UNIUNEA EUROPEANÃ

GUVERNUL ROMÂNIEI MINISTERUL MUNCII, FAMILIEI ÞI PROTECÞIEI SOCIALE AMPOSDRU

Fondul Social European POSDRU 2007-2013

Instrumente Structurale 2007-2013

Fundaþia Naþionalã A Tinerilor Manageri

RURAL - Antreprenor

Antreprenoriat rural
Cercetare privind nevoile de formare [i consultan]\ managerial\ ale `ntreprinz\torilor [i ale celor care doresc s\ `nceap\ o afacere `n mediul rural din regiunile de dezvoltare Nord-Vest, Vest, Sud-Vest Oltenia, Sud Muntenia, Bucure[ti-Ilfov

Bucure[ti, iunie 2011

Proiect cofinanþat din Fondul Social European prin Programul Operaþional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007 – 2013 Investeºte în oameni!

RURAL ANTREPRENO R

CUPRINS
Mul]umiri Introducere Metodologie Prima afacere Factorii care au f\cut posibil succesul primei afaceri Trecerea la o afacere care s\ dureze Piedici `ntâmpinate la debutul antreprenorial Temerile care apar la `nceperea unei afaceri Schimb\rile ap\rute dup\ `nceperea afacerii Percep]ia concuren]ei Autoevaluarea educa]iei manageriale Consultan]a `n afaceri Sprijinul extern `n dezvoltarea afacerilor Viitorul propriilor afaceri Dinamica demersului antreprenorial `n mediul rural `n perioada 2008-2010 Situa]ia mediului de afaceri din românia `n perioada 2008-2009 Mi[carea antreprenorial\ `n perioada 2008-2010 2 4 6 7 11 16 19 23 24 27 30 36 41 47 51 51 58

1

RU R A L AN T R E P R E N O R

MUL}UMIRI
Cercetarea nevoilor de formare [i consultan]\ managerial\, a cuno[tin]elor, abilit\]ilor [i comportamentului managerial al micilor `ntreprinz\tori [i al celor care doresc s\-[i porneasc\ propria afacere `n mediul rural `n regiunile de dezvoltare Bucure[ti-Ilfov, Nord-Vest, Sud-Muntenia, Sud-Vest Oltenia [i Vest a fost o ac]iune colectiv\, la care au lucrat multe ”capete” [i ”mâini”. ~n primul rând ea a fost gândit\ [i proiectat\ de echipa Funda]iei Na]ionale a Tinerilor Manageri (www.fntm.ro), care a introdus-o ca obiectiv important `n cadrul proiectului strategic ”Rural Antreprenor”, pe care l-a implementat `n calitate de lider al consor]iului, `n parteneriat cu SC Siveco România SA (www.siveco.ro), PROJOB GmbH din Germania (www.projob-weiden.de), Formastur SA din Spania (www.formastur.es) [i Asocia]ia EURO<26 România (www.euro26.ro). Proiectul ”Rural Antreprenor” a fost cofinan]at din Fondul Social European prin Programul Opera]ional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 20072013, ”Investe[te `n oameni”, pe baza contractului POSDRU/83/5.2/S/59596. Managerii lor, profesorii consultan]i, coordonatorii regionali, exper]ii [i asisten]ii implica]i `n proiect au f\cut comentarii [i au contribuit prin observa]iile lor la definitivarea chestionarelor, ghidurilor de interviu [i a instrumentelor de cercetare folosite `n analiza nevoilor de formare [i consultan]\ antreprenorial\. ~n mod special trebuie s\ aducem mul]umirile noastre echipei de conducere a FNTM [i celor 23 consultan]i jude]eni pentru c\ au reu[it s\ conving\ un num\r mare de manageri [i poten]iali patroni din mediul rural s\ participe la cercet\ri, oferindu-ne `ndrumare [i sprijin `n toate fazele proiectului. ~n al doilea rând suntem recunosc\tori celor 1.527 patroni [i viitori patroni care au avut amabilitatea s\ r\spund\ `ntreb\rilor dintr-un lung chestionar care le-a fost `nmânat cu ocazia particip\rii la conferin]ele regionale de promovare a culturii manageriale. Ace[tia, `mpreun\ cu 115 func]ionari publici care nu doresc s\ `nceap\ o afacere, au participat la cercetarea cantitativ\, `mp\rt\[indu-ne opiniile [i cuno[tin]ele lor referitoare la temele abordate `n chestionar. 154 persoane din grupul ]int\ au acceptat s\ participe un timp mai `ndelungat la focus-grupuri, brainstorminguri [i interviuri `n profunzime, oferindu-ne explica]ii detaliate privind motiva]iile ini]ierii unei afaceri [i nivelul de educa]ie antreprenorial\ existent, `mp\rt\[indu-ne experien]a lor [i a altor persoane pe care le-au cunoscut `ndeaproape. Au fost o companie generoas\ [i o bogat\ surs\ de informa]ii. Dorin]a lor de a ne povesti `ntâmpl\ri din cariera lor managerial\ este un mare dar f\cut tuturor celor care caut\ s\-[i pun\ `n valoare talentele [i calit\]ile pentru a realiza o afacere de succes. Din cele peste 70 ore de `nregistr\ri audio am selectat numeroase idei referitoare la eforturile [i dificult\]ile pe care le `ntâmpin\ oamenii `n procesul de constituire a unei cariere manageriale `n mediul rural. Tuturor celor care s-au implicat `n diverse etape la realizarea acestor cercet\ri le adres\m mul]umirile noastre.

Bruno {tefan [i Marin Burcea Biroul de Cercet\ri Sociale

2

New Jersey. New Jersey. profesor Daniela Stoica – statistician Echipa SIVECO: Radu Constantinescu – asistent profesor TIC C\t\lin {tefan – coordonator sistem informatic Aura Alb\stroiu – coordonator sistem informatic R\zvan Daniel Zota – profesor TIC Echipa PROJOB GmbH: Echipa EURO<26: Alexandru Sf`râial\ – consultant Olt Marius Marcel Moldovan – consultant Bistri]a N\s\ud Elena Fleaca – profesor Anca Mihaela Pârvu]oiu – asistent profesor Cornelia Rother – expert interna]ional Alexander Seidl – expert interna]ional Echipa Formastur SA: Ignacio Nuno Villar – expert interna]ional Pablo Nuno Villar – expert interna]ional Ramon Trujillo – expert interna]ional 3 . SUA Gabriel L\t\ianu – Kean University.R. statistician Nela Burcea – consultant.Satu Mare Robert-Iulian Vasile – Teleorman Dan-Sabin Cionvic\ – Timi[ Cezar-C\t\lin Avr\mu]\ – Vâlcea Echipa BCS: Bruno {tefan – pre[edinte BCS. Universitatea Bucure[ti Camelia Manuela L\t\ianu – Bergen Community College. Alexandru Popescu – expert jurist Elena B\rbulescu – manager financiar {tefan P\n\zan – expert IT Cornelia Tabacu – expert IT Iulian Gavrilov – expert IT C\t\lin-George Alexe – profesor Dan Ardelea – profesor Gheorghe Militaru – profesor Cristian-Aurelian Popescu – profesor Teodor Repciuc – profesor Gra]ian Alinei – expert lector conferin]e Radu Limpede – expert lector conferin]e Doina-Elisabeta Mihalcea – traduc\tor Sever Mircea Avram – asistent profesor Cristian Tudorescu – asistent profesor Viorel Udma – asistent profesor Alin Valentin Anghelu]\ – asistent profesor Tudor Gherasim Smirna – asistent profesor Daniel Bejan – asistent de proiect Oana P\un – asistent de proiect Andrei }ifrea – asistent de proiect Consultan]i regionali FNTM: Marius Buftea – Arad Lauren]iu Bumbac – Arges Mihai-Andrei Pop – Bihor Alexandru Blaga – C\l\ra[i Nicoleta Tom[a – Cara[ Severin R\zvan-Ioan Vlasiu – Cluj Adrian-Ionu] C`rstic\ – Dâmbovi]a Cristiana Ghi]\l\u / Nikita Ciobanu – Dolj Marius-Cristian Vioiu – Giurgiu Raluca-Elena Mihai – Gorj Claudia-Elena Pilat – Hunedoara Elisabeta-Gabriela Aron – Ialomi]a Alina-Gela Bostan / Radu Meghe[ – Ilfov Sorin Mure[an – Maramure[ Florentina-Lumini]a Popescu – Mehedin]i Ancu]a-Maria Anghelescu – Prahova Angela-Ioana Simonca – S\laj Vasile-Zsolt Grigoru] .RURAL ANTREPRENO R Echipa FNTM: Marius Bostan – manager proiect / Pre[edinte FNTM Andrei Gheorghe – expert multiregional Martizeta Gospodaru – expert multiregional Laura Popa – expert PR Ioana-Andreea Ro[ca – expert P. SUA Gina {tefan – director. Universitatea ”Politehnica” Bucure[ti Marin Burcea – Facultatea de Administra]ie [i Afaceri.

perspectivele lor [i ale celor cu care interac]ioneaz\ se l\rgesc considerabil. Pe m\sur\ ce se instruiesc. 7 3 Peter Drucker – op. Au succes [i oamenii gra[i [i oamenii slabi. ci este rezultatul deprinderii unor cuno[tin]e. [i cei plini de imagina]ie [i cuno[tin]e [i cei [ter[i c\rora nu le dau pe-afar\ ideile geniale. Nu exist\ o personalitate eficace din punct de vedere managerial. nici de o aptitudine deosebit\ [i nici de vreo preg\tire anume”2. [i egoi[tii [i altrui[tii. 178 Peter Drucker – Despre decizie [i eficacitate. repetând-o la nesfâr[it pân\ devine reflex condi]ionat. Pentru dezvoltarea culturii antreprenoriale [i cre[terea expertizei `n vederea `mbun\t\]irii abilit\]ilor. atrage spre organiza]ii oameni cu abilit\]i [i aspira]ii `nalte. ci de `nsu[irea unor practici care pot fi deprinse de oricine. s\ nu se mai ocupe cu punctele slabe [i s\ exploateze punctele tari. `n care bog\]ia nu era bazat\ pe stimularea l\comiei instinctuale. atunci când se petrece. prin caracter. [i cei sclipitor de inteligen]i [i cei mai pu]in str\luci]i intelectual. a[a cum se nasc cu un talent pentru muzic\ sau pentru pictur\. care le-a dat anumite haruri. [i cei introverti]i [i cei extraverti]i. Au succes cei care [i-au `nsu[it un complex de practici a[a cum `[i `nsu[esc copiii tabla `nmul]irii. prin gradul de cultur\. Max Weber – unul din p\rin]ii sociologiei – a scris `n 1904 c\ spiritul capitalismului s-a dezvoltat `n acele regiuni ale Europei `n care era dominant\ o anumit\ concep]ie despre ascetism [i mântuire. Educa]ia managerial\ `i face pe oameni ”s\-[i ridice ochii de la probleme [i s\ [i-i `ndrepte spre posibilit\]i. ni[te ale[i ai lui Dumnezeu. 2 . pe investirea ra]ional\ a câ[tigurilor. pe munca sistematic\ [i profesionalizarea ei. pe ”`n]elegerea muncii ca voca]ie. stimulându-le munca [i implicarea. [i cei care beau mult [i cei care sunt abstinen]i. pag. [i optimi[tii [i scepticii. Organiza]iile nu sunt mai eficace pentru c\ au oameni mai buni. prin climatul lor”3. cit. Editura Humanitas. prin ]inut\ [i prin multe alte `nsu[iri. Funda]ia Na]ional\ a Tinerilor Manageri a ini]iat proiectul ”Rural Antreprenor” care s-a desf\[urat `n 23 jude]e integrate `n 5 regiuni de dezvoltare: Nord-Vest 1 4 Max Weber – Etica protestant\ [i spiritul capitalismului. Iar aceste practici ]in de o organizare atent\ a timpului pornind de la rezultate la activit\]i [i nu invers. [i cei `nal]i [i cei scunzi. ca singurul mijloc de a fi sigur de starea de gra]ie divin\”1. prin obiceiurile lor. prin punerea `n valoare a punctelor forte. pentru a fi eficace `n lumea afacerilor ”n-ai nevoie nici de vreun har special. ]in de atragerea cât mai multor resurse externe printr-o bun\ pozi]ionare pe pia]\. difer\ prin ceea ce fac [i prin modul `n care ac]ioneaz\. 2007. 1993. prin care se define[te abilitatea de a crea oportunit\]i. Capacitatea de a conduce eficient organiza]ii [i oameni nu este un talent cu care oamenii se nasc. anumite talente de a face bani. Acest lucru presupune c\ cei care sunt boga]i sunt ni[te favori]i ai sor]ii. prin adaptarea la cerin]ele pie]ei [i prin luarea deciziilor majore pe baza unei strategii corecte. Acest lucru. [i credincio[ii [i ateii. pag. ci pe o anumit\ `nfrânare a consumului. Aceste elemente ale succesului pot fi `nsu[ite de oameni din toate regiunile [i din toate mediile printr-o perfec]ionare continu\. pag. [i cei energici [i cei molatici. 181. cuno[tin]elor [i comportamentelor manageriale ale patronilor [i viitorilor `ntreprinz\tori din mediul rural. de a rezolva probleme manageriale [i de a face bani. c\ci oamenii care au succes `n afaceri difer\ dup\ temperament [i abilit\]i.RU R A L AN T R E P R E N O R INTRODUCERE De mult\ vreme s-a `ncet\]enit expresia ”spirit antreprenorial”. Editura Meteor Press. Ele au oameni mai buni pentru c\ `i stimuleaz\ s\ se autoperfec]ioneze prin standardele lor. Bucure[ti. Bucure[ti. Peter Drucker – p\rintele managementului – a demonstrat cinci decenii mai târziu c\ pentru a face bani.

Pentru m\surarea nevoilor de instruire [i consultan]\ managerial\ ale `ntreprinz\torilor [i ale celor care doresc s\ demareze o afacere `n mediul rural. ce a fost câ[tigat\ de Biroul de Cercet\ri Sociale – BCS. Prin proiectul `n cadrul c\ruia s-a desf\[urat cercetarea de fa]\ s-a oferit oportunitatea cre[terii nivelului de instruire al celor care sunt angrena]i `n afaceri la orice nivel [i. Giurgiu. 5 . ~n anii anteriori Funda]ia Na]ional\ a Tinerilor Manageri reu[ise s\ implementeze cu succes un proiect similar pentru aproape jum\tate din aria României. un site propriu al proiectului: www. Vâlcea). iar acum s-a `ncercat coroborarea sinergic\ a eforturilor pentru cealalt\ jum\tate. Pentru realizarea anchetelor sociologice a fost organizat\ o licita]ie deschis\. Teleorman). Proiectul a urm\rit câteva obiective specifice: 1. Instruirea [i consilierea managerilor sau viitorilor patroni printr-un portal – instrument integrat ce con]ine: o platform\ e-Learning de consultan]\ [i networking pentru 7 module de curs. ini]ierea de parteneriate [i dezvoltarea cuno[tin]elor [i abilit\]ilor manageriale. Efectuarea a 50 interviuri `n profunzime (câte 10 `n fiecare regiune) despre factorii care influen]eaz\ succesul [i e[ecul `n cariera managerial\. care a cuprins: n n n n Realizarea unui sondaj de opinie reprezentativ pentru grupul ]int\ [i a unui sondaj comparativ. Hunedoara. Ialomi]a. Educa]ia managerial\ personalizat\ pentru 400 `ntreprinz\tori prin crearea a 12 Help-Desk-uri.ruralantreprenor. realizat `n rândul func]ionarilor publici care nu doresc s\ `nceap\ o afacere. Olt. C\l\ra[i. Bistri]a-N\s\ud. cu 24 exper]i locali. 2. SudMuntenia (jude]ele Arge[. o form\ practic\ [i modern\ de interac]iune cu mediul economic `n care beneficiarii `[i desf\[oar\ activit\]ile. Cara[Severin. realizându-se mai u[or transferul de bune practici. Dâmbovi]a. Satu-Mare. 4. 3. Mehedin]i. totodat\. Prahova. Sud-Vest Oltenia (jude]ele Dolj. o platform\ e-Business care promoveaz\ serviciile [i produsele beneficiarilor. Cluj. Vest (jude]ele Arad. Ca urmare a realiz\rii acestor obiective s-a creat o re]ea de cooperare `ntre `ntreprinz\tori din toat\ ]ara. Realizarea unor cercet\ri cantitative [i calitative privind nevoile de consultan]\ [i instruire managerial\ a antreprenorilor [i a celor care doresc s\ `nceap\ o afacere `n mediul rural `ntr-una din cele cinci regiuni de dezvoltare.RURAL ANTREPRENO R (jude]ele Bihor. `n vederea `mbun\t\]irii performan]elor [i dezvolt\rii unor afaceri de succes [i a motiv\rii pentru educa]ia managerial\ [i sporirea cuno[tin]elor de management. consultan]\ personalizat\ [i realizarea unor solu]ii IT-software integrat pentru managementul afacerii. despre cultura [i instruirea antreprenorial\. Timi[). Analiza-diagnostic a 20% din afacerile participan]ilor la proiect. S\laj). Efectuarea a 5 brainstorminguri (câte unul pentru fiecare regiune) despre semnifica]iile pe care `ntreprinz\torii le acord\ principalelor concepte manageriale.ro 5. Efectuarea a 5 focus-grupuri (câte unul pentru fiecare regiune) despre cariera [i experien]a managerial\. Gorj. Organizarea a 23 conferin]e locale `n fiecare jude] din cele 5 regiuni vizate. FNTM a proiectat o cercetare complex\. Maramure[. o platform\ e-Commerce care reprezint\ o solu]ie complet\ de magazin on-line. Bucure[ti-Ilfov (jude]ul Ilfov). cu scopul promov\rii spiritului antreprenorial [i a bunelor practici na]ionale [i interna]ionale.

RU R A L AN T R E P R E N O R METODOLOGIE Proiectul Rural Antreprenor este complementar proiectului Rural Manager. care s-a desf\[urat `n 2009 `n celelalte 3 regiuni de dezvoltare: Nord-Est. De aceea au fost urm\rite câteva aspecte comune pentru efectuarea compara]iilor [i a unei analize la nivel na]ional.ruralmanager. pe când femeile cele mai numeroase care doresc s\ ini]ieze o afacere apar]in breslei func]ionarilor publici: 49%. iar dou\ treimi câ[tig\ bani din salarii.ro/web/guest/siteuri). definitivate [i aprobate de managerii proiectului. care au identificat ale persoane dornice s\ `nceap\ o carier\ antreprenorial\. colabor\ri cu reprezentan]i ai autorit\]ilor publice locale. diferite personalit\]i din spa]iul rural. Pentru alc\tuirea listei s-au coroborat informa]ii din mai multe surse: baza de date cu firme `nregistrate `n mediul rural. NordVest [i Vest – este alc\tuit `n propor]ie de 60% din b\rba]i [i 40% din femei. ajutoare de [omaj. O treime din membrii grupului ]int\ câ[tig\ bani din activit\]ile desf\[urate pe cont propriu. Pentru identificarea grupului ]int\ consultan]ii regionali ai FNTM au alc\tuit o list\ cu `ntreprinz\torii [i poten]ialii antreprenori din fiecare localitate rural\ inclus\ `n cele 23 jude]e arondate celor 5 regiuni de dezvoltare. Chestionarul [i ghidurile de interviu au fost modificate [i completate `n urma discu]iilor cu exper]ii FNTM. Vârsta medie este de 31 ani [i jum\tate. cele mai multe `n domeniul economic (30%) [i cele mai pu]ine `n domeniul artistic (1%) [i medical (2%). precum [i a speran]elor [i proiectelor antreprenoriale exprimate `n interviurile `n profunzime realizate `n cadrul proiectului Rural Manager. Aproape jum\tate din ei (48%) au studii superioare absolvite sau `n curs de finalizare (o treime la facult\]i private [i dou\ treimi la facult\]i de stat). nemul]umirilor [i a experien]elor e[uate. Sud-Vest. Centru [i Sud-Est (raportul poate fi accesat pe http://www. Cea mai mare parte a temelor studiate s-au referit `ns\ la alte aspecte. internetul [i emailul `n medie 23 zile dintr-o lun\. cu varia]ii cuprinse `ntre 18 [i 63 ani. apoi au fost pretestate.5 persoane. Bucure[ti-Ilfov. 8% sunt formate dintr-un singur membru [i 14% din mai mult de 5 persoane. Pentru elaborarea chestionarului [i a ghidurilor de interviu s-a f\cut o analiz\ detaliat\ a temerilor. Familiile lor sunt compuse `n medie din 3. Reparti]ia lor dup\ statutul ocupa]ional este urm\toarea: 6 . Grupul ]int\ – oameni care au `nceput sau care doresc s\ `nceap\ o afacere `n mediul rural `n cele 23 jude]e aferente regiunilor de dezvoltare Sud-Muntenia. burse. urm\rind s\ asigure o dispersie teritorial\ cât mai mare. Ponderea b\rba]ilor este mai mare `n rândul patronilor: 82%. neabordate nici `n cercetarea precedent\ [i nici `n alte cercet\ri studiate. ~n marea lor majoritate (86%) antreprenorii [i poten]ialii antreprenori cunosc o limb\ str\in\. `n special engleza (58%) [i utilizeaz\ calculatorul.

5%. Ei locuiesc `n 683 comune – `n medie câte 2. o seduc]ie care are la origini nu doar dorin]a de a avea mai mul]i bani. agricultori. profanii. Tocmai pentru c\ sunt vizibile mai ales diferen]ierile fa]\ de lumea celorlal]i. credin]a. Pentru c\ este perceput\ ca ermetic\. Craiova. unii nu [tiu cum s\ le `ntrebuin]eze corect. este `nconjurat\ de mister [i taine. lucr\tori pe cont propriu. jude]e [i regiuni de dezvoltare [i este reprezentativ pentru popula]ia care a `nceput o afacere [i care dore[te s\ `nceap\ o afacere `n mediul rural `n regiunile Sud-Muntenia. 1. ci [i altceva: o sfidare la adresa s\r\ciei. La conferin]ele de la Pite[ti. iar 10% din subiec]i (`n special salaria]i din sectorul public [i PFA) mai au [i un statut ocupa]ional secundar: patroni. etc. `n care oamenii [i-au vândut sufletul pentru bani. murdar. Sacrificându-[i ori negându-[i valorile.RURAL ANTREPRENO R O treime dintre patronii [i persoanele fizice autorizate din mediul rural conduc mai multe afaceri. E[antionul a fost de tip probabilist multistadial. stratificat dup\ grupuri de comune. De aceea universul managerilor / antreprenorilor este v\zut frecvent ca unul corupt. mântuirea. Voluntari. P\trunderea `n aceast\ lume necesit\ folosirea unor chei de acces. Mai mult decât atât.2 persoane dintr-o localitate rural\. Sud-Vest. pentru a surprinde `n detaliu istoria [i momentele care au marcat cariera antreprenorial\ [i ideile [i filosofia care stau la baza ac]iunilor lor manageriale. cred c\ accesul `n lumea business-ului se face pe baza unui schimb simbolic.527 patroni [i viitori patroni domicilia]i `n mediul rural au acceptat s\ r\spund\ la `ntreb\rile din chestionar.527 antreprenori reali [i poten]iali care au r\spuns la chestionar au fost invita]i s\ participe [i la cercet\rile calitative. Nord-Vest [i Vest. ci se transmit printr-o contaminare ca cea de tip viral – totul trece de la unul la altul imediat ce au g\sit calea de acces `n 7 . iar ceea ce au cei s\raci s\ dea la schimb pentru a se `mbog\]i are o valoare deosebit\. Acela[i chestionar a fost aplicat [i la 115 func]ionari publici din mediul rural care nu doresc s\ `nceap\ o afacere. cei din afara ei. `n care se intr\ greu [i `n care doar cei puternici reu[esc s\ supravie]uiasc\. lumea managerilor exercit\ `n acela[i timp o fascina]ie. de a-[i organiza via]a. PRIMA AFACERE Lumea oamenilor de afaceri este v\zut\ din exterior ca un univers `nchis [i mut. Bucure[ti-Ilfov. iar ele se g\sesc cu dificultate [i. Ei domiciliaz\ `n 82 localit\]i rurale din cele 23 jude]e. ale[i locali. nu doar una singur\. 10% din cei 1.000 de participan]i la cele 23 conferin]e jude]ene. ~n fiecare din cele 5 regiuni au fost realizate câte un focus-grup. un brainstorming [i 10-11 interviuri `n profunzime. Din cei peste 3. Ei au fost invita]i s\ participe la cercetare cu scopul de a identifica diferen]ele [i asem\n\rile `ntre ei [i al]i func]ionari publici care doresc s\ `nceap\ o afacere. câ[tigarea puterii de a dicta `n via]a celor din jur. posibilitatea unei alterit\]i radicale. Baia Mare [i Arad au participat 50 de persoane la focus-grupuri [i 50 la brainstorminguri (`n medie câte 10 persoane la fiecare `ntâlnire) [i 54 persoane la interviurile `n profunzime. adesea de ordin moral: cinstea. o asumare con[tient\ a riscului. ~n total 154 persoane au participat la cercet\rile calitative care s-au desf\[urat `n timpul conferin]elor regionale. cei care au intrat `n aceast\ lume au acceptat un alt mod de a tr\i. având o eroare de ± 2. Acestea nu sunt lucruri care se `nva]\. atunci când le g\sesc.

ci mai ales pe primele `ncerc\ri de a `ntreprinde ceva pe cont propriu. ea umple golurile cu imagina]ie. Fractalul este chintesen]a acestui univers. Indiferent de calit\]ile. 8 . ca intrarea `ntr-o alt\ dimensiune `n care-[i pierd memoria s\r\ciei dar câ[tig\ proiec]ia bog\]iei [i posibilitatea de a integra aceste averi virtuale `n ac]iuni concrete. imediate. iluzii. Mintea unora le g\se[te puse la vedere `n c\r]ile de management pe care mari speciali[ti [i oameni de afaceri le-au scris pentru ajutorarea celor care doresc s\ `nceap\ un business. Prin iluziile originii. pe care ceilal]i nu o pot cuprinde cu mintea prea u[or. ci se petrece sub pecetea tainei. Pentru ceilal]i care nu au citit c\r]i de afaceri. uneori ea g\se[te cheile de acces `n lumea managerial\.RU R A L AN T R E P R E N O R lumea managerial\. de acelea[i comportamente [i acela[i stil de via]\. primii pa[i `n cariera managerial\: Cum a f\cut primul milion? Cum a pornit? Care a fost secretul? Ce idee de afaceri a avut? Cum se poate reu[i prin for]e proprii? Pe câte cadavre a c\lcat pân\ s\ ajung\ sus? Cum se poate s\ ajungi miliardar f\r\ resurse financiare sau f\r\ pile? Cum faci fa]\ piedicilor pe care concuren]a [i statul ]i le pun continuu? Cui i-a dat [pag\ la `nceput [i cât de mare a fost ea? Aceste `ntreb\ri ne-au convins c\ trebuie s\ continu\m cercet\rile axându-ne pe momentul primelor afaceri. legende. mituri. Aceast\ contaminare suspend\ ideea transparen]ei acestei lumi [i `i d\ un aer ocult. intrarea `n aceast\ lume reprezint\ partea nev\zut\. multiplicat la nesfâr[it. lumea managerilor se disociaz\ tot mai mult de cealalt\ lume. E ca o iluminare care le ofer\ puterea de a lua `n st\pânire bog\]iile din jur. c\ci indivizii care-l populeaz\ par din exterior reproducerea aceluia[i tipar uman. ca un proces de `nc\rcare energetic\ menit s\-i rup\ definitiv de lumea veche [i s\-i absoarb\ `n noua lume managerial\. Dar ponderea celor care pornesc pe c\r\rile managementului citind c\r]ile de specialitate este redus\ [i pentru ei ini]ierea nu mai e ceva magic. guvernat de acelea[i formule de a face bani. printr-o firm\. `n momentul p\trunderii `n universul managerial are loc un fel de clonare mental\ [i comportamental\. Tocmai pentru c\ aceast\ cunoa[tere este fragmentar\ [i asumat\ adesea dintr-un singur unghi de vedere. de valorile. Donald Trump sau altui om de afaceri de succes dac\ ar intra `n acel moment `n sal\. Universul antreprenorial pare c\ se `mprosp\teaz\ mai degrab\ aleatoriu decât pe baza unor criterii de selec]ie riguroase de competen]\ sau calit\]i umane deosebite. ca un basm. focus-grup sau brainstorming din cadrul proiectului Rural-Manager din 2009 i-am `ntrebat pe participan]ii la discu]ii ce `ntrebare le-ar adresa lui Ion }iriac. Ca `n binecunoscuta metafor\ a aisbergului. munca `n echipa lor sau colaborarea institu]ional\ cu ei r\mân modalit\]ile cel mai des utilizate pentru a cunoa[te aceast\ lume. {i cum gândirea `nseamn\ lucruri. observarea unor `ntreprinz\tori. instituind alte principii ale ordinii [i echilibrului [i alte reguli de func]ionare. Cele mai multe `ntreb\ri au vizat `nceputul afacerilor lor. nu neap\rat formalizate legal. clandestin. ci cel mult o provocare c\reia `i fac fa]\ luându-[i echipamentul potrivit. ascuns\ a acestei categorii sociale. pentru c\ func]ioneaz\ ca un agent provocator pentru crearea unor realit\]i cu ajutorul iluziilor. Distribuirea valorilor [i normelor antreprenoriale c\tre cei nou veni]i nu are loc la vedere. La sfâr[itul fiec\rui interviu `n profunzime. Chestionându-i pe oameni cu privire la vârsta primei afaceri am descoperit c\ antreprenorii din mediul rural au avut primele experien]e manageriale `naintea `mplinirii vârstei de 22 ani. secret. dar pe care gândirea unora `ncearc\ adesea s\ o str\pung\. de cultura [i de abilit\]ile diferite care exist\ `ntre ei `n lumea din afar\.

Cei care au terminat facult\]i private au `nceput s\ fac\ afaceri `naintea celor care au terminat facult\]i de stat. 45 ani. ceea ce dovede[te c\ tinerii iau decizia de a constitui o firm\ nu imediat dup\ terminarea studiilor. Cu cât distan]a fa]\ de ora[e este mai mare. Datele din Uniunea European\ arat\ c\ vârsta medie a `ntreprinz\torilor este `n jur de 35 de ani. (Ruxandra. Pentru o treime din subiec]i. primii bani au fost ob]inu]i din activit\]i care nu au leg\tur\ cu specificul afacerii desf\[urate `n prezent. Relat\rile subiec]ilor intervieva]i au eviden]iat dou\ situa]ii: când cele dintâi activit\]i `ntreprinse pe cont propriu nu au reprezentat o afacere propriu-zis\. mai frecvent\. cu atât vârsta primei afaceri este mai `ntârziat\. ~n general. antreprenor. Catedra de Management. protestan]ii [i neoprotestan]ii mai devreme decât ortodoc[ii [i catolicii. `n timp ce femeile au vârsta cuprins\ `ntre 35-45 de ani. C\t\lin Alexe – profesor Antreprenoriat [i inovarea afaceri. 29 ani.RURAL ANTREPRENO R Acest fapt este `n contradic]ie cu datele primite de la Observatorul European al IMM-urilor conform c\rora cei mai mul]i dintre `ntreprinz\tori `[i `ncep carierele antreprenoriale `ntre 22-55 de ani. dar [i situa]ia. Corelând media primei afaceri cu diverse date socio-demografice am observat c\ b\rba]ii au pornit s\ fac\ afaceri pe cont propriu mai devreme decât femeile. Adic\ `nc\ sunt `n c\utare. M\ intereseaz\ s\ fac ceva. [i speram c\ am s\ pot deschide o afacere. (Daniela. b\rba]ii `ntreprinz\tori au vârsta `ntre 30-35 de ani. Arge[). poten]ial antreprenor. 9 . Sim]eam eu c\ am s\ pot s\ fac ceva pe cont propriu. ~nc\ nu am g\sit ideea potrivit\ pentru un alt tip de afacere. Alegerea unei asemenea activit\]i a reprezintat solu]ia pentru completarea veniturilor. la 19 ani. Cei reziden]i `n apropierea marilor ora[e au f\cut primele afaceri mai devreme. iar absolven]ii [colilor cu profil economic [i juridic au intrat mai timpuriu `n lumea business-ului decât absolven]ii [colilor medicale sau tehnice. a transform\rii `n timp a acelei activit\]i `n business-ul actual. este pu]in probabil ca `ntreprinz\torul s\ aib\ experien]a. Facultatea de Antreprenoriat. Ingineria [i Managementul Afacerilor. Arge[). suportul financiar sau energia necesare lans\rii [i conducerii unei afaceri de succes. dar dovede[te existen]a dorin]ei de a face ceva [i abilit\]ile antreprenoriale: Asta a fost ideea pentru un venit. De[i o carier\ poate fi `nceput\ `nainte sau dup\ aceast\ vârst\.

ci mai degrab\ o afacere neoficial\. firma de detectivi) din cauza lipsei clien]ilor. soli[ti sau fotografi la nun]i sau la alte evenimente. Sunt situa]ii `n care unii au demarat o activitate ce s-a dovedit profitabil\. b\uturi. 34 ani. rochii. distribuirea de pliante publicitare. [i tata a fost b\utor [i am tr\it destul de greu din cauza asta (Nicolae. 23 ani. dar nu voia s\ mai discute cu mine. prima activitate nu cred c\ a fost neap\rat un business (Sandu. prima afacere reprezentând doar o `ncercare `n demersul antreprenorial (salon de coafur\. fie `n paralel cu perioada cursurilor: vânzarea de telefoane mobile. altele au fost abandonate `n favoarea unor activit\]i mai rentabile. prin deschiderea propriei afaceri: Am deschis propria firm\. Arge[). multiplicarea cursurilor. antreprenor. flori. Pentru cei mai mul]i dintre antreprenori.. alte afaceri au e[uat din motive diverse: `nchiderea magazinului de acvaristic\ din cauza alergiei copilului. antreprenor. am spus nu mai fac comer] cu b\uturi alccolice. func]ionând o scurt\ perioad\ (vânzarea apartamentelor sau autoturismelor).RU R A L AN T R E P R E N O R ~n unele cazuri. cosmetice. 32 ani. A fost a[a o simpl\ hot\râre. repara]ii auto. aduc\toare a unor venituri suplimentare. Dolj). confec]ionarea unor obiecte artizanale (br\]\ri. m\r]i[oare). antreprenor. astfel `ncât a ap\rut ideea unei firme – exemplul unui antreprenor din construc]ii. De multe ori a trecut pe lâng\ mine unde lucram [i `ncercam s\-l salut. `n timpul liceului sau al studen]iei. Ea s-a constituit `ntr-o experien]\ f\r\ de care nu a[ fi realizat ce am f\cut pân\ acum (Vl\du]. abandonarea afacerii barului datorit\ principiilor cre[tine. unii s-au implicat `n diverse tipuri de activit\]i – fie `n timpul vacan]elor. Mi-am luat apoi al]i doi-trei b\ie]i cu mine. student. produse-agro-alimentare. 19 ani. Când comenzile au crescut n-am mai putut s\ lucrez [i la el [i am plecat. 47 ani. {i dup\ aceea am v\zut c\ este de lucru [i este nevoie s\ fac [i acte. felicit\ri. Unele afaceri au fost favorizate de contextul economic general dintr-o anumit\ perioad\. (Adrian. `nchiderea firmei (service auto. 10 . Arge[). care s-a tot extins. etc. prima activitate aduc\toare de bani a devenit afacere formalizat\ din punct de vedere legal. A[a a fost s\ fie. antreprenor. }ine de ceea ce am copil\rit. Pentru bani de buzunar sau pentru ob]inerea unor venituri necesare `ntre]inerii `n perioada studiilor. s\ intru `n legalitate (Sorin. Maramure[). etc. dar n-am vrut s\-i spun patronului la care lucram. alimentar\. ce a pornit ini]ial cu lucr\ri simple de zid\rie: Am mai luat un b\iat cu mine s\ m\ ajute. Unii antreprenori [i poten]iali antreprenori au men]ionat ca prim\ afacere mai important\ o activitate care nu a func]ionat mult\ vreme. sal\ de sport). Dolj) {i sunt dese cazurile `n care oamenii s-au specializat `n cadrul unei firme de care s-au separat.

Biroul de Cercet\ri Sociale. Prima `ncercare de a `ntreprinde ceva pe cont propriu a marcat semnificativ activitatea celor care au devenit patroni: cei mai mul]i dintre ei au continuat s\ activeze `n acela[i domeniu ca cel ini]ial [i doar o treime dintre ei [i-au schimbat domeniul de activitate. comparativ cu catolicii [i protestan]ii. care a urm\rit familiarizarea `ntreprinz\torului cu lumea afacerilor [i `n care acesta a pus accent pe `nv\]are. De multe ori. pag. a construirii unor planuri m\re]e de viitor [i a[teapt\ ca altcineva s\ le traseze cursul vie]ii. s\ le rezolve problemele. C\t\lin Alexe – profesor Antreprenoriat [i inovarea afaceri. are o imagine corect\ a mediului de afaceri [i a cerin]elor de pe pia]\. Fie c\ nu sunt con[tien]i de ceea ce pot. De[i mul]i `[i doresc s\ devin\ patroni 4 5 Bill George – 7 lec]ii de succes pe timp de criz\. Facultatea de Antreprenoriat. care conduc la diminuarea riscului pe care `l implic\ derularea oric\rei afaceri. Catedra de Management. acea prim\ afacere a fost decisiv\ pentru schimbarea domeniului de activitate. Diluarea responsabilit\]ii pentru propria via]\ reprezint\ cea mai important\ dereglare a busolei care ghideaz\ personalitatea unui individ. [i-a creat rela]ii. Prima afacere a fost adesea o afacere cu risc sc\zut. Una din consecin]ele acestei deregl\ri este aceea c\ timpul are o valoare din ce `n ce mai nesemnificativ\. Pentru func]ionarii publici. pentru cei mai mul]i dintre func]ionari. ~ntr-o recent\ cercetare asupra bugetelor de timp5. `n general. poten]ialul `ntreprinz\tor opteaz\ pentru un domeniu asem\n\tor pentru a putea valorifica informa]ii utile strânse de-a lungul timpului. Cei c\s\tori]i [i cu copii activeaz\ `n mai mare m\sur\ `n domeniul ales ini]ial decât cei nec\s\tori]i sau v\duvi. Bruno {tefan [i Marin Burcea – Bugetul de timp al tinerilor. Bill George – un renumit profesor la Harvard Business School – spune c\ oamenii e[ueaz\ `n `ntreprinderile lor pentru c\ sunt incapabili s\-[i urm\reasc\ cu consecven]\ convingerile. c\ nu au curaj s\-[i asume responsabilit\]i [i riscuri. Ponderea celor care au e[uat este incomparabil mai mare decât a celor care au reu[it. c\ci nu [tiu cum poate fi realizat\ o introspec]ie care s\ le arate calea spre succes. Datele din figur\ scot `n eviden]\ c\. pe `n]elegerea mecanismelor economice [i a rela]iilor umane. s\ le repare gre[elile. ~[i pierd exerci]iul vis\rii unei vie]i ideale. Atunci când `ncep s\-[i construiasc\ o identitate social\. `ntreprinz\torul urm\re[te mai degrab\ valorificarea diferitelor oportunit\]i decât p\strarea domeniului afacerii ini]iale [i c\ prima afacere este mai degrab\ de `ncercare. c\ nu ]in pasul cu noile provoc\ri – oamenii coboar\ de la `n\l]imea valorilor lor morale [i `[i degradeaz\ imaginea de sine4. s\ `i fac\ ferici]i. prima `ncercare a fost un e[ec. 11 . am constatat c\ cei mai mul]i oameni `[i consum\ timpul relativ la fel ca cei din categoria socio-profesional\ de care apar]in [i nu `n acord cu visele [i dorin]ele lor de dezvoltare personal\. 2010. valorile [i principiile dup\ care se ghideaz\ `n via]\. FACTORII CARE AU F|CUT POSIBIL SUCCESUL PRIMEI AFACERI Nu to]i cei care `ntreprind ceva pe cont propriu au succes de la `nceput. Ortodoc[ii. Din acest motiv tind s\ tr\iasc\ via]a altora sau fragmente din vie]ile altora. martie 2011. 22. De aceea dau deseori vina pe al]ii pentru e[ecurile pe care le tr\iesc. asupra modalit\]ilor `n care oamenii `[i consum\ orele [i zilele fiec\rei luni. Iar absolven]ii facult\]ilor particulare [i-au schimbat domeniul de activitate mai mult decât absolven]ii facult\]ilor de stat. Cei care au absolvit [coli agricole [i artistice au r\mas fideli primului domeniu de afaceri. oamenii tind s\ se uite la cei din jurul lor mai mult decât la propriul lor suflet. mozaicii [i neoprotestan]ii [i-au schimbat `n ponderi mai mari domeniul de activitate. Bucure[ti. Ingineria [i Managementul Afacerilor.RURAL ANTREPRENO R {ansele de a avea succes `n afaceri cresc dac\ `ntreprinz\torul alege o afacere `n care are experien]\ deoarece acesta cunoa[te procesele. Editura Meteor Business. Bucure[ti. c\ nu au `ncredere `n for]ele proprii. spre deosebire de cei care au terminat [coli cu profil juridic sau universitar.

Bucure[ti. cu activit\]i domestice. {i s\ convingi românul s\ `]i dea bani pentru renovarea fa]adei unui bloc e greu. cinstea. Mergeam la 21 de ani [i st\team de vorb\ cu 40 de oameni `n fa]a blocului. aptitudinile pentru anumite activit\]i. Din interviurile `n profunzime [i din discu]iile focus-grup am constatat c\ reu[ita `n afaceri este corelat\ cu anumite tr\s\turi de personalitate ale individului. ale frustr\rii [i ale e[ecului personal. au lipsit la `ntâlnirea cu un destin mai bun sau i-au `ntors spatele de fric\. asumarea riscului. cu abilit\]ile de organizare [i derulare a afacerii. cu nivelul cuno[tin]elor de specialitate. [omerii. Calit\]ile omului. ambi]ia. casnice. ca [i ei. casnicele. a[teptând ca aceasta s\ se produc\ de la sine. `n discu]ii lungi – a[a cum cei mai mul]i patroni [tiu c\ nu trebuie s\ fac\. la cump\r\turi. deoarece pentru el blocul 6 Ben Casnocha – Via]a mea de `nceput `n afaceri. cei mai mul]i caut\ compania celor care. agricultorii sau angaja]ii din jurul lor [i nu ca patronii de lâng\ ei: dorm mai mult. 2010 [i www. Pu]ini sunt dispu[i s\-[i asume curajul de a-[i tr\i propriile vise de dezvoltare personal\. `ncrederea `n sine [i buna preg\tire profesional\. abilit\]ile de comunicare. poten]ialul intelectual. Lipsa curajului la momentul potrivit `i arunc\ pe indivizi `n alte realit\]i: ale [anselor m\runte. dac\ sunt studen]i. Pentru a se consola. cu oportunit\]ile regiunii sau contextul economic existent la un anumit moment. `ndr\zneala de a `ncerca. nu `[i `mpart timpul `n acela[i fel ca patronii pe care `i admir\. deoarece pentru ei timpul `nseamn\ bani [i este cel mai pre]ios capital. `ncrederea `n sine. cu un capital financiar necesar pentru debutul `n afaceri. 1. la mese. agricultori sau angaja]i tr\iesc la fel ca studen]ii. Cercetarea efectuat\ `n rândul antreprenorilor [i poten]ialilor antreprenori din mediul rural a confirmat teoriile pe care Ben Casnocha6 le-a repus recent `n valoare folosindu-se de sfaturile unor min]i str\lucite `n afaceri. care sus]in c\ cele mai importante ingrediente ale drumului spre succes sunt curajul.com 12 . Pentru reu[ita unei afaceri sunt invocate urm\toarele calit\]i umane: puterea de convingere. Editura Curtea Veche. perseveren]a. ale rat\rii.mystartuplife. marea capacitate de munc\. `[i pierd vremea pe drumuri.RU R A L AN T R E P R E N O R de succes. [omeri.

asumarea riscului. modul `n care porne[te fiecare om `n parte. E ca [i cum ai avea o u[\ deschis\. Arges). Pentru c\ dac\ reu[e[ti s\ comunici foarte bine cu fiecare. Spiritul antreprenorial – respectiv mediul antreprenorial din familie. 45 ani. Atuurile Corbeniului sunt multe [i e p\cat s\ nu fie fructificate. mediul concuren]ial local. Tata mi-a dat capitalismul cu linguri]a [i eu nu voiam s\-l `nghit. 2. e spre barajul Vidraru [i vara e o frumuse]e cum nu [tiu dac\ mai este `n alt\ parte `n lume. antreprenor. c\ eram comunist. fie cu angaja]ii t\i. sporit prin obiectivele antropice (m\n\stiri etc. Ilfov).RURAL ANTREPRENO R nu are nici o valoare. 52 ani. fie cu oamenii din cercul t\u pe care `i cuno[ti. sesizarea oportunit\]ii unui câ[tig. Dac\ te `n]elegi bine cu fiecare dintre oamenii cu care interac]ionezi. (Flavius. Chiar dac\ am stat la ora[ am avut porci. Eu zic c\ deschiderea este important\. 34 ani. (Daniela. formarea unui mod de a gândi bazat pe `ndr\zneal\. voiam s\ m\ fac ofi]er al armatei române. e ca [i cum ]i-ai l\sa un loc de bun\ ziua. Dac\ nu ai ambi]ie [i nu-]i dore[ti s\ faci ceva. Arge[). Corbeniul e exact pe Transf\g\r\[an. Arad). Sunt trasee montane. nu vei reu[i niciodat\. 25 ani. la nivelul societ\]ii. antreprenor. (Adrian. Dolj). De exemplu o afacere ca cea a distribuirii produselor cosmetice a fost de succes `n momentul `n care oferta pe pia]a de gen era limitat\. sunt trasee religioase. Pentru a deveni antreprenor este foarte important\ educa]ia primit\ `n familie. (Sandu. Copilul cel mare a fost `n vacan]a de var\ `n Germania [i a lucrat efectiv la tutun [i v\ spun c\ a fost foarte `ncântat. antreprenor. efectiv `]i la[i u[a deschis\ acolo. 13 . po]i s\ ai un business pe care `l pierzi. cre[team porci [i mergeam cu ei la pia]\. Tot timpul am f\cut comer] [i `ncerc s\ induc [i copiilor microbul \sta de a face ceva pe cont propriu. De ce s\ dea bani pentru fa]ada blocului? Poate s\ stea [i f\r\ asta. contextul economic general: la nivelul familiei. iar puterea ca cump\rare a românilor era mai mare. Acum m-a convins s\ fac planta]ie de tutun. Pensiunea pe care-am f\cut-o e ca la ea acas\ `n acest spa]iu. aplic\rii `n practic\ a propriilor idei. 23 ani. c\ sunt o mul]ime de mân\stiri `n zon\. Medicamentul \sta i l-am dat [i eu copilului meu [i acum a[tept s\ ias\ medic s\-i predau afacerea. 49 ani. Dar eram mic [i. `n timp ce statutul de angajat echivaleaz\ cu o sufocare a libert\]ii de gândire [i decizie. Trebuie s\ munce[ti zi de zi pentru acel lucru pe care ]i-l dore[ti. comunit\]ii locale. duceam la fabric\ zarzavaturi [i luam bani pe ele. antreprenori. investi]iile `n turism sunt strâns corelate cu poten]ialul natural al regiunii. func]ionar public.). am ]inut gr\din\. Dolj). ~n momentul `n care rela]ia dintre tine [i persoana respectiv\ nu e ok. spiritul antreprenorial. Dup\ mine un business de succes este `n momentul `n care ai comunicare 100%. Succesul afacerii depinde [i de contextul economic general. a trebuit s\-l `nghit. vrând-nevrând. c\ci a v\zut ce `nseamn\ banul muncit. poten]ial antreprenor. Oportunit\]ile oferite de zon\ pentru afacere: de exemplu. (Claudiu. (Gheorghe. Paleta larg\ de prieteni pe care `i ai demonstreaz\ [i faptul c\ e[ti comunicativ. Propria afacere d\ posibilitatea dezvolt\rii gândirii.

pentru cunoa[terea cheltuielilor [i veniturilor. cuno[tin]e de management strategic. Domeniul nostru de preg\tire era agricultura. reprezint\ motorul dezvolt\rii afacerii.. cuno[tin]e de management de proiect. poten]ial antreprenor. antreprenor. (Ion. 4. poten]ial antreprenor. 60 ani. ca s\ po]i s\ te descurci. student. 19 ani. contabilitate. esen]iale fiind cele din domeniul economic. mecanizare. dac\ e[ti mai bine preg\tit ie[i `n eviden]\ [i a[a. pe baza cuno[tin]elor [i a averii. 42 ani.. pentru participare la târguri interna]ionale. Ilfov). trebuie s\ [tii de toate. Banii.. pentru derularea organizat\ a activit\]ii. (Anghel.o recunoa[tere din partea celorlal]i. Modul de a gândi [i toate aceste `ncerc\ri mi-au fost folositoare. Veniturile se coreleaz\ cu prestigiul `n societate. Cred c\ aceste informa]ii ajut\ la o mai bun\ structurare a unei afaceri [i la specularea oportunit\]ilor care se pot ivi. Pentru c\ nou\ ne lipse[te aceast\ educa]ie antreprenorial\. antreprenor.. Cuno[tin]ele de specialitate sunt absolut necesare pentru succesul afacerii. optimizare [i trebuia s\ ne folosim de faptul c\ ei erau `n domeniu. po]i câ[tiga prestigiu `n societate. 36 ani. pentru o permanent\ adaptare la pia]\. Maramure[).. 14 . Competen]a. Ca s\ po]i s\ fii competent. respectiv dorin]a unor venituri care s\ asigure un trai decent familiei. Experien]a practic\ anterioar\ spore[te [ansa reu[itei `n afaceri. cunoa[terea legisla]iei. s\ fim proprii no[tri [efi. Banii. Reu[ita unei afaceri este condi]ionat\ de existen]a unor bani pentru investi]iile ini]iale. respectiv existen]a unor cuno[tin]e de specialitate. reprezint\ o motiva]ie puternic\ `n demararea unei afaceri. Arad). o via]\ mai bun\. antreprenor. Utilajele le-am luat cu banii de la nunt\. dorin]a de a de]ine ni[te bunuri materiale. pentru identificarea pa[ilor ce trebuie parcur[i. cuno[tin]e pentru `ntocmirea corect\. Adic\ [i legisla]ie [i economie [i de toate.. (Lucian. (Vl\du]. Cunoa[terea unei limbi str\ine este apreciat\ ca fiind necesar\ doar `n situa]ia `n care sunt f\cute achizi]ii din str\in\tate. de a avea prestigiu. A contat experien]a pe care am acumulat-o cu afacerile mici pe care le-am f\cut.. e ca un virus dorin]a de a face bani mai u[or. Dorin]a de a o duce mai bine.RU R A L AN T R E P R E N O R 3. {i so]ia [i tata-socru lucrau `n societ\]i de prest\ri servicii `n agricultur\. Dac\ ai bani mai mul]i ie[i `n eviden]\. (Anghel.o recunoa[tere care poate veni pe mai multe paliere. cuno[tin]e de marketing pentru vânzarea vânzarea lucrurilor pe care [i le doresc clien]ii. pentru estimarea investi]iei [i a perioadei de amortizare. Dolj). Competen]a spore[te pe m\sura derul\rii afacerii. 44 ani. pentru proiectarea pe termen lung a afacerii. Nevoia. Arge[). detaliat\ a unui plan de afaceri. A[a am `nceput afacerea. de a fi recunoscut. prin afaceri. pentru identificarea factorilor externi ce pot influen]a activitatea. s\ nu mai st\m s\ ascult\m de [efi. Ilfov). Sunt necesare: cuno[tin]ele de management. 26 ani. cuno[tin]e ob]inute eventual `n str\in\tate. cuno[tin]e de management financiar pentru rentabilizarea afacerilor. pentru colaborarea cu parteneri str\ini. Ne-a motivat foarte mult faptul c\ puteam s\ facem [i noi ceva pe cont propriu. (Nu]u.

(Dumitru. altfel pierderile sunt mai `nsemnate decât câ[tigurile. {ansele de reu[it\ a afacerii sunt mai mari dac\ se ac]ioneaz\ la limita legii. pentru a ad\uga plus valoare la ceea ce exist\ deja pe pia]\. Arge[) sau pentru consiliere `n problemele necunoscute: el lucra la o firm\ de construc]ii [i m-am gândit c\ o s\ am nevoie de expertiza lui. Trebuie s\ investe[ti continuu – `n clipa `n care spui c\ totul s-a rezolvat te-ai pus deja pe o pant\ descendent\. dar adesea ne`n]elegerile i-au separat: am ajuns la concluzia c\ `n doi nu se fac lucrurile cum trebuie. tot felul de studii de caz europene unde acolo vezi cum lucreaz\. agricultor. antreprenor. 45 ani. O echip\ bun\ te duce la succes. Nimeni nu m-a ajutat. 5. Exist\ [i opinia c\ afacerile pot fi de succes [i dac\ sunt f\cute „dup\ ureche”. Dolj). 29 ani. la o societate. 52 ani. (Daniela. ~nve]i s\ faci acel lucru sau `]i iei un specialist. antreprenor. antreprenor. Ilfov) Uneori. 32 ani. indiferent de natura ei. nu au primit niciun sprijin. antreprenor. 30 ani. sau doar pentru a avea mai mult curaj. Pentru c\ sunt foarte multe cazuri `n România unde `l iei pe X [i `l pui `ntr-un post de care habar nu are [i normal c\ nu o s\ `]i mearg\ niciodat\ bine. lucr\tor pe cont propriu. func]ionar `n sectorul privat. (Roxana. calificate. Mentalitatea comunist\ a p\rin]ilor ar fi putut reprezenta o frân\ pentru ini]iativa antreprenorial\. Uneori profesorul a fost cel care a descoperit talentul sau a dat primele sfaturi pentru reu[ita afacerii. utilizarea unei tehnologii avansate.) ~n ceea ce prive[te respectarea legisla]iei. Chiar dac\ vedeau c\ afacerea `ncepea s\ creasc\. Maramure[) Nu e obligatoriu s\ ai cuno[tin]e. (Marius. el contribuind cu banii (Adrian.RURAL ANTREPRENO R nu avem decât o idee despre ceea ce trebuie s\ facem. Atunci ne-am cunoscut. fie prieteni. Pentru poten]ialii antreprenori. atâta timp cât nu ai suportul respectiv. idei noi. asigurarea desfacerii produselor prin calitate [i pre]. Prima etap\ este [colarizarea. alegerea domeniului investi]iei (bunuri sau servicii care nu sunt oferite. (Adrian. 32 ani. (Valentin. Modul de organizare [i conducere a afacerii: diversificarea domeniilor de activitate cre[te [ansele de supravie]uire a afacerii. ~n cazul `n care ar dispune de banii necesari afacerii. 34 de ani. toat\ lumea spunea c\ nu se poate. atunci când le propuneam s\ devenim parteneri ziceau nu. dup\ care `nv\]area continu\ prin participare la seminarii. alteori ajutorul a venit din partea unui prieten devenit asociat. trebuie s\ ai `n vedere formarea personalului. existând teama `n[el\rii de c\tre partener. opiniile sunt diferite. ~n jurul meu este un NU continuu. `n grupul de prieteni. dar cel mai adesea familia a acordat sfaturi [i a reprezentat suportul moral. Oamenii care au oferit sfaturi [i suport. Ca s\ dai drumul la o firm\. Maramure[). `ndemnând la pruden]\. Când voi termina sala de conferin]e vreau s\ fac [i sal\ de fitness. Importan]i sunt oamenii care au fost al\turi de antreprenor `n momentul ini]ierii afacerii sau care l-au sus]inut financiar. 42 ani. Sunt atâtea programe de formare profesional\. Arad. f\r\ cuno[tin]e de management [i marketing. ~n alte situa]ii. (Magdalena. rudele au oferit sfaturi nepotrivite. Au fost [i situa]ii când asociatul a fost necunoscut pân\ `n momentul demar\rii afacerii: cu partenerul nu mai f\cusem afaceri `nainte. Asocierea a fost dictat\ de nevoia de bani: am convins un prieten s\ fac\ firm\ cu mine. Arges). Arge[). Dolj) 6. antreprenor. Arge[). 15 . antreprenor. Conteaz\ s\ fii pe pia]\ [i s\ ai rela]ii. permanenta reinvestire a capitalului. Unii intervieva]i sus]in c\ au `nv\]at singuri. dar pe care pia]a le-ar putea absorbi). subiec]ii au avut ca parteneri de afaceri fie rude. Dar al]i subiec]i subliniaz\ necesitatea derul\rii afacerii prin respectarea legisla]iei. antreprenor. f\r\ anvergur\ managerial\. mai mult decât financiar (Daniela. (Gheorghe. ar prefera s\ se implice singuri. la `nceputul drumului. 45 ani. 44 ani. conferin]e. `ncheierea de contracte cu firme mari. parteneriatul este v\zut\ ca singura [ans\ pentru demararea unei afaceri. folosirea for]ei de munc\ instruite.

”8 Atunci când un patron [tie clar ce vrea.RU R A L AN T R E P R E N O R 7. atunci ei vor aduce mai mult entuziasm [i mai mult\ rigoare `n munca pe care o fac. Pentru reu[ita unei afaceri este foarte important\ rela]ia cu clien]ii. TRECEREA LA O AFACERE CARE S| DUREZE ~ntr-o perioad\ de criz\. Când [tiu c\ fac parte dintr-un plan m\re] [i când simt c\ pot contribui la realizarea acelui plan `mbun\t\]ind societatea `n care tr\iesc prin participarea lor `n cadrul unei firme. ~n alte situa]ii.. social\ sau tehnologic\ dezechilibreaz\ toate sistemele de valori [i fac s\ par\ c\ nu mai exist\ nimic sacru [i durabil. s\ devin\ fideli. de idei care s\ reziste. `n turism. Warren Bennis [i Burt Nanus – Liderii. Rela]ia cu ei trebuie s\ se bazeze pe `ncredere. pe asta am mizat. leg\turile au devenit. iar ]elul comun le va canaliza energiile `n direc]ia realiz\rii lui [i nu `n conflicte [i tensiuni interne. Ele permit afacerilor s\ `ndure [i s\ prospere chiar [i `n condi]ii vitrege. calitatea m\rfurilor sau a serviciului oferit atr\gând – cazul vânz\rii produselor agricole `n pie]e. Editura Curtea Veche. pe prietenie. Furnizorii `n general sunt necunoscu]i antreprenorilor. 23 ani. cum spuneau Warren Bennis [i Burt Nanus ”s\ dezvolte o imagine mintal\ a unei posibile [i dezirabile st\ri viitoare a organiza]iei. `n timp pot deveni furnizori constan]i. fidelizeaz\ clien]ii [i se impune ca reper. Arge[). antreprenor. Editura Business Tech International Press. Pentru aceasta este important ca antreprenorul fondator s\ dea o direc]ie sau. Cercetând cele mai importante companii americane care s-au men]inut `n top vreme de câteva decenii. fiind ale[i dup\ calitatea [i costurile avantajoase ale produselor sau materiilor prime oferite de ace[tia. Prima afacere seam\n\ `ntrucâtva cu prima dragoste: `i influen]eaz\ individului cariera [i deciziile ulterioare `n via]\. Bucure[ti. clientul este absolut `ntâmpl\tor. Cu toate acestea oamenii au nevoie de repere atemporale. `n bun\starea clien]ilor. oamenii nu urm\resc numai profitul. indivizii sunt `n stare s\-[i g\seasc\ propriile roluri atât `n firm\ cât [i `n societatea din care fac parte. atractiv pentru organiza]ie. (Adrian. activit\]ile curente [i rela]iile sociale. 2000. a cerceta c\ile care fac posibil\ `mbun\t\]irea afacerilor pare ceva defazat. Când o firm\ `[i afirm\ public tradi]iile [i arat\ c\ ele sunt vizibile `n calitatea produselor sau serviciilor. De aceea ini]ierea unei afaceri are un impact major asupra personalit\]ii patronului pe termen lung – ea `i a[eaz\ acestuia altfel ]elurile `n via]\. pag. ci `ncearc\ s\ construiasc\ [i o viziune asupra viitorului ei [i s\-[i consolideze cu ajutorul firmei o imagine de respectabilitate [i onorabilitate `n comunitatea `n care tr\iesc. Aceast\ viziune articuleaz\ o imagine a unui viitor realist. desuet. 2007. `n care sute de mii de firme au falimentat. atunci ea produce schimb\ri pe pia]\. când contactul este direct cu fiecare client. Absolut. . Rela]ia cu clien]ii [i furnizorii. 95. de prieteni (pentru distribuirea produselor Avon. Jim Collins [i Jerry Porras7 au constatat c\ ele s-au construit `n jurul unor valori sau ideologii care au dat un puternic sim] al identit\]ii [i reperul de continuitate `n fa]a schimb\rilor din jur. iar multe din cele r\mase se chinuie s\ supravie]uiasc\. economic\. construite pe fundamente solide. Câteodat\ când m\ duceam s\ lucrez la un bloc mai ie[eam la o cafea cu locatarii [i st\team de vorb\. `n ce direc]ie vrea s\-[i duc\ firma [i cum s-o integreze `n mediul extern [i când aceast\ imagine este comunicat\ limpede [i cu atractivitate angaja]ilor. La `nceputul afacerii primii clien]i au fost adu[i de rude. Ace[tia trebuie s\ r\mân\ mereu `n aten]ia firmei. de prietenie. credibil. ~n cazul lucr\rilor `n construc]ii. pentru redactarea lucr\rilor de licen]\). Bucure[ti. Iar cercetarea Rural Antreprenor confirm\ aceast\ idee: 7 8 16 Jim Collins [i Jerry Porras – Afaceri cl\dite s\ dureze.. `n multe situa]ii. Ne `mprieteneam [i asta era cel mai important lucru. `n care schimb\rile frecvente din lumea politic\. Când `[i deschid prima firm\. `n corectitudinea rela]iilor. o stare care este `n anumite aspecte importante mai bun\ decât ceea ce exist\ acum.

cu atât oamenii tind s\-i acorde un rol mai mare `n cariera lor antreprenorial\. Managerii neac]ionari [i cei de religii neoprotestante au r\mas cel mai mult ata[a]i filosofiei ini]iale de afaceri. Schimbarea viziunii ini]iale despre afaceri – constatat\ cu claritate mai ales la antreprenori – este rezultatul trecerii de la o afacere mic\. iar patronii sunt cei mai categorici `n a afirma acest lucru. `ncrederea `n for]ele proprii [i `n ideea ini]ial\ de afaceri trebuie completate cu câteva lucruri importante care fac trecerea la o afacere durabil\ la scar\ mai mare. pe când salaria]ii din sectorul public sau privat. ~n jude]ele de lâng\ grani]a de vest a ]\rii oamenii [i-au schimbat cel mai pu]in ideile antreprenoriale. Din interviurile realizate `n cadrul proiectului Rural Antreprenor am identificat câteva dintre aceste ingrediente ale dezvolt\rii afacerii: 17 . Curajul de a `ndr\zni. familial\. Patronii. B\rba]ii sunt mai influen]a]i de prima afacere decât femeile.RURAL ANTREPRENO R Cu cât amintirea primei afaceri este mai `ndep\rtat\. cei c\s\tori]i [i cu copii `i acord\ o importan]\ mare primei afaceri mai mult decât cei nec\s\tori]i. Filosofia [i valorile manageriale care au stat la baza primei afaceri au suferit modific\ri `n timp. la o afacere mare. persoanele fizice autorizate [i lucr\torii pe cont propriu cred c\ prima afacere le-a influen]at foarte mult cariera. studen]ii [i [omerii nu acord\ un rol major acelei `ntreprinderi pe cont propriu. durabil\. Cei reziden]i `n zona de vest a ]\rii sau `n apropierea marilor ora[e nu acord\ o importan]\ mare primei afaceri `n decizia de a r\mâne `n lumea business-ului. La fel. pe când cei din zone cu vad comercial sc\zut valorizeaz\ mai mult prima experien]\ managerial\. Cei trecu]i de 45 ani `i acord\ o importan]\ mai mare decât cei tineri. Absolven]ii [colilor profesionale [i post-liceale se consider\ influen]a]i de prima afacere mai mult decât absolven]ii de liceu.

s\ ai un studiu de marketing al produsului t\u. dar de la un anumit moment trebuie s\ investe[ti `n competen]a ta. dar trebuie s\ fac multe investi]ii [i nu am banii. Dolj) 11. (Gheorghe. Ilfov) Femeia e cheia succesului – dac\ ei nu-i place ceea ce faci [i nu se implic\ al\turi de tine. Cursurile de management ajut\ la buna organizare a min]ii. 34 ani. Olt) 3. Uit\-te la Prigoan\ – el nu a avut de mâncare când era mic [i acum are depozit de mâncare. [tiu ce trebuie s\ fac s\-l aduc la format mai mare. (Claudiu. C\utarea provoc\rilor. ce produse apar. 41 ani. (Valentin. antreprenor. 41 ani. e normal c\ trebuie s\ ajungi la ea. salariat `n sectorul public. 32 ani. antreprenor. Cercetarea pie]ei. O familie care s\ te stimuleze Când un om este marcat de lipsuri subcon[tientul lui lucreaz\ la anumi]i stimuli [i-l face s\ reac]ioneze. Dolj) 4. s\ fii informat. Pentru c\ degeaba `]i d\ Dumnezeu dac\ nu vezi unde d\. (Vasile. Sau s\ te `nve]e cineva. Fructificarea oportunit\]ilor Trebuie s\ deschizi bine ochii. Nu po]i s\ ajungi dac\ nu perseverezi. având o ]int\. (Tudor. (Horia. s\ [tii ce vrei s\ faci. (Sandu. (Valentin. Nu e suficient doar s\ vrei. s\ `]i faci un plan de afaceri bine definit [i. deci subcon[tientul lui `l face s\ se preg\teasc\ s\ nu mai ajung\ niciodat\ a[a. Gândirea la scar\ mare. Arge[) 2. Perseveren]a Dac\ nu e[ti perseverent [i nu-]i dore[ti mai mult decât ai la un moment dat. Pân\ la un punct e suficient s\ te educe pia]a. antreprenor.RU R A L AN T R E P R E N O R 1. cu cine trebuie s\ intre `n combina]ie. Descoperirea voca]iei }\ranul. s\ nu intri `n rutin\. fermierul. 37 ani. Gorj) 5. ce poate oferi. Publicitatea 18 . antreprenor. Trebuie s\ g\sesc un `nger care s\ m\ ajute – idei am. antreprenor. 25 ani. nu te sus]ine [i nu te stimuleaz\ n-ai nici o [ans\ s\ ai succes `n afaceri. Cuno[tin]e de specialitate Solu]ia este atragerea speciali[tilor. 39 ani. (Marcela. ie[irea din rutin\ Important e s\ nu vrei s\ faci lucruri m\runte. antreprenor. Totul depinde de cât de deschis sau `ngust gânde[te patronul. 27 ani. Arad) Nu trebuie s\ fii doar bine informat ci [i corect format. s\ `ntâlne[ti noi oameni cu care s\ rela]ionezi. 56 ani. antreprenor. S\-[i fac\ el un studiu a[a. Arge[) 10. ce are la dispozi]ie. (Ionu]. antreprenor. antreprenor. func]ionar public. altfel cazi. Apelul la consultan]\ Te duci periodic la firme de consultan]\ s\ te consilieze. s\ nu te plafonezi. 52 ani. antreprenorul rural trebuie s\-[i g\seasc\ mai `ntâi voca]ia. Olt) 6. antreprenor. Ilfov) 8. ~n primul rând trebuie s\ ai un obiectiv pe termen lung. elaborarea unei strategii Trebuie s\ cuno[ti pia]a. s\ mergi la cursuri. Dolj) 9. s\ vad\ la ce e bun. nu ai cum s\ ajungi `n vârf. Investi]ia `n dezvoltare Lipsa banilor m\ `mpiedic\ pe mine s\ fac pasul spre alt nivel. 34 ani. s\ vezi ce se caut\. (Sebastian. Ilfov) 7. (Sandu. 41 ani. Trecerea de la mic la mare este s\ gânde[ti la scar\ mare. [tiu business-ul.

Trebuie s\ faci mai mult. al]ii [i-o vând. antreprenor. 56 ani. 43 ani. Olt) 13. Unii `[i construiesc ziduri atât de groase `ncât oamenii nu mai reu[esc s\ cunoasc\ persoana din interior. antreprenor. Diversificarea ofertei Nu e important numai s\ produci materia prim\. apoi `ntr-o gr\din\. PIEDICI ~NTÂMPINATE LA DEBUTUL ANTREPRENORIAL Toat\ via]a suntem pu[i sau ne punem de bun\ voie `n anumite cutii. Construim ziduri de protec]ie `ntre noi [i ceilal]i pentru a ne lua `n st\pânire propria cutie [i a o decora dup\ propriile gusturi. 29 ani. dar cercetarea Rural Antreprenor ne-a permis s\ identific\m piedicile primite de cei care sunt `nc\ 9 Florence Littauer – Personalitate Plus. Arge[) }iriac a avut foarte multe [anse prin deschiderea pe care a avut-o. `n spatele c\rora sunt cutii previzibile. Apoi suntem instala]i `ntr-un ]arc de joac\. având multe contacte. Necesit\ investi]ii [i oameni care s\-i pui `n locurile unde deschizi alte afaceri. Arad). [omer. (Marcela. concuren]ii sau autorit\]ile `ncep s\ priveasc\ cu aten]ie neobi[nuita cutie antreprenorial\. suspectându-l pe patron c\ [i-a supradimensionat-o `n mod ilicit. `n curtea [colii. Este normal. bârfele. Dac\ ai o frizerie `n satul t\u po]i s\ faci frizerii `n 10 sate. Cei mai mul]i au ziduri sub]iri. Florence Littauer. O cunoscut\ psiholoag\. Atunci cei din jur. rela]iile l-au ajutat foarte mult. 16. 53 ani. Arad) 14. spunea c\ noi cre[tem `n cutii [i ”când ie[im `n lumea mare ne lu\m cu noi pere]ii cutiei”9. (Sandu. 171-172. de pild\. [i-o neglijeaz\ [i-o abandoneaz\ revenind la vechea lor cutiu]\ func]ion\reasc\. Deschiderea afacerii `n alte loca]ii Ce ai `nceput la scar\ mic\ po]i s\ faci `n 10 locuri. Editura Business Tech International Press. Nu putem [ti câ]i [i-au abandonat ideile manageriale `n urma loviturilor primite `n via]\. când cucere[te un segment din ea care-i permite s\ ruleze mai mul]i bani. Bucuresti. Confruntarea cu concuren]a Sunt multe firme pe care ajungi la un moment dat s\ le deranjezi [i ele or s\ `ncerce s\-]i dea `n cap. 19 . antreprenor. antreprenor. ca un bugetar s\ aib\ o locuin]\ modest\ deoarece veniturile lui sunt modeste [i comunitatea `l acuz\ imediat de corup]ie dac\-[i construie[te o vil\ somptuoas\. (Silviu. agricultor. Reclama e totul. C\ altfel negociezi când sunte]i mai mul]i. antreprenor. Fiind mult plecat. etc. Spa]iul [i structurile pe care oamenii le iau `n st\pânire sunt normate adesea de c\tre cei din jur. conforme cu pozi]ia [i statutul social al fiec\ruia. `n banca ce ne-a fost repartizat\. Deschiderea unei afaceri presupune o extensie foarte mare a cutiei obi[nuite. Maramure[) 12. acuzele sunt pentru mul]i oameni piedici importante `n cariera lor. 39 ani. (Doru. accesul la putere Conteaz\ s\ ai un cerc de rela]ii [i cuno[tin]e aflate la putere. pag. (Tudor. Cutia managerial\ are dimensiuni mai mari decât cutiile obi[nuite. Important e s\ [tii s\ te fere[ti s\ le love[ti unde trebuie. 42 ani. c\ci acolo ai acces la informa]ii valoroase foarte u[or. etc. primar. Una e s\ pleci `ntr-o afacere cu ni[te rela]ii mari [i alta e s\ pleci cunoscându-i doar pe cei ca tine.RURAL ANTREPRENO R Dac\-]i faci publicitate `n medii cât mai mari `naintezi cu afacerea foarte mult. 2009. ci [i s-o prelucrezi. Controalele. (Iustin. Arad). de salariat. pe urm\ `ntr-o camer\ mai mare. manager neac]ionar. De când ne na[tem suntem pu[i `n p\tu]uri `nguste [i plimba]i `n c\rucioare. Cum s\-i `n]elegi pe ceilal]i `n]elegându-te pe tine `nsu]i. student. s\ te `nvâr]i `n cercul lor. Dezvoltarea rela]iilor. Unii `[i redimensioneaz\ cutia managerial\. (Bogdan. Olt) 15. 34 ani. iar dimensiunile `ncep s\ fie vizibile când firma `[i ia avânt pe pia]\. Asocierea Ca s\ rezi[ti la competi]ia cu firmele mari trebuie s\ te asociezi.

Mânc\toria dintre colegi [i cunoscu]i este mai puternic\ `n rândul absolvenilor de facult\]i private decât al celor care au absolvit facult\]i de stat. 20 . Autorit\]ile centrale au dat lovituri puternice mai ales persoanelor fizice autorizate [i agricultorilor. Antreprenorii [i poten]ialii antreprenori din mediul rural au primit cele mai grele lovituri `n carier\ la vârsta de 26. Cu cât nivelul de instruc]ie [colar\ este mai ridicat. iar ele sunt legate de pierderea unor examene sau concursuri. lucru constatat [i `n focusuri [i interviuri. concuren]a. Managerii neac]ionari se plâng de piedici puse de c\tre colegi [i de c\tre autorit\]ile locale. la 7 ani de la deschiderea business-ului). ~n zona Nord-Vest membrii familiei [i cunoscu]ii apropia]i au dat cele mai puternice lovituri antreprenorilor. clien]i). când to]i participan]ii au vorbit de invidia celor din jur (”s\ moar\ capra vecinului”).RU R A L AN T R E P R E N O R patroni sau care doresc s\ devin\ patroni. Cele mai pu]ine lovituri le-au primit studen]ii. Patronii au primit cel mai târziu loviturile majore `n carier\ (la 29 ani. cu atât factorii de frân\ au surse mai `ndep\rtate (autorit\]i. Loviturile din partea concuren]ilor au venit `ntr-o m\sur\ mai mare la salaria]i decât la patroni.7 ani – adic\ la 5 ani de la demararea primei afaceri.

Dup\ experien]a cu ea. Lipsa banilor Doream s\ fac ceva. ~mi face costuri suplimentare. o piedic\.000 EURO [i nu am putut accesa un credit atât de mare. Maramure[) |ia de la ANAF trebuie s\ vin\ s\-]i fac\ un tabel cu ce taxe sau declara]ii s\ depui `ntr-un an. s\-mi fac\ reduceri de taxe [i impozite ca s\ m\ pot dezvolta. antreprenor. neavând bani deci pentru toate sculele nu puteam s\-mi iau avânt. (Adrian. 52 ani. Internet. antreprenor. Lucrurile astea nu se `ntâmpl\ `ntr-o ]ar\ capitalist\ normal\. Lipsa studiilor. (Mihaela. (Roberto. antreprenor. 26 ani. (Dumitru. pentru tot felul de [urubelni]e [i cioc\nele. Am fost [i `n SUA – acolo copiii `nva]\ de mici s\ fac\ singuri bani. Maramure[). Dolj) 2. Crescuse cumva sub ochii mei – p\rin]ii. 33 ani. care era foarte sumar\. Taxele mari impuse de stat Condi]iile din România nu te ajut\ deloc `ntr-o afacere. Mi-era team\ de faliment [i am f\cut un credit pe care credeam c\ am s\-l pot acoperi. Singura carte pe care am avut-o de acvaristic\ a fost de la Acvariul din Constan]a. Ei tr\iau cu conceptul acela: te duci. antreprenor. un loc pentru depanare. apoi cu legile. Angaja]ii [i asocia]ii nepotrivi]i. Maramure[) 3. cu teren cu tot. 6. Maramure[) 7. (Florin. nu m\ mai bag. 42 ani. antreprenor. dar nu au fost fondurile necesare. s\-mi fac reclam\ s\ atrag clien]ii. E absurd s\ vin\ acum pentru drepturile de autor [i s\-mi cear\ TVA pentru ultimii 6 ani. (Anghel. (Sebastian. dar acum am intrat `ntr-o perioad\ din care nu stiu cum am s\ ies. O sp\l\torie auto presupunea. pentru c\ munceam tot timpul acas\. Copiii no[tri nu [tiu s\ vând\. (Marinela. Ilfov) 21 . (Emanuel. s\-mi dea. c\ nu aveam istoric pentru banc\. 37 ani. te angajezi undeva. 5. Creditele ap\s\toare. De[i de doi ani firma este pe pierdere. lucr\tor pe cont propriu. era o strad\ circulat\. 44 ani. Primii angaja]i m-au furat de la `nceput. Ilfov). statul vine [i `mi pune [i impozit forfetar `n loc s\ m\ ajute. Legisla]ia greoaie [i `n continu\ schimbare A fost o perioad\ `n care ]ineam greu pasul cu infla]ia. ei [tiu doar s\ cear\. undeva spre 150. [i Dumnezeu dac\ vine s\ facem afaceri `mpreun\. poten]ial antreprenor. Neavând bani pentru toate sculele necesare. lucr\tor pe cont propriu. 48 ani. La noi p\rintele `[i d\ [i ultimul ban din buzunar copilului ca s\-[i cumpere chipsuri. nu era nimic. Arad) Partenera o cuno[team demult. Am mers câ]iva ani cu afacerea [i dup\ aia au `nceput s\ se schibe legile. F\cusem un studiu [i am v\zut c\ `n zon\ era vad pentru a[a ceva. a cuno[tin]elor de specialitate Pe vremea aia nu erau nici c\r]i. Maramure[) 4. Dolj) ~mi trebuia un atelier.RURAL ANTREPRENO R Interviurile `n profunzime [i focus-grupurile au scos `n eviden]\ urm\toarele tipuri de piedici `ntâmpinate la `nceputul carierei antreprenoriale: 1. 37 ani. 25 ani. Arad) Ne lipse[te educa]ia antreprenorial\ de la [coal\ [i de acas\. bunicii se cuno[teau. manager neac]ionar. poten]ial antreprenor. cu un salariu fix. De ce s\ mai citesc toate porc\riile din codul fiscal dac\ [tiu c\ peste 2 s\pt\mâni se modific\? (Dumitru. (Doru. Dar cine a spus c\ banii sunt ochiul dracului a spus bine. 60 ani. patent cu cioc [i cle[te de mufat. antreprenor. ca Italia. Mentalitatea Familia mea nu era de acord s\ m\ bag `n chestii de-astea. {i v\ da]i seama c\ factorul financiar a fost o frân\. 31 ani. o `ncetinire.

. dar nu cu sume de bani [i nu a[a. Birocra]ia. 12. Mul]i renun]\ din cauza asta s\ mai fac\ afaceri. Corup]ia. nu cei care au capacitatea s\ le realizeze eficient. lucr\tor pe cont propriu. Cred c\ sunt la mijloc ni[te interese sus]inute politic. La dou\ luni ne-a venit denumirea gresit\. To]i `]i induc un sentiment de umilin]\. antreprenor. c\ nu-i mai pot cump\ra cu o g\leat\. Dar sunt o gr\mad\ de firme care fac smântâna beton. (Ludovic. 44 ani. 33 ani. Dolj). Pentru orice structur\ de rezisten]\ trebuia s\ intervin. (Tudor. 36 ani. poten]ial antreprenor. ~n toate proiectele cu fonduri europene se implic\ `n primul rând persoane cu func]i [i rudele lor. {i nu vorbesc doar de \[tia care sunt acum sau de ceilal]i de dinaintea lor. Au c\zut ei. Auzisem cât de simandicos e aparatul central. s\ te sprijine s\ te dezvol]i. Dolj) Dac\ v\d c\ un agent economic se descurc\ bine. Totul se bazeaz\ pe rela]ia cu politicienii care sunt factori de decizie `n zona ta. 41 ani. dar nu i s-au dat avizele ani de zile. antreprenor. ~]i trântesc o amend\ uria[\ c\ te dezgust\ s\ mai faci afaceri. ca la pachetele de ]ig\ri{ aceast\ smântân\ v\ poate ucide. Maramure[) E mai u[or s\ import\m decât s\ producem. Sunt `n drept s\ le cear\. Maramure[) 11. Pân\ la urm\ mi-au dat amend\ c\ nu mi-am f\cut situa]ia depozitului. alt\dat\ mai groas\. ai c\zut [i tu. Deja sunt al]ii care sunt demult `n domeniul \sta [i nu te las\ s\ intri u[or `n breasl\. 24 ani. func]ionar public. Gorj) 9. {tiu pe cineva care a vrut s\ fac\ un supermarket `n Calafat. s\ munceasc\ legal. antreprenor. Maramure[) Mediul e pân\ la urm\ cel care ne pune piedici. (Magdalena. pre[edinte ONG. c\ f\cuser\ o `n]elegere cu hipermarketingurile str\ine s\ nu permit\ concuren]a local\. pentru c\ devin prea boga]i [i `[i pierd astfel masa electoral\. dar n-am crezut c\ o s\ fie atât de greu s\ ob]inem actele. punându-te pe drumuri. Toat\ vara au venit. E un jaf al banilor europeni organizat la nivel na]ional. fiecare punct pentru instituirea afacerii a ]inut o lun\. Autorit\]ile statului Toate autorit\]ile `]i pun piedici . pentru c\ nu punem nimic `n ea. (Ruxandra. Dac\ e[ti la prima abatere minor\. Clasa politic\. E imposibil s\ fii independent de ei. Dolj). Smântâna noastr\ este odat\ mai fluid\. depunem actele [i le prezent\m la tribunal. func]ionar public. s\ fac drumuri la municipiu sau `n capital\. 56 ani. cu o saco[\. unde politicienii acord\ sprijin tinerilor s\-[i deschid\ firme. (Vasile. c\ci con]ine E122 – dar nu o s\ vede]i a[a ceva prea curând. 42 ani. Ne-a trebuit mult\ r\bdare [i nervi. `i trimit imediat controale pe cap... Pentru o simpl\ afacere mi se cer avize greu de ob]inut. (Valentin. Când oamenii scap\ de s\r\cie politicienii se tem c\ `[i pierd aleg\torii. din 2 `n 2 s\pt\mâni. Concuren]a care deregleaz\ consumul Noi facem produsele absolut naturale [i nu prea avem succes. antreprenor. Dolj). (Sorin. 43 ani. 49 ani. iaurtul la fel. Arad) 10. (Valentin. func]ionar public. (Ioan. partidele. Maramure[). Eu le-a[ pune un ab]ipild pe ele.RU R A L AN T R E P R E N O R 8. Mi-am dat seama de defectele clasei politice lucrând `n str\in\tate. antreprenor. Partidele nu sunt interesate s\ se dezvolte prea mult oamenii de afaceri. (Elvira. 34 ani. ei nu-]i dau un r\gaz s\ `ndrep]i lucrurile. Dolj) 22 . ~n primul rând clasa politic\. Dar e greu s\ faci la ]ar\ [i hârtii [i s\ munce[ti. Noi ne imaginam c\ `n 2 zile mergem la prim\rie.[i prim\ria [i consiliul jude]ean [i guvernul. 32 ani. (Liviu.

RURAL ANTREPRENO R

13. Criza A venit criza [i a trebuit s\ suspend activitatea. (Horia, 32 ani, antreprenor, Ilfov) Au `nceput s\ scad\ `ncas\rile [i oamenii nu mai f\ceau pl\]ile la timp. Eu lucram pe `ncredere, pe contract [i apoi a[teptam s\-mi intre banii. Sunam clien]ii [i ei ziceau s\ a[tept. {i a[teptam [i a[teptam pân\ când nu mai puteam lucra. Furnizorii m\ presau, nu `mi mai d\deau marf\ decât cu banii jos, dar eu nu aveam cum s\ presez clien]ii, c\ erau din Polonia. (Nu]u, 26 ani, manager neac]ionar, Maramure[)

TEMERILE CARE APAR LA ~NCEPEREA UNEI AFACERI
Robert Kiyosaki spune c\ ”[coala nu-i preg\te[te pe oameni pentru lumea real\”10. Oricât de bine `nva]\ la toate materiile, `n momentul `n care trebuie s\-[i ia soarta `n propriile mâini oamenii descoper\ c\ n-au `nv\]at cum s\ aib\ succes [i cum s\-[i `mplineasc\ speran]ele [i idealurile. De aceea cei mai mul]i se gr\besc s\ se angajeze. Dup\ o vreme `n care muncesc pentru al]ii pe un salariu, unii `ncep s\ studieze c\r]i de management. “Exist\ cinci motive principale pentru care cei ini]ia]i din punct de vedere financiar nu reu[esc s\ devin\ boga]i: frica, scepticismul, lenea, obiceiurile proaste [i arogan]a”.11 Oamenii se tem s\ ri[te, se tem de e[ec, se tem de provoc\rile c\rora trebuie s\ fac\ fa]\ [i deseori consider\ c\ nu merit\ efortul s\ se confrunte cu ele. ~n chestionarul adresat celor 1.527 antreprenori [i poten]iali `ntreprinz\tori din mediul rural i-am `ntrebat care sunt cele mai mari temeri, motive de `ngrijorare sau de preocupare care apar la `nceputul unei afaceri sau imediat dup\ deschiderea unei firme. R\spunsurile de mai jos, scrise de mâna lor, contureaz\ profilul angoaselor manageriale, a acelor nelini[ti care-i `mpiedic\ pe cei mai mul]i s\ fac\ saltul de la vise la succes. Care sunt cele mai mari temeri, motive de `ngrijorare sau de preocupare care apar la `nceputul unei afaceri sau imediat dup\ deschiderea unei firme? Abilit\]ile manageriale proprii. Accesul pe pia]\. Accesul la informa]ii. Administra]iile financiare. Amenzile la primul control. Amortizarea cheltuielilor. Angaja]ii [i colaboratorii competen]i. Apelul la consultan]i valoro[i. Asigurarea clientilor. Atragerea unui vad comercial. Banii pentru cheltuielile lunare. Birocratia. Blocajul financiar. Bugetul limitat. Ca ideea de afacere sa nu fie suficient de clar\. C\ nu merge. C\ nu am succes. C\ nu reu[esc s\ ajung la clien]ii valoro[i. C\ nu voi reu[i. C\ nu voi putea organiza bine treaba [i o s\ dau faliment. C\ or s\ apar\ piedici. C\ oamenii nu vor aprecia ceea ce fac. C\ se schimb\ legile pe baza c\rora am f\cut planul de afaceri. C\ voi claca la cel mai mic impediment. C\ sunt o calamitate managerial\. Colapsul financiar. Calitatea serviciilor. Capacitatea de a parcurge drumul pân\ la succes f\r\ s\ m\ `mpiedic. Cash-flow. Cheltuielile neprev\zute. Clien]ii insuficien]i, nemul]umi]i. Climatul ostil de afaceri. Competen]a. Competi]ia prea mare. Concuren]a neloial\. Costurile mari de pornire. Continuitatea afacerii, men]inerea pe linia de plutire. Controalele. Corup]ia. Corectitudinea. Costurile prea ridicate. Criza economic\.
10

Robert T. Kiyosaki [i Sharon L. Lechter – Tat\ bogat, tat\ s\rac. Educa]ia financiar\ `n familie. Editura Curtea Veche, Bucure[ti, 2008, pag. 22 11 Robert T. Kiyosaki [i Sharon L. Lechter – op.cit. pag. 173.

23

RU R A L AN T R E P R E N O R

Cunoa[terea pie]ei. Dac\ am destul profit cât s\ reinvestesc. Dac\ vor fi clien]ii mul]umi]i [i vor reveni. Dac\ fac bine ceea ce fac. Dac\ o s\ am vreme proast\? Dac\ o s\ fie rentabil\. Dac\ va supravie]ui pe pia]\. Desfacerea produselor. Dezam\girea pe care a[ putea s\ o produc. Dezechilibrul `ntre cerere [i ofert\ pe pia]\. Documenta]ia prea am\nun]it\ pentru deschiderea unei firme. Dotarea la standarde acceptabile. Evaluarea gresit\ a nevoilor clien]ilor. Experien]a redus\. Faptul c\ nu a[ putea rambursa creditul. Faptul c\ a[ fi singur `ntr-un ocean de rechini. Fidelizarea clien]ilor. Finan]area insuficient\. Fluctua]ia pie]ei. Fondurile insuficiente. For]a de munc\ prea slab calificat\. Frica de a avea succes. Frica de a nu fi sclav. G\sirea unui segment de pia]\. Greut\]ile care s-ar putea ivi neprev\zut. Grijile exagerat de mari. Implicarea politic\. Incapacitatea de a face fa]\ concuren]ei. Increderea `n mine. Integrarea pe pia]\. Rela]iile insuficiente. Lipsa imaginii firmei, a unui brand. Lipsa unui mentor care s\ aib\ experien]\ [i recomand\ri. Mafia local\. Mediul toxic de afaceri. Men]inerea afacerii pe profit. Motiva]ia personal\ slab\. Munca prea mult\ [i plin\ de griji. Nepriceperea. Neprev\zutul. Nou\ din 10 firme mor `n primul an – eu voi rezista? Ob]inerea tuturor avizelor. Partenerii necinsti]i. Pia]a neagr\. Pierderea investi]iilor. Piedicile puse de concuren]\ [i autorit\]i. Publicitatea mic\ la un rulaj redus. Puterea de a r\zbate. Reac]ia firmelor care se simt atacate de mine. S\n\tatea [i via]a de familie pot fi afectate. Schimb\rile de pe pia]\ (legislative, fiscale, rela]ionale, etc.). Senza]ia c\ situa]ia ne dep\[e[te. Seriozitatea celor cu care interac]ionez. Stresul. Subven]iile acordate cu `ntârziere. Sursele alternative de finan]are. Taxarea excesiv\ [i abuziv\. Teama de e[ec, de faliment, de birocra]ie, de corup]i, de autorit\]i, de concuren]\, de nou, de controale. Terminarea resurselor. Timpul pierdut. Valorificarea slab\ a oportunit\]ilor. Vânz\rile sc\zute. Veniturile sub a[tept\ri. Voi reu[i s\ rezist [i s\ câ[tig?

SCHIMB|RILE AP|RUTE DUP| ~NCEPEREA AFACERII
Demararea unei afaceri aduce schimb\ri importante `n via]a unui patron, atât pozitive, cât [i negative, pe mai multe planuri: `n plan personal, `n via]a familiei, `n rela]ie cu prietenii, cunoscu]ii, `n comunitate. ~n plan personal indivizii `[i sporesc capacitatea de a rela]iona [i comunica cu ceilal]i, cuno[tin]ele generale [i de specialitate, gândirea critic\, satisfac]ia de a reu[i s\ ating\ ]inte `nalte. Se schimb\ perspectiva asupra vie]ii [i asupra lucrurilor, spore[te libertatea [i cei din jur sunt `n]ele[i dintr-o alt\ perspectiv\. Cre[te standardul de via]\, spore[te accesul la bunuri care produc pl\cere. Pe de alt\ parte via]a intr\ `ntrun alt ritm, mai stresant, care afecteaz\ s\n\tatea. Individul munce[te mult, nu mai are timp de vechile pasiuni, e mai responsabil, mai tipicar, mai meticulos, mai sever fa]\ de ceilal]i. Personalitatea lui se schimb\, c\ci [i a[tept\rile lui de la via]\ sunt altele. ~n via]a de familie patronul ofer\ membrilor un standard de via]\ mai `nalt, iar copii au acces la un nivel superior de educa]ie. Pe de alt\ parte familia este neglijat\ [i individul nu mai are

24

RURAL ANTREPRENO R

cum s\ dedice acela[i timp partenerului, copiilor, p\rin]ilor.
~nfiin]area, desf\[urarea [i dezvoltarea unei afaceri folose[te cea mai mare parte din energia [i timpul unui `ntreprinz\tor; `n consecin]\, celelalte angajamente pot suferi. ~ntreprinz\torii care sunt c\s\tori]i [i, `n special, cei care au copii, `[i expun familia riscului unei experien]e de familie incomplete [i posibilit\]ii apari]iei unor traume emo]ionale venite din neaten]ie, ceart\ [i sup\rare. Pe de alt\ parte, `nfiin]area [i desf\[urarea unei afaceri poate oferi `ntreprinz\torului oportunitatea de a-[i atrage so]ia [i copii `n afacere; prietenii vechi pot deveni investitori (este de evitat angajarea lor); prietenii noi pot apare datorit\ dezvolt\rii afacerii. C\t\lin Alexe – profesor Antreprenoriat [i inovarea afaceri, Catedra de Management, Facultatea de Antreprenoriat, Ingineria [i Managementul Afacerilor.

~n rela]ie cu prietenii, cunoscu]ii, colegii unii spun c\ s-au produs schimb\ri `n bine, c\ci odat\ cu trecerea timpului rela]iile au cap\tat mai mult\ profunzime. A crescut num\rul prietenilor, iar oportunit\]ile de afaceri le-au adus `n cale oameni noi sau cuno[tin]e mai vechi, cu care au dezvoltat bune rela]ii de prietenie. Al]ii percep `ns\ o r\cire a rela]iilor: unii prieteni au devenit invidio[i pe realiz\rile lor, alteori [i-au selectat noii prieteni conform statutului de antreprenor [i [i-au abandonat al]i prieteni. Lumea afacerilor i-a f\cut s\ fie circumspec]i, s\ fie calcula]i, mai reci; ceilal]i nu-i `n]eleg [i-i judec\ superficial, iar ei nu au timp s\ se tot explice [i s\ se justifice. Din cauza asta scade [i `ncrederea `n ei. Devin subiect al bârfelor, iar la sate gura lumii afecteaz\ [i rela]iile de prietenie, de vecin\tate.

Una dintre cele mai mari ironii este aceea c\, `ntreprinz\torul de succes – de[i posed\ destui bani pentru a putea participa la o mare varietate de activit\]i de petrecere a timpului liber – totu[i nu poate pleca `n vacan]a dorit\ deoarece afacerea nu `i permite absen]a. Cei mai mul]i `ntreprinz\tori sunt „c\s\tori]i” cu afacerea lor, muncesc multe ore [i au pu]in timp pentru recreare sau educa]ie suplimentar\. C\t\lin Alexe – profesor Antreprenoriat [i inovarea afaceri, Catedra de Management, Facultatea de Antreprenoriat, Ingineria [i Managementul Afacerilor.

~n comunitate patronii [i-au sporit vizibilitatea. Având rela]ii cu mai mul]i oameni, ei intr\ `n centrul aten]iei. Nu stau numai lâng\ aceia[i oameni, cre[te calitatea oamenilor cu care comunic\. Au contacte dese cu autorit\]ile, iar acest lucru se r\sfrânge asupra imaginii `n comunitate. Din cauza asta sunt deseori percepu]i ca fiind corup]i, mân\-n mân\ cu al]i corup]i, iar faptele lor sunt interpretate [i r\st\lm\cite. Intrând `n alte sfere `n care se ruleaz\ mai mul]i bani, lumea le vede mai ales l\comia, compromisurile, [mecherelile, rabatul de la calitate, neseriozitatea. Cea mai important\ schimbare se produce `n imaginea de sine. ~n momentul `n care pornesc pe cont propriu o afacere, oamenii `ncep s\ se distan]eze tot mai mult de imaginea pe care o aveau anterior `n proprii ochi [i `n ochii celorlal]i. Studiind acest aspect `n cercetarea Rural Manager din 2009 am observat un fenomen pe care sociologul Erving Goffman `l numea ”gestionarea impresiilor”12: indivizii `ncep s\ se comporte `n fa]a celorlal]i `ntr-un mod `n care s\ provoace anumite impresii dorite. ~[i construiesc o alt\ imagine de sine pe care vor s-o impun\ celorlal]i, pentru a defini rela]iile cu ei.

Se pune `ntrebarea dac\ `ntreprinz\torii vor fi capabili sau nu s\-[i g\seasc\ o slujb\ sau se vor `ntoarce la cea veche, dac\ afacerea e[ueaz\. Uneori reluarea vechilor ocupa]ii este dificil\, deoarece individul a pierdut contactul sau s-a obi[nuit cu alt mod de via]\. C\t\lin Alexe – profesor Antreprenoriat [i inovarea afaceri, Catedra de Management, Facultatea de Antreprenoriat, Ingineria [i Managementul Afacerilor.
12

Erving Goffman – Via]a cotidian\ ca spectacol. Editura Comunicare.ro, Bucure[ti, 2003, pag. 35. 25

Atent la nevoile celor din jur. Munce[te prea mult [i nu merit\. Prea dur\ cu noi. E scump. Mai ales la `nceput. c\ se fac jocuri pe seama lui. E un proces `n care fiecare disimuleaz\. denaturarea. c\ se spun minciuni [i se produc dezv\luiri devastatoare.RU R A L AN T R E P R E N O R ~n mod invariabil. despre frustr\rile [i e[ecurile lor. Oamenii m\ `njur\ pentru c\ sunt du[m\no[i. un acord asupra evit\rii conflictelor pentru continuarea interac]iunii. Cercetând credin]ele proprii ale antreprenorilor din mediul rural `n impresia de realitate pe care `ncearc\ s\ le-o produc\ `n special clien]ilor lor.. cât mai degrab\ un acord asupra preten]iilor care trebuie onorate. joac\ un rol.) cu scopul de a men]ine ei controlul asupra rela]iei [i situa]iei `n care interac]ioneaz\. curajoas\ [i oricând dispus\ la dialog cu clien]ii. prin aceste roluri ne cunoa[tem pe noi `n[ine. Ceilal]i sunt `ns\ prea pu]in interesa]i s\ accepte aceast\ reconstruc]ie a sinelui. E capabil\ s\ fac\ mai mult. ne form\m un caracter [i devenim persoane”13 – spunea cunoscutul sociolog Robert Ezra Park. Vorbesc cu stim\ [i recunoa[tere despre mine.. `ntotdeauna [i oriunde. introducând `n ecua]ie alte elemente componente ale imaginii patronilor (amintiri din copil\ria lor. Avem mai degrab\ o recunoa[tere a faptului c\ orice om. Atunci când un individ intr\ pe scena managerial\ este foarte atent la construirea imaginii de sine [i `[i ia multe precau]ii pentru a preveni subminarea [i degradarea ei de c\tre ceilal]i. mai mult sau mai pu]in con[tient. pove[ti despre situa]iile lor delicate. Venim pe lume ca indivizi.. manipulând situa]iile `n care comunic\. Iar\[i a venit dup\ bani. El [tie c\ lumea din jur face glume proaste. Clien]ii spun c\ sunt o persoan\ care-i ajut\ tot timpul. Prin aceste roluri ne cunoa[tem unul pe cel\lalt. provoac\ stânjeneli [i situa]ii compromi]\toare. Are experien]\ in ceea ce face. noii antreprenori se implic\ puternic [i afectiv `n construirea propriei imagini [i sunt convin[i c\ impresia de realitate pe care o pun `n scen\ este chiar realitatea `ns\[i. dramatizarea. Foarte scump. 249-250. Comunit\]ile au adesea preg\tite stocuri de jocuri. rezonabilitate `n a[tept\ri [i pentru a nu le permite o distan]are social\ prea mare. cu scopul anul\rii obstacolelor imagistice nedorite. E dat dracului – `n sensul bun. O persoan\ care ob]ine ceea ce dore[te. f\r\ variante de r\spuns) Are bani. un consens asupra unor valori. etc. Se creeaz\ o asimetrie major\ `n procesul comunic\rii. ”Probabil c\ nu este doar un accident istoric faptul c\ «persoan\» `n `n]elesul s\u etimologic `nseamn\ «masc\». pag. `n scopul sporirii controlului lor. Patron cu bani. Cum crede]i c\ vorbesc clien]ii despre dvs..? (~ntrebare liber\. iluzii [i pove[ti pe care le folosesc `n rela]iile cu patronii [i cu cei care vor s\ accead\ `n lumea managerial\. M\ descriu ca pe o femeie cinstit\. cum v\ imagineaz\ ei sau cum v\ descriu ei `n discu]iile cu alte persoane? Care sunt principalele cuvinte sau expresii pe care le folosesc când se refer\ la dvs. 26 . redescoper\. am descoperit un fenomen `n care se combin\ autoiluzionarea. mistificarea [i contrafacerea realit\]ii. expresivitatea simbolic\. care se rezolv\ nu printr-o acceptare reciproc\ a imaginii perceput\ de cel\lalt. dar `[i face treaba. Glencoe. Trecutul lui intr\ `ntr-o anecdotic\ – `nflorit\ [i uneori fictiv\ – ce este povestit\ [i r\spovestit\ adesea cu umor sau cu tâlc pentru a reduce distan]ele sociale. I-a mers mintea. o curtoazie rela]ional\ care implic\ nu atât un acord real asupra a ceea exist\. Merge cu preturi ierftine. dar e bun. pentru a le induce acestora modestie `n preten]ii. concep]ia noastr\ despre propriul rol devine o a doua natur\ [i o parte integrant\ a personalit\]ii noastre. The Free Press. cei care vor s\ accead\ `n lumea antreprenoriatului `ncearc\ s\ se prezinte pe sine `ntr-o lumin\ cât mai favorabil\. La suprafa]\ exist\ `n]elegere. are false revela]ii. sinele care am dori s\ fim. 13 Robert Ezra Park – Race and Culture. E abil. idealizarea. Cuvântul dat e `ntotdeauna respectat. A f\cut treab\ bun\. pe fondul temerii de necunoscut [i a sc\zutei `ncrederi `n sine. Ar fi bine sa-i moar\ odat\ capra aia. Illinois.. ci printr-o sporire a fluxului comunic\rii. Chiar avem nevoie de el sa faca treaba asta. A avut curaj. 1950. ~ntr-un fel [i `n m\sura `n care aceast\ masc\ reprezint\ concep]ia pe care ne-am format-o despre noi `n[ine – rolul c\ruia ne str\duim s\ ne conform\m – aceast\ masc\ este sinele nostru mai adev\rat. M\ sfideaz\. ~n sfâr[it.

Sociabil. Cu mentalitate fresh. devin surse de amuzament. Punctual. Realist. Original\ `n idei. Pl\cere. Nebun de curajoas\. Vânz\tor. Accesibilitate. Deschis. Onest\. Afacerist. Creativ. Pragmatic\. Dorin]\ de afirmare. Fire vesel\. Cinstit. antreprenorii proiecteaz\ despre concuren]i o imagine menit\ s\-i pun\ ei ei `n[i[i `ntr-o postur\ cât mai favorabil\. Rapid. Tân\r. Autoritar. Omul care `ntre]ine distrac]ia. Are produse bune. ~ncep\tor. Nu-i crede pe ceilal]i. Sincer. dar 27 . Cooperant. I[i face treaba. Persoan\ deosebit\. Perseverent. Capacitate organizatoric\. Scurt [i la obiect. Serioas\. Servicii bune. Corect. Performan]\. St\pân pe sine. Mul]umire. Exigent. Afurisit\. Hot\rât. Furnizor generos. au pre]uri mai bune [i o leg\tur\ mai strâns\ cu clien]ii. Sobru. ~ncredere. Comunicativ. ~nc\p\]ânat. Dinamic. Entuziast. Da-l incolo. Calm. B\iat bun. Independent de g\[ti. Sunt foarte zgârcit. Pre] bun. Puternic. Me[ter de calitate. Nu las\ treaba de mântuial\. Tupeu. Disciplinat. Lini[tit. Rea. Caracter persuasiv.RURAL ANTREPRENO R ~ncearc\ s\ fac\ tot ce poate. Tip OK. Se vinde prea u[or [i ieftin. Nu se mai satur\. Vorb\re]. Aproape de client. F\r\ scuze la gre[elile altora. Credin]\. Profesionalism. Motivat\. De treab\. Loialitate. Dur. ~n procesul de gestionare a propriilor impresii. Aceasta le permite s\ se prezinte favorabil dintr-o perspectiv\ mai larg\. Cel ce ne face s\ uit\m de unele probleme. Pentru c\ sunt absen]i din procesul comunic\rii. Folose[te principiul “câ[tig-câ[tig”. Con[tiincios. Stabil. Experien]\ profesional\. Admirativ. Educat. Naiv\. Responsabil. Prea bun\ cu cei din jur. Privind diferen]ele dintre calit\]ile proprii [i calit\]ile competitorilor ies `n eviden]\ aspectele de ordin moral pe care antreprenorii `ncearc\ s\ le induc\ `n procesul de ”gestionare a impresiilor”: ei au produse de calitate mai bun\. Om bun. Inspirat. Priceput\ dar pesimist\. Organizat. Meseria[. Pricepere. Enervant de tân\r. Slab. Cu un procent de 25% invidie [i 75% dragoste. PERCEP}IA CONCUREN}EI Aceast\ schimbare a imaginii de sine a patronilor antreneaz\ `n mod obligatoriu o schimbare a imaginii asupra concuren]ilor. Capabil. Aventurier. Determinat. Corectitudine. Iube[te ceea ce face. Tenace. Neam de cuvânt. Bun manager. B\iat de treab\. Meticulos. Spontaneitate. Spirit deechip\. Norocos. Mereu informat. Prosperitate. u[or dramatic\. Promptitudine `n rezolvarea problemelor. Glume] dar harnic. Am spirit comercial. Harnic. Inovator. Amabil. Omenie. Prezentabil\. R\bdare. concuren]ii sunt men]iona]i cu conota]ii depreciative. Manager. Siguran]\. Ambi]ie. Caracter. Iste]. calit\]ile lor sunt bagatelizate sau ironizate `ntr-un adev\rat proces de profanare imagologic\ `n contumacie. Energic. Echilibrat. Nu a avut de lucru de s-a apucat de treaba asta. Nep\s\tor. se d\ mare. Competent. Inteligent. Curioas\. Calitate. Foarte bun gospodar. Tân\r cu idei. Lucreaz\ bine. Spun c\ n-am timp [i pentru alte lucruri. Nu am destul curaj. Dr\gu]. Parolist. Ciudat. Bine preg\tit. Surprin[i. Respectuos. S-a apucat de lucru `ntr-o perioad\ nefavorabil\. de acuze sau de lament\ri. Orientat spre client. Are r\bdare [i pre] bun. Lider. Prietenie. U[oar\ la minte. Defectele lor sunt scoase `n eviden]\ cu o critic\ savant\. Bune calit\]i de comunicare. Modest. Frumos. Atemporal. Prompt. Conving\tor. Promovez calitatea. Cump\r\m pentru c\-l cunoa[tem. Vis\tor. Negociator. Produse de calitate. Optimism. ~ng\duitor. Muncitor.

Porter – Strategie concuren]ial\. exclusivist. O astfel de abordare este aproape `ntotdeauna sortit\ e[ecului. 144. 2001. Editura Teora. vaduri mai bune pentru vânzarea produselor [i publicitate mai mult\. ”Pentru a avea succes pe termen lung. de-a lungul timpului.”14 Urm\rind interviurile cu antreprenorii [i poten]ialii antreprenori din mediul rural descoperim la cei tineri – dornici s\ intre 14 Michael E. Pe m\sur\ ce vârsta patronilor este mai `naintat\ sau vechimea firmelor lor cre[te. pag. cât mai ales cu scopul cre\rii cât mai u[or a unui loc `n ea. Bucure[ti.RU R A L AN T R E P R E N O R concuren]ii au rela]ii mai multe [i mai influente. construit\ nu atât pe baza unei necunoa[teri. avantajul costului [i focalizarea pe un segment de ni[\. Michael Eugene Porter – un cunoscut profesor de la Harvard Business School – spunea c\ orice individ care intr\ `n lumea managerial\ este pus `n fa]a a trei tipuri generice de strategii: diferen]ierea prin produse sau servicii mai bune sau altfel decât cele oferite de concuren]\. Aceast\ supra-apreciere a produselor [i serviciilor furnizate atinge cotele cele mai mari la cei care doresc s\ devin\ patroni [i la cei care au intrat recent `n lumea antreprenorial\.. o companie trebuie s\ selecteze una din aceste strategii. Exist\ tendin]a ca firmele aflate `n dificultate s\ treac\.. cu mai mult de o strategie. Ceea ce `nseamn\ c\ cei care vor s\ intre `n lumea antreprenoriatului rural vin cu o concep]ie deformat\ despre ea. diferen]ele dintre ei [i concuren]i se reduc (cel pu]in `n modul lor de exprimare public\). de la o strategie la alta. o companie se va afla blocat\ la mijloc [i nu va avea un avantaj competitiv. 28 . Altfel.

P\i `n construc]ii nu prea cred c\ am concuren]\ `n zon\. antreprenor. ci doar cu cei din satul lui de reziden]\. na]ionale sau interna]ionale. ci cu patronul altui mic magazin s\tesc. dar nu m\ deranjeaz\ cu nimic. Rareori sunt considera]i competitori cei care ofer\ produse [i servicii similare locuitorilor comunei lor. Acest fapt trebuie corelat atât cu veniturile lor reduse. dar ne descurc\m destul de bine. Dolj) Pe domeniul de tehnico-sanitare sunt `n afar\ de noi `nc\ trei pe o raz\ de 10km. ~n sondajul Rural Antreprenor i-am `ntrebat pe participan]i ce not\ de la 1 la 10 cred c\ acord\ clien]ii produselor sau serviciilor lor [i ce not\ cred c\ acord\ clien]ii produselor sau serviciilor principalilor lor competitori. Pe zon\ suntem câ]iva. Patronul unui mic magazin local nu se compar\ cu patronii supermarket-urilor din zon\ (de la care cei mai mul]i cons\teni se aprovizioneaz\). dar care nu au sediul `n localitatea respectiv\ ci `n comunele `nvecinate. Tinerii antreprenori [i poten]ialii `ntreprinz\tori `i consider\ competitori `n special pe cei din comuna lor care desf\[oar\ o activitate identic\ cu a lor. Pân\ acum doi ani nu prea 29 . Nu `i iau `n calcul [i pe cei din Bucure[ti. (Sorin. Ceilal]i competitori ofer\ servicii de calitate mai slab\ decât cele oferite de ei. Este [i o concuren]\ indirect\ prin cei care vin [i execut\ lucr\ri acolo [i bine`n]eles c\ au alt\ surs\ de materiale. `n ora[e. ci mai degrab\ cu cei care. `l respect foarte mult. ca [i ei. 32 ani. Media notelor primite a fost urm\toarea: Aproape to]i antreprenorii sau poten]ialii antreprenori din mediul rural se cred cei mai buni furnizori de produse [i servicii de pe pia]\. Doar 9% din subiec]i – patroni trecu]i de 40 ani – au dat unor competitori note mai mari decât [i-au acordat lor `n[i[i. nici m\car cu proprietarii de pensiuni din comunele `nvecinate. Un nea Gheorghe de la 7 km care face [i el o cârp\ceal\ nu e de luat `n seam\. cât [i cu no]iunile sumare de management strategic de]inute. ocup\ segmentele de pia]\ neacoperite de ace[tia. Din aceste considerente nici nu simt o presiune mare din partea concuren]ei. Cei care-[i doresc o carier\ managerial\ `n mediul rural nu se compar\ cu patronii companiilor jude]ene. sunt firme de execu]ie care vin [i execut\ acolo lucr\ri [i vin cu materialul lor. `n domeniul `n care activeaz\. c\ sunt departe. Iar cu ora[ul nu concurez. `n alte jude]e sau `n alte ]\ri.RURAL ANTREPRENO R `n lumea managerial\ sau recent intra]i – dar [i la salaria]ii din sectorul public lipsa unei strategii concuren]iale sau utilizarea mai multor strategii `n acela[i timp. Proprietarul unei pensiuni nu concureaz\ cu proprietarul hotelului din localitatea vecin\.

Richard Freeman. ci de un sentiment de neputin]\ `n fa]a lor. Vivek Wadhwa. de la [coli mai bune. 15 16 30 Henry Mintzberg – Manager. Firmele `nfiin]ate de absolven]ii universit\]ilor de top sunt cel pu]in de dou\ ori mai mari – dup\ num\rul de angaja]i [i cifra de afaceri – decât restul firmelor `nfiin]ate `n SUA `n anii 1995-2005. de a vorbi. de a asculta [i de a lua decizii. . iar cei care le cump\r\ produsele sunt pu]ini. Au ap\rut dou\ magazine. 44 ani. nu se formeaz\ `n s\lile de curs. promovarea continu\ a produselor lor. lucr\tor pe cont propriu. antreprenor. nu cump\r\ sau nu vând cu acte `n regul\ [i nu `ncheie contracte cu angaja]ii. Richard Freeman [i Ben Rissing de la Harvard University care demonstreaz\ clar: ”cu cât au o educa]ie mai bun\. AUTOEVALUAREA EDUCA}IEI MANAGERIALE Conducerea unei organiza]ii nu necesit\ o specializare asemeni medicinei sau construc]iei de ma[ini. University of Pennsylvania. Mare majoritate (92%) a absolven]ilor primelor 10 [coli de afaceri americane (Harvard University. pag. Missouri. nu poate fi `nv\]at\ numai citind. ca [i `notul. La cercetarea Rural Antreprenor i-am rugat pe participan]i s\-[i acorde note de la 1 la 10 educa]iei [i instruirii pe care o de]in la mai multe discipline manageriale. 17. ”Preg\tirea nu poate turna experien]a de via]\ `ntr-un vas al inteligen]ei native. dar poate contribui la modelarea unui vas din care se revars\ deja experien]ele de via]\ [i de conducere. (C\t\lin. accesul la bani [i la resurse. fiind acuza]i c\ nu pl\tesc impozite c\tre stat. Educa]ia managerial\ `nt\re[te ata[amentul oamenilor la un set de valori [i practici de succes prin integrarea lor `ntr-un mediu `n care sunt pre]uite efortul intelectual. ~n agricultur\ concuren]a este redus\ pentru c\ produc\torii sunt numero[i. 2007. Maramure[) Factorii care explic\ pozi]ia avantajoas\ a concuren]ilor sunt: accesul la informa]ii valoroase. analiza speciali[tilor. iar eu ca s\-l fac m\ cost\ 15 lei. antreprenori locali.”15 Jobul unui patron este acela de a gestiona informa]iile. University of California: Berkeley. Standford University. Conducerea. experien]a mai mare. P\rerea profesorului Henry Mintzberg c\ nu trebuie s\ punem prea mare accent pe [tiin]a managementului. nici chiar `ntr-un vas al poten]ialului de conducere. ci mai degrab\ s\ `ncuraj\m intrarea oamenilor `n lumea antreprenorial\ pentru a tr\i pe propria lor piele experien]e incitante. `n vârst\ [i pu]in educa]i. apelul la consultan]i. `n fabrici mai mari decât comuna mea [i au utilaje sofisticate. Massachusetts Institute of Technology. La Romstal sim]im un oarecare profesionalism `n vânz\ri. University of Southern California. (Grigore. 2008. este contrazis\ de speciali[tii Vivek Wadhwa. Altfel spus.RU R A L AN T R E P R E N O R aveam concuren]\ dar odat\ cu venirea crizei a venit [i concuren]a. Ei `l produc `n serie. pag. Nu e vorba de o ignorare a marilor concuren]i. Editura Meteor Press. Kansas City. Kauffman Foundation of Entrepreneurship. Bucure[ti. University of Virginia) [i-au creat firme sau au ajuns la conducerea unor companii pe care le-au impus `n topul celor mai profitabile organiza]ii americane [i interna]ionale. tehnologie mai bun\. alt\ tehnologie. Pennsylvania State University. ”Exist\ o corela]ie pozitiv\ puternic\ `ntre cifra de afaceri a celor mai mari companii [i educa]ia managerial\ de elit\ a conduc\torilor acestora”. 2. Ben Rissing – Education and Tech Entrepreneurship. University of Texas. Media general\ rezultat\ a fost 7. cercetarea aprofundat\. a `ncerca s\ `nve]i management pe cineva care n-a condus niciodat\ este ca si cum ai `nv\]a psihologie pe cineva care n-a `ntâlnit niciodat\ un om. o reprezentan]\ Romstal [i `nc\ dou\ magazine cu proprietari. Ilfov) Sunt considera]i neloiali concuren]ii care au pre]uri mai mici. jocurile f\cute cu persoane influente. Pentru Henry Mintzberg – cunoscut specialist `n management de la Universitatea McGill din Canada – conduc\torii se nasc. University of Missouri. Conducerea este o activitate care `mbin\ mult me[te[ug (experien]\) cu o anumit\ doz\ de art\ (`n]elegere a lucrurilor) [i cu ceva [tiin]\ (analiz\). 38 ani. cu atât antreprenorii construiesc [i conduc companii mai eficiente”16. nu MBA. P\i un produs importat din China se vinde cu 10 lei. Eu `l lucrez acas\.

Cele mai mici note [i le dau `n acest domeniu absolven]ii [colilor cu profil agricol [i tehnic. Iar salaria]ii [i [omerii cred despre ei c\ au cea mai pu]in\ educa]ie `n domeniul marketingului. patronii. Studen]ii se cred cei mai bine preg\ti]i `n marketing. persoane fizice autorizate [i agricultori. b\rba]ii [i ortodoc[ii. managerii neac]ionari. femeile [i ateii. func]ionarii publici. [omerii. lucr\torii pe cont propriu. Evreii [i protestan]ii au note mult mai mari decât ateii [i romano-catolicii. absolven]ii de facult\]i private [i cu profil economic sau agricol. de patroni [i de agricultori. iar persoanele fizice autorizate o cunosc cel mai pu]in. Managerii neac]ionari. pe când ateii – nota 5. Patronii [i managerii neac]ionari `[i dau cele mai mari note la etica `n afaceri. spre deosebire de protestanti (7. {i o st\pânesc cel mai pu]in b\rba]ii. persoanele fizice autorizate. [omerii [i salaria]ii din sectorul privat. iar cel mai pu]in agricultorii. pe când ateii `[i dau note de 6. Cele mai mari note la managementul proiectelor [i le acord\ managerii neac]ionari. protestan]ii [i neoprotestan]ii de]in suprema]ia la educa]ia `n domeniul elabor\rii planului de afaceri.5). iar cea mai sc\zut\ la [omeri. Mozaicii `[i acord\ nota 8. patronii [i func]ionarii publici de]in suprema]ia educa]iei `n domeniul managementului resurselor umane. economie [i umaniste `[i dau cele mai mari note. B\rba]ii se cred mai preg\ti]i 31 . PFA). mozaicii [i absolven]ii facult\]ilor de stat cu profil artistic [i medical. urma]i de managerii neac]ionari. func]ionarii publici [i lucr\torii pe cont propriu se laud\ c\ o st\pânesc cel mai bine. mozaicii sunt pe primul lor `n ierarhia dup\ religii. Femeile o st\pânesc mai bine decât b\rba]ii. Absolven]ii facult\]ilor de arte [i medicin\ `[i dau cele mai mici note. iar cele mai mici . iar ateii pe ultimul loc. pe când cei de drept. Protestan]ii [i mozaicii `[i dau note de 8. Ateii o cunosc cel mai bine dintre antreprenori [i poten]iali antreprenori. studen]ii. Ateii (nota 3) [i evreii (nota 5) se declar\ cei mai prost instrui]i `n acest domeniu. lucr\tori pe cont propriu.[omerii. Contabilitatea este o disciplin\ pe care o [tiu mai bine femeile. Patronii.RURAL ANTREPRENO R Comunicarea este disciplina la care cei mai mul]i [i-au acordat note mari. La calculatoare se pricep cel mai bine studen]ii. Educa]ia `n domeniul managementului produc]iei este cea mai ridicat\ la patroni. pe când [omerii `[i dau cele mai mici note. Engleza e cunoscut\ cel mai bine de studen]i [i de managerii neac]ionari [i cel mai slab de micii `ntreprinz\tori (agricultori.

teoriile care stau la baza lor [i numele speciali[tilor care au contribuit semnificativ la dezvoltarea lor. elementele de con]inut ale acestor discipline. {i tot timpul a `ncercat s\ m\ promoveze. cele mai mari note [i le acord\ medicii. iar cele mai mici cei care au terminat sec]ii artistice. Am constatat o `n]elegere general\ a domeniilor pe care acestea le abordeaz\. 1988. dar `n acela[i mod `n care [tiu cu ce se ocup\ [i stomatologia. f\r\ s\ fi discutat cu exper]i. iar ortodoc[ii mai bine preg\ti]i decât cei de alte religii. numai c\ nu pot s\ te pun pe o func]ie pe care s\ o meri]i. Ann Morrison – The lessons of Experience: How Successful Executives Develop on the Job. f\r\ s\ fi participat la cursuri sau traininguri de instruire. s\-i conving\ s\ cumpere sau s\ vând\ `n mod cât mai convenabil. Evreii `[i acord\ to]i nota 10. Femeile sunt mai severe `n evaluarea proprie decât b\rba]ii. Patronii se consider\ cei mai bine preg\ti]i `n management strategic. B\rba]ii sunt pu]in mai genero[i `n evaluarea proprie decât femeile. Mi-a zis de la `nceput: Adi. Evreii se cred primii.RU R A L AN T R E P R E N O R decât femeile. Michael Lombardo. dar o ignoran]\ `n ceea ce prive[te metodele [i tehnicile de cercetare [i analiz\ a lor. Pentru a face fa]\ acestor provoc\ri solu]ia cea mai convenabil\ a fost ”preg\tirea la locul de munc\”. Preg\tirea [colar\ tehnic\ [i agricol\ `i determin\ pe antreprenori s\ se evalueze mai favorabil decât cei cu preg\tire artistic\ sau medical\. 184. autoperfec]ionarea cu ajutorul Internetului. ateii [i absolven]ii [colilor artistice. Lexington Books. chirurgia. sunt disponibile pe pia]\ o multitudine de cursuri [i programe de perfec]ionare managerial\. F\r\ s\ ne cunoa[tem. Este cunoa[terea dat\ de ceea ce Morgan McCall numea ”lec]iile de experien]\”: “managerii consider\ experien]a de la locul de munc\ principala surs\ de cuno[tin]e noi. (Adrian. mi-a zis ceva de genul: `]i [tiu meritele. Croatul a contat mult `n formarea mea managerial\. iar [omerii – cei mai slab preg\ti]i.17 Primul meu mentor `n afaceri a fost directorul croat de care v-am zis. pe când ateii `[i acord\ nota 3. Massachusetts. Arge[) Cei mai mul]i participan]i la brainstorminguri au recunoscut c\ `n momentul `n care au acceptat ideea intr\rii `n lumea managerial\ [i-au dat seama c\ aveau câteva lipsuri majore. Ei `nva]\ mai mult de la oameni cu influen]\ de la locul de munc\ [i din provoc\rile inerente muncii lor decât din programele conven]ionale de preg\tire [i din alte experien]e educa]ionale nelegate de munca lor”. Competen]a managerial\ clasic\. dar aveau de-a face cu lucruri necunoscute pân\ atunci: rela]iile cu autorit\]ile. E mai degrab\ o cunoa[tere intuitiv\ a disciplinelor manageriale. cu clien]i inedi]i. Nota cre[te propor]ional cu cre[terea anilor de studii [colare. sociologia sau chimia alimentar\: f\r\ s\ fi citit c\r]i de specialitate. o definire relativ corect\ a lor. oferite de firme de 17 32 Morgan McCall. pe când ortodoc[ii – ultimii. Cele mai mici note [i le atribuie [omerii. iar salaria]ii din sectorul privat [i [omerii cred c\ au cea mai slab\ instruire. te [tiu foarte bine. v\d `n tine ce am fost eu. cu instan]ele de judecat\. ~n [edin]ele de brainstorming le-am cerut antreprenorilor [i poten]ialilor antreprenori din mediul rural s\ explice ce `n]eleg din aceste discipline. cu programe de calculator. Cele mai mari note la management financiar [i le acord\ patronii.. `nv\]area din experien]a proprie sau a celor din jur. c\ mai ai de `nv\]at. cu oameni pe care trebuiau s\-i conduc\. decât una bazat\ pe lecturarea unor c\r]i sau pe participarea la cursuri. Dintre absolven]ii de facultate. . 23 ani. nu doar c\ nu st\pâneau anumite concepte fundamentale din management. La un moment dat. ingineria mecanic\. ~n afara no]iunilor elementare din [coal\ [i a celor g\site pe Internet.. evreii [i absolven]ii [colilor economice (`n special cele private). bazat\ pe informa]ii transmise de la profesor la elev a fost suplinit\ de instinct [i de practic\ `n cele mai multe cazuri. iar romano-catolicii nota 5. cu institu]iile de control. Cei cu preg\tire juridic\ se cred mai bine preg\ti]i decât cei cu preg\tire artistic\ `n accesarea fondurilor europene. pag. etc. Persoanele fizice autorizate cred c\ au cea mai mult\ instruire `n accesarea fondurilor UE. Dreptul comercial este st\pânit cel mai bine de studen]i [i func]ionari publici [i cel mai slab de managerii neac]ionari [i [omeri. Nu mai ]in leg\tura cu el pentru c\ a plecat din ]ar\. antreprenor. Oamenii [tiu relativ bine cu ce se ocup\ aceste discipline.

Irvin. conturat `ntr-o manier\ modern\. etc. etc. Toate acestea constituie ”un uria[ bufet al perfec]ion\rii manageriale. metode de `nv\]are. care pune accent pe implicarea cursantului. cuget\rile [i citatele celebre nu fac altceva decât s\ dea culoare prezent\rii. din care managerii [i organiza]iile lor pot alege – pu]in din asta. de institute de preg\tire. pove[tile cu tâlc. cu efecte de scurt\ durat\. portrete de `ntreprinz\tori [i prezent\ri de idei de afaceri care au prins contur. Ofertele variaz\ dup\ stil. de furnizori publici. Pe de alt\ parte oferta de cursuri cu caracter antreprenorial (elaborarea planului de afaceri) nu este foarte vizibil\ pe pia]\ chiar putem spune c\ este aproape inexistent\ [i aici nu lu\m `n calcul oferirea de consultan]\. Facultatea de Antreprenoriat. 96. 1994. instructori. Burr Ridge. Catedra de Management. de [coli de afaceri.RURAL ANTREPRENO R consultan]\. iar pildele. Cursul face apel la un num\r mare de `nregistr\ri video. Diverse exerci]ii [i aplica]ii `nso]esc descrierea succint\ a conceptelor teoretice. pag. 18 Jeanne Meister – Corporate Quality Universities. care implic\ mul]i bani [i are un caracter personal. 33 . Programul Rural Antreprenor vine cu un astfel de curs. III.18 Aruncând o privire asupra practicilor de autoservire din acest bufet educa]ional. Ingineria [i Managementul Afacerilor. de facult\]i. C\t\lin Alexe – profesor Antreprenoriat [i inovarea afaceri. pre]. durat\. dar [i c\ o minoritate s-a `nfruptat copios din meniurile oferite. am constatat c\ cei mai mul]i nu l-au frecventat niciodat\. pu]in din cealalt\ – sau un platou plin cu unu-dou\ feluri de mâncare”.

avem aviziere care sunt urm\rite. Sunt lucruri pe care dac\ nu le `nve]i…. M\ ]in la curent cu ce mai apare prin anumite reviste de construc]ii. de ne`ncrederea `n utilitatea acestora sau de pre]ul piperat practicat de unele institu]ii care le ini]iaz\. (Doru.RU R A L AN T R E P R E N O R Cele mai multe cursuri de perfec]ionare le-au urmat patronii. Nu a[ vrea s\ ajung la master [i s\ nu fac nimic. lucr\torii pe cont propriu [i evreii (4). Avem un ziar local. faci diverse combina]ii cu primarul. Cara[ Severin sau S\laj am constatat cel mai mare refuz de participare la un astfel de program. declar\ `n propor]ii covâr[itoare (peste 85%) c\ n-au avut oportunit\]i s\ urmeze cursuri de instruire [i perfec]ionare antreprenorial\ [i `[i afirm\ dorin]a de a participa la programe de educa]ie managerial\. 42 ani. lucr\tor pe cont propriu. Gorj). [omeri [i salaria]i din sectorul privat. (Vl\du]. nu se anun]\ nic\ieri ini]ierea unor astfel de cursuri. iar ele cost\. iar cele mai pu]ine: [omerii. ci de faptul c\ cei mai mul]i (74%) n-au avut ocazia s\ participe la astfel de cursuri. Cei reziden]i `n apropierea Bucure[tiului sau a marilor ora[e `[i declar\ mai des inten]ia de participare la cursuri de preg\tire decât cei domicilia]i mai departe de marile ora[e. Maramure[) Neparticiparea la cursuri sau programe de instruire managerial\ a celor mai mul]i patroni sau viitori patroni din mediul rural nu este dat\ decât `n mic\ m\sur\ de refuzul accept\rii lor. Nu `n România. Apoi curusrile bune se ]in la ora[. managementul. M-am re`nscris la facultate. Germania sau Fran]a pentru c\ Anglia este foarte scump\ [i nu am cum s\ m\ apropii. sunt `n anul doi la Drept. agricultorii [i greco-catolicii (0). cau]i s\ dai tunuri. Când vezi c\ n-ai [anse s\ te dezvol]i la ]ar\. 33 ani. lucr\tor pe cont propriu. antreprenor. Ele m-au inspirat `n anumite lucr\ri. c\ la noi este efectiv pierdere de timp. ce-]i mai r\mâne de f\cut? Te bagi `n politic\. [i chiar dac\ nu reu[esc m\car s\ [tiu c\ m-am luptat s\ fiu acolo. 38 ani. Arge[). (Marinela. ~n satele din Gorj. {i pentru omul de la ]ar\ cost\ `n plus [i transportul [i cazarea sau masa. cu atât dorin]a de instruire `n tainele afacerilor este mai ridicat\. nu se poate s\-]i vin\ ideile singure. Informa]ia despre cursuri n-ai de unde s-o iei: nu vin cu pliante. Vreau s\ ajung undeva unde este foarte greu. `ncerci s\ tr\ie[ti pe banii altora. Preg\tirea managerial\ e inexistent\ probabil la nivel rural. agricultori. (Ionel. deci eu `ncerc s\ `nv\] din ce `n ce mai mult. A[a c\ un curs de perfec]ionare nu e v\zut ca o oportunitate la care s\ se `nghesuie mul]i. Sunt aici pentru a `nv\]a ceea ce-mi lipse[te. Dolj) 34 . dar nu apare nimic `n ele. 19 ani. Cu cât `[i desf\[oar\ activitatea `ntr-un mediu concuren]ial mai mare. 40 ani. N-au cum s\-]i vin\ dac\ n-ai avut de unde s\ te inspiri. Ilfov) A[ vrea s\ fac masterul afar\. antreprenor. te-apuci de furat sau de b\ut. (Iustin. Poate `n Italia. pentru c\ nu am avut când s\ urmez un curs de management. Mai ales cei cu studii medii. student.

cu atât scade dorin]a de participare la programe de instruire. agricultor. ele implic\ anumite costuri (de deplasare. cei trecu]i de 40 ani manifest\ un interes mai sc\zut fa]\ de cursurile de perfec]ionare. s\-mi mai cl\tesc geana. ori c\ am dat `n mintea copiilor. Cercetarea Rural Antreprenor din 2011 arat\ `ns\ o cre[tere a dorin]ei de participare la cursuri de instruire fa]\ de cercetarea Rural Manager din anul 2009. 40 ani. Arad). `n ciuda sc\derii oportunit\]ilor de afaceri datorit\ crizei economice. Cum s\ scriu c\ vreau s\ fac a[a [i pe dincolo la mine `n comun\. P\i ce oportunit\]i `mi arat\ mie [coala de la ora[ c\ pot s\ apar\ `n satul \sta uitat de lume? (Radu. `n 2011 a crescut dorin]a de participare la o instruire modern\.RURAL ANTREPRENO R Cu cât `nainteaz\ `n vârst\. de[i cunosc efortul pe care trebuie s\-l depun\ pentru absolvirea unui astfel de program de educa]ie managerial\. ci are alte explica]ii: 1. dar a sc\zut u[or interesul pentru realizarea unui proiect aplicabil `n afacerea proprie (de la 64% la 61%). 35 . care s\ m\ ajute s\ câ[tig [i s\ dau proiectul s\-l citeasc\ [i al]ii? Vine unul [i-mi ia ideile [i se-apuc\ el s\ fac\ `naintea mea. un fost militar care vrea s\ se apuce de turism. ~n satul nostru mai to]i sunt b\trâni [i dac\ aud c\ m\ duc la [coal\ s\ `nv\] zic ori c\ vreau s\ plec din sat. Chiar [i când sunt gratuite. de renun]are la unele afaceri `n curs de derulare). a crescut dorin]a comunic\rii pe Internet cu profesorii [i colegii. de la 60% la 64%. (Iustin. de tip e-learning. a crescut dorin]a evalu\rii lor `n examene. Fa]\ de anul 2009. ori c\ m\ duc doar s\ m\ plimb. ceea ce arat\ c\ oamenii [i-au sporit interesul pentru perfec]ionarea antreprenorial\. Cu excep]ia celor care vor s\ se apuce s\ fac\ ceva `n via]\ radical diferit de ceea ce f\cuse `nainte (un preot care vrea s\-[i deschid\ o fabric\ de textile. Cursurile cost\ prea mult. Dolj) Re]inerea pe care o treime din subiec]i o au fa]\ de cursurile de instruire nu este dat\ de refuzul ideii de `nv\]are continu\ despre afaceri. lucr\tor pe cont propriu. E o vreme pentru `nv\]at [i o vreme pentru muncit. un agricultor care vrea s\ construiasc\ o fabric\ de procesare a lapteluui) [i care-[i tr\iesc visul antreprenorial cu mult\ pasiune [i energie. 49 ani.

este 36 . salaria]i.4% la 25%). Cursurile reprezint\ numai una din modalit\]ile de `nv\]are despre afaceri. membrii ONG). alc\tuit din persoane cu ocupa]ii [i nivel de educa]ie diferit (de la [omeri. militari. Internetul ofer\ accesul la multe studii. Cursurile sunt mai degrab\ atractive decât instructive. iar apelul la consultan]\ este foarte variat (de la 10% `n cazul studen]ilor la 27% `n cazul lucr\torilor pe cont propriu). 3. c\r]i. Oamenii pleac\ `ncânta]i de la ele. idei [i oportunit\]i de business. cercet\rile au constatat o dublare a num\rului celor care au apelat la consultan]\ `n afaceri (de la 12. dar ajun[i `n lumea real\ descoper\ c\ au `nv\]at prea pu]in cum s\ fac\ fa]\ problemelor cu care se confrunt\. reviste. Cre[terea este vizibil\ nu numai la patroni (de la 28% la 35%). ci [i la poten]ialii antreprenori. mici me[te[ugari. De[i acest grup este foarte eterogen.RU R A L AN T R E P R E N O R 2. agricultori. pensionari. la preo]i. CONSULTAN}A ~N AFACERI Fa]\ de anul 2009. studen]i.

a unui orfelinat. Pentru ob]inerea celor 1. dar acum `mi dau seama c\ a fost cam scump. a unei gr\dini]e. crearea unei [coli de fotbal. `nscrierea pensiunii `n circuitul turistic. dotarea cu tehnologii mai avansate. 37 . a unei fabrici de decorticat orez. din agricultori [i din lucr\torii pe cont propriu (o treime din ei). Dolj) ~n general oamenii au fost mul]umi]i de serviciile consultan]ilor la care au apelat. numai c\ `ntre timp s-a dublat num\rul celor din mediul rural care au f\cut aplica]ii la aceste fonduri structurale. lucr\tor pe cont propriu. ~n ultimii doi ani cele mai multe fonduri europene `n mediul rural au fost accesate de persoanele fizice autorizate. Una din explica]iile posibile este dat\ de importan]a crescând\ a consultan]ilor `n procesul de accesare a fondurilor europene. (Gheorghe. Ne-a spus primarul s\ ne asociem mai mul]i vecini. de la o apelare medie de 5. Singur parc\ nu m-a[ fi zb\tut s\ ob]in acei bani. Dac\ vrei s\ te extinzi nu po]i face totul singur [i trebuie s\ pl\te[ti. stimulându-i s\ devin\ patroni. iar el a adus un specialist de la ora[ care a f\cut toate hârtiile. a unei fabrici de panifica]ie.000 euro pentru dezvoltarea produc]iei din gospod\ria proprie. ~n special `n jude]ul Ilfov am constatat cele mai multe nemul]umiri fa]\ de consultan]i (38%).5% la 16% `n 2011. unii agricultori s-au asociat pentru a putea pl\ti consultan]a speciali[tilor. Ideile de afaceri care au necesitat apelul la consultan]i pentru accesarea fondurilor UE au fost: deschiderea unei fabrici de conserve. amenajarea unui parc de distrac]ii.RURAL ANTREPRENO R semnificativ\ cre[terea fa]\ de anul 2009. de `nc\l]\minte. etc. Pentru [omerii care au hot\rât s\ devin\ patroni [i pentru managerii neac]ionari consultan]a le-a deschis orizontul c\tre afaceri atractive. 48 ani. jum\tate din cei care au apelat la consultan]i au avut ca obiectiv accesarea fondurilor UE.500 euro anual (m\sura 121) sau a celor 25. Plutonul nemul]umi]ilor este alc\tuit cu prec\dere din salaria]ii din domeniul privat. Cei din vestul ]\rii au fost mai mul]umi]i decât cei din sudul României. Ca [i acum doi ani. iar cei care [tiu cum s\ ob]in\ banii nu te ajut\ pe gratis. plantarea s\lciilor [i ob]inerea pale]ilor pentru energia verde.

(Silviu. 47 ani. la APIA. atunci po]i s\ ai [i tu un câ[tig. birouri de consultan]\. [mecheri. cu un teren. ~n mediul rural mai to]i ]\ranii sunt cinsti]i. consultan]i. antreprenor. sau le vând semin]e. (Adrian. pu[i pe fraierit. ANCA. iar unii pun `n practic\ `n mod gre[it ideile consultan]ilor. dar oamenii de la ]ar\ sunt mai serio[i decât cei de la ora[ `n ceea ce prive[te munca. `n ce reviste [i publica]ii s\ m\ uit. antreprenor. cei care vor s\ devin\ patroni cred semnificativ mai mult decât cei care sunt deja patroni c\ pot g\si cu u[urin]\ ni[te consultan]i buni. Maramure[) Profesionalismul lui nu e vizibil imediat. Vreau s\ accesez un fond pe m\sura cu modernizarea exploata]iilor agricole sau pentru pensiuni turistice. Arad). (Sebastian. 27 ani. (Nicolae. dar când am v\zut cum pun ei problema i-am ]inut afar\ pe banc\. care se lupt\ pentru dezvoltarea comunei lui [i reu[e[te s\ acceseze ni[te fonduri europene pentru comunitatea lui. to]i `i tund. ~n pofida tuturor e[ecurilor cu diver[i consultan]i nepotrivi]i. 38 .RU R A L AN T R E P R E N O R Acum m-am gândit la ni[te fonduri structurale pe PNDR. la institu]iile specializate. OJCA. Sau lene[i ori nepreg\ti]i. FEADR. Mi-a pl\cut. antreprenor. La Bucure[ti sunt cele mai multe firme de consultan]\. etc. la profesorii universitari. România nu e preg\tit\ s\ pre]uiasc\ cei 7 ani de-acas\. APDRP. la facult\]i. la prefectur\. s\ te dezvol]i. Primii care au venit au primit tot ce-au vrut: ospitalitate. Dac\ ai parte de un primar cu o viziune european\. Am fost `n tratative cu cineva care lucrase `n consultan]\ [i care avea nevoie de un partener. s\ intri `ntr-un circuit al banilor. dou\ treimi din antreprenorii [i poten]ialii antreprenori ar apela la speciali[ti `n consultan]a de afaceri tot pentru accesarea fondurilor europene. Cei din sudul ]\rii spun cel mai frecvent c\ [tiu unde s\ g\seasc\ speciali[tii potrivi]i `n consultan]\. Paradoxal. la ONG-uri. Problema este cu cei care interac]ioneaz\. la parteneri. 37 ani. am `nv\]at. cu vaci. cafea. la Camera agricol\. ar fi de succes. ci `n timp. au cei 7 ani de-acas\. Arad) Pentru cei mai mul]i antreprenori [i poten]iali antreprenori consultan]ii sunt u[or de g\sit: pe Internet. antreprenor. e umil. Trebuie doar s\ dai o c\utare pe Internet. Mai ales `ntreprinz\torii vârstnici cred c\ un consultant bun se g\se[te greu. despre ce e vorba. dând apoi vina pe ei pentru e[ecul lor. mi-a explicat cu ce se m\nânc\. `mi place `n continuare. mâncare. Dolj). (Vasile. prin recomand\ri. am devenit bun `n asta. Dolj) O s\ râde]i când v\ spun asta. El. 40 ani. tot confortul. sunt cu capul plecat. Altfel. cu care semnam efectiv contractul de finan]are. `ntreprinz\torul cu oi. la ]ar\ nu po]i s\ atragi singur sau cu vecinii t\i consultan]ii profesioni[ti. `n reviste. Consultantul mi-a f\cut un studiu premerg\tor `n direc]ia asta. Cred c\ aceste dou\ domenii ar fi eficiente. La sate au venit s\ ofere consultan]\ numai ]epari. 29 ani. lucr\tor pe cont propriu. Mi-a ar\tat unde s\ caut informa]iile pe internet. cu planul de afaceri. 31 ani. (Iustin. c\ sunt samsari. Vreo 4-5 luni am tot discutat. la Camerele de comer]. ce trebuie s\ citesc [i am prins repede ce e cu bugetele. Ilfov). M-am interesat [i pe la institu]iile care erau unit\]i de implementare. DADR. antreprenor. dar acum ne-am `nv\]at [i noi.

29 ani. Automat [i-ar angaja ni[te profesioni[ti. 20 ani. 37 ani. (Sebastian. o ie[ire din impasul `n care se afl\ lumea satelor. Asta mi se pare o chestie infailibil\. antreprenor. Arad). la care nu m\ pricep. la scrierea proiectelor. (Andrei. la angajarea consultan]ilor. Ilfov) 3. evident c\ au acces la mai multe surse de informa]ii [i v\d `n perspectiv\. Nu se mai poate s\ te dezvol]i f\r\ consultan]i. Termenul corect e de cooperativ\. (Emil. 21 ani. `mi poate spune cum s\ n-o iau pe ar\tur\. antreprenor. `n care nimeni nu vrea s\ aud\ de vecinul s\u. Consultan]ii ofer\ o alt\ deschidere. viitor antreprenor. Nu a existat o campanie de distrugere a CAP-urilor venit\ de sus. 44 ani. un SRL. 39 . Maramure[). Iar asta te ajut\ s\ te pui pe picioare. ceva. altul pe comer] exterior. ca la noi. Arge[) 2. ar lua leg\tura cu omologi din afar\ care func]ioneaz\ `n sistemul \sta. oamenii nu au ie[it din asocia]ia aceea niciodat\ [i acum au o putere financiar\ foarte mare. agricultor. Ai nevoie de un sfat pentru cereale? Specialistul de la prim\rie [tie ce calitate de teren ai [i [tie ce decizie s\ iei. lucr\tor pe cont propriu. De exemplu un consultant `n managementul financiar. o form\ de organizare. {tiu mai bine care sunt mecanismele ob]inerii fondurilor Eu sunt nesigur pe domeniul `n care intru [i am nevoie de informa]ii pe care nu le [tiu. student. ar colabora cu consultan]i care v\d lucrurile pe termen lung. am avut norocul s\ vizitez un fost CAP de-al lor. un alt orizont Sunt preg\ti]i `n domeniu. Fiecare consultant e st\pân pe un domeniu: unul e pe fonduri europene. (Marius. la cump\rarea tractoarelor. (Silviu. Uita]i-v\ `n Ungaria. {i f\r\ ei nu reu[e[ti s\ afli toate dedesubturile. care s\ se ocupe de la vânzarea produselor.RURAL ANTREPRENO R Solu]ia salvatoare ar fi dac\ s-ar face un fel de asocia]ie `ntre membrii comunit\]ii unei comune. Arad) Motivele care sus]in apelul la consultan]a `n afaceri sunt multiple: 1. colaboreaz\ cu multe firme. ~[i fac un ONG. Ar fi ok dac\ la ]ar\ s-ar face asocia]ii de produc\tori. altul pe legisla]ie. dar dac\ `l folose[ti la ]ar\ te `njur\ lumea.

~n loc s\ le dau 12% lor. Eu le d\deam lec]ii lor. 20 ani. am b\gat banii \[tia `n afacere. Informa]ia se pl\te[te. 33 ani. (Daniela. Pentru c\ sunt atât de multe fonduri pe care le putem accesa [i nu [tim care ne- 40 . (Nicolae. riscante. La nivelul la care lucram m\ descurcam [i f\r\ ei. iar resursele financiare sunt restric]ionate. antreprenor. ~]i d\ o idee s\ te `mprumu]i [i s\ faci ipotec\ pe teren sau pe cas\. Ilfov) P\i eu sunt frizeri]\ [i am ceva idei cum s\ le fac p\rul.000 EURO. 49 ani. func]ionar public. 18 ani. lucr\tor pe cont propriu. 47 ani. (Ion. 45 ani. Dac\ to]i oamenii de afaceri ar apela la consultan]\. 31 ani. (Bogdan. Ilfov) Motivele pentru care antreprenorii nu apeleaz\ la consultan]a `n afaceri sunt: 1. lucr\tor pe cont propriu. antreprenor. Maramures) 2. dar `n zon\ nu sunt. 33 ani. Nu cunosc consultan]ii nevoile antreprenorului mai bine decât el Eu consider c\ mai bine decât mine nu [tie nimeni ce-mi doresc [i nici nu cred c\ m-ar putea ajuta. Eram mul]umit c\ supravie]uiesc. (Alina. antreprenor. foarte pu]ini ar falimenta. Nu cred c\ trebuie s\ apelez la consultan]\ ca s\ fac maramure[encele mai [ic sau s\ le fac s\ vin\ mai des la mine. N-a sosit momentul pentru consultan]\ Pân\ acum n-am apelat la consultan]\ pentru c\ nu am acordat foarte mult\ aten]ie afacerii mele. Unii m-au convins c\ [tiau mai pu]ine decât mine. Poate la Bucure[ti or fi unii mai bine preg\ti]i. Nu [tiu la care consultan]i s\ apeleze. Ilfov) Am discutat cu consultan]i. (Florentina. (Dorina. Nu-mi dau seama ce-a[ putea s\-l `ntreb pe un consultant. Nu e nevoie de ajutorul lor Nu cred c\ consultan]a `mi lipse[te mie `n momentul de fa]\. (Adrian. Dolj) 7. Dac\ m-am descurcat la fondurile accesate. Nu au un birou `n apropiere Dac-ar fi `n zon\ un birou de consultan]\. antreprenor. (Elvira.RU R A L AN T R E P R E N O R 4. Le e team\ de costuri [i vor s\ se descurce pe cont propriu. cred c\ sunt un bun autodidact. Dac\ de exemplu ai o afacere [i vrei s\ aplici pentru un fond structural. De exemplu. N-aveau cum s\ m\ conving\. Ideile lor pot fi g\site pe Internet Eu caut totul pe Internet. nu vei [ti cum s\ faci cererea de finan]are [i trebuie s\ apelezi la consultan]\. Ilfov) 6. (Florin. Preg\tirea lor dep\[e[te sfera preg\tirii profesionale proprii Consultan]a e o chestie care a ap\rut acum câ]iva ani [i e `n afara ariei obi[nuite de preg\tire profesional\. ~n acest moment `ncerc s\ g\sesc firmele care pot s\ m\ consilieze pe diferitele fonduri accesibile. 42 ani. antreprenor. student. Propun solu]ii nerealizabile. am de f\cut o cas\. Arge[) 8. proiectul mi l-am f\cut singur\ [i a ie[it mai bine decât proiectul unui arhitect pl\tit cu 10. Ilfov) Deocamdat\ n-am avut curajul s\ apelez. 50 ani. 39 ani. Dar sunt convins c\ sunt consultan]i cu experien]\ care te pot ajuta [i te pot `nv\]a. [i distan]a aia n-o faci u[or. ar apela mai mul]i la el. Maramure[) 5. Costurile sunt prea mari Majoritatea refuz\ aceast\ idee doar din cauza costurilor. (Marinela. antreprenor. lucr\tor pe cont propriu. Dar probabil sunt numai la Baia Mare [i la Cluj. Arad) 3. Dolj) 4.

La prima mea licita]ie la prim\rie am renun]at s\ mai lucrez cu o firm\ de consultan]\ din Bucure[ti. Discu]ia se men]ine tot timpul la subiectul acela. c\ pe urm\ o s\ dep\[esc termenele. 31 ani. Ce facem aici? Pentru ce te-am angajat? Pentru ce vrei s\-mi iei comisionul acela? }i-am dat s\ faci chestia asta. ceea ce `i ajut\ s\ fac\ o impresie mai bun\ unor categorii mai largi de oameni. Mi le ofer\ clar. Când a fost vorba s\ g\seasc\ solu]ii a venit s\ m\ `ntrebe pe mine. Olt) 12. asta [i asta. `[i extind aria poten]ialilor clien]i [i cap\t\ o mai mare `ncredere `n ei `n[i[i. ~l angajezi. antreprenor. s\ iei hot\râri importante. Un consultant bun `mi va oferi informa]iile stricte de care am nevoie: asta. patronii identific\ elementele care pot face ca business-ul lor s\ func]ioneze mai eficient. antreprenor. oamenii se simt `n largul lor `n spa]ii din ce `n ce mai mari ale societ\]ii [i ale globului. Pe m\sur\ ce-[i `mbog\]esc [i rafineaz\ gusturile. mai departe tu f\-mi proiectul a[a cum trebuie. Arge[) SPRIJINUL EXTERN ~N DEZVOLTAREA AFACERILOR Trecerea de la amatorism la profesionalism `n afaceri e vizibil\ `n maniera. Teama de a fi p\c\li]i. cultura [i bunul gust al patronilor. 33 ani. cu al]i patroni [i cu organiza]iile patronale. sindicale ori de alte naturi. De aceea `ncerc\m s\ facem o list\ cu organiza]iile de consultan]\ care pot s\ ne dea sfaturi pe ce drum s\ mergem. extinzi aceast\ colaborare. (Melania. Neprofesionalismul consultan]ilor. m-au sunat s\ le spun cât le ofer s\ nu m\ conteste. ~n general oamenii au fost p\c\li]i de multe ori fiind creduli. C\ci mereu intervin momente când ai nevoie de el: vine o criz\. 37 ani. care voiau s\ le ia banii. 11. Contactele cu autorit\]ile. Dar nu-i pl\tesc [i am noroc c\ nu-mi cer bani. ci a prim\riei. (Silviu. Arad) 10. Arad). 39 ani. 9. antreprenor. (Sebastian. cu clien]i [i furnizori noi. Profesionalismul presupune nu doar lectura unor c\r]i de specialitate. pre[edinte ONG. antreprenor. 41 . cum s\ m\ port cu asocia]ii. ca s\ te ajute pe mai departe. Preferin]a pentru a angaja un expert [i nu pentru a apela la unul extern Dac\ e[ti mul]umit dup\ prima `ntrevedere [i a doua [i vezi c\ te orienteaz\ bine. care urm\reau s\ se bage `n afacerea ta. Dac\-l ai angajat ai o r\spundere `n plus. dar firma nu ]i se duce de râp\. (Bogdan. Nu [tiu unde s\ apel\m la consultan]i. s\ discute cu primarul. La câteva ore dup\ ce s-au deschis plicurile [i am fost declarat câ[tig\tor. (Ruxandra. au mu[cat! Au fost consultan]i care i-au p\c\lit. s\ `i pl\te[ti mai mult timp. Obliga]ia mea era s\-]i aduc ni[te hârtii. Ei devin cu timpul alte persoane [i nu se mai `ntorc la ceea ce erau `nainte. Arad). m\ sf\tuiesc unde s\ investesc. trebuie s\ te reorganizezi. antreprenor. valorile [i credin]ele. 29 ani. 39 ani. f\-o. `l iei partener. Apelul la prieteni [i rude. preferin]ele. un impas. ce ar trebui s\ schimb. iar asta se vede `n modul `n care interac]ioneaz\ cu cei din jur. Ele `i ajut\ pe oameni s\ perceap\ lumea `ntr-un mod diferit. Am r\mas [ocat [i i-am spus c\ dac\ vrea s\ m\ conteste pierderea nu e a mea. Oamenii care au fost mu[ca]i `i aduci greu `napoi. (Marcela. ci [i cunoa[terea unor oameni [i locuri noi [i tr\irea unor experien]e inedite. Am `n jurul meu 5 oameni care m\ ajut\. V\zând c\ afaceri de acela[i tip se pot face [i altfel. Anul trecut am depus ni[te proiecte pentru FEADR [i am f\cut gre[eala s\ m\ leg de respectivul consultant de care nu am fost deloc mul]umit pân\ la urm\. cu alte ]\ri [i alte popoare l\rgesc orizonturile min]ii. Dar cu el tot timpul vorbeam [i pân\ la urm\ nu stabileam nimic.RURAL ANTREPRENO R ar fi mai prielnic. Arad) Unii practic\ un mic [antaj.

42 ani.RU R A L AN T R E P R E N O R Studiind rela]iile pe care `ntreprinz\torii rurali le-au stabilit cu diverse structuri institu]ionale. nu s\ ]i-o dezvolte. Sunt afaceri de familie. c\ dac\ nu-i d\ nu prime[te avizul. r\u-voitoare sau indiferente `n rela]ia cu ei. Mai ales la patronii tineri (sub 30 ani) [i la poten]ialii antreprenori am constatat nu doar inexisten]a unor rela]ii de colaborare cu autorit\]ile locale [i centrale [i cu organiza]iile patronale datorat\ lipsei oportunit\]ilor de a intra `n contact. percepute ca fiind corupte. antreprenor. Maramure[). unde omul vinde o lad\ de bere [i 20 de biscui]i [i vine tipul de la pompieri [i-i cere nu-[tiucât. |[tia-s factori care te ajut\ s\-]i distrug\ afacerea. Sunt controalele astea abuzive. ci [i o atitudine ostil\ fa]\ de ele. Iar `n ceea ce prive[te rela]ia cu firmele cu profil similar din Uniunea European\ am observat nu doar o ignorare reciproc\ ci [i o mare necunoa[tere. am observat mai degrab\ o `nchidere `n universul s\tesc decât o deschidere c\tre oportunit\]ile oferite de alte medii [i organiza]ii. (Doru. agresive. 42 . care te dezgust\ [i-]i taie tot avântul.

ele au avut consecin]e pozitive `n plan managerial: Mi-am dat drumul la limb\. c\ nu prea puteam s\ vorbesc bine engleza aici c\ci n-aveam cu cine. de a-[i redefini scopurile. când grani]ele erau `nchise. C\l\torind. Acum v\d c\-mi folose[te: sunt chemat la diverse `ntâlniri cu str\ini [i am f\cut câteva afaceri cu ei. nici cele mai inteligente. oamenii observ\ regulile care guverneaz\ via]a altor comunit\]i. 45 ani. Fiecare c\l\torie este o oportunitate pentru antreprenori de a se reinventa.RURAL ANTREPRENO R Cei care [i-au `nceput o afacere sau care bat la por]ile antreprenoriatului au fost `n alte ]\ri europene `n ponderi semnificativ mai ridicate decât au c\l\torit al]ii `n deceniile trecute. 52 ani. Mai bine de o treime din antreprenorii din mediul rural au c\l\torit `n str\in\tate `n interes de afaceri. (Daniela.a[a va fi [i cu DeniPlant. Charles Darwin spunea c\ ”nu supravie]uiesc cele mai puternice specii.. antreprenor. P\i dac\ ei par mai nepreten]io[i sigur m-a[ descurca mai bine. ci acelea care accept\ cel mai u[or schimbarea”.. antreprenor. Arge[) Eu a[ putea s\ fac afaceri oriunde. dar `nc\ nu suntem afar\.. obiectivele [i dorin]ele. De exemplu `n grupul celor de la Castel film era [i un american [i cu el comunicam foarte bine. C\l\toriile `n Occident ale antreprenorilor români din mediul rural au sporit unora imaginea de sine.. iar cel mai mult func]ionarii publici. ce le place la un moment dat se simt agasa]i. Au c\l\torit cel mai pu]in `n alte ]\ri ale Uniunii Europene agricultorii. patronii [i managerii neac]ionari. Chiar dac\ cele mai multe c\l\torii `n str\in\tate au avut scop turistic. dar cu românii no[tri dac\ `i `ntrebi ce vor.... iar aceste lucruri `i `mping s\ se implice `n problemele politice locale [i na]ionale pentru a face munca antreprenorilor mai u[oar\ [i le `nt\resc ata[amentul la valorile capitalismului. pie]ele pe care se desf\[oar\ alte afaceri... Sunt ni[te site-uri [i am v\zut c\ nu sunt mai bogate ofertele lor.c\ acum noi suntem la nivel românesc. P\i am `n]eles c\ `n Occident sunt chiar mai pu]ine pensiuni de acest gen [i chiar cu mai pu]ine servicii decât la noi. De exemplu str\inii sunt mai mul]umi]i decât ai no[tri. trecerea `n ]ara `nvecinat\ este f\cut\ frecvent de patroni `n interes de afaceri: duc sau aduc marf\. iar vizitele `n afara ]\rii erau rare. Ilfov). vând sau cump\r\ produse. sentimentul c\ pot s\ se descurce pe o pia]\ european\ competitiv\. [omerii [i studen]ii.[i dac\ 43 . pe când str\inii sunt mult mai calzi. (Gheorghe. de a se adapta unei lumi aflat\ `n schimbare. mai apropia]i. Mai ales `n jude]ele de grani]\. decât `n pu]ine ]\ri.. expun la târguri. Problema care se pune este dac\ e[ti l\sat s\ faci afaceri sau nu. Nu rezist pentru c\ vin colo[ii [i m\ `nmormânteaz\.

[i dac\ nu vrei tot fac `n a[a fel [i te cump\r\. antreprenor. 23 ani. (Vasile. antreprenor. P\i `n primul rând temerea ar fi de a te adapta. Românul e foarte simplu. dar problema este c\ nu po]i s\ identifici `n ce domeniu s\ te specializezi. acolo pia]a este foarte bine pus\ la punct. Arad) Experien]a occidental\ le-a `nt\rit altora sentimente de inferioritate. (Gheorghe. deci oamenii se descurcau.. mai slab preg\ti]i managerial. 32 ani. poate `nlocui pe cineva din occident. {i datorit\ conjuncturii `n care ne-am `nvârtit `n ultimii 50 de ani….. [i n-a[ putea s\ a[ez. Trebuie s\ cuno[ti oamenii de lâng\ tine ca s\ po]i s\ le vinzi ceva. 37 ani. 21 ani. Ilfov) 44 . de a cunoa[te oamenii de acolo. Maramure[) Sincer. nu po]i s\ te specializezi [i s\ fii bun [i la fotbal [i la politic\ [i la agricultur\! (Sebastian. acolo e un lan] de pensiuni. P\rerea mea este c\ orice român care lucreaz\ [i care a avut o afacere mic\ sau mare de succes. (Adrian. nu po]i face de toate. c\ nu pot face afaceri acolo pentru c\ au alt\ mentalitate. Ea aduce lucruri bune `n sensul c\ s-ar putea s\ nu abandoneze.`n Austria n-a[ putea s\-mi construiesc o pensiune pentru c\ pe[tele mare `l `nghite pe cel mic [i nu cred c\ a[ fi competitiv cu ei pe pia]\. românii au ni[te calit\]i [i ni[te defecte. (Horia.[i o s\ mai r\mân\ doar `n istorie c\ a fost un tip care a f\cut a[a ceva.. [i descurc\reala asta aduce lucruri bune dar [i lucruri rele. s\ se descurce `n foarte multe situa]ii. poten]ial antreprenor..[i iau re]eta [i o `nchid `ntr-un seif.. Arge[) De exemplu.]ine]i minte c\ pe vremea lui Ceau[escu nu era nimic `n magazine dar erau de toate. Dar este o problem\ de mentalitate. antreprenor. antreprenor. e foarte u[or s\ fie p\c\lit. deoarece sunt magna]i. Cred c\ e problema `n primul rând de comunicare [i necunoa[terea specificului pie]ei de acolo... sunt mai pu]in dezvolta]i profesional.. Ilfov) Da! Oricând m-a[ descurca. 52 ani.RU R A L AN T R E P R E N O R acum câ]iva ani veneau dac\ `i deranja ceva [i te cump\rau cu un milion. nu.. dou\ acum dau [i 20 de milioane s\ cumpere brevetul.

nu a[a se fac lucrurile dup\ p\rerea mea sau dac\ nu. Sunt `ns\ aten]i la informa]iile care vin de pe pia]a european\ [i `[i doresc mai degrab\ g\sirea unui partener str\in pentru a c\uta `mpreun\ oportunit\]i de dezvoltare. de patroni (17%) [i de func]ionarii publici (16%). atunci trebuie s\ identifici firme de consultan]\ care s\ te ajute s\ faci chestiile astea. dar nu [tiu dac\ e momentul acum. de management [i de marketing pe care nu le are nici un inginer de la horticultur\ [i de la peisagistic\. s-ar putea ca eu s\ devin un om valoros pentru cineva care vrea s\ intre `n România. eu am `nv\]at toate denumirile latine[ti [i toate nevoile unor plante din nevoia mea interioar\. antreprenor. Dau un exemplu: eu. viticultura. zootehnia. a[ c\uta un om din acesta `n afar\. Eu nu [tiu mai bine decât cei de la horticultur\. Germania. doar pentru câ]iva foarte bine informa]i [i cu rela]ii. antreprenor. dar dac\ adaugi la aceasta ni[te abilit\]i de vânz\ri. din bucuria mea. Acum e ceva bizar s\ apelez la consultan]i din afar\. S\ vând cui?S\ vând ce? Se cere ce?~n cantitate de?La ce pre]? De ce eu?Adic\. ar fi o experien]\ interesant\. am venit s\ vând. din hobby-ul meu. (Viorica. care au experien]a localnicilor de-acolo. nu dintr-o datorie. pomicultura. la rândul meu. Aproape dou\ treimi din aceste fonduri au avut ca destina]ie agricultura. 37 ani. Cele mai multe fonduri europene au fost accesate `n mediul rural de persoanele fizice neautorizate (40%). 45 . Despre ele vorbesc cei mai mul]i antreprenori [i poten]iali antreprenori. Ar fi ca [i cum m-ar arunca cineva pe lun\.RURAL ANTREPRENO R Cei mai mul]i nu [tiu cum merg afacerile `n Occident [i nici dac\ s-ar descurca acolo. Nu spun c\ n-a[ risca. (Silviu. Arad). nu m-a[ duce:Bun\ ziua. Ilfov) Un sprijin pentru dezvoltarea afacerilor din mediul rural `l reprezint\ fondurile europene. dar pu]ini sunt cei care au f\cut demersuri pentru ob]inerea lor. M-a[ asocia. piscicultura [i apicultura. Chiar ar fi indicat s\ g\sesc pe cineva. Dar peste câ]iva ani vor fi mai u[or de ob]inut. Caut pe cineva `n Germania s\ g\sim o oportunitate. iar oamenii vor `nv\]a mai repede cum s\ intre `n posesia lor. ei caut\ cu siguran]\ oameni `n România care nu doar s\ [tie s\ vând\ un pom. 29 ani. Fondurile europene au fost mai tot timpul `n România ceva de ni[\. Când se va `ntâmpla acest lucru comunele se vor dezvolta `n ritm accelerat.

Au r\mas doar cei care n-au cum s\ se gândeasc\ la a[a ceva. 2.. P\rerea mea este c\ dac\ primarul era un bun gospodar.[i-ar face capitalul electoral. Mentalitatea comunist\ I-am spus lui taic\-meu [i mamei mele: hai s\ `ncerc\m s\ facem si noi ceva cu banii europeni. ne le spune unde s\ caute. c\ dac\ nu fac cum zice el `mi pune be]e-n roate. vine primarul c\ vrea [i el s\ se bage `n afacere. Dezinteresul Spiritul de ini]iativ\ lipse[te `n mediul rural. 41 ani. n-au cu ce gira [i. 46 . 29 ani. la ce u[i s\ bat\ s\ acceseze o finan]are european\. 47 ani. ori `n care energia electric\ nu e sau e dat\ doar câteva ore. iar de drumuri ce s\ mai vorbesc. 34 ani. poten]ial antreprenor. antreprenor. 44 ani.RU R A L AN T R E P R E N O R Fondurile europene nu sunt accesate prea des `n mediul rural din mai multe motive: 1. nu au acordat aten]ie pentru c\ au considerat informa]ia similar\ cu o [tire. Maramure[) 3. Ei au r\mas cu mentalitatea din perioada aceea socialist\: c\ n-o s\ mearg\. s\ am un salariu. c\ trebuie s\ m\ angajez. (Silviu. Nesustenabilitatea afacerilor de la ]ar\ Afacerile la noi sunt la o scar\ mult diminuat\ decât la ora[ [i n-au continuitate. (Vasile. Multora le e fric\ de chestia asta. UE a r\mas surprins\ c\ noi am spus pas când a zis c\ d\ bani. La noi n-au oamenii atâ]ia bani. func]ionar public. antreprenor. dar v\zând ce greu e r\mân la faza aia de a[teptare. (Bogdan. agricultor. Dolj). Afacerile nu se pot sus]ine la ]ar\ [i atunci UE nu d\ bani. Dolj) 6. (Magdalena.000 euro. Dolj) 7. 31 ani. T\ranul nostru e obi[nuit s\ munceasc\ cu sapa. Arad). antreprenor. a[a cum de fapt se definesc ei. Cine l-a avut a plecat `n str\in\tate sau la ora[. un salon de `nfrumuse]are. poten]ial antreprenor. Maramure[) 4. c\ avem teren. Dac\ românul ar avea ceva la banc\ pe care s\ se bazeze ar risca s\-[i ridice ni]el nivelul de afacere. Dar n-am avut sprijin din partea p\rin]ilor. c\ la ]ar\ nu sunt b\nci. (Valentin. Maramure[) 9. c\ o s\ piard\ p\mântul [i casa. 5. E limitat. Lipsa informa]iilor valoroase. Ei au de gând. de genul uite ce se mai `ntâmpl\. Maramure[) 8. Colaborarea greoaie cu b\ncile E greu s\ faci un `mprumut la banc\ s\ pui acele 20% sau 30% cât se cere la proiectele care se fac acum. manager neac]ionar. Cei care s-au informat din ziare. trebuie s\ fac\ mult\ alerg\tur\ pe la ora[. {ti]i de ce nu au fost accesate fonduri structurale din zonele rurale? Pentru c\ oamenii nu au fost informa]i. Lipsa sumei pentru cofinan]are. Mai pot `ndeplini oamenii deacolo condi]iile cerute pentru finan]are? (Nicolae. Mai schimb\m [i noi produc]ia [i trecem pe altceva mai rentabil. 55 ani. Sunt comune care n-au Internet. ~ntr-o frizerie. nu le d\ sfaturi.. (Mariana. de la tv. Corup]ia autorit\]ilor. Infrastructura. Transportul spre ora[ e vai de el. poten]ial antreprenor. (Dumitru. antreprenor. chiar ar face lucrul acesta pentru oameni [i ar asigura [i num\rul de voturi ca s\ poat\ s\ fie reale[i.. (Nu]u. 31 ani. 26 ani. c\ [tie el mai bine ce trebuie s\ fac eu. sau dac\ primarii ar fi ni[te buni gospodari. Dac\ vrei s\ faci ceva [i g\se[ti un teren [i vrei s\-l concesionezi pe 49 ani. (Adrian. poten]ial antreprenor. Arad). 39 ani. Organizarea deficitar\ Problema e f\râmi]area terenurilor [i faptul c\ produc\torii agricoli nu se unesc `n ni[te asocia]ii sau firme de produc]ie. o sp\l\torie auto omul n-are mai mult de-o or\ de lucru pe zi la ]ar\. `n plus. dar s\ vin\ fiecare familie de ]\rani cu 10. Ilfov) Nu-i `nva]\ nimeni.

Insecuritatea. onestitate. Principiul realit\]ii reprezint\ punerea `n practic\ a integrit\]ii ca valoare. Interesele personale ale autorit\]ilor. Curajul. Bugetul redus. dup\ p\rerea lui. Welch a definit acest principiu ca fiind faptul de a «vedea lumea a[a cum este ea `n realitate. Lichidit\]i. (Gheorghe. Dezinteresul autorit\]ilor. 47 . Comozi [i lene[i la tot pasul. Bolile administra]iei. Cultura managerial\ redus\. Importurile masive. Bucure[ti. Dorin]a de a `n[ela consumatorul. Accesarea de fonduri UE mult prea greoaie. Concep]ia gre[it\ despre ce `nseamn\ o afacere. Gestionarea gre[it\ a fondurilor. Din cauza birocra]iei intri `n `ncurc\turi [i stai cu team\. Editura Curtea Veche. Documenta]ii stufoase. f\r\ variante de r\spuns prestabilite) Abilit\]i manageriale sc\zute. ambigu\. Accesul necalifica]ilor la putere. Blocajele puse de stat. Jack Welch a fost intervievat de cei de la publica]ia Fortune Magazine care l-au `ntrebat care este. Incompeten]a. Inconsecven]a. Etica. L\comia s\ ob]in\ profit cât mai mare din orice. iar nu a[a cum ]i-ai dori tu s\ fie». Birocra]ia. Fraudele. Competen]a sc\zut\. iar ei nu-]i mai deconteaz\ cheltuielile. Accesul la informa]ii. Intermediarii. potrivit unei estim\ri proprii. Acceptarea muncii la negru. cel mai important principiu de leadership. Imaturitatea. Decizii guvernamentale incoerente. Infrastructura. Investirea banilor `n mod eronat [i fraudulos. Afacerile cu statul distrug libera ini]iativ\.”19 Punându-i pe antreprenori s\ defineasc\ mediul de afaceri `n care tr\iesc. Facilit\]ile fiscale acordate discre]ionar. 19 Brian Tracy – Cum conduc cei mai buni lideri. Evaziunea fiscal\. Incertitudinea la nivel macroeconomic. Clasa politic\. cel mai important principiu era cel numit de el principiul realit\]ii. Desfacerea produselor deficitar\. Conducerea ]\rii. Creditele de la b\nci. ANAF ar trebui s\ fac\ munc\ de `ndrumare. Banii vin prea târziu. Dezvoltarea insuficient\ a pie]ei. Informa]ia valoroas\ inaccesibil\. Finan]area slab\. Influen]a politicului. Corectitudinea precar\ a celor cu putere de decizie. Birocra]ia prea mare. El necesit\ franche]e. Descurajarea `ntreprinz\torilor. Frica. Ingradirile fiscale [i legislative. 24. 48 ani. mai curând pe baza faptelor decât a speran]elor.. Ajutorul sc\zut al statului. 2010. Dolj) VIITORUL PROPRIEI AFACERI Brian Tracy scria c\ ”pe când era pre[edintele companiei General Electric. Lipsa bunei credin]e. Interesul sc\zut al guvernan]ilor pentru dezvoltarea ]\rii. Ho]ia. Agresivitatea organelor de control ale statului. Lipsa `ncrederii. Cadrul legislativ instabil. am ob]inut pe chestionare urm\toarele r\spunsuri: Care crede]i c\ sunt principalele probleme ale mediului de afaceri din România `n prezent? (`ntrebare liber\. Ignoran]a autorit\]ilor. Consultan]a redus\. `ncâlcit\. Autorit\]ile jupoaie cet\]enii. Corup]ia. Lipsa banilor. El cere abordarea direct\ a situa]iei reale. C\derea pie]ei imobiliare. Colaborarea cu administra]ia. Atitudinea autorit\]ilor. incoerent\. B\ncile. Fondurile inaccesibile. Calitatea serviciilor si produselor oferite. ~ncrederea. Inexisten]a pie]ei de desfacere.. Comunicarea greoaie. Economia subteran\. Hârtiile. Implicarea politicului `n mediul de afaceri. Dobânzile mari la `mprumuturi. nu s\ dea amenzi atât de u[or.RURAL ANTREPRENO R 10. Trebuie s\ alergi dup\ multe acte [i dup\ ce depui proiectul stai [i a[tep]i câteva luni pân\ se aprob\. Implementarea standardelor de calitate. Impozitarea excesiv\. pag. dorin]elor sau presupunerilor. Invidia (capra vecinului). Cre[terea TVA. Criza economic\. El a r\spuns c\. Gândirea negativ\. Dureaz\ mult orice. Accesul la bani [i la resurse. Cuno[tin]e profesionale slabe. Greutatea cu care se ob]in banii. H\]i[ul legislativ. poten]ial antreprenor. La[itatea. Informarea slab\. Guvernul. Legisla]ia nefavorabil\. când tu ai `nceput deja lucrarea. Concuren]a. proast\. Instabilitatea. Acte foarte multe pentru orice fleac. Fiscalitatea marit\ ucide orice speran]\ de succes. Indisciplina financiar\. instabil\.

pag. Mândria [i incompeten]a. Puterea mic\ de cump\rare. `ncredere. {paga. Piedicile prea multe din partea statului. profesionalizare. Neseriozitatea. Motiva]ia performan]ei. profesionalismului. Politica neadecvat\ a statului. 28 48 . Subiectivismul. Taxe mari. Management slab.. Prostia. mediteaz\ la ceea ce s-ar putea `ntâmpla. Onoarea. Nesiguran]a. Ei v\d viitorul `n termeni clari. Statul. Resursele reduse. deoarece nu [tiu unde s\ caute informa]iile potrivite. adus\ la maturitate. Personal slab calificat. comunic\rii. Aceste idei au contribuit la cristalizarea unei filosofii despre afaceri [i a unei proiec]ii asupra viitorului. fidelitate. Mafia de la licita]iile publice. Aproape to]i cei intervieva]i cred c\ oamenii din mediul rural sunt mai pu]in informa]i despre oportunit\]ile de afaceri decât cei din mediul rural. munc\. Iar ceea ce `i ajut\ s\-[i construiasc\ o proiec]ie a viitorului afacerilor lor ]ine de ceea ce Brian Tracy numea “gândire deductiv\”: “bazându-se pe ceea ce se `ntâmpl\ `n prezent ei au abilitatea de a prezice cu acurate]e ceea ce se poate `ntâmpla `n viitor. Organizarea deficitar\. credin]\ `n Dumnezeu. nu au timp s\ le caute [i nu sunt ajuta]i s\ le g\seasc\. interesului. ambi]ie. pasiune.cit.. Oportunit\]i sc\zute.” 20 ~ntrebându-i cum `[i v\d afacerea peste 10 ani am observat c\ mul]i au o viziune clar\ asupra viitorului lor: o afacere solid\. Cuvintele-cheie ale filosofiei lor manageriale sunt: seriozitate. Monopolul statului. inform\rii. Mentalitatea primitiv\. nu au acces la ele. transparen]ei. cu un partener de 20 Brian Tracy – op. Pre]urile instabile. chibzuin]\. Rela]iile cu autorit\]ile. dragoste fa]\ de oameni. strategiilor.RU R A L AN T R E P R E N O R educa]iei. Aceast\ viziune sumbr\ despre mediul de afaceri din România este `nt\rit\ [i de discrepan]ele uria[e dintre mediul urban [i cel rural `n ceea ce prive[te oportunit\]ile de afaceri. Ne`ncurajarea tinerilor. Pia]a de desfacere. Salarizarea proast\. S\r\cia. care s\ ofere siguran]\. risc. Se gândesc la ceea ce `ncearc\ s\ realizeze ast\zi [i la ceea ce ar putea interfera cu planurile lor de viitor. Practicile neloiale.

Pu]ini se v\d abandonându-[i visele antreprenoriale. capabil\ s\ fac\ fa]\ mai bine decât acum fluctua]iilor de pe pia]\. `n acela[i timp cu o siguran]\ [i o `ncredere `n sine. cu investi]ii masive. R\zbate din discu]iile cu ei asupra viitorului o modestie. 49 . la un nivel european. Este cu atât mai surprinz\toare aceast\ atitudine cu cât aproape to]i patronii viseaz\ s\ se extind\ `n alte domenii decât cele `n care activeaz\ acum.RURAL ANTREPRENO R durat\. mai mare. cu un profit de multe sute de mii de euro. cu tehnologii moderne. din lumea politic\ [i social\. care s\ schimbe `n bine mediul din jur. cu un num\r mai mare de angaja]i. plecând din ]ar\ sau limitându-se la ceea ce au acum. intrat\ `ntr-o re]ea de oameni de afaceri. mai diversificat\.

38 ani. antreprenor. serios. s\ selecteze oameni potrivi]i. Ion Nicolae sau Andreea Marin. Unii `i admir\ pe Bill Gates. Peste 10 ani v\d afacerea la un nivel stabil. antreprenor. nu ac]ioneaz\ dup\ sfaturile unor oameni care au cunoscut succesul `n business. (Adrian. Monica Tatoiu. antreprenor. chiar [i neacoperit\. 45 ani. pe care s\-i motiveze s\ munceasc\ de pl\cere. Cei mai mul]i [i-au construit un portret al liderului performant `n care se reg\sesc mai multe calit\]i: vizionar. ci s\ dau scaunul. A[a `[i doresc cei mai mul]i s\ ajung\ `n urm\torii 10 ani. antreprenor. 43 ani. r\bd\tor [i cu credin]\ `n Dumnezeu. 49 ani. 42 ani. Maramure[). 50 . capabil s\ gestioneze situa]ii de criz\ [i s\ ia deciziile potrivite. Vreau s\ accesez ni[te fonduri structurale pe PNDR pentru modernizarea exploata]iilor agricole [i pentru pensiuni turistice. (Valentin. cu voin]\. cum e centrala de lapte din Milano. doar cu vreo 2 angaja]i. 31 ani.RU R A L AN T R E P R E N O R Vreau s\ deschid un depozit la [o[eaua principal\. Maramure[). Cei mai mul]i participan]i la cercetare nu au un model de om de afaceri. persoane care au afaceri de miliarde [i nu persoane care ar putea reprezenta un reper `n drumul spre succes al antreprenorului din mediul rural. Ion }iriac. bun organizator. unde mai multe grupuri [colare se asociaz\ [i `nfiin]eaz\ un centru de formare pentru educa]ia adul]ilor unde exist\ mai multe posibilit\]i de trasee educa]ionale. Viorel Cataram\. sala de conferin]e. 32 ani. Gigi Becali. Dolj). antreprenor. Vreau s\ le termin [i a[ face [i-o piscin\. pentru c\ activ\m `ntr-un domeniu `n care pia]a va cre[te foarte mult. pe Dinu Patriciu. (Elvira. responsabil. curajos. (C\t\lin. Ei sunt mai degrab\ modele oferite de televiziuni. Ilfov). c\ totul e automatizat. antreprenor. Arge[) Am multe investi]ii `ncepute la pensiune: sala de fitness. salariat `n sectorul public. Arge[) Sper s\ fac aici `n 10 ani m\car pe jum\tate cât se face `n Spania. 47 ani. (Daniela. (Sorin. cu `nc\ dou\-trei puncte de lucru deschise `n jude]. (Ludovic. Dolj). ca to]i cei care trec pe-aici s\ vad\ c\ noi producem lucruri de calitate. Vreau s\ pot prelucra masa lemnoas\ [i s\ `ncerc s\ nu dau la Ikea scândura [i bu[teanul ca acum. creativ. pe modelul centrelor Greta din Fran]a. (Nicolae. Vreau s\ fac o fabric\ de lapte foarte modern\. Cristian }ân]\reanu. capabil s\ construiasc\ echipe competitive. Am f\cut un studiu premerg\tor `n privin]a asta [i [tiu c\ le pot face eficiente. Maramure[) ~mi doresc s\ fac un ONG pentru formarea tinerilor antreprenori. antreprenor `n construc]ii.

Analiza a mers pe mai multe paliere: 1. De ce am ales aceast\ perioada? Anul 2008 reprezint\ un an de vârf al dezvolt\rii economice dinaintea manifest\rilor crizei economice globale [i `n România. al cifrei de afaceri [i al num\rului de salaria]i. pot genera dezvoltare local\ [i oportunit\]i de ocupare `n regiunile de dezvoltare Bucure[ti-Ilfov. prin dezvoltarea propriilor afaceri. Nord-Vest. mediu reziden]ial. 2. Decalajul de infrastructur\. num\r salaria]i [i cifra de afaceri. Proiectul Rural-Antreprenor `[i propune dezvoltarea competen]elor antreprenoriale/ preg\tirea micilor [i viitorilor `ntreprinz\tori din mediul rural prin dezvoltarea cuno[tin]elor. care. regiune de dezvoltare. Analiza statistic\ va eviden]ia dinamica demersului antreprenorial pe regiuni de dezvoltare. SITUA}IA MEDIULUI DE AFACERI DIN ROMÂNIA ~N PERIOADA 2008-2009 Pentru eviden]ierea dinamicii economiei `n cei doi ani am folosit 3 indicatori: num\r firme. Ace[ti trei indicatori au fost analiza]i pe mai multe paliere: na]ional. Studiile sociologice [i economice realizate `n România `n perioada postcomunist\ au ar\tat existen]a a dou\ “Românii”: una urban\ [i alta rural\. 51 . Din 2010 raport\rile/bilan]ul s-a depus la Ministerul Finan]elor Public. situa]ia intr\rilor [i ie[irilor `n eviden]a la Oficiul Na]ional al Registrului Comer]ului pe perioada 2008-2010. abilit\]ilor [i comportamentului antreprenorial [i managerial modern pentru mici sau viitori `ntreprinz\tori din mediul rural. generale. Dificultatea realiz\rii acestor studii rezid\ `n faptul c\ Institutul Na]ional de Statistic\ (INS) [i Oficiul Na]ional al Registrului Comer]ului (ONRC) furnizeaz\ un anumit tip de statistici. Anii 2009 [i 2010 sunt anii de manifestare a crizei [i recesiuni economice `n România. de dot\ri [i utilit\]i edilitare creeaz\ o inegalitate de [ans\ pentru locuitorii din mediul rural. Gradul de func]ionalitate a acestora a r\mas pân\ la anul 2011 la latitudinea statelor componente. Printre cauzele decalajului antreprenorial `ntre cele dou\ medii reziden]iale se `nscriu [i lipsa competen]elor antreprenoriale `n toate cele trei componente ale sale: cuno[tin]e. lucru care face mai dificil accesul la aceste date. Decalajul de [ans\ `n pornirea unei afaceri `n mediul rural este confirmat de multe studii realizate `n ultimii ani. situatiei firmelor – sub aspectul num\rului acestora.RURAL ANTREPRENO R DINAMICA DEMERSULUI ANTREPRENORIAL ~N MEDIUL RURAL ~N PERIOADA 2008-2010 Un stat reu[e[te s\ formeze o societate coeziv\ `n condi]iile `n care decalajele de dezvoltare dintre regiunile acestuia sunt mici. Poate p\rea paradoxal dar o analiz\ de acest gen nu se g\se[te `n presa [i mediul academic economic [i sociologic din ultimii 3 ani. Simpla grupare statistic\ a unor jude]e nu a condus spre obiectivul propus – reducerea decalajelor sociale [i economice `n cadrul societ\]ii române[ti. Faptul de a locui `n mediul rural creeaz\ dificult\]i `n realizarea obiectivelor indivizilor ca cet\]eni ai statului. Pentru poten]area actiunii proiectului este important\ o analiz\ statistic\ a demersului antreprenorial `n ultimii 3 ani: 2008-2010. Un instrument/factor important al dezvolt\rii sociale este demersul antreprenorial. abilit\]i [i comportamente/atitudini. ~n România spre deosebire de alte state cel mai important criteriu/factor de segregare social\ este mediul reziden]ial. Uniunea Europeana `ncearc\ s\ reduc\ decalajele dintre statele componente prin crearea unor regiuni de dezvoltare. regiuni. Sud-Muntenia. sec]iuni [i diviziuni de desf\[urare a activit\]ii economice `n perioada 2008-2010. Sud-Vest Oltenia [i Vest. pe perioada 2008-2009.

7% din popula]ie exist\ doar 17. Astfel.886 12.702 firme pentru ca `n 2009 s\ r\mân\ 626. 2.557 100 Sursa: Oficiul Na]ional al Registrului Comer]ului Regiunea de dezvoltare 52 .7 Nivel na]ional 30.2 Vest 62. 1.4 Mediul urban 46.389 14.6% Nr. avem astfel o reducere cu 5.4 76. `n timp ce `n mediul rural care de]ine 48.306 516. Tabelul nr.RU R A L AN T R E P R E N O R La nivel na]ional au fost `nregistrate la ONRC `n 2008. firme national 661.4 Total firme 661.2 Nord-Est 72. regiunea Bucure[tiIlfov `[i spore[te ponderea procentual\. Diferen]a de spirit antreprenorial `n rândul popula]iei rezidente `n mediul rural fa]\ de mediul urban este evident\ [i sub aspectul indicatorului “num\r de firme la 1. iar regiunile Sud Muntenia.638 9.557.271 -5.183 7.7% Nr.016 9.5 Centru 81.147 12.6 153. Sud-Vest Oltenia [i Vest au r\mas la aceia[i pondere `n 2009 fa]\ de 2008. Avem astfel un accentuat decalaj `ntre num\rul de firme din mediul urban [i cel din mediul rural. sub aspectul num\rului total de firme.549 10. firme rural 114. Una din explica]ii este introducerea din trimestrul II al anului 2009 a impozitului forfetar.9 11.258 14.267 10.3 43.1 Sud Muntenia 81. Sub aspectul mediului reziden]ial se constat\ c\ diminuarea procentual\ a num\rului de firme din mediul rural este mai mic\ decât cea din mediul na]ional.702 626.6 Nord-Vest 94.3% a num\rului de firme pe ansamblul economiei na]ionale.192 9.3 45.8 61.396 110. 3.3 88.382 12. fapt ce a condus la suspendarea activit\]ii unui num\r `nsemnat de firme micro [i mici.3 76.3% din totalul popula]iei României.790 24.3% din num\rul total de firme române[ti.7% din num\rul total de firme la 51.000 locuitori Anul 2008 2009 Mediul rural 11.557 -5.000 locuitori”.444 7.702 100 626. 661.8 29. Astfel ini]iativa antreprenorial\ este de 3.800 12.2 Pentru `n]elegerea dinamicii activit\]ii economice `n cei doi ani de referin]\ este important\ analiza distribu]iei lor regionale. Tabelul nr. `n totalul firmelor la nivel na]ional. Tabelul nr. Num\rul total de firme pe ani [i regiuni de dezvoltare Num\r firme % din Num\r firme Num\r firme la % din Num\r firme la nivel na]ional la nivel na]ional la nivel na]ional la nivel na]ional `n anul 2008 `n anul 2008 `n anul 2009 `n anul 2009 Bucure[ti -Ilfov 155. Dinamica num\rului de firme pe ani.350 9. firme urban 547.9%. Num\rul de firme la 1.9 66.968 23.286 -3.3 Sud-Est 65.4 58. cu 0.8 ori mai pronun]at\ `n mediul urban spre deosebire de cea rural\.3% Surs\: Oficiul Na]ional al Registrului Comer]ului Sub aspect procentual se constat\ c\ mediul urban de]ine 82.8 Sud-Vest Olteania 48. dup\ mediul reziden]ial Anul 2008 2009 Diferen]a Nr.

892 20.975 27. Num\rul de firme din mediul urban pe ani [i regiuni de dezvoltare Regiunea Num\r firme % din Num\r firme Num\r firme la % din Num\r firme de dezvoltare din mediu urban din mediu urban din mediu urban din mediu urban `n anul 2008 `n anul 2008 `n anul 2009 `n anul 2009 Bucure[ti -Ilfov 148.741 10. sub aspectul num\rului de firme `nscrise la ONRC.6 Total firme 114.196 15 16.358 13. 4. Num\rul de firme din mediul rural pe ani [i regiuni de dezvoltare Num\r firme % din Num\r firme Num\r firme la % din Num\r firme din mediu rural din mediu rural din mediu rural din mediu rural `n anul 2008 `n anul 2008 `n anul 2009 `n anul 2009 Bucure[ti -Ilfov 6.6 Nord-Vest 18.765 8.RURAL ANTREPRENO R ~n mediul rural se observ\ `n genere aceea[i situa]ie ca la nivel na]ional: cre[te num\rul de firme `n comunele din jurul Municipiului Bucure[ti. Tabelul nr.045 10.7 Centru 15.306 100 516. ~n mediul urban. exceptând regiunea Bucure[ti-Ilfov unde am avut o cre[tere a num\rului de firme atât `n mediul urban (+1. 53 .3 Nord-Est 17.1 Total firme 547.9 50.7 22. Nord-Vest [i Centru).286 100 `n mediul rural Sursa: Oficiul Na]ional al Registrului Comer]ului Regiunea de dezvoltare ~n mediul urban num\rul de firme `nregistreaz\ o dinamic\ mai accentuat\. o stagnare sau o u[oar\ cre[tere a ponderii.780 9.412 9.5 11.271 100 `n mediul urban Sursa: Oficiul Na]ional al Registrului Comer]ului ~n concluzie.5 Vest 12. sub aspect regional se observ\ c\. Estul [i Centrul României scad ca pondere procentual\ din totalul firmelor din mediul rural `n anul 2009 spre deosebire de anul 2008.528 12.679 10.426 8.9 Vest 50.354 15.497 11.396 100 110. `n toate celelate regiuni a avut loc o diminuare a num\rului de firme (cele mai mari diminu\ri `nregistrându-se `n regiunile Nord-Est.4 14.1 50.9 70.2 46.2 61. Tabelul nr.959 9. Regiunile de dezvoltare din sudul României `nregistreaz\.5 9.3% `n Nord-Vest. 5.354 16 17.071 10.6%).035 13.1%) cât [i mediul rural (+0.4 Centru 66.376 6.2 146.305 9.908 10.1 35.129 14.420 9.044 9.904 13.972 9.414 28. `n regiunile Nord-Est [i Nord-Vest au avut loc diminuari semnificative ale num\rului de firme din rural: -0.641 20.8 Sud-Vest Olteania 38.9 Nord-Est 55. cu excep]ia regiunii Bucure[tiIlfov.7 Sud Muntenia 57.650 13.679 7.8 Nord-Vest 76.4% `n Nord-Est [i -0.8 Sud-Est 11.1 7.4 Sud-Est 53.8 Sud-Vest Olteania 9.993 6.7 Sud Muntenia 23.6 53.7 10.757 6. Urbanul din regiunea Bucure[ti-Ilfov `[i spore[te semnificativ prezen]a `n peisajul economic iar `n toate celelalte regiuni de dezvoltare scade ca pondere procentual\ la nivel na]ional.

003 -6.3% Cifra de afaceri a a firmelor din mediul urban 964.0 1.0 Sud-Est 80.915.741 9.012. Dinamica cifrei de afaceri a `nregistrat diferen]e regionale semnificative `ntre 2008 [i 2009.369 100. iar `n regiunea Sud Muntenia se ruleaz\ a 10-a parte din volumul cifrei de afaceri a firmelor.784.712. 6.543.1 85.668.2 Nord-Est 61.2 Centru 98.399.952 6.369 1. De asemenea rata infla]iei `n 2008 a fost de 6. Cifra de afaceri realizat\ `n mediul urban este de 9.4 Nord-Vest 96.4 59.5 Sud Muntenia 112.409 109.087.183 10.399 10.334.869.511.194 +10.5 100.009.974 5.2 102.123. Tabelul nr.203. Cele dou\ regiuni din arcul carpatic (Centru [i Nord Vest) au fiecare `n jur de 9-10% din totalul afacerilor la nivel na]ional.284.663. urmat\ de regiunea Centru. `n condi]iile `n care raportul de popula]ie este de 1.579 8.4%.RU R A L AN T R E P R E N O R Dincolo de aspectul numeric al firmelor.188 49.662.3 Vest 67.3%.960 899.951 5.399.451. aproape jum\tate din volumul cifrei de afaceri se realizeaz\ `n Capital\ [i `n `mprejurimile sale.2 ori.467.516. cifra de afaceri a firmelor din mediul rural a crescut cu peste 10.9% iar `n ianuarie 2010 fa]\ de ianuarie 2009 a fost de 5.868.7 % (cea mai mare din Europa).064.780.7% Cifra de afaceri a a firmelor din mediul na]ional 1.583 46.5 66.662. Pe de alt\ parte.503.747.513.493. ~n toate 54 .847. dar jude]ele din regiunea Centru [i-au consolidat pozi]ia economic\ `n perioada de criz\.009.565 9.141.7 496.9 Total cifra afaceri 1. `n condi]iile `n care `n mediul urban cifra de afaceri a sc\zut cu 6.743 10.882. o imagine sugestiv\ este dat\ de cifra de afaceri.032. Deci o rat\ de profitabilitate de peste 8 ori mai mare `n urban decât `n mediul rural.163 7.663.3% `n 2009 fa]\ de 2008. 7.618 6.546.472.7 ori mai mare decât `n mediul rural.886.326 4.783.1% 2008 2009 Diferen]a Sursa: Oficiul Na]ional al Registrului Comer]ului Aceste ponderi procentuale trebuie privite [i `n contextul `n care indicele armonizat al pre]urilor de consum (IAPC) `n ianuarie 2009 fa]\ de ianuarie 2008 a fost de 7.471.032.197 100.8 54. Volumul cifrei de afaceri la nivel na]ional.7%.170.0 Sursa: Oficiul Na]ional al Registrului Comer]ului Regiunea de dezvoltare ~n mediul rural regiunea Nord Est [i-a consolidat cel mai spectaculos pozi]ia. pe ani [i regiuni de dezvoltare Cifra de afaceri % din Cifra de Cifra de afaceri % din Cifra de a firmelor la afaceri a firmelor a firmelor la afaceri a firmelor nivel na]ional la nivel na]ional nivel na]ional la nivel na]ional `n anul 2008 `n anul 2008 `n anul 2008 `n anul 2009 Bucure[ti -Ilfov 497. Astfel regiunea Bucure[ti-Ilfov `[i spore[te ponderea economic\ la nivel na]ional. `nregistrând o cre[tere a cifrei de afaceri cu peste 20% `n anul 2009.409.6 Sud-Vest Oltenia 50.607 5.896. iar `n 2009 a fost de 4.334.8 43.093. Explica]ia ponderii deosebite a regiunii Bucure[ti-Ilfov ]ine de faptul c\ mai toate marile companii [i b\nci `[i au sediul aici.770.197 -5. Dinamica cifrei de afaceri pe ani [i mediu reziden]ial Anul Cifra de afaceri a a firmelor din mediul rural 99. Tabelul nr.546.604.672.284.064.994 4.

527.2%).999 13.3 50.278.983.864 7.061 10.8 5.951 18. au fost ocupa]i de 7.6 899.805.9 82.190.263.656.433.9 19.RURAL ANTREPRENO R celelalte regiuni firmele din mediul rural au `nregistrat sc\deri semnificative ale cifrei de afaceri.103 20.439 4. iar `n 2009 de 4.856.8 99.2%) [i Nord-Vest (-4.1%). Sub aspectul distribu]iei pe medii reziden]iale se observ\ c\ `n mediul urban.6 92.084 6.591 5.913 5.079.721 12.516.4 26.203.672.409 100.206.6% a num\rului de salaria]i `n 2009 fa]\ de 2008.032.492.976 14. cu prec\dere `n regiunile Sud Muntenia (-7.187 10.683.882. 9.6 74.974.034.461.510.9 964.998 4.0 5.146.730 9.4% `n timp ce `n celelalte regiuni s-au `nregistrat diminu\ri.651.631.952.160 12.948.450.512.623.769 100 Bucure[ti -Ilfov Centru Nord-Est Nord-Vest Sud Muntenia Sud-Est Sud-Vest Oltenia Vest Total cifra afaceri `n mediul rural Sursa: Oficiul Na]ional al Registrului Comer]ului O situa]ie oarecum similar\ evolu]iei na]ionale se `nregistreaz\ `n mediul urban.996.788.4 85.203.261 7.431 5.871.661.253.939.529.248.7 38. Regiunea Bucure[ti-Ilfov `[i consolideaz\ pozi]ia `nregistrând o cre[tere a ponderii cifrei de afaceri cu 3.919.531.6 145. Cifra de afaceri a firmelor din mediul urban pe ani [i regiuni de dezvoltare Regiunea de dezvoltare Cifra de afaceri % din Cifra de a firmelor din afaceri a firmelor mediul urban din mediul urban `n anul 2008 `n anul 2008 476.964. S-a `nregistrat o reducere de 11.751.266.148.095.279.513.669 20.915.788.344.273. Volumul cifrei de afaceri a firmelor din mediul rural pe ani [i regiuni de dezvoltare Regiunea de dezvoltare Cifra de afaceri % din Cifra de a firmelor din afaceri a firmelor mediul rural din mediul rural `n anul 2008 `n anul 2008 20.255.0 Cifra de afaceri % din Cifra de a firmelor din afaceri a firmelor mediul rural din mediul rural `n anul 2009 `n anul 2009 20.7 18.2 9.5 45.964. Tabelul nr.264.867 5.992.003 100 Bucure[ti -Ilfov Centru Nord-Est Nord-Vest Sud Muntenia Sud-Est Sud-Vest Oltenia Vest Total Sursa: Oficiul Na]ional al Registrului Comer]ului Un al treilea element important `n explicarea dinamicii mediului economic `l reprezin]\ num\rul de salaria]i. Tabelul nr.941.130.9 51.6 13.6 56.3 10.328 6.344.176 4.214.4 ori mai mul]i angaja]i `n 55 .591 31.891.442.1 60.325.1 4.8 76.7 44.0 45.953.566 8.9 5.776 6.555 3.813.805.704.902 5.6 12.480 49.960 100 Cifra de afaceri % din Cifra de a firmelor din afaceri a firmelor mediul urban din mediul urban `n anul 2008 `n anul 2009 475.212 52. Vest (-4.1 14. 8.537.3 82.208.917. spre deosebire de mediul rural. La nivel na]ional num\rul de salaria]i conform datelor furnizate de ONRC era `n 2008 de 4.331.0 10.0 71.022 9.375.376.309.715 9.262.770.581 8.232 8.

190 -11. din perspectiva num\rului de salaria]i.241. 10.611 477.2 ori mai mul]i `n 2009.813.373 376.871 % din num\rul de salaria]i la nivel na]ional `n anul 2008 30.294 -12% Num\r salaria]i la nivel na]ional 4.0 12.640 289. pierderea de personal a fost de 9. Num\rul total de salaria]i pe ani [i regiuni de dezvoltare Regiunea de dezvoltare Num\r de salaria]i la nivel na]ional `n anul 2008 1.0 100 Num\r de salaria]i la nivel na]ional `n anul 2009 1.896 -9.2 11. ceea ce `ncurajeaz\ navetismul.RU R A L AN T R E P R E N O R 2008 [i de 7.045 524. Despre eficien]a ocup\rii `n mediul rural putem spune doar c\ produce 6% din PIB [i ocup\ 28% din popula]ia activ\ a României.145 421. O diferen]a semnificativ\ observ\m.6%) [i Sud-Vest (-0.194 619.052 4.6 7. spre deosebire de 12 % cât s-a `nregistrat `n mediul urban.076 498.2 10.641 347. explica]ia decalajului foarte mare dintre num\rul de salaria]i din urban [i rural rezid\ `n principal `n faptul c\ marile `ntreprinderi economice `[i au sediul `n ora[e.6% Sursa: Oficiul Na]ional al Registrului Comer]ului ~n condi]iile `n care ponderea popula]iei active (46%) nu difer\ dup\ mediile de reziden]\.1 12.8 9. Reamintim c\ raportul de popula]ie dintre urban [i rural este de 1.3 8. iar `n cel din Nord-Vest cu 0.420 519.813.317.502 375.3 8.803 481.815 4.7 11.9%. 11.7%).190 % din num\rul de salaria]i la nivel na]ional `n anul 2009 31.253. ~n ruralul din regiunea Bucure[ti-Ilfov s-a `nregistrat o cre[tere a ponderii num\rului de salaria]i cu 0. pe când `n mediul urban a fost de 358 `n 2008 [i 315 `n 2009.871 4.8 6.4%). Centru (-0.733.9 8. Tabelul nr.451 3. dominat de mici agricultori.356 542. Distribu]ia num\rului de salaria]i pe ani [i medii reziden]iale Anul 2008 2009 Diferen]a Num\r salaria]i `n mediul rural 572. Tabelul nr. pe regiuni de dezvoltare. iar ocuparea `n mediul rural este realizat\ `n domeniul agricol. ~n alt\ ordine de idei.3 100 Bucure[ti -Ilfov Centru Nord-Est Nord-Vest Sud Muntenia Sud-Est Sud-Vest Oltenia Vest Total salaria]i la nivel na]ional Sursa: Oficiul Na]ional al Registrului Comer]ului 56 .2% Num\r salaria]i `n mediul urban 4.5%.2 8.2% la firmele din mediul rural.760 540. Trebuie totu[i s\ preciz\m multe firme din Bucure[ti `[i reloc\ sediile `n localit\]ile rurale din preajm\. De altfel num\rul de salaria]i la 1.157 411.8 11.000 de locuitori este `n mediul rural de 59 `n 2008 [i 53 `n 2009.449. Cea mai `nsemnat\ reducere a num\rului de salaria]i s-a `nregistrat `n regiunile Vest (0.2 `n favoarea mediului urban.8 11.891 394.253.

104 448. Diminu\ri ale personalului s-au `nregistrat cu deosebire `n regiunea Sud-Vest Oltenia.1 5.0 7.2 11.260.5 6.608 334. Num\rul de salaria]i din mediul urban.5 15.466.2 6.041 7.457 61.420 % din num\rul de salaria]i din mediul rural `n anul 2008 8.9 6.3 19.652 31.932 376.0 4.428 453.332 86.5 100 Bucure[ti -Ilfov Centru Nord-Est Nord-Vest Sud Muntenia Sud-Est Sud-Vest Oltenia Vest Total salaria]i `n mediul rural Sursa: Oficiul Na]ional al Registrului Comer]ului Reducerile de personal angajat s-au realizat `n principal `n propor]ii corespunz\toare urbanului de]inut de regiunea de dezvoltare respectiv\. Num\rul de salaria]i din mediul rural.740 532.0 4.4 5.482. pe ani [i regiuni de dezvoltare Regiunea de dezvoltare Bucure[ti -Ilfov Centru Nord-Est Nord-Vest Sud Muntenia Sud-Est Sud-Vest Oltenia Vest Total salaria]i `n mediul urban Num\r de salaria]i din mediul urban `n anul 2008 1.346 420.5 4.528 370.465 66.188 42.454 86.1 12.6 10.437 84. Sc\derea num\rului de salaria]i `n contextul crizei a fost mai mic\ `n raport cu anul anterior `n regiunile Bucure[ti-Ilfov.1 5.4 3.5 3.4 8.5 12.339 71.588 % din num\rul de salaria]i din mediul urban `n anul 2009 16. Subliniem c\ `n mediul urban din regiunea Bucure[ti.283 60.3 5.931 433.806 350.988 258. pe ani [i regiuni de dezvoltare Regiunea de dezvoltare Num\r de salaria]i din mediul rural `n anul 2008 50.011 519.9 14.496 8.941 75.314 332.896 % din num\rul de salaria]i din mediul rural `n anul 2009 10.3 4.425 108.0 100 Num\r de salaria]i din mediul urban `n anul 2009 1. 12.398.1 4.9 16.5 100 Sursa: Oficiul Na]ional al Registrului Comer]ului 57 .629 41.0 11. Sc\derea de personal cea mai accentuat\ din mediul urban este eviden]iat\ `n regiunea Vest.668 308. 13.319 572.679 101. Nord-Vest [i Sud-Est.5 5.705 67.639 413. Tabelul nr. Tabelul nr.176 281.7 100 Num\r de salaria]i din mediul rural `n anul 2009 56.8 15.Ilfov reducerea de salaria]i a fost mai mic\.902 % din num\rul de salaria]i din mediul urban `n anul 2008 16.1 19.RURAL ANTREPRENO R Distribu]ia regional\ a salaria]ilor din firmele rezidente `n mediul rural a ar\tat importante evolu]ii regionale.

2 4.8 Nord-Vest 21. avem [i una dinamic\.0 Total `nregistr\ri 144.7 2009 9. `n toate regiunile de dezvoltare s-a `nregistrat o diminuare a inten]iei antreprenoriale `n 2009 [i 2010.3 16.401 14.3 6.7 .7 10.3 6.022 20.4 116. Tabelul nr. Tabelul nr.9 6.9 5.0 Nord-Est 18.603 13.222 100 la nivel na]ional Sursa: Oficiul Na]ional al Registrului Comer]ului ~nregistrarea de noi firme `n 2009 Cifre Procente absolute 22. ~n toat\ ]ara.937 8. Num\rul de salaria]i din mediul urban.010 12. Totu[i cea mai accentuat\ sc\dere a demersului de ini]iere antreprenorial\ s-a `nregistrat `n regiunea Bucure[ti-Ilfov.024 9.5 4.6 5.5 5.9 5.1 8.2 16.0 4.7 6.8 12. ~n anul 2008 constat\m c\ rata de `noire a mediului economic (noi `nregistr\ri) este de 6. pe ani [i regiuni de dezvoltare ~nregistrarea de noi firme `n 2008 Regiunea Cifre Procente de dezvoltare absolute Bucure[ti-Ilfov 30.3 10.452 13.9 15.199 8.000 de locuitori.924 13.0 4.2 3.15.5 firme la 1. Noi `nregistr\ri de firme la ONRC Privit\ sub aspect numeric na]ional constat\m c\ `n 2008 num\rul de noi firme `nregistrate la ONRC reprezenta 26% din num\rul total de firme la sfâr[itul anului.0 4.4 firme.814 12. reliefat\ prin intr\rile [i ie[irile firmelor din mediul economic.3 Vest 13. 14.9 10. Capitala [i jude]ul `nconjur\tor fiind zona /barometrul evolu]iei economice române[ti.857 9.328 14.7 5.1 11. O u[oare cre[tere a num\rului de `nregistr\ri se observ\ `n 2010 comparativ cu 2009. primul an de recesiune economic\.7 firme la 1.9 123.9 5.8 Sud-Muntenia 19.2 15.4 2010 10.019 100 ~nregistrarea de noi firme `n 20010 Cifre Procente absolute 23.428 14.8 Centru 17.0 5.2 16.408 12. valoarea acestui indice scada la 5.8 6.741 10.238 9.322 19.7.4 4.022 100 ~n 2008 existau la nivel na]ional 25.1 15.6 Sud-Est 14. Efectele crizei [i ale unor m\suri economice `i determin\ pe `ntreprinz\tori s\ fie mai circumspec]i `n demararea unei noi afaceri.8 5.881 7.202 18.3 6.056 12.000 de locuitori pentru ca `n 2008 valoarea acestui indicator s\ scad\ la 24.257 12.038 9. Indicele “Num\r noi `nregistr\ri de firme la 1000” Regiune de dezvoltare Bucure[ti-Ilfov Centru Nord-Est Nord-Vest Sud-Muntenia Sud-Est Sud-Vest Oltenia Vest Na]ional Surs\: prelucrare dup\ ASR 2010 [i ONRC 58 2008 13.2 14.652 15. `n 2009 ponderea intr\rilor scade la 22%.469 7.2 6. pentru ca `n 2010 s\ creasc\ u[or la o valoare de 5. ~n 2009.0 7.9 18.0 5.7 Sud-Vest Oltenia 10.RU R A L AN T R E P R E N O R MI{CAREA ANTREPRENORIAL| ~N PERIOADA 2008-2010 Dincolo de o analiz\ static\ a activit\]ii antreprenoriale `n economia na]ional\.

920 5.0 5.4 3.180 14.317 20.6 4.4 Sud-Muntenia 7.RURAL ANTREPRENO R Din punct de vedere reziden]ial demararea de noi afaceri este mai mic\ `n mediul rural decât `n mediul urban. cu 0.8 8.907 16.973 5.7 3.5 6.0 Centru 4.658 10.1 Sud-Est 2.7 Sud-Muntenia 4.000 de locuitori” se observ\ c\ ruralul din regiunile de dezvoltare reintr\ `n tiparele antreprenoriale specifice zonei din care face parte dup\ o reducere sau stagnare `n anul 2009.8 2.087 8.2 4.1 4.17.987 100 Sub aspectul indicelui “noi afaceri `nregistrate la 1.8 4.242 100 ~nregistrarea de noi firme `n mediul rural `n anul 2010 Cifre Procente absolute 2.2 4.5 6.7 Indice Rural 2010 11.6 Sud-Vest Oltenia 3.028 100.510 12.0 Total `nregistr\ri 36.7 4.7 ini]iative antreprenoriale la 1.7 7.3 2.137 5.8 Sud-Est 3.7 Vest 4.7 Sud-Vest Oltenia 2.261 10. 16.002 17.5 35.2 3. Indicele “Num\r noi `nregistr\ri de firme la 1000” `n mediul rural.887 16.462 9. Sud-Vest Oltenia (+0.682 13. Sub aspect regional cel mai mare reviriment antreprenorial se constat\ `n ruralul din regiunile Nord-Vest [i Sud-Vest Oltenia.8 3.2 3.9 5.700 8.3 Nord-Vest 5.351 9.6 7.248 9.4 Analiza noilor `nregistr\ri de firme din mediului urban din perspectiv\ regional\ arat\ o sc\dere `nsemnat\ a dorin]ei de finalizare a inten]iei antreprenoriale.0 la nivel rural Sursa: Oficiul Na]ional al Registrului Comer]ului ~nregistrarea de noi firme `n mediul rural `n anul 2009 Cifre Procente absolute 1.6 5. Valori mai sc\zute `n 2009 comparativ cu 2008 se `nregistreaz\ `n regiunile Nord-Vest (sc\derea cu 30% a num\rului de firme nou 59 .1 3. Aceste valori trebuie privite sub aspectul cre[terii generale a antreprenoriatului rural.8 Nord-Vest 4. `n 2010 se constat\ o cre[tere a demersului antreprenorial atât fa]\ de anul anterior cât [i fa]\ de 2008.103 9.8 4.4 Nord-Est 2. Un reviriment se constat\ cu prec\dere `n regiunile Nord-Vest (+1.5 Centru 4. Num\rul de noi afaceri pornite `n mediul rural este de 3 ori mai mic decât cel din urban `n condi]iile `n care popula]ia urban\ este de 1.000 locuitori.039 19. Tabelul nr. pe regiuni de dezvoltare Regiune Indice Rural 2008 Bucure[ti-Ilfov 11.6 Total `nregistr\ri la nivel rural 3. Tabelul nr.851 21.7 Surs\: prelucrare dup\ ASR 2010 [i ONRC Indice Rural 2009 10.4 4.8 41.190 8. ~nregistr\rile de noi firme `n mediul rural `n perioada 2008-2010 ~nregistrarea de noi firme `n mediul rural `n anul 2008 Regiunea Cifre Procente de dezvoltare absolute Bucure[ti-Ilfov 1.9 2.396 12.6%).9%) [i Sud-Est (+0.511 15.5%). Dac\ `n 2009 s-au `nregistrat cu 3% mai pu]ine firme `n rural decât `n anul anterior.5 Nord-Est 5.885 18.9 6.8 3.9 Vest 3.3 3.1 5.2 ori mai mare decât cea rural\.5 2.

8% din totalul firmelor.9 9.777 100 ~nregistrarea de noi firme `n mediul urban `n anul 2010 Cifre Procente absolute 21.2 8.2% sc\dere).938 7.3 7.752 10.5 Nord-Est 7.521 11.2 5.8 6.000 locuitori” arat\ c\ revirimentul antreprenorial `n mediul urban este departe de a se fi produs.8 Nord-Vest 10.4 6. Cauzele acestei situa]ii ]in atât de efectele crizei economice dar [i de politica guvernamental\ de sporire a taxelor pentru `ntreprinderile economice.2 6.6 5.3 8. Introducerea impozitului forfetar a desfiin]at foarte multe `ntreprinderi de familie.747 11.0 Total `nregistr\ri 108.4 6. de[i nu avem date despre num\rul total de firme 60 .3 9.0 9. pe regiuni de dezvoltare Regiune Indice Urban 2008 Bucure[ti-Ilfov 13. Tabelul nr.6 Nord-Vest 15.450 11. 19.083 10.5 7.5 Centru 8.374 11.4%) [i Nord-Vest (-3.767 13. Perioada analizat\ 2008-2010 este caracterizat\ printr-o reducere semnificativ\ num\rului de firme din România. cu deosebire `n regiunile Bucure[ti-Ilfov (-3.9 10.7 Sud-Muntenia 8.576 9. C\derea indicelui `n ora[e este general\ `n toate regiunile de dezvoltare.634 11. dac\ `n 2008 num\rul de firme radiate la nivel na]ional era de 10.885 11. Indicele “Num\r noi `nregistr\ri de firme la 1000 locuitori” `n mediul urban.2 Surs\: prelucrare dup\ ASR 2010 [i ONRC Indice Urban 2009 Indice Urban 2010 9.043 25.9 Sud-Est 10.237 8. Tabelul nr.1 Total `nregistr\ri la nivel urban 9.8 Vest 8. Astfel. ~nregistr\rile de noi de firme `n mediul urban `n perioada 2008-2010 ~nregistrarea de noi firme `n mediul urban `n anul 2008 Regiunea Cifre Procente de dezvoltare absolute Bucure[ti-Ilfov 28.506 9.188 100 la nivel na]ional Sursa: Oficiul Na]ional al Registrului Comer]ului ~nregistrarea de noi firme `n mediul urban `n anul 2009 Cifre Procente absolute 20.9 Centru 12.917 13.9 6.1 6.3%).614 11. ~n 2010.6 6.4 5.9 Radieri de firme la ONRC Un fenomen firesc `ntr-o economie de pia]\ este [i ie[irea firmelor din mediul economic.0 6.3 5.494 14.5 9.794 7.011 11.3 Sud-Muntenia 11.8 Sud-Vest Oltenia 7.135 10.2 7.5 6.RU R A L AN T R E P R E N O R deschise `n 2009 fa]\ de 2008) [i Bucure[ti-Ilfov (-27.9 81.8 10.776 9. ~n 2010 doar ora[ele din regiunile Bucure[ti-Ilfov [i Sud-Vest Oltenia dau u[oare semne de revigorare antreprenorial\.2 5.3 80. `n 2009 procentul a crescut la 39%.6 9. 18.8 Nord-Est 12.0 5.065 26. Ceea ce face diferen]a `ntre un climat economic pozitiv [i unul negativ este [i num\rul de firme radiate din registrul comer]ului.0 5.7 10.402 25.7 Vest 9.8 Sud-Vest Oltenia 6.0 8.7 Sud-Est 6.279 6.0 7.035 100 Totu[i indicele “num\r noi `nregistr\ri de firme la 1.

Firmele din mediul rural din regiunea de dezvoltare Nord-Est au resim]it cel mai greu efectele crizei.134 13.9 27.RURAL ANTREPRENO R existente la nivel national.074 15.2 6.8 6. S\ nu uit\m totu[i c\ este un rural atipic prin faptul c\ g\zduie[te mari firme care [i-au mutat activitatea din Bucure[ti `n zona rural\ `nconjur\toare.923 100 Radierile de firme la nivel na]ional `n anul 2009 Cifre Procente absolute 31.1 7.4 29.9 27.697 9.586 11.299 16.696 9.2 202.416 7.6 18.5 23.320 15. Avem astfel de-a face cu o “cur\]ire”a economiei române[ti.697 11.203 100 Radierile de firme la nivel na]ional `n anul 2010 Cifre Procente absolute 32.4 28.320 15.697 9.5 23.838 11. Radierile de firme din mediul rural `n perioada 2008-2010 Radierile de firme la nivel na]ional `n anul 2008 Cifre Procente absolute 6. aici `nregistrându-se cel mai mare num\r de firme radiate comparative cu anul 2008.0 21.4 9.203 100 Radierile de firme la nivel na]ional `n anul 2010 Cifre Procente absolute 32.516 11.3 58.586 11.1 39.2 202.656 12.733 12.631 11. Toate acestea confirm\ obiectivul proiectului de cre[tere a competen]elor manageriale [i cre[tere/valorificare mai mare a poten]ialului afacerilor viabile.8 6.6 42.3 58. Mediul rural din regiunea Bucure[ti-Ilfov a sim]it mult mai pu]in efectele crizei atât `n 2009 cât [i `n 2010. mult mai sensibil la schimb\rile economice. un prim examen de productivitate [i manageriat.2 24.0 22.2 15.5 5.707 11.191 8.181 13.631 11.707 11.4 28.9 32.352 8.7 33.102 15.6 42.7 33.189 14.656 12.4 29.594 100 Regiunea de dezvoltare Bucure[ti-Ilfov Centru Nord-Est Nord-Vest Sud-Muntenia Sud-Est Sud-Vest Oltenia Vest Total radieri la nivel na]ional Sursa: Oficiul Na]ional al Registrului Comer]ului 61 . Radierile de firme la nivel na]ional `n perioada 2008-2010 Radierile de firme la nivel na]ional `n anul 2008 Cifre Procente absolute 6.1 7.355 12.8 32.416 7.4 252.9 32.074 15.696 9.4 252.2 15.4 9. 21. Tabelul nr.838 11.167 12.134 13.516 11.4 6.2 24.752 18.4 10. Tabelul nr.923 100 Radierile de firme la nivel na]ional `n anul 2009 Cifre Procente absolute 31. pentru ca `n 2010 s\ recepteze mult mai puternic criza [i firmele din mediul rural.752 18.8 32.352 8.189 14.4 10.2 6.191 8.6 18.167 12.181 13. putem estima un procent mai mare luând `n calcul c\ num\rul de radieri a crescut fa]\ de 2009 cu 25% iar num\rul de noi `nregistri cu doar 6% rezultând o pierdere efectiv\ de alte 14 puncte procentuale fa]\ de 2008.299 16.733 12.355 12.0 21.431 16.0 22.594 100 Regiunea de dezvoltare Bucure[ti-Ilfov Centru Nord-Est Nord-Vest Sud-Muntenia Sud-Est Sud-Vest Oltenia Vest Total radieri la nivel na]ional Sursa: Oficiul Na]ional al Registrului Comer]ului Ac]iunea de radiere a firmelor din Registrul Comer]ului a fost mai intens\ `n 2009 `n mediul urban.1 39.5 5.697 11.102 15.4 6. 20.431 16.

153 -7.6 15.087 6.672 8. Dac\ Bucure[ti-Ilfov este barometrul economic al României.732 -12. regiunea Nord-Est r\mâne cea mai vulnerabil\ [i subdezvoltat\ zon\ a României din punct de vedere antreprenorial.660 10.307 13.184 -129.8 17.600 -6.radieri `n 2009 . 23.2 12.214 18.701 10.7 29.559 12. `n Registrul Comer]ului erau cu 86.5 Nord-Vest 8.2 162.4 14.024 7. aceast\ restrângere a demersurilor antreprenoriale.103 15.572 Sursa: Oficiul Na]ional al Registrului Comer]ului 62 .299 Diferen]a `nregistr\ri Diferen]a `nregistr\ri .179 -18. Diferenta `ntre `nregistr\ri [i radieri la nivel na]ional `n 2008-2010 Regiune de dezvoltare Bucure[ti-Ilfov Centru Nord-Est Nord-Vest Sud-Muntenia Sud-Est Sud-Vest Oltenia Vest Total na]ional Diferen]a `nregistr\ri .9 Total radieri firme 45.radieri `n 2008 23.683 5.183 11.5 Sud-Est 5.880 9.992 -15.3 21.506 -15.7 19.7 Nord-Est 4.6 17.829 100 Soldul antreprenorial `n perioada 2008-2010 Dincolo de intr\rile [i ie[irile din registrul comer]ului important este ceea ce r\mâne din aceast\ dinamic\ fireasc\ a vie]ii economice [i antreprenoriale. Tabelul nr.325 8. Sc\derea se continu\ [i `n 2010 cu `nc\ 129. Radierile de firme din mediul urban `n perioada 2008-2010 Radierile de firme din mediul urban `n anul 2008 Regiunea Cifre Procente de dezvoltare absolute Bucure[ti-Ilfov 6.212 16.871 -23. 22.304 9.193 9.258 -15. Tabelul nr. Este mai mult decât edificatoare aceast\ comprimare a economiei na]ionale.147 7.9 173.3 Sud-Vest Oltenia 3.725 9.1 Vest 5.423 13.779 -6.2 25.780 -8.radieri `n 2010 -8.841 12.388 11.840 -12.759 -86.744 18.RU R A L AN T R E P R E N O R ~n mediul urban din regiunile Bucure[ti-Ilfov [i Nord-Est s-au `nregistrat cele mai multe radieri de firme din Registrul Comer]ului.278 6.709 10.818 13.535 -11.393 85. Practic cumulând putem spune c\ num\rul de firme din eviden]ele na]ionale la sfarsitul anului 2010 era mai mic cu 215.2 18.249 14.649 13.5 23.7 13. `n 2009 spre deosebire de 2008.240 100 Radierile de firme din mediul urban `n anul 2010 Cifre Procente absolute 30.725 13.078 -12.1 Sud-Muntenia 4.3 23.184 mai pu]ine firme.319 100 `n urban Sursa: Oficiul Na]ional al Registrului Comer]ului Radierile de firme din mediul urban `n anul 2009 Cifre Procente absolute 29.6 23.354 15.772 10.729 -23.965 -15.9 Centru 7.756 firme.365 17. Astfel dup\ un an de sc\dere economic\.572 firme.

radieri `n 2010 562 335 -1. Evident c\ efoturile ]in de cultura regional\.644 7.RURAL ANTREPRENO R Dincolo de acest fapt cu relevan]\ na]ional\ `ngrijor\tore este situa]ia antreprenoriatului din mediul rural.005 22. ~n acest context eforturile pentru revigorarea economic\ a ruralului trebuie sus]inute pe mai multe fronturi: pe cel al crizei economice.824 -10.017 3.635 -11. ~n acest context se `nscrie [i proiectul Rural Antreprenor.369 5.952 3.869 Diferen]a `nregistr\ri .445 -8. al dezvolt\rii infrastructurii economice [i al mentalit\]ii/motiva]iei pentru drumul antreprenorial.778 Mediul urban [i-a restrâns activitatea cu ponderea pe care o are `n demersul antreprenorial (80%).radieri `n 2009 .257 firme `n Registrul Comer]ului.794 Raportul dintre soldul antreprenorial [i popula]ia urban\ a regiunii -9 -19 -16 -23 -11 -14 -13 -14 -15 Bucure[ti-Ilfov Centru Nord-Est Nord-Vest Sud-Muntenia Sud-Est Sud-Vest Oltenia Vest Total urban 63 . Diferenta dintre `nregistr\ri [i radieri de firme din mediul rural `n perioada 2008-2010 Regiune de dezvoltare Bucure[ti-Ilfov Centru Nord-Est Nord-Vest Sud-Muntenia Sud-Est Sud-Vest Oltenia Vest Total rural Diferen]a `nregistr\ri .666 1.714 -11.radieri `n 2008 1. procent comparativ cu ponderea pe care o are la nivel na]ional (21%).230 -7.374 -81. Tabelul nr.radieri `n 2008 21.539 3.351 -14. Centru [i Sud-Est. Tabelul nr.424 Diferen]a `nregistr\ri Diferen]a `nregistr\ri .334 456 -6.583 2.944 -466 -2.209 -9.234 -5.075 -305 -3.448 5.radieri `n 2008 -9.radieri `n 2008 -9.727 -756 -9.388 62.300 -14. fiind la fel de afectat ca [i urbanul. cu 174.437 -6. Antreprenoriatul rural se restrânge cu peste 20%.749 7. fapt ce conserv\ decalajul foarte mare de ac]iune antreprenorial\.280 7. ruralul românesc este supus [i presiunii crizei economice mondiale.973 -14.758 -6.736 5. Diferenta `ntre `nregistr\ri [i radieri de firme din mediul urban `n perioada 2008-2010 Regiune de dezvoltare Diferen]a `nregistr\ri . este necesar un efort de motivare [i competen]\. 24.721 -36.463 Diferen]a `nregistr\ri .639 1.956 -92. 25.607 4. Paradoxal este faptul c\ cele mai afectate regiuni de dezvoltare sunt cele care au un grad mai ridicat de dezvoltare: Nord-Vest.434 -5.544 -3. Confruntat cu o deficien]\ cronic\ `n materie de motiva]ie [i competen]\ antreprenorial\.184 -18. Ne afl\m astfel `n fa]a unei sc\deri a `ncrederii `n demersul antreprenorial.525 -7.671 2.908 -1.322 -1.342 -13. Soldul negativ (noi `nregistr\ri-radieri) raportat la popula]ia zonei este mult mai evident `n urbanul din Nord-Vest [i Centru.803 -4.

despre a[tept\rile lor. putem spune c\ `ndeplinim principalul obiectiv al proiectului: s\ oferim o posibilitate la `ndemân\ de care antreprenorii rurali au nevoie. Dac\ `n unele regiuni de dezvoltare avem un deficit de dezvoltare cronic (de exemplu. r\mâne recl\direa `ncrederii [i cre[terea competen]ei antreprenoriale – arta [i [tiin]a de a rezista provoc\rilor celui mai dinamic mediu. mediul rural se confrunt\ cu un decalaj antreprenorial foarte mare – reprezint\ 45% din popula]ie [i doar 21% din peisajul antreprenorial na]ional. Cercetarea releveaz\ de asemenea c\ majoritatea viitorilor cursan]i se declar\ multumi]i [i `ncrez\tori `n nivelul de cuno[tin]e pe care `l st\pânesc. Suntem convin[i c\ este vorba mai degrab\ de o cunoa[tere intuitiv\ a disciplinelor manageriale. dincolo de abord\rile locale [i regionale. `n altele apare fenomenul de ne`ncredere `n demersul antreprenorial.RU R A L AN T R E P R E N O R ~n concluzie. `n regiunea Nord-Est). Efectuarea cercet\rii profesioniste din regiunile ]int\ asupra nevoilor de formare [i consultan]\ ale `ntreprinz\torilor [i a celor care doresc s\ ini]ieze o afacere din mediul rural ne ajut\ `n mod eficient s\ adapt\m con]inutul modulelor de curs ce urmeaz\ a fi predate `n cadrul programului de e-Learning. Profesor Management – Modul Firma [i Mediul Economic 64 . ~n fa]a acestei situa]ii. „Cercetarea efectuat\ `n cadrul proiectului Rural Antreprenor a oferit oportunitatea de a concepe [i realiza un studiu cantitativ [i calitativ asupra nevoilor de formare [i consultan]\ ale `ntreprinz\torilor [i a celor care doresc s\ ini]ieze o afacere din mediul rural.” Andrei GHEORGHE. cre[terea competitivit\]ii economice [i dezvoltarea economiei bazate pe cunoa[tere. dovedindu-se la fel de vulnerabil. decât una bazat\ pe consultarea unor c\r]i sau pe participarea la cursuri. prin adaptarea curiculei la nevoile sesizate avem garan]ia unei satisfac]ii de ambele p\r]i. Director Dezvoltare FNTM „~n conformitate cu priorit\]ile Agendei Lisabona. Tinând cont de specificul grupului ]int\ [i având acum rezultatele acestei cercet\ri [i `ntrucât majoritatea covâr[itoare de aproximativ 75% n-au mai participat la programe de instruire relevante [i 85% au declarat c\ doresc s\ `nve]e [i s\-[i `mbun\t\]easc\ nivelul de cuno[tin]e.” Dan ARDELEA. cel economic. Ca profesor cu peste 40 de ani de experien]\ pot spune c\. Prin proiect oferim o form\ practic\ [i modern\ de `nv\]are. dup\ doi ani de criz\ el a receptat efectele `n aceea[i m\sur\ ca [i firmele din mediul urban. cu obiectivele de la Goteborg [i cu Orient\rile Strategice Comunitare privind Coeziunea proiectul de fa]\ contribuie la dezvoltarea economiei rurale [i diminuarea disparit\]ilor de dezvoltare `ntre regiunile ]\rii. Dincolo de cadrul existent `n 2008. de asemenea. prin chestionarea prealabil\ a cursan]ilor despre necesit\]ile lor. El stimuleaz\.

projob-weiden. Bucureºti-Ilfov Website: www.de Formastur SA. Perioada de implementare: 2010 . www. Fax: (004) 0318 145 925 E-mail: info@fntm.ruralantreprenor.fntm. www.ro . Bucureºti Tel: (004) 021 318 38 74. www.es Asociaþia Euro < 26. Dumbrava Roºie nr.ro PROJOB GmbH. Sud-Vest Oltenia.ro Web: www.UNIUNEA EUROPEANÃ GUVERNUL ROMÂNIEI MINISTERUL MUNCII.euro26.siveco. www. SIVECO ROMÂNIA SA.ro Partener principal: Fundaþia Naþionalã a Tinerilor Manageri – FNTM Str. 2.2012 Grup þintã: actuali þi viitori întreprinzãtori din mediul rural Regiuni de Dezvoltare: Nord-Vest. Vest. Sud Muntenia.C.ro Parteneri proiect: S.formastur. Sector 2. FAMILIEI ÞI PROTECÞIEI SOCIALE AMPOSDRU Fondul Social European POSDRU 2007-2013 Instrumente Structurale 2007-2013 Fundaþia Naþionalã A Tinerilor Manageri Titlul programului: Programului Operaþional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane Titlul proiectului: RURAL-Antreprenor Autorii Cercetãrii: Bruno ªtefan ºi Marin Burcea – Biroul de Cercetãri Sociale Editorul materialului: Fundaþia Naþionalã a Tinerilor Manageri Data publicãrii: iunie 2011 Conþinutul acestui material nu reprezintã în mod obligatoriu poziþia oficialã a Uniunii Europene sau a Guvernului României.