CURS 01 – SEM II

Dreptul com internat  dr intern privat are menirea de a rezolva conflictul de legi. Ori de cate ori am el de extraneitate in raport de dr privat, se pune problema urm: ce lege aplic? Ne rezolva dr internat privat conflictul si apare o disciplina noua dr comertului international. Dr com international are ca obiect de reglementare comertul international adica ansamblul raport de drept privat care apar in cadrul comertului international. In raport de dr privat ai posibilitatea sa decizi daca vrei sau nu sa intri in raportul asta juridic. In raport de dr public nu ai posibilitatea sa decizi daca vrei sau nu sa intri. Comertul international are doua acceptiuni:   Restransa stricto sensu: sensul clasic etimologic Larga lato sensu: o parte mai moderna a relatiilor internationale

Stricto sensu: Comertul international apare ca totalitatea operatiunilor de import si export de marfuri, de lucrari si servicii, operatiuni care se desfasoara intre persoane fizice si sau juridice care isi au domiciliul respectiv sediile in state diferite sau care privesc o marfa ce se afla in tranzit international. Comertul international nu fizeaza insa numai operatiunile de import export de marfuri ci are in vedere si importul exportul de lucrari sau servicii. Din aceasta perspectiva, dr comertului international apare ca o ramura a dreptului privat. Prin urmare in aceasta materie vom analiza raporturile juridice ce apar intre persoane fizice si juridice de drept privat. Acolo unde statul intervine intr-un raport de dr comertului international el se afla pe picior de egalitate juridica cu cealalta parte.
El difera in totalitate de dr public. Ceea ce particularizeaza aceasta disciplina sunt doua elemente si anume: comercialitatea si internationalitatea. Comercialitatatea, nu este specifica disciplinei noastre fiind intalnita si in dr commercial. Ceea ce particularizeaza cu adevarat disciplina este elemental de extraneitate. Notiunea de internationalitate din aceasta materie nu trebuie confundata cu cea de pe taramul dreptului international privat. Pe taramul dreptului international privat, orice element de extraneitate face ca acel raport juridic sa devina un raport de drept international privat. In schimb insa, in material dr comertului international, elementele de extraneitate sunt calificate in sensul ca numai anumite elemente fac ca un anumit raport juridic sa devina international in sensul dr comertului international.

Principiul acesta. tratatul de aderare a RO la UE. prin dr comertului international mai intelegem si un alt aspect care tine de cooperarea economica internationala (reprezinta un ansamblu de relatii de conlucrare de colaborare intre subiecte de drept apartinand unor state diferite care pun in comun o valoare economica in vederea desfasurarii unei activitati lucrative in scopul obtinerii de profit. 35/1991 privind regimul investitiilor straine in RO. respective marfa sa treaca cel putin 1 frontiera). acordurile de cooperare economica internationala. Co precizeaza ca statul trebuie sa asigure libertatea comertului. Pe de alta parte. ar fi un element obiectiv si anume marfa sau serviciul care face obiectul contractului sa se afle in transit international (in traseul sau dinspre vanzator spre comparator.Sub acest aspect elementele de extraneitate relevante pt comertul international sunt urmatoarele: un element subiectiv care este dat de faptul ca partile isi au sediile pentru persoane juridice respectiv domiciliile in state diferite. acest act normativ a fost pt inceput aplicabil dupa care aplicabilitatea i-a fost restransa doar la comerciantii persoane fizice in momentul aparitiei legii 31/1990. prevede in anexa 7 si cele trei mari libertati si anume libera circulatie a persoanelor. a fost aborgat prin legea nr. o derivare a principiului mai general a libertatii comertului. Acest principiu al monopolului de stat a fost printre primele desfiintate dupa 1990 prin adoptarea unui pachet de legi care evident au pus bazele noului principiu si anume principiul libertatii comertului internat. El a venit sa inlocuiasca principiul monopolului de stat asupra comertului exterior(op de comert exeterior se derulau inainte de 1990 doar prin intreprinderi specializate de stat adica prin entitati autorizate ale statului roman). 54/1990 privind desfasurarea unor activitati economice pe baza liberei initiative. Intra in aceasta categorie. principiu consacrat de chiar Constitutia RO. Primul act: Decretul lege nr. In sens larg Sub acest aspect. In sfarsti a fost abrogat prin legea 507/2002 privind organizarea si desfasurarea unor activitati economice de catre persoane fizice. Un alt act normativ este: Decretul lege nr. Caracteristicile politicii Romaniei in domeniul comertului international Dupa 1990 principalele principii deriva dintrunul foarte clar: principiul libertatii comertului international. Contitnutul libertatii comertului international implica doua elemente (poate fi analizat din doua perspective): . este o specie. la care romania este parte. care evident urmeaza a se imparti intre participantii la cooperare). serviciilor si capitatlului. De asemenea. 96/1990 privind unele masuri pentru atragerea investitiilor de capital strain in RO.

Ro fiind parte din 92 odata cu ratificarea conventiei prin legea 43/1992. Regimul juridic al investitiilor straine in RO Sediul materiei : Primul act normativ edicatat in acest sens a fost Decretul legel 96/1990 privind unele masuri pentru atragerea investitiilor de capital strain in RO. Un act complementar a fost legea 71/1994 privind acordarea unor facilitati suplimentare fata de legea 35/1991 in scopul atragerii de investitori straini in industrie. In legatura cu ambele forme de realizare a investitiilor.1. la conventia de constituire a agentiei multilaterale de garantare a investitiilor semnata la Seoul la 11 octombrie 1985. poate sa limiteze uneori acest principiu al libertatii comertului internat prin diferite instrumente ale politicii comerciale proprii ex: politica vamala. autorizatii de import export pt anumite categorii de norme iar in anumite domenii cum ar fi armamentul. 2. Sub acest aspect se ridica problema regimului juridic al investitiilor straine in RO. investitii de portofoliu. unele state printre care si RO inlatura acest principiu practicand monopolul. Libertatea comertului international poate fi privita dinspre subiectele de dr strain catre piata RO si din aceasta perspectiva libertatea consta in capacitatea recunoscuta de lege persoanelor fizice sau juridice straine de a participa in mod liber la activitatea comerciala derulata pe piata RO. gasim reglementari si in alte acte normative inclusiv in reglementari ale bancii nationale a Ro dar le regasim si in anumite conventii internationale la care RO este parte si care au ca obiect anumite aspecte ce tin de regimul investitiilor straine. Decret lege abrogat prin legea 35/1991 privind regimul investitiilor straine. Statul in general. Sub acest aspect este de mentionat faptul ca RO este parte la un tratat international multilateral in materie si anume. . In posibilitatea recunoscuta de lege persoanelor fizice si juridice RO de a fi subiecte ale dreptului comertului international adica aptitudinea lor de a participa atat in tara cat si in strainatate la raporturi juridice de asemenea natura. este aplicabila OG 66/1997 privind regimul investitiilor straine in RO realizate prin cumparare de titluri de stat. Atat legea 35 cat si 71 au fost abrogate prin OUG 31/1997 care a fost abrogata partial prin OUG 92/1997 privind stimularea investitiilor directe si integral prin legea numarul 241/1998 care a fost legea de aprobare a OUG nr 92/1997. Odata cu intrarea in vigoare a OUG 92/1997 s-au conturat doua forme de investitii straine: astfel avem investitii directe care isi au temeiul in OUG 92/1997 modificata prin legea de aprobare 241/1998. In legatura cu titlurile de stat care la randul lor pot constitui o forma de investitie de portofoliu. iar unele prevederi cu caracter de generalitate le regasim si in OUG 85/2008 privind stimularea investitiilor si avem o a doua categorie de investitii. temeiul juridic principal il regasim in legea nr 297/2004 privind piata de capital care reglementeaza investitiile in instrumente financiare.