CURTEA EUROPEANĂ DE JUSTIŢIE

Curtea Europeană de Justiţie (CEJ) este Curtea Supremă a Uniunii Europene. Înfiinţată în 1952, Curtea Europeană de Justiţie (CEJ) are rolul de a asigura uniformitatea interpretării şi aplicării dreptului comunitar şi are competenţa de a soluţiona litigii care implică statele membre, instituţii comunitare, companii sau persoane fizice din spaţiul UE. Jurisdicţia sa acoperă numai problemele specifice legate de aplicarea Tratatelor Comunităţii şi ale Uniunii. Funcţiile Curtea este competentă în domenii de politică comună din cadrul primului pilon (al Comunităţii Europene). Tratatul de la Amsterdam a mai oferit CEJ şi competenţe de control în domeniul PESC şi asupra activităţilor Consiliului European. De asemenea, CEJ are dreptul de a hotărî legalitatea deciziilor cadru sau a celor din domeniul cooperării poliţieneşti şi judiciare în materie penală. În unele circumstanţe în viitor CEJ va putea să ia decizii în legătură cu azilul şi cu legea cu privire la imigrare. Deciziile Curţii sunt luate prin votul majorităţii membrilor şi sînt irevocabile şi obligatorii. Curtea de Justiţie poate decide dacă un stat membru nu a respectat integral o anumită obligaţie statuată prin Tratate; poate verifica dacă instrumentele adoptate de instituţiile comunitare, şi a căror anulare este cerută, sunt compatibile cu Tratatele; poate critica instituţiile comunitare pentru inactivitate. Curtea Europeană de Justiţie îndeplineşte următoarele funcţii: − soluţionează litigiile dintre statele membre; dintre statele membre şi Uniunea Europeană; dintre instituţiile UE; dintre UE şi persoanele fizice sau juridice, inclusiv şi din rîndul funcţionarilor europeni; − interpretează acordurile şi tratatele internaţionale; − ia decizii preliminare cu privire la valabilitatea şi legalitatea deciziilor formulate de instanţele naţionale, care de alfel nu au autoritate juridică (sub jurisdicţia CEJ nu nimeresc domeniile care nu sînt prevăzute în Tratatele UE). − dreptul de a impune penalităţi statelor membre pentru nerespectarea deciziilor Curţii (în conformitate cu Tratatul de la Maastricht). Componenţa Curţii Curtea este formată din 25 judecători, delegaţi de către guvernele statelor membre pe un termen de 6 ani (un stat membru – un judecător). Judecătorii sunt ajutaţi în activitatea lor de 8 avocaţi generali. Acţionînd cu imparţialitate şi independenţă totală, avocaţii generali sunt responsabili de prezentarea argumentelor în curtea deschisă în legătură cu cazuri discutate în public la CEJ. Avocatul studiază documentele, ascultă

Tribunalul Primei Instanţe este responsabil de examinarea unor cazuri prezentate de persoane fizice şi juridice împotriva actelor juridice ale instituţiilor europene. Acesta.int . Peste fiecare trei ani are loc o înlocuire parţială a judecătorilor şi avocaţilor generali. Sediul: Luxembourg Pagina WEB: http://curia. fiind înlocuiţi alternativ opt sau şapte judecători şi patru avocaţi generali. Reclamanţii sunt obligaţi să respecte deciziile Curţii. sînt numiţi pentru o perioadă de şase ani. În acelaţi timp şi avocaţii generali pregătesc opinii pentru a le prezenta judecătorilor. sediul TPI se află la Luxembourg. Judecătorii aleg dintre ei un preşedinte al Curţii. ca şi judecătorii. Judecătorii şi avocaţii generali pot fi realeşi la sfîrşitul termenului. 226). 234 TCE.argumentele părţilor şi îşi formulează propria părere faţă de posibila decizie a Curţii. introducînd amendamente şi luînd o decizie finală în legătură cu cazul prin votul majorităţii. 3. După ce face cunoştinţă cu documentele.eu. Curtea de Justiţie este asistată în activitatea sa de către Tribunalul Primei Instanţe. Părerea avocatului nu este obligatorie pentru Curte. fiind înregisrate de către registrator. preşedintele Curţii transmite cazul către una din cele 6 camere şi numeşte un judecător responsabil pentru caz. 2. Opinia şi decizia sa sunt apoi publicate în Raportul Cazurilor la Curtea de Justiţie şi Curtea de Primă Instanţă în toate limbile oficiale ale UE. Aceasta este unica contribuţie a lor la procesul de deliberare şi luare a deciziei. acţionarea în judecată a unui stat membru de către alt stat membru (art. acţionarea în judecată a statelor membre de către Comisia Europeană (art. cererile pentru acţiune directă sunt prezentate Curţii. la rîndul său compus din 15 judecători. prezintă altor camere un raport preliminar cu sugestii legate de caz sau propuneri pentru alt tip de acţiuni. Avocaţii generali. Procedura de examinare a cazului Cazurile sînt înaintate către CEJ prin trei căi: 1. CEJ poate de asemenea acorda despăgubirea prejudiciilor aduse. Apoi Curtea face o analiză a raportului preliminar prezentat de judecător. Procedura de examinare a unui caz este următoarea: La prima etapă. Aceasta are ca scop o folosire mai bună a CEJ de funcţionarii Comunităţii Europene şi cetăţenii europeni şi distribuirea mai corectă a capacităţii de lucru între Curtea Europeană de Justiţie şi Tribunalul Primei Instanţe. Ca şi în cazul CEJ. 227). El sau ea este ales în calitate de preşedinte pentru o perioadă de trei ani şi poate fi reales. după studierea cazului. care implică numai judecătorii. Tribunalul de Primă Instanţă (TPI) Începînd cu 1989. de către curţile naţionale în conformitate cu procedurile stabilite în art. La cea de-a doua etapă judecătorii şi avocaţii generali pot interoga reprezentanţii ambelor părţi.