UNIVERSITATEA “AL. I.

CUZA” – FILIALA PIATRA NEAMT FACULTATEA DE ECONOMIE SI ADMINISTRAREA AFACERILOR SPECIALIAZAREA ECTS

Studenti:

- mai 2007 -

CAPITOLUL I: INTRODUCERE
1.1. Prezentarea ideii de afaceri si a domeniului aferent
Ideea de afaceri apartine domeniului alimentar si consta in infiintarea unei ferme de iepuri.

1.2. Motivatia alegerii domeniului
Cresterea iepurilor de casa reprezinta o indeletnicire straveche si pe plaiurile carpatine. Ceea ce i-a determinat pe oameni sa creasca aceasta specie de animale au fost multiplele avantaje pe care le prezinta: - carnea, asemanatoare organoleptic cu cea de pasare, este bogata in proteine si saruri minerale, saraca in grasimi si aproape lipsita de colesterol; - blanitele argasite se pot folosi la confectionarea de caciuli, gulere, jachete, mantouri, manusi etc.; - parul este utilizat in industria de fetru; - animal de laborator excelent;

2

- valorifica foarte bine nutreturile vegetale existente in gospodarie; - pot fi crescuti in spatii reduse si in adaposturi ieftine; - se inmultesc foarte usor si au un ritm de crestere rapid, putand fi valorificati pentru carne la varsta de 2-3 luni. O iepuroaica, prin produsii ei, poate produce 60-70 kg carne/an; - au un randament la sacrificare foarte bun (55-60%). In decursul timpului in tara noastra s-au crescut iepurii in tarcuri exterioare, grajduri pentru taurine, custi dispuse sub cerul liber sau sub soproane, iar mai recent in sisteme intensiv industriale. Daca o lunga perioada de timp in care in exploatatiile cunicule s-au crescut rase pure sau hibrizi rezultati din incrucisari intamplatoare, incepand dupa anii 1980 s-au importat si mentinut in exploatatiile de tip intensiv din tara noastra linii de ascendenti din care s-au obtinut hibrizi performanti.

1.3. Oportunitati oferite pentru dezvoltarea ideii de afaceri
Realizarea investitiei prin accesarea programului SAPARD. Prin SAPARD se pot realiza investitii in cladiri sau echipamente cu destinatie agricola, se pot moderniza sau retehnologiza unitati deja existente. De asemenea, se acorda fonduri si pentru tratarea produsilor reziduali si a deseurilor nocive, pentru valorificarea subproduselor rezultate din procesulde prelucrare, pentru imbunatatirea controlului intern al calitatii materiei prime si pentru imbunatatirea sistemului de monitorizare si control a produselor sub aspect cantitativ si calitativ, dar si pentru alimentarile cu apa, canalizari si drumuri in mediu rural. Se acorda fonduri si pentru achizitionarea utilajelor si echipamentelor agricole noi, a soft-urilor pentru computer, a mijloacelor de transport agricole noi, pentru popularea fermei cu animale, infiintarea si modernizarea plantatiilor, dar si pentru multe alte investitii in domenuil agro industrial. Programul SAPARD sprijina financiar o gama larga de proiecte agricole si pentru dezvoltare rurala prin care se realizeaza investitii in mediul rural (se pot face investitii in mediul urban doar pentru modernizarea unitatilor din industria agroalimentara si pentru modernizarea serelor). Acest sprijin poate acoperi, in general, 50% din

3

costurile implementarii unui proiect. Beneficiarul finantarii trebuie sa gaseasca o sursa de cofinantare, pentru a acoperi cealalta jumatate a costurilor.

4

C. 16. prelucrarea si conservarea carnii 1571 .Tabacirea si finisarea pieilor 521 .activitate principala: 0125 – cresterea altor animale .Servicii de reproductie si selectie in cresterea animalelor Capital social: Tip de participare: Capital social subscris varsat: 1000 RON. Forma juridica: Societate cu raspundere limitate.Productia. Emblema: Prezentarea generala a organizatiei: S.L.A. Vlatis S.Comertul cu amanuntul in magazine nespecializate 5222 .R.C.R.: .CAPITOLUL II: CONTINUTUL DERULARII SI ADMINISTRARII AFACERII 2. Izvoras nr.Comert cu amanuntul al carnii si al produselor din carne 6024 . 50% Administratori: Radu Vlad si Armanu Dorica Durata societatii: nelimitata 5 . si s-a infiintat in data de 20 mai 2006.Transporturi rutiere de marfuri 0142 .N. valoarea unei parti sociale 50%. Vlatis S.activitati secundare:          013 .E. total de parti sociale: 100%. cu 2 asociati: Radu Vlad si Armanu Dorica.L. Nr. Obiectul de activitate conforma C.Activitati in ferme mixte (cultura vegetala combinata cu cresterea animalelor) 151 . Modul de constituire a societatii Denumirea: S.Fabricarea produselor pentru hrana animalelor de ferma 183 . comuna Borlesti.Prepararea si vopsirea blanurilor. fabricarea articolelor din blana 191 . are sediul in Piatra Neamt. Are punct de lucru in satul Mastacan.1. str.

3000 mp vor fi alocati constructiilor. Utilizarea capacitatii de productie. a 2 tractoare – unul de dimenisune mare si unul de dimensiune mica. 33% Armanu Dorica. la distanta de zona locuita . Modul de obtinere a finantarii: 50% din fonduri (150. iar restul terenului urmand a fi folosit pentru productia proprie de furaje. Este necesara realizarea unei captari de apa pentru a avea apa curenta necesara intretinerii fermei.2. Un gard inalt si solid va inconjura terenul alocat constructiilor pentru a nu permite accesul oamenilor si al animalelor. si a accesoriilor aferente muncilor agricole. Suprafata alocata constructiilor este situata pe o suprafata neteda cu ape freatice de suprafata. a) Cusca Modalitati de crestere 6 .000 Euro necesara pentru extinderea si modernizarea spatiilor de crestere a iepurilor.specialist in marketing si negociere.2. modernizarea structurii informatice. 2. Noua structura a partilor sociale va fi: 34% Radu Vlad. iar 50% din fonduri proprii: 20% (60.3.000) din fonduri vor veni din contactarea unui nou asociat Avram Mihai . ferita de vanturi puternice. Alegerea amplasamantului Ferma de iepuri va fi construita pe un teren proprietate personala avand o suprafata de 6 ha. 33% Avram Mihai. extinderea si modernizarea atelierului de tabacire si finisare a pieilor.4.sat. situat in plin camp agricol.000 Euro) contributii egale ale celor doi asociati ai firmei. iar 30% (90. Locul fermei este departe de sursele de poluare industriala care practic sunt inexistente pe o raza de cateva zeci de kilometri. Elemente specifice procesului de productie.000 Euro) vor veni din partea programului SAPARD. achizitionarea unei remorci frigorifice pentru transportul carnii in conditii optime la abator. 2. cat si racordarea la reteaua electrica a localitatii. Resursele necesare Este necesara o finantare de 300. in o zona usor colinara. Precizari tehnice si tehnologice. pe un sol care nu e nici argilos nici mocirlos . achizitionarea de noi exemplare de iepuri de rasa pentru blana si carne in vederea imbunatatirii fondului genetic de reproducere.

sub streasina sau sopron. in cresterea moderna a iepurilor s-a trecut la cresterea iepurilor in custi in care sunt create conditii de productivitate ridicata. De asemenea. de evitare a unei imbolnaviri etc. Modalitatea de crestere a iepurilor aleasa de noi este in custi in spatiu deschis. pentru a-si toci dintii. astfel incat curatarea custii sa nu fie o corvoada si sa ia cat mai putin timp. In cresterea iepurilor se folosesc cateva modalitati de crestere a animalelor in custi: in custi in spatiu deschis. in boxe sau pe asternuturi. Material Cele mai bune custi pentru iepure sunt cele construite din sarma groasa. Atunci cand alegeti o cusca gata facuta sau cand construiti una. in spatii inchise si combinat. Indiferent insa de acest lucru. Custile din sarma sunt mai rezistente decat custile din lemn si sunt mai igienice pentru ca sunt mai usor de curatat. De aceea. In acelasi timp. in spatii ingradite.plasa de sarma. daca lemnul este tratat (ceea ce se intampla in general cu materiale achizitionate din comert) poate fi toxic si chiar fatal pentru iepure. In plus. in general: iepurii au obiceiul de a roade lemnul.acest deziderat se poate obtine mai usor in cazul in care ose opteaza pentru o cusca din sarma. datorita rezistentei in timp. cu 3 nivele. ca o tavita. sudata sau impletita . 7 . rezultatele economice sunt nemultumitoare. care sa poata fi curatata fara a fi necesar sa scoateti iepurele din cusca . de desfasurare a procesului de inmultire si imbunatatire. trebuie avut grija sa se curete foarte usor. ca sa poata fi facuta ori de cate ori este necesar. in afara faptului ca absorb urina si umezeala. Custile din lemn mai au un dezavantaj. este indicat ca pardoseala sa fie mobila. sunt practic mai ieftine decat cele din lemn. Pentru organizarea cresterii iepurilor in modalitatile indicate cheltuielile de productie sunt insignifiante.In practica cresterii iepurilor sunt cunoscute cateva modalitati de crestere a iepurilor: liber. se asigura posibilitatea organizarii unei alimentatii corecte care sa tina seama de particularitatile fiziologice ale diferitelor categorii de iepuri. datorita cazurilor de imbolnavire in masa a animalelor si a ratei ridicate a mortalitatii.

incet. intrucit va fi mai dificil de a face curatenie si ea va trebui sa fie curatata mai des. Usile custii pot fi plasate pe laterale sau deasupra custii. ea trebuie sa fie prevazuta cu un sistem de acoperire si protejare a acesteia pentru perioadele de vreme rea. Aici se vor fixa jgheaburi pentru fibroase si adapatoare. Pentru furajele concentrate se recomanda folosirea unui hranitor semiautomat. O incapere cu podea plata va fi mai murdara. se construieste pe picioare care sa-i asigure ridicare de la sol cu cca 1015 cm. Podeaua trebuie facuta din plasa de sarma sau din scanduri de lemn cu o distanta de 1. Din respectivul jgheab pentru fiecare cusca in parte este prevazut in interior un mic ochi de apa de unde iepurele sa bea apa. Prin jgheabul pentru apa curge in permanenta. O cusca cu dimensiunile de mai sus poate gazdui o femela si 5-6 pui sau 3-4 iepuri adulti. Acoperisul casutei (la fiecare etaj) trebuie sa fie inclinat. distanta ideala pentru o curatenie cit mai eficienta este de 15 cm. care se fixeaza pe unul din peretii laterali. Peretii laterali ai custii se confectioneaza din diverse materiale (lemn. apa proaspata. In cazul in care cusca va fi tinuta afara.5-2 cm intre ele. Deoarece cusca va sta afara. pentru ca sa nu se ude in interior pe timp de ploaie. 8 . Fata custii este formata dintr-o carcasa de lemn sau metal pe care se fixeaza plasa de sirma.Dimensiuni De obicei toate custile de iepuri sunt construite mai mult sau mai putin pe urmatoarele dimensiuni standard: 80 cm latime. In acest caz murdaria va fi curatita mai usor din casuta. tabla etc). 90 cm lungime si 50 cm inaltime. Apa nu poate curge in interiorul custii deoarece iepurele s-ar uda si implicit imbolnavi. Intre niveluri.

indiferent de marime. Custile pentru reproducere sunt prevazute cu o mini cusca interioara in care iepuroaica fata si unde stau puii cat sunt mici pentru a fi adapostiti de intemperii. femele si masculi. Cea mai indicata substanta chimica de curatire a incaperilor animalelor este solutia de inalbitor de 3%.Scoateti iepurii si mincarea din casuta. precum si exemplarele necesare reinnoirii treptate a efectivului matca.Spalati casuta cu solutia de inalbitor si lasati-o sa se usuce. Pentru a face curatenie aveti nevoie de urmatoarele: . numit "efectiv matca" sau efectiv de reproductie. In caz contrar exista un risc sporit de imbolnavire. . practicand reproductia. Cand incaperea este uscata. cel putin o data pe luna.Aceste custi se construiesc cel mai usor in pereche. puteti sa dati iepurii inapoi. Aceste animale trebuie sa se incadreze in anumite limite de varsta si. sa asigure producerea animalelor tinere pentru sacrificare. chiar si atunci cand crescatorul nu doreste sa-si sporeasca numarul animalelor adulte din crescatorie este absolut necesar sa realizeze procesul de reproductie. Cand ne referim la procesul de reproductie al acestora avem in vedere urmatoarele particularitati de ordin biologic si tehnic ce privesc: 9 . exista un numar de animale.Maturati toata murdaria si scoateti gunoiul din casuta. b) Efectivul de reproductie In orice crescatorie de iepuri. Altfel spus. Este foarte important sa curatam casutele cit mai des. .

in mod ciclic. desi apar in tot cursul anului. Aceasta greutate si deci momentul cand iepurii tineri se dau pentru prima data la monta corespunde cu varsta de 5-8 luni. atunci cand greutatea corporala ajunge la circa 80% din greutatea medie a animalelor adulte. nu este bine sa se foloseasca la reproductie animale prea tinere. deoarece prin imperecherea animalelor cu asemenea varste se obtin putini pui la fatare si acestia vor fi insuficient de vigurosi si mai predispusi la imbolnaviri.gestatia.reluarea ciclului de reproductie. .. . Ca si in cazul altor specii de animale. Semnele pentru recunoasterea femelelor in calduri sunt: 10 . . daca au greutatea aratata mai sus. . in principiu.monta si caldurile. Maturitatea sexuala si varsta optima a animalelor din efectivul matca Maturitatea sexuala reprezinta stadiul de dezvoltare incepand de la care animalele pot realiza monta fecunda.alaptarea si intarcarea. respectiv monta dupa fatare. Tineretul devine apt pentru a se reproduce. Se constata ca. iepuroaicele pot fi date la monta in orice anotimp deoarece caldurile apar. . se manifesta cu mai mare intensitate primavara si toamna si pot fi depistate mai usor. dar nici batrane. diferentele fiind conditionate de rasa ierpurilor. iepurii tineri pot fi dati la monta si la o varsta sub 7 luni. hotaratoare este greutatea corporala. Monta si caldurile Dupa instalarea maturitatii sexuale. Altfel spus. Subliniem insa faptul ca. la intervale de 8-10 zile in tot cursul anului. pentru stabilirea momentului primei monte. adica imperecheri care au ca efect insamantarea femelelor de catre masculi.fatarea.maturitatea sexuala si varsta optima a animalelor din efectivul matca. Varsta pana la care se folosesc iepurii la reproductie este de 3 ani pentru femele si de 4 ani pentru masculi. caldurile la iepuroaice.

dupa care va scoate femela tinand-o. in aceste perioade ale zilei animalele fiind mai linistite. va ramane in apropiere pentru a observa daca are loc monta. fuge prin cusca. Crescatorul. Daca acesta nu ajuta. Uneori fecundarea poate sa nu aiba loc. . in efectivul matca trebuie sa existe un anumit raport de sexe. isi smulg par de pe abdomen. . timp de 2 saptamini inainte de inmultire. Cauza poate fi sterilitatea femelei sau lipsa de hormoni. in medie. se tranteste si deci nu se lasa montata.. inseamna ca femela este sterila si poate fi sacrificata. Caldurile dureaza. iepurasii pot fi prea mari si vor muri din cauza unei nasteri dificile. Pentru monta se va proceda intotdeauna la introducerea femelei in cusca masculului si nu invers. Un semn sigur ca masculul a ejaculat (a depus "samanta) este caderea acestuia pe o parte. sa se hraneasca femela cu iarba tanara si verde sau de a-i da o picatura de ulei de grau. iepuroaica accepta monta. Masculii vor fi folositi la monta de doua sau cel mult trei ori pe zi. Daca el este mai mare.iepuroaicele se agita in custi. Pentru a se asigura rezultate bune ale procesului de reproductie. pentru ca acesta sa se simta "acasa" si sa-si faca datoria mai in siguranta. Masculul si femela trebuie sa fie aproximativ de aceeasi marime. tine coada lipita de corp. in cazul cand nu este in calduri. In cazul lipsei de hormoni se recomanda ca in fiecare zi. La 28-32 de zile dupa fecundare femela va fata. fac cuib. dupa ce introduce femela aflata in calduri in cusca masculului. 11 .daca este introdusa in cusca masculului. Durata actului montei la iepuri este foarte scurta. 3 zile. Monta e bine sa se faca dimineata sau seara. doar cateva secunde. Atunci cand constata ca femela refuza monta si se bate cu masculul o va indeparta deoarece nu este in calduri.la iepuroaicele in calduri vulva apare tumefianta (umflata) si are culoarea rosu-aprins. in timp ce scoate un tipat scurt. cu atentie. Actul imperecherii trebuie supravegheat. rascolesc asternutul. de pielea din regiunea greabanului si sprijinindu-i trenul posterior. respectiv un mascul la 8-10 femele.

iepurasii pot fi intarcati . Dupa 8 saptamini.Poate fi data iepurilor in cantitati nelimitate. Exista si plante foarte bune pentru sanatatea iepurilor. se mai recomanda hranirea iepurilor si cu iarba obisnuita (din paduri. Plantele cu efect pozitiv Lucerna . cit si cele toxice. Podbalul . deorece si ea are unele calitati medicinale pentru 12 . Va ajuta in prevenirea viermilor si altor probleme ale sistemului digestiv. iar la 30 de zile introducemi mancarea iepurilor maturi in plus la laptele iepuroacei .mame. Va impiedica aparitia balonarii. Morcovul.La 15-20 de zile dupa nastere. dar numai de doua ori pe saptamina. c) Hrana Iepurii sint animale erbivore. Efectivul de monta al fermei propuse de noi este de 500 femele si 100 de masculi. Un iepure are nevoie cam de 8 luni de zile pana ajunge la maturitate sexuala.Poate fi data in cantitati nelimitate. sfecla rosie . asigurindu-ne ca ei mananca foarte bine. saptamini sau chiar luni. Poate fi recoltata de 4-5 ori la sezon. Numarul de pui pe care ii fata o iepuroaica este intre 4 – 14 iepurasi. putem incepe sa introducem plante in dieta iepurasilor. Iata o clasificare a plantelor cu efect pozitiv pentru iepuri. Suplimentar la aceste plante. Sunt cazuri cind aceste efecte toxice sint intirziate si apar numai peste citeva zile. care au un rol profilactic sau de tratament impotriva maladiilor. dar nu toate plantele constituie o hrana potrivita pentru ei. Este buna pentru functia intestinelor si pentru membranele mucoase.Este o planta bogata in proteina si calciu. Unele din ele au un efect toxic si pot provoca imbolnavirea sau chiar moartea. Vetrice . de exemplu).Poate fi dat uscat.Sunt bogate in vitamina A si pot servi ca profilaxie impotriva scabiei si napirlirii Patlagina .

Si cioclejii pot fi folositi in hrana iepurilor. Astfel de hrana este utila in special in timp de iarna. ˇ Iepurii permanent trebuie sa aiba apa potabila ˇ Ceapa ˇ Sparanghelul ˇ Arpagicul ˇ Prazul Boli gastrointestinale ˇ Cartofii cruzi ˇ Frunza de cartofi ˇ Resturi de planta de rosii ˇ Resturi de planta de tutun In majoritatea cazurilor iepurii vor muri. pentru a hrani iepurii in timp de iarna. porumb si orz. Mai putem hrani iepurii si cu diferite cereale cum ar fi grau. Se mai recomanda sa dam iepurilor si un amestec de plante. deoarece este mai racoare si este mai putin zgomot. ˇ Plantele conifere ˇ Apa in care a nimerit o planta conifera Gastrointerita. astfel iepurii vor putea sa-si aleaga hrana dupa plac. De obicei. de obicei ca nutret combinat.diaree. moarte. Plantele cu efecte negative De retinut: ˇ Este important ca iepurii sa fie hraniti in fiecare zi la acelasi timp. cind nu este masa verde. alba si rosie) ˇ Trifoiul rosu ˇ Conopida Balonare. Fan putem facedin iarba cosita vara. voma. ˇ Hrana se da in principala seara. cu atit mai mult ca acestea sint in cantitati mari ca produse secundare in Moldova.iepuri. diaree 13 . iepurii maninca mai linistit in timpul serii. ˇ Iepurilor trebuie sa aiba o mincare variata si balansata. ˇ Varza (verde.

triptofan).5%. cistina.75%.2%.femele in lactatie . GB 3%. triptofan 0.tineret 4-12 saptamani .6%. 14 . aminoacizi (lizina. proteina bruta(PB). metionina + cistina 0.risc de diaree. Cele mai indicate pentru iepuri sunt furajele granulate. respectand parametrii furajului.9%.CB 14%. metionina + cistina 0. . argina 0.18%.9%. impedimentul major reprezentand printre altele si praful.6%.22%.PB mai mic de 16% si CB mai mic de 12% . Pentru testarea furajului negranulat pe un anumit lot. metionina + cistina 0. precum pasteureloza.6%. .EM 2400 kcal/kg.PB > 18% si CB mai mic de 12% . lizina 0.reteta ideala pentru productie intensiva. . CB 14%.8%.18%.femele gestante si reproducatori . CB 12%.risc de diaree. . GB 3%. dar sunt destul de greu de realizat deoarece solicita un grad inalt de tehnicitate. Un factor major de care trebuie tinut cont este echilibrul intre CB si PB.diaree in majoritatea cazurilor.productie scazuta. PB 18%.CB 14%.EM 2400 kcal/kg.6%. PB 15%.Concentrate In general iepuri valorifica destul de bine o gama larga de furaje. dar securitate ridicata pentru diaree. -PB16 . PB 15%.PB > 18% si CB 12 -15% . lizina 0.15% . triptofan 0. lizina 0.9%.5%.EM 2600 kcal/kg. se poate folosi un lot martor(de aceeasi varsta cu lotul testat) care sa fie hranit cu furaj granulat si se vor compara rezultatele obtinute cu cele doua loturi. deoarece nu contin praf care irita mucoasa nazala si pot contribui la agravarea unor boli (daca sunt purtatori).18% si CB 12 -15% .GB 5%. triptofan 0. astfel : . lizina 0. celuloza bruta(CB) si grasimi brute(GB) ar fi: . dar cele mai bune rezultate se obtin daca se utilizeaza furaje combinate complete. cerintele in energie metabolizanta(EM). GB 3%.EM 2400 kcal/kg. argina 0. PB 17%. metionina.triptofan 0. metionina + cistina 0. argina 0.7%. . Se pot face si furaje negranulate. iar ingestia de hrana este mai redusa decat la cel granulat. Deoarece furajarea diferentiata este mai greu de realizat. se poate folosi furaj unic pentru toate categoriile mentionate : . argina.PB mai mic de 16% si CB 12 . argina 0.

sau infectioasa. datorita carentelor ce apar. 15 .O nutritie deficitara poate favoriza aparitia de boli de natura parazitara. bacteriana.

Hemoragia septica este o infectie care ataca toate organele animalului bolnav. Scabia. 16 . Ea se caracterizeaza printr-o inflamatie a capului si botului. Aceasta maladie se caracterizeaza prin: inflamatii hemoragice la nivelul mucoasei. deci trebuie ca iepurii sa nu fie hraniti cu plantele indicate la capitolul “Plante cu efecte negative”. creierului.d) Boli In Moldova cele mai frecvente boli ale iepurilor sunt: A. Avem grija ca incaperea pentru animale sa fie suficient de mare si folositi pentru curatirea lor solutia de inalbitor si sa folosim hrana bogata in vitamina A. apoi dupa expertiza sanitara pot fi folosite in alimentatia personala. in jurul nasului si ochilor. Mixomatoza .Balonarea.Mixomatoza este o boala infectocontagioasa provocata de un virus. Curatiti casutele si dezinfectati-le de 3 ori.5 m. la fel si numarul mare de animale intr-o incapere. care se administreaza de medicul veterinar de 2 ori pe an (primavara si toamna) la tot efectivul de animale de la virsta de o luna. D sau E. Animalele infectate se nimicesc. gazele si diareea sunt cauzate de hrana nepotrivita. De asemenea. Dermatomicoza . B. Maladiile infectioase: Hemoragie Septica . splinei si ficatului. locurile afectate pot fi tratate cu ulei camforat sau cu o solutie de Butox cu vazelina. iar cele sanatoase din zona afectata se sacrifica. dermatomicoza poate fi cauzata de lipsa vitaminei A. Iepurii infectati de aceasta maladie sint ucisi si ingropati la o adincime de 1. Maladiile nutritionale Maladii digestive . voma. In paralel este foarte important intretinerea animalelor in curatenie. In scopul prevenirii acestor maladii infectioase exista un vaccin combinat contra mixomatozei si gemoragiei septice.Cauzele cele mai importante ale scabiei sunt lipsa curateniei in incaperi sau dimensiunile prea mici ale acestora. D si E.

Altfel si urmatorii iepuri. Rahitul .sfecla rosie si morcov. Iepurii bolnavi trebuie sa fie hraniti ultimii. lumina solara. Hypoavitaminoze . de exemplu. altfel boala poate fi transmisa la cei sanatosi chiar de cei care ii hranesc. de exemplu. Ingrijirea iepurilor bolnavi Daca unul dintre iepuri este bolnav sau credem ca este bolnav.Osteoperoza si Rahitul sunt maladii ale oaselor. Daca iepurii bolnavi sunt prea aproape de cei sanatosi. ca sa fim siguri ca sint sanatosi si nu bolnavi si apoi administram vaccinurile corespunzatoare. de exemplu . Dam mai putin plante bogate in calciu. 17 . ceea ce inseamna ca iepurii nu primesc suficienta hrana ce contine calciu. Cand cumparam iepuri noi. dar nu suntem siguri.Hypercalcimia este cauzata de un exces de calciu in hrana iepurilor. se pot imbolnavi. ii punemin casuta de izolare pentru o perioada de 30 de zile. Daca credem ca unul dintre iepuri este bolnav. Dam mai multa mancare bogata in vitamina A. Locul trebuie sa fie curatat de doua ori cu solutie de inalbitor de 3%. trebuie sa reducem nivelul de calciu in dieta iepurilor. mai ales cele fragile pot fi fracturate foarte usor. Cand iepurii bolnavi sunt luati din casuta. ca lucerna. pusi in aceeasi incapere. Osteoperoza se caracterizeaza printr-o descompunere a oaselor. Casuta pentru asemenea iepuri trebuie sa fie la o distanta de cel putin zece metri de celelalte incaperi. Rahitul se caracterizeaza prin oase malformate si membre strimbe. Caracteristica: forma iepurelui se schimba si miscarea devine greoaie.Osteoperoza.Maladia apare cind iepurii duc lipsa de vitamina A si se caracterizeaza printr-o cadere a parului. Pentru a preveni aceasta maladie. cu lucerna sau orz. sau ambele. trebuie sa-l izolam pentru a-i proteja pe ceilalti. aruncam toata mincarea care a ramas. se spala bine mainile. Dupa ce ati hranit iepurii bolnavi. Iepurii trebuie hraniti cu plante ce au un continut bogat de calciu. Aceste maladii pot fi cauzate de insuficienta vitaminei D. Hypercalcimie . ne adresam medicului veterinar. nu este exclus ca boala sa se raspindeasca si sa-i molipseasca si pe cei sanatosi.

care printr-o munca asidua de ingrijire si selectie au creat o rasa care s-a impus in intreaga lume.membrele sunt musculoase. de culoare bruna la iepurii de culoare inchisa si roza la cei de culoare deschisa .-culoarea blanii poate fi : neagra. Greutatea medie adultilor este de 7-8 kg. factorii de mediu. fapt ce permite crearea liniilor de masculi pentru incrucisarile industriale. dar sunt exemplare ce ajung si la 12 kg. in districtul Gand din provincia belgiana Flandra (modul de formarea a rasei este neclar). la femele salba este usor dezvoltata.urechile lungi (20-24 cm). . Uriasul Alb 18 . pete la ochi. precum Uriasul German. Prolificitatea medie este de 5-7 pui la fatare.gatul este relativ gros. cu varfurile rotunjite. alba. care in a 3-a luna poate atinge greutati ce trec de 3 kg. crupa tesita. s-au fixat caracterele dorite si asa au aparut o serie de denumiri. parul lung sau lanos. Femele sunt apte de reproductie la 8 luni(dupa aceasta varsta se pot ingrasa si deveni sterile). unghiile brune-negricioase sau albe (de culoarea parului de pe trunchi). Uriasul Maghiar. cap berbecat. blana de nuanta galbuie. Actualele calitati se datoresc in mare masura crescatorilor belgieni.corpul este cilindric. piept ingust. mobile si tinute in forma de V. iar masculii la 9 luni. cu pietul si crupa larga. Ca defecte sunt: marime si greutate necorespunzatoare. ochii mici. urechi ascutite sau lasate in jos. linia spinarii dreapta sau putin lasata si bine dezvoltata. albastru-cenusiu si baltata. .e) Rase de iepuri Uriasul Belgian Rasa a fost formata in jurul anului 1825. salba aproape enexistenta la masculi.capul este relativ mare. Caractere de exterior: . Rasa a fost preluata si iar prin selectie. incrucisari si nu in ultimul rand din dornita crescatorilor din diferite tari de a creea noi. . puternice. aguti roscat. O caracteristica convenabila este dezvoltarea rapida a tineretului. intinzandu-se pe membrele anterioare.

Unii sustin ca s-a format din iepurele belgian in urma unor selectii.capul la masculi este rotunjit si la femele mai alungit. altii subscriu la ideea unei mutatii genetice. Prolificitatea medie este de 5-7 pui la fatare si ating maturitatea sexuala la cca 10 luni. . iar in cresterea prima orientare era catre lungimea trunchiului. Unele date culese din ezpozitiile organizate 19 . Waser (1893) considera ca la originea Uriasului s-ar afla iepurele gri-francez. voluminos si bine legat. dar erau frecvent intilnite anomale cu pete albe pe frunte. In Germania apare intre 1880-1890.corpul cilindric. standardul belgian din aceasta perioada considera petele albe o caracteristica.gatul la masculi este fara salba .urechile au o lungime de cca 118-20 cm. Crescatorii germani si cei englezi puneau mare accent pe exemplarele monocolore. verticale. O alta ipoteza germana considera ca uriasul a rezultat di iepurele de cimp cu urechi drepte si late tipuri de iepuri gri. cu varfurile rotunjite. . scurt si matasos. ochii de culoare roz(pupila rubinie inchissi irisul mai deschis). in “Scrisori din calatorii in Belgia”-1896. Nu se cunoaste cum a aparut aceasta rasa. Uriasul gri german Este cea mai raspindita rasa de iepuri de la noi din tara datorita marimii sale spectaculoase. exemplarele cele mai grele cintareau 4-5 kg. K. insa nu se pomeneste nimic despre originea rasei. unde sa organizat prima asociatie din lume a crescatorilor de iepuri HET HEERHNOF. la femele insa se poate intalni o usoara salba. cu temperaturi mai scazute). Blana avea o culoare gri. fara pete.Rasa s-a format in Belgia si Germania prin selectia iepurilor din rasa Urias Belgian si este de talie mai mica decat rasa din care provine. De altfel. Caractere de exterior . un insemn de rasa. Din Belgia aceasta rasa s-a raspindit apoi in alte tari. piept si picioare. Schultz. . J.culoarea blanii este alba cu par des. Isi are originea in provincia Flandra din regiunea Gent-Belgia. Urechile atirninde ale acestiu iepure (in conditiile pedoclimatice ale Belgiei. greutatea medie fiind de 6-7 kg. s-au scurtat si transformat in urechi drepte. iar pielea nu prezinta pigment. rar 6 kg. . mentioneaza ca nenumarati crescatori se intrec in innobilarea uriasilor din Flandra.

in anul 1910. dar avind inele din jurul ochilor. Crescatorii Uriasului Gri de rasa pura de la noi din tara au demonstrat pricepere si talent. Culoarea blanitei este ros-galbena de nunanta inchisa. dar cresterea in greutate era mica. mai delicata. Neozeelandez rosu S-a format in America de Nord. fiind insa cea mai fina. datorita capului alb. in paralel imbunatatinde-se si calitatea banii.in perioada anilor 1900-1910 in Germania releva faptul ca uriasii erau lungi. Brno etc. Uriasul German i-a transmis o serie de particularitati specifice. prezentand petele de culoare specifice rasei. in favoarea latimii. Conditiile pedoclimatice ale tarii noastre ofera posibiliati ideale pentru cresterea si extinderea rasei. primele nuclee de Urias german s-au format in perioada anilor 1935 -1939 in orasele Timisoara si Brasov. Dupa anul 1975 sint introduse si primele exemplare de Urias Gri German urmate apoi de alte importuri efectuate cu ocazia expoziilor de Wels. desenul fluturelui si punctele maxilarelor. evidentiate prin marimea si conformatia corpului. obtinindu-se desenul specific al capului de la Uriasul pestrit iar in 1908 Uriasul pestrit a fost recunoscut ca o noua rasa.Este 20 . Amsterdam. La noi in tara. provenind din iepurele de casa “Roscat de Bourbogne”. raspindit mult in tinutul Rinului pina in 1905 si rebotezat in 1916 in iepure de casa Urias German. un accent deosebit punindu-se pe masivitatea corporala. Exemplarele pestrite au fost prelucrate ulterior. renuntindu-se la lungime. a fost satisfacuta si o cerinta a blanarilor. prin obtinerea de blanuri mari si dese. crescatorii de uriasi s-au orientat catre criterii economice. fara a avea desenul specific al capului. grosimii si in general. Fluture urias german Paternitatea sa este atribuita iepurelui de casa Urias Belgian. Dupa cel de-al doilea razboi mondial . Leipzig. S-a trevut la cresterea iepurilor care prezentau o conversie buna a furajelor. In felul acesta. colectiile lor fiind laureate cu inalte distinctii la diferite expozitii internationele. Uriasul pestrit avea initial o structura corporala asemanatoare cu cea a belgianului. Iepurele belgian era cunoscut si sub denumirea de “Nas alb”.

Politica de personal Initiatorii ideii de afacere si cei care am si pus-o in practica si am cautat solutii am fost Radu Vlad si Armanu Dorica. Selectia. Selectia finala a candidatilor se face in mod obisnuit. interviul al doilea ce verifica competenta si calificarea necesara a candidatului. recrutarea si cunoasterea functiilor e urmata in mod obligatoriu si firesc de instruirea personalului la locul de munca. Recrutarea noului personal se face apeland la ziare si reviste.o rasa foarte apreciata pentru carne si soloritul remarcabil al blanitei. asa ca am cautat si am gasit inca un posibil asociat Avram Mihai dispus sa investeasca in aceasta idee de afaceri. Aveam nevoie si de un specialist in marketing. cu virfurile rotunjite. Are greutatea medie de 4 kg. spinare. prin intervievarea fiecaruia ce cuprinde trei etape: selectia preliminara in scopul obtinerii unor informatii generale despre candidati. capul mare. lat. Trunchiul este cilindric. cu capete late si musculoase. urechile de maxim 13 cm lungime. Corpul de marime mijlocie. Radu Vlad este absolvent al Facultatii Agronomie. pentru muncile agricole in special. Recrutarea sezoniera. si interviul al treilea ce gaseste raspunsuri la comunicatiile interpersonale ale candidatului. se face din randul populatiei din satele din jur. Ambii suntem absolventi ai unor institute superioare de invatamant. Elementele asigurarii de sanatate pentru angajati sunt: plata concediului medical asistenta medicala gratuita Se asigura transportul salariatilor la locul de munca. Studiile si experienta pe care o avem ne-au dat posibilitatea sa aplicam cunostintele teoretice in practica si sa selectam si un personal potrivit activitatii de productie. 2. Resursele umana. bondoc. mai rotund la mascul si mai alungit la femela. destul de late. purtate drept. ochii rosii. gitul scurt si gros. iar Armanu Dorica este medic veterinar. 21 . la oficiul fortelor de munca si cautatorii ocazionali de lucru.5.

L.1990. Windows .permis de conducere categoria B mai 2007 22 .nivel avansat: engleza.Modestie . . nr.CURRICULUM VITAE Numele si prenumele: ARMANU DORICA Adresa: Piatra Neamt. 1986. pragmatism. Iasi. strictete. dinamism. . Limbi straine: .03. propriul cabinet veterinar particular in orasul Piatra Neamt Post ce il va ocupa la S. tenacitate. 1990. Traian.administrator si medic veterinar Educatie si formare: .nivel incepator: franceza Aptitudini si competente tehnice: . spirit de echipa.absolvent al Universitatii de Medicina si Farmacie.prezent. perseverenta.absolvent liceului Petru Rares. Bd. Vlatis S. flexibilitate. responsabilitate.1981 . .Abilitatea de a relationa si intelege animalele.R. .: .cunostinte MS Office.2000 – sustine cu succes teza de doctorat Aptitudini si competente sociale: .1967 Experienta profesionala: . . medic veterinar la cooperativa agricola din satul Borlesti. specializarea medicina veterina. receptivitate.1990 . 108 Telefon: 0741403582 Nationalitate: Romana Data nasterii: 02.Aptitudini foarte bune de comunicare. Piatra Neamt.C.Integritate. ordine. .

Iasi. Cuza".2 Telefon: 0741790908 Nationalitate: Romana Data nasterii: 02.1998. Aptitudini si competente tehnice: .1967 Experienta profesionala: . Iasi). . I. Windows. 1986. nr. I. perseverenta. tenacitate. . . responsabilitate. Aptitudini si competente sociale: .Abilitatea de a rezolva problemele profesionale .C.2000 . .Cunostinte tehnice si legislative deosebite despre modul de organizare al unei ferme de animale . Emil Costinescu. jud Neamt Post ce il va ocupa la S.prezent. Universitea "Al. dinamism. receptivitate. 1990. utilizarea echipamentelor de birou. Nistor. Limbi straine: . Bacau. .administrator si director de management Educatie si formare: .cunostinte MS Office.permis de conducere categoria B mai 2007 23 . flexibilitate. str.Integritate. Piatra Neamt. ordine.1998 . .nivel avansat: engleza. pragmatism.CURRICULUM VITAE Numele si prenumele: RADU VLAD Adresa: Piatra Neamt. spirit de echipa. A.absolvent Facultatea de Agronomie. Dr.1990 . inspector de calitate in magazinele agroalimentare. Vlatis S.R. Universitatea "Al.cursuri de “Marketing” (prof.Aptitudini foarte bune de comunicare.absolvent liceului Calistrat Hogas. Cuza".03.L.: . strictete. manager al fermei Sanavit cu profil de crestere bovine.

nr. Nistor.Integritate.nivel avansat: engleza.1990 .: .2000. . responsabilitate.R.cunostinte MS Office. str. pragmatism.1988 . 1988.1969 Experienta profesionala: . 1990.2004 – prezent.CURRICULUM VITAE Numele si prenumele: AVRAM MIHAI Adresa: Piatra Neamt. strictete. agent comercial la S.C.1992. A. Simba Invest S.1994 .L. Savinesti. responsabil aprovizionare la Lactama 4.Aptitudini foarte bune de comunicare. director zonal al firmei Carlsrom Bucuresti pe zona Moldovei . . specializarea Management si marketing. Iasi.C.1990. I. Windows. . Piatra Neamt. director general al firmei Reneau Romania Post ce il va ocupa la S. Aptitudini si competente sociale: . Limbi straine: .1992 -1994. flexibilitate. grafica.absolvent Facultatea de Economie si Administrarea Afacerilor "Al.R.Abilitatea de a rezolva problemele profesionale . tenacitate. Agricola S. ordine.Leader innascut . . 45 Telefon: 0741220922 Nationalitate: Romana Data nasterii: 02. perseverenta. .L. spirit de echipa. Vlatis S. Universitea "Al. utilizarea echipamentelor de birou. Bacau.R. . Cuza".Puternice negociator .permis de conducere categoria B mai 2007 24 .2000 . . 2004 .absolvent liceului Calistrat Hogas. supervisor la aceeasi firma.2004. receptivitate. dinamism.L. Iasi). director zonal al firmei S. I.administrator si director de marketing Educatie si formare: . Cuza". Castanilor. pe zona Moldovei .03.C. filiala Piatra Neamt.cursuri de “Marketing” (prof.nivel avansat: italiana Aptitudini si competente tehnice: . .

Ferma trebuie sa fie la distanta de marile centre de poluare. 2. Din pacate datorita raritatii si pretului destul de ridicat. ea trebuie sa fie la mare distanta de asezarile umane deoarece oricat s-ar incerca. ele urmand apoi a fi transportate catre marii producatori de imbracaminte cu. haine. carnea de iepure este o carne usoara. dietetica si cu putine grasimi. in jurul ei miroase a excremente de iepure.2. Iepurii sunt mici „fabrici” de blanita. Un alt impact ecologic il au excrementele de iepure care sunt extraordinar de bune in a fi folosite ca ingrasamant natural. papuci. deosebit de apreciate datoria culorilor si finetii lor. proprietatile carnii de iepure sunt mai putin cunoscute de catre consumatori. Ele trebuie atent si ecologic depozitate pentru a putea fi ulterior folosite pentru ingrasarea solului terenului folosit in scopuri agricole. Produsele realizate Carnea Carnea de iepure este ferita momentan de bolile care afecteaza celelalte animale a caror carne este consumata in mod curent (vaca. In felul acesta iepurii vor creste mai sanatos si mai natural. care sunt incheiate contracte de achizitie a blanitelor. mai ales in perioada de vara cand este cald afara. ornamente etc. porcul). Gustoasa.6. intindere si uscare la umbra in mediu uscat. La punctul de tabacire si finisare a peilor se realizeaza prelucrarea primara a pieilor de iepure: jupuire. iar plantele din alimentatia lor vor fi si ele mai putin poluate. 25 . In primul rand. In plus. Impactul ecologic al activitatilor firmei Ferma are un important impact ecologic. savuroasa si deosebita de celelalte feluri de carne pe care le consumam in mod curent. Resturile animale sunt incinerate in un cuptor special..7. Blanita Blana poate fi folosita ca subprodus.. Din blana de iepure se confectioneaza caciuli. se preteaza la prepararea a numeroase retete culinare delicioase.

Banca Cu contractul de finantare incheiat la SAPARD. de data aceasta cu banca. acest aspect. pentru a incheia un al doilea contract. iar cea de taiere este specifica mai mult anotimpurilor reci. Ne rezervam dreptul de a nu divulga inca numele firmelor contractoare de comenzi decat in stadiul avansat de discutare al detaliilor proiectului. 26 . in conditiilor unei posibile acceptari de catre SAPARD a acordarii finantarii. Practic. Beneficiari Beneficiarii sunt interni si externi.8. am detaliat la capitolul 2. de echipamente diverse. Relatii de import – export. de rase superioare de iepure. 2. atat pentru productia de carne cat si pentru blanite. fermierul se intoarce la banca sau la agentia de microfinantare. Multiplele contacte stabilite acolo datorita relatiilor din mediul afacerilor al celui de al treilea asociat Avram Mihai ne asigura deja o cerere mai mare de produse decat cantitatea preconizata a fi realizata.9. avand contractul cu SAPARD. Pe plan intern este in negociere un contract cu firma Metro pentru vanzarea carnii de iepure. pentru a se putea verifica reputatia firmelor externe de catre acest organism. 2. de utilitati. Relatiile cu colaboratii Furnizori Avem furnizori de furaje si concentrate alimentare.7. incheierea unui contract cu banca este simpla. Principala piata de desfacere a produselor noastre va fi totusi piata franceza si cea italiana.august. Desfacerea si comercializarea productiei. Banca stie deja ca SAPARD a acceptat proiectul si exista sanse mari sa accepte.Perioada de inmultire a iepurilor cunoaste un ritm accelerat in perioada de vara aprilie . Elemente specifice de marketing Cel mai important procent din productie va merge catre export.

iar al doilea este pentru toata suma.Intre cele doua contracte . Primul contract este pentru jumatate din suma. Astfel. Creditul se acorda pe termen lung . Datoriile catre banca ale beneficiarului se vor constitui in creante bugetare. iar pe masura ce inainteaza in activitate SAPARD venind din urma.primul cu SAPARD si al doilea cu banca . cu o perioada de gratie cuprinsa intre 1 si 5 ani. din diferite motive. 27 . fermierul va incepe sa plateasca jumatatea ramasa din credit. in cazul in care beneficiarul creditului nu mai poate plati ratele catre banca. Dupa aceasta perioada. cand ferma sau afacerea incepe sa produca. in functie de domeniul investitiei.exista o diferenta. sa plateasca bancilor contravaloarea creditului acordat pentru investitii realizate cu sprijin financiar SAPARD cu bani care provin din Fondul de Garantare a Creditului Rural si din Fondul National de Garantare a Creditelor pentru Intreprinderile Mici si Mijlocii. pe baza de chitante si facturi. cu jumatate din bani. Un avantaj pentru banci ar fi faptul ca statul se angajeaza. urmand a fi recuperate direct de la beneficiar de catre Agentia Nationala de Administrare Fiscala (ANAF).pana la 10 ani. fermierul va lua de la banca intregul credit.

000 iepuri de casa. odata cu incetarea activitatii in Intreprinderile Avicole de Stat. cand efectivul de iepuri de casa a atins valoarea de 1. In anii urmatori. 2) au scazut intre anii 1998 si 2003 de la aproximativ 94. ajungand in anul 1999 la un efectiv de 1. din care 8000 to in crescatorii specializate si 10.000 capete (tab.2.000 la 92.000 tone de carne de iepuri de casa. Drept urmare in anul 1992 este atins cel mai mic efectiv de iepuri de casa din tara noastra si s-a pierdut fondul genetic care a asigurat multiplicarea hibridului romanesc de carne SUPERCUNI. care a ramas constant pana in anul 2003. efectivele de iepuri de casa au crescut in gospodariile populatiei.000 iepuri. efectivele cunicule au fost lichidate.300. efectivele de iepuri de casa (tab. Dupa anul 1990. Tabelul 1 Evolutia efectivului de iepuri de casa din Romania intre anii 1989-2003 (dupa FAO 2003) Anul 1989 1990 1991 1992 1993 1994 1995 1996 * Sursa: www.10.org In tarile din Uniunea Europeana.000 to in crescatorii de tip rural.fao. satisfacand siguranta alimentara a unei populatii confruntata cu dificultatile financiare. 1). Acest fapt se datoreaza.000. Pretul de vanzare al produselor Conform informatiilor furnizate de LEBAS si COLIN (1992) tara noastra producea in jurul anului 1990 circa 18.330. Concurenta si relatiile de piata. in principal. reducerii efectivelor de iepuri de casa in Franta Efectivul (mii capete) 1000 1330 1000 640 771 800 1000 1000 Anul 1997 1998 1999 2000 2001 2002 2003 Efectivul (mii capete) 1000 1200 1300 1300 1300 1300 1300 28 .000.

5 milioane). efectivele de iepuri de casa (tab. Tabelul 2 Evolutia efectivelor de iepuri de casa (in mii capete) in tarile din Uniunea Europeana (dupa FAO 2003) Tara Austria Belgia-Luxemburg Franta Germania Grecia Italia Olanda Spania Uniunea Europeana 1998 300 1480 13603 9800 1545 66000 443 2080 93951 1999 300 180 13464 9800 1585 67000 410 2000 94739 Anul 2000 300 13366 9800 1538 67000 392 2200 94596 2001 300 11110 9800 1500 67000 383 2100 92193 2002 300 11042 9800 1500 67000 380 2000 92022 2003 300 11000 9800 1500 67000 380 2000 91980 In tarile din Europa de Est.S. care a inregistrat un spor de efectiv de 1 milion de capete. Efective mari de iepuri de casa se cresc in Italia (67 milioane).cu aproape 2. Tabelul 3 Evolutia efectivului de iepuri de casa (in mii capete) in tarile din Europa de Est si C.8 milioane). Romania (1. Spania (2 milioane) si Grecia (1. O tendinta crescatoare a efectivelor de iepuri de casa a fost consemnata in Italia. Cele mai mari efective de iepuri de casa au fost crescute in Cehia (5 milioane). Polonia si Slovacia (1 milion). Franta (11 milioane). dar neinsemnata cantitativ. Germania (9.I. in perioada 1998-2003.3 milioane). 3) au inregistrat o evolutie ce poate fi apreciata in linii generale ca descrescatoare.6 milioane capete. (dupa FAO 2003) Tara Europa de Est Bulgaria Cehia Ungaria 1998 9693 460 5000 931 1999 9771 466 5000 1005 2000 9643 431 5000 912 Anul 2001 9497 418 5000 779 2002 9370 400 5000 670 2003 9500 500 5000 700 29 .

).840.org In Comunitatea Statelor Independente (C. variind intre 1400 si 3800 tone. Exprimate procentual. Italia si in ultimii ani Danemarca. au crescut in perioada 1998-2003 cu aproape 13 milioane capete.I. exporturile (3164 tone) reprezinta 81% din importurile (3893 tone) de carne de iepure de casa. 5) Belgia. Portugalia. Intre anii 1992 si 2002 importurile de carne de iepure de casa (tab. exporturile au inregistrat fluctuatii foarte mari. Exporta cantitati mari de carne de iepure de casa: Spania. Tajikistanul 25 milioane.S.000 iepuri de casa crescuti in tarile C.S. Daca importurile se situeaza in mod constant la peste 3000 tone. 4) in Uniunea Europeana au crescut cu aproximativ 1000 tone.8 milioane. in timp ce exporturile s-au ridicat la suma de aproximativ 13 milioane euro. Din cei 179. Belgia.I.6 milioane. Olanda. de aproape 19 ori mai numeroase decat in Europa de Est si de 2 ori decat Uniunea Europeana. Danemarca si Germania.Polonia Romania Slovacia Comunitatea Statelor 1100 1200 1000 16711 6 4800 12 56000 40 340 1201 11300 5423 88000 1000 1300 1000 17699 1 4900 13 58000 35 320 1150 16900 5673 90000 1000 13000 1000 17667 5 5000 17 60000 25 320 1213 24500 5600 80000 1000 1300 1000 18888 0 5000 17 61500 70 340 1296 25100 5557 90000 1000 1300 1000 17983 6 5100 17 62000 70 350 1699 25000 5600 80000 1000 1300 1000 179840 5000 20 62000 70 350 1800 25000 5600 80000 Independente Armenia Georgia Kazakhstan Kyragyzstan Rep. Moldova Federatia Rusa Tajikistan Ucraina Uzbekistan * Sursa: www. uneori cu valori apropiate de 3900 tone. Kazakhstanul 62 milioane. Franta. 30 . efectivele de iepuri de casa. Armenia 5 milioane si Federatia Rusa 1. Franta.fao. In anul 2002 importurile de carne de iepure de casa in Uniunea Europeana au fost in valoare de aproape 16 milioane euro. pe cand exporturile au crescut cu doar 400 tone.. Uzbekistanul detine 80 milioane. In majoritatea anilor luati in studiu importurile au fost superioare exporturilor in Uniunea Europeana. In anul 1995 exporturile au reprezentat doar 45% din importurile de carne de iepure de casa in Uniunea Europeana. Cantitati importante de carne de iepure de casa importa (tab. Ucraina 5.

In statisticile FAO tara noastra apare ca a realizat in anul 2000 un export in valoare de 103.In Europa de Est au importat carne de iepure de casa (tab. 6) doar Cehia si Macedonia. Macedonia si in anul 2002 Serbia si Muntenegru.fao.org 31 .000 euro. Tabelul 4 Importul si exportul de carne de iepure de casa realizate de Uniunea Europeana (15 tari) (dupa FAO 2003) Specificare 1992 292 1 276 6 174 97 190 18 1993 3329 1688 1704 6 1121 1 1994 3891 1805 1786 9 1286 8 Anul 1995 1996 1997 1998 CANTITATIV (in tone) 3247 1464 3415 1842 3034 1925 3449 2023 1999 3441 1921 1688 1 1143 0 2000 2621 2440 1397 3 8258 2001 3751 3881 1676 9 1128 5 2002 3893 3164 1595 6 1323 1 Import Export Import Export VALORIC (in 1000 USD) 1943 1837 1515 1804 7 1178 0 6 1377 1 3 1171 8 9 1213 0 * Sursa: www. iar export a facut Cehia.

anul 2000 2001 2002 1999 2000 2001 331 276 376 0 0 0 6237 6677 6606 0 837 1141 0 0 0 1752 0 0 17 19 92 186 156 201 14 36 0 6 0 0 2954 3124 3221 2329 2024 2316 116 126 210 868 797 646 7 10 14 2 0 0 6 0 0 58 24 0 908 1178 449 159 145 106 9 14 32 0 0 0 2 2 0 1840 864 1191 3269 5093 4850 0 0 0 100 214 86 4183 3248 5659 1 0 0 18 27 6 2 0 20 29 136 19 13973 16769 15956 11430 8258 11285 Tara Austria Belgia Belgia-Luxemburg Danemarca Finlanda Franta Germania Grecia Irlanda Italia Luxemburg Olanda Portugalia Spania Suedia Marea Britanie Uniunea Europeana 1999 10 0 1808 0 0 846 8 1 11 86 0 0 666 5 0 0 3441 Export.fao. anul 2000 2001 2002 1999 8 7 19 0 933 1389 1611 0 0 0 0 285 0 241 20 109 0 0 0 0 708 707 671 261 2 2 9 82 0 1 2 0 0 0 0 1 125 115 72 10 0 1 7 0 0 0 0 344 843 1283 1461 0 2 5 15 829 0 0 0 0 0 0 6 0 2621 3751 3893 1921 VALORIC (in 1000 USD) Import. anul 2000 2001 0 0 1135 1661 0 0 103 123 0 0 212 213 104 100 0 0 0 0 8 4 0 0 170 288 0 0 709 1450 0 0 0 42 2440 3881 2002 0 292 0 3 0 69 115 0 0 39 0 1087 0 1539 0 20 3164 1999 387 0 7995 5 22 3799 276 11 105 1036 0 28 2967 239 9 2 16881 2002 0 1429 0 4 0 1545 1148 0 0 329 0 3928 0 4840 0 8 13231 * Sursa: www.Tabelul 5 Importurile si exporturile de carne de iepure de casa in tarile din Uniunea Europeana (dupa FAO 2003) CANTITATIV (in tone) Import. anul Export.org 32 .

anul 2000 9 9 0 0 0 2760 0 2760 0 150 45 2 0 103 74 0 74 0 2001 18 15 3 0 0 0 0 0 0 85 77 8 0 0 0 0 0 0 2002 25 0 3 22 0 31 0 1 30 15 0 8 7 0 140 0 0 140 * Sursa: www.Tabelul 6 Importurile si exporturile de carne de iepuri de casa in tarile din Europa de Est si C.fao.I.Jug.) Serbia si Muntenegru Romania Comunitatea Statelor Independente Georgia Kazakhustan Ucraina 1998 60 60 0 0 0 66 50 16 0 272 272 0 0 0 8 0 8 0 1999 104 69 35 0 0 48 48 0 0 355 303 52 0 0 0 0 0 0 Import.Jug.) Serbia si Muntenegru Romania Comunitatea Statelor Independente Georgia Kazakhustan Ucraina Europa de Est Cehia Macedonia (fost Rp.S.org 33 . anul 2000 2001 CANTITATIV (in tone) 86 97 84 95 2 2 0 0 0 0 1063 0 50 0 1013 0 0 0 VALORIC (in 1000 USD) 375 392 346 376 29 16 0 0 0 0 34 0 0 0 34 0 0 0 2002 2 0 2 0 0 378 0 0 378 16 0 16 0 0 396 0 0 396 1998 46 22 24 0 0 41 0 41 0 185 75 110 0 0 6 0 6 0 1999 4 3 1 0 0 0 0 0 0 19 16 3 0 0 0 0 0 0 Export. (dupa FAO 2003) Tara Europa de Est Cehia Macedonia (fost Rp.

Tabelul 7 Productia si consumul de carne de iepure de casa (dupa FAO 2001) Consum mediu anual pe locuitor (kg) 0. Italia produce 221. cu 315.Dintre tarile din Comunitatea Statelor Independente au facut importuri de carne de iepure de casa in perioada 1998-2000 Georgia si Kazakhstanul.30 0.07 5.00 2.000 tone/an. aflata in cautari.S. 7). iar in anul 2002 numai Ucraina. Trebuie subliniat faptul ca in aceste zone (Europa de Est si C.000 tone (tab.78 Continentul Productia Tara anuala (in to) China Italia Spania Franta Malta Cipru Egiptul Maroc 315000 221000 135000 85000 1350 830 69600 - Productia anuala (to) Europa Africa America de Sud America Centrala America de Nord 570051 85782 16317 4364 35000 .8 kg/an/locuitor). In principalele tari producatoare si consumatoare de carne de iepure de casa din Uniunea Europeana se consuma in medie 3. Au exportat carne de iepure de casa Kazakhstanul si Ucraina. Conform estimarilor FAO din anul 2001 productia mondiala de carne de iepure de casa se ridica la peste 1.07 kg/locuitor/an.I.7 kg/an/locuitor. dar in care consumul este de doar 0. ceea ce denota o piata neconsolidata.90 4.000 tone de carne de iepure de casa si are cel mai mare consum pe locuitor (5.80 3. dar care dispune de un potential productiv mare.000.) atat importurile cat si exporturile de carne de iepure de casa se cifreaza la valori scazute si extrem de oscilante de la un an la altul si de la o tara la alta. Cel mai mare producator de carne de iepure de casa este China.

782 4.117.051 tone in Europa.110 77.140 6. in perioada 1998-2001.978 15. de 2442.190 432.850 1. 9) au variat extrem de mult.417.103 80. potential subestimat pana acum”.025 4. FAO a anuntat ca este pregatita sa promoveze cresterea iepurilor de casa prin diverse proiecte aplicate in toata lumea.990 607. se constata ca la producator carnea de iepure de casa s-a vandut cu preturi cuprinse intre 3. Cele mai scazute preturi s-au inregistrat intre anii 1995-1998.782 tone in Africa si 55.140 3.480 3.882 13.177 76. 85. Preturile pe tona de carne de iepure de casa la producator (tab.242 6.Productia de carne de iepure de casa pe continente este urmatoarea: 570. cand tona de carne de iepure de casa a costat intre 441.313 2. In Romania.149.146 35 2001 70.71 dolari US in anul 1999.51 dolari US. Expertul FAO in productia animala Emmanuele Gurne Bleich a precizat ca „este o recunoastere tot mai mare a potentialului pe care animalele mici il prezinta. este un pret stimulativ pentru crescatorii acestei specii de animale.091.960 8. preturile pe tona de carne de iepure de casa (tab.870 76. 1000 dolari.213 3. in general.681 tone in America.030 4. La Conferinta ONU din 28 septembrie 2001 de la Roma. In perioada 1991-1994 pretul pe tona de carne de iepure de casa s-a situat la valori ce depaseau.628 12.65 dolari US in anul 1997 la 4129.245 14.87-4. in tarile din Europa Anul 1999 2000 59.296.633 Tara Austria Bulgaria Cehia Franta Germania Grecia Ungaria Italia Polonia Moneda Silingi Leva Coroane cehe Franci Marci Drahme Forinti Lire Zloti 1998 65. intre anii 1991-2001.68 dolari US.680 6.476 1.150 1. Tabelul 8 Pretul (in moneda nationala) pe tona de carne de iepure de casa la producator. Analizand evolutia acestora in Germania.871 1.062.138 1.652.685 3. 8) au fost stimulative in tarile din Europa.65-959. Pretul tonei de carne de iepure de casa din anul 2001. In Africa 90% din productia de carne a continentului este produsa in tarile din nord.921 .016 66.072 2.189.000 510.740 3.230 481. de la 441.47 marci/kg carne.127.840 1.

cu un produs cu valoare nutritiva adecvata unui regim alimentar echilibrat.260 15. extrem de util tarii noastre.288 15.789 76.900 70.427 339. iar prin orientarea pentru export aceasta poate contribui la un aport valutar consistent.747 666. sanatos.734 15.451 447. a avut loc a doua adunare generala a Observatorilor Internationali ai Cresterii Iepurilor din tarile mediteraniene care promoveaza cresterea iepurilor din punct de vedere al unei surse sigure de hrana.092 686. inclusiv a tarii noastre.456 63.740.296 23. 36 .500 336. Cresterea iepurilor de casa in ferme are un important potential de a imbunatati securitatea alimentara a populatiei Terei.Portugalia Romania Federatia Rusa Slovacia Slovenia Spania Elvetia Escudo Lei Ruble Coroane slovace Dinari sloveni Peseta Franci elvetieni 412.797 26.879 In 29 septembrie 2001 la Ragusa. Sicilia.630 76.472 391. Prin masuri adecvate cuniculicultura poate fi redresata in Romania.605 622.496 443.783 323.981.210 14.256.757 75.186 697.206 5.500 42.894 37.922 365.972 15.968 78.320.

08 1995 1.740.55 592.410 307.28 959.78 1994 1.47 1274.94 441.69 1993 745.730 7167.256.65 1998 5.478.86 2442.74 1970.51 U.M.60 803.71 2000 42.490 1655.100 3082.01 980.500 15332.300 2033.296 29060.320.Tabelul 9 Pretul (in lei si dolari) pe tona carne de iepure la producator in Romania Specificar e Pret carne iepure Paritatea Pret carne iepure Anul 1991 97.210 8875.165.490 76.90 1997 3.711.981.09 1034.951.29 2001 70. Lei/tona Lei/dolari Dolari/tona .21 1999 63.88 1992 329.400 760.95 1069.68 1996 2.900 21692.93 4129.

4 kg. tratamentele prelucrarea si tabacirea pielor cheltuieli de protocol piese schimb de intretinere si modernizare permanenta asigurare taxe si impozite rata la banca etc . apreciem o medie minima de 6 pui. La o medie de 6 pui nascuti de o femela si tinand cont ca o femela este bine sa nasca de 3 ori pe an.000 iepuri x 3kg carne = 86. incasarile lunare estimate doar din vanzarea carnii sunt 72. dar tinand cont ca sunt perioade mai productive si mai putin productive in privinta gestatiei. adica 86.11. cat si o rata a imbolnavirilor.400 kg de carne de iepure anual. Vom realiza calculele pentru aceasta greutate minima. Avem cheltuieli cu: utilitatile personalul transportul furajarea realizarea lucrarilor agricole achizitii periodice in scopul imbunatatirii materialului genetic de reproductie al fermei vaccinurile. 400 femele x 6 pui x 12 luni = 28. vom avea 18 iepurasi rezultati pe an. Cazul fericit este ca aceasta medie sa fie mai mare caz in care profiturile obtinute vor fi si ele mai mari.2. Incasari rezulta si din vanzarea pielor. Media de pui nascuti este relativ mica tinand cont ca o femela poate da nastere la 4 – 14 pui. Analiza rentabilitatii Efectivul lunar de reproducere al fermei este in medie de 400 femele si 100 masculi. Un iepure poate fi taiat cand atinge o greutate de minim 3 .800 iepuri anual 28.000 RON (acesta este pragul minim de incasari).400 kg / 12 luni = 7200 kg de carne lunar Pentru un pret mediu al carnii de 10 RON.

In final trebuie rambursata suma de 420.000 Euro. 39 . cu o perioada de rambursare de 10 ani.5 RON/Euro = 12.250 RON lunar Analizand toate aceste incasari si cheltuieli. adica cam: 3500 euro x 3.000 Euro. estimam un profit lunar intre 20 si 30 mii RON si o rentabilitate mare a afacerii chiar pentru un minim de incasari posibile.De la banca am imprumutat 150.500 euro. cu o rata lunara de 3.

vanzarea 2.se stabilesc participantii la actiunea de iesire din afacere .2. trebuie elaborat un plan specific cat mai potrivit situatiei respective. supraestimarea resurselor productive ale fermei 3.stabilirea motivului si a analiza metodelor potrivite de a iesi din afacere . facilitatea cresterii 4.1.determinarea valorii afacerii .programarea actiunilor de iesire din afacere . falimentul Pentru a usura procesul de iesire dintr-o afacere. calamitati naturale (ex: foc) 6. neintelegeri intre asociati 7. fluctuatia pietei internationale de desfacere a carnii de iepure 5. incorecta folosire a banilor obtinuti prin contractul SAPARD 2. lichidarea 6. fuziunea 3. membri fondatori etc) .stabilirea unei date aproximative de iesire din afacere . transformarea in societate pe actiuni 5. Modalitati de incheiere 1.anagajarea expertilor necesari . Cauze Dintre posibilele cauze amintim: 1. absorbtia 4. acceptarea unei oferte tentante de vanzare 3.stabilirea de relatii cu cei ce ajuta la procesul de iesire din afacere (banci.CAPITOLUL III: SFARSITUL AFACERII 3. Vom parcurge in acest sens urmatorii pasi: .

activitatea firmei trebuie sa continue in mod normal 3. producerea si comercializarea carnii de iepure in principal. Singura problema cu. Concluzii finale Avand in vedere forma de activitate a societatii noastre.3. putem afirma ca nu intalnim probleme majore. si acest fapt se datoreaza experientei noastre.inceperea demersului final In tot acest timp. concurentii nostri. dar acest lucru nu ne impiedica sa mergem inainte. 41 . Desi este o piata mica. cererea de carne de iepure inregistreaza in final o crestere reala.modificarea strategiilor operationale pentru a iesi cu succes din afacere .anunatarea iesirii catre salariatii cheia . dar si studiului de poata realizat. care ne confruntam este imposibilitatea de a schimba mentalitatea oamenilor in ceea ce priveste o alimentatie sanatoasa. Suntem in pas cu..

. Resursele umana.................................................. Elemente specifice procesului de productie............................................ Resursele necesare........................................................................25 2.. Relatiile cu colaboratii...................... Utilizarea capacitatii de productie........6 2..................... Alegerea amplasamantului..7......................................... Desfacerea si comercializarea productiei...........................................................................................................................................................................................9............... Prezentarea ideii de afaceri si a domeniului aferent...................10.............6 2.........6 2...2 1........... Pretul de vanzare al produselor.........................3...........................26 2.....6....................................................................................22 Experienta profesionala:......................................3.....................................................................28 2...............1.......................................... Relatii de import – export......................................................................5 2............5 2..................................1............................................................40 3.......40 3...............................................................26 2............................... Impactul ecologic al activitatilor firmei................ Oportunitati oferite pentru dezvoltarea ideii de afaceri............CUPRINS CAPITOLUL I: INTRODUCERE....................................2.......24 2............................................................................................................................................................................11.38 CAPITOLUL III: SFARSITUL AFACERII....... Modul de constituire a societatii........................8......... Analiza rentabilitatii...... Precizari tehnice si tehnologice......2...41 ..................... Modalitati de incheiere.......................................................................40 3..................................................5.....2 1........ Elemente specifice de marketing...................................................... Motivatia alegerii domeniului................2 1...................................................3..................... Produsele realizate.........................................................3 CAPITOLUL II: CONTINUTUL DERULARII......................................................23 Experienta profesionala:.................... Concurenta si relatiile de piata........ Cauze............21 Experienta profesionala:....4.......1.............................................25 2..5 SI ADMINISTRARII AFACERII...... Concluzii finale.................................................................. Politica de personal.................................................2.................................................................

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful