i r a l

I I I

Arad, Мегецгі 24 Februarie (8 Martie) 1899

3 8
адмшштхат;а Arad, S t r . Aalich (AdaaO INSERŢIUNILE : ut fir formend: ргігаа-dafí 7 ct.; a dc&ua oart 6 er.; a treia-oart 4 er. si timbre de 80 cr. de fiecare c iţi une. Atât a b « a a n e a t e l e est ji laeertiiatte luat » ii plitf Ualat« Sa')40ri nefeancaia un aa ргішевс.

rod, S t r . Anlich ( A d a m ) ABONAMENTUL

Pentru Austro- Ungaria :
pe 1 an fl. 1 0 ; p e V i in fl. 5 , p e d e an fl. 2 - 5 0 , i'c 1 bsA fl 1.

h-rii

de Dumineca an fl. 2 —

pe

¥гнііч /Citnúniii y su Hmé^. if. : cil an Ul irauc-.. Manuecrwu ;iu su 'па;>оі.іЛ.

ieri nu atâta pentru noul metropolit, cât contra „ultraiştilor" cari am fi noi, ceşti de la „Tribuna Poporului".

L a

p l e c a r e .
Dar' nu voim să deschidem po­ lemică. Ci acum la despărţire, dorim sincer Inaltpreasfraţiei Sale sănetate şi ani mulţi de păstorire, îi dorim inspiraţiuni la fapte cari să-i câştige inimile şi a celor cari dacă i-au făcut oposiţie aici, în Diecesă, apoi au făcut-o desigur nu din rele porniri, ci din jelozie pentru sfintele" noastre aşezăminte bisericeşti şi şcolare.

1. P. S. Sa noul nostru Metropo­ lit şi-.", luat eri renias bun de la ca­ tedrala şi credincioşii pe care In ca­ litatea sa de Episcop i-a păstorit vreme de aproape un pătrat de veac. Cum a păstorit I. P. S. Sa, nu vi em să desbatem acum. Credem Insă ca dacă I. P. S. Sa n'ar fl dat atâta crezemtnt sfetnicilor sei slabi, ci ar fi ascultat câte odată şi cuvêntul ce­ lor pe cari îi crede „duşmani" ai Sei, dar' cari In faptă şi-au îndepli­ nit întotdeauna numai datoria de control, atât de necesar în ori-ce or­ ganism constituţional, apoi I. P. S. Sa nu s'ar fi simţit îndemnat ca până şi în vorbirea sa de adio să facă — pledoar. Şi încă în ce chip? Aşa că credincioşii ascultători au rèmas înmărmuriţi şi s'au întrebat îngrijaţi dacă se poate ca discuţiunile pătimaşe din publicitate să se continue şi de pe a m v o n ? ! Prea Credem că I. P. S. Sa s'a simţit mângâiat putend să pri­ mească o m a g i i l e veneraţilor protopopi şi preoţi cari au venit să-i strângă încă odată sfânta - dreaptă. Va recunoaşte însă şi I. P. S. Sa că despărţirea era să fie mult mai du­ ioasă, dacă după-ce s'a vëzut odată ales metropolis I. P. S. Sa nu ar fi forţat să lase aici lucrurile „arangiate" prea după pofta numeroase­ lor sale rudenii. Cel puţin In aceste zile să fi deschis inima sa de arohiereu cu dragoste pentru toţi fii soi sufleteşti şi la porţile constituţiunei noastre bisericeşti să nu fi pus pază nepoţi. Să ne lase, să resuflăm odată şi noi liberi, că destul gemem sub greutatea guvernului politic. Cel puţin în biserică să nu simţim pre­ siune. Era atunci să vadă în jurul seu pe toţi fii bisericei şi între preoţi doué treimi nu erau să fie cei din Banat, din protopopiatele d-lor Putici, şi Voicu Hamzea, ci ovaţiunile erau să fie c e v a ce rar se v e d e între Români. Dacă nu au putut ajunge ca la alegerea de metropolit să întrunească voturile întregului congres, nu era un motiv că reîntorşi de la Sibiiu, ne­ amurile I. Preasfinţiei Sale să caute a desbina şi pe cei din diecesa Ara­ dului, voind să impună cu de-a sîla o candidatură antipatică, în favorul căreia deja de septémâni de zile s e urmează o propagandă nespus de pătimaşă. Nici să se încheie până la guler faţă de o minoritate atât de imposantă ca cea care a ţinut ca potrivit statului organic să discute activitatea celor din gremiu. Nu era atunci să se scrie şi să iasă în publicitate jeluirea Preastimatului dl Pavel Rotariu şi nici ziarele maghiare din loc nu erau să iubileze putând să vestească ceti­ torilor lor că eată, Valachii sunt certaţi şi „meţianiştii" au demonstrat

metropolit, după carejs'a început plecarea în­ spre reşedinţă. Ca şi la sosire, tot aşa şi la eşire, preoţii care nu serveau, au făcut spalier prin care a trecut Excel. 8a urmat fiind până la reşedinţă de întreg publicul In catedrala. — Vorbirile. — La ce a asistat la serviciul divin. reşedinţă. Protopopii aflători faţă s'au presentat tn Drept întregire a celor date eri despre reşedinţă şi şi-au luat rëmas bun de la doxologia servită in catedrala din loc cu Excelenţa Sa. prilejul plecării I. P. 8. 8ale noului Metro­ polit, dăm încă amănuntele de mai la vale. Vorbirea de adio a fost rostită tn bise­ ricii, ear nu la curtea episcopească, după cum fusese planul.

MANIFESTAŢIA

OE ERI.

„ V r C T O R I A " .

Consister plenar. Azi $e ţine cd din urmă СепвШог plenar sub preşedinta fostului episcop Ioan Meţianu. Intre alte agende, după cum suntem informaţi, este şi învestitura de care va fi onorat Preacuvioşia Şa dl vicar Tosif Goldiş, încredinţenda-'i-se, pan» Ia instalarea bo­ ului episcop, eondueerea întregei diecese. Se va hotărî de asemeni si ziua în care se va face alegerea viitorului episcop. După cuvântarea părintelui protopop Con­ * sta utin Gurban, noul Metropolit Ioan Me* Planul Ţarului. La timpul seu ţianu a rostit din scaunul episcopesc cam următoarele : anunţasem şi noi, că în Engluera se Mai Întâiu mulţumeşte obştei care a ve­ ivise ideia a arangia un fel de cru­ nit din toate părţile ca să asiste la Însem­ ciada a tuturor acelor cari consimt cu natul act din viaţa înalt Preasfinţiei Sale. Ni", e numai a mea vrednicie care mi-se atriplanul Ţarului despre aşa zisa desar- biio, ci şi a clerului şi a poporului, care mare. „Prietenii păcei universale" e- totdeauna mi-a daţ mână de ajutor, ca 8 ă rau să pornească din Londra şi călă­ pot ridica instituţiunile menite pentru îna­ intarea tn bine a poporului nostru torind spre Petersburg, erau să se op­ Am lucrat, urmează noul metropolit — rea că în toate capitalele Europei, unde fiindcă am considerat pe eparchienii mei ca aparţinători unei mari familii al cărei s'ar fi ţinut conferinţe publice şi li-s'ar părinte am fost eu, şi pentru care totdea­ fi alăturat prietenii lor din respectiva una am lucrat şi promit că nu-mi voi uita ţeară; şi astfel s'ar fi sirîns o cruciadă de ea nici după-ce mő voiu îndepărta d'aici. Prin 3—4 circulare la an îmi voi aduce şi расЫіой, ca demonstraţie pentru desar- de acum înainte aminte de eparchienii mei mare. La Petersburg era săfiepresen- din Arad. Se plânge apoi că a tost duşmănit din tată ţarului, pentru a-i mu ţămi şi a-l partea unor oameni căror nu le-a făcut rëu ruga să continue întru realisarea pla­ (D. Putici aprobă straşnic, parcă ar fi la nului seu. Spre scopul acesta prietenii v r e o întrunire electorală!), cee-ce dove­ deşte, credem noi, că acei oameni nu pot „păcii* din Londra şi înfiinţară o fi duşmani, ci au dus numai luptă consti­ foaie sub titlul: „Resbel contra res- tuţională tn favorul bisericii. Aprins şi c u gesturi largi vorbeşte con­ belului!" (War against war!) tra pretinşilor söi .duşmanii', producând Cel mai nou numër al seu vesteşte o impresie penibilă, deore-ce lupta d'aiară nu trebue desbătută in biserică. Dr. Putici că planul cu cruciada e părăsit dove- şi Bozgănuţ 11 aprobau insă sgomotos. Urmează apoi: dindu-se ca nerealisdbil. In schimb se De 24 ani de când am venit din Ardeal vor aduna toate enunciaţiunile şi hotăam lucrat necurmat pentru-ca biserica şi ririle luate, precum şi alt soiu de ma- cu ea şi poporul să ajungă la telul dorit nifestaţiuni puse la cale de cătră cor- de marii bărbaţi Metropolitul Şaguna şi fe­ ricitul Emanuil Gozsdu. poraţitinile şi meetingurile ţinute în Liumea recunoscătoare ridică statui ace­ Engluera; se vor preda prin delegaţiune lor bărbaţi cari au lucrat fie pentru bise­ specială ministrului-president al lor Sa- rică, fie pentru şcoală, fie pentru amôndoűö. Uitaţi-ѵё In toate, la toate popoarele lisbury şi dacă vor fi asiguraţi aran- ce ne tmprejmuesc şi veţi vedea recunoş­ giatorii dinainte, le vor duce şi Ţaru­ tinţa ce se aduce bărbaţilor aleşi ai lor iar memoria le e prea slăvită prin ridica­ lui. rea statuelor.

A vorbit d. G. Gorban, care a reeditat aproape tot ce I. P. 8. Sa scrie în pasto­ rala Sa publicată In numërul din urmă al .Bisericei şi Şcoalei*. Doar că lăuda exagerat, ceea-ce face ca d, Q urban aă apară tntr'o lumină foarte ciu dată, când ae ştie că nu e tocmai aşa mult de când d-şa vorbea despre fostul episcop Întocmai cum scrie d. Pavel Rotariu in cla­ sicii sa jalbă către mitropolitul Miron Ro­ mb nul.

Privitor la adunarea generală a băncii .VICTORIA* din Arad, mai dăm următoa­ rele amănunte: Raportul direcţiunei espune gravitate a situaţiunei financiare din anul trecut. De o parte recolta slabă, de altă parte seumpetea enormă a banilor mai ales tn a doua jumëtate a anului trecut, şi afară de ace­ stea şi regretabila crisă ce a erupt tot tn acest timp pe piaţa din Arad la institutul „Aradi polgári takarékpénztár*, —• cu care de altmintrelea institutul nu a stat în niei un fel de legătură de afaceri, — au avut efectele lor păgubitoare pentru piaţa de bani din Arad, dar' şi pentru desvoltarea afacerilor de la institut. Sub aceste influinţe direcţiunea şi-a im­ pus oare-care réserva faţă de năvala cere­ re! de credite noue, şi In special a redus contul ereditelor hipotecare, cu intenţiunea ca să se poată face cât mai mobile capi­ talele pentru timpuri de nevoie, — şi di­ recţiunea e gata a urma şi pe mai de­ parte această tendenţă de siguritate, românônd întotdeauna Intre mwginele puterilor de cari dispune, şi tncheiând numai opera­ ţiuni reale şi Bolide. Cu toate acestea se constată cu mulţu­ mire că şi In decursul anului trecut, afa­ cerile şi clientela au crescut şi au luat o desveltare, care dovedeşte încrederea >. pu­ blicului şi s e r v e ş t e de garantă pentru vii­ tor. Dividende se stabileşte în" 8 fl. la acţie care вѳ poate ridica imediat după adunarea generală. „Victoria", de l a începutul activităţii sale a pus un deosebit pond pe fondul de réserva, căci fondurile de réserva formează tăria şi asigurează trăinicia unui institut de bani. Lăcomia câştigului momentan a privit'o întotdeauna de o uşurinţă ca вб nu zicem tendenţă de risipă. Aşa a ajuna institutul tn relativ scurta sa activitate de 12 ani, că şi-a agonisit un fond de réserva de 127.000 fl. plus un fond de pensiune gde 16.000 fl. Totala circulaţie a anului de gestiune face 20 milioane. Resultatele produse In anul expirat legi­ timează numele cel bun al institutului şi puterile productive ale poporului nostru atâta vreme ţinute sub cenuşă. Munca cinstită şi capul luminat şi-a repurtat succesele tn adunarea generală de ieri. Şi rodul acestei munci cinstite e o Întărire economică a poporului nostru, căci a&upra lui se revarsă binefacerile institutului încrederea acţionarilor cu care tşi tucuujură direcţiunea sa, venim së o întărim şi noi tn afară înaintea lumei mari, căreia credem a-i face plăcere presentând acest frumos tablou despre un institut românesc.

*

BaixfTy pus în archiva. Foaia ofi cială din Budapesta publică decretul r e g e s c de> doué ronduri, prin care Bànffy e numit mareşalul Curţii re­ gale ungare. Va să zică cel ce se făloşia, că nimeni pe lume nu'l în­ trece în viclenia (ravaszság), a ajuns In starea, unde această calitate supe­ rioară baffyană va avea mai puţin teren de cât In ori-ce altă ocupaţie, a s e valora, cel puţin în ale poli­ ticei.

Face apoi un apel ca eparchienii Aradu­ lui şi pe mai departe să lucre pentru ridi­ cai ea de aşeuominte de cultură fiind că nu­ mai prin cultură şi tnveţăturâ tşi va putea Românul ocupa locul ce i compete şi lui ca popor. îndeamnă pe cler şi popor ca aă muargă mână, 'n mână, să fie cu ascultare şi iubire faţă de Majestatea 8a Impëratul şi Rege Francise Ioaíf /(Numerosul public din caijdrală erupe I n urale puternice de: .Trăiască Maj. 8a".) Îndeamnă apoi ca epar­ chienii Aradani să fie cu supunere şi f&;u de patrie şi legile ei, să fie cu aceaşi iubire şi faţă de neam, biserică şi scoale, că îi delà iubirea faţă de de acestea atârnă vi'torul nostru al tuturor. După terminarea sf. liturgii s'a împărţit si. anafura prin însuşi Excelenţa Sa noul

înţelegeţi oiUta.caşul nerealisabilă ! Şi In asemenea împrejură.. nici nu afli nia no­ Za obi tor ! У. ia oficiul de dare. — trecând cu bunăvoinţa presto ori ce ritic). nu şti mânat lucrurile până la treapta de rzi? vorba: „ P â n A c â n d mei B a n a ţ e t r r .tfa vi.g-i p. i-a spus azi îi va spune şi a doua oara «and respectivul peri. S jor-u! че 'ntinde sëlbatic şi aprins. Х ^ і . a . unde oamenii daos decât.19.tins.-. Coşbuc. s'aude dm depărtare bunicicr dojana celei mai 'nalte instanţe. >•'. in centrul comitatului un bingur biet Ro­ mân bătrin e funcţionar. luaţi d e Crud adevër. Ton. NV. şi încîi de a-i reduce flsonomia la starea normală fără v r e u n regret unui bărbrt. La Luzerna amicul nostru făcu popaz. vul f»ţă de aceşti 120 chilo ar fi putut „Nu.-. o răutate faţă de sora ei mai de» pătimire. Pri. unii eşiţi diu Rinul poporului. îi retac de dar?«. asculte.-mîbeele facem un pas. Nicolae MSrgi. foiîte rëu ! Si eme i-a ebiem vt i:.* jucat „Prologul de Josif Vulcan şi „întâmplarea curioa-r-".cţiunea teatrală îr. prr. n e educ l a liman. fibb'äul a ad^s ţi.Pardon. Pumnul de Poudre stau închişi îu casă şi sunt aşa de cumpë de riz încercă înza-Ur să-'i modereze roşaţa taţi. trau?* Ionel m mira de sine. Mihály •.üioi:cui. Am vëzut o alegere é> membru la eongr* g ti. care a'a numit odată Canaaiij. Soarele de după ameazi ardea ferbinte p e c à r . гЛш Ear' tu. neau atât de cunoscuse. candidatului. cui dovcleâc сл Romàaui delà na-ură e .e anumite comune bir c r i c şti anual circ» 100 fl.. cari ni-se nasc. că dă­ ear' când. protestaţi . pciffeet —«crie ţarul—că iu ţii bire şi protestul Românilor zadarnic este. puteţi înceta câteva minute cu bă­ tăii veastre?".acest micuţ poartă acelaşi nume. cred i.Л. adio !" Amicul nostru nu era atât de iniţiat în secretele jocului ferbl. л. .palma dispăru asta de an tui . 19 cr.să mer-ţ'i bure! • i le relaţii cu A n t r i a .. în nrj'oeuî oraşalui. po i'ari. resu't. de foc. aceasta înseamnă că eşti incon1 în rele mai multe comune vc'un malcuntciit . rëspunse el mehanic.-ilewa ca zi de bucurie pentru Românii d-n Alba iulía. pe care era să-'l poarte". ital. Rusiei. George Pop. şi în timpul cât conversez aii. D.. Voeşt poate sa ebibjţ-'rzi un moment?" Pentru a CHtisifaee bunei cuviinţe Ionel urmă Invitare. s'a : în e zi cei inti'o зспьо.TRIBUNEI POPORULUI* S ' A CONSOLAT. în faţa Bumë-. l'itr'o Ьі--№гГІ apărută de curând şi ir "uil'. T>a. nu. o n culwra-a ne este : • creş'moasea e v e r s . ca fraœtw şi som sa-t ajvtân: cu sfatul şi cu ţ ptn! N j luxul.. dintre cari cam 30 sunt curat româneşti car în multe Românii locuese cu alte naţionali­ tăţi Ţerănimea noastră are mult ai bun pă­ mânt. sunt zeci de ani de cáüd in soaţe •Iv'-. la procuratura erarială şi •r uc':?-à nu afli nici un singurel funcţionar pe m a í a sír inului. j . Aici vremile mai mult hu a. adresând cocoa­ nei Melauita obicinuitele cuvinte de .rn.Mai trăeşte înca escelentui domo be­ îşi Inholba nu numai ochii. c i r .Ofitut<a noartiä cate fÄeurS imposibila pt-ntru munca . Cea mai mare tocmai dăause celei mai mici uu ghiold în co>. că aic> venitul curat de 100 fl. Antonie C:icoveun. . multe ori prigoniţi.. Că preotul ar cipëta o satisfacţie oare­ care pentru Insinuările false. nici pe fotei. a avi. fi . l îşi părăsise prima oară hotelul.-ÍÜ Rusan Se trîmbiţa dintr'o parte şi din alta u» : a d n . tici germ ni din Turcia în eont. Alba-Iuha. Dar' scumpul meu de tătuc ai d-voastră?* „Da.sunt vorbe ^sc-dează . tren trecu în uaia şi d b паін ear' în t u n. cari dar' mulţi' '.Dacă nu шё înşel.-вГі SA'ă de sti. şi am n. neaperaţi şi de (Ooresp. ^ubnu ia masa de scris. dar' L«puşAe«iUu ziu.'O-nilui publia Tot ee e româ. serac. .i p-ntr» eugevarib.Şi oimeş . .Noi Rumânii de aici ar trebui na ne sugrumăm tuf. Ştie sfântul c • gre­ şeli va fi freut pe contul meu. viaţa sociala tniiepe a iua avêut. er») i! s5 fie o frumoasa zi de bëibëioaro atÂt peu-ra copii da ş. nici m i n c i u n a şi m>i fái-lmüturíle c e voi.4аіи noi aici cu de t o a t e : dare iure grea. Comuni ca Comloşul-mare (b uiăţeaaj. sërmanul tată a murit de mult*. dai' ea îi respun.. ?:« ! Nu pot ! Prigoniţi d e iii stăpânirii. Alex. Jucăm colea în casă un ferbă]. CneoV ліі. Së s.ririie .Tr. O .іге din 15 Auguât 1875. Mie însă mi e tot mai nesufe­ Da ea era. superioare. doamna Melanie !* — diminuti­ cine. mare proprietar în ioc 5 fl. -<5rmana mamă".eă blneţeană. . o Siäm rëu. conform f -4 -1 J-iia din 23 Febc.£--се ani". foarte дг.î. că acum treb e să te părăsesc.irea ей bdie puţin vèuv-ii în s«lă. Fapte ne trebuesc. de la < л Tu de ce ai mai ve fitt" a valon'hi s de ajuna 4 clase ca diurnist* ear cine a fost cândadmiiiistraţie şi totuş a avut indrăsm mirată în interesui naţiunei sale.-íor. dar' ochirea se apro­ puţin atunci n'ai fi fost — adevëratul meu funda. -ë vegheze pentru binele poporului. Lion Iii comune de regula inteligenţa noastră cuinii. ері^еориі rom. „Cum se poate una ca aata ! 8* fie atâta vreme de când sunteţi măritată ?* --ai bate 4. c. ci:m îţi şi inchipueşt) aşa ceva? Dama înarmându-şi ochii eu iorgnetta în­ E! sade acasă la ma-sa de lucru.-І^ p-.•erioasa.ă iu Întreaga ţeara nu se afla l o c u i t e de Ro­ mâni). cr. etc.-prezeee ani ?" . — trrtrebă: .a pirit.cui-mare şi mic etc. decât eu prilegiul unei hârtii perdute. '.t-'ii in oruşul nostru viaţa sociala Jupr eu m <í> ar'dă începe.-. dac aşa e situaţia. de când un bun K-:!ii-i в strigat în gura mare. Ѵ м . de te-a refusât.supcrtabilă. . Ml' ger Lajo>-. Dar' lucră ei ? conduc ei. 1 Xe putem aştepta ea ziua eând se vor împărţi p..iHuiu. e destinat în favorul elevilor s6. pe ciri cu mâni dibace — unghiile mai toate c i marsrj -i de doliu — le ridicau şi împărtiau. p m e a r â ş i de-a mâna şi sub ! ie. pe care ta adorata mea soţie. Rëcin-"* gheare ferbi-te şi V. ce aici a* recele. cari totde. Aeeast» Kiare Insă nu m?i poate dura: P-.r . eh iar de forurile lor Mi. e o dorinţă dacà n a naivă.. „Cât îmi aduc aminte. . i e iuţ B ." „Ah da .mai mar« . : O.itd aşteptare.. raë suplineşte u i pater. „b-. comuni mari urbariale ro tele ce'or a: Ausiri-i.-ui Ciriea.-' aplaudaţi. "яге.fi. au distrus.. . în s-ia cea pompoasa a acestui comitat : . r Pr-at-". ги-.luie.oL'i.ü n сяпіса Ini rentem şi iuveţăiorh spr« a H-să cumpëra vetminfe. ş. oprită şi toate se fac de nobis sine nolris. In eeren! cel magic a z^re.е. cei mai mici". „purtăm poveri purtăm nevoi'.. dar' şi gura. dă-ţi ab•a~ .b?entând. „No ë. ? ! ' ' Voi rëspunde.prt. Petrovodcdo. a fort .:i şi frum>Hse fete de ieohomi. scu- . Cu deosebire cartările şi jo. D. dorind delà bunid D zeu ca pre venitor aă aibă -ji mai mulţi imitatori.'a eorrjiietuíui aranjator. Poperuiui").< aceea domnişoara iMelaniţa comise ear .z ţ .r i. ce se fac contra lui iie anumite unelte la Venerabilul Corsisîor. cri п Ч ѵ е т carto. ч . şi aşa noi toţi îi fîinioşterra.< / râd ti va . suntem perduţi moraliceşti: iîiigi tneoloare ale fetiţi or înşirate p^ bina şi materialiceşte. gândea Ionel cu com 1 .Vai de biet român."< fapte se dovedim..i oî r ori .i cßiista. trece drept ironie — . й -re 2 fl . protopopeïi. Bine ivr fi ! — г. f : Din Ardeal. ejti uu chibiţ rëu". Pe locui deschis diu faţa acestuia se jucau doué copilite —. colonisuri se iac pentru a câud >-gr. pe cari voise să legene pe Melaniţa.mtate de Români. dacă mai se -i iş -ХЧ in dreapta 4 s:t.>x\ fugitivă : supra ei.e manift-sta voinţa noastră: ori-ee manifestat-? na­ tion ala ori de limbă. . nu vë bisaţi. ne-:c îu Alba M i . t părite c-.sp:.oatem din sinul nostru p'j nevoieşi.-sistem â n e í i se adnexeasă la comuni eontrac ma'ic con!iii"i Rusiei.nu. i Au trecut mi de-arêndul. SiInderăt tot dă CM.*ë'. Ы. na fai:. Localisare din limba germană. X'vo uî M teşim 3 ti . de-aie поа-чи : o Л \i p.status quo ante" strigă. racul ! mini: Micii şi M O . cace s-u mui'. <UP. СЛ doar sânge din sângele poporului şi raei delà ambele şroale române din loc dar nu pricep ee interese ar pu'ei avea Germani» ca :• ii sacrifiée pe Rusia ! * (*) hoicahidul s'a adnexat la Magy. avem noi preoţi în « e u mai mare parre — aproape esclusiv — cu muitii carte.pe popa la vlădica''. într'o ^'•аѵо.. trei tete sunt în pensionat şi unicul meu ficior face acul de voluntar". In jurul unei m e s e rotunde şedeau gn. lo. — după multa trudă. al Ar­ dealului o fl.rî:re mai mult ca pe ori . hi nici măcar nu ţinea cont de presenţa lui. Se ridica deci. de M.vt. ifară de centru. supra solviri s'au încasş^t deia: E-îcelenţia Sa Ioa-i Meţiaau Metropolit 5 fl. Ee-o».„Mslaniţo!" până H-Jtăzi îi i. . ei şi acesta nu­ mai Român nu se poate numi.— a mi* .'aniţo. de nu-mi d*i pace.uarek" sunt publicate всгіяоHÎr schimba e între botrânul Ішpirat WiJ( 1 hrirn l si t a r u l -\lexaudra II.idio . pac-r". De aceea më şi duc dimo.sorocul să-ţi dai eopiiul Ia D Ş00S ÎJlt? s.aai corpulente. hamisé opir. ca'. Ve'c"-an de cătră 22 persoan -.-i. în adminis­ traţii. ca conducător. Ea nu învrednicea nici cu o privire pe amicul de odinioară.л română în spaţioasa sabi de B l i J ă debi Soare* nub conducerea dlui A. SaiiiJ nou.i.multe comedii". scumpa mea pardon. trad. a. tnale ungureşti. Şi pe lângă acestea for­ In acest moment cele doue copile se îu mele cele colosale! Ionel reaminiiadu şi vi­ егЬтага din nou şi încă cu un ego mot in­ surile favorite îşi privea cu milă genunchii. Acest comitat.i. temeinică. . că noi trăim.i agenţii Franţei şi al Italiei merg în ivrrvt comitat .t reson. v. pentru ca să îşi . îi succese duse un epitet atât de măgulitor.:.«. 26 Fehn..-rită toată 1 ••tilda di Afitouie (>ncoveao. de cari poporul arc motiv s& n > rar. voi cei c e urechi aveţi şi aceea-ce interesele lor pretind.. du-' la :ot.-A .Multe comedii am mai făcut la olaltă în ti­ nereţe. marsi bat'. . când e ^оѵЫ de a d-л ceva aceste însă nu mai au valoare. uu din gurii.{{. din preoţi şi dm înveţăteri. la tribunal.fiu :.'.într'adevër eşti „Sunteţi cu ptimatul D-Voastră soţ aici?" Dtu?* »Ah. Wilhelm I şi ţarul Alexandru I I .>ate 8 până 'n 10 dame m a i vîrstnice cu privirile ager concentrate spre aceeaşi direcţie.En miseriile Torontalülüi.-tr 1 fl. prroţimea şi lnv6ţăi. locuit în m<ij. t i u ' de. Dia suma î n c a s a t ă de 186 fl. aşa că încet Încet . Oi că. cá şi în oraşul nostru i to ic. .r' pardoneaz:'. .de cărţi în fiecare zi.sei şi pe fâţui'irici ca ion câţi :ë mii -i era é fin „ ostaşi de frunte" . errri şi prin aceasta primesc mu'ţâmi'.-uii-jt'> cu joc ararjat» ín acea zi -le tinermea econoти-.. ezit că superiorul îi zice: „Cu d t a j politice nu sunt mulţămit.4 achitat roiide. . caud îi striga în ton iritat: „D-le doctor. roţi üneri ţuîu. şi ceea ce uiabotentaiu. 60 c r . suntem. . pe eare . amicei sale din jun< ţe. Situaţia lui Ionel devenia tot mai ne. . or. ţa­ deia і r cartea neagră şi deci n'ai loc în rul se p'ánge impëratului Wilhelm гшрга presupusei duşmămi a agenţilor ri rlomaadm .Pr c íi:i-:vSrat. t . căci pentru nici unui din ei nu e funcţiune aici". part. doctor Crâciu.gri a \-odea mâ'idrn no tr:% tariimim-. — Де?иОі Ili lui Bismarck. ariisir DiJpà teatru urmat joc. T i e o poveste ! ua.Aceşti copii vioi sunt fară îndoială „Ei şi cum ţi-a trecut draga v r e m e ? ' intona doamna.. sunt foarte instructive îa ceea ce pri­ veşte evenimentele petrecute imuntee de furáimra Triplei-Alianţe- PO: . pe uHVf.. e harnică şi muncitoare peste me­ sa :.ario . Voia să arunc o numai o ochiri. »şa am ajuns în stadiul peste care.rra'í íijuei'ii dilet-juţi. timpul trece. sunt conducëtorii iui usturai ? D e . szt. iubite amice . eare nici pe de parte nu era atât d e perpleesă ca Ionel.. trebue si* . hii le er-'iu aţtntiţi asupra cărţilor. bombonea Ionel înşine. An'ouin Mureşan o... Pi'0:1'. librar 1 fl. ilŞi ! romb-.ea cosreiizâ j. .-. „Cum ? Mai aveţi copii afară de aceştia doi ? ' „Am şese copii. Lu­ mea estem H nu mai esiata pentru di-ізеіс .ţi Qorm:uuei :-r sta mureu ia яраnoastră slăbire . stăm . !n frunte rRev. Ilurd. ie-a împărţit a'egMo • rilor şi votanţii nici idea n'au avut despre cel cu care au votat. lu!ia Albim diu Ziaf. Cocoana Melaniţa era cea mai zeloasă dintre zeloase.tră era acuma umbrita de o mustaţă îu fiecare an pe câteva luni în streinătate. C o t s r a a . fi Aagh -l Rrscu.nl.se numai cu un scurt: „adio.copiii. ear' gura cea încântătoare de o. (*) pentru a noaetră slă­ „Intelei.sá ? ! r':i r ' a v m şcoală. Dir. Iţi er. cari şi-u.iiie de acord ca ai Rm ei. îu priviuţ» frumseţn şi a maximei t e m o m l e şi populare. e-t. u. muii.1 terii are peste 200 comune.. fernal. Sa grof Mailath Gustav. neal. dare multă şi comunală mar* ••Jft. ? Oh. iubite amice. flea îl p feti' ojicie*. aici voim se fim şi cici voim se trăim programei. voiai să raë iai chiar de soţie. Aftiíei starti noi Românii în celea politice Eî zice c.í bibíiüie л-и şt ut iüstrua cântările şi in i. Suntem făcuţi imposibili îa a r. шо afar-í protopopul ï ë facă „cercetare.*t» a vént. — i e poate iua mai mult ea dovad !... . fă­ ceau larma şi se băteau.bu:: să câştige bani.4tr»ţie.na 1 fl. ele nu se jucau.rită viaţa în Poplaca aceea.!P? s î-jpëratului către ţar.•!&.:":'!rç-. 20 e r . că nu poţi aranja nici măcar un joc ob. în direcţiunea finan­ ciara. Liniamentele reestei f e ţ e late îi ve­ sprijin*.ru acelaş iuoru dm m u „va piri p i popa ia vlădica".: sä-i vină preotului pofta së mai lucre şi pe terenul politic? ! Hotărît nu ! Nu c cu putinţă. desperat. ir< ечеа-сѳ e dureros de trist chiar în comunele româneşti ur 'l-ci vicenotar român.-ci- . Donau Flori. care de 20 de ani se sfîrşa de dorul ei. ia judecătoria cercuală.Noue-'.e : „prosti. normal desvoitată. O'-hi Hrrţi şi nu vedeţi ! iaşii la izbândă . O familie mare r-re nescu ?" Lmulte nevoi.i numele.. a fost de f a ţ l Pre câţi-va „sus inimile.iaia „Cab'tnz.-.le caluşer: a-л piă:-. p. ean. rari зо arată -. ei eu tragêndu-së spesele de 87 fl.azilor. chiem pe — striga cu ochii lăeramânzi cea. 50 cr . ri pentru poporul iubitor de şcoală. acum trăiau numai pentru joc şi oi.г'йсц.

P. Nu e de bile şi piscurile mfijesioa.-l eom-'Eta medicilor svi. Din Budapesta. meşteşugit. Nr 1 3 . 1 Revista externă. piesă teatrală pentru popor. Doda. 7. sunt invitaţi a Şi foştii miniştri Peresei. Intâiu rii Românilor bănăţeni de P. 1 S. Toate ţinuturile o n o s e u t o prin cari — dini 400— u n falsificat. л Ѵ Ţarul rgspuns -se 1» 1 4 No»mvii>< 1879 cä e fericit a putea c o r i s r a t a cri textul roe. 1 4 . III. st.3 1 Noemvrie 1897. Ce zice ia asta Sănătatea Papei. cătră 0 0 . trimiţend costul. Biblioteca Noastru ULTIME Ş U I I 6 Martie. vin Nr. i dft коааьие a Pap:. localităţi. care a păstrat pentru persoana sa direcţia sus nu­ mita <încr-'derea morală a celor douő töri) ar putea яѵча u mari serioas». in caoitlul . Macovişteanu.. Nr.a Vsena şi fac ut lui curcwcut . ear 24 hecto­ trebuia să treacă acuma îi păreau ca litri viu pe deplin. spre a aţuU popora contra inveţăî-orului S.pentru a asista la depunerea jură­ linâ. Chimitelnic.j Adam. numèrul răniţilor s'a con­ 8öit:antol îigeiiţ ei relegrafiee . teolog absolut. Efectul însă a mers şi mai eM.p!><m> î n t r e b a t astăzi de г»ч>ге. coperit cu flastru. a Austriei кі a principatelor ger­ mane. Aménuntele Din Spania despre chipul cum au fost mutilate cadavrele şi despre răniţii sunt sguR-gina-Regent \ a î. în­ bună! Carte de bucate. zice medicul după care reprodu em aceste şire. DD.. catarul se tra»e mai jos din gât spre plumâni. ale munţilor 1 exagerat a afirma.í adio Cocoana Sus -. Reichsrathul va fi convocat pentru a alege comisia cuotei. 3 . à c foarte mulţam t de mersul reconvales. magasinul do pulvere din » recitat întreg pfireitui cântecului ai 6 leu apropierea lui a sburat în aier. întocmai! co­ dc bucate adresează t e . ciro v i m e de o ju- nila. că nu ei a priSe recomanda. Aceasta pe semne va rămânea cea veche. Convorbiri Peda­ gogice. шт ii In ca [!•' aceleaşi çini pi е. crezend că e dispoziţii* nrflerească eseelentă. ЖШТАТІ '-rad. preşepinte. Causa explosiei nu e încă patru ксЬіорі (prin Sibiiu Apoîz-sni) in mâ^ă.isârcinat în ziua de inimă — spun cele 19 Keb-% pe d. spen : Ştirile ce sosesc din Vatican toate sună restrile şi uşile au fost sfărîmate . La aceasta fericită pooiţie însă numai mai târziu vom ajunge şi atunci ne vom împlini datorinţa.pe căciulă.rfel că în butoie de câte H-10 hectolitri tere iiksiirßvau. notar. Harsian. Чеаяе persoane cari voiau să fiira veríc si gruazaică punea p e Adam pe mriiîgă îa luntre Ia Tri est. Nr.ir n V erce ta lot-ui. in loc d-. Iancu de Hunyad.vinuri — toţi fără excepţiei Jidani. să tipărim. cu mus­ er. Mai In fiecare zi * se descopere câte unul-doi falsificatori de Câteva or-. 1 5 — 1 7 . în Nizza. stabilită. Cântece Bă­ năţene.'. sau tuşă.. unul cin cei doi me­ făceau serviciu acolo şi-au găsit moa70 de cadavre au fost până ii ci.iu avea 50 metri.ftr î?. Volumele se plătesc numai d u M . <*ä< i încrederea nu e un lucru c e %-\ moşten -şte. cascade]. Tot ce se pic stare. eu plăcere va lua cunoştinţă despre înfiin­ Щ}'йт : A ore! P*rpofi4î*. precum anunţă nelegiuirile acelui Bélteky când cu alege­ p fiecare zi dep»sile. Felurimi. ori-c re ar í urmaşul sëu. fără opoNr. care s'ar angaja de educatoare la а contribui' ca uimica la aceasta.-ş şi noîndemâcu condiţiuni moderate A se adresa la natec cum fusese şi până a-i.c e au apărut. Sà amintim numai de unic­ ni data de 5: Papa. * ri-i Papii n'a.vrut Var a or. cu portr. Stăpânul . seuiat azi îiitr'o d i s p o s é e suUnească escele-iita. Pentru mariuimoasa bună-voiuţă eeprimám în locul acesta de acum călduroasa noastră mulţămită şi recunoştinţă. ca aşa Au apărut: punând un început favorabil culturei noas­ Nr. doresc ză li-se trimită. Denşii agită ia ura. ba aioi шасаг nu cultă. Ştim noi prea bine că datorinţa corporaţiunilor este ca din venitele lor în pri­ mul rend să-şi procure ziarele şi cărţile cele mai necesare pentru cultură.!>e * Ţarul aproba pe d ^ l u i principiile fun­ damentale aie »c-'sttM îïi'-moriu şi d-elarînd ti se fisoe'azä la abanţa f'Scutft între Ger­ mania şi Austria. Cräciu. Contra influenzei. dacă oamenii ar fi mai puţini negii ger. ш : 2 Adresa e : .=ю »drei diri Ma. Bălan. Nr. Alexandrescu. G Coşbue. Din Viena. Resboaiele între Austria şi şi contele Thun. Pen'ru acea carte Nr. şeful arsenalului din Cavita. re sënàlat'-ïu Papei. public român. şi are pofta de mâncare. După multe si grele încercări. s'a. moţate d e veac repr<v . cat. c — 9 . ca să ştim câte exemplare Daniel încă au fost primiţi In audienţa. Istoria Banatului Severin mareşalul suprem de Curte maghiar.te s. căpetând influenza. Multe pilde triste d'acestea se anunţe zil­ nic i-n mulţi au plătit negiigenţa lor cu jertfa vievii. ( 1 7 6 7 — 1 8 7 2 ) .ţi. nr. Nr. .Ştefani" des­ t r a t ргЧпа acum că e 1 1 0 .S-ftre. Cel mai lános. 6 Martie. s'a aliat cu Là-zkucz György jude de aici. toate feDi'peşile ca du tu de 6 c. această vi­ clenie a ei o sporeşte şi aceia. ear' al şasălea daffie dragă*. alaltăieri 5 Martie. Hodoş. II. 1899. Nr. că nu mai capeţi nicăiri vin fie şi numai relativ curat.-uşoarei). Zilele acestea bora soarta stăpânului . lângâ: oraşul maritim Toulon din Pe timp. 1 0 .. Zotti Hodoş. Gatră on. 1 Muzzmii. cave I eau ta. Irifiinţarea regimentului va. spirt şi fel-de-fel de materii. pricinueşte aprinderea lor. scalpat. suşi m i n î s t r u l . ţarea acestei Reuniuni. Generalul binares va fi închis şi el.nasiu Lupan.!. Fabule ak\-e.d. e li depun restabilit. Cei ce mai ales pentru afaceri militare. G. Cea mai ma -pi parte a omenilor. niţ"leg<ren a c a s i a e formulată in me­ moriul avi a! .bădâuuiule* îi zic-a „Ape cinci i au înghiţit valurile. câmpurile pu­ Hooesză regulat. numit Partea I.-işului Toulon adecă la o ffi-ifiecusută rana. au fost puşi în închisoare. a fo it aies cu una­ nimitate preot în Bucoveţ (protopopiatul Tiî . d-nei Zotti Hodoş.. Ministrul honvezesc petrece în Viena Părţile au să apară pe rond. care apoi doboară şi pe oameni altfel voinici în câteva zile.mai multor afaceri de împlinit. Bruxela. A mai avut întrevederi cu Goluchovsky P. foaei noastre. Dl Cornel Gherga. 1898. lui T. Poşta redacţiei. Sf.-atea ? Falsificarea vinurilor. cu toate ca Adam recunoştea in tiae. crederea pe marinimoşii amici ai culturei Director: E. Istoria Ţi­ ganilor. Monaco. a Papei merge. d'aceia şi face parte din morburile cele mai periculoase . Numiri de siţie. După această с е г з т о п і е . Gr. 6. a rëspuns. Gheorghe Dipşe. Localisata de Iuliu. Iară până la acel termin dorit ne îndrep­ tăm rugarea cătră onoratele Redacţiuni. peîitra conservarea cât şi pentru rëspândirea culturei sunt bibliotecile. Azi dimineaţa a fos? eliberat din temniţa Seghedinului d.il viu'. Nr. Di::.siuului . bic*. S. a forma . ä ä a .) Apelăm de nou şi rugăm cu toată în­ Apare în Caransebeş. influenza e boală din cele mai viclene. autori şi editori de cărţi. Atv. realisarea acestui pos­ tulat cultural stătorit de altfel şi îu însuşi statutele reuniunei.Ce s'» ri îatêmpLt stăpânului.-. adecă nea* me tecat cu alt ceva de cât numai cu apă.. Metamorfosarea (jea T. Multe cadavre fură aruncate In mare. vorbeşte аЧчргя încheie­ rea a l i a t e i gorm-iao aurari Pasa­ giu! cei mai import vet din aceasta scrisoare e urmëtoml : . Nr. să putem înainta cătră sco­ sai \. un raon-nt ( r e care nu e mai depărtat de cât vre-o nepotrivit d-. Âldcşti primun următoarele : Vestitul preot BèUeky de Aldeşti. medie franceză. trei martori eu totul indiferenţi.: se varsă cam Ve vin. care mane soseşte în Arad. servitoenrăşi a bântuit în chip grozav pe litoralul riil lui Crăciunnscu.. T. zic: a că ѵ Лм "u plă-ere la en i eintOiiTCcr-a desavimtei Înţelegeri latre c'i trei împer*ţi cari au a ius Euro­ pei cele mai mari servicii. Amâ-doui cance­ larii au fest d e acord cu printr'o n o u a îa' (degere f-r're G îrmania şi Austrii să um­ fle lacuna ce s e făcuse nrin înlăturarea eoufed-. mântul din partea lui Bànffy. Delà Sat. N. E. Dat in Baiasprie la 27 Februarie 1899. mai ales cel interesat. On. Cântece Cătăneşti. йц fost suprinşi gânduri. fisionsit că în pivniţile lui Wasermanu se falsifică de la 1885 încoace.-căft . Felicitam pe alegôtori pentru nimerita alegere. Aurel Trif. Poftă Câţiva miniştri petrec în Viena. O.ач.Biblioteca Reuniunei înveţă­ torilor români Sătmăreni" în Felsőbánya (Szatraâr щ.eu nu ьь mai certa şi in golful Muggia şi aruncaţi în mare. care a petrecut noap­ Groasnica explosie s'a mtêmplat te! bine. p£»nă la lupta delà Mohács. 7 Martie ». şi ştia da seama cum şi pu'n ce pa­ a . cu cea mai mare linişte. liniştiţi fără o r i c e ocupaţie.. cutremur de păment. mai târziu romano-banatic pactului economic. la 29 Dec. Hodoş.p r e 3 i d e n t Széli din causa Nrele viitoare : Cercetări din Isto. Unul dintre mijloacele principale atât .BOi-iu'ni i. ! el ş'acuma-i иЛ a ja de ien. admira­ apă.nt. 1 3 . noastre naţionale. la 12 ore. dau semne de atac. 5 . n. . R ţ p n a Belgiei moare.ră onora­ tele Redacţmni ale foilor române. Erdély şi ne w'Hinţa. 1 8 — 2 2 . Tonţia. Apoi Bélteky umblă piin comuni» cu hiirioabele prinde la'tărăboanţă spre a încărca oameni. care este o senti­ Redactor глспл«**Ь»? Іпац йстая £ігі«мп«. Turcilor ( 1 6 5 8 ) . atunci P.Paradis* al Divinei comedie' Toţi soldaţii ce й iui Dar. M. în agonie.3 . inplinesc oeu paţiunile lor da toate zilile şi — aşteaptă imbunăteţire.4ii gr. nelă culturală în aceste părţi. care şi a făcut da dorinţa pentru binel-i comunei. a seum scoase din remaşiţele magaDr. Hodoş. care „va trece în curând.e. Versuri şi Pi'jză.-. O damă tineră şi '•iúuit í. depărtare de 4 chilometri. m.:à Dr.'iie nimic ce ar fi contra voinţei >!. 1 1 — 1 2 .. Sostoa. durnitul explosiei l'au auzit oamenii S*adi'rra:í. (6 Martie. Jean du te. Mâne va fi în Viena Turcia pentru eliberarea Severinului şi ministrul de finanţe Lukács. au lor. ca să-i ducă la domnul protopop spre a apăra pe neghio­ bul iperceptor de cult. zise DM . Copii de Dieta isprăveşte trebile întârziate găîit. numai îu caşuri foarte rari ar prii inui moartea. fiind-câ vre-o fanulte fie în loc ori în provincie. din comitatele Sătmar şi Ugomama archiducesei-vêduva Stefánia. poaiA da seama. Severinul sub princiipii Tran­ SséH a fost primit în audienţă mai silvaniei până la căderea sa în manile lungă de cătră monarh.) Nr. tei de azi tînoiucai*. c'a:rs se. nivu în • călătoria astíi'?" Se i Ureba adeseori după Victimele mării.mai târziu p). din cari se pot provedea cu nutremônt spiritual mem­ bri' reuniunei şi amicii ei diu localitate.: . G. Realităţi şi Vi­ tre naţionale. IV.vst» confederaţia Prusiei. in pat. Aşa am decis şi noi în şedinţa comitetu­ lui nostru central. sunt eu atâl mai tragice. а : Delà temniţă. este cia aparţinători diecesei de Gherla". Din public') Apel şi r n g a r e . Lecea. ba foarte favorabil de. consister? «rara nu ştie de amërunt Restabilir.. c Leon XUI Ica e un o a i extraordinar. Direcţia.află pe teritorul de 2 chilometri de­ cenţei şi -фега că în curând Pontificele va părtare de la locul catastrofei.Reuniunea înveţătorilor roRegina Maria Henrietta a Belgiei. sistematic. Drăgă.* Oa­ meni d'aeeatia nu ţin seamă nici de frigul.u d e şi së urmeze strict sfaturile medi­ cului. sefu е. răpit do ы'1 miraţie. — Ce trecere mai putea avea odorul juniei * pe lângă a«. nu . chiar şi simbria de Anul Nou. că apare ca o urmare a răcelei obicinuite. ba ia oameni voinici nici câi. ei umblă. ce le nepădeşte.distrus : casele ruinate.«'au creat e h k r acum. cu cât influenza.cu c»pul total descojit.л і . Alegere. Afară de aprin loinune metmnorfosate îu fivorul ct-usia. Lucru de căpetenie să steie 2-3 zile acasă.T. Crăciunescu. unde înjura. un caporal fu găsit «ou cwb'iier. joară in primele zile că au numai guturaiu.\ѵ proasië descoperit este Wassermann in ide-eSrui pi vuiţi s'au găsit 270 hectolitri nise. E. u&h: s a făcut opera­ departe : în suburbiul St. Ios. ear /з consistă din toate isvoarcle urgihţn. Nr.ţ-ei g-r-nan-». Iosif Bălan. snoave. In schimb însă. Toate organele func. ven. Amiralul Mo-tojó. Secula. ţin sfaturi în birt lângă rachiu. Zotti Hodoş. Caşurile aeesiea. Profeson. E. pul dorit. ca să binevoiască a ne pune la disposiţiune în biblioteca noastră câte un exemplar din preţuitele lor ziare şi adecă din pre­ ţuitele opuri ce le edau. tenorul apreciat în Arad. Hodoş. ţinută în Baiamare.s'a urlat de lipsă nici stiite. SHvodu cu formarea uiiui duitoare de diutêiu depeşi. deşi e foarte respândită In urma caracterului seu epicemie. eurp^nzëcor de re rile dP'fcdp?! e iede înainte.iestulüi.nu conţ.Concediarea conte)ui Andràssy. şi pe lângă acestea ii urcă a scăpat. Caransebeş. L. şi d.s.se vor reîncepe pertractările asupra laiio-illirio.rvaSii vdiimbarc. Papa Francia.-. acm. inteligenţă română şi că'. ne-a succe-. 2. să binevoiască a asculta şi a împlini modesta noastră cerere.

şi de iarnă) pichet cele mai noue stofe pentru sesonul de primăvară pe cari a le putea privi rugăm On. cham­ pagne franţozească adeverată precum si indigenă. Creton Pamaturi. 38 . trimis franco. Ştiinţă literatură şi artă : „Re­ vista Economică" Anuarul financiar şi eonomice pe 1 8 9 8 . stearină. în etate delà 45—50 ani. et. Basmale veritabile de Irlanda. organul „Asociatiun i pentru literatura română şi cult ra poporului român". Diaconovich.. Director Dr. Mătăsuri de cusut şi brodat în colori veritabile delà DollfusMieg & Co.ic. Preţul 90 cr. Poporului". Lână răsucită şi bircă. întreg cuprinsul e original. Sibiiu. ciaiuri (thea) veritabile şi bisquits fini. Se poate cumpăra delà Adminietraţiunea „Trib. şi I. Mühlhausen i / E . tescovină şi rachiu de trebere. Partea oficială. Halva. Descântece de deochiu. Din despărţeminte. deposit şi bine asortat în ţesături barchet de vară (de vară de in şi bumbac. Ţuică betrână. Sin­ gurul deposit al fabricei de luminări şi ştearină Moessner & Mersing din Galaţi (România) Aducem la cunoştinţa onoratei noastre clientele oă ne-a sosit Mare Branşa de textil şi manufactură.!0£ГіЛа . Statistica Românilor din Transilvania în 1733. medicii şi toţi inteligenţii romani. Cele mai minunate ilustraţiuni ee a u ieşit din alelier tip. delicatese de saison şi brânzături de tot felul. Nrul de pe Nov. notarii. Descântece de dragoste (din Bănat). Branşa d e coloniale Zahăr. Deposite en gros Căneni (România) şi Alba-Iulia. Mare deposit de făină de Bănat excelentăDeposit bine asortat de ape minerale. Bumbacuri de împletit. Cu distinsă stimă Garnituri de masă. ТІ5. parafină şi seu.5 Conducătorul firmei de manufactură Rosenblfth H. — Sifon Oxford. chocoladă şi cacao. cognacuri adevèrate franţozeşti şi indigene. FILIALA IN FĂGĂRAŞ EN GROS ŞI DETAIL. romuri veritabile de Jamaica şi Cuba. romftuesc. noastră clientelă să oinevoiască a ne cerceta. dacă n n s'ar cumpëra acest călindar pe 1899. în­ văţătorii. croşetat şi brodat. are următorul Sumar: La Fin. Călindarul Minervei Cel mai valoros şi mai frumos calendar din câte au apărut pâ­ nă acum în limba rom.Tribvna Герогніиі" Ь : Н V '> p o *. advocaţii. Multe din ele r e p r e z i n t ă localităţi şi p o r t a r i din U n g a r i a ş i T r a n s i l v a n i a . Luminări de ceară. pre­ cum şi pesmeţi. Togan. CONCORDIA" societate comercială pe aeţii. Călindarul acesta apărut l n tipogra­ fia Minerva din Bucureşti e atât d e bogat In cuprins atât d e frumos ln cât a r fl o pagubă pentru preoţii. cafele fine. de N.i c i P s r c i » » u ín Arad • . serviete şi prosoape. Liqueruri străine şi din ţeara.Nr. Se caută un bărbat inteligent. Madeira Oporto şi Xeres. Cămeşi pentru bărbaţi şi pentru turişti Gulere mangete şi cravate Mare sortiment de ciorapi pentrn bărbaţi. Comp Preţuri-curente la cerere gratis şi franco. Vinuri veritabile de Bordeaux. sligoviţâ. de Petra-Petrescu. Mare deposit de vinuri naturale indigene delà 40 cr litrii în sus. Rabat do „Bellavista".i anului. 262 9—50 Georgiu Jancovits 296 3 . doritorii să se adreseze administraţiunei ziarului „Tribuna Poporului". Icre moi şi proaspete. cea mai renumită din lume. ransilvania". dame şi copii. Icre roşii. Malaga.

ci nu­ u? că mal gras e mai împărăteasa. Moşul i e 'ntoarae Ia fată şi-'i spuse ce a poruncit împëratul. de V-hi «ta ? an ear celalalt o căruţă. După ce •oairă acolo împăratul ie trezi. . şi care era făcută numai din scân­ duri şi acoperită cu păment. ia ce'ţi mai place şi cară-te ear acasă In bor­ deiul de unde ai veniţi Atuncea ea luá ceva şi rărea In vinul împăratului. După ce se îndepărtaseră craii. Kl p i an Ű e Ï. deci ar fl fugit spre ai lor de alung û Dunării. fata 1 întreba. Bietul cărbunar. Dar dincoace ar fl ajuns întâiu pe mâna Dorobanţilor. într'o zi dete omul nostru un prânz mare. ca să caute pe noul născut împărat. C aii rupţi de foame mâncară cu mare poftă cina pusă de cărbunar. moşul pleca acasă. de cAtü orï ѵѳі pofti ceva ca să al. Mehedinţenil erau pu la pod. conduşi de steaua neobicinuită. л .oi»i mai târziu. Atunci imbrăţiş&ndu o. ţinut pe loc şi le-au risipit mulţimea toate părţile dar despre lupta lor y. Tocmai ln scai a. Îşi gândi In sine cărbunarul. Vorba d o r o t ^ ^ . . săracul-bogat dispuse. La dreapta ti era nevasta. Oştirea s'a Împărţit in două: dorobanţii şi călăraşii de-o parte la stânga rîpei Loscovăţului cu 22 de tunuri ale noastre. să ne găsească Turcii tutr'amôndouë rile puţintei şi slabi. — să iau ce-mi mai place şi să mă cir dia cas* іл: Mie de tine mi-o mai plăeut. ear cel cu iapa îl întreba Şi d-ta uu ştir reapun nu voia nici decât să recunoască asta. nu^ ^ fugă şi să ne lase cetatea". Cu toate acestea Insă zise săracul. n . Pagini din istoria României. la naşterea D-lui. Văzônd împărăteasa ace «sta. lu-te spune I. . pentru că vin racii să mance cuRpa opt zile moşul merse la tmpăracuruzul. Craii adormiră numai decât I Dimineaţa.aceste rëepunsurï minunate ? M o u л !. . şi l ' seră Ia castel să ceară găzduire. . Cu toate acestea colonelul Slăni .. la satul Hârleţ. Griji Insă să fii milostiv cătră să­ raci. — mai pricina certei lor. de Ѳ. împăratul beu şi se ameţi. dulce dacât. nici nu încăpem „ln biată colibuţa aceasta. Ca oaspeţii să nu fie supăraţi de vre­ un străin. suntem rupţi de foame şi de obo­ seală. scoase apoi din buzunar o flueriţă. Ei prinseră caii la à a-ml htm / w .Mei moşule. dacă o fl până într'atâti. Şi oamenii se duseră acaeă împăcaţi.? \ 'Т$Л— Joi % ліа: Melchior Valtezar şi Gaspar.părintesc.^.do cât să ne bată Turcul pe noi. porunci să prindă caii la trănra cea mai frumoasă. eă-'i poruncesc iă se ducă la fcleanţul cel din Silva naltă. fie ca pe Turci măcar cât-de-cât. dacă ar fl f»'o rupă la fugă n'aveau unde fugi deeât ori Ia vale pe (ârapia câtre Plevna şi atunci încăpeau pe mâna Călăraşilor. Str. şi cel cu şi ce-r maî dulce ? căruţa zicea că I al lui. Sosind do. cum poate fl aceea? sta. Mergând moşul acasă spuse fete! ce a zis Impëratul. pânăse au ajuni Turcii pe \ІЛ In Bucureşti la de la pod. — respunje moşul. trei boerî.r> . s'o Impărţim ici o mână. Ea se învoi şi se făcu împără­ ca i n ! Pe drum el se № ti 5 . eşi afară şi mare ti fu mirarea. Eată aici trei lemne dintr'un •rd şi du-le la împëratul. Ducend moşul lemnele la Impëratul epunêndu-'i. căci ea s'a tntômpl zi după sărbătoarea sflnţiior Ar * ' . omul nostru • am pe mă suta mea pane albă. şi în loc de curte domnească vëzôndu-вѳ într'un loc unde era bordeiul prăpădit. şi ar fl mâncat numai o bătae Dar şi alt-fel. A p. te-am luat dară pe tine.Vom vede*. ." Intrară deci înlăuntru. o pofti de soţie. apoi eu l'oîu beli şi i-oîu duce pelea. Sufletele voastre sboară Lângă corul Îngeresc Şi cu mărire 'mpresoară Trorul Tatălui ceresc. şi porunci să mâne la bordeiul părintelui ei. ca la poartă să stea doi slugitori înarmaţi. Fata se îmbrăcă frumos şi merse la împëratul. i. Melchior mulţăml săracu­ lui pentru buna găzduire.—Bine 1 spunse fata.t 1 D û 1 — Fata mea.Mal bine ne-ar fi dat boierii aceia vre-un ban.Şi în urmă nici nu aveau ce să caute pe câmpiile despre Plevna. au mai păţit bieţii" '» coala naţională de ГВ a e r g с ц a ft r T r 4 ЙЧ p a ş c M a 1 m m M e r w t m v e a 5 l e f f t c u t l n i frumseţa eî. era locuinţa unul biet om sărac. IV." — Aşa se tntémplà. . să-'ml facă res»iu. Melchior.? . fata-'l — întreba : — Ce ţi-a zis împoratul ? — Bată ce a . -apuadu împărat. dovedit ca să n u l batem nici noi pe el. să ne dai loc peste noapte tn coliba ta şi ceva de cină. Unul avea un cal şi o iapă. trase delà gura copiilor şi dete de cină la oa­ meni mălaiu cu cartofi copţi.^ Şi se puse omul nostru pe gânduri că ce să ceară? In sfirşit se hotărî şi zise : „In locul colibai mele să fie un castel măreţ cu 7 turnuri. că nu fl de nime contuibati. frământau mereu cu dinţii şi bt la vin bun. Acesta vëzônd hărnicia Ca să facem voia ta Si acum şi pururea — Dar cum să fete căruţa n â c z u l ? ! — le zise împărăteasa. zise Melchior Craii schimbară hainele cele frumt ^ " . să junghie cleanţul şi eă-ml aducă pelea. . ear' el cu nevasta şi cu copilaşii se culcă pe jos. Nu peste mult sosi acasă şi împăratul. tot mai bine e să mânci numai una de 'ât două. In „ . până ce el PlOWSi" e . La a'tă masă erau vra-o 12 lăutari. dar erau nişte flăcăi voinic) vrăşmaşi de moarte al Trcilor. şi abia de cătră seară ajunseră la un sat. 9 l răspunse năcăjit : Ia căruţă şi merseră la pădure după lemne.. când se intőm] acestea. u. şi fluerá de 3 ori ln flueriţă. In celelalte două părţi nu puteau: nici n'o să s'asvîrlă tn Dunăre nici n'o să se arunce pe rîpa Loscovăţulul. şi aşa se ră­ tăciră şi umblară o zi întreagă printr'o pă­ dure. dacă oro nostru nu cumva a făcut întrebuinţare i de fluer. Aceea colibă. * . — li zise împëratul. Dar împăratul s'a mâniat tare şi a zis : Fiind că te-ai amestecat tn slujba mea. Pe pruncii nevinovaţi Tu ial binecuvôntat Tuturor celor curaţi Moştenirea ta le-ai dat. Şi se făcu omul nostru bogatul cel mai vestit din ţinutul acela. Moşul duse vorba la împăratul şi ace­ sta ti respunse : . — o să vă fac loc şi veţi durnoi cum va zice Dzeu. Cucerirea Rahovei. Apoi puse şi pe Împăratul In trăsură. care ѳя. ce trebue să faci. felu' respunse precum l a învăţat fata.teasă. Invitaţii îşi petreci veseli. z i s e moşul Impëratul chiar nu era acasă. talpiţe. şi toate i-se împli­ niră întocmai du ă-cum a poftit. cum ar căţile luî. unde şi azi trăesc. o întinse cărbunarului ei ti zise: . . că Turcii vor fugi. Dar totmai iute de cât iepur^dată îi spuse. împă­ ratul o săru'a ferbinte şi zise: — Muerea cea bună e bărbatului cu­ nună! şi prinzănd caii la trăsură.Toate odăile mele să fie umplute cu lucrurile cele mal scumpe. Dar nu era de unde să luăm pedestri ne şi ca să o aşezăm la gura văii. — căci şi aşa suntem săraci. să nu se amestece în judeInul. ce g' Ï cu 1 oameni săraci. trei crai delà răsărit. V . şi i.Să fie toate podurile pline cu grâu şi cu cucuruz. Bietul om. eă facă din ele ha regiment de cătane cămeşi şi ismene. dacă nu vor fl murit. au plecat cu aur.. Rupţi de foame şi Ce oboseală. grajdurile pline cu vaci.„ . la care au luat parte toţi bogaţii din ţinutul acela. I Luându-le. care era împodobită ca o Împărăteasă. 'rebul nici ca face scăpaţi pe mâna roşiorilor „ i?) nu mă voiu Lucrul acesta a fost tndră erau tn Rahova la vr'o сіпсЦ. Acesta apoi le dete patul său să se odihnească. El se spăimonta. mö puse sub Dar iapa fiind chiar a făta. când văzu stând naintea sa. ear Roşiorii cu Ulanil Ruşilor şi cu 16 tunuri lângă rîul Schit spre partea cea deschisă a Bine ar fi fost. Turcii." . brlgle. şi dorinţa ta se va împlini. 0 ! stăpânii mei. — decât această flueriţă. spre cea mijlocie şi apoi la cea mare. áputat al colenoi am rămas cu povestea la celej . smirnă şi tămâie. supra ire va patişi să-I prindem pe toţi In Rahova ca desOsman In Plevna. Ea 'i poveiti ce s'a întâmplat. . De cină aţi putea mânca cu noi." Su­ fla de trei-ori In flu er. — Cum să mance racii cucuruzul ? între­ 2) I — Cine ţi-a spus — 11 întreba Imparabară el cu mirare." Craii îşi luară apoi rămas bun delà cărbunar şi plecară. Sasca. şi lada plină cu bani. COŞBUC. ca să pot ţese. ѳга năcăjit. şese inşi suntem noi. ca să junghie cleanţul. du-te acaeă şi epune-'I fetei tale să vină aicia la mine. cum m'as mal ospëta". daci Ia opt zile nu. ori pe partea deschisă spre Schit către Vidin şi atunci încăpeau pe mâna Roşiorilor. cântau şi j u c a u .. Fata 'i respunse : — Du-te napoî şi-'i spune să trimită casapul (măcelarul) Imporătesc. tpsa de • áreptate. Dar' minune! Pe masă se ivi numai decât aceea ce sëracul a poftit. care străbate în toate locu— Să veniţi de altădată." — Şi se făcu. pentru-că atuncia Ii va da dru •„^Оічла : . sul. Să faci din fuiorul ăsta cămeşi şi іпепѳ pentru un regiment de cătane. a unul cărbunar. io. dacă această dorinţă mi-s'a împlinit. cari cântau frumos şi vesel. In acea vreme I" satul vecin erau doi ica^a. . cei " " • < darurile h retntorceí dure. mul să meargă earăşî acasă In bordeiul Pentox ^'•''Dbi • ' -s. bietul om se uitá cam cu neîncredere la flueriţă şi zise nevestei sale/ . Şi Christos prin voi Învinge Că-I sunteţi cereşti oştiri Legea lui prin acel sânge V a primit dintâiu martiri. Sigur fiind săracul-bogat. el bă­ tură ln poartă la cea dintâiu casă din sat şi cerură găzduire peste noapte. o bucata de carne şi o sticlă cu vin. II '«'3\> . şi toate ca trebut resboiu. zise omul: numai un pat am şi acela numai după nume . El însuşi se puse tn frun­ tea mesei. Caiaş-oarele. că împăratul e dus la o holdă s'o pă­ de Ribt toţii zească. — respunse ea. le respunse şj focyi mai dulce e laptele mamei. care era încărcată cu mâncările cele mal bune. r i din dacă s'ar fi pornit cu toţii la fagi lmpedicl pe atâţia cu cincT-sute de ь Dar I-au împedieat.8osi spre seară sub dealurile cetăţii. a amă—. cari să oprească pe cerşitori de a Intra tn curte.espunde umblară prin pădure după lemne. Dînşii înaă nu cuno­ şteau bine calea Vitleemuluî. daeă fată ta e aşa de vicleană. Ear când e zornevoe să te alegi cu bătae. Comunicată de : George George din Berlişte. eară cu D-Voastră am fl nouă. Era tntr'adevăr mulţumit cu soartea sa.. auzind că bate cineva tn poartă. căci Intr'acolo nu le-ar fl fost cu Îndemână. Cântarea pruncilor ucişi de Irod. Chibzuiala era făcută aşa: Dorobanţii să ie închidem cplea Vidinului cu pedestrime . j j ţ a în trecut cu două zile înainte c artă. \-mineţenl şi I-a aşezat tn capul podului * slujba Schit. apoi sigur că tot ce voiu cere mi-se va împlini. Nieolae B&las a luî Vasile. Când s'au născut Christes. ca nu c^. Valtezar şi Gaspar. ca să privitor. din partea dorobanţilor delà Loscovăţ şi din partea Roşiorilor de la Schit. Oamenii ÎI povestiră el (*) tAnnî comită» care dă hrană tuturora. care trăia foarte retras cu muerea sa şi cu cel patru copilaşi al sel. nu lăsăm Turcilor cale deschisă pe nicăirl. şi că oare îşi ţine el făgădui] de a fi blând şi milostiv cătră săraci.. 1876-1878. mergi la fata ta »i-'i sne. şi n'arflfost cur'" . Melchior însă ti zise : „Omule. In sflrşit se osca între el o ceartă mare şi it. îm­ brăcaţi tn haine cusute numai nu aur.Ei. Voiu încerca totuşi să văd I" să dea năvală de-alungul dealului de la cetăţuia cea mică spre cea mică. Şi se ospătară toţi foarte bine! . întreba că ce s'a întămplatf — Tu mi-ai zis. dacă am fl putut să oraşului. împoratul zise: — Măi. se 'ntoarseră earăşi tn curtea împărătească. „ „ . Oştirep g j era şi aşa puţintică. care era la marginea satului. co­ teţele cu porci. pe partea deschisă spre Schit. .Ţine dragul meu această fluei'iţă. w • ы ~. De unde se duseră la Impëratul. Luptă mare de credinţă Val ce slabi aţi Început Ş'aţî murit în suferinţe Pentru Domnul azi născut! Ahl ce mare fericire De voi prunci nevinovaţi ! Aţi fost daţi spre omortre Dar la cer vă ridicaţi îngeraşi din înălţime Pe Cristos îl prea lăudaţi! li Că voi pentru omenime Dar aveţi de prunci curaţi.. Acolo ar fl dat numai de călăreţi. Bine. — eată trei liărţiturl de fuior.. părţile de loc într'acolo erau In puterea Turcilor. . că eu am poruncit. suflă în ea de 3 ori. . rer văzură c iul Gaşpar zise cu neincreuere c a n a j i u chior : —Craiule! Aş vrè să ştiu. In vremea asta tunurile să bată tn Turci de trei părţi: de peste Dunăre. Cu două zile Înainte de sărbătoarea Sfinţilor Arhangell oştirea plecată spre Rahova. " îmbrăcară haine rupte şi murdare. IU DO&tO a rupt din pedestrime cinci sute de met . şi apoi pe a Călăraşilor.. mal avem puţintel mălaiu. Era lesne de făcut socoteala. a şi fëtat ce I mal •-rebările că ce-I mal şi mânzul s'a tras sub căruţă.

De-asupra vălcelel se aşezară tunurile noastre şi spriginiau înaintarea dorobanţilor. la 20/XII 1899.Faceţi-ve cruce. ca să înainteze.Adevërul" nu pricepe limba maj s'a exprimat fals Ia limba german а 2 1 й bg ăa Cu ocaeiuiea examenului a ist fost mai multe lucruri de mână ale IO aşezate nu numai pe o masă mare. era tăcere ca în După el toţi dorobanţii din batalion îşi ment în văzduh şi linişte pe întinderea făcură semnul (crucii şi-un murmur s'auzi lor. ce ochii Închişi.Trist lucra* -zise Valtezar! Melchior tăcea. late văile se umpluseră de fum. Şi câud i-s'a dat voe. Si în această luptă grea şi obositoare. competenţi să résolve odată defintiv a nimerit a purta numele cel frumos . Năvala aveau s'o ^elenii şi ilfovenil. e * blăstămat-a pe cei ce se abat delà poruncile tale". se făcu un sgomot mare . la poporul cument valid. apucând drumul pe deal sp reduta cea mare Muscelenil Intrară ' l redută şi împlântară steag românesc pa e. când 'i-au zărit Turcii din redute şi-au început să-'I isbească în faţă cu obuzurl. luă sabia tn •. lui îi erau prea bine cunoscuţi. Salarul ni-e modest. cu tunurile după el. Adeverinţele. ochind cu puşca. umbletul lor şişăieşte prin aier par'că vëzduhul ar fl fost plin de şerpi. . curênd le strică clădirea sufla în el. \ cumcă unii p»i fata. La şanţuri s'aşteptau ai noştri să fie puptă piept la piept.Tare te ţini de vorbă — că vei fi binele poporului. masa. al­ . ca la poruncă. foarte multe se cer as­ tăzi delà şcoală şi Inveţător. 21. de a se pune cu în­ cênd lipse—poporul s'a Ingreoiat cu Ó întimpinare.ţătorul 'şi-a primit salarul sëu. pentreca să şl rësbune asupra înveţ^toriu.. d i n ea 1 p a t Cum-cS examenu: *i şi СЭ şcoala comunală dir r o oal a î mare îndestul • « a întregei int« catta ci cu ocasiuna* ^ dia. pentru-ce Bă «ti! Semne îmbucurătoare pentru î n ­ scrie adevërul că nu port ei D-nul preot local care e tof>"^ văţători şi preoţi. cu care voiesc a dovedi şi Iiladia. Tocmai Eëracul-bogat ţinea un toast. Şi aşa a ut focul din tunuri până la prânz. pe lângă prot ute? române a propune de as* maghiare. In urmă.faptului seu părintesc. eară Preasfinţia Sa Părin­ cul* . care era trebuit s i cadă însă în manile noului Epi­ Ştiu şi cuno ЧС mulţi fraţi colegi. căci li-se isprăvise apa di ploscl şi pe aici nu găsiau alta. toţi dorobanţii irile din partea unde stăteau doro. Când au vëzut Turcii pe muscelenî. musceleniî. tunurile noadre dreapta şi porni. tndesuind bubuiturile. Erau mori de sete.Tribunei Poporalei*. Atunci trîmbiţa a dat semnul navalei. Românii isbiau vîrtos cu ghiulele. au alergat resleţl pe coasta din faţă şi le-au eşit departe în­ ainte. apoi sinodul din aceea comună. porunci să-'i poftească înlăuntru. de unde şi înve­ nat de însuşi Prea Sânţia Sa Dl Episcop r u l . drep­ Melchior scoase acum un alt Muer şi roasa. In lipsa rul perise. plecară iute pe drumul Loscovăţului. In toa? vremea aceasta muscelenil au tot împuşc: spre Turci. aşa că vezér pe ilfoveni că-'l lncunjură. până atunci noi. dar se ч сс .. Klatneck aqâ \ îa limba maghiară despre unii co> rëi ai comunei Bozoviciu. Rësponsullor repede otărît da de ştire oştirilor române. şanţurile turceşti. când tu eşti copleşit de lipsuri lipsit că nu 1-a suspendat. Intrară tn sat. conform conclusului luat în acest venerabil sinod. de cari rei înveţătoare. fală nu i-a lăsat tn şc. Dar' ÎI trăsnii şi pe el obuzurile noastre. şi dorobanţii n mâncaseră nimic din zorii zilei. nală nici un an întreg. la câţi toţi şi aproape cerşind ce este că au scăriţat salariul Inveţătoresc. T. tele loeif Goldiş. Era pe la chindie. şanţ şi de pe coama lui. nisuind la deal. Dorobanţii. Ar fl timpul suprem. ear' maiorul Enea iernase în vălcea ca să s'asvîrlă cu alte doue com­ panii. t ^\\®' i-a Înscris în şcoala de Catis 17 V. incassându-se regulat spesele cultuale. cari au la comună pretensiune tăţii şi adevëruluï. Învăţătoare com. ci însuşi Mateiu Milmcoviciu. ear Turcii Ie rëspundeau.Certat-» рѳ боі mândri. p şi păreţi! şcoalei au fost decoraţi b< cruri de mână . strigă contra loc r ë s p u n s u l u i meu referitor la cele înveţătura morală e : Cel-ce se înalţă pe sine. Dar' totuşi s ă nu pierd fl ae­ spesele cultuale. îşi asvîrli chipiul pe ceafă. n'aşteptară lup de baionete. Acum încep gloanţele fierbinţi să şuiere de pretutindeni. care era mai rëu muşcat. juî protopretor şi dl Dr. flue. Aici se odihniră puţin dorobanţii până c sosiră şi tunurile de de-asupra vălcelel până ce se adunară în redută dorobanţ din urmă. Inveţătorilor şi preoţilor 1 Veniţi să ne Cărbunarul r m ase şi mai departe puterii lor executive directe. — El îi pofti să între în casă. şi ѳ culmele se vedeau trăsnete de vîipindu-se tn aer.urma faptelor lui : aculdata adeverinţa. ça в fie de sprigin pe câtă vreme muscelen vor d& abvală врге reduta cea mare. Ear' tunurile din redute îşi îndeasă loviturile şi caută să risipească pe Români. . public. Badulescu. O clipă. In întunerecul Şi. umblăm umilindu-ne milostiv cătră sëraci* zise Valtezar. comi­ losif Goldiş. Maiorul Giurescu Jjtftţilor din Muscel ceruse singur "^•olonelul Slăniceanu să Intre c d piepturi. pe preotul rira. ^ \ . " . Pretensiunile timpului presinte faţă de şcoală sunt atât de mari. cu sutele de flo­ de cioclozl. craii voiau să Intre. V întreba pe cineva din şcoală cari de l'ar fl putut conduce. aşa obosiţi şi fîămenzl cum erau singuri ei au cerut să dea năvală spre re duta cea de a doua. Şi cu toat acestea. Craii fugiră. căci J? luî local C. Şi tot aşa în­ aintând au ajuns aproape de şanţuri şi de reduta cea mal din margine. 1 . — zise Gaşpar. maiorul Seara a sosit oştirea şi a doaua zi ridicând chipiul de-asupra capului. cu muierea şi cu copiii sëi în şi neajunsuri! C. Coroana tuturor este însă lupta îuveţătoruluî pentru existenţă. E I Tunurile se urcau cu greu prin loci? rile acestea deluroase. rcil din cetăţuile Rahovei n'au mâuib In etn. lupta cu lipsele şi neajun­ surile materiale. nostru. i stăteau soldaţii noştri gata Bă plece tn care ţinea şi sabia.unei. al .—Redacţia. P. grijire la e parte. se rtnduiră In linii de bătaie şi ieşiră pe drumul Rahovel. prea modest. la tnt D. „Ştiam eu aceasta*. încât Inveţătorul conştiu. a ademenit întâiu comite­ nu-î convine d-lui preot a în în şcoala comunală şi In limb ^ ! tul parochial. In adevôr sunt spre lauda d-şot dintâiu In foc cu batalionul sëu. Au făcu destul astăzi.D 8 Aici însă fură rëu primiţi. Abia pe la prânzişor s'a ridicat prin şiruri: „Doamne-ajută!* Apoi maiorul iţin negura si s'a mai limpezit cerul. Acuşi îţi cânt eu cânte­ necăjiţi cu familie grea şi nume­ scop al nostru. porunci ca să sloboadă cânii asupra lor. Păzitorii nu voiau să-i lase să între . Când mâna în buzunar . ear timpul de Anul-nou e aci. Sëracul-bogat îşi scoase capul pe fereastră ca să vadă că ce e ? Dar' vözond pe cerşitori. A trecut aproap un ceas. Aşa de tnsuefleţit era acest maior şi aşa de aproape cu inima. la lumina soarelui. dar totuşi ar ft p\. pe patul cel de lemn înaintea colibei mare. şi în chip de vânători ochesc de după moviliţi şi de după copaci. că până când toţi oficianţii de ceva dai Doamne. în Decemvrie 1899. ca iarăşi să se reslăţească singuratici.Ural Trăiască România!" cepură s i bubue.* Incassaroa îa viitor a salariilor înveţătoreştî. Ah I nevrednicule . Din vălcea rë săriră dorobanţii lui lenea şi cu baionetele pe puşcă începură s'alerge din rësputerï spre redută. Dumnezeu scoale! şi înveţatoruluî sëu.Adeaceste stări deplorabile şi ruinătoare.puţin au putut face în meritul incasEpiscop al nostru. ţara!' ear vuetnl acesta. Afacerea cu Bcăriţarea salariului a pra cerşiturilor. când în curte s e auzi duruitul unei trăsuri trase de 4 cai. — Vai 1 zise acum eëracnl ! Satana nistrative ale comunelor. . . Omul — să-'l numim bogatul — îşi scoase capul pe fereastră şi vëzônd trăsura. ca bărbat al legii. tu slobozi cânii asu­ al nostru. acum s'adună şi dau goană înainte. dar încă până acum nu ştim nimic positiv a se fi făcut ceva în causa. dar' fiecare fu muşcat. acludând aici : do­ a înveţatoruluî In viitor. fetiţele de ^ şcoala comuna scris la cea \ѳ itat—e adeve pot explica causa. el tşi făcu cruce. Multe. de a incassa As'fel ne spune oficiosul act subsem­ m'a amăgit. bă chiar şi scriitoraşii de p e l a sate îşî primesc regulat plata lor. se pome neşte. până au sosit din vălcoa. drept şi înţelept muncind pentru copii — plângondu-'şi soar.Mulţămim l zise Melchior. E! însuşi le eşi înainte cu luminarea. înveţătoriî. . Giurescu îşi resfirase trei companii de muscelenî pe deal. Oaspeţii din castel îşi petreceau. chioti mineaţa a şi început lupta. Un credincios. şi după mine!* »at nu se vedea om cu om. C u . P. arëta : ca nu numai O a. prea o închinăm acestui energic. eară pe înveţătoriul sale ruinate. înveţătorul are a dă piept cu o mulţime de piedecî şi greutăţi. a l u i 0< c ă mêntuluï. săril. abia mal poate avé oare de recreare. când va suna trîmbiţa de năvală. mai rëu muşcat. apucându-şl chipiul tn mâna stâng). crezând că-'i mai sosesc oaspeţi de cei bo­ gaţi ca şi el. nici s i mal cui scă binele din rëu. sosind tunurile a început să bată în reduta în care s'adu naseră Turcii. r e s p i n g ê u â nedreptatea clipă castelul. Abia eşiseră din sat. zise Gaşpar. ca factori! numitul corespondent sä r cunoască. puţin a gol. ci se întoarseră cu grabă se deteră înderăt în redută. încât abia poţi să tră­ ieşti din el. că venerabilul n o s i sinod eparchial de estimp s'a o c u p â şi cu această chestiune momentoasá pentru Inveţător! şi afacerile învëţămontulul. tetele noastre parochiale. dar' aşa de îngrozitor. partea sëracilor — ear' restanţă de pe ani pe ani şi in urmă V ë r o g să b i n e v o i ţ i a da vëzêndu-se îngreoiat. încă a îndemnat la aceasta Vestitul Caprariu din comuna Belinţ. nu Intrăm în casa celui ce despreţueşte pe sëraci. eşit din mii de VI.. Turc I s'au îngrămădit cu toţii la şanţuri şi trăgeau cu puşca şi din . * De atunci se păstrează obiceiul că : — p e lângă că înveţătorul sufere dntăindu-se turta crailor. îşi lăsară cu toţii raniţele într'un loc scutit şi apoi eşiră pe loc neted la bătaia tunu­ rilor. Dorobanţii o cotiră puţin la dreapta într'o vâlcea. eşiră apoi dintr'însa. pe care act In mâni l'am avut. \ Ioc şi perire asupra cetăţuilor de ear când îlvezuiăcă pleacă. a ajuns până Ia cetăţui si-a sunat tn urechile Turcilor ca un cântec de în­ gropare. un ce publicate din Valea-Almagiului în N-. oaspeţii şi toate pé­ rini. vre-odată comuna nici îa Umba i ^pl atât mai puţin în limba germană. mehedinţenil şi putneniï. Mare îi fu mirarea. Ermino. Din 22 de guri se strigară atunci. Greutatea şi necazul însă e acolo. lăsase însă o ceaţă pe câmpiile Rahovel flăcăi. Dorobanţii lui Giurescu acum se redăţesc. s'au purtat vitejeşte şi le-a fl prins bine puţină odihnă. când vëzu înaintea sa stând pe cei trei crai. Delà absolvarea organelor admi­ nainte. Bozoviciu. pentru deşteptarea şi lumi­ narea neamului s é u . Acum pofteşte de-ţl împlineşte sevlrşită de comitet şi sinod. cacï după zisa sfintei ь tur! „vrednic este muncitorul deplataà B drept. că într'o de pe ani pe ani. 49 ruinător pentru prestigiul scoale! şi îl va umili.din urmă care stăteau ca oaste de sprigin diutr'alte 16 guri de la Bucoviţa strigară: „Să umblaţi sănetoşl! Trăiască şezară roşiorii. ca celpuţin pipăii afle lucrul de mână. că netea. apoi Bă nu mai p vedé nici lamina zilei. l'a pus eară in dreptul sëu de mai sdrenţe. că IVăzl vor avea mult de lucru şi că mult sânge va curge până deseară. nu më pot exprima Îs decât trebue a-1 compătimi pe numi respondent că a venit în şaoa'ă U ex 8. Pe semne îşi propuse rësbunarea. că nu înv. vërul* tn locul numelui care-'l merită în pentru înveţător! şi afacerile înveţă. chet la şcoala de atat ^fi^ . ( m a CU C€ Bind I Din Banat ь ţ v N'am avut nici In gând . Tot ce au putut face e. . ear' musculenil s'asvtrliră de-aproape pe şanţuri. Despre ziuă cât l-au ţinut plămânii: . ş judec P \ scaunului şcolar ta Чаг а fost controlatădoveţ^Q catalogul şi Р* face moar de aie. şi cărbunarul se afia earaşi singur şi conştiinţios datorinţa şi marea ta che­ Căprariu straşnic l'au dojenit. Viaţa lui întreagă este o muncă continuă.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful