P. 1
OnG-uri in Romania

OnG-uri in Romania

|Views: 26|Likes:
Published by Alexandru Porumb
istorie, legislatie si pasii pentru infiintarea unui ong, asociatii, fundatii
istorie, legislatie si pasii pentru infiintarea unui ong, asociatii, fundatii

More info:

Categories:Types, Research
Published by: Alexandru Porumb on Feb 19, 2013
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as DOCX, PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

11/24/2013

pdf

text

original

UNIVERSITATEA BUCUREȘTI FACULTATEA DE ȘTIINȚE POLITICE

ONG-urile, expresie a societății civile moderne
Pentru cursul de Societate Civilă și Democrație
Porumb Alexandru SPR III

2013

tot ce nu face mereu parte din sistemul politic în mod direct. București. Fie se confunda cu ideea statului in sine sau alăturat. combaterea. societatea civilă este văzută a fi un concept diferit de cel de familie sau familie largită. a ceea ce dorește să reprezinte. Editura Univers Enciclopedic Gold. Curtea Veche.EVOLUȚIA CONCEPTULUI DE SOCIETATE CIVILĂ Ideea de societate civilă se definește mai exact descompunând cei doi termeni din care este compusă.264 -1- . conclucrarea sau criticarea sferei politicului compus din guvernanți. Putem urmării conceptul de societate civilă în istorie până la gânditorii antici care au abordat teme politice. p. iar prin faptul că relevanța conceptului depinde de existența unei societăți non-civile. statului. discursul axându-se pe ideea că un stat nu poate exista fără prezența societății civile. această reunire face posibilă participarea. societatea civilă. traducere de Dumitru Purnichescu. prin termenul „civil” aflăm că membrii societății sunt cetățeni. anume: Hobbes. Tucker în Filozofie și mit la Karl Marx traducere de Emanuel-Nicolae Dobrei. de regulă. considerau că existența societații civile ar fi semnul care ar indica faptul că s-a ieșit din starea de natură sau de război a individului și este dispus să conlucreze cu alți indivizi pentru bunăstarea comună( Hobbes mai numea societatea civilă și commonwealth. politice. 2011. Editura IRI. republicii. Robert C. de cele mai multe ori.264 4 Robert C. sunt sisteme semi-închise. București 2001.proletariatul sau omul în general se revoltă. în special în cadrul ideologiilor totalitare. Curtea Veche. de popor. În al doilea rând. Fie este diferită sau separată de stat. București 2010. precum comunismul sau fascismul. din traducerea sa latinească. în primul rând. indiferent de participarea acesteia la viața politică a cetății. societatea este în limbaj simplu. 2011. Prin urmare o societate civilă este o reunire a cetățenilor. până la Aristotel cu „koinonia politike” care în sistemul de tip polis în viziunea lui Aristotel. Ediție Bilingvă.1 Expresia „societate civilă” a suferit numeroase schimbări din punct de vedere al sensului. Societatea civilă înseamnă. această comunitate tinde spre un bine determinat compus din ideea de bine a fiecărui cetățean din cetate. noțiunea de „societate”. față de care se raportează. p. traducere. Deasemenea printre marii teoreticieni ai ideologiei liberale. iar odată ce societatea civilă realizează acest lucru. 1252a 1-8 2 Dominique Colas Dicționar de Gândire Politică ediția a II-a. adică în același timp indivizi cu drepturi în „cetate”. 1 Aristotel Politica. Rousseau. pe scurt. Dar în majoritatea cazurilor. dar care poate intervenii sau influența modul în care se guvernează un stat. ceea ce înseamnă ca membrii respectivei grupări există atât în cadrul acesteia cât și separat ca indivizi. o reunire a unor oameni. în special Karl Marx( un fervent critic al lui Hegel)4 societatea civilă era aceea mulțime de „alienați politic” care trebuie să muncească pentru a strânge capital infinit „burghezilor” capitaliști. pe bună dreptate sintagmei „stat de drept”2. pentru militanți de stânga. în special adepților sau teoreticienilor democrației. p. o întovărășire. oameni politici. Societățiile. influențati de dialectica lui Hegel3 care separa societatea civila în două. Hegel spunea că este „o multitudine de atomi umani egoiști. în competiție pe piață” cf. reprezintă tocmai cetatea. și a există în vederea gasirii și implementării binelui comun (comunitar). 292-295 3 Vorbind despre societatea civilă. Alexander Baumgarten. Tucker Filozofie și mit la Karl Marx traducere de Emanuel-Nicolae Dobrei. Locke. Avem. București. adică bogăție comună în traducere liberă). etc.

Termenul de „civil” face ca deosebirea de Cetatea lui Dumnezeu conform Sf. când din avântul revoluționar cetățenii s-au prezentat la urne în număr destul de mare. 24.2012 7 Daniel Barbu Republica absentă Nemira. persecuții sau exilați. a afectat dorința societății. 27 .org/const_1866. când apar diferite organizații nonguvernamentale. corect și echitabil față de cei pe care îi reprezintă fiindcă aceștia conferă instituțiilor legitimitatea de care au nevoie să funcționeze. 112 -2- .Acești autori au vorbit despre termenul de societate civilă ciritcând sau adăugând argumente tezelor celor dinainte așa avem de a face cu șirul Aristotel-Leonardo BruniMelanchton-Adam Ferguson-Hobbes-Hegel-Marx5. în mod democratic. De asemenea lipsa unei educații pro-active în acest sens face ca cetățenii sa nu fie complet informați de ce este și mai ales cum se manifestă o societate civilă autentică.12. un stat nu se poate numii democratic fără existeța unei puternice societăți civile care să-l sprijine. reprezentative.php . Aparența. Existența asocierilor economice de tip medieval ca bresle nu au putut afecta propriu-zis politicile românești. Societatea civilă poate fi considerată o instituție în sine în statul de drept. cu care societatea civilă se manifestă activ în România post-comunism neatingându-și potențialul maxim se datorează faptului că opresiunea pe care a suferit-o în perioada dictaturii prin întemnițări. în general. neavând legătură cu divinitatea. care să participe activ. și ulterior Socialiste. afectând dezbaterile parlamentare. exceptând alegerile din imediata apropiere a căderii regimului comunist. 5 6 idem 2 Constituția din 1866. pentru ca acestea să-și îndeplinească pe deplin atribuțiile. manifestându-se prin vot. prin exprimarea directă a unor doleanțe politice putem găsii în 1864 când Alexandru Ioan Cuza a organizat un plebiscit pentru a aproba Statutul Dezvoltator al Convenției de la Paris. În epoca democrațiilor moderne.accesat 27. de a se mobiliza și de a participa activ la guvernarea statului7. Abia din momentul fenomenului pașoptist european s-a luat în considerare acordarea unor drepturi politice populației.resurse-pentrudemocratie. Societatea are dreptul de a pune presiune pe puterile oficiale. asociații de diferite feluri. datorită faptului că Principatele Române au stat sub ocupație străină care nu conlucra cu populația. totuși. Cel mai concret mod în care ne dăm seama de acest lucru este prezența la vot relativ scăzută în scrutinuri. legislativ. societatea civilă a putut participa cu un minim impact la evoluția și bunăstarea statului. Titlul II art. prin puținele acțiuni și drepturi exercitate pe care le are la dispoziție pentru exercițiul democratic. fiecare militând pentru ceva anume în calitate de societate civilă. judecătoresc. România nu se poate lăuda cu o istorie stufoasă referitoare la societatea civilă în accepțiunea sa modernă. executiv. Odată cu Constituția din 1866 se acordă libertate presei și libertatea întrunirilor și asocierilor6. o instituție care poate fi inclusă în principiul separației puterilor în stat. deși inițial votul nu era universal ( fiind implementat mai târziu de liberalii români). România adoptă modelul democratic cu tot ceea ce presupune acesta. p. execuții. Abia de acum putem vorbii efectiv de o societate civilă autentică. După Revoluția din 22 decembrie 1989 și ieșirea de sub dictatura comunistă. Prezența efectivă a unei societăți civile. Augustin sa fie irelevantă prin faptul că se înțelege clar ca relațiile societății civile sunt strict pământene. http://legislatie. cel puțin din punct de vedere teoretic. 5. 2004. aceste lucruri se păstrează până în perioada Republicii Populare. în special. odată cu aprobarea Constituției din 1991 și cea din 2003 cu revizuirea acesteia. ce va servii timp de 2 ani ca act constitutiv. România.

Aceste structuri au dreptul de a se naște prin Dreptul de asociere asociere care este stabilit prin art. al indivizilor din care este alcătuit acesta. prestări servici. 429/2003 aprobată prin referendum național la 18-19 octombrie 2003: Titlul II.blogspot.fdsc.2013 -3- . aceste premii constând în suport financiar.erstestiftung. Capitolul II. Acestea pot face vânzări de bunuri. pur și simplu nu sunt în asentiment. Participarea activă a cetățenilor se poate face în mai multe feluri. conferințe. pentru interesul unui colectiv specific. art. 8 Constituția României din 1991 revizuită prin Legea nr. care se încheie prin contract public-privat. publicații și acțiuni directe în cadrul unor probleme de interes social față de care cei meniți să îi reprezintă poate nu sunt conștienți de existența acestor probleme. asociațiile și fundațiile pot obține. există demersuri în cadrul sectorului ONG prin care aceştia solicită subvenţii şi altfel de finanţări din partea Statului. De când România a aderat la Uniunea Europeană. constientizând astfel cetățenii de drepturile de care dispun și de care nu se folosesc într-atât pe cât. vizibilitate media. cu indicația sa fie nepatrimonial. extrem de birocratizat și cu foarte puțin sprijin din partea statului. prin acțiuni ca „Apel al Fondului de Acțiune Rapidă’’ din cadrul Fondului pentru inovare civică. cu toate acestea este un drept de care cetățenii pot profita în deplina lui putere pentru a reușii să participe cu mai mult efect la desfășurarea ordinii publice. scriitori. precum şi în interesul personal. care prevede că “cetăţenii se pot asocia liber în partide politice. Crearea unei ONG este un proces sinuos. sau Fundația ERSTE(www. republicată. în sindicate. Pentru un ONG este foarte important să aibă în vedere că acțiunile acestora nu sunt gratuite. sau față de care. ONG-urile se înființează având ca țel interesul public general. Toate acestea în limitele codului civil și penal.com) care organizează concursuri.stiriong. Aceștia pot acționa spontan sau pot acționa organizat într-o organizație neguvernamentală. FDSC (www. prin diverse programe pe diferite teme de sprijin social.Deși „cultul” societății civile prezente și puternic active în demersul politic.ro accesat 4.ro) care oferă anumite granturi altor ONG-uri pentru desfășurarea activității. alineatul 1 9 www. în patronate şi în alte forme de asociere”8. având capacitatea de a lua decizii în nume propriu şi de a răspunde legal pentru consecinţele aplicării acestora în spațiul public. acestea au nevoie de un mod de a se finanța. etc. 40 din Constituţia României.ro) are anumite programe care permit finanțare a unor ONG-uri. oferind premii organizațiilor care au o activitate foarte prolifică în decursul unui an. ar trebui. CE ESTE UN ONG? Organizaţiile neguvernamentale sunt structuri ce țin de domeniul privat. un anume sport. pictori. nu este în mod evident existent. independente de instituţiile statului. studenți. cum ar fi. societatea civilă românească cunoaște o creștere în eforturile de a se face simțită. 40.01. sau o meserie anume. fonduri sau finanțare din partea altor asociații din România cum ar fi Asociația CSR NEST (csr-nest. în special din moment ce se predă în școli prin materii precum Cultură Civică. BCR în 2011 oferea credite pentru întreprinderile sociale9. Bineînţeles. probabil.

eu/civilsocietyprize -4- . un ONG. cât şi de alte ONG-uri. sau care pun presiune pe autoritățile statale pentru interzicerea acțiunilor de exploatare a gazului de șist.Uniunea Europeană se implică. formând Coaliția de Mediu. depinde de bunul-simț civic pe care îl manifestă prin acțiunile sale. în România. pe parlamentar l-a ales cineva prin vot democratic. el este legitimat să reprezinte. Durata acestuia de viață. prin dezbaterea publică a acestora. prin acțiunile pe care le fac. care reprezintă. eficiență și voința de a face ceva util comunității. organizațiile din sectorul non-profit dețin un important capital public de loialitate și de încredere. prin făurirea unei conexiuni permanente între cetățeni și stat. este strîns conectat de organizarea şi coerenţa acţiunilor pe care acestea le efectuează. guvernanți. prin asta definindu-se conceptul de stat de drept. ROLUL ONG-URILOR Organizațiile cu caracter non-guvernamental. nu este ales de nimeni. devine „șchiop”. Doar în astfel de condiţii ONG-urilor ar putea să-şi asume rolul de purtător de cuvânt și supraveghetor între Stat şi cetăţenii. pe care o reprezintă. ONG-urile își atrag încrederea populației. Scopurile pe care și le propun ONG-urile sunt variate. au menirea primordiala de a veghea asupra stabilitatății comunitare și de a asigura încrederea într-o societate ce se vrea a fi democratică. Aici este diferența. această entitate nu mai este un tot unitar. până la supravegherea respectării drepturilor omului. Deoarece nu sunt motivate de profit sau de voturi. ba chiar și de alți cetățeni. oricât de bine poate să arate pe hârtie. la care au participat 69 de astfel de organizații. 10 http://www. cetățeni.eesc. către cei care sunt puși în respectivele funcții. în esență. asigurând exercițiul democratic. SCOPURILE ONG-URILOR Scopul de bază al oricărui ONG. cât şi a potenţialilor beneficiari. prin diverse programe precum cel al Comitetului Economic şi Social European de a răsplăti şi incuraja iniţiativele concrete şi a realizărilor societăţii civile care au contribuit în mod semnificativ la promovarea identităţii şi integrării europene10. Menținerea nivelului de încredere și crearea și perpetuarea unei ordini stabile se face printr-un schimb informațional între cei care pun în funcții. Gradul de eficienţă al oricăror entități sociale. pe când statul își asigurara credibilitatea (și viitoarea realegere) prin luarea la cunoștință a cererilor cetățenilor prin intermediul sectorului ONG-urilor. față de cel ales. sau scopuri mai specifice cum ar fi ecologievoluntară de tipul a ce vedem în cadrul Lets do it Romania. el trebuie să arate bine prin acțiunile sale în cadrul societății. întotdeauna. până la urmă. cât și prin conștinciozitate. de la conștientizarea cetățenilor pe diverse teme de interes public. acest lucru va duce la disiparea eforturilor şi descurajarea atât a celor care fac eforturile. cum ar fi organizațiile care militează pentru Roșia Montana. prin deciziile pe care le iau și prin promptitudinea prin care răspund nevoilor comunitare. poate mai direct decât ar trebui să o facă. direct și universal. reprezentanții.europa. este acela de a găsi o modalitate de implicare a cetăţenilor în activităţile de interes public al căror acțiuni sunt supraveghate atât de reprezentanții puterii publice. Fără coerenţă. el apare ca o consecință a uniunii mai multor voințe individuale în cadrul aceleiași structuri. acționarea în consecință și/sau retrimiterea de informații utile către cetățeni în cazul în care nu s-a putut acorda un răspuns favorabil. Cu alte cuvinte. un ONG.

ambițioși.pe care o fac cu convingere și fără a percepe taxe. sesizând din timp problemele sau greșelile apărute.de promotori ai procesului . organizațiile specializate pe probleme de politici pot fi implicate în grupuri consultative mixte alături de autoritățile centrale și locale. d) în etapa de monitoring . rezultate etc. au lucrat alături de organizații similare din UE. cu activități complementare și eficiente. De cele mai multe ori această etapă este interpretată greșit dacă nu se iau în calcul riscurile și efectele negative ce se pot ivi mai târziu. c) în etapa de planificare și implementare . și-au însușit expertiza pe domenii.prin girul acordat de ONG-uri în cadrul evaluărilor se asigură acuratețea și credibilitatea procesului. -5- . . au învățat modul de abordare al problemelor.de a atrage fonduri .ONG-urile asigură bunul mers al procesului. este etapă de conștientizare a publicului . Mecanisme de implicare a ONG-urilor în procesul de integrare în Uniunea Europeană Organizațiile neguvernamentale din toate sectoarele sunt vitale în toate etapele procesului de aderare la UE: a) în etapa de aproximare legislativă. pot analiza și evalua legislația ce urmează a fi aprobată. . . încă de la începutul anilor '90.pentru realizarea de proiecte pilot și dezvoltarea lor într-o manieră nonbirocratică și novatoare. trebuie să aibă în vedere că trebuie să respecte prevederile legii în vigoare. dar nu din punct de vedere al importanței sau cronologiei sale.Indiferent de scop. . ONG-URILE ȘI PROCESUL DE ADERARE LA UNIUNEA EUROPEANĂ În procesul aderării României la Uniunea Europeană. ci doar pentru motivul că este cea mai cunoscută.organizațiile din sectorul non-profit atrag oameni bine pregătiți. costuri. pot oferi instruire.). asociații. influențând în acest fel politica publică și de a pleda pentru cauza națională la nivelul forurilor internaționale. fundații.organizațiile pot dezvolta proiecte pilot. ONG-urile și-au asumat anumite roluri. în scopul conștientizării populației sau altor grupuri țintă. pot evalua și compara această legislație cu cea a statelor membre sau a altor țări candidate b) în etapa de dezvoltare instituțională . care posedă expertiză în domeniu și care pot reprezenta o adevărată "pepinieră" pentru sectorul guvernamental.și a atrage atenția asupra problemelor ce apar. specifice domeniului ne-guvernamental de care aparțin: . .de a face lobby . asistentă și consultanță.pentru că. aceste organizații.de a aduce la cunoștință factorilor de decizie opiniile cetățenilor. e) în etapa de evaluare . dezavantaje.în diseminarea informației . f) o ultima etapă. pot participa la mediatizarea cazurilor de succes și pot participa alături de autoritățile centrale și locale. eforturi. au avut acces la informație și aptitudini în acest sens.de a conștientiza populația cu privire la implicațiile acestui proces (avantaje.și implicarea acestuia în luarea deciziilor. cu spirit întreprinzător.de a urmări procesul .

Aceste lucruri sunt importante pentru a fi în concordanță cu legea în vigoare. Au facilitat comunicarea dintre Uniunea Europeană și România prin afilierea lor la organizații super-statale din cadrul Uniunii. este poate unul din motivele pentru care românii pot fi descurajați în a avea încredere față de instituții. a fost în același timp un important exercițiu de democrație. nu prea îi pomenesc. pentru a se ocupa de partea ce ține de financiar și pentru a fi desemnată ca cenzor. Varietatea de propuneri și implementări de proiecte cu tentă experimentală sau faze pilot. democratice și autentice.a. în cazul asociațiilor cu un număr de membrii de până la 15. încercând să aducă transparență procesului. jurnaliștii români. Deasemenea. pentru a evita probleme ulterioare în procesul juridic. să-și poată exprima doleanțele în așa fel încât să poată să fie auzite de puterile statale. pentru a fi la înălțimea concurenței create atât la nivel de țări candidate dar și cu competitori similari din Uniunea Europeană. pentru consultare în legătură cu conținutul actelor constitutive și statutului. facilitarea legislației ce tine de petiționare și conștientizarea opiniei publice de acest drept constituțional și esențial unei democrații moderne solide. Și-au asigurat existența și continuitatea chiar și atunci când au traversat perioade mai dificile. dar și pentru guvernanți. PAȘII NECESARI PENTRU ÎNFIINȚAREA UNUI ONG11 România este încă un stat care se confruntă cu multe probleme la capitolul birocrație. dificil prin care suntem nevoiți să trecem pentru a ne considera „în rândul lumii” europene. mass media. fiindcă. prezența unei persoane cu studii economice. și o comisie de cenzori în cazul în care se depășește pragul de 100 de membrii. precum și în condițiile lipsei de fonduri disponibile pentru acest sector. organizațiile nu se fac cunoscute. menționez faptul că acești pași sunt în urma unei discuții cu o cunoștiință care are un ONG OG 26/2000 actualizată art. este foarte scăzută. este indicat să aveți ca partener în acest demers o persoană care poate acorda sprijin în materie juridică. implicit. iar acest lucru pe mulți îi poate face să-și piardă interesul de acțiune și participare activă în demersul social. b) -6- . Domeniile unde încă se mai așteaptă rezultate ar fi în cele ce țin de mass-media. societate civilă ca întreg. art. exprimată prin aceste ONG-uri. ținând cont de percepția uneori negativă a autorităților. populației. este găsirea unei modalități prin care societatea civilă. atât cei de televiziune cât și cei care practică în format publicabil. 28 lit.12 11 12 n. Important. atât pentru cetățeni.20 litera c). iar încrederea cetățeanului de rând de a apela la serviciile respectivei organizații.Ce au făcut și ce continuă să facă ONG-urile în acest proces Din dedicație și bună-voință pentru interesul comunitar și din spirit civic au încercat să se implice cât mai activ în toate etapele ce au fost demarate. deasemenea. Înainte de începerea procesului.

1 pct. Cererea se depune la Registratura generală a Ministerului justiţiei ori se transmite prin poştă. iar patrimoniul inițial pe care trebuie sa-l dețina este de minim 100 de ori salariu minim brut la data înființării. pe baza unei înţelegeri. 11 16 indicator privind bugetul de stat . Acesta va fi după înființare persoană juridică de drept privat fără scop patrimonial. Legea OG 26/2000 cu privire la Asociații și Fundații cu următoarele completări: OG 37/2003. 26/2000 art. al unor colectivităţi. Pasul 2 Trebuie hotărât dacă ong-ul înființat va fi asociație sau fundație. denumirea nu trebuie să producă confuzii cu privire la natura organizaţiei. 26/2000 cu privire la asociaţii şi fundaţii. 13 14 OG nr. L 305/2008. în contul 20360150-„Alte venituri”16. în interesul lor personal nepatrimonial. Trebuie să fie la curent cu legile pe acest subiect."14 iar patrimoniul inițial pe care trebuie sa-l dețina este de un salariu minim brut la data înființării și "Art. în mod permanent şi irevocabil. 4 15 L 246/2005 art. cunoştinţele sau aportul lor în muncă pentru realizarea unor activităţi în interes general. după caz. Aceștia trebuie să fie în cadrul asociației membrii consiliului director.Asociaţia este subiectul de drept constituit de trei sau mai multe persoane care. plănuiește să-și înființeze o asociație sau o fundație. termenul de soluţionare fiind de 5 zile de la data primirii cererii. 1954/2005 -7- . cult.(1) Fundaţia este subiectul de drept înfiinţat de una sau mai multe persoane care. pun în comun şi fără drept de restituire contribuţia materială. Pasul 1 Legea din România indică faptul că pentru a înființa un ONG este nevoie de un minimum 3 membrii fondatori. la orice unitate a Trezorerie. realizării unui scop de interes general sau. cf.Odată ce un cetățean român. Pasul 3 Următorul pas este cel dedicat rezervării numelui asociației. 4. 15. În vederea rezervării denumirii. sindicat. . Este interzisă utilizarea în denumirea organizaţiei a denumirilor specifice autorităţilor şi instituţiilor publice. 26/2000 art. adică dacă este vorba despre o asociaţie să nu pară că ar fi fundaţie. . așadar. să aibă o idee bună despre cum vrea să fie această asociație sau fundație.a fost aprobat prin Ordinul Ministerului Finanţelor Publice nr. acesta trebuie să fie foarte hotărât să facă acest lucru. De asemenea."15. patronat. este necesară completarea unei cereri şi ataşarea dovezii în original a achitării tarifului de 5 RON. pe baza unui act juridic între vii ori pentru cauză de moarte. asociaţie de proprietari şi nici societate comercială. după caz. 1 (2) OG nr. constituie un patrimoniu afectat. Acestea sunt: Art. L 246/2005. al unor colectivităţi sau. fiindcă legea le separă ca motivul de funcționare dupa cum urmează: "Art. găsirea membrilor necesari. OG nr.13 Trebuie. 40 alineatul 1 din Constituția României revizuită.

Aceste acte trebuiesc redactate în conformitate cu OG 26/2000 art. Acest sediu poate fi închiriat dar trebuie obținut acordul proprietarului. în același timp. Sediul este important pentru că în funcție de acesta se fac următoarele demersuri de înființare. 6 lit. poate fi locuința personală a unui membru care în unele cazuri trebuie să obțină acorduri de la vecini sau asociația de locatari. În care se stabilesc conducerea. 17 OG 26/2000 art. 6 alineatele 2 și 3. Se poate. Pasul 6 Întocmirea și autentificarea actelor constitutive ale ONG-ului. La semnarea lor trebuie să fie prezenți toți membrii fondatori. însă trebuie pentru acestea acte doveditoare ale valorii și proprietății lor. caz în care este nevoie de o procură specială de la un notar. este pasul cel mai important pentru această entitate fiindcă în acest pas se adoptă statutul și actul constitutiv. dosarul asociației trebuie depus la Judecătoria circumscripției de care aparține sediul. prin istoria lor de ilegalități fiscale. precum și drepturile membrilor (statutul). Procedurile în acest caz sunt o combinație dintre cele folosite pentru fiecare caz separat. Pasul 7 După ce actele au fost atestate. Acest lucru este important pentru că se verifică dacă membrii fondatori nu au intenții rele de ordin fiscal prin constituirea asociației. f -8- . trebuie mers la o bancă care acceptă depunerea de patrimoniu inițial pentru ONG-uri. în plus trebuie stipulată utilitatea lor în cadrul asociației și declararea pe proprie răspundere a folosirii în mod expres al bunurilor în folosul asociației. datorită faptului că legislația nu obligă ca aceștia să se afle în aceeași circumscripție. patrimoniul activ. După ce se redactează. Acest lucru este obligatoriu. Acesta se referă la obținerea cazierului fiscal pentru membrii fondatori care se eliberează de către Ministerul Finanțelor prin Administrația Finanțelor Publice de care aparțin membrii.Pasul 4 Trebuie găsit un sediu sau un sediu social (pentru corespondență) al ONG-ului. dacă este cazul. declararea patrimoniului ca fiind compus atât din numerar cât și din bunuri. persoana împuternicită pentru efectuarea procedurilor de obținere a personalității juridice a asociaţiei (care compun actul constitutiv) și sediul. aceste documente trebuie să fie autentificate de către un notar sau atestate de către un avocat în mai multe exemplare. patrimoniul inițial. Pasul 5 Este ultimul pas de pregătire înainte de înființarea efectivă a asociației. Banii depuși sunt apoi blocați până când se va elibera hotărârea judecătorească de înființare.17Se completează formularul tipizat dedicat acestui lucru. prin lege. se achită și o taxă de deschidere cont. Se va elibera un extras de cont doveditor. scopul și obiectivele ONG-ului. nu membrii fondatori. Există situații în care se poate delega o singură persoană pentru acest lucru. împreună cu o copie a actului constitutiv unde se stipulează patrimoniul inițial și se depune valoare unui salariu minim pe economie. Patrimoniul inițial poate fi compus și din bunuri materiale.

nu poate primii sau acorda donații și alte astfel de activități ce țin în mod obligatoriu de statutul acesta. O să se ceară completarea rubricii ce ține de codul CAEN. decât în cazul în care. Acesta se obține de la Administrația Finanțelor Publice de care aparține sediul. depunând un dosar care trebuie să cuprindă: două formulare de tipul „cod 010”. copie de pe Certificatul de înscriere în Registrul Asociațiilor și Fundațiilor și un timbru fiscal. certificatul de înscriere în Registrul Asociațiilor și Fundațiilor. sunt necesare achitarea unei taxe de timbru judiciar și un timbru judiciar. taxă pentru timbru judiciar și o cerere tip de completat. asociația în cauză. -9- . în cazul în care aria de activități al acesteia nu necesită acest statut. obligatoriu ca respectivul agent contabil să fie membru în cadrul asociației. Se obţine după ce va fi redactată. Nu este. Acest dosar se depune la judecătorul de serviciu. Apoi fie se trimite prin poștă. dacă a fost favorabilă și nu se dorește contestarea sa. cum ar fi donații sau vânzare de bunuri. sau Cod Fiscal. Aceasta se întâmplă de obicei la circa 3 săptămâni de la data pronunţării (în care se include şi termenul de redactare şi intervalul necesar comunicărilor scrise între judecătorie şi parchet). împreună cu hotărârea judecătorească și statutul sunt cele mai importante documente ale ONGului. fie poate fi ridicată personal de la Judecătorie. copii de pe statut și act constitutiv. deși partea bună este că nu prea sunt motive pentru care să se refuze cererea. Dosarul trebuie să conțină: cererea de înscriere în vederea dobândirii personalităţii juridice (original + copie).Pasul 8 Pasul acesta este pasul în care se judecă cererea de dobândire a personalității juridice a ONG-ului. această persoană este atestată să efectueze tranzacțiile necesare și este familiarizat cu legislația de specialitate. Sunt necesare timbre judiciare pentru fiecare copie. cazierul fiscal al asociaţilor (original + copie). se aprobă sau respinge. serviciile pot fi remunerate printr-un contract de prestare servicii. după caz. actele doveditoare ale sediului şi patrimoniului iniţial. Tot aici se poate elibera și certificatul de înscriere în Registrul Asociațiilor și Fundațiilor. însă fără a fi persoană juridică. publicații ce servesc scopului asociației. se decide un termen. Trebuie făcute copii legalizate care sunt utile în anumite situații în decursul existenței ONG-ului. se aşteaptă până ce ea devine “definitivă şi irevocabilă”. Pasul 9 Unele asociații pot întreprinde anumite operațiuni financiare. prezența unui agent contabil este imperativă. Este important de reținut că în acest caz. unde se trece codul care reprezintă cel mai bine activitatea asociației în conformitate cu statutul. obiectivele sau mijloacele asociației nu sunt conforme legii sau dosarul este incomplet. copie de pe dovada sediului. Acest lucru presupune deobicei petrecerea a destul de mult timp prin sala de judecată. nu este obligată să obțină statutul de persoană juridică. Dar odată obținut.3 lei (cumpărat de la o unitate de poştă). însă. dar. adică după ce s-a scurs şi termenul de recurs. Pentru acest lucru este nevoie de un Certificat de Înregistrare Fiscală. Hotărârea judecătorească prin care instanţa a admis cererea poartă numele de “încheiere civilă”. dovada disponibilităţii denumirii (original). se judecă și după aproximativ 3 zile. Este de menționat faptul că o asociație. copie de pe încheierea judecătorească cu mențiunea „definitivă și irevocabilă”. fundație sau orice altă formă de asociere. nu poate efectua activități de tipul strângere de fonduri. un timbru judiciar de 0. chitanţa doveditoare a achitării taxei de timbru judiciar (original + copie).

alineatul 2 . FINANȚAREA ONG-URILOR Pentru începerea activității. iar în acest document se vor scrie obligatoriu pe baza legii 32/1994. pentru susţinerea de activităţi fără scop lucrativ. „sub semnătură privată”. Sponsorizarea Sponsorizarea este în conformitate cu legea 32/1994. să facă parte din 18 L nr. desfăşurate de către una dintre părţi. fapt menționat în cadrul Titlului III(Impozitul pe venit) . articolul 1. 571/22. Ce este important este că o sponsorizare nu face obiectul taxelor și impozitelor. „hotărârea judecătorească definitivă și irevocabilă”. 32/1994 completată prin OG nr. 36/1998. pentru deplasări și alte lucruri necesare bunei funcționări a unui ONG. Pe lângă faptul că multe acțiuni se pot face cu ajutorul voluntarilor. unele acțiuni necesită finanțare. acesta trebuie scris având în vedere prevederile din statutul asociației. valoarea acestei sponsorizări. „actul juridic prin care două persoane convin cu privire la transferul dreptului de proprietate asupra unor bunuri materiale sau mijloace financiare. facturier. ONG-ul este funcțional. este de preferat să se deschidă contul la aceeași bancă). Pentru a obține o sponsorizare.12. articolul 15. articolul 84. mai pot primii fonduri din redirecționarea a 2% din impozitul pe venitul net anual al persoanelor fizice. prin urmare este o foarte bună sursă de finanțare a acțiunilor. deasemenea.”18 Sponsorizarea poate fi acordată oricărui persoane fizice sau juridice. denumită beneficiarul sponsorizării. Pentru acest lucru se semnează un contract. trebuie să urmărească scopurile acestuia. altele au nevoie de achiziționarea unor materiale sau servicii. cum se spune în termeni juridici. înainte de toate este nevoie de o redactare. legile 204/2001 și 394/2006. alineatul 1 19 L nr. odată ce se deschide noul cont bancar. În baza L nr. Ar mai fi de atins câteva detalii ce țin de imprimate.2003. Apoi cu un ordin de plată se transferă efectiv banii. 571/22. Sponsorizarea trebuie efectuată pe baza unei înțelegeri între cel care sponsorizează și asociație. organizațiile sindicale și patronale sunt scutite de plata impozitului pe profit prin lege19. certificatul de înregistrare fiscală.Pasul 10 După toate acestea. în prealabil. durata pentru care este valabilă și drepturile și îndatoririle celor două părți. Acest document nu necesită autentificare se face. chitanțier.12. În linii mari. pe hârtie. organizațiile nonprofit. între părțile numite sponsor și beneficiar. pentru care este nevoie de următoarele acte: statutul și actul constitutiv. motivul sponsorizării. forță de muncă gratuită. membrii fondatori se pot duce la banca unde au depus patrimoniul inițial și îl pot debloca și transfera într-un cont propriu ( pentru evitarea unui alt șir birocratic. Capitolul X(Venitul net anual impozabil).2003. pentru tipărirea materialelor. În anumite situații este necesară ștampilă. Finanțarea unui ONG cuprinde mai mulți pași ce trebuiesc atinși pentru a fi în conformitate cu legea. mai multe moduri în care se poate face acest lucru. dar este important ca respectivele fonduri sau bunuri să nu facă parte dintr-un buget.10 - . Există. a proiectului pentru care este nevoie de sponsorizare. organizațiile neguvernamentale.

Legislația în acest domeniu este destul de întortocheată. fie prin cofinanțare când asociația face un împrumut bancar. Fie prin finanțare la finalizarea proiectului. ong-urile sau chiar multe societăți comerciale nu sunt foarte puse la curent cu aceste proiecte. legislația românească este destul de vagă în legătură cu drepturile și cu posibilitățiile de acțiune sau reacțiune a cetățenilor. În așa-zisa democrație modernă din România. Interesant este și faptul că asociațiile și fundațiile se pot sponsoriza reciproc sub incidența acelorași legi. Se speră că acest minister va avea abilitatea de a atrage aceste fonduri în România și că va avea bunăvoința de a demara programe de conștientizare a populației în vederea obținerii acestor fonduri. sau jumătate plătește asociația. măcar. sprijinul acordat societății civile în mai bine de 20 de ani de la ieșirea din fostul regim totalitar este în continuare destul de scăzut. să acționeze în consecință. aceștia preferă să aibă un discurs centrat în jurul cetățeanului ca individ singular în societate. să fie complet dezinteresați de acest subiect. în caz că sponsorul nu a înțeles pentru ce este sponsorizarea.11 - . România are acces la fondurile uniunii. Toate aceste lucruri într-o societate modernă. fie individual. jumătate UE. fie în colectiv. România este în prezent pe un loc codaș în materie de absorbție de fonduri europene. Actorii politici nu obișnuiesc în discursul lor să menționeze sau să promoveze. sau terminologia este greoaie. iar statul are obligația să asculte și în funcție de cerere și resurse. fiecare cu nevoia personală de a conlucra cu cel de lângă. fie prin finanțare directă. acesta se lovește de paradox-uri legislative. este poate unul din motivele pentru care românii pot fi descurajați în a avea încredere față de instituții. cetățeanul are dreptul să comunice orice statului. iar populația. iar acest lucru pe mulți îi poate face să-și piardă interesul de acțiune și participare activă în demersul social. cu totul. iar pe baza contractului cu UE. nonprofit sunt înainte de toate. o parte sau toată investiția. Când legislația nu este un concept abstract pentru cetățean. acest cetățean în cazul în care vrea să-și exprime nemulțumirea. România este încă un stat care se confruntă cu multe probleme la capitolul birocrație. care ajunge acolo printr-o lege ambigua electorală. la nivel local. ÎNCHEIERE Este evident faptul că un stat puternic se identifică cu societatea civilă care îl compune. Ba mai mult. un intermediar organizat între cetățean și stat. Sunt mai multe tipuri de accesare a acestor fonduri. Guvernul Ponta 2 are în componență un Minister dedicat Fondurilor Europene. se exagerează cu explicarea unui articol în multiplele alineate. Birocrația românească face greu de accesat aceste fonduri. caz în care asociația trebuie să suporte întreaga cheltuială până la finalizarea proiectului când li se înapoiază. Această . caz în care două legi se pot anula reciproc în anumite circumstanțe. fac ca cetățenii să ezite în a încerca să acceseze aceste fonduri. Fonduri europene Ca stat membru al Uniunii Europene. sau pur și simplu vrea să participe activ la bunul mers al „cetății” sale. prin redistribuirea ce are loc după alegeri. fie în cadru organizat sau chiar spontan. va observa cu timpul că are mai multe piedici decât trepte. important pentru sponsor este definirea țintei către care se îndreaptă proiectul. banca își recuperează suma. făcând înțelegerea legii cu atât mai grea. în schimb. fără a ține cont de faptul că societatea este compusă din totalitatea indivizilor.modalitățile acesteia de a-și atinge scopul. pentru a nu exista probleme de ordin juridic. societatea civilă. sau chiar mai rău. Organizațiile cu caracter neguvernamental. în care individul este forțat să-și încredințeze puterea opiniei sale într-un reprezentant din parlament. în principal pentru că mediatizarea proiectelor disponibile și birocrația stufoasă necesară.

în patronate şi în alte forme de asociere”. cu toate acestea este un drept de care cetățenii pot profita în deplina lui putere pentru a reușii să participe cu mai mult efect la desfășurarea ordinii publice. În plus. Crearea unei ONG este un proces sinuos. care prevede că “cetăţenii se pot asocia liber în partide politice. republicată.tranzacție informațională se face mai ușor prin intermediul unor astfel de entități sociale. îl motivează pe acesta să acționeze cu mai multă încredere. este acela de a găsi o modalitate de implicare a cetăţenilor în activităţile de interes public al căror acțiuni sunt supraveghate atât de reprezentanții puterii publice. ba chiar și de alți cetățeni. Dar deși este atât de complicat de înființat. este strîns conectat de organizarea şi coerenţa acţiunilor pe care acestea le efectuează. Cetățenii trebuie să știe de acest drept pe care îl au. . Toate acestea în limitele codului civil și penal. le poate avea. Gradul de eficienţă al oricăror entități sociale. prin diverse programe pe diferite teme de sprijin social. proteste. cât şi de alte ONG-uri. sentimentul de apartenență la o structură legală. Scopul de bază al oricărui ONG. publicații și acțiuni directe în cadrul unor probleme de interes social față de care cei meniți să îi reprezintă poate nu sunt conștienți de existența acestor probleme. în sindicate. sau față de care. mitinguri. ajută la evitarea unor disconforturi de ordin juridic pe care un simplu cetățean care face același lucru într-un cadru care nu este organizat. Instituționalizarea acțiunilor civice. conferințe. spontană. să se simtă protejat de organizația din care face parte. întotdeauna. trebuie să-l folosească pentru ca statul să-și poată desfășura activitatea în armonie cu cetățenii săi. a cetățeanului. 40 din Constituţia României. care șiau asumat prin statut îndatorirea față de cetățean de a transmite mesajul și îndatorirea față de stat că o va face într-un mod egal. un ONG odată ce a fost creat are o putere de influențare mai mare pentru guvernanți decât alte mijloace de comunicare cetățean-stat. până la urmă. pur și simplu nu sunt în asentiment. sau alte forme de manifestare stradală. Aceste structuri au dreptul de a se naște prin Dreptul de asociere asociere care este stabilit prin art. extrem de birocratizat și cu foarte puțin sprijin din partea statului. cum ar fi petiții publice.12 - .

32/1994 completată prin OG nr.2013 OG 26/2000 actualizată. Constituția României din 1991 revizuită prin Legea nr.01.01. L nr. Alexander Baumgarten.eesc.stiriong.resurse-pentrudemocratie. L 246/2005.13 - . Editura Univers Enciclopedic Gold. 5.2013 http://www. Daniel Barbu Republica absentă Nemira.12. 24. http://legislatie. 2004. www. 571/22. București 2010. București. Editura IRI.12. 2011.2012. Constituția din 1866.2003 .BIBLIOGRAFIE Aristotel Politica.europa.accesat 27. Dominique Colas Dicționar de Gândire Politică ediția a II-a.ro accesat 4.org/const_1866.eu/civilsocietyprize 4. Curtea Veche. 27 . traducere de Dumitru Purnichescu. legile 204/2001 și 394/2006. 36/1998. Ediție Bilingvă. Titlul II art. Tucker în Filozofie și mit la Karl Marx traducere de Emanuel-Nicolae Dobrei. L nr. traducere. 429/2003 aprobată prin referendum național la 18-19 octombrie 2003. București 2001. Robert C.php .

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->