You are on page 1of 13

DESCRIEREA TIPOLOGIEI ȘI CREĂRII BAZELOR DE DATE

...........................................................................................................................................3 2.............5 3........................9 5..........................................................................5..................7 5................................... Modelul reţea...12 6.....6........................9 5.... Împărțirea informațiilor în tabele ...................12 2 .......9 5..................8...... Crearea unei baze de date Access......................CUPRINS 1..........................5 3...................... Aplicarea regulilor de normalizare........................................................................1........................................ Determinarea scopului bazei de date.......................1...............7....4............................................................12 5..................................................10 5............ Tipuri de baze de date ........ Utilizarea bazelor de date în gestionarea documentelor electronice............................ Rafinarea proiectării................... Utilizarea bazelor de date.8 5.......... Modelul ierarhic...6 3............2..........................................9 5....8 5.................2................................ Noțiuni introductive........................... Crearea relațiilor tabelelor... Transformarea elementelor de informații în coloane ................... Găsirea și organizarea informațiilor necesare ............................................................................ Sistemele de gestionare a bazelor de date................................... Specificarea cheilor primare...4 3................................................................................................................................3.......6 4.............................3....................................................................................... Modelul relaţional......................................................................................

numite şi baze de date (databases). Pentru a putea folosi aceste date.B.G. adăugare. apreciere.1 Termenul de bază de date reprezintă o colecție de informații corelate despre subiectul studiat. regăsire. Volumul mare de date vehiculate. necesitatea stocării lor şi regăsirea rapidă a anumitor informaţii sunt numai câteva dintre cauzele care au condus la apariţia colecţiilor de date organizate. ele trebuie organizate într-un anumit mod. Noț iuni introductive Una dintre principalele preocupări ale zilelor noastre o reprezintă prelucrarea și stocarea informațiilor și datelor. reprezentând o interfață între utilizator și sistemul de operare. permițând astfel accesul utilizatorului la date printr-un limbaj de nivel înalt. a relațiilor dintre componente. introducerea de înregistrări în bazele de date și dezvoltarea de aplicații privind bazele de date.) reprezintă sistemul de programe care permite construirea bazelor de date. 2007 3 . obiecte. Orice sistem de gestionare a bazelor de date conține: . “Baze de date Access – Suport de curs” Pitești.limbajul de descriere a datelor (LDD).DESCRIEREA TIPOLOGIEI ȘI CREĂRII BAZELOR DE DATE 1. a drepturilor de acces al utilizatorilor la baze de date (BD). inserare. situaţii rezultate din măsurare sau numărare. Sistemul de gestiune a bazelor de date (S. care permite descrierea structurii bazei de date. 1 Logica Bănică. modificare). a componentei. Ele sunt stocate pe un suport magnetic. relațiile logice dintre aceste informații și tehnicile de prelucrare corespunzătoare (sortare. de unde vor fi utilizate direct sau prelucrate într-un anumit scop. ștergere.D. apropiat modului obișnuit de operare. Datele sunt şiruri alfanumerice prin care se reprezintă fapte.

planificarea de întruniri. inserarea. care permite operații asupra bazelor de date. cum ar fi incărcarea bazelor de date. Bazele de date “personale” sunt mici colecţii de date care prezintă interes şi sunt manipulate de un singur utilizator. a. Aplicaţiile cele mai reprezentative care operează cu astfel de baze de date sunt produsele CIEL.x.2 2 Gh. evidenţa cărţilor din biblioteca personală. 2. Domeniul de aplicabilitate a acestor baze de date este extrem de diversificat şi face imposibilă o clasificare. realizarea de statistici. c. baze de date pentru gestiunea economică. Bazele de date de tip informaţional sunt în general caracterizate de un volum foarte mare de date (informaţii) ce sunt destinate publicului larg. Lazarovici. după finalitatea datelor manevrate: a.. “Introducere în arheologia informatizată”. baze de date personale. ștergerea.limbajul de prelucrare a datelor (LPD). 4 . c. Dorel Micle. Câteva exemple tipice sunt următoarele: agendă telefonică. Aplicaţiile de tip “bază de date” existente pe piaţa românească se pot împărţi în trei mari grupe. Utilizarea bazelor de date Aplicaţiile de tip “bază de date” se referă la acele produse livrate utilizatorului “la cheie” pentru a-şi rezolva o problemă concretă. baze de date informaţionale. . b. Pentru astfel de utilizări restrânse ale unei baze de date. b. Ele pot fi considerate adevărate “birouri de informaţii” computerizate.limbajul de cereri (LC) este limbajul în care se scriu programele pentru realizarea prelucrării datelor. se poate folosi aplicaţia Card File disponibilă în pachetul Windows 3. căutarea sau modificarea unui element. Bazele de date pentru gestiunea economică reprezintă colecţii de date necesare şi utilizate pentru gestionarea unei întreprinderi.

5 .3. se cunosc câteva tipuri de modele de baze de date. Toate înregistrările din colecțiile bazei de date. Modelul ierarhic se caracterizează prin faptul că accesul direct este posibil numai la înregistrările din colecția de date rădăcină. printre care se numără și următoarele: modelul ierarhic modelul rețea modelul relațional 3. iar ștergerea unei înregistrări generează ștergerea tuturor înregistrărilor subordonate.1. însă. pentru înregistrările colecțiilor de date inferioare accesul se face prin traversarea arborelui. fiindcă adăugarea de înregistrări se poate realiza doar cu precizarea colecției de date superioare (excepție făcând colecția de date rădăcină). unui element superior îi pot corespunde unul sau mai multe elemente inferioare. Modelul ierarhic are. care asigură consultarea înregistrărilor din colecțiile de date de sus în jos și de la stânga spre dreapta (modul "top-down"). și unele limite. adică prin specificarea tuturor colecțiilor. Se definește astfel o relație. dar unui element inferior îi corespunde un singur element superior. iar ramurile reflectă relaţiile de asociere între înregistrările colecţiilor de date superioare şi inferioare. Modelul ierarhic Cu ajutorul modelului conceptual ierarhic. mai ales la operațiile de actualizare a bazei de date. schema bazei de date poate fi reprezentată sub forma unui arbore în care nodurile exprimă colecţii de date. cu excepția colecției de date rădăcină au câte o înregistrare superioară. Tipuri de baze de date În funcţie de modul de organizare a informaţiilor. Astfel. care se găsesc pe drumul de la colecția rădăcină pâna la colecția cercetată.

din cauza existenței mai multor relații de subordonare. O rețea este formată din mai multe noduri legate între ele. În modelul rețea al unei baze de date. iar legăturile reflectă relațiile de asociere. fiecare nod reprezintă o colecție de date. Căutarea în acest model de baze de date se face secvenţial toate articolele şi comparând criteriile de căutare. prin indicarea explicită a relațiilor dintre acestea. Modelul relaţional Modelul relaţional este în prezent cel mai răspândit model de baze de date. o relaţie poate fi redată printr-un tabel. o bază de date este mai mult decât o simplă mulţime de tabele. acceptaă existența temporară a înregistrărilor fără legături cu alte înregistrări și permite reprezentarea unică a înregistrărilor în baza de date. Coloanele tabelului sunt identificate prin nume diferite şi reprezintă câmpurile (atributele. dificil de folosit. În fiecare coloană datele trebuie să fie de acelaşi tip. iar fiecare coloană un atribut. Modelul rețea este un model complex. ocupă spațiu de memorie ineficient și dependentele din rețea sunt puțin clare. 6 . În plus.3. stocarea mărfurilor la un depozit. Caracteristica principală este aceea că acceptă ca oricare colecție de date să se situeze pe nivelul 1. 3.2. Se bazează pe structura de reprezentare rețea și tipuri de relații 1 la 1. Deşi în modelul relaţional principala structură de date o reprezintă tabelul. rezultatele unui recensământ etc. Subiectele pe care se axează tabelele unei baze de date pot fi cele mai diverse: activitatea unei firme. Deci. diferenţa constând în aceea că unui element inferior îi pot corespunde unul sau mai multe elemente superioare. O bază de date relaţională este un ansamblu de relaţii (tabele) grupate în jurul unui subiect bine definit. 1 la n și m la n. Acest model are o singură structură de date: relaţia sau tabelul. Articolele ce satisfac condiția căutării se selectează şi pot fi afişate. caracteristicile) modelului conceptual.3. în care fiecare rând reprezintă o înregistrare diferită. Modelul reţea Modelul reţea se aseamănă cu cel ierarhic.

pentru problemele care depăşesc capacităţile ACCESS sau FoxPro. încă de la începutul anilor ’80. Cu această denumire Compania Microsoft a promovat un model de organizare a datelor. de tip client-server. mini. cele mai robuste. Cu acest nume. deoarece crearea şi evoluţia lui este sincronă fenomenului exploziv din anii 1990. ► SQL Server. compania Microsoft promovează sistemele de gestiunea a bazelor de date. 4. Compania americană cu acest nume. numit dBASE. recurgerea la soluţiile Oracle să se facă doar pentru proiectele de sisteme informatice mari. 7 . această aplicaţie făcând parte din suita de programe de birou Microsoft Office. existent din anul 1990.Pe parcurs vom vedea că între tabelele bazei de date există o interdependenţă strânsă. Este un sistem de gestiune a bazelor de date foarte răspândit datorită faptului că este gratuit (de tip Open Source). micro). Preţul ridicat. în timp ce între tabelele de calcul obişnuite această interdependenţă practic lipseşte. Câteva astfel de sisteme de gestiune a bazelor de date ar fi: ► ORACLE. pentru reţelele locale sau pe Internet.10 ► MySQL. Sistemele de gestionare a bazelor de date Un sistem de gestionare a bazei de date (SGBD) este un produs software furnizat de producătorul bazei de date. datorat standardelor de calitate ale produselor şi serviciilor. Acest program este foarte popular în ţara noastră. fac ca în ţara noastră. pentru calculatoare de toate tipurile (mari. ► Aplicaţia Microsoft ACCESS este un sistem de gestiune a bazelor de date relativ nou. ► FoxPro. a oferit. prin care firmele şi-au dezvoltat proiecte proprii de informatizare. de tip client-server. rapide şi eficiente variante de sisteme de gestiune a bazelor de date.

Ideea principală este să se descrie riguros misiunea bazei de date.un tip de element care apare în orice înregistrare. Pentru a proiecta o bază de date se urmăresc urmatorii pași: 5.5. se mai numește câmp. mai multe. poate exista doar un singur tabel. de asemenea. Crearea unei baze de date Access Microsoft Office Access organizează informațiile în tabele: liste de rânduri și coloane. O înregistrare este o modalitate semnificativă și consistentă de a combina anumite informații.1. 8 . Într-o bază de date simplă. Pentru cele mai multe baze de date vor exista. O astfel de instrucțiune ajută la concentrarea asupra obiectivelor atunci când se iau decizii. cum va fi ea utilizată și cine o va utiliza. care să fie consultată în cadrul procesului de proiectare. determinarea scopului bazei de date găsirea și organizarea informațiilor necesare împărțirea informațiilor în tabele transformarea elementelor de informații în coloane specificarea cheilor primare configurarea relațiilor din tabel rafinarea proiectării aplicarea regulilor de normalizare Determinarea scopului bazei de date Este o idee bună să se identifice scopul bazei de. insă. iar un câmp este un element singular de informație . Fiecare rând se mai numește înregistrare și fiecare coloană.

coloanele din acel tabel trebuie să stocheze numai datele despre acel subiect. fiecare informație trebuie înregistrată o singură dată. apoi se pot adăuga informații ulterioare. Specificarea cheilor primare Fiecare tabel ar trebui să includă o coloană sau un set de coloane care identifică. se decide asupra informațiilor necesare pentru subiectul înregistrat în tabel. Asftel. 9 . fiecare rând stocat în tabel. Dacă există deja un identificator unic pentru un tabel se poate utiliza acel identificator ca și cheie primară a tabelului — dar numai dacă valorile din această coloană vor fi întotdeauna diferite pentru fiecare înregistrare. care vor reprezenta motivul câte unui tabel. în mod unic.3.4.5. 5. deoarce nu pot exista valori duplicate într-o cheie primară. Găsirea ș i organizarea informaț iilor necesare Pentru a găsi și organiza informațiile necesare se începe cu informațiile existente.5. 5. se aleg cele mai importante entități sau subiecte. iar după stabilirea setului inițial de coloane pentru fiecare tabel. Când se proiectează baza de date. există și posibilitatea de a îmbunătățiți coloanele. 5. Împărț irea informaț iilor în tabele Pentru a împărți informațiile în tabele. după ce se alege subiectul reprezentat de un tabel.2. care se pot aranja în formulare. Transformarea elementelor de informaț ii în coloane Pentru a stabili coloanele dintr-un tabel. rapoarte. Access utilizează câmpuri de tipul cheie primară pentru a asocia rapid date din tabele multiple și a cumula datele. Dacă se repetă aceeași informație în mai multe locuri se amplasează informația într-un tabel separat.

Este mai posibil ca o cheie primară care conține date despre un rând să se modifice. ca o coloană 10 . nu se poate utiliza ca și componentă într-o cheie primară. într-o bază de date relațională. Un astfel de identificator nu are date. se pot utiliza relațiile dintre tabele pentru a asocia informațiile în moduri utile. informațiile se împart în tabele separate. Sunt și unele cazuri când este de preferat să se utilizeze două sau mai multe câmpuri care împreună asigură cheia primară a unui tabel. Access atribuie automat o valoare. Access fiind un sistem de gestionare a bazelor de date relaționale. se utilizează ca și cheie primară un număr unic arbitrar. Identificatorii fără date sunt ideali pentru rolul de cheie primară. Crearea relaț iilor tabelelor După ce se împart informațiile în tabele. Când se utilizează tipul de date AutoNumerotare. Într-o bază de date care utilizează mai multe tabele. nu conține informații care descriu rândul pe care îl reprezintă. se poate utiliza cheia primară a unui tabel care are referință în alte tabele. este nevoie de o asociere utilă a informațiilor. bazate pe subiecte. apoi. Dacă nu există o coloană sau un set de coloane care se poate utiliza ca și cheie primară. deoarece se poate modifica informația în sine. 5. Dacă este posibil ca valoarea unei coloane să devină neatribuită sau necunoscută (valoare lipsă) la un anumit moment. se ia în considerare utilizarea unei coloane care are tipul de date AutoNumerotare. Dacă se schimbă cheia primară. Trebuie întotdeauna aleasă o cheie primară a cărei valori nu se va schimba. deoarece nu se modifică. modificarea trebuie aplicată oriunde se face referire la cheie.6. a) Crearea unei relații de tipul unul-la-mai-mulți Pentru a reprezenta o relație de tipul unul-la-mai-mulți în proiectul bazei de date se ia cheia primară din partea "unu" a relației și se adaugă. Deseori.O cheie primară trebuie întotdeauna să aibă o valoare. În acest fel. Utilizarea unei chei primară care nu se va modifica reduce șansele de a se desincroniza cheia primară cu tabelele care fac referință la ea.

trebuie gândit dacă se pot pune informațiile din cele două tabele împreună într-un singur tabel. Se inserează cheia primară a fiecăruia dintre cele două tabele în al treilea tabel și ca rezultat. se furnizează baza pentru a uni tabelele legate prin stabilirea perechilor de chei primare și chei externe. probabil se poate configura relația utilizând aceeași cheie primară în ambele tabele dacă cele două tabele au subiecte diferite. care este cheia primară a unui alt tabel. Determinarea relațiilor dintre tabele ajută la asigurarea ca sunt tabelele și coloanele corecte. 11 . al treilea tabel înregistrează fiecare apariție sau instanță a relației. Apoi. nu se dorește acest lucru. Dacă. c) Crearea unei relații de tipul unu-la-unu Când se observă necesitatea unei relații unu-la-unu în baza de date. este necesar un al treilea tabel pentru a reprezenta relația. Când există o relație mai-mulțila-mai-mulți. Când există o relație unu-la-unu sau unu-la-mai-mulți. poate pentru că ar rezulta multe spații libere. care separă relația mai-mulți-la-mai-mulți în două relații unu-la-mai-mulți. tabelele implicate trebuie să partajeze o coloană sau mai multe coloane comune. lista următoare arată cum se reprezintă relația în proiectare: dacă cele două tabele au același subiect. cu chei primare diferite. dintr-un anumit motiv. b) Crearea unei relații mai-mulți-la-mai-mulți Pentru crearea unei relații mai-mulți-la-mai-mulți este necesară crearea unui al treilea tabel. numit adesea tabel de joncțiune. se alege unul din tabele (oricare) și se inserează cheia sa primară în celălalt tabel pe post de cheie externă. Această coloană va fi cheia externă.suplimentară la tabelul din partea "mai-mulți" a relației.

se modifică proiectarea pentru a le elimina. Se pot crea schițe neprelucrate ale formularelor și rapoartelor. și se verifică dacă arată datele așteptate. adăugând înregistrări noi și așa mai departe. 5.7. Rafinarea proiectării După crearea tabelelor. Scopul este elementele informaționale sa fie distribuite în tabelele corespunzătoare. se caută dubluri inutile de date și. micşorarea timpului ciclurilor de lucru ale utilizatorului. oferind numeroase avantaje precum: economie de timp la crearea şi regăsirea datelor și informațiilor. câmpurilor și relațiilor de care este nevoie.5. este posibil să fie nevoie să se adauge incă o coloană sau este posibil să existe un tabel care să trebuiască separat în două tabele pentru a elimina duplicarea. De asemenea. Procesul aplicării regulilor la proiectarea bazei de date este denumit normalizarea bazei de date.8. Totodată. 6. apoi să se încerce lucrul cu informațiile: creând interogări. mărirea productivităţii. 12 . trebuie să se creeze și să se populeze tabelele cu date eșantion. Aceste reguli se utilizează pentru a verifica dacă tabelele sunt structurate corect. sau doar normalizare. se verifică dacă se poate utiliza baza de date pentru a obține răspunsurile dorite. Acest lucru ajută la evidențierea problemelor potențiale — de exemplu. Normalizarea este foarte utilă dacă s-au determinat toate elementele informaționale și s-a creat un proiect preliminar. dacă se găsesc. Aplicarea regulilor de normalizare Regulile de normalizare a datelor (denumite uneori reguli de normalizare) pot fi aplicate ca un pas din cadrul proiectării. Utilizarea bazelor de date în gestionarea documentelor electronice Utilizarea bazelor de date în gestionarea documentelor electronice facilitează conexiunea între informații.

București. 2001 • • • Ioan Doroș. “Introducere în arheologia informatizată”. Lazarovici.BIBLIOGRAFIE • Gh. „Bazele informaticii ș i limbaje de programare”. „Baze de date”. Editura Cibernetica MC.wikipedia. Mihai Ștefan Nistorescu. București. Partea a II-a.org 13 . 2006 • • http://office. 2010 Logica Bănică.microsoft. “Baze de date Access – Suport de curs” Pitești. 2007 Romică Trandafir.com/ro-ro/access http://ro. Dorel Micle.