt atent individualizate . din alb i negru. alc tuite.µ (V. Romanticii isi manifesta preferinta pentru personaje exceptionale care se impun . ´Ca i ceilal i oameni.fie prin grandoare si noblete sufleteasca. Hugo) .

MIHAI EMINESCU. Eminescu se situeaza printre cei mai mari romantici universali. Poetul cunoaste literatura romana.poetul roman publica ´Luceafarulµ.poezia italiana si spaniola.dar si Marlowe si Shakespeare) .cel mai de seama reprezentatnt al romantismului romanesc ´Fara Eminescu am fi mai altfel si mai saraciµ (Tudor Vianu) Mihai Eminescu nu este un ´romantic intarziatµ.de la originile ei si are bogate informatii de literatura universala (literatura romantica germana.µultimul.culmea creatiei sale poetice.cronologicµ.Astfel.marii romantici englezi si francezi. Prin prezentarea conditiei geniului si prin titanism.ci se include in marele curent romantic universal manifestat la diferite popoare. cand Victor Hugo scrie in 1883 ´Legenda secolelorµ.

luna. Izvoarele de inspiratie ale poetului au fost diverse:mitologia.peisaju poetic este complex.infinitul.folclorul si istoria noastra.natura si iubirea.poezia si filosofia europeana. Cosmicul esteprezent cu toate elementele sale:cerul.omul de geniu. Bivalenta lui (timp etern-timp efemer) naste tensiunea lirica in fiecare vers. Timpul este supratema poeziei eminesciene:µViermele roade in noiµ este obsesia intregiilui creatii. se scria poezie de meditatie filozofica insetata de ideal. Universul poetic eminescian este greu de explorat si de sistematizat. Geneza universala l-a preocupat pe Eminescu de foarte multa vreme.o poezie ce se caracterizeaza prin cultul formelor clasice sau romantice.cosmicul.In epoca.sentimentala sau obiectiva.soarele. in special cea germana prin care a filtrat intregul lui sistem poetic.istoria. Marile teme ale creatiei eminesciene sunt: timpul. asa cum spune Calinescu ´Poezia isi are universul ei asa cum un continent are fauna si flora luiµ.filosofia grecilor antici.stelele. . Criteriile in functie de care se poate face o clasificare sunt diferite pentru ca.

totala care sa conduca la cunoasterea marilor taine ale lumii .retras in sine sau preocupat de soarta lumii.la atingerea absolutului.fiind cadru fizic. Istoria este prilej de meditatie romantica asupra societatii contemporane decadente prin antiteza cu vremurile glorioase .este vazut ca sentiment fundamental care poate reface unitatea primordiala a acestei lumi. Acesta este vazut in mai multe ipostaze (conducator de osti.Evocarea spatiului cosmic in intreaga lui maretie tine de inclinatia romanticilor spre grandios.este factorul cosmogenetic care naste permanent lumea (´punctul de miscareµ) si de aceea este inseparabila de natura si cosmos.gingasa . Cautand femeia blonda.asupra solitudinii omului superior in fara inechitatilor sociale si a unei societati corupte. Iubirea devine pretext de meditatie asupra conditiei umane .lipsita de sentimentalisme.dar si paradis terestru(´Dorintaµ).natura capatand noi valente. .indragostit.pura.poetul nu a asimilat fara discernamant un ideal romantic .intelept).asupra conditiei omului de geniu. ci s-a apropiat si de lirica erotica populara .poet.fundal pentru reveria romantica(´Melancolieµ).filosof. El ramane in esenta .dascal.uneori sagalnica.plina de prospetime. Omul de geniu este omul superior aflat in cautarea permanenta a unor valori absolute . Eminescu viseaza la o iubire ideala .aceeasi fire insetata de perfectiune si dornica de cunoastere.personaj mitic(´Revedereµ) sau realitate metafizica(´Mai am un singur dorµ).cu ochii mari si albastrii .

Este un spatiu atemporal plin de mister.ramai la mine / Te iubesc atat de multµ). . un pretext al lamentatiei poetului ( ÅPe langa plopii fara sotµ). soarele si luna. Plopul este copacul singuratatii. Padurea apare in viziunea poetica drept loc de refugiu.copacul iubirii si al amintirii. Eminescu surprinde peisajele in devenirea lor. de vraja si semnifica totodata nostalgia copilariei dar si a iubirii pierdute.Natura. apa asociate imaginii lunii.complice. in timp ce poetul reprezinta elementul masculin. are miscari tandre. Ca pictor al luminii. un confident. salcamul ce exprima rusticitate. ramai. a sentimentelor de melancolie. materie. Marul si ciresul sunt cele doua simboluri ce exprima candoarea si inocenta copilariei. Cel mai des intalnit motiv este insa cel al codrului. reprezentata prin motive cum ar fi teiul. lumina. aduc idei diferite : spirit. Luna declanseaza in sufletul poetului fundalul arhaic cu origine mitica. La Eminescu putem vorbi de o natura terestra. Padurea se constituie in ipostaza feminitatii. Cei doi astri antinomici. identificate in simbolul soarelui si suflet. o coloana a infinitului ce proiecteaza iubirea terestra in planul cosmic. esenta. a iubitei ce isi cheama iubitul (ÅO. in jocurile luminii sau ale apei.

Aerul reprezinta libertate.Elementele primordiale ale vietii capata de asemenea ipostaze inedite . precum si trecere. Apa semnifica geneza. oglindirea estetica a realitatii.timp. dar in acelasi timp semnifica si durere si dezamagire. Focul inseamna pasiune. purificare. in acelasi timp. viata. . al perisabilitatii umane. transcendenta si zbor. continuitate dar si moarte. iar pamantul constituie simbolul stabilitatii si.

A doua. din care prima parte èi a cincea reiau motivul contemplaìiei. d nastere unei meditaìii filozofice. aparut pentru prima data in ÅConvorbiri literareµ la 1 februarie 1881. aceea de cuget tor. Poemul se grupeaz pe dou coordonate fundamentale.Scrisoarea I Scrisoarea I este un poem filozofic cu o structura romantica. accea a relaìiei omului de geniu cu societatea èi posteritatea. Aceasta dubl înfaìièare a omului de geniu e încadrata de peisajul lunar. evoluìiei èi a unei previzibile stângeri a sistemului cosmic. În totalitatea ei. conduce la satir . dupa cum problematica geniului este înf ìièat în dou ipostaze: Prima. umanizat prin motivul poetic al contemplaìiei. Eminescu abordeaz în cadrul mai larg al relaìie omului de geniu cu timpul èi societatea omeneasc în genere. . tema naèterii. Poemul este alc tuit din cinci p rìi.. este mai mult o meditaìie asupra existenìei pe tema fortuna labilis din Memento mori.

. luna devine zeitatea omniprezent èi omniècient aflat sub zodia eternit ìii. poetul introduce dou motive romantice dragi sieèi: motivul timpului bivalent. Aceast parte a poemului fascineaz prin densitatea ideilor. Poetul creeaz imaginea global . la codri èi izvoare la ì rmuri. În partea a doua nuanìeaz motivul lunii ca astru tutelar al faptelor meschine sau nobile ale oamenilor. palate èi cetaìi èi de aici "în câte mii de case lin pâtruns-ai prin fereèti. Timpul individual "Doar ceasornicul urmeaz lung-a timpului c rare". a priveliètelor ce se ofer ochiului contemplativ al lunii. de dimensiuni terestre. Astfel în aceast parte. pentru a o restrânge apoi treptat: de la pustiuri. èi timpul universal . scurs ireversibil pentru om.În prima parte motivul contemplaìiei este pus sub zodia timpului. În opoziìie cu omul. Câte frunìi pline de gânduri. gânditoare le priveèti !". sugestiilor èi motivelor èi are ea îns èi o structura de sine st t toare. adic a timpului universal.reprezentat prin motivul lunii "Ea din noaptea amintirii o vecie-ntreaga scoate". f r început èi sfârsit.

Se ajunge astfel la categoria omului pe care poetul îl înf ìièeaza într-o serie de ipostaze de la rege pân la s rac. de la geniu pân la neghiob. gârbovit èi de nimic. Dup un alt èir de ipostaze. . acesta se opreète îndelung la condiìia vitreag a omului de geniu. pe care îl pune îns în antitez cu individualiz rile anterioare: ´ Uscativ aèa cum este. pân la b trânul dasc l care cerceteaz necontenit enigmele universului. de la tân rul preocupat de buclele sale èi negustorul ce-èi num r bog ìiile. fie puternici. Universul f r margini e în degetul lui mic". Fie slabi. Deopotriv -i st pâneète raza ta èi geniul morìii. fie genii ori neghiobi !". pentru a introduce aici un alt motiv de origine schopenhauerian èi anume identitatea în faìa morìii: ´ Deèi trepte deosebite le-au ieèit din urna sorìii. La acelaèi èir de patimi deopotriv fiind robi. faì de care cititorul simte ironia poetului.

lumea cea mare e "vis al nefiinìei´. poetul trece la reflecìie. în scrierile lui Kant. Eminescu prezint o cosmogonie în partea a treia cu surse. gi aici ca èi în Scrisoarea III apar cei doi poli ai antitezei. sc pate din frânele luminirii planetele se arunca rebele în spaìii. . B trânul dasc l întrevede sfârèitul prin r cirea soarelui èi pierderea forìei lui de atracìie pân ce "Timpul mort èintinde trupul èi devine vecinicie". Colonile de lumi "vin din sure vai de haos" în forma de uriaèe roiuri. cum s-a dovedit.Dar înainte de a ajunge la satir . prin capacitatea cuget torului de a gândi cosmogonia. iar stelele cad asemenea frunzelor toamna. Dup aceste peisaje contemplative. Lumea s-a n scut prin miècarea unui punct. Oamenii ìin de lumea cea mic . dar èi în miturile din Rig-Veda. în opozoìie cu mercantilismul si meschin ria omului comun. aici. Exist un macrocosmos èi un microcosmos.

Dar nici aici problematica social a geniului nu e abordat direct. Fr mântarea voinìelor m runte se loveète de inexorabilul destin al timpului ireversibil: ´ Ce-o s -i pese soartei oarbe ce vor ei sau ce gândesc ?. Ca èi vântu-n valuri trece peste traiul omenesc. de data aceasta nu la destinul lumilor cosmice. ci la destinele indivizilor lumii terestre. un brac.". cugetare în care apare din nou identitatea oamenilor ca ei însisi si cu omenirea întrega: "Unul e în toìi. Imposibilitatea cunoasterii propriei vieti pentru c singura clip sigur de existenì e cea prezent . Idei schopenhaueriene mai apar èi aici.Partea a patra este consacrata poziìiei vitrege a cuget torului de geniu în. O s -èi bat alìii capul s-o patrunz cum a fost ? Poate vrun pedant cu ochii cei verzui. pentru c dasc lul continu în mod firesc s cugete. .lasa considerarea operei omului de geniu la discretia r u voitoare a invidioèilor: "gi când propria ta viaìa singur n-o stii pe de rost. Printre tomuri bracuite aèezat èi el. tot astfel precum una e în toate´.. lumea semenilor s i. peste un veac..

. Peste toate o lopata de tarana se depuneµ Si din nou stergerea deosebirilor dintre ambitia puterii politice(´ Mana care-a dorit sceptrul«µ)si capacitatea gandirii atotcuprinzatoare (´«si ganduri /Ceau cuprins tot universul«µ) in perspectiva mortii(´«incap bine in patru scaduriµ) Imaginea unor funeralii organizate cu falsa solemnitate da din nou prilej satiric sa-si exerseze inciziile sale sarcastice in ranile omenesti:indiferenta. În vro not priz rit sub o agin neroad ".poti so sfarami«orice-ai spune.Aticismul limbii tale o s -l pun la cânt ri.lauda interesata. La fel pesimismul schopenhauerian : ´ Poti zidi o lume-ntreaga. asezându-te la coad . Colbul ridicat din carte-ìi l-o sufla din ochelari gi te-o strânge-n dou siruri.

Ce-ìi trecu pe dinainte. Vre o umbr de gândire. De ici. O s -èi bat alìii capul s-o p trunz cum a fost? µ . µDe-oi muri-îèi zice-n sine-al meu nume o s -l poarte Secolii din gura-n gur èi l-or duce mai departe. gi când prorpia ta viaì singur n-o ètii pe de rost. prin µrecunoètinìaµ posterit ìii. va ajunge s fie citat µîn vro not priz rit sub o pagin citat µ. s rmane! ìii tu minte câte-n lume-ai auzit. Crede c opera sa de savant. cu al meu nume. ad post a mele crieri! µ Textul începe s dobândeasc nuanìe satirice prin intermediul c rora dasc lul este mustrat pentru visele deèarte µ O. gi de-a pururi. de acolo de imagine-o fâèie. câte singur ai vorbit? Prea puìin. în ungherul unor crieri gi-or g si.Partea a-V-a prezint dorinìa iluzorie a b trânului înv ìat care ar vrea ca numele s u s d inuiasc în timp dup dispariìia sa fizic . ori un petic de hârtie. pretutindeni.

µBa s vezi« posteritatea este înc èi mai dreapt . / Peste toate o lopat de ì rân se depune. µ . Nu sl vindu-te pe tine« lustruindu-se pe el µ. Pesimismul schopenhaurian îl influenìeaz pe Eminescu èi în versurile : µPoìi zidi o lume-ntreag . poìi s-o sf râmi« orice-ai spune. lumina lunii ce vegheaz peste frumuseìile naturii èi peste soarta omenirii egal în faìa morìii. crezi c-or vrea s te admire? Ei vor aplauda desigur bibliografia subìireµ M reìia èi gloria b trânului stau nu doar sub semnul neînìelegerii din partea posterit ìii. µgi pe toìi ce-n ast lume sunt supuèi puterii sorìii Deopotriv -i st pâneète raza ta èi geniul morìii! µ . de asemenea este readus în vedere ideea egalit ìii în faìa morìii : ´ Mâna care-au dorit sceptrul universului èi gânduri Ce-au cuprins tot universul încap bine-n patru scânduriµ. Neputând s te ajung . ci èi sub acela al morìii depline. acolo unde oricine poate fi vulnerabil. Cu ironie îèi închipuie un scenariu al desf èur rii funerariiilor acestui om de geniu. ele vor îmbr ca o not de fals solemnitate fiind în ton cu natura oameniilor care vor asista µIar deasupra tuturora va vorbi vreun mititel.Demolarea creaìiei izvorâte dintr-o minte genial se va sfârèi prin atacul la bibliografie. Partea a-VI-a revine la motivele iniìiale: timpul.

. Bogatia lirica a poemului se revarsa din toate partile si oricare cititor este descumpanit in a hotari ce sa admire mai intai .este perfect slujita de o compozitie ingenios cumpanita .traind din plin sarbatoarea mintii si inimii omenesti prilejuita de cel mai mare dintre poetii nostrii.adancita prin cugetarea cosmogonica din partea a treia .Mihai Eminescu abordeaza din nou tema romantica a cugetatorului genial .intr-un motiv satiric al carui continut afectiv liric este amaraciunea si tristetea romantica pricinuite de constatarea ca lucrurile nu pot fi altfel.ideea sau expresia ei verbala aleasa .prefigurata in partea a doua .In Scrisoarea I .dintr-o alta perspectiva decat cea intalnita in ´Imparat si proletarµ sau decat cea desavarsita in ´Luceafarulµ Complexitatea tematica.astfel incat prapastia dintre omul de geniu si omul comun .se transforma .in partea a patra .alcatuita dintr-o variata tesatura de motive romantice.

codrul protector. p mântean i împlinit i cea între dou entit i ce apar in unor lumi incompatibile. iar teiul.´ Luceafarulµ a fost considerat intotdeauna capodopera eminesciana care demonstreaza si intruchipeaza toate virtutile poeziei lui Eminescu. iubirea în dubl ipostaz . visul favorizeaz accesul la un alt tip de realitate. luna ca astru tutelar.dar si a mijloacelor artistice care adera la acelasi curent literar . Motivele specifice imaginarului eminescian in. izvorul compun natura s lbatic pe fundalul c reia se reface cuplul adamic în final. fragilitatea i efemeritatea condi iei umane. în timp i spa iu cosmic. devenirea universal . îngerul i demonul se reg sesc în metamorfoz rile luceaf rului în sacrificiul lui suprem de renun are la condi ia divin . Temele secundare întregesc complexul de semnifica ii al poemului: natura terestr i cosmic . fortuna labilis i vanitas vanitatum et omnia vanitas sunt repere ale existen ei terestre. în cea mai mare parte. Poemul este o superba alegorie a conditiei omului de geniu si contine o stralucita reprezentare a mentalitatii romantice a singuratatii si destinului special. . c l toria la originile universului. de estetica romantismului: aspira ia spre o stea sau luceaf rul pun în lumin condi ia omului de geniu care dore te s cuprind spiritual universul.oferind intreaga masura a geniului sau.

.

are o înf i are luminoas . se reg se te în prima parte a apoemului: Luceaf rul i se arat fetei de împ rat în vis.Sursele de inspira ie sunt de natur folcloric sau filozofic . în ciuda privilegiului nemuririi. din care se deduce c geniul este. Nu în ultimul rând. chem rile fetei sau scenariul erotic din partea final . Poemul apar ine îns unei lirici mascate. . Influen ele filozofiei lui Arthur Schopenhauer legate de concep ia despre geniu se regasesc într-o nota ie a poetului pe marginea manuscrisului. ipostazierea astrului în înger i demon. se metamorfozeaz în tineri cu înf i are frumoas . condamnat la nefericire i singur tate. Poemul este structurat in patru mari tablouri . considerat de C linescu unul dintre cele patru mituri fundamentale ale culturii române. idee preluat de la filozoful german. c ci contravine esen ei superioar a geniului). Cele romantice sunt reprezentate pe de o parte de basmele române ti culese de c l torul german Richard Kunisch ² Frumoasa f r corp (tema iubirii incompatibile) i Fata-n gr dina de aur (cu deosebirea c Hyperion nu alege calea r zbun rii. îi provoac o stare de melancolie diurn . pe de alt parte de mitul Zbur torului. ceea ce reprezint un element al esteticiii romantice.concepute in maniera romantica . secven e dramatice precum dialogul Demiurg-Hyperion sau replicile finale ale celui din urm corespund filozofiei grave a poemului. evidente cel pu in în pasajele ce descriu întâlnirea dintre fata de împ rat i Luceaf r.la o scara mare a spatiului si timpului.

.

aspira ia spre cunoa terea universal (prin echivalen a cu luna. ÅEa trebui de el în somn /Aminte s . sacralitate (ÅCum e fecioara între sfin iµ). respectiv întuneric i lumin ). se na te din principii primordiale (cer i mare. fiind predestinat unei experien e de cunoa tere (ÅLuceaf rul a teapt µ. Åun mort frumos cu ochii viiµ). Luceaf rul va trebui s treac mai întâi prin aceste dou stadii în încercarea lui de a renun a la nemurire. ambele portrete fiind ale unor entit i excep ionale în situa ii excep ionale. Luceaf rul alege în ambele cazuri ipostaze terestre sociale superioare (ÅP rea un tân r voievodµ). Cele dou invoca ii ale fetei.ea este predispus la visare. prin care Luceaf rul este chemat ca un dublu în vederea constituirii cuplului (ÅVia a-mi lumineaz !µ). sunt urmate de dou metamorfoz ri succesive ale Luceaf rului. De exemplu. ci apar ine mai degrab altei lumi (Åvân t giulgiµ. elemente ce o încadreaz într-o tipologie romantic . Fata de împ rat este o ipostaz superioar a destinului uman prin unicitate. respectiv aer i ap ) sau contrare (soare i noapte. . dar nu are atributele umanit ii (Åumbra fe ei str vezii / E alb ca de cear µ). ÅCoroana-i arde pareµ). înf i area frumoas (Åmândru tân rµ/µmândru chipµ). simbol al cunoa terii). Astfel. Ånegru giulgiµ. primul tablou prezint alegoric tema condi iei omului de geniu pornind de la iubirea incompatibil dintre o muritoare i un astru. în înger i în demon.i aduc µ). are însemne ale puterii Åîncununat cu trestiiµ.Analiza tablourilor eviden iaz noi elemente romantice.

Refuzul fe ei reprezint o form de superioritate. iar pe de alt parte dilogul acestor dou personaje ce apr in ordinii celeste. care are dou secven e poetice: pe de o parte zborul lui Hyperion c tre Demiurg. Pe de alt parte. Cadrul cu o u oar tent de vulgaritate al întâlnirii dintre C t lin i C t lina din tabloul al II-lea este înlocuit de unul natural. Elementele ce compun limitele destinului uman sunt enumerate cu o not dispre uitoare: muritorii sunt determina i în timp i spa iu. hot rârea Luceaf rului de a cere dezlegarea de nemurire în numele iubirii reprezint forma suprem a sacrificiului. feeric. care sus in echilibrul universal. teiul. cuplul este o idee mito-poetic ce reface puritatea adamic a perechii primordiale într-o natur protectoare. Cele mai profunde semnifica ii legate de condi ia omului de geniu se reg sesc în tabloul al III-lea. supu i hazardului (Åei doar au stele cu norocµ) i de ert ciunii (Å i prigoniri de arteµ. . c ruia îi cere dezlegarea de nemurire. c ci ea con tientizeaz limitele destinului uman i î i asum statutul de muritoare. lacul. Medita ia Demiurgului accentueaz antiteza dintre dimensiunile existen ei terestre i cele cosmice. Åei nu mai doar dureaz -n vânt / De arte idealuriµ). luna. s lbatic. imaginarul romantic reunind motive specifice eminesciene: seara. codrul. spre deosebire de elementele spa iului cosmic. fragment ce confirm statutul lui Eminescu de creator al pastelului cosmic în literatura român . dar i rela ia dintre devenirea etern a cosmosului în ciuda efemerit ii lumii fenomenale.

un punct maxim al crea iei eminesciene. supus hazardului (ÅTr ind în cercul vostru strâmt/ norocul v petreceµ). r mânând lipsit de afect. antitezele real-ireal. poemul se încadreaz în curentul romantic prin tematic . terestru-cosmic. prin amestecul de genuri i specii. Astfel. prin motive.Cea de-a treia invoca ie a fetei adresat Luceaf rului nu mai vizez îns iubirea dintre dou entit i incompatibile. omul de geniu se sustrage devenirii. prin simultaneitatea în planul expresiei a elementelor populare cu cele savante. resemnat (Ci eu în lumea mea m simt/ nemuritor i receµ). ce sintetizeaz drama sa: el nu se poate împlini afectiv. masculin-feminin. c ci de data caesta ea se adreseaz astrului ca unei stele aduc toare de noroc ÅP trunde-via i în gând Norocu-mi lumineaz µ Ultimele ase versuri reprezint replica final a lui Hyperion. deci nu poate accede la cunoa terea total . apolinic. . astfel. Luceaf rul reprezint . prsonajele excep ionale în situa ii excep ionale. În antitez cu destinul omului mediocru.

.

Poezia ´Floare albastraµ, ca specie literara este idila si apartine liricii peisagiste si erotice, care prezinta iubirea intr-un cadru rustic, fiind ilustrate prin imagini artistice si figuri de stil tablouri din natura si puternice trairi interioare cu predilectie sentimente de dragoste. Poezia romantica ´Floare albastraµ face parte din tema iubirii si a naturii, dar spre dosebire de alte poezii erotice aceasta creatie cuprinde si idei filozofice. Tema romantica reflecta aspiratia poetului spre iubirea ideala, spre perfectiune, care nu se poate implini. Ideea poetica exprima tristetea si nefericirea omului de geniu pentru neputinta de a atinge absolutul iubirii, pentru imposibilitatea implinirii cuplului erotic. Titlul poeziei este alcatuit din doua sintagme ´floareµ, reprezentand efemeritatea, delicatetea si ´albastruµ sugerand infinitul cosmic dar si aspiratia. Titlul este o metafora simbol, un motiv romantic care apare si in alte opere literare. In literature germana, in lirica lui Novalis ´floarea albastraµ se metamorfozeaza in femeie luand chipul iubitei si tulburand inima eroului. In literatura italiana, in poezia lui Leopardi, motivul ´florii albastreµ sugereaza puritatea iubirii si candoarea iubitei. Iar la Eminescu reprezinta vointa dar si nostalgia nesfarsitului sau femeia ideala. De asemenea albastrul, simbolizeaza infinitul, departarile marii si ale cerului, iar floarea poate fi fiinta care pastreaza dorintele.

In ´Floare albastraµ, Eminescu evoca amintirea unei povesti ce a esuat din cauza confuziei barbatului asupra cailor omului de a fi fericit. Planul feminitatii are forma unui monolog, alcatuit in prima parte dintr-un repros, si apoi, in partea urmatoare dintr-o provocare inocenta, un act de seductie. Reprosul este expresia intuitiei feminine, care simte instrainarea barbatului cufundarea lui ´in steleµ, ´in noriµ si ´ceruri nalteµ. Adverbul ´iarµ arata repetabilitatea confuziei barbatului asupra cailor omului de a fi fericit (el crezand ca aceasta stare se poate implini prin cunoasterea ideilor filozofice). Versul ´De nu m-ai uita incalteµ sugereaza dorinta inocenta a fetei de a nu fi uitata de barbatul meditative. Din structura ´in zadarµ reiese inutilitatea preocuparilor reflexive, intrucat ceea ce dorea sa afle nu era necomplicat, ci pur si inocent. In discursul fetei se regasesc simboluri ale civilizatiilor apuse: soare, campiile asire, piramidele. Confuzia barbatului o determina pe fata sa-l avertizeze asupra capcanei in care ar putea sa cada, si anume sa nu caute prea tarziu fericirea, iubirea: ´Nu cata in departare/ Fericirea ta, iubite!µ Initiativa adresata de fata ´Hai in codrul cu verdeataµ, poate fi interpretata si ca pe o lectie de initiere.

Pastelul imagineaza un cadru romantic, feeric, in care natura e personificata: ´izvoare plangµ, ´ochi de padureµ. Natura e protectoare a cuplului (natura erotizata), deaorece preia manifestarile si sentimentele indragostitilor. Peisajul descris este maret: ´prapastieµ, ´stancaµ, ´boltaµ, ´noapteµ. Planul terestru se imbina cu cel cosmic. Portretul fetei intruchipeaza idealul de frumusete eminesciana, aici carcaterele fetei fiind reliefate prin intermediul epitetelor cromatice: ´de-aur parulµ, ´rosie ca marulµ. Gesturile tandre, soaptele, declaratiile erotice, chemarile iubirii optimiste avand chiar o nota de veselia se constituie intr-un ritual erotic specific imaginarului poetic eminescian: ´Si mi-i spune-atunci povestiµ, ´Ne-om da sarutari pe caleµ. Versul ´Ca un stalp eu stam in lunaµ infatiseaza uimirea, impactul pe care il au vorbele fetei (capabila sa exprime adevaruri mari in cuvinte simple). Ultima strofa aduce ideea despartirii, a stingerii dragostei, iar repetitia ´floare albastraµ sugereaza durerea barbatului ca a pierdut povestea de dragoste, sublinieaza intensitatea trairii generate de contrastul dintre iluzie si realitate accentuate de acel ´totusiµ. Ultimul vers ´Totusi«este trist in lume!µ prezinta o idee filozofica (tristetea conditiei umane), ce a starnit numeroase controverse, polemica purtandu-se in jurul lui ´totusiµ sau ´totulµ, intrucat manuscrisul s-a pierdut. Cel care decide corectitudinea formei este Perpesicius, editorul operelor eminescine complete care argumenteaza faptul ca acest ´totusiµ este specific simtirii poetului.

cu un ton elegiac. Realizata pe tipar clasicist." ´Steaua singuratatiiµ este semnul pur al universului catre care priveste neintrerupt poetul.editia Maiorescu.infasurat in manta-mi Ochii mei naltam visatori la steaua Singuratatii. Tema ilustreaza atitudinea superioara a poetului privind cunoasterea si mai ales autocunoasterea. Tema poeziei este data de sentimentul existential care-l defineste pe Eminescu si anume tristetea. Aceasta are grade diferite de manifestare si este resimtita in final ca esec existential. Š . prin opozitia dintre atitudinea contemplativa a trecutului si prezentul mistuitor.1883.de reconstituire a unitatii dintre macrocosmos si microcosmos ptin ´ochii visatoriµ ai eroului. Tabloul care deschide poezia se caracterizeaza printr-o imobilitate a imaginii ´Pururi tanar . construind imaginea eului poetic.o imagine tipic romantica.Poezia Oda(in metru antic) apartine etapei marilor creatii si a fost publicata in volumul Poezii.poezia exprima o grava tulburare interioara a eului poetic.

nimic nu ²l mai poate salva de la cumplita ardere care a cuprins straturile cele mai adanci ale fiintei sale. Cu ultimele puteri.. Incercand sa-si scoata camasa de pe trup. "deodata tu rasarisi in cale-mi". impotriva centaurului Nessus il ucide cu o sageata otravita. provocata de aparitia surprinzatoare a iubirii mistuitoare. Strofa a treia exprima patima devoratoare a eului liric pentru femeie. Afirmatia ca focul sau nu-l poate stinge ´cu toate/apele mariiµ anunta existenta unui grav dezechilibru interior.. astfel ca Hercules moare in chinuri cumplite. combustia (arderea) erotica fiind la apogeul chinurilor in care poetul agonizeaza: "De-al meu propriu vis mistuit ma vaiet Pe-al meu propriu rug.Strofa a doua exprima. Legenda din mitologia greaca povesteste cum Hercules. suferinta mortii fiind ingrozitoare. confesiunea atinge momentul culminant al suferintei. printr-un oximoron.Desi mitologia antica ofera exemple de chinuri fizice la care sunt supusi eroii mitici Nessus si Hercul. . constientizand cu tristete efemeritatea imului. incitat de sotia sa. destinul implacabil al conditiei de muritor. Nessus o sfatuieste pe Deianira sa-si imbrace sotul intr-o camasa muiata in sangele lui. s-a pierdut pe sine. care-i trezeste pentru prima oara "voluptatea mortii/ Nenduratoare". Pierzand singuratatea. ma topesc in flacari. suferinta "dureros de dulce" a eului poetic. din pricina intrigii unei femei.". o smulge odata cu carnea. care se dovedeste inveninat si inflamabil. Deianira.

eul liric intrebandu-se daca ar fi posibila o renastere a sinelui. cu sine.pe mine/Mie reda-ma!µ) numai daca accepta instalerea ininteriorul sau a ´nepasarii tristeµ. sa puna capat acestor ganduri nefaste (´Piara-mi ochii tulburatori din caleµ) pentru a iesi in real si a-si recupera conturul initial:µVino iar in san nepasare trista«µ Poetul se poate regasi pe sine doar prin recuperarea conturului pierdut cand ´a iesitµ in lume( ´Ca sa pot muri linistit. Finalul poeziei prezinta imaginea poetului care alunga imaginea arderii sale.cu arta.cu moartea. . Poezia este tulburatoare prin gravitatea tonului prin care se exprima raporturile poetului cu lumea . asemanatoare cu aceea a miticei pasari: "Pot sa mai renviu luminos din el ca Pasarea Phoenix?".Simbolul pasarii Phoenix presupune speranta recastigarii unei vietii purificatoare prin ardere. adica prin iubire.

Codrul si izvorul insuflesc spatiul sugerand totodata un cadru restrans.intim. ´Dorintaµ a fost publicata in revista Convorbiri literare in 1876 alaturi de ´Laculµ.singura marca a prezentei eului liric fiind redata de personificarea codrului.ci percepe totul ca parte integrata a universului.totul fiind invaluit intr-o aura pur descriptiva o natura a realitatii.dezamagirile vietii sunt depasite prin contemplarea naturii. exprima impulsul de a intra in spatiul oniric al iubirii.al descrierilor de natura. Titlul poeziei exprima vis de iubire. .Ca in toata poezia romantica iubirea si natura sunt teme prezente in creatia eminesciana ´Natura este singurul absolutµ afirma poetul. in special a verbului Åtremuraµ.o chemare tainica intr-un mirific coltde natura.µFloarea albastraµ. Poezia cuprinde o succesiune de cinci tablouri:chemarea in mijlocul unei naturi tipic romantica.momentul intalnirii. ´Dorintaµ este o idila romantica .un loc proxim pentru o idila. Eminescu nu este un pastelist al aspectelor de suprafata.somnul si visul.cadrul natural. Prima strofa prezinta locul intalnirii iubitilor. Toate deziluziile. ´Sara pe dealµ.ce exprima intensitatea visului de dragoste ideala .pe care poetul aspira sa o atinga posibila sa fericire daca aceasta perfectiune a cuplului sar implini. jocul gesturilor tandre. Iubirea evocata prin verbul la imperativ Åvinoµ cu valoare de apel.

o atitudine cerebrlala. al afectiunii. dorinta creste.senzualitatea acesteia fiind sugerata prin epitetul Åbuze dulciµ.subliniind astfel nemarginirea sentimentului de iubire Strofa a treia intensifica situatia din strofa precedenta prezentand intalnirea indragostitilor. incredere in iubitul sau. natura devenind astfel una cu dragostea. siguranta dar si intimitatea in care se afunda indragostitii.Absenta elementelor naturii subliniaza trairea intr-un staptiu atemporal si aspatial.In strofa urmatoare sentimentele se intensifica. femeie inger.fiind punctul culminant.Spre deosebire de imaginea iubitei in sonetul ÅAfara-i toamnaµunde Åmainile reci si subtiri releva o anumita distantare. Portretul iubitei este conturat in strofa a patra. protectie. totul se desfasoara intr-un cadru ireal. Åsa caziµ.iar predominarea verbelor la conjunctiv Åsa alergiµ.Formele de viitor popular reliefeaza faptul ca iubirea este o proiectie în planul posibilului.(motiv intalnit si in sonetul ÅAfara-i toamnaµ)poezia eminesciana asemanandu-se din acest punct de vedere cu cea petrarchista. al aspira iei. binecunoscute pentru efectul lor calmant. iar prin repetarea cuvantului singur se subliniaza linistea.Culorile ce isi fac simitita prezenta in atmosfera au rolul de a insufleti exprimand puritatea. in acest poem.detasarea de spatiu material. inainte de sarut. impodobesc parul fetei. Åsa ridicµ.avand rolul de a-i insufla siguranta.Poetul creeaza inca de la inceput un spatiu intim. fiind prezentata ca o donna angelicata.sinceritatea. . nematerial. Åsa desprindµ exprima dorinta din ce in ce mai puternica a eului liric de a-si intalni iubita. din cadrul jocului ludic al iubirii. starea de armonie. totul este intr-o perfecta armonie.ferit de orice privire straina.rece. Florile de tei. simbolul uniunii.

Codrul. In ultima strofa apare motivul somnului. in care.in care indragostitii vor fi un tot. gesturile tandre fata de persoana iubita. fiind ca o aura protectoare.clara. izvorul.starea de visare.indragostitii ramanand prin aceastra trecere din viata in moarte etern indragostiti. iar faptul ca acesta este Åbatut de ganduriµ nu subliniaza decat trecerea neintrerupta a timpului. de la spatiul extrem de intim creat pentru idila.Natura transfigurata poate fi colaborata cu intrarea in vis.iesirea din timp si intrarea in eternitate. in care natura era rigida. aici ea devine umana. starea dintre viata si moarte. codrul. in perfecta armonia cu un murmur al izvoarelor si in ritmul unui vant purificator "ingana-ne-vom cu-n cant". devine simbol protector al iubitilor. femeia si barbatul sunt un singur trup(yin si yang) subliniind totodata dovada unei existente duale. invaluie indragostitii. somnul simbolizeazand un semn al unei stari euforice.Spre deosebire de prima strofa.Peste tot predominand elemente romantice.ajutandu-i sa se dezvaluie unul celuilalt. Eminescu priveste iubirea. pana la elementele care il compun: florile de tei. eul liric exprimandu-si sentimentele si aspiratiile. In strofa a cincea aliteratia din versul "vom visa un vis ferice" sugereaza clipa de fericire suprema . capata trasaturile si sentimentele eului liric.aparandu-i pe acestia de orice factor extern. Caracterul romantic este ilustrat inca din titlu.Abundenta florilor de tei sugerata prin repetarea Åranduriranduriµ reprezinta intrarea in eternitate.ideea de cadere in vis.Apare astfel mitul androginului. de adormire. subliniind faptul ca doar prin iubire poti rezista in timp. toate dovedesc sensibilitatea si maiestria cu care.Ultimul tablou constituit din strofele a cincea si a sasea prezinta acea trecere din lumea materiala a realitatii in reverie. Natura izoleaza. .

In planul uman. Poezia este structurata in forma dialogata sipe doua planuri distince:unul uman si celalalt al naturii . pana la mahnirea finala a constatarii eternitatii codrului. Titlul ´Revedereµ atesta ambiguitatea poeziei si anume bucuria reintalnirii poetului cu un vechi prieten de care i-a fost dor. si sensul de trecere ireversibila a timpului. Astfel poetul doreste sa reliefeze curiozitatea omului. cu toate ca fusese scrisa cu cativa ani inainte. . in timp ce omul este pieritor. umana si cosmica. ´Revedereµ este o meditatie folclorica asupra trecerii timpului. Tema poeziei o constituie conditia tragica a omului muritor in opozitie cu natura eterna. Pentru om timpul este trecator iar pentru codru timpul este etren. Se poate observa o evolutie a sentimentelor eului liric de la bucuria initiala a regasirii intimitatii cu natura. Ideea poetica exprima melancolia si tristetea poetului pentru viata trecatoare a omului si admiratia pentru vesnicia naturii. care este vazut prin cele doua ipostaze ale sale.Poezia ´Revedereµ a fost publicata in revista ´Convorbiri literareµ la 1 octombrie. omul ii pune codrului o serie de intrebari existentiale care l-au framantat toata viata.

vreme vineµ. Prin versul ´Multa vreme am imblatµ poetul evidentiaza ata efemeritatea si ratacirea omului in lume cat si statornicia naturii. Cea de-a treia secventa lirica este o constatare. A doua secventa poetica reprezinta raspunsul codrului si cuprinde ce-a de-a doua strofa. iar celelalte reprezentand raspunsurile codrului.Poezia poate fi impartita in patru secvente. o continua intinerire ´Tu din tanar precum esti/ Tot mereu intinerestiµ. Trecerea ireversibila a timpului insemnand pentru natura o regenerare permanenta. Rotatia anotimpurilor se petrece an de an. In raspunsul acestuia constatam o serie de elemente care sugereaza continuitatea in natura. Prima secventa este reprezentata de prima strofa si incepe printr-o intrebarea dresata direct de catre eul liric. intrebandu-l ce mai face intrucat nu l-a mai vazut. Folosind diminutivele ´codrutuleµ. doua reprezentand intrebarile omului. Codrul se adreseaza omului cu superioritate. evidentiind continuitatea naturii. Din raspunsul codrului personificat aflam de existenta lui indiferent de anotimpuri. codrului personificat. poetul vorbeste codrului asemenea unei personae apropiate. In aceasta secventa sunt prezentate obiceiurile oamenilor in timpul celor doua anotimpuri amintite: ´si gonind cantarileµ semnificand colindele de Craciun si ´implandu-si cofeileµ semnificand culesul fructelor. . Acest lucru reiese din versurile ´Iarna viscolul ascultµ si ´Vara doina mi-o ascultµ. Acestea reprezentand o caracteristica a vietii trecatoare a omului. iar codrul ramane acelasi. ´dragutuleµ. Costructia ´rauri lineµ semnifica ridurile pe care trecerea timpului le lasa oamenilor. in care este sugerat conceptul filozofic al timpului ´Vreme trece.

.iar codrul ca semn al vesniciei universului. Lumea cu pustiurile.in care se inscriu: µMarea si cu raurile.alcatuirea Universului. Luna si cu soarele. Eul poetic se proiecteaza in timpul trecut.ca ultim argument pentru faptul ca timpul codrului este eternitatea. Codrul cu izvoareleµ Acestea sunt si principalele motive romantice intalnite in majoritatea creatiilor lirice eminesciene.Finalul poeziei ilustreaza. prin cateva elemente simbol cu rol de metafora.ca simblol al efemeritatii sale prin aceasta lume.

trecutul fiind glorificat si prezentul satirizat. pana la Vasile Alecsandri. In prima parte poetul elogiaza creatia poetica a inaintasilor de la Chichindeal. care sunt patrioti numai in vorba. . frumos si adevar ale umanitatii. cel mai de seama poet al timpului. Se intrevede in poezie influenta puternica a ideologiei literare a generatiei pasoptiste. In poezie se exprima ideea ca valoarea operei literare este data de inaltimea idealurilor incorporate si de frumusetea mesajului social si national. Eminescu isi exprima conceptia despre misiunea poeziei si a poetului. Poezia ÅEpigoniiµ e considerata o arta poetica in care M. nesinceri si incapabili sa creeze opere literare care sa infrunte timpul. poet minor. blazati. Compozitia poeziei este romantica. an in care au mai fost publicate Madona si venere si Mortua est.Poezia ÅEpigoniiµ a fost publicata in revista Convorbiri literare in anul 1870. Tanarul poet militeaza pnetru o literatura angajata. iar in a doua parte poetul critica lipsa de mesaj. care sa slujasca idealurile de bine. de inspiratie si de patriotism a poetilor contemporani. in studiul Directie noua in poezia si proza romana il numeste pe Eminescu Åpoet in toata puterea cuvantuluiµ situandu-l alaturi de Vasile Alecsandri. Cele trei poezii i-au atras atentia lui Titu Maiorescu care. avand la baza antiteza trecut ² prezent.

Lui Vasile Alecsandri poetul ii acorda trei strofe. Dimitrie Cantemir. Eminescu evoca scriitorii mai importanti. Vasile Carlova este evocat prin ÅMarsul ostirii romaneµ.o autentica istorie a literaturii romane. numindu-l Årege-al poezieiµ. asigurand prin aceasta poeziei o ampla desfasurare. Cezar Boliac prin poezia ÅClacasulµ. Alecsandri fiind culmea cea mai inalta atinsa de literatura romana pana la Eminescu.Primul tablou zugraveste ´zilele de-aur a scripturelor romaneµ. In evocarea lui Costache Negruzzi. Iancu. Alexandru Beldiman. Trecutul devine motiv de meditatie: µMa cufund ca intr-o mare de visari dulci si senine Si in jur parca-mi colinda dulci si mandre primaveriµ In urmatoarele doua strofe sunt evidentiati cativa scriitori pre-pasoptisti mai putin cunoscuti care au contribuit la dezvoltarea limbii romane literare: Chichindeal Ågura de aurµ. el fiind comparat cu Byron. Acestia au scris Åo limba ca un fagure de miereµ. Vacarescu. Scriitorii sunt prezentati intr-o ascendenta valorica. iar Grigore Alexandrescu este evocat prin poeziile romantice ÅMiezult noptiiµ. poetul ii trateaza ca pe niste personaje. precum si prin ÅAnul 1840µ. in timp ce Andrei Muresanu este evocat prin poezia ÅUn rasunetµ. poetul face trimitere la nuvelele de inspiratie istorica ÅSobieski si romaniiµ. Trecandu-i in revista pe inaintasi. . ca semn de recunoastere si preturie a personalitatii sale creatoare. ÅAlexandru Lapusneanulµ. facand trimitere la creatiile lor reprezentative. care ulterior a devenit imnul national al Romaniei. iar Dimitrie Bolintineanu este evocat prin elegia ÅO fata tanara pe patul mortiiµ. ÅAdio la Targovisteµ. Daniil Åcel trist si micµ. Mumulean Åglas cu durereµ. Anton Pann este evocat prin cartea ÅPovestea vorbiiµ. Ion HeliadeRadulescu este evocat prin poemul ÅSociogonic Anatolidaµ. V.

iar pe de alta parte streilitatea si falsa literatura a contemporanilor. ei reprezinta de fapt trecutul prin prapastia care ii desparte de viata. de popor. Filozofia este definita metaforic Åo carte trista si-ncalcitaµ care se complina pe masura ce i se cauta un sens: ´ Ce e cugetarea sacra? Combinare maiestrita Unor lucruri nexistente. poetul da o definitie metaforica filozofiei si poeziei. prin care el instituie capete de acuzare. In penultima strofa. Epigonii rastoarna ordinea fireasca a timpului. plural. lipsa de sinceritate si scepticismul de care dau dovada. prin inimile reci. vorbind la persoana I. desi traiesc in contemporaneitate. precum si la romanul ÅDridriµ(ÅAcum rade printre lacrimi cand o canta pe Dridriµ).Alecsandri este evocat prin trimitere la ciclurile de poezii ÅDoineµ (ÅCe din frunze iti doinesteµ). ÅPasteluriµ (Åvisul apelor adance si al stancelor carunteµ). sombru si regalµ). Ce mai mult o incifreaza cel ce vrea a descifraµ . carte trista si-ncalcita.µ Zimbrul. lipsite de simtire. Tehnica folosita de poet este cea a rechizitoriului. pentru a sublinia pe de o parte superioritatea si profunzimea gandirii inaintasilor. in contrast cu inaintasii lor. Fiecare din cele 8 strofe ale partii a doua este o antiteza dintre prezent si trecut. intorcandu-l pe dos pentru ca. Partea a doua este o critica la adresa scriitorilor contemporani pentru superficialitatea. ÅLegendeµ (ÅVremea lui Stefan cel Mare. ÅMargaritareleµ (Åsau visand o umbra dulce cu de-argint aripe albeµ) . Poetul scoate in evidenta regresul izbitor al literaturii contemporane fata de literatura inaintasilor. In realizarea antitezei. poetul se include si pe sine in categoria epigoniilor.

Daca inaintasii se miscau in sfera cugetarilor regine ca niste astrii pe necuprinsul cerului si idealul lor era de a crea Åo alta lume pe asta lume de noroiµ. perspectivele schimbarii si luptei pentru mai bine sunt zadarnice. divina. speranta. ca atare. Strai de purpura si aur peste tarana cea greaµ In contrast cu inaintasii. ea nu poate fi schimbata si. Poezia este o creatie pura. In poezia eminesciana ´gandul omenesc este purtat pana in ultimelesi cele mai inalte intrebari ale lui si sintimentele omenesti sunt urmarite in ecourile lor cele mai profundeµ(Tudor Vianu) . Eminescu foloseste trei metafore. limitandu-se la ideea ca lumea in care traiesc este Åcum esteµ. epigonii reduc totul la nimicnicia lor. este un joc de imagini si sunete.lipsit de seva arteiµ. Voluptos joc cu icoane si cu grasuri tremurate.sfarsit.datorata unei legi fatale(fortuna labilis si vanitas vanitatum)in care omul contemporan este asociat prezentului ´epuizat. epigonii nu au inteles misiunea transformatoarea a artei. dar si o transfigurare a realului. ca rolul lor este de a proiecta un ideal. Finalul poeziei este realizat intr-o nota pesimista specifica poetului. o imagine posibila a perfectiunii. ÅCe e poezia? Inger palid cu priviri curate.In definirea poeziei. de a insufla optimism.

Sarmanul Dionis Publicata in revista Convorbiri literare in 1873. Personajul principal este un personaj romantic. asemenea lui Faust. Dionis este prototipul omului de geniu. El este caracterizat pe principiul antitezei. Dionis considera ca lumea nu este decat un vis. Actiunea incepe intr-o seara umeda de toamna. Sarman reprezentand nefericirea personajului si imposibilitatea atingerii idealului. in Bucurestiul secolului al XIX-lea. Pornind de la Kant.µ . este un om neobisnuit. preocupari si conditiile materiale. pus in imprejurari neobisnuite. asemeni lui Hyperion din ´Luceafarulµ care traieste in lume dar de fapt in afara ei. contradictia dintre profesie si preocupari. Trecut si viitor e in sufletul meu. In titlu se evidentiaza contradictia dintre spirit si trup. un tanar de 18 ani strabatea strazile noroioase. in timp ce mintea ii era framantata de mari intrebari filosofice. iar timpul nu exista in mod obiectiv. ci numai in constiinta fiecaruia dintre noi: ´in fapta. pe nume Dionis. ca reflectarea cerului instelat intr-un strop de roua. Nu exista nici timp. de problema cunoasterii adevarului absolute. era un copist sarac si singur pe lume. ´Sarmanul Dionisµ este o nuvela filosofica si romantica. ele sunt numai in sufletul nostru. Tanarul. Prin ploaia deasa. preocupat. ca padurea intr-un sambure de ghinda si infinitul asemenea. lumea-I visul sufletului nostru. nici spatiu.

punand degetul in centrul unui ´paienjenis de linii rosiiµ de pe o fila a cartii. imediat se simte tras inapoi. fiica spatarului Tudor Mesteacan. In lumina lunii. pe firul timpului. in acea seara ploioasa de toamna. incercand sa descifreze. Dan o iubeste pe Maria. in camera lui saraca. Dionis realizeaza un act de magie. la lumina unei lumanari. Refuzul realului si refugiul intr-un alt timp. Observam astfel un element al esteticii romantice: aspiratia spre cunoastere a eroului. literele unei carti caudate. aceasta fiind un decor romantic. Dupa un scurt popas la cafenea. magia si visul constituie o alta serie de motive romantice. . chipul celei care canta i se pare a fi acela al unui inger si se indragosteste. Atras de sunetele unui pian. pe care o cumparase de la anticarul Riven. nu s-ar putea transpune omul in alta perioada de timp? Acestea sunt gandurile lui Dionis in timpul drumului spre casa. pana in vremea lui Alexandru cel Bun. tanarul priveste pe fereastra.Din acesta meditatie se naste intrebarea: daca trecutul si viitorul exista numai in sufletul nostru. dupa miezul noptii. Acum. dragostea devenind un impuls in aventura demiurgica pe care o va trai. Dionis ajunge. el este calugarul Dan care adormise pe un camp si visase ca este Dionis. Trezindu-se din reverie. Din existenta anterioara pastrase cartea de astrologie si preocuparile de magie luand lectii cu invatatul profesor Ruben.

pentru a ajunge acolo unde doreste. iubirea si forta titanica a lui Dan. Numai ca. cea de-a doua. pentru acesta. cei doi refac prima pereche a lumii si prefac spatiul selenar in Rai. ramanand pe pamant. pe care o transformase tot in umbra. Ruben. care anuleaza spatiul si timpul. el insusi suferind o convertire demonica si dansand de bucurie ca a mai castigat un suflet. incepand cu Zoroastru. Cu ajutorul cartii magice. casa profesorului se transforma in iad. transformandu-se intr-un arheu atotputernic si atotstiutor. Totodata. spatiul selenar. Savarsind o noua operatie de magie. se indreapta spre Luna. acolo unde era ´casaµlui Dumnezeu. pe urma impreuna cu Maria. tanarul calugar este invatat cum sa utilizeze vechea lui carte. Motivul literar al umbrei. Dan poarta lungi discutii cu profesorul sau. punandu-si intrebari care atingeau tainele Creatiei. Pentru aceasta. Acolo. metamorfozele. insotitoarea lui in reincarnarile siccesive prin care a trecut. va fi intoarcerea in timpul si in spatiul originar. iar Dan se va preface in umbra. Dan pune in aplicare acest plan. il atrage de partea sa.Daca prima ´treaptaµfusese coborarea intr-un timpistoric. constituie o alta serie de motive romantice. care era in realitate Satana. Ruben. citind tot la a saptea pagina. Dan isi va readuce pe pamant umbra. Dupa ultima intalnire dintre Dan si Ruben. pentru care se pregateste Dan. . tot pe teme filosifice. citind in carte tot la pagina a saptea. Dan savarseste un pacat. Aceasta ii propune sa faca un schimb: umbra va deveni Dan.

. Un singur punct al acestui paradis constituie un spatiu interzis. deasupra careia. Vazand ca tot ceea ce gandeste i se implineste. reincarnarea si visul.care acorda detasarii interioare perspectiva cosmica. Bolonav fiind.prin experienta visului. O alta serie de motive romantice o constituie revolta luciferica. De aici . Acolo era ´casaµ lui Dumnezeu. fata din casa vecina. strajuit de cuvintele unui proverb arab. punctul zero al lumii. Mai tarziu.Pana si pamantul este metamorfozat intr-o margea. Dan face greseala de a se intreba daca nu este el insusi Dumnezeu. Inainte de a se sfarsi intrebarea. Sfarsitul naratiunii inseamna revenirea in planul realitatii. care visase ca este Dan.prin conjugarea aspiratiilor intime cu ordinea trascendenta . de care de indragostise in seara premergatoare calatoriei in vis. este insa aruncat pe pamant (mitul lui Lucifer) si redevine Dionis. o poarta inchisa. pe care Dan o agata la gatul Mariei. stralucea un ochi de foc. intr-un triunghi.o realitate insa mult imbogatita. este vegheat de o alta Marie. aceasta ii va deveni sotie. motivul caderii.relativitatea distantelor si dimensiunilor si semnificatia lor este diferita.

al lunii si altele sporesc farmecul poeziei. Epitete. al visuli. Alegoric. inversiuni. "Scrisoarea III" este alcatuita din doua parti. poetul infatiseaza in primul tablou visul unui sultan "dintre aceia" de a deveni stapanul lumii. repetitii concura la impresia de fabulos oriental: "Inflorea cararea ca de pasul blandei primaveri".Lucrarea este axata pe tema trecutului istoric al carui simbol este pentru poet Mircea cel Batran. metafore. puterea otomana in crestere este figurata prin Luna preschimbata in fecioara si coborata pe pamant. Prima parte are. epic si dramatic. Motive specific romantice: al codrului. Pe un fundal de feerie. in componenta mai multe tablouri. Imaginea copacului crescand din inima sultanului semnifica implinirea visului de dragoste lumeasca al intemeietorului Imperiului Otoman ale carui cuceriri in vremea lui Baiazid ajung sa ameninte libertatea Tarii Romanesti. enumeratii. si este alcatuita in spirit romantic pe baza unei severe antiteze dintre trecutul eroic din "veacul de aur" si prezentul decazut. Impletire de modalitati artistice apartinand genurilor liric. Š . comparatii. "sultan dupa sultan" etc.Tabloul este opera unui artizan care-si alege mijloacele cu pricepere si cu simtul masurii. personificari. la randul ei. "mandra fermecare".

Stapan pe sine. calca totul in picioare. imaginati intr-un dialog care le infatiseaza trasaturile. Procedeul artistic dominant in aceasta parte este antiteza prin care politicii de expansiune a lui Baiazid i se opun insusirile poporului roman. dispretuitor." . scrutand lucid responsabilitatea pe care o are in fata istoriei. Tabloul de lupta este dominat de miscare..Cu caracter dramatic. dupa port". Infatuat. Mircea simte ca "tot ce misca-n tara asta" ii este aliat de nadejde. simplu "dupa vorba. masurat in gesturi si cuvinte. Prezentata intr-un admirabil joc al perspectivelor. intruchipate de "domnul Tarii Romanesti": cumintenia. cel de-al doilea tablou ii aduce in prim plan pe Mircea si Baiazid. Textul dezvaluie acum noi insusiri ale domnitorului roman: "Mircea insusi manan lupta vijelia-ngrozitoare / Care vine. patriot inflacarat. individualizandu-i puternic in legatura cu ceea ce reprezinta.. imaginile se succed potrivit unei tehnici anticipand-o pe ce a cinematografiei. ospitalitatea. "lanci scanteie lungi in soare". prin excelenta descriptiv. doritor de noi cuceriri Baiazid ii cere voievodului muntean sa i se inchine. Amenintarea e drastica: "De nu schimb a ta coroana intr-o ramura de spini". vine. vine. de la terestru la cosmic. La plasticizarea tabloului contribuie si inspiratele imagini auditive si vizuale: "codrul clocoti de zgomot". luptand pentru cauza dreapta a libertatii si independentei tarii. simtul masurii. intelept. In centrul celui de-al treilea tablou. mai presus de toate. "coifuri lucitoare". domnitorul roman vrea sa evite varsarea de sange. dar. demn. de la apropiat la departat. menite sa redea vacarmul de pe campul de batalie.. Abil diplomat. dinamismul fiind principala caracteristica a artei poetului in acest fragment. se afla batalia de la Rovine..

Inainte de a incepe satira politica. in contrast cu tumultul scenei anterioare. o nota idilica. In partea a doua a poeziei. Cu privire-mparosata si la fata umflat si buget. societatea contemporana lui Eminescu este supusa unei critici necrutatoare. cocosat si lacom. Negru. fara cuget. Elogiul emotionant al poetului este inchinat celor care au ctitorit. scrisoare prelucrata de Eminescu dupa o doina de catanie culeasa de el insusi. oamenii "ce se lupta cu retoricele suliti". veritabili actori de circ." Š . Poetul introduce aici. si infatiseaza odihna vitejilor lui Mircea in momentul inserarii. prin antiteza.] Quintesenta de mizerii de la crestet pana-n talpa. li se opun "saltimbancii si irozii". Poetul cultiva sarcasmul si ironia. trimisa "dragei sale de la Arges mai departe". poetul se intoarce inca o data indurerat spre "veacul de aur" de care "se-nvrednicira cronicarii si rapsozii". Basarabilor si Musatinilor. accentuata de scrisoarea fiului de domn. Principala tinta a atacurilor lui Eminescu este politicianul liberal al carui portret caricatural grotesc este masura intreaga a indignarii si dezgustului marelui poet: "Vezi colo pe uraciunea fara suflet. un izvor de siretlicuri [.Tablul cu care se incheie partea intai este descriptiv. satira incarcandu-se de puternice accente pamfletare. Ctitorilor trecutului.. gloriile efemere..

cerîndu-i s vin s rezolve dintr-o singur mi care. degradarea i nerozia ridicate la nivelul unui principiu conduc tor: "Cum nu vii tu. intr-un domn justitiar. poetul trece la un rechizitoriu culminant prin care dezvaluie alte pacate ale contemporanilor: "Prea v-ati aratat arama. Ne fac legi si ne pun biruri. viclenia. de strabuni si obicei Ca sa nu s-arate-odata ce sunteti .niste misei !" In maniera romantica. Apostrofandu-i pe acestia. ca punînd mîna pe ei.cunoscut în istorie prin m surile sale radicale. desfraului. parazitismului. unde se dedau petrecerilor. Eminescu nu ii cruta nici pe tinerii plecati la studii in strainatate. cum este Vlad Tepes . epe doamne. solutia vindecatoare a societatii bantuita de lepra politica nu poate fi descoperita decat tot in trecut. Š . impostura celor ce conduc tara si carora Eminescu le contesta calitatea de legiuitori: "In camasi cu maneci lunge si pe capete scufie. falsul patriotism. S -i împar i în dou cete: în sminti i i în mi ei".Sunt condamnate cinismul. ne vorbesc filozofie". sfasiind aceasta tara Prea facurati neamul nostru de rusine si ocara Prea v-ati batut joc de limba. falsa virtute.

dup cîteva încerc ri nereuèite în domeniul medicinei. A studiat în casa p rinteasc cu c lug rul maramureèean Gherman Vida èi la pensionul francez al lui Cuènim. publicat în "Dacia literar ". se numar printre devotaìii lui Al. Kog lniceanu. Italia èi Anglia. Ca scriitor. Dup înapoierea în Moldova. prozator èi dramaturg . apoi. a debutat în 1840. particip la toate iniìiativele tovar èilor s i de generaìie: director al Teatrului din Iaèi împreun cu C. unde se consacr mai ales literaturii. cu nuvela Bucheti. A luat parte la miècarea revoluìionar de la 1848 din Moldova. între 1834 èi 1839. ia parte la luptele pentru Unirea Principatelor Moldova i Muntenia.Vasile Alecsandri(1821-1890) Poet. la Paris. I. în cel juridic èi cel ingineresc. redactînd unul din documentele ei programatice èi a petrecut un an de exil în Franìa. Înapoiat în ìar . Negruzzi i M. èi cu pieseta "Farmazonul din Hîrl u". Cuza èi e trimis de acesta în Franìa. Deputat èi ministru în mai multe rînduri. . e ministru al României la Paris între 1885 èi 1890. pentru a determina marile puteri s recunoasc faptul dublei sale alegeri.

Anii directoratului la Teatrul din Iaèi (1840-1842) sunt un exemplu al seriozit ìii èi puterii de munc a tîn rului scriitor. Franìa. ca poet de limba român apare pentru prima dat în 1843 în Calendar pentru poporul românesc. observînd lumea înconjur toare f r scepticism. Alecsandri este cel mai cuprinzator dintre scriitorii generaìiei sale. Alecsandri c l toreète cu diferite prilejuri prin Moldova. în acelaèi timp. Spania. . În istoria intern a personalit ìii lui Alecsandri cîteva evenimente au jucat un rol determinant: dragostea pentru Elena Negri (sfîrsit tragic în 1847). Descoperirea poeziei populare. care l-a încurajat în rolul de poet naìional. în Italia. în proz sau în versuri èi se tip reète pe ecranul experienìei omeneèti ce-i defineète personalitatea public èi intim . chiar dac nu foarte profunde ale lirismului intim. Anglia. las urme în creaìia sa. o parte din legende èi proza memorialistic au rezistat cu succes trecerii timpului. Germania. plecat în c utarea unei clime mai favorabile s n taìii sale zdruncinate. Alecsandri e un scriitor angajat. Austria. inspirat de marile probleme ale epocii èi. va marca profund destinul s u de scriitor èi va avea consecinìe incalculabile asupra întregii dezvolt ri a literaturii noastre din secolul trecut èi de mai tîrziu. tinzînd în domeniul expresiei spre o senin clasicitate. ci èi descoperirile din continentul vieìii intime èi încercîndu-èi puterile în aproape toate genurile èi speciile literare fundamentale. nordul Africii. Muntenia. dar èi far exagerate iluzii. care are loc cu ocazia unei asemenea c l torii. Pastelurile.Dup cîteva încerc ri în limba francez . pentru a o însoìi pe Elena Negri. Fiecare din aceste c l torii. sau cu îns rcin ri oficiale. Bucovina èi Transilvania. exprimîndu-i nu numai n zuinìele patriotice. un artist subtil. în partea european a Turciei. dar i-a deschis èi sursele. din pl cere personal .

Al doilea grup de poezii. Ciclurile de poezii intitulate "Suvenire" (1853) èi "Marg ritarele" (1863) au mult mai puìin unitate decît cele precedente. au fost structurate. Poeziile. r spunzînd totodata unei nevoi de armonie înn scut sufletului omenesc. al principalelor caracteristici stilistice èi al epocii în care au fost scrise. Jurnalul poetic al dragostei pentru Elena Negri. "L cramioare". ce va r mîne una din constantele creaìiei sale. . Sania. poezii descriptive. dar èi la sugestiile rafinate ale unui obiect de art . Pastelurile. expresia e de aceea adeseori stîngace. ap rute pentru prima dat în volumul din 1853. în conformitate cu gustul èi cerinìele epocii. cuprinde partea cea mai mare a poeziei erotice a lui Alecsandri. L cr mioarele demonstreaz mai curînd muzicalitatea versului alecsandrinian. Malul Siretului). Alecsandri rezist cel mai bine trecerii timpului tocmai în asemenea poezii în care manifest calitatea real a talentului s u. "Doinele". sensibil la farmecul naturii genuine. inspiraìia folcloric . atent la armonia ansamblului èi fin cizelator de imagini surprinse fugitiv în evanescenìa anotimpurilor (Iarna. Legendele èi Ostaèii noètri l rgesc èi aprofundeaz . german . în acelaèi timp.Prin traducerile în limbile francez . Primele sunt cele inspirate din poezia popular . dar vibrînd în faìa frumuseìii. englez ale poeziilor populare sau ale unora din poeziile originale. în marea lor majoritate. Poet graìios èi echilibrat. decît aderenìa lui la lirica de confesiune. ap rute. mai întîi în Convorbiri literare reconstituie în cheie poetic succesiunea anotimpurilor într-un peisaj românesc. c rora autorul însusi le-a acordat. Deceniul al èaptelea al secolului al XlX-lea reprezint un moment de cotitur în viaìa èi creaìia lui Alecsandri. în cîteva cicluri mai mult sau mai puìin unitare sub aspectul tematicii. Pastelurile. Alecsandri se numar èi printre primii noètri scriitori moderni a c ror oper a devenit accesibil str in t ìii. discret. calitatea principal în cuprinsul operei.

Eroina este o "copila dragalasa" având un nume predestinat -Rândunica. copilaria . fata si-a abandonat vesmântul protector si s-a transformat in floarea denumita "rochita-randunicii" Explicând regresiunea pe scara biologica a unei fiinte omenesti intr-un element vegetal. înrudite cu spectaculosul natural din pastelurile sale. adolescenta si devenirea spectaculoasa a unei frumoase fete intr-o vietate destinata spatiului celest. Perfectiunea trasarurilor sale o face comparabila cu "zâmbetul de soare" cu "albul unui crin". in 4 fragmente succesive. Legenda este precedata de un moto. Ursitoarea ii menise o soarta exceptionala. ca va ramane vesnic tânara si fericita. Cromatica subliniaza castitatea si puritatea morala pe care copila le respecta. Ca sa scape de imbratisarea nedorita a fapturii demonice. I s-a mai oferit o rochita alba.Scrisa la Mircesti in 1874 si publicata in volumul "Pasteluri si legende" in 1875. legenda culta are un caracter etiologic. tesuta din razele lunii si brodata cu stele in forma de "altite". este dedicata d-nei Nyka Petre Gradisteanu Prelucreaza un text folcloric referitor la metamorfoza unei tinere printese in pasare pentru a respinge iubirea Zburatorului. care reproduce un fragment de "cântic poporal" rezumând nucleul epic al intamplarii extraordinare. cu stralucirea unei stele pe cer. . ca si basmele prelucrate de Al Odobescu si integrate in structura eseului erudit "Pseudo-kinegetikos" Îmbinând mitul folcloric propriu-zis cu cel al eroului supranatural si malefic. Alecsandri le-a integrat in splendide tablouri descriptive diurne si nocturne. Poemul legendar evoca. atragându-i pe numerosii muritori prin farmecele ei.

incalcand promisiunea facuta zânei bune. Când Zburatorul. prin impetuozitatea lor romantica si bogata figuratie retorica. Eroul fantastic mimând doar conditia umana nu are preferinte sentimentale. Iesind la mal. dialogurile erotice din " Calin (file din poveste)". un poet indrazneste sa picteze in cuvinte nudul feminin. fata s-a metamorfozat instantaneu intr-o rândunica. care se comporta ca niste virtuali indragostiti. sigur de izbânda apropiata. imaginând un seducator tablou nocturn. nu pretuieste feminitatea in sine. ci in stadiul ei primar. infioarata de adierea noptii estivale. Copila asculta îndemnurile protectoarei divine si nu se lasa amgita de inflcarata declaratie a personajului demonic. trupul fetei fiind comparat cu "o dalba feerie" si "divina încântare". Nemaifiind aparata de haina vrajita. scapând imbratisarii fatale. Natura înzestrata cu atribute senzual-omenesti ia parte la euforia erotizata. precum cel al zmeului din poveste. Pentru prima oara in lirica romaneasca. Aparitia ei de vis trezeste elementele de natura personificate. se înalta in vânt si straiul fermecat din care au cazut pe pamant florile ce vor purta de atunci numele pasarii : "Odoare-a primaverei: Rochiti de rândunele!" . Pastelistul Alecsandri se vadeste in legendele sale. a vrut sa o cuprinda in bratele sale.Ursitoarea a avertizat-o ca frumusetea ei va atrage si încercarea malefica a Zburatorului de a-i castiga iubirea si de a o amagi prin simularea unei afectiuni reciproce. Zburatorul pandeste momentul propice pentru a-i fura fetei ce se scalda in lac rochita protectoare. frumoasa copila se contempla ca Narcis in oglinda acvatica. Respins de fata si având un caracter razbunator. printesa isi pierde unicitatea si "norocul" in lume. O data cu ea. Zâna i-l descrie ca pe o faptura nestatornica. incapabil s-o traiasca de fapt. care simuleaza dragostea. ne se poate darui unei iubiri unice. neprihanirea. Cuvintele lui de dragoste anticipeaza. superficiala si infidela.

subintitulata de dramaturg ""Legenda istorica in versuri". Despot-Vod este protagonistul si personajul eponim al dramei precum si personaj atestat istoric. scris i reprezentat cu 12 ani înainte. este structurata in 5 acte si 2 tablouri si a avut premiera in octombrie 1879. Bun cunoscator de oameni. venit in Moldova cu scopul de a ocupa tronul Moldovei. prima fusese R zvan i Vidra. cu exceptia lui Tomsa.. in timpul primei domnii a lui Alexandra Lapusneanu (1558-1561). petrecut in secolul al XVI-lea Piesa.P. exercita asupra tuturor boierilor o atractie speciala. fost mercenar in armatele de prin Apus si intrigant pe la curtile domnesti. pe scena Teatrului National din Bucuresti. vorbele si atitudinea protagonistului si in mod direct prin autocaracterizare si din opinia celorlalte personaje . Hasdeu. in maniera romantica. Actiunea se petrece in Moldova. un episod din istoria Moldovei. eroul este un barbat grec cu mult farmec. care-l priveste cu ostilitate. Portretul moral este definit de puternice trasaturi reiesite indirect din faptele. adic în 1867. Drama istorica "Despot-Voda" de Vasile Alecsandri (1818-1890) este scrisa tn versuri si ilustreaza. Eraclid. Pe numele sau adevarat. de B.Despot Vod Despot-Vod este o doua dram istoric în versuri re inut de istoria noastr literar .

Despot scapa travestit in hainele acestuia. Doamnei Ruxanda. Cu ajutorul unui nebun. solii domnitorului l-au gasit in capeia. Se refugiaza la curtea nobilului polon Laski. lacom de imbogatire. Motoc nu izbuteste si Despot este prins si inchis din ordinul lui Lapusneanu. In cele din urma. deoarece. nu era obisnuita. solutiile gasite de Alecsandri pentru supravietuirea lui Despot inscriindu-se in romantismul epocii. ceea ce o putea face fericita. Despot se salveaza si dintr-un atac al trimisilor lui Lapusneanu. Dupa ce mai inainte fusese otravit la ospatul lui Lapusneanu si scapase cu viata datorita unui antidot pe care il avea asupra lui. Tinerei Ana. un personaj romantic. Intrevazand in barbatul energic si curajos un mijloc de a-si spori influenta si puterea. ii ofera un spectacol de vitejie. . daca accepta sa-i fie ginere. In cel mai pur stil romantic.Inteligent si amorez de profesie. Carmina. conform slabiciunilor fiecareia. el va unelti pentru inlaturarea lui Lapusneanu si il va inscauna pe tronul Moldovei. Ciubar-Voda. a carui sotie. ii era amanta. el cucereste femeile. sarind pe un cal salbatic peste zidurile curtii. Despot il invinge pe Lapusneanu si ajunge domn cu ajutorul lui Laski. insa pentru scurta vreme. care se credea domnitor si pe care il lasa in inchisoare in locul sau. cu care biata femeie. Faptele protagonistului contureaza. sotia lui Lapusneanu. fiica lui Motoc. ii aduce omagii si ii face daruri scumpe. jucand farsa mortii. pe catafalc si. Motoc ii promite lui Despot ca. nefericita. oferind. convingand-o chiar ca este ruda cu ea. indirect. crezand ca e mort. s-au intors la curtea domneasca. mareste birurile si vrea sa faca din Moldova o tara luterana.

Tirada lui Despot i-a impresionat. (Scotdndu-si coroanadepe cap si aruncand-o): Mi-arunc din cap coroana!. Intrepid si ager. pe boieri. Idealurile utopice si trufia de a ignora poporul §i traditia Moldovei ii aduc lui Despot declinul.. crescand astfel nemultumirile moldovenilor saraciti de biruri grele. iar Carmina ii marturiseste lui Laski adulterul. conceptiile patriotice Inflacarate ale lui Alecsandri: "Vreti moartea mea?. ../ Mu mai sunt domn!.El nu se mai casatoreste cu Ana. dar eu. dar Ciubar-Voda s-a repezit si l-a injunghiat pe neasteptate. Prabusirea lui este cauzata de faptul ca planurile sale sunt prea intelectuale pentru Moldova: el dorea sa infiinteze o Universitate la Cotnari si sa porneasca o cruciada impotriva Semilunei: "Sa stergem umilinta din fruntea crestineasca/ Sa liberam Bizanta si patria greceasca!". in frunte cu Tomsa...... astfel ca Despot ar fi putut ramane domnitor inca multa vreme.. domn al terii.. precum si de aliante externe contra lui Laski.. El vinde tara lui Ferdinand germanul si lui Sigismund polonul. acuma ucideti pe Despot!". asa ca Despot are doi dusmani puternici: pe Motoc si pe Laski. Despot este osandit la moarte de catre boieri. care au inceput sa sovaie in hotararea de a-l ucide. fara indoiala./ Sa nu poarte stigmatul in ziua re-nvierii/ Ca a platit cu moartea pe Despot. fapta nebunului simbolizand destinul implacabil: "Ai vrut sa ucizi legea?.. Ucideti?. trista victima.. pentru moment./ Istoria Moldovei vreu s-o scutesc de-o crima. voda dispune de forte boieresti pentru a lupta impotriva lui Motoc. Discursul pe care-l rosteste Despot in final contine. Mori! Legea te ucide!". din mana sceptru-mi scot. fiind acuzat de tradarea tarii.

cat si prin situatiile spectaculoase care compun subiectulpiesei: Despot scapa de otravire la ospatul lui Lapusneanu cu un antidot pe care-l avea mereu la el. in care pulseaza patosul romantic. travestindu-se in hainele lui Ciubar si scapa de calaii trimisi de Lapusneanu asezandu-se pe catafalc si prefacandu-se mort. intre inaltare si cadere".In drama lui Alecsandri se simt influentele romantice ale lui Victor Hugo. Antiteza dintre aventurierul Despot si patriotul Tomsa ori dintre seducatorui cinic grec si puritatea Anei se inscrie tot in romantism. pe care nimeni nu-l putea incaleca si pe care i-l daruise Lapusneanu cu intentia de a-l ucide astfel. apoi sare peste zidul curtii lui Motoc cu un cal salbatic. surprins intr-o dramatica zbatere a firii lui contradictorii. se salveaza din inchisoare. George Calinescu afirma ca Despot este un erou romantic. "'tipul uzurpatorului aventurier. atat prin inspirarea din istoria tarii. Romantismul dramei istorice "Despot-Voda" se inscrie in directiile trasate de "Dacia literara". . Despot amintind de Ruy Bias precum si ascendentele autohtone ale lui Bogdan Petriceicu Hasdeu.

Alecu Russo scrie primele sale incercari literare. dar cu o situatie sociala relativ modesta. Copilaria viitorul scriitor si-a petrecut-o la tara. Pe la 1829 o cumplita epidemie de holera i-a secerat familia: "din patruzeci de persoane ce locuiau intr-o casa" au scapat cu viata numai el si tatal sau. de raul carora urdiile tataresti nu se puteau in Bugeac cu prada in Tara Leseasca".Alecu Russo Alecu Russo s-a nascut la 17 martie 1819. isi continuie studiile la "Institutul lui Fransua Navil din satul Vernie de linga Geneva".. Cu multi ani mai tirziu. Aici. Alecu Russo e trimis de parintele sau la studii in Elvetia. in sufletul lui au prins radacini lastarii dragostei pentru popor. dragoste pe care o va purta vie toata viata. in mijlocul taranilor. . "raschirat intre gradini si copaci pe o vale a codrilor Bicului". din virsta frageda. Dupa studiile din Elvetia. la Chisinau. el isi va aduce aminte de un frumos sat basarabean. de lupte si navaliri". poezia populara orala si limba stramoseasca. in familia unui boier de vita veche. Ramas orfan de mama. de fratii din luna. Pe bancile institutului lui Fransua Navil. in "Amintiri". ca si de vitejia "celor Novaci. unde "mosnegii spuneau de turci si tatari de Ileana Cosinzeana.

ce prefigureaza in literatura romana arta eseistului. atit prin tematica si spiritul lor. dar cu o precuvintare a lui Balcescu. Dar naratiunea. in care autorul apreciaza meritul acestor personalitati legendare.. Alecu Russo n-a scris mult. bogata in elemente descriptive. cit si prin ideile exprimate direct se incadreaza pe deplin programului "Daciei literare". Prima. "Iasii si locuitorii lui in 1840" este un tablou de epoca al societatii moldovenesti. pe care le aplica la descrierea palatului ruinat al domnitorului.insemnari de calatorie . psihologice sau sociologice.sint pretexte pentru a povesti doua legende populare.Alecsandri. Din perioada 1834-1844 ne-au mai ramas doar doua lucari ale sale:"Palatul lui Duca Voda" si "Decebal si Stefan cel Mare". scris in limba franceza si aparut mai intii nesemnat. Poemul in proza "Cintarea Romaniei". vadeste gustul artistic a lui Alecu Russo si cunostintele-i adinci in domeniul arhitecturii. Adevarata vocatie scriitoriceasca si-a gasit-o anume in proza memoralistica. care dezvaluie un scriitor cult. A doua e o paralela literara intre doua din cele mai remarcabile figuri ale istoriei noastre. Odobescu.Scriitor fara ambitii si notorietate. "Piatra Teiului" si "Stinca Corbului" . Aceste lucrari. care este o scrisoare adresata lui V. In "Amintiri" evoca anii copilariei cu o nostalgie ce ascunde sensibilitati romantice. iar apoi in romaneste sub semnatura lui Alecu Russo. revista revolutionarilor romani exilati la Paris. in "Romania viitoare". este adesea intrerupta de reflectii filosofice. a avut mare ecou in epoca datorita mesajului sau patriotic. . Majoritatea celorlalte lucrari au fost scrise in limba franceza si au aparut postum in traducerea lui Alecsandri.

datiniile. Ceea ce preconizeaza Alecu Russo este inspiratia din realitatile concrete ale tarii. . pentru a deosebi operele valoroase de cele false. releva valoarea estetica si documentara a folclorului. In studiul "Poezia poporala". imitatiei si traducerilor proaste. Acestui scop urmau sa-i serveasca si propriile lucrari. intemeiat pe o bucata culegere proprie de balade si doine. Alecu Russo avusese marele noroc sa descopere o adevarata "minune poetica" . opuninduse. credintele si creatia lui artistica. din istoria. efortul scriitorilor pasoptisti pentru dezvoltarea unei literaturi romane originale.Miorita. in unele privinte. experienta personala de viata si obiectivitate.In "Critica criticii". dar titlurile si continutul lor sint cunoscute din cronicile dramatice si scrierile memoralistice. din viata poporului. Scrierile teatrale ale lui Alecu Russo nu s-au pastrat. aratind ca. ca si Kogalniceanu. sustine necesitatea unei literaturi inspirate din realitatile nationale. Alecu Russo are meritul de a fi sintetizat in scrieri de atitudine ideile generatiei sale si de a fi ilustrat cu talent. Fiind unul din initiatorii criticii literare de la noi. un critic trebuie sa aiba cultura. insusindu-si ideia ca "literatura este expresia vietii unei natii". Alecu Russo isi defineste pozitia fata de aceasta indeletnicire.

Din pricina unor scrieri (Anul 1840 si Lebãda si puii corbului) este întemnitat. a fost ofiter.d. dar a demisionat (1837). în anul 1810. Va sta si acasã la Heliade. care-i va publica prima poezie Miezul noptii în Curierul Românesc. A murit sãrac la Bucuresti în anul 1885. A ocupat functii mãrunte. fiind al patrulea copil al vistiernicului M. este elev la pensionul Sfântul Sava. În ultimii 25 de ani de viatã a fost marcat de alienare mintalã. S-a nãscut la Târgoviste. .Grigore Alexandrescu Grigore Alexandrescu (n. fiind coleg cu Ion Ghica. Face cunostintã cu Heliade. O vreme. urmatã de elegia Adio la Târgoviste. În 1848 e redactor al ziarului Poporul suveran. Învatã greaca si franceza. Lixandrescu. Rãmâne orfan si sãrac.25 noiembrie 1885 Bucuresti) a fost un poet si fabulist român. 22 februarie 1810 Târgoviste. Uimeste pe toti prin talentul sãu poetic. cu o memorie extraordinarã. dar de mic e destept. în mahalaua Lemnului. Ajuns la Bucuresti.

Boul si vitelul. sub influenta lui Lamartine. Poezia sa a fost influentatã de ideile care au pregãtit revolutia din 1848. E ultimul fabulist autentic din literatura românã. Tonul este extraordinar de fantastic si umoristic. lãsându-ne vreo 40 de fabule.. Vulpea liberalã s. meditatii romantice. din cauza cenzurii autoritãtilor (Câinele si cãtelul. elegii. meditatia si satira.Activitatea literarã A debutat cu poezii publicate în ÅCurierul Românescµ condus de Ion Heliade Rãdulescu. Cea mai reusitã este Umbra lui Mircea la Cozia (fãcuse o cãlãtorie în Oltenia. cu prietenul Ion Ghica).. Popovici) Opere * Poezii (1842) * Suvenire si impresii. mai întâi. A tradus din Lamartine si Byron. satire si fabule (1863) * Memorial (1842) . Alexandrescu este incontenstabil cel mai de seamã fabulist al nostru. Poetul liric scrie. în care adevãrul e mascat. epistole si fabule (1847) * Meditatii. Lui Alexandrescu îi revine meritul de a fi consacrat în literatura românã ca specii literare autonome epistola.).a. Apreciere criticã: ." ( D. epistole.. Dreptatea leului.

.

cand viziteaza. se prelungesc.Umbra lui Mircea la Cozia Poezia ÅUmbra lui Mircea. Ca si intr-o alta meditatie pe tema trecutului (Å Trecutul. La Cozia" i-a fost inspirata autorului de popasul pe care 1-a facut la Cozia. Catre tarmul dimpotriva se intind. ´Umbra lui Mircea. in care aliteratia1 vocalei inchise u (dupa care urmeaza consoane nazale si surde). in acorduri prelungi. La Cozia" poate fi impartita in cinci segmente: Descrierea tabloului inserarii (strofele I si II). Culcateµin acest cadru. Poezia incepe solemn. iar cea de a doua spatiul in care are loc aceasta. La Manastirea Dealului") prima parte a titlului indica obiectul evocarii. Meditatia pe tema razboiului (strofele XIII-XIV). creeaza sugestia intoarcerii intr-un timp ramas departe. in intunerecul trecutului:ÅAle turnurilor umbre peste ynde stau. Oda inchinata marelui voievod (strofele VIII-XII). . Ghica. impreuna cu I. Revenirea la cadrul initial (ultimele doua strofe). in 1842. S-ale valurilor mandre generatii spumegate Zidul vechi al manastirei in cadenta il izbesc". Å cortina se ridica peste medievalisme fan-tastice" (Calinescu) dezvaluind imaginea Manastirii Cozia ale carei ziduri sunt udate de apele Oltului:ÅAle turnurilor umbre peste unde stau culcate. Aparitia fantomei lui Mircea cel Batran (strofele III-VII). manastirile din Oltenia.

in acest decor hamletian. de pe stanca. In fata maretei umbre a trecutului. din rapa"). In primele doua strofe. umbra veche! Priimeste-nchinaciune De la fiii Romaniei care tu o ai cinstit Noi venim mirarea noastra la mormantu-ti a depune Veacurile ce-nghit neamuri al tau nume l-au hranit". noaptea iese parca din adancuri (ÅDintr-o pestera. cadrul nocturn. Impresionat. poetul i se adreseaza Oltului pentru a afla numele duhului iesit din mormant. chipuri negre se cobor"). personificata. de oda: ÅSarutare. pregatind aparitia fantomei lui Mircea. In strofa a III-a. repeta numele lui Mircea. momentul aparitiei fantomei este fixat prin metafora Åceasul nalucirei Impresia de maretie este amplificata prin imaginea ostilor chemate de glasul lui Mircea (ÅOstiri. pe care il asociaza cu Traian si Decebal. ideea curgerii vremii. in ecouri prelungite pana la Dunare si mare. intemeietorii neamului romanesc. poetul se inchina. natura. un suflu misterios se ridica din ierburi. taberi fara numar impre-juru-i inviez"). admiratia tuturor se converteste in accente inalte. cuvintele poetului suna Åca o chemare de duhuri" (Calinescu). . in numele generatiei sale. misterul si atmosfera sumbra sunt elemente romantice.In strofa a II-a. antrenand umbre enigmatice (ÅDe pe muche.

valurile Oltului lovesc vechiul zid. sintetizata in cuvintele: ÅTot e groaza si tacere. reducandul la derizoriu: ÅNoi citim luptele voastre cum privim vechea armura Ce un urias odata in razboaie a purtat. Greutatea ei ne-apasa. nepasatoare la curgerea secolelor. fiorul asteptarii este inlocuit cu o atmosfera apasatoare. Ultimele doua strofe constituie o reluare a motivului initial. . umbra intra in mormant". comparatia (cu parfum de istorie medievala) si antiteza trecut-prezent intaresc ideea maretiei voievodului. iar rimele unor versuri (Åvesmant" Åmormant") sunt de tonalitate inchisa.. Culorile tind spre negru. Introducerea lui Ådar" adversativ (la inceputul secventei finale) sugereaza o modificare a detaliilor: acum. personalitatea lui Mircea umileste prezentul. intro Åeterna reintoarcere" la timpul vitejiei. Numai turnurile manastirii (comparate cu niste fantome Åde mari veacuri") se vad in noapte. In aceste versuri.Este unul dintre cei mai insemnati precursori ai romantismului romanesc. trece slaba-ne masura".. Meditatia istorica constituie in poezia lui Grigore Alexandrescu unul din punctele de referinta ale artei sale lirice.Coplesitoare.

în Consiliul Culturii. maistru tipograf. A de inut func ii importante. Devine doctor în filologie în 1971. i al Olg i. Specialist în perioada pre-Romantismului românesc i a Romantismului. 3 noiembrie 1924. Bucure ti) este un istoric. Teoretician literar cu interese în zona literaturii comparate i a teoriei literare. A urmat liceul în Bucure ti. C linescuµ. teoria i istoria literaturii. la Liceul Evreiesc de B ie i ÅCulturaµ. înainte de 1990. comparatism). critic i teoretician literar român de etnie evreiasc . . i a fost cercet tor la Institutul de Istorie i Teorie Literar ÅG. Este fiul lui Leon Constantin Luca. În prezent este profesor asociat la Facultatea de Litere din Universitatea Bucure ti i unul dintre cei mai importan i interpre i ai fenomenului literar (critic .Paul Cornea Paul Cornea (n. Este licen iat în Litere i Filosofie al Universit ii din Bucure ti în 1948. unde îl are profesor pe dramaturgul i eseistul Mihail Sebastian. sec ia Sociologie. Dup 1990 a devenit secretar de stat în Ministerul Educa iei Na ionale i decan al Facult ii de Litere între 1990 i 1993. în domeniul cinematografiei.

dimensiunea expansiunii romantice i cea a esteticii romantice. Paul Cornea nu ezit s mediteze asupra dimensiunilor epistemologice ale istoriei literare. trecând în revist iluziile. cel de dup 1830 i cel r s ritean). ref când. biografia i crea ia lui Grigore Alexandrescu i Cezar Bolliac. perioade reunite în Åfondul comun al romantismuluiµ. a ideologiei dominante i a diacroniei. din perspectiva. Romantismul românesc.Literatura român e investigat de Paul Cornea mai ales din perspectiva determinismului de aspect sociologic. Evolu ia romantismului românesc în perioada 1830-1840 e redat în trei dimensiuni: dimensiunea Åideii na ionaleµ. dar i probleme ale traducerii i traduc torilor din secolul al XIX-lea. nihilist. e distins de cel occidental care este interiorizat. ca element fundamental în structurarea romantismului românesc. Paul Cornea analizeaz preromantismul românesc din perspectiva coexisten ei dintre iluminism i romantism. sincronic . militant i na ional. unele filia ii i rela ii între evenimentele istorice i crea iile literare ale epocii. melancolic. A ezând cump na dreapt între particularit ile na ionale i influen ele str ine. totodat . Literatura român premodern e studiat dintr-o dubl perspectiv . ´De la Alexandrescu la Eminescu µ(1966) reune te câteva studii care urm resc resursele iluministe ale ideologiei pa optiste. din unghiul Åmentalit iiµ i al Åcurentuluiµ literar. Astfel. influen ele pa optismului în crea ia eminescian . ansele i perspectivele metodologice ale acestei discipline. . autorul stabilind trei perioade distincte (romantismul de pân la 1830. romantismul românesc e analizat în context european.

.

evenimentele anului 1848.] Aspira ia clasicismului c tre universalitatea uman este ostentativ inlocuit de mandria unicit ii. fa de ra ionalismul secolului al XVIII-lea i fa de formulele literare i filosofice in l ate pe baze ra ionaliste: clasicismul. ca mi care artistic . . pline de stimulent pentru romantismul rilor din centrul i r s ritul Europei (Austria. In unele ri.. cu ascensiunea i c derea lui Napoleon. Ideologic vorbind. A urmat apoi irul lung al mi c rilor de eliberare social i na ional . cu grani ele lui incerte.Apari ia romantismului Romantismul. Ungaria. revolu ia din Polonia (1831). romantismul este o reac ie fa de tipul de gandire care a slujit la preg tirea teoretic a Revolu iei. este rezultanta unei neaccept ri a realit ii ambiante nesatisf c toare.. Hauser) printre factorii hot ratori in elaborarea i r spandirea noii formule. in rile exotice. mi carea chartist din Anglia.Evenimentele istorice ce au condus in Fran a la senza ia acelui Åmal du siecle´ au inceput cu d ramarea vechiului regim. iluminismul. r scoala Decembri tilor in Rusia (1925). cu restaura ia dinastiei de Bourbon i valul reac ionar antrenat de aceasta ce a condus la fenomenul emigra iei Åsocotit de cercet torii interesa i de istoria social a romantismului (Brandes. preromantismul. in trecut. [. e contemporan cu Iluminismul. expresia unui refuz de adaptibilitate la criteriile sociale curente. rile Romane). Ar putea fi invocat i o atitudine preromantic in literatura Årefugiului pe care scriitorii il caut acum in natur . revolu ia lui Tudor in ara Romaneasc .

totu i. Mickiewicz. cu prefa a teoretic a primului ad ugat in 1800. la inceputul secolului. poate fi socotit momentul ini ial in istoria mi c rii. aflat in emigra ie promoveaz o literatur militant ca i Petoffi. sau cu prefa a teoretic a aceluia i la drama Cromwell (1827). Foscolo) In Rusia poezia decembrist culmineaz cu opera lui Pu kin. (reprezentan i: Mazini. . pe care Germaine de Stael o preia de la Wilhelm Schlegel. Manzoni.´ In Italia o polemic dezl n uit de un articol al doamnei de Stael (1816) a culminat cu apari ia revistei Il Conciliatore (1818 . teoreticienii romantismului german. lucr rile teoretice ale doamnei de Stael Despre literatur (1800) i mai ales Despre Germania (1813) formuleaz distinc ia clasicromantic. condus de fra ii Schlegel (1798 . In Anglia data afirm rii con tiente a mi c rii e legat de apari ia volumului Balade lirice (1798) datorat poe ilor Wordsworth i Coleridge. mort pe campul de lupt in 1848. Leopardi. apari ia revistei Athaneum. De i in Fran a succesul mi c rii este asociat cu triumful dramei romantice a lui Victor Hugo Hernani (1830).1800).In Germania.1819) in jurul c ruia s-a strans primul grup de romantici italieni.

exprim op iunea literaturii romane ti a timpului pentru romantism. o sfidare adresat agresorilor i o chemare adresat oprima ilor de a renun a la mimetisme. precizeaz .´ . ins revela ia descoperirii folclorului Åcap t caracterul unei veritabile revan e a na iunilor aflate sub domina ie str in sau care nu i-au realizat inc unitatea.´ ÅExist o succesiune de etape in istoria romantismului romanesc. Originile romantismului romanesc) Coexist . Etapa pa optist . de Heliade.´ In literatura roman se produce o Åardere a etapelor. a c rei sintez poate fi deslu it in programul Daciei literare (1840) e interesat de promovarea unei literaturi originale. etapa prepa optist . inspirate din istoria. in aceea i period . obiceiurile.str lucit cultivate de Gr. Alexandrescu i Bolliac. sunt traduceri i imita ii.ÅIn rile Romane programul manifest al revistei (1840). un amestec al varstelor literare i al modelelor. Alexandrescu apte s fie de folos Åcauzei´ i s contribuie la elevarea moravurilor pan la in l imea cerut de gravele sarcini ob te ti. moment care poate justifica deopotriv adoptarea unor specii petice clasice ca satira i fabula .´ (cf. tr s turile primei etape a pa optismului romanesc. interesul de surs herderian pentru trecutul na ional i folclor sunt manifest ri fire ti intr-un moment de afirmare na ional i emancipare social . Carlova. Paul Cornea. de a. in literatura roman formule literare diverse. dup traducerile din romanticii apuseni intreprinse. tradi iile poporului roman. Istorismul. dup activitatea poetic desf urat in deceniul al patrulea de Heliade. de i nu folose te cuvantul Åromantic´.i recupera propriul geniu creator i a lucra in folosul s u. Negruzzi i Bolliac.

ÅAceast dialectic intre a fi Åsolidar´ domin romantismul romanesc in deceniul al patrulea. i anume cei doi termeni nu se situeaz antagonist: pe de o parte lacrimi. i romantismul revolu ionar. Åmal du siecle´. pe de alta afirmarea valorii pozitive a na iunii. cu etape pornind de la byronism i problema faustic . 1972) . In etapa prepa optist . Minerva. accentele pan la un punct asem n toare cu ale lui Mazzini din opera lui B lcescu. stima i solidaritatea cu Italia risorgimental in opera lui Alecsandri. Italia fiind patria sl vit pentru c a dat direc ia destinului nostru ca na iune.´ (cf. disperare. cea a romantismului Åfeudal´. cultul eroilor i al militantismului cet enesc. paseist. ÅAcest cult al Åcelei de-a doua patrii´ explic italienismul lui Heliade. Bucure ti. masiva lui campanie de traduceri din literatura italian . Se pot decela dou direc ii romantice. romantismul romanesc are predilec ie pentru modelul italian. Cu Eminescu. apoi cu o interiorizare progresiv care respinge retorica i gesticula ia spectaculoas . Paul Cornea. se produce in literatura noastr o profund asimilare a poeziei romantice. Gheorghe Asachi). Se continu direc ia iluminismului (Petru Maior. Originile romantismului romanesc. (conservator.Culegerea lui Alecsandri a fost materializarea invita iei adresat de Kog lniceanu (influen at de Herder) la descoperirea folclorului.

s devin poetul celor oropsi i.. ÅO via lung . s formuleze zgomotos teoria dramei roamntice in opozi ie cu dep ita tradi ie clasic . i dac idealismul filosofic german (criticismul kantian i concep ia pesimist schopenhauerian ) a jucat un rol important in formarea spiritual a lui Eminescu. adeseori.] Oricum. [. Dac centrul de iradia ie al clasicismului se g se te in Fran a. sfidand clasifica iile. Se desp r ea dezinvolt de fiecare etap str b tut . Leopardi. Opozi ia romantismului fa de clasicism nu exclude Ånumeroase posibilit i de conciliere cu aparen paradoxal .´ . romantismul este o explozie poetic de mare vigoare nu numai in Europa.´ Romantismul are voca ia universalit ii. Mo tenirea clasicismului e uneori integrat expresiei romantice. adeziunea la un sistem de idei politice sau filosofice nu este in mod mecanic urmat de modific ri echivalente in planul estetic. posibilit i pe care le realizeaz . cu ezit ri i reveniri.Incadrarea unui scritor intr-un singur curent literar poate fi.greu de realizat. Alexandrescu. Foscolo. s imbr i eze cu inconsecven socialismul utopic. spunand: ÅJ·ai grandi´. deoarece pot exista mai multe influen e pe parcursul activit ii sale. destui romantici: Byron.. dat fiind c participarea literaturii nord i sud-americane la romantism a imbog it patrimoniul romantic cu crea ii de o mare originalitate. s anime cenaclurile romantice liberale. s apere cauza comunarzilor infran i. Victor Hugo a inceput ca un adept al monarhiei. o vitalitate uimitoare i-au ing duit s parcurg toate fazele romantismului. dac focarele iluminismului le descoperim in Anglia i Fran a. ba chiar. e evident c autorul Scrisorilor nu poate fi numit un romantic feudal.

omul neputand dep i lumea fenomenelor. manierismul i rococo-ul. devenind c lug rul Dan i intreprinde o c l torie in lun . era in acela i timp o revela ie in mod distinct mitopoetic . natura. dup ce reduce p mantul la dimensiunile unei m rgele. Romanticii ii acord poetului privilegiul cunoa terii suprasensibile i supraintelectuale ale formelor intu iei care sunt timpul. Dionisie se transport in epoca lui Alexandru cel Bun.´ .Ceea ce sim eau romanticii era adesea Åo analogie intre Dumnezeu i om. titanul. Aplica ie la Eminescu: ÅNeavand existen obiectiv . substan a. (o analogie) intre cuvantul lui Dumnezeu i cuvantul poetului. spa iul. intre revela ia divin din mitul scriptural i revela ia poetului care. fiind forme ale sensibilit ii ordonatoare in lume. spa iul. ce ar putea s fi influen at noul curent artistic. categoriile spiritului .Romantismul a fost considerat ca o negare total a clasicismului. cauza. pe care o aga la gatul iubitei sale.timpul. ÅTotul se mitific in romantism: istoria. spa iul i timpul sunt dilatabile i contractabile dup voie. ci una individual . in calitatea lor de creatori. pentru cei mai mul i dintre romantici.romantism apare frecvent. Dihotomia clasicism . un exemplu fiind opinia lui Goethe: ÅEu numesc clasic tot ce e s n tos i romantic ceea ce e bolnav. geniul sunt ipostaze mitice)´ .´ Romantismul redescoper mitul. Fundamentarea filosofic a romantismului se bazeaz pe teoria kantian a lucrului in sine care nu poate fi cunoscut. fiin a uman (demonul romantic. i aici se cuvine a nuan a i trebuie s ne gandim c barocul a avut dou orient ri.´ Mitul nu mai este o crea ie colectiv .

sau Chateaubriand. nein eles de contemporani o poate transcende. ÅSentimentul unit ii pierdute poate fi reca tigat prin magie sau vis. promovat de oficialit i in epoca romantic i in timpul Restaura iei. Voin a este o for malefic pe care doar artistul Ånemuritor i rece´. romantismul este un curent adus din Germania i din Anglia de refugia ii francezi precum Germaine de Stael. s-a alimentat masiv din gandirea schopenhauerian .´ Dac literatura francez a stabilit regulile clasicismului. dar ea a fost reconsiderat dup anul 1850. societ ii i climatului asupra crea iilor artistice. . in trecut. dezinteresat. prin cufundarea in incon tient. De aici importan a visului i a incon tientului in literatura romantic .´ Schopenhauer a publicat Lumea ca voin i reprezentare in anul 1819. ÅImaginea romantic a geniului ca individualitate. deta at de interese.Imagina ia este capabil s unifice for ele spiritului i s stabileasc contactul cu mitologia. expulzat de Napoleon. in noaptea con tiin ei. Madame de Stael este adepta influen ei epocii. Chateaubriand afirm Geniul cre tinismului asupra mitologiei p gane. emigrat in timpul Revolu iei i al Imperiului. a c rui condi ie este singur tatea i abnormalitatea.

ISTORISMUL Romantismul este sub incide a unei viziuni temporale. obiectivat printr-o permanent trecere de la un timp istoric la unul romanesc.´ . Carlyle scrie c Åistoria celor inf ptuite de om in lumea aceasta este. Cand vorbe te despre Istoria Universal . Istoria Oamenilor Mari care s-au manifestat in lume. de fapt.

de asemenea.´ Sugestiile din romanele istorice au fost folosite de c tre istorici (Augustin Thierry a recunoscut c scriind Istoria cuceririi Angliei de c tre normanzi a suferit influen a lui Scott. Odobescu.cu prec dere in Ivanhoe). cum se imbr cau.´ Å tim. dar i de c tre autorii de romane de moravuri (Hugo. v dindu-se aici influen a dinamismului lui Vico i Herder sau dialectica hagelian . interesa i de zugr virea devenirii istorice a omenirii. cu mult mai potrivit unui public burghez car vine la teatru cu ziarul in buzunar. dup lectura unui roman de W. Poemul istoric apare cu prec dere in operele poe ilor romantici. Romanul istoric este introdus in literatur de sco ianul Walter Scott Ådescendent al unei vechi familii sco iene i bun cunosc tor al folclorului sco ian. Scott cum locuiau. Mihnea Vod cel R u.Genuri literare Tragedia clasic . printre al ii). de romantici (Al. . Nuvela istoric este cultivat . ai c rei spectatori erau aristocra ii in c utare de faptenobile este inlocuit cu drama sau cu melodrama. cum se distrau oamenii unei epoci. Doamna Chiajna). cum mancau.

. romantism. e un monstru in toate: un monstru de frumuse e sau de ura enie. dezechilibrat i bolnav. anormalitatea lui. care-l apropie de zonele nebuniei. ori bea ap in Lete. este prin excelen apt s se elibereze de voin a de a tr i. In schimb. ori de analgezice.TIPOLOGIA Omul romantic este un inadaptabil. Romanticul consum gin.. scufundarea in zonele obscure ale con tiin ei umane reprezint tot atatea canaliz ri i sublim ri ale refuzului de a accepta o realitate socotit dureroas . in mit. prin inteligen a sa anormal . findc el are nevoie ori de excitante. opiu. caracterizat de George C linescu (Clasicism. in copil ria individului sau a omenirii. ora romantic este 12 noaptea. e un selenar. rezumand toate aspectele spirituale de la brut la geniu.. dar in rena tere i romantism a cunoscut momente de culmina ie.. Geniul nu este o descoperire a romantismului..intr-o societatea ce i-a pierdut unitatea..´ Conflictul este forma de existen a eroului romantic. pentru care ÅGeniul. prin contemplarea dezinteresat care-l pune in contact direct cu ideile generale.´ . baroc) drept Åutopia unui om complet anormal. e bizar. ca s suporte ori s uite infernul vie ii. ii asigur o existen nefericit . ÅRefuzul in vis. Imaginea condi iei nefericite a geniului i i are sorgintea in scrierile lui Schopehauer.. aberant incomprehensibil. adic cu sensibilitatea i intelectul exacerbate la maximum..

pentru a.ÅRomantismul. nu poate avea decat iluzii. iar solu ia este fuga de civiliza ie.´ .. pe care pl cerile il cople esc. mai ales in versiunea lui german . tenebro ii eroi ai poemelor orientale byroniene i i plimb prin saloanele londoneze melancolia obosit i blazarea precoce. dezorientarea care oscileaz intre abulie i cinism. care nu ine la odihn decat dup ce a pierdut-o. atunci cand se bucur . i-a f cut imaginea geniului inzestrat cu puteri magice. i nu poate decat s viseze via a. i care. triste ea vag . prin defini ie un izolat.´ ÅBoala secolului´ pare a fi pornit de la Åspleenul´ lui Byron. nu are. apt s intre in contact mistic cu for ele supranaturale. mereu manat din iluzie in iluzie.. mai mult chiar.. devine o ipostaz cu posibilit i ce flateaz aten ia romanticilor pentru solitudine i intimitate. mai ales in natur . pe care obstacolele il imbat .i putea exprima zbuciumul sau melancolia. in romanulconfesiune a lui Senaucour: ÅOmul este o fiin care se agit pentru a g si ceva ce caut i se agit i mai tare cand n-are nimic de c utat. mitul singularit ii se asociaz lesne cu acceptarea .. sigur. care nu vede in ceea ce a ob inut decat un mijloc pentru a ob ine altceva i care. necesar omului unic.´ Defini ia omului dat de Obermann. iar de germani ÅWeltschmertz´. care prefer s n zuiasc spre ceea ce-l sperie decat s nu a tepte nimic. Subiectivitatea romantic se complace in registrul confesiunii. nostalgia ce nu se mai cristalizeaz in vreo aspira ie distinct . nu g se te in ceea ce a dorit decat un imbold nou pentru a inainta spre ceea ce nu dorea. ÅBolnavul´. ÅMandria unicit ii. poate chiar un monstru.´ Provine de la agresiunea civiliza iei dominate de materialism. cu pre uirea anormalit ii. interiorizat.. scrisoarea devenind un jurnal camuflat.. tradus de francezi ca Åmal du siecle´.

ci comunic sentimentele in stare n scand . starea de permanent tensiune i de iremediabil nostalgie. etc. ÅA spune cu exactitate ce semnific floarea albastr a lui Novalis i Eminescu.. urna greceasc a lui Keats.. carpe diem.i mai exteriorizeaz sentimentele cristalizandu-le injurul unui motiv clasic: fortuna labilis. receptivitatea fa de apelurile oculte ale unei naturi enigmatice -toate acestea sunt cuceriri romantice f r de care cele mai noi orient ri poetice ar fi de neconceput. de a comunica o atmosfer interioar sau mitic prin mijlocirea simbolurilor. echivaleaz cu nesocotirea elementului inepuizabil i inefabil din poezia romantic i cu ignorarea atrac iei spiritului romantic pentru formele deschise. a a cum f ceau pan i cei mai mari lirici ai Rena terii (Petrarca. vantul de apus al lui Coleridge.´ Simbolul apare cu prec dere in literatur romantic . inceteaz . exergi momentul.socotit acum condi ie prim a crea iei poetice o anumit be ie a sentimentelor. facultatea de a crea poetic repetand actul genezei. iar mitul presupune metafora. corbul lui Poe. Poetul nu. Ronsard).LIRISMUL ÅCu Goethe. Hipersensibilitatea .´ . Shakespeare.. dezvoltarea poeziei pe teme fixe. tradi ionale.

´ Este. iar fuzionarea unor Åentit i distincte i chiar antagonice: suflet-trup. urmele gestului crea iunii. om-natur . iar temele lor sunt inepuizabile i nenumerotabile. al atitudinilor filosofice sistematice sau confuze. natura este socotit un tot organic. al turi de exaltarea imagina iei o justificare a afirma iei despre unitatea romantismului european. preluat de la ilumini ti. divinitatea i umanul. e propice exprim rii simbolice i mitice. ci i de setea dup experien e inedite i violente.´ . dominat find de o unitate substan ial . om-Dumnezeu. exist . Romanticii au des var it arta de a converti durerea in voluptate. natura aminte te uneori romanticilor despre inceputurile obscure dominate de sacralitate i mai p rstreaz inc . inand de domeniul fabulosului. visul (romanticii sunt precursori ai memoriei involuntare a lui Proust. in propor iile ei colosale. Chateaubriand i i pune eroul s rememoreze impresii din copil rie la uierul magic al unui sturz).´ Este o dep ire a concep iei mecaniciste a Secolului Luminilor. spa iile interastrale Åalc tuiesc cosmosul romantic. pentru unii romantici. ins Åcerut nu numai de nevoia evaziunii.´ Un peisaj predilect este cel exotic. totu i teme importante. precum natura. con tient-incon tient.Romanticilor le repugn poeziile cu forme fixe. P durea. NATURA ÅIn cadrul romantic. mintirea. marea. punctul de plecare a oric rei viziuni mitice. care inglobeaz . Rousseau retr ia trecutul la auzul unei fraze muzicale sau a vederii unei plante uscate. iubirea.

concentrarea gandirii. ZEII ANTICI AU CEDAT LOCUL RELIGIEI NOP II I A MOR II: CRE TINISMUL. poten area misterului. intui iei infinitului. ÅAl turi de lirica erotic i de lirica dialogului dintre om i divinitate. inl untru se de teapt ´.NOCTURNUL Noaptea permite tr irea interioar . pu . Noaptea devine astfel un preambul al eternit ii.´ . scrie Eminescu. PENTRU CRE TINISM. comunicarea cu divinitatea Åeste ambian a prin excelen favorabil comunica iilor magice. emo iilor cosmice. cele dou teme tratate (poematizarea naturii i elementul nocturn ) reprezint datele fundamentale ale sufletului romantic. IMNURILE C TRE NOAPTE ÅTimpul luminii este m surat. Este anotimpul visului. mijloace specifice de acces in zonele miracolului existen ial. NOVALIS. abis este un simbol al cufund rii in sine. MOARTEA E O MISTIC NUNT .´ Coborarea in min . in schimb domnia nop ii este infinit in timp i spa iu.´ ÅDar ochiu-nchis afar .´ ÅZEII LUMINII.

Åcrea ie ritmic de frumuse e. dup formula lui Poe. Editura Univers.Dep irea expresiei romantice dominat de cascadele verbale ale lui Hugo s-a realizat in direc ia unei poezii a cuvintelor. rezultat al unui travaliu deliberat i a deschis prin poezia lui calea c tre poeticile postsimboliste. toata formulele artistice si literare. ROMANTISMUL. la randul lui. cu o poezie care evit tenta ia grandiosului pentru a cultiva pre iosul i decorativul. iar Malarme a tradus poezia lui Poe. Poe Åprelunge te in direc ia unor formule poetice vitoare ca simbolismul oaspira ie romantic . BIBLIOGRAFIE Vera C LIN. 1975. Concluzia Verei Calin este aceea ca romantismul a savarsit o revolutie fara precedent a sensibilitatii. . revolutie de ale carei consecinte enorm prelungite in timp au profitat de la romantism inainte.´ Baudelaire a fost fascinat de povestirile lui Poe i a fost unul dintre ini iatorii simbolismului (care folose te multe dintre sugestiile romantismului). dus de Theophile Gautier in direc ia parnasianismului inspre doctrina artei pentru art . Bucure ti. Poezia cuvintelor este.

Romantismul reliefeaza complexitatea fiintei umane.care apare la sfarsitul secolului al XVIII-lea in Anglia si in Germania . muzica si in pictura suprematia sentimentului asupra ratiunii si imaginatiei asupra analizei critice Din punct de vedere istoric. De aici.prin romantism se intelege un curent literar european. Romantismul inlatura regulile rigide impuse literaturii de clasicism.aducand in prim-plan viata ei sufleteasca.Romantismul reprezinta un ansamblu de tendinte intelectuale si artistice care. . Supune genurile si speciile literare fuziunii si transformarii.de la sfarsitul secolului al XVIII-lea si-a propus ca principiu estetic in literatura.iar in prima jumatate a secolului al-XIX lea in Franta.s-a raspandit in toate celelalte tari ale Europei. Personajele sunt luate din toate straturile sociale.Romanticii manifesta insa preferinta pentru eroi exceptionali care actioneaza in situatii exceptionale.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful