CULTURA CIPERCILOR CA AFACERE

INTRODUCERE
Insemnari despre consumul ciupercilor comestibile, apreciate de vechii romani,din cele mai vechi timpuri s-au pastrat pina in zilele noastre. Referiri la aceasta pot fi intalnite si in operele unor renumiti oameni de stiinta ai antichitatii. Astfel, Pliniu cel Batran, istoric si literat roman, in lucrarea sa "istoria naturala ,,1[1] scrie si despre ciupercile bune de mancat, iar Dioscoride ,medic si botanist grec, originar din Asia Mica, trateaza in lucrarea sa "Despre mijloacele de vindecare" si medicamente de origine vegetala obtinute din ciuperci. La inceput, ciupercile au fost recoltate din flora spontana si consumate datorita gustului si aromei specifice.Mai tarziu,empiric s-a trecut si laintroducerea unor speci i in cultura. La nivelul anului 1990 productia mondiala de ciuperci cultivate era de circa 3 763 000 t, China situandu-se pe primul loc, urmata de S.U.A.In anul 1991, venitul rezultat din comertul mondial cu ciuperci depasea 7,5 miliarde dolari. Dintre speciile cultivate, primul loc il ocupa Agaricus bisporus (champinion), urmata de Pleurotus sp.(bureti) si de Auricularia sp. si Lentinus sp. Pentru a veni in sprijinul celor ce doresc sa cultive ciuperci, cu investitii minime, in foarte multe carti sunt prezentate sfaturi practice privind modul in care trebuie sa se lucreze pentru a obtine recolte bune, destinate consumului familial - si nu numai. Pe linga valoarea lor alimentara, ciupercile constituie si o cultura rentabila, care asigura o productie ridicata, ce se obtine pe unitate de suprafata folosita, spatii special amenajate in acest scop. De retinut mai este si faptul ca in cultura ciupercilor nu se foloseste teren agricol ci, cu preponderenta, spatii dezafectate, adica spatii carora nu li s-a dat alta intrebuintare, iar pentru substratul nutritiv au fost luate in considerare materiale refolosibile, ieftine. Randamentul exprimat in kilograme de ciuperci recoltate de pe un metru patrat, in cazul speciei Agaricus bisporus este, in functie de sistemul de cultura si de conditiile de microclimat asigurate, intre 15 si 30 de kilograme. Daca intr-un an se realizeaza doua sau patru-cinci cicluri de cultura, reiese un randament de 30-80 kg/mp/ an. Un ciclu de cultura la ciuperci dureaza, in functie de specie, intre 70-100 de zile, aceasta facand ca amortizarea investitiei sa se faca intr-un timp scurt, fiind cea mai activa din cadrul sectorul vegetal.

CAPITOLUL I CULTURA CIPERCILOR CA AFACERE

1.1 Cultivarea ciupercilor Suprafetele cultivate cu ciuperci sunt in plina crestere. In Europa, productia de ciuperci reprezinta 58% din productia mondiala , care se ridica la peste 1.500.000 de tone anual. Ciupercile reprezinta un valoros produs alimentar, datorita continutului bogat in substante hranitoare, comparabil cu cel continut de paine, lapte, oua, zaharina, vitamine si saruri minerale. Un avantaj al cultivarii ciupercilor il constitue posibilitatea folosirii unor spatii deja existente, carora nu li s-a dat o alta intrebuintare. In aceasta categorie de spatii intra: serele, solariile, pivnitele, soproanele, camarile de cladiri si alte asemenea spatii. Daca sunt cultivate in spatii inchise, ciupercile au o perioada scurta de dezvoltare, cam 100120 zile de la insamintare la ultimul recoltat. De aceea se pot cultiva in tot cursul anului, in orice sezon, mai ales in sezoanele reci, cind pe piata celelalte legume se gasesc in cantitati reduse2[2]. Este un avantaj deosebit sa poti realize 2 pina la 3-4 cicluri pe an de pe aceeasi suprafata. Un alt avantaj al cultivarii ciupercilor este acela ca sunt plante cu talie mica, iar in anumite perioade de dezvoltare nu au nevoie sau sunt indiferente la lumina, ocupa spatii reduse in raport cu cantitatea de productie. In acest scop, se pot cultiva pe mai multe niveluri, facind astfel economie de spatiu. In ciupercariile bine organizate se pot realiza culture pe 3-4 niveluri pe aceasi suprafata. Rentabilitatea culturii ciupercilor este data si de faptul ca de la majoritatea speciilor se consuma toate partile componente, astfel ca proportia de utilizare ajunge la 99-100%. Deoarece ciupercile sunt amplasate in imediata apropiere a locuintei, se asigura o mai buna supraveghere a activitatii si a economiei de timp.

Inca un avantaj consta in faptul ca, in general, materialele necesare culturii se gasesc in orice gospodarie sub forma de productie agricola secundara (paie, pleava, tulpini si ciucalai de porumb, tupini de sorg, vreji de mazare, fasole, soia ) sau dejectii de animale amestecate cu asternutul care, de obicei, este alcatuit din paie, rumegus, talaj sau coji de floarea -soarelui. 1.2 Randamentul ciupercilor Pe lnga valoarea lor alimentara ciupercile constituie si o cultura rentabila, care asigura o productie ridicata ce se obtine pe unitate de suprafata folosita n spatii special amenajate n acest scop. De retinut mai este si faptul ca n cultura ciupercilor nu se foloseste teren agricol, ci cu preponderenta spatii dezafectate adica spatii carora nu li s-a dat alta ntrebuintare iar pentru substratul nutritiv au fost luate n considerare materiale refolosibile ieftine. Randamentul exprimat n kilograme de ciuperci recoltate de pe un metru patrat n cazul speciei Agaricus bisporus este n functie de sistemul de cultura si de conditiile de microclimat asigurate ntre 15 si 30 de kilograme. Daca ntr-un an se realizeaza doua sau patru-cinci cicluri de cultura reiese un randament de 30-60 kg/mp/an. Un ciclu de cultura la ciuperci dureaza n functie de specie ntre 70-100 de zile, aceasta facnd ca amortizarea investitiei sa se faca ntr-un timp scurt fiind cea mai activa din cadrul sectorului vegetal. Ciupercile care se pot cultiva n Romnia n tara noastra se pot cultiva, cu rezultate bune, urmatoarele specii de ciuperci: Ciuperca de balegar alba, crem sau bruna (Agaricus bisporus) Ciuperca alba termofila (iubitoare de caldura) (Agaricus edulis) Buretele vnat sau pastravul de fag (Pleurotus ostreatus) Buretele rosiatic (Pleurotus florida) Buretele brun (Pleurotus sajor-caju) Buretele cornet (Pleurotus cornucopiae) Buretele ciuciulete (Coprinus comatus)

Ciuperca de paie (Stropharia-rugoso-annullata) Aceste ultime doua specii se cultiva pe suprafete mai restrnse. 1.3 Valori de recoltare Productia la I val este de 8-9 kg ciuperci. Daca sunt prea multi butoni, reducerea se face prin udare cu apa n cantitate de 0,5 l/mp, cu 36 h nainte de primul val. Productia la al II-lea val este de 8-9 kg ciuperci. Productia la al III-lea val este de 4-6 kg ciuperci. Productia la al IV-lea val este 2-4 kg ciuperci. Productia la al V-lea val este de 1-2 kg ciuperci. Din datele prezentate mai sus se observa ca productia cea mai mare de ciuperci se obtine in primul val de aceea acestuia trebuie acordata o atentie sporita. Uneori in conditii anormale valurile IV si V pot lipsi sau pot sa fie foarte mici din punct de vedere 1.4 Valoarea terapeutica a ciupercilor Datorita faptului ca ciupercile inferioare au facut posibila producerea penicilinelor, streptomicinelor, ntr-un cuvnt a antibioticelor, care au salvat milioane de vieti umane si animale, cercetatorii sunt preocupati si acum de studiul ciupercilor superioare. Dupa ce au fost valorificate ca aliment, ciupercile au nceput sa prezinte interes si pentru medicina, pentru prepararea diferitelor bauturi si pentru extragerea diferitelor arome. Traditional ciupercilor li s-au acordat virtuti terapeutice antitumorale si imunologice care au nceput sa fie testate in mod stiintific. Astfel s-a observat ca datorita continutului lor ridicat n anumite polizaharide au proprietati imunostimulente. Prin prezenta chitinei n peretii celulari ciupercile produc un efect filmogen utilizat n industria cosmetica. n trecut s-au studiat trufele, galbiori, ghebele, iutarii, nicoretii, r& 212j92c #351;covii, s.a. Astfel, din Lactarius deliciosus (rscovi) si Clytocybe gigantea s-a izolat o substanta care s-a dovedit eficace mpotriva bacilului tuberculozei. 1.5 Aspectul negative al ciupercilor

Ciupercile provoaca boli la plante ele au o arie mare de raspndire si sunt foarte agresive. Unele produc adevarate calamitati cum ar fi ciuperca Phytophthora infestate ( mana cartofului ). Alte ciuperci produc pagube importante vitei-de-vie, lanurilor de gru si lista poate continua. Ciupercile contin toxine iar unele sunt otravitoare. Singura masura de aparare este de a consuma ciuperci din cultura. Ciupercile transmit boli la om si animale. Sunt cunoscute mai ales actiunile ciupercilor asupra pielii, mucoaselor, plamn si creier3[3]. 1.6 Cresterea ciupercilor cu sprijonul SAPARD Pna n luna august 2005 productia de ciuperci de cultura a atins o cifra record de aproape 500 de tone comparativ cu numai 60 de tone raportate anul trecut. De asemenea, pe lnga ciupercile de cultura, au fost recoltate din flora spontana aproximativ 580 de tone de ciuperci. Profitul obtinut la o cantitate de peste o tona, de pe o suprafata de 100 de metri patrati, n cinci cicluri de cultura, este de aproximativ 30.000 RON, amortizarea investitiei la fiecare recolta. Astfel, se poate demara o investitie de amploare n cultivarea ciupercilor cu o suma minima de 18.000 RON. Din aceasta suma, 9.000 RON pot reprezenta fonduri nerambursabile prin Programul SAPARD. Cu alte cuvinte, cei care solicita sprijin financiar prin SAPARD pot realiza o astfel de investitie cu doar 9.000 RON. Aceasta suma poate fi obtinuta apelnd la Fondul de Garantare a Creditului Rural dar si direct printr-un credit bancar garantat chiar cu investitia. Principalele specii cultivate n Romnia sunt Agaricus bisporus (ciuperca de balegar denumita impropriu champignion) si Pleurotus ostreatus (cunoscut ca pastrav de fag). Din pacate, piata interna nu se constituie ntr-o alternativa profitabila, consumul pe cap de locuitor fiind foarte scazut (considerat irelevant chiar si din punct de vedere statistic). O alta caracteristica o reprezinta preferinta romnilor pentru specia Agaricus, n timp ce n strainatate este mult mai apreciata specia Pleurotus. Producatorii de ciuperci de cultura s-au orientat, firesc, spre pietele externe, dar exigentele calitative fac ca putini sa reuseasca cu adevarat sa exporte constant. Solutia o reprezinta culturile profesioniste la cele mai nalte standarde europene si internationale. Programul SAPARD ofera sprijin financiar pentru asigurarea tuturor conditiilor tehnice necesare productiei de ciuperci si industrializarea acestei activitati cu mare potential de dezvoltare. 3

Prin Masura 3.4 (Dezvoltarea si diversificarea activitatilor economice care sa genereze activitati multiple si venituri alternative - submasura "Alte activitati") se pot obtine fonduri nerambursabile SAPARD pentru cultivarea, colectarea, depozitarea si procesarea ciupercilor. Mai exact pentru construirea sau modernizarea cladirilor operationale si utilitatilor conexe, pentru depozitarea materiilor prime si produselor, pentru dotarea laboratoarelor pentru analiza si cercetare, dar si pentru birourile administrative. Totodata, pentru bunul mers al investitiei, pot fi achizitionate echipamente si dispozitive noi pentru recoltarea, depozitarea, procesarea si marketingul produselor, dar si pentru producerea compostului (patului germinativ) si achizitionarea de material biologic certificat (micellium). Programul SAPARD finanteaza si depozitarea, procesarea si marketingul ciupercilor din flora spontana, nu numai a ciupercilor de cultura. Ciupercile prezinta doua calitati majore: cea de produs agroalimentar deosebit si randamentul ridicat obtinut pe metru patrat, ceea ce face ca amortizarea investitiei sa se fac ntr-un timp scurt. Pentru a debuta cu o cultura de ciuperci este nevoie de spatiu bine izolat de mediul exterior, igienizat si dotat cu instalatie de apa potabila, ventilatie, instalatie electrica de ncalzire si racire a aerului. Pentru a asigura rentabilitatea unei ciupercarii, investitia trebuie sa cuprinda o suprafata minima de 100 metri patrati (mp.). n cazul speciei Agaricus randamentul este de 20 - 27 kilograme pe metru patrat. Valoarea investitiei pentru cei 100 de mp. de cultura, fara a lua n calcul amenajarea initiala a spatiului de productie, se ridica la aproximativ 9.500 de lei noi, iar suma obtinuta n urma comercializarii sunt de peste 15.000 de lei noi. Pentru cinci cicluri de cultura se poate obtine un profit de 30.000 de lei noi. n situatia n care compostul este produs la nivelul crescatoriei profitul se poate dubla. n cazul ciupercilor din specia Pleurotus continutul nutritiv ridicat este motivul pentru care n strainatate sunt considerati ca nlocuitori ai carnii. Pleurotus contin 18 aminoacizi esentiali organismelor vii si sunt recomandati n alimentatia diabeticilor, pentru combaterea anemiilor, dar si pentru mineralizarea organismului (contin vitamina K, P, B12, minerale ca Siliciu, Seleniu etc.). Cultura ciupercilor Pleurotus a cunoscut n ultimii ani o dezvoltare exploziva n multe tari din lume, fiind usor de cultivat, nepretentioase si utiliznd ca strat de cultura deseuri provenite din prelucrarea hrtiei, rumegus si altele care se aseaza n saci. Dupa proteina obtinuta industrial din soia, aceste ciuperci se situeaza pe locul doi n lume din punct de vedere al calitatii nutritive. Volumul de investitii pentru cultura ciupercilor Pleurotus reprezinta 50 - 60% din cel pentru cultura ciupercilor Agaricus. Randamentul unui ciclu de cultura se poate situa ntre 20 - 35 kg de ciuperci la 100 de kg de strat de cultura (substrat celulozic). Investitia pentru 35 de saci a cte 10 kg este de aproximativ 250 de lei noi, fara a lua n calcul amenajarea initiala a

spatiului de productie. Iar profitul obtinut este de aproximativ 700 de lei noi n 60 - 80 de zile, dar cu ct productia este mai mare cu att va creste si valoarea profitului. Preturile ciupercilor la bursele internationale variaza, dar pentru exemplificare, n America un kilogram de Agaricus este cotat la aproximativ 3 dolari. Suma alocata prin Programul SAPARD pentru submasura "Alte activitati", n care este cuprinsa si cultivarea ciupercilor, se ridica la aproximativ 23 de milioane de Euro. Totalul fondurilor disponibile pentru Masura 3.4 este de 150,32 de milioane de euro din care submasura mentionata mai sus are o pondere de 15%. Beneficiarii, persoane fizice autorizate, asociatii familiale, societati agricole, societati comerciale cu capital privat de minim 75%, pot primi sprijin financiar de minim 2.500 de euro si de maxim 100.000 de Euro. Astfel, valoarea totala a investitiei, care include cofinantarea privata si finantarea SAPARD, trebuie sa se ncadreze ntre 5.000 si 200.000 de euro. Din valoarea totala eligibila a proiectului, 50% reprezinta contributia beneficiarului, iar 50% contributia publica. n Programul SAPARD, cofinantare publica reprezinta contributia Uniunii Europene, 75% si a Guvernului Romniei 25%. O solutie pentru cultivatorii romni o reprezinta culturile BIO - "organice", care prezinta avantaje semnificative din punct de vedere al pretului de vnzare. Trebuie amintit ca Uniunea Europeana acorda o importanta deosebita produselor certificate ca fiind "BIO organice". Acest tip de cultura se distinge de cel clasic prin utilizarea ngrasamintelor naturale si prin faptul ca nu se folosesc pesticide, iar pretul de vnzare se dubleaza. Conditia esentiala pentru obtinerea fondurilor nerambursabile SAPARD este demonstrarea viabilitatii economico-financiare a investitiei. Prin acest lucru se ntelege obtinerea de performante financiare si capacitatea de a opera fara a recurge la sprijin public n activitatea sa operationala viitoare. Cu alte cuvinte, beneficiarul va trebui sa demonstreze ca si poate plati obligatiile si datoriile n mod regulat si sa genereze un profit net de minimum 5%. Beneficiarul poate sa primeasca de doua ori sprijin, n perioada de implementare a Masurii, fara ca cele doua investitii sa fie derulate n acelasi timp, iar suma lor sa nu depaseasca valoarea maxima a ajutorului public. Pentru a solicita un ajutor nerambursabil sunt mai multe etape de urmat, respectiv, solicitantul trebuie sa se adreseze Agentiei SAPARD sau Birourilor Regionale pentru a obtine "Ghidul solicitantului" pentru Masura care cuprinde domeniul proiectul pe care vrea sa l dezvolte. Tot de la sediul Agentiei, Birouri Regionale sau de pe pagina de web, www.sapard.ro, viitorul beneficiar va intra n posesia Cererii de finantare, care se va completa electronic. Cererea se va completa astfel:

- Solicitantul trebuie sa completeze cererea de finantare n limba romna si sa o depuna n trei exemplare: un original si doua copii; - Cererea de finantare va fi completata numai electronic si va fi depusa pe suport de hrtie si pe discheta. Cererile completate de mna sau scrise la masina nu vor fi acceptate. De asemenea, este obligatoriu a se respecta formatul cererii de finantare (cu ncadrarea n pagina) asa cum este prezentat n ghid; - De asemenea, fiecare exemplar din Cererea de finantare (exemplarul original si cele doua copii), nsotit de anexele tehnice si administrative va fi legat ntr-un singur dosar (chiar daca documentatia tehnica a fost legata n prealabil) astfel nct sa nu permita detasarea si/sau nlocuirea documentelor. Dosarul va fi paginat si opisat, numerotarea paginilor facndu-se manual n partea dreapta sus a fiecarui document, n ordine de la 1 la n, unde n este numarul total al paginilor din dosarul complet. Documentele justificative vor fi anexate n ordinea opisului de la sfrsitul Cererii de finantare, indicndu-se numerele de pagina la care se afla fiecare document. Daca cererea de finantare este declarata neconforma la depunere, n cazul n care se ataseaza documente noi, se va dezlega dosarul si se va adauga documentul lipsa. Paginile vor fi renumerotate manual n partea dreapta sus a fiecarui document (numerele vechi vor fi taiate cu o linie orizontala), opisul se va reface si dosarul va fi legat din nou; - Exemplarul original va avea nscrisa pe coperta, n partea superioara dreapta, mentiunea "ORIGINAL" si va fi stampilat de catre solicitant si semnat de catre responsabilul legal al solicitantului pe fiecare foaie completata. Solicitantul va stampila copiile acestora cu mentiunea "conform cu originalul" si responsabilul legal al solicitantului va semna. Conformitatea acestor documente cu originalele ramase la solicitant se va verifica cu ocazia verificarii pe teren. Daca cel putin un document aflat n copie n exemplarele COPIE 1 sau COPIE 2 a cererii de finantare nu este conform cu originalul aflat la solicitant, cererea de finantare va fi declarata neeligibila; - Cele doua exemplare copie vor avea nscrisa pe coperta, n partea superioara dreapta, mentiunea "COPIE Nr. 1" si respectiv "COPIE Nr. 2". Cele doua exemplare copie vor fi stampilate de catre solicitant si semnate de catre responsabilul legal al solicitantului. Fiecare foaie completata va avea mentiunea "Conform cu originalul"; - Fiecare exemplar al cererii de finantare (inclusiv anexele aferente), trebuie introdus n cte un plic care trebuie sa aiba nscrise numarul de referinta al sesiunii cererii de proiecte, numele complet al solicitantului, adresa completa a acestuia si denumirea proiectului (identice cu cele nscrise n cererea de finantare). Pe fiecare plic se va nscrie cuvntul "original" sau "copie", dupa cum este cazul. Toate aceste mentiuni se vor nscrie pe plic, citet, cu caractere majuscule si diacritice; - Solicitantul trebuie sa si completeze cererea de finantare avnd la baza explicatiile oferite

n instructiunile ce nsotesc cererea de finantare; - Nu se vor accepta cereri de finantare cu stersaturi sau completari facute manual sau cu masina de scris; - Solicitantul se va asigura ca ramne n posesia unui exemplar complet al cererii de finantare n afara celor trei exemplare pe care le depune. n functie de regiunea de dezvoltare unde este localizat proiectul, Cererea de finantare trebuie depusa direct, personal, de catre unul din cei doi responsabili de proiect, la una dintre adresele Birourilor Regionale de Implementare a Programului SAPARD (BRIPS). Proiectul care contine cererea de finantare si toate anexele necesare - studiul de fezabilitate, avizele de mediu, sanitar-veterinare, certificat de urbanism, verificat si analizat, Curriculum Vitae, ultimul bilant contabil - este declarat conform de catre specialistii Biroului Regional. Daca toata documentatia este completa si corecta apoi dosarul este trimis la sediul central al Agentiei unde este declarat eligibil pentru a fi finantat. Beneficiarul va fi nstiintat n scris despre eligibilitatea proiectului sau. Ultima etapa este semnarea contractului de finantare dintre beneficiar si Agentia SAPARD, dupa care se poate demara investitia propusa.4[4]

CAPITOLUL II TEHNOLOGIA CRESTERII CIUPERCILOR

2.1 Introducere Ciupercile sunt un produs agroalimentar foarte apreciat in toate anotimpurile, mai ales iarna cand legumele se gasesc in cantitati reduse in Europa. Datorita usurintei de cultivare ciupercile pot constitui baza unei afaceri de succes pentru oricine. Ciupercile au fost pentru prima data mentionate in literatura de catre Hipocrate care scria in 400 I.C. despre valoare medicinala a ciupercilor. In ciuda afirmatiilor ca ciupercile pot sa creasca in orice gaura mai intunecoasa, cresterea ciupercilor pentru comercializare necesita incaperi speciale echipate cu ventilatoare. Desi ciupercile sunt de obicei crescute in intuneric, lipsa luminii nu este o necesitate. Ciupercariile pot fi considerate recicloatoare a deseurilor din alte ferme. Ciupercile folosesc pe post de "hrana" deseurile altor ferme cum ar fi: fan, frunze uscate, balegar sau gainat. Ciupercile nu au capacitatea de a prelucra lumina soarelui precum fac plantele verzi care se bucura de prezenta clorofilului. Ciupercile extrag carbohidratii si proteinele dintr-un mediu bogat in materie organica de natura vegetativa care de obicei este in stare de putrefactie. Aceasta materie organica trebuie preparata in compost pentru ca ciupercile sa il consume. Daca compostul este corect preparat poate fi folosit exclusiv pentru cresterea culturii de ciuperci dorite. La un moment dat a descompunerii materiei veti opri procesul de putrefactie pentru a planta ciupercile pentru ca ele sa devina principalul organism care beneficiaza de acest mediu. 2.2 Ciupercile Agricus Descrierea ciupercii albe, crem sau bruna Agaricus bisporus, sinonim Psalliota hortensis (Cook) Lange - ciuperca de balegar, de strat sau champinion este ciuperca de cultura cea mai raspndita n tara noastra si pe glob, fiind cel mai mult studiata si prezentnd un numar mare de tulpini (suse). Ciuperca, indiferent de culoare, prezinta doua parti distincte: o parte n substrat (ngropata) si o parte aeriana. Partea ngropata este reprezentata printr-un postament

micelian ce rezulta din mpletitura rufelor crescute din miceliul nsamntat. Din aceste hife, n amestecul de acoperire iau nastere primordiile sau butonii de fructificare. Partea aeriana sau ciuperca propriu-zisa se numeste basidiofruct (de la familia din care face parte) sau carpofor. Acesta este format din: picior (stipes) si palarie (pileus). n tara noastra sunt create tulpini de Agaricus bisporus de culoare alba, crem si bruna. Sunt pretabile att la cultura clasica (n sistem gospodaresc), ct st la cea intensiva (n ciupercarii industriale). Pentru cultura ciupercilor se pot folosi spatii existente dar nefolosite pentru alte activitati sau spatii special construite n vederea nfiintarii unei microciupercarii. 2.3 Conditii impuse spatiilor de crestere Spatiile existente pot fi: pivnite, subsoluri ale locuintelor sau alte constructii, cladiri vechi, balcoane, magazii, soproane, garaje, grajduri, sere, solarii, depozite, hale, forturi, umbrare. Spatiu de cultura trebuie sa corespunda urmatoarele conditii

-izolare termica ridicata fara variatii de doua - trei grade de la zi - noapte; -posibilitate de aerisire fie prin ventilatie libera (pentru 1mp suprafata de cultura este necesar un spatiu de acces de 100cmp) sau prin ventilatie dirijata; -sursa de apa curata n interiorul spatiului sau n apropiere -canalizare - posibilitatea de scurgere a apei rezultata dupa spalare, udare -sursa de curent electric de 220 V pentru un ventilator si de 24 V pentru iluminat, n conditii de umiditate excesiva (cu lampa portabila); -sursa de caldura si instalatie de ncalzire sau racire pentru sezonul rece sau cald; -amenajarea unei camere-tampon n fata intrarii, cu dimensiunea de 2x2 m din folie de polietilena sau din zid, cu scop de paravan; -instalarea unui ventilator si a tubulaturii aferente. Se poate folosi un filtru din doua straturi de tifon ntre care se adauga un strat de vata. Acest filtru se schimba n cazul uzarii sau murdaririi lui; -sa prezinte drumuri de acces -sa fie ferite de inundatii

-ncaperile sa fie amplasate n linie dreapta -constructia sa nu cuprinda lemn Izolarea termica se realizeaza cu ajutorul unei perne de aer ntre plafon si acoperis. - camera tampon la intrare -taluzarea peretilor laterali -dispunerea la exterior pe peretii laterali a unor straturi izolatoare de paie Constructiile moderne se pot executa din beton celular cu spatii de aer ntre cele doua rnduri de zidarie. n spatiile libere se vor introduce vata minerala, aer, pamnt si rumegus. n spatiile unde cultura ciupercilor se amplaseaza pe stelaje, aerisirea libera prin deschiderea usilor si ferestrelor nu este suficienta. De aceea se va recurge la o aerisire dirijata n care scop sunt necesare urmatoarele amenajari: instalarea unui ventilator cu filtru special sau un filtru improvizat pentru absorbtia si curatirea aerului introdus n ciupercarie si eliminarea dioxidului de carbon. Pentru incalzire va sfatuim sa folositi un sistem bazat pe aburi. In functie de marimea ciupercariei se executa un proiect si se alege varianta optima. Producatorii de utilaje din domeniu va vor cere cubajul incaperilor ca date initiale pentru dimensionarea instalatiei de incalzire cu abur. Exista mai multi agenti economici care produc astfel de instalatii. De obicei incalzirea se realizeaza cu ajutorul unei tubulaturi prin care trece agentul termic. Fabrica din Alexandria a realizat un astfel de sistem pentru ciupercarii bazat pe baterii. Un viitor cultivator de ciuperci care nu dispune de nici un fel de spatiu din cele enumerate anterior si poate construi unul de dimensiunile dorite. Amplasarea noii constructii se va face pe un teren solid, cu apa freatica la adncime, adapostita de curentii puternici de aer, la distanta de sursele poluante, n apropierea cailor de acces. Pentru toate zonele din tara noastra recomandam construirea unor microciupercarii ngropate sau semi-ngropate. Acestea au avantajul de a beneficia de diferente mici de temperatura de la un anotimp la altul si ntre zi si noapte, fiind cunoscut faptul ca aceste diferente nu trebuie sa depaseasca 3-4 oC.

Pregatirea spatiilor de cultura consta n spalarea cu apa curata si dezinfectarea cu soda calcinata 5% (50 g soda la 1 litru de apa). Peretii si pardoseala se varuiesc, adaugndu-se n zeama de var si 20 - 30 grame de piatra vnata (sulfat de cupru) la 1 litru de emulsie. Dezinfectarea spatiului de cultura este obligatorie dupa fiecare ciclu de cultura. Cnd spatiul este suficient de mare cultura se poate amplasa direct pe sol sau pardoseala. Latimea straturilor trebuie astfel dimensionata, nct sa permita executarea lucrarilor n conditii optime (1,40 x 1,60 m), grosimea sa fiind de 25 - 30 cm, astfel ca pe un metru patrat sa se repartizeze 80 - 100 kg compost, lungimea stratului fiind n functie de spatiul de cultura. n spatii mici, pentru a mari suprafata utila de cultura, se pot instala rafturi sau stelaje suprapuse pe doua sau trei nivele. 2.4 Etapele de dezvaltare ale ciupercilor De la aparitie si pna la maturitatea unei ciuperci au loc mai multe etape. Primordiile de fructificare Butonii de fructificare Aparitia palariei si piciorului Aparitia velumului ce indica momentul optim de cultivare Ruperea velumului indica trecerea momentului optim de recoltare a ciupercilor. Acestea devin ciuperci de categoria a doua In momentul in care palaria este complet desfacuta ciupercile nu se mai valorifica Azotul este foarte important pentru ciuperca de cultura. Astfel exista o legatura directa ntre azotul din compost, cresterea ciupercilor, productia de ciuperci si cantitatea de proteine. Azotul amoniacal din substrat nu trebuie sa depaseasca 0,1 % deoarece opreste cresterea miceliului. Cresterea miceliului are loc ntre limite de pH cuprinse ntre 5,5 si 9 cu valori nsa optime n jur de 7. Substratul cu un pH acid reduce productia sau chiar o compromite.

Caldura are un rol important n cresterea miceliului ea variind n functie de dezvoltarea ciupercii. Ea va fi detaliata n documentatie pentru fiecare faza n parte si se va explica rolul ei n cresterea ciupercilor. Pentru cresterea miceliului sunt mai periculoase temperaturile ridicate dect cele scazute. Acesta ramne viabil la temperaturi de aproape 0 grade C dar este distrus la temperaturi de 30 grade C. Temperaturile din interiorul substratului sunt mai ridicate cu 2 - 4 grade C dect cele din aer. Existenta unei variatii de temperatura mai mari de trei grade de la zi la noapte influenteaza negativ productia de ciuperci. La cresterea ciupercilor este foarte importanta umiditatea substratului nutritiv ct si umiditatea aerului. Ciuperca este o planta care contine foarte multa apa si de aceea apa joaca un rol foarte important n viata acesteia. Substratul trebuie sa aiba o umiditate de 60 - 70 %, valoarea optima fiind 62 - 67 %. Excesul de umiditatea n substrat creeaza conditii favorabile pentru dezvoltarea mucegaiului precum si a bacteriilor. ncaperea de cultura trebuie sa aiba o umiditate relativa de 80 - 95 %. Umiditatea relativa a aerului se pune n evidenta cu higrometrul sau se nregistreaza cu higrograful. Se va ncerca sa se realizeze un raport de 1,5 mc aer la aerisirea libera pentru un metru suprafata de cultura. n ciupercariile intensive prin folosirea ventilatiei dirijate un metru cub volum util al ncaperii va corespunde unei suprafete de cultura de un mp de cultura. Viteza de circulatie a curentilor de aer nu trebuie sa depaseasca 0,3 m/s. Aerisirea libera se face numai la o suprafata mica de cultura. n cadrul aerisirii libere accesul se face prin ferestre sau prin tuburi de ventilatie. Aerisirea dirijata se asigura prin schimburi de aer care au rolul sa elimine dioxidul de carbon. n cazul n care exista o ventilatie prea mare se va usca suprafata straturilor si va scadea mult productia. Lumina nu influenteaza cresterea ciupercilor Agaricus. 2.5 Sisteme de cultura si conditii de aplicare

Pentru realizarea unui randament ct mai mare cresterea ciupercilor a nceput sa se diferentieze n mai multe sisteme de cultura. Exista trei sisteme de cultura sistemul clasic sistemul semiintensiv sistemul intensiv Sistemul clasic are cea mai veche traditie fiind pe suprafete ce variaza ntre 50 si 200 mp ( daca se doreste poate fi mai mare ) n care sunt create minimum de conditii aerisire directa suprafetele interioare ( beton, caramida, piatra ) sa fie dezinfectate pe cale chimica dupa fiecare ciclu intrarea sa fie prin intrare tampon sa existe diferente mici de temperatura zi - noapte n cadrul sistemului clasic se obtin doua cicluri de cultura pe an primavara - vara si toamna - iarna. Sistemul intensiv are productia cea mai mare, randament economic ridicat, amortizare rapida a cheltuielilor. Acestea sunt destul de mari deoarece pe lnga constructie trebuie realizate conditii speciale de crestere a miceliului si a ciupercilor ajutorul ventilatiei, aerisire, mentinerea umiditatii etc. Sistemul semiintensiv este o varianta de mijloc ntre cele doua sisteme . 2.6 Compostul, modul de pregatire, retete folosite la prepararea compostului Pregatirea compostului reprezinta o veriga importanta pentru reusita culturii ciupercilor. Pentru obtinerea unui compost de buna calitate se folosesc o serie de materiale. Materiale folosite la prepararea compostului Acestea sunt de doua feluri: Materiale prime de baza: ( ncalzire - racire ) cu

- paie de gru (orz sau orez); - gunoi de cal cu asternut de paie (proaspat de maximum o luna), nefermentat, de culoare galbena, continnd 25-30% fecale; - gunoi de pasari pe suport solid, format din unul din urmatoarele materiale: paie, rumegus sau talas de esente foioase, coji de floarea-soarelui; - gunoi de porc (uscat). Cea mai larga utilizare la pregatirea compostului o au paiele de gru, deoarece au o elasticitate mai mare si un continut mai bogat de glucide si substante minerale. Paile, nainte de a fi folosite se zdrobesc cu furca sau se calca cu tractorul. La materiile de baza prezentate mai sus, n functie de reteta de compost utilizata, se mai adauga urmatoarele materii auxiliare: - ipsos (pentru constructii); - ngrasaminte chimice (superfosfat suflat de amoniu) sau ngrasaminte complexe cu N si P; - colti de malt (de la fabricile de bere); - sulfat de cupru (piatra vnata) Compostul se pregateste pe o suprafata betonata cu nclinare usoara sau cu posibilitate colectarii apei ce rezulta de la udari si a se refolosi. Se prefera spatii acoperite pentru a feri compostul de ploaie si soare. Prima faza a pregatirii este o faza fara aer, ea dureaza 10 - 12 zile si consta din udare, tasari si recirculari ale apei. n functie de reteta compostului se ntind paiele ( de gru de exemplu ) si se strivesc cu ajutorul unui utilaj, apoi se uda timp de trei zile cu apa. n a patra zi se asterne peste paie gunoi de pasare sau de cal, n functie de reteta dupa care se uda cu recirculare. n ziua urmatoare aceste materiale se amesteca si se fac gramezi nalte de doi metri. Se uda n continuare alte cinci zile pna cnd compostul nu mai primeste apa. PRIMA REET compost clasic pe baza de gunoi de cal. Pentru pregatirea unei tone de compost se folosesc 700 kg gunoi de cal, care este alcatuit din balegar de cal si paie de gru din asternut, 70-75%. La o tona de compost se mai adauga

urmatoarele materiale: ipsos-25 kg, superfosfat (simplu concentrat) -7 kg, sulfat de amoniu 7-8 kg sau ngrasamnt complex cu N si P, cantitatea fiind n functie de concentratie. Prenmuierea. Gunoiul de cal (balegar + paie) se aseaza pe platforma betonata sub forma de gramada si se uda zilnic, cu furtunul, dupa care se taseaza. Udarea se executa pna n momentul n care apa ncepe sa se scurga de sub gramada. Fiecare strat se va tasa pna cnd grosimea lui va scadea la jumatate, pentru a se crea conditiile necesare pregatirii materialului pentru compostarea aeroba. Operatia dureaza 5 zile. Omogenizarea (amestecarea) compostului debuteaza din ziua a 6-a de la nceperea pregatirii. Dupa ce se amesteca bine componentele, cu furca, se aseaza n gramada si se uda, de asemenea zilnic, timp de nca 4 zile. Aceste doua faze tehnologice fac parte din compostarea anaeroba (fara aer), pentru ca se taseaza si se uda in vederea declansarii fenomenului de compostare. Asezarea la compostarea aeroba (cu aer) - afnat. Compostul se ia cu furca din gramada si se aseaza afnat ntr-o "platforma" cu urmatoarele dimensiuni: latimea 1,8-2 m, naltimea 1,71,8 m, iar lungimea-n functie de cantitatea de compost. n aceasta faza nu se mai uda (cu mici exceptii) si nu se mai taseaza. Se lasa astfel 4-5 zile, dupa care ncep ntoarcerile. Tot la asezare se pun si 5-6 kg ipsos. ntoarcerea compostului din platforma ncepe din a 15-a zi de la momentul declansarii pregatirii compostului. Se fac 4-5ntoarceri, la intervale de 3-4 zile. La primul ntors se administreaza 5-6 kg ipsos/t compost, la ntorsul al II-lea si al III-lea se adauga, de asemenea, ipsos si ngrasaminte, cte 3-4 Kg. ntorsul IV se executa atunci cnd paiele nu sau nnegrit si nu se rup usor (deci) compostul are o compostare insuficienta). ntorsul se executa cu furca, practic se muta vechea platforma alaturi, pastrndu-i dimensiunile n asa fel nct gunoiul de pe margini si de la capete sa se aseze n interiorul noii platforme. Compostul clasic necesita unele tratamente preventive, cu substante dezinfectante sau cu pesticide. La ntorsul al III-lea se recomanda aplicarea prin mprastiere a unui kg de CuSO4 sulfat de cupru (piatra vnata) la o tona de compost. Pentru dezinfectie se poate folosi si Formalina, solutie n concentratie de 2-3%, cu care se stropesc marginile platformei si pardoseala din beton, nainte de asezare. Ca pesticide se pot utiliza Benlate 0,2%, care prezinta actiune fungicida (combate ciupercile patogene)

precum si Dimilin 0,2% ca insecticid Cu aceste substante se stropeste platforma la ntorsul al IV-lea. Pasteurizarea naturala Dupa ultimul ntors, n platforma de compost se fac niste canale de aerisire (ca la silozul de cartofi), cu burlane perforate pentru evacuarea aerului ncalzit din interior. Platforma n ntregime se acopera cu folie de polietilena pentru o perioada de 48 de ore decupnd folia la gurile burlanelor. Se controleaza temperatura n interior (trebuie sa ajunga la 65-72 grade C). A DOUA REET compost mixt pe baza de paie, gunoi de porc si gunoi de pasari. Pentru a obtine o tona de compost se vor folosi urmatoarele materiale: -gunoi de porc-250 kg; -gunoi de pasari - 100 kg; -paie de gru, ciocalai de porumb -150kg. La acestea se vor mai adauga 24 kg de ipsos repartizat la fiecare ntors. Prenmuierea se face ca la reteta nr.1 si dureaza 12 zile. Omogenizarea (amestecarea) la prenmuiere se face n cea de-a 6-a zi de la primul udat. Cele trei materiale se amesteca bine, apoi se aseaza si se taseaza. Se uda n continuare nca 6 zile. Asezarea la compostarea aeroba se face n cea de-a 13-a zi si consta n afnarea materialului. Executarea ntoarcerilor se face la intervale de 3-4 zile, ntr-un numar tot de 3-4. Se adauga ipsos la fiecare ntors. Pasteurizarea naturala este identica cu cea prezentata la reteta nr.1 A TREIA REET compost sintetic pe baza de paie si gunoi de pasari Pentru obtinerea unei tone de compost sunt necesare - paie de gru, orz, secara - 350 kg

- gunoi de pasari- 150 kg La aceste componente principale se mai adauga urmatoarele materiale auxiliare: fn de lucerna, ciocalai de porumb, vrejuri de fasole, colti de malt -50 kg. faina de soia, faina de seminte de bumbac, faina de carne - 7 kg si ipsos -20 kg. A PATRA REET compost sintetic pe baza de paie de gru tocate si uscate si rumegus uscat. 1000 kg rumegus uscat 1000 kg paie de gru tocate si uscate 120 kg carbonat de calciu 30 kg zgura lui Thomas ( 18 % P2O5 ) 150 kg malt ncoltit 46 % azot Acest compost se prepara printr-o compostare care necesita cinci sase ntoarceri la intervale de trei zile A CINCEA REET compost sintetic pe baza de gru, tarte. paie de gru macinate 25 kg tarte de gru 20 kg faina de samnta de bumbac 5 kg faina de soia 5 kg carbonat de calciu 15 kg apa 170 l Va rezulta un pH de 6,7 iar valoarea azotului de 2,5. Primele ciuperci apar la 15 - 17 zile de la acoperire. Asezarea substratului nutritiv

n spatiul de cultura substratul nutritiv se aseaza sub diferite forme Bilonul de forma trapezoidala ( care nu se executa din lemn ) Asezarea n saci Asezarea substratului n strat orizontal Asezarea straturilor pe stelaje (pentru a mari suprafata cultivata) Asezarea substratului n lazi din PVC Bilonul se foloseste deoarece fiind trapezoidal n sectiune ocupa o suprafata mai mica n raport cu suprafata cultivata. Dimensiunile acestora se aleg n functie de marimea camerei, ele pot fi cu fund sau fara fund. Asezarea n saci reprezinta o alta metoda de asezare a materialului nutritiv cu latimea de 70 cm iar grosimea stratului nutritiv n saci n jur de 30 - 40 cm, avnd o cantitate n jur de 25 - 30 kg pe sac. Asezarea substratului n strat orizontal este cea mai simpla cale de urmat, el va avea o grosime de 18 - 20 cm latime n functie de dimensiunile camerelor si va fi ct mai bine tasat. Asezarea substratului pe stelaje are drept scop marirea suprafetei de cultivare, n rest se respecta aceleasi reguli. Asezarea substratului n lazi de PVC mareste de asemenea mult suprafata productiva. Grosimea stratului nutritiv asezat ct mai presat nu trebuie sa fie mai mica de 12 - 15cm dar nici mai mare de 30 cm. 2.7 Insamantarea miceliului naintea nsamntarii are loc operatia de pasteurizare, ce reprezinta actiunea de distrugere a germenilor vii cu ajutorul caldurii. Temperaturile de pasteurizare sunt apropiate de 60 de grade C, fiind absolut obligatorii n special pentru culturile intensive si semiintensive nsamntarea miceliului se executa numai dupa ce substratul nutritiv s-a racit. Va reamintim ca la temperatura de 30 de grade C miceliul moare, de aceea se recomanda o temperatura de 24 - 25 grade C. Cantitatea de miceliu este de 0,5 pna la 1 kg de miceliu de

mp de compost. nsamntarea se face prin amestecare uniforma, tasare, iar pe deasupra se mprastie 0,1 kg miceliu numit miceliu de control ( adica pentru orice eventualitate ). Straturile, sacii, lazile din PVC se acopera apoi cu hrtie absorbanta de tip ziar sau folie de polietilena. Se aplica un tratament cu formaldehida 0,5 %. Dupa cteva zile de la nsamntare miceliul se deplaseaza formnd o retea alb albastruie. Pentru favorizare este necesar sa se realizeze conditii optime de temperatura si umiditate, iar suprafata de cultura se va acoperi cu hrtie sau cu folie de polietilena. Acest fenomen dureaza in jur de 20 zile. 2.8 Prepararea amestecului de acoperire si retete pentru acesta

Pentru prepararea amestecului de acoperire exista mai multe retete. Deocamdata ne ocupam de anumite caracteristici de baza ale amestecului de acoperire. granulatie 2 - 3 mm, maxim 5 - 6 mm. Se foloseste turba nefibroasa, pamntul ntelenit din lucerniere, piatra calcaroasa, nisipul cu bobul mai mare pH usor alcalin 7,2 - 7,8. Pe un amestec acid se vor forma foarte putine ciuperci calciu 2,5 - 3 % sa permita accesul aerului n interiorul stratului azotul organic 0,07 - 0,018 %o umiditatea amestecului de acoperire trebuie sa fie de 70 %. El trebuie sa fie n stare jilava amestecul nu trebuie sa contina germenii unor boli, alte ciuperci, daunatori etc. Amestecul se dezinfecteaza pe cale chimica sau termica, prin tratare cu aburi. Componente folosite turba este folosita la culturile intensive, se foloseste turba neagra ( joasa ) cu pH ntre 5,5 si 8. Ea se foloseste singura sau cu carbonat de calciu n functie de 4 - 6 %. Amestecul format din 75 % turba neagra, 25 % nisip, 4 - 6 % carbonat de calciu reprezinta una dintre retete

cele mai bune. n cazul folosirii pamntului de telina acesta trebuie luat de la o adncime mai mare de 30 de cm. pamntul de telina este provenit din lucerniere de 2 - 3 ani. Este mult mai putin folosit n retete piatra calcaroasa este folosita n special n culturile executate n cariere de piatra. Un avantaj important l reprezinta ca valurile de recoltare 2, 3 si 4 sunt mult mai curate dect la functionarea turbei nisipul este larg folosit n cultura ciupercilor ( cultura clasica si semiintensiva ) se foloseste nisipul cu graunti mai mari. Nisipul se foloseste n proportie de 50 - 60 % alaturi de pamntul de telina si turba. Exemple de retete pentru amestecul de acoperire n functie de sistemul de cultura. -sistem clasic - nisip 3 parti + pamnt de telina 1 parte + turba 1 parte nisip 3 parti + pamnt de telina 1 parte + piatra calcaroasa 2 parti -sistem semiintensiv- nisip 2 parti + turba 1 parte nisip 1 parte + turba 1 parte + piatra calcaroasa 1 parte -sistem intensiv - turba 3 parti + nisip 1 parte turba 3 parti + pamnt de telina 1 parte Astfel pentru acoperirea unei suprafete de 100 mp sunt necesari 3 mc de amestec. Pentru sistemul intensiv se folosesc 0,6 mc pamnt de telina, 0,6 mc turba si 1,8 mc nisip. Daca se foloseste sistemul clasic cu piatra calcaroasa avem urmatoarea reteta: 0,5 mc pamnt de telina, 1 mc piatra calcaroasa si 1 mc nisip. Daca se foloseste sistemul semiintensiv avem: 1,4 mc turba, 1,4 mc nisip si 0,2 mc piatra calcaroasa. n cazul sistemului intensiv putem avea retetele: 2, 7 mc pamnt de telina sau 2,7 mc turba si 0,3 mc piatra calcaroasa. Dupa nsamntare temperatura n ciupercarie trebuie sa fie mentinuta ntre 20-24 grade C. Diferentele de temperatura ntre zi si noapte sa nu fie, n spatiul de cultura, mai mari de 3-4 grade C. Important in aceasta etapa este tinerea procentului de dioxid de carbon in limite normale de 0,03 - 0,1 %. Acest procent se poate mentine cu ajutorul unei ventilatii corecte a spatiului de cultura.

Umiditatea relativa a aerului din spatiul de cultura trebuie mentinuta la 65%. Hrtia cu care sunt acoperite straturile se mentine n permanenta umeda, prin pulverizarea fina a apei. Se mentine de asemenea, umeda si pardoseala din ciupercarie. La udare se foloseste udarea de tip ceata care asigura o distributie continua fara picaturi a apei. Dupa acoperire temperatura n spatiul de cultura se scade la 18-20C, umiditatea relativa a aerului trebuie sa fie de 65%. In aceasta perioada se mentine starea de umiditate a amestecului de acoperire si a pardoselii. prin mentinerea amestecului de acoperire si a pardoselii permanent umede. Cantitatea de apa la o stropire sau tratament se mentine n limitele de 50 - 60 cm / mp de cultura. In termen de aprox. 12 zile miceliul se raspandeste si apar primele fructificatii. Recoltarea primelor ciuperci are loc dupa 18-20 zile de la acoperirea straturilor si dupa 3034 zile de la nsamntare. Dupa 10-12 zile de la acoperire temperatura se scade la 16-18 grade C. Daca aceasta conditie nu este ndeplinita cultura se compromite. De la acoperire si pna la aparitia primelor fructificatii se fac tratamente chimice preventive.

cantitativ. 2.9 Ciupercile pleurotus Ciupercile Pleurotus sunt ciuperci comestibile de cultura numite si bureti. Ele au un picior excentric, iar lamelele bisidiale coboara pe toata lungimea piciorului de la marginea palariei. Palaria este situata asimetric fata de picior, avnd latimea de 5-15cm. Pulpa ei este compacta si consistenta. Culoarea palariei este foarte diferita, neagra-violacee, galbenbruna, bruna, cenusie, verde, sau rosiatica, albicioasa, crem. Piciorul este scurt, puternic. Exista mai multe specii de Pleurotus , dinte care mentionam: pleurotus ostreatus; pleurotus florida;

pleurotus cornucopiae; pleurotus drynius; pleurotus eryngii; pleurotus sajor-caju; 2.9.1 Avantajele cresterii ciupercilor pleurotus Prezinta o siguranta mai mare data de ciupercile Agaricus fiind mult mai rezistente fata de variatiile de temperatura, boli, daunatori Are o productivitate buna, putnd fi facute culturi sezoniere (doua cicluri pe an) sau intensive (3-6 cicluri pe an) Nu necesita conditii deosebite, crescnd n pivnite, soproane, padure, balcoane Materialul folosit pentru substrat provine din deseuri agricole, industria lemnului, a celulozei, deci este ieftin si se poate gasi usor Cresterea lor se face cu consumuri minime de energie, fata de ciupercile champignon (Agaricus) Substratul celulozic folosit, poate fi dat pentru furajarea animalelor (paie, ciocalai), iar rumegusul, coaja de copac, pot fi folosite drept combustibil n concluzie investitia pentru cultivarea ciupercilor Pletorius este mult mai mica decat in cazul ciupercilor Agaricus . 2.9.2 Continutul nutritiv

Ciupercile constituie o mare sursa de proteine. Ele contin: - proteine 2,7 - 4%, ce contin 18 aminoacizi; - hidrati de carbon 3,5 -5%; - saruri minerale 0,1 - 1%, cum ar fi potasiul, fosfor, siliciu, seleniu;

- vitamine cum ar fi, acidul pantotenic, acid folic, vitamina B12, acid ascorbic; 2.9.3 Retete de substraturi rumegus 93% + uruiala orz 5% + 2% ipsos rumegus 48% + coceni de porumb 48% + orz fiert 2% +ipsos 2% talas 30% + rumegus 30% + scoarta de copaci 20% + frunze 10% + 8% orz fiert + 2% ipsos talas sau rumegus 28% + coji floarea soarelui 30 % + frunze 30% + malai 10% + 2% ipsos 2.9.4 Pregatirea substratului celulozic

Materiile prime (paie de cereale, ciocalai de porumb, rumegus de foioase), trebuie tinute ntr-o camera speciala (depozit) amplasat la distanta mare de ciupercarie (pericol mare de infectii). nainte de omogenizare materia prima ferita de intemperii (scoasa din depozit) se va marunti. Omogenizarea componentelor pentru substratul celulozic consta n amestecarea lor nainte de umezire, ce se executa prin introducerea ntr-un bazin cu apa timp de 12-24 ore, iar n perioada rece a anului perioada de mbibare este mai mare dar nu poate depasi 48 ore. Se recomanda recircularea apei dinspre fundul bazinului spre suprafata sa. IMPORTANT! n timpul iernii, temperatura nu poate fi mai mica de 5 - 6 grade C. Dezinfectarea substratului are drept scop eliminarea daunatorilor ce duc la distrugerea miceliului. Dezinfectarea se face pe cale termica si poarta numele de pasteurizarea substratului. Intre temperatura de incalzire si timpul de mentinere exista o relatie directa. Daca nu putem obtine o temperatura ridicata atunci trebuie sa marim perioada de timp in care substratul este dezinfectat. Astfel la temperatura de 80 grade C timpul este de doar 4 - 5 ore iar la o temperatura de 60 grade C timpul poate ajunge la aprox. 48 ore. In cazul in care incalzirea se realizeaza pe abur dezinfectarea se va face cu ajutorul acestuia introdus direct in substrat fara a se depasi temperatura de 80 grade C. Dupa dezinfectare substratul se raceste pana la temperatura optima de insamantare. Introducerea amendamentului se face dupa scurgerea si racirea materialului. Folosirea laptelui de var sau a carbonatului de calciu solid se face cu ajutorul unei lopeti de lemn. Se

adauga var n proportie de 3-4% sau carbonat de calciu n proportie de 5-6%. n alte publicatii de specialitate cantitatea de amendament este mai mica (3 - 4%). nsamntarea miceliului se face prin repartizarea miceliului la suprafata n proportie de 23% cu amestecul celulozic iar dupa alte tehnologii la 100 kg substrat umed se adauga 1,53,5kg. De asemenea se pastreaza 10% din ntreaga cantitate de miceliu care se va presara pe suprafata substratului numit miceliu de siguranta sau control. Dupa nsamntare substratul se introduce n lazi de diferite dimensiuni sau saci perforati de polietilena. Acestia nu trebuie sa se atinga ntre ei deoarece suprapunerea ar produce temperaturi ridicate ce ar duce la distrugerea miceliului nsamntat. Din aceasta cauza, sacii nu trebuie sa aiba dimensiuni mari. Miceliul se introduce n saci de 10 - 12 kg pe timp calduros. Folosirea sacilor mai mari 18 - 20 kg se face numai n timpul rece. Miceliul se introduce numai dupa ce substratul de crestere s-a racit, stiindu-se ca la o temperatura de 30 grade C, miceliul moare. Umiditatea substratului nu trebuie sa depaseasca 68% umiditate relativa . Stratul se aseaza n saci perforati asezati pe pardoseala, n lazi din lemn sau material plastic acoperite cu folie de polietilena, n biloane sau ghivece de flori, ce vor avea la suprafata folie perforata de polietilena. Stratul nutritiv trebuie sa aiba dimensiuni ntre 10 - 20 cm el dispunndu-se ct mai tasat. Indiferent de modul de asezare a substratului nutritiv un metru patrat cu umiditatea de 70%, are greutatea de 55-60 kg. Noi va propunem din experienta, repartizarea amestecului nsamntat n saci, deoarece prezinta avantaje att de natura productiva ct si economica: se renunta la confectionarea de ladite si dezinfectia acestora dupa fiecare ciclu de cultura; introducerea amestecului n saci se face uniform, fara spatii libere, la o densitate de 0,3 - 0,4 kg/l; alegnd o anumita densitate putem calcula volumul sacului si apoi greutatea de substrat ce poate fi depus; 2.9.5 Dezvoltarea miceliului Incubarea se realizeaza la o temperatura de 22-24 grade C si atmosfera saturata de umiditate, fara a se depasi temperatura de 30 grade C. Perioada de incubare este de 14 zile iar substratul va deveni de culoare alba. ncalzirea camerei de incubare nu se face cu ajutorul

surselor ce degaja dioxid de carbon. Culturile nu se uda n timpul incubarii. Daca umiditatea este prea mica se pot uda peretii si podeaua. Dupa 15 zile pentru accelerarea declansarii recoltarii se scade temperatura cu 5 grade C mentinndu-se astfel timp de 10 zile. Taierea foliei se poate face dupa 5 pna la 10 zile de la aplicarea socului termic sau dupa 25 pna la 30 zile dupa incubare. n aceasta etapa au loc stropiri fine n mod repetat. Brichetele din lazi se scot cnd umiditatea este 80%, ridicandu-se n ziduri de brichete pna la 1,6 m. fluorescente. Cnd umiditatea este mai scazuta zidurile se fac prin asezarea lazilor pe verticala, armate pe diagonala cu cabluri de srma. Zidul nu trebuie sa aiba o grosime mai mare de 40-50 cm. n cazul sacilor, se vor forma rnduri de 6 - 7. Sacii la care substratul este sub forma cilindrica este asezat pe pardoseala, sub forma verticala, unul cte unul sau sub forma de stive cu naltimea de 1,5 m si cu interval de circulatie ntre ele. Coacerea brichetelor dureaza 2 - 3 saptamni si se desfasoara la temperatura de 20 - 22 grade C. n spatiul de cultura trebuie mentinuta o umiditate relativa de 80 - 85%, realizata prin stropiri zilnice ale brichetelor si a spatiilor de circulatie. n cazul coacerii brichetelor se asigura o iluminare timp de 8 - 12 h/zi, realizata cu un tub fluorescent de 45 W, amplasat la fiecare 2m. Perioada de coacere a brichetelor este ntre 15 pna la 35 zile n functie de tipul de ciuperca. Pentru ca concentratia de dioxid de carbon sa fie sub 0,06 %, este necesara o ventilatie continua. 2.9.6 Recoltarea ciupercilor pleurotus Primele ciuperci apar la 35 pna la 55 de zile de la nsamntare. Ciupercile apartinnd unui val se culeg timp de 3- 4 zile, dupa care se asteapta valul urmator fiind luata o pauza de 10 - 20 zile, n care se asigura conditiile speciale contra uscarii straturilor. Cuipercile Pleurotus sunt recoltate dupa o usoara stropire, cnd palaria este ntinsa, evitndu-se ntarirea pulpei. Ventilatia trebuie sa fie asigurata n mod continuu. Lumina este absolut indispensabila pentru recoltare asigurata timp de 8 - 12 ore/zi, prin amplasarea pe peretii laterali sau deasupra aleilor a unui tub fluorescent de 45 W, la fiecare 2 - 3 m. Zidul este format din doua rnduri, la o distanta de 60 -80 cm, prevazute cu tuburi de neon de 40 W sau becuri

Temperatura de recoltare este de 10 - 16 grade C pentru Pleurotus ostreatus si de 19 - 25 grade C pentru Pleurotus florida si Pleurotus cornucopiae. Umiditatea relativa trebuie sa fie de 80 - 85 %. Se vor aplica zilnic stropiri pentru a se compensa pierderile de apa. Necesarul de aer este foarte important deoarece lipsa lui duce la pierderi de recolta. Primul val de recoltare reprezinta peste 50 - 60% din ntreaga productie5[5]. IMPORTANT! Deoarece cea mai mare productie se obtine n primul val, crescatorii de ciuperci, acorda cea mai mare importanta acestuia. Se pot culege 100 - 200 kg ciuperci la o tona de substrat nutritiv n patru valuri de recoltare si a unei perioade de recoltare de 8 pna la 10 saptamni. Brichetele sunt dispuse pe stelaje cu 2 pna la 4 nivele ce vor avea o latime de 30 - 50 cm. Pentru stelaje se folosesc materiale metalice, ce pot fi nlocuite cu doua bare nguste pe care sa se sprijine sacii, sub forma de araci sau tepuse. Fiecare sac este sustinut de doua bare n forma de X. Ciupercile se recolteaza prin smulgerea buchetului cu mna, purtndu-se MASC DE PROTECIE LA NAS sI LA GUR. La sfrsitul recoltarii se aduna de pe brichete ciupercile moi, nedezvoltate, uscate sau patate si resturile de cotoare si se distrug prin ardere sau ngropare ct mai departe de ciupercarie. Cnd n compozitie stratului este peste 40% rumegus, se prelungeste recoltarea la peste 120 zile. Daca nu se mai formeaza ciuperci pe suprafata brichetelor, acestea se fragmenteaza si se reaseaza n saci sau lazi si sunt udate moderat, astfel ca n 5 - 10 zile ncep sa apara noile fructificatii. Pentru reluarea unui nou ciclu de cultura, dupa desfasurarea a 2, 3, 4 valuri, amestecul celulozic trebuie schimbat. Evacuarea acestuia se face cu multa atentie, pentru a nu infecta ciupercaria. El poate fi folosit ca ngrasamnt natural, dar ct mai departe de locul de crestere a ciupercilor. 2.10 Determinarea pH-ului solului 5

Determinarea pH-ului solului se poate executa cu pH-metrul si pe cale colorimetrica I. Determinarea pH-ului pe cale potentiometrica Pentru determinarea pH-ului solului se pot pregati suspensii apoase de sol, paste de saturatie sau suspensii saline. 1. Determinarea pH-ului n suspensie apoasa de sol Aceasta se pregateste n raport sol:apa de 1:2,5 masa/volum pentru toate solurile cu exceptia : solurilor din sere destinate culturilor legumicole pentru care suspensia de sol se pregateste n raport sol: apa de 1:5 masa/volum solurilor din sere destinate culturilor de flori, diferite composturi, amestecuri nutritive, turbe ce au un continut de peste 20% pierdere prin calcinare la 600 grade C, precum si tipurilor de sol cu un continut de peste 30% materie organica (humus), pentru care suspensia de sol se pregateste n raport sol:apa de 1:10 masa/volum Aceasta suspensie se obtine prin cntarirea a 10 g sol ce se trec ntr-un pahar de 50, 100 sau 150 ml, peste care se adauga 25, 50 sau 100 ml apa distilata n functie de raportul sol:apa, masurati cu cilindrul gradat. Suspensia se omogenizeaza prin agitare cu o bagheta de sticla. Determinarea pH-ului se executa dupa 24 h de la pregatirea suspensiei , timp n care aceasta este agitata intermitent. 2. Determinarea pH-ului n paste de saturatie Pasta de saturatie se pregateste astfel: ntr-un pahar se introduce solul pna ocupa 70% din volumul paharului. Se umecteaza solul cu apa distilata n portiuni mici (apa sa nu fie n exces la suprafata solului) pna se umezeste tot solul din aparat. Dupa umezirea ntregului volum de sol se continua adaugarea de apa distilata, agitnd totul cu o bagheta de sticla, pna se obtine o pasta cu urmatoarele caracteristici: suprafata pastei nu trebuie sa luceasca timp de 5 minute dupa ntreruperea omogenizarii nu trebuie sa se colecteze lichid la suprafata pastei

facnd o adncitura cu bagheta n pasta, aceasta trebuie sa curga ncet n depresiunea formata, fara sa se strnga lichid n aceasta depresiune Daca pasta obtinuta este prea vscoasa se mai adauga cteva picaturi de apa distilata, iar daca este prea fluida se mai adauga putin sol. n ambele cazuri se omogenizeaza ntregul volum de pasta de sol. Pasta de sol la saturatie este tinuta n repaus de echilibrare timp de 1 h, dupa care se masoara pH-ul. 3. Determinarea pH-ului la suspensia salina de sol cu clorura de potasiu 0,1normal Pentru toate solutiile se pregateste suspensia n raport sol: KCl 0,1n de 1:25 masa/volum. Modul de lucru este acelasi de la suspensia apoasa. Cu mentiunea ca n loc de apa adauga 25 ml solutie KCl 0,1 n . Suspensia salina se poate prepara si cu KCl 0,02 n, ntr-un raport mola sol: KCl 0,02 n de 1:5 masa /volum. Solutia se agita timp de 30 minute. Determinarea pH-ului se executa imediat dupa agitarea suspensiei. Suspensiile se mentin pna la masurare la aceeasi temperatura n ncaperi fara emisii de gaze sau vapori. Determinarea se bazeaza pe masurarea activitatii ionilor de hidrogen (pH) n functie de valoarea diferentei de potential dintre doi electrozi introdusi n suspensia sau pasta de sol (electrodul indicator cu membrana de sticla cu potential a carui marime este n functie de activitatea ionilor de hidrogen si un electrod de referinta de calomel saturat cu potential constant n raport cu care se masoara potentialul electrodului indicator). Se foloseste pHmetrul de laborator care trebuie sa aiba scala de la 0 la 14 unitati pH si sa permita citirea cu o precizie de 0,5 unitati de pH. naintea fiecarei serii de determinari se verifica starea de functionare a aparatului, a electrozilor. II. Determinarea pH-ului pe cale colorimetrica Determinarea pH-ului pe cale colorimetrica se poate face folosind solutii de indicatori universali sau hrtie indicatoare Merck. n primul caz principiul consta n punerea n contact a extractului de apa din sol cu indicatori organici. Acestia n functie de concentratia ionilor de hidrogen existenti n extractul de apa coloreaza solutia diferit.

n acest scop se foloseste extractul de apa din sol, indicator universal, eprubeta. Extractul de sol se obtine astfel: se cntaresc la balanta tehnica 50 g din proba si se trece printr-o plnie metalica sau de sticla ntr-un vas conic de laborator sau ntr-un bidon de material plastic cu capacitatea de 500 sau 700 ml. De adauga 250 ml apa distilata, agitnd amestecul sol/apa timp de 15 min. fie manual fie folosind un agitator mecanic rotativ (mixer). Se filtreaza amestecul sol/apa printr-o plnie de sticla folosind hrtie de filtru cu porozitate mica peste care se pune o hrtie de filtru calitativ cutata. Amestecul se agita nainte de filtrare. Filtrul se prinde ntr-un vas de sticla cu capacitatea de 200-250 ml. Primele portiuni de filtrat se arunca. Plnia pe care se face filtrarea se acopera cu o sticla de ceas. Dupa filtrare vasul cu extractul apos se acopera cu un dop de cauciuc si se agita pentru omogenizare. ntr-o eprubeta se introduc apoi 10 ml extract apos peste care se adauga 3-4 picaturi indicator universal. Culoarea obtinuta se compara cu o scara etalon preparata cu acelasi indicatori n solutii tampon. Folosirea hrtiei indicatoare pentru determinarea pH-ului consta n punerea n contact a acesteia cu extractul apos. Culoarea obtinuta se compara cu culorile existente pe capacul cutiei. Es citeste pH-ul din dreptul culorii corespunzatoare si se noteaza n caiet. n functie de valoarea ph-ul solului,putem determina natura acestuia
Valoare pH 4,0 4,5 5,0 5,5 6,0 6,5 7,0 7,5 Natura solului Foarte puternic acid Puternic acid Acid Moderat acid Slab acid Foarte slab acid Neutru Alcalin

Se mai poate determina pH-ul solului facnd urmatorul experiment: ntr-un flacon conic de 300 ml se pun 9 ml extract sol la care se adauga 0,8 g amestec de clorura de bariu si sulfura de zinc si 100 ml apa ionizata. Amestecul se fierbe1 minut, dupa care se acopera gura flaconului cu o bucata de hrtie de filtru impregnata cu acetat de plumb. Daca solul este acid apare o pata neagra de sulfura de plumb, iar gradul de nnegrire este proportionala cu aciditatea solului. Se mai poate stabili rapid daca un sol este acid sau neutru astfel: se scutura un anumit volum de solutie de rodanura de potasiu 4% n etalon de 95% cu un volum egal de sol ntr-o eprubeta. Daca solul este acid apare o coloratie roz n cel mult 10

minute, intensitatea culorii depinznd de aciditatea solului. Solurile ce sunt neutre sau alcaline nu coloreaza solutia. 2.11 Determinarea umiditatii solului si aerului Proba de sol se recolteaza si se aduce pentru analiza ntr-o punga de hrtie parafinata. Se aduce la greutate constanta o fiola de cntarire cu capac, greutatea se noteaza. Se cntaresc 10 g sol cu umiditatea naturala. Greutatea se noteaza. Precizia de cntarire trebuie sa fie de 0,1 g. Fiola cu sol se descopera si se introduce n etuva. Capacul fiolei se aseaza n etuva alaturi de fiola. Aici se tine 8 ore la temperatura de 105 grade C, dupa care fiola cu sol se scoate si se acopera imediat cu capacul ( altfel solul cald absoarbe imediat umezeala din aer ). Se cntareste la interval de 1 h pna cnd greutatea la doua cntariri succesive este constanta. Se cntareste din nou dupa 24 h. Greutatea se noteaza. Umiditatea solului se calculeaza n procente, fiind exprimata la sol uscat. U% = B- C / B - A * 100 n care: U% - umiditatea solului exprimata n % la 105 grade C B- greutatea fiolei + solul umed, n g C- greutatea fiolei + solul uscat, n g greutatea fiolei, n g 100- factor pentru raportare procentuala6[6]
DETERMINAREA UMIDITII AERULUI

stiinta denumita higrometrie se ocupa cu determinarea cantitatii de vapori din atmosfera. Aceasta se poate face prim masurarea masei vaporilor de apa continuti ntr-un volum de aer atmosferic sau prin masurarea presiunii actuale a vaporilor de apa din atmosfera. Aparatele folosite pentru aceasta se mpart n: higrometre cu fir de par ce se bazeaza pe proprietatea acestuia de a se lungi n momentul cnd absoarbe apa

higrometre chimice ce se bazeaza pe absorbtia unui volum cunoscut de aer cu ajutorul anumitor substante chimice psihometre ce se bazeaza pe viteza pe viteza de evaporare a apei higrometre de condensare ce se bazeaza pe determinarea punctului de roua. Astfel racind un corp n atmosfera el se va aburi n momentul ncare presiunea vaporilor saturati este egala cu presiunea actuala vaporilor de apa Determinarea practica se poate efectua cu ajutorul higrometrului Aluard care poate fi achizitionat dintr-un laborator sau din comert. Dozarea volumetrica Metoda consta n barbotarea probei de analizat ntr-o solutie absorbanta de concentratie cunoscuta. Instalatia de absorbtie este formata dintr-un vas de absorbtie, un vas de aspiratie, un cilindru gradat, robineti si furtunuri de legatura. n vasul de absorbtie se introduc 25 ml solutie de hidroxid de bariu 0,05 n ce va retine dioxidul de carbon din proba de aer barbotat. Se titreaza excesul de hidroxid de bariu cu o solutie de HCl sau acid oxalic 0,05 n, n prezenta de fenolftaleina. stiind ca 1 ml solutie 0,05 n hidroxid de bariu corespunde la 0,56 ml dioxid de carbon, se determina continutul procentual.

2.12 Reglementari legislative in domeniu,privind miceliul O importanta deosebita n calitatea si productivitatea obtinuta n fermele de crestere a ciupercilor o reprezinta miceliul. El este "samnta" viitoarei ciuperci. De calitatea lui depinde ntreaga productie obtinuta. Miceliul se poate obtine att din tara ct si din strainatate. Printre crescatorii de ciuperci exista o polemica veche privind calitatea miceliului. Unii sustin ca miceliul importat din tari cum ar fi Ungaria, Italia, Franta, Polonia este mult mai bun dect cel produs n Romnia. Altii sustin ca au obtinut productii mari folosind miceliul de provenienta autohtona. n cele ce urmeaza nu dorim sa va influentam sub nici o forma n privinta achizitionarii miceliului. Decizia va apartine n totalitate. Pentru a va ajuta va vom prezenta adrese de producatori autohtoni de miceliu, importatori, ct si principalele firme din Ungaria, Polonia, Italia si Franta care produc miceliu si cu care puteti lua legatura.

De asemenea va atragem atentia ca miceliul este supus unor norme stricte privind productia acestuia, pe care trebuie sa le cunoasteti. Materialul initial pastrat n conditii de izolare si mentinere a caracterelor tulpinii (varietatii) asa cum au fost descrise de ameliorator. Materialul initial constituie materialul amelioratorului. Cultura mama este provenita n descendenta directa din materialul initial al amelioratorului si pastreaza caracterele genetice specifice tulpinii multiplicate. Cultura pura provine direct din cultura mama, ntr-o singura generatie vegetativa, pe mediu nutritiv proaspat, realizat n conditii sterile de laborator si pastreaza caracterele genetice specifice tulpinii multiplicate. Ea constituie prima veriga n producerea industriala a miceliului (ca material de nsamntare). Cultura pura se livreaza nsotita de acte de provenienta si calitate n care se mentioneaza: specia, tulpina, data executarii pasajului, puritatea varietatii si caracterele tipului de miceliu, conditii de pastrare. Inoculul (miceliul intermediar) se obtine din cultura pura si este destinat obtinerii miceliului pentru nsamntare ntr-o singura generatie si pastreaza caracterele genetice specifice tulpinii multiplicate. Se livreaza nsotit de documente de provenienta: documentele de calitate ale culturii pure, contractul de multiplicare, daca este cazul, acordul proprietarului tulpinii n cazul cnd aceasta este protejata. De asemenea, vor fi specificate: suportul nutritiv si data inocularii, puritatea biologica, conditiile de pastrare. Perioada de utilizare a inoculului nu trebuie sa depaseasca 45 de zile de la obtinerea inoculului, pentru Pleurotus si 60 de zile pentru Agaricus Miceliul comercial reprezinta un preparat biologic obtinut n conditii sterile de laborator si este destinat, n urma cresterii n substratul de cultura productiei de ciuperci comestibile si care pastreaza caracterele genetice specifice tulpinii nsamntate. Se realizeaza de regula pe suportul de crestere din boabe de cereale (gru, orz, secara, mei ). Se livreaza n pungi de 1-10 kg pastrate, de regula la temperatura de 2 - 40 C.
CONDIII DE CALITATE ALE MATERIALULUI DE NMULIRE

Aspect - culoare: suportul de crestere e format din boabe de gru, orz, secara, mei, sorg, cu suprafata pericarpului boabelor mpnzita (acoperita) cu miceliul ciupercii, de culoare si aspect specific speciei si tulpinii; Miros: caracteristic de ciuperca n functie de specie; Gradul de mpnzire/acoperire a boabelor cu miceliu admis pentru comercializare este minimum 80 % n perioada de incubare.

Puritatea varietala a culturii de miceliu din tulpina specificata, fara prezenta unor microorganisme contaminate (bacterii, fungi - mucegaiuri) 100 %. Miceliul se livreaza sub responsabilitatea furnizorului n ambalaje transparente, cu capacitate de 1-10 kg, nchise cu buson de vata sau alte materiale izolatoare sterile, asezate n cutii de carton. Transferul miceliului din recipiente ntr-un alt ambalaj se efectueaza numai n conditii sterile care sa evite posibilitatea de infectie secundara. Eticheta aplicata pe ambalaje va fi imprimata cu datele de identificare ale producatorului, specia, tulpina de ciuperci, numarul lotului si al fractiunii de lot, calitatea, data ambalarii, durata si conditii de valabilitate. Transportul se efectueaza cu mijloace acoperite, adecvate, termoizolate, cu posibilitati de mentinere a temperaturii optime de 2 - 40C, specificndu-se conditiile de transport n actul de preluare a marfii. CERTIFICAT DE CALITATE Miceliu comercial din tulpini selectionate de ciuperci comestibile Specia de ciuperci: ____________________________ Tulpina __________________ Cantitatea __________ kg Lot sau fractiune de lot nr.: Aspectul miceliului: - culoare: alba, verde, galbui, verzui - mpnzire: buna (80-90%), foarte buna (90-100%) - acoperirea bobului in %: Puritate biologica: - fara mucegaiuri 100 % Mirosul: specific de ciuperca Data inocularii: Data ambalarii: Ambalaj: pungi de polietilena busonate, capacitate __________ kg

Valabilitate miceliu de la data ambalarii: __zile pastrat la temperatura de 2 - 40C Verificat (numele persoanei responsabile): ___________________ Semnatura: Emitentul, nr. si data Certificatului oficial de calitate/Buletinului de analiza oficiala partiala: _______________________________________________________________________ Beneficiar: ___________________________________________________________ Delegat: _____________________________ C.I. seria _______ nr. ______________ Mijloc transport adecvat (izoterm)/ temperatura__; FURNIZOR, BENEFICIAR, /neadecvat

CAPITOLUL 3

PLAN DE AFACERE

3.1 Descrierea afacerii 3.1.1 Date generale despre afacere

Denumirea/Numele societatii: S.C. Ciupercuta S.R.L. Alesd Str.Trandafir, nr.234, Alesd, jud.Bihor Obiectul de activitate: Cultura ciupercilor Forma juridica a societatiii si un scurt istoric al acesteia : Societatea a fost nfiintata n 01.10.2006, avnd activitatea de comert.

3.1.2 Structura capitalului social Structura actionariat STRUCTURA ACIONARIAT S.C CIUPERCUTA S.R.L.

Valoare Nr. de parti nominala Nr. Denumire actionar Crt. sociale detinute (Buc) 1 2 Valoare totala a partii sociale (RON) KO AGESA POPESCU FLORIN 15 5 20 10 10 10 150 50 200 75% 25% 100% (RON) (%) la capital Participare

TOTAL

3.1.3Datele de identificare ale actionarilor:

BI/CI/PP (Persoane fizice Nr. Denumire asociat Crt. Cod Unic de Inregistrare (Societati) 1 2 KO AGN POPFLORIN autorizate) (Persoane fizice autorizate) Adresa CNP

3.1.4 Informatii referitoare la locul desfasurarii activitatii societatii

Nr. Tip:

Puncte de lucru Activitate Localizare

Adresa

crt. Sediul social, punct de lucru, sucursala, filiala Punct de lucru 1 Cultivarea ciupercilor Alesd Str. Trandafir, Nr. 234 Alesd, jud. Bihor 3.2 Prezentarea proiectului

3.2.1Obiectivele proiectului

Obiectivele proiectului sunt amenajarea unei hale de ciupercarie cu doua celule prin transformarea, modernizarea si extinderea unei constructii care a avut destinatia initiala de grajd, dotarea cu utilaje specifice, asigurarea de utilitati. Se vor cultiva ciuperci champignon prin ngrasarea compostului cu miceliu ntr-un microclimat optim, ntregul sistem fiind controlat si reglat automat prin senzori. Se vor recolta lunar minim 7.104 kg ciuperci.

3.2.2 Descrierea tehnica a proiectului Din punct de vedere constructiv, hala are o suprafata de 550 mp, n cadrul careia exista doua spatii de productie independente numite celule de cultura, ambele egale ca dimensiuni si suprafete. Utilajele necesare desfasurarii procesului tehnologic, respectiv sistemul electronic pentru controlul procesului, schimbatorul de caldura, cazanul de ncalzire pe celula, sistemul de racire a aerului admis n celula (chiller) sunt amplasate n camera tehnica. Spatiul mai cuprinde o camera de ambalare destinata stocarii productiei recoltate n ambalaje din material plastic si o camera frigorifica de volum mediu. Centrala termica adaposteste

cazanul termic necesar ncalzirii spatiilor, sistemul pentru racirea apei, rezervorul tampon pentru apa, precum si tabloul principal pentru distribuirea energiei electrice. Compostul suport biologic utilizat pentru producerea ciupercilor de tip champignon este achizitionat deja nsamntat cu miceliu, incubat si ambalat n saci de polietilena. n prima faza societatea nu va produce compost, dar avnd n vedere spatiul de care dispune, n viitorul apropiat va trece si la realizarea materialului biologic. 3.2.3 Principalele mijloace fixe care compun patrimoniul actual al societatii Deoarece cei doi asociati ai firmei detin unele mijloace fixe si terenuri utile desfasurarii activitatii firmei nou-infiintate, acestia le vor pune in folosul firmei, fiind un mare avantaj pentru societate de a valorifica un un spatiu deja existent care nu avea alta intrebuintare. Nr. Denumire mijloc fix Crt. 1 Autoturism 2 Grajd TOTAL SUPRAF Nr.C LOCALIT rt. ATE AA TOTALA (MP) INDIVIZ A/ EXCLUS IVA (MP) 17.06.1 1 Alesd 9.000 9.000 55.000 SB 238742 995 VALOAR EA CONTAB ILA (LEI) SERIE CERTIFI CAT NR CERTIFI CAT DATA EMITE RII Data achizitiei 2003 1995 Terenuri

Buc 1 2 3

Din punct de vedere al locului de amplasare, ciupercaria functioneaza n incinta unui grajd transformat n spatiu pentru cultura ciupercilor. Din punct de vedere constructiv, grajdul are suprafata de 550 mp, fiind divizat n 2 spatii de productie independente, numite celule de cultura, ambele fiind egale ca dimensiuni si suprafata. Ca amenajare finala, ciupercaria este alcatuita din urmatoarele compartimente functionale: 2 celule de cultura; un hol de acces la celulele de cultura nr 1 si 2;

camera tehnica ce deserveste celulele de cultura 1 si 2; sala de ambalare; spatiu destinat centralei termice; vestiar; cabina dus; cabina grup sanitar; put de apa; post electric de transformare; cutie electrica de bransament la reteaua de tensiune trifazata. 3.2.4 Descrierea tehnologiilor aplicate. Cultura ciupercilor de tip champignon, apartinnd rasei agaricus bisporus are loc ntr-un spatiu caruia i s-a schimbat destinatia initiala, fiind alcatuit din 2 celule de cultura. Suportul biologic utilizat este compostul n faza a treia, ngrasamnt cu miceliu, incubat si ambalat n saci de polietilena. Controlul procesului tehnologic este controlat printr-un sistem tehnologic care permite asigurarea temperaturii, a umiditatii si a concentratiei de CO2 optime n celulele de cultura. ntr-o prima faza are loc ncarcarea compostului pe rafturile de cultura, dupa care are loc acoperirea compostului cu un strat de turba, pentru a favoriza distribuirea uniforma a miceliului. Dupa patrunderea miceliului n turba, urmeaza o faza de asteptare de 10-15 zile. Urmatoarea faza tehnologica este aceea de fructificare ce dureaza 4-8 zile. Recoltarea se ntinde pe 3 sau 4 valuri de recoltare, urmnd faza de descarcare a rafturilor de compostul uzat, curatarea spatiului de cultura si pregatirea pentru un nou ciclu de prductie. n cazul n care recoltarea valului trei nu se efectueaza, se va obtine minim o cantitate de 14.208 kg ciuperci, dupa cum urmeaza: Numar celule Suprafata celula (mp) Cantitate recoltata de Cantitate recoltata pe Cantitate totala

pe 1mp Valul 1 de recoltare Valul 2 de recoltare Valul 3 de recoltare TOTAL 2 2 2 192 192 192 576 12 16 9 39

celula (kg) 2.304 3.072 1.728 7.104

recoltata (kg) 4.608 6.144 3.456 14.208

3.3 Planul de marketing Pe piata interna oferta se situeaza mult sub cererea reala la aceasta categorie de produs. Acum, consumul anual pe cap de locuitor, in Romania, este sub 100 g de ciuperci. Consumul normal ar fi de cca 2 kg/locuitor. Acest lucru se intampla cu toate ca tot mai multe persoane sunt vegetariene in Romania si produsele fara carne care sa ofere un aport proteic asemanator sunt insuficiente. In plus, ciupercile intra in componenta multor preparate culinare cum ar fi: pizza, mezeluri, branzeturi, produse de patiserie. Pe langa aceasta, posibilitatile de export sunt multiple, indeosebi pentru produsele derivate din ciupercile proaspete (conserve, semipreparate, praf de ciuperci) Principalul avantaj din activitatea de cultivarea ciupercilor consta in perioadele scurte ale ciclurilor de cultura, astfel putandu-se recupera rapid investitiile derulate. 3.3.1 Politica de aprovizionare. Furnizori de materii prime. PRINCIPALII FURNIZORI DE MATERII PRIME Valoare aprox. EUR Mii lei

Compost faza aIII-a nsamntat S.C. AGRACOMP Str. sureanu, Nr. 5, 1 intern 30,72 t 6144 22,4 S.R.L. Sibiu PRINCIPALII FURNIZORI DE MATERII AUXILIARE Valoare aprox.

93,44%

EUR Material dezinfectant 1 Reteaua fitosanitara Intern Str. Fabricii, Nr. 5, Oradea 1 kg 30

Mii lei

0,109

0,46%

Valoare aprox. EUR Electricitate S.C. 1 ELECTRICA Intern S.A. Gaz metan S.C. DISTRIGAZ 1 NORD S.A. Mii lei

Str. Garii, Nr. 3, Alesd Str. Unirii, Nr 1, Oradea

90 KWH/zi

313,2

1,143 4,76%

Intern

400 mc/luna 88

3.212

1,34%

Materia prima utilizata pentru cultura ciupercilor tip champignon este compostul aflat n faza a III-a, nsamntat, incubat si ambalat n saci de polietilena. Furnizorul livreaza materialul substrat - pachet integral compost+turba. Pentru o celula de o suprafata de 192 mp este necesara cantitatea de 15.360 kg compost. Se cultiva 2 celule pentru care cantitatea de compost necesara este de 30.720 kg. Ciupercile se recolteaza n 4 valuri, productivitatea maxima obtinndu-se n al doilea val. Pentru a avea productie continua, ncarcarea cu compost a celulelor se face la un interval de 20 de zile. Ca urmare, livrarea compostului se face cte 15,36 t la un interval de 15-20 zile, pe baza de grafic. Plata se efectueaza astfel: un avans de 50% nainte cu 35 de zile de data livrarii si restul n termen de 7 zile de la livrarea produsului. Pretul unitar/tona este de 200 EUR. Aprovizionarea cu materie prima nu implica riscuri nici pe timp friguros. 3.3.2 Politica de desfacere. Canale de distributie

Mii lei

Nr. crt.

Client

Principalii clienti ai societatii Valoare Pondere % (lei)

(Nume si adresa) S.C Arfungo Comimpex SRL Auseu Sat. Luncsoara, Nr. 416, Bihor TOTAL

497.280 497.280

100% 100%

S.C. Arfungo Comimpex S.R.L. si desfasoara activitatea din anul 1994 n domeniul achizitiei prelucrarii si comercializarii pe piata interna si externa a ciupercilor din flora spontana, capsunilor, a fructelor de padure si a nucilor. Deoarece aceasta societate nu are in gama de ciuperci prelucrate si comercializate champignoane, firma noasta a semnat un acord de colaborare, prin care le vom furniza o parte importanta din productia obtinuta, aceasta urmand a fi exportata in Italia. Din sondajul pietei rezulta ca cererea pentru acest produs este relativ ridicata att pe plan intern, ct si pe plan extern. Exista, de asemenea, o cerere de o marime considerabila din partea fabricilor de conserve, ofertele de contracte primindu-se nsa doar cu 2 luni naintea finalizarii investitiei. Societatea Arfungo Comimpex S.R.L. ar dori exclusivitate, dar societatea producatoare nu doreste aceasta dependenta de un singur client, urmarind ca pe viitor sa contracteze si alti clienti din tara si din strainatate. Plata de catre client se va face la livrare, livrare care va avea caracter permanent, nu sezonier. Capacitatea de absorbtie a pietei interne se estimeaza n prezent la minim 9.500 t/an, din care 0,89% l va detine firma CIUPERCUTA S.R.L mii lei Principalii clienti ai societatii pentru deseurile rezultate Nr. crt. Client (Nume si adresa) S.C. GROROM S.R.L. Str. Iuliu Maniu, Nr. 13, 1 Oradea 1.350 240 324 .000 100% Valoare unitara (lei/t) Cantitate/ Valoare Pondere an (t/ an) totala %

TOTAL

Compostul utilizat se va degaja din halele de productie si se va valorifica ca atare, existnd o cerere foarte mare din partea fermelor agro-vegetale care l vor utiliza drept ngrasamnt natural. n momentul de fata exista o asemenea cerere din partea unei societati cu profil agricol, si anume S.C Grorom S.R.L. Oradea.

3.3.3 Principalii concurenti si analiza comparativa cu acestia Pe piata judetului Bihor, societatea are un singur concurent, S.C. Rom- funghi S.R.L. care lucreaza cu 2 celule de cultura, nemodernizate integral, n comparatie cu societatea noastra care va lucra initial cu 2 celule de cultura, modernizate si automatizate n ntregime. Pentru a arata mai bine avantajele si punctele slabe pe care care firma noastra le are in raport cu principalului concurent, vom construi analiza SWOT care va cuprinde aspecte despre oportunitatile si amenintarile care ar putea interveni in viitor. Puncte tari Puncte slabe Oportunitati Amenintari

-existenta in patrimoniul firmei a unui spatiu adecvat, nefiind necesara construirea sau achizitionarea unuia -amortizarea investitiei in timp scurt -cicluri de productie scurte ce aduc afacerii rentabilitate mare

-lipsa de experienta -dependenta de principalul client

-accesarea unor fonduri straine pentru dezvoltarea afacerii

-compromiterea culturii prin aparitia unor boli -aparitia mai multor

-posibilitatea - limitarea legaturilor doar cu putini furnizori, neavand astfel posibilitatea - sansa incheierii achizitionarii -supraveghere mai buna, afacerea fiind in apropierea locuintei -desfasurarea activitatii in tot timpul anului, indiferent de sezon -materialele necesare culturii se gasesc din abundenta -amplasarea punctului de lucru este departe de marile centre comeriale unor resurse mai ieftine sau mai calitative in mod direct a unor contracte pentru export extinderii afacerii prin achizitia de tehnologii mai performante

competitori pe piata care sa obtina un pret mai scazut

3.3.4 Lista de achizitii si sursele de achizitii pentru: activele ce fac obiectul proiectului/ materiile prime pentru punerea n functiune a proiectului

Lista de achizitii active Furnizor (daca este cunoscut la momentul depunerii cererii de finantare) Sistem ventilatie Automatizare Instalatie paratrasnet 9.500 14.000 2.200 9,3% 13,7% 2,15% Date furnizor Produs Valoare estimata (EUR) % din total valoare eligibila a proiectului

Nr. Crt.

S.C. URSA S.R.L.

Str. Lunga, Nr. 7, Alesd

Panouri termoizolante (sistem racire + ncalzire) Jgheaburi + burlane Chiller (2 buc) Renovare hala Extindere hala Fosa septica Retea apa, gaz, obiecte sanitare, ncalzire Usi, ferestre termopan 27.000 500 5.000 11.000 2.800 2.500 14.000 26,43% 0,49% 4,89% 10,77% 2,74% 2,45% 13,71%

S.C. 5 INSTALMED S.R.L. S.C. TRADEBIH S.R.L. S.C. MULTIELECTRO

Str. Garii, Nr. 7, Sibiu Str. Abatorului, Nr. 86, Oradea Str. Negoiu, Nr. 67, Salonta

4.400

4,31%

Post trafo

9.250 102.150

9,06% 100%

S.R.L. TOTAL

Lista de achizitii materii prime Furnizor (daca este Nr. Crt. cunoscut la momentul depunerii cererii de finantare) S.C. 1 AGRACOMP S.R.L. TOTAL Date furnizor Produs Valoare estimata (EUR) % din total necesar de materii prime

Str. sureanu, Nr. 5, Oradea

Compost

6.144 6.144

100 100%

3.3.5 Personal si instruire. Evolutia personalului Pentru acoperirea eficienta a necesarului de munca in noua firma, vom avea nevoie pentru inceput de 6 angajati, iar in cazul unei extinderi vom apela la marirea personalului si la calificarea acestora. Grafic angajare personal Numar 20050 0 1 3

1 2

Horticultor Muncitor- culegator

3 Electroenergetician 4 Administator TOTAL

1 1 6

3.4 Planul operational si marketingul afacerii

3.4.1 Marketingul proiectului 1. Nume: KO Prenume: AGN Functia: ADMINISTRATOR Studii si experienta: studenta a Universitatii Bebes Bolyai, Facultatea de stiinte Economice si Gestiunea Afacerilor, Cluj Napoca, Sectia de Relatii economice internationale, anul 3 (Responsabilul tehnic) 2. Nume: POP Prenume: FLORIN Functia : TEHNOLOG Studii si experienta: Studii medii (liceul). n prezent urmeaza cursul de tehnolog la Oficiul Judetean de Consultanta Agricola Vom prezenta etapele proiectului, stabilind pentru fiecare saptamana lucrarile necesare pentru demararea activitatii propriu-zise de cultivare a ciupercilor. Aceste lucrari vor fi coordonate de cei doi asociati, care indeplinesc si functia de administrator. 3.4.2 Graficul estimat al proiectului
Nr crt Etapele proiectului Luna noiembrie Saptamna 3: 21.11 1 Achizitionarea sistemului de ventilatie +instalatie electrica

2 3

Achizitionare sistem automatizare, instalatie electrica deforta si iluminat interior pe 2 celule Lucrari de modernizare hala: pardoseli din beton, curatirea elementelor din fier de rugina,

vopsirea acestora, transport materiale Saptamna 4: 28.11 4 Achizitionarea panouri termoizolante pentri acoperis, pereti si instalatii frigorofice 5 Realizarea retelelor exterioare de apa, gaz, canalizare 6 Executare lucrari extindere hala Luna decembrie Saptamna 1: 5.12 7 Realizare post trafo si instalatii aferente 8 Efectuare extindere hala etapa a II-a 9 Achizitionare si montare usi + ferestre 10 Plati proiecte si asistenta tehnica pentru realizare utilitati 11 Realizare lucrari modernizare hala: izolatii termice n camerele frigorifice, zugraveli interioare si exterioare Saptamna 2: 12.12 12 Finalizare lucrari de modernizare hala 13 Finalizare instalatii interioare 14 Finalizare sistem de ventilatie 15 Finalizare sistem automatizare, a instalatiei electrice de forta si iluminat interior pe 2 celule Saptamna 3: 19.12 16 Achizitionare utilaje, echipamente tehnologice si functionale 17 Dotari si montaj utilaj tehnologic 18 Efectuarea restului de plati pentru panourile termoizolante si instalatiile frigorifice Saptamna 4: 25.12 19 Achizitionare chiller- racire + ncalzire 20 Realizare paratrasnet pentru hala de productie 21 Realizare fosa septica 22 Montare jgheaburi si burlane

3.4.3 Riscuri asociate Cultivarea ciupercilor este un domeniu nou, implica multe riscuri care din neglijenta sau necunoastere aduc prejudicii insemnate cultivatorilor fara experienta. Printre alte riscuri pe care afacerea demarata le poate comporta se numara : nesiguranta reusitei, deoarece acest domeniu , este inca intr-un stadiu ralativ nou , nu exista precedente care sa ne ajute sa ocolim amenintarile care pot apareasul derularii pe parcursul procesului de cultivare lipsa de experienta si tineretea initiatorilor afacerii poate fi deasemenea un risc faptul ca s-au stabilit colaborari cu putini agenti, existand doar un singur client mai important este un risc care poate afecta serios afacerea in momentul in care se materializeaza fiind un domeniu care pare a deveni foarte profitabil pe viitor, exista sansa aparitiei pe piata a numerosi competitori, aceasta ducand la cresterea concurentei, scaderii pretului si totodata a scaderii veniturilor

cultura ciupercilor poate fi usor compromisa in cazul in care nu ne vom ocupa eficient de prevenirea aparitiei unor boli si daunatori 3.5 Proiectii financiare si indicatori financiari 3.5.1 Calculul suprafetei de cultura pe o celula

Dimensiunile interioare ale unei celule sunt de 14*9*3 m. Pentru cultura se utilizeaza un numar total de 8 rafturi, avnd fiecare la rndul lui un numar de 4 nivele. Suprafata de cultura a unui nivel este de 6 mp. Compostul de cultura este dispus n saci de polietilena cu urmatoarele dimensiuni: - diametru sac: - naltime sac: - suprafata de cultura a unui sac: Nr de saci necesari pentru un nivel: Suprafata cultivata pe un nivel : Suprafata cultivata pe un raft: Suprafata cultivata pe celula: D_s = 0,4 m H_sac = 0,5 m S_sac = 0,12 mp Saci_niv = 50 saci S _c_nivel = 50*0,12 mp = 6 mp S_c_raft = 4*6 mp = 24 mp S_c_cel = 8*24 mp = 192 mp

Deci suprafata cultivata n 2 celule de productie este: S_c_tot = 2*S_c_cel = 2*192 mp = 384 mp 3.5.2 Calculul necesarului de compost pe celula

Se apreciaza ca la un metru patrat de suprafata cultivata i corespunde o masa de 89- 100 kg compost. Luam n considerare : 1mp suprafata cultivata = 80 kg compost

Se stie ca suprafata de cultura pe o celula este de 192 mp. Rezulta ca necesarul de compost pentru ncarcarea unei celule este de : N_comp = 192 mp * 80 kg = 15.360 kg compost. 3.5.3 Calculul estimativ al recoltei pe 2 celule de productie Cantitatea medie recoltata pe un ciclu complet de productie, pe celula, poate fi estimata la: Qrm = 7.104 kg Din punct de vedere cantitativ, se poate aprecia recolta lunara, pe doua celule de cultura, astfel: Qrl = 7.104 kg / luna 3.5.4 Calculul de rentabilitate al culturii Costuri ciclu de productie ( 60 zile ) / 2 celule de cultura:

-Pret pachet 15,36 t compost+turba+transport :3072 EUR * 3.65RON/EUR = 30.149 RON - Pret / kg de material dezinfectant : 30 EUR * 3.65 RON/EUR = 109.5. RON -Costuri cu energia electrica : 90 KWH/ zi *60 zile * 0,058 EUR/ KWH = 313,2 EUR * 3.65 RON/ EUR = 1143.18 RON - Costuri cu consumul de gaze : 400 mc/ luna * 2 luni *0,11 EUR/ mc = 88 EUR * 3.65RON/ EUR = 321.2 RON - Costuri cu salariile: 6pers * 650 RON/ luna *2 luni = 7800 RON TOTAL COSTURI DE PRODUCIE / CICLU DE PRODUCIE: TCPC = 39 522.88 lei Venituri realizate pe ciclu de productie / 2 celule de productie

- Recolta de ciuperci :7.104 kg * 2 celule = 14.208 kg - Pret de vnzare en-gros: 7 lei/ kg - Total venituri din vnzari : 14.208 kg * 7 lei/ kg = 99 456 lei TOTAL VENITURI / CICLU DE PRODUCIE / 2 CELULE : TV = 99 456 RON Profit brut total (2 celule de cultura) / 2 luni : PBT = TV - TCP = 99 456 - 39 522.88 = 59 933.12 RON Profit brut lunar PBL = PBT / 2 luni = 59 933.12 RON/ 2 luni = 29 966.56 RON Programul de productie pe total Numarul ciclurilor de productie n timpul unui an este de minim: N = (360 zile)/ (durata unui ciclu de productie) = 360 zile/ 60 zile = 6 cicluri de productie /an Astfel, capacitatea de productie anuala preconizata este de: CPA = N * (Cantitatea totala recoltata ntr-un ciclu de productie) = 6 cicluri de prod * 14.208 kg/ciclu de prod = 85.248 kg/ an Venitul anual din vnzari : 85.248 kg/ an * 7 RON/ kg = 596 736 RON 2007 85.248 2008 85.248 2009 85.248 2010 85.248 2011 85.248

Deviz general (valori cu TVA inclus) Cheltuieli pentru investitia de baza:

Curs valutar: 3.65 RON/ EUR Denumirea capitolelor de cheltuieli 1. Constructii si utilaje 2. Montaj utilaje tehnologice TOTAL investitie 3.5.5 Surse de finantare Mii lei 372.84 3.68 376.53 EUR 102.150 1.010 103.160

Surse proprii : 30 % din valoarea investitiei = 30 % * 103.160 EUR = 30.948 EUR = 30.948 EUR * 3.65 RON / EUR = 112 960 RON 72.212 EUR * 3.65 RON / EUR = 263 573 RON Dobnda practicata la credit este de 8 %/an, iar perioada de rambursare a creditului este de 36 luni (3 ani), n rate egale. Creditul bancar este primit cu 6 luni nainte de finalizarea investitiei, pentru acest interval platindu-se doar dobnda. Rambursarea ratelor ncepe a se efectua doar dupa nceperea activitatii de productie. Exemplificam calculul dobanzii lunare , datorate bancii, pentru prima luna: Rata lunara = Valoare credit / 30 luni =263.573 lei / 30 luni = 8.785,794 lei D1 = Valoare ramasa * 7,5 % * (1/12) = 263.573 lei * 8 % * (1/12) = 1.757 lei 3.5.6 Calculul amortizarii

Nr crt

Dnf

Valoarea de intrare a existentului(lei) 28.719 67.932 32.390 206.135

Norma de amortizare (%) 14,29 % 10,00 % 6,67% 4,00%

Amortizare anuala 4.103 6.793 2.160 8.245 21.303

Amortizare trimestriala 1.025 1.698 540 2.061 5325

1 2 3 4 TOTAL

7 10 15 25

3.5.7 Proiectia contului de rezultate Mii lei

Anul 1 A 1 2 3 4 7 B 8 9 10 11 12 13 14 15 VENITURI Productia vnduta Cifra de afaceri(1) Alte venituri din exploatare Venituri din exploatare total(2+3) Venituri total (4) CHELTUIELI Cheltuieli cu materii prime si materiale Cheltuieli cu energia si apa Alte cheltuieli materiale Cheltuieli cu salariile Sarcini sociale Cheltuieli cu personalul total(11+12) Amortizare Cheltuieli exploatare aferente cifrei de afaceri 16 17 18 19 20 21 22 23 (8 la 10+13+14) Profit exploatare (4-15) Dobnda la credite noi pe termen mediu Cheltuieli financiare total(17) Cheltuieli totale (15+17) Profit brut (7-19) Impozit pe profit (22x20) Cota de impozit pe profit Profit net (20-21) 372,619 16,517 16,517 273,030 356,105 89,026 25% 267,079 372,619 8,082 8,082 264,596 364,399 91,134 25% 273,404 372,619 0,849 0,849 257,362 371,773 92,943 25% 278,830 256,513 372,622 93,1 55 25% 279,467 251,513 377,622 94,405 25% 283,217 372,619 372,619 596,736 596,736 32,4 629,136 629,136 181,55 6,859 Anul 2 596,736 596,736 32,4 629,136 629,136 181,55 6,859 Anul 3 596,736 596,736 32,4 629,136 629,136 181,55 6,859 Anul 4 596,736 596,736 32,4 629,136 629,136 181,55 6,859 Anul 5 596,736 596,736 32,4 629,136 629,136 181,55 6,859

35,725 11,074 46,8 21,303 256,513

35,725 11,074 46,8 21,303 256,513

35,725 11,074 46,8 21,303 256,513

35,725 11,074 46,8 21,303 256,513

35,725 11,074 46,8 21,303 256,513

3.5.8 Proiectia fluxului de numerar

Mii lei Anul 0 Anul 1 Anul 2 Anul 3 Anul 4 Anul 5

Surse de numerar total (A1 la A2), din care: Aporturi de capital la capitalul social Credite pe termen mediu si lung n valuta Utilizari de numerar total (B1 la B2), din care: Plati pentru investitii Rambursare de credit pe termen mediu si lung n valuta Flux de numerar din activitatea de investitii si finantare (A B)

263.773

200

200

200

200

200

A1

200

200

200

200

200

200

A2

263.573

376.534

87.857

87.857

87.857

B1 B2

376.534 87.857 87.857 87.857

-112.761

87.857

87.857

87.857

200

200

II ACTIVITATEA DE EXPLOATARE sI ALTE ACTIVITI D Surse de 5.000 393.925 393.925 393.925 numerar total (D1 la D2), din D1 D2 care: Profit din exploatare Amortizarea mijloacelor 5.000 372.622 21.303 372.622 21.303 372.622 21.303 372.622 21.303 372.622 21.303

393.925

393.925

fixe Utilizari de numerar (E1 la E2), din care: Dobnzi total Impozit pe profit Flux de numerar din activitatea de exploatare (DE) Flux de numerar al perioadei (C+F)

10.542

105.543

99.217

93.792

93.155

94.405

E1 E2 F

10.542

16.517 89.026 288.382

8.082 91.134 294.708

849 92.943 300.133

93.155 300.770

94.405 304.520

- 5.542

118.30 2

376.040

382.365

387.791

300.970

304.720

3.5.9 Indicatori financiari EUR Nr crt 1 2 3 4 5 6 7 Indicatori Valoarea investitiei (Vi) Venituri din exploatare (Ve) Cheltuieli de exploatare (Ce) Rezultat din exploatare (Re) Profit net (Pn) Durata de recuperare a investitiei (Dr) Rentabilitatea capitalului investit 8 9 (Rc) Cheltuieli financiare 4525 2215 46,08 233 438,15 103.160 172.366 70.278 102.088 172.366 70.278 102.088 172.366 70.278 102.088 76.392 172.366 70.278 102.088 76.566 172.366 70.278 102.088 77.594 Anul Anul 1 Anul 2 Anul 3 Anul 4 Anul 5

73.172 74.905 1 an 4 luni 11 zile 70,93% 72,61%

74,05%

74,22%

75,22%

(CF) Gradul de acoperire a 22,56 cheltuielilor

financiare (Ga) Curs valutar: 36.500 lei /EUR Re = Ve - Ce - trebuie sa fie minim 10% din Ve

Dr = Vi /Pn mediu - trebuie sa fie maxim 7 ani Pn mediu = 378.629 EUR/ 5 ani = 75.725,8 EUR / an Dr = Vi / Pn mediu = (103.160 EUR * 360 zile) / 75.725,8 EUR = 490,42 zile = 491 zile = 1 an 4 luni si 11 zile

Rentabilitatea capitalului investit (Rc) = Pn/Vi x 100 (%) trebuie sa fie minim 5% Rc1 = 73.172 / 103.160 *100 = 70,93% Rc2 = 74.905 / 103.160 *100 = 72,61% Rc3 = 76.392 / 103.160 *100 = 74,05% Rc4 = 76.566 / 103.160 *100 = 74,22% Rc5 = 77.594 / 103.160 *100 = 75,22% Ga = Re/Cf - trebuie sa fie supraunitar pe fiecare an al orizontului de timp dupa incheierea investitiei.

Bibliografie Iona Tudor, CIUPERCI SI MICELIU, Editura Lucman, 2007 Zahiu Letitia, AGRICULTURA UNIUNII EUROPENE SUB IMPACTUL POLITICII AGRICOLE COMUNE, Editura Ceres, 2008

Diana Burduja, Idei de afaceri. Ciuperci comestibile, Editura Lucman, 2007 Manolea Gh., - Sisteme automate de actionare electromecanica, Editura Universitaria, Craiova, 2004. Mateescu N., Bengulescu L., Dinu N., Jurcovan C., - Tehnologia culturii ciupercilor, Editura Ceres, Bucuresti, 1997. Pelaghia Chilom, Cultivarea ciupercilor pleurotus, Editura SITECH, 2005 Gh. Mohan, Mica enciclopedie a naturii-Ciuperci, Editura Myosotis, 2003