UNIVERSITATEA POLITEHNICA BUCURESTI FACULTATEA DE INGINERIA SISTEMELOR BIOTEHNICE

CREŞTEREA ECOLOGICĂ A ANIMALELOR

Profesor: David Mihaela Masteranzi : Iacob Ionela Ramona Rotaru Ioana -Alexandra Stoica Luminiţa Florentina

AN UNIVERSITAR 2011-2012 ~1~

Fermierii care practică agricultura ecologică fac tot posibilul pentru a obţine alimente din mediul înconjurător folosind sisteme cât mai apropiat posibile de cele existente în mod natural.fără stres în concordanţă cu nevoile lor naturale. De aceea. de înaltă calitate pe care le cumpăraţi de la supermarketul local.la găini. pentru a reduce nevoia de inputuri externe.la vite. precizând inclusiv. curcani etc. Mai mult. pe cât posibil. sau în fermele vecine. iar metodele de sacrificare sunt create să fie. timpul de transport este strict controlat. În cadrul acestui concept sunt câteva practici comune care includ: • Acces permanent la aer liber • Păşunat corespunzător pentru satisfacerea nevoile nutriţionale şi de comportament • Interzicerea legării permanente sau a izolării animalelor • Aşternut şi adăpost corespunzător • Densitatea mică a animalelor pe suprafaţa de păşunat • Eforturi pentru limitarea timpului de transport Un principiu ecologic general interzice de asemenea folosirea podelelor cu grătar pentru odihna animalelor. • Ciocurilor . inputuri cum sunt gunoiul de grajd şi nutreţurile ar trebui produse. necesar ca practicile de management să fie adaptate fiecărei specii individuale. rapide şi fără durere.la oi. porci etc. solul fertil care rezultă din folosirea gunoiului de grajd şi din formarea unui sol în care materia organică acţionează ca agent de fertilizare. • Coarnelor . Există multe practici şi principii implicate în acest sistem. în aceeaşi fermă în care sunt folosite. micşorează eroziunea solului şi pierderea de apă şi nutrienţi. Este. de asemenea. Agricultura ecologică subliniază faptul că durerea şi suferinţa trebuie sa fie minime dea lungul întregii vieţi a unui animal. Fermele înscrise în sistemul de agricultură ecologică nu numai că se bazează pe natură pentru producţia vegetală şi animalieră. Ei lucrează pe baza conceptului circuitului închis al agriculturii.Creşterea animalelor este unul din domeniile în care aptitudinile fermierilor ce practică agricultura ecologică sunt foarte importante şi necesare. oi etc. Noul Regulament UE privind agricultura ecologică face referire directă la practicile de creştere a animalelor în mai multe puncte ale sale. Acestea includ combaterea mecanică a buruienilor în locul folosirii ~2~ . restaurant sau pieţele fermierilor. Un concept important în creşterea animalelor este crearea unui mediu corespunzător fiecărei specii. ele chiar fac parte din natură. fiecare fiind creată să ofere animalelor o viaţă confortabilă. păsărilor trebuie să li se asigure perioade de pauză între cele de ouat şi să fie ţinute în grupuri mici pentru a se stabili ierarhiile sociale care se produc în natură. Ferma este locul în care procesul ecologic începe şi unde iau naştere produsele ecologice proaspete. Agricultura ecologică restricţionează tăierea sau scurtarea: • Cozilor . De exemplu. în principiu. faptul că îngrijitorii animalelor trebuie să posede cunoştinţele şi capacităţile de bază în ceea ce priveşte nevoile de sănătate şi bunăstare ale animalelor. Fermierii care practică agricultura ecologică încearcă să creeze armonie între natură şi oameni prin practici care necesită lucrări manuale şi care au în acelaşi timp un impact scăzut asupra mediului. De exemplu.

Dar dumneavoastră. ca şi consumator. iepuri. prepeliţe. găini. struţi. • noi născuţi sa fie viabili şi să aibă vitalitate. prin sisteme de creştere liberă şi cunoştinţe ştiinţifice moderne. etc. De exemplu. În acest cadru legal . melci. cabaline. preferabil compostate. • să nu fie exigente fata de furajele proteice de origine animala. curci. porumbei. Creşterea ecologică a animalelor Fermele ecologice de animale se pot înfiinţa pentru următoarele specii: bovine. caprine. fazani. Pentru fermierii care practică agricultura ecologică. ca de exemplu monitorizarea nivelului nutrienţilor pentru a fi siguri că acesta este corect pentru o creştere optimă. bazate pe principiile de bază ale agriculturii ecologice. suine. cum sunt menţinerea sănătăţii efectivului de animale prin exerciţii regulate şi acces la păşune. şi prin aplicarea gunoiului de grajd sau a altor materii organice. din producţia ecologică. • Folosirea responsabilă a energiei şi a resurselor naturale • Menţinerea diversităţii biologice • Menţinerea echilibrelor ecologice regionale • Îmbunătăţirea fertilităţii solului • Menţinerea calităţii apei Fermierii care practică agricultura ecologică respectă animalele prin: • Promovarea sănătăţii şi bunăstării animalelor • Satisfacerea nevoilor de comportament specifice animalelor Pentru a atinge aceste scopuri. o combinaţie a mai multor sau a tuturor acestor metode de creştere a fertilităţii solului. peşti. gâşte. de asemenea. acvacultură. Practicile agriculturii ecologice se bazează. Nu sunt agreate in agricultura ecologica rasele intensive sau cele superspecializate. incluzând leguminoase şi alte plante pentru îngrăşăminte verzi. • să poată asimila o furajarea variata. aceasta a fost creată pentru a fi în armonie cu natura şi benefică mediului.un fermier poate să aleagă una. noul Regulament UE privind agricultura ecologică prevede că: Fertilitatea şi activitatea biologică a solului trebuie menţinută şi crescută prin rotaţia multianuală a culturilor.erbicidelor. pe un amestec de respectare strictă a cerinţelor legale stabilite pentru folosirea siglelor şi etichetelor ecologice şi inovare în concordanţă cu particularităţile fiecărei ferme. • să răspundă corespunzător la condiţiile extensive sau cel mult semiintensive de creştere. starea bună a solului şi respectul faţă de mediu sunt de o importanţă crucială pentru supravieţuirea oamenilor şi a animalelor. albine. rate. fecunditate şi prolificitate.şi în funcţie de aptitudinile şi cunoştinţele practice . depinzând de care abordare este mai potrivită cu sistemul său agricol. bibilici. fermierii care practică agricultura ecologică se bazează de decenii pe practici agricole recunoscute. • să aibă constituţie robustă. ovine. puteţi avea încredere că indiferent de metoda pe care el/ea o alege. ~3~ . • sa aibă indicii foarte buni de reproducţie. Animalele care vor popula fermele ecologice trebuie sa aibă următoarele caracteristici morfologice: • să fie rase autohtone cu buna rezistenta la factorii locali de mediu.

De la 1 Ianuarie 2008. mulsul mecanic. • Ouă de găină. practicată în peste 633. obţinute de un număr mare de fermieri în multe zone ale UE. În prezent. vită. La nivel mondial. administrarea de furaje verzi. ceea ce a însemnat o creştere semnificativă de 13. Produsele ecologice au succes nu numai în rândul consumatorilor. Ultimele cifre Eurostat furnizate de Comisia Europeană arată că în anul 2005. prepeliţă sau alte păsări. Animalele de asemenea trebuie să fie rezistente la factorii artificiali de mediu: stand. astfel încât să îşi poată comercializa produsele ca ecologice. supuşi unor inspecţii regulate ale fermelor agricole . • purcei sub 25 kg.890 de ferme. zgomote. pui sau porc. fermierii care practică agricultura ecologică vor trebui să furnizeze 100% hrană ecologică pentru bovinele la îngrăşat şi vacile de lapte. conform reglementărilor referitoare la producţia ecologică. capră. şapte din primele zece ţări ale lumii. • Carne de miel. ele sunt. Ca şi sistem de reproducţie se recomandă: reproducţia dirijată. În fermele ecologice se va ţine cont de tipul şi nivelul de producţie precum şi de comportamentul animalelor. densitatea animalelor. Pot fi afluite in ferma ecologica: • pui de carne de 3 zile. aproape 31 milioane de hectare sunt folosite pentru producţia ecologică. Potrivit Eurostat. cum sunt: • Lapte de vacă. clasate după procentul din suprafaţa agricolă lucrată în sistem ecologic se află în Uniunea Europeană ~4~ . cât şi incubaţia artificială.Animalele din fermele ecologice trebuie sa fie rezistente la factorii naturali: legarea animalelor de pământ. Principiile producţiei ecologice se aplică şi furajelor consumate de animalele crescute în sistem ecologic. minimum 85% din furajele animalelor crescute în sistem ecologic trebuie să fie produse în sistem ecologic. bivoliţă sau alte animale. cu dreptul de a purta una din siglele UE sau a diferitelor State Membre UE pentru agricultura ecologica. Toţi fermierii din UE care practică agricultura ecologică sunt cel puţin o dată pe an.852 de producători în sistemul de agricultură ecologică. ritmul de creştere. de asemenea.4% faţă de nivelul anului 2004.7% din totalul terenurilor agricole. Rezultatul final al respectării acestor practici meticuloase este producţia de alimente proaspete şi gustoase. Conform studiului Lumea Agriculturii Ecologice 2007 (en) (World of Organic Agriculture). tipul de legare. • miei şi iezi de 45 de zile. însămânţările artificiale. accesul liber in exterior şi la păşune. incubaţia naturală la cloşcă. la momentul când Uniunea era formată din 25 de State Membre. reprezentând 0. • vitei şi mânji de 6 luni. furajarea extensiva. suprafaţa ecologică a fost de 4% din suprafaţa agricolă utilizată (SAU) în UE. • puicuţe pentru ouat de 8 săptămâni. în 2005 erau 157.pentru a se asigura faptul că ei respectă cerinţele legale.

le îmbunătăţesc sănătatea şi bunăstarea. cum sunt viţeii sau mieii ar trebui hrăniţi numai cu lapte natural . Deoarece calitatea şi compoziţia furajelor ecologice este atât de importantă pentru producţia de carne ecologică şi a altor produse animaliere. fermierii vor trebui să hrănească animalele cu furaje 100% organice pentru a-şi putea vinde produsele ca ecologice sau pentru a putea folosi sigla UE. de preferinţă. Creşterea animalelor în cadrul fermelor ecologice reprezintă o soluţie la aceste probleme. în afară de cazul când aceasta nu este disponibilă în formă ecologică • Cu o cantitate minimă de aditivi şi substanţe complementare de procesare. De asemenea. chiar în ferma în care sunt crescute animalele. animalele trebuie să aibă acces la ~5~ . aceşti factori sunt strict reglementaţi.ideal de la mamele lor. în acelaşi timp. de exemplu. cere ca furajele ecologice pentru animale să fie produse: • Din materie primă ecologică. fiecare kilogram de carne de vită produs contribuind cu 13 kilograme de emisii de carbon. Principiile şi regulamentele ecologice impun. noul Regulament UE bazată pe regulile actuale. Între timp. fiind o activitate legată de pământ. de asemenea. se aşteaptă ca emisiile de metan să crească progresiv în următoarele decenii. Respectând principiul folosirii resurselor de la faţa locului. S-a constatat. furajele ecologice trebuie produse. şi. iar fiecare kilogram de carne de miel produs cu 17 kilograme de emisii de carbon. a efectelor distructive asupra mediului şi a reducerii gradului de bunăstare a animalelor. Zootehnia practicată intensiv a dus la creşterea cantităţii de produse de origine aimală obţinute. că dejecţiile animaliere produc o cantitate imensă de metan. cum sunt cele listate mai jos. pot fi folosite numai în anumite condiţii: • Materiale non-ecologice de origine vegetală • Materiale de origine animală şi minerală • Aditivi alimentari • Substanţe ajutătoare pentru pregătirea furajelor • Auxiliari de fabricaţie Fermierii care cresc animale în sistem ecologic cred că animalele tinere. Bovinele şi ovinele contribuie cel mai mult la încălzirea globală. care pot fi folosite numai în cazul unei nevoi esenţiale sau pentru un scop nutriţional aparte. (un gaz cu efect de seră) şi pentru că cererea de carne este tot mai mare în întreaga lume. Iar de la 1 ianuarie 2008. şi de asemenea hrana trebuie să îndeplinească cerinţele nutriţionale pentru fiecare etapă de dezvoltare. Următoarele ingrediente sunt interzise în furajele ecologice: • Agenţii de creştere • Aminoacizii sintetici • Organismele modificate genetic (OMG-uri) Alte ingrediente. ca animalele crescute ecologic să aibă acces permanent la păşune în aer liber şi la furaje grosiere.Fermierii care cresc animale în sistem ecologic le hrănesc cu furaje ecologice care ajută animalele să crească şi să producă. actuala Regulament UE privind agricultura ecologică cere fermierilor din sistemul ecologic să folosească minimum 85% furaje ecologice în hrana animalelor.în funcţie de rasa lor. o fermă zootehnică pentru creşterea a 40 000 porci produce aceeaşi cantitate de ape reziduuale cât o comunitate de 160 000 de oameni. În general. cu preţul reducerii calităţii igienice a alimentelor. De exemplu.

potrivite mediului din regiunea în care se află ferma. tăierea dinţilor. claponi etc. Alte metode de prevenire a bolilor includ: ~6~ . Pentru găinile ouătoare. Preferinţa pentru speciile şi rasele autohtone. respectând cerinţele nutriţionale ale animalelor în diferite stadii ale dezvoltării lor. Adăposturile animalelor trebuie să fie prevăzute cu o suprafaţă de culcare şi de odihnă confortabilă. Suprafaţa de odihnă este prevăzuta cu suprafeţe de culcare uscate şi acoperite cu aşternut de paie. în scopul respectării cerinţelor de bunăstare a animalelor şi condiţiilor de igienă. Practicile de îngrăşare sunt autorizate în măsura în care sunt reversibile în orice stadiu al procesului de creştere. fără recurgerea la inputuri sintetice. tăierea cozilor. a apelor de suprafaţă şi a celor freatice. se realizează cu furaje obţinute din agricultura ecologică. eleşteu sau lac. Aşternutul poate fi constituit din paie sau din alte materiale naturale corespunzătoare. bunăstarea sau igienă animalelor. Ca şi în cazul culturii plantelor în sistem ecologic. Acest lucru se obţine printr-un management adecvat şi atenţie sporită faţă de nevoile specifice fiecărei specii. cu o perioadă continuă de odihnă nocturnă de cel puţin opt ore. Primul pas în asigurarea unei sănătăţi satisfăcătoare a animalelor crescute în sistem ecologic este alegerea rasei în funcţie de vitalitate. din motive de siguranţa sau dacă ele urmăresc îmbunătăţirea stării de sănătate. pentru asigurarea calităţii produselor şi menţinerea practicilor tradiţionale de producţie (de exemplu.). Agricultura ecologică încurajează şi apărarea imunologică naturală a animalelor. lumina naturală se completează cu lumina artificială pentru a se asigura zilnic un maximum de 16 ore de luminozitate. având o alcătuire solidă. trebuie limitat pentru asigurarea unui sistem integrat între producţia animalieră şi producţia vegetală. Operaţiile privind aplicarea benzilor elastice la cozile oilor. În acest mod se reduce la minim orice formă de poluare a solului. retezarea ciocurilor şi a coarnelor. nu trebuie efectuate sistematic în fermele ecologice. adaptabilitate la condiţiile locale şi rezistenţă la boli. ca de pildă antibiotice. Aceste operaţii trebuie efectuate la vârsta cea mai potrivită de către personal calificat. iar numărul acestora pe unitatea de suprafaţă. este de mare ajutor în această privinţă. curată şi uscată suficient de mare. când condiţiile meteorologice permit. hrănirea în exces a animalelor fiind interzisă. astfel încât suferinţa animalelor să fie redusă la minim. Numai în aceste condiţii este permisă castrarea fizică. tăuraşi. Păsările de apă trebuie să aibă acces la un pârâu. porcii pentru carne. Se folosesc măsuri preventive pentru a micşora riscul de boli şi dăunători. în scopul evitării păşunatului intensiv şi eroziunii solului. O parte din aceste operaţii se autorizează de organismele de inspecţie şi certificare. sănătatea şi bunăstarea animalelor se realizează în mare măsură.suprafeţe de exerciţiu în aer liber. Sănătate Menţinerea sănătăţii şi bunăstării animalelor este unul din principiile cheie ale agriculturii ecologice. Numărul de animale se stabileşte în funcţie de suprafaţa disponibilă. asigurând acestora: • Furaje adecvate şi de calitate ridicată • Exerciţii regulate • Acces liber la păşune şi păşunat corespunzător. Furajarea animalelor. Păsările trebuie crescute pe sol şi nu pot fi ţinute în cuşti.

• tăierea dinţilor. Animalele trebuie lăsate şi crescute liber. atunci când folosirea produselor fitoterapeutice. Noul Regulament UE privind agricultura ecologică. pentru buna sănătate a acestora.Păstrarea unor condiţii adecvate de adăpost şi igienă • Menţinerea densităţii corespunzătoare a animalelor atât afară. Se admite legarea unor indivizi în anumite tipuri de grajduri. stimulând organismul să se auto-protejeze de boli. pentru o igiena corespunzătoare şi o comportare mai umană. astfel că tratamentul veterinar uzual poate fi folosit pentru a se evita suferinţa animalelor atunci când homeopatia sau fitoterapia nu dau rezultate corespunzătoare.81 zile. • pui castraţi . • tăierea ciocurilor şi coarnelor. preparatele medicinale veterinare alopatice sintetizate chimic inclusiv antibioticele pot fi folosite acolo unde este necesar şi în condiţii stricte.un tratament alternativ care foloseşte doze mult diluate de agenţi care produc simptome similare cu agenţii ce cauzează bolile. oricâte metode de prevenire s-ar lua ele nu pot opri îmbolnăvirile sau rănirile ocazionale ale animalelor. iar în aceste cazuri. înmulţirea animalelor trebuie să fie în mod natural dar se admite în anumite cazuri şi înseminarea artificială.49 zile. cât şi în adăposturi atunci când trebuie adăpostite. de exemplu în lunile de iarnă. homeopatice sau a altor produse este inadecvată. • Fitoterapia . Pentru a obţine o carne de păsări mai calitativă se practică următoarele vârste minime de sacrificare a păsărilor: • pui . • tăierea cozilor animalelor. Desigur că. următorul punct: Bolile trebuie tratate imediat pentru evitarea suferinţei animalului. de exemplu. • Practici în creşterea ecologică a animalelor În fermele de producţie ecologică.150 zile. ~7~ . nu trebuie legate. conţine. • raţe chinezeşti .tratamente cu 'ierburi' folosind plante şi extracte de plante Sănătatea şi bunăstarea animalelor este primordială. trebuie definite restricţii specifice legate de cursul tratamentului şi perioadele de aşteptare. inofensive pentru animalele respective. Tratamente recomandate de agricultura ecologică includ: • Homeopatia . fermierii trebuie să ia măsuri rapide pentru ca suferinţa sau durerea să fie minimă şi animalul afectat să fie vindecat în cel mai scurt timp. ca de exemplu transplantarea de embrioni. Sunt interzise intervenţii chirurgicale. În astfel de cazuri particulare. pe păşuni.. La creşterea ecologică a animalelor sunt interzise: • plasarea de inele elastice pe cozile mieilor. dar numai pentru o anumită perioadă şi numai după decizia Organismului de Inspecţie şi respectând nişte reguli stricte în scopul asigurării unor condiţii sigure.

• raţe cu pene verde in cap . Înfiinţarea pajiştilor ecologice Factorul care condiţionează sporirea producţiei zootehnice este hrănirea raţională a animalelor pe baza asigurării unui volum sufiecient de furaje pentru fiecare specie de animale. care nu sunt enumerate în actele legislative privind creşterea ecologica a animalelor. Animalele trebuie încărcate şi descărcate în mod natural. ~8~ . iar dacă furajele sunt cultivate în gospodăria proprie se admite un procent relativ până 60%.92 zile.140 zile. fabricate după tehnologii speciale. se includ numai daca aceste au origine naturala sau sunt fabricate sintetic sub aceeaşi forma ca produsele naturale.84 zile. cocsidiostaticelor. În dozele zilnice ale animalelor ierbivore cel puţin 60% din substanţă solidă se asigură din furajul proaspăt. trebuie luate măsuri pentru reducerea stresului şi suferinţei. adausurile si alte materiale auxiliare. Este interzisă folosirea calmantelor înainte sau în timpul transportării animalelor vii. fără folosirea unor stimulatoare electronice pentru deplasarea forţată a acestora. 65%.94 zile. La alimentaţia păsărilor aportul furajelor din cereale şi furaje granulate este de cca. În fermele ecologice animalele se alimentează cu furaje. Se interzice folosirea antibioticelor sau altor substanţe. respectând cerinţele medico-sanitare pentru o comportare umană cu animalele în timpul transportării. produsele veterinar medicale sau alte substanţe pentru stimularea creşterii sau productivităţii animalelor. • curci şi gâşte pentru copt . materiile prime pentru furaje. Substanţele minerale si microelementele. Cu permisiunea organismului de inspecţie conţinutul de substanţa solidă poate fi redus până la 50 % pentru o perioadă de trei luni de la începutul lactaţiei pentru animale pentru lapte. Furajul pentru porci şi păsări mai conţine furaj uscat şi verde şi furaje complexe sau grâne însilozate. Se admite 30% din furajul animalelor să fie produs pe terenuri în perioada de conversie. • răţoi domestici pentru muscus . furajele complexe. Este interzisă alimentarea forţată (de exemplu îngrăşare forţată a gâştelor pentru producere de ficat gras). Se folosesc furaje. se folosesc la hrănirea animalelor daca la fabricarea lor nu au fost folosite organisme modificate genetic sau derivaţii lor.70 zile. • Alimentaţia animalelor în sistem ecologic Alimentaţia animalelor crescute ecologic nu trebuie forţată. uscat sau grâne însilozate. La hrănirea şi adăparea animalelor este interzisă folosirea antibioticelor. • bibilici . La transportarea animalelor până la abator. adăugate în furajele. Furajele. iar în perioada de alăptare animalele trebuie să consume numai laptele mamei.raţe domestice pentru muscus . care satisfac necesităţile animalelor în diferite etape din dezvoltarea acestora. care stimulează creşterea sau productivitatea animalelor. produse după metode ecologice.

Aplicarea gunoiului de grajd pe pajişte este necesara deoarece acesta este un ingrasamant organic complet. Structura amestecului a influenţat pozitiv continutul in proteina bruta a furajului. pentru care sunt necesare o serie de măsuri care să ducă la creşterea considerabilă a producţiei şi calităţii acesteia în următorii ani.O sursă importantă de furaje o constituie pajiştile temporare. microorganisme. sistemul de furajare si sistemul de întreţinere a animalelor) se condiţionează reciproc si numai abordarea globala a sistemului in intregime permite elaborarea de solutii viabile.u/ha la varianta (Trifolium repens 60% + Medicago sativa 20% + Dactylis glomerata 10% + Festuca arundinacea 10%. El cuprinde un ansamblu de mijloace de productie. Cantitatea de proteina bruta a crescut odata cu mărirea cantitati de azot osciland intre 12. Amestecul de graminee si leguminoase perene si fertilizarea au influenţat compozitia chimica a furajului. valoarea covorului vegetal format din graminee si leguminoase perene. nefertilizat). etc. 90 kg calciu. capata conceptului de dezvoltare durabila. prin tehnologii adecvate in covorul vegetal peren se poate realiza cel mai rapid si mai complex echilibru ecologic pe lantul trofic sol – planta – animal – om. pe langa utilizarea ca resursa furajera. Dupa cum observam productii mai bune la amestecurile de seminte se obtinut in variantele ingrasate cu gunoi de grajd. din care fertilizarea are un rol important. care imbogateste solul in elemente nutritive. eficienta practica si pastrarea echilibrului ecologic. Asupra productivitatii si calitatii pajistilor actioneaza atat factorii naturali (sol-climaplanta) cat si factorii tehnologici. Productiile obţinute la coasa a doua variaza intr-un an nefavorabil intre1627 kg s. Ca atare. Continutul mai redus de fosfor face ca sa se recomande ca odată cu gunoiul de grajd să se încorporeze in sol si 25-30 kg fosfor. covorul vegetal peren devine rezervatie a biodiversitatii (suprafaţa de compensare ecologica) pentru flora si fauna grav afectate prin tehnologiile intensive practicate pe terenurile arabile din marile zone agricole. Tinand seama de aceste considerente. ~9~ . ceea ce ne arata ca in condiţii de seceta lucerna este una din plantele ce se adaptează relativ bine. 60 kg fosfor. precum si mediu de conservare si ameliorare a peisajului natural specific. prin intermediul sistemelor de furajare (nutritie).la varianta (Medicago sativa 60% + Festuca arundinacea 20% + Dactylis glomerata 20%. de tipurile de amestecuri. De exemplu la aplicarea unei doze medii de 30 t/ha gunoi de grajd se aduce în sol 150 kg azot. 180 kg potasiu. cele 3 componente ale sistemului furajer (sistemul de cultura. si peste 7000 kg materie organică. Dintre amestecurile semănate. el dobandind valente de utilizare multifunctionala.u/ha . care sunt capabile sa asigure funcţionalitatea lui. fertilizat si nefertilizat. ca resursa naturala cu utilitate practica pentru om. Integrat in structura culturilor din fiecare ferma. Sistemul furajer este conceput ca un sistem de informare si decizie.8%. Obţinerea unor producţii căt mai ridicate de furaje de pe pajistile temporare depinde în mare masura de speciile si soiurile folosite. In comparatie cu tehnologiile aplicate la alte culturi agricole. microelemente.8 -15. producţia cea mai buna s-a obtinut la amestecul unde avem 60% lucerna . In sistemul de agricultura durabila rolul covorului vegetal peren se amplifica. fertilizat cu gunoi de grajd) si 980kg s. de tehnici si procese tehnologice prin care se asigura corespondenta intre resursele de furaje (sistemele de cultura) si necesarul de hrana pentru animale (sistemele de crestere a animalelor). Alegerea speciilor in concordanta cu cerintele pedoclimatice joaca un rol important. fertilitatea solurilor.

din rasele autohtone cu rezistenţă crescută la factorii naturali de mediu. clonarea sau animale obţinute prin inginerie genetică (organisme modificate genetic). 6 luni pentru vacile cu lapte.o bună viabilitate şi vitalitate a nou născuţilor. Animalele folosite în fermele zootehnice ecologice trebuie să fie de preferinţă. faza de conversie. 12 luni pentru bovine de carne. • Bruna de Maramureş. • Charolaise.In sistemele de agricultura durabila valoarea de utilizare a covorului vegetal reprezinta indicatorul sintetic de evaluare tehnica. Conversia fermei convenţionale la ferma ecologică se face în doi ani pentru pajişti şi culturi furajere. economica si ecologica a acestui component al sistemelor la care ne referim. fecunditate şi prolificitate ridicată. cu constituţie robustă. Mărimea fermei depinde de resursele furajere. cu acces obligatoriu la păşune. • Medicago sativa 60%+Festuca arundinacea 20%+ Dactylis glomerata 20%. 34/17. Creşterea animalelor în ferme ecologice se realizează în sistem extensiv. gradul de reciclare a substantelor pe lantul trofic. În România producţia ecologică este reglementată prin OUG nr. ~ 10 ~ . • Limousine. În procesul de creştere şi exploatare a bovinelor în condiţii ecologice se dis-ting două faze: 1. conversia productiei vegetale in productie animala. • Trifolium repens 50%+Dactylis glomerata30%+Festuca arundinacea 20%. Exemple ferme ecologice 1) Creşterea şi exploatarea bovinelor în condiţii ecologice Condiţiile necesare pentru ca într-o fermă de bovine. Rasele de bovine utilizate în zootehnia ecologică în fermele specializate pentru producţia de lapte sunt: • Bălţata românească. Introducerea din exploataţiile convenţionale nu poate depăşi 10% din efectiv. să se obţină produse ecologice sunt stipulate în Reglementarea UE 2092/1991 şi caietele de sarcini elaborate în diferite ţări. cea naturală dirijată prin folosirea celor mai valoroşi reproducători din rasă. Este admisă însămânţarea artificială la vacilor dar nu se admit metodele biotehnologice avansate cum ar fi transferul de embrioni. Animalele trebuie să provină din ferme ecologice. In continutul indicatorului valoare de utilizare se includ: randamentul covorului vegetal in substante nutritive pentru animale. Variantele de amestecuri care se folosesc in infintarea pajistilor ecologice temporare sunt: • Trifolium repens 60%+Dactylis glomerata 40%. pretabile la creşterea extensivă sau semiintensivă. capacitatea de compensare ecologica si eficienta economica a utilizarii multifunctionale. Reproducţia animalelor în zootehnia ecologică este. întreţinere în sistem liber.04.2000. • Pinzgau de Transilvania. de regulă. • Blonde d’Aquitane. indici de reproducţie foarte buni. dar nu se poate admite o încărcătură mai mare de 2 UVM/ha.

2. este indicată să se facă direct în bazinele colectoare.absent. ploi reci cu vânt puternic şi grindină. care nu îngheaţă iarna. Evacuarea dejecţiilor. sfeclă de zahăr. • acolo. • indice de luminozitate 1/18 (1m2 de geam la 18 m2 de pardoseală). unde animalul poate să-şi manifeste comportamentul fără restricţii îl constituie grajdul închis în trei părţi. Furajele folosite sunt: • amestec uruială de porumb.5 ha/cap de vacă.04-0. în mod obligatoriu se tarlalizează şi se utilizează raţional deparazitarea spaţiului şi eliminarea rozătoarelor. aproximativ 120-150 m3/cap de vacă/oră. Se vor respecta normele de suprafaţă astfel: • 6m2/cap la vaci. Furajarea animalelor se face numai cu furaje ecologice. prin trecerea de la sistemul legat la întreţinerea în sistem liber. Animalele trebuie să aibă acces liber în padoc iar priponitul la păşune este interzis. Microclimatul adăposturilor trebuie să asigure confortul optim: temperatura 5-25 0C.25% amoniacul optim-absent. adică 0. animalele pot fi crescute libere. Spaţiul corespunzător. cu aşternut bogat dar se admite şi pardosea din grătar. Pardoseala să fie întreagă. floarea soarelui sau produse secundare ale acestora. curenţi de aer 0. iar furajarea cu furaje convenţionale se poate face cu maxim 10% din raţia furajeră. În faza de conversie întreţinerea animalelor se face în adăposturile existente. dar numai cu substanţe şi metode aprobate de legile în vigoare. dovleac. orz.1-0. prin structura şi construcţia ei. gazele nocive în limitele admise: dioxidul de carbon 0. umiditate 55-75%. lumina 60-70 lucşi cu o durată maximă de 16 ore pe zi. în număr corespunzător cu efectivul de animale. Ventilaţia naturală trebuie să asigure schimbul normal de aer curent. limita maximă 0. • produse secundare formate din: tăiţei de sfeclă. • furaje fibroase formate din: fân natural şi de legumoinoase de bună calitate. • furaje suculente formate din: siloz. • clădirea. dar pe zone limitate de depunere a dejecţiilor. În adăpost trebuie să funcţioneze adăpători automate. borhot de sfeclă. trebuie să asigure parametri optimi corespunzători. • norme de volum de aer: 25m3/cap de animal. cu condiţia să fie asigurată suprafaţa necesară de păşune pentru întregul efectiv. deschis spre sud.5 m/s.15%. faza propriu-zisă de producţie ecologică. Trebuie asigurată suprafaţa necesară pentru păşunat. unde condiţiile climatice permit. unde animalul poate să-şi manifeste comportamentul fără nici o restricţie. care.10-0. cartofi administraţi în întregime sau preparate. • 1. igienice şi de producţie. borhot de spirt. sfeclă furajeră. hidrogenul sulfurat optim . cu aşternut abundent. La păşune animalele trebuie ferite de insolaţii. admisibil 0.02 mg/m. Adăposturile trebuie să corespundă cerinţelor fiziologice. În faza de producţie ecologică este obligatorie respectarea riguroasă a condiţiilor ce stau la baza zootehniei ecologice astfel: • spaţiu corespunzător.01 mg/l. grâu. iar la locurile de odihnă să se asigure aşternut suficient. nivelul fonic admis este maxim de 60 decibeli.5-5m2/cap la tineret . ~ 11 ~ . • 10m2/cap la tauri. fără adăpost. acceptabil între 0. Adăpostul trebuie să aibă legătură cu spaţiile de hrănire acoperite şi să fie legat cu un coridor cu pavaj solid de păşune sau padocul pentru plimbare.

locatia aleasa fiind in vecinatatea Parcului Lunca Muresului. a unei case care va gazdui un cabinet veterinar precum si locuinta celor ce vor lucra aici. • asigurarea locului de odihnă şi umbră. sa revigoreze flora originara din Parcul Natural Lunca Muresului iar ferma de bivoli sa devina o atractie pentru intreaga zona”. si antioxidantii luteina si zeaxantina se gasesc in cantitatii mai mari in laptele provenit de la vacile ~ 12 ~ . 3) Ferma ecologica de vaci cu lapte Tot mai multi oameni din Uniunea Europeana cauta produsele lactate bio pe rafturile magazinelor. Ferma de bivoli va ocupa o suprafata de aproximativ 1. vitamina E si precursorul vitaminei A. Această cantitate să nu fi fost depăşită în ultimi 3 ani. prin pasunat. In cadrul fermei se are în vedere construirea unui grajd pentru adapostirea animalelor pe timpul iernii. Se doreste ca prin aceasta investitie sa se dezvolte turismul din localitate. de o deosebita importanta fiind acizii grasi esentiali omega-3.Valoarea proiectului este de 632 mii euro si face parte din Programul de reabilitare a biotopelor de saratura si de apa pe terenuri ocrotite prin cresterea si folosirea speciilor autohtone. paie de cereale. Oamenii acestia cred ca alimentele bio sunt mai sanatoase si mai gustoase. • asigurarea cu apă pentru adăpat în permanenţă. iar in viitor se va construi si o unitate de prelucrare a carnii si laptelui. Cele mai importante principii ce trebuie respectate în timpul păşunatului sunt următoarele: • parcelarea păşunii. 2) Ferma de bivoli prin proiect transfrontalier Primaria Pecica. Aceste credinte ale consumatorilor sunt confirmate in ultima perioada de o serie de studii stiintifice care confirmă superioritatea produselor bio (organice) asupra celor non-organice din punctul de vedere al impactului pe care-l au asupra starii de sanatate.8 hectare iar proiectul este conceput pentru un efectiv initial de 10 animale si care vor avea la dispozitie 10 hectare de pasune naturala. studiile au aratat ca laptele organic contine nivele mai mari de nutrienti si vitamine fata de cel non-organic. „Proiectul isi propune. Toate aceste furaje trebuie administrate în raţii furajere echilibrate. De asemenea. impreuna cu primaria localitatii Mórahalom de langă Szeged a depus un proiect comun pentru infiintarea unei ferme de bivoli la Pecica. Îngrăşămintele utilizate pentru fertilizarea păşunilor nu poate depăşi echivalentul a 170 kg azot/ha/an.coceni de porumb. In general. Păşunatul animalelor ecologice nu se poate face alături de alte animale din aceeaşi specie dacă nu sunt crescute după norme ecologice. • asigurarea densităţii corespunzătoare a animalelor.

dar se exclud produse OMG (organismele modificate genetic). Vacile trebuie sa aibe acces obligatoriu la pasune iar intretinerea are loc in sistem nelegat. In agricultura ecologica. In fermele ecologice de crestere a vacilor de lapte tehnologia de crestere se realizeaza in regim extensiv. Taurii de reproductie pot fi procurati din gospodarle conventonale daca dupa cumparare sunt furajati conform regulilor ecologice. Sanatatea animalelor Lupta impotriva bolilor se face in principal prin metode fitoterapeutice si homeopatice. acesta fiind un element implicat. Minim 50% din furaje trebuie sa provina din ferma. vacile din fermele non-organice sunt hranite cu concentrate de cereale. zootehnia capata un rol esential. intrucat pentru fertilizarea solului se utilizeaza preponderent si obligatoriu dejectiile animaliere si resturile vegetale. Marimea fermei depinde de resursele furajere. pasune. Conditiile necesare si suficiente pentru ca intr-o ferma sa se obtina lapte certificat ecologic sunt stipulate in Reglementarea UE 2091/92 si caietele de sarcini elaborate in diferite tari. Ele au o alimentatie naturala intr-o masura mai mare. In plus. aceste consuma mai mult trifoi rosu si produc un lapte cu continut crescut de acizi grasi polinesaturati. ca jumatate din acest furaj sa fie produs in ferma respectiva sau in apropierea ei. Introducerea animalelor (vaci si juninci) din fermele neconventionale nu trebuie sa de paseasca 10% din efectivul total. substituientilor si adausurilor admise.din fermele bio. Se va respecta cu strictetelista furajelor. trebuie sa fie ecologic in totalitate: animale. culturi furajere. pentru a asigura prospetimea alimentatiei. Pentru ca o ferma sa produca lapte atestat ecologic. Inca din 1991. aditivilor. se recomandă. dupa cum se stie. fluxul tehnologic si interventii eco. Concluzia este ca lucerna si trifoiul rosu pot sa imbunatateasca serios continutul in acizi grasi polinesaturati din laptele organic. iar concentratele sunt limitate la 30% din ratie. In fermele ecologice de vaci cu lapte. alte furaje administrate. Beneficiile nutritionale ale laptelui bio pot fi explicate prin furajarea pe care o au aceste animale. Alimentatia Aceasta trebuie realizata in primul rand prin furaje si concentrate cultivate ecologic. Cel mult 10% dintre concentrate pot provenii din fermele convintionale. mai cu seamă acid alfa-linolenic. Spre deosebire de acestea. aceasta din urma ca o consecinta a primelor doua. in special porumbul si suplimente nutriţionale. Provenienta vacilor de lapte Vacile trebuie sa provina din gospodarii care practica agricultura ecologica. constand in iarba proaspata sau furaje verzi si uscate. Esenta unei ferme bio sta in legatura stransa dintre sanatatea solului. In Romania productia ecologica e reglemetata prin Ordonanta de Urgenta 34/2000 si altele pe care le gasiti in AGRICULTURAE > Informatii > Legislatie. pe cat posibil. sanatatea animalelor si sanatatea omului. sa constatat o scadere a nivelului acidului palmitic in laptele organic. ~ 13 ~ . Silozul este limitat la 50% din substanta uscata a ratiei zilnice. in geneza tulburarilor aterosclerotice ale omului. dar se poate admite o incarcatura mai mare de 2 UAM/ha. O creştere de 3 ori a nivelului de acid alfa-linolenic a fost observata in lapte atunci cand vacile au mancat nutret pe bază de trifoi rosu fata de alimentatia acestora cu grane însilozate. In plus. exista o directiva a Uniunii Europene care impune o cota de 60% din dieta zilnica a unei vaci care sa fie compusa din iarba proaspata sau conservata.

• curenti de aer 0. cca 120-250 mc/cap de vaca si ora. specializat si orientat spre productii epuizante. • aeromicroflora redusa. igienice si de productie. vitalitate si productii mixte.senzorial si psiho social. Acesta trebuie sa ofere confort astfel: • temperatura 5-25 grade C. • germeni patogeni: absenti. • umiditate 55-75%.0. Asta inseamna ca laptele corespunde deplin la toate criterile de calitate. Zootehnia ecologica nu agreaza materialul biologic excesiv de modelat genetic. Pardoseala trebuie sa fie intreaga cu asternut bogat. • numar celule somatice < 250 000/ml. bacteorologic. indici buni de reproductie. Se prefera intretinerea nelegata.18%. ~ 14 ~ . • spori butirici < 1000/l.Medicamentele de sinteza sunt limitate numai pentru a salva animalele sau a evita suferintele lor. 10 metri patrati/cap de taur. incluzand sanatatea si igiena glandei mamare. La igienizare se vor utiliza numai mijloace si procedee admise in zootehnia ecologica. Se admite si gratar pe zone limitate de depunere a dejectiilor. aplicarea de metode si tehnici care respecta tehnologia normala a animalelor. ecornarea si taierea cozii.2%).5-5 metri patrati/cap de tineret. Priponinul animalelor pe pasune este interzisa. • ventilatia naturala trebuie sa asigure schimbul de aer curat. Adăpostirea şi confortul animalelor Principiul de baza in zootehnia ecologica este apropierea animalelor de mediul natural. Laptele bio trebuie sa fie un lapte cu zero defecte de calitate. • la pasune animalele trebuie ferite de insolatii. Laptele ecologic trebuie sa prezinte urmatoarele insusiri de calitate: • substante utile: 7% (grasime 3. • lipoliza: sub 0. Adaposturile trebuie sa corespunda cerintelor fiziologice.70 de lucsi. • gazele nocive in limitele admise. • micotoxine: absente.5m/s. Este interzis orice manipulare genetica ca transplantarea de embrioni ori clonarea. Sunt interzise mutilarile de orice fel dar pot fi aprobate castrarea. racirea lui imediata. Se acorda importanta maxima insusirilor calitative ale productiei si nu celor cantitative. 1. ploi reci cu vant puternic si grindina. lumina 60 . Animalele trebuie sa aibe acces la padoc. sanitar. Laptele se recolteaza in perfece condiii de igiena. cu o durata maxima de 16 ore/zi. 25 metri cubi/cap (volum).1.respectiv nutritional.6 % + 3. • NTG/ml: sub 50 000 de germeni. a aparatelor si vaselor de muls. Se vor respecta normele de suprafata si de volum: 6 metri patrati/cap de vaca. igiena mulgaorilor. • metale grele: absente. • pesticide: absente. Se promoveaza rasele si metisii autohtoni. Microclimatul adapostului. cu mare rezistenta naturala. • inhibitori: absenti. tehnologic.

In zootehnia ecologica nu se admite aplicarea concomitenta a tehnologiei conventionale si ecologice pe efective aflate in acelasi adapost. unde găseşte ghinda. cum ai vrea să-ţi petreci viaţa ta? Cu un inel în nas. Monitorizarea.. Porcii petrec tot timpul lor afara. La ferma „Nature's Harmony” porcii din rasa Ossabaw Island au aceste conditii deosebite. solul si ploaia fac sa creasca iarba. trifoi si fan de pe pasune. auditul si atestarea fermelor ecologice si a laptelui bio. calitatea comerciala optima. Purceii sunt intarcati natural de mama lor la doua luni. Fermierii spun ca nu exista carne de porc mai gustoasa ca a lor. In aceeasi zona impadurită. O jumate de hectar de teren este deajuns pentru a amenaja un asemenea loc pentru cresterea extensiva a porcilor. Sunt separati pe sexe deoarce in ferma Nature's Harmony nu se face castrarea. un porc care merită condiţii de bunăstare în armonie cu natura. conditii senzoriale normale. In ferma Nature's Harmony nu se utilizeaza antibiotice sau hormoni de crestere artificiala. Ferma produce si multe lactate iar zerul este folosit in hrana porcilor. Porcii sunt crescuti in padure si pasunea invecinata. Se bucura de un regim alimentar variat compus din iarba proaspata. in aer proaspăt. fără nici o anestezie? Să recunoaştem. In acest loc scroafele isi fac singure cuib propriu si nu au nevoie de colibe de fatare sau alte prostii de genul acesta.. si sunt liberi sa pasca. porcii din ferma asteapta cu nerabdare zerul. se face separarea masculilor de femele prin padocuri mari. astfel încât să nu poţi să râmezi? Întrun stand de gestaţie ca să nu te poţi întoarce şi să stai împreună cu purceii tăi? Pe ciment? Castrat la numai o zi. Porcul este în căutarea hranei mai tot timpul. Credem că nu cerem prea mult. Ele se reproduc perfect de bine fara ajutorul fermierului. Ferma Nature's Harmony se bazeaza pe frumoasele cicluri de viata din natura: • Soarele. Daca clientii fermei asteapta cu nerabdare branzeturile delicioase. carnea de porc este minunat de gustoasă. hrănitoare şi o importantă sursa de proteine. se fac dupa metodologice agreate de legislatia in vigoare • • • 4) Purceii crescuţi în mediul lor natural Dacă ai fi purceluş.radionuclizi: in STAS. Doar dacă ea provine de la un porc . consumand ghinda si radacini. ~ 15 ~ . Condiţiile de libertate sunt necesare atât pe păşune cât şi în pădurea de stejar.

cocosi. ~ 16 ~ . nisip sau pietris.Spatiul interior are functionalitate permanenta pe orice anotimp si este prevazut cu: • 400 de locuri de cocotat. antibiotice. Iar vacile fertilizeaza organic tarcurile vechi si pasuneaza iarba proaspata din noile tarcuri de pasunat. Spatiul exterior este prevazut cu umbrare si garduri mobile. spatiul respectiv se ingradeste. de natura vegetala. recunoscute de UE. inspectia si certificarea produselor. etc. hrana. metale grele. Furajul combinat este alcatuit din cereale. tine seama de exigentele sporite ale zootehniei ecologice. • hranitori si adapatori suficiente. hormoni. se iriga iar gainile sunt dirijate spre locul cu iarba proaspata. Popularea fermei se face cu puicute de 14 saptamani si vor parcurge o perioada de 8 saptamani de conversie pana la inceperea ouatului. pesticide. In primul rand se izoleaza in spatiu ferma. Zerul este o hrana ecologica pentru porci. Produsele alimentare certificate ecologic nu trebuie sa contina: urme de substante chimice. Totusi pentru a nu sta prea inghesuite ar fi de recomandat ca hala sa fie de 540 mp. Amenajarea adapostului. in sistem ecologic. praf. Suprafata formata de padoc si pasune este de 10 000 mp. Acolo unde iarba a fost consumata complet. sunt purtatoare de certificate ecologice eliberate de organismele internationale in domeniu. Spatiul interior este prevazut cu ferestre pentru lumina si trape de iesire in exterior pe timp favorabil. • • • • • 5) Cresterea ecologică a gainilor Tehnologia de crestere ecologica a gainilor. prevenirea bolilor. Fermierul recolteaza zerul. Din lapte se prelucreaza branzeturile.Vacile pasc iarba. alte gaini. aer. luptatul. sunt procurate din tara iar premixurile biologice din import. Daca dorim sa crestem 2000 de gaini ouatoare si 100 de cocosi vom avea nevoie de o hala de minim 350 mp. apa. Trebuie respectate cu strictete anumite conditii privind: alegerea locului. Toate aceste produse folosite in hrana gainilor ouatoare. conversia. In hrana gainilor crescute ecologic sunt introduse produsele bio. • 180 mp de asternut din rumegus si nisip. Spatiul exterior este format din padoc si pasune. Materiile prime de baza. • o platforma de 180 mp de colectare a dejectilor. amenajarea adapostului. zburatul. premixurile vitamino-minerale. De asemenea spatiul din interior trebuie sa raspunda urmatorilor nevoi ale gainilor: asternut.Principalele miscari pe care gaina le va face in spatiul interior sunt: racaitul. furajarea. In sistemul ecologic se respecta cerinta de maxim 6 pasari la metru patrat. Fermierul recolteaza laptele. sarurile minerale. • 400 cuibare confectionate din lemn. ciugulitul.

eu/romana/Mod5/Cresterea-animalelor.gazetadeagricultura.ro/index.dolceta.europa.europa.html 11) purceii-crescuti-in-libertate-. precum si dezinfectiile repetate.agriculturae.php/agricultura-ecologica/tehnologii-ecologice/1129http://www. se vor izola pasarile bolnave.html 6) http://ec.eu/agriculture/organic/organic-farming/what-organic/the-farm_ro 4) http://ec.html 10) http://www.eu/agriculture/organic/home_ro 7) http://www.php/agricultura-ecologica/tehnologii-ecologice/925http://www.php/agricultura-ecologica/tehnologii-ecologice/304~ 17 ~ ferma-de-bivoli-prin-proiect-transfrontalier. dezinsectiile si deratizarile. De asemenea se vor evita stresurile accidentale. Prin accesul la pasune si aer liber.gazetadeagricultura.html 8) http://www.ro/index.europa.info/zootehnie/1118-Alimentatia%20animalelor%20in %20sistem%20ecologic.eu/agriculture/organic/animal-welfare/feed_ro 2) http://ec. Bibliografie 1) http://ec.ro/index. se va face igiena permanenta a asternutului. se va face parcelarea si rotatia spatiilor de acces la iarba verde.agriculturae.html 12) . se asigura intarirea rezistentei generale si a imunitatii naturale la gaini.eu/agriculture/organic/animal-welfare/health_ro 3) http://ec.europa.html 9) http://www.info/zootehnie/1118-Alimentatia%20animalelor%20in %20sistem%20ecologic.se controleaza circulatia in ferma si se face dezinfectia la intrare.info/zootehnie/1332-practici-in-cresterea-ecologica-a- animalelor.agriculturae.europa. precum si prin consumul de vitamine naturale.gazetadeagricultura.eu/agriculture/organic/animal-welfare/husbandry_ro 5) http://www.

php/agricultura-ecologica/tehnologii-ecologice/284- ferma-ecologica-de-vaci-cu-lapte.html 14) cresterea-ecologica-a-gainilor.rodulpamantului.html ~ 18 ~ .ro/cresterea-si-exploatarea-bovinelor-in-conditii- ecologice_483.eu/agriculture/organic/animal-welfare/health_ro http://www.agriculturae.ro/index.ro/index.infiintarea-pajistilor-ecologice.html 13) http://www.php/agricultura-ecologica/tehnologii-ecologice/65http://www.php/agricultura-ecologica/tehnologii-ecologice/16http://www.html 15) cresterea-ecologica-a-animalelor.html 16) 17) http://ec.ro/index.europa.agriculturae.agriculturae.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful