CUM SE ARGUMENTEAZĂ UN PUNCT DE VEDERE Definiţie: argumentarea este un demers prin care justificăm o afirmaţie pe care o facem, încercând

să convingem că avem dreptate, un mijloc prin care susţinem sau demonstrăm un punct de vedere. Este procesul de justificare logică a unei opinii pe care vrem să o susţinem. Argumentarea se face în scopul de a-i convinge pe partenerii de comunicare de justeţea opiniei exprimate. *a argumenta - a susţine - a dovedi - a întări Argumentarea – Modalitate de a prezenta şi susţine un punct de vedere asupra unei anumite probleme şi, în egală măsură, de a convinge cititorul / interlocutorul de valabilitatea perspectivei propuse. Argumentul este suma aserţiunilor pro/contra, aserţiuni care produc temeiuri pentru susţinerea unei concluzii. Notă! STRUCTURA TEXTULUI ARGUMENTATIV / ETAPELE ARGUMENTĂRII: 1. IPOTEZA (INTRODUCEREA, PREMISA): formularea unei opinii despre un text, o idee, o situaţie etc. cu caracter general. - o ipoteză, un punct de vedere formulat asupra unor aspecte ale operei literare sau asupra realităţii; În ipoteză se utilizează formule specifice precum: în opinia mea, este cunoscut faptul că, consider că, cred că, mă interesează să citesc (să văd filmul) pentru că..., îmi stârneşte curiozitatea, deoarece..., se înscrie în sfera preocupărilor mele dat fiind că..., opinia mea referitoare la... este că....etc. 2. DEMONSTRAŢIA (ARGUMENTAŢIA, CUPRINSUL): argumentarea propriu-zisă (care poate cuprinde două argumente pro sau contra ipotezei enunţate, dar trebuie să fie întotdeauna motivate). Se dezbate ipoteza şi se introduc argumentele. Argumentul se formulează în termeni de: pe de o parte, … pe de alta parte, în primul rând, în al doilea rănd, în continuare, în sfârşit ... în primul rând, nu în ultimul rănd etc. Argumentele trebuie formulate clar şi concis, ordonate logic, de la cele mai „slabe" spre cele mai „tari" sau invers. Este bine să punctaţi argumentele prin formulări pregnante, formule persuasive care au rolul de a anunţa că urmează ceva important, solicitând în acest fel atenţia auditoriului: pentru că, faptul se explică prin, de exemplu, la fel ca, spre deosebire de, în concluzie, în mod sigur, evident, clar, prin urmare, deci etc. Pentru a convinge, autorul argumentării trebuie să facă apel la argumente convingătoare. În demersul argumentativ se inserează citate din lucrări de autoritate, se fac referiri la idei ale unor personalităţi, se oferă exemple familiare interlocutorului / cititorului. Nu este exclusă (nici) argumentarea pe cale emoţională, în acest caz apelându-se la situaţii la care cititorul nu poate rămâne indiferent. Tehnici ale argumentării / Dovezi: - exemple: fapte, întâmplări care aparţin experienţei personale; - opinii de autoritate (exemple din operele unor scriitori canonici: autorul X valorifică...., consacraţi; din paremiologie: înţelepciunea populară consideră că..., Constituţia susţine că...); - comparaţii care să scoată în evidenţă ideea susţinută; - exemple din textul suport, în cazul în care există; -citate;

în concluzie. Timpul verbelor este prezentul etern.. diferit de . „de altfel".tip de raţionament folosit în producerea contraargumentelor: din contră. Opoziţie sau restricţie.. Explicare. din cauză că. pe lângă. în continuare. fie. operator specific: în primul rând. "or". Fiecare element al concluziei trebuie susţinut de premise... Concluzia: este o propoziţie declarativă cu valoare de adevăr. rezumând. în consecinţă. .tip de raţionament folosit în finalizarea discursului: în concluzie. neutru.. ca şi cum. prin urmare. în consecinţă. Explicarea cauzelor: fiindcă.3.. în sfârşit . Argumentele pot fi grupate în jurul unei idei sau teme. „dimpotrivă". este absolut necesară prezenţa unor cuvinte ca: „deci". totuşi. În formularea concluziilor se utilizează diverse cuvinte/formule persuasive:.. grupare subliniată prin in ceea ce priveşte". datorită. mai mult.. pe de-o parte.. Sinteză şi final .tip de raţionament folosit în susţinerea dovezilor şi exemplificarea lor: cum. EXPRIMAREA LEGĂTURILOR LOGICE ÎNTRE IDEI Tip de raţionament Enumerare-tip de raţionament folosit în numirea argumentelor. timp al reprezentarii actualizatoare.concluzia sau partea finală a argumentării. autorul bazându-se pe un „scenariu" ce ţine seama de pregătirea receptorului şi de menţinerea atenţiei acestuia. încă. în al doilea rănd. de parcă. prin urmare etc. Comparaţie.. deci. explicarea consecinţelor: deoarece.. întrucât.tip de raţionament folosit în susţinerea argumentelor cu dovezi şi exemplificarea dovezilor.. aşadar. în cazul în care argumentarea a demontat ipoteza respectivă.. „de altminteri". Alternativă . se contrazice ipoteza. în afară de. „referitor la" etc.. Adunare-tip de raţionament folosit în numirea argumentelor. „totuşi".... pentru a concluziona. fie... rezultă că.tip de raţionament folosit în producerea de contraargumente : sau. „pe de altă parte" etc. Legătura dintre segmentele discursului se realizează prin conectori constituind mijloace de realizare a coeziunii textului. care subliniază dacă punctul de vedere constituind ipoteza se susţine sau se infirmă. STRUCTURA TEXTULUI ARGUMENTATIV Schema generala a discursului argumentativ este: .. pentru că.. Argumentarea nu trebuie să excludă creativitatea. în consecinţă. este contrar cu . la fel ca. în final. CONCLUZIA (ÎNCHEIEREA) presupune o frază în care: se reia ipoteza într-un mod nuanţat şi se motivează prin dovezile date la punctul anterior. al inscrierii particularului in general. pe de altă parte.... deşi.. dar şi în susţinerea acestora prin dovezi: în plus. Aşadar. într-un text argumentativ. sau.

. de altfel. CONSTRUCŢIA DISCURSULUI ARGUMENTATIV Modalitate de a prezenta şi susţine un punct de vedere asupra unei anumite . acesteia etc. de asemenea. deci. a presupune etc. argumentul bazat pe scopuri (avand drept scop…) . Timpul verbelor este prezentul etern. pe de o parte… pe de alta parte. INDICI AI ARGUMENTARII: Ca indici lexicali. .Argumentul de reciprocitate care rezulta din transpozitia punctelor de vedere simetrice: pe de o parte. din cauza ca.pronume si adjective pronominale demonstrative care fac legatura intre idei: aceasta. dezvoltarea tezei/argumentelor Pot exista mai multe demersuri argumentative: . sau printr-un proces de opozitie si nu. cu alte cuvinte. Ca indici ai enuntarii sunt folosite procedee precum: . desigur. deoarece. de asemenea. desi. refuzarea sau acceptarea tezei b. neutru. asadar etc. . dar. concluziv: deoarece.verbe de opinie: a crede.alti conectori: rezulta. posibil. fara indoiala. de altfel. ca sa. rezulta… Concluzia bazata pe o alternativa: pe de o parte… pe de alta parte. de mentionat faptul ca. prin urmare. in concluzie. astfel etc. . Legatura intre idei se realizeaza si prin conectorii si. de exemplu.termeni sau expresii care exprima direct o judecata de valoare: cum cred unii. Dispunerea textului in paragrafe distincte. . cu alte cuvinte… asadar. ca.adverbe sau locutiuni adverbiale de mod folosite ca indici ai subiectivitatii evaluative: probabil. incat. prin care un act e apreciat in functie de consecintele favorabile.Argumentul pragmatic. folosirea termenilor sau expresiilor care exprima indirect o judecata de valoare: putem spune ca… .conjunctii. ARGUMENTAREA. de altfel. cu siguranta etc. apoi. … pe de alta parte. se folosesc termeni adecvati tezei. si anume se refera la realizeaza conexiuni secundare interne unui argument. final. … pe de alta parte.Argumentul de comparare III CONCLUZIA: Concluzia poate fi reluata intr-un nou enunt marcat printr-un indice al enuntarii: de mentionat faptul ca: pe de o parte.formule ca: in primul rand.I PREMISA: expunerea tezei / opiniei in primul paragraf II ARGUMENTAREA a. a considera. locutiuni conjunctionale cu rol argumentativ folosite mai ales pentru exprimarea raporturilor de tip cauzal. . . mai intai. in al doilea rand. numai. timp al reprezentarii actualizatoare. al inscrierii particularului in general. consecutiv.Argumentul de autoritate se sprijină pe credibilitatea unui expert citat si pe pertinenta cercetarii sale privind tema in discutie.

Argumentarea nu trebuie să excludă creativitatea. Argumentarea cuprinde: . "or".. Se recomandă utilizarea unor cuvinte prin care se face apel la experienţa culturală / de viaţă a interlocutorului. Legătura dintre segmentele discursului se realizează prin conectori constituind mijloace de realizare a coeziunii textului. in egala măsură. Ierarhizarea argumentelor poate fi marcată prin cuvinte ca: „în primul rând". care ocupă cea mai întinsă parte a unui text argumentativ. se fac referiri la idei ale unor personalităţi. implicându-1 în demers: „După cum cunoaşteţi. „Nu vă puteţi îndoi de faptul ca. „dimpotrivă". . cele mai convingătoare argumente fiind rezervate finalului.probleme şi.argumentarea propriu-zisă.concluzia sau partea finală a argumentării.. „referitor la" etc. care subliniază dacă punctul de vedere constituind ipoteza se susţine sau se infirmă. „de altminteri".. În demersul argumentativ se inserează citate din lucrări de autoritate. „totuşi". ... este absolut necesară prezenţa unor cuvinte ca: „deci". într-un text argumentativ. Pentru a convinge. grupare subliniată prin in ceea ce priveşte". Argumentele pot fi grupate în jurul unei idei sau teme. în acest caz apelându-se la situaţii la care cititorul nu poate rămâne indiferent. autorul bazându-se pe un „scenariu" ce ţine seama de pregătirea receptorului şi de menţinerea atenţiei acestuia. „pe de altă parte" etc.o ipoteză. În redactarea unui text argumentativ trebuie să se aibă în vedere formularea tu multă claritate a argumentelor.. Aşadar. de a convinge cititorul / interlocutorul de valabilitatea perspectivei propuse. .". autorul argumentării trebuie să facă apel la argumente convingătoare. „de altfel". „Este cunoscut de toată lumea faptul. se oferă exemple familiare interlocutorului / cititorului. pentru ca demersul să-şi asigure scopul.". "etc. Nu este exclusă (nici) argumentarea pe cale emoţională. ţinându-se cont de prezentarea gradată a acestora. „în al doilea rând" etc. un punct de vedere formulat asupra unor aspecte ale operei literare sau asupra realităţii.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful