LICEUL TEHNOLOGIC NR.

2, ROȘIORI DE VEDE

Profil: Tehnician Transporturi

PROIECT
METODE DE ASIGURARE ÎMPOTRIVA DEȘURUBĂRII

Coordonator: Dr.Ing. Opriș Orlando-Sorin Absolvent: Juganu Marius-Victor Clasa a XII-a B RD

2013

2

CUPRINS
ARGUMENT ……………………………………….. ………………………………………. 3 CAPITOLUL.I.GENERALITATI..................................................................................... 4 1.1. Filetul. Definitie si terminologie………………………………………………….. 4 1.2. Clasificarea suruburilor............................................................................ 4 1.3. Elementele filetului………………………………………………………………… 8 1.4. Tipuri de ………………………………………………………………………10 CAPITOLUL II. PIULITE…………12 FORME CONSTRUCTIVE DE SURUBURI filete SI de

2.1. Forme constructive suruburi................................................................12

2.2. Forme constructive de piulite...................................................................14 2.3. Mijloace de desurubarii…………………………………….17 CAPITOLUL III. TEHNOLOGIA MONTARII SI DEMONTARII 21 PREZOANELOR..................................................................... protectie impotriva

CAPITOLUL IV. MECANISMUL SURUB-PIULITA............................................23 4.1. Avantaje si dezavantaje piulita…………………….23 ale mecanismului surub cu

4.2. Clasificarea mecanismului surub……………………………………………..24

4.3. Exemple de mecanisme surub-piulita…………………………………………..25 4.3.1. Cricul………………………………………………………………………….25 4.3.2. Presa manuala profile…………….26 pen 333h77d tru indreptat bare si

4.3.3. Micrometrul…………………………………………………………………..26 CAPITOLUL V. MASURI DE TEHNICA SECURITATII MUNCII………………….28 BIBLIOGRAFIE…………………………………………………………………………..29

filetata la exterior. TEHNOLOGIA MONTARII SI DEMONTARII PREZOANELOR CAPITOLUL IV.piesa cuprinzatoare. Lucrarea este structurata in 5 capitole si bibliografie. El este o nervura elicoidala pe o suprafata de revolutie la exterior. surub . De aceea.3 ARGUMENT Asamblarile demontabile sunt asamblarile care permit montarea si demontarea repetata a imbinarii fara distrugerea partilor componente. dupa cum urmeaza: CAPITOLUL. FORME CONSTRUCTIVE DE SURUBURI SI PIULITE CAPITOLUL III. se concep metode si mijloace pentru asigurarea impotriva desfacerii ansamblul Asamblarile prin filet sunt asamblari demontabile si permit montarea si demontarea cu usurinta si prezinta avantajul dezvoltarii unor forte de strangere mari aplicand forte relativ mici. piulita . . MASURI DE TEHNICA SECURITATII MUNCII . Aceste asamblari prezinta dezavantajul autodesfacerii sub actiunea socurilor sau a vibratiilor. MECANISMUL SURUB-PIULITA CAPITOLUL V. sau la interior. Elementul principal al piesei filetate este filetul. cu efect negativ asupra functionarii mecanismelor. pentru surub. filetata la interior. pentru piulita.GENERALITATI CAPITOLUL II.I. O asamblare filetata este formata din: .piesa cuprinsa.

De aceea. 1. El este o nervura elicoidala pe o suprafata de revolutie la exterior.piesa cuprinsa. se concep metode si mijloace pentru asigurarea impotriva desfacerii ansamblului.1. pentru surub. cu efect negativ asupra functionarii mecanismelor.2. sau la interior. . CAPITOLUL. piulita . filetata la interior. 1. Definitie si terminologie Asamblari prin filet sunt asamblari demontabile si permit montarea si demontarea cu usurinta si prezinta avantajul dezvoltarii unor forte de strangere mari aplicand forte relativ mici. Filetul. Aceste asamblari prezinta dezavantajul autodesfacerii sub actiunea socurilor sau a vibratiilor. Lucrarea se adreseaza elevilor cu profil mecanic utilaje si instalatii in industrie dar poate fi consultata si de elevii cu alte specializari din domeniul mecanic. O asamblare filetata este formata din: . GENERALITATI Asamblarile demontabile sunt asamblarile care permit montarea si demontarea repetata a imbinarii fara distrugerea partilor componente. pentru piulita. Clasificarea suruburilor Dupa rolul functional. Elementul principal al piesei filetate este filetul. surub . filetata la exterior.I.piesa cuprinzatoare.4 BIBLIOGRAFIE Prin structura si continut tematic proiectul cauta sa imbine scopul informativ cu cel formativ. suruburile pot fi: .

suruburi de reglare. . Surub la care piulita este inlocuita cu piesa de strans . 1). .5 . . Surub cu cap preformat si piulita -surub la care piulita este inlocuita cu piesa de strans prezon simplu (fig. suruburile pot fi: -surub cu cap preformat si piulita (fig. suruburi de etansare. suruburi de masurare.1. suruburi pentru transmiterea miscarii. . 2. 2) Fig. Din punct de vedere constructiv. Fig. suruburi de fixare sau de strangere.

. 4).3). Fig.3. 5): piulita este fixa. iar piulita cu piesa de strans prezon simplu (fig. iar la miscarea de rotatie a surubului are loc o deplasare axiala.prezon cu doua piulite (fig. Prezon simplu -surub la care capul surubului este inlocuit cu piulita . Prezon cu doua piulite Un caz deosebit il reprezinta surubul de miscare. El poate fi construit in patru variante (fig.6 -surub la care capul surubului este inlocuit cu piulita. iar la miscarea de rotatie a surubului are loc o deplasare axiala.4. Fig. a) piulita este fixa.

5. iar piulita se deplaseaza odata cu rotirea ei. Suruburi de miscare . Fig. avand loc in acelasi timp o deplasare a surubului. c)piulita se roteste.7 b) surubul este fix. d) surubul executa numai o miscare de rotatie fara o deplasare axiala. si atunci piulita va avea o miscare de translatie.

surubul este folosit ca element de transmitere a miscarii la urmatoarele mecanisme: . presa cu surub.diametrul cilindrului. Geometric. reprezentand si o baza de clasificare a acestora. mecanisme de deplasare la masini unelte si de masurare.6. . desfasurata unei elice directoare este ipotenuza unui triunghi dreptunghic. 6): Fig. a . menghina. Elementele filetului Filetul este caracteristica principala a suruburilor. 1. iar cateta este d (fig.3.inclinarea elicei.8 In practica. . Desfasurarea filetului Elicea are urmatoarele elemente caracteristice: p . d . . cricul de ridicat. Filetul poate fi: .pasul.

acestea sunt folosite in general la suruburile de fixare si de forta. .daca rotind surubul sau piulita in sensul acelor de ceasornic surubul se retrage. Filetul poate fi prelucrat cu unul sau mai multe filete suprapuse. filet pe dreapta . Acestea sunt folosite in general la suruburile de miscare. filete cu un inceput . surubul are o miscare de avans. 7 sunt prezentate elementele standardizate ale filetelor surubului si piulitei complementare. identice si echidistante. din acest punct de vedere suruburile clasificandu-se astfel: . Elementele geometrice ale filetului sunt definite in fig. filete cu mai multe inceputuri .9 .avand un singur filet.avand mai multe filete juxtapuse. Semnificatiile geometrice ale notatiilor folosite in figura 7 sunt urmatoarele: Unghiul profilului pasul Numarul de inceputuri Diviziunea p i . .daca surubul sau piulita sunt rotite in sensul acelor de ceasornic.filet pe stanga .

Din punct de vedere al marimii pasului filetul poate fi: cu pas mare. Tipuri de filete Sistemele de filetare reprezinta totalitatea tipurilor de filete cu dimensiuni si forma cunoscute ale elementelor sale. D1 d2 . 8). 1. cu pas normal. . pentru instrumente de masurare si de reglare.10 Filetul multiplu Diametrul exterior Diametrul interior Diametrul mediu Inaltimea totala Inaltimea utila Unghiul de infasurare . In conditiile speciale se poate folosi filetul conic. p=ip' d. iar acesta poate fi :  perpendicular pe axa piesei. Sistemele de filetare vor fi prezentate in continuare. Se construieste in variantele filet metric si filet Whitworth.  perpendicular pe generatoarea conului.este folosit ca surub de fixare. adica cel trasat pe o suprafata cilindrica.4. p'. Cel mai folosit este filetul cilindric. iar varful filetului piulitei la distanta H/4 de varful profilului teoretic (fig.D d1 . a) Filetul triunghiular metric are profilul de forma unui triunghi echilateral. D2 H1 H2 Filetul triunghiular . cu pas fin. Varful triunghiului este retezat la distanta H/S.

4 mm (fig. Fig. Este folosit pentru asamblarea tevilor in scopul fixarii si etansarii. 9). 1 tol = 25. Filetul triunghiular metric b) Filetul triunghiular Whitworth .11 Fig. La acest filet. Filetul triunghiular Whitworth .are profilul sub forma de triunghi isoscel cu unghiul la varf de 55°.8. pasul se exprima in numarul de spire pe 1 tol.9.

suruburi de transmitere a miscarii. .12 CAPITOLUL II. suruburi destinate fixarii. . suruburi de reglare. Dupa forma capului. Forme constructive de suruburi Dupa scopul in care sunt folosite. suruburi pentru etansare. suruburile pot fi (fig. 10): . .1.suruburi pentru masurare. FORME CONSTRUCTIVE DE SURUBURI SI PIULITE 2. suruburile se impart in: . .

Tipuri de suruburi Semnificatiile notatiilor din fig.semirotund. f.13 Fig.semirotund.cu cap hexagonal. e .patratic.surub metric cu cap patrat. i . I . b .surub metric cu cap hexagonal. c dreptunghiular. g . h . d . 11. j .cap rasucit.patrat interior. b . 11 sunt urmatoarele: a .cap crestat. Clasificarea suruburilor dupa forma capului: a . .surub metric filetat pe toata lungimea cu cap hexagonal. 11 sunt prezentate cateva tipuri de suruburi: Fig.10.triunghiular. c . In fig.inel. k .hexagon interior.striat.

surub cu cap inecat.2. Formele constructive sunt prezentate in fig. Forme constructive de piulite Piulitele au rolul de protectie si asigurare impotriva desfacerii asamblarilor filetate. f . 2.41: .14 d .surub cu inel de ridicare. g . 8.surub cu cap semirotund. e .surub oscilant cu piulita fluture.

crenelata. b.hexagonala. Piulite.15 Fig. c.patrata. . Forme constructive: a . 12.

i . .striata.piulita pentru canale T. g .infundata joasa.rotunda. f . e .piulita fluture.piulita inel.16 d. j . h .cu suprafata de asezare sferica.

denumita si saiba Grover. Se deosebesc patru tipuri de saibe: . tip A . Ea se foloseste atunci cand suprafata piesei nu este bine ajustata. . Asigurarea impotriva desurubarii a) Asigurarea elastica realizeaza disparitia jocului intre piulita si piesa stransa cu o forta elastica care impinge in permanenta piulita. tip D . care se asaza intre piulita si piesa.3. rondela elastica rotunda.cu gaura rotunda pentru lemn.cu gaura rotunda pentru metale.17 2. tip B . . rondela elastica din cauciuc.cu gaura rotunda pentru lemn. ceea ce ar provoca o asezare imperfecta a piulitei. . Mijloace de protectie impotriva desurubarii Saiba este un disc metalic cu gaura putin mai mare decat diametrul exterior al surubului. Acest sistem se realizeaza prin (fig.cu gaura patrata pentru lemn. rondela elastica spintecata. tip C . . . . 13): .

18 Fig.14. Fig.13. Asamblarea cu contrapiulita c) Alte metode sunt prezentate in fig.15: . Tipuri de saibe: a-rondele.. b-saibe Grover b) Marirea fortei de frecare prin montarea contrapiulitelor este prezentata in figura 14.

19 Fig.prin rondele indoite sau prevazute cu umeri. . Diverse metode de asigurare impotriva desurubarii: a .15.

.prin con si cuj spintecat. c .prin cheie de imobilizare.15. d .20 Fig.prin puncte de sudura. Diverse metode de asigurare impotriva desurubarii: b .

ca.17. TEHNOLOGIA MONTARII SI DEMONTARII PREZOANELOR Datorita absentei capului de stringere.21 CAPITOLUL III. Acest procedeu prezinta. dupa care piulita se poate desuruba usor. montarea unui prezon constituie o operatie mai dificila decit cea a suruburilor. insa. cea din figura 17. Pozitia corecta a prezonului se poate verifica cu ajutorul echerului (fig. Pentru a se asigura o buna functionare a prezoanelor. dezavantajul ca la demontarea piulitelor slabeste si stringerea prezonului in corpul piesei. surubul 2 se afla insurubat liber in bucsa. 16). Prezonul se insurubeaza prin rotirea piulitei cu cheia. astfel incit sa se asigure perpendicularitatea dintre axa prezonului si suprafata piesei in care el este prins. . Fig. b) care se insurubeaza liber pe capatul prezonului si se blocheaza cu un surub de fixare 2.a) rotindu-se cu cheia piulita superioara. La insurubarea bucsei 7 pe prezon. 17. de exemplu. Verificarea pozitiei prezonului Prezoanele se pot monta cel mai simplu cu ajutorul a doua piulite (fig. Pentru scoaterea piulitei se slabeste mai intii surubul de fixare. Pentru insurubarea rapida a prezoaneior se folosesc chei speciale. practicata in bucsa.16. se va acorda o atentie deosebita operatiilor de gaurire si filetare a gaurilor. Mai indicata este folosirea unei piulite hexagonale inalte 7 (fig. iar stiftul 3 se reazema in partea superioara a taieturii inclinate. care serveste drept contrapiulita.c.

22 Fig. astfel incit stiftul 3. Prin insurubarea in continuare. surubul 2 se roteste in sens invers. Pentru demontarea prezoanelor se poate folosi o cheie asemanatoare. Pentru demontarea prezoanelor se poate folosi o cheie asemanatoare. Daca in cursul montarii sau al demontarii un prezon se rupe in interiorul piesei. surubul 2 se roteste cu ajutorul manivelei cu un unghi oarecare. insa la care taietura din bucsa este inclinata invers decit in cazul precedent. alunecind in taietura. surubul 2 se roteste in sens invers. Pentru scoaterea cheii. si in felul acesta creeaza o stringere a filetuiui prezonului necesara pentru montarea lui. insa la care taietura din bucsa este inclinata invers decit in cazul precedent. limitat de lungimea taieturii bucsei.17. Daca deasupra suprafetei piesei ramine o parte din prezon. Daca ruperea s-a produs sub nivelul suprafetei piesei. ajunge pina la capatul ei de sus si antreneaza cu el bucsa /. se incearca prinderea lui cu o scula oarecare. atunci se practica o gaura in prezon si se incearca desurubarea lui cu ajutorul unui dorn conic. ps stiftul calit 4 al surubului 2. introdus in nate. in vederea desurubarii. astfel incit stiftul 3. sau sudarea pe el a unui miner. alunecind in taietura. se incearca prinderea Iui cu o scula oarecare. pe stiftul calit 4 al surubului 2. Montarea prezoanelor Prezonul intra in bucsa pina cind capatul lui se reazema. surubul 2 se roteste cu ajutorul manivelei cu un unghi oarecare. si in felul acesta creeaza o stringere a filetuiui prezonului necesara pentru montarea lui. Prin insurubarea in continuare. Daca in cursul montarii sau al demontarii un prezon se rupe in interiorul piesei. scoaterea lui poate reprezenta o problema destul de dificila. Daca ruperea s-a produs sub nivelul suprafetei piesei. limitat de lungimea taieturii bucsei. Daca deasupra suprafetei piesei ramine o parte din prezon. cu muchii ascutite. practicata in bucsa. scoaterea lui poate reprezenta o problema destul de dificila. ajunge pina la capatul ei de sus si antreneaza cu el bucsa. atunci se practica o gaura in prezon si se . sau sudarea pe el a unui miner. Pentru scoaterea cheii. in vederea desurubarii. Prezonul intra in bucsa pina cind capatul lui se reazema.

. functionarea este lina si silentioasa. . Avantaje si dezavantaje ale mecanismului surub -piulita Mecanismele surub-piulita sunt folosite pentru transformarea miscarii de rotatie in miscare de translatie. . CAPITOLUL IV. . Ele intra in constructia cricurilor. se poate distruge prezonul prin prelucrarea cu scintei electrice sau prin gaurire. Daca acest lucru nu da rezultate. transforma viteze unghiulare mari in deplasari mici sau la viteze convenabile. ceea ce face necesara folosirea dispozitivelor pentru eliminarea lor. existenta curselor moarte. introdus in aceasta gaura. randament scazut din cauza frecarilor mari. cu muchii ascutite. MECANISMUL SURUB-PIULITA 4. deoarece sarcinile sunt distribuite neuniform. uzura neuniforma pe flancuri. Elementele de baza pentru transmiterea miscarii si a fortelor sunt surubul si piulita. preselor cu surub. cu burghiul. .1.23 incearca desurubarea lui cu ajutorul unui dorn conic. Dezavantajele acestui tip de mecanism sunt: . . aparatelor de masurare si a aparatelor optice. Avantajele utilizarii acestui mecanism sunt: . . poate realiza o deplasare precisa. fortele transmise au valori relativ mari. are o constructie simpla. urmind sa se fileteze ulterior gaura la un diametru mai mare.

4.cu piulita fixa. sunt prezentate schemele de functionare ale celor doua tipuri de mecanisme surub-piulita: Fig.cu piulita de translatie. OLC50. Schema de functionarea mecanismelor surub-piulita: a . Piulita este realizata din bronzuri sau fonte antifrictiune. dar avand un singur contact surub-piulita (fig. mecanismele cu surub pot fi: a) mecanisme cu surub cu doua elemente -unul de rotire si altul de deplasare. 18. piulitele pot fi realizate in doua variante: a) piulita fixa (cricurile). b . 18. In fig. Clasificarea mecanismului cu surub Dupa modul in care este realizata miscarea. Din punct de vedere constructiv. OSC10. b)piulita de translatie (dispozitivele de depla sare a carucioarelor la strungurile paralele). 19) . 40MoCll.2.24 Suruburile se executa din oteluri rezistente la uzura: OLC45.

Mecanism surub-piulita cu doua elemente b) mecanisme cu surub diferential . Mecanism cu surub diferential c) mecanisme de tractiune cu surub . . 22).3. Cricul Cricul . Fig. care au pasi si diametre diferite. Mecanism de tractiune cu surub 4. Aceste mecanisme sunt folosite pentru deplasari mici in constructia aparatelor de masurare Fig. Este un mecanism cu surub in varianta piulita fixa (fig.19.surubul are doua zone de lungimi diferite.1. 21. 4. 20. La una din zone surubul este pe dreapta. Acest mecanism prezinta o deplasare mare pentru o rotatie.3.25 Fig.au surubul format din doua zone cu pasi egali.este un mecanism cu surub folosit la ridicare si sustinere. Exemple de mecanisme surub-piulita In continuare vor fi prezentate cateva mecanisme cu surub-piulita. iar la cealalta este pe stanga.

23).3. la care deplasarile unghiulare (miscarea de rotatie) se transforma in deplasare liniara. avand pasul de .2. Micrometrul Micrometrul . Surubul micrometric este realizat cu precizie inalta. Cricul 4. Presa manuala pen 333h77d tru indreptat bare si profile Presa manuala pentru indreptat bare si profile .3. Fig.22.3.26 Fig.23. in lucrarile din constructiile de locuinte (fig.este utilizata in atelierele de lacatusarie sau de exemplu.este un mijloc pentru masurat lungimi bazat pe principiul surubului micrometric. Presa manuala pentru indreptat 4.

surub micrometric.bucsa filetata pentru ghidarea tijei. 14 . 8 . 12.corpul (potcoava).mecanism de bloc . 11. 7 .nicovala. 5 .capac care se strange prin filet pe tamburul gradat. 24).27 0. 3 . Componentele micrometrului sunt: 1 .dispozitiv de limitare a fortei de masurare.tija. 6 -suprafata de masurare.tambur gradat. 9 .5 mm. 4 . iar la o rotatie completa deplasarea in directie axiala este egala cu pasul (fig. 2 . 13.piulita pentru reglarea jocului filetului micrometric. 10.suprafata de masurare. .

28 CAPITOLUL V. . . sculele se vor aseza la locul lor iar materialele si piesele vor fi stivuite in locuri indicate.atelierul sa fie dotat cu mijloace de ridicat pentru manipularea pieselor mai mari de 20 kg.masinile sa fie echipate cu ecrane de protectie conform normelor de protectie a muncii. . sarcini ce revin atat conducatorului locului de munca dar si lucratorilor.inainte de inceperea lucrului va fi controlata starea masinilor. masinile vor fi oprite.masinile si instalatiile sa fie echipate cu instructiuni de folosire. fara noduri sau crapaturi. . nicovale care au fisuri.muncitorii sa poarte echipament bine ajustat pe corp cu manecile incheiate iar parul sa fie acoperit sau legat. este interzis lucrul cu ciocane. . .ciocanele trebuie sa aiba cozi din lemn de esenta tare. Acestea sunt: .se va verifica inaintea lucrului daca atmosfera nu este incarcata cu vapori de benzina sau alte gaze inflamabile sau toxice. . .la folosirea trasatoarelor se cere atentie pentru a nu produce intepaturi iar dupa utilizare vor fi asezate in truse speciale. . sparturi sau deformari in forma de floare. .asigurarea iluminatului. . MASURI DE TEHNICA SECURITATII MUNCII Pentru imbunatatirea conditiilor de munca si inlaturarea cauzelor care pot provoca accidente de munca si imbolnaviri profesionale trebuie luate o serie de masuri. Daca pentru spalarea mai nilor a fost necesara utilizarea produselor usor inflamabile se va folosi imediat apa si sapun. incalzirii si ventilatiei in atelier. a dispozitivelor de pornire-oprire si inversare a sensului de miscare.la terminarea lucrului se deconecteaza legaturile electrice de la prize. stirbituri. . .muncitorii nu se vor spala pe maini cu emulsie de racire si nu se vor sterge pe maini cu bumbacul utilizat la curatirea masinii.sa fie asigurata legarea la pamant si la nul a tuturor masinilor actionate electric.atelierele sa fie echipate in locuri vizibile cu mijloace de combatere a incendiilor.

STURZU.. Utilajul si tehnologia meseriei-lacatuserie.tehnologia asaamblarii si montajului. GHEORGHIU. Ion. CEPISCA. Organe de masini si mecanisme.E. Polizorul trebuie sa aiba prevazut ecran de protectie. GHEORGHE. ZGURA. 1990 5. A.Gh. CONSTANTIN.Bucuresti. Aurel.. Ion. BIBLIOGRAFIE 1. Masurari tehnice. Camelia.daca in timpul realizarii unei operatii mecanice sar aschii vor fi purtati ochelari de protectie. HUZUM. Bucuresti. Editura Didactica si Pedagogica. POPESCU. 2005 6. Aurel. 1982 2. 2002 4. TANASESCU. Mariana. 2002 3.. VOICU. Bucuresti. Gh. Editura All Educational. Intretinerea si repararea masinilor si instalatiilor. Cornelia. -in cazul polizarii cu ajutorul masinii vor fi verificate cu atentie pietrele de polizat sa nu prezinte fisuri sau sparturi precum si prinderea piesei pe ma sina. CIOCARLEA-VASILESCU. CIOCARLEA-VASILESCU. Tolerante si masuratori tehnice.29 . Bucuresti. Tatiana.. Utilajul si tehnologia meseriei. Editura All Educational. PARASCHIV.ARIESANU. Neculai. Editura Didactica si Pedagogica. CONSTANTIN..Bucuresti. Mihai.C. GHETU. Editura Aramis. Mariana. BADESCU. Gheorghe. 1991 . RANTZ. Gabriel. PEPTEA.1. Bucuresti. MILITARI. Mariana. Asamblarea. Editura Didactica si Pedagogica.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful