GRUP ŞCOLAR AGRICOL HOLBOCA

PROIECT DE ABSOLVIRE A ŞCOLII DE MAIŞTRI

ÎNDRUMĂTOR PROIECT: ING. DAN AMARIUCAI ABSOLVENT: PETRISOR MARIAN

2010 CUPRINS

Tema proiectului ...................................................................................... 2 Argument...................................................................................................3 Cap. 1 –Destinaţie şi clasificare...........................................................5 Cap. 2 –Cutii de viteze în trepte (clasice)...............................................9 2.1 Mecanismul reductor...................................................................10 2.1.1 Modul de cuplare a treptelor.................................................10 2.1.2 Treapta de mers înapoi........................................................12 2.2.Mecanismul de comandă, fixare şi zăvorâre a treptelor cutiei de viteze.............................................................17 2.2.1 Mecanismul de comandă (acţionare) a treptelor cutiei de viteze........................................18 2.2.2 Mecanismul de fixare a treptelor de viteză..................... 2.2.3 Mecanismul de zăvorâre a treptelor..................... 2.3. Tipuri constructive de cutii de viteze.................. Cap.3 – Întreţinerea, defecte în exploatare şi repararea 3.1 Întreţinerea cutiei de viteze.......................................................21 3.2 Defecte în exploatare ale cutiei de viteze.................................22 3.3 Repararea cutiei de viteze.......................................................24 Concluzii..................................................................................................27 Bibliografie..............................................................................................30 cutiei de viteze...................................................................................................20

2

TEMA PROIECTULUI: „STUDIUL CUTIEI DE VITEZE” 3 .

se diversifică formele constructive. la care soluţiile utilizate în ce priveşte motorul. destinat transportului de persoane. având o transmisie simplă. Aceste automobile erau prevăzute cu roţi fără pneuri. masă mare şi viteză de deplasare redusă. cresc vitezele de deplasare. motorul cu aburi începe să fie înlocuit cu motorul cu ardere internă. mărfuri şi alte bunuri materiale. acesta nu avea diferenţial. După cel de-al doilea război mondial. se perfecţionează motoarele cu ardere internă şi transmisia. suspendat elastic pe roţi. iar spre sfârşitul secolului. După cel de-al doilea război mondial. transmisia şi caroseria. s-au situat pe acelaşi plan cu automobilele străine de atunci. începe folosirea roţilor cu pneuri. în ţara noastră au fost realizate de către unii ingineri şi tehnicieni talentaţi un număr de câteva automobile prototip la care soluţiile 4 . Precursorii români se remarcă prin contribuţiile originale la dezvoltarea şi perfecţionarea automobilului modern. Primele automobile au apărut pe la mijlocul secolului al XIX-lea şi erau echipate cu motor cu aburi. Apariţia primelor automobile este strâns legată de descoperirea şi perfecţionarea maşinii cu aburi şi a motorului cu ardere internă. În secolul XX.ARGUMENT Automobilul este un vehicul rutier. inginerii şi tehnicienii români talentaţi au realizat câteva prototipuri de automobile. iar motorul era plasat în spate. care se deplasează prin mijloace de propulsie proprii în diferite condiţii de teren. siguranţei circulaţiei şi reducerii masei proprii. În România primul automobil aerodinamic a fost construit în anul 1923 . acordându-se o atenţie deosebită economicităţii.

). de aceeaşi capacitate cilindrică. în prealabil.utilizate în ce priveşte motorul. piesele motorului sunt supuse uzurii. care folosesc uleiuri cu vâscozitate corespunzătoare (Dacia 1310. Datorită fenomenului de frecare ce apare în timpul funcţionării. Pentru diminuarea efectelor frecării şi deci uzurii. se face o scurtă prezentare constructivă şi funcţională a cutiei. D 2156 HMN 8 etc. Tipurile moderne de automobile sunt echipate cu motoare prevăzute cu instalaţii de ungere mixte. transmisia şi caroseria. suprafeţele pieselor aflate în contact şi în mişcare relativă sunt acoperite cu o peliculă de ulei. Lucrarea prezintă modul de aplicare a principalelor lucrări şi operaţii necesare întreţinerii şi reparării cutiei de viteze după ce. 5 . s-au situat pe acelaşi plan cu autoturismele străine de atunci. D 797-05. Acest lucru este posibil cu ajutorul instalaţiei de ungere a motorului.

Cutia de viteze în cadrul sistemului de transmisie al autovehiculelor îndeplineşte un rol multiplu: de amplificare a cuplului motor şi de lărgire a domeniului de turaţiei a roţilor motrice. respectiv. • staţionarea îndelungată a automobilului cu motorul în funcţiune. Clasificarea cutiilor de viteze se face astfel: 6 . între ambreiaj si transmisia longitudinală.CAPITOLUL I Destinaţie şi clasificare Cutia de viteză este un ansamblu de roţi dinţate care serveşte la transformarea forţei şi transmiterea mişcării de rotaţie la diferite agregate sau vehicule. • mersul înapoi al automobilului. de obicei. cutia de viteze se dispune între ambreiaj si transmisia centrală.precum si acordare a posibilităţii de mers înapoi şi de întrerupere a lanţului cinematic al mecanismului de transmisie. acordarea posibilităţilor energetice ale motorului la cerinţele energetice ale autovehiculului in mişcare cu asigurarea unor performanţe dinamice. Se montează. a vitezei de deplasare a automobilului. Cutia de viteze este necesară pentru: • modificare momentului motor la roţile motoare şi. Cutia de viteze realizează.pentru staţionarea autovehiculului timp îndelungat cu motorul in funcţiune. de consum de combustibil şi de poluare cât mai bune. La autovehiculele construite după soluţia “totul în faţa” sau “totul în spate” transmisia longitudinala dispare. prin valori diferite ale rapoartelor de transmisie numite trepte de viteză. peste cel acordat de limitele de turaţie a motorului. astfel încât. Ea este o componenta din lanţul cinematic al transmisiei care permite lărgirea gamei de turaţii şi de momente la roata motrică.

• cutii de viteze planetare. • cutii de viteză cu comandă automată. după modul de variaţie a raportului de transmitere: • cutii de viteze discontinue. • cutii de viteze cu 6 trepte. • cutii de viteze continue progresive. când axele unor arbori sunt 3. • cutii de viteze cu mai multe trepte. după felul mişcării axei arborelui: • cutii de viteze normale. când axele arborilor sunt fixe. la care schimbarea treptelor se face automat. 7 . mobile. După modul de schimbare a treptelor de viteze: • cutii de viteze cu comandă directă. • cutii de viteze cu 4 trepte.1. • cutii de viteze cu 5 trepte. la care pentru schimbarea vitezei se utilizează efortul conducătorului auto. • cutii de viteze cu comandă semiautomată. 2. la care conducătorul auto stabileşte numai treapta de viteză. prin anumite mecanisme. 4. declanşând un servomecanism care dezvoltă efortul necesar. în funcţie de viteza automobilului şi de sarcina motorului. După numărul treptelor de viteze: • cutii de viteze cu 3 trepte.

1 Mecanismul reductor 8 . O cutie de viteze (fig. • mecanismul de comandă. deoarece aceste tipuri sunt cele mai simple din punct de vedere constructiv şi deci fabricarea lor este ieftină.1) este compusă din: • mecanismul reductor (cutia de viteze propriu-zisă).CAPITOLUL II Cutii de viteze în trepte (clasice) Cutiile de viteze în trepte. Fig. fixare şi zăvorâre a treptelor. 1 2. cu arbori cu axe fixe sunt cele mai răspândite la automobile.

Diversele trepte ale cutiei de viteze se obţin prin deplasarea pe arborele secundar S a blocului pinioanelor baladoare 5 – 7 sau a manşonului m (cu ajutorul furcilor). care se află în punctul mort (poziţia neutră).1.2) serveşte la transmiterea momentului motor şi permite modificarea raportului de transmitere. mişcarea se poate transmite de la arborele intermediar la arborele secundar prin perechile de pinioane 7 – 8. 5 – 6 şi 3 – 4. în funcţie de variaţia rezistenţelor la înaintarea automobilului. o secundar (prevăzut cu caneluri).3. În poziţia din fig. • pinioane angrenate permanent şi mufe de cuplare. o primar (arborele ambreiajului ). cutia de viteză funcţionează cu zgomot redus şi cu randament ridicat. El constituie partea principală a cutiei de viteze şi se compune din: • arbori. Cutia de viteze cu trei arbori dă posibilitatea obţinerii treptei de priză directă prin cuplarea arborelui primar P cu cel secundar S cu ajutorul manşonului m (se cuplează c cu c’). • pereţi de pinioane.1 Modul de cuplare a treptelor Cuplarea treptelor la cutiile de viteze se poate face prin: • pinioanele baladoare sau culisante (cu deplasare axială). În această treaptă.Mecanismul reductor (fig.În felul acesta. 9 . este reprezentată cutia de viteze cu trei arbori. o de mers înainte. o intermediar. • carter. 2.

• uşurarea conducerii etc. Sincronizatoarele pot fi: 10 . ceea ce duce la uzura laterală a dinţilor pinioanelor. datorită şocurilor ce se produc din cauza vitezelor tangenţiale diferite ale pinioanelor ce intră în angrenare . vitezele unghiulare să se egalizeze.Cuplarea treptelor prin pinioanele culisante(baladoare) Cuplarea treptelor (fig. până când dantura sa interioară se va cupla cu dantura auxiliară d a pinionului 1.3) se obţine prin deplasare spre stânga sau spre dreapta a blocului de pinioane 1 – 3 până când pinionul 1 va angrena cu pinionul 2.4). respectiv 3. Cuplarea treptelor cu sincronizare Prin sincronizare se urmăreşte ca înainte de cuplarea mufei cu pinionul. Cuplarea treptelor se obţine prin deplasarea coroanei culisante 6. Cuplarea treptelor cu mufe de cuplare simple Soluţia se aplică în cazul pinioanelor permanent angrenate (fig. • mărirea durabilităţii pinioanelor. spre stânga sau spre dreapta. respectiv 3 cu 4. astfel încât cuplarea pinioanelor să se facă fără şocuri. Dezavantajul principal al acestei soluţii de organizare este zgomotul mare de cuplare. O soluţie asemănătoare se întâlneşte la cutia de viteze AK de pe automobilele ROMAN. Avantajele sincronizării sunt: • eliminarea zgomotelor la cuplare.

Deci arborele de mers înainte se va găsi dispus lateral între arborele secundar şi arborele intermediar. 2. cu maneta pe capacul cutiei de viteze.2.1. Unele soluţii de organizare prevăd pe arborele de mers înapoi un singur pinion care are o lăţime mai mare. 11 .1 Mecanismul de comandă (acţionare) a treptelor cutiei de viteze Mecanismul de comandă a treptelor serveşte la cuplarea şi decuplarea perechilor de pinioane cu scopul obţinerii diferitelor trepte. o fixarea treptelor. • cu blocare: o cu bolţuri de blocare.• fără blocare.4) se obţine prin intercalarea unor pinioane între pinioanele vitezei I. fixare şi zăvorâre a treptelor cutiei de viteze. Cu acest mecanism se pot realiza: o comanda cuplării şi decuplării treptelor. o cu inele cu dantură de blocare. 2. Comanda treptelor se poate face: o manual. 2. o zăvorârea treptelor.Mecanismul de comandă. • directă.2.2 Treapta de mers înapoi Treapta de mers înainte (fig.

Fiecare axă baladoare are câte trei locaşuri: • două extreme. care intră în locaşul pinioanelor sau mufelor treptei respective.2 Mecanismul de fixare a treptelor de viteză Mecanismul de fixare a treptelor de viteză (fig. încât să asigure angrenarea pinioanelor pe toată lungimea dinţilor.6) Pentru a cupla o viteză este necesar să se deplaseze maneta 1 în plan transversal astfel încât capătul ei să pătrundă în locaşul furcii 4 de pe una din axele baladoare 3. El menţine cutia de viteze într-o anumită treaptă sau la punctul mort atât timp cât nu intervine conducătorul auto. Apoi. 2. sunt răspândite dispozitivele de fixare cu bilă. prin deplasarea manetei în plan longitudinal. Distanţele 1 dintre aceste locaşuri trebuie astfel alese. • cel din mijloc. cu maneta pe coroana volanului (când cutia de viteze nu este în apropierea conducătorului). axa culisează împreună cu furca fixată pe ea.7) exclude posibilitatea autocuplării şi autodecuplării treptelor.2. o cu servocomandă. deplasându-se şi realizând în felul acesta cuplarea treptei de viteză. poziţia neutră. corespund celor două trepte pe care le realizează furca respectivă.• la distanţă. Tensiunea arcului 3 trebuie să aibă o astfel de valoare încât bila 2 să nu permită deplasarea de la sine a axei baladoare respective 1. La autoturisme. ci numai datorită efortului depus de conducătorul auto. 12 . Mecanismul de comandă cu maneta pe capacul cutiei de viteze(fig.

a) sau în plane diferite (fig.2. Axele baladoare pot fi dispuse în acelaşi plan (fig. Tipuri constructive de cutii de viteze Cutii de viteze pentru autoturisme Cutiile de viteze pentru autoturisme se construiesc cu trei. Unele scheme de organizare prevăd în locul bolţului câte două bile. patru sau cinci trepte în funcţie de cilindreea motorului. astfel încât zăvorul (un bolţ) să împiedice cuplarea simultană a două trepte.8. b şi c).8.2. În cazul deplasării unei axe baladoare pentru realizarea unei trepte de viteze. 13 . Zăvorârea se obţine prin practicarea unui locaş lateral în fiecare axă baladoare. Autoturismele echipate cu motoare de mic litraj au cutii de viteze cu patru (mai rar cu cinci) trepte.8. nu necesită schimbări dese ale treptelor. La autoturismele cu motoare de cilindree medie şi mare. care intră în locaşul axei baladoare alăturate şi deplasează ştiftul 1. celelalte axe baladoare sunt blocate. ea va acţiona asupra zăvorului.8) exclude posibilitatea cuplării simultane a două sau mai multe trepte. cutiile de viteze sunt prevăzute cu trei trepte.2. la rândul lui. Acesta. Autoturismele construite după soluţia „clasică”(motor în faţă şi punte motoare în spate) sunt prevăzute cu cutii de viteze cu trei arbori. a). deoarece dispunând de o mare rezervă de putere. anulând jocul j. Astfel. toate locaşurile sunt coliniare.2. În poziţia neutră (fig.3 Mecanismul de zăvorâre a treptelor Mecanismul de zăvorâre a treptelor (fig. iar între zăvoare şi locaşuri există un joc j.3.2.2. va obliga zăvorul să intre în locaşul axei. 2. împiedicându-se cuplarea simultană a două trepte de viteze.

9). nesincronizate. Arborele secundar este şi arborele transmisiei principale. cinci sau mai multe trepte de viteză. La automobilele de mare tonaj care lucrează în condiţii grele se utilizează şi cutia de viteze AK-6-80 cu reductor – distribuitor GV-80.distribuitor. iar obţinerea diverselor trepte se realizează cu ajutorul a trei manşoane de cuplare cu gheare.2. cutia de viteze are doi arbori (arborele primar cuplat cu arborele ambreiajului printr-un manşon şi arborele secundar montat sub arborele primar). 14 . Cele cu reductor – distribuitor se folosesc în cazul autocamioanelor de mare tonaj care lucrează în condiţii grele de exploatare. care se realizează prin intermediul unor rulmenţi cu role ace.La autoturismele organizate după soluţiile „totul în faţă” şi „totul în spate”. Caracteristic este modul de montare a pinioanelor de pe arborele secundar. Cuplarea treptelor se realizează prin manşoane de cuplare cu gheare. Cutia de viteze AK-6-80 permite obţinerea a 6+1 trepte. cutia este de tipul cu trei arbori. acoperind mult mai bine întreaga gamă de rezistenţe ale drumurilor. La autocamioanele ROMAN şi DAC se utilizează cutii de viteze cu 5 +1 trepte sau cu 6+1 trepte. Cutia de viteze AK -5-35 are cinci viteze de mers înainte. şi o viteză de mers înainte. cu sau fără reductor . fiind prevăzut cu un pinion de atac la ieşirea din mecanismul reductor al cutiei de viteze (fig. La aceste cutii de viteze. Cutii de viteze pentru autocamioane şi autobuze Autocamioanele şi autobuzele sunt echipate cu cutii de viteze cu patru.În acest caz priza directă lipseşte . valoarea raportului de transmitere în treapta cea mai rapidă este subunitară sau supraunitară. Reductorul GV-80 face ca numărul treptelor de viteză să se dubleze.

defecte în exploatare şi repararea cutiei de viteze 3. CAPITOLUL III Întreţinerea.1 Întreţinerea cutiei de viteze Întreţinerea cutiei de viteze cuprinde următoarele lucrări: 15 .Reductorul are doi arbori (primar şi secundar). Cuplarea treptei de priza directă sau a treptei reductoare se realizează cu ajutorul unui sincronizator.

• ruperii dinţilor pinioanelor. • verificarea strângerii piuliţelor de la flanşa arborelui secundar. în general. la pornirea din loc sau la mersul înainte datorită: • defectării mecanismului de zăvorâre. Defectul se elimină înlocuindu-se piesele uzate. • reglare mecanismului de comandă. golirea trebuie făcută la venirea din cursă. • schimbarea lubrifiantului din carter. 16 . rezultând blocarea cutiei de viteze. Schimbarea uleiului constă din golirea celui uzat şi umplerea până la nivel cu ulei proaspăt de tip corespunzător.2 Defecte în exploatare ale cutiei de viteze Blocarea cutiei de viteze se manifestă. • gresarea articulaţiilor mecanismului de comandă • controlul şi completarea nivelului lubrifiantului. mai ales. fixare şi zăvorâre. printr-un orificiu lateral astupat cu buşon. Pentru o scurgere mai bună a lubrifiantului din carter. • controlul funcţionării mecanismelor de comandă. • verificarea etanşeităţii carterului(se observă locurile pe unde au loc pierderi de ulei). Ungerea cutiei de viteze se face cu un ulei special pentru transmisie. Golirea uleiului se face printr-un orificiu dispus la partea inferioară a carterului şi astupat cu un buşon filetat. Introducerea uleiului în carter se face. 3. • controlul zgomotelor (cu stetoscopul). Defectarea mecanismului de zăvorâre a treptelor conduce la cuplarea simultană a două trepte.• controlul fixării pe carterul ambreiajului sau pe şasiu.

Rămânerea într-o anumită treaptă. • vâscozităţii uleiului din carter. Defectul se înlătură numai la atelierul de reparaţii. Cauzele ruperii dinţilor pot fi: • solicitări mari date de ambreieri bruşte.Ruperea dinţilor pinioanelor poate duce la blocarea cutiei de viteze atunci când fragmente din dantura spartă se înţepenesc între dinţii pinioanelor. fără posibilitatea de a mai cupla alta se poate datora următoarelor cauze: • ruperea manetei schimbătorului. • ruperea furcilor de cuplare sau a axelor baladoare. • manevrelor bruşte. • oboseala materialului. continuându-se drumul fără a mai schimba treapta de viteză. apoi. prin înlocuirea pinioanelor cu dinţi rupţi. se pune capacul şi. trebuie demontat capacul cutiei de viteze şi scos capacul rupt. • defectarea mecanismului de zăvorâre. • uzuri avansate. se porneşte motorul. Când maneta s-a rupt deasupra articulaţiei sferice se poate folosi o ţeavă sau o cheie tubulară – introdusă pe capătul manetei – cu care se va face schimbarea vitezei. Ruperea furcilor de cuplare sau a axelor baladoare are drept cauze: • oboseala materialului. Dacă ruperea s-a produs sub articulaţia sferică. • congelarea uleiului pe timp de iarnă. Ruperea manetei de comandă a schimbătorului se datoreşte: • oboselii materialului. • manevrări grele ale manetei mecanismului de comandă. 17 . cu un levier se introduce în treapta I sau a II-a . debreind.

cu ambreiajul complet decuplat se datoreşte uzurii sau deteriorării sincronizatoarelor. • manevrări forţate când uleiul este congelat. care determină încălziri locale ale lagărelor. Defectul se constată prin faptul că. 18 . • ieşirea bilelor din locaşurile lor. Autodecuplarea cutiei de viteze („sare din viteză) are drept cauze: • defectarea mecanismului de fixare. Defectarea mecanismului de fixare conduce la autodecuplarea treptei şi este produsă de: • slăbirea arcurilor. • gripării rulmenţilor.• schimbări bruşte ale treptelor. Zgomotul continuu mai puternic la mersul în sarcină plină se datoreşte: • uzurii sau deteriorării rulmenţilor arborilor. deşi maneta se poate manevra. • uzarea axelor baladoare. Defectul se elimină înlocuindu-se pinioanele uzate peste limită. • jocuri axiale mari ale pinioanelor pe arborele secundar. Pentru a preveni deteriorarea cutiei de viteze se debreiază şi se opreşte motorul. • uzura rulmenţilor (jocuri foarte mari). • uzura excesivă a danturii pinioanelor sau mufelor(craboţii). Defectul se elimină înlocuindu-se părţile uzate ale mecanismului de fixare. totuşi nu se realizează cuplarea treptelor. Schimbarea cu zgomote a treptelor la demaraj. • montajul prea strâns. Uzura excesivă a danturii pinioanelor se datoreşte funcţionării îndelungate şi manevrelor incorecte.

până la atelierul de reparaţii. Schimbarea greoaie a treptelor este cauzată de : • uzarea sau dereglarea ambreiajului. care se înlătură astfel: • fisurile care nu depăşesc 25 % din lungimea sau lăţimea suprafeţei respective a carterului (sunt sub 50 mm) şi nu traversează mai mult de 2 găuri. rezultă că ruperea danturii s-a produs la pinioanele permanent angrenate. Dacă bătaia este la fel de puternică în orice treaptă. • uzarea frontală a danturii pinioanelor. • locaşurile pentru axul de mers înapoi uzate se alezează la cote majorate şi se folosesc axe majorate corespunzătoare. cu automobilul remorcat. se înlătură prin încărcare cu sudură oxiacetilenică şi polizare. Bătaia ritmică este cauzată de ruperea danturii pinioanelor. 19 . • locaşul rulmenţilor arborilor cutiei de viteze uzate se alezează la o cotă majorată şi se bucşează (bucşa se presează şi se alezează la cota normală) sau se metalizează şi se prelucrează la cota normală. • uzarea sau deformarea furcilor de antrenare a pinioanelor şi a axelor baladoare. 3.Huruitul puternic sau trosniturile sunt date de spargerea corpurilor de rostogolire a rulmenţilor. Continuarea drumului se face. iar dacă bătaia apare numai într-o treaptă anumită înseamnă că dinţii ruptă sunt ai pinionului liber pe arbore.3 Repararea cutiei de viteze Carterul cutiei de viteze prezintă următoarele defecte.

• suprafeţele de angrenare ale dinţilor pinioanelor uzate (dacă nu depăşesc 25 % din suprafaţa dintelui şi când nu apare la doi dinţi alăturaţi) se încarcă cu sudură şi se polizează. • fusurile pentru rulmenţi se recondiţionează prin cromare sau metalizare şi rectificare la cota normală. ci se rebutează arborele. • încovoierea arborelui. conduc la înlocuirea arborelui. care se înlătură după cum urmează: • fusurile pentru rulmenţi se recondiţionează prin cromare dură sau metalizare şi rectificare la cotă nominală sau de reparare. • fusul de ghidaj în arborele cotit uzat se recondiţionează prin cromare sau metalizare şi rectificare la cota nominală.• filetul găurilor deteriorate se refiletează la cota majorată sau se încarcă găurile cu sudură. • uzura canelurilor în grosime sau a suprafeţelor de centrare a acestora. se poate aplica şi rectificarea la cotă de 20 . • canelurile uzate în lăţime peste limita admisă nu se recondiţionează. peste anumite limite. • suprafeţele de lucru pentru rulmenţi cu role – ace uzate se recondiţionează prin cromare dură sau metalizare şi rectificare la cotă nominală sau de reparare. se găuresc şi se refiletează la cota normală. Arborele secundar poate prezenta următoarele defecte. ca şi fisurarea lui conduc la înlocuirea acesteia. care se înlătură astfel: • locaşurile de sprijin ale arborele secundar se recondiţionează prin strunjire şi bucşare la cotă nominală sau prin cromare şi rectificare la cotă normală. Arborele primar poate avea următoarele defecte. • suprafaţa de alunecare a inelului de etanşare uzată se recondiţionează prin cromare sau metalizare şi rectificare la cotă nominală.

a părţilor constructive şi funcţionarea lui. iar pentru înlăturarea jocurilor. se folosesc şaibe plane compensatoare. • alezajele butucilor pinioanelor se recondiţionează prin cromare şi rectificare la cota nominală sau. cromare şi rectificare. respectiv. CONCLUZII Concluzionând. încovoierea sau torsionarea arborelui. care se fisurile. în cazul uzurilor mai mari. nu este indicat a se recondiţiona danturile pinioanelor. • poate prezenta defectele următoare. 21 . De regulă. studiul mecanismului de acţionare. conduc la înlocuirea pinioanelor respective. la montaj. înlocuirea rolelor – ace iniţiale cu unele având diametrul majorat şi folosirea unui pinion recondiţionat. • suprafeţele de contact cu pinioanele se recondiţionează prin cromare şi rectificare la cota nominală sau de reparare. în funcţie de starea suprafeţelor conjugate ale pinioanelor corespunzătoare. • fisurile de orice natură şi în orice poziţie. fixare şi zăvorâre a cutiei de viteze.reparare. conduc la rebutarea acestuia. prin alezare şi bucşare la cota nominală. Arborele intermediar înlătură astfel: • fusurile pentru rulmenţi uzate se recondiţionează prin cromare şi rectificare la cotă nominală. permite cunoaşterea rolului. se recondiţionează prin rectificare cu polizorul. care se înlătură astfel: • suprafeţele de angrenare ale dinţilor uzate în limitele admise. Pinioanele pot prezenta defectele următoare.

studiul nu permite cunoaşterea lucrărilor de întreţinere şi reparaţii la mecanismele de acţionare. studiul nu permite cunoaşterea regulilor de protecţie a muncii şi pentru evitarea accidentelor de muncă şi a îmbolnăvirilor profesionale. putem depista defectele apărute în exploatare şi să nu luăm măsuri pentru evitarea acestora printr-o utilizare corectă a mecanismului de comandă şi o întreţinere periodică corectă şi la timp. Se recomandă. Pentru a evita apariţia unor defecte în exploatare a surprizelor neplăcute. se recomandă verificarea periodică a nivelului lubrifiantului din carterul cutiei de viteze şi starea angrenajelor componente.Aprofundând studiul. îmbunătăţirea calităţii lubrifiantului şi a materialelor constructive. pentru o mai bună siguranţă în funcţionare. De asemenea. 22 . în cazul apariţiei unor defecte. fixare şi zăvorâre a cutiei de viteze. În executarea acestor lucrări.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful