P. 1
Lev Tolstoi Furnica si Porumbita

Lev Tolstoi Furnica si Porumbita

|Views: 55|Likes:
Published by lalilolilila
Lev Tolstoi Furnica si Porumbita
Lev Tolstoi Furnica si Porumbita

More info:

Published by: lalilolilila on Feb 18, 2013
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

08/19/2013

pdf

text

original

CUViNT INAINTE
Marele scriitor rus Lev Nikolaievici
Tolstoi s-a n;scut, a c.escu! t a t.ait o bune parie din vialn in mediul snl6c, la Iasnaia Pol;ana. El ia iubil mult pe copii fi a inchi nar o seami de povestiri ;i basme celor d'n

Acale povesli.i ii basme ToLstoi le-a publica1 p€ntru prima datn Prin anii 1874-

l8?5 in ,,Abecedarul" J is ,.c;4i rusesti peniru citil". Cu ajulorul lo. multi copii au inv;jai sn citeasc; 9i sn scrie Tolstoi a inclus in ele o sumedenie de istorioare $ legende din lile.atura anica luate din viala diferitelor popoare ale lumii.
Copiilor de azi le sint prea bine cunoscute povesiirile fi basmele ca,.Filipok",,,Trei ,.Leul

u.ti",,.Balena",,,P.izonie.ul din Caucaz",

ii

ciinele"

ti

altel€.

Pe

ljngn acesre prine cnqi ale scrino.ului,

vor inr.a acuD in lecirtra copijlo. ti fabu, Iele lui Lev Tdlsioi, Ele sint rindune h ordinea in care insu$ scrinorul le a pregarir penlru ripar. Canea incepe cu iabllele cele nai simple, apol vin ahele mai .omplicare... Lui Lev Tolsloi ii pli.ca! din cale atare iabulele scurie t simple iegie de sub pana inleleprului iabulisi al anrichil;fti. grectrl
Esop, Penrru a I purea rraduce cr fideliiare pe ralentatul iabulisr, scriilorul rus a invaFi lrnba grcact reche, a cirir numeroase cnrli.

Traducind fabulele lui Esop, L.v Tol sroi nrcludea in ele fie o zicaloare (ca in

,,Naufrasi!'), rie o povesre populafa (ca .,vulpea ti sorcanul"). fie cn b r.ans io.Dra inrr-o povesrjre din viala de toare

ii

zilele (vezi ,.Cej doi prieleni'). El inrroducea actunea rabulelor jn ntediul naial. aia lncil

clc deveneau basnc .u€tti, opere de sire
siariioa.e ale naretui sc.iiror.
Fabulele lul Lcv Tohroi inrere$aza in egale nasura arit pe copii cit ti pe oanenii adulti, ca hi$c povestiri fabuloase. in care rorul este caprivanr ti plin de invnFninre.

in ea iniordeauna o ironie

Dar fabula, spre deoseblre de povesre, include

jnl€peroare sau

un ave.tismenr fioros. Apoi, ea ene scunt

ti

pe inlelesul luturor, Fabulele anti.hiralii se lerninau rodeauna

autornl povesteqre despre €i adr.!7> $f . plin. scapara de sub masca depldatd o privire poznalA. Sinr oaneni. prstrjnd doar aclirnea ti caraclerele Fersonajelor. de intelisenF Aceaste particularitale a labulelor se straduig$e si o pislreze in ihstratile sale pictorul Mihail V} ()- I q.cu o soncluzie eu . fiind incredif. sinl zei.lal ca loli copiii vor rrase nlvilAninEroii carlii lui Lev Tolsroi sinl variali.u o norala Lev Tolsto' .' !u M .De aceea poate uneori aYen inpre sia ce eroii sni nu sint decit nitte baiet $ felite purlind mdtti de carnaval Fiindce ba ici. sint dobitoace.enunF la acene finalizn.. ba colo.i.sindu * in prinul rind copiilor. dar oricare ar ii intili$rea lor..

vreme calul se ind€sruia noaptea. iar ziua ara. Odatd" iapa ii spuse calului: De ce ari? Sd fiu in locul tdu.uI. la piscut. dau $i eu cu copita. lSnnul inhdma $i ziua Si noaptea iapa s€ ducea in cimp. CiL. A doua zi calul fdcu dupi cum fusese sfetuit. . O da stdpinul cu biciul.sr rAPA .w cA|. V5zindu-l dintr-o dati adt de inderitnic.. - €pa la plug. nu m-a[ duce la arat.

.

VULPEA $I COCORUL Vuloea ii ootli pe cocor la masa Si ii aduse ni)le ram:| inrr-o farfuiie intins6. Geaba se stradui cocorul si apuce ceva cu ciocul seu lung' iar vulpea linse t0 .l/.

Botul vulpii nicicum nu incepu in ulcior. dar ciocul lung al cocorului il goli la repezeaH- . cocorul o pofri pe vulpe la el $i ii aduse zeama intr-un ulcior cu girul strimt.torul intr-o clipiti. A doua zi.

intr-o zi.l.lalt nu. nilte oameni luari urmele maimufei. Aceasta inFfici puiul indragit si fugi cu el. pe cePUTI MAIMUTEI . Ie- Z. Pe unul il iubea. O maimuti avea doi pui.

oamenii nu didurd cu ochii de el si trecurd mai departe. izbi odrasla cu capul de un ciot ii aceasta muri. maimula porni se-Si caute puiul n€iubit. dar.dindu-l pe cel5lalt. I3 . Puiul neiubit de mami se ascunse in hnligul pidurii. Dupe ce oamenii plecare. dar nu-I mai putu gdsi si rimase fi fdre acesta.p. grdbid cum era. Maimula sxri intr-un copac.

de cite ori md uit la voi. Mai intii lasi-m. sA plec. veverilele.LUPUL qI VEVERITA S.Bine. iar de fricA li-oi . ln timp ce pe mine md incollette necontenit uritul. dar numai cu condilia se-mi spui de ce voi.zu drcpt pe spirarea unui lup adormit.spune. sintefi atit de vesele. v. Lupul $ri in picioare $i vru s-o manince. se . vad zburdind $i zbenguindu-v5 prin crengile de sus ale copacilor. c.ci aici mi-i me urcde fine. Lupul ii spuse: . am sd te las. veverila c.rind in joacd de pe o creange pe alta. veverila se rugi: La$-me. Veverila ii rdspunse: acolo in copac. lupule.

iar veverila se cafiri in copac $i de acolo ii spuse: Uritul te incolfe$te fiindcd esti rdu.utatea i1i mistuie inima. R.Lupul o Ie$. Pe cind noi sintem vesele fiindcd siniem bune $i riu nu facem nimenui. .

fac trcabd mai bund. apdru un !ulrur . a luat un mielut pirpiriu." Zicind asta.VULTURUL. . pe cind eu am si iau berbecul acela gras. CIOARA $I CIOBANUL O turmi de oi p4tea pe petune.. i le smulse el din fne. inqfricd in gheare un miel +i il duse cu dinsul. cioara iqi infips€ ghearele in lina miloasd a berbecului $i dedu sd-l ridice. ba am sd. Vulturul e un prostdnac. dar geaba strddanie. Pe nea eptate. suci gitul ciorii gi o azvirli cit colo.Nu-i mare scofatd. de colo. Am se incerc $i eu.se prav: i din inallul cerului. O cioard vezu intreaga inlimplare $i ise lecu $i ei de o bucdlici de carne proaspdld: I$i spuse: . Nu mai $tia nici cum si-fi scoati ghearele din lind Veni ciobanul.

torului $i prinsere a-l l5uda.i il alunge de acolo. R . il betu pe ceHlalt. Atunci zbur5 pe acoperi$ul magaziei. Dar coco$ul vroia ca cei din curEa vecinx sd afle despre puterea $i faima sa. I-am bdtut pe celiblt cocotl Nu se afld alt cocot pe lume care se se m5soare cu mine! Nici nu apucri sd-qi termine bine strig6rea. Gdinile s€ adunare in jurul inving. ce un vultur care trccea pe sus iI dobori il insfece in gheare si il duse in cuibul siu.DOI COCOSI $I UN VULTUR Linge o gremadt de bdlegar se b5teau doi cocogi. b5tu din aripi $i cinte cu glas risunetor: Privili-md. Unul din ei fiind mai puternic.

spunse nimic.Dumnezeu m-a B.DRUMETII Un b. ce sd vadi: in mijlocul drumului z. ce nu l-am e.trinul grei: Tinirul ridicat. Eu l-am Belrinul nu-i r.ceu ti il duse la tirg.trin Si un tinar mergeau pe drum. zic.rul il ridici qi spuse: procopsit.. S-ar cuveni. pe din dou5. ti beleaua de ase- - Potera il intfic. Batrinul rispunse: Banii i-ai gesit tu. bunicule. nu noi. Au mai mers citva timp impreuni. banii s5sili. aud in urma lor tropot de copite ti strigetele poterei: . @Eq .Cine a furat un sac cu bani?l Tinirul se sperie $i spuse: peniru .. Tin. iar berrinulse inloarse linistir acasd.sit impreune. Deoda6. pe fl.Sd nu dem de vr€o belea. Deodad. pentru judecal. spuse: Nici vorb.cea un sac plin cu bani. .

.

Am vizut.$r MoTANUL Un toricel se duse sd se plimbe. mam. cum ardtau acele fiare? $OARECELE. celdlalt tare blind. - . fioros..coco$ul. Umbl. Unul era tare . Mama il intrebe: Ia spune. ce umbH el prin ogradd $i se intoane la mama. doue animale.

BAlrina mam. a deschis clonlul. Da' cealaltd fiarA. . grdi bdtrina mam. ma ascund. netede. cum ar.ra? Cealald st5tea toldnitd pe-o parte $i se incelzea la -soare.$oricelul r. avea picioarele negre..Acesia-i coco$ul. Cind am trecut p€ lingi ea.i. ochii bulbucali. spuse: Prostulule. Pdi hsta-i chiar moianul! . libnlel€ cenu$. se nu te temi de dinsul. ca nu triam unde s.spunse: Cea fioroase umbla de colo pina colo prin ogradd. clonlul ca un cirlig. Avea gitul alb $i pufos. moJul ro$u. a ridicat un picior fi a prins a rdcni alil de lare. prostulule. iti spela cu limba bldnila de pe piept $i dddea uSurel din coade cind se uita la mine. El nu face rau nimenui.

Fricd mi-i sA cobor in iarba. spuse cocotul de munte. respunse coco$ul ii $edea in copac. Mullumesc pentru vorba bune.Zis-ai ceva. Sint ror felul de fiare. . 22 Vulpea se prefecu ce nu aude.cum am auzit al teu gldscior am $i luaFo incoace la picior. dar daca-i aga cum sDui. ar fi trebuit se-ti iei telp4i1a. mine? intreba vulpea. uite. si cobod colo-n iarbi $ le mai preumbli gi si schimblm o vorbSdoud impreune. coco$el frumu$el $i prieten al meu. raspunDacA nu de de ahe se cocolul de munre. n-ai de ce le reme. Pentru noi.Nu cumva line. coco$el frumu$el $i prieten al meu. uite. De. ved niqte ciini gribind incoace.Se nu-Ii mai fie frici.minl. De acum fiarele nu s-or mai sf4ia inrre ele. prie. ca se vEd cum o mai duci. e cu primejdie se umblEm pe p.clee$u!_pE_rugxl_E $I YTJLPEA Un coco$ sub copac $i de munte Bun gesit. Dacd em ca inainle vreme. fi-i . ci a$a nu te prea aud din copacul . ce. a apArut de curind un ucaz.frice defiare mi-e fricd. c. $i spuse: Coco$ul de munte respunse: .Asta e bine. Dasdrile. cocotel frumuSel ti t€n al meu. precum cd se face pace pe intreg pdmintul. Vulpea veni spuse: - . d n-aud nimic? Ai face bine.

Doar a aperut ucazul. tine. vulpea ciuli urechile s-o ia din loc.Mai ttii?! Poate n-au auzit ince de $i o tuli de indad.Auzind de ciini. ti se preg5ti Pii de ce fugi? o intrebi cocotul de munte. ciinii n-or se se atingd de . ucaz. .

. de unde dobinditi voi deninciinele rispunsei ne hrdnesc. lupul. se rede . ne vine tare greu sd dobindim demincare. . Lupul il intrebe: Ia spune. ciine. M-at tocmi numaidecit intr-o slujbd ca a voastri.Ba deloc. cici noui.si p. lupilor.se care? Un lup jigarit umbla pe la marginea satului $i intilni cu un ciine gras. de eslf pentru atita lucru vd hrenesc ei a$a de .Oameniirreaba cd la grea muncd vA pun oamenii. Tot ce avem fecut .Numai bine? se mir. rdrpunse ciinele.zim curtea pe vreme de noaple.

. te intreb. de unde o ai? .O an a|a.Pni atunci. ciinele. Dar cind si intre pe poart. Chiar de-oi fi mai pufin gras. Lupul se bucuri de propunere Si porni impreunie cu ciinele sI se tocmeasci in slujbi la oameni. numai ce bigd lupul de seame ce pe grumazul ciinelui phrul este cam ros. de la uire ce acesta mi-a cam ros pdrsl pe grumaz.Atunci.hrineasce gi pe tine la fel.: . cum a$a?lanl. Ztua slau legat in lanl $i .PAi a$a. Nu me mai duc se faesc printre oameni. Il . da' voi trei nber.Adice. . rSspunse ciinele.Da' rositura asta. spuse ciinele. rlmii sdnetoq ciine. . zise lupul. haide. Stdpinul are sd .

se-i scape spuse: Nitte pescari mergeau cu barca. Pescarii se speriare.De ce-ati lepidat vislele? De ve rugali. din mina visla n-o ldsati. Lepidard vislele $i prinsera a se ruga lui Dumnezeu.NAUFRAGIU o fununA niprasnice. Furtuna_ mina barca pe fluvir inspumaf tot mai departe de mal. Atunci un pescar bdtrin le . Se stirni din senin de Ia inec. 4* .

.*ri.rli .-. ri.I.!ji. r .

acasb. Numai ca toarecele era rare lacom ti minca pine se umflA. Trecu printr-insa d gasi mincare din beltug.3 .SOARECELE CARE S-A TNGRASAT Un toricel roase dugurneaua qi fdcu o deschidturA in ea. dar burta umflatd nul mai lds5 sd treaci prin deschizdturd. Cind se lumind de ziu5. ioareceb dedu si se intoarc. .

grii nu m-oi mai duce in . ospelie la necunosculi. pdfitul. $oarecele dete sA o urmeze. . cA abia izbuti sd se caFre inderit pe nal Fi s5-ti scape zilele.cit vbi trdi.SOARECELE $I BROASCA Un soarece veni in ospelie la broasc6. Broasca il intimpine pe mal ti prinse al pofii in palatul sAu de sub ap5. dar inghiti lz api.

. SOARECELE SI ULIUL Broasca Si $oarecele se sf. se inceierare. Un uliu care zbura pe sus.BROASCA.diri intre ei. vizind ca au^uirar de el. Urcindu-se pe un muuroi. cizu asuprale gi-i inlfaia rn gneare pe amrndol.

tot mai bun este lraiul nostru. . $oarecele de rind nu v5zuse de cind se ttia pe lume atitea bunetef ti nu se hotrra de care sX se apuce mai intii. Oamenii cinare ti se retrasere. De$i n-am bucate alese.O. Abia de rosti aceste cuvinte. A$teptard amindoi sub dulumele pind cdzu noaptea. $oarecele cel infumurat ronldi ce ronldi la ele $i spuse: De asta si arili atit de jig. ci masa se cutremure un om cu o luminare in min. Abia izbutire sX cei doi se se face nevizufi in deschizdtura din dutumea. spuse dupe asta Soarecele de rind. El spuse: Un $oarece infumurat de la ora$ veni ln ospelie la un soarece de rind. Acesta locuia in cimp ti ili -vinAi dreptate.nitte boab€ de griu $i de maz.re. sitraiul nostru este s&ecdcios. Am sn locuiesc eu la ora$. fiindci triiesti in sdrScie. dar nici spaime dintr-astea nu cunosc. ca sd vezi cum trdim noi. 3I . gi toarecele de rind veni la el. $oarecele cel infumurat i$i introdus€ oaspetele printr-o deschizdturd din dutumea in sufragerie $i amindoi se urcare pe mase.$OARECELE DE RIND $I $OARECELE DE ORA$ ospeti musafirul cu ce-i era la indemine . nu. didu buzna in sufragerie ti se porni si prindi toarecii. sd vii oe la mine.rit.

MAREA, RIURILE

QT

PIRAIELE

Un liran se leuda ahuia ce poate bea cu nemiluita. El spuse celor din jur: bea toatd marea. - Potn-ai sd poli. Ba - Ba o beaul Batem palma pe o mie de ruble c; -o beau ioate? A doua zi in zori, venird Ia el: Ei, ce faci, ori te duci sA bei marea, ori scoate

mia de rublel

M-am prins s6 beau marea ti am s-o beau. Dar nri m-am prins sa beau ii riurile care se varsd in ea. Ducefi-v; de zdtgd,zuill riurile $i piraiele, si nu mai dea intr-insa, $i atunci am s-o beau.

VULTURUL $I YTJLPEA
roage sa se indure de dinsa, Vulturul s€ gindi: ,,Ce riu imi poate face ea mi€? Am cuibul sus, tocmai in vlrful pinului.
34

in cuibul seu. Vulpea-mamd lncepu

Un vultur prinse un pui d€ vulpe

sil

ti vru sel ducd

dar vulturul se rugA de ea sel ierte $i ii aduse puiul inapor.la capet ti il aduse sub pin. Tocmai vroia si dea foc pinului." $i duse puiul de vulpe in cuib. . Vulpea fugi in cimpie. fdcu rost de Ia oameni de un teciune aprins.Nu ajunge ea pinn acolo.

PISICA SI YIJLPEA Pisica $i vulpea se luarA cu vorba. deoarece cunosc un tiretlic care nu dd gre$. Pisica spuse: Nu ma tem de ciini. Vulpea rdspunse: Cum te poli feri ttiind un singur $iretiic? In ce - 36 . despre cum te poli feri de ciini.

picteli in privinF asta.. cunosc taptezeci ti Sapte de Siretlicuri iti dat nu reusi colFt acestora. citd vreme r-ulpea puse ln aplicare toate tiretlicurile g picdletile $tiu- si-i pecaeasci pe ciini qi incipu in 37 . aperure nitte vinStori ai ceror clini didurd buzna asupra celor doui. Pisica i'i puse ln aplicare tiretlicul ei: se celird inrr-un $ $-aprezeci $i $apte de md priveqte. ln timp ce tiifisuiau ele a$a. te. copac Si ciinii nu izbutird s-o apuce.

Vulpea fugi in pidure. Vulpea veni la maimulS $i li spuse: . Maimuta se bucurb mre $i o porni dupi vulpe.MAIMUTA SI VULPEA Fiarele pddurii o aleseserd odate pe mainuF cApetenia lor. aduni toate fiarele si le-o . le spuse ea. Yin-o si li-o aret.Privili. Aceasta o aduse in lala unei capcane ti ii spuse: E ascunsd aici. MaimuF viri laba in capcani $i se prinse in ea.De acum e$d cepetenia noasre $i vreau sA-ii fac un serviciu: am gdsit in pedure o comoard. de aceea a nimerit capcand. . ia-o singure. ce fel de cipetenie v-aF alesl N-are un dram de minte. ariti in pe maimuld. N-am vrul s-o ating inaintea ta.

.

. Odati s-au adunat cu tolii s.MOTANUL CU ZURGALAI Nu mai era de feit pentru $oareci din pricina ln fiecare zi doi sau trei din ei cAdeau in ghearele sale. hotemotanului.

i.trin.p . Au vorbil ce-au vorbit.i vom putea fugi Ia timp. dar nu le venea nimic mai deosebit in minte. numai ci -cineva trebuie sA . De fiecare dati cind motanul se va apropia de noi. Trebuie s. care se sune tare. ru rreaba asra $i Ii-om r. i/ -.pa de motan. M am gindit ce pierim alitia fiindce nu $tim cind acesta se apropie de noi.-i legdm la sii nitte zurgelii. le-ai ginJir bine. spuse un toarece b.mine recunoscdtori cu toiii. Dar iald ca un soric€l lui cuvintul: Am $ vA spun eu cum putem sc.rascd cum si scape de primejdie.i Iege zurgdlaii h gilul motanului. zurgdldii ne-or da de veste . N-ar fi rdu.

dure.rdat de careva. ai strigar cum nu se poate mai bine. $i strig.LEUL qI MAGARUL se duse leul la vindtoare. mdgarul rage mereu. cit poti de tare.garule.Bravo 1ie. m.tul t5u. . leul spuse mdgarului: . Fiarele care o vor lua la fuge. Dupe vinitoare. iar leul punea gheara pe ele. Magarul reg€a. De atunci. qi Ia-o inainte prin p. speimintate de strig. Iot atteptind se fie H'. A$a ti fecur5. fiarele o rupeau lia fuga care incotro. cici ai un gitlej pe cinste. ii il lui pe migar cu el spuse: vor cndea in ghearele mele.

ci spuse doar arit: pe .Dac.LUPUL SI VULPEA Lupul fugea urmnrit de ciini Si vru $ se ascund. Dar in vigeund $edea o vulpe. care-$i ardt. intr-o vegduni sepafi de ape. locul acesta este al meu! Lupul nu s€ ldsi atras in disputd. nu eram cu cr^inii urmele rnele. iti aratam eu al cui esle locul acesta! dar a|a! se prea poate sA ai dreptate. collii li-i spuse: Se pleci de aici. .

cA purecii vor pieri tofi dinlr-o dard. Vulpea s€ cutundd Si mai adinc in riu. Veni deci pe malul riului $i incepu sd-Si vire coada inceti$or. Lupul vizu isprava vulpii qi se gindi sd fac. purecii qi relenira ti prinserd a-l pitca $i mai . A$a cd se gindi cum sd scape de ei. apoi pe cap. apoi pe grumaz. a9a incit la suprafala apei ii remesese numai capul. Din coade. din virf. $i picioarele dindirdt Purecii ii sereau tot mai sus pe spinare. Purecii se ingramadirA toli pe botul ei. Atunci vulpea se cufundi toata in apd. iar vulpea ieii din riu in alt loc. Arunci lrulpea iti cufund. purecii prinsere a-i sAri in spinare. Trdgea nidejdea. tot mai adinc in riu. Cind ie$i insd din riu. vezi bine. El seri dintru-nceput cu capul inainte. se scufundi adinc ti remase in a$teptare pe fundul apei.VULPEA SI LUPUL Tare o mai necijeau purecii pe vulpe. o treabi nai bun5. in ap. Purecii sirird pe uscat.

TARANUL $I NOROCUL la adormi. EI ln vremea asta se preumbla prin se apropie de leran fi spuse: purcese .In loc sn munceasca. O $ zic* . el doarme..N-am noroc". ^ Un 15ran Norocul cositul pi$unii. darIume. iar mai tirziu n-o se poata cosi din pricina vremii ti-o se dea vina pe mine. .

Tata fetiF prinse o libeluld ii vroia se-i smulgtr picioare- ii spuse: Fetila libelulei.FETITA O ST LIBELULA Ie. Acesrea ti sint libelulele care danseazd in zori. aminti de vibraliile lor $i didu drumul .

pentru un timp tau. dar acuma pleacd: . trai. tarpe de cas5.. 47 cd eu unul nu me . $arpele ii spuse: gazduil pentru un timp. Ariciul rAspunse: pting. La o vreme.$ARPELE DE CASA SI ARICIUL in cuibul Inlr-o zi ariciul veni la $arpele de case $i ii spuse: GAzduiette-m. SA plece cine se infeapi.Te-am puii Inei se tot inleap5 dureros in ghimpii tii. Dar de cum inre a ciul in cuibul. puii $arpelui de cas6 nici cA mai avur. $arpele de casA il gnzdui.

Gesi un ulcior in ogradi. 46 . atitea.STiNCUTA $I ULCIoRUL Sdnculei i se fecu sete. cu ceva ap5 pe fund. Atunci se apuci se arunce in ulcior pietricele. Sttncula insd nu putu ajunge la ea. ti arunc. incit apa se ddice pine h gura ulciorului 9i stincuF i$i puru potoli serea.

....Sn ciugulesc $i eu citeva. .PAS. iar eu imi pierd zilele Bb. prjns -Z-burb pasarr. dar nimeri inlr-o phse de _. Pdserica ifi spuse: . O p.De_ce trebuie sA pier? se pentru un bob de s. in iarbd. pdserele in iarbe. Eretii omoarA vii $i nu p.minl5.{RICA nryte seminie.lesc nimic..serice sdtea pe o creanga ti vazu jos. ea. intreb..

sfifie toat. dupn plac. fuse sera pacaLli.ranii se gindire cb iar vrea se i p6celeasca ti nu mai venire la chemarea lui. Fliceia. chipurile. dar o dati se intimpld ca lupul si dea cu adevirat ialna in oi.d in fugn. dar se dumerird c. lurma.Ajutor. seriu ce a dat lupul! T. Flacdia$u1 siriga iar: S5rili.e .ul mai facu de doue sau de rrei ori isprava asta. . lupull lupul! Teranii veni.\ Un fldcdia$ past€a oile fi prinse a striga. cA vazuse un lup: . Cit despre lup. vSzind ca nu are de cine si se leam..

.

in attn zi. ii arunci crengula in ap5. cdci i se fecNe o lue pe sus Si era gata se o inece. Un val Furnica veni Ia malul piriului. Acesta scipe un striget de duiere. dar. 52 . un pdsdrar intindea plasa ca sd prinde porumbila cu pricina $i tocmai se preg5tea se tragi de stoara. Vezind furnica in primejdie.FURNICA SI PORUMBITA sete. odati cu el $i sfoara Porumbila isi desficu ariDile si zbura de acolo. O porumbita tocmai trecea in zbor cu o crengute in cioc. Furnica veni repede spre pdsdrar ti ii ciupi dureros de picior. Furnica se ceFre pe crenguF $i scdpe cu viald.

STANCUTA $I PORUMBEII porumbeii sint bine ti zbure in hulubirie. dar-stdncul.sari in pace. Sdncula se intoarse li ai s:i.. Porumbeii siirirti cu ciocurile pe ea $i o pusera pe fugi. hriniii. qi o l.le se speriard de penele ei albe $i o gonird de asemenea. . Atunci i9i vopsi penele in alb O stdnculd bdgi de seami c. Dar stencula uit. Porumbeii crezuri la inceput cb-i un porumbel de-al lo. unde se afld ti prinse a striga in graiul sau.

?duh ti n dedu drumul de sus.zu pe o piatrd li i$i zdrobi carapacea.BROASCA TESTOASA qt VULTURUL Broasca l€stoasd se tot ruga de vultur se o invele si zboare.i. o ridice in v. Vuiturul o sfetui si renunle' cici zborul nu ise DotrivesLe. Alunci !ullurul o lua in gheare. -&- . dar broasca lesloase o linea una:i bun. Broasca lestoasa c.

.

lntr-o zi aceqtia mergeau impreune pe drum.e grcu imi vine.MACARUL SI CALUL garul Un om rinea in gospodXrie un magar $i un cal. n-am s5 capet povara asta. Peste pulin megarul se prebu$i 56 ii spune calului: . la $i tu mdcar o mici pafie din ea.Ta. Calul nu se invoi.ra pina h . Mdpot c.

b

pimint din pricina efortului prea mare $i i'i dete duhul. Stipinul incircd pe cal tot calabalicul purtat de mdgar, ba chiar qi pielea acestuia. Calul se c;ine

- Ar;can de sufletul meu, ce-am p6lit! Dacd il ajutam nacar pulin pe nngar, .nu ceram acum singur toati povara purtati de el, ba chiar $i pielea lui pe
deasupra.

Leul adormise. Un $oricel trecu in fug; peste eI. Leul se trezi din somn $i il prinse pe Soricel. Acesta incepu si se roage de dinsul, sd-i dea drumul, spu-

Dac; ai sd me eu-un bine cindva.

nind:

iati cu zilele, am s5-Ii fac ;i
JE

Leul incepu se rida, adid-cum poate un |oricel sa-i faci lui un bine. Toiugi, il ldsd $ plece Pesle cir:rva rreme ni;te vindtori il nrinseri pe leu $i il legard cu funia de un pom. Auzind rdgetele leului, Soticelul veni indat;, roas€ funia $i ii
amintesti cum ai ris de mine, fiindca nu c; am si-li poi face un bine? Acum vezi chiar $i de la un )oarece poli lrage uneori pr "ingur folos.

iti

credeai

$ry

ori mat mulre oue. gaina ii va oua oe ooua. 'fr 6* A.t .BAXA SI GAINA g.it" . Zis $i facut. Numai ca. garna nu se mai oua delo(.O. colpodina . Ingrasrndu-se.. r5r ase cd dace o va hrani mai bine."ug in fiecare zi cite un oLr.u/(.

GAINA $I OUALE DE AUR vezi bine. Rivnind se ia mult aur dintr-o datd. dar gdina se dovedi a fi ca toate gdinile. gospodarul tdie gaina (credea' . ci poarte in ea un bulgere mare de aur). cdina unui gospodar oua oui de aur.

.CIINELE. veni fuga sub copac qi incepu snJ imbie sd coboare pini la ea. lrezefii portaruL. g arunci Vulpea il ciute pe porrar. cocoful adorrni inrr-un copac. La ceasLrl sorocir. cocosul prinse a cinra. COCO$UL $I VULPEA Ciinele ti coco$ul plecari s5 curreiere lumea. Vulpea il auzi. Coco- .Maj intii s. Se-mi deschidd et poarra. prinrre redecinite acestuia. ca sd i dea cinstirea cuvenild pentru glasul sdu negraii de frumos. iar ciinele ifi ficu culcu$ la temelia copacului.. cercind si-t picileasci cu aceeat' gogoril. pe seari. care doarme dupi zdbrelele porfii. Dar ciinele snri din culcugut sAu ti-i fecu de petrecanie.

.

picure u_rhorut se bu-curA :i Iinse mai depane.DIHORUL linsa -aramar li pila 9l!:l .un . zicindu_ri ca srngereaTa rrerul pilei.sing-e.!' acestuja_ Din_ limba incepu sii_iapuc.. s. pini jri zdreti limba de roi_ se inrra la.

sleiii de puteri. Vulpea zeri carnea care z. cind. pe-aici fi-i drurnul! . pin.tur. de carne Si !e luari ia cearti pentru ea. ei cam multi$or. leul de asemenea. iti infipse collii in ea $i. Se b. peste o halc. Ursul nici gind se cedeze.\. cezrirS cu boturile in lSrini.cea inire ei.\ LEUL. URSUL SMLPEA Leul ii ursul dedur.

LUPUL $I BATRiNA Un lup fl. . am sd te dau la lup.mind urnbla dupl pradi. La marginea satului auzi dinlr-o izbd plinsetele unui copil $ glasul unei betrine care spunea: Dacn nu contenetli cu plinsul.

Attepte pini cdzu intunericul. ci se puse pe atteptat s(} dea plodul figiduit. pui$or.. c. s. Si pleca din acel sat.Se vede lreaba c. i .{ / Lupul nu plece nai departe. ii punem pielea n b51' Lupul iti zise:. iar o auzi pe bitrini spunind: Nu mai plinge. nu te dau la tup. Daca o veni lupul. pe arcr una se spune $i alla se face". $.

Furnicile ii spuzea16. Furnicile riserd qi Dace vara ai cintat. O libeluld fldmindd le ceru s6-i dea !i ei citeva boabe." griul adunat de furnici prinzind umeil scoaserd la uscat. iarna pun'te pe jucat! - .LIBELULA $I FURNICILE In toarnn.N-am avut timp:greid ata: toat. aceslea sere: Pei de ce nu li-ai adunat din vard bucatele? Libelula rdspunse: am cintat . vara.

da' m-a bdgat in. Leul o strivi cu laba $i zis€: - Ce pocitanie micA. Zebovi pulin pe malul btlfii ti vezu broasca iegind din ea.BROASCA qI LEUL Leul auzi ordciitul unei broatte ii crezu cA o fiard mare scoate asemenea recnete.speriefi! .

Am sd le rispldlesc.vir.-mi ciocul in . ai gitlej ti scoate osul de acolo. rispunse: Lupul clanleni din colli $i-i scurrat de cap cind Oare nu te-am resplatit indea.juns ci nu te-am li l-ai virit intre collii mei? . cocorule.ffa LUPUL $l COCORUL I Lrpul se ineca cu un os 9i nuJ puru scoale ni(icum din sirlei.[a.D5-mi resphta fngeduitd. Cocorul vir? ciocul in gitlejul Iupului. Il chema pe cocor ti ij spuse: gitul lung. scoarse osul li spuse: .

.

Gospodina iqi trezea lucritoarele cu noaptea-n cap . Lucratoarelor li se paru greu din cale-afari se se scoale a$a devrem€ ti se gindire s. st. numai ci nimerir5 9i mai prosti temindu-se sa nu doarmi mai muh decit trebuie.Dina Ie Si scula Si mai devreme D€ lucrdfoare.LUCRATOARELE St COCO$UL le punea la treaba indate ce cocotul cinra zorii de zi. ca sd n-o trezeasce pe sldpina. Ficnr6 intocmai.-i ia viala cocotului.

cu o bucat.CiINELE sI UMBRA sA Ciinele mergea pe un podel de scindure aruncat riu. . dar pieri dusi de valuri $i bucata de peste Astfel.r. Vizindu-$i chipul oglindit in ape. de carne in gurd. carnea ce-o avusese. ramase li f. crezu ce-i un alt ciine cu alrd bucata de carne $i s6ri asupra-i sd i-o ia: chipul amegitor pieri.

ba mai ai .icul.rintele siu: T. egi n1ai mare $i mai ager decit ciinii. De ce alunci li-e a$a frici de ciini? 74 ..i ni$le coarne uria$e cu care sa te aperi.CERBUL $I PUIUL DE CERB Puiul de c€rb il intrebi odaii pe p.

.rrind. Numai ca inlinpl. b:iele. fiindce me pomenesc zvinlind pdminlul in fugA.st b w.*. n-apuc sd mi gindesc la toate astea..Ai dreptate. 75 . Cerbul se puse pe ris $i rdspunse: ./ t -t i{.".: de Iiecare datn cind ii aud pe ci'ni l.

zu nitte struguri frumo$i. dar nu izburi se ajungi la ei. zise: Sint inci acri.VULPEA qI STRUGURII Vulpea v. Multe vreme ppei ea sub butuc. Ca sA-ti inebule ciuda. dali in pirg $i tor chitea cum si s€ infrupte dinrr-intii. - .

.

. o rindunicd ii spuse: .N-ai minte deloc! Dupi ce vei scoate puii Si-or crette mai miricei.GAINA $I NINDUNICA sA O geinS didu pesle nitle ouA de tarpe i se apucri le cloceasctr. pe tine te-or obijdui mai inrii. Vdzind-o ce face.

-. Oamenii se intoarsert si il ciomigire zdravin. "_*F. Dar prinse a bate vintul.rgx.. . pielea fluturn seliind intr-o parte si il dndu de gol pe megar.MiGARUL iN PIELE DE LEU Megarul imbrici o piele de leu Si toate lumea crezu cA-i un leu adevdrat. Oamenii li vitele o luare b fugn..

la el fi le spuse: Dupi ce o se mor. )i dupi ce pdrinrele lor inchise ochii. am ascuns ceva acolo. sA ceutali in vie. dar pAmintul l-au sapat atit de bine.iorii se gindira cr-r rorba de o .omoaji.. Cind ajunse pe patul mo4ii. se apucari sd sape in vie.ITICULTORUL munca $l FECTOR lt SAI Fe. ii chem. gi se imbogifirA cu rolij. ceci . Comoara n-o gdsir. Un viticullor vroja se-i deprinde pe feciorii sii cu in vie.\. copii. incir via incepu sd dea rod mutl rnai bogat.

$i se addp. nici ce mai puiu. Tapului i se fecu sete. 8l . gi incepu s. te-ai fi gindit inainte de-a cobori.YULPEA $I TAPUL la izvor. cum ai st ieti de acolo. Vulpea il vnzu +i spuse: A$a pelesc neroziil Dacd ai avea minte cit p5r in -barbe. behdie. El cobori sub un mal abrupt. Dind sI iasi de sub mal. pine se ingreuie de tot.

pentru a{i feri de cocori semenAturile pe care ace$tia le c5lcau in picioare. Barza ii spuse tdranului: . dar $i o barzA deolalt! cu ei.cocoR $r BARZA Un ldran intinse plasa de p ns pdsdri. In plasi nimerirh cilva coco .

Mie sd-mi dai drumul nu sint cocor. fac de Detrecanie. cu ei odati am sd-li . am cuibul chiar pe casa perintelui rau. Sintem cele mai respecEre pdsriri ii apoi. Tiranul respunse: Cu cocorii te-am prins.. ci barz.'Pind ti dupe penele mel€ poli vedea cd nu sint cocor.

N-are minte acela care a$teapti numai folos . pe cel mic sceptudu-l din min. - Pescarul rbspunse: mare. imi dai drumul..PESCARUL $I PEq'TI$ORUL Un pescar prinse un pe$titor. am se cresc mare. Acesta ii spuse: De-mi drumul inapoi in balt. vei prinde iar folosul va fi pe masura. Dac. pescarule. iar cind m.. doar vezi cit de pricijit sint. N-ai se tragi nici un folos de pe urma mea.

*K . t{ .td 4\.

Auzindu-i pe iepuri venind. Haided sa ne inecam cu IoI t $i o pornird lopeind spre lac. .:. de vreme ce se tem de noi. dup.Ia opriFva. de $i ii de la felurite ahe fiare. broa$rele se aruncare bildibic cu toatele in ape. decir sA ne chinuim ti sA tor rriim cu frica-n \in. frarilor! Sd mai zebovim cu inecarul. ni se trage $i de la om. Viata broattelor. Atunci unul din iepuri grei: . Mai bine se termindm odatd cu viala. ti de la ciini. hotirili sa-$i pune capAt zilelor.Ia \Llturi. I IEPURII SI BROASTELE Se adunar5 intr-o zi iepurii incepurd a se jelui care mai de care: Pierzania . curn vedeli. e mal rea decil a noastra.

Asanimeni nu v. Tai5l desfacu tirnul ti le ceru si rupi nuielele una Feciorii frinser. Aiunci le cefu $-i aduce un lirn Si le spuse: RupelFll Se tot sraduird feciorii. dar ei nu-i dedeau ascultare. cu u$urinF nuielele. dar nul puturd rupe. Arunci tata Ie spuse: va fi ti cu voi: daci veli r.iascb in bune inlelegere. telegere. Daca insi v. va putea fringe vreodatd.TATAL $I FECIORII Un iali porunci feciorilor sai se tr. veli cerla fi vA veti rdzleli in viaF.i in bunA in. . oricine vA va putea da u$or Dierzaniei.

nu ne este de nici o trebuinF. nu erai bearce! Vulpea bearcd tecu chilic Si plecd rutinati de acolo..VULPEA Vulpea nimeri intr-o capcan. incepu si se gindeasd cum se scape de ru$ine.m dupa noi. Aduni loate suralele ti incerc. se le holerasce sa-Si taie $i ele Coada. \F . V. Una dintre vulpi raspunse: Hm.r. n-ai spune tu asta dac.zind una ca asta. se smulse din ea $i rdmase fIr. le spuse ea. e o greutate de prisos pe care o tot c. coadd.

inlli' . ..iiil: ili ..is1.

TINTARUL $T LEUL Un linlar veni inaintea leului {i ii spusei mai tare decit .oare crezi cu adeverat cd esri mine? Haida-de! Ce fel de putere o mai fi Si aceea asta fac se zgirii cu ghearele $i sd apuci cu collii - 90 .

rbacd cu b.ele in obraz. infipse ghea.ni sal intepe in nas Si in pdrlile descoperife ale felcilor. fi c. Leul se bitu cu labele peste bot. care. trimbilind )i Poftim. Tinlarul iti trimbild vesel victoria $i zburA de acolo. sirr)ir de pureri. D"r. sarind asupra-i. zdrelindu-l Si insingerindu-1. Eu sint mai tare ca line vrei.t o fiard cumplitS cum e leul acum m. iefi la lupte dreapt6. se apuci se I sugd de singe. Tinlarul $i linlarul. se ndpusri asupra leului $i se po.mrnr. di gara un licdlos de pnianjenl . le-a$tep(! vireje{te.rbatul.muierele cind se iau in t. I'iIa cind (dzu la p. am biru. pesle pulin nimeri in nla5a unui pdlanjen.

ce sd vezi ciinele $edea pe acoperi$ul casei. ingrat. .ninci vezi bine.ra. !rii de la mini. si. s.ind ma vei '11ar \reodarS \omnoros in iara portii. m. Lupul il inr.pinii mei or sd joace nunta. Lupul ii d. voi avea mincare din bel$ug fi am \.ebe: Ei.du crezare g plecd. pesLe cirva dmp veni iar la casa cu pricina $i. lupule: . nunrA.nince.CiINELE sI LUPUL Ciinele adormi in fala fortii c<r\ei pc tinga care tr.unra-r )i vru sii m. Mai rabdA njlet.nr numai piele fi os. Ciinele ii spuse: Lupule! Nu te grdbi se md m./'|a a. Un lup flimind Jddu bL. \a nu mdi tsisi a$lepli all. s-a jucal nunta? Ciinele rispunsel S. Arunci \a vii sa ma manin\i.

.

acum nu te mai invidiez .re$ri. Dar cind vazu ce samar i se pune acestuia in spinare $i ce de bite incepe s. inlilnind un mdgar dome\ric.-i care stdpinult m. Un mEgar salbaric.Nu.prea prperat e prelul pe carel pl.garul silbatic spuse: . frefioare.MAGARUL SILBATIC $I cEL DoMEsTIc se e la trup ti ce hranb imbeltugald primesre. afropie de el )i incepu ra-i laude lraiul: ce dolofan .

pre u\care in curted pielarului..pin. A$a se $i intimpl. ci pentru pielea mea! "2 . Dar cind privirea ii cnzu pe pieile de cai inrin\e. Olarul i$i vr'ndu calul unui pielar. $i iar incepu calul si se plingn de soart: f.minearn la ceilalli srepin'. Calul se bucure la inceput. cre dinarul vindu calul unui olar. I se irnplini $i aceastA rugi. Calul muncea mult ti primea hranA pulin. arira mi-a fosrl [4a bne r. numai cd la olar munca se dovedi $i mai grea. cu rnaim. $i se rugi calul celui de sus sAl mute la un alt st.\PINII Un gredinar avea un cal.CALUL 9I ST.. sa se roage si fie nrtat la un stapin mai bun. in suflet strigi bierul de el: Vai mie. cd acum m-au vindut nu penru muncd.

Aici Si locul . Capra r5spunse: .LUPUL SI CAPRA Vezind o caprd pdscind pe creasta unei stinci golale unde nu pulea ajunge.Ai face bine si cobori e mai neted. lupul ii spus( in vale. )j iarba e mai dulce la gusl.

md chemi lu in vale. De hrana mea pulin ili pasd lie tu de a ta te insrijetti.. 97 .Nu pentru ast4 lupule.

c. spuse: urite. scape de urmiritor. Cil despre picioare. cn sint atit de mari $i de rdmuroase. Era gata-gata s. iar ceea ce m-a bucuraL prin irumusele mi-a adus pierzania. din desb snri asupra-i un leu. i$i spuse: Ceea ce mi s-a drut slabanog pi urit era s5-mi scape viala.CERBUL Un cerb veni la piriu sd-$i poroleasci setea. . . se bucurA nespus de frumuselea coarnelor sale. privindu-le. o rupse de tugi. iar leul puse gheara pe el. In ceasul cel de pe urm. Vrzindu-ti chipul oslindit in api. dar se nimeri in dfumul sau o padur(.urcara irr crengi. Codrneli cerbului \e in..binoage fiCerbul Dar ial. spre cimp deschis.Numai picioarele mis cam sl.

*. t' .

renindu-l pe cerb. vindtorii se gindird: . Auzind fo$net de frunze. un cerb se ascunse intr-o vie. CAci am vrut si meninc frunzele. rumege citeva foi de vi!6. . in timp ce-Si dedea sufletul: Am fost pedepsit dupi meril.CERBUL $I VIA Urmlrit de vinetori. Dupn ce vinatorii trecur5 de el fera s5-l vada..N-o fi vreo sblbedciune ascunsd dupd butuc?" $i trasere inr-acolo. $i i$i spus€ cerbul. care cu pulin inainfe mi-au salvat via1a. cerbul se apucd s.

BATRiNUL sI MoARTEA Un b. Istovit de la o vr€me.tura asta de lemne in spinare.trin tiie ni$te lemne Si se apuce sd le care. ce Yreir. de-ar veni moartea oda6' Moartea apiru pe loc . Hsi jos legdtura ti spuse: Oi.Iad-me-s. .spunse: Betrinul se sperie $i SA mn ajuli sd-mi pun leg.i intrebe: de la mine? . Avea mult de mers pine acas6.

leule."-V-4 "uk' LEUL $I VULPEA Din pricina bdtrinelii.--IrFJ :. Da'de . 102 . Vulpea mirosi despre ce-i vo.Nu intru. dar nici o iegire de aici.ba. ata cii se opri la intrarea in petteri ti spuse: . fiindcd citesc dup5 urme: multe intrdri.ticiunile $i se gindi la un vicle$ug: se relrase intr-o pettera ti se pref. leul nu mai putea sd prinde sAlb. cum o rnai duci? Leul respunse: bine.Ei.cu bolnav. . Sdlbeticiunile veneau se-l vadd Si el le mtnca pe loate care intrau acolo.Nu prea de colo: ce nu vrei se infi iniuniru? Iar vulpea.

Soarecii se inmulfiri din se Nu se prinde! gi-n chip de sac de-aj atirna.zind $oarecii ca nu-i de glum. Ca urmare. Mohnul intr-o cas6.MOTANUL $I SOARECII cale afarb. V. spuserd: . ca aici n-are cum sA ajunge motanul! De cum vezu cA toarecii nu mai coboarE pin6 la ei.l_ra(ilor. prip. lol-nu m-apropji eu de tine! . se agrF cu o labd de tavan $i ramase arirnaf a|a. facind pe mortul.$i pe acolo {i se puse pe vinar.cileasca. Un Soricel il privi cu luare. cu el. motanul se gindi cum se-i p. \a nu mai coborim din tavan.

Vulpii i se fecu pofti de imbucatura aceea. a|a cA se apropie de copac $i spuse: $rii. Arunci corbul de. corbule.CORBUL $I VULPEA Corbul fdcu rost de o bucar5 de carne $i se a$eza intr-un copac.chise plr. Vulpea o intfnce numaidecit $i spuse: M. dupS m. cind m.rl fr Incepu a \foncani cil il jineau puterile.rimca )i irumuieter rd \ ar cuverr \a fii imperatl $i ai fi intr adever impAral daci ai avea fi un glas irumos.(. dacd ai avea ti ninte pe deasupra. m6 bate gindul (. uil la !ine.i corbule. chiar ci ai putea fi imperar. . Bucara de carne cdzu in iarbd.

.

cind un urs le ieli inainre.mase in mijlocul drumului. Neavind aha ie$ire. se trinti la pamint ti fecu pe mortul. ceblalt r. I nul din ei o rupse de fugr. Omul 106 Doi prieleni mergeau prin pedure. seri . Ursul se apropie de el qi prinse a-l mirosi.CEI DOI PRIETENI intr-un copac ti se ascunle in frunzarul acestuia.

incete pina f se respire. UrsDl ii adulmec; obrazul Si, p;rindu-i-se ca intr-adevar este mort, pleci de acolo. DupA ce ursul se indep;rta, ceulalt cobori din copac ti il inrrebd rizind: - la spune, ce fi-a soptit ursul la ureche? fug $i M;a toptit cd-s ni$te ticdlosi cei care i$i lasd prietenii in primejdie.

TARANUL SI DUHUL APELOR
a)ez5 pe mal

Un 1;ran

iti
ri

scdpa loporul
plinse amarnic.

in riu; de
it
htrebd:

necaz,

se

ii

Duhul apelor

aduse d'n riu un topor de aur. A1 tiu este toporul acesta?

il

auzi,

i

se fdcu mild de Fran ri

Tnranul .espunse: Nu este al meu. Duhul apelor adusc u alr topor. de dala asta de argirr. $i iarAfi rnspunse liranul: acesla nu esle al meu. - Niciduhul apelor aduse un topor obitnuii. Atunci Taranul se bucuri: Acesla-i toporul meu! Duhul apelor ii d;rui toale cele trei topoare, ca risplal; pentru cinslea de care ddduse dovadi. AcasA, Franul aretA prielenilor topoarele pri|niie in dar $i le povesti toat6 intimplarea. Unul din ei se gindi sd facn la fel: se duse pe nralul riuhri, i$ arunci intr-adins toporul in apA, se atez; pe rnal ti incepu $ se c;ineze. Duhul apelor veni cu Loporul de aur fi il intrebi: Al tAu esre roporul acesia? TAranul strig; bucuros:

Al meu este, al meul Duhul apelor nu-i dndu nici toporul de aur )i nici lopo.ul care-i aparfinea, drept pedeapsa c;
mrnl,f.

nicr ' .LUPUL $I IEDUL Lupul vazu un ied care se addpa pe malul riului. $i spuse: bine.r. - Cu tine nu poii avea ulrimul cuvintl Ei atunci am se le ndninc fiindca mi-e foame! Lupul se sup. ii spuse.rintelui meu? Iedul raspunse: \ara rrec r. de ce vara lre_ cuti ai aruncat vorbe de ocar. . Lupul ii spusc: Te mai poitesc sa mi rnspunzj. lupule.cusem inc. Iedul rdspunse: Cum por eu. I se ficr pofra de carne de ied ti pri se a se lesa (ulburi apa )i din pricina asta . abia ating cd apa cu virful buzelor.ma na. ini n am cum $-m' potolesc setea. lupule. $Ji tulbur apa? Nu vezi -mA adip mai la vale de 1ine. p. Si apoi.r.Tu.

.

* Vulpea. ureze de s. Lupul se bucur. LUPUL $I VULPEA Un leu b. $i s.LEUL.trin Si beteag zicea in pefterS.nAtate impnratului. ra s. Toate sdlbSticiunile veniri sdl vad. o cleveteasci in fala leului. pic de respect. de prilej $i incepu s. numai vulpea nu se ar5ta pe acolo. 2 .. N-a tenit Inicar o dar. nu-li arat. ce faci. spuse e]. \ad.

i-n lat.Las' cA li-o plitesc eu. cu pielea-i sub gheara leutu'. de aceea am Si venit in grabi incoace.. ci asculr.Iacatil: un lup de viu s.zu pe lup risrignir Leul o infrebi: Ce lel de leac jupoi.. la roli vracii. supune osindei. ca sd intreb de ni$te leacuri peniru tine. le-nf. pe.vulpea srni: Taman la acesle cuvinte apdru ti vulpea aco10.Nu m.Fri apoi.urreieral lumea toati-n lung. Auzindul pe lup ce spune. vulpea rise $i grei: {!ra-i fraliodre: la rele ci nrval.Iar rdgaL n-am avur liindca am L. ma mai intii. cald. . lupule!" Iar cind leul era gata si-$i verse minia asupra ei. stipine.. este? .-i nunai fapre bune. N-am venit pe la tine fiindca n-am avur t6EaL. Abia acum arn aflat unul mai osebif. Iar cind il v. nune. iti zise in sinea ei: .er mdfi nu-i ! .

ti spuse: parteal pe migar 9i porunci vulpii bine? Bravo lie! Cine te-a in!etat s. lasind pentru ea mai nimic. Leul se . MiGARUL $I VULPEA Leul. M.toare.spunse: Pdlan'a mAsarului! . grdmade.LEUL. il mince uit. luali-v.Poflim.garul implrli lotul in trei perll egale $i spuse: si facd o noud impdrleald. Leul se minie. jmparli ata de Vulpea r. Vulpea aduna otul intr-o singur. Prinsera mult vinat $i leul porunci megarului sd face imperleala. magarul $i vulpea se dusere h vin.

Mbslinul rise (le stuf cd s€ incovoia la orice vint. i€apen..slin d un stuf se luare in de er -care-r nrai voinic $i mai rezistent dinir-in$ii. - / f1 . M6slinul iDi incord.STUFUL $I MASLINUL Un m. crengile impotriva vintului ti se frinse. se r6suce4 se incovoia pine Ia pAmint fi reziste p?nd la capit. Se dezHnlui o furtunA: stuful se legena intr-o parte fi alla. Stuful tdcu chitic.

ii lingea mina. ti un berbec. Pe l6ran il pufni risul. darimindu-l din Vnzind cn berbecul i-a doborit p. ieciorul tnranului puse mina pe bici $i-l croi zdravdn fi lui piine. pis'ca ii fugea in intimpinare. se freca de picioareLe sale. Cind ldranul se intorcea de la Inunc6. rlc picioarele sale. Berbecul il chiii din spate. ii linse mina. ii sirea in spate.rintele la p. 'niogiia ti rivni si fie mingiiat la fel sA i se dea Berbecul fi si vadd ce va urna. se frec. dar st. Tlranul o ii didea piine. i$i fecu vint $i sdri in spinarea feranului.PISICA $I BERBECUL Triia odale un teran $i avea pe lingi casa lui o fisic.lu )fre . berbecul ii fugi in intimpinare.mint. Cind Franul se intoarse de pe ogor.

.

IEPURELE Iepurele fugea de ciini 9i i9i pierdu urma inrr-o padure. 1t8 . Am vrut se me ascund mai bine Si.i mai bine. Incepu sd caut€ un loc mai dosnic. iare. se gindi iepurele.. numai cd de arita lrici aduna6 in el voi se se ascundd . dar aici dedu peste un lup..-l caufi nu se cade.Se vede treaba. intri in tufdri$ul unei ripe.. Aici se simli la addpost. Lupul puse gheara pe el.. ce in bine mai binele s. m-am prepddit de ror.

broasca festoasi mergea $i tot mergea..*:s.p-.* Iepurele {i$ni din capul locului inainte gi ajunse afit de departe. intre timp. .*.4". incit o pierdu pe broasca lestoasi din vedere..:=-: . sA vadA care pe care.i. *-'. Ales€rA distanla de o verstd. . rni a|ez nitelu$".: . Se a$ez6 $ se odihneascl adorm. iar cind iepurele se trezi. ea era de acum ling6 borna de-o verst.-"e *E"F*-EeiH 1* \a€E- +sF.TL.IEPURELE SI BROASCA TESTOASA la fug. a drumului.Oare incotro m5 grebesc? Un iepure $i o broasce lestoasd hotdrir6 s: se intreacd ti Ia s. mutind cind un picior cind altul.. Se gindi: .

Cind se intoarse pe inse.. puilor. mdicuF. se le spui ce-i rog se vind la coasn.ate la cuib." E rdu de noi. le porunci acestora sA asculte bine $i si-i povesteasca dupe aceea ror ce iti vor spune oamenii.Ovezul meu a dat in pirge. A rrecut pe aici $Apinul ogorului dimpreun5 cu feciorul sdu ti i-a spus acestuia: . trcbuie cosit. fiule. mut5-ne de aici.E riu de noi. lan. c5ci miine dimineala vecinii vor fi Bdtrina prepeli!. meicuF.PREPELITA SI PUII EI scoase pui. dar se tot temea ca stdpinul ogorului si nu inceape se coseasci ovdzul. puii ii dddurd in . Plecind dup. urmatoarea veste: ii asculd cu spuse: luare-aminte ti . pe la vecini $i prieteni. Se te duci. hrana O prepelild i$i cloci ouele intr-un lan de ovdz.

Se cade se oe . puii ii ovdzul nu va A doua zi .". cum. ca nirne. spuse prepelila.)mul a hoteril sd puni singur mina. Sd pui in rinduiald cele de frebuinli.ii'n srnguri de coasd". ci ajutor n-om primi de nicnieri. puiprii mei. Ei.A dat iar stipinul pe aici. meicuF. le !pui ca. spuse b.i rog sa lind neapArat miine la coas. Nu vb sperial. pe lJ (rnnati. Ovniul e nr pirga.pu\ feciorLlui: .Nu v5 fie ieam. ce-afi mai auzii? A venit iar sr. sd a$epte ajutorul altora. fir.pinul lanului.! copii. [i secerat atit de repede. In ziua urmdloare. venim aici )i ne dpu.Se vede ce degeaba a$teprdm. irJie. tiule.-o crEpa de ziua..i purlor sa as(Llre ce ra mai spun( sl.trina prepelili.. treaba se va face. pe la cumetri )r \. Acesre nu s au arahr. Alunci i a spus el fecioruiui: .pinul cu lecioru-su pc arcr. Cind se inroarse la cuib. in zori. dar n-a venir nimeni. au ror a$leplal rudele. nici miine nu va fi secerar ovazul. copii.rd grij. de vreme ce . prepelila zburi iar intr-ate ei )i iar Ie porun. . Atunci i-a . intorcindu-se iar la cuib: Ei. srali f.Ilulinl de aici. a roi a$tepral prierenii fi vecinii.Sd le duci. pe ta trali.

hotSrir.rat. desi. colofana inlrebA: p. P. . c. imp.Ia spune.un. P5seretul se adunS sd-$j aleagS un imp. Atunc..nstiie cum ai sd ne aperj de toim. cind ai sd fii tu imparal .rat pe vulrur. s.cu Pentru frumuselea lui pdsirile hotarird sdl aleage imp6rat. Pini Ia urme. iar pa$retul cAzu pe ginduri dace face cu el o alegere buna. cind acesia ne va lua Peunul nu ftiu ce rdspuns sd dea.J pun.unul coada ti se declare pretendent la coroan.PAUNUL it.

^.?&:c '?1. ...'t4 .-.":.1.

. Au teberit pe al s. -:LV . nasul meu. Albinele. .-" .Vai. din loc.u nas. simt c5-mi ia focl" gi ursul o lu..:?.URSUL $I ALBINELE Un urs veni la o prisacd $i prinse pagubi sd face. dind aprig glas..

Peste o s6ptamin. sd le fie judecator.j r-in'orilor' t25 . srea albinele.::! . Viespea spuse: D€ cun veni vara.intr-unul s. $i mai buna. trintorii se luari la cearlS . fiindcd nu $1iu care din voi a iicut mierea.nele lc \enira Je ha. irnperlili-vn a. nu >rili sd (d((li nelor! Viespea respunse: 5i alb.: iit "!a * ?t ALBINELE $I TRiNToRII Nu pol holeri nimic din capul locului. Punefi-i pe fugi.Acum. (! --1T' "15. Si ne faci judecata pe loc! pol face pe loc.N "#.r+' :t.y . . in celdlalt trinlorii. chiar cd o nu vi in\oil: tiinJc. Voi trintorii mierea .i vd indopali din munca altora.cul miere mai mull. Trintorii serira indata cu gura: Nu ne invoim. albi- albinele cine se manince mierea Albinele chenare o viespe. am sa-mi pol da seama care din voi a f. tF- iL s: +.4.adar in doi stupi rima$i neocupaii . cu .

frumoasd pasire.PAUNUL $ COCORUL aprinsd Un cocor fi un pdun se infrunlau intr-o dispuf. pe cind tu etti cenu$iu fi uri. t26 . care din ei e o pasare mai de soi.legar. eu str6bat ili in zbor inafiurile cerulur.Eu sint cea ma. faci de lucru prin curtea cu b.. in coada mea strilucesc toate culorile lumii. peunul . Coc-orul spuse: pe-cind tu In schimb.

ii spuse el. se roage de el se-i dea drumul. Am snJi ademenesc in plasa alli pitpalaci. dar acurn ti mai ii-af puin se le a$fepfi la asla am s. grAi pisararul. Afa.r unui pi\irar )i inietrl s. carevasAzica. li sucesc gitul liindcd etti gata $-.PITPALACUL SI ViNATORUL Un fi'palac nimcri in pla. Aila ci nu fi dat dnlmut nici inainte. . Dac. imi dai drumul. vinzi pe ai lei. aln $ te slujesc ii eu.

venti cu toatele in grabd sA ciugulifi seminfele de in. Pisirile n-o ascultari nici de data asta. $i tot pentru a treia oare acesfea nu-i dedure ascultare. Ciad inul inflori. Inul ajunse la maturitate $i d. Pentru a treia oari zburi vrabia se cheme pesdrile. omul va face sfoare din el. vrabia chemA iar p.VRABIA Vrabia vezu ce omul se duce sA semene in. Zburd indate la pisiri ti le spuse: . Asa incit. plec. vrabia se super5 pe suratele ei.Suratelor. iar in tlase ne va prinde pe noi. din sfoare va impleti plase.s. iar aceasta nu izbuti se ciuguleasci singure toate seminlele. t2E . Pesirile nu-i dedurd ascultare wabiei. de Ia ele ti veni sd trdiasci in preajma oamenilor.rile sd ciuguleascd inul.du snminln. ca sA nu pitimeasci mai tirziu din pricina lui. Acesta va cre$te.

le vorbeasci norumbeilor.. ar vrea \o \( puna in slujba lor.: r05r.u >r rreb-re. eretele incepu altfel sa le vorbeasc. Porumbeii se invoird. iubesc.i vor minca $i zilnic sacrifica cire unul din ei. iar eu \. asta-i! graira ei.. veni ling. niciunul. Cind se dez meliciri porumbeii fi se intrebare ce i de fecut. hulub. ce trebuie sa facei: lSsati-mA in hulub:ria voastr. proclamalime imperat. le \puse el. Inainre de rodre.j-mi Jdti r\ul-Sinr i-nnirarul rare. . \e .r)ezd inrr-un coriac )i incepu s.ea rjrziu. Iat. Nu numar ca obijduiesc.sam in huLubirie. ce se vnzu instalat in hulubarie. voi sluji cu credin16. iar pe voi v. . porumbe.r fiecdre zi la md.ERETELE SI PORUMBEII Un erete se tor lua dup. Nu irebuia se-l I.rie. il tisar. pe erete si intre la ei. dar nu izbulea sn prind. Atunci se gindi la un vicle$g.. cum c. Am Iimo liber berecher. dar n-am sa-i las nici pe allii s o fac. Acum nrmic nu ne nai podle ajLra. era p. Dup.

Numai o singure bAlrinA. sc. iar eL se atezi pe prisp. o . Vecinul celui cu nunta el pe lucrilorul sdu $i ii spuse: Du{e. Fie(arc.are. dar rimeni nu l-a dat la o parte. lume. toli s-au impiedical dc el. veni nult. Am atezai un buluc la inl... Ata fac li oile. dupd ce se poticni de butuc. cllrn ahfel. A$ procedeazi nii. Deci. se policnea de buluc. aSa? P:i.ST-APiNUL SI LUCRATORUL La o nunl. trase in fala inlrnrii in casa vecinului un buruc. a$ep tind ceasul cind oasp€lii vor incepe sd se impr. Lucritorul se duse. dar ti accla era o batrin.Culnsingur om. de cun1 ietea din case. rJ \. ulr siigur om a iosl.pa cile o sudalmd li pleca mai departe.i vezi cili oameni s-alr adunat 1a nunra vecinului. ple(e.Stie chemA la In 'firtir. se intoarse din dfum fi il indepArta din fala intrdrii Lucretorul se inapoie la sdpinul seu. oa pHlii ircep. Acesta il inlreb6: Mul{i oameni au fosr? Un . O singura bilrind a indepinat butucul de acolo.

.

c. 132 Un ulcior $i un ceaun se luara Ia harld. Ceaunul spusei c5-mi tragi tu o scatoaki.-li trag eu una tot-una va fi. Tu ai sd te alegi cu capul sparf. Ulciorul . nu eu.ULCTORUL $I CEAUNUL il lot amenin{a pe ceaun cd are str-i trage o scatoalci.

dar mai lirziu.LILIACUL Demult de tot s-a iscat mare razboi intre animale pesiri. El le ariti dintii din gu16. Cind. cind pulerea animalelor incepu sa precumpdneascA! liliacul s€ dddu cu animalele. Liliacul nu se abture nici unora nici celorlalli ti fot a$tepta sd vadd cum se va sfir$i infrunSi La inceDut o.e. de arunci liliacul tr. prin scorburi. dar pdsdrile il alungard. suslinind sus |i lare ce este animal li cd le iube{te numai pe ele.serile. izbindir. liliacul vru si treaci de partea acestora. ti Nici de partea animalelor nu mai izbuti sd treace. slircurile pieplului.i atunci liiiacul se dddu de partea lor zbura cu ele fi spunea cd-i pasd. labele. in cele din urn5. totu$i p. .sirib se dovediri mai tari decit anirnaleb .efte prin beciuri.. zboarx numai pe ins€rate $i nu se mai de cu niciuna din pe4i.

*Eb . Cind zgircirul veni sA-$i vdde agoni. Un argat ii linu urma. o ingrope in p. ii dezgropd noaptea ulcica $i o fur. de acolo. sa. Un vecin il vnzu ti ii spuse: jele$i? Doar nu te foloseai de banii .La ce mai aceia. in mare taina.$i vadd comoara.ZGIRCITUL Un zgircit aduni o ulcicn cu bani.mint $i se ducea zilnic.o fi. n o mai g5\i la joiul 5riur yr :e puse pe jelit. N-ai decit se-li faci drumurile ca de obicei fi sd privefti groapa in care ii lineai ascun$i toruna l.eala.

.

dar ciinele inapoi. spunind: Sa piei. dace si te scap' Un ciine cezu in fintind. Tdranul se apucd sel il mutce de mine. afurisirule.TARANUL $I CIINELE scoatA. Taranul il azvirli mi mu i fiindcE vreau .

la uitati-ve cir de mull md iubette sdpinul Dintre toli ciinii.jug m ararinou-t] JuJeul $t spunind: alre curti.CIINELE CU JUJEU * incepu si se .. Aruncidea Ia geini. ic. JDjeu ca sa nu poala rrece pnn gard. . Ciinele juje!. care * pune la giru | animaletor . I ri u ngh'ular. Srepinut ii prinse la. . numai pe mine m-a lnsemnal.eil un ciin€te porni pe la .

Atunci prinse a se ruga ti fngedui sa aprindn la icoane o lurnindricb de zece copeici dacn ii va gesi pe hoti. A doua zi se duse cioI3E . O c. dar nu putu da de urma ei.utA pesle tot.CIOBANUL Un cioban pierdu o oaie.

ciobanul prins€ a se ruga iar qi fngndui sn aprind5 o luminare de o rubld. Dar cind lupii se repeziri la el.banul in pddure $i didu peste ni$te lupi. care tocmai isprdveau de mincal oaia pierduta. dacd va izbuti $ scaDe de ei: 139 . li gdsise pe holi.

viri capul gi abia apucd o gurd de fm. ct dul5ul mirii minios ti se rcpezi la ea. lingn grajd. Vacii i se ficu d€ o gure de fm veni sub per€teie grajdului. nici pe altul nul las5.CIINELE PE FIN Ciinele se tolinis€ pe fin. nici singur nu mininci. Vaca se indepirte $r spuse: Mdcar de-ar minca ti ell Da ata. 110 .

de pirrecanie. ca sa nu piardd osul. w 'f . Lesne ar fi putut lupul sA le fac. Ciliva cdlelandri se repezire la dinsul. $i o lub lupul la sindtoasa cu cdlelanddi dupa el. dar se lemu sn deichida gura.LUPUL $I OSUL Mergea lupul cu un os in gure.

Ciinele il simti $i incepu $ latre.CIINELE $I HOTUL Un hot se apropie de ograda omului. t42 . Hoful scoase o coajd de piine ti o aruncb a(esruia. ci se repezi la hol sil mu e de picioare. CLinele n-o lua.

pine a nu-mi da tu .u. - De ce me mu$ti? Nu vezi ci-i dau piine. Acum ins6 sint incredinfat cd e$ti un om r. de vreme ce incerci se mA mituie i. 143 Te musc. ii piine. fiindc.spuse hotul. nu aveam cum tti dac6 e$ti om bun sau reu.

* duse numaidecit la ea. care vindeci pe loc.Vdd la voi un minz care tchioapiti. lup||. ce md cam line o durere in copita. primi o copira de-i zb. lecuiefle-mi piciorul drept din spale. Veni la .LUPUL $I IAPA herghelie Vroia lupul sd se irfrupte dintr-un minz. da'ndati ce ajunse linga piciorul cu pricina. .ra-d toti coltii din gu re. Oare nu cunoa$eli leacul penlru vindecat Schiopaluri? Noi. Lyp. Una din iepe il intrebS: Da' tu . cunoa]tem un asrfel de leac..D'apoi $tii lecui? cuml Atunci.ll. rogu-re. ti spuse: .

t1 !' .

) . n-oi mai avea timp sa-l ascut.VULPEA $I LUPUL Vulpea - il vizu pe lup ca bi ascute collii. Cind oi avea cu cine. il lntrebe: De ce ili asculi collii? Doar n-at cu crne te Lupul rSspunse: Tocmai de aceea ii ascul. c6 n-am cu cine mi bate. t.

siri calul pe linga el.f l-'' 't' dn4 CERBUL _ ql C1. Calul veni la om a fost alungat.-Ut. omule. V. . s€ama nevoie am de tine.n) \-''..zind cd cerbul de pe pigune. calul spuse: Mullumesc.Ba nu te las. acuma las. dar in schimb puse friul 9i qaua pe cal. gi p.t'/ Un cerb impunse cu coarnele catul $i il alungi fi il ruge sd-i ia aplrarea. Omul ii lud apirarea. fiindca mi-am darsA plec. cit. alungi cerbul. .-m.

Hele$teiele 148 . mai tindr.. Una din ele. spuse: zic si sdrim. Doue broatte porniri se caute apa. o fi apd mult5.'// d mlattinile secari din pricina cildurii prea mari. . cum spui. api e multe in fintine $i nimeni nu-ne va pricinui acolo vreun necaz. dar dacd totuti seacd pini la urmx. de acolo nu mai ietim.Ba nu.DOUA BROA$TE. Au ajuns pe ghizdul unei fintini $i au slal se cumpdneasca daca e bine sau nu sb sard in finline.

LUPOATCA $r

PORCUL'-'/

O lupoaic; ceru porcului sa o gizduiasci peste noaple. Porcul o gizdui. Lupoaica fitt ciliva pui. Porcul se ruge sd fie lisat la locul lui. - Vezi ti singur, puii sint prea nici, ai pufintice rdbdare, ii respunse lupoaica. Por€ul se gindi: ,,De, sA mai a$tept..." Trecu vara. Porcul ceru ia. se fie lesal la locul lui. Lupoaica ii spuse: - incearcd nrimai sn te legi de noi. Acum sintem $ase, te facem bucdfele.

TAURUL $I BROASCA

venind spre lac, taurul d;du peste un cird de broscule pe una o stdvi sub copita, celelalte sArirx in ap;. Una din broscule, intorcindu-se la maici-sa,
spuse:

- Tii, mdicufn, ce animal mare am vezui, te cuprinde groaza, nu alta! era mai - Cun, mai mare.mare decit mine? intrebx mama. Mult B;trina broasci se umfl; ti inrrebe iar: Mai mare decit sint eu acuma? mare. - Mai se umfld ti mai mulr: Betrina - $i decit acum? Chiar de-ai plesni, cit taurul nu gi decii acum. vei fi. Bdtrina broasca nu se ldsa se umflA din toate purerile ti chiar c; plesni.

150

BROASTELE CARE VROIAU UN iMPARAT
Broa$tele incepuseta s; se certe intre ele ii nu aveau De nimeni care sa b face dreaptd judecatA. Arunci ie rugar; celui de sus sa Ie triniti un impdrat. Se intirnpl5, ca deasupra bdllii lor sA se fringi un ram uscat ti se cada in api. srrigard broa$ele ti se rm- Iard fi imparalui! orastiare care incotro. Numai cA ramul, cnzind in noroiul ba\ii, r;mase infipt acolo. Aroa$tele prinsere curaj - ba inotind, ba saltind se apropiara de el. Ramul nici c; miSca. Broaslele'lii zisera alunci c, prea e pa$nic imp;ratul, cd unul ca dinsul n-o si le face lor dreapte judecad Si iar se rugari cerului sA le dmita un imDarat. Se inrimpla ca locmai alunci, un billan care rreiea in zbor pi deasupra ballij, sa coboare in ea Broa$tele se bucurard Si spuserA: lati ti impiratul adevirat. Acesta este viu ti va-Sti sd ne face dreapti judecatd. Abia cind v5zurn ce bitlanul le prinde $i le devoreazi una dupi alta, broaftele regrelari pe patnicul impdrat de mai inainte.
151

Ghicise c. amjndoi s'rnLeri horii. vazu ce o basma dispiruse. Atunci neglstorul spusei In cazul acesra.NEGUST'ORUL $I HOTII in prAvalia unui neg!stor inlrare doi oameni sa cumpere basmale. Negustorul se ftrtoarse cu spatele la ei ca se scoaL. marfa. unul din ei luase qi ddduse celuilalt basmaua ti il buzundri p€ holul care se jurase ce n-a luat basmaua de pe tejghea. Negustorul ii opri pe cei doi . O gdsi asupra lui 9i ii duse De amindoi la comisar.i le spuse: Careva dintre voi a luat o basma. dar cind reveni {i privirea ii cnzu pe tejghea. Unul dintre ei prinse a se jum ci nu are asupra lui nici un fel de basma. I5) . iar celilalt cd n-a luat basmaua de pe rejghea.

ASa incit vinrul nu izbuti se-l dezbrace pe om. ti omul bpede haina de pe el Si $apca o azvirli . il mai pirpeli pe atita. iar omul i$i indesa Sapca la loc ti i$i inf4ura haina mai bine. Vintul se porni se smulgi de pe el imbracdminrea.SoARELE $r VINTUL Se incontrard soarele si vintul. El numai cn-l pirpeli nilelq pe om. Se apud Si soarele de treaba asta. Ii sdlta $apca din cap |i ii flurura naprasnic hainele. ci acesta se $i descheie la haind $i i9i seltd $apca pe ceaf5. care din ei va izbuti si-l dezbrace mai repede pe om.

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->