Serial Cotidianul.

ro despre o hoție sub ochii tuturor

Căpușată și devalizată, CFR Marfă, gata de jaful final
http://www.cotidianul.ro/capusata-si-devalizata-cfr-marfa-gata-de-jaful-final-206785/ Despre geniul țiganilor din Toflea, județul Galați x Cum au căpușat doi comercianți de fier vechi transporturile pe calea ferată x Fraudă cu participarea tuturor guvernelor x Privatizarea CFR Marfă, o afacere pentru gangsteri x Complicitățile cu USL-ul vin din prieteniile mizerabile ale liderilor x Cum au fost furate mii de vagoane care trec prin fața românilor? X Ce se face că nu știe Victor Ponta? Pe lângă Gruia Stoica, Vasile Didilă și Călin Mitică, eroii lui Honnore de Balzac au rămas un fel de figuri naive și comice din filmele cu desene animate. Aproape că nu mai par personaje negative. Prizonierele mizelor mici, chinuite de ambiții mărunte, de regulă agățate de zâmbetul unei femei, vesele în rapacitatea lor adesori gratuită, personajele lui Balzac pălesc pe lângă țeparii căilor ferate din România. Cu hrăpăreții lui Balzac ai putea merge la o cafea sau să negociezi de o afacere.

Călin Mitică

Vedetele marilor tunuri din România tranziției sunt ca marile animale de pradă ale preistoriei. Atacă totul cu foamea unei cupe de excavator. Rad fabrici întregi, comune, orașe, insule, rețele de orice fel, chiar și castele, și plănuiesc să încalece și să golească și visteria statului. Atentează la bugetul public, corup ministere și servicii secrete și, la urmă, scot ochii proștilor cu o bisericuță sau cu o cruce într-o intersecție, pretinzând-se binefăcătorii amărâților și salvatorii poporului român. Cine și-ar fi putut imagina că trei dintre straniile animale economice ale tranziței s-ar fi putut naște în același sat amărât din sudul Moldovei, pe pământul sărac din preajma Adjudului, undeva nu departe de pădurile de la Ploscuțeni, cele în care cei mai înstăriți nodului de cale ferată se refugiază de căldurile verii. Şi animalele sălbatice, pe viscole și nămeți, când cată un ascunziș de puștile vânătorilor. Toflea este un sat amărât din comuna Brăhășești, așezată pe dealurile dintre Lunca Tecuciului și Lunca Siretului, undeva cam la 100 de kilometri de Galați. Oamenii din Toflea, cei mai mulți țigani, împușcă banul pe la Adjud, Galați și Bârlad și se minunează când ajung în Focșani sau, mai departe, la Bacău. Satul n-are cine știe ce drumuri, n-are nici cale ferată pe aproape și de aceea oamenii fluieră veseli când e rost de câte un drum la Mărășești sau Tecuci. Iată cum descrie Marian Alexandru, de la Ziarul de Iași, prin 1998, amărâtul de sat țigănesc, leagănul nașterii și copilăriei acestor minți îmbârligate, poate chiar campionii neîncoronați ai jongleriilor și ciordelilor din economia națională: ”Contradictiile cele mai mari se întâlnesc în satul Toflea din comuna Brahașești, sat în care mai locuiesc doar vreo 10 familii de români, restul până la 4.600 de locuitori fiind ţigani. Deși Toflea este înţesată de vestitele "palate" cu creneluri şi turnuleţe de tablă, sunt și multe familii de țigani care trăiesc în cea mai cruntă mizerie. Unii trăiesc în superlux. Am intrat în casele lor - e pericol!", afirma Ion Istrate, directorul şcolii din Toflea. "În timpul acesta școala în care învaţă în trei schimburi 900 de copii rromi şi doar doi români, este șubredă şi neîncăpătoare" - a continuat el. Tiganii își dau copiii la școală doar cât să învete să scrie şi să socotească, pentru majoritatea acestora oprindu-se la clasa a treia sau a patra. "Plecam cu 17 clase de I-IV şi ajungem cu șase clase de gimnaziu", spunea directorul şcolii din Toflea. Rromii din Toflea sunt buni mestesugari, dar spun că nu au unde să lucreze. Pentru integrarea lor, s-a pus problema înființării la Toflea a unei fabrici de cărămidă și a unei turnătorii pentru metale neferoase, şi asta în condițiile în care sunt familii unde aproape fiecare membru are înființat câte un SRL. Firmele au fost înființate pentru a se putea obține credite de la bănci, iar banii astfel obţinuți, care erau, chipurile, destinați achiziţionării de materii prime pentru producție, au fost plasați prin tot soiul de Caritasuri. Nicolae Gheorghe (zis Ghitoro), declara, la seminarul de la Tecuci: "Cu Caritasu' ăsta ne-am nenorocit toți. Am făcut împrumuturi la bănci și ne-am dus noi, cu mâinile ăi picioarele noastre, și am dat banii acolo". Acum, palatele cu care rromii giraseră împrumuturile sunt sechestrate iar pentru recuperearea datoriilor ar trebui vândute, dar nimeni nu are curaj și nici chef să-si cumpere "palat" în țigănie. În plus, există cazuri în care sunt mai multe ipoteci pentru aceeasi construcție sau situații în care s-au girat imobile care nu exista decât pe hârtie. Viorica Gotu, reprezentanta țiganilor din Galați, consideră însă că nu numai rromii sunt vinovați pentru situația creată: "Cum este posibil ca angajații băncilor să permită ca o casă din Toflea să fie girată la trei-patru bănci?".

Ei bine, în satul acesta chinuit și uitat de Dumnezeu, în care oamenii au învățat să învârtă și să șmecherească orice și pe oricine s-au născut și au copilărit Gruia Stoica, patronul firmei GFR și cu fratele să u Vasile Didilă și cu vărul lor Călin Mitică, proprietarul firmei Remar din Cluj Napoca. Povestea lor este spectaculoasă chiar de la început. ”Erau și ei niște oacheși. Da mai curajoși și mai dăștepți! Au fost primii care nu s-au mai temut de milițoi și au zis că gata, a venit vremea lor și-a libertății. Alde Gruia și Didilă s-au apucat de vîndut fier vechi”, zice un sătean fără afaceri și fără firme. Fier vechi au vândut mulți. Frații Gruia și Vasile, frați vitregi, s-au aruncat direct pe Combinatul Siderurgic din Galați încă de pe vremea când nu se numea SIDEX. Până la urmă, într-un birou de la Sidex, am mai găsit un funcționar bătrân care își mai amintea de începuturile celor doi frați vitregi din Toflea. „Dom,le, tiganii ăștia doi a venit la noi ca fiind de la Tecuci. Avea un depozit de fier vechi pe la Drăgănești, un sat între Tecuci și Galați. Şi băieții ăștia iuți de mână și descucăreți foc au început să bage fier vechi în Combinat. Toată ziua cărau de la Turnomet Tecuci la Combinat, mai ales neferoase de-alea, care erea mai scumpe. Şi ce să vezi, domle, băieții ăștia băga tot mai multe neferoase. Parcă erau pe câmp și ploaia le dubla producția de fier vechi. Vrei să-ți spun ceva? Eu nu cred că transportul lor de nefieroase erea adevărat. Ţiganii, băieți deștepți, s-au prins că lumea e flămândă după banii și că se încurcă în hârtii, adică nici Dracul nu le mai pune cap la cap, și au încpeut să șpăguiască și să umble cu acte și camioane fictive.Prin 93-94 făcea purcoi de bani. Ce, avea ei evidențe? Plătea ei taxe? Plătea pe Dracu! Lumea vorbea dar cine avea curajul să se pună cu ei?Veneau ăia de la Toflea, puradeii și te goleau sau te tăiau. Până când s-a băgat Garda pe fir. I-a băgat în anchetă și i-a purecat de i-a amețit. Vreo opt luni i-a tot ținut în controale. I-a și găsit cu evaziune, le-a luat și banii, ce aveau să ia de la Combinat s-a dus la buget. Am impresia că iar au fost deștepți, au șpăguit, s-au predat, naiba știe, și au colaborat și au zis, bine, n-avem bani dar ce are să ne dea combinatul să meargă la stat! O vreme au fost priponiți. Au stat ascunși, au dispărut, au fost la mititica, cine să-i știe. Da când au apărut, hop, că la Galați nu e dreptate, că au fost furați, că au de luat bani de la stat, că ei pleacă la București. Şi au plecat! Şi ce să vezi, numai că am auzit că s-au pripășit pe lângă Cico Dumitrescu. Vă dați seama ce bani făcuseră de pe Combinat, că n-a trecut mult și au cumpărat un tren de masută. Şi când mai întâlneau unul din Galați ziceau, uite așa se fac banii, mă proștilor! Căra țiței cu masuta de la Constanța la Petrobrazi și zicea că ei sunt operator privat de transport. Grampet-ul, firma lor, era la început una de legume și fructe. Da țiganii, iuți și descurcăreti au trecut repede pe afaceri cu bani mulți,făcute pe-o mână cu politicienii”. (va urma) ”Ministrul Orban şi-a declinat implicarea în procesul de asociere al CFR Marfă cu GFR, dând vina pe predecesorul său, Radu Berceanu. Ludovic Orban spune că atunci când a preluat postul asocierea ar fi fost deja realizată. Minciună! Ludovic Orban şi-a preluat postul la începutul lui aprilie anul trecut, iar după cum a răspuns în scris directorul CFR Mărfă Liviu Bobar, procedura de asociere a demarat în urma unei scrisori de intenţie transmisă de GFR în luna iunie. Deci, Orban era ministru, şi nici evaluarea ciudată a aportului CFR Marfă la asociere şi nici alte detalii nu îi sînt străine. Mai ales că în Consiliul de Administraţie al CFR Marfă se află subordonaţi ai ministrului şi chiar consilieri personali. Astfel, potrivit datelor de la Registrul Comerţului, Adrian Tacea este "reprezentant filială" al CFR Marfă numit încă din 2006.”

Victor D Popescu Serial cotidianul.ro despre o hoţie sub ochii tuturor

CFR Marfă este gata de jaful final (2)
http://www.cotidianul.ro/cfr-marfa-este-gata-de-jaful-final-2-206953/

• • • • • • •

Despre geniul ţiganilor din Toflea, gata să pună mâna pe CFR Marfă Fraudă cu participarea tuturor guvernelor Privatizarea CFR Marfă, o afacere pentru gangsteri După nave, dispar şi locomotivele, şi vagoanele României Complicităţile cu USL-ul vin din prieteniile mizerabile ale liderilor Valoarea inestimabilă a CFR Marfă: terenurile, fierul vechi şi segmentul de piaţă Care sunt găştile care plănuiesc împărţirea tortului?

Ce-au făcut ţeparii din Toflea, scăpaţi de primul conflict cu Garda Financiară şi ajunşi în Bucureşti? Au cumpărat un tren de vagoane cisternă, au început să semneze contracte umflate şi au început să transfere oameni de la CFR Marfă. Încet, încet, profesioniştii din conducerea companiei de stat au migrat la firma lui Gruia Stoica. Cum se poate produce un asemenea fenomen? Vrăji sau descântece, pesimism în legătură cu viitorul companiilor de stat în domeniul transporturilor sau corupţie? Viziuni nocturne sau pur şi simplu şirul acela complicat de momeli, cedări, cumpărări şi împachetări de caractere slabe? Cert este că oamenii cei mai importanţi din CFR Marfă au ajuns cu vremea la firmele lui Gruia Stoica şi Vasile Didilă, chiar şi în subordinea cumătrului Călin Mitică, filiala clujană a ţiganilor din Toflea, judeţul Galaţi. Astfel, la GFR şi Granpet, adică în grupul de firme controlat de personajele amintite, au ajuns să lucreze Ion Garoseanu, fost director adjunct la CFR Marfă. Folosit la CFR, transferat la GFR şi apoi pus pe liber. Doina Crosman, director economic la CFR Marfă, acum director economic la firmele lui Gruia, Călin Graţian, director general adjunct la CFR Marfă, acum vicepreşedinte la Granpet, deşi la aceeaşi firmă nu există funcţia de preşedinte. Gruia Stoica este director general iar Călin Gratian vicepreşedinte. Sorin Chinde, la fel. A fost director comercial la CFR Marfă şi acum execută ordinele lui Stoica. Horia Dediu, director general la Regionala CFR Galaţi, a ajuns director general la GFR, jucând acum rolul de consilier al descurcăreţului

Gruia. Tehnică la vedere. Gruia, aşa lipsit de experienţă, de pregătire profesională în domeniu şi aşa nepăsător faţă de legile României, a ajuns să căpuşeze cea mai importantă firmă de transport feroviar a ţării. A luat întâi capetele importante ale societăţii, apoi mijloacele de transport. Se spune că pe directori iar fi cointeresat. Direct şi indirect. Le-ar fi promis că, în situaţia în care vor avea de suferit pentru contractele semnate cu firmele lui Gruia şi Didilă, îi angajează la firmele lor. Aşa s-a şi întâmplat. Au semnat, i-a angajat, i-a folosit, unii zic că ar fi şters cu ei pe jos şi i-ar fi silit să plece, uitând de promisiunile iniţiale. Tehnica aceasta a folosirii personalului de la firmele de stat pentru preluarea acestora şi apoi refugierea la beneficiar în calitate de angajaţi ai firmelor profitoare a fost utilizată în mai toate marile devalizări ale economiei naţionale. Şi la gaze, şi la minerit, şi la petrol, şi în sistemul bancar. Operaţiunea s-a produs întotdeauna cu o pălărie politică sau fiscală. Gruia a făcut nenumărate vacanţe cu Sorin Blejnar. Şi el a ajuns pe Coasta de Azur, ca şi fraţii Creştin, ca şi Elan (Emilică) Schwartzenberg, ca şi Cristian Burci sau Costel Bobic (revenit în ţară cu coada agitată pe lângă alte mari afaceri ale actualei guvernări!?). Ba Gruia Stoica s-a lipit şi pe lângă oameni pe care nimeni nu-i avea în vizor. De exemplu, Alexandru Farcaş, fost subprefect de Cluj, ajuns şi secretar de stat la Ministerul de Interne. Omul legii şi reprezentant al statului a trecut cu discreţie prin conducerea firmelor lui Gruia Stoica. Peste tot pe unde avea treabă, ţiganul din Toflea, mic, agresiv, obraznic, prăvălit ca un bulgăre mare peste toţi cei care ajungeau în faţa unui interes al său, apărea însoţit de Alexandru Farcaş. Circula zvonul că Farcaş avea nu doar rolul de a impresiona, ci şi pe acela de a-l ajuta pe colectorul de fier vechi din Galaţi să intre în Parlamentul României. Pe atunci, viaţa de parlamentar era trai, nineacă. Influenţă şi imunitate, plus bătut pe burtă cu membrii guvernului. Între timp, boieria a devenit o îndeletnicire mai leşinată şi gustul lui Gruia Stoica pentru un scaun în Legislativul României s-a mai estompat. Nu de tot. A încercat să îşi trimită amanta, pe Valeria Diana Schelean, o avocată din Timişoara, pe listele ARD, în Caraş Severin pentru Senatul României. A ratat. De ce pe listele ARD? Pentru că acolo a izbutit Gruia Stoica să o lipească. Până şi aventura amoroasă a micuţului frânar din Toflea a devenit subiect de telenovelă publică. Spre mândria celor doi amorezi năbădăioşi, iubirea frânarului şi certurile pentru paternitate s-au desfăşurat într-un proces întins pe 8 ani. Disputele şi giugiulelile celor doi au devenit subiect de presă şi au fost descrise pe larg până şi în „Cancan”: ”Povestea de dragoste dintre milionarul Gruia Stoica (43 de ani), detinatorul societatii Grup Feroviar Roman, si avocata Diana Valeria Schelean (30 de ani), originara din Timisoara, e demna de scenariul unei telenovele. Cei doi s-au iubit, au facut impreuna o fetita, pe care au botezat-o Timeea, apoi relatia lor a inceput sa scartaie. Discutiile dintre cei doi au dus, in final, la o ruptura, iar milionarul a refuzat sa-si recunoasca fetita, asa ca tanara avocata a trecut-o pe numele ei. De atunci, procesele s-au tinut lant, avocata Diana Schelean tarandu-l pe milionar prin mai multe tribunale, atat la Timisoara, cat si la Bucuresti. In plin scandal, Gruia Stoica a avut o revelatie: a ajuns la concluzia ca femeia care l-a chemat de zeci de ori in fata judecatorilor chiar il iubeste! Astfel, de cateva luni, cei doi, care s-au judecat ani la rand, au ajuns sa imparta aceeasi casa si sa petreaca vacante de vis, precum o adevarata familie, incerand parca sa recupereze timpul in care au stat departe unul de celalalt. De cand s-au impacat, milionarul si tanara avocata sunt de nedespartit, afisandu-se la petrecerile cu staif si mergand in intreaga lume pentru a vizita locuri la care muritorii de rand nici nu viseaza. Acum, dupa procese indelungi si certuri care pareau ca nu se mai termina, cei doi au petrecut primul Craciun in trei, alaturi de fiica lor, ca o adevarata familie. Reporterii CANCAN au incercat sa afle ce l-a determinat pe "Regele vagoanelor" sa-si schimbe radical pozitia chiar de la acesta, insa, zile la rand, milionarul n-a fost de gasit. Jurnalistii nostri au discutat in schimb cu aleasa inimii sale, Diana Schelean, care a marturisit: "Nu mai conteaza ce a fost, acele procese pe care le-am avut cu domnul Gruia Stoica nu mai sunt de actualitate. Dumnealui calatoreste foarte mult,

de aceea nu poate fi gasit. Tot ce conteaza acum este ca suntem impreuna". Fierarul devenit multimilionar Gruia Stoica provine dintr-o familie de mestesugari fierari, dintr-un sat mic din judetul Galati”. Se spune că acasă la Gruia Stoica nu venea deoar amanta. Uneori poposeau pe acolo personaje de vârf din PDL, de la Elena Udrea la Sorin Blejnar. Ba o dată, de ziua de naştere a micuţului frânar, devenit transporator de Toflea, s-ar fi ajuns la dublarea evenimentului. Într-o zi să vină oamenii PDL-ului, în cealaltă, Victor Ponta şi oamenii din USL. Singura problemă era ca politicienii din cele două tabere inamice să nu se întâlnească la masa şi aniversarea aceluiaşi client politic. De altfel, iată ce scrie Radu Cosma în februartie 2008: ”GFR a executat si executa servicii de transport pentru SNP Petrom - Sucursala Petrobrazi si Sucursala Arpechim - (legatura Stoica - Luca), SC Rafo Onesti SA (legatura Iancu - Tender), SC Air BP Sales Romania SA, SC Petrom Aviation SA (legatura Nastase, via lacubov). Deloc intamplator, directorul general adjunct al societatii, Adrian Tacea, era fostul director al SC CFR Marfa Iasi si apropiat al fostului director general al SNCFR, celebrul Nicolaiciuc, urmarit general astazi”. Am comite o impardonabilă eroare dacă i-am lăsa pe Gruia Stoica şi pe Vasile Didilă doar în seama Guvernului Năstase şi a lui Miron Mitrea. Iată ce scrie Dorian Cobuz în „Jurnalul Naţional”: ”Ministrul Orban şi-a declinat implicarea în procesul de asociere al CFR Marfă cu GFR, dînd vina pe predecesorul său, Radu Berceanu. Ludovic Orban spune că atunci cînd a preluat postul asocierea ar fi fost deja realizată. Minciună! Ludovic Orban şi-a preluat postul la începutul lui aprilie anul trecut, iar după cum a răspuns în scris directorul CFR Mărfă Liviu Bobar, procedura de asociere a demarat în urma unei scrisori de intenţie transmisă de GFR în luna iunie. Deci, Orban era ministru, şi nici evaluarea ciudată a aportului CFR Marfă la asociere şi nici alte detalii nu îi sînt străine. Mai ales că în Consiliul de Administraţie al CFR Marfă se află subordonaţi ai ministrului şi chiar consilieri personali. Astfel, potrivit datelor de la Registrul Comerţului, Adrian Tacea este "reprezentant filială" al CFR Marfă numit încă din 2006”. (21 mai, 2008) Ce s-a întâmplat? După ce a transferat oamenii de bază ai CFR-ului la bidonul său de Toflea, după ce a semnat contracte din care a făcut profit, grupul lui Gruia a pus la cale şi preluarea unui număr important de vagoane de la CFR Marfă. În ciuda faptului că, în momentul respectiv, legea interzicea asemenea asocieri pentru CFR Marfă, un proiect nebun de valorificare a parcului de vagoane a fost pus la cale de acelaşi descurcăreţ Gruia Stoica. Iată cum arată operaţiunea descrisă de acelaşi „Jurnalul Naţional”: „CFR Marfă a intrat în parteneriat cu Grup Feroviar Român, asocierea ducînd la apariţia Rolling Stock Company SA. Nou-înfiinţata firmă este deţinută de Societatea Naţională de Transport Feroviar de Marfă CFR Marfă SA, Grup Feroviar Român SA, Raiffeisen Bank SA şi două persoane fizice – Vasile Didilă şi Viorel Negruţ. Cooptarea băncii în această afacere nu este întîmplătoare, despre Raiffeisen s-a spus că apare în afacerile PSD pe filiera directorului băncii Ionuţ Costea, cumnatul lui Mircea Geoană. CFR Marfă a contribuit la asocierea cu GFR cu 6.400 de vagoane şi cu 100 de locomotive, ceilalţi doi parteneri trebuind să asigure banii necesari pentru repararea acestora. Capitalul social declarat la Oficiul Naţional la Registrul Comerţului al Rolling Stock Company SA este de 100 de milioane de euro, aportul societăţii publice fiind de 45 de milioane de euro. Această evaluare a celor 6.400 de vagoane şi 100 de locomotive dovedeşte că ele au fost înscrise în capitalul societăţii născute din această asociere la preţ de fier vechi. Şi aceasta este numai una dintre nereguli”.

Afacerea cu vagoanele nu a stârnit nici interesul DNA, nici al poliţiei, nici al politicienilor. Despre căpuşările produse de Gruia Stoica n-a vorbit în Parlamentul României nici un politician. Doar ziarele ce au mai scris câte ceva. Iată ce scrie „Adevărul” despre o altă afacere a aceloraşi indivizi: „CFR Marfă a intrat în parteneriat cu Grup Feroviar Român, asocierea ducînd la apariţia Rolling Stock Company SA. Nou-înfiinţata firmă este deţinută de Societatea Naţională de Transport Feroviar de Marfă CFR Marfă SA, Grup Feroviar Român SA, Raiffeisen Bank SA şi două persoane fizice – Vasile Didilă şi Viorel Negruţ. Cooptarea băncii în această afacere nu este întîmplătoare, despre Raiffeisen s-a spus că apare în afacerile PSD pe filiera directorului băncii Ionuţ Costea, cumnatul lui Mircea Geoană. CFR Marfă a contribuit la asocierea cu GFR cu 6.400 de vagoane şi cu 100 de locomotive, ceilalţi doi parteneri trebuind să asigure banii necesari pentru repararea acestora. Capitalul social declarat la Oficiul Naţional la Registrul Comerţului al Rolling Stock Company SA este de 100 de milioane de euro, aportul societăţii publice fiind de 45 de milioane de euro. Această evaluare a celor 6.400 de vagoane şi 100 de locomotive dovedeşte că ele au fost înscrise în capitalul societăţii născute din această asociere la preţ de fier vechi. Şi aceasta este numai una dintre nereguli”. Abia de aici începe marea nebunie. Dispariţia a sute de vagoane şi locomotive, plus contractele uriaşe cu CFR Marfă, CFR Călători şi cu alte fime cu capital majoritar de stat, toate au creat premise pentru o încercare de preluare a CFR Marfă. Mai ales că această mare companie naţională de transport feroviar, anunţată cândva la valoare de peste un miliard de euro, a fost adusă în situaţia de a fi scoasă la vânzare pentru o sumă ridicolă. (Va urma) Victor D. Popescu