P. 1
Cuantificare polunatilor din aer

Cuantificare polunatilor din aer

|Views: 8|Likes:
Published by Ovidiu Klein
Protectia mediului
Protectia mediului

More info:

Categories:Types, Research
Published by: Ovidiu Klein on Feb 17, 2013
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as RTF, PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

11/28/2013

pdf

text

original

3.

METODE

DE

CUANTIFICAREAEMISIILORÎNAER 3.1. Elemente necesare pentru identificarea i cuantificarea emisiilor Fiecare om are dreptul de a respira un aer care sa nu-i dauneze sanatatii, adica un aer în care concentratiile de substante daunatoare pentru sanatatea umana si pentru alte ecosisteme sa nu depaseasca nivelurile de referinta admise. Nivelurile concentratiei diferitelor substante în aer constituie indicatori ai starii mediului înconjurator. Aceste niveluri depind de marimea reziduurilor datorate activitatilor antropice (încalzire, transport, …) si unor fenomene naturale, care alcatuiesc indicatorii de presiune asupra mediului înconjurator. Relatia dintre “presiune” (emisiile în atmosfera) si “stare” (calitatea aerului) este complexa. Într-adevar, substantele aruncate în aer sunt, pe de o parte, transportate la distante mai mult sau mai putin îndepartate de sursa si, pe de alta parte, ele sufera multiple transformari fizico-chimice, în special sub actiunea radiatiei solare. În cadrul politicii referitoare la mediul înconjurator, autoritatile publice încurajeaza crearea de modele, care sa permita reprezentarea acestor fenomene si stabilirea frecventei actiunilor de poluare, în scopul îmbunatatirii masurilor de protectie pe termen scurt si a directiilor de urmat pe termen lung, pentru ameliorarea calitatii aerului, Acest lucru se concretizeaza printrun sistem cu mai multe componente, prezentat în figura 1, în care

emisiile în atmosfera reprezinta o parte esentiala. De altfel, interesul purtat altor fenomene ca, subtierea stratului stratosferic de ozon, sporirea efectului de sera, ploile acide, etc., conduce la urmarirea unor scheme asemanatoare si la interesul crescând acordat cunoa terii emisiilor în atmosfera. Poluarea aerului, în general, si emisia de substante în aer, în particular, pot fi abordate sub diferite aspecte: tiintific, economic, politic, care, pâna la urma, se întrepatrund. Conform gradului de implicare i aspectului asupra caruia ne concentram, numeroasele cerinte privind emisiile în aer sunt formulate de: oameni de tiinta, pentru modelarea fenomenelor si analiza impactului fiziologic, economic, etc.; industria si, pentru determinarea partii de responsabilitate si respectarea legilor cu privire la mediul înconjurator; administratie, reducere sa în vederea dezvoltarii unor strategii de

60

 

SOLUtII MODERNE DE DEPOLUARE A AERULUI emisiunilor în atmosfera si ameliorarea calitatii aerului si, în general, a biosferei; locale, în scopul precizarii colectivitatile actiunilor de urmatla acest nivel; publicul care reclama accesul la informatie.

Fig. 3.1. Relatia dintre emisiile în aer, impact si actiuni asupra surselor. Principalele elemente necesare pentru identificarea i cuantificarea emisiilor sunt specificatiile tehnice referitoare la surse i tipuri de inventarieri ale emisiilor. 3.1.1. Specificatii tehnice referitoare la surse

planetar sau . pentru “a masura” impactul actiunilor întreprinse în vederea protejarii mediului înconjurator este necesara stabilirea unei serii cronologice. în scopul studierii unei secvente care sa nu depa easca. poluarea poate fi considerata la fel de bine pentru o tara întreaga. Pentru aprecierea evolutiei i. Dimensiunea geografica Conform practicilor curente. cât i poluantii emi i de acestea. Dimensiunea temporala În majoritatea cazurilor. sunt necesare. Sporirea modelelor de transport i de transformari fizico-chimice în atmosfera. specificatii tehnice care sa precizeze dimensiunea temporala i geografica.Pentru a identifica corect atât sursele. în mod special. [13]. a emisiilor sursele emitente precum i substantele emise. în principal. Totu i. emisiile sunt inventariate pe perioada unui an calendaristic. din punct de vedere spatial. pentru un continent. necesita procurarea de informatii privitoare la intervale de timp mult mai scurte. câteva ore. aceste secvente se pot referi i la oricare perioada din an. de ordinul orelor. în general.

care sa acopere mai putin de 1 km patrat. Substante emise Substantele analizate într-o inventariere sunt grupate în functie de obiectivul urmarit. concretizata prin efectul predominant al acestora. NOx. a surselor neacoperite de jurisdictia nationala. precum cea a vapoarelor în largul marii. etc. Totu i.1. excluderea surselor “naturale”. a emisiilor care depa esc altitudinea de 1000 de metri. Cel mai adesea. NH3 Contaminarea solului Metale grele i apelor Poluanti organici persistenti Distrugerea stratului de ozon CFC . adica de utilizarea prevazuta a rezultatelor.Metode de cuantificare a emisiilor în aer 61 doar pentru o suprafata foarte redusa. Surse emitente Pentru cuantificarea emisiilor sunt luate în calcul toate sursele. câmpul acoperit de anumite inventarieri este restrâns (de exemplu. Tabel 3. emisiile sunt inventariate i grupate pe categoriile trecute în tabelul 3. HCl. Impactul substantelor emise în atmosfera Categoria Emisii poluante Efecte acide SO2.1.).

altii decât metanul (COVNM) Direct prin CO2. fermentatie. HFC. COVNM. Tipuri de inventarieri Pentru cunoa terea emisiilor poluante în atmosfera sunt practicate mai multe tipuri de inventarieri. NOx. N2O. eventual. reactii chimice. precum zdrobire. SF6. HCl. Putem lua ca exemplu concludent un automobil proprietate particulara. CO. metale grele. praf.2. HCl. produsele i efectele economice. de alti parametri exteriori. ardere. . COVNM. legat de mediul înconjurator. biologice i altele.1. PFC Indirect prin CO. CH4. SO2. Inventarierea având ca obiectiv sursele Aceasta abordare se bazeaza pe cunoa terea reziduurilor datorate fenomenelor fizice. POPs 3. NH3 SO2.Oxidari fotochimice Efectul de sera Sanatatea populatiei NOx Compu i organici volatili. NOx. respectiv cele care au ca obiectiv sursele. în special de conditiile de manifestare i. Inventarierea depinde de caracteristicile specifice entitatii examinate. Fiecare element al inventarului prezinta emisia datorata unei tehnologii sau unui fenomen natural. chimice. [14]. evaporare.

Aceasta analiza cere cunoa terea emisiilor datorate numeroaselor procese industriale. continutul de poluanti aruncati în aer de un vehicul cuprinde atât poluarea datorata fabricarii lui. de prezenta sau absenta filtrului catalitic. Inventarierea având ca obiectiv efectele economice În urma analizei parametrilor mediului înconjurator. în acest caz. Inventarierea având ca obiectiv produsele Abordarea are ca scop cuantificarea cantitatilor de substante poluante legate de un produs sau de un serviciu. cât i pe aceea legata de producerea i vânzarea carburantului. luând în considerare totalitatea ciclului sau de viata. Este necesar ca. în cadrul unui sector economic. a utilizarii sale i a hotarârii privind soarta lui (reciclare. etc). sa se analizeze cantitatile de emisii în atmosfera. distrugere. etc. de comportamentul oferului. Aceste informatii permit analiza tuturor tehnologiilor existente intr-un domeniu de activitate i în special. depozitare. fara sa uitam poluarea legata de utilizarea lui i de procesul de transformare a unui vehicul scos din uz. adica emisiile care au loc în urma fabricarii acestuia. în strânsa legatura cu datele oferite de cifra de afaceri i alti indicatori de productie. de modul de alimentare. de temperatura exterioara. Se constata ca inventarierile orientate spre “produs” i spre . Putem relua exemplul unui automobil. de viteza vehiculului. contributia acestora în ceea ce prive te emisiile în atmosfera.62 SOLUtII MODERNE DE DEPOLUARE A AERULUI emisia de oxizi de azot depinde de tipul motorului. ace tia sunt introdu i în modele macro-economice.

în continuare. a concentratiei de diverse substante din emisiile de gaze nocive. în mod constant. [15]. Masurarea emisiilor Principiul consta în masurarea. patru metode. inconveniente i limite de utilizare. cu ajutorul unui lant de masuratori adecvate. a adar.“economie” au în vedere. o baza pentru celelalte analize i raspund multor altor cerinte. mai mult sau mai putin complexe (avem în vedere inventarele orientate spre “produs” i spre “economie”).1. 3. Metode utilizate pentru determinarea emisiilor Pentru determinarea emisiilor în aer sunt utilizate. tehnologiile de depoluare abordeaza numai aspectele care trateaza emisiile orientate spre “sursa”. Aceste ultime inventare constituie. prin corelatii i determinarea emisiilor pe baza unor factori caracteristici de emisie. Aceste patru metode sunt: masurarea emisiilor. i din acest motiv. fiecare dintre ele având avantaje. determinarea emisiilor prin bilant. Ele furnizeaza date de baza pentru numeroase aplicatii. datele emisiilor luate din inventarele orientate spre “sursa”. care necesita uneori coroborarea altor date. Cea mai raspândita aplicare a acestei metode este aceea de supraveghere a .3. în principal.

i alte substante precum acidul clorhidric (HCl). dioxidul de sulf (SO2) i oxizii de azot (NOx). în cadrul dispozitiilor legale în vigoare. Masurarea emisiilor se realizeaza uneori de laboratoare specializate doar la un interval regulat (se vorbe te. de asemenea. În mod special. aceasta metoda este. compu ii organici volatili (COV). mai putin costisitoare decât masuratorile permanente. Din aceasta cauza. din punct de vedere financiar. deoarece folosirea serviciilor oferite de laboratoarele specializate evita o mare parte din inconvenientele tehnice i se dovedesc a fi. [16]. Când pe co este instalat un dispozitiv de masurare. Bineînteles. În anumite industrii se masoara. mai ales. în general. de masuratori periodice). el furnizeaza informatii foarte precise despre variatiile de temperatura i despre emisiile de substante. de ordin economic. în acest caz. folosita pentru masurarea emisiilor marilor unitati industriale poluante. trebuie acordata o mare atentie valorilor rezultatelor obtinute. . emisii observate în conditii de functionare a sursei industriale. Avantajul metodei masuratorilor periodice este. acidul fluorhidric (HF). Punerea în practica a lantului de masuratori a emisiilor este complexa i costisitoare în ceea ce prive te investitiile i asigurarea functionalitatii aparatelor (cuprinzând întretinerea i citirea acestora).Metode de cuantificare a emisiilor în aer 63 surselor industriale cu emitere de gaze dintr-un punct fix (în mod curent un co de fum). sunt masurate continuu pulberile. cu atât mai mult cu cât masuratorile periodice au un mare grad de incertitudine.

masuratorile concentratiei ponderale permit calculul masei debitului poluantului. obligatorii. Determinarea emisiilor prin bilant Plecând de la principiul conservarii materiei. atunci când marimea instalatiei depa e te o anumita capacitate i în cazul unei surse de poluare). ∑A  ∑B  ∑C . iar C sunt emisiile de poluanti în atmosfera. Combinate cu cunoa terea volumului debitului de gaze emise. în ape uzate. B sunt poluantii înglobati în produ ii finiti sau de euri procesate. emisiile anumitor substante precum sulful i clorul. dupa cum se prezinta i în figura 3. Ecuatia bilantului material este. pot fi determinate prin bilant.2. pentru diferitele componente ale bilantului. metale grele. i. aduce informatii mai mult sau mai putin pertinente. se love te uneori de dificultati tehnice de e antionare sau de analiza i în felul acesta. [17]. Determinarea masei debitului elementului studiat.Masuratorile periodice sunt foarte raspândite (legal. ( 3. combustibili i carburanti. etc. de i costa mai putin. . deversate la canalizare.1) unde A sunt intrarile de poluanti ca materii prime. domeniile de aplicatie sunt limitate.

Elementele necesare bilantului. cenu a) este comunicata de furnizor.64 SOLUtII MODERNE DE DEPOLUARE A AERULUI Fig. de exemplu. pentru sulf. Pentru aceasta metoda sunt necesare urmatoarele: determinarea cantitatii de combustibil consumat în cursul unui anumit interval de timp t. emisia unui generator de abur. aceasta metoda este foarte folosita în cazurile simple (sau care sunt simplificate) ca.2. suficient de mare pentru a se obtine o incertitudine relativ redusa. uneori (de exemplu. prevalarea unui e antion de combustibil i analiza compozitiei elementare. . informatie care. 3. În practica. cazan sau cuptor.

debitul masic de combustibil. într-un mod asemanator. Forma generala a relatiei care permite calculul emisiei de substante poluante este. E p. Tp. care iese în atmosfera sub forma f. Qc [kg/s] . f ( 3. f [kg/s] . M p. determinarea.2) M p.retinea în instalatie a substantei poluante p. f = QcTp.masa molara a substantei p. atunci când acestea sunt reduse. Rp .emisia în atmosfera a substantei poluante p sub forma f.e 1 − Rp  Mp.masa molara a substantei p. relatii i formule care sa permita calculul emisiile. în combustibilul care intra în instalatie.• deducerea cantitatii de sulf care intra în cursul intervalului de timp t.e [kg] .e ponderea substantei p. pot fi neglijate. M p. . a retinerilor de substante poluante în focar sau. f [kg] .e unde: E p . pe baza elementelor anterioare. prin prelevare de e antioane i analiza.

Cu toate acestea. în special când emisia este foarte mica în comparatie cu retinerea. 32 t carbune De remarcat ca metoda bilantului are o aplicare limitata.Metode de cuantificare a emisiilor în aer 65 Pentru exemplificarea aplicarii metodei bilanturilor se considera un cuptor care consuma 1200 tone de carbune având un continut de 0. ace ti parametri sunt determinati pentru a conduce procedeul i nu dau na tere altor costuri suplimentare. deoarece frecvent se constata ca incertitudinea relativa a emisiei este foarte ridicata.05 64  14. destul de lungi i costisitoare.65 % sulf. Determinare emisiilor pe baza unor corelatii Aceasta metoda consta în stabilirea. în scopul obtinerii unui rezultat fiabil din punct de vedere statistic. a parametrilor caracteristici procedeului analizat. atunci emisia corespunzatoare de sulf (mai ales sub forma SO2) este de: E p. pe de alta parte. a unei relatii între cantitatea de poluant aruncata în atmosfera i. f  1200  0. pe de o parte.0065 1 − 0.3 kg SO2 . Bilantul nu este deci aplicabil. decât în cazul în care instalatia este echipata cu un dispozitiv de depoluare. De asemenea.8 kg SO2  12. stabilirea acestei relatii necesita folosirea de masuratori preliminare. Estimând retinerea sulfului la 5 %. este necesar sa se verifice periodic validitatea . Avantajul metodei provine din faptul ca.

Aplicarea metodei este limitata de: investitia initiala. caracteristica emisiei unei substante date i a variabilelor descriptive ale sursei considerate. care este în general ridicata. determinarea emisiei este u or de facut din punct de vedere matematic. date care se refera într-un mod mai mult sau mai putin pertinent la cazul studiat. Functia caracteristica este destul de frecvent redusa la un simplu coeficient i deci. strict reprezentativi pentru sursa la care ei sunt folositi.corelatiei propuse. dar poate ajunge la un nivel ridicat (în . publicate sau nu. modelarea emisiilor procedeului este imposibila. coeficientii relatiilor disponibili nu sunt. Într-adevar. Ceea ce conteaza este valoarea pertinentei metodei. Determinarea emisiilor pe baza unor factori caracteristici de emisie Metoda consta în utilizarea unei functii prestabilite. conditiile de lucru. nu se pune problema de a stabili aceasta relatie. Eroarea de calcul nu poate fi evaluata. ci doar de a utiliza datele disponibile. În acest fel. care în mod frecvent sunt fluctuante i ridica costul unei asemenea solutii. Cu toate acestea. metoda nu se deosebe te prea mult de aceea a corelarii. în general.

a altor metode aplicabile. Exemple de factori caracteristici de emisie a NOx Instalatia [ g NOx / GJ ] Focar cu carbune pulverizat i arzatoare frontale 240÷340 Focar cu carbune pulverizat i arzatoare tangentiale 200÷280 Focar cu arderea carbunelui pe gratar clasic 160 Focar cu arderea carbunelui pe gratar cu rasturnare 200 Focar cu arderea carbunelui în pat fluidizat cald 120 Focar cu arderea carbunelui în pat fluidizat dens 150 Focar cu arderea carbunelui în pat fluidizat circulant 95 . O utilizare practica a acestei metode este pentru determinarea taxei pentru poluare. cel putin aparente. Aceste cazuri se refera în mod esential la micile surse.66 SOLUtII MODERNE DE DEPOLUARE A AERULUI unele cazuri a putut fi înregistrat un factor de ordinul 10). imposibil de aplicat. mica industrie. sunt redati factorii caracteristici de emisie a NOx. Orientativ. vehiculele. în tabelul 3. 19]. i a absentei. iar datele statistice referitoare la ele sunt foarte putine. Tabel 3.). [18.2. pentru care celelalte metode sunt. Nu este mai putin adevarat ca aceasta metoda este aplicata pe scara larga datorita costului ei scazut. simplitatii sale. Pentru estimare factorilor de emisie pot fi utilizate datele disponibile în literatura. foarte numeroase i extrem de raspândite (încalzirea caselor.2. în unele cazuri. de cele mai multe ori. etc. în echivalent NO2 / GJ energie primara intrata.

în aparenta. factorii caracteristici de emisie sunt redati în tabelul 3. Folosirea metodei factorilor caracteristici de emisie este. aceasta determinare aproximativa a emisiilor poate fi admisa pentru calculul valorii taxei pe poluare.Focar cu combustibil lichid -pacura 130÷190 Instalatii de ardere a petrolului 60÷100 Instalatii de ardere a gazului natural 30÷60 Instalatii de ardere a gazului de cocserie 70 Instalatii de ardere a gazului de furnal 55 Instalatii de ardere a cocsului din petrol 300 Instalatii de ardere a lemnului 200 Turbine cu gaze cu arderea combustibilului greu în camera de ardere 350 Turbine cu gaze cu arderea gazelor naturale în camera de ardere 150 Motoare termice 600÷1800 Instalatii centrale de rafinare din petrochimie 135 Furnale de rafinare din petrochimie 35÷75 Pentru instalatiile la care este dificil de determinat puterea calorifica inferioara.3. u or de . emisiile reale nu sunt riguros identice cu cele calculate dar. din lipsa unor date mai precise. În acest tabel. în functie de tona de produs intrat sau realizat.

dar ea necesita interventia expertilor care sa posede o buna cunoa tere a procedeelor i fenomenelor studiate.Metode de cuantificare a emisiilor în aer 67 realizar. în privinta validitatii lor. În plus. factorii evolueaza în timp i este necesar sa ne întrebam în mod sistematic. factorii caracteristici de emisie pot avea o durata de viata efemera. a unui sector de activitate sau a unei situatii trecatoare. O analiza suplimentara a factorilor caracteristici de emisie este facuta în paragraful despre sursele de emisie i determinarea acestora. deoarece ei reflecta starea relativa a unei tehnologii.3. sunt luate în calcul valorile minime din tabel. Exemple de factori caracteristici de emisie a NOx Instalatia Instalatii de ardere a de eurilor menajere Fabricarea cimentului prin metoda uscata Fabricarea cimentului prin metoda umeda Fabricarea cimentului prin metoda semi-uscata semi-umeda Fabricarea tiglei i caramizii Fabricarea geamurilor Fabricarea sticlei obi nuite Fabricarea fibrei de sticla Fabricarea sticlei tehnice Tratamentul suprafetelor . A adar. Tabel 3.decapare alama [ g NOx / t ] 2300 2200 1000 sau 1700 250 2500 6000 500 4200 25 . În cazul când focarele sunt echipate cu arzatoare cu productie redusa de Nox.

în subansamble mai fine.Tratamentul suprafetelor . . Principalele tipuri de estimari Fiecare dintre componentele care concura la cunoa terea emisiilor descrise anterior. se pot descompune la nevoie. conform cerintelor din specificatiile cu privire la inventariere.2. Din punct de vedere teoretic sunt posibile doua tipuri extreme de estimare a emisiilor. mai detaliate.decapare otel moale 100 Instalatii siderurgice de cocserie 1000 Instalatii siderurgice de aglomerare a minereurilor neferoase 800 Instalatii siderurgice de aglomerare a minereurilor fosforoase 1800 Instalatii siderurgice de fabricare a otelului în furnal înalt 30 Instalatii siderurgice de fabricare a otelului în convertizor 50 Instalatii siderurgice de fabricare a otelului în cuptoare cu arc electric 200 Cuptoare siderurgice de reîncalzire cu combustibili lichizi 230 Cuptoare siderurgice de reîncalzire cu combustibili gazo i 170 3.decapare otel inoxidabil 300 Tratamentul suprafetelor .

astfel încât se poate pune la îndoiala temeinicia analizei. emisiile zilnice pentru un sector. Totu i. Aceasta estimare presupune ca emisiile sa fie determinate într-un mod aproape exhaustiv la nivelul unei retele detaliate. 3. incertitudinea asupra rezultatului final cumulat poate fi considerabila. într-un mod exponential.1.2.68 SOLUtII MODERNE DE DEPOLUARE A AERULUI 3. Daca rezolutia retinuta este prea amanuntita. Estimarea de la detaliu la ansamblu (bottom-up) Prin însumarea datelor este posibila calcularea. Estimarea de la global la detaliu (top-down) Strategia acestei estimari consta în evaluarea emisiilor la nivelul unor . ne lovim de dificultati adesea de netrecut. a emisiilor pentru întreaga tara. care cre te rapid. aceasta estimare este utilizata într-un numar mare de cazuri. plecând de la: emisiile judetene pentru un an. sub-sectoare pentru o familie de componenti. [18].2. ceea ce reclama accesul la un numar foarte mare de date. luând în calcul rezultatele proprii pentru fiecare component. de exemplu. accesul la informatii poate fi dificil. chiar imposibil. referitoare la: costul prelucrarii informatiilor. deoarece uneori acestea nu exista la nivelul de rezolutie considerat sau sunt confidentiale.2. atunci când sursele ce apartin unui sector dat sunt relativ putine i când importanta gazelor daunatoare impune folosirea acestei estimari.

. de specificatiile inventarului de emisii. decât concurente.ansamble mari (o tara întreaga. sunt constatate abateri importante de la realitate. un an calendaristic. respectiv bottom-up sau de la baza catre vârf i top-down sau de sus în jos sunt folosite. ferme agricole. servicii. Aceasta estimare prezinta urmatoarele caracteristici: mai buna fezabilitate decât estimarea “bottom-up” i un cost mai redus. metoda de distributie în subansamble ramâne adesea relativ imprecisa. Distributia în subansamble este obtinuta prin intermediul datelor tehnice i/sau socio-economice (consumul de energie. la nivel global. Recurgerea la una sau la cealalta depinde de obiectivul propus i. deoarece nu poate tine cont de specificul fiecaruia dintre subansamble.). pe masura ce rezolutia devine mai amanuntita. etc. estimarea constituie un element de validare foarte util pentru estimarea “bottom-up”. ca urmare.). astfel ca. Disponibilitatea acestor date este asigurata. populatie. mai ales în cazul ansamblelor importante. mari sectoare de activitate. etc. din aceasta cauza. Aceste doua estimari. deoarece incertitudinea care o însote te este în general mica. în general complementare. [19]. suprafata. deoarece ele sunt alese plecând de la statisticile existente.

referitor la componentele spatiale i sectoriale ale emisiilor. se cuvine sa nu uitam faza de validare a rezultatelor. În plus. În practica este nevoie adesea de a folosi un amestec bine dozat al acestor doua estimari. pentru care o estimare globala este deseori extrem de indicata. mai ales când este ceruta o buna fiabilitate pentru nivelurile de rezolutie la care estimarea “top-down” nu este direct aplicabila.3. O exemplificare a modului de utilizare a acestor metode este data în figura 3.3. Fig. 3.Metode de cuantificare a emisiilor în aer 69 Pentru a defini domeniile de pertinenta ale acestor doua estimari se recurge la notiuni subiective. Aplicabilitatea estimarii “de sus in jos” i “de la baza .

1.3. Inventarul se caracterizeaza prin specificitati referitoare la patru componente:  timpul (adica perioada cuprinsa de inventar) i rezolutia temporala (intervalul de timp) pentru care trebuie sa se stabileasca emisiile în aer. spatiul (adica aria geografica cuprinsa în inventar) i rezolutia spatiala (adica entitatile teritoriale) pentru care se determina emisiile în aer. .catre vârf”. 3. daca este nevoie.3. diferitele forme fizice i chimice sub care ele pot fi emise. prin care anumite substante sunt aruncate în atmosfera din surse antropice i naturale. Principiile de baza utilizate pentru inventarierea emisiilor 3. substantele cuprinse în inventar i. emitorii (adica ansamblul de surse înscrise în inventar) i categoriile de surse (sau sectoare) pentru care se calculeaza emisiile în aer. Caracteristicile unui inventar Un inventar de emisii este o descriere calitativa i cantitativa a procesului.

Pentru a asigura transparenta unui inventar trebuie ca informatiile cuprinse în acesta sa fie suficient de complete i de amanuntite pentru a permite unui tert sa reconstruiasca inventarul. pentru a asigura precizia unui inventar este important sa ne straduim. Aceasta . de cele mai multe ori el va servi ca element de comparatie (compararea zonelor geografice. una cantitativa. aceasta indicatie se limiteaza la rezultatele de ansamblu i /sau la câteva entitati ale caror contributii sunt importante.3. Calitatile cerute unui inventar Un inventar de emisii realizat fara preocupari în ceea ce prive te respectarea calitatilor esentiale descrise mai jos este. Pentru a asigura consistenta inventarului trebuie ca toate sursele care intra în câmpul specificat. chiar daca este foarte bine întocmit. Trebuie remarcat ca. Aceasta comparabilitate nu poate fi garantata decât prin utilizarea de date referentiale identice. sa furnizam o apreciere calitativa i. se cuvine evidentiata folosirea unor metode recunoscute. În general. în mod practic. sa fie analizate la fel ca i emisiile despre care sunt informatii. daca este posibil. În acest scop. a incertitudinii referitoare la rezultatele obtinute. un inventar rar este destinat sa fie izolat. Incertitudinea asociata cu diferite informatii i ipoteze nu poate fi calculata.2. inutilizabil. a evolutiei în timp.70 SOLUtII MODERNE DE DEPOLUARE A AERULUI 3. a sectoarelor economice. … sau chiar a tuturor acestor factori luati împreuna). Acesta trebuie sa fie astfel realizat încât sa asigure: consistenta. comparabilitatea i transparenta. precizia. Cu toate acestea. Inventarele de emisii nu constituie o tiinta exacta.

calitate. un sistem logic. [19]. a . ipotezele i metodele de determinare a principalelor date de baza . de asemenea. în decursul timpului. precum i factorii de emisie. Metodologia CORINAIR. evolueaza. care sa cunoasca bine procedeele i fenomenele care se afla la originea emisiilor. un sistem de referinte substantelor. înlesne te actualizarea i îmbunatatirea inventarului i permite evitarea unor gre eli importante de comparabilitate. Pentru a atinge aceste obiective de calitate este de dorit sa se recurga la: experti. Aceste calitati u ureaza. precum metodologia CORINAIR. care sa permita alcatuirea unui inventar prin strângerea unei baze de date i prin utilizarea diferitelor functii de analiza i de gestionare a informatiilor. atunci când. a pentru definirea emitatorilor. propune un sistem care are:  un ghid de recomandari pentru emisiile în aer. ce include metode de determinare a fiecarui tip de sursa i a factorilor de emisie. creata sub egida Agentiei Europene a Mediului Înconjurator i recunoscuta pe plan international. metodologie recunoscuta în Europa. operatiile indispensabile de verificare i de validare a rezultatelor.

dintre care cele mai importante sunt marile surse punctuale. care fac parte din nomenclatorul de activitati considerate. Tipuri de surse În momentul de fata sunt. fluviala. de principalele cai de comunicatie (rutiera. etc. zona studiata.3. atunci când nu se justifica diferentierea lor. maritima. sursele lineare sunt asimilate cu sursele de suprafata. resursele i timpul acordat pentru inventariere). Categoria surse de suprafata (SS) cuprinde. pe de alta parte. Aceste praguri constituie o specificatie proprie fiecarui inventar i provin din mai multi parametri (obiectivele inventarului.Metode de cuantificare a emisiilor în aer 71 combustibililor i a diverselor specificatii. ale caror emisii potentiale sau efective în atmosfera. 3. sursele de suprafata i sursele lineare. pe de o parte. ele fiind utile în absenta datelor mai precise. În numeroase inventare. [13]. cu exceptia surselor lineare care sunt diferentiate la nevoie.3. luate în considerare mai multe categorii de surse de poluanti atmosferici.). În categoria marilor surse punctuale (SP) intra sursele fixe. sursele fixe neincluse în categoria marilor surse punctuale i. substantele analizate. în majoritate. canalizate sau difuzate. Este de retinut faptul ca recomandarile facute de CORINAIR nu au caracter obligatoriu. Sursele lineare (SL) sunt alcatuite. depa esc anumite praguri. în mod obi nuit. oleoduct. . sursele mobile (în special circulatia urbana). …). ele sunt de obicei legate de sursele mobile i doar în mod ocazional de sursele fixe (precum gazoduct. A adar.

sau un fenomen natural. în primul rând. În practica. depinde de substantele analizate. precum tipul de combustibil. Într-adevar.2÷3. activitatea emitatoare elementara este entitatea de care este asociat factorul caracteristic de emisie. În alti termeni. definirea cât mai precisa a activitatii emitatoare elementare. informatii cerute de anumite nevoi (de exemplu. . activitatea elementara descrie o activitate umana dintr-un sector economic.Aceasta clasificare are drept scop sporirea fiabilitatii estimarilor i procurarea de informatii mai corecte. 3. pentru a determina emisiile. conform anumitor caracteristici operationale. considerate la nivelul cel mai detaliat de rezolutie. Pe lânga exemplele de activitati emitatoare elementare. Relatiile utilizate pentru calculul emisiilor incluse în inventariere Pentru corectitudinea inventarierii este necesara.4. tot activitati elementare constituie i: a) deplasarea cu ma ina proprie. se observa ca o parte importanta de emisii provine dintr-un numar restrâns de surse. Aceasta este un ansamblu de surse de acela i tip.3. ca i de specificul zonei i a perioadei luate în calcul. modelarea relatiei emisie – calitatea aerului). tipul procedeului.3. redate în tabelele 3.

Emisiile unei activitati date sunt exprimate prin relatia generala. cu o capacitate de 2000 cm3. .t  ∑ Es.a.t Fs . Aa.a. Es.t este emisia referitoare la substanta s i la activitatea a într-un timp t. luând în considerare în mod separat.4) unde n este numarul de activitati emitatoare luate in considerare.a . b) evaporarea solventilor în timpul zugravirii unui zid.t s1 ( 3.a este factorul de emisie referitor la substanta s i la activitatea a. sn Es.t i Fs.a. diferite categorii de surse (de suprafata.t  Aa. ( 3.3) unde: Es. Fs. pe cele lineare). eventual.a sunt determinati pentru combinatiile cele mai fine ale activitatii care asociaza într-un mod general o activitate. c) degajarea de compu i organici de catre frunzele arborilor. Emisiile sunt analizate pentru fiecare dintre activitatile emitatoare elementare retinute pentru inventariere. punctuale i. d) eruptii vulcanice. Termenii Aa.72 SOLUtII MODERNE DE DEPOLUARE A AERULUI echipata cu un motor pe benzina. Pentru ansamblul activitatilor. o tehnologie i un produs. emisiile totale sunt exprimate prin relatia. e) centralele proprii de alimentare cu caldura.t este cantitatea de activitate referitoare la activitatea a întrun timp t.

În anumite cazuri.z  ∑ Aa .Este evident ca.t . În cazul când se ia în considerare entitatea geografica. f unde: A .i . emisiile totale nu se pot compara deoarece.a.indicele care se refera la sectorul economic. t .5) s.i .i .z ∑Fs . pentru calculul emisiilor sunt necesare relatii complexe. f . p . de activitate. s . f .i . a .indicele care se refera la procedeu.indicele care se refera la tipul de sursa. definita pertinent de un expert.indicele care se refera la entitatea geografica.indicele care se refera la substanta.cantitatea de activitate. f .indicele care se refera la tipul de combustibil. f. p Pa . emisiile unei activitati date sunt exprimate prin. Es. cu numero i parametri caracteristici i atunci este necesar sa se apeleze la modele .t . câmpul inventariat nu ramâne constant iar. P -fractia de sector. p  . ( 3.indicele care se refera la intervalul de timp. Aceasta diferenta poate proveni atât din specificatiile inventarelor cât i din modul cum acestea s-au realizat. de combustibil i de procedee. contributia relativa a surselor variaza. i . pe de o parte. daca valoarea lui n difera de la un inventar la altul (ceea ce este adesea cazul). z . respectiv raportul dintre cantitatea poluantului i cantitatea de activitate. F factorul de emisie. pe de alta parte.

extrem de simpla.emisia legata de arderea energiei fosile i de biomasa. ( 3. poate conduce la interpretari gre ite. etc. dupa cum este cazul). o parte importanta a emisiilor este legata de utilizarea energiei. reactii chimice. Pentru anumite substante. E  E1  E2 . marile surse punctuale sunt analizate în mod individual. mai simpla. E2 energia legata de alte fenomene care se refera la utilizarea materiei prime. la fel ca i cea a bilantului. permit sa analizam poluantii specifici ai sursei studiate. zdrobire. Acesta este cazul traficului rutier. precum cea a corelarii dintre parametrii caracteristici unui procedeu i emisii. va fi posibil întotdeauna ca aceasta formula sa fie redusa la prima expresie. respectiv. Aceasta reprezentare. la activitati diverse (evaporare. reducând structura reala i eventual complexa a emisiilor activitatilor. [20].). Alte metode. Pentru a aplica formula (3. acestea pot fi reale sau virtuale. etc. În fine. se pot analiza poluantii exprimând emisiile totale ale unei surse ca fiind egalecelor doua emisii distincte (în cu suma practica. .Metode de cuantificare a emisiilor în aer 73 specifice. pentru a obtine o buna reprezentare a fenomenelor.3) i (3. a emisiilor biogene. utile pentru întreg sau pentru parte. iar emisiile unor anumite substante sunt masurate în permanenta sau la anumite intervale regulate. la reactii. în felul acesta.6) unde: E1 .5) sunt. atunci când analizam emisiile din punct de vedere al unui singur parametru.4). Formulele (3. De mentionat ca.

  0 .   E2  0 . în cazul proceselor care nu contribuie la E1 poluarea atmosferica. respectiv:  E1  0 i E1  0 . [20]. sau din evaporarea produselor. în functie de utilizarea energiei. de zdrobire). în cazul proceselor de ardere cu retinerea  0 i E2 poluantilor în E1 focar. atunci când procesele nu au legatura cu  0 i E2 utilizarea energiei. din activitati mecanice (de exemplu.).  E1  0 i E2  0 . ca de exemplu. în cazul în care nu exista contact între flacara sau produsele de ardere i un al treilea produs (de exemplu.4.Tipologia surselor. etc. în cazul proceselor care implica o ardere asociata cu alte . în cazul proceselor de reducere a emisiilor. care arata o diferentiere mai detaliata a anumitor surse. În functie de valorile ce le iau E1 i E2.  E1  0 i E2  0 . când emisia este negativa. arderea în focarul generatoarelor de abur. sau care au o contributie neglijabila.   0 . E1 emisiile provenind din reactii chimice. motoare termice. procedeul de fotosinteza pentru emisia de dioxid de carbon (CO2). este prezentata în figura 3. se întâlnesc 6 posibilitati.

sau cu produsele de combustie (de exemplu la in cazul cuptoarelor). mai ales cu cele în care exista un contact între materia prima sau un produs i flacara. .74 SOLUtII MODERNE DE DEPOLUARE A AERULUI fenomene.

este repartizata. odata cu rezolutia geografica. Cantitatea de activitate a unei entitati geografice de la nivelul n+2 este apreciata în functie de cantitatea de activitate cunoscuta sau estimata la nivelul n+1. în principiu. constituita din j entitati geografice zn+1 la nivel mai detaliat N+1. Acest lucru este legat de faptul ca. informatiile cautate nu exista la acest nivel sau sunt confidentiale.i. Tipologia surselor din punctul de vedere al utilizarii energiei. unii parametri socioeconomici disponibili (populatie. Cantitatea la nivelul n+1 poate fi dedusa din nivelul n. cantitatea de activitate este. servicii. cu cât zona geografica se restrânge i. Accesibilitatea la cantitatea de activitate Aa. conform relatiilor urmatoare.f. oricarei entitati geografice z.Fig. cu ajutorul relatiilor suplimentare stabilite în mod expres pentru aceasta activitate. pot fi pu i în relatie cu anumite informatii de la diferite niveluri geografice (date inexistente sau confidentiale).t este cu atât mai dificila. . Aceasta cantitate necunoscuta. estimata la nivelul n+1. dupa cum se arata i în figura 3.4.5.5) se aplica. Trebuie sa remarcam ca incertitudinea legata de informatiile elementare cât i cantitatea de informatii ce trebuie strânse i procesate sporesc considerabil. cel mai adesea. Formula (3. 3. suprafata). Pentru o entitate geografica zn de nivel N.

i.i. f .zn = ∑ Aa.Metode de cuantificare a emisiilor în aer 75 As. f .zn−1 Aa.i.zi n1 .z n1 As. = K zi f . f .i.

a. j .zin1 a ( 3.a.. α P +β P + γ P + . iar K zin 1 este o constanta de ponderare.f este necunoscuta..f este cunoscuta. f este cunoscuta. Fig. + K zin1 = ..i.numarul de entitati geografice de nivel n+1.zin1 a 2. zc .8) α P +β P + γ P .a. a 1.unde: zi .5. Estimarea cantitatilor de activitate nedisponibile.zin1 3.. i.entitatea geografica pentru care cantitatea de activitate referitoare la a.entitatea geografica pentru care cantitatea de activitate referitoare la a.i. Constanta de ponderare este calculata cu relatia. pentru care cantitatea de activitate referitoare la a. 3.

a a 2. p .a. P3. … sunt arametrii socio-economici asociati cu activitatea a. P2.a.a unde: P1.a a 3.∑ a zin1 1.a.

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->