P. 1
Monahism Si Psalmodie

Monahism Si Psalmodie

|Views: 21|Likes:

More info:

Published by: Gabriel Marius Bărăscu on Feb 18, 2013
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

02/18/2013

pdf

text

original

VOLVM OMAGIAL

PIt PROF. DR. NICV MOLDOVEANV LA 70 DE ANI

CARTE TIPARITA CU BINECUVANTAREA PREAFERICITULUI PARINTE

DAN I E L
PATRIARHUL BISERICII ORTODOXE ROMANE

Volum ingrijit de: Proprof. univ. dr. VASILE STANCIU

~i
Pro lector univ. dr. STELIAN IONA$CU

EDITURA BASILICA BUCURESTI - 2010

© - Editura BASILICA ISBN 978-606-8141-28-2

Necula . dr. Episcopul t Andrei t Vasile Some~anul. Arhiepiscopul Alba Iuliei .Parintele Profesor fntalniri rememorate t Visarion. univ.La vremea culegerii roadelor Pro lector dr.Cine canta mereu. Vasile Stanciu .Recuno$tinta $i recu- noa$tere a slujiriidascalului devotat Bisericii $i neamului . Viorel Cosma ..Preotul profesor dr. Parintelui Profesor Universitar Doctor Nicu ~oldoveanu Episcop-vicar al Arhiepiscopiei Vadului.Un parinte profesor cu har $idar Pro prof.. t Andrei.Tonalitatile armonice ale unei Tulcii . uniVodr.CUPRINSVL t Daniel. Cri~ei ~i Maramure~ului Cantarea omofona. Mitropolitul Clujului. prof.. $tefan Buchiu . Episcop-vicar al Arhiepiscopiei Romanului ~i Bacaului . dr. Timotei Aioanei .Profesorul $i pedagogul Arhim.?reotul profesor universitardr. 35 38 $i cu multi ucenici. dr. un imperativ al Bisericii ..0 slujire pilduitoare la catedra Salajului .Un Apostol al predaniei 51 53 54 56 muzicii biserice$ti Pr. Albei. ramane ve$nic tanar . 0 • 0 •• 0 • 0 •• 0 0 0 ••• 0 0 •••••• 00 ••• 00 ••• 0 ••• 0. Episcop-vicar al Arhiepiscopiei Sibiului - 49 . Feleacului ~i Clujului . 39 42 47 Bacauanul.Un eminent exeget al muzicii noastre religioase . Nicolae D. univ..Un dascal cu suflet mare 0 ••••• o. Stelian Iona~cu .0 •••• : 0 • 5 0 ••• 9 Parteal CUVINTE DE PRETUIRE t Bartolomeu. Nku~ddoveanu . Episcopul $i la altar t Petroniu. Proprof. Nicu ~oldoveanu 61 63 70 la 70 de ani Prof. Nicu ~oldoveanu la 70 de ani Fagara~anul. t Ioachim Arhiepiscopul Dunarii de Jos . Patriarhul Bisericii Ortodoxe Romane . t Casian.

Daruri ale Sfantului Duh 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 ••••• 106 111 118 0 Pro lect.Liturghie $i filantropie. Alexandru Moraru . dr.Cuvant de praznuire Partea a IT-a STUDII I.S. dr. Laurentiu Streza. dr. Nicu Moldoveanu Pro lector dr. univ. educatie. dr. Nicu Moldoveanu. Alexandrel Barnea . prof. Vasile Vasile . Valer Ulican .CUPRINSUL 519 Proprof. univ.slujitor devotat al muzicii biserice$ti traditionale Prof.Parintele profesor Nicu Moldoveanu .Integrarea muzicii bizantine fn creatia enesciana 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 Pro prof. univ. dr. dr. Vasile Gordon . Stelian Iona~cu . dr.P. dr. Valentin Gruescu . armonizate ~i aranjate de catre Preotul prof..Parintele profesor Nicu Moldoveanu 100 .Cantarea $i arta bisericeasca fn traditia bizantinao Locul ~i semnificatiile lor in cadrul cultu1ui divin 0 0 0 Pro prof. Vasile Grajdian .Catedra de cantare bisericeasca ~i tipic la Institutul Teologic Universitar Ortodox din Cluj (1924-1952) 0 0 0 197 206 Pro lector dr. Gheorghe Nea~ . religioasa $i Jaica pentru fonnatii mixte .Bucure~ti 2006 .Flacara vie din suflet Con£. dr.La multi ani $i la multe succese! Pro Petre Matei . Viorel Sava . Mircea Buta .Comentariu asupra lucrarilor corale scrise. Victor Frangulea .Cheia fericirii sau creatie.Dirijorul $i compozitorul Gheorghe Danga (1905-1959) 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 Conf. Vasile Vasile . dr. 255 0 • 0 0 0 0 0 . univ. Arhiepiscop al Sibiului ~i Mitropolit al Ardealului . fndumnezeire 74 84 89 95 98 Pro lector dr. dr.Psalmul La raul Babilonului in creatia corala a lui Sigismund Toduta Pro prof. publicate fn AntoJogie corala.La aniversarea Parintelui profesor dr.Uniformizarea cantarii fn Biserica Ortodoxa Romana 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 •• 134 150 179 Prof.un gand la ceas aniversar Pro dr.

Pro asist.$coala de cantareti biserice$ti de la Ia$i (Prima jumatate a sec.inst. Constantin Catrina. dr. drd.Manuscrise muzicale fn Biblioteca Facultatli de Teologie "Andrei $aguna" din Sibiu . al XX-lea) Diacon Razvan-Constantin $tefan . univ.Cultura muzicala de traditie bizantina din Muscel pana fn secolul al XIX-lea Pro Eugen Dragoi .ro .Muzica bizantina din Transilvania (Privire bibliografica) Cuprinsul Redactor: Pro lector dr. dr. univ..ro magazin@editurapatriarhiei.520 VOLUM OMAGIAL .Muzica bisericeasca fn tinutul Valcii de-a lungul timpului Prolect. 6. dr. dr.Dascali galateni fntr-un izvod inedit de la mijlocul secolului al XIX-lea Arhid." anan ta ''dupa~ rusle . univ. 040162 Bucure~ti Telefon: 4067293. Constanta Cristescu . Pro prof. Consideratii preliminare Dr. DR. dr. Stelian IONA$CU Teodora Mure~an 311 327 343 368 387 398 422 447 468 483 492 518 TIPOGRAFIA INSTITULUI BIBLIC $1 DE MISIUNE ORTODOxA Intrarea Miron Cristea nr. Gheorghe Malene . de George Enescu Dr.ro tipogr. Teofil Stan .Monahism $i psalmodie fn antichitatea cre$tina.Cimtarea bisericeasca In Maramure$. 4067194. rvl. Ionut-Gabriel Nastasa . 275 Nicu Moldoveanu fn marturii contemporane Pro lect. Nicolae Gheorghita .Aspecte ale armoniei corurilor cultice din Oedip. • . dr. dr. Fax: 33560059 e-mail: eibmbor@rdslink. Sorin Dobre . biblic@rdslink.PRo PROF. Zaharia Matei . Gheorghe Draghici .Mansucrise inedite privind traducerea cantarilor din Anastasimatarullui Macarie Ieromonahul Pro lect. Alexandru Marius Dumitrescu . dr.Personalitatea Preotului prof. dr. Mihai Brie .Contributia Preotului profesor doctor Nicu Moldoveanu la valorificarea $i fmbogatirea tezaurului 282 muzical psaltic romanesc Pro asist. NICU MOLDOVEANU LA 70 DE ANI Pro conf..Gheorghe Ciobanu Conf. dr. univ. univ. Ion Gavrila .

nr. pp." (Robert F. 56). Editura Didahia Severin (2008)..MONAHISM $1 PSALMODIE IN ANTICHITA TEA CRE$TINA CONSIDERA TII PRELIMINAREl Conf. Collegeville [1992]. In raport cu clerul secular2. "Select Bibliography on the Byzantine Liturgy of the Hours". 384-391. 2. a istoriei Bisericii rasaritene. Vorbind despre perioada iconoclasta (726-843). aproape toate ora~ele ~i centrele liturgice importante ale Antichitatii cre~tin .150 de ani de la trcerea la cele ve$nice a teologului. Odata cu retragerea din de~ert ~i dupa revenirea sa "In lume". a contribuit la demoralizarea clerului secular $i la 0 cre$tere semnificativa a influentei monahale.. vezi bibliografia citata la Idem.2008. 52.] iar pustia s-a umplut de monahi. prematia intra rea sa In istorie. Alexandria. cultura $i spiritualitate. univ.rasaritene (Antiohia. Publicata In Mehedinti . care au lasat lumea pentru a deveni locuitori ai cetatii cere$ti". cultura $i spiritualitate. Liturgical Press... Acest articol constituie 0 forma extinsa a comunicarii cu acela$i titlu sustinuta In cadrul simpozionului Mehedinti . I. Ierusalim. Taft. pp. In general. spre finalul secolului al IV-lea. 14 A1nca de la In viata liturgico-administrativa a Bisericii cre~tine. prilejuit de . Cezareea. Orientalia Christiana Periodica 48 (1982). Vita Antonii. care a fost. 1-28. A Short History. Robert Taft spune: "Biruinta asupra iconoclasmului din anul 843.istorie. filosofului. 0 victorie a monahilor. Constantinopol etc.istorie. . Bucure$ti " [. de fapt. vol.) vor beneficia de aparitia a noi 1. Despre rolul dominant al institutiei monahale In istoria liturghiei bizantine $i. Anul jubiliar al Sfintei Scripturi $i al Sfintei Liturghii" $i de Implinirea a . pedagogului $i oratorului Eufrosin PQteca" (9-13 septembrie 2008). The Byzantine Rite. NICOLAE GHEORGHITA Universitatea NationaJa de Muzica. dr. monahismul a detinut suIn special a celei rasaritene.

In timp ce eparhia Invecinata a Calcedonului avea 40. A. tipar bazat pe autoritatea unui mare duhovnic ce aduna in jurul sau unul sau mai multi ucenici. 293 -320 $i bibliografia citata la paginile 319-320. eparhia Constantinopolului. pp. . pot fi urmarite In studiul punctual realizat de O.-M. In special. Alexander P. Gregory. Reflectarea imaginii institutiei monastice In ierarhia sociala a lumii medievale romane$ti $i. rom. pp. Pentru rasaritul cre$tin. un ascet din Alexandria. 251 . 5. Cutler. parase$te ora$ulla finalul veacului al treilea (anul 285) pentru a se stabili ca eremit in de$ertul egiptean5. E. Ia$i. In vol. 276. volum coordonat de Guglielmo Cavallo. La h Rencontre d'Etienne Ie Grand avec DanieII'Ermite". 45-69.356). Sophia. Bucarest (1999). Introducere in Teologia liturgica. spre exemplu. t 3. ed. 1. In The Oxford Dictionary of Byzantium.STUDII 469 manastiri3 $i. Vezi articolullui Alexander Kazhdan $iJames Trilling.spirituala a Bisericii. T. Talbot. dascali etc . el reu$e$te sa puna bazele tiparului eremitic sau anahoretic. Kazhdan. "Note sur Ie rapport entre Ie prince et «1' omme saint» dans les Pays Roumains. vol. Barzu. adevarata coloana vertebrala a lumii cre$tine. Un studiu important asupra rolului "sfantului" In lumea ortodoxa este eel semnat de Petre Guran. Cf. pp. vezi studiullui Cyril Mango. duhovnici. care la finalul secolului al VI-lea (586) avea 68 de manastiri pentru barbati. Cristea. Sfantul Antonie (aprox. Ideile enuntate mai sus incearca sa ne ajute sa intelegem rolul fundamental jucat de aceasta venerabila institutie la edificarea liturgico . Bucure$ti (2002). Antony the Great. "Sfantul" In Omul Bizantin. Edit. evcenko. implicarea monahismului in disputele teologice $i contributia lui la succesul sinoadelor. "Aspects et role du saint dans les nouveaux Etats du «Commonwealth byzantin» (XIe-XVesiecle)". In cele aproximativ doua decenii petrecute in pustie. deveniti imediat puncte de reper formativ: sfatuitori.. textes reunis par Laurentiu Vlad a la memoire du Professeur Alexandru Dutu. cum a luat na$tere institutia monastica? Dupa cum se cunoa$te. de autoritatea "duhovniceasca" a vietuitorilor lor. pp. incepand cu primele secole $i pana astazi4. sunt alte elemente care i-au asigurat 0 pozitie privilegiata in ierarhia $i istoria ecleziastica. trad. 4. in acela$i timp. Ed.In Pouvoirs et mentalites. New York/Oxford (1991). Dar. 125 . V. I. In timp. Colegiul Noua Europa (2001). Vezi. 177-185. A. Bucure$ti. L'Empereur Hagiographe. p. N. despre relatia dintre "sfant" $i "domn".126. Culte des saints et monarchie byzantine et post-byzantine. Alexander Schmemann. Polirom (2000).

de unde Sf. prima din cele cateva manastiri ale sale..t346) fondeaza langa Teba.470 VOLUM OMAGIAL . . practic o noua comunitate de calugari.. punand astfel bazele monahismului cenobitic sau al "vietii de ob~te" dupa cum este cunoscut in termi6. Antonie eel Mare i~i intemeiase comunitatea. la peste 400 de kilometri de Egiptul de Jos. vol. 1550). p. III. . Alexander Kazhdan ~i James Trilling consemneaza faptul ca in anul 330 Sfantul Pahomie fondeaza la Pbow 0 manastire care va deveni centrul spiritual ~i administrativ al ctitoriilor sale monastice (The Oxford Dictionary of Byzantium. 290 . NICU MOLDOVEANU LA 70 DE ANI Sfintii Antonie ~i Paul Cateva decenii mai tarziu6. Sfantul Pahomie [vultur in limba copUi] (aprox.PRo PROF DR.

astfel ca. Pentru toti. Kelia $i Sketis $i. Vezi PatericuJ sau apoftegmeJe ParintiJor din Egipt. printre care ~i Cristian Badilita. in realitate Hind vorba despre aproximativ trei mii de calugari.in particular. Imediat monahismul se raspande$te din de$ertul egiptean spre pustiul Palestinei. Paladie. . 8.. J mativ ~ cinci mii de vietuitori sta. IBMBOR (2007). . 0 carte esentiala. Siriei $i spre Muntele Sinai. iar unele cronici chiar situatain Wadi al-Natrun (vechiul Sketis) despre un numar chiar mai mare in comunitatile din Egiptul de Sus. Unii speciali~ti.. . vestitul autor al nu mai putin celebrei Istorii lausiac&. este lucrarea Tradipe $i libertate In spiritualitatea ortodoxa de Antonie Plamadeala. in general. studii ~i prezentari de Cristian Badilita.. era una recunoscuta in intreg imperiul cre$tin. 2. la cele ale monahismul romi'mesc. Polirom (2007). sec. fie ei laici. autoritatea celor trei centre Nitria. sunt acreditate ca cele mai importante personalitati intemeietoare ale institutiei monastice. 364-t425). in special. traducere. 26. Nitriei9. considera ca cifra de cinci mii oferita de Paladie este exagerata. Paladie. Editia a III-a adaugita. op. colectia Axios (1995). cit. cele doua nume. Ce a insemnat de$ertul Egiptului pentru Antichitatea cre$tina? La finalul secolului al IV-lea. a ~ a b1l1tl In de$ertul eglptean al SOOan ("manastirea sirienilor"). Paladie (aprox.Manuscns d e 1 mana~stirea cop t~ Delr al. vorbe$te de aproxi- . p. introducere ~i note de Preot Prof. 9. 7. Sfantul Antonie $i Sfantul Pahomie. clerici sau basilei. Traducere. Dumitru Staniloaie. la valorile ~i principiile monahismului ~i. 7. 16.. dr.STUDII 471 nologia romaneasca 7. . aflate sub autoritatea Sfantului Pahomie. Istoria Lausiaca (Lavsaicon). spiritualitatea cre$tina devenise sinonima cu viata monastica. a monahismului egiptean. Ed. VI.. cap. in istoria viitoare a Bisericii cre$tine. p. cu referire.

Tradueeredin limbaenglezade Gheorghe Fedorovici... The Liturgy of the Hours in East and West: The Origins of the Divine Office and Its Meaning Today (editia a 2-a. de.. loan Hrisostom.ertul devine.te curiozitatea pelerinilor. unul dintre biografii Sfantului Antonie eel Mare 11. din pustiul egiptean spre marile metropole ale cre. au vizitat pustiul.tinatatii.. Collegeville. p.pustiul egiptean.dupa cum spune Sfantul leronim (aprox.: LiturgicalPress. un adevarat ora. un fel de Who's Who al Bisericii primare12. Colportori ai practicilor egiptene. IBMBOR. eartea lui Derwas James Chitty.a.cetatea lui introducere In studiul monahismului egiptean $ipalestinian din timpul Dumnezeu. 331 . Trimiterilela aeest volum se vor face la editia romaneasea.t373).tinatatii primare. SfantulAtanasieeel Mare..ertul? Fie ca au Implinit Indemnul Mantuitorului: Mergi. iar viata monastica . Sfintii Vasile eel Mare. . Imperiului cre$tin.. Ce i-a determinat Oxford (1966).. leronim.. Robert F..tinarilor In masa determinate de adoptarea 10. Paladie. ( 11. An Introduction to the Study of Egyptian and Palestinian Monasticism Under the Christian Empire. Grigore de Nyssa.. The Desert a City.i unii dintre ei chiar experiat .Ed.. Unul dintre eele mai bune studiiasupra monahismuluide!?ertuluiamane. vinde tot ce ai.ti oameni sa porneasca In marele exod spre unul dintre cele mai neprimitoare tinuturi ale Pamantului: de. alaturi de alp vietuitori sau simpli vizitatori.. Ed. Taft. Evagrie Ponticul. Rufinus.i idealurile monahismului sa fie exportate . aceste eminente figuri ale lumii ecleziastice. NICU MOLDOVEANU LA 70 DE ANI De..idealul spiritualitatii cre. iar mirajul vietuitorilor lui starne.. Pentru doua secole (V-VI). 76. Editii romane!?ti:Atanasie eel Mare. tradueere de Pro Dumitru Fecioru In coleetia PSB 16. 1993)..472 VOLUM OMAGIAL .t420). Paula . Sophia. 12. Bucure!?ti (2000). Casian. (Marcu 10.. au facut ca ideile .tine. veziDerwasJames Chitty. fie ca s-au retras ca 0 reactie la laxitatea cre. Viata cuviosului parintelui nostru An tonie.ertul palestinian a devenit. dupa cum afirma Atanasie arhiepiscopul Alexandriei (295 . 21). fie ca au fugit din fata persecutiilor .10. 0 Bueure!?ti2010). Anastasia. tradueere !?i tudiuintroductivde !?tefanBezdechi. Bueure!?ti (1988). Pustia .PRo PROF DR. Trebuie retinut faptul ca aproape toate marile personalitati ale cre.i sa migreze din Rasarit spre Apus. fie ei calugari sau nu. 3. au vizitat .. dupa cum spune parintele Robert Taft. r In eontinuare. Viata sfantuJuiAntonie cel Mare urmata s de cele mai frumoase predici. pe ace. Pentru limbaromana. astfel.Minn.. Fericitul Augustin.Ed.

93-116. 36. Filon din Alexandria. dupa cum spune Filon din Alexandria 13. p. a eonstituit efortul ealugarului de a-$i afla lini$tea (paeea . II.. Sava) hranind pasarile cerului (P.STUDII 473 politica a ere$tinismului (313). loe preaeurat $i lini$f:it . Voyages dans Ia Phenicie. mai degraba. loeul de Ynfruntare eu demonii $i... .ryCJvXia) $i singuratatea eu $i alaturi de Dumnezeu. Viata lui Moise. Paris. p. vezi Antoine Guillaumont. Pentru ei. Despre cele doua teme ale monahismului. pustiul de$ertului eonstituie. Pentru 0 fenomenologie a monahismului. Ed. . pp. vezi Patericul .. dar nu pot fi $i eu Dumnezeu $i eu oamenii" 14. Ie Liban et Ia Judee. Anastasia (1998). "Conceptia despre pustie la calugarii din Egipt". exodul spre pustie... La 5yrie d'aujourd'hui. Pentru limba romana.. 14. Antoine Guillaumont. Calugari de la Mar Saba (Sf. Apud. Lortet.. Aeeasta bineeunoseuta tema a pustiei este pereeputa de ealugari.mult mai realist $i radical. 56. Originile vietHmonahale . Raspunsul awei Arsenie. 15. este unul edifieator pentru gestullor: "Dumnezeu $tie ea va iubese. . Yneonsecinta. la Yntrebarea "De ee fugi de noi?". 1884) 13. un pustnic din de$ertul sketie. Ynsa. loeul privilegiat al razboiului duhovnieese 15. PG 65: 92A. In idem. . . 214. "Filon $i originile vietii monahale" In: Originile vietii monahale.

Ed. McKinnon. mai apoi. "Desert monasticism and the later forth-century psalmodic movement". 5. Scrieri alese. era vorba de un monah care psalmodia sau recita psalm/psalmi in timp ce fratii sai intru Hristos ascultau in lini~te. Antichitatea cre$tina $i muzica ei (volum In curs de aparitie). iar acest lucru se intampla. Din cand in cand. . in general16.521. comunitatilor de calugari ~i calugarite aflate sub obladuirea sa 18. a se vedea Joseph Dyer. op. practic. literatura patristica ~i colectiile de apoftegme ale Parintilor pustiului sunt pline de exemple ce ne indica faptul ca psalmodia sau practica citirii Psaltirii constituia parte esentiala din pravila zilnica a calugarului. 120-140. John Nadas. Aproape ca nu exista scriere a timpului care sa vorbesca despre vietuitorii de~ertului ~i care sa nu aminteasca de psalmodie. Oar institutia monastica a detinut 0 pozitie privilegiata ~i in ceea ce prive~te promovarea ~i. Scenariul este prezentat ~i de Sfantul Casian ce incerca. pp. rogojini sau sandale din ramuri de palmier ~i din trestie. cartile a II-a (Regula rugaciunilor $i psalmilor de noapte) ~i a III-a (Despre norma canonica a rugaciunilor $i psalmilor zilnicl) din Sfantul loan Casian. IBMBOR. la inceputul secolului al V-lea. Vasile Cojocaru ~iprof. sa aplice aceste reguli. Pentru un punct de vedere critic la teoria lui McKinnon. Chitty. p. "The Desert. NICU MOLDOVEANU LA 70 DE ANI 4. pp. numai in comunitatile de ob~te sau pahomiene.PRo PROF DR. pp. Ed. se pare. in special de comunitatile monastice. Este de la sine inteles ca "performerii" de~ertului nu formau un cor profesionist in acceptiunea de astazi a termenului. the City and Psalmody in the Late Fourth Century". Indemnul din Epistola I cafre Tesaloniceni a sfantului Pavel: Rugati-va nefncetat (I Tes. 17 Derwas J. dar ~i de alti autori cre~tini. In acest sens. cit. citirea continua a psalmilor era intrerupta de rostirea unei rugaciuni. Sean Gallagher. Studies in the Medieval Liturgy and Its Music. de prof. Pentru 0 imagine asupra cantarii ecleziastice In primele secole cre~tine. In Western Plainchant in the First Millennium. 18 Vezi. David Popescu. In Music and Letters 74 (1994).. 17) se pare ca a fost preluat ad litteram de primii cre~tini. Vezi excelentul studiullui James W. studiu introductiv ~inote de prof. 22. activitate ce nu stanjenea obligatia rugaciunii neincetate17. prefata. Trad. Timothy Striplin. 11-43. vezi Nicolae Gheorghita.474 VOLUM OMAGIAL . ci. A$ezamintele manastire$ti $i Convorbiri duhovnice$ti. impletind co~uri. Bucure~ti (1990). In special. dezvoltarea ~i cultivarea psalmodiei ~i a muzicii ecleziastice. PSB 57. funii. Nicolae Chitescu. James Haar. specifice monahismului egiptean. 505 . 16.

STUDII 475 In ceea ce prive$te practica muzicala a comunitatilor de anahoreti. rostind-o la ceasurile potrivite: cand se ridica din pat. In: Paladie. 167. Acela$i scenariu origenian al paideiei cre$tine 11 reintainim $i la Sfanta Macrina (327 . ne spune ca aceasta recita nu numai textele Sfintei Scripturi ci $i psalmii davidici: "Nici Psaltirea nu era lasata la 0 parte. Patericul. 48. 395). op. cand se a$eza $i cand se ridica de la masa. pan a I$i readucea mintea la stare a dinainte" 21. Acesta spune ca Elpidie.. p. In general. atunci cand se Intorcea de la treierat sau de la vreo Intalnire cu alti batrani.t379). ace$tia se Intalneau numai sambata $i duminica la Sfanta Liturghie. cand Incepea sau Inceta lucrul.. este scenariul momentelor de rugaciune din Biserica primara. 22. Se pare ca cele doua secvente importante ale zilei Inchinate rugaciunii $i psalmodiei erau dimineata devreme (inainte de rasaritul soarelui) $i seara. individual. 335 . iar despre awa loan cel Pitic se spune "ca. note. dupa momentul cinei.. p. psalmodierea Ii era bun tovara$. cand mergea la culcare sau se ridica din nou la rugaciune. Concluzia speciali$tilor este unanima: rugaciunile $i citirea Psaltirii se desfa$urau. Sfantul Grigore de Nyssa. din Iimba greaca de loan Patrulescu. Grigore de Nyssa (aprox. p. 105. iar noptile statea treaz $i psalmodia"20. se Indeletnicea cu rugaciunea. 21. 27. trad. 19 "Jar In biserica se intra numai sambata ~i duminica". cap. Anastasia (2004). Paladie. cit. op. . cu meditatia $i cu psalmodia. restul saptamanii petrecandu-Iln rugaciune $i psalmodie In propriile chilii19. Un alt lucru extraordinar. 22. In acest sens.t aprox. de care nu se despartea nici 0 clipa"22. despre care fratele sau.. p. 20. 5. element esential ce ne dovede$te caracterul privat al rugaciunii $i nu unul public. un monah ce locuia Intr-una din pe$terile din jurul lerihonului. care transpare din parcurgerea scrierilor prime lor secole cre$tine. postfata ~i bibliografie de Cristian Badilita. 7. Viata Sfintei Macrina [3]. cap. Peste tot. cit. referinta lui Paladie este sugestiva. scenariu liturgic comun atat iudeilor cat $i cre$tinilor. "manca numai sambetele $i duminicile.. Ed.

D. lata cum descrie Egeria slujba de dimineata de la Biseriea Na$terii (Anastasis) din lerusalim: In fiecare zi (singulis diebus). p. bibliografie. The . Biblioteca Agru. barbati sau femei (laid. se deschid toate portile (omnia hostia) la Anastasis (Biserica Na$terii n. Pentru limba romana vezi PeIerinaj fn loeuri Sfinte (A. Caci tn fiecare zi se afla cu ei cate doi sau trei preoti (presbyteri bini vel term) $i diaconi (diacones). Taft. 381-384). Cornelia Lucia Fri$an. Cluj . iar la fiecare imn se face 0 rugaciune (oratio). pe rand. 75 . tn care regasim elemente comune atat traditiei monastice cat $i celei urbane25: 23. care vor sa vegheze mai devreme.) $i coboara (descenden~ acolo totii monahii $i monahiile (omnes monazontes et parthenae).Napoca (2009). glosar $i post-fata. Una dintre cele mai detaliate descrieri ale slujbei cre$tine de la finele secolului al IV-lea tn care pot fi observate influente ale psalmodiei monastiee tn ritul catedral. cum li se spune aiei. XXIV. Conform descrierii aceleia$i Egeria. NICU MOLDOVEANU LA 70 DE ANI Se CUnOa$tefaptul ca slujba diminetii23 a constituit unul dintre elementele comune atat monahismului cat $i traditiei urbane.Cathedral and Monastic Offices".476 VOLUM OMAGIAL . 1. Acest lucru se tntampla. Egeria. traducere. element ce-i obliga pe calugari sa tnceapa serviciul divin cu cateva ore mai devreme decat ritul catedral..91. pp. DR. liThe Formative Period . 24. 0 persoana apartinand unei comunitati monastiee care vine de extremis terris sau din extremitatea vestiea a Europei. prof. Utrenia bizantina. Oar nu numai ace$tia. este vestitul jurnal de pelerinaj la Locurile Sfinte al Egeriei.n. vezi R. in Cheslyn Jones et aI. prefata $i note Cezar Login. vezi excelentul studiu al lui Juan Mateos. tnainte de rasaritul soarelui. Ed. ltinerarium (Peregrinatio ad Ioea santa). slujba de seara la lerusalim pare a fi una mixta sau hibrida. de obieei. 25. note.Napoca (2006). W. Pentru detalii. ci $i laicii. care tmpreuna cu monahii spun rugaciuni aproape la fiecare imn sau antifon"24. cu diferenta majora ca lumea monastiea acorda un spatiu mult mai mare rugaciunii $i psalmodiei. Liturgy. J. Viata Cre$tina. 83. tnainte de cantatul coco$ilor (ante pullorum cantum). Traducerea textului din limba latina. De la ora aceasta $i pana la ziua (in luce). viri aut mulieres). Cluj . Grisbrooke.PRo PROF. se spun imnuri (ymm)$i se raspunde cu psalmi $i antifoane (psalmi et antiphonae). Pentru Biserica rasariteana.

STUD]] 477 "La ora a zecea.i se a. Ii binecuvinteaza pe credincio$i. pp. Acesta coboara $i el. iar pe eel al Capadociei drept unul catedralln care au fost inserate slujbele ceasurilor mozaice (R. ce a fost preluat de ritul catedral.dimineata .. 3).i antifoane. se aduna toata multimea (multitudo) la Biserica Na... Dupa marturia Egeriei la Ierusalim. Robert Taft earacterizeaza ritualul Antiohiei $i Palestinei drept unul monastic ee a preluat elemente specifice slujbei eatedrale.. traducere Cezar Login.. adica In grata unde facuse mai Inainte rugaciunea. In concluzie. psalmodia de tip monastic a Inceput sa patrunda .terii (Anastasis). 27.i se spun imnuri sau antifoane"26. iar preotii se a. la mijloeul seeolului al N-Iea.. ie$ind el apoi dintre grilaje.i lumanarile (omnes candelae et cerei incenduntur) . XXN. Editura Patmos. vezi excelentele studii reunite In volumul parintelui Nikolai Uspensky. London (1992). Slujba de seara fn Biserica Ortodoxa.. noua). p. Itinerarium. Cluj Napoea (2008).eaza In tron (sedet in susum). pana cand este anuntat episcopul. numita aici licinicon (A1XVt/cov). psalmodia constituia preocuparea calugarilor. la Biserica Na$terii (Anastasis) $i se spun In acela$i fel (similiter} psalmi $i antifoane.i elementul esential allumii monastice. . Se spun Indelung psalmii vecerniei (psalmi lucernares). dar nu se a$eaza. In timp ee eeasul al treilea se facea doar In perioada Postului Mare: "Iar la ceasul al $aselea. . 4.. dimineta devreme $i..i iata ca este anuntat episcopul care coboara . Dupa cum se poate observa din Insemnarile Egeriei. ceasurile $ase $i noua se slujeau tot timpul anului. ci este scoasa din interiorul grotei. In afara de cele doua momente ale zilei . Pentru slujba de seara In Biserica bizantina.iIn cadrul ceasurilor (trei27.iPalestina la mijlocul secolului al IV-lea.ase.eaza . Egeria. In timp. vorbim despre un ritual generalizat (mixt) In care psalmodia continua a constituit contributia . XXIV. iar la eeasul al noualea se praeedeaza la fel ca la ceasul al $aselea (Egeria. ci intra Indata Intre grilaje $i face rugaciunea la Biseriea Na$terii (Anastasis). Cezareea Capadociei28 ...i In slujba de la miezul noptii. Antiohia. dar ..i ei In locurile lor (lods suis) ..420.iseara. 403 . 26.. 28.. 85..ise face 0 lumina imensa (fit lumen infinitum). Study of Liturgy. se aprind toate candelele . tot astfel. element ce subliniaza caracterul preponderent monastic al slujbei de la Ierusalim. noapte . dar . coboara toti. din nou (denuo). . scenariul liturgic al celor cinci secvente ale unei zile devenind asHel practica definitiv Inradacinata In comunitatile monastice din Siria. la fel. unde arde mereu. Iar flacara nu este adusa de afara.i zi (noctu ac die) un opait (lucerna) In interiorul grilajului. iar la noi lucernare. Taft. Itinerarium.. i se saruta mana.

30. 32.. DR.n.. facand . in timp ce 0 tanara dintr-un saUl "surclasa". un parinte din Alexandria. Paladie. Desert monasticism. 60. astfel. Practica zilnica a psalmodiei le-a permis asimilarea Psaltirii pe de rost. 7. vietuitor al Sketului egiptean: " . din aceea~i /storie lausia ca. rostea din amintire (s.. se aud raspandindu-se din fiecare chilie psalmodieri. Avea intiparite (~tiape de rost n...n. p. pp. istoricul de mai sus spune ca "lucrarea ~i nevointa lui era sa se roage neincetat. Din multitudinea de referinte din literatura patristica cu privire.) trei sute de rugaciuni". cap. p.. ~i apoi pe /saia ~i 0 parte din Jeremia. a alta caracteristica esentiala cultivata ~i dezvoltata dintru inceput de monahismul egiptean a fost memoria. in general. element ce le-a oferit monahilor posibilitatea de a se ruga atat cat dorea fiecare individ ~i. . un monah din de~ertul Liturgy. p. Ibid.). cit. unul dintre cele mai eficiente instrumente capabile sa contribuie la propria lor desavar~ire spirituala in calea spre mantuire. dupa aceea. 29. 22. C€mtarea psalmilor devenea. op. 26. Tot Paladie mentioneaza exemplul personal pe care sfantul Antonie il dadea ucenicului sau Pavel eel Simplu: "Antonie se scula ~ifacu iara~i douasprezece rugaciuni ~icanta doisprezece psalmi. cit. cap. un alt monah ce locuia in muntele Fermi din pustia Sketului. despre care Isidor. McKinnon considera contributia monahismului la ritualul mixt drept . anticamera Imparatiei Cerurilor: "De la ora a treia (ceasul al noulea n.mergand pe jos.~apte sute de rugaciuni" 32.0 impregnare a ritualului catedral cu psalmodie continua" (McKinnon. 27.) cincisprezece psalmi. cap. 31. p.. pe de alta parte. 20. care parca te inalta in rai"29. p. iar de~ertul cu chiliile sale. apoi Evanghelia lui Luca ~i Pildele"30 . 53. 67. apoi psalmul eel mare ~i. retinem elocventa relatare a lui Paladie. op. Apoi dormi putin din primul somn ~i iara~i se scula ~i canta psalmii de la miezul noptii. cap. 512). Paladie. le-a asigurat premisele unei psalmodii continue (cursus psalmorum). pana la ziua"31. NICU MOLDOVEANU LA 70 DE ANI 6. despre memoria prodigioasa a lui Eron.478 VOLUM OMAGIAL . la asimilarea psalmilor ~i rugaciunilor. Epistola catre Evrei..n. 84). Ibid. Despre Pavel.PRo PROF. Incheiem cu performantele unui alt awa.

. fiule. ~i vazand slujba bisericii. 7. ca au ajuns zilele in care vor lasa calugarii hrana cea tare. am vazut corurile bisericii cum canta $i m-am intristat ca nu cantam $i noi canoane $i tropare. Nu cumva vreo ispita ti s-a intamplat in cetate? Raspuns-a fratele: cu adevarat. I-a zis lui batranul: amar noua. dupa cum ne spunea noua. $i petrecand ~aisprezece zile in cetate. s-a intors la batranul.STUDII 479 sketic al Egiptului. suntem daton sa stam cu multa umilinta (K<X'tavusu. caci. 21. se poate aprecia faptul ca severitatea vietii monastice trebuie ca a impus un caracter auster atat psalmodiei cat ~i muzicii pe care calugarii 0 cantau. Mergand in Alexandria. ci suntem daton cu frica lui Dumnezeu $i cu cutremur. lata unul din putinele exemple de acest fel ~i care se regase~te in indemnul awei Pamvo. A invatat inca ~i cateva tropare. ". care-~i dojene~te ucenicul ce a intarziat in cetatea Alexandriei.) $i ce lacrimi se nasc din tropare? Cum poate calugarul sa stea in biserica sau in chilie $i sa zbiere asemeni animalelor. cu lacrimi $i suspini. aceast. subjugat de frumusetile cantarii biserice~ti: "Awa Pamvo I-a trimis pe ucenicul sau (in Alexandria) ca sa vanda produsele sale. un venerabil vietuitor din pustiul Nitriei. masurat $i smerit sa aducem lui Dumnezeu 33. fiule. ca nau ie$it calugarii in pustia aceasta ca sa stea inaintea lui Dumnezeu $i sa se mandreasca $i sa cante cantari cu viers $i sa puna glasurile in randuiala cu me$te$ug. Apud. In ceea ce prive~te cantarea practicata de Parintii de~ertului. Ca daca fnaintea lui Dumnezeu stam. nici tropare nu can tam. ce strapungere a inimii (K<X'tavusu. Uneori. sa-$i clatine mainile.n.). "The Desert. tulburat. Oeci i-a zis lui batranul: te vad. intru lenevire cheltuim zilele noastre in pustia aceasta $i nici canoane.a austeritate poat479 educe pana la eliminarea elementului muzical din instrumentarullor formativ. cu glas umilit. noaptea dormea in tinda bisericii Sfantului Apostol Marcu. Joseph Dyer. sa bata din picioare. spunea ca acesta putea recita intreaga zi psalmi pe de rost33... cea zisa prin Sfantul Duh. $i vor urma cantarile $i glasurile (ehurile n. the City and Psalmody . p.) $i nu cu ingamfare. awo.

Music and Worship in Pagan and Christian Antiquity. Blasien. mintea ta sa cerceteze puterea [sensul] stihului ~i sa socote$ti ca stai fnaintea lui Dumnezeu. Ier. 6. - . apoi roste$te Simbolul eredintei ~i Tatal nostru [Mt. D. 20.li -a raspuns Iui batranul: Fiule. fntai de toate sa slaveasca gura ta pe Dumnezeu. 7. A raspuns batranul: De aceea a fugit de la tine strapungerea inimii $i plansul.480 VOLUM OMAGIAL . 0 reactie la cantarea antifonica in favoarea celei responsoriale. 1784/R. 2. Washington. iata un alt text ee exprima atitudinea rigorista a unui segment al vietuitorilor de!. iar fratele nu canta». 23]. 3/1931). somn $i dormitare.1. de cand m-am calugarit randuiala canonului ~i ceasurile le cant dupa cele opt glasuri. !. In aeeIa!. "Die Musikanschauung des Abtes Pambo". Trad. consemnata de M.historische Klasse. 94-95). mult mai simpla in esenta.9. Un frate I-a intrebat pe ava Siluan zicand: Ce voi face avo? Cum voi dobandi strapungerea inimii? Caci foarte mult sunt chinuit de mole~eala. NICU MOLDOVEANU LA 70 DE ANI rugaciune.liregistru. Deci. se pare. avo. ~tergand Sfintele Scripturi $i scriind tropare fn locullor'G4. nici sa spun psalmul pe glas. engl. ~i fn al doilea rand. Gerbert in vestita colectie Scriptores ecc1esiaticide musica sacra potissimum (St. 11. De retinut ca episodul acesta este unul apocrif ~i ca apartine nu secolului N ci. daca dore~ti strapungerea inimii. Zice frateIe: Eu. Care «cerceteaza inimile $i rarunchii» [Ps. Musik und Gesang in den Kulten der heidnischen Antike und christJichen Fruhzeit. nefnvatati fiind ~i necunos34. fti fnvarto$ezi inima $i nu 0 la$i sa fie strapunsa.suspinand ~i amintindu-ti pacatele tale $i osanda fn care vei fi chinuit. $i cand ma scol din somn.C.PRo PROF DR. lar cand te scoli din somn. Reactia awei Pamvo.: National Association of Pastoral Musicians [1983]. in fond.. pp. cum. fntai de toate a spune psalmii pe i glas este mandrie. secolului VI (Otto Wesseley. vor veni zile cand vor strica cre~tinii carnle Sfintelor Evanghelii ~i ale Sfintilor Apostoli ~i ale dumnezeie~tilor prooroci. Patrologul Johannes Quasten a folosit acest episod pentru a demonstra ca monahismul era impotriva cantarii ornate (Johannes Quasten. eu privire Ia Ioeul oeupat de eantarea imnelor in Biserica primara: . LXXXIX [1952]. 9-13] $i atunci fncepe-ti canonul U$or-U$or. 2. este. pp. Munster in Westfalia [1930]. fiule.lertului(de altminteri. Apoe. Cugeta la marii parinti. ma lupt cu psalmodia. fiindca tu fti fnchipui: «eu cant. $i cand stai ~i-ti faci rugaciunile. destul de restrans). in: Anzeiger der Osterreichischen Akademie der Wissenschaften: philosophischi . lasa cantarea. dar nu pot birui dormitarea. 45-62). Ca iata fti zic tie.

Liturgy. Plansul $i strapungerea inimii la Parintii rasariteni. J. au stralucit totu$i ca ni$te luceferi. a mirenilor . ". ci prin rugaciunea facuta cu inima zdrobita $i cu post [ . DCA 191. decM numai cativa psalmi.JuanS. au facut minuni mari $i au primit putere fmpotriva demonilor nu prin cantari. Dimitrios Tsamis. Editura Deisis (2009).Mateos.39-56. mai ales. de ceea ce Parintii numesc "strapungerea inimii" (K<X't<XvuSu.33-35. lacrimile (calugarii persani numeau acest lucru abfJe).. Preot Prof. 36. Editura Deisis. lnstitutul Pontifical Oriental (1971).. Rena~terea (2007) ~iR. Roma. este practic un alt ethos vizibil asumat de comunitatile de calugari.Napoca.J. procesiuni. Vehementa cu care calugarii se opuneau cantarii era una justificata de idealul de penitenta spre care ace~tia aspirau. pp. Celemaiimportantestudiiram€m.incontinuare. Etude historique. Ed. Traducere ~i note Cezar Login. Apud. 37 De~i bibliografia este extinsa. 8. Pentru ca nu cultivarea cantarii mantuie$te pe om. 10-11.La celebration de la parole dans la liturgie byzantine. J. ci. tropare $i glasuri. rugaciuni.. care au fnviat mortii.. Dr. Cantarea pe multi i-a coborM fn cele mai de jos al pamantului [ . nici tropare.. Studiu istoric. Cluj . deci. Editia romaneasca: Celebrarea cuvantului fn liturghia bizantina.. traditia monastica impune 0 solemna asceza.211-213. pp. Taft.. Cantarea este. . Sibiu (1995). solemnitatii exterioare data de cantari. Astfel ca. Patericul sinait.STUDII 481 cand nici glasuri. recuperarea realitatilor muzicale ale Antichitatii cre~tine este un demers fara finalitate 35. traducere Mihai Vladimirescu. Apoftegme. rugaciunea ~i rabdarea necazurilor. Trad.. intrari ~i ie~iri etc. 0 pocainta. loan lea. Muzica constituia un obstacol.)37.141-190. G. la peste un mileniu ~i jumatate distanta. datoria calugarului Hind nu numai privegherea. in esenta. povestiri $i ispravi ascetice ale Sfintilor $i Fericitilor Parinti din muntele Sinaiului cel umblat de Dumnezeu $i de pustiul sinaitic spre imitare. ravna $i fnvatatura celor ce vor sa izbandeasca vietuirea cereasca $i vor sa intre fn imparatia cerurilor. in timp ce ritul catedral acorda un spatiu amplu dramei liturgice. A$a au fost Pavel cel Simplu $i ava Pamvo $i ava Apolo $i ceilaJti de-Dumnezeu-purtatori parinti. 189-190. Astazi. vezi monografia clasica asupra acestei teme: lrEmeeHausherr. opozitia evidenta care a existat in Antichitatea cre~tina intre traditia monastica ~i cea urbana36. ci frica de Dumnezeu $i tinerea poruncilor lui Hristos.35 Cele doua citate de mai sus reflecta.

. art. "Christian Hymn in Greek with musical notation". R. a cantarii ecleziastice. care sa fi fost notal. "Un Ancetre de la musique d' eglise". fragmentul a provocat intense speculatii asupra originii $i caracterului muzicii liturgice din perioada primelor veacuri cre$tine.PRo PROF DR. Part XV. Idem. din cel putin doua motive: lipsa documentelor care sa conserve muzica din acele vremuri ~icaracterul eminamente oral al acesteia38. vezi: T. Reinach. singularitatea acestui fragment nu este 0 dovada clara ca in Egiptul secolului al III-lea dupa Hristos era folosita notatia greaca $i nici ca melodia acestui imn era una caracteristica muzicii sacre timpurii. in: The Oxyrhynchus Papyri. p. papirusul pastreaza un fragment dintr-un imn din cea mai veche muzica de sorginte cre$tina. Totu$i. Early Christian Music. $ Grenfell. Pentru detalii. Descoperit la Oxyrhynchus. Creatia este inchinata Sfintei Treimi $i a fost notata in binecunoscuta semiografie muzicala alfabetica din perioada clasicismului grec. pp. London [1922]). and the Relationship Between Ancien Greek and Early Christian Music". 1-17. element ce dovede~te faptul ca Psaltirea lui David a jucat un rol crucial in dezvoltarea muzicii cre~tine. un ora$el situat in zona Egiptului Inferior. Idem. Nicaieri in literatura cre$tina timpurie nu exista vreo mentiune cu privire la interzicerea. B. 39. pp. 38. in al treilea deceniu al secolului trecut (Hunt.. E. "The Earliest Example of Christian Hymnody". S. J.482 VOLUM OMAGIAL . A History of Byzantine Music and Hymnography. Unicitatea acestei creatii face insa ca el sa fie privit cu multa prudenta. Acest imn protocre$tin este un caz extrem de rar $i unic pana la aceasta data. precizam ca atat cantulliturgic ebraic cat $i eel cre$tin incep a fi notate pe scara larga abia la finalul secolului al IX-lea $i inceputul secolul al X-lea. 34-45. a dezvoltat una dintre cele mai spectaculoase institutii muzicale pe care Biserica le-a gazduit vreodata in istoria sa. Acest lucru ne indreptate~te sa afirmam ca lumea monastica. 4. fara indoiala. pp. "The Oxyrhynchus Papyrus 1786. in CQ. in Revue musicale (1922). in particular a celei bizantine. vol. in general. fiind. Wellesz. in toate formele sale. in The New Oxford History. singurul document muzical care provine din primul mileniu cre$tin $i care a supravietuit timpurilor noastre este un papirus ce dateaza de la finalul secolului al III-lea. La data descoperirii sale. NICU MOLDOVEANU LA 70 DE ANI practica. adoptarea sau folosirea uneia sau alteia dintre notatiile muzicale antice in imnografia cre$tina. Entuziasmul "muzical" al monahilor de~ertului se traduce printr-o dezvoltare fara precedent a psalmodiei ~i. W. II. Informativ. in Vigiliae Christianae 26 (1972). Wagner "Der Oxyrhynchus Hymnus". rodullibertatii religioase capatata incepand cu anul 313. Pe de alta parte. A. Dincolo de acest dat istoric trebuie retinut faptul ca admiratia Parintilor Bisericii ~i a vietuitorilor pustiei pentru cantarea psalmodica ramane 0 realitate de netagaduit.1945. 153-155. Studiile comparative intreprinse de speciali$ti cu alte documente muzicale antice au incercat sa vada in acest fragment 0 dovada a influentei teoriei muzicale grece$ti in cultul cre$tin. P. Holleman. in Philologus 79 $i 33 (1923). Oxford2 (1961). A.

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->