AUTORUL ANTOLOGIEI

Dr. PETRU BLAJ

CREŞTINISMUL PĂRINŢILOR NOŞTRI
Ediţia a III-a

Consultant : Pr. Teodor Huţanu

2

Motto:
„...fiind zidiţi pe temelia apostolilor şi proorocilor, piatra din capul unghiului fiind Iisus Hristos” (Efeseni 2, 20)

În memoria bunului şi regretatului prieten drag, preotul ortodox ANDONE GRIGORAŞ

„ Nu cunosc un alt izvor de putere morală în afară de cel pe care-l asigură religia. Nu există sistem pedagogic, nici o formă de guvernământ care să nu eşueze. Izbăvirea rezultă din jertfă, iar jertfa este esenţa religiei creştine.” Franklin Roosvelt
(Din tezaurul ortodoxiei - 1991 - de Ştefan Slevoacă, p.293)

3

IISUS HRISTOS adevărata jertfă ce mântuieşte

„Şi IISUS Se plimba prin Templu pe sub pridvorul lui
Solomon”.
Ioan 10,23

4

„Fiindcă el (ologul vindecat) se ţinea de Petru şi de Ioan, tot norodul, mirat, a alergat la ei în pridvorul lui
Solomon”.
Faptele Apostolilor 3,11

„Prin mâinile apostolilor se făceau multe semne şi minuni în norod. Toţi stăteau împreună în pridvorul lui
Solomon”.
Faptele Apostolilor 5,12

„Doctrina noastră purcede de la pridvorul lui Solomon, care însuşi a spus că trebuie să slujim lui Dumnezeu în simplitatea inimii. Feriţi-vă voi care aţi născocit creştinismul platonic şi dialectic! Noi nu mai avem nevoie să ne încordăm cugetele noastre, de vreme ce avem pe Iisus Hristos, nu mai avem nevoie să căutăm ceva - de vreme ce avem Evanghelia”.
Tertulian (De praescr. haer. 7)

5

Structura cărţii
Capitolul I: CREDINŢA 1. ÎN CINE CRED .....................................................13 2. PE CE BAZĂ CRED..............................................17 3. TRADIŢIA NEBIBLICĂ ŞI CREDINŢA............... 38 4. SUPERSTIŢIILE ŞI CREDINŢA...........................55 Capitolul II: ÎNCHINAREA 1. CUM MĂ ÎNCHIN ............................................................. 63 2. UNDE MĂ ÎNCHIN ........................................... 208 3. CUI MĂ ÎNCHIN ............................................... 223 4. CÂND MĂ ÎNCHIN ........................................... 276 Capitolul III: VIEŢUIREA 1. CE ÎMPLINESC................................................. 336 2. CE MĂNÂNC ..................................................... 354 3. CE BEAU ........................................................... 375 4. CE AŞTEPT ....................................................... 385 Bibliografie..................................................................... 417 Cuprins ........................................................................... 434

6
CU O PREFAŢĂ DE:

Pr. NELU DUMITRESCU
- LICENŢIAT AL INSTITUTULUI TEOLOGIC ORTODOX În literatura creştină (ortodoxă), această carte este un fel de „culegere de canoane", tip Pidalion, sau mai bine zis o culegere de citate ortodoxe eclesiastice şi laice, vrednice de crezare prin corespondenţa lor cu adevărul relevat de veacuri în Scripturi. Cartea de faţă prezintă, cu dovezi de necontestat, creştinismul apostolic în frumuseţea lui primară ce se lasă descoperit sub inovaţiile cultice de mai târziu, care au contribuit la denaturarea lui. Folosind peste o mie şapte sute de citate, nerepetabile, pentru frumuseţea prezentării, cu un conţinut limpede, clar, uşor de înţeles chiar şi de cititorul mai puţin iniţiat în teologie, respectând contextul de unde au fost luate, indicându-se minuţios izvoarele pentru a putea fi verificate de cititor, cartea de faţă este o adevărată „PAMPAEDIA " din visul lui J.A. Komensky. Întâlnim în lectura cărţii cele mai frumoase expresii şi fraze creştine, cu puterea şi forţa de a trezi în noi nesfârşita gamă de sentimente ale spiritului uman. Orice afirmaţie din această carte poate fi verificată de Sfintele Scripturi în forma lor originală. Dacă s-au folosit expresii şi propoziţii în ebraică, greacă sau latină, cele dintâi transliterate în alfabet latin şi traduse în limba română, s-a avut în vedere şi cititorul iniţiat, studiat, dornic de argumente pe măsura pregătirii sale, lucru ce se speră a nu împiedica pe cei mai puţin iniţiaţi să se mulţumească cu ceea ce este pe înţelesul lor şi să nu se supere pe textele „prea teologice " din punctul lor de vedere. Deşi citatele au ordinea lor într-o înşiruire tematică bine stabilită, iar parcurgerea lor este cursivă, atrăgătoare, totuşi este nevoie să fie citite cu atenţie, cu meditaţie profundă după fiecare concluzie cu care autorul antologiei ne invită la întreruperea lecturii pentru reflecţie, având în vedere complexitatea problemelor teologice abordate. Cu această antologie ortodoxă, neamul nostru românesc pune la dispoziţia omenirii întregi valorile spirituale apostolice trăite de strămoşii noştri până în secolul IX şi parţial şi după aceea, iar de mai bine de o sută douăzeci de ani, redescoperite integral de zeci de mii

7
de români şi de milioane de creştini din toate seminţiile pământului. Că strămoşii noştri daco-romani au fost încreştinaţi chiar din vremea apostolilor o dovedeşte apostolul Pavel în epistola către Coloseni 3,11, vorbind despre sciţi. Locuitorii Sciţiei Mici, Dobrogea de mai târziu, se numeau sciţi chiar din secolul I d.Hr., lucru mărturisit şi de poetul Ovidiu, exilat la Tomis- Constanţa de azi - care se plânge că a fost exilat „printre sciţi", deşi majoritatea populaţiei era daco-romană. Nu este locul şi momentul pentru a cita din scrierile respective, dar creştinismul, în forma lui apostolică, s-a răspândit foarte repede printre geto-daci, care erau vegetarieni de peste 300 de ani înainte de Hristos şi nu consumau vin de mai bine de 100 de ani înainte de misiunea apostolului Andrei printre ei. (Vezi Herodot, Strabon, Iosif Flavius, etc). Scriitorii creştini din primele secole, ca: Iustin Martirul, Tertulian, Origen, Eusebiu de Cezarea, Epifanie şi alţii, mărturisesc despre răspândirea creştinismului în Dacia, în special în Scythia Minor (Dobrogea), prin activitatea misionară a apostolului Andrei şi a ucenicilor săi. Romanizarea dacilor în 160 de ani, ca şi mai târziu slavizarea bulgarilor în doar 150 de ani sunt fapte istorice similare şi de necontestat. Daco-romanii, păstrând fondul latin al graiului lor, au primit noţiunile creştinismului apostolic (nu catolic sau ortodox) din latina vulgară. În limba română, rugăciunea „ Tatăl nostru ", „ Cele Zece Porunci dumnezeieşti", Crezul creştin" din secolul IV, deci noţiunile creştinismului apostolic, sunt păstrate până azi în cuvinte de origine latină, demonstrând cu prisosinţă că românii nu au luat creştinismul nici de la latinii oficiali ai catolicismului, nici de la bulgarii încreştinaţi în rit ortodox abia în secolul IX, ci chiar de la misionarii din Imperiul roman din primele secole, cunoscători ai Bibliei în traducerile „vetus latina". Aceasta o dovedeşte chiar denumirea de „Dumnezeu" la români, care vine din „Domine Deus ", atât de des întâlnit în psalmii lui David, în traduceri latine ale Scripturii, forma populară fiind „Domne Deu", adică Dumnezeu,

8
sau cuvântul „ Sâmbăta " care derivă din Sambata, vulgarizare latină a biblicului Sabata. Nimic din cultul apostolic al primelor secole creştine nu lipseşte din fondul latin daco-roman al limbii române. Descoperirile arheologice de pe teritoriul Daciei, în afara Dobrogei încreştinate forţat, arată o frecvenţă sporită a monogramei lui Hristos, formată din literele greceşti X (Chi) şi P (Ro), pe obiectele găsite, sau a cuvântului grecesc IHTUS, adică PEŞTE, ca pe gema de la Potaissa, sau plăcuţa votivă de la Biertan. Aceasta dovedeşte continuitatea creştinismului neidolatru printre daco-romanii din Dacia. Încreştinaţi treptat prin evanghelizare de la om la om, prin alegerea liberă, neforţată, păstrând simplitatea apostolică în rit, strămoşii noştri au trăit alături de populaţiile migratoare secole de-a rândul. După unii istorici, un rit străin de limba şi de tradiţia apostolică a strămoşilor noştri s-a impus în mod violent, sub presiunea bulgaro-slavă dinăuntrul şi dinafara Daciei, abia după secolul IX, când s-a încheiat procesul de formare al dogmelor şi ritului ortodox, primele opt secole de creştinism fiind considerate perioada patristică pentru ortodoxism. Marii istorici, ca N. Dobrescu, A. D. Xenopol, D. Onciul şi Eugen Lovinescu, recunosc acest lucru în mod direct, alţi istorici, ca P.P. Panaitescu şi D.C.Giurescu, în mod indirect. După secolul XI asistăm la o concurenţă între catolicism şi ortodoxism, în vederea atragerii poporului român la unul din riturile străine lui. Catolicii polonezi, unguri, austrieci şi instituţia papală încearcă introducerea limbii latine oficiale şi a ritului sofisticat catolic prin înfiinţarea de episcopii şi mănăstiri de rit latin, prin influenţarea domnitorilor ţărilor româneşti. Bulgarii vor impune prin forţă ortodoxismul lor, sârbii, grecii şi ruşii se vor grăbi să-l înrădăcineze, înfiinţând mănăstiri şi episcopii ortodoxe. Astfel, asistăm la o adevărată năvălire în ţările române a călugărilor greci, sârbi, bulgari, unguri, georgieni, albanezi, profitori de ospitalitatea românilor, ocupând locuri de conducere în formele noi de creştinism pe care românii nu le avuseseră. Astfel, domnitori români căsătoriţi cu femei catolice, ca Alexandru cel Bun sau Nicolae Alexandru al Ţării Româneşti, sau ei înşişi fiind catolici, ex. Laţcu al Moldovei, Petru Cercel, Ieremia Movilă,

Sava Brancovici mitropolit. rutean ca de exemplu: Ştefan cel Mare. stareţ. unele chiar înaintea celor ortodoxe. vecernie. Petru Rareş. mătănii. Patriarhul Dositei îi scrie domnitorului român: „Legile creştineşti nu s-au întocmit pe munţii Valahiei. Nimic românesc nu este în ritul slavo-ortodox impus neamului. minei. utrenie. sau mai bine zis o nedreptate făcută unui popor care mai bine de şase secole păstrase nemodificat creştinismul părinţilor lor primit din gura apostolilor. slavă. Ioasaf mitropolit în Ardeal. praznic. cădelniţă. sau ei înşişi fiind de neam grec. care îndrăznise să se creadă urmaş al apostolilor şi să se amestece în problemele creştine. maslu. schivnic. Toate acestea au dus la înăbuşirea treptată a simplităţii apostolice sub presiunea elementului slav autohton şi din afară. blagoveştenie. sau albanez. Vasile Lupu înconjurat de boieri şi arhierei greci. ajuns mitropolit al Ţării Româneşti. următoarele cuvinte de origine bulgară şi rusească. Deci. Neagoe Basarab etc. mănăstire. Daniil episcopul Severinului. nici de domnii Ţării Româneşti. înfiinţează episcopii catolice. vor înfiinţa episcopii ortodoxe folosind ierarhi greci: Iacint Kritopol. de către împăraţi şi sinoade ". legile creştine ortodoxe sunt cele ce s-au format la Constantinopol de împăraţi şi sinoade. Astfel. creştinismul de rit ortodox nu avea legături strămoşeşti cu locuitorii munţilor Valahiei şi acest lucru trebuia să fie înţeles de domnitorul român. Era de fapt o umilire. cum a fost Mihai Viteazul. miruire. blagoslovire. sau georgieni ca Antim Ivireanu. cazanie. nu legile creştine apostolice care s-au format la Ierusalim de apostoli şi nu de împăraţi. precistă. Grigore Ghica şi alţii.9 Petru Şchiopul. . Nicodim întemeietorul de mănăstiri sârbeşti în toate cele trei ţări româneşti. târnosire. ci în Constantinopol. Într-adevăr. precum: feştanie. demonstrează cu prisosinţă apartenenţa lor de ritul ortodox şi nu de cel apostolic primit de strămoşii noştri. Domnitori căsătoriţi cu femei ortodoxe de neam grec. bogdaproste etc. ci bulgărească. sârb. Toate cuvintele ce definesc ritul ortodox la noi nu sunt de origine dacoromană. Că ritul ortodox nu are nimic comun cu munţii Valahiei o dovedeşte scrisoarea Patriarhului Dositei al II-lea Nottara al Ierusalimului către domnitorul Constantin Brăncoveanu (1641-1714) care luase apărarea unui presupus calvin.

frumuseţea şi atractivitatea simplităţii sale.15 p. forţa sa morală. de calea cea bună şi mergeţi pe dânsa şi veţi afla odihnă sufletelor voastre. totuşi nu aveţi mai mulţi părinţi. Iar dacă există astăzi mai multe forme de creştinism în lume. cât şi limba ce o vorbim demonstrează că. De multă vreme se simţea nevoia unei clarificări. suntem al treilea popor în lume încreştinat fără sabie încă din primele secole creştine. piatra din capul unghiului fiind Iisus Hristos" (Efeseni 2. nici a Americii. dacă au fost consideraţi „părinţi". căci dovezi istorice. aceasta se datorează faptului că.16). "' (Ieremia 6. principiile sale de viaţă universal valabile şi veţi descoperi „credinţa dată sfinţilor o dată pentru totdeauna". temeinicia adevărului său scripturistic. trecând de partea celor ce. o sinteză a scrierilor acceptate de ortodoxism atât neo. „Căci chiar de aţi avea zece mii de învăţători în Hristos. acesta ne invită chiar din motto-ul cărţii spre adevăraţii părinţi ai creştinismului: „fiind zidiţi pe temelia apostolilor şi proorocilor. în afara apostolilor şi proorocilor descrişi de Biblie ca părinţi ai creştinismului au apărut şi alţi „părinţi bisericeşti" secole de-a rândul şi. consensul celor mai luminate minţi de-a lungul secolelor. daco-ramanii cetăţilor de la Dunăre cu episcopii lor ce s-au împotrivit inovaţiilor cultice din secolul IV. . nici a Constantinopolului. pe care o consider o operă românească de excepţie în cadrul spiritualităţii creştine.). după greci şi romani. Citiţi această carte şi veţi vedea bogăţia creştinismului apostolic. Aceşti părinţi spirituali au fost dascălii părinţilor noştri după trup. cât şi paleocreştine. neocreştinismul nefiind altceva decât o întoarcere la paleocreştinism după îndemnul milenar al Scripturii Sfinte: „Aşa zice Domnul: 'Opriţi-vă de la căile voastre! Priviţi şi întrebaţi de căile celor de demult. Cât despre autorul acestei antologii. bineînţeles că ei „au născut" biserici după ideile lor.10 Nu avem a ne umili nici în faţa Romei. Nu pot să nu vă recomand această carte. daco-romanii munţilor Valahiei de mai târziu. care se înscrie ca unicat în domeniu.p. " (ICorinteni 4. conform apostolului Pavel. nu trec „peste ce stă scris ".20). Am citit cu mult interes paginile acestei lucrări.

printr-o muncă de cercetare pe termen lung. pentru a ne convinge că ne găsim în adevăr. Dar trebuie făcut şi pasul următor: să îmbrăţişăm adevărul şi să-l urmăm pentru ca să devenim cu adevărat liberi în Hristos. Pr. a reuşit să ne desfăşoare o panoramă de declaraţii autentice ale părinţilor spirituali. Este necesar să ne întoarcem la izvoare. în acelaşi timp ne trebuie cinste sufletească.11 a unei puneri la punct pe bază de documente a problemei atât de controversată a creştinismului autentic. Autorul acestei lucrări. Nelu Dumitrescu. precum şi curaj moral să recunoaştem eroarea şi să o părăsim. ca puncte de referinţă. Toată lauda să fie adusă bunului Dumnezeu. licenţiat al Institutului Teologic Ortodox din România .

V.” Apostolul Pavel (Evrei 11.) . convingere cu privire la lucrurile care nu se văd.1 .B.12 Capitolul I CREDINŢA „Şi credinţa este siguranţă cu privire la cele nădăjduite.Biblia G.

p. credeţi şi în Mine” Iisus (Ioan 14.13 ÎN CINE CRED: „ Credeţi în Dumnezeu.Biblia sinodală .1991) .1 u. .

_______ Şi viaţa veacului ce va să vie.155. Amin!"1 1. făcătorul cerului şi al pământului. 4. _______ Şi s-a răstignit pentru noi în zilele lui Ponţiu Pilat şi a pătimit şi s-a îngropat.14 MĂRTURISIRE DE CREDINŢĂ „Iată în întregime SIMBOLUL CREDINŢEI: 1. 8. lumină din lumină. 10. 11. Aprobat de Sf. născut nu făcut. „Dogmele religiunii creştine ortodoxe" de Econ. 12. Dumnezeu adevărat din Dumnezeu adevărat. cel de o fiinţă cu Tatăl prin care toate s-au făcut.________Şi întru Duhul Sfânt. Călinescu . _______ Şi a înviat a treia zi după Scripturi Şi s-a suit la cer şi şade de-a dreapta Tatălui 6. 1906. cu ordinul Nr. octombrie 19/905. ________ CRED întru unul Dumnezeu Tatăl. Sinod în şedinţa din 17 octombrie 1905. care din Tatăl purcede. pag. atotţiitorul.________Şi întru unul Domn Iisus Christos. 9. Carele pentru noi oamenii şi pentru a noastră mântuire s-a pogorât din ceruri şi s-a întrupat de la Duhul Sfânt şi din Maria Fecioara şi s-a făcut om. St. 10. sobornicească şi apostolească biserică. _______ Mărturisesc un botez întru iertarea păcatelor. cel ce împreună cu Tatăl şi cu Fiul este închinat şi mărit. 2. _______ Şi iarăşi va să vie cu mărire să judece viii şi morţii a cărui împărăţie nu va avea sfârşit. 5. 7. _______ Aştept învierea morţilor. _______ Şi întru una sfântă.profesor. . 3. carele a grăit prin prooroci. Bucureşti. Domnul de viaţă făcătorul. Fiul lui Dumnezeu unul născut care din Tatăl s-a născut mai înainte de toţi vecii. văzutelor şi nevăzutelor.

. După cum sămânţa de muştar dintr-un mic grăunte îşi întinde împrejur multe ramuri.Conducătorii creştinismului în scrierile lor. Învăţăturile credinţei n-au fost alcătuite aşa cum li s-a părut oamenilor. ci cele mai însemnate au fost adunate din toată Scriptura şi împlinesc o singură învăţătură a credinţei.2 „Biserica universală ţine acelaşi simbol. „Făclii pentru dreapta credinţă" de Preot Dr. mai rezistente ca orice diamant". 5. în puţine cuvinte a cuprins ca într-un sân... pag.. 506. Oradea . Ştefan Slevoacă..".de Badea Cireşeanu. 29. . Episcopul Oradiei. aştept viaţa veşnică. îşi mărturiseau credinţa lor prin simboluri formulate de ei pe baza Sfintei Scripturi" 4 CONCLUZIE: „ Căci şi aceasta se cuvine să o ştim: . Viaţa religioasă a creştinilor se sprijină pe cele 12 articole de credinţă. 194.. (Ciril al Ierusalimului. cred în Duhul Sfânt. pe Fiul său Iisus Hristos şi pe Spiritul Sfânt.15 „Cred în Dumnezeu.. pag. Ediţia a II-a. Trebuie a cunoaşte pe Dumnezeu Tatăl. Ibidem... cu aprobarea Sf. Editura episcopiei Buzăului ... Bucureşti 1911.1985. „Tezaur liturgic" . cred într-un Domn Iisus Hristos. pag.1). Cateheza IV)5 2. smaragd. Sinod. 559. 3. Iată constituţia creştinătăţii! Ierusalimul cel ceresc din vedenia sfântului Ioan evanghelistul se răzima pe 12 temelii de pietre preţioase: iaspis. „Cuvântări liturgice" de Vasile.. volumul II..1976. în care şi noi suntem botezaţi. topaz (Apocalips 21... pag. " (Ciprian) 3 „. toată cunoştinţa evlaviei din Vechiul şi Noul Testament'". safir.. tot astfel şi Simbolul credinţei. 4.

Bucureşti .) ".16 „Mărturisirile de credinţă (ortodoxă . nu fac parte din Tradiţia dumnezeiască şi apostolică (aşa ca mărturisirea de credinţă menţionată mai sus.6 6. „Istoria bisericească universală" . bazată pe Sfânta Scriptură . IBM al Bisericii Ortodoxe Române.) din secolul al XVII-lea. .Manual pentru Seminariile teologice.. Ioan Rămureanu.n. pag.n.1992.n..n. Ed. Dr. de Pr. 463. Prof.

.. Iisus (Ioan 5.p.39 p.17 PE CE BAZĂ CRED „ Cercetaţi Scripturile.1991) . . căci în ele aveţi viaţa veşnică”.Biblia sinodală .

fiecare scriere sfântă este o mică Scriptură.. 21. 1. se împart în 39 de cărţi ale Vechiului Testament şi 27 de cărţi ale Noului Testament. Ibidem.”3 VECHIUL TESTAMENT „Vechiul Testament cuprinde cărţile sacre scrise înainte de venirea Mântuitorului. . într-un răstimp de aproape 1500 de ani. cuprinde 39 de cărţi. 14.Hr. 433. Bucureşti 1978. iar împreună BIBLIA. pag. 3. Ele poartă fiecare în parte şi numirea de carte (biblion).manual pentru seminariile teologice. nu mai multe: „ Sfânta Scriptură este colecţia cărţilor scrise sub insuflarea Sfântului Duh. Ioan Mircea. după întoarcerea iudeilor din exil. „Studiul Vechiului Testament” . „Dicţionar al Noului Testament A-Z” .18 BIBLIA SAU SFÂNTA SCRIPTURĂ 1. Biblia cu adevărat sfântă are 66 de cărţi.”1 „Cuvântul . pag. adică de la Moise şi până la autorul Apocalipsei (de la 1400 î..cane’ şi înseamnă în sens propriu măsurătoare.kanon’ sau ebraicul . Bucureşti 1984..canon’ derivă din grecescul .Hr. pag.. înainte sau după Hristos. după timpul când au fost scrise..de Preot Dr.. Această colecţie cuprinde un număr de 66 de cărţi canonice. Toate laolaltă se numesc Sfânta Scriptură. care. şi până la anul 100 d. Denumirea de canon a fost folosită pentru desemnarea colecţiei cărţilor în care se cuprinde regula de credinţă”2 „ Sfânta Scriptură cuprinde cuvântul lui Dumnezeu. Canonul iudaic fixat probabil în timpul lui Ezra. 2.).

1 Cronici şi 2 Cronici (1 şi 2 Paralipomena). Iosua..."6 „. Iosua (sau Isus Navi). Iov. Cărţile Vechiului Testament sunt următoarele: 5 cărţi ale lui Moise: Facerea (Genesa)."8 . pag. Dr.Bucureşti 1978. Iov.1901. Judecătorii. Rut. . 3 Regi (1 Regi). Ieremia (două cărţi). Cele patru cărţi ale împăraţilor. 1 Regi (1 Samuel). de Pr. pag. Numeri.. 132-133... (2 Regi). tot aşa ca şi pe cel Nou. 6. Bucureşti 1977. „Carte de învăţătură creştină ortodoxă" . Leviticul.. Emilian Vasilescu. 7. 4. Deuteronomul. 570 8. Isaia. „Istoria religiilor'" . pag. pag. Cărţile Vechiului Testament pe care ea le consideră drept canonice sunt următoarele care formează şi canonul Evreilor: Facerea. Eclesiastul. Neemia. „Omiletica" .Guettee. Ieşirea (Exodul). Eclesiastul. „Tezaurul liturgic al sfintei biserici creştine ortodoxe de răsărit" – Tomul II de Badea Cireşeanu. Daniel şi cei doisprezece Profeţi (mici)."4 „Cărţile Vechiului Testament sunt în număr de 39. Estera. Leviticul. două cărţi Paralipomena (cronici)."7 „Biserica ortodoxă venerează ca Cuvânt al lui Dumnezeu. 359. pag. Ieşirea. Vechiul Testament. 5.cele 39 de cărţi canonice ale Testamentului Vechi. Bucureşti . Ezra. Proverbe. Pildele lui Solomon. 177. „Expunerea doctrinei Bisericii creştine ortodoxe" de W. Deuteronomul. Psalmii.adevărata bibliotecă sfântă a Vechiului Testament alcătuit din 39 de cărţi canonice. Bucureşti 1982. Prof.19 Biserica ortodoxă şi protestanţii menţin acelaşi număr de cărţi canonice ale Vechiului Testament." 5 „. Nicolae Petrescu.de Diac.manual pentru seminariile teologice. Ezechiel. Cartea întâia şi a doua a lui Ezra. Numeri. Estera. 4 Regi. Judecători şi Rut.. 2 Regi (2 Samuel). Psalmi.. 35. Bucureşti 1911.. Cântarea cântărilor.

trei ale lui Ioan şi una a lui Iuda.Bucureşti 1978. Sofonie (Ţefania). 11.) ale canonului Vechiului Testament sunt recunoscute ca Scriptură inspirată. "10 NOUL TESTAMENT: „Noul Testament cuprinde un număr de 27 de cărţi". două către Corinteni. 12. către Filipeni. Ezechiel. 14. Avdie (Obadia). şi cea după urmă către Filimon şi apoi Apocalipsul lui Ioan. Amos.„Pidalion" de Arhimandrit Zosima Târâlă şi Haralambie Popescu.manual pentru seminariile teologice. . Osea. două ale lui Petru. Miheia (Mica). Zaharia şi Maleahi. care astfel sunt numite: una către Romani. Iona. aşa: -una a lui Iacov. Marcu." (Atanasie . Avacum (Habacuc). Ioel. pag. 149. Bucureşti 1978.11 „Să nu ne lenevim a le spune: . . Luca şi Ioan. 10. Naum.Ibidem. Daniel. Bucureşti 1933.părintele ortodoxiei) 12 9.20 Cântarea cântărilor. după aceasta către Galateni. 24."9 „După tradiţia păstrată în scrierile sfinţilor părinţi aflăm că cele 39 de cărţi (amintite mai sus-n. către Coloseni. pag.n. către Efeseni. pag.patru Evanghelii: a lui Matei. către Tesaloniceni două. „Studiul Vechiului Testament'' .„Carte de învăţătură creştină ortodoxă" . către Evrei şi apoi către Timotei două. apoi după acestea Faptele Apostolilor şi şapte epistole ale Apostolilor ce se numesc catoliceşti. Isaia. Plângerile lui Ieremia. Ieremia. pag. 35. Agheu (Hagai). iar către Tit una.ale apostolului Pavel sunt 14 epistole.

n.n. „Pidalion" de Zosima Târâlă şi Haralambie Popescu. Sinod. iar Noul Testament în cel Vechi se ascunde.n. care cuprinde iconomia mântuirii.21 De reţinut: „Atât Vechiul. Bucureşti 1933. 349. indisolubil. 14. pag. „Dicţionar al Noului Testament A-Z" de Preot Ioan Mircea. În acestea singure se binevesteşte dreapta credinţă. 338. 16. pag.patriarh BOR)16 „Acestea (cele 66 de cărţi ale Bibliei . iar pe Iudei îi sfătuia: 13. cât şi Noul Testament (cu cele 66 de cărţi amintite . "13 „Încât pe drept cuvânt s-a spus că «Vechiul Testament în cel Nou se descoperă.n. nici din ele să scoată ceva.) să fie al Scripturilor celor insuflate de Dumnezeu.) zicând: «Vă rătăciţi neştiind Scripturile. Bucureşti 1944.manual pentru seminariile teologice. Bucureşti 1984.) formează împreună un tot unitar. 16." (Amfilohie al Iconiei)15 „Cărţile canonice sunt insuflate de Dumnezeu." (Nicodim . nici puterile lor».n.n. ca cel ce însetează să se sature de cuvintele cele dintrînsele.»" (Augustin)14 „Deci acest prea nemincinos canon (cele 66 de cărţi citate mai sus . Pentru aceasta Domnul mustra pe Saduchei (şi am putea adăuga: pe foarte mulţi astăzi . pag.n. adică cuprind într-însele adevăratul cuvânt al lui Dumnezeu. . Bucureşti 1978.cu binecuvântarea Sf. Nimeni să nu mai adauge la acestea. 148.) sunt izvoarele mântuirii.n. pag. organic. 15. „Biblia sau Sfânta Scriptură" . „Studiul Vechiului Testament" .

Scriban. Ibidem. 7. pag."21 17. pag."19 „În limba aramaică sau haldaică sunt scrise următoarele texte din Vechiul Testament: Daniel 2.28. 21. 28. pag. 20. 19.6. 149. Biserica creştină le păstrează ca pe o comoară de mare preţ şi le foloseşte ca pe un izvor de apă vie.manual pentru seminariile teologice.»" (Atanasie . „Pidalion'' cu orânduire nouă şi tâlcuiri de Arhimandritul Zosima Târâlă şi Iconom Stravofor Haralambie Popescu. „Limba greacă din cărţile Noului Testament se leagă direct de greaca numită post-clasică. 13. „Limba ebraică în care s-au scris cărţile Vechiului Testament este limba vorbită de urmaşii lui Avraam.4 . pag. „Ermeneutica biblică" de Arhimandrit I. Ieremia 10.părintele ortodoxiei) 17 „Aceste Sfinte Cărţi sunt tezaurul cel mai preţios de lumină şi mântuire pe care Dumnezeu l-a dat celor ce vor crede în El. Bucureşti 1922.47.8 . Bucureşti 1933. Ibidem. Traducerea BIBLIEI în limbile popoarelor: a) Biblia în original a fost scrisă: Vechiul Testament: în ebraică şi foarte puţin în aramaică.12-26. pag. Bucureşti 1978. din care soarbe învăţătura cea dumnezeiască. că acestea sunt care mărturisesc pentru Mine. 18."20 Noul Testament: în greaca post-clasică.7.11 şi un cuvânt în Genesa 31."18 2. . 88. Ezra 4.22 «Cercetaţi Scripturile. 27. „Studiul Vechiului Testament" .18.

care este folosită de Apuseni. textul trebuie confruntat cu originalul (ebraic): „Niciodată n-a fost oprită îndreptarea critică a Septuagintei de către bărbaţii bisericeşti pe baza originalului.25 „Iată o listă a Bibliilor traduse şi tipărite în româneşte. traducerea şi folosirea Scripturii în limbile vorbite de popoarele ortodoxe. 22. pag. 24. Şerbănescu."24 c) Traduceri româneşti de-a lungul anilor: „ Această carte dumnezeiască a apărut tipărită în întregime. Orăştie 1582 (numai Pentateuhul) (de fapt. Palia. Bucureşti 1958. 1935). „Ziua Domnului" de Gala Galaction. Bucureşti 1938. „Biblia adică dumnezeiasca Scriptură a Vechiului şi Noului Testament" tradusă de preoţii profesori Vasile Radu şi Gala Galaction. de-abia acum vreo două sute şi şaizeci de ani. Craiova 1955.). profesor la Institutul teologic din Bucureşti: 1. 120. febr. N. fără şovăială. Andruţos. întâia oară în viaţa poporului român. Craiova 1955. „Simbolica" de Hr. 25. pag. 23. 7. în întregime sau în parte a fiecăruia din cele două Testamente."23 * când traducătorii folosesc Septuaginta. Lista a fost alcătuită de pr. pag. „Simbolica" de Hr. de altfel.n."22 * traducerile după originalul ebraic primează: „Studenţii teologi se deprind de la început să vadă în Vechiul Testament ebraic depozitul cel adevărat al revelaţiunii vechitestamentare. 338. 37 din 39 de cărţi ale Vechiului Testament traduse de protestanţi români . Andruţos.n. pag. după care.23 b) Traduceri în alte limbi: „Spiritul pururea liberal al Bisericii Răsăritene a îngăduit totdeauna. 121." (Gala Galaction. . s-a făcut şi traducerea Vulgata.

Blaj 1795 (Samuel Klein şi Ion Bob) (traducătorii fiind grecocatolici români . Biblia. Bucureşti 1867 (Britanică). St. 21. Buzău 1834 (cele patru Evanghelii). 11. 19. Biblia. Sibiu 1856-1858 (Şaguna) (de fapt textul de la Petersburg îmbogăţit cu aproape 100 de ilustraţii . Biblia. Niţulescu). Biblia. Iaşi 1865 (Britanică). Bucureşti 1688 (Şerban Cantacuzino) (de fapt Radu şi Şerban Greceanu împreună cu Nicolae Milescu . Biblia. Noul Testament. 23. Smirna ed.n.). Biblia. Bucureşti 1912 (Britanică). Vechiul Testament. Bucureşti 1893 (Britanică). Smirna 1838. 16.n. Bălgrad 1648 (Simion Ştefan). Pesta 1873 (Britanică). Noul Testament. 17. 1909 (Britanică). 12. Biblia.n.). 10. Iaşi 1874 (Britanică). 7. Biblia.n. 3. 27. Noul Testament. 25.n. IV Bucureşti 1857. Neamţ 1818 (în traducerea monahilor Silvestru şi Ilarie şi tipărit de mitrop.n. Bucureşti 1913 (Britanică). Veniamin Costachi . Noul Testament. 1906 (Britanică. Petersburg 1819. Noul Testament. Biblia. 26.n. 29. Noul Testament. Iaşi 1871 (Britanică). 4. Biblia. 13. Biblia. 5. 8. Noul Testament. Noul Testament. Bucureşti 1905. Noul Testament. ed. 22. Bucureşti 1703 (Antim Ivireanul). Noul Testament. Noul Testament. 24. 14. Niţulescu). St. Noul Testament. a II-a 1846. Biblia.). Noul Testament.n. Biblia. 30.24 2.). Petersburg 1817 (text după Biblia de la Blaj . Bucureşti 1912 (Britanică). .n. Biblia.n. 18.). 15.). 9. 28. Viena 1905 (Britanică). Bucureşti 1839 (cele patru Evanghelii). Noul Testament. Buzău 1854-1856 (de fapt cea de la Blaj colaţionată cu alte versiuni . Bucureşti 1897 (Niţulescu). 20.n.n. 6. Bucureşti 1906 (Britanică.

„Dascăli de cuget şi simţire românească" de Dr. Noul Testament.26 26. Bucureşti 1920 (Cornilescu. Bucureşti 1924 (Britanică). Bucureşti 1938 (Carol II). 57. Britanică). Biblia. 52. Ed. Bucureşti 1951. 42. Bucureşti 1968 (texte selectate din mai mulţi traducători anteriori . Noul Testament. ed. Institutului Biblic. Sinod). Sinod).n. Bucureşti 1938 (Britanică). Biblia. Bucureşti (Mihălcescu.n. Popescu). Noul Testament. Biblia.n. Noul Testament. Bucureşti 1972. 44. 51. Noul Testament. 59. Bucureşti 1922 (Sf. Noul Testament. 47. 54. 39.).442. 36. Noul Testament. Bucureşti 1927 (Gr. 49. 45. 50. ed. Londra 1920 (Britanică). Biblia. II Neamţ 1926 (Nicodim). a II-a Neamţ 1931 (Nicodim). Noul Testament. a II-a Cluj 1945. Bucureşti 1914 (Sf. 32. Pişculescu) (cunoscut sub pseudonimul Gala Galaction . 56. Neamţ 1924 (Nicodim). Biblia. Ed. Biblia. Cornilescu). Noul Testament. ed. Noul Testament. Colan). pag. a I-a Bucureşti 1941 (Nicodim). Noul Testament. 37. Noul Testament cu Psalmi. 40. a II-a Bucureşti 1944 (Institutul Biblic).n. Bucureşti 1979. Bucureşti 1925 (Britanică). 46. 35. Biblia. Noul Testament. Biblia. Bucureşti 1981. a II-a 1922 (Britanică. Noul Testament cu Psalmi. Noul Testament. London 1965. a II-a Bucureşti 1930 (Gr. Antonie Plămădeală. . 48.25 31.). Gala Galaction şi Nicodim . Biblia. cunoscut sub pseudonimul Gala Galaction).). 38. Bucureşti 1975. ed. Biblia. 441 . 53. 55. Noul Testament. Pişculescu. T. 43. Noul Testament. Bucureşti 1926 (Britanică). Radu. episcopul Buzăului. 41. Cluj 1942 (Nic. Noul Testament. 58. 34. Noul Testament. Bucureşti 1936 (Institutul Biblic) (traducere de V. Bucureşti ed. Bucureşti 1930 (Britanică).n.n. ed. Bucureşti 1928 (Britanică). 33.

31. pag. Ori de câte ori unde Sfânta Scriptură apare .pagini creştine de Gala Galaction. pag." (Gala Galaction)28 3. „Studiul Vechiului Testament" .Bucureşti 1978. pag. pag. 337.scrisă de oameni. 17.. adevărul etern. 20.).5" . meniri şi binecuvântări negrăite. 332. cele două Testamente. .. ne recomandă iarăşi şi iarăşi generozităţii Institutului Biblic Britanic. din cucernicia unei noi generaţii. scrise sub inspiraţia Duhului Sfânt şi deci care cuprind cuvântul lui Dumnezeu scris." (Origen)30 „Privite în ansamblul lor. din dorinţa. BIBLIA . Ibidem.n.ca o floare în vârful unei ramuri . Ibidem. „Îndrumător bisericesc misionar şi patriotic . Bucureşti 1958. inspirate de Unul şi Acelaşi Duh al lui Dumnezeu. dar sub îndemnul Duhului Sfânt „Sfânta Scriptură sau Biblia este colecţia de cărţi." (Gala Galaction)27 „Iar faptul că în limba literară românească de azi nu există o versiune acceptabilă a Sfintelor Scripturi."29 Sfintele Scripturi nu sunt operele oamenilor (ca o creaţie a lor firească . dovedesc cu prisosinţă că ele conţin cuvântul veşnic al lui Dumnezeu.Galaţi 1989. pag."31 ___________________ 27.n. „Ziua Domnului" . şi într-o nouă traducere. 352. 29. ci sunt scrise din îndemnul Duhului Sfânt. cu voinţa Tatălui.26 „De această Sfântă Carte se leagă taine. descoperit oamenilor odată pentru totdeauna şi necesar mântuirii lor.din seva. 28. un capitol de viaţă începe. 30. neschimbat şi unic al dreptăţii Lui. prin Iisus Hristos.

20.) se porunceşte să se păstreze şi să se respecte cărţile Vechiului şi Noului Testament ca cele ce conţin învăţătura cea mai sublimă pentru fericirea şi mântuirea noastră.. „Pidalion" de Zosima Târâlă şi Haralambie Popescu. Bucureşti.n.sinod VI . Ea are un caracter deosebit şi o însemnătate fără pereche pentru sufletul omenesc. pentru că îl introduce în taina infinitului şi a veşniciei şi îl învaţă să-şi satisfacă cele mai înalte şi mai nobile aspiraţiuni ale sale. pag. Bucureşti 1933. întreprinderea citirii ei (a Sfintei Scripturi . pag.n. fiind spuse de Cuvântul lui Dumnezeu şi de Duhul Lui.27 „Prin acest canon (68 .n. 35. Ibidem." (Irineu)33 „În concluzie. 284."32 „Foarte bine ştim că Scripturile sunt desăvârşite.manual pentru învăţătura clasei a VII-a a seminariilor teologice din România Veche. 20. pag. de Arhimandritul I. pag. „Studiul Vechiului Testament" .n. „Ermeneutică biblică" . Ed. . 34. 18." 35 CU RUGĂCIUNE „Augustin spune că cei ce citesc Sfânta Scriptură trebuie să se 32.Hr.manual pentru seminariile teologice.691 d. Scriban.).) trebuie să fie ca intrarea într-un templu măreţ şi sfânt care ne umple de cutremur şi respect. Bucureşti 1978.34 4.. II-a. Cum trebuie citită Biblia? CU RESPECT SFÂNT „Sfânta Scriptură nu e o carte la fel cu celelalte. 1922. Sfânta Scriptură este produsul cooperării dumnezeieşti şi omeneşti" (a nu se uita partea omenescului în judecarea Scripturii Sfinte . 33.

pag. Eu. pag. 37. 39... nenorocitul.36 CU UMILINŢĂ ŞI MODESTIE „La început. (Epist. Ibidem. Efectul Sfintei Scripturi în viaţa celui ce o citeşte „Toată Scriptura este insuflată de Dumnezeu şi folositoare şi 36.37).voiam să ajung culmea în mânuirea Scripturilor mai înainte de a căuta pietatea. către Vigilanţiu: „Nu poate acelaşi om să cerceteze Scripturile şi banii. 61. 2. 19. lib. c. 38. 20. . nici să guste vinul şi să înţeleagă pe profeţi sau apostoli". Apostol Pavel: „Omul pământesc nu primeşte cele ce sunt ale Duhului lui Dumnezeu". fiindcă prin rugăciune omul se înalţă peste condiţiile vieţii de faţă şi caută cu fiinţa sa sufletească a locui în vecinătatea lui Dumnezeu. Căci mândru fiind. 20. dar în loc să zbor. „Ermeneutica biblică" . am căzut. (1 Cor. îndrăzneam să caut ceea ce nu se poate găsi decât când eşti umilit.3)38 Aceasta corespunde şi cu ceea ce spunea Sf. Scriban.. LIMPEDE „Fericitul Ieronim zicea. însumi îmi închideam uşa Domnului meu. iar cu apucăturile stricate." (Sermo LI. pag. 5)37 CU MINTEA CLARĂ. Ibidem.14)39 5. Ediţia a II-a Bucureşti 1922. 20. II.zice Augustin . mă socoteam în stare să zbor şi am părăsit cuibul.. pag. când eram copil . Ibidem." (De doctrina christiana.28 roage ca să înţeleagă.manual pentru învăţătura clasei a VII-a a seminariilor teologice din România Veche de Arhimandritul I.

Dr. Bucureşti 1982.15).Au pe Moise şi pe prooroci.leac împotriva rănilor sufleteşti' şi .1 -23). (Luca 11. iar sfinţii Părinţi o socotesc . Emilian Vasilescu. 389.29). pag. Prof. Bucureşti 1976. 42. „Carte de învăţătură creştină ortodoxă". pag. 389. pag. nici prezenţa prietenilor.nu poate să mângâie un suflet cuprins de tristeţe. De aceea Sfântul Apostol Pavel ne cere s-o citim cu stăruinţă ( 2 Tim. 41. 47. Ed. 43.28)41 „Sfânta Scriptură este. Cunoaşterea Bibliei este necesară şi obligatorie pentru creştini „Ştim că toată Scriptura este inspirată de Dumnezeu şi 40. de asemenea. În parabola semănătorului ni se arată roadele pe care le poate aduce Cuvântul lui Dumnezeu în viaţa noastră (Mat.spune Sf. Dumitru Stăniloae. nici puterea. Institutului Biblic şi de Misiune al Bisericii ortodoxe române. lumina şi desăvârşi . Bucureşti 1982. „Istoria religiilor" de D. hrană a sufletelor '. aşa cum o poate face citirea Sfintei Scripturi. să asculte de ei' (Luca 16. iar în parabola bogatului nemilostiv şi săracul Lazăr citim: . „Filocalia sau culegere din scrierile Sfinţilor Părinţi care arată cum se poate omul curăţi.Vol. Prof. 36. V.29 nimeni nu poate împiedica pe cel ce vrea să se mântuiască'. . nici vreun alt lucru omenesc . Mântuitorul însuşi a spus mulţimilor care Îl urmau: „Fericiţi cei ce ascultă Cuvântul lui Dumnezeu şi îl păzesc pe el". pentru sufletul credincioşilor un adevărat balsam pe care Dumnezeu li-1 acordă."43 6. Traducere. Bucureşti 1978. pag. Prof. Dr. 13. Ioan Gură de Aur .scară pe care ne urcăm la Dumnezeu ‘"42 „Nici gloria. Emilian Vasilescu. 3. introducere şi note de Pr. (Petru Damaschin)40 „Ea (Sfânta Scriptură) are o mare însemnătate şi valoare pentru mântuirea noastră. . căci această citire este o convorbire cu Dumnezeu. „Istoria religiilor" de D.

Ea este de o trebuinţă atât de mare.. ca să poată citi Biblia. Andruţos. „Împărăţia lui Dumnezeu după Noul Testament" . ca şi fiii cei mai umili ai neamului englez sunt metodici. pag. citirea ei este. Craiova 1925. pag. „Ziua Domnului" ."47 „În Anglia. încât fără ea este cu neputinţă să fie cineva drept credincios în vreun fel. pag. adică cu fapte bine plăcute. 121. Prof. Primii miniştri." (Mărturisirea lui Dositei)44 „Din această cauză.Craiova 1955. Această cupă însemnează Vechiul şi Noul Testament.. căci bei pe Hristos. . 323. 4. pag. Dr. traducere din limba greacă de Iustin Moisescu profesor universitar ." (Gala Galaction)48 „Sufletul care se adapă cu Dumnezeiasca Scriptură este ca şi pomul cel sădit lângă izvorul apelor. 121. în adevăr. adică credinţa adevărată şi se împodobeşte cu frunze mereu verzi. Ghia.pagini creştine de Gala Galaction. Ibidem. Bea din ea. membrii parlamentului.Editura centrului mitropolitan al Olteniei . Sfânta Evanghelie şi toată Biblia însemnează bun sufletesc naţional.Pr. necesară şi obligatorie. 324. se îngraşă şi dă roade coapte.. pag.." (Hr. 45. Bucureşti 1958. 48.. Editura Institutului biblic şi de misiune ortodoxă."46 „Sfântul Ambroziu este acela care într-un înalt avânt de elocvenţă mărturiseşte creştinilor săi: cupa înţelepciunii este în mâinile voastre. Bea Cuvântul din cele două Testamente. I. sunt zilnici cititori ai Sfintelor Scripturi. 46. Gh. Andruţos)45 „De aceea nu-i deloc un lucru de mirare că bătrânica cutare învaţă carte la 60 de ani. 47. Ibidem. „Simbolica" de Hr. căci Sfânta Scriptură ne îndreaptă atât 44.30 folositoare.

Bucureşti 1958. Prof. ci a o face pâinea cea de toate zilele.) să facem trimiteri la scrierile episcopilor ortodocşi Theodochis.n. 51.Pr.31 spre fapte bune. 5.n.Pr. Nimeni să nu se lenevească deci la citirea ei.. pag.I. Gh.. pag. Prof. Andruţos. Craiova 1925. Evghenie Bulgaris. 50. Craiova 1955.manual pentru seminariile teologice. 121. pag. 14-15.pagini creştine de Gala Galaction. Dacă îngerii Domnului ar voi să facă printre noi un control de sărbători şi să cerceteze . pag. ci să stăruiască" (Ioan Damaschin)49 „Nu mai este necesar (pentru a ne convinge . 52. a noastră şi a enoriaşilor noştri.câţi români ştiutori de carte vor citi câteva pagini din Sfânta Evanghelie: rezultatul ar înveseli adâncurile Iadului şi pe toţi cei ce sălăşluiesc în ele!" (Gala Galaction)52 „ Într-o astfel de împrejurare. „Împărăţia lui Dumnezeu după Noul Testament" . „Ziua Domnului" . întoarcerea la Evanghelie este foarte firească şi necesară. cât şi spre gânduri netulburate. 53. I. de a colabora la luminarea sa lăuntrică şi de a putea să citească şi el acasă Cuvântul lui Dumnezeu. Bucureşti 1978. pag.50 „Această stare sufletească este o dorinţă arzătoare a creştinului de a-şi da seama de credinţa sa. „Studiul Vechiului Testament" . De va citi o dată sau de două ori şi nu va înţelege să nu se lenevească. „Simbolica" de Hr. Platon şi alţii care recomandă tuturor citirea Scripturii."53 49. 321. Dr.pentru informarea noastră . 6."51 „Nouă ne mai trebuie poate încă o sută de ani până să ajungem acolo unde popoarele culturale apusene se găseau acum un veac şi două veacuri. Dr. pe baza lui Hrisostom (Omilia a II-a la Matei şi altele)". „Împărăţia lui Dumnezeu după Noul Testament" . Ghia. .Ghia. Gh. dar nu în înţelesul de a o citi o dată pe săptămână la slujba bisericească.

2. pag. În astfel de împrejurări pentru fiii lui Israel rămase singurul izvor al cunoaşterii lui Dumnezeu : 54. Iacov (Gen. 1911.56 „Trebuie avut în vedere că din timpul morţii patriarhului Iacov.patriarh B.12.24). 56.)54 7. 41. pentru veacuri întregi au contenit orice contact direct cu Dumnezeu.1536). 12. pag.17).23. „Tezaurul liturgic" .9. prin profeţi a propovăduit poruncile lui Dumnezeu. Noe (Gen.20. 2.Spiritul sfânt. Isaac (Gen. .29). Moise (Num. „Flori alese din grădina Sfintelor Scripturi" de Valerian Zaharia. Ed. 3." (Iustinian . 9.. 6. 8.16.13.3). Bucureşti.13). 560.. Episcopiei ortodoxe române. „Biblia sau Sfânta Scriptură" .de Badea Cireşeanu. 26. 7.. doctor în teologie. 5.6-8. 15. Iosif (Gen. 2." (Irineu)55 „Profeţii se grupează în trei perioade. 4.R. cu aprobarea Sf. Bucureşti 1968.28. 55. 8.O. Lameh (Gen.32 „'Cercetaţi Scripturile' a devenit o dorinţă.. De la creaţiune până la Moise: 1.cu aprobarea Sfântului Sinod. Deut. 34.27-29). 5. Sinod al BOR la 23 octombrie 1909. un îndemn şi o obligaţie pentru toţi.. Adam (Gen. I. 5. vol. Avraam (Gen. 5.. 27. Oradea 1955.10-12)". 6. ca cel din urmă mare reprezentant al epocii patriarhale. pag. Enoh (Gen. Sfânta Scriptură este singura tradiţie sfântă şi sigură fiind tradiţia profeţilor şi apostolilor: VECHIUL TESTAMENT de la forma lui orală la cea scrisă: „.21). 25.

Oseia. de care fără îndoială se şi ţineau. „Flori alese din grădina Sfintelor Scripturi" de Valerian Zaharia.. plus cei care apar în Scriptură.. cum accentuează Noul Testament (2 Petru 1. I. Oradea 1955.. Ioiel. Vol. sunt numiţi şi robii lui Dumnezeu. episcopul ortodox al Oradiei. episcopul ortodox al Oradiei. 60."61 57. II Bucureşti 1944.n.. Amos. Scriptură. Ei îşi îndeplineau misiunea prin Sf. Agheu.şi-a găsit expresia în Sf. în această perioadă n-a apărut decât un singur profet mare: Ioan Botezătorul. pag. „Flori alese din grădina Sfintelor Scripturi" de Valerian Zaharia. 25. Cei patru mari: Isaia. 13. Bucureşti 1944. pag. Duh. şi 12 mici: Iona. pag. Daniil..n.tradiţia generală. „De la Moise până la robia babiloniană sunt 56 de profeţi şi 4 profetese.. După aceea (pe timpul lui Moise .P.n. 58. Vechiul Testament" de Prof. 166. multe din legiuiri ne arată limpede că la popor existau multe din acele obiceiuri şi aşezăminte religioso-morale (transmise şi păstrate corect de la profeţi . luminaţi şi trimişi de Dumnezeu. Maleahi. traducere de patriarhul Nicodim. Zaharia. 235. pag.)"57 II. "60 III.” 58 „.Lopuhin. Iezechia. . „Istoria credinţelor şi ideilor religioase" de Mircea Eliade.21 ). vol.n.n. Oradea 1955. 59.. .. Habacuc. „Istoria biblică.. II. traducere de patriarhul Nicodim. Vechiul Testament" de A. Bucureşti 1991. pag. 61.Lopuhin.n. 25. Deoarece profeţii sunt însufleţiţi."59 „Transmiterea orală a tradiţiei este înlocuită cu studierea şi explicarea textelor scrise. A.. „Istoria biblică.) care în această legiuire numai s-au întărit şi s-au lămurit.. Sofonia.) în legiuirea din Sinai.P." (Legea scrisă fiind o pecetluire a ceea ce era cu adevărat tradiţie sfântă . „ De la luarea în robie până la Hristos. vol. Mica. Ieremia.33 tradiţia părinţilor. Naum. Obadia.

Prof. 7.P. 64. cu atât mai vârtos că scrisul dădea putinţa să se răspândească istorisirile despre viaţa lui Iisus Hristos şi printre asemenea confraţi.. "63 „Tradiţia deci încredinţată Sfinţilor Apostoli poartă numele de Tradiţie apostolică. pag. care nu s-au aflat în cercul cel mai de aproape al apostolilor. 634-635. misionar şi patriotic . 17. „Istoria biblică. a epistolelor Sfântului Pavel şi ale celorlalţi sfinţi Apostoli .34 NOUL TESTAMENT de la forma lui orală la cea scrisă: „Sfinţii Apostoli. 65."62 „Între acestea. .Lopuhin. pag.n. 63. la început prin viu grai ca şi Mântuitorul. " (şi e consemnată în Sfânta Scriptură . pag.. Curând se ivi nevoia ca ceea ce se comunica numai după tradiţie să se facă mai temeinic cu ajutorul scrisului.. după înălţarea Domnului la cer au continuat să răspândească învăţătura creştină. traducere de Nicodim patriarhul României. „Îndrumător bisericesc. „Dogmele religiunii creştine ortodoxe" de Ec. V. Călinescu. cunoscute.n. A. Noul Testament" de Prof. curând a trebuit să se nască şi interesul pentru aceea ca să se dea în scris ceea ce până acum se transmitea numai verbal. 1. Bucureşti 1906. care formează Sfânta Scriptură. St. „Pidalion cu orânduire nouă şi tâlcuiri" de Zosima Târâlă şi Haralambie Popescu. Bucureşti 1946. folosite şi socotite autentice înainte de 62.)64 „Acestor aleşi s-au descoperit adevărurile.. iar ei le-au scris şi lăsat în scrierile lor.documente creştine sigure. vol. Bucureşti 1933.5" Galaţi 1989. pag. "65 Deci tradiţia apostolică sigură este de găsit: „în lumina Sfintelor Evanghelii şi a Faptelor Apostolilor.

Prof. nesfântă.. pag.). 67. 66 Datorită acestui fapt: „Tradiţia apostolică a fost socotită ca regulă de credinţă'' (fiind biblică. Bucureşti 1981. Deci tradiţia biblică judecă tradiţia bisericească.). Bucureşti 1982. „Cu cât mai larg se răspândea Biserica.. ea nu poate fi adevărată şi sfântă.35 anul 100.n.5 Galaţi.n.) poartă numele de Tradiţie bisericească (şi e nebiblică. de aceea nu poate fi regulă de credinţă . pag. credinţa creştină se stabileşte pe temeiul Sfintelor Scripturi ca tradiţie sigură şi sfântă a proorocilor şi apostolilor. „Îndrumător bisericesc. misionar şi patriotic . 69.Emilian Vasilescu. pentru că tradiţia biblică este singura tradiţie sigură: „Cât priveşte neschimbarea şi nealterarea Sfintei tradiţii.. 18. Ibidem. deci nu poate fi admisă şi urmată” (deci tradiţia biblică este singura tradiţie sfântă şi regulă de credinţă . „Istoria religiilor" de Diac.iar Tradiţia care s-a dezvoltat după moartea Sfântului Apostol şi Evanghelist Ioan (deci după epoca biblică şi apostolică n. 68. .n. pag.Dr. 390.n.n... Astfel.n. „Despre credinţa ortodoxă" de Arhimandrit Cleopa Ilie. cu atât mai mult a trebuit să crească interesul pentru 66."68 8.67 „.69 9.n. Când tradiţia nu îndeplineşte aceste condiţii. pag. . 25. cu cât se depărta mai mult timpul. aceasta se poate cunoaşte dacă se controlează menţinerea următoarelor condiţii : Să nu consfinţească formulări cuprinzând în sine contraziceri sau care se contrazic cu tradiţia apostolică sigură şi să nu contrazică Sfânta Scriptură. deci sigură .). 17.

V de Prof.).n. pag. cu evangheliile şi scrierile apostoleşti şi de aici scoate credinţa. 163. iar cele scrise de apostoli şi evanghelişti alcătuiesc Noul Testament (deci bine zicea Tertulian: de aici din Vechiul şi Noul Testament scoate credinţa n.36 expunerile scrise. punând-o ca un sfetnic în candelabru. Călinescu. Craiova 1955. Toată Scriptura este de Dumnezeu insuflată şi de folos spre învăţătură.. 36 (Legem et Prophetas cum evangeliis et apostolicis litteris miscet et inde potat fidem). vol.Dumitru Stăniloae. A. cap. pag. „Dogmele religiunii creştine ortodoxe" de Ec.trad. pag. 75.'"75 70. Bucureşti 1946. Bucureşti 1984. 71.. 7. 73. St. pag. 433.P. . „Sfântul Atanasie cel Mare" ."71 „Ia împreună Legea şi Profeţii. spre îndreptare. Noul Testament". spre înţelepţirea cea spre dreptate.Lopuhin.. „Simbolica" de Hristu Andruţos. 635. „De prescriptione haereticorum" de Tertulian. Pr. Bucureşti 1987. pag. ca omul lui Dumnezeu să fie deplin şi gata spre tot lucrul bun. Bucureşti 1906.Prof."73 „Dar noi ne ţinem cu îndrăzneală de dreapta credinţă pe temeiul dumnezeieştilor Scripturi. „Dicţionar al Noului Testament A-Z" de Ioan Mircea. 74." (Tertulian)72 „Scrierile sfinte care cuprind Legea şi proorocii alcătuiesc laolaltă ceea ce se numeşte Vechiul Testament. „Istoria biblică. spre mustrare."70 Scripturile Sfinte şi inspirate de Dumnezeu sunt îndestulătoare în sine pentru vestirea adevărului." (Atanasie cel Mare)74 „Pentru aceasta Apostolul Pavel zice:. 72.Prof. 100.

Niculae Şerbănescu şi Prof.n. " (Epifanie . (Ieronim)79 76. 118. . "78 „ Neglijarea Scripturilor înseamnă neglijarea lui Hristos (Ignoratio Scripturarum. Bucureşti 1958. „Morala creştină ortodoxă" de Dr. ambiţioşi şi zeloşi în cele ce priveşte mântuirea. „Mircea cel Mare" de Preot Prof. Pr. ignoratio Christi est) ".37 CONCLUZII: „ Fiţi.). 1925. pag. Ştiţi că nimic nedrept. Valea Uţei. Vatra Dornei. Orest Tarangul. cele adevărate. dispreţul ştiinţei şi al culturii spirituale şi lenea..patriarhul Târnovei)77 „ Păcatele contra îngrijirii intelectuale sunt: nepăsarea faţă de adevăr.n. „Ziua Domnului" . nu apocrifele . Bucureşti 1979. Dr. cele date prin Duhul cel Sfânt (cele canonice. " (Clement Romanul)76 „Este semnul virtuţii a cerceta Scripturile. nici neadevărat nu este scris în ele. Cercetaţi Sfintele Scripturi.Fecioru. „Scrierile părinţilor apostolici" trad. pag. după putere spre a le înţelege.. după glasul dumnezeiesc şi a-şi da silinţa. 78. Nicolae Stoicescu. 325. 188. fraţilor.D. pag. Bucureşti 1987. 69. 77.pagini creştine de Gala Galaction. 79. pag.

” Ap.m.6 p.1991) . . Pavel (1 Cor.Biblia sinodală . 4.38 TRADIŢIA NEBIBLICĂ ŞI CREDINŢA „Să nu treceţi peste 'ce e scris'.

Dr. 1982. care le-ar fi comunicat verbal lui Moise pe muntele Sinai (de fapt o minciună inventată pentru a fi crezute de popor . 15. „Dicţionar al Noului Testament A-Z" de Preot Ioan Mircea.cu o pioasă exagerare se atribuiau chiar lui Dumnezeu. Emilian Vasilescu. Col.. După multe ezitări. A. patriarhul BOR.Prof. tradiţii părinteşti' .. învăţături care sunt porunci omeneşti'.învăţătura fariseilor şi saducheilor' de care Domnul şi apostolii îndeamnă pe ascultătorii lor să se ferească (Matei 16."1 „Pe vremea Mântuitorului..aşa numitele . Bucureşti 1946.). 2.n... . 3. Tradiţia nebiblică a fost condamnată de Iisus şi de apostoli: „Deosebit de învăţătura Evangheliei.9. pag. Cu vremea. au început să se redacteze şi în scris aceste comentarii. lucru pentru care Mântuitorul îi certa (Mat. 2. Mişna a devenit pentru evrei o a doua Lege şi încă mai importantă decât cea dintâi. scrierile Noului Testament vorbesc şi de . Bucureşti.7. comentariile făcute de rabini la textele Sfintei Scripturi nu erau fixate în scris. Bucureşti.n.5-8). 252. (precum canoanele sinoadelor creştine . pag.12) şi de ."2 . Marcu 7.2-3. 15. Noul Testament". vol.n.n. 1984.22) şi să apere dreapta învăţătură. „Istoria biblică. pag. 381. ci se păstrau ca tradiţii orale cu putere de lege şi se completau necontenit cu noi interpretări de la caz la caz.39 TRADIŢIA BISERICEASCĂ SAU NEBIBLICĂ 1. Marcu 7.)"3 1. traducere de Nicodim. formând adevărate coduri de legi juridico-religioase iudaice.P. 372.. aceste Mişnah.Lopuhin. deci zadarnice (Mat. „Istoria religiilor" de Diac. V de Prof.

pag. „Istoria bisericească universală până la 1054" de I. pag. 1946.2). Noul Testament" de Prof. atunci importanţa cea mai mare s-a dat acestei din urmă. vol. în româneşte de Econ. 384.P."7 4. Bucureşti.bine a proorocit de voi Isaia zicând: ."5 „Sfântul Apostol Pavel îi previne pe creştini despre aceasta: . iar nu după Hristos" (Col.oamenii aceştia se apropie de Mine cu buzele lor şi Mă cinstesc cu limba. 133134. Fariseii proclamară pe faţă aceasta şi după sentinţa evanghelică şezură pe scaunul lui Moise. „Catehism creştin ortodox" de mitropolitul Antonie al Kievului.Hr. demascând goliciunea lor internă .6 2. Mănăstirii Neamţu 1925. ceea ce face pe istoricul Iosif Flaviu (95 d. A. pag. Bucureşti .cu indignare exclamă El. Abaterea de la Cuvântul scris al lui Dumnezeu duce la dezastru: „Politiceşte. 5.40 „Când Sfânta Scriptură şi tradiţia s-au dovedit în dezacord între ele. înlăturând pe marele legiuitor (Mat. ."4 „ Astfel. „Istoria biblică. 23.luaţi seama fraţilor să nu vă amăgească cineva cu filozofia şi cu înşelăciune deşartă după tradiţia omenească. le observa Iisus. pentru că legea lui Moise nemaifiind respectată în spiritul ei. 7. numai din cauza exclusivismului lor. iudeii aveau să suporte jugul roman cu mult mai greu decât orice alt popor. V. 2. Mihălcescu. 15-16. Făţarnicilor . iar moralmente viaţa lor nu se deosebea mult de a popoarelor păgâne. 381-382. credinţele deşarte şi imoralitatea se înmulţiseră simţitor. pag. aţi înlăturat porunca lui Dumnezeu prin tradiţia voastră.P. după datinile lumii. Ţincoca.) să asemene Ierusalimul cu Sodoma şi Gomora de altădată.1911. T. tipogr.8). iar cu inima sunt departe de Mine.Lopuhin. 6. Ibidem.

) şi privesc numai viaţa omului (nu şi lucrurile înconjurătoare ca la molitve . sfinţirilor) nu atrage după sine pierderea mântuirii. pag.1920. înălţarea morală este cu totul neglijată. pe când fondul. 10. (deci sunt invenţie fără rost .n.) au dus la degradarea simplităţii cultului apostolic: „. 9.n.n. Tradiţiile nebiblice (ierurgiile sau sfinţirile de tot felul. Ibidem. ci literaturii bisericeşti din cele dintâi opt veacuri şi operele scriitorilor bisericeşti din acest timp li se dă numele special de . Acest formalism stăpâneşte pe toţi deopotrivă de sus până jos. chiar dacă din punct de vedere ştiinţific ar fi egale. 98. În timp ce Tainele au fost orânduite chiar de Mântuitorul (botezul şi Sf. de la patriarh până la ţârcovnic.). numită literatura bisericească.).n. Mihălcescu. pag. care a avut nevoie de opt secole pentru a se naşte ."8 3. 8. 98. Bucureşti .n. 37.. pentru partea dinafară a cultului. „Istoria bisericească universală de la 1054 până azi" de I.. îmbunătăţirea vieţii sufleteşti.). ci în literatura bisericească: „În Biserică s-a dezvoltat încă de timpuriu o literatură proprie (nesfântă .lipsa ierurgiilor (sau molitvelor.) are aceeaşi valoare şi operele scriitorilor creştini n-au toate aceeaşi greutate. Tradiţia bisericească fiind nebiblică nu se găseşte în Sfânta Scriptură.41 „La bizantini se observă o deosebită predilecţie pentru formă.). . Mihălcescu.n.n. fastul.n.10 4.. de la împărat până la slugă. spre deosebire de literatura sfântă sau Sfânta Scriptură"9 „Nu însă toată literatura bisericească (tradiţia bisericească n.1911.n. Bucureşti .n. pag.. etc.literatură patristică' (patristică pentru ortodoxism. Cină . „Istoria bisericească universală până la 1054" de I.n.

„Buruieni crescute la umbra Bisericii" de Valerian Zaharia. .) şi deveni mai pompos (neapostolic. 12. Bucureşti . nebiblică . 14.n. Maxenţiu şi-a aflat moartea..„Istoria bisericească universală .n. se zice că a predicat în Frigia şi că a murit răstignit.) şi şi-a pierdut astfel curăţenia lui".)".1955. Ed. Tradiţiunea îl confundă adesea cu diaconul Filip şi de aceea mai spune că ar fi predicat şi în Samaria"..n. 60. ci păgân .n. 43. Tradiţia bisericească este plină de rătăciri de tot felul: . susţinea (pe bună dreptate .n. După Lactanţiu. pag.Hr. pag. 255.n.„Istoria bisericească universală .) şi astfel să înceapă lupta. vol.n.13 5. 13. Episcopiei Oradiei .42 ierurgiile sunt orânduite de Biserică (de tradiţia bisericească. Mihălcescu.n.n. care se dezvoltă acum foarte mult (prin tot felul de inovaţii .n.până la 1054" de I.n.n. în care adversarul său.14 „Mărturiile nu coincid în ce priveşte semnul văzut de Constantin înainte de bătălia hotărâtoare de la podul Milvius.) că cultul a degenerat din ce în ce mai mult prin practica cea nouă (neapostolică . Bucureşti . el s-a supus şi a 11. pag.erori: „Sfântul Filip. Bucureşti . episcopul ortodox al Oradiei. 11 „ Avântul pe care-1 luă Biserica după proclamarea religiunii creştine ca religiune de stat s-a resimţit şi în serviciul divin.1911.12 „Vigilanţiu (an 362 d.1910. pag.până la 1054" de I. Mihălcescu.„Tezaurul liturgic" de Badea Cireşeanu. I.)". 53. Constantin a fost avertizat în vis să-şi pună pe scuturile oştirii semnul ceresc (iniţialele numelui Christos .) un preot din Galia.1911.

375-376. 17. Ei ştiu să ne spună că sf. timp de 25 de ani. Doamne? Quo vadis. episcopul Cezareei înfăţişează o poveste deosebită"15 „Sfântul Iustin a murit relativ tânăr: nu la 30 de ani cum din eroare ne transmite Sf. pe care îl întrebă: . la care Mântuitorul i-ar fi răspuns: .legende: „Romano-catolicii pretind că sfântul Petru a fost de două ori în Roma şi că el este întemeietorul Bisericii din Roma.n. .) Eusebiu. el plecase din Roma de teama de a nu fi omorât. pag. 48).Unde te duci.28-29) (lucrare mai târzie . atunci când a izbucnit persecuţiunea lui Neron. Mihălcescu. II de Mircea Eliade. 18. "17 „Ceea ce tradiţiunea ne spune despre ceilalţi opt apostoli este mai puţin hotărât şi mai nesigur"18 . „Istoria bisericească universală . 43. 15. „Istoria bisericească universală până la 1054" de I.1911.1911. Dar în Vita Constantini (1.. pag. Mihălcescu. Dr. adică în plenitudinea forţelor sale spirituale. Bucureşti 1991. Petru ar fi avut în Roma dispută publică cu Simon Magul şi că. dar în cale întâlni pe Mântuitorul.La Roma. numit şi Iacob fratele Domnului. „Istoria credinţelor şi ideilor religioase" vol..până la 1054" de I. I de Preot Prof. Coman. Bucureşti . Ioan G.n. 16. 268. 43. pe care a şi păstorit-o ca cel dintâi episcop. pag. „Patrologie" vol. Despre moartea sa sunt două versiuni. 1984. Bucureşti . Bucureşti. pag. ca să fiu răstignit a doua oară'."16 „Sfântul Iacob cel mic.43 însemnat pe toate scuturile numele lui Hristos' (De mortibus persecutorum. Iacob cel drept şi Iacob al lui Alfeu a stat toată viaţa în Ierusalim şi a condus Biserica de aci. Epifaniu. ci probabil pe la 50-60 de ani. Domine?'.

5. Coman. dar aceasta nu e de crezut.. răsărite din evlavia credincioşilor faţă de simbolul de credinţă (evlavia inventatoare de minciuni. Bucureşti . Toate acestea sunt însă simple legende.n. Mihălcescu. 21. Ioan G.)..n. Ioan G.n. 42.n. „Patrologie" vol.Teodorit.23 19. Bucureşti . pag.n. „Istoria bisericească universală până la 1054" de I. ca să se întoarcă înapoi şi să primească moartea de martir. 23. 1985. pag.sed primatus Petro datur' din versiunea interpolată.Sant-Iago' din Compostella.. Bucureşti. introducând câteva interpolări contrare doctrinei Bisericii ortodoxe.adăugiri false (interpolări): „Cuvintele . .. pag.. fără asentimentul autorilor (culegerii de canoane n. I de Preot Prof.1911.20 „. pag. Ibidem. 41.n..44 ceea ce ar fi hotărât pe sf. Bucureşti -1984. 22. Petru..n.22 „O tradiţie târzie spune că sfântul Iacob ar fi predicat în Spania şi spaniolii pretind că au şi moaştele sale în oraşul . vol. E de la sine înţeles că aceste amănunte sunt creaţii tardive cu mult post-apostolice."21 -fantezii imposibil de crezut: „La amănuntele date de Rufin care nu sunt neapărat reale. „Patrologie".)".." (deci se practicau interpolări .. II de Preot Prof. deci falsă evlavie . fără nici o bază istorică"19 .). 20. pag.) au fost elaborate şi pronunţate fiecare de câte un apostol. Dr.n. 140.." (ca multe altele din literatura bisericească . Dr. 88.1933. Coman.n. „Pidalion cu orânduire nouă şi tâlcuiri" de Zosima Târâlă şi Haralambie Popescu.). alţi Părinţi au adăugat altele şi mai nuanţate anume că cele 12 articole (ale Crezului .

Chiricescu. 384. Bucureşti -1975. „Istoria dogmelor" .n.n. a apostolilor şi a altor persoane..). 1911. 28.). se iviră şi secte ce se întreceau în onorarea îngerilor. care sectă era compusă mai mult din femei şi dădea fecioarei Maria închinarea dumnezeiască ca adoraţiune şi aduceau ca jertfă o plăcintă (colivis). 166.."28 -alte invenţii cultice (sărbătorile): „Naşterea Domnului (25 decembrie) a fost serbată mai întâi în Apus de la anul 336.45 — apariţia cultului fecioarei Maria şi al sfinţilor: „Nu se cunosc în primele trei secole sărbători ale Sfintei Fecioare.24 „În jumătatea a doua a sec.n.n. „Povestirile evangheliştilor" de Zenon Kosidowski.n. 163." (inventarea lor fiind apostazie . pag. Bucureşti. curs litografiat 1904 .n."26 „Cel mai mare număr de evanghelii apocrife (false.) au apărut în secolul IV şi V.după prelegerile D-lui Dr. Bucureşti 1991. 374. Mariei şi sfinţilor. 24.. I I de Mircea Eliade.. 25. II de Badea Cireşeanu. pag. pag.n.. 238. .n. „Istoria bisericească universală" vol.n. C. 26.. falşi . I (1-1054). precum păgânii aduceau odinioară o astfel de jertfă zeiţei Ceres"25 „Sanctificarea treptată.) se întregea timpul şi activitatea sfintei Fecioare din decursul vieţii sale. neadevărate .Litrogr. „Istoria credinţelor şi ideilor religioase" vol. de la 373 a început secta Coliridianilor (Coliridiensis) în Arabia. şi în cele din urmă divinizarea Mariei reprezintă mai ales opera evlaviei populare (evlavie falsă cu care neam mai întâlnit .. „Tezaurul liturgic" vol.. Andreescu.. Negreşit că acele completări erau născociri ale pseudo-evangheliştilor (adică evangheliştii mincinoşi. . pag.)". pag.27 „În aceste condiţii se înţelege de ce în primele veacuri ale creştinismului nu s-a vorbit deloc de vreun cult al Mariei. 27.n.În aceste evanghelii necanonice (nesfinte . IV.

Ibidem.n. Mihălcescu. pag.34 „În veacul VII se introduse sărbătoarea Naşterii Maicii Domnului.n. 165. Bucureşti. pag. iar în veacul VIII a Intrării în Biserică. pag. 33. pag."33 „Sărbătoarea Adormirii Maici Domnului numită şi a luării sale la cer a fost serbată din secolul V în Siria."30 „Sărbătoarea naşterii lui Mithra pare să fi avut loc în Occident la 25 decembrie.).n. „Istoria bisericească universală până la 1054" de I. 310.1975. Bucureşti. Ibidem. „Istoria bisericească universală" vol.n.35 29. I.1982. 320. p.32 „Schimbarea la faţă a început să se serbeze din secolul al V-lea şi tot din aceeaşi epocă datează sărbătoarea Bunei-Vestiri.n. „Istoria religiilor" de Emilian Vasilescu. 34. . Bucureşti .n.46 a fost recomandată în Răsărit de sfântul Grigore de Nazianz şi Sf. 257."29 „Creştinii orientali au introdus sărbătoarea Naşterii Domnului în a doua jumătate a secolului al IV-lea. „Istoria bisericească universală" vol."31 „Fixarea datei naşterii Mântuitorului (la 300 de ani după înălţarea Sa la cer . 320. pag. Ibidem. 30. 32. Bucureşti . 312. 320. 31. pag.). când se sărbătorea naşterea soarelui (Natalis Solis Invicti). 35.) în aceeaşi zi cu natalis Solis Invicti (naşterea Soarelui neînvins) poate fi socotită ca o dovadă a concurenţei între cele două religii" (amestecul cu păgânismul fiind de necontestat . Ioan Gură de Aur. 1975. iar de la sfârşitul secolului al Vl-lea ea a devenit generală şi obligatorie prin dispoziţiile împăratului Mauriciu (582-602)" (inovaţii ale unora impuse asupra tuturor . I.

. parmaclâcuri. Bucureşti . tot aşa ca şi odinioară la Iudei. Aceste zăbrele erau pe timpul lui Eusebiu înalte numai până la piept . Ibidem.). de metal.doctor în teologie. 38...n. latinii le ziceau ... Iustinian (împăratul . pag.n.) când se statornici cultul icoanelor. după aceea a pus deasupra lor alte columne şi apoi umplu locurile goale dintre ele cu icoane.cancelii'. cu columne mici perpendiculare. 129..n.n.n.n. „Tezaurul liturgic al Sfintei Biserici creştine ortodoxe de răsărit" de Badea Cireşeanu .(alteori doar până la genunchi . că se ridică pe partea despre naos.de lemn. pag.) cu timpul se tot înălţară şi se împodobiră cu mult gust. acest sanctuar (altarul bisericilor ortodoxe . zăbrele."38 36. Aşa a luat naştere (s-a inventat . 37. peste acesta altul şi în fine al treilea rând de icoane. Grinda aceasta împodobită şi ea. dar alcătuite cu mult gust. Ibidem.în Africa nordică (an 340) se obişnuia trâmbiţa pentru chemarea la cult a creştinilor.36 „Dar cum zăbrelele modificate de Iustinian.n.1911.”. Tomul II..n. motivă înălţarea mai departe a acestui perete şi aşa vedem după sinodul VII ecumenic (an 787) (de fapt al VII-lea din punct de vedere istoric .47 . ei nu au aşa ceva ..n.iperthiron ..inventarea iconostasului: „Eusebiu ne spune că pe timpurile lui.n. .n.) prin nişte zăbrele de lemn împletite ca o plasă.. peste grindă un rând de icoane.37 .n. de aceea se puse mai târziu peste columnele lui Iustinian o grindă orizontală .n.) era despărţit de naos (locul unde stăteau credincioşii .pectorale . 157. pag..n. nu garantau destulă soliditate.) şi s-a dezvoltat inconostasul" (în privinţa aceasta apusenii au fost mai puţin inovatori. balustrade..târziu se inventează şi toaca de lemn: „.) înfrumuseţa zăbrelele din Biserica Sfintei Sofii.. 129. ori chiar de marmură.. îmbrăcate în aur.

415. combate fumegaţiunile de tămâie din cultul păgân. Tomul II.introducerea foarte târzie în cult a tămâierii după ceremoniile model iudaic şi păgân: „Africanul Arnobiu din Sica. 26-27. Acestea toate făcură pe mulţi învăţaţi să se îndoiască (şi pe bună dreptate . a II-a.. 41. în cartea VII..48 „... I.n. Clericii purtau desigur costumul timpului (moda de atunci .Disputationes adversus gentes'. ci 39."40 „Costum special clerul nu pare să fi avut în primele trei secole... 6-15) nu conţine nici un cuvânt despre tămâierea Bisericilor.n. 122.Adversus nationes' sau .) de existenţa tămâierilor la sacrificiul euharistic în cele dintâi trei secole. mai ales că texte precise în această privinţă nu aflăm. 158. „Istoria bisericească universală" . La cult ei se vor fi îmbrăcat în haine mai bune şi curate. pag. vol.manual pentru Institutele teologice ale Bisericii Ortodoxe române.. . compunând scrierea sa în şapte cărţi contra păgânilor intitulată . Tot aşa şi liturghia din Constituţiunile apostolice (cartea VII.în cele dintâi trei secole nu cunoaştem la servitorii bisericeşti nişte veşminte anumite de cult.1975.introducerea târzie după sute de ani de la Hristos a veşmintelor liturgice: „. pag..1911. Veşmintele liturgice speciale se cunosc din secolul al IV-lea"41 . Ibidem.. 40."39 . cap.) şi al regiunii lor.abia în secolul al VII-lea găsim mărturii despre 'toaca de lemn'.n. „Tezaurul liturgic al Sfintei Biserici creştine ortodoxe de răsărit" de Badea Cireşeanu . pe la începutul secolului al IV-lea.doctor în teologie. probabil că el nu cunoştea nici un fel de tămâiere în biserica creştină. pag. Bucureşti .n. ed.. Bucureşti .

Bucureşti.n. Chiril al Alexandriei)43 .. Dr.. De asemenea Critopulos socoteşte că . „Simbolica" de Hr.n. patriarhul BOR. „Tezaurele liturgice" de Badea Cireşeanu. Trad." (Sf. oficial. partea întâi. „Sfântul Chiril al Alexandriei" .) la Constantinopole pe vremea lui Dionisie al IV-lea. IBM al BOR. Prof.: înţelepciunea lui Solomon. 42. numite apocrife de autorii Bibliei lui Şerban Cantacuzino din 1688 . constată cu privire la cărţile bune de citit (anaghinoskomena) (cele amintite mai sus: înţelepciunea lui Solomon.1955. după ce s-a arătat Hristos.n.n.)"45 „Biserica Ortodoxă nu s-a pronunţat.n. . 356.n. cu aprobarea sf. 119-120. pag. lui Sirah . tămâie' cu alte întrebuinţări decât în aprinderea ei la serviciul divin. fie tămâie. Tobit. 45.n. Tomul II.). Iudit. pag. în sinod ecumenic asupra cărţilor bune de citit (anaghinoscomena) (cele amintite mai sus.n. închinarea şi slujirea în duh şi adevăr. 407."44 „Dimpotrivă sinodul ţinut în anul 1672 (deci în acelaşi secol XVII . Istoria Suzanei. Macabeii şi înţelepciunea lui Sirah.49 scriitorii vechi întrebuinţează numai numirea de . Bucureşti.n... Editura centrului mitropolitan al Olteniei ."42 „ Deci e păcat şi întinăciune a stărui în slujirea în umbre şi a se aduce lui Dumnezeu fie grăsime. 1911. XVII .scrieri. traducere din limba greacă de Iustin Moisescu . sinod.. 1991. Andruţos. de Pr. cu binec. Ed. pag. Preafericitului Patriarh Teoctist.profesor universitar.. 43. pag.n. consideră canonice. Istoria Balaurului.contradicţii în regula de credinţă şi în cult: „Astfel sinodul ţinut la Ierusalim (sec. acestea n-au fost niciodată primite canonice şi autentice în Biserica lui Hristos (nici măcar în a evreilor . Ibidem..) pe vremea lui Dositei.) că ele sunt numai bune (Kala) şi virtuoase (enareta). 120. Dumitru Stăniloaie. 44..

n. teologii au exprimat opinii diferite. 257.n.n.n. pag. "47 „Policarp episcopul Smirnei (168 d. Bucureşti.n. deoarece înainte de împăratul Constantin cel mare. pag.) şi Policrat. 46. nu era o regulă formal stabilită.)". Aceşti doi episcopi discutând diferenţa sărbătoarei. adică până la sinodul de la Niceea. Policarp susţinu că practica (tradiţia .) moştenite.n.).n. Tomul II.) romană a rămas de la apostolii Petru şi Pavel martirizaţi în Roma. „Pidalion cu orânduire nouă şi tâlcuiri" de Zosima Târâlă şi Haralambie Popescu. Policarp şi Anicet s-au despărţit . Fiecare dintre ei convocând câte un sinod local pentru sprijinirea praxei (tradiţiei .Hr.Hr.n. 47. au terminat excomunicând Victor pe Policrat cu asiaticii lui. sinod. Ibidem.) care desigur trebuia să dea naştere la împrejurări şi vederi deosebite.n. Neînţelegându-se între dânşii (căci nici unul nu avea o tradiţie biblică . „Tezaurul liturgic" de Badea Cireşeanu. episcopul Efesului. în finele secolului al II-lea.) merse la Anicet episcopul Romei în anul 155 ca să se înţeleagă amândoi asupra potrivirii timpului pascal. unii socotindu-le canonice.n.n. 48.48 „Mai iute a fost cearta asupra acestei sărbători.n.n. 30. Bucureşti 1912. iar alţii morale şi virtuoase (contradicţii grave ce pun la îndoială întreaga mărturisire de credinţă a unei astfel de biserici . 1933.50 Sinoadele locale ale secolului al XVII-lea şi în acord cu ele.n.).46 „Serbarea Paştelor a dat de lucru Sfinţilor Părinţi ai Bisericii creştine (ortodoxe .cu pace' (rămânând fiecare la aşa zisa tradiţie strămoşească -n. episcopul Romei (202 d. . cu aprobarea sf.) asupra uniformizării serbării paştelor. între Victor. Anicet arătă şi el că practica (tradiţia .n. 119. Erau diferite păreri (tradiţii nebiblice . pag.) din Asia proconsulară este moştenită de la apostolii Ioan martirizat în Efes şi Filip martirizat în Ierapole din Frigia.

ni le arată Proclu. 257.n. IV-V .n. Ibidem.''52 .) veniră la ideea de a face aceste veşminte (liturgice .): . pag.păgânisme: „Conducătorii Bisericii creştine (ortodoxe din sec. În scopul acesta. Bucureşti 1910. 31. . ' Şi mai departe: .) zilelor.) ci pentru pacea şi unirea tuturor' (lucru de care nu s-a ţinut cont . „Pidalion cu orânduire nouă şi tâlcuiri" de Arhimandrit Zosima Târâlă şi Iconom Stravofor Haralambie Popescu.). şi luând în vedere uşurinţa firei omeneşti. patriarhul Constantinopolului zicând adică. s-a hotărât a scoate din rădăcină toată meşteşugirea mincinoasă satanică (ce venise prin tradiţia nebiblică . Bucureşti . „Tezaurul liturgic" de Badea Cireşeanu. 52. răspândindu-se şi epistole sinodale cu aceste hotărâri (în nici un caz nu pot fi învinuiţi apostolii pentru invenţiile contradictorii ale urmaşilor .n. vol.).n.n. că Ioan Hrisostom purtând grija de mântuirea oilor.n. biserica lui Hristos nu ştie.meşteşugire mincinoasă în serviciul liturgic: „Motivele care au determinat pe Hrisostom de a prescurta liturghia Sf. pag.n.n.n. cum se cuvine unui păstor.n." 51 . 41.n.1933.n.n. Vasile şi a se acomoda prin aceasta timpului său.n. Ibidem.Că Dumnezeu nu poartă grijă pentru paza vremilor şi a zilelor (neorânduite de El n.) cât mai 49. 51. el a tăiat multe prelungiri liturgice şi a rânduit a se face astfel sfântul serviciu mai scurt. 50. I.n.scumpătatea timpului şi paza (sărbătorirea .)"49 „Chiar şi împăratul Constantin cel Mare avea dorinţa pentru fixarea acestei sărbători creştineşti care producea încurcături regretabile"50 „Din această abatere nu se face nici o călcare de lege după cum arată şi Ioan Hrisostom (şi aceasta era bine s-o ştie şi Constantin cel Mare .51 iar acesta pe Victor cu toţi părtaşii săi. pag. pag. 30.

pag. pag. la păgâni se numea acel care junghia animalele ce se aduceau jertfă. pag. la miezul nopţii să fure mintea aceluia care le priveşte cumva. 1935. 593.) se aducea la altar de către mai marele preoţilor numit 'popa' (sacrificator). II.52 strălucitoare. „Tezaurul liturgic" de Badea Cireşeanu. 39.. II. victima (de jertfă .. când intră din nou în împărăţia apelor .) sunt legate obiceiurile de a purta pelin de la Rusalii la Sânziene sub cuvânt că Rusaliile ar fi nişte zâne duşmănoase faţă de fete tinere şi flăcăi (şi . „Acoperământul Maicii Domnului şi vieţile sfinţilor martiri Ciprian şi Iustina" alcătuită de Ioan Săvescu. De aici urma să se introducă şi în creştinism veşminte liturgice cu semnificaţiuni simbolice şi străluciri superioare"53 „Nenumărate sunt chipurile în care obiceiurile păgâneşti buruienile acestea prădalnice . aşadar că tocmai praznicul cel mare al întemeierii pe pământ a Bisericii creştine a fost folosit de Satana pentru a păstra mai departe chiar şi în sufletele creştinilor. Editura episcopiei ortodoxe române . 417. cu aprobarea Sf. vol."54 „De praznicul Pogorârii Duhului Sfânt în unele părţi ale ţării încă şi astăzi (sec. datinile cele păgâneşti de pe timpul romanilor.până la Sânziene.au furat straie bisericeşti pentru a fi luate drept altceva decât ceea ce sunt într-adevăr. 25. I. ed.n.aceste zâne ar fi în stare.n. Oradea . „Buruieni crescute la umbra Bisericii" . Sinod. 56. "57 53. „Tezaurul liturgic" de Badea Cireşeanu. Bucureşti 1911. Bucureşti 1911. mai ales că şi în cultele păgâne se întrebuinţau haine luxoase.n. pag.Oradea. pag. vol.de Valerian Zaharia. ."55 „La Romani. XX . 54. episcopul ortodox al Oradiei . episcopul ortodox al Oradiei. 57. 39. „Buruieni crescute la umbra Bisericii" de Valerian Zaharia. Iată."56 „Popă.n. 55.1955.1955.

" 59 „Abia prin sec. iar în sec. 384. pag. răsucea un nasture. sau făcea alte semne ciudate. m-am întâlnit cu un popă şi-o să-mi meargă rău!' Şi ca să nu-i meargă rău . „El zice: .63 58. pag. pe care n-a sădit-o Tatăl Meu cel ceresc.de Badea Cireşeanu.n..Lopuhin. se smulge.n.de Valerian Zaharia. XV. Bucureşti. 'popa = sacrificator'. 1214). învăţând învăţături şi porunci omeneşti. Bucureşti . 63. „Tezaurul liturgic" de Badea Cireşeanu. XV. pag. traducere de Nicodim. 303. Vai.n. „Tezaurul liturgic" .P. „Buruieni crescute la umbra Bisericii" ." (Mat. II.).61 6. pentru chemarea pioşilor la rugăciune" (pe atunci nu existau ceasuri ca acum .1911. 59."58 „Ştiţi doar cu toţii că nu o dată aţi aflat pe cineva care spunea oţărându-se: .1946. vol. Bucureşti . II cu aprobarea Sf.. 62. Avertismentul Domnului Iisus cu privire la tradiţia nebiblică e valabil în toate timpurile.. Bucureşti. 8-9). 159. vol. apoi amândoi vor cădea în groapă'" (Mat. chiar şi azi.n. 323. II.. 60. vol.n.60 „.ele (clopotele) erau în întrebuinţare din vechime la păgâni. 38. chipurile ca să desfacă vraja." (tradiţia bisericească doar le-a adoptat . V de Prof. A. Sinod. 385. iar dacă orb conduce. „Tezaurul liturgic" .1955. „Istoria biblică. .. 1911.de Badea Cireşeanu. 1911. pag.62 „Dar în zadar mă cinstesc.53 „Preoţii români în limbajul poporului sunt numiţi 'popi' (termen specific păgânismului . pag. IX în cea orientală. VI se introduseră clopotele în Biserica occidentală. 61. patriarhul României. pag. vol. Ibidem.).n. Lăsaţi-i: ei sunt conducători orbi ai orbilor. fiecare plantă.acea persoană atingea ceva de fier. Noul Testament".. episcop ortodox al Oradiei .).

cei mai mulţi din poporul nostru se socot creştini. 91. pag.Emilian Vasilescu. Ştefan Slevoacă. Episcopiei Buzăului . Şi tot raţiunea cea înţeleaptă dictează iubitorului de adevăr.credinţă'.Bodogoe. Ea este unică în felul ei. pag. "64 „Celor ce sunt pioşi cu adevărat şi filozofi (iubitori de înţelepciune .1980. Dar la o cercetare atentă se constată că bunul pe care-l poartă nu e aur veritabil.n. 66. Olimp Căciulă şi D.54 CONCLUZIE: „Sfânta Scriptură poartă deci pe bună dreptate numirea de . pag. chiar dacă l-ar ameninţa moartea.Dr. „Apologeţi de limbă greacă" .Cartea cărţilor'. În ea ne vorbeşte însuşi Dumnezeu. 65. .). Bucureşti . raţiunea le dictează să cinstească şi să iubească numai adevărul şi să renunţe a urma părerile celor vechi.Fecioru.n. ci metal fals!"66 64. nădăjduiesc să fie mântuiţi în legea pe care au moştenit-o de la moşii şi strămoşii lor.1990. în vreme ce în celelalte scrieri religioase vorbesc oameni aleşi. dar oameni. nu numai să nu urmeze pe acei care săvârşesc sau învaţă vreo nedreptate ci ea în tot chipul şi mai presus de însuşi sufletul său. Bucureşti -1982. Toţi îl rostesc. „Istoria religiilor" de Diac.Prof.trad. în cazul când acestea ar f i greşite. T. „Tezaurul Ortodoxiei" de Preot Dr.Sf. 26 (Apologia I . Iustin). Edit. 390. " (Iustin Martirul)65 „Se pare că de nimic în lume nu se face atâta abuz ca de cuvântul . să prefere a săvârşi şi a spune numai cele drepte.

Pavel (I Tim.Biblia sinodală -1991 ) .7 .55 SUPERSTIŢIILE ŞI CREDINŢA „Iar de basmele cele lumeşti şi băbeşti fereşte-te şi deprinde-te cu dreapta credinţă. 4.” Ap.

"2 „Buruienile obiceiurilor păgâneşti au pătruns şi pătrund tot mai mult în grădina Bisericii.. de cade vreo stea.o stea norocoasă' sau. putem număra: . . superstiţiile locul credinţei adevărate. 38. au făcut ca în inimile multora.. . Bucureşti 1911. . „Buruieni crescute la umbra Bisericii" de Valerian Zaharia.antic şi modern 1 . 2. iar nu din convingere. episcopul român ortodox al Oradiei.. 1955. .chiromanţia (citirea în liniile palmei) .. „Istoria bisericească universală .telepatie (a afla ce se întâmplă la distanţă) 1.a murit cineva'."3 „Printre aceste feluri de obiceiuri păgâneşti. se spune că . mădulare. 3..vrăjitoria (farmece.56 SPIRITISMUL .hipnotismul (somn indus pentru a afla taine) . descântece) ..n. Mihălcescu. pag. făcută de multe ori numai din interes. Şi astăzi se mai spune că cineva are . Ibidem. Păgănismul ca tradiţie creştină prin amestecul bisericii cu statul: „Viaţa religioasă-morală din acest timp nu mai este la înălţimea la care se afla înainte de proclamarea religiunii creştine ca religiune de stat.1 „Trecerea în masă la Creştinism a păgânilor.necromanţia (citirea în oase.oniromanţia (tâlcuirea viselor) .până la 1054" de I.spiritismul (chemarea duhurilor morţilor) . Aceasta ne-o spune cu multă amărăciune sfântul Atanasie cel Mare (secolul IV d. de Teologie.n. etc). 261.Hr. indiferenţa şi făţărnicia să ia locul pietăţii de mai înainte. pag.astrologia (citirea în aştri a sorţii).. 261. . pag.)". năvălirile barbare. Editura episcopiei Oradiei. profesor la Fac.

alţii fac baiere. cu plugăritul şi cu alte munci precum şi diferite feluri de vrăji pentru prinsul hoţilor. în zodii.?” (numite azi cu pretenţie: parapsihologie . vindecarea boalelor. ghicesc în ghioc. alţii prezic viitorul sau tâlcuiesc visele. sau în legătură cu dragostea. alungarea furtunilor.4 „Chiar şi în zilele noastre . cu păstoritul şi albinăritul. cu vânatul şi pescuitul. boscoane sau nevrăji şi aşa mai departe. alţii cred că le va merge rău sau se va întâmpla vreo nenorocire dacă le iese cineva cu golul dinainte. 6. pag.57 În afară de faptul că toate acestea sunt nişte simple înşelătorii bune de amăgit pe cei lesne încrezători în tot felul de basme ..n. pag. „Buruieni crescute la umbra Bisericii" de Valerian Zaharia. când mintea omului. . pag. 5.care încă mai dau crezare sau mai folosesc asemenea obiceiuri păgâneşti... în ort sau în bobi.chiar şi azi la câteva mii de ani după ce Domnul a pus poruncă straşnică împotriva obiceiurilor păgâneşti şi diavoleşti a tot felul de farmece. întâlnim astfel de obiceiuri păgâneşti . 33. îndrăgitul şi măritatul. 36. blagoslovită de harul dumnezeiesc a ajuns la adevărate culmi de gândire . descântece şi vrăjitorii . sau vreun iepure. bătrâni şi tineri . planete şi de la papagali. descântă pe cei bolnavi.1955. farmece sau făcături. Unii vor să afle viitorul în drojdie de cafea sau în cărţi de joc. cu nunta şi înmormântarea..mai ales în lumea satelor .încă mai întâlnim nu rare ori în oraşele şi în satele noastre creştini ."6 „Unii. episcopul român ortodox al Oradiei.toate acestea sunt osândite de Dumnezeu ca obiceiuri păgâneşti.. Ibidem."5 „Fie că se numesc descântece sau vrăji.bărbaţi şi femei. Alţii poartă buruieni sau aţe să nu se deoache. Ibidem.n. Oradea . ursitul de bine sau de rău şi altele.mai la tot pasul în legătură cu naşterea şi botezul. 31. aducerea ploilor. 4.).în veacul acesta de lumină. Editura episcopiei Oradiei.

8. obicei păgânesc"9 „Unii încep semănatul la asfinţitul soarelui şi cu ochii închişi."7 „Alte farmece. 9.orice fel de vrăji. 40. „Buruieni crescute la umbra Bisericii" de Valerian Zaharia. Va să zică îndrăzneşte cineva să facă ghicitoare. dar toate otrăvitoare. Astfel prin unele sate de la noi şi de aiurea sunt vestiţi aceia care citesc în Pravilă. păgâneşti şi diavoleşti .orice ar spune şi ar crede cineva.d. măritiş ş. care osândeşte . Oradea . unghiile.mai mari sau mai mici. Ibidem. episcopul român ortodox al Oradiei.ghicesc în Biblie sau în Psaltire despre cele ce-1 interesează pe cutare sau cutare: boală. părul. 40. Ibidem. pag. chiar dacă ar fi făcute pentru o ţintă bună şi cinstită. pag. nu-i cinstire adusă lui Dumnezeu. noroc. vrajă păgânească tocmai cu Sfânta Scriptură. 33. cred că pot cu anumite vrăji să pună 7. ci-i slujire Satanei.care înăbuşe florile şi plantele credinţei celei adevărate în sufletele unora dintre credincioşii noştri de la sate sau de la oraşe. ca vindecarea unui bolnav . Editura episcopiei Oradiei. Alţii ca să plouă trec apa printr-un ciur în chip de ploaie. descântece. Unele femei lasă uşa descuiată la naştere ca să nască mai uşor..vrăjitoria sub orice formă nu-i rugăciune. Alţii folosindu-se de dinţii. adică .. . sau dacă se varsă sarea sau piperul .a."8 „Descântecul sau vraja . haina. cârpa (baticul) sau alt obiect care a fost al cuiva. crezând că astfel păsările nu vor vedea seminţele şi nu le vor mânca.58 sau dacă sunt treisprezece la masă. pag.încă de pe timpul lui Moise . ghicitorii şi tâlcuiri de semne.pretind ei . vrăjitorii şi ghicitorii se fac cu unele lucruri bisericeşti.m.în sfârşit sunt nenumărate buruieni de tot felul .1955.

Oradea .59 stăpânire pe cugetul şi pe voinţa acelei persoane. despre care se spune că este strigoi. Ibidem.o sumedenie de datine (tradiţii . pag. 39. episcopul ortodox al Oradiei. „Buruieni crescute la umbra Bisericii". A se cufunda mai repede sau mai încet împărtăşania bolnavului în potir sau linguriţă. Editura episcopiei Oradiei."12 „Preoţii trebuie să atragă luarea aminte credincioşilor care vor să ghicească zilele omului din Sfânta Cuminecătură că acesta-i un păcat tot atât de groaznic ca şi acela al folosirii Cuminecăturii pentru vrajă sau farmece.n. farmecele şi vrăjitoriile pe care unii le fac cu aghiazma sau apa sfinţită"14 10. pentru a fi mai uşor crezute şi primite de credincioşi.aceste datini îmbrăcând straiul creştinesc.. pag. Ibidem. 12."10 „Începând încă de la naşterea omului . fie pentru ură."11 „Asemenea acestora sunt aceia care."13 „Tot din ale Bisericii furate sunt descântecele.. 41.) păgâneşti însoţesc din umbră viaţa multor creştini. „Buruieni crescute la umbra Bisericii" de Valerian Zaharia. ci atârnă numai de umezeala care a pătruns mai repede sau mai încet în Sfânta împărtăşanie.cum ar fi înfigerea unui ţăruş în mormântul cutăruia. pag. după felul în care sfânta cuminecătură pluteşte deasupra sau se cufundă în linguriţă sau potirul Cuminecăturii. . 13. de Valerian Zaharia.terminând cu moartea sa . pag. aceasta nu-i nici un fel de semn. Ibidem. 14.cum ar fi banul de aur sau de argint pus în scăldătoarea nou-născutului . fie pentru dragoste. mai ales de pe la sate . pag. 41. se încăpăţânează să citească în împărtăşania bolnavilor.n.1955. episcopul ortodox român al Oradiei. Oradea 1955. 40. 11. sau ungerea uşilor cu usturoi împotriva strigoilor în noaptea Sfântului Andrei . dacă aceştia se vor vindeca sau vor muri cumva. 33.

care i-au poruncit să vorbească lumii."15 „Unul a văzut un alt . în sânul Bisericii şi în rândul obştei. călugări sau călugăriţe printre aceştia - 15. cu chipul Maicii Domnului şi cu porunca de a cinsti duminicile şi sărbătorile. 11. şarlatanie şi creştinism: „Nu puţină zarvă au stârnit în ultimul sfert de veac în diferitele colţuri ale patriei noastre aşa numitele .raiul' cu fericirile şi .1955.moş'.vămile văzduhului' .iadul' cu muncile. minuni' şi .. pag."16 „De curând în multe sate şi oraşe de ale noastre s-a răspândit o scrisoare vorbind de nişte pietre căzute din cer cu chipul Domnului Hristos. 10. iar pe alţii pe drumuri. 17. însă în aceste scrisori ameninţându-se cititorii că dacă nu le-ar scrie de trei ori şi nu le-ar da în 24 de ceasuri la trei oameni. nelipsind chiar şi unii preoţi. făgăduind să spună lumii ceva foarte de seamă. necunoscători ai Scripturii şi care-şi luau închipuirile lor drept lucruri aevea. aducând tulburări mai mari sau mai mici în sufletele unora dintre creştini. adevărate. Într-o parte a ţării alt . Spiritism. episcopul ortodox al Oradiei . Ibidem. Acum câţiva ani zice că s-ar fi arătat Maica Domnului unor copii. Ba unul a văzut un .sau sprijinitorii lor.. alta a văzut chiar pe Mântuitorul şi pe Maica Domnului.mulţi dintre cei care au spus că au avut vedenii şi au început să proorocească neadevărat.moş'.moş' zice că a prefăcut o femeie în măgăriţă.proorocii' care au pus pe unii pe gânduri. 16. pag. iar în altă parte zice că pe geamul bisericii din sat ar fi apărut un semn în chip de peşte din care curge sânge. ba altul a făcut o călătorie prin ."17 „. . Alţii dintre cei cu proorociile . semne.vedenii. atunci vor arde de vii. văzând .60 2. 10. „Buruieni crescute la umbra Bisericii" de Valerian Zaharia. erau de fapt oameni cu mintea întunecată. Ibidem.adevărate' .cercetându-se cu luare aminte de Biserică şi de credincioşi s-a dovedit că: . pag.

185. 22. să nu citeşti în stele. pag.61 erau de fapt nişte şarlatani care visau să strângă averi de pe urma jertfelniciei credincioşilor care le dădeau crezare. cu binecuvântarea Prea Sfinţitului Epifanie Norocel. agonisitoare de osândă. episcopul ortodox al Oradiei. Bucureşti 1979.F. . episcopul Buzăului.. 62. Ogorul cel frumos al dreptei credinţe s-a umplut de buruieni."18 CONCLUZIE: „Şi aşa. 19.P. Iustin. 20.Fecioru.. pag. părăsind calea cea dreaptă.Bucureşti 1978. "20 „Fiul meu. patriarhul BOR." (Didahia)21 „Credinţa într-un singur Dumnezeu înseamnă şi păzirea învăţăturii descoperite de El. nici să le vezi. pentru că aceasta duce la închinare de idoli. „Din tezaurul ortodoxiei" de Preot Dr. Traducere Pr. 155. "19 „În lături aşadar cu obiceiurile cele păgâneşti pierzătoare de suflet.. Ştefan Slevoacă."22 18.1990. să nu vrei să auzi de ele. Ibidem. 21. 1955.D. pag. 26. pag. să nu ghiceşti viitorul după zborul păsărilor.. să nu faci vrăji. „Buruieni crescute la umbra Bisericii" de Valerian Zaharia. oamenii au rătăcit. căci din toate acestea se naşte închinarea la idoli. 12. „Scrierile Părinţilor Apostolici" cu binecuvântarea P. să nu descânţi. Editura Episcopiei Buzăului . ferirea de superstiţii şi de practicarea lor. „Carte de învăţătură creştină ortodoxă" . întunecătoare de cuget. pag.

62 Capitolul II ÎNCHINAREA „De aceea.14 .Biblia Sinodală . iubiţii mei fugiţi de închinarea la idoli. 10.1991) .” Apostolul Pavel (1 Cor.

24 .63 CUM MĂ ÎNCHIN: „Duh este Dumnezeu şi cei ce I se închină trebuie să I se închine în duh şi adevăr. 4.” Iisus (Ioan.Biblia Sinodală .1991) .

au trăit chiar până la acea vreme când a fost începută facerea corăbiei. traducere de patriarhul Nicodim. confirmarea şi completarea în arătările personale şi revelaţiile făcute lor de Dumnezeu sau de sfinţii Lui îngeri. Fiecare din ei a trăit timpul hărăzit lor şi fiecare a transmis credinţa şi făgăduinţa încredinţate lor spre păstrare moştenitorului său cu generaţiunea sa. zece. pag.. „Istoria Biblică. primind în acelaşi timp explicaţia. . Pentru o păstrare mai bună a acestui mare testament."2 „Ei au fost.n.fiecare din ei a fost adevărat monument atât al credincioşiei lui Dumnezeu întru îndeplinirea făgăduinţelor Sale. numărând de la Adam până la Noe inclusiv. tatăl lui Noe.I. neamul cel ales consta din patriarhi singuratici. 2. pag."4 „Aşa Adam a putut istorisi despre viaţa sa fericită în rai. 165... Ibidem. care transmiteau succesiv unul altuia făgăduinţele primite de ei şi amanetul încredinţat lor al adevăratei religii. 165. pag. vol. ca Lameh şi Metusaleh.I.1944. vol.). vol. 4. cât şi al credinţei şi răbdării părinţilor. Ibidem. Ibidem.. Bucureşti . 167. 3. despre căderea în păcat şi despre marea făgăduinţă dată lui pentru izbăvirea din robia păcatului şi a morţii în curgerea de câteva generaţiuni. până la naşterea lui Lameh. lor le-a fost dată şi o viaţă minunat de lungă.3 „.Lopuhin."1 „Despre viaţa patriarhilor cronicarul sacru nu ne dă mai departe nici un fel de detalii.de Pr.64 EPOCA PATRIARHALĂ „Până la Moise. în total sunt treisprezece . 259.n.II. care avea să servească de leagăn al omenirii celei 1. pag. vol." (dacă adăugăm pe Avraam. cum se ştie. Vechiul Testament" . Isaac şi Iacov după potop. A.I. iar ultimii patriarhi.P.

.XI. Bucureşti . mustrând prin predica sa lumea şi necredinţa şi nelegiuirea ei. şi prin urmare şi în rugăciune. vol. 533. 7. 531. Vechiul Testament" ."5 „Noe era nu numai moştenitorul cuvioşiei şi credinţei. A. . ci şi propovăduitorul ei pe pământ. încă din vremea primilor fii ai lui Adam: în aducerea de dar lui Dumnezeu. 6. traducere de patriarhul Nicodim.1914. traducere de patriarhul Nicodim. „Istoria biblică. Acestea sunt aşa numitele 'legi ale lui Noe'.. şi 'primind revelaţia despre ceea ce nu era încă văzut' (Evr. 187.de Pr. păşi la facerea corăbiei pentru mântuirea casei sale. Vechiul Testament" . pag. 190. se încheie epoca patriarhală a istoriei biblice.n. 166.65 noi de după potop. vol. A. Lopuhin. Ibidem. Lopuhin.. „Istoria biblică.n."6 „Cu moartea lui Iacov. pag. adică a căpeteniilor principale şi a părinţilor neamului ales cu Dumnezeu şi cârmuirea poporului de către ei pe baza acelor temeiuri şi pravile morale nemijlocit comunicate.P."10 5.7). Ibidem.P. 164. Ibidem.I.. 10.. 8."7 CULTUL: „Religia începu să se exprime în forme externe.I..) au fost adause încă trei noi aşezăminte. deoarece ultimul din ei a murit chiar înainte de potop. Ibidem. pag. pag."8 „Credinţa patriarhilor şi-a găsit expresia ei exterioară în cult"9 „Astfel pe lângă statornicirea sâmbetei şi a căsătoriei (din Eden . Bucureşti . 9.de Pr. pag. pag.1944. Particularitatea ei distinctivă a fost comunicarea directă şi nemijlocită a patriarhilor.

).„Istoria religiilor" de Diac. ceea ce a şi săvârşit el la întâlnirea cu Avraam.1912. 25. Sinod.II. „Septuaginta Id est Vetus Testamentum graece iuxta LXX interpretes".n. 119.P. D. Emilian Vasilescu. 25. Vechiul Testament" de Pr. greceşte 'iereis') apoi prin aceste nume se înţelegeau simplu reprezentanţii familiilor.B. Lopuhin."12 „În timpurile patriarhale şeful oricărei familii era preotul ei.I."13 „Deşi se pomeneşte câteodată de 'preoţi '(Eş. Bucureşti 1944.evreieşte Cohen. vol. 1944. edidit Alfred Rahlfs 1933. 17. D.Ibidem. "11 Preoţia expiatoare: „Preot . 12. tăierea împrejur. pag.episcop de Oradea. Vechiul Testament" de A. vol. pag. Vechiul Testament" de A. Bucureşti.II.66 „Acum cultul se cuprindea în ridicarea de altare. Prof.A. rugăciuni."17 11. a Salemului. pag. Bucureşti.„Istoria biblică. 13.„Istoria biblică. vol... „Septuaginta" .B. pag.„Tezaurul liturgic" de Badea Cireşeanu. sacrificii (jertfe . 1944. pag. pag.Lopuhin. făgăduieli sfinte.. traducere de patriarhul Nicodim. 15. Bucureşti . . Dr. 314.edidit Alfred Rahlfs. care după obiceiul patriarhal săvârşeau cultul pentru popor.n.n. 361. Bucureşti -1982.311.P. pag. pag.22.1933."14 „Actele de cult erau săvârşite de capul familiei. pag. 14. 19. 16. 53."16 „Preoţia lui impunea asupra sa datoria de a aduce jertfa şi a împărţi binecuvântare.„Istoria biblică.n.Stuttgart . Lopuhin.XIX.).. care împlinea astfel funcţia de preot" 15 „Prezenţa lui Melhisedec 'preotul Dumnezeului celui Prea Înalt' ('iereis toy Theoy toy hipsistoy') în mijlocul unei populaţii păgâne cum se poate crede.I.P. în sine e foarte de mirare. 152. de stâlpi (de aducere aminte . 1955.Stuttgart. cu aprobarea Sf. vol.„Flori alese din grădina Sfintelor Scripturi" de Valerian Zaharia .

Iov... al BOR. 542. P.) din roadele ostenelilor lor (produse agricole . fiii protopărinţilor omenirii.n..). aduc lui Dumnezeu sacrificii (miel ca jertfă . nefiind nici căsătoriţi .n. P. Vechiul Testament" de Pr. 540."19 Exista şi o preoţie generală a tuturor credincioşilor: „De aceea Cain şi Abel. pag. pag. Vechiul Testament" de Pr. care poartă numele lui. A.să fii stăpân peste fraţii tăi.n. Bucureşti . Bucureşti . Ibidem. 23. Lopuhin. vol. A. Ed. Bucureşti. viaţa căruia se descrie într-o carte deosebită. Iov este nu numai capul familiei sale. era mai scump ca orice. Lopuhin. pag. vol. ca unul ce cuprinde în sine moştenirea dumnezeieştii făgăduinţe. 247. Bucureşti 1944..M.Ioan Mircea. 20. 19. vol. traducere de patriarhul Nicodim.I. pag. „Istoria biblică..1912.n. 413. 21.20 Slujbaşi în cadrul preoţiei generale: „Dreptul de întâi născut."21 „În acest sens se vorbeşte şi de întăi-născuţi ai evreilor în Egipt. 22.Sinod.I. pag."22 „(Isaac) binecuvânta pe Iacov cu binecuvântarea de întâi născut: . 410-411.. . 53. ci şi preotul casei sale.n. „Istoria biblică.n."18 „Întocmai după obiceiul patriarhal.în una din ţările vecine apăru alt drept vestit. „Tezaurul liturgic" de Badea Cireşeanu..67 „.1984.Cain .) pe care le considerau ca daruri obligatorii faţă de Cerescul Părinte" (ei nu erau capi ai familiilor lor.I.II. aşa că el personal aducea jertfe lui Dumnezeu spre curăţirea păcatelor copiilor săi. „Dicţionar al Noului Testament" de Preot Dr. cu aprobarea Sf. Ibidem.. pag. 1944.."23 18..B.

I. 535. şi mâna sa cea stângă pe capul lui Manase 'spre a-i binecuvânta. pag. 26. vol. jertfa şi paza sâmbetei. „Tezaurul liturgic" de Badea Cireşeanu. căci erau fiii săi. traducere de patriarhul Nicodim. P. . Aşa de exemplu Isaac binecuvântează pe Iacov în locul lui Esau.1911. Bucureşti ."24 CONCLUZIE: Manifestările principale ale acestei religiuni patriarhale era şi circumciziunea. vol... care erau purtătorii exclusivi ai adevăratei religii şi a marei făgăduinţe..68 Impunerea mâinilor ca binecuvântare „În Vechiul Testament găsim foarte multe locuri de unde vedem impunerea mâinilor îndătinate la iudei. "25 „În astfel de trăsături generale se prezintă viaţa patriarhilor neamului celui ales. 25. vol. 48. pag.. 13. iar bătrânul Israil (Iacov) îşi întinse mâna sa cea dreaptă şi o puse pe capul lui Efraim. Vechiul Testament" de Pr. legate de dânsa. Lopuhin.1944. „Istoria biblică.II. A. Ibidem.II. Bucureşti . despre Mântuitorul şi care de aceea se aflau sub o deosebită conducere a Providenţei divine"26 24. pag.

Ed. Ibidem.1984. 143. 32. Lopuhin.de Preot Dr.II.II. vol.de A. P. „Istoria biblică. Scopul final al istoriei universale se cuprindea în realizarea pe pământ a împărăţiei 27. 28. vol. deoarece după deosebite împrejurări generaţia lui Iosif.8.1944. Ibidem. Bucureşti . „Istoria biblică.IV. vol. prin alegerea lui Israel. 29. Vechiul Testament" de Pr. pag..P..69 EPOCA VECHIULUI ISRAEL „Prefigurarea 'zidirii' sau a întemeierii Bisericii se începuse de mult de Dumnezeu în Vechiul Testament. „Dicţionar al Noului Testament A-Z" . pag. 356.IBM al BOR. . fiii lui Iacov. pag. 31. 57.29 „Propriu vorbind triburi s-au format treisprezece.1946."32 „Acest popor nu-i nici filozof şi nici politic.Lopuhin. Bucureşti . pag. Bucureşti . păcătoase. 7. Bucureşti ."30 „În timp ce lumea păgână era lăsată în voia legii dezvoltării fireşti. 260. 344. vol. A. poporului Israelit îi era descoperită legea sfinţeniei. 344. Chemarea lui în istorie se mărginea exclusiv la problema religioasă.1944."28 „Faptele Apostolilor vorbesc despre cei doisprezece patriarhi născuţi din Iacov (Fp. Vechiul Testament" . 30. a templului şi rânduielilor lui cultice şi prin vestirile proorocilor despre Mesia şi cele ce aveau să se întâmple cu El. traducere de patriarhul Nicodim. „Dicţionar al Noului Testament A-Z" .a alcătuit două triburi.II.Ioan Mircea. Bucureşti .Ap. pag. rezultată de la cei doi fii ai săi .Efraim şi Manase .1944.de Ioan Mircea."27 „Poporul israelit s-a produs în Egipt din doisprezece fraţi.9). Bucureşti 1984."31 „Scopul aşezământului era de a separa pe poporul israelit din cealaltă omenire şi a-1 face popor ales în care ar fi putut să se păstreze şi să crească seminţele mântuirii predestinată să se răspândească apoi în toată omenirea. pag.

nici când aduceau ofrande (Mat.. „Studiul Vechiului Testament" de Preot Prof. P. 'naos' se referă la templul propriu-zis iudaic. 1978.: "35 „Sanctuarul sau templul propriu-zis (naos) era locaşul sfânt sau Casa lui Dumnezeu (Mat.28). pag. Bucureşti.IV.1946.. traducere de patriarhul Nicodim.IBM al BOR. 1945. XX. TEMPLUL ŞI SERVICIUL EXPIERII 1."37 33.. Ibidem. 482. „Dicţionar al Noului Testament" de Preot Dr. 34.16) în care n-aveau voie să intre credincioşii. Bucureşti . 1984. vol. Bucureşti."36 „. pag. unde. „Istoria biblică. pag. A.. 1-7.II. între aripile întinse ale heruvimilor. pag. care cuprindea: Sfânta. pag. după credinţa întregului popor locuia însuşi Dumnezeu pe sicriul aşezământului (chivotul legii . rezervată preoţilor şi Sfânta Sfintelor. 5.. 74. Manual pentru seminariile teologice.Dr. vol.n.70 lui Dumnezeu (Apoc.). 35.21) „Casa Tatălui" (Ioan 2. la sanctuar..de Pr. .. 402. Prezenţa lui Dumnezeu în sanctuar „Întreg cultul poporului se concentra astfel împrejurul templului. 481. 143."34 „Cortul Sfânt a fost construit după planul lui Dumnezeu. Vechiul Testament" . iată determinarea juridică a situaţiei poporului lui Israel în istorie. care trebuia să servească ca simbol adevăratei prezenţe a lui Iehova în mijlocul poporului Său. 37. descoperit Iui Moise.Ioan Mircea. 23. unde intra numai Arhiereul o dată pe an. Lopuhin. XV. despărţite printr-o perdea."33 I.Nicolae Ciudin. 1 Cor.23-24). Ed. de ziua Ispăşirii sau a împăcării.n. Bucureşti. Ibidem. 36.

39. „Biblia sau Sfânta Scriptură" . 1. 91. pag. Bucureşti .n. 3. 40.Stuttgart. familia lui Aaron şi urmaşii ei erau aleşi de Dumnezeu să îndeplinească toate funcţiunile sacerdotale ale întregii naţiuni. 248. 43. pag.n. Ed. „Tezaurul liturgic" de Badea Cireşeanu. Datan şi Abiram.n.n. La început arhiereul funcţiona pe viaţă. pag. pag. împreună cu două sute cincizeci de căpetenii din Israel s-au revoltat contra lui Moise.. 41. ohiyhioi Aaron)" (greceşte.Dr.. 115. iar nu se extind asupra sferelor 38.Sinod. ca poporul să ştie că numai cei din seminţia lui Levi şi din familia lui Aaron pot fi preoţi. „Flori alese din grădina Sfintelor Scripturi" de Valerian Zaharia episcop de Oradea. Bucureşti .Popescu Mălăeşti."41 „La evrei arhiereul era 'supremul preot' ales dintre fiii întâi născuţi ai familiei lui Aaron din neamul lui Levi. vol."40 „În timpul lui Moise. 5. 1910. Preoţia aronică (preotul şi marele preot): a) Terminologie (preoţii Domnului spre deosebire de ai idolilor): „(cohen) preot" (în ebraică.1991.în statul lui Moise toate drepturile şi privilegiile preoţilor se reduc exclusiv la sfera religioasă.) Lev. 158. Rolul lui sacramental era de a aduce jertfă pentru sine şi pentru popor (Ev. la Facultatea de Teologie..I. 1935.1984.3). Bucureşti 1978. 37. prof. pag. "43 „. „Elemente de gramatica limbei ebraice" de Preotul Ec. Dar Dumnezeu i-a pedepsit cu moarte năpraznică. „Dicţionar al Noului Testament" de Ioan Mircea.Nicolae Ciudin.cu aprob.71 2. 25. după Septuaginta . fiii lui Aaron (ohi iereis. . p. „Septuaginta" . Craiova . Studiul Vechiului Testament" de Prof. Bucureşti. 42. voind să fie preoţi împotriva lui Aaron. 1955.I.5.)38 „preoţii. după originalul ebraic . 'servitor' al altarului'. pag."42 „Core.39 „ 'preot'..1921.Sf.IBM al BOR.

din Sfânta şi Sfânta Sfintelor. 84."49 c) Rolul sanitar al preoţiei aronice: „Preoţii erau toţi fii ai lui Aaron. „Studiul Vechiului Testament" .Prof. ierosini .II.1981. . Vechiul Testament" de A. pag. 47. 46. pag. pag. celebrarea şi aducerea jertfei).72 politice sau sociale. vol.ierateuma. Ei sunt însă şi săvârşitorii cultului public. 48. „Istoria religiilor" de Diac. se plinea aducând la templu în fiecare zi dimineaţa şi seara. 49. sacerdos . „Tezaurul liturgic" de Badea Cireşeanu."47 „Preoţii au datoria de a săvârşi toate actele de cult. după rânduirile Legii. „Istoria biblică.Prof. „Dicţionar de Teologie Ortodoxă" de Pr. iar apoi şi descendenţi ai lui 44. 56. euharistie pentru mulţumire lui Dumnezeu.Nicolae Ciudin. Ed. pag. vol. pag. adică de împăcare cu Dumnezeu.Dr.1982.. Ibidem.”45 „Cultul este rânduit în perioada exodului până în cele mai mici amănunte. 304.II..”46 „Jertfele au caracter latreutic pentru adorarea şi preamărirea lui Dumnezeu. 92."48 „Cultul dumnezeiesc ebraic de toate zilele.P. Bucureşti 1944. Emilian Vasilescu. pag. Bucureşti . în numele poporului evreu.. Bucureşti 1978. Bucureşti . preoţii (Kohanim) îndeplinind în primul rând rolul de mijlocitori între om şi Dumnezeu. de la altarul de jertfă.1912. 45. lat. câte un miel de un an ca ardere de tot.. Bucureşti .. Apare un sacerdoţiu bine organizat. 339.IBM al BOR. Ion Bria.Lopuhin.Dr. 363..şi expiator. ."44 b) Slujbele expiatoare ale preoţiei aronice „Preoţie (gr. cei ce aduc ofrandele şi sacrificiile.de Prof.Dr. Împreună cu aceasta se aprindea tămâie pe altarul tămâierii.sacerdotium slujirea la templu.

1946..Lopuhin. Bucureşti ..73 Aaron. Bucureşti . vol. pag.P. nu spune nimănui. 52.52 50.. Bucureşti ..n. „Istoria biblică.P. ca să primească adeverinţa formală despre curăţirea sa. vrednici de această chemare preoţească după însuşirile lor sufleteşti şi trupeşti. arată-te preoţilor şi adu darul pe care l-a rânduit Moise.de A. ci mergi.cel vindecat trebuia să intre să se arate preoţilor şi să aducă darul statornicit..1938."50 „. „Istoria biblică. spre mărturie lor" (să vadă cu ochii lor lucrarea lui Mesia . de preoţii profesori Vasile Radu şi Gala Galaction.n. pag."51 „Apoi i-a zis Iisus: vezi. pag. a curăţi după anumit ritual lepra şi alte necurăţii. .V. 51. Ei aveau îndatorirea de. vol..).de A. Vechiul Testament" .II. 1106. trad. 319..Lopuhin.1944.. Vechiul Testament" .326. „Biblia adică dumnezeiasca Scriptură a Vechiului şi a Noului Testament".

"57 2... Bucureşti . „Dicţionar al Noului Testament". iar Sâmbăta pentru rugăciuni şi cult. sau casa obştească de rugăciune. II. şi spaţiul în care lumea se aduna pentru învăţătură mutuală. 55. 446. episcop ortodox al Oradiei. vol... PREOŢIA generală a tuturor credincioşilor: „. vol.Ioan Mircea.1912..PRELUNGIRE A TEMPLULUI DIN IERUSALIM 1. Bucureşti 1984.V. 'împărăţie 53."54 „Iudeii. „Flori alese din grădina Sfintelor Scripturi" de Valerian Zaharia. SINAGOGA ..74 II. ci şi în sinagoge. discuţii ori distribuirea justiţiei. 56. Bucureşti .. înfiinţează sinagoge sau case de rugăciuni (în ebraică: batei hakenesat. pentru că poporul israelit în toată alcătuirea sa era 'popor sfânt'..clasa preoţilor nu avea o importanţă exclusivă. Vechiul Testament" de A. „Istoria biblică. . în greacă: sinagoghe.1912.. ADUNAREA sau comunitatea credincioşilor: „Cultul iudaic se săvârşi nu numai în Templul din Ierusalim.. 62."56 „Sinagoga se prezenta mai degrabă ca o completare a templului. pag.. înlocuia în oarecare măsură. „Tezaurul liturgic" . II. templul din Ierusalim.de Badea Cireşeanu. pag. Oradea 1955.de Badea Cireşeanu.sinagoga.. 10.un termen aplicat ambelor noţiuni: comunitate..."53 „sinagoga = o adunarea împreună . 55. pag. pag. Bucureşti 1946. „Tezaurul liturgic" .. de Preot Dr."55 „. 57. proseikteria) pentru a se aduna într-însele sâmbăta. pag.. 54. 55.Lopuhin.. vol.P.

în greaca Septuagintei .XTX 5. Vechiul Testament" de A. pag. D. ca reprezentanţi ai poporului în înţeles social.. 60.1935. „Istoria biblică. 52. aşa numit 'bătrânul'.1). Ibidem. pag.. 'bătrânii poporului' . „Septuaginta" edidit Prof.Dr.1944.."62 „Aceşti 'bătrâni ' (gr. 62.94 (Ieşirea 24. l .n. „Dicţionar al Noului Testament".1944. ca aleşi şi expresie a conştiinţei lui.6)..1991.Lopuhin. de Preot Dr. pag. vol. "59 „bătrân = presbiteros. prezbiteri .339. Sf. „Biblia sau Sfânta Scriptură" cu aprob. 59.D. Ex.30) 63.58 3. „Istoria biblică. 61.235 (Numeri 11. pag. 24. 126.Sinod.1984.n. sau bătrânii adunării (ohi presbiteroi tes sinagoghes)". D..n. Ibidem.Lopuhin...Stuttgart .II. 345. pag. pag.64 „Regula era să nu se clădească nici o sinagogă. până nu se găsesc 10 oameni cu răgaz.6.).75 preoţească"(Eş.) avea în capul său un reprezentant.Stuttgart ."63 „.B. 4. tu şi Aaron.prezbiterii sinagogii. Bucureşti .. 162 (Lev. şi şaptezeci dintre bătrânii lui Israel (presbiteron Israel . Bucureşti . Bucureşti . termenul grecesc este tradus în româneşte prin bătrân sau .1935.B.Alfred Rahlfs.) care constau din oameni înţelepţiţi de viaţă şi de experienţă se înfăţişau.n. Deut. SLUJBAŞII comunităţii (adunării): a) prezbiterii sau bătrânii poporului „Fiecare familie (comunitate din vremea lui Moise . 163.15).. "60 „Apoi a zis Dumnezeu iarăşi către Moise: 'Suie-te la Domnul. Vechiul Testament" de A. 64.II. 348.Ioan Mircea.P. . vol. „Septuaginta" edidit Alfred Rahlfs..30.n. pag.P. Bucureşti . "6l „Apoi s-a întors Moise în tabără împreună cu bătrânii lui Israel (greceşte: presbiteroi Israel) Numeri 11. care trebuia să se ocupe cu administraţia instituţiei.VII. pag.n. 58.

1970.Biblia hebraica". Zondervan . I.n. 16). „Torah.1955. pag.69 65. 69. Nebiim. Benjamin Davidson. Matei XXII.). 80. prezbiter = bătrân = supraveghetor .1944. Ketubim . pag. „Biblia sau Sfânta Scriptură" cu aprobarea Sf. 66.n.Lopuhin.II.) şi au zis: Cu ce putere faci acestea? Şi cine Ţi-a dat puterea aceasta?"66 . 10. 234.Mat. Bucureşti . pag. şi ia-i în cortul adunării ca ei să stea acolo cu tine (Numeri XI.n.6). pag. arhiereii şi bătrânii poporului (în greacă: presbiteroi toi laoi .n. Ed.Lopuhin.1944.n. Numeri XI. D. 21.A.Sinod. 16" (înainte să fie aleşi 70 . că sunt bătrâni (greceşte: presbiteroi) şi supraveghetori (ebraică: soterim) ai lui. 16)" (deci. pe când învăţa. „The analytical hebrew and chaldee lexicon".P. pag. pag. Bucureşti .P.II. Episcopiei ortodoxe române Oradea . Li se rezervau locuri de onoare în timpul serviciului divin (Fapte XII. 1124.'mai marii sau bătrânii (greceşte: prezbiteroi. Vechiul Testament" . vol. „Septuaginta . .Stuttgart -1935.). Aşa se numesc chiar cei şaptezeci bătrâni.1990. Vechiul Testament" . Bucureşti -1991. vol.n. Ed. New Testament" .B.376.71.de A. „The New Greek E.)'. s-au apropiat de El. 67.23 în original . 68.edidit Alfred Rahlfs.15."65 „Iar după ce a intrat (Iisus) în templu. „Istoria biblică.n.) Soterim. pag.n. pe care-i ştii tu.Prezbiterii sau bătrânii erau numiţi şi păzitori sau supraveghetori: „Supraveghetorii se numesc (în originalul ebraic .n. pag.711. 67 „ (şoter) = supraveghetor (overseer) "68 „Şi a zis Domnul către Moise: adună-Mi Mie şaptezeci de bărbaţi din bătrânii (greceşte: presbiteron) lui Israil. „Istoria biblică.n.. „Flori alese din grădina Sfintelor Scripturi" de Valerian Zaharia.76 Ei se mai numeau şi păstorii .Illinois . 265 (Numeri XI.

Lopuhin.341.Şef de sinagogă. Bucureşti 1946.de Pr. „Istoria biblică. 10. pag.. Bucureşti 1981. .77 .56. Bucureşti 1984.). 75.) conducea colegiul bătrânilor (prezbiterium . 447.V. pag. „Tezaurul liturgic" de Badea Cireşeanu. Oradea ." 73 b) alţi slujbaşi ai comunităţii: „Sinagoga . 74. în parte civile.de A.ca o comunitate iudaică . 4. Oradea . pag.Dr.. 71. „Flori alese din grădina Sfintelor Scripturi" . 76.vol. pag. 10. 4.1955. 73. 10. 5."76 70.II. vol.1912. „Istoria biblică."72 „."71 „Superiorul sinagogii (roş hakenasat căpetenia înţelepţilor n.Prof. p.. pag. Bucureşti . Bucureşti . Oradea . preoţii.Colegiul prezbiterilor sinagogii: „Tot ei (bătrânii sinagogii) alcătuiau tribunalul (sinedriul local).20) ale cărui sarcini erau în parte eclesiastice. „Dicţionar al Noului Testament" de Preot Ioan Mircea.35-36) ajutat de un slujitor (Lc."74 „. adică şeful principal al parohiei.era administrată de un conducător (Mc. „Flori alese din grădina Sfintelor Scripturi" .326.P.II de A..Ion Bria. Vechiul Testament" .de Valerian Zaharia.de Valerian Zaharia.n.1944. "75 „Leviţii erau simpli servitori bisericeşti (aleşi în locul întâilor născuţi din comunitate . care se bucura la iudei de mare respect (era numit şi 'mai marele păstor').n. „Flori alese din grădina Sfintelor Scripturi" . "70 .Bătrânii (prezbiterii) nu se confundau cu preoţii sau arhiereii „Membrii sinedriului erau deci arhiereii. „Dicţionar de Teologie Ortodoxă" . 72.Lopuhin.n.de Valerian Zaharia. pag.n.P.1955.. pag.era oficialul sau asistentul permanent (Lc.20). Noul Testament" .. 187.n. Adesea el funcţiona ca învăţător.) care erau destinaţi treburilor inferioare la cort. vol.1955. cărturarii şi bătrânii poporului.

afară de familia lui Aaron (rezervată exclusiv preoţiei .Preot Dr. vol.n.1912.. pag.88.1978.n.. Sinod.) să-şi pună mâinile pe leviţi. 83.81 „Prin impunerea mâinilor de către fiii lui Israel. pag. Sf. „Tezaurul liturgic" de Badea Cireşeanu. 80.Dr. 49.II..)" (vezi paragraful 23 de la Epoca Patriarhală). (o dată cu impunerea mâinilor primea şi o binecuvântare specială . „Biblia sau Sfânta Scriptură" cu aprob.). Sinod . .1944. Bucureşti .1944. Ioan Mircea. vol. unde vei aduna toată obştea fiilor lui Israel."80 „În Vechiul Testament."79 „Ei au fost aleşi de Dumnezeu. Lopuhin. Nicolae Ciudin. pag. Bucureşti . Bucureşti . Bucureşti .II. în locul întâilor născuţi ai evreilor. pag.n.351.1991.10). Sf. 159 (Numeri 8. 'întâiul-născut ' între mai mulţi fraţi era privilegiat cu drepturi speciale.Lopuhin. „Studiul Vechiului Testament" de Preot Prof. 79. 247. Vechiul Testament" de A. pag.n. vol. traducere de patriarhul Nicodim.)."78 „Să se apropie leviţii înaintea Domnului şi fiii lui Israel (bătrânii sau prezbiterii ."82 „Drept leviţi se socoteau toţi membrii de parte bărbătească ai tribului lui Levi. (deci obştea fiilor lui Israel era obştea prezbiterilor . „Biblia sau Sfânta Scriptură" cu aprob. cu aprob."83 77. 82.n.78 „Adu după aceea pe leviţi înaintea cortului adunării. Vechiul Testament" de A. pag. 159 (Numeri 8.P. 78. „Istoria biblică. „Istoria biblică.'pag. Bucureşti . 326. „Dicţionar al Noului Testament" .1991. fură sfinţiţi şi Leviţii pentru serviciul dumnezeiesc.n."77 „Astfel de adunare se alcătuia din bătrânii poporului. Sinod.P. Bucureşti 1984. 81. Sf.n..9).n.II.

86.) mai întâi Mântuitorul Hristos (Lc.1.n."87 „În aceste sinagogi se adunau ei în zilele de sărbătoare şi sâmbăta.1987. 13. în care sacrificiile de la Templu sunt înlocuite cu rugăciuni. Pr.. 87.1982.79 4. CULTUL sinagogal şi particular.T."88 „Tot în sinagogi au propovăduit (predicat .56.84 -jertfe duhovniceşti (rugăciune. pag. Bucureşti 1984. . „Dicţionar al Noului Testament" de Preot Dr. „Istoria religiilor" de Diac. pentru a se ruga lui Dumnezeu şi a asculta citirile din Lege şi din prooroci (adică V. pag.Prof.374. Ibidem.. . 446.43. „Eusebiu de Cezareea" trad. cu aprob. se făceau rugăciuni şi se intonau cântări religioase"86 „Cultul dumnezeiesc se începea în sinagoge. 4.n. Ioan Mircea. pag. 55-56. 88. 89.n. Sf.. pag.1912.Prof.5. 17.n.10). 368.20.) şi tâlcuirile lor. Bucureşti . etc. Emilian Vasilescu. se traducea în limba cunoscută poporului. pag. vol.Dr.Ioan Mircea.n. pag. ca prelungire a Templului din Ierusalim a) Serviciul divin propriu-zis: -forma de salut: „Evreii se salutau cu 'pace'” (la fel ca apostolii şi creştinii Noului Testament . lecturi din cărţi sacre.Sinod. Bucureşti 1984."89 84. Bucureşti . 14. „Tezaurului liturgic" de Badea Cireşeanu.n.). cântare. predică): „Sinagoga este o casă de adunare. cu o rugăciune rostită de unul din cei de faţă. 446. Bodogoe. . Bucureşti . „Dicţionar al Noului Testament" de Preot Dr.14."85 „În sinagoge se citea Sfânta Scriptură. 85.15-33) şi apostolii şi ucenicii (Fapte 9. T.II.

. 92.II.n. Bucureşti 1981. vol.Prof.Ion Bria.). „Istoria biblică. Ibidem.16). 4."93 „Făcându-se acestea. când membrii comunităţii se adunau la sinagogă pentru rugăciune şi citiri din scrierile Vechiului Testament.n.."92 „Cultul avea loc în fiecare zi de sabat. Iisus a cunoscut foarte bine Vechiul Testament. 60.Lopuhin."94 „prin intermediul lecturilor şi comentariilor biblice de la sinagogă. 90 „. pag. „Dicţionar de Teologie Ortodoxă" de Pr.şcoala în majoritatea cazurilor se instala în sinagogă..n. în 54 de tăieturi sau paraşe (pharaşah) pentru cele 54 de sâmbete ale anului 'intercalar'" (paraşe sau lecţiuni pentru studiul Bibliei . 187.Dr.Sinod. 93. 91.1912.Prof. 94. Bucureşti 1946. „Tezaurul liturgic" de Badea Cireşeanu. Bucureşti p. pag. pag. 95. cu aprob. 187.P.95 „Astfel că sinagogile iudeilor nu erau numai case de rugăciune.n. Bucureşti . 446. Sf. vol.80 .Ion Bria. pag. adică al comunităţii din care făceau parte părinţii săi.şcoala de Sabat (şcoala biblică): „Sinagoga era domeniul deosebit al cărturarilor. 187."91 „La vârsta de 5 ani. 56. În ea s-a stabilit contactul între cărturari şi popor" (cărturarii erau slujbaşii şcolii de Sabat . orice copil iudeu participa la cultul sinagogii.V. 90. Ibidem. Noul Testament" de A."95 „Pentateucul s-a împărţit din vechime de Iudei. Dicţionar de Teologie Ortodoxă" de Pr. superiorul îndemna pe unul din mulţime ca să explice cele citite (Lc.Dr.). pag.

pag."97 „Pe lângă colegiul sinagogii mai era un împărţitor de mile (datorită darurilor pentru săraci aduse de credincioşi . 478.P."101 96. cu aprob. „Biblia sau Sfânta Scriptură" cu aprobarea Sf. Bucureşti . 98.Sinod.Ioan Mircea.Ioan Mircea. „Dicţionar al Noului Testament" de Preot Dr.Sinod.Lopuhin.1946.legământul tăieriiîmprejur' (Fapte 7. vol. vol. „Tezaurul liturgic" de Badea Cireşeanu. „Istoria biblică. Bucureşti . pag. pag. pag. Bucureşti .n. traducere de patriarhul Nicodim. pag."100 b) Serviciul divin al circumciziei: „Tăierea-împrejur este un semn al Legământului făcut de Dumnezeu cu Avraam (Fapte 7. să înălţaţi din ea dar Domnului a zecea parte.A. „Tezaurul liturgic" de Badea Cireşeanu. Iar legea se numea iniţial . 101. pag.8) şi era semnul legăturii dintre Dumnezeu şi Israel.382.IBM al BOR. vol. cu aprobarea Sf. împrejurul căruia se concentra toată comunitatea cunoscută şi sub conducerea căreia mergea toată viaţa obştească. Sf. Bucureşti .V.. Bucureşti 1984.81 ci şi şcoli de educare religioasă şi civică”96 -jertfe materiale (zecimi şi daruri): „.).1911.Sinod. prof. 56 100. poporul ales care avea să fie înfiat de El ca urmaşii lui Avraam. 97.sinagoga era nu numai izvorul educaţiei religios-morale. 'Vorbeşte leviţilor şi le zi: când veţi lua de la fiii lui Israel zeciuială. 446. ci şi centru obştesc. la Facultatea de Teologie. ca zeciuială.8) căruia i s-a impus prima oară tăierea-împrejur. şi vi se va socoti acest dar al vostru ca grâul din arie şi ca mustul de la teasc.1912.II.II. 98. . „Dicţionar al Noului Testament" de Preot Dr."98 „Apoi a grăit Domnul lui Moise şi a zis. Ed. pe care v-am dat-o ca moştenire. Bucureşti -1991.n. Noul Testament" de Prof. 171-172..1984. 64.

V. 373. pruncului i se săvârşi ritualul tăierii împrejur. V .).n.330. Lopuhin. Ibidem.330.n. pag.)106 „Dispoziţiunile ulterioare dădeau o importanţă deosebit de mare circumciziunii: ea deveni pecetea indispensabilă naţionalităţii iudaice (într-adevăr a face parte dintr-o naţiune nu trebuie să fii întrebat dacă vrei.n. „Istoria biblică. traducere de patriarhul Nicodim. traducere de Preot Prof. Noul Testament" vol. P. 35.Dumitru Stăniloae)105 „Nici chiar sfinţenia Sâmbetei nu putea servi de pretext pentru amânarea săvârşirii acestui ritual mai departe de ziua a opta (intrarea în Israelul după trup putând să aibă deci o dată fixă . 105. spre împlinirea legii. de Prof.n." (acasă sau la sinagogă..). 36.. vol.82 „Acolo (în Betleem) în ziua a opta.. 104. Noul Testament" vol." (Preot Prof.I. traducere de patriarhul Nicodim. 103. Bucureşti . de Prof. Bucureşti .Dr. La săvârşirea circumciziunii noului născut i se dădea numele. Bucureşti . P.103 „Propriu însuşi ritualul circumciziunii era foarte simplu. pag. (circumcizia marcând deci naşterea după trup spre deosebire de botezul creştin care va marca naşterea după spirit şi care după modelul lui Iisus se poate produce doar unui adult .n.V. A. Toţi cei de faţă răspundeau la această binecuvântare 'amin'.."102 „Deşi operaţia aceasta de obicei se săvârşea de tatăl copilului. vol. „Istoria biblică. Lopuhin. Dumnezeu a ales un popor unit trupeşte (de aceea legământul se efectua la naştere . în Noul Testament un popor unit sufleteşte prin credinţă (de aceea botezul se efectuează la adult pe baza credinţei lui .scrieri.. Săvârşindu-1 tatăl rostea rugăciunea. Bucureşti . partea întâia.Dumitru Stăniloae. „Sfântul Chiril al Ierusalimului . după care se cântau locuri alese din psalmi."104 „În Vechiul Testament.. 102.1944. pag.1946. închinarea şi slujirea în duh şi adevăr".Dr. Ibidem. pag. Bucureşti .1991. A. .n.n.1946. 106.).n.). pag.n. dar putea să o săvârşească şi oricare israelit şi în caz de nevoie chiar şi o femeie. IBM al Bisericii Ortodoxe Române.1944.n. fără preot . Ed.

.A. 14..n. Bucureşti -1991. „Biblia sau Sfânta Scriptură" cu aprobarea Sf. . pag. 18-20..).Lopuhin. vol. Acolo era fript la foc şi mâncat cu ierburi amare.111 „La vechii israeliţi ceremonia se săvârşea în 'camera de sus'.: .80 (Ex. mieii şi iezii au fost junghiaţi şi pregătiţi pentru solemnitatea pascală de sutele de leviţi.23. 23.n. Mirii stau sub un baldachin. 111. Ibidem.Episcopiei Oradea ."108 „Când începu să apună soarele şi înainte de a scânteia stelele.83 de aceea circumcizia se putea practica la copii . Trăsătura principală.). Vechiul Testament" de Prof..." (în nici un caz preot ." (locţiitorii întâilor-născuţi ai poporului . 15. Ibidem. 107. pag. traducere de patriarhul Nicodim.. Bucureşti .. 108. 110.88. Ed. zicându-i: Ia-ţi pe Iosua. II.1946. 109.27-28.21). 1.n. Cel care oficia căsătoria nu era un rabin.n. fără îngăduinţa ruperii nici unui os. ci putea fi un bătrân."110 d) Serviciul divin al căsătoriei „Căsătoria e rânduită de Dumnezeu (Gen.24)". 330. pag.Mâncarea pâinii nedospite pe toată durata sărbătorii . „Flori alese din grădina Sfintelor Scripturi" de Valerian Zaharia.112 e) Serviciul divin de impunere a mâinilor „Dar şi Iehova porunceşte lui Moise. 12. pag. pag..IV."107 c) Serviciul divin pascal „Apoi a chemat Moise pe toţi bătrânii fiilor lui Israel şi le-a zis: 'Mergeţi şi vă luaţi miei după familiile voastre şi junghiaţi Paştele' . „Istoria biblică.).109 „După jupuire (mielul) era luat la casa unde intenţiona să se adune grupul. pag.1955. 112. Ibidem.n.Sinod.P.n.

. 116. ei vor dobândi un 116 113. pag.1912. 118. „Apologeţi de limbă greacă".Episcopiei.84 fiul lui Nun şi pune peste dânsul mâna ta'. pag.n. vol. precum şi nădejdea că.Fecioru. pag. „Tezaurul liturgic" de Badea Cireşeanu.n. Ed."117 „Mormintele se aflau în afara oraşelor şi satelor şi morţii erau duşi la groapă pe năsălii în mijlocul jelaniei prietenilor.)." „Cum orientalii considerau cadavrul necurat. (al punerii mâinilor ."113 „. 146.II cu aprobarea Sf. Ibidem. „Flori alese din grădina Sfintelor Scripturi".n. de Valerian Zaharia.n.1980.II. 114. 20.)."114 „Binecuvântarea era însoţită mai întotdeauna de actul acesta. vezi Fapte... 5.Sinod.. pag. înmormântarea se făcea la câteva ore după deces (ca şi primii creştini. prin ajutorul harului divin. Ed. Ibidem. cap.).5-7 . 19.. Dumnezeu a adăugat: 'Şi Eu voi pune asupra lui din Duhul care este în tine'. arătându-i cu aceasta ca să-1 consacre urmaş al său în conducerea lui Israel. pag.21 . 48-49. pag. 19. ..Bodogoe. 115. Bucureşti .n.Căciulă şi D..1955.IBM al BOR. traducere de T. vol.n."118 CONCLUZIE „Legea mozaică fiind 'conducător spre Hristos avea să trezească în Israel conştiinţa păcătoşeniei şi a vinovăţiei sale şi recunoaşterea necesităţii de a-şi curăţi păcatele prin jertfe.când i s-a spus lui Moise să-şi pună mâinile asupra lui Iosua.. O. Oradea . „Tezaurul liturgic" de Prof. Preot Badea Cireşeanu. 49."115 f) Serviciul divin de înmormântare „Înmormântarea se practica la evrei din cele mai vechi timpuri. 117. Bucureşti . Bucureşti -1912. (fără preot conform Levitic.

a avut grijă deosebită de dânşii în pustiu. pag. 121.IV. A. şi aceste adunări susţineau într-înşii duhul comun al unirii şi al reciprocităţii. Ed."121 119. traducere de patriarhul Nicodim. "120 „Oriunde trăiau iudei. pentru rugăciunea comună şi edificarea reciprocă şi a explicării Sf. pag. . vol. Bucureşti . 120. 'împărăţie preoţească şi popor sfânt'.535.Lopuhin.1985. 143. ca să-i sfinţească şi pe ei şi să-i facă 'poporul ales ' al Său. IBM al BOR.de Prof.1944.Scripturi. 'i-a purtat oarecum ca pe nişte aripi de vultur şi i-a adus la Sine. Ed. „Istoria biblică. vol. Bucureşti . care erau pentru dânşii şcolile legii lui Dumnezeu. „Morala creştină'' de Arhid.85 Mântuitor (Mesia).Ioan Zăgrean.P. "119 „ Iehova i-a izbăvit din robie. deosebit purtător al dreptăţii dumnezeieşti în lume. Ibidem.II. a II-a. pag. în sanctuarul Său.Dr. Vechiul Testament" . 32. ei neapărat se adunau sâmbăta în sinagogi. Prof.

57. numiţi 'Israelul lui Dumnezeu' (Gal. care a fost prezis încă de prooroci (Is.Biserica .). „Istoria credinţelor şi ideilor religioase". 3 12. 62. cu binec. 228. patriarhul BOR. elini.25. 123. „Dicţionar al Noului Testament . Bucureşti 1984. o unitate spirituală în Hristos.16).4. tăiaţi şi netăiaţi împrejur. care se va numi Biserica.Biserica. „Dicţionar al Noului Testament . pag. Ed. 124. IBM al BOR. ci numai cei ce au primit pe Mesia-Hristos.A-Z". noul Israel .Iustin. asupra căreia aveau să treacă toate titlurile şi prerogativele Vechiului Israel (1 Petru 2.1991.poporul creştin. tip.A-Z".25).n. ."126 122.n. iudei. Ed. 9. de Preot Dr.P.Ştiinţifică. pag.9-10. Ioan Mircea. sciţi. o familie şi o frăţietate . robi.9-10. barbari. de Preot Dr.86 EPOCA NOULUI ISRAEL „Termenul de Israel se aplică în sens spiritual creştinilor.Ioan Mircea. şi aceasta explică de altfel şi succesul misiunii creştine propovăduind credinţa în Iisus Hristos înviat" (intrarea în acest popor se face prin credinţă . Ibidem.1. P. 126. liberi. 125. Bucureşti 1984. prin credinţă.123 „Noul popor Israel include şi 'rămăşiţa lui Israel cel vechi care se va mântui' (Rom. 9. Osea 2. Rom."125 „Aşa se formează un 'nou popor ales' un nou Israel. Bucureşti .27). sau noul popor al lui Dumnezeu. bărbaţi şi femei toţi alcătuiesc.II.43).F. au crezut şi trăiesc şi în inimi şi în fapte 'viaţa lui Hristos' . căci 'nu toţi din Israel sunt şi israeliţi'. pag."124 „Prin urmare. 224. pag. pag. Ibidem. 6. Matei 21. 1 Petru 2."122 „Noul Israel se naşte prin puterea tainică a credinţei avraamice. 224. de Mircea Eliade. vol.

câtă vreme cortul întâi mai sta în picioare (Ev. "128 „Din acel timp. pag. Bucureşti . preoţia. cu dărâmarea Ierusalimului şi distrugerea Templului.P.1945.87 I. 441. 322. Ed. „Dicţionar al Noului Testament . 1991.P. TEMPLUL CERESC ŞI SERVICIUL EXPIERII 1. Ed.A.II de Pr. 128.A-Z". traducere de patriarhul Nicodim.Lopuhin. 9.II.n. Vechiul Testament"."129 „Prin aceasta . unde părinţii noştri Te-au lăudat pe Tine. . 129. pag. neapărat îşi sfâşie hainele sale şi exclamă: ' Casa noastră sfântă şi măreaţă. e arsă cu foc' .Iustin. jertfele. Bucureşti. Bucureşti . „Istoria credinţelor şi ideilor religioase" de Mircea Eliade. spălările şi curăţirile. sărbătorile. pag."127 „.F. 130.zice sfântul apostol Pavel . fiecare iudeu la intrarea în Ierusalim întâia oară în viaţa sa. vol.1945.Ioan Mircea. de Pr. Vechiul Testament".) izbucneşte răscoala evreilor împotriva Romei. vol.A.P.Ştiinţifică. Lopuhin. ea se termină în anul 70. făgăduinţele.IBM al BOR.IBM al BOR. „Istoria biblică. 401. umbră a celei cereşti „ Legea ceremonială. Cea mai mare parte a Legii mozaice o constituie prescripţiile ceremoniale în legătură cu: cortul sfânt şi obiectele lui.II. etc. ÎNCETAREA rolului Templului (cortului) pământesc „Templul în curgerea tuturor celorlalte veacuri a rămas moştenirea şi mândria cea mai mare a poporului. Bucureşti . pentru care israeliţii erau gata să-şi pună capul. pag.Duhul Sfânt ne lămureşte că drumul către Sfânta Sfintelor (din cer) nu era să fie arătat. „Istoria biblică. ÎNCETAREA preoţiei. vol. Ed.în 66 (după Hristos .. traducere de patriarhul Nicodim.n."130 2. cu binecuvântarea P.1984.8). de Pr. patriarhul BOR..Dr. 401. 127.

132.de Preot Dr. 1985.88 Această parte a Legii era de altfel cea mai greu de îndeplinit. Bucureşti 1985. pag. căci atunci când Mântuitorul vorbeşte de 'jugul Legii' iar sfântul apostol Pavel despre 'robia Legii'.5).) au fost 'închipuiri şi umbră a celor cereşti' (Ev.. pag. pag. „Morala creştină" .manual pentru seminariile teologice.n."133 „. ei se referă îndeosebi la această parte a Legii mozaice. 311.134 „Din dispoziţiile ceremoniale ale Legii mozaice rezultă mai evident rostul ei pedagogic.) (Ev.IBM al BOR.n. care au mai ales o însemnătate simbolică şi tipică” (spre deosebire de Legea morală cu valoare veşnică . fiind obligatorie numai până la venirea Mântuitorului (adevăratul preot .F. 501. Ed.n. Ed. 8.4. „Morala creştină" . „Morala creştină" .P. De aceea.1) care sunt adevărul. IBM al BOR.Iustin.Dr.135 131."131 „Această parte a Legii (ceremoniale cu serviciul preoţiei pământeşti .n. Bucureşti 1984.. 33.)". 10. cu binecuv. pag. 10). pag. 133.Prof.n.Legea cu jertfele şi toate rânduielile ei (deci şi preoţia . 34.).. Ioan Mircea. Bucureşti . Ed.IBM al BOR. care erau 'închipuiri şi umbre ale celor cereşti' (Ev.n.n.manual pentru seminariile teologice.Ioan Zăgrean. iar după aceea a fost abrogată ca aducătoare de moarte (Fapte 15.n.5. „Dicţionar al Noului Testament A-Z" .) a avut numai un caracter temporar. a alcătuit cortul şi cele din el. .9). (Dumnezeu îi prezentase lui Moise modelul din cer . Ed.8.Dr.Prof.n.1985..Dr.1. patriarhul BOR. Gal. 135. ea cuprinde numeroase prescripţii de natură externă. P.IBM al BOR. Ed.n.Ioan Zăgrean."132 „Moise prin care Dumnezeu a dat poporului iudeu Legea. 134. Ed.Prof. realitatea sau modelul celor din legea veche. 10.a II-a de Arhid.6). Bucureşti.Ioan Zăgrean.33. sau 'umbră a bunurilor viitoare' (Ev. cu rânduielile ei. a II-a de Arhid. Ibidem.

nu omul' (Ev. 4. Ele erau despărţite printr-o perdea numită catapeteasmă şi prefigurau 'Altarul şi cortul ceresc'.1-2). sfântul Ciprian zice: 'Iisus s-a suit la cer cu ranele Sale. unde Hristos Mântuitorul a intrat cu sângele Său pentru noi înaintea feţei lui Dumnezeu."136 „Sfeşnicul. al cărui 'Slujitor' (liturghisitor) este Hristos."137 „Acelaşi termen indică şi 'Cortul ceresc al lui Dumnezeu' unde Hristos-Arhiereul este liturghisitor (leitoyrgos) Altarului şi Cortului celui adevărat pe care Dumnezeu 1-a înfipt.13. „Dicţionar al Noului Testament A-Z" . 9.8. INTRAREA lui Iisus în Templul (cortul) ceresc „'Sfânta' şi 'Sfânta Sfintelor' sunt denumiri indicând cele două încăperi ale Cortului sau Templului Vechiului Testament.II.15). cu binecuv. care luminează. 139.2.S.11.. Episcopiei Buzăului 1990. nutreşte şi înalţă rugăciunile noastre la Dumnezeu Tatăl. masa cu pâinile prinoase şi jertfelnicul tămâierii preînchipuiau pe Iisus Hristos.Dr.1944.3). episcopul Buzăului. „Dicţionar al Noului Testament A-Z" de Pr. P. Ioan Mircea.. Apoc. pag. Bucureşti . 157.24). vol. „În legătură cu acest adevăr. Ed. Bucureşti . . care a străbătut cerurile. Dr. 96. 440. pag.' 136. „Din tezaurul ortodoxiei" de Preot Dr. 8. Arhiereul.1984.5 şi 21. tradus de patriarhul Nicodim. Vechiul Testament" de Pr. Care a şezut de-a dreapta tronului slavei în ceruri (Ev. 9. 138. 137."139 „Avem un Arhiereu mare. 325. Ştefan Slevoacă. Ed. fiindcă vrea să le arate Tatălui. pag. „Istoria biblică. 15."138 „Citim în epistola către evrei: 'Hristos a intrat în ceruri ca să se înfăţişeze acum pentru noi înaintea lui Dumnezeu' (Ev.Lopuhin. însemna însuşi cerul." (Ev.6. pag.A.1984.89 3. Sfânta Sfintelor în care putea să intre singur numai arhiereul o dată pe an cu sângele jertfei. Bucureşti .Epifanie Norocel.Ioan Mircea.P.IBM al BOR. Fiecare rană este o gură deschisă prin care Domnul şi Mântuitorul nostru mijloceşte spre folosul şi izbăvirea sufletelor noastre.de Pr.

Bucureşti . rana produsă de suliţă. Fruntea însângerată a Domnului Iisus.preot (pretre)" (aşa este numit în Biserica creştină doar Iisus .19) şi de 'Legământul (Testamentul) lui Dumnezeu.. 'Şi s-a deschis zice el . ..). pag. urmele cuielor din mâini şi din picioare. „Dicţionar al Noului Testament A-Z" de Pr.. Bucureşti-1984.Ioan Mircea.. 485-486. 143. 141. „Dictionnaire grec-francais du Nouveau Testament" . PREOŢIA lui Iisus înlocuieşte preoţia umbră din Vechiul Testament a) Terminologie în creştinism „Iereis. ho .n. eos. 122.Dr.n. toate pledează pentru noi! Cum să nu prirnim iertarea şi să nu ne bucurăm?"140 „Sfântul Ioan evanghelistul vorbeşte în Apocalipsă (11.142 „arhiereu (archiereys) = mare preot" (şi acest termen îl găsim în creştinism doar în dreptul lui Iisus . pag. 142.IBM al BOR.143 b) Comparaţie biblică între Noul Testament şi Vechiul Testament „În Epistola către Evrei (7. 140. 37. de sus'.).90 Ce frumoasă asemănare!. Ed. Paris.n. Neuchatel (Switzerland.21-28) se vorbeşte pe larg despre preoţia unică.n.n. Delachaux et Niestle. Editions du CERF. 157. pag.n. Suisse) 1971.1984.de Maurice Carrez şi Francois Morel. Ibidem. Ioan Mircea. „Dicţionar al Noului Testament A-Z" de Preot Dr. Arhiereul care s-a adus pe Sine însuşi jertfă răscumpărătoare odată pentru totdeauna. cel din cer şi s-a văzut în templul Lui chivotul Legământului Său (în original: he kivotos tes diathekes)'. pag."141 4. netrecătoare (la altul .templul lui Dumnezeu.) a lui Hristos.

Ed.5). „Dicţionar al Noului Testament A-Z" .Preoţii erau în mare număr căci erau muritori: „Apoi acolo s-a ridicat un şir de preoţi.Ioan Mircea.91 Epistola face o comparaţie între preoţia Vechiului şi Noului Testament. Bucureşti .Bodogae. 149. pag.Bucureşti 1981."148 „Şi au împlinit Aaron şi fiii lui toate rânduielile. Apoc.IBM al BOR. 146.Preot Dr.23). pag.Radu şi G. Apoc.1938. câte le poruncise Domnul prin Moise. 148. pag. 231. 1333 (Ev. „Apologeţi de limbă greacă" de T."149 144. fiindcă moartea îi împiedica să dăinuiască. pag. D. pag. Hristos. 7. Bucureşti .1984.Preot Dr.Fecioru. 268.5.1991. „Dicţionar al Noului Testament A-Z" ."146 „Căci Acesta este preot ales şi împărat veşnic. 225. Ed.7.1984.preoţii profesori V.7. „Biblia sau Sfânta Scriptură" . 5.IBM al BOR Bucureşti .Prof. „Biblia adică Dumnezeiasca Scriptură" .7). Olimp Căciulă.Pr. reproducând întreg vocabularul sacerdotal. Bucureşti . ca Unul care este Fiul lui Dumnezeu.Ion Bria . 123.Ioan Mircea.9. 147.Dr.1980."147 În Vechiul Testament .Galaction."145 În Noul Testament .Sinod.14. „Dicţionar de Teologie Ortodoxă" .Iisus din seminţia lui Iuda: „Din acest Iuda (fiul lui Iacov) avea să vină Iisus (Ev.7.trad. Bucureşti . 304."144 În Vechiul Testament -Aaron din seminţia lui Levi: „Aaron din 'seminţia lui Levi' pentru rânduiala preoţiei Vechiului Testament (Ev. . 145. pag.cu aprobarea Sf.

.Preoţia lui Israel era după rânduiala lui Aaron: „Acolo se aminteşte de.Ioan Mircea.154 În Noul Testament .Sinod.Există un singur preot nemuritor ce nu dă altuia preoţia: „Aici însă Iisus. Bucureşti . Ed. preoţia leviţilor 'după rânduiala lui Aaron'.„Dicţionar al Noului Testament A-Z" de Pr. 151.1980."152 În Noul Testament . 154.IBM al BOR Bucureşti .pe când cuvântul jurământului venit în urma Legii.Galaction.. Bucureşti .Fiul lui Dumnezeu este preot desăvârşit: „. 153..preoţii profesori V.1984. Bucureşti . 1364 (Evr.7. 394." (preoţia umbră din epoca Israelului după trup .Preoţia creştinilor e după rânduiala lui Melhisedec: „Iisus Hristos este numit 'Preot (iereis) sau Arhiereu (Archiereis) în veac.„Biblia adică Dumnezeiasca Scriptură" . are o preoţie care nu mai trece la altul"150 „Acesta este cel ce este mai înainte de toţi şi veşnicul lui Dumnezeu preot.Ibidem. 1333. pag.Radu şi G. pune pe Fiul. pag.28). ."151 În Vechiul Testament . pag.Ed.IBM al BOR.„Apologeţi de limbă greacă" . 206.Dr.trad. .. prin aceea că rămâne în veac. şi împărat şi Hristos. . desăvârşit în veacul veacului"153 În Vechiul Testament .cu aprobarea Sf.). pag.92 În Noul Testament . 152.n.„Biblia sau Sfânta Scriptură" . 1364. după rânduiala lui Melhisedec' " 150..1991.. pag.Preoţii Vechiului Testament erau oameni cu greşeli: „Căci Legea pune ca arhierei oameni care au slăbiciuni.n.1938..

Preot Dr.Hristos este singurul Preot universal al tuturor popoarelor şi al tuturor veacurilor.16).„Dicţionar al Noului Testament" de Preot Dr.de Preot Dr. faţă de cea după rânduiala lui Aaron şi de nevoia schimbării ei şi a Legii vechi.Ştefan Slevoacă. 1990. deci. "156 „Apostolul Neamurilor vorbeşte de superioritatea preoţiei lui Hristos.Ioan Mircea.n. 157.1984. „Din tezaurul ortodoxiei" .7. rege şi preot.1944. ca să mijlocească pentru ei' (Ev. 1990. 315. Bucureşti. „Istoria biblică.)159 „Să ne apropiem. la vreme potrivită'' (Ev. era mai presus de Avraam. care nu desăvârşeau pe nimeni (fiind doar umbră a preoţiei lui Hristos .A.).. 'căci pururea e viu. vol.doar Iisus Hristos. 160. cu încredere de tronul harului.I. Bucureşti . 159.25).n.) prin Noua Lege şi prin Preoţia lui Hristos.n. Bucureşti . 158. Vechiul Testament" . care poate scoate din osândă şi să mântuiască desăvârşit pe cei ce se apropie.Lopuhin.) sunt numai umbre trecătoare.P. 4.."(Nici un conducător în comunitatea creştină nu este numit iereu sau arhiereu .I. 1944.Ioan Mircea.) de Dumnezeu.de Prof."158 „. mare arhiereu. traducere de patriarhul Nicodim.n. spre ajutor. . asemenea lui Hristos. Bucureşti . Vechiul Testament" A. 158.n. vol. n. care S-a adus pe Sine jertfă pentru toţi şi mijloceşte acum pentru oameni.T.n. pag. 394.adică preot sau mare preot . „Istoria biblică.Lopuhin. 294. 315. pag.n.n.160 155.P.155 „Melhisedec.Dr. care este regele regilor.Episcopiei Buzăului. care rămâne în veac"157 „Noi avem în cerul cerurilor cel mai desăvârşit mijlocitor. „Dicţionar al Noului Testament A-Z" de Pr.. „Din tezaurul ortodoxiei" .1984.93 (preoţia lui Melhisedec aparţinând epocii patriarhale .. pag. printr-Însul (nu prin altcineva .Ştefan Slevoacă. pag. 157.n. . aşa că în comparaţie cu El toţi ceilalţi preoţi (ai V. pag. 156. pag. ca să aflăm har. Ed.

I. ecclesia este traducerea a două cuvinte: 'eda' şi 'cahal' şi primeşte o nuanţă religioasă însemnând adunarea comunităţii lui Israel ca popor ales.Gh. Bucureşti 1911.Pr. . a aduna. „Împărăţia lui Dumnezeu" .PRELUNGIRE A TEMPLULUI DIN CER 1.de Pr. Cu înţeles religios trece cuvântul şi în Noul Testament. BISERICA . 56.). ADUNAREA sau episinagoga sau ecclesia „În Septuaginta.II. chem) sau adunarea creştină cum zice Isidor din Pelusim (mort în 435 d. 1984.de Preot Dr. În greaca clasică.Ghia.."161 „În aceste stihuri (Matei 16. 165. 162.Pr. pe care autorul o desemnează cu numele grecesc de ecclesia.Badea Cireşeanu.Gh.. pag.57. pag.Hr.. Craiova .Dr. 163. 164. vol. pag.1925. „Istoria credinţelor şi ideilor religioase" de Mircea Eliade. „Tezaurul liturgic" .."163 „Termenul ecclesia derivă din verbul eccleo . Bucureşti. pag. din ec + caleo. Craiova .Prof. pag. „Împărăţia lui Dumnezeu" .17-19) pentru prima oară întâlnim în Evanghelie termenul de ecclesia.Ghia. Bucureşti 1991.1925."164 „eclisia (ecclesia.a chema.57.Dr."162 „'Faptele apostolilor' ne lasă să întrevedem viaţa primei comunităţi creştine din Ierusalim.94 II.Prof. 102. Ioan Mircea.I. „Dicţionar al Noului Testament" . acest cuvânt înseamnă adunarea convocată. 314.II. vol."165 161.

Rom. Pavel consideră pe creştini ca nişte pietre vii 166. „Biblia sau Sfânta Scriptură" .de Pr.I. Paris .1.23). 82. neam sfânt. 21.25. 304.Maurice Carrez D.Suisse.N.). 1.95 = din.Prof. popor agonisit de Dumnezeu' (1 Petru 2. 3.38.n.1971. Ev. În mijlocul Bisericii (în greaca Noului Testament: ecclesias) Te voi lăuda" (Evrei 2. 574.N. 21.1990. 1. „Dicţionar de Teologie Ortodoxă" . pag.39) adunare a israeliţilor (Fapte 7. 20 (Ps. 1. biserica creştină e numită episinagogă. 2.3). Fapte 8.1981. 168. Ion Bria. clesis = chemare.1.12) adunare creştină.1 chiar sinagogă . pag. 142. 11. Fapte 9. pag. Editions du CERF. 1. PREOŢIA generală a tuturor credincioşilor: „Biserica este constituită ca un popor 'sacerdotal': ' Iar voi sunteţi seminţie aleasă. Ev.9). ap. biserică locală sau universală (1 Cor. 761.Pavel 10. 167. „Dictionnaire grec-francais du Nouveau Testament" .n. 16.1. „Biblia sau Sfânta Scriptură" . invitaţie (Rom.22. iar în Iacov 2.Illinois ."169 „Iubirea şi recunoştinţa ce datorăm lui Dumnezeu se arată prin supunere la voia Sa şi prin glorificarea numelui Său întru faptele noastre.18. scoaterea.IBM al BOR.168 2. 27.1991. Ap.53.16). 2Tim. în combinaţie exprimând ieşirea. preoţie împărătească. 83-84. 4. în mijlocul adunării (în greaca Septuagintei: ecclesias) Te voi lăuda" Ps.Dr. Luca 21. separarea (Mat.9. Bucureşti .12).39.sinodală .) ecclesia = adunare (mai ales politică: Fapte 19. Ed. „Septuaginta" edidit Alfred Rahlfs. 1 Cor. 2. „ec . vol. 16. etc. 169. 1360 (Ev.24 sau 23 în LXX).167 „Spune-voi fraţilor mei numele Tău.II.12). Ef. În această privire.2. pag. New Testament" . (Deci ecclesia adunare = biserică şi tot în Epistola Sf. 11.4.18. pag.sinodală-1991."166 „Spune-voi numele Tău fraţilor mei. pag. Ef. Rom.18. „The New Greek E.

6. 304. 23.4-10). celor ce sunt în Filipi. 3309. 11). D.VII-a. preoţie sfântă să ofere sacrificii spirituale lui Dumnezeu.1979. Ed.II. Ed. robi ai lui Hristos Iisus. Bucureşti . Badea Cireşeanu.IBM al BOR.IBM al BOR. Bucureşti -1991.Sinod. că unul este învăţătorul vostru Hristos.6). 174. 1333.n. IV. Tot aşa la Matei cap. să facem fapte de sfinţenie. pag. să fie vouă slugă'. " 171 „Aşadar. SLUJBAŞII adunării sau comunităţii „Domnul însă nu a voit să fie cineva dintre apostoli mai deosebit de fraţii săi (lucru valabil pentru întreaga comunitate .5-12. pag.n. pag. „Elemente de Morală Creştină" de Moise N.Sinod.1 )..1921 (Ed. 61.8 găsim această învăţătură a Domnului rostită învăţăceilor săi: 'Iară voi să nu vă numiţi Ravi. pentru că suntem parte sfântă.cu aprobarea Sf." (Clement Romanul)172 3..Prof. Bucureşti .Dr. ca în toate să se glorifice Dumnezeu prin Iisus Christos (I Petru II. „Dicţionar de Teologie Ortodoxă" . împreună cu episcopii şi diaconii (Filipeni 1. 20. iar voi toţi sunteţi fraţi '.96 şi-i îndeamnă a-şi zidi casă spirituală (templu viu).1981. Ed. 1. „Scrierile părinţilor apostolici . Există deci o consacrare preoţească a întregii Biserici. Ion Bria. Preoţia creştină se deosebeşte de sacerdoţiul de la templul iudaic anume prin aceea că toţi credincioşii au devenit 'preoţi ai lui Dumnezeu şi ai lui Hristos' (Apoc.Fecioru.) şi de aceea la Matei cap. vol."173 „Pavel şi Timotei.170 „Apostolul Petru afirmă că preoţia este o stare generală a tuturor membrilor Bisericii (I Petru 2.. „Biblia sau Sfânta Scriptură" . Pacu . Viaţa Românească) pag. Pr..trad.de Preot Prof.1911.de Pr. Bucureşti .27 aflăm aceste cuvinte zise de El apostolilor Lui: 'Şi cel ce dintre voi va voi să fie întâiul. „Tezaurul liturgic" . 173. cu aprobarea Sf. 20. 47. 172. pag."174 170. Bucureşti .profesor onorar. 171. .

Predicând dar. 177. Drept aceea luaţi aminte (le-a zis apostolul n. binevestind că are să vină împărăţia lui Dumnezeu. 311.323-324.D. au ieşit cu adeverirea Duhului lui Dumnezeu.„Tezaurul liturgic" .II cu aprobarea Sf. pentru a cârmui Biserica lui Dumnezeu. 1911.Guettee cu binecuvântarea Sf.în originalul grec)."179 175. Bucureşti . trad. 1497.Sinod. 176.n. au pus episcopi şi diaconi pentru cei ce aveau să creadă.177 „' episcopi' sau supraveghetori (episkopoi .Biblia sinodală -1914). pe care a câştigat-o cu sfânt sângele Său'.1979.IBM al BOR.Iustin. încredinţaţi fiind prin învierea Domnului Iisus Hristos şi având încredere în cuvântul lui Dumnezeu.F.de Preot Dr. vol. iar episcopii se chemau presviteri:'' (Ioan Hrisostom)176 „Şi din Milet trimiţând (ap.„Scrierile părinţilor apostolici" .68.97 „Apostolii primind deci poruncă.1901. 178. pag.. Bucureşti.de Badea Cireşeanu..1498.17 şi 18 . vol. pag.în originalul grec).n. şi 'presviteri' sau bătrâni (presbiteroi .Fecioru. în ţări şi în cetăţi.de W.„Expunerea doctrinei Bisericii Ortodoxe" .P.Sinod. pag. P. Şi acest lucru n-a fost o noutate (acesta fiind şi sistemul sinagogal evreiesc .Badea Cireşeanu.„Biblia adică Dumnezeiasca Scriptură a Legii vechi şi a celei nouă" Ediţia Sf.."178 „Acelaşi Apostol zice către bătrânii Bisericii din Efes: 'Privegheaţi asupra voastră şi asupra turmei peste care Sfântul Duh v-a pus priveghetori.) că de multă vreme era scris despre episcopi şi diaconi"175 a) Episcopii sau prezbiterii adunării: „În vechime presviterii se chemau episcopi şi servitori ai lui Hristos.n. Bucureşti .Pavel) în Efes a chemat pe presviterii bisericei.79.II cu aprobarea Sf. pag. Bucureşti .Sinod.) de voi şi de toată turma întru care Duhul Sfânt v-au pus pe voi episcopi" (Faptele apostolilor 20. patriarhul BOR.1914. Ed. . Bucureşti .1911.cu binecuv. 179.Sinod. pag.„Tezaurul liturgic" ..Pr.

ca cel ce sunt împreună Presbiter şi mărturisitor al patimilor lui Hristos şi al măririi. Bucureşti .. (I Petru 5. Simeon Popescu cu aprobarea Sf. P.Stravofor Haralambie Popescu. alesei Doamne şi fiilor ei.. care sunt atribuite lui Ioan.98 „Presbiteros = persoană înaintată în vârstă. Sibiu 1867. Sibiu 1867..Prof.. „Noul Testament" – Andrei Şaguna. p.Andrei Şaguna.1-3)" (vezi şi Biblia -1688 unde zice 'pe bătrâni' . Zosima Târâlă şi Ic. 183. părtaş. Sibiu .. Ed. cei ce va să se descopere.A. p. „Biblia adică Dumnezeiasca Scriptură a Legii vechi şi a celei nouă" Bucureşti . Andreiu baron de Şaguna . răsăriteană din Ardeal şi Ungaria. pag.trad.n. 15. Bucureşti 1987. tipărit cu binec. . Bucureşti 1933.de Arh. „Noul Testament al Domnului şi Mântuitorului nostru Iisus Hristos". ci se declară doar în formă anonimă 'Presbiterul'. 445.n. lui Gaie. pag.n. p. pag.1-Biblia cu aprobarea Sf. „Eusebiu de Cezareea" .297.(II Ioan 1.1990.Sinod.1)" (Andrei baron de Şaguna .186 180. 186. 181.Bodogae.Sibiu 1867.22.IBM al BOR.). (II Ioan 1).1903 pag.1914)"182 „Presbiterul. „Noul Testament" .mitropolit al Ardealului)183 „Presbiterul.Episcop = Episcopos. „The New Greek E. „Noul Testament al Domnului şi Mântuitorului nostru Iisus Hristos" cu binec. (II Ioan 1. Pr.T.180 „bătrân = presviteros. 184..).Sinod.n. supraveghetor" 181 „Bătrânul (în original: hoprezbiteros) alesei Doamne şi fiilor ei precare eu iubesc. pag..Testament" Illinois . Ioan nu-i indicat cu numele.N. 185.Callist I.1914 (II Ioan 1.) nici în 'a doua şi a treia Epistolă'.1). deşi sunt scurte.M. „Pidalion" de Arhim. 430.I. 182." (traducere Andrei Şaguna .Mitropolit)184 „Dar nici în aceasta (I epistolă a lui Ioan -n.Presimţitului Arhiepiscop şi Mitropolit al Românilor de la Reletea ortod.845. bătrânii poporului" (vezi şi slujbaşii adunării vechiului Israel .430 . 186.Botoşăneanu şi Protopresb.n..Andrei Şaguna.” (Eusebiu de Cezareea)185 „Pre Presbiterii cei dintru voi îi rog. 445. „Istoria bisericească" .1867.

Bucureşti .I (1-1054) ed.II revăzută şi completată. „Ziua Domnului" . 194.1688)188 „Presviterii purtară în decursul timpului titluri corespunzătoare cu demnitatea lor (administrativă .II Bucureşti 1911.Zosima Târâlă şi Haralambie Popescu."187 „Apostolii şi bătrânii (în original: presbiteroi) şi fraţii.de Pr. Ioan Hrisostom îi cheamă prezidenţi (prostatai).. însemnează în greceşte 'servitor' . celor de la Antiohia şi Siria şi Chilichia fraţi. 189.Sinod. pag. pag.tip.Mihălcescu. 190. "190 b) Diaconi şi diaconese în comunitate „. 188. „Biblia . Bucureşti ."192 „Diakonos = servitor.IBM al BOR.1988 (Fapte 15.vol.99 „Atunci sfinţii apostoli s-au adunat în sinod dimpreună cu bătrânii şi au hotărât. întâia oară la 1688 şi reedit.. Ed.1958." 193 „Diacon (diakonos) însemna slujitor:”194 187. „Dicţionar de Teologie Ortodoxă" . pag.cârmuitorii).Biblia Şerban Cantacuzino .". .1933..1975. Ed.Sinod.Dr. Bucureşti . 15.1981.Ioan Bria.de I.. Bucureşti . 36. „Istoria bisericească universală până la 1054" . cu aprobarea Sf..328."189 „Primele noastre documente îi numesc de cele mai multe ori 'presbiteri'. diakonos slujitor): slujitor bisericesc. Bucureşti 1911.n. „Tezaurul liturgic" . „Istoria bisericească universală" .IBM al BOR. 192. „Pidalion" . vol.. vol..23 . pag.de Badea Cireşeanu.n.Dr. (Fapte 15.Badea Cireşeanu.58.Sf.23)."191 „Diacon (gr.II cu aprob..de Gala Galaction. 191.adecă Dumnezeiasca Scriptură" .. „Tezaurul liturgic" .în originalul grec). Vasile cel Mare şi Grigorie de Nazianz îi intitulează proestoşi (proestotai . 126. pag.62.. de IBM al BOR la Bucureşti .327. adică bătrâni. 193.) Eusebiu şi Sinesiu îi numesc fruntaşi (proedroi) ai poporului.numirea de diacon (diakonos . Bucureşti 1911. pag.Prof..de Preot Prof. p.

. Ibidem. 198. „Tezaurul liturgic" .II. 197.197 4. Prin această diaconeasă a trimis apostolul epistola sa către Romani (deci şi diaconesele există în biserică din vremea apostolilor .n. Bucureşti 1911. p." (şi au orice altă slujbă în comunitate . vol. Bucureşti 1911.n.n.n. p. Ed.).1).de Badea Cireşeanu.n. vol. 331.12-15)"198 DEFINIŢIE „Prin cuvântul 'post' noi înţelegem o înfrânare de la toate 195.de Badea Cireşeanu. 196.n.195 „Ioan Hrisostom. p. afirmă în omilia XI asupra capitolului I din Epistola către Filipeni. încât episcopul se chema şi diacon' (cu înţeles larg al cuvântului de slujbaş al bisericii . În epistola către Romani (16..)...100 „Diaconii sunt 'evanghelişti' (predicatori) cum a fost Filip. 24. CULTUL ADUNĂRII ca prelungire a templului ceresc Pregătiri speciale pentru SERVICIUL DIVIN POSTUL ORIGINE „Postul e instituit de Dumnezeu însuşi (Ioel 2. că în timpul apostolilor 'atât de comune erau numirile.). „Flori alese din grădina Sfintelor Scripturi" de Valerian Zaharia.Episcopiei Ortodoxe Române. 330. Oradea. „Tezaurul liturgic" .II. 338. pag."196 „Diaconesele. apostolul Pavel scrie creştinilor din Roma următoarele cuvinte: 'Vă încredinţez vouă pe Fivi sora noastră diaconeasă a Bisericii din Chenhrea' (Chenhrea era portul oriental al Corintului). .

Bucureşti 1946. IBM al BOR.. Ed. 135."200 „Şi după cum meşterii nu pot fără unelte să-şi îndeplinească meseria lor. pentru ca creştinul să-şi poată face rugăciunea cu uşurinţă. „Carte de învăţătură creştină ortodoxă" . 24. pag. tot aşa şi sfinţii nu pot fără post să săvârşească fapte mari cu ajutorul harului divin. pag. 203. pag. de mărturisirea păcatelor. Oradea 1955. „Flori alese din grădina Sfintelor Scripturi" de Valerian Zaharia. „Carte de învăţătură creştină ortodoxă" . vol.205 „Pe vremea sfântului Irineu postul Paştilor era foarte scurt: unii 199. Bucureşti 1912. 139. p. împotriva celui rău şi a tot ce vine de la el. de umilinţă"203 POSTUL CA PRACTICĂ BENEVOLĂ: „Singurul post orânduit de lege era ziua ispăşirii la 10 Tişri (Levitic XVI). „Tezaurul liturgic al Sfintei Biserici creştine ortodoxe de răsărit"."199 SCOP „Rostul postului este folosul trupului şi al sufletului.1978. „Despre credinţa ortodoxă" de Arhimandrit Cleopa Ilie.II. „Istoria biblică.Bucureşti . Ed. 90. 310."202 „Postul însă să fie însoţit de rugăciune."201 „Postul este o armă puternică împotriva lăcomiei. 200."204 „Afară de postul instituit de legea lui Moise din ziua milostivirii. 384. episcopul Oradei. 201. V de A..101 mâncărurile . 202.n. Ibidem. p.Lopuhin. de Badea Cireşeanu. Bucureşti 1981.Episcopiei Ortodoxe Române. vol.). pag. pag. Noul Testament".Bucureşti .1978. fariseii au născocit o mulţime de posturi şi săptămânal posteau lunea şi joia" (după exemplul lor alţii au instituit miercurea şi vinerea . 204. .n.91. 205.P.iar în caz de boală numai de la unele.

"209 „Ca şi până aici. . Tomul II. pag. 4)211 206. numai despre ziua în care trebuie să se sărbătorească Paştele. postul s-a lungit apoi ajungând la 40 de zile. Bucureşti 1975. ci despre modul cum trebuie a se posti înaintea lui.207 „În secolul II şi începutul secolului al IV-lea postul se mai mări. 393." (vezi „Didahia" cap.Prof. 166. 24. I."206 „Nu este vorba. Bucureşti 1912. „Tezaurul liturgic" Tomul II de Badea Cireşeanu. „Eusebiu de Cezareea" . de către săvârşitor şi de cei care mai voiau. 393. Ibidem. Martirii din Palestina. 217. pag. Istoriile bisericeşti). 166.1975. alţii două. VII. 210. pag. iar unii rămâneau 40 de ceasuri nemâncaţi.Bodogae.T. alţii mai multe. Istoria bisericească. pag. Traducere de Pr. Vol. 208.I Bucureşti .scrieri. Bucureşti 1987. iar în perioadele următoare chiar la mai mult. tot aşa şi în secolul al V-lea postul patruzecimei nu se ţinea în creştinism în acelaşi chip. partea întâi. „Tezaurul liturgic al Sfintei Biserici creştine ortodoxe de răsărit" de Badea Cireşeanu. unii mai multe." (Vezi Socrat şi Sozomen în op. pag. „Istoria bisericească universală" vol. Bucureşti 1912. zice Irineu. Unii cred că o zi trebuie să postească. Istoria bisericească V. Dionisie episcopul Alexandriei (264) mărturiseşte că în părţile diocesei lui patruzecimea era de o săptămână.„Istoria bisericească universală" manual pentru institutele teologice ale Bisericii ortodoxe române. pag. alţii două. 207. 209.210 „Se mai postea cu prilejul botezului de către primitorul lui."208 „În secolul al II-lea postul s-a lungit la 6 zile în care se mânca odată pe zi pâine cu sare şi cu apă la ora a noua (3 după-amiază) ajunându-se vineri şi sâmbătă zilele şederii Mântuitorului în mormânt. alţii patruzeci de ore" (vezi şi Eusebiu. 211. 393.102 ţineau o zi.

216." (Vasile cel Mare)216 „Bun este postul. ci cu multă vreme înainte. „Eusebiu de Cezareea" .. creştinii trăiau în pace. ca să te arăţi că posteşti nu oamenilor. 310.V. Dar acestea sunt numai un început al vieţuirii iubitoare de Dumnezeu.Ioan Mircea. ..„Istoria biblică.' (Mat. vol. pag. Bucureşti 1984. „Despre post" . Bucureşti 1946.Sf.. unge-ţi capul tău şi spală-ţi faţa.. 214. De aceea e un lucru cu totul nesocotit să se încreadă cineva simplu în acestea.Bodogae.). ci au păstrat acest obicei în mod simplu şi nevinovat. care este în ascuns.215 De reţinut: „Nimic nu-ţi va lipsi din cele din casă din pricina postului. Dar cu toată această varietate.T. VI. 217. partea întâi.Prof. Bucureşti 1976. P. 391. să nu te arăţi oamenilor că posteşti' (Matei 6.scrieri. de A. bună privegherea.Dumitru Stăniloae.Prof. Traducere de Pr. 390.16-18). 17-18. pag."214 „. Tom. ci Tatălui tău. Vasile cel Mare.V. nu fiţi trişti. 213. Bucureşti 1943. pe când trăiau înaintaşii noştri. ca făţarnicii. bună de asemenea nevoinţa. Bucureşti 1987.El porunci următorilor Săi: iar tu când posteşti. pag. Noul Testament". şi Tatăl tău care vede cele ascunse îţi va răsplăti la arătare. 11. II. 362. pag. „Dicţionar al Noului Testament A-Z" de Preot Dr.103 „Postul naşterii Domnului până în secolul al XII-lea s-a ţinut de creştini după datinile locului"212 „Şi această atât de mare variaţie în ţinerea postului nu s-a produs (zice Irineu) în zilele noastre." (nu e nevoie să ştie oamenii când posteşti . căci deosebirea în felul de a posti dovedeşte o şi mai mare unitate de credinţă”213 „Mântuitorul recomandă postul discret. Lopuhin. care probabil că nu le-au fixat cu amănunţime."217 212. pag. bună este şi vieţuirea care minunează.Bucureşti 1912. pag. vol. 215. „Filocalia".n..n. aşa cum trăim şi noi azi în pace. traducere de Pr. nefăţamic: 'Când postiţi. 217. transmiţându-L generaţiilor viitoare. „Tezaurul liturgic".

Ed. Editura episcopiei Buzăului 1985."221 b) Căinţa: „Cel ce ajunge să-şi plângă cu căinţă greşelile este fericit pentru că a scăpat de un tiran care-1 ţinea legat în poftele lui. Minunat nume! Într-adevăr când ne pocăim. 228.. 219. 51. pag.Gh. episcopul Buzăului.Ştefan Slevoacă. 219." 219 „Prin pocăinţa cerută de Iisus Christos se înţelege prefacerea radicală. . în sufletul nostru se produce o prefacere. a mentalităţii şi purtării de până acum. cu o prefaţă de prea sfinţitul Epifanie.Ştefan Slevoacă."218 „În cartea 'Mărturisirea ortodoxă' la întrebarea 'ce este pocăinţa?' se spune că ea se cuprinde într-o durere a inimii pentru păcatele ce-a făcut omul."220 EVENIMENTELE POCĂINŢEI a) Recunoaşterea vinovăţiei: „Din toate scrierile duhovniceşti rezultă că smerita cugetare este un har al sufletului creştinului credincios. în înţeles religios-moral. pag. „Făclii pentru dreapta credinţă" de Preot Dr.I.104 POCĂINŢA DEFINIŢIE „În limba greacă pocăinţa se cheamă 'metanoia'. renunţarea la idealurile anterioare şi consacrarea întregii persoane lui Dumnezeu şi voiei Lui sfinte. el este fericit pentru că 218.Ghia. Editura episcopiei Buzăului 1985. 220. „Împărăţia lui Dumnezeu după Noul Testament" de Preot profesor Dr. „Făclii pentru dreapta credinţă" de Preot Dr. cu gândul hotărât de a-şi îndrepta viaţa în viitor.Ştefan Slevoacă. 221.Episcopiei Buzăului 1985. Craiova 1925. prin care recunoscându-şi nevrednicia şi slăbiciunile sale. pag. iar româneşte cuvântul acesta înseamnă 'prefacere'. „Făclii pentru dreapta credinţă" de Preot Dr.. omul se încrede în puterea lui Dumnezeu şi se poartă potrivit cu această convingere. 237. pag. 'schimbare'.

Dumitru Stăniloae.. văzând această bunătate şi îndelungă răbdare."225 222. Să vadă săracii şi să se veselească'.episcopiei Buzăului 1985..V. „Cuvântări liturgice" de Vasile Episcopul Oradiei.' Dar dacă cineva. Umplând şi întrecând hotarele păcatelor aşa mult încât nu le-a mai rămas scânteie de căinţă. a II-a.230..105 a scăpat de închisoarea în care îl ţinea legat fărădelegea lui. „Făclii pentru dreapta credinţă" de Preot Dr. pag. „Filocalia" sau culegere din scrierile Sfinţilor părinţi care arată cum se poate omul curăţi. Bucureşti 1976. iar bunătatea o ia ca prilej de dispreţuire. pag.. Oradea 1976."223 c) Mărturisirea păcatelor: * păcate împotriva lui Dumnezeu „Stăpânul. vol. Că spune David. ci pentru motivul că noi n-am dărâmat fiinţa păcatului din noi. . alesul Său: 'Mărturisi-mă-voi Domnului şi-I va place Lui mai mult decât un viţel tânăr.Prof. Aşa s-a întâmplat cu cei din Sodoma. nesocoteşte porunca. „Scrierile părinţilor apostolici". trad. 335-336. făcând sărbătoare cerească din întoarcerea celui ce se căieşte..Fecioru. aceia au fost daţi de judecata dumnezeiască pradă focului. ed. fraţilor. 225. 223.."222 „Dumnezeu fiind bun. nu cere de la nimeni nimic decât să i se mărturisească. însă nu pentru faptul că El n-ar fi milostiv. 'Căci bucurie se face în cer pentru un păcătos care se pocăieşte. D. se pierde fiind lăsat până la sfârşit pe seama celui rău. pag. căruia îi cresc coarnele şi unghiile.. nu are nevoie de nimic. 224. 72-73. pag."224 *păcate împotriva aproapelui: „Poate oare să primească Dumnezeu pocăinţa noastră câtă vreme n-am mers să ne împăcăm cu vecinul? Nu poate. 149. traducere de Pr. Ed. Bucureşti 1979. şi de oameni iubitor are îndelungă răbdare şi aşteaptă mult pocăinţa fiecăruia dintre păcătoşi.Ştefan Slevoacă.

.n. „Filocalia sfintelor nevoinţe ale desăvârşirii". „Tezaurul liturgic" de Badea Cireşeanu. Ambrozie care povesteşte aceste lucruri încheie: ' Împăratul voia să biruiască prin dragoste. ediţia a II-a.I. pag. (Marcu Ascetul)226 „Până la finele secolului al IV-lea mărturisirea păcatelor se făcea în public.' 226. capabili să suporte îngrozitoarele persecuţii ale lui Septimiu Sever. neglijând influenţa Dubului Sfânt ."228 „Se zice că împăratul bizantin Teodosie avea uneori obiceiul să judece singur pe criminalii politici. nu să pedepsească. deodată faţa împăratului se schimba şi în loc de pedeapsa supremă.Harisma.Prof. Patriarhul Bisericii ortodoxe române.Dr. carte tipărită cu aprobarea prea fericitului părinte Iustin. De aceea mai târziu s-a renunţat (împotriva Sfintelor Scripturi care recomandă mărturisirea 'unii altora' ."227 „.Dr.Coman. 227. pag. Bucureşti 1984. „Patrologie" de Preot prof.n. fără nici o osândă. Deciu etc. inclusiv toţi fraţii primeau mărturisirea păcătoşilor în public. care mai ales la a doua mărturisire zdrobeau psihologic şi smereau profund pe mărturisitori. Dar. oamenii se aşteptau să fie osândiţi la moarte.106 * păcate de neiertat: „Păcat spre moarte este tot păcatul nepocăit (nemărturisit şi neabandonat. pag.episcopul. 295. aprobat de Sfântul Sinod la 23 octombrie 1909. 113.) la caracterul public al spovedaniei (o abatere gravă de la tradiţia apostolică .Ioan G.n.Dumitru Stăniloae. 504. traducere de Pr.n. monarhul îi lăsa liberi.). Bucureşti 1911. Totuşi cei care în acea vreme (200-220. Tomul II. Bucureşti 1992. Sf. Tertulian) realizau spovedania dramatică deveneau oamenii unei vieţi noi.). Ed.n..n. vol. Editura IBM al BOR. Erau scene de neuitat.. 228. După ce le aducea în faţă toate dovezile vinovăţiei lor şi-i făcea să-şi mărturisească fărădelegile lor.

. înalt prea sfinţitului Dr. creştinilor să mergeţi la biserică.' Căci dacă din celelalte lucruri trebuitoare vieţii. pag. iubitor de argint. pag. 56. a II-a. 24. Că de veţi avea vrăjmăşie cu cineva şi nu vă cereţi iertare nu este primită la Dumnezeu jertfa şi rugăciunea voastră. E pocăinţa lui Zaheu. „Îndrumător bisericesc misionar şi patriotic . adâncul dragostei Părintelui ceresc!"229 „Sunteţi datori.Ştefan Slevoacă. Oradea 1976. prin Domnul nostru Iisus Hristos. ajutor. trăia în Ierihon un vameş. ca să vă împăcaţi şi să vă iertaţi cu fraţii voştri. Nimeni oricât de învăţat sau puternic ar fi nu poate lua de pe conştiinţa semenilor povara păcatelor. 232. iertarea păcatelor o primim numai de la Dumnezeu.Ştefan Slevoacă. răpitor. şi Hristos-Domnul ne va ajuta să dobândim iertare şi să ieşim biruitori asupra lui. hrană. pag. A primit omul harul ce-1 chema şi dintr-o dată a devenit altă făptură: un milostiv care a dăruit jumătate din avuţia sa săracilor. Editura episcopiei Buzăului 1985. mângâiere."232 „Cerem mai ales lui Dumnezeu şi numai Lui 'iertarea păcatelor şi greşelilor noastre. „Cuvântări liturgice" de Vasile Episcopul Oradiei. Antim Nica. nedrept.episcopiei Buzăului 1985. 224. 230."230 d) îndreptarea relelor: „Pe vremea când învăţa Iisus prin Iudeea. „Făclii pentru dreapta credinţă" de Preot Dr. mai putem primi şi de la oameni. ..107 O. 231. să nu ne lăsăm biruiţi de el. apare cu binecuv. pag. 215. Galaţi 1989. ci să 'ne luptăm în rugăciune'. decât 229."231 e) Iertarea: „Atunci când păcatul a pus stăpânire pe făptura noastră. ed. Ed. gata să repare orice nedreptate ce făcuse. „Făclii pentru dreapta credinţă" de Preot Dr. om bogat lacom. Dar într-o zi a avut fericirea să-1 cunoască pe Păstorul cel ce căuta oile cele pierdute ale casei lui Israil. îmbrăcăminte.5". cum ne spune Sfântul Apostol Pavel.

Fecioru. aşa şi sufletul. adică mintea. pag.. T." (Teofil al Antiohiei)234 f) Schimbarea vieţii: „Sufletul care s-a învrednicit să primească în sine sălăşluirea puterii de sus şi care are amestecat în mădularele sale focul acela dumnezeiesc şi dragostea cerească a Duhului cel bun. ajutaţi de harul dumnezeiesc. conştiinţa. odată ce însuşi Domnul le va lucra prin credinţa noastră în El. cele dintâi din alcătuirea firii noastre. pag. înainte de a-1 tămădui: 'Fiule. se desface fără greutate de toată dragostea lumească. pag. „Apologeţi de limbă greacă" . predându-se focului se topesc şi îşi leapădă duritatea firii şi se fac moi şi cu cât stau mai mult în atingere cu focul cu atât se înmoaie şi se desfac mai mult lepădând soliditatea naturală din pricina puterii focului. şi să petrecem neîncetat în dragostea Lui tainică şi mai presus de fire. . primind focul ceresc al dragostei Duhului. Bucureşti 1976. 186.2)"233 „Rugaţi-vă stăruitor Domnului Dumnezeului vostru. ca să vă miluiască şi va şterge păcatele voastre. În felul acesta putem primi creştere şi înaintare zi de zi. 336-337.. „Filocalia". iartă-se ţie păcatele tale' (Matei 9. 235. Olimp Căciulă."235 g) Consacrarea: „. care a zis slăbănogului din Capernaum.trad. "236 233. iar sarcina dreptăţii poruncilor ni se va părea uşoară. aurul şi argintul. Căci precum fierul sau plumbul. . 335. Ibidem.108 numai Fiul lui Dumnezeu. puterea iubitoare a sufletului..Bodogae. 234. Ibidem.. V. vol.. D. Bucureşti 1980. se desface din împătimirea duhului lumesc şi din lanţurile păcatului şi se preschimbă din învârtoşarea firească a păcatului. 236.Duhul ne ridică la înţelesul mai înalt că mai întâi trebuie aduse lui Dumnezeu ca o jertfă sfinţită a arderii de tot.. 302. socotindu-le şi dispreţuindu-le pe toate ca neînsemnate. pag..

215. Fecioru. Apologeţi de limbă greacă" . biblic şi de misiune al Bisericii ortodoxe române. pag. 238. dar mai bine spus. Începutul pocăinţii noastre.109 CONCLUZII: „Darurile care ni se dau de sus trebuie să le primim şi să conlucrăm cu ele. 239. vin de la Dumnezeu.Bodogae. cele spuse în Sfintele Scripturi despre pocăinţă. Bucureşti 1980. 102. "239 „Iar cuvântul cei dintâi care a răsunat de pe buzele Dumnezeiescului Învăţător (Iisus Hristos . pag. pag. ca să nu piară nimeni dintre noi. Bucureşti 1980. 240. căci nu veţi mai fi auziţi" (Iustin Martirul)242 237. "237 „Multe sunt. Ibidem. Ed. Olimp Căciulă.T. 336.) a fost: 'Pocăiţi-vă!'. în zadar veţi mai plânge. " (Marcu 1.Prof. Bucureşti 1979. „Făclii pentru dreapta credinţă" de Preot Dr. note şi indici de Pr.traducere Pr. 242. 213. pag. nenumărate.. Editura episcopiei Buzăului 1985.15)240 „Să ne pocăim dar. pag.n." (Clement Romanul)241 „Când va sosi clipa să vină Hristos.D. D. din toată inima.Fecioru. pentru că Dumnezeu totdeauna voieşte să se întoarcă neamul omenesc de la toate păcatele lui" (Teofil al Antiohiei)238 „. Însă datoria noastră este să le lăsăm să lucreze în inimile noastre şi să rodească împăcarea cu Stăpânul ceresc. pag.n. „Făclii pentru dreapta credinţă" de preot Dr.traducere.Instit. chemarea. 241.Ştefan Slevoacă. 340.Ştefan Slevoacă. . vă cheamă Dumnezeu la pocăinţă'. 121. în zadar vă veţi mai pocăi. mila. „Apologeţi de limbă greacă".Noe vestind oamenilor de atunci că va veni potopul le-a profetizat zicând: 'Veniţi.. „Scrierile părinţilor apostolici" .

2. 53. „Expunerea doctrinei Bisericii Creştine Ortodoxe" de W..ca unii care venerăm pe Creatorul acestui univers.110 A. pag. când apostolul Pavel şi Varnava au fost trimişi să predice cuvântul.v."245 „Preotul sau Marele Preot Iisus Hristos. 211. spunând aşa precum am fost învăţaţi că El nu are trebuinţă de jertfe sângeroase. vol. Fiul lui Dumnezeu. 246. pag. Bucureşti 1911. fiindu-I recunoscători 243. „Tezaurul liturgic" de Badea Cireşeanu."244 RITUALUL SAU FORMA: „Deşi nu se înlătură din cult închinarea făcută de pios în orice timp şi în orice loc şi este chiar recomandată mai ales când ea se face cu toată curăţenia inimii. a întemeiat Biserica sau cultul creştin nu pentru a cinsti memoria strămoşilor sau a conducătorilor temporari ai oamenilor. 5. 245.. cum au procedat păgânii. „Tezaurul liturgic" de Badea Cireşeanu. găsim verbul leitoyrgheo însemnând iarăşi rugăciunile făcute de credincioşii din Antiohia. Bucureşti 1910. vol. 13 ..Coman. pag. ci pentru a adora pe unicul şi adevăratul Dumnezeu.. pag. Bucureşti 1901."246 „. Acest cult nu era un sistem sau o colecţie de rituri exclusive..I. „Patrologie" de Preot Prof. pentru întărirea deplină a creştinismului. .Dr. vol. 244. El era un întreg complex de educaţie de la simplitate la înţelepciune şi de transformare totală a spiritului omenesc. SERVICIUL DIVIN sau SFÂNTA LITURGHIE DEFINIŢIE: „. totuşi adunările în comun au fost preferate din toate punctele de vedere.Ioan G. acesta e sensul gramatical al cuvântului Liturghie”243 „În Faptele Apostolilor însă şi anume în cap. Bucureşti 1985..II. noi Îl lăudăm pe cât ne stă în putinţă cu cuvinte de rugăciune şi de mulţumire pentru toate cele ce ni se oferă.serviciul public. de libaţiuni şi de tămâieri. 230-231.II.Guettee.

citirea Sfintei Scripturi şi cuvântul sau predica.găteala e sabie şi venin oferită privirilor.II.Coman. aşa cum făcuse şi marele apostol Pavel.. vol.. fără mâneci ca şi filozofii. Bucureşti 1985.Fecioru.II. vol. a părului şi a altor mădulare. 252.n. 249. pag. Bogăţia adevărată e bogăţia în har.II. cu deosebirea numai că veşmintele femeieşti erau mai uşoare.. e curată. 65.Ioan G. „Istoria Bisericii Ortodoxe Române" de Preot Prof. „Patrologie" de Pr. IBM al BOR. aceleaşi veşminte ca şi bărbaţii. pag.Ciprian critică sever vopsirea feţei. Bodogae. vol. . Ibidem.Mircea Păcurariu)250 „Femeile purtau. tot aşa ca şi în orientul de astăzi. pag. Acum (primele secole după Hristos . „Tezaurul liturgic" de Badea Cireşeanu. 251. Ed." (Preot Prof. ediţia a II-a. cântarea.n."251 „. o manta scurtă."249 „În ce priveşte portul (costumul). „Tezaurul liturgic" de Badea Cireşeanu. 248.Mircea Păcurariu.II.IBM al BOR. pag. ei nu se deosebeau de credincioşii lor cu nimic. pag. Sf.Dr."252 247..) din serviciul divin făceau parte ca şi în secolul apostolic: rugăciunea. în credinţă şi în virtute. 143.. „Apologeţi de limbă greacă". traducere de T."248 a) Ţinuta vestimentară: „Ciprian deşi era episcop. 181... Prof. Olimp Căciulă şi D." (Iustin Martirul)247 „Participarea la serviciul dumnezeiesc public. pag. îmbrăcaţi în hainele pe care le purtau în viaţa socială. 416.111 prin adresarea de omagii şi prin înălţarea de imne pentru viaţa pe care ne-a dat-o. Bucureşti 1911. Bucureşti 1991.Dr. Ed. 250.. Bucureşti 1911. Existenţa şi-o asigurau desigur din lucrul mâinilor. Bucureşti 1980. totuşi purta pe sine în afară de Biserică. vol. 416. Bucureşti 1912.. era obligatorie pentru toţi creştinii.Dr. dar şi din ofrandele credincioşilor.. Mulţi scriitori însă cred că episcopii şi ceilalţi clerici plineau cele sfinte în primele trei secole. chiar dacă inima.33.

la începutul şi la sfârşitul oricărui lucru. înainte şi după mâncare. 538.Dr. Se roagă şi în biserică împreună cu ceilalţi credincioşi.Dr. „Tezaurul liturgic" de Badea Cireşeanu. traducere T.Prof.''253 „El (Dumnezeu) numeşte jertfe rugăciunile.Emilian Vasilescu.”257 „În creştinism.. fie ea jertfa şi numai aceea a rugăciunii. rugăciunea se face 'în duh şi adevăr'. dar mai ales se roagă în singurătate. 254. 23. pag. Bucureşti 1980. căci pe el îl împodobeşte convorbirea sa cu Dumnezeu. Creştinul se roagă oriunde. Bucureşti 1911. dând credincioşilor o mare putere sufletească. pag. Bucureşti 1982. Aceste deprinderi trecură şi în creştinism”255 „Încă din primele secole ale creştinismului. la amiază şi seara. Bucureşti 1912. 259.Pr. p. o adevărată viaţă în Hristos. ed..Emilian Vasilescu."256 „În felul acesta. II. rugăciunea a devenit în creştinism o adevărată viaţă în Dumnezeu. 56-57.. pag. 256. . Ibidem. „Apologeţi de limbă greacă". Bucureşti 1982. „Cuvântări liturgice" de Vasile episcopul Oradei.II.Căciulă. 253. 406. 258. „Istoria religiilor" de Diac. O. 255.. Tom. 257." 259 „Un rege în purpura sa nu e atât de strălucit ca creştinul care se roagă. pag. Tom. Ibidem.Fecioru.Bodogae. pag. 405-406. cât şi îndeosebi fiecare creştin pentru sine (particulară).. Oradea 1976. 229. D.112 b) Rugăciunea: „Fără jertfă nici nu se poate concepe o religie. 405. după exemplul Mântuitorului."258 „Se cuvine să facem rugăciuni mai ales dimineaţa. ori plecaţi la pământ." (Iustin Martirul)254 „Evreii se rugau stând în picioare. sau în genunchi. rugăciunea a fost rostită infinit atât în mijlocul creştinilor (liturgică). pag. a II-a. „Istoria religiilor" de Diac.

Ed. astfel e şi cel ce se roagă. Socoteşte numai ce însemnează dacă unui om îi e dat să păşească înaintea regelui regilor şi să vorbească cu El în faţa îngerilor şi a arhanghelilor. . când inima ţi-e tulbure. atrage asupra sa ochii tuturor şi creşte în vază. făcându-1 vas ales şi curat al neprihănirii.).II de Badea Cireşeanu. protoprezbiter şi profesor. misionar şi patriotic . e suspin şi fericire. 541.n. e înălţare şi smerenie. (Ioan Hrisostom)260 „Rugăciunea cuprinde în sine toate formele zbuciumului sufletesc al omului: ea este bucurie şi plâns. pag. Sinod (Nr. 326 din 15/28 XI 1921). a II-a 1925. a serafimilor.113 Precum ostaşul care vorbeşte cu regele său în faţa întregii oştiri. „Morala creştină ortodoxă" de Dr.mătănii după model păgân. e preamărire şi cerere. când ai căzut în ispită îndreaptă-te spre Dumnezeu şi te va mângâia. roagăte şi vei dobândi pacea. „Îndrumător bisericesc. pag. Care mărire e asemenea acesteia?" (deci rugăciunea nu e înjosire . e vijelie şi pace. Galaţi 1989. când mintea ta este în întuneric. îngenunchează şi se vor însenina.Valea Uţei. sau a Duhului Sfânt. a căpeteniilor şi oştirilor.)."262 c) Muzica sau cântarea: „Lui Dumnezeu îi trebuie oferit ca dar curăţia sufletului. 73. Aprobat de Sf. 262. Bucureşti 1911. 107.Orest Tarangul ..n. când voinţa ţi-e şovăielnică. Mult mai târziu s-au introdus rugăciunile robot . Rugăciunea este cheia de aur cu care întoarcem orologiul sufletului şi-1 potrivim să meargă după voia lui Dumnezeu"261 „Până în secolul IV totdeauna se alcătuiau rugăciuni noi (fiecare credincios se ruga sub impresionarea inimii sale de puterea Cuvântului care sfinţeşte.n. Ea modelează sufletul după chipul lui Dumnezeu şi-i sfinţeşte trupul. 261. iar ca 260.. n. îngenunchează şi te vei ridica hotărât. când simţurile îţi sunt răscolite. pag. e îndoială şi certitudine. heruvimilor şi a tuturor puterilor cereşti.5". roagă-te şi se va umple de lumină. De aceea iubite frate. „Tezaurul liturgic" tom.

269.114 jertfă. 478. 268. pag. după cum a cântat şi Iisus Hristos împreună cu discipolii Săi la cina cea de taină (Mat. pag. aceasta o facem şi noi acum'." (Homil. 25.334.. 476.lăudarea lui Dumnezeu prin cântarea a dulce răsunătoarelor versete şi a muzicii. „Tezaurul liturgic" de Badea Cireşeanu. zice că: 'Răspunsurile psalmilor prin cântarea bărbaţilor."264 * cântarea cu adunarea „Ioan Hrisostom se exprimă astfel: 'De demult se adunau toţi creştinii şi cântau împreună. Tom. Ibidem. 265. 476 267. lauda şi imnul.P. Ibidem. Bucureşti 1945. o singură melodie lucrează întru toţi" (Ioan Hrisostom)267 „Ambrozie vorbind din biserica sa din Mediolan şi de cântările liturgice de aici. Ibidem.Ioan G.. citând pe Lactanţiu din Epit. 264. 266. 476. spiritul cântării armonizând cu vocea fiecăruia.6-7. Bucureşti 1985.A. vol.. XXXVI în I Cor. . „Istoria biblică."268 „Vedem dar că poporul a cântat totdeauna în Biserică"269 263. Bucureşti 1911. p.cap.Coman. Vechiul Testament" de Prof. Bucureşti. p. 476." (Lactanţiu)263 „. pag.II de Preot Prof.30). 26.3). „Patrologie". „Tezaurul liturgic" de Badea Cireşeanu.."266 „Şi femeile şi bărbaţii şi bătrânii şi tinerii se deosebesc după vocea cântării. devenite oarecum 'jertfa buzelor' (Osie XIV.II.VI. pag. fecioarelor şi copiilor se aseamănă cu zgomotul ce iese din undele mării'.Lopuhin.II. femeilor. vol.Dr.)265 „Împreună cu cântăreţul cânta psalmi toată adunarea.divin.instit.

Bucureşti 1979.Haralambie Popescu. ca să ne primească ca fii.n. Ibidem. acest fel de Psalmodii.272 * reguli ale cântării „Voim ca cei ce vin în biserică spre a cânta să nu întrebuinţeze strigări necuviincioase.D. căci sfinţitul cuvânt (Biblia .n." (Clement Romanul)274 270.Fecioru. ci şi din inimă. Bucureşti 1933.) trebuia înfiinţată instituţia specială a psalţilor pentru menţinerea melodiilor bisericeşti şi a spiritului dogmatic."271 „Potrivit canonului 17 al sinodului din Laodiceea: 'Nu trebuie să se cânte în adunări psalmi fără întrerupere. 387.Stav. „Pidalion cu ocârmuire nouă şi tâlcuiri" de Arhimandr. 272. pag.273 „Să-I înălţăm dar laudă. pag. 98. . ci după fiecare psalm să se citească'. 478.115 * corul comunităţii „În afară de aceasta (cântarea cu adunarea . 271.75. Ibidem.). ci cu multă luare aminte şi cu umilinţă a aduce lui Dumnezeu privitorul celor ascunse.) a învăţat că fiii lui Israel să fie evlavioşi." (Can.Sinod VI (691)). Ibidem."270 „Cu începutul secolului al II-lea al creştinismului.n." (pentru armonia serviciului divin . 491. nu numai din gură.n. silind şi firea spre răcnire. 288. nici a pronunţa ceva din cele nepotrivite şi neînsuşite în biserică. pag. 274.n. Biserica nu se mai îndestulă cu cântările scoase din Vechiul Testament şi cu cântarea psalmilor.n. pag. 273. „Scrierile părinţilor apostolici". pag.Zosima Târâlă şi Icon. traducere Pr. ci de acum înainte se ridicară bărbaţi creştini înzestraţi cu ştiinţă şi focul pietăţii şi începură a compune imne în spiritul evangheliei.

lib. 277. pag.II.) împreună cu alte scripturi să se citească şi Evanghelia.n. 278. „Tezaurul liturgic" de Badea Cireşeanu.II. Lucrul acesta se explică prin faptul că serviciul divin nu era aşa de bogat în imnologie (accentul se punea pe învăţarea Bibliei. Bucureşti 1903. fără îndoială că trebuie să fi dat în serviciul.116 d) Citirea Sfintei Scripturi (Şcoala de Sabat) „Creştinii începură serviciul lor divin mai întâi prin citiri de bucăţi din Vechiul apoi şi din Noul Testament.II.) şi în pericope sau lecţiuni (lectiones)" (pentru studiu în fiecare Sabat . 276. Bucureşti 1911. Apost.n.n.Apostolice în original).n.) lui Eutalie erau aşa de mari încât una singură conţinea 5 ori 6 capitole din ziua de astăzi."278 „Evanghelia să o citească diaconul (diakonos) sau prezbiterul (presbiteros).n. vol. evangheliile se mai împărţiră (pe lângă capitole şi versete .276 „În primele trei secole alegerea citirilor evanghelice depindea de autoritatea superiorilor. pag. pag. n.n."275 „..greacă). Ibidem.n. Botoşăneanu şi Protoprezbiterul Simeon Popescu. pag.n. .. Ibidem. din 17V-1902.279 „Păstorii pe care îi puneau apostolii să conducă turma cuvântătoare.) pentru anumite zile. 275.în folosul serviciului divin.' (deci în Şcoala de Sabat .). cu aprobarea Sf. vol. căci încă nu erau fixate pericope (lecţiuni n. 332 (vezi citatul din Constit. 382. 279." (Constit.n."277 „Pericopele (lecţiunile . c.n. 382.n. Bucureşti 1911. „Tezaurul liturgic" de Badea Cireşeanu. În canonul 16 al sinodului din Laodiceea citim numai că: 'Sâmbăta (sabaton . „Istoria bisericească" de Arhiereu Callist I.LVII în l. 184. 382. 49.).Sinod nr. pag.în original.) cum îl vedem mai târziu. nu pe cântece n.

Însuşi Domnul Hristos.Ioan G.n.).. 'Binevestitorii' şi 'învăţătorii' sunt puşi alături de apostoli: Şi a dat pe unii ca să fie apostoli. „Patrologie". 19.II de Preot Prof.n. IBM al BOR."284 „Domnul Hristos a poruncit apostolilor Săi: 'Mergeţi în toată lumea şi propovăduiţi Evanghelia la toată făptura' (Marcu XVI. mai bine organizată. despre rânduirea ei în mijlocul sfintei Liturghii (serviciului divin .) şi despre legătura ei cu citirea Sfintei Scripturi. 256. 280.V. Dr. Ed. 568. vol.Nicolae Petrescu. citând pe Lactanţiu din Edict. 281. cap. Bucureşti 1977. „Omiletica" de Pr. capul Bisericii (Efes. 25. 282. pag. pag. Ibidem." (ca lecţiunile de azi . . dreptate şi cuvânt. 283. ne dă mărturii despre predica necurmată. căci Dumnezeu e Cuvânt. „Omiletica" .20). 15) şi 'iată Eu cu voi sunt în toate zilele.Coman.Nicolae Petrescu. până la sfârşitul veacului' (Matei XXVII. 284.n.manual pentru seminariile teologice .. pag. Ibidem. Bucureşti 1985.n.280 e) Predica sau cuvântul „Istoria Bisericii creştine este într-o mare măsură istoria predicării cuvântului lui Dumnezeu. fără a se ignora celelalte tipuri de cuvântări. divin.117 deopotrivă însemnătate cărţilor Vechiului Testament şi celor din Noul Testament.6-7.VI.23) a rânduit în Biserică dregătoria de a predica cuvântul lui Dumnezeu ca mijloc divin pentru dobândirea mântuirii."283 „Veacul al II-lea.de Pr. pag. 164. Bucureşti 1977. Ed. pe alţii prooroci."281 „Adevăratul cult e alcătuit din virtute." (Lactanţiu)282 „Cuvântarea cea mai dezvoltată în Biserică este predica propriu-zisă. pe alţii învăţători.IBM al BOR. instit. de asemenea.

apărut cu aprobarea Sf. facerea de bine."286 „Cuvântările bisericeşti fură numite în diferite chipuri.Sinod.P. Ed. Bucureşti 1977. ca ei să ajungă la roade ale duhului: dragostea.IBM al BOR. pag.4).118 pe alţii păstori şi învăţători' (Efeseni IV. adică spre practicarea virtuţilor creştine.manual pentru seminariile teologice. grecii le numeau 'logos' (cuvinte).F. de Pr.22). 574. iar Hrisostom înzestrat fiind cu strălucirea retorică cuvânta 285. „Tezaurul liturgic" de Badea Cireşeanu. ci ea ţinteşte la educarea sufletului credincioşilor. Ibidem. ori 'didascalia' (învăţătură) sau mai des 'homiliai' (vorbiri). Bucureşti 1911. Ed. pag. predicile predicatorilor distinşi se scriau."288 „Unii dintre părinţii bisericeşti compuneau cuvântări şi apoi le dau la alţii ca să le pronunţe. pag. curăţia (Galateni V. Mai târziu cuvântările bisericeşti fură numite 'predicationes' (predicatio. înfrânarea. iar vorbitorul fu intitulat 'predicator 'sau vorbitor în faţa adunărilor creştine. credinţa. Ieronim şi Augustin le cheamă 'disputationes' ori 'sermones'. 2. bunătatea. îndelunga răbdare."289 „Părinţii bisericeşti îndătinau a rosti o cuvântare în timp de o oră. pacea. predica) adică 'predici' sau rostiri înaintea poporului. pag. 19-20. după ce erau rostite în Biserică. „Omiletica" de Pr. 286. „Omiletica" . „Omiletica" de Pr.Nicolae Petrescu. 289. cu binecuvântarea P. Tertulian le numeşte 'adlocutiones'."285 „Propovăduirea este una din funcţiile esenţiale ale Bisericii. Prin predică se învaţă adevărurile de credinţă şi în mod special se îndrumează credincioşii pe calea desăvârşirii morale. Predica nu urmăreşte numai o expunere a învăţăturii divine. 288.Nicolae Petrescu. . Bucureşti 1977. Bucureşti 1977.Iustin. 257."287 „Credincioşii puneau mare preţ pe predică şi de aceea. pag. patriarhul BOR.IBM al BOR.II. 16. 577. vol.Nicolae Petrescu. Apostolul Pavel le intitula 'cherigma' adică 'propovăduire' (1 Cor. 11). bucuria. 287.

58. „Tezaurul liturgic" de Badea Cireşeanu. vol."293 „Iată ce citim în Pidalionul de Neamţ. 294. despre anateme'. În acest chip a vorbit Apolo şi învăţa cele pentru Domnul. ed. pag. 577. Bucureşti 1975. pag. Cele mai strălucite dintre cuvântările lui Ioan Hrisostom şi anume 'despre firea dumnezeiască. 334 292. ca şi odinioară diaconii Filip şi Ştefan.Cleopallie.IBM al BOR. Ieronim ne spune că Efrem Sirul pe când era diacon al Bisericii din Edesa a cuvântat cu îndestulare şi frumuseţe poporului.Sinod. vol."292 „Din timpuri vechi femeile îndrăzneau să explice în biserică ca şi în public din textele Sfintei Scripturi. pag. Ed. 291. şi altele. apărut cu aprobarea Sf. cu toate că numai botezul lui Ioan ştia (Fapte 18.) ca să predice poporului. „Despre credinţa ortodoxă" de Arh. „Pidalion" de Zosima Târâlă şi Haralambie Popescu. Bucureşti 1933. 293.119 câte două ore. pag. la fila 188 verso: 'De va fi vreun mirean iscusit în cuvânt şi cu chip cucernic. 285. pag."294 „Căci acolo unde există oameni în stare să aducă servicii fraţilor 290. Bucureşti 1911.. nu se opreşte de a răspunde şi de a învăţa.I (1-1054). Este ştiut că ei eu îndeplinit şi slujba cuvântului predicând şi botezând. tot aceasta ne-o afirmă cu adâncă admiraţie şi Sozomen.25) şi Acvila şi Priscila.Sinod. Bucureşti 1981. vol.."291 „Latura practică a slujirii lor (diaconilor) a rămas caracteristică diaconatului şi s-a întins în epoca următoare la toate nevoile asistenţei în comunitate. „Tezaurul liturgic" de Badea Cireşeanu."290 „Aveau îngăduiala diaconii de la episcop (prezbiter sau păstor n.II. Bucureşti 1911. 273.II. apărut cu aprobarea Sf.n. „Istoria bisericească universală". a II-a. . sunt rostite de el când era diacon în Antiohia. care l-au învăţat pe acest Apolo mai cu scumpătate calea Domnului' .

pag. Paulin fiind rugat de episcopul Celsus. 244 (cartea VI.n. 577.scrieri"." (Gala Galaction)297 „În timpurile vechi.Dr. „Tezaurul liturgic" de Badea Cireşeanu.II. dogmatice.n." (Ioan Hrisostom)296 „Erudiţia cea mai autentică şi dovezile de specialitate cele mai concludente sunt. 296.Prof. toţi părinţii şi scriitorii bisericeşti răsăriteni şi apuseni şi-au concentrat atenţia şi studiul lor în prima linie asupra cărţilor Vechiului şi Noului Testament. „Tezaurul liturgic" de Badea Cireşeanu. Teodor. Cât de jalnic scot capul de sub hlamida retoricii de pe catedră sau de pe amvon. vol. tot aşa şi la Iconium. P. Bucureşti 1987.S. pag. precum şi în Sinada.Antim Nica. el este călcătorul Decalogului.). . Ed. traducere de Pr. ei sunt invitaţi de sfinţii episcopi să vorbească poporului. făcând omilii asupra lor şi scoţând din ele cele mai bogate învăţături liturgice. dar pe care noi nu le cunoaştem. Şi se poate ca astfel de cazuri să se fi petrecut şi în alte locuri. pag. „Gala Galaction" de Preot Gheorghe Cunescu."298 295. vol. 298. cu aprobarea Sf. morale.T. Ed." (Eusebiu de Cezareea)295 * ţinuta predicatorului „Predicatorul bisericesc (keryx) să nu se amăgească de 'aplauzele poporului' şi să nu umble după ele. 297. trenţele şi păcatele celui ce a uitat că din comoara inimii vorbeşte gura.Bodogae. Pe atunci nu era hotărâtă ordinea citirilor din Sfânta Scriptură şi de aceea era lăsată în voia păstorilor bisericeşti (şi era acesta un drept divin .18). 19. explicându-le. cap. cu binec. Arhiepiscopia Tomisului şi Dunării de jos. „Eusebiu de Cezareea .Sinod. istorice şi canonice. Galaţi 1989.. 570. de faţă fiind episcopul Aticus.II.IBM al BOR. 116.. Aşa a vorbit Evelpist în Laronda la rugămintea fericitului episcop Leon. Bucureşti. dacă în intimitatea vieţii lui. Bucureşti 1911. (doar) o podoabă exterioară şi melancolică pentru un teolog.120 lor. pag.

traducere de patriarhul Nicodim.. . pârga din argintul. Cu timpul se pomeneşte chiar de dijmă. 304.Lopuhin. 31. 299. Bucureşti 1979..D. după socotinţa ta. 27."303 „Din Faptele Apostolilor se ştie că cei dintâi creştini făceau bisericii tot felul de daruri şi că în comunităţile bogate se făceau colecte pentru cele mai sărace.IBM al BOR. cum se vede. deoarece pravilele de mai târziu ale legiuirii lui Moise în chestiunea aceasta nu au fost decât o confirmare a obiceiului din străvechi existent. traducere Pr. pag. pag. adică a zecea parte pe care creştinii o dau bisericii din tot ce aveau. 22) a consacrat zeciuială lui Dumnezeu."301 „Să nu stai la îndoială când dai şi nici să murmuri când dai. pag. Ibidem. Bucureşti 1944." (Didahia)302 300 „În genere plata desatinei sau a părţii a zecea din avere către atotputernicul Dumnezeu.23. 315. „Istoria biblică.n. Vechiul Testament" de Pr. Ed.Fecioru.Lopuhin. traducere de Pr. Bucureşti 1920. „Istoria biblică. vol.I.I.n.RA. pag.. că vei cunoaşte cine este Bunul Răsplătitor al plăţii. pag..121 f) Zecimi şi daruri (colecta): * zecimi „Ia. 20. originea căreia.Mihălcescu. 300." (Didahia)299 „Avraam. 303. „Scrierile părinţilor apostolici". 315. pag. din hainele şi din toată averea ta şi o dă potrivit poruncii. era lege naturală. Bucureşti 1979. XXVII. 302. 315. Bucureşti 1944. „Scrierile părinţilor apostolici". în original . Vechiul Testament" de P.D. i-a dat zeciuială din toată prada.A. vol.Fecioru. „Istoria bisericească universală de la 1054 până azi" de I. 301.)304." „Iacov în Betel (Fac. ca şi originea aducerii de jertfe se pierde în negura vechimii." (vezi şi Matei 23.

pag. 87.Ioan Mircea. Galaţi 1989. pentru care ei slăveau pe Dumnezeu" (2 Cor. Bucureşti 1933."305 „Această slujire prin darurile materiale date fraţilor era considerată ca o slujire liturgică (leitoyrgos): ca jertfă bine plăcută lui Dumnezeu. 144. Galaţi 1989. „Pidalion" de Zosima Târâlă şi Haralambie Popescu. 307.306 „Primim adunarea ce se face în Biserica lui Dumnezeu spre folosul tuturor şi fericim facerile de bine ale fraţilor ce se fac prin Biserică la săraci" (Canonul 21 . „Dicţionar al Noului Testament A-Z" de Preot Dr. în ale credinţei să-1 convertim în trăire. 137. Dimensiunea aceasta sacră pune pe fruntea ei o tărie de neînvins: 'încât porţile iadului nu o vor birui' (Matei 16.şi mereu repeţi acest lucru de ani de zile. 452. 308. pag.5". 'Străinul nu petrecea noaptea niciodată afară. „Îndrumător bisericesc misionar şi patriotic .122 * daruri (colecte) „Biserica creştină are o dimensiune proprie şi sacră: de Biserică slujitoare. „Îndrumător bisericesc misionar şi patriotic .Sinod Gangra 340)307 „Nu pretinde că aduni bogăţii pentru a le da săracilor ca să te mântuieşti. pag. pentru că împărăţia lui Dumnezeu se poate cumpăra numai cu doi bănuţi'. 306.." (Ioan Scărarul)308 „În fiecare zi ne faci lupi îi reproşau lacomii vremii sfântului Ioan Gură de Aur .18). 309. 'Oare vaţi lăsat voi de lăcomie ca să mă las şi eu de a vă numi lupi?' le răspundea marele ierarh şi predicator. porţile mele le 305. 127 .IBM al BOR."309 „Tot conţinutul teoretic şi conceptual. pag. Ed. Bucureşti 1984.12). Ibidem. pag.5". 9.. ca să treacă la înfăptuire.

144. 314. milosteniile şi toate faptele voastre aşa să le faceţi. pag.Ştefan Slevoacă. Episcopiei Buzăului 1990. orfanului nu-i dădeam din ea?' (Iov 31.Fecioru. dar nu le daţi cele trebuitoare trupului. " (Didahia)314 310. „Îndrumător bisericesc misionar şi patriotic . sunt goi şi lipsiţi de hrana cea de toate zilele şi cineva dintre voi le-ar zice: Mergeţi în pace! încălziţi-vă şi vă săturaţi.311 CONCLUZII: „ Pe la începutul secolului al II-lea şi chiar în tot cuprinsul acestui secol cultul creştinilor era îmbrăcat tot în simplitatea lui apostolică. „Tezaurul liturgic" de Badea Cireşeanu. '" (Doamne ajută-ne să nu uităm! . 311. „Scrierile părinţilor apostolici". 'Dacă un frate sau o soră.II. pag. în ea se oglindesc toate învăţăturile sfinte şi prin ea se explică luminos tot ce ni s-a orânduit de Mântuitorul lumii. 313. care ar fi folosul? (Iacov II 15-16). vol. vol.. „Tezaurul liturgic" de Badea Cireşeanu. Iată deci stringenta nevoie ca fiecare dintre noi să realizeze o veritabilă concordanţă între credinţă şi fapte. Bucureşti 1911. Ed.Sinod.123 deschideam călătorului (Iov 31.n.n. Datu-m-am în lături când săracul dorea ceva şi lăsat-am să se stingă de plânsete ochii văduvelor? Mâncam oare singur bucata mea de pâine. dar acela a uitat. pag.16-17).IBM al BOR. Galaţi 1989. Bucureşti 1912.' Băiatul a răspuns că a învăţat că Dumnezeu este iubire . pag.II cu aprobarea Sf.5". 53. 32. Ed."313 „ Rugăciunile voastre.32). de ce n-a trimis Dumnezeu pe cineva să-ţi dăruiască o haină mai bună?' . 201. . "312 „Închinarea în comun aşadar este puterea de viaţă a creştinătăţii. traducere de Pr. 312."310 „Un necredincios a întrebat odată pe un copil sărac care ieşea dintr-o biserică: 'Ce-ai învăţat tu astăzi?. „Din tezaurul ortodoxiei" de Preot Dr.'Dacă e adevărat asta. pag.. cum este scris în Evanghelia Domnului nostru.După o clipă de gândire copilul răspunse: 'Cred că Dumnezeu a trimis pe cineva. D.). Bucureşti Î979. 64.

arhiepiscopul Craiovei şi mitropolitul Olteniei. episcopul Eparhiei Buzăului. Ci. Craiova 1986. 399.n. Euharistia nu lucrează magic asupra lui. trad. SERVICII DIVINE SPECIALE Despre sacrament ca jurământ de credinţă (misterion. de Iustin Moisescu.P. profesor universitar." (nu a naşilor cum s-a inventat mai târziu .n. El trebuie să ştie cu cine se împărtăşeşte ca să ştie ce obţine prin sfânta împărtăşanie.S. tipărită cu binecuvântarea şi sub îndrumarea P. cum emit aparatele din anumite localuri ciocolată printr-o simplă apăsare a unui buton. tipărită cu binecuvântarea Î. „Simbolica" de Hristu Andruţos. pag. 317."315 „Botezul nu-i o lucrare magică sau un automat care să ne asigure împărăţia cerurilor. autor: Preot Prof.n. ca un obiect cu forţă atractivă asupra unui alt obiect. 316. 250.n. 315. 1955.."317 „Sf.Ştefan Slevoacă.Epifanie Norocel. Hristos care se dă spre împărtăşire e un Hristos care S-a explicitat în cuvinte ce trebuie cunoscute şi primite cu credinţă de cei ce vor să se împărtăşească de El. Ed. Ed.n. Ioan Hrisostom zice despre botez şi euharistie că: 'din amândouă a fost constituită Biserica' (Omilia 84 la Ioan) (cei doi stâlpi ai bisericii: unul la intrare şi unul în interior . taină) „Taină (misterion) care însemnează tot ce descoperă omului pe Dumnezeu. Episcopiei Buzăului.. pag. 201.124 B.316 „Omul e o fiinţă înţelegătoare. . personală.).Dr. Mitropoliei Oltenia. trebuie să fie o permanentă şi responsabilă angajare a noastră. sau ceea ce înalţă pe om la Dumnezeu şi la lumea spirituală şi care-i aduce binecuvântare cerească (sau prin profanare blestem .Dumitru Stăniloae. 1990. iar Augustin le numeşte 'genuina' şi Ioan Damaschin le aminteşte tot numai pe acestea două.). pag.Nestor.S. Editura centrului mitropolitan al Olteniei. „Spiritualitate şi comuniune în Liturghia ortodoxă".n. „Din tezaurul ortodoxiei" de Preot Dr.).

Oradea 1955.n.19). traducere de patriarhul Nicodim. 321. 320. 319.). Ed.P. pag.Lopuhin. pag. Bucureşti 1978. Noul Testament" de Prof. de care avea nevoie inima şi în urmă el trebui să-şi găsească completarea în botezul de la Duhul Sfânt"321 „Mergând. Editura Episcopiei ortodoxe române.318 „Spre exemplu. „Carte de învăţătură creştină ortodoxă". Cuvântul înseamnă cufundare sau scufundare. . nu avem nici o mărturie scripturistică ori o hotărâre oficială a Bisericii că tainele sunt şapte. 98.13) (vezi şi Chiril al Ierusalimului în Catehezele sale şi Ambrozie în cele şapte cărţi despre taine n."320 IISUS ÎNTEMEIETORUL BOTEZULUI CREŞTIN „Botezul lui Ioan astfel era numai un simplu simbol al curăţirii. 43. pag. învăţaţi toate neamurile botezându-le în Numele Tatălui şi al Fiului şi al Sfântului Duh" (Matei 28. Ed. pag. pag. Acestea le-a grăit (Iisus) după învierea Sa din morţi."322 318. „Simbolica" de Hristu Andruţos."319 1 .) însemnând pocăirea de păcate şi intrarea într-o nouă viaţă de sfinţenie.V.n. 322. 251.F. Serviciul divin special al BOTEZULUI (Legământul credinţei) DEFINIŢIE „BOTEZUL a fost practicat de Ioan Botezătorul şi apoi adoptat de Biserica creştină ca sfântă taină (sacramentum = jurământ de credinţă . 13. Ibidem. Bucureşti 1946.125 (Expunerea credinţei ortodoxe 4. centrului mitropolitan al Olteniei 1955.P. A. universitar. IBM al BOR.n. episcopul ortodox al Oradei. traducere din greacă de Iustin Moisescu. tipărită cu binecuvântarea P. prof. vol. „Flori alese din grădina Sfintelor Scripturi" de Valerian Zaharia.Iustin. „Istoria biblică. 194. patriarhul BOR. acesta fiind felul originar de botez.

n.n. cuprindea în sine ceva neobişnuit. scrieri.. traducere de patriarhul Nicodim. „Istoria biblică.T. 194. tipărită cu binec. . 325.n. Cel de al doilea (botezul dorinţei . mai este şi botezul sângelui şi botezul dorinţei.n. vol. dar a încetat din viaţă în munci.Prof. pag..n. ca şi cum însuşi acest popor a devenit păgân şi avea nevoie de aceea.Afară de botezul prin apă. raportul său cu poporul israelit avea acel înţeles. cum dovedesc unii rabini. Teoctist.n.). iar faţă de Dumnezeu să fie cu credinţă (legământ al credinţei . A.Bodogae.). Ed. zice el.P. se sileau să capete accesul în comunitatea izraelită.P. vol. ca pe nişte păgâni.n. P. cu aprobarea Sf.) este dorinţa fierbinte a cuiva de a se mântui (situaţia tâlharului de pe cruce . „Tezaurul liturgic" de Prof. să-i introducă în moştenirea lui Iehova" (dovedind prin aceasta necesitatea unui legământ al adultului cu Dumnezeu în locul circumciziei .Lopuhin. În cazul acesta.F. 310-311. ca pe el iară din nou. Bucureşti 1987. căci numai atunci e plăcut botezul înaintea Domnului. care părăsind păgânismul lor. pag. pag.126 „Dacă.Sinod. Dr. exista şi mai înainte obiceiul de a boteza pe prozeliţi. chiar dacă martirul nu a fost botezat.. Cel dintâi (botezul sângelui . dacă te cureţi nu atât ca să ţi se ierte anumite greşeli.323 „Ioan era un om bun care îndemna pe iudei să săvârşească între ei numai fapte virtuoase. (Eusebiu din Cezareea)324 SITUAŢII EXCEPŢIONALE .Badea Cireşeanu. Bucureşti 1946. 324. partea întâia.n. IBM al BOR.II. traducere de Pr.n. 57. Noul Testament" de Prof.) şi să vină cu toţii la botez. Bucureşti 1912.) este însuşi martirismul pentru numele lui Hristos care ţine loc de botez valid.n.V."325 323.) deşi nu a fost botezat.n. „Eusebiu de Cezareea". apoi ritualul introdus de Ioan ca aplicat de dânsul însuşi poporului iudeu. patriarhul BOR. cât mai ales că te purifici sufleteşte printr-o viaţă mai sfântă (ceea ce un sugar nu realizează n.

IBM al BOR."328 „Deci botezul a devenit expresia votului moral.Dumitru Stăniloae)330 326. 37. 118. pag.326 BOTEZUL .Dumitru Stăniloae.scrieri.n. pag.P.).V.Dr.) zice: 'martirii se spală prin sângele lor. ce a murit catehumen (înscris la clasa de botez . partea întâia: închinarea şi slujirea în duh şi adevăr.F.n.n. 328.127 „Ambrozie în 'Cuvântări funebre asupra împăratului Valentinian II ' nr.LEGĂMÂNT AL CREDINŢEI „Iată. prin dorinţa de a arăta prin viaţa sa cea mai bună.327 „Deci naşterea din nou înseamnă a avea botezul din apă şi Duhul Sfânt. patriarhul Bisericii Ortodoxe Române.Stăniloae. creştini suntem cu toţi şi purtăm botezul.n. „Istoria biblică. pag.IBM al BOR. pa.) în Noul Testament un popor unit sufleteşte prin credinţă" (Deci botezul marchează credinţa celui ce a hotărât să încheie legământul n.D.n. Bucureşti 1991. iar cel ce nu va crede se va osândi'. pag. „Despre credinţa ortodoxă" de Arhimandrit Cleopa Ilie. Bucureşti 1981. Ed. Cel ce va crede şi se va boteza se va mântui. „Sfântul Chiril al Alexandriei" .Lopuhin. 373. Ibidem. că în adevăr s-a produs o schimbare şi în însăşi dispoziţia inimii. mântui-se-va" (nu cel ce a fost botezat fără voia lui n. acesta (Valentinian) prin dorinţa lui" (de fapt şi unii şi alţii prin credinţa fierbinte în Iisus Hristos .Prof. vol. traducere de Pr.) (Preot Prof. traducere de patriarhul Nicodim.Prof. 311. Dumnezeu a ales un popor unit trupeşte (de aceea tăierea împrejur ca legământ se făcea la naştere n.IBM al BOR. 53. Ed. A. traducere de Pr. vol. Noul Testament" de prof. Bucureşti 1976. 329. 330.). cu binecuvântarea P. Bucureşti 1946.Dr. Cel ce a crezut şi s-a botezat. Ed.n.n.P. . "329 „În Vechiul Testament. cărora le-a zis Domnul după învierea Sa: 'Mergeţi în toată lumea şi propovăduiţi Evanghelia la toată făptura.Teoctist. pe care l-au primit şi îl dau apostolii Domnului.V. 194. 327. „Filocalia" sau culegere din scrierile sfinţilor Părinţi.

332. 321. pag. „Simbolica" de Hristu Andruţos. 335. Ed. adică învăţătura despre Hristos este criteriul validităţii (valabilităţii . 333. 'a cufunda '. nu prin turnare sau prin stropire pentru că chiar cuvântul botez are însemnătatea de 'a afunda'.Badea Cireşeanu.n. pag. pag.Afundarea închipuieşte moartea şi îngroparea Mântuitorului şi moartea omului celui vechi al păcatului. Bucureşti 1912. iar ridicarea din apă 331. „Filocalia sfintelor nevoinţe ale desăvârşirii". „Simbolica" de Hristu Andruţos.n. 267."333 „Această formă a botezului (prin scufundare) în primul rând este în acord cu însemnătatea cuvântului baptisma-afundare. .Dumitru Stăniloae. "334 „Sfânta noastră biserică face botezul prin afundare. 265.Dr.128 „Pentru că nici Botezul. centrului mitropolitan al Olteniei.335 . traducere de Iustin Moisescu.).II.n. profesor universitar. Harisma. Bucureşti 1987.n.Sinod.Dr. „Tezaurul liturgic" de Prof.I.. ediţia a II-a. Bucureşti 1992. pag. 1955." (Marcu Ascetul)331 CREDINŢA ADEVĂRATĂ FACE VALABIL BOTEZUL „Sinodul ecumenic (canonul 8) şi sinodul de la Laodiceea (canonul 7) statornicesc că: dogma. traducere de Preot Prof. pag. nici Satana nu sileşte voia omului. vol. 44. cu aprobarea Sf. nici Dumnezeu. vol.) botezului" (de aceea există şi botez fals întemeiat pe o învăţătură falsă sau lipsa unei învăţături ca în cazul copiilor . 308. 1955. Ed. „Carte de învăţătură creştină ortodoxă". 334.332 SEMNIFICAŢIA BOTEZULUI „Verbul grecesc 'baptizein' are acelaşi înţeles ca şi verbul ebraic 'tabal' adică 'a afunda '.

adică se face membru al bisericii cum zice sf." 338 „Iisus a răspuns: 'Adevărat. „Catehismul creştinului drept credincios". aşa şi noi să avem o viaţă nouă'.Stăniloae şi Ioan Buga. Apostol Pavel: 'împreună cu El (cu Hristos) ne-am îngropat prin botez întru moarte. Ed.) toată tabăra răutăţii în apă şi anume: lăcomia. se face mădular al trupului tainic al lui Hristos. 339. .Iustin. 274. „Omiletica" de Pr.n. curat şi drept în Hristos. 340. tipărită cu binecuvântarea P. Deoarece aceste patimi obişnuiesc să urmeze firii noastre." (Grigorie de Nyssa)337 „Omul născându-se astfel duhovniceşte. care vă mântuieşte astăzi şi pe voi. bârfirea.mitropolit Iustin al Moldovei şi Sucevei.P. Iaşi 1957. pentru ca după cum Hristos a înviat din morţi prin mărirea Tatălui.5)" (aceasta este regula dar cu tâlharul de pe cruce Iisus ne-a arătat că Dumnezeu poate admite şi excepţii ca situaţii deosebite . pizma. nu ca ştergere a necurăţiei trupului." (Ioan Damaschin)340 „Iar această mântuire prin apă închipuia botezul. Bucureşti 1977. nu va putea să intre în împărăţia lui Dumnezeu' (Ioan 3.F. de nu se va naşte cineva din apă şi din Duh. Ed.IBM al BOR."336 „Toţi cei ce trec prin apa botezului trebuie să omoare (prin Duhul Sfânt . furia. 118. adevărat zic ţie. Iaşi 1957. pofta desfrânată. „Despre credinţa ortodoxă" de Arhim. tipărită cu binecuvântarea P. „Catehismul creştinului drept credincios". pag.n.n. patima înfumurării şi mândriei. Cleopa Ilie. 337.n.Nicolae Petrescu.129 închipuieşte învierea de a treia zi a Domnului şi naşterea omului celui nou. pag. partea întâia.S.scrieri.P.IBM al BOR. toate acestea şi cele asemenea. trebuie să le omorâm în apă. Ed. pornirea mânioasă.). patriarhul BOR. 42. pag. traducere de D.Iustin. Bucureşti 1982. tipărit cu binecuvântarea I. IBM al BOR. „Sfântul Grigorie de Nyssa" . 62. 338. pag.F. patriarhul BOR. pag. cugetul răpitor. 336.P. Bucureşti 1981.339 „Apa îndeplineşte icoana morţii iar Duhul dă arvuna vieţii. 42.

Dr. pag. lavracum. 90.n. 345. renaştere = paliggenesia = regeneratio.Arhiepiscopiei Galaţi 1981.21). 341.5).n.). 'izvor sfânt'.Dr. pag. 342. Mai multe din privilegiile naturei lor primare dispărură cu nevinovăţia în care fuseseră creaţi. manual pentru Seminariile teologice.n.): 'baie'. Ed.n. 'sfinţire'. Cleopa Mie. „Carte de rugăciuni". „Despre credinţa ortodoxă" de Arhim. 'iluminare'.342 „Botezul era numit baie sau spălare = loytron. IBM al BOR. „Istoria bisericească universală". 1380. pag. Ed. ei nu putură să le transmită decât acea natură degenerată şi viţiată. şi nu mai rămaseră decât cu o natură degenerată. pecetea credinţei=sfraghis tes pisteos ş. „Carte de învăţătură creştină ortodoxă". Ed. 343.A. ." (observaţi legătura botezului cu credinţa ."344 „Mărturisesc un botez întru iertarea păcatelor."341 „Denumirile date tainei sfântului botez (ne dezvăluie semnificaţia sa . Ed. Bucureşti 1992. 'pecetea lui Hristos'. 21.Antim Nica. pag. 'baia renaşterii'. luminare=fotismos=illuminatio. pag. 'baia pocăinţei"' (observaţi legătura cu pocăinţa . 119. Bucureşti 1981.IBM al BOR. 44. "naştere din nou'.Ioan Rămureanu. baia renaşterii = lavracum=regenerations. „Biblia sau Sfânta Scriptură" cu aprobarea Sf. 344. IBM al BOR. căzură în rău.a. tipărită cu binecuvântarea P. Neavând copii decât în urma căderii.n. Bucureşti 1978. 6. de Pr.Prof. făcută prin lucrarea Sfântului Duh (Tit 3. Bucureşti 1991.130 ci ca deschiderea cugetului bun către Dumnezeu.n.).343 „Sfântul apostol Pavel îl numeşte 'înnoire a vieţii'(Rom.Sinod.3-5). 'renaştere'. Ed.IBM al BOR.S. prin învierea lui Iisus Hristos (1 Petru 3. 'baia vieţii'." (Simbolul credinţei)345 HRISTOS ŞI CONSECINŢELE PĂCATULUI LUI ADAM „Primii noştri părinţi supuşi la cercare şi la înrâurirea lui Satana.

la cap.) al omenirii se numeşte păcat originar (deci moştenim înclinare spre păcat. .).n. El împărtăşi omenirei: 1) adevărul 2) graţia (harul) sau un ajutor supranatural pentru a face binele 3)un principiu de înviere şi de nemurire pentru corpul supus morţii. „Simbolica" de Hr. 155. Dumnezeu se făcu om în persoana Fiului. "349 „Aşadar.n. îndreptarea care dă viaţă" (dreptul de a candida la viaţa 346. pag. „Expunerea DOCTRINEI Bisericii Creştine Ortodoxe" de W. Ibidem..Sf. 347.n. Tipografia cărţilor bisericeşti. 349. pag. traducere de Iustin Moisescu. cu voia şi binecuv. în persoana Fiului sau Cuvântului său.)" (Damalas .Guette. Ed. 27. în ordinea spirituală. ediţia a II-a cu aprobarea Sf.)348 „Dumnezeu a voit să reformeze. Bucureşti 1901. VII din Epistola către Romani. precum prin greşeala unuia a venit osânda pentru toţi oamenii. apostolul nu descrie starea omului renăscut (prin convertire . 26-27. aşa şi prin îndreptarea adusă de Unul a venit pentru toţi oamenii. pag..Guette.n. pag.Andruţos. Bucureşti 1901.n.Centrului Mitropolitan al Olteniei 1955."347 „Păcatul strămoşesc ca necurăţie ereditară şi întinare a sufletului nu se impută. ci pentru păcatele făptuite de el însuşi pentru care va plăti cu moartea a doua n. fire pământească."346 „. 166. iar omul nu este răspunzător de aceasta (omul e răspunzător nu pentru înclinaţia spre păcat. „Expunerea DOCTRINEI Bisericii Creştine Ortodoxe" de W. 348.131 Şi acest viţiu natural (concupiscenţia .n.teolog grec) (deci noul născut nu are nici o vină pentru care să trebuiască botezat -n.n.Sinod. nu păcat sau vinovăţie .n.. Pentru a opera această regeneraţiune a omenirii.Sinod.. ediţia a II-a. omenirea căzută.).n.).n. ci pe a celui natural (moştenit . Pentru aceasta.

chiar dacă aceştia din urmă încă nu s-au născut.) este elementul liberei voinţe (posibilitatea de a alege . Bucureşti 1980. pag.) care lipseşte în chip limpede (la nou născut . 353. pag. pag.Sinod. 1280 (Rom. Ed. traducere de T.n.n.Bodogae. „Simbolica" de Hristu Andruţos. „Biblia sau Sfânta Scriptură".IBM al BOR.350 DOGMA VINOVĂŢIEI COPILULUI PRIN PĂCAT STRĂMOŞESC E ABSURDĂ ŞI PENTRU CEI CE AU INVENTAT-O „Dificultatea principală (recunosc ei .) cum ne arată raţiunea.) devine de neînţeles pentru noi (ortodocşii greci . l-am recăpătat prin moartea lui Iisus Hristos.n..) pentru care dogma (vinovăţiei prin păcat strămoşesc . 352.n. 5. 168.n.132 veşnică pierdută prin Adam.'' (Hristu Andruţos . „Apologeţi de limbă greacă". Economos a scris în Catehismul său pe baza unor expresiuni ale Părinţilor bisericeşti că nu vor fi osândiţi copiii care mor nebotezaţi. Olimp Căciulă.n.teolog ortodox grec)351 COPIII MORŢI NEBOTEZAŢI NU VOR FI OSÂNDIŢI „În Biserica Greacă.n. IBM al BOR. 351.18).. traducere din limba greacă de Iustin Moisescu. 262. Ed. este evident că ne găsim în acest fel în faţa unei probleme foarte dificile şi insolubile.n. Ibidem.) din păcatul moştenit. cu aprobarea Sf. Centrului Mitropolitan al Olteniei 1955.).n. D. Dacă se dovedeşte în realitate că: unde este păcat şi vină acolo este şi liberă voinţă (pe care copilul sugar nu o are . 43.).n.n. Bucureşti 1991. Fecioru.n.n.352 „Căci Dumnezeu ştie de mai înainte pe cei care vor urma să se mântuiască prin pocăinţă şi pe cei ce nu vor face aceasta. pag. . Ed.n. deci vina păcatului strămoşesc a fost ştearsă la cruce-n." (Dumnezeu în preştiinţa Sa va învia pentru viaţă veşnică pe cei care dacă ar fi trăit I-ar fi slujit Lui n." (Iustin Martirul)353 350.

dar acum ei sunt sfinţi.7. când vor înţelege la cine trebuie să meargă. IBM al BOR.) să vină când deja pot învăţa. atunci să devină creştini când îl pot cunoaşte pe Hristos."355 „Căci bărbatul necredincios se sfinţeşte prin femeia credincioasă şi femeia necredincioasă se sfinţeşte prin bărbatul credincios.133 NICI ACEI DINTRE EI CE NU VOR ÎNVIA NU VOR FI OSÂNDIŢI „Teodoret. patriarhul BOR cu aprobarea Sfântului Sinod.Iustinian.IBM al BOR. Această vârstă inocentă de ce s-ar grăbi pentru iertarea păcatelor? (de vreme ce Dumnezeu îi consideră sfinţi . „Dicţionar al Noului Testament" de Preot Dr. (Pentru că dacă ar fi trăit n-ar fi ales pe Dumnezeu . pag. legea civilă să fie mai prudentă faţă de prunci.) să vină dar la Domnul când se fac mari (şi ei pot dori aceasta . traducere din limba greacă de Iustin Moisescu.n. ei neînviind vor fi ca şi cum n-au existat niciodată .n. Oare. 439-440."354 CHIAR NEBOTEZAŢI COPIII CREDINCIOŞILOR SUNT SFINŢI „În căsătoriile mixte dintre un soţ creştin şi altul necredincios. „Biblia sau Sfânta Scriptură".n.). 355. „Simbolica" de Hristu Andruţos. Bucureşti 1968. copiii voştri ar fi necuraţi.F.n. deci să nu fie opriţi . 7. înţeleg. Bucureşti 1984.Ioan Mircea. profesor universitar. ei nu vor fi mântuiţi. 354. nici condamnaţi. fiindcă se sfinţeşte necredinciosul prin soţia creştină (I Cor. 1284 (I Cor.n.14). 262. Ed.şi El ştie aceasta în preştiinţa Sa. Apostolul Neamurilor spune că copiii sunt 'sfinţi'. dar nici nu vor fi slăviţi.14). tipărită sub îndrumarea P. "356 „Domnul a spus: 'Să nu-i opriţi de la Mine' (înseamnă că ei doresc.n. Craiova 1955. Altminterea. Cu aceasta sunt de acord şi teologii scolastici.).n. Ed. . Atanasie cel Mare şi Sfântul Grigorie socotesc că aceştia nu vor fi osândiţi. pag. 356. pag.n.P.

IV) „Grigore Teologul s-a născut la anul 329 după Hristos. cap.n. pag.n..) trebuie să fie săvârşite pentru dânsul de tatăl lui. aceasta se datoreşte mamei sale Nona. se considera după lege aproape om independent şi capabil să dispună de timpul Său după chibzuinţă Sa (în ceea ce priveşte lucrurile spirituale . traducere de patriarhul Nicodim."359 CREŞTINII PRIMELOR SECOLE NU ŞI-AU BOTEZAT COPIII (exemple stau sfinţii părinţi ai bisericii din sec. Dacă sf.n.. 76 359.n..V. Tatăl său numit tot Grigorie era episcop laNazianz." (ca botezul să nu fie o constrângere a voinţei . Din această cauză în timpul lui Hristos. 5. dar din ziua împlinirii a treisprezece ani. libertatea de conştiinţă fiind un drept divin .) (Tertulian)357 „La rabini s-a păstrat tradiţia. Grigorie a avut viaţa cea mai fără prihană şi cea mai sfântă. dumnezeiescul tânăr Iisus..). care în acest timp împlinise doisprezece ani. că Moise a părăsit casa tatălui său când era de doisprezece ani. vol.P. „Istoria biblică.n. iar noi să le punem în seamă cele dumnezeieşti? (este omul mai bun decât Dumnezeu?) Cel puţin să ajungă acolo să poată fi capabili să ceară mântuirea şi să apară că i se dă aceasta unui solicitant. Noul Testament'" de Prof. care avu grijă să-l crească în sfintele precepte ale religiunii creştine. 76-77.n. ei considerau această vârstă ca încheiere a copilăriei şi sosirea majoratului.A. 357. tatăl mai mult nu mai răspunde de păcatele fiului său. .Lopuhin. Ibidem..n.134 că nu le dă în sarcină administrarea de bunuri pământeşti." (după majorat tânărul va hotărî singur să candideze la mântuire sau nu..)358 „Până la treisprezece ani îndatoririle lui religioase (ale copilului . XVII.n. „De baptismo" de Tertulian. pag. 358. Astfel. Bucureşti 1946.

ediţia a II-a.n.n. deodată când toată lumea asculta în tăcere cuvântarea împăciuitoare a lui Ambrozie se aude strigătul unui copil din adunare zicând: 'Ambrozie episcop!' Auzindu-se acest strigăt.n.). Murind episcopul Mediolanului şi făcându-se alegerea unui alt episcop se născu o mare neînţelegere. Poporul însă entuziasmat strigă. 47-48..).."361 „Ambrozie... unde se boteză şi ajută pe bătrânul său tată în conducerea episcopiei de Nazianz. Bucureşti 1913. puindu-le înainte (explicându-le . căci ar fi fost contrar Sfintei Scripturi . pag.n..) se întoarse în sânul familiei. 42 (vezi şi Istoria bisericească universală de Ioan Rămureanu. 176-186).n. Bucureşti 1913.Ionescu.n. Se botează la etatea de 28 de ani şi imediat fu numit ceteţ.).n.n. licenţiat în teologie. După ce se boteză fu 360.Sinod.. episcopul Mediolanului s-a născut din părinţi creştini între anii 335-340 la Trier în Galia unde tatăl său era prefect. În zadar se luptă Ambrozie ca să nu fie ales episcop. Începutul instrucţiunii şi educaţiei sale religioase şi 1-a făcut în casa părintească (unde nimănui nu i-a trecut prin gând să-1 boteze copil.135 Primele învăţături le căpătă Grigorie în casa părintească.n.Sinod. După terminarea studiilor (deci când ajunsese matur .n.Ionescu.n. 'baia botezului va şterge totul'.) că el nu e creştin.n."360 „Sf. Fu apoi trimis la Cezareea din Capadocia ca să-şi completeze studiile (de şcoală . pag.Vasile s-a născut în anul 330 după Hristos la Cezareea Capadociei dintr-o familie nobilă. bogată şi foarte pioasă (cu strămoşi martiri . Carte aprobată de Sf.. Astfel Ambrozie fu ales episcop şi el a trebuit să primească. „Manual de istoria bisericii creştine" de preotul iconom C. „Manual de Istoria bisericii creştine" de preotul iconom C. iar împăratul confirmă alegerea. ci e numai catehumen (care se pregăteşte pentru botez .. ediţia a II-a.. licenţiat în teologie.. . Ambrozie auzind de aceasta fu nevoit să intervie ca împăciuitor. Carte aprobată de Sf. pag. cu toţii au strigat: 'Ambrozie să fie episcop!'.) şi că el n-a învăţat decât dreptul. 361.

40.n. Ciprian ce susţinea că în a 2-a sau a 3-a zi de la naştere .). 362 „La Răsărit precum şi la Apus era răspândit în tot sec.) cei care doreau să se boteze (venind direct din păgânism .până la 1054" de I.Pr.n. mitropolitul Moldovei şi Sucevei. Ed. Tipografia cărţilor bisericeşti. profesor la facultatea de Teologie. (abia în anul 418 în sinodul din Cartagina pe baza părerilor personale ale unor părinţi bisericeşti . Bucureşti 1912. Dr.. Ziarului Universul 1942. pag. Bucureşti 1911."365 „Catehumenul. al 4-lea (ca de altfel şi în primele 3 secole . pag.). „Tezaurul liturgic" de Prof. 135. părinţii lui nu-1 botezară sugar . 363. 365.136 hirotonisit (deşi creştini. 42.Origene ce considera naşterea întinare trupească.Sinod.). „Sfânta Liturghie . 309.n.P. al 5-lea uzul (apostolic. biblic .n. Ibidem. Cartea întâia.n.14 n.C.n.Dron. profesor la Facultatea Teologică din Cernăuţi.. Cei care se pregăteau astfel se numeau catehumeni”364 „Catehumeni.) erau supuşi unei pregătiri mai îndelungate.C. I majoritatea celor ce se botezau erau prozeliţi iudei cărora le lipsea doar credinţa în Hristos .. cu aprobarea Sf.Irineu.n.n.363 ACTUL BOTEZULUI a) Pregătirea pentru botez: „De prin veacul II (în sec. „Istoria bisericească universală . vol. cel ce vine să se boteze trebuie să cunoască învăţăturile fundamentale ale Bisericii. pag. 219.n.Vuiescu în colaborare cu Pr. I. că copiii din părinţi creştini (I Cor.n. filiala din Mănăstirea Cernica 1926.) şi chiar în sec.."366 362.a fost introdus botezul infantil. pag. . adică: oameni care învaţă.n.lămurită pe înţelesul tuturor" .II. cu aprobarea şi binecuv.) primeau botezul tocmai la vârsta matură. 7.n. 366. botezul constrângerii . 364.S. care consta din învăţarea adevărurilor fundamentale ale credinţei creştine. „Istoria bisericească universală" de Euseviu Popovici. vol.Mihălcescu.Badea Cireşeanu.II. Ieronim ce considera că la 3 ani copiii pot fi botezaţi. pag.n.

n.n. 368.) se învaţă cu Simbolul Credinţei de către catehumeni. vol. dar nu fără îngăduirea episcopului.). ediţia a VII-a.n. carte reaprobată de Ministerul Instrucţiunii la 27 Aprilie 1921. Iar fericitul Augustin spune că aşa de plăcut era Decalogul creştinilor primari încât şi săracii îl învăţau pe dinafară şi-1 rosteau la uşile bisericilor când cereau milostenie (oare din ce carte sfântă rostesc cei care cer milostenie astăzi? . pag. 370. se hotărăşte să se încreştineze. Pacu.D. un rege al Francilor.II. 317. 219.) ce are de făcut pentru a fi admis la sfântul botez. Ed. 369.n.367 „Clovis.n. Ed. . IBM al BOR. după aceea o au presviterii şi diaconii.n. „Tezaurul liturgic" de Badea Cireşeanu.n. Întrebând regele pe duhovnicul său (cel care predicase . Bucureşti 1979.Dr.Episcopiei Buzăului 1985." (Tertulian)370 367. Decalogul (cele 10 porunci ale lui Dumnezeu .n. 14. „Făclii pentru dreapta credinţă" . acela i-a răspuns: 'Să arzi ceea ce ai adorat până acum şi să adori ceea ce (până acum . pag.). Fecioru. pag. pe care l-ai dispreţuit.) de a împărtăşi botezul o are presviterul cel mai înalt care e episcopul (păstorul .137 „După practica primară creştină şi chiar cea de astăzi.n. în urma predicii unui misionar. „Scrierile părinţilor apostolici" de Pr. "369 b) Rolul slujbaşilor bisericii (adunării) „Puterea (dreptul .de Pr. pag.n."368 „Înainte de botez să postească cel ce botează şi cel botezat şi alţi câţiva.Ştefan Slevoacă. Bucureşti 1911.n. „Elemente de morală creştină" de Moise N.n.) ai ars'. Bucureşti. Adică să distrugi idolii de care ţi-ai ţinut inima legată până astăzi şi apoi să slujeşti lui Hristos. 28 (Didahia VII. 4). dacă pot.

372.P.n. 376." 376 371. „Tezaurul liturgic" de Badea Cireşeanu.. pag. vol. cu aprobarea Sf. Sinod. A. 17."373 „Apoi erau servicii care nu puteau fi îndeplinite decât de femei. chiar laicilor (membrilor comunităţii fără funcţii administrative . pag. să se afurisească (adică să fie destituit din funcţia de slujbaş al comunităţii .).n. 375. 339. Bucureşti 1911.II.II. 341-342. Bucureşti 1933. Ibidem. Bucureti 1944. 330.n..) şi chiar de o femeie.).vizitau femeile bolnave şi purtau grijă de ele. vol."374 „Datoriile diaconeselor erau: .n. 131.I. 374.asistau la botezul femeilor . „Pidalion" de Zosima Târâlă şi Haralambie Popescu.n.138 „Dacă vreun episcop sau prezbiter nu ar boteza după porunca Domnului. „Tezaurul liturgic" de Badea Cireşeanu."375 „. vol. pag. Bucureşti 1933.”372 „Epifanie al Salaminei zice că 'este de luat în seamă că tagma diaconeselor este de mare trebuinţă în ordinea bisericească. 373. în biserica creştină botezul. . Vechiul Testament" de Prof. „Istoria biblică. „Pidalion cu orânduire nouă şi tâlcuiri" de Zosima Târâlă şi Haralambie Popescu.) să boteze pe cei ce sunt bolnavi greu (avându-se în vedere preoţia generală a tuturor credincioşilor în care sunt cuprinşi atât conducătorii cât şi cei conduşi .n. pag.”371 „Dar în cazuri extraordinare Biserica îngăduie. pag.. traducere de patriarhul Nicodim.. Lopuhin. la caz de nevoie poate fi săvârşit şi de un mirean (membru fără slujbe în comunitate .n.. 333. Bucureşti 1911.instruiau femeile care se pregăteau pentru botez .... pag.n.

Ibidem. 378.n.n. Bucureşti 1979. pag.jurământ de credinţă .) botezului se săvârşea prin cufundarea în apă (per imersionem) a catehumenilor. „Scrierile părinţilor apostolici". . 381. botează în altă apă. se chema de Ciril al Ierusalimului colimvitră .D. pag.n. Ibidem. Iustin. 96. Ed. cu aprobarea Sf.). spaţioase şi cu apă din destul"378 „Fântâna (bazinul) cu apă din fiecare baptisteriu.n. fiind apă pentru cei chemaţi mai'nainte mărturisim îndestul credinţa sub mâna presviterului (căci pe temeiul mărturisirii credinţei sale.în Baptisteriu .. 153. că baptisteriile erau mari. IBM al BOR. aşa să botezaţi: după ce ai spus mai înainte toate cele de mai sus (sub mâna prezbiterului ."377 „Gulielm Caveus întemeiat pe documente vechi susţine cu tot dreptul. patriarhul BOR. trebuincioasă pentru a se afunda în ea cei ce se luminau. 379. pag.adică cisternă ori lac de înotat.139 c) Momentul scufundării în apă: „Taina (sacramentul . 152. Iar dacă nu ai apă proaspătă. traducere. 152.S. pag.zice Tertulian. pentru a se indica 377.II."380 „Cu privire la botez.Sinod. pag.. în apă caldă.n.) 'botezaţi în numele Tatălui şi al Fiului şi al Sfântului Duh' în apă proaspătă. iar dacă nu poţi în apă rece.n.P. 380. 28. catehumenul va fi botezat . tipărită cu binecuvântarea P."381 „Din istorie se ştie că în Spania se săvârşea botezul printr-o singură afundare în secolul al VI-lea. „Tezaurul liturgic" de Badea Cireşeanu. Ibidem. note şi indici de Pr. vol.Fecioru. Bucureşti 1911. iar Optatus din Mileve o numea piscină"379 „Tot acolo .

). „Tezaurul liturgic" de Prof. căci şi Mântuitorul în undele Iordanului s-a botezat."383 „Locul botezului este Biserica."382 „Este îndeobşte cunoscut că şi în primele veacuri ale creştinătăţii. 384. pag.Arhiepiscopiei. pag.II. şi în orice apă limpede. Ed. 91. Craiova.Badea Cireşeanu. cu aprobarea Sf. de cele mai adeseori prin cufundarea în apă naturală. Ed.Ioan Rămureanu. curgătoare. La primirea Botezului.Dr. Taina Botezului era săvârşită. Se poate face botezul în paraclise.n. . 267. a păcătosului şi apoi ieşirea din apă. Bucureşti 1992. „Istoria bisericească universală". pag..n. universitar. la întâmplări grele. dar se pot boteza catehumenii şi în afară de Biserică spre exemplu în râuri. ori în casele particulare. lacuri curate."385 d) După botez: „Iar noi după ce l-am botezat pe cel ce s-a întipărit în adevăr zice apologetul Iustin . Manual pentru Seminariile teologice. Cluj-Napoca 1987.îl aducem în locul unde se găsesc adunaţi cei pe care noi îi numim fraţi.Sinod. candidaţii erau îmbrăcaţi în haine albe ca semn al curăţirii lor sufleteşti. vol. cu multă stăruinţă. ca să ne învrednicim ca. de Pr. ca şi pentru toţi ceilalţi de pretutindeni. Feleacului şi Clujului."384 „Botezul se săvârşea de obicei în grup.. care închipuia învierea morală a credinciosului la o viaţă nouă şi renăscută. 158.Prof.Centrului Mitropolitan al Olteniei. vie. iar diaconul Filip în apa din apropiere a botezat pe eunuc. proaspătă. prof. arhiepiscopul Vadului. 312. 385. Prin aceasta ea era alcătuită din două mişcări: întâi afundarea care simboliza moartea spirituală a omului vechi. Craiova 1955. traducere din limba greacă de Iustin Moisescu. pag.140 unitatea de fiinţă a persoanelor Sfintei Treimi (însuşi Hristos a murit o singură dată şi cu El suntem îngropaţi şi noi . ceea ce îl făcea mai solemn şi mai important. „Simbolica" de Hristu Andruţos..Dr. „Tâlcuiri din Sfânta Scriptură" de Teofil Herineanu. 383.IBM al BOR. Ed. făcând rugăciuni comune pentru noi înşine şi pentru cel luminat. aflând adevărul 382. Bucureşti 1912.

O.23. Ed. "388 „ Fericitul Augustin. 37. Ed. pag. Ibidem.n. 70. „Tezaurul liturgic” de Badea Cireşeanu. trad. Bucureşti 1980.V. trad. 388.II.n. pag.IBM al BOR. 389.Căciulă şi D.Bodogae.11 .Stăniloae.n. 35.n. şi când le va împlini pe toate să zică: 'slugă nevrednică sunt' (nu mi-am făcut decât datoria . vol. 387.141 să ne găsim şi prin fapte a fi nişte buni trăitori şi păzitori ai celor ce ne sunt poruncite."387 CONCLUZIE „Împăcarea cu Dumnezeu şi revenirea la dragostea Lui s-a împlinit (au devenit posibile . „Apologeţi de limbă greacă". „Făclii pentru dreapta credinţă" de Preot Dr.n.T. .n.n.D.. 66. iertarea şi îndreptarea pentru toţi cei ce cred (cei ce au acceptat harul . e dator să păzească toate poruncile lui Hristos.n.Pr. IBM al BOR. pag."386 „Cel ce a crezut şi s-a botezat.).Episcopiei Buzăului 1985.Ştefan Slevoacă. taina prin care intrăm iarăşi în părtăşia iubirii dumnezeieşti (şi care este deschiderea cugetului bun către Dumnezeu: 1 Petru 3.) prin moartea şi învierea Domnului nostru Iisus Hristos.Fecioru. În chip văzut.).n.). Bucureşti 1912. Bucureşti 1976.24 . pag. pag. dar nu ne poate mântui fară voia noastră (Luca 9.n.) "389 386. Ed.21.n. se cere colaborarea omului (legământul botezului e legământ al conştiinţei care alege .n.).Prof. tom.) este sfântul botez. încetând rugăciunile noi ne îmbrăţişăm unii pe alţii cu sărutarea păcii. 57.n. Precum prin greşeala unuia a venit osânda pentru toţi oamenii aşa prin jertfa de pe cruce a Mântuitorului a venit harul (pentru toţi oamenii: Tit 2.n.. „Filocalia" sau culegere din scrierile sfinţilor Părinţi. Adică la fiecare chemare de sus pentru mântuire. într-o scrisoare a sa spune că Dumnezeu ne-a creat fără noi.

dragostea suliţă iar răbdarea armură.D.P. Cel ce ne cheamă. tipărită cu binecuvântarea P..Fecioru.scrieri.). Dumnezeu.n.142 „Căutaţi să plăceţi Celui în a Cărui oaste sunteţi.IBM al BOR. iar când a întâlnit apă a zis: 'Iată apă!' . „Sfântul Vasile cel Mare . patriarhul BOR. 189. dar mai plăcut păcatul!' Fă ce a făcut eunucul! Eunucul a găsit pe catehet şi n-a dispreţuit învăţătura (Fapte 8. . Ed. Să nu fie găsit careva dezertor. ca să fii scris în cea de sus! Învaţă şi învaţă-te vieţuirea evanghelică.Fecioru. Iată ce căutăm! Ce mă împiedică să mă botez? Unde voinţa este gata. pag. răstigneşte-te împreună cu Hristos. Fii mort pentru păcat. Bucureşti 1986. bogatul a poftit pe sărac să urce în căruţă.. Înscrie-te în această carte. Bucureşti 1979. 494-496.cuvânt izvorât din o mare bucurie sufletească. partea întâi". slujitorul lui la îndemână. IBM al BOR. mută-ţi toată dragostea spre Domnul. „Scrierile părinţilor apostolici". Iustin. este iubitor de oameni. iar harul din belşug. cel falnic şi mândru. traducere de Pr. credinţa coif. pag.F. de la Care şi plata o primiţi." 391 390. " (Ignatie Teoforul)390 * un cuvânt al lui Vasile cel Mare: „Nu te târgui cu harul! Să nu spui: 'Bună este legea. traducere de D. Mută-te cu totul la Domnul! Dă-ţi numele tău! Înscrie-te în Biserică!.27-39).. nu este nici o piedică.n.. 391. Ed. pe omul simplu şi nebăgat în seamă. Botezul vostru să vă rămână armă. a primit în inimă credinţa. dar n-a amânat pecetea Duhului (botezul . a fost învăţat Evanghelia împărăţiei.

pag.). pag.n. în seara zilei de joi. tot atunci. . Ibidem. Domnul a mulţumit lui Dumnezeu Tatăl.395 „În ajunul patimilor Sale.394 IISUS INSTITUIE SFÂNTA CINĂ CU PÂINEA ŞI VINUL RITUALULUI DE PAŞTI (SEDER) „Iar în ziua cea dintâi a Azimelor (azime = pâine nedospită n. episcopiei ortodoxe române. Oradea 1955.. 11.Ioan Mircea.. la cina cea de taină. „Flori alese din grădina Sfintelor Scripturi" de Valerian Zaharia. 'Cina Domnului' (1 Cor.).46. „Asemenea se mai chema. ucenicii Lui L-au întrebat: Unde vrei să mergem să-ţi gătim ca să mănânci Paştele!" (Marcu XIV.. 90. 2. 20. pag.n.24. episcopul ortodox al Oradei.n.. 318. „Tezaurul liturgic al Sf. când jerţfiau mielul de Paşte. Ed. Bucureşti 1984. 393.n. Scriptură ci doar în literatura nebiblică .).n. înainte de a frânge pâinea şi a o da apostolilor. 394.20 kuriakon deipnon .n.)..11 .Sinod. 284.393 „Ea se numeşte Euharistie (în greacă euharistia = mulţumire) pentru că la instituirea ei. 392. aprobat de Sf. Bucureşti 1912. 14 Nisan.n. Paştile legii celei noi". Serviciul divin special al SFINTEI CINE (înnoirea Legământului credinţei) DENUMIRI: „În timpul apostolilor. pag." (denumirea aceasta nu se găseşte în Sf. se chema 'pâinea' sau 'frângerea pâinii'"392 (Fapte 2.IBM al BOR. Tomul II. 395. „Dicţionar al Noului Testament" de Preot Dr. Biserici creştine ortodoxe de răsărit" de Badea Cireşeanu. 12).. 90. Domnul Hristos a prăznuit Paştile legii vechi şi a întemeiat. Ed.143 2.

12. 400. Cluj-Napoca 1987. Arhiepiscopiei Vadului.V. După dărâmarea Ierusalimului (an 70 d.n.396 „Ziua de 14 (Nisan .n.). Prin case. Trebuia mâncat cu azimi şi cu verdeţuri amare.P.data sărbătoririi Paştelui la evrei şi la creştinii răsăriteni de mai târziu . Bucureşti 1984. „Tâlcuiri din Sfânta Scriptură" de Teofil Herineanu.„Istoria biblică. Doamne. „Tâlcuiri din Sfânta Scriptură" de Teofil Herineanu. Ev.7).) zilele azimilor se socoteau de şapte zile (Gheorghiu. Capul fiecărei familii cu sosirea serii începea să cureţe casa sa cu rugăciunea: 'Binecuvântat eşti Tu. arhiepiscop.) începând cu apusul soarelui din 13 (deci cu o seară înainte .Lopuhin.n. 399. Dumnezeul nostru. Ibidem. cum era legea. Ed. Feleacului şi Clujului. în cursul nopţii..1. 14. de un an.n. "397 „În vremea sărbătorilor de Paşti."399 „Dar partea principală a Paştilor evreieşti era înjunghierea unui miel fără cusur. pag. evreii făceau să dispară orice urmă de aluat din casele lor şi nu mâncau. pag. care trebuia înjunghiat seara şi mâncat.n.3. .6).144 (deci ritualul Cinei Domnului a fost instituit de Iisus cu pâinea şi vinul ritualului Paştilor evreieşti .n. „Dicţionar al Noului Testament" de Preot Dr. Fapte 12."398 „Când Sărbătoarea Azimilor era de opt zile. 397. către acest timp nu trebuia să fie rămăşiţă nici a unei bucăţele cât de mici de pâine dospită (vezi Talmudul . 154. decât azimă. Cluj-Napoca 1987.). 47. fript la foc. traducere de patriarhul Nicodim. vreme de şapte zile. Cel ce ne-ai sfinţit cu poruncile Tale şi ne-ai poruncit să îndepărtăm dospitura'. 710-712). pag. Noul Testament" de Prof.XII. Bucureşti 1946. 20. 156. pag. pag. ..n. vol. Ed.. 71-72. împăratul lumii.n. După aceea cu o deosebită îngrijire se făcea coacerea însăşi a azimelor.) era de asemenea prima zi a sărbătorii azimelor (Eş.n.Hr.n."400 396. A. 398.Matei. 161.IBM al BOR.. prima zi a Azimilor corespundea cu Paştele (Mc. pag.Ioan Mircea. de parte bărbătească. adică pâine nedospită.

în timpul sărbătorilor de Paşti. 402. în care trebuia să se jertfească Paştile. 403.vezi Lev. arhiepiscop. 159. 597 (vezi şi sinodul din Toledo . pag. pag. 284.693 ..."405 401.Sinod. pag. XXII. Bucureşti 1982. „Tezaurul liturgic al sf. Paştile noastre au început în săptămâna azimilor"404 „Evreii serbează din străvechime Paştele cu bucurie şi cu mâncare de azime.Biserici creştine ortodoxe de răsărit" de Preot prof.Badea Cireşeanu. ClujNapoca 1987. prin jertfirea unui miel şi consumarea de azimă timp de şapte zile..Bucureşti 1911.Sinod."402 „Şi a sosit ziua Azimelor. . pag. Ed. 364.. Paştile noastre au început în timpul Paştilor iudaice. 405." (Luca 22.IBM al BOR. Ed. Ed. după ce cu grijă au făcut să dispară orice urmă de aluat dospit ce s-ar fi găsit în locuinţa lor.4-11 şi 24.Emilian Vasilescu... căci aluatul de dospire era simbolul stricăciunii morale. Paştile sau Sărbătoarea azimelor..5-9 . Ed.Dr.15). Şi luând pâinea (gr.Prof.145 „Şi când a sosit ceasul. 14. Dr. Episcopiei Oradei 1955. artos aşa cum sunt numite şi pâinile punerii înaintea Domnului în V. în care se comemora ieşirea din Egipt. timp de şapte zile nu mâncau decât pâine azimă adică fără aluat. pâine nedospită.n. pag.IBM al BOR. S-a aşezat la masă împreună cu apostolii. Bucureşti 1991.canon 6). mai 'nainte de patima Mea (Lc. „Flori alese din grădina Sfintelor Scripturi" de Valerian Zaharia. 1197-1198.) mulţumind a frânt şi le-a dat lor. „Biblia sau Sfânta Scriptură" cu aprobarea Sf. 404. deşi erau azime .."401 a) Pâinea rituală de Paşti era azima „Sunt organizate.19)403 „Am pomenit mai înainte că evreii.II cu aprobarea Sf. „Istoria religiilor" de Diac. „Tâlcuiri din Sfânta Scriptură" de Teofil Herineanu.n.T. Şi a grăit către ei: Cu dor am dorit să mănânc cu voi acest Paşte.2.7. vol.

5. nici în aluatul răutăţii şi al vicleniei.n.fără aluat. nedospite.azimi ..n.Dumitru Stăniloae. să prăznuim nu în aluat vechi. ca să fiţi frământătură nouă. 408. cărora le-a spus dumnezeiescul Pavel: 'Aşadar. frământate cu untdelemn şi turte nedospite. „Dicţionar al Noului Testament" de Preot Dr. 63. „Sfântul Grigore de Nyssa".arată că răul (păcatul .IBM al BOR.' (I Cor. pag. dospitura neînlăturată complet .n.8) şi iarăşi: 'Curăţiţi deci aluatul cel vechi.) când zice: 'Curăţiţi aluatul cel vechi. 5. Bucureşti 1982. scrieri. pag. să aduci pâini de făină bună de grâu.IBM al BOR.. Bucureşti 1984.n. 407.n. partea întâia. Iar turta nedospită (azima). Ed.Dr.n.n. căci Paştele noastre.7)'." (Chiril al Alexandriei)408 „Dacă însă vrei să aduci jertfa prinosului de pâine din aluaturi coapte în cuptor. Bucureşti 1991. „Sfântul Chiril al Alexandriei". să fie de făină bună de grâu. frământată cu untdelemn şi nedospită. ce aduceţi Domnului să nu-l faceţi dospit. " (deci dospirea reprezenta păcătuire . Orice prinos de pâine..Ioan Mircea. IBM al BOR.7).. Ed.. 47.) încă mai stăpânea pe mulţi. unse cu untdelemn.146 „Deci precum acolo poruncind să se mănânce pasca cu pâinea nedospită .legea dă de înţeles să nu se amestece în viaţa lor următoare nimic din rămăşiţele răutăţii.adică neamestecată cu aluat vechi ."407 „Pâinea dospită e chipul (tipul) vieţii încă necurăţate prin sfântul botez şi neeliberată cu totul de necurăţia lumească. pag. traducere de Preot Prof. al celei curăţite în Hristos prin credinţă.' (simbolizat de aluatul.).) (Grigorie de Nyssa)406 „Sfântul apostol Pavel vorbeşte de azime în sens figurat (căci el cunoştea foarte bine ce simbolizează aluatul . adică a celor desăvârşiţi. 442. .n. 5. ci în azimele sincerităţii şi adevărului' (I Cor. ca să fiţi frământătură nouă precum şi sunteţi .zice Hrisostom .. 'Prin aceasta . Dacă jertfa ta este prinos de pâine copt în tigaie. Hristos S-a jertfit pentru noi (ICor." 406. precum sunteţi fără aluat. Ed.

ci cu azimele curăţiei şi ale adevărului. ca cel din Egiptul lui Iosif şi al primului Paşti . Ed. 5." (în toate evangheliile sinoptice.26. 31.n."411 b) Vinul ritual de Paşti era nefermentat. IBM al BOR.n.n. „Simbolica" de Hristu Andruţos. Episcopiei Oradea 1955. teolog ortodox grec. episcopul ortodox român al Oradei. prof. 16 de la Epoca Noului Israel n. 411.„Flori alese din grădina Sfintelor Scripturi" de Valerian Zaharia. 15.n.25. 410. „Adevăr grăiesc vouă. 116 (Lev. la creştinii chaldei. Ed. „Despre credinţa ortodoxă" de Arhimandrit Cleopa Ilie. săvârşind euharistia cu azime" (Vezi aceeaşi practică apostolică în biserica creştină abisiniană. considerându-1 ca o invenţie a zeului rău Tifon. Bucureşti 1981.8)."413 409.n. 372.4.universitar. întru împărăţia lui Dumnezeu (Mc. Bucureşti 1991.11 ). Ed. traducere de Iustin Moisescu. pag. episcopiei Oradea 1955. creştinii nestorieni.)410 „Drept aceea să facem praznicul nu cu aluat vechi.Lc..). .29. pag.22. etc.n. creştinii lui Toma din India. IBM al BOR. că de acum înainte nu voi mai bea din rodul viţei până în ziua aceea când îl voi bea nou. Centrului mitropolitan al Olteniei. pag.)412 „Interesant e că egiptenii se abţineau de la vin (nu toţi .5. pag. 412. Iisus numeşte vinul ritual al Sederului de Paşti: 'rod al viţei'. (I Cor.18). 2. „Flori alese din grădina Sfintelor Scripturi" de Valerian Zaharia.Mat. pag. numit „rod al viţei".. 413.). Ei beau numai mustul înainte de fierbere (Geneza 40.n. „Biblia sau Sfânta Scriptură" cu aprobarea Sf. vezi pct. creştinii din vechea Persie.l4. 137. Ed. la care se adaugă practica bisericii catolice şi protestante . Craiova 1955. nici cu aluat de răutate şi de viclenie.11). Ed.Sinod."409 „Istoria Bisericii armene şi cercetarea obiceiurilor lor liturgice dovedesc că în esenţă ei sunt ortodocşi.147 (căci simboliza pe Hristos.

vol. Bucureşti 1944. toţi aceştia folosind la sf . ct..n.P.faraonul vremii descrise. fratele Domnului.n. creştinii din India zişi ai lui Toma.3) se pregătea (în poporul Israel .148 „Visul paharnicului (din Geneza cap. pag.. 48. Încă de pe vremea lor şi până astăzi . numeşte în scrierile sale mustul proaspăt consumat de faraonul egiptean: 'rod al viţei' aşa ca şi Iisus mustul de la Sf. traducere de patriarhul Nicodim. 63." 414. fusese aşezat la conducerea Bisericii de către apostolii înşişi (de fapt de biserică cu consimţământul apostolilor .n.Lopuhin. contemporan cu apostolii.) ne prezintă un tablou curat egiptean. „Antichităţi iudaice" de Iosif Flaviu. s-a arătat pe ea floare. El a văzut o viţă de vie cu trei ramuri.2.2. pe care el i-a luat şi i-a stors în cupă şi a dat lui faraon. „Istoria biblică. trad. 415. .) un vin dulce din boabe uscate. au crescut şi s-au copt struguri.Lopuhin. creştinii chaldeeni.scrie Hegesip din generaţia imediat următoare apostolilor. A. episcopul ortodox al Oradei. 452.n."416 „Iacov.5.Cină n.. pag.n.n.). (Istoricul evreu Iosif Flaviu.n. abia stors din struguri.."414 „. Băuturile din must de struguri se pregăteau în Egipt din cele mai vechi timpuri.el a fost numit 'cel drept' pentru că mulţi alţi iudei mai purtau numele de Iacov. n.I.n. vol..cină vin nefermentat stors proaspăt din struguri uscaţi sau neuscaţi păstrând obiceiul bisericii primare n.40 . pag. Oradea 1955.n. .. Bucureşti 1944. 30. ea s-a dezvoltat. 416. „Flori alese din grădina Sfintelor Scripturi" de Valerian Zaharia.. dar el era sfânt parcă de când era încă în pântecele mamei lui: n-a băut nici vin şi nici altă băutură beţivă. Vechiul Testament" de Prof. episcopiei ortodoxe române. pag.).11.I. Vechiul Testament" de A. 450."415 „În afară de călcarea strugurilor (Is.. întrebuinţa numai must nefermentat. cei din Asia occidentală numiţi nestorieni etc.P.). „Istoria biblică. traducere de patriarhul Nicodim. Ed. (aşa cum practică şi astăzi creştinii abisinieni. după „Josephus Complete Works" (Grand Rapids) 1947.

Bodogae."421 417. Prof. 419. 92 (citându-l pe Hegesip). „Tezaurul liturgic" de Prof.. traducere Pr. V. pag. fiecare să se cerceteze pe sine însuşi şi aşa să mănânce dintru această pâine şi să bea dintru acest pahar. dacă lucrurile au fost astfel.IBM al BOR. „Eusebiu de Cezareea" scrieri. Istoria bisericească. „The Jewish Encyclopedia". (Eusebiu din Cezareea) 417 „După evangheliile sinoptice. pag. comentarii iudaice despre Paşti . Iisus cu ucenicii săi a intrat în Ierusalim pentru a mânca Paştile împreună în sfânta cetate. partea întâia.Bucureşti 1912.. pâinea şi vinul din timpul slujbei sau al serviciului de împărtăşire care a fost instituit de el ca o comemorare a fost pâinea fără dospitură şi vinul nefermentat al cultului de Seder (de la mesele rituale legate de Paşte.n. vol. 63."420 „Deci. ..IBM al BOR. 31. pag. Ed..n.Sinod.).Badea Cireşeanu.n. „Scrierile părinţilor apostolici".).Fecioru.D. Ibidem. 31. Bucureşti 1979. 420. vezi şi 'Hagada'.frângeţi pâinea şi mulţumiţi. vol.Dr.." (Enciclopedia iudaică)418 PREGĂTIREA SPECIALĂ A CREDINCIOŞILOR PENTRU SFÂNTA CINĂ a) Pregătirea sufletească „. cu aprobarea Sf. ceea ce n-a fost cazul .cină dacă aceasta s-ar fi servit cu vin fermentat."419 „Tot cel care e certat cu tovarăşul său să nu vină împreună cu voi până nu se împacă. Bucureşti 1987. Ed.149 (lucru ce l-ar fi împiedicat să ia sf. 165. după ce mai întâi v-aţi mărturisit păcatele voastre.n.II. 421. pag. traducere de Pr. se pare că în ultima zi de joi din viaţa Sa. pag. articolul „Iisus". Ed. Martirii din Palestina. 418.. ediţia 1904. T.

14). 26. 1225 (Ioan 13. 188). Ed.15).1942. Ed. Ed.Sinod. pag. Ed.IBM al BOR. 132. în colaborare cu Pr.Sf.) zice cu glas tare care răsună şi răzbate veacurile: 'Luaţi.Ioan Mircea.Dron.Dr. „Sfânta Liturghie ."422 „Deci dacă Eu. C. acesta este trupul Meu care se frânge pentru voi spre iertarea păcatelor'. Domnul şi Învăţătorul. 423. pag.Evanghelii. „Tezaurul liturgic" de Prof. 425.Irineu. pag.150 b) Serviciul umilinţei „Cum că în Biserica veche era îndătinată în apus şi în răsărit spălarea picioarelor după pilda Mântuitorului la Cina cea de taină.Bucureşti 1911.S.Badea Cireşeanu. „Dicţionar al Noului Testament .n."424 MODELUL SERVIRII PÂINII ŞI AL VINULUI a) Pâinea nedospită: binecuvântarea şi servirea ei „El (Mântuitorul) ia pâinea în mână.A-Z" de Preot Dr.Vuiescu. Mitropolitul Moldovei şi Sucevei. .lămurită pe înţelesul tuturor".IBM al BOR. „BIBLIA sau Sfânta Scriptură". dovedesc şi pericopele din Evanghelie intitulate până azi: 'La spălarea' şi 'După spălarea picioarelor' (Conf. 424. v-am spălat vouă picioarele şi voi sunteţi datori ca să spălaţi picioarele unii altora" (Iisus)423 „Hristos însuşi Se dă pe Sine exemplu: 'Pildă v-am dat.C.P. Bucureşti 1982. Râmnicu Vâlcea 1865."425 b) Vinul nefermentat: binecuvântarea şi servirea lui „Apoi luând paharul şi binecuvântându-l 1-a dat de asemenea 422. pag. ediţia sinodală.II cu aprobarea Sf. o binecuvântează. ca precum am făcut Eu şi voi să faceţi" (Ioan 13. vol. Bucureşti 1984. cu aprobarea şi binecuvântarea Î. mâncaţi. lucrare alcătuită de Pr. pag.n. 380. o frânge şi dând-o ucenicilor (nu o amestecă în pahar .

n. pag.C.. 593..IBM al BOR. „Studiul Vechiului Testament".P.Irineu. . ca simbol al integrităţii spirituale (acest lucru va fi valabil şi pentru pâinea şi vinul fără fermenţi . vol."429 426. Bucureşti 1911. 26. „Sfânta Liturghie . acesta este sângele Meu. Emilian Vasilescu. aceea a Domnului nostru Iisus Hristos. al legii celei noi care pentru voi şi pentru mulţi se varsă spre iertarea păcatelor' .Sinod.) ucenicilor zicând: 'Beţi dintru acesta toţi.C.S. Mitropolitul Moldovei şi Sucevei. 429.IBM al BOR. cu aprobarea Sf. „În cult Evreul se deosebeşte prin o mulţime infinită de formalităţi ritualistice.1942. 428.151 (fără pâine în el .).n.Dr. n-au servit decât ca preînchipuire a jertfei ispăşitoare.n."427 „Jertfele din cultul iudaic. Bucureşti 1982.Dr.n.Prof. pag. toate cu caracter simbolic.lămurită pe înţelesul tuturor". Ed."426 CUM TREBUIE ÎNŢELESE CUVINTELE LUI IISUS LA SFÂNTA CINĂ a) Apostolul Pavel recurge pentru explicare la Vechiul Testament. ca o concesie făcută acestui popor. Nicolae Ciudin. pag.n.Dron.n.''428 „Jertfele sângeroase se aduceau dintre animalele domestice curate şi fără defecte corporale. 406. Ed.Vuiescu. 427. îngăduite de Dumnezeu ca un pogorământ. în colaborare cu Pr.II. pag. „Tezaurul liturgic" de Badea Cireşeanu. Aceasta a prefigurat tipul jertfei curate şi perfecte.). „Istoria religiilor" de Diac. lucrare alcătuită de Pr. cu aprobarea şi binecuvântarea Î. Ed. manual pentru Seminariile teologice de Preot Prof. adusă pe cruce de Domnul nostru Iisus Hristos pentru mântuirea neamului omenesc (jertfa simboliza pe Hristos .84. Bucureşti 1978.

vol..n.n. piatra cea din capul ungltiului' (deci împărtăşirea era cu Hristos cel aşteptat . fie cu titlul de Mesia cel aşteptat (simbolizat în jertfele V. cu aprobarea Sf.).IBM al BOR. fie cu titlul de Mântuitor. pag. „Istoria biblică. pag.Ioan Mircea.ele (altarele de piatră) închipuiesc pe Hristos. 400.A-Z de Preot Dr. tradus de Nicodim.n.n. 434.n. Bucureşti 1945. Ed. 235. pag."431 „. Ed. Bucureşti 1911. .II."435 „El (Hristos) a fost unicul Răscumpărător al lumii (în toate timpurile .n.Bodogae. prin care Hristos avea să pătimească (şi în acelaşi timp o împărtăşire în moartea Lui . „Apologeţi de limbă greacă". 435.).n.."430 „Şi porunca de a fi consumat tot mielul acela (de Paşti .."433 „. pag."432 „Altarul sacrificiilor închipuia comunicarea cu Dumnezeu (deci împărtăşirea celui ce consuma din jertfă era împărtăşire cu Dumnezeu .n. 433. „Dicţionar al Noului Testament .. A. pag. Bucureşti 1980.).). traducere de T. patriarhul BOR. 593. vol.. episcopul Oradiei. Vechiul Testament" de Prof.Dr.Fecioru.) era un simbol al pătimirii crucii.n.n.n.Lopuhin.).Episcopiei Ortodoxe Române aOradei 1955. 432.n.152 „Pe lângă aceasta trebuie amintit că exceptând aşa numitele arderi de tot. „Tezaurul liturgic" de Preot Prof.(mielul de Paşti) era tăiat după jertfa de seară în curtea tabernacolului.Sinod. 23.. 136. .) nu sunt ei oare părtaşi altarului?' (în împărtăşire sfântă cu Dumnezeu şi cu Fiul Său? ." (Simeon Tesaloniceanul)434 „Şi aducând exemplul de la Templu (Ap.n.). Badea Cireşeanu. 431.n.IBM al BOR. Ed.Pavel) adaugă: 'Priviţi la Israelul după trup: cei care mănâncă jertfele (simbol sigur al lui Hristos . Olimp Căciulă şi D. pag. Ibidem. Bucureşti 1984. 138.II.n.P.n. Fiul lui Dumnezeu întrupat 430. iar sângele său era stropit în jurul altarului arderii de tot. cea mai mare parte din animalele aduse jertfa se mâncau de cei ce le aduceau.T. „Flori alese din grădina Sfintelor Scripturi" de Valerian Zaharia.

.438 b) Chiar şi împărtăşirea păgânilor poate fi un exemplu clarificator „.)"437 „De altfel chiar şi cei care au fost mântuiţi în Egipt. pag. 234.).Fecioru. 235. 439. atunci când au fost pierduţi cei întâi născuţi ai egiptenilor.).n. Bucureşti 1984.n.. „Dicţionar al Noului Testament A-Z" de Preot Dr. în măsura în care pâinea şi vinul sunt trupul şi sângele lui Hristos în N.IBM al BOR.n.n. 214. cu care s-au uns uşorii uşilor de o parte şi de alta şi pervazul lor. pag. Bucureşti 1901. 222.precum zice Apostolul (Pavel): 'Căci cele ce jertfesc păgânii.).n. Ed. Bucureşti 1980.IBM al BOR. Bucureşti 1984. 438.n. împărtăşirea fiind deci în amândouă situaţiile. Ed."436 „În acest sens vorbeşte sfântul apostol Pavel: 'Paharul binecuvântării pe care-1 binecuvântăm nu este oare împărtăşirea cu sângele lui Hristos? Pâinea pe care o frângem nu este oare împărtăşirea cu trupul lui Hristos?' (căci împărtăşirea cu simbolul orânduit de Dumnezeu era de fapt împărtăşirea cu Cel care l-a orânduit . 437. sau mai bine zis în toate timpurile cu Hristos ." (Iustin Martirul foloseşte acest mod biblic de exprimare „era" în loc de „simboliza". Şi nu voiesc ca voi să fiţi părtaşi demonilor. Olimp Căciulă şi D.n.). cu aprobarea Sf.n. pag. .n. Căci paştele era Hristos.IBM al BOR.). „Expunerea Doctrinei Bisericii Creştine Ortodoxe" de W.Ioan Mircea. jertfesc demonilor şi nu lui Dumnezeu (şi prin aceasta ei intră în împărtăşire cu demonii ." (deci împărtăşirea se realizează şi fără credinţa că jertfa se preface real în demon . au fost smulşi de sângele paştelui (mielului .T.Bodogae. traducere de T.n. Ed.439 436.. „Apologeţi de limbă greacă". ediţia a treia. mielul era Hristos în V.n..T.153 (simbolizat în pâinea şi vinul fără fermenţi din N. „Dicţionar al Noului Testament A-Z" de Preot Dr. pag.n.Guettee..Ioan Mircea.T.Sinod.

Bucureşti 1901. . „. 441. „Despre credinţa ortodoxă'" de Arhimandrit Cleopa Ilie. 136. Dar. Bucureşti 1981.32-64) trebuie înţelese duhovniceşte. Bucureşti 1911. Ed.n. Ed.Guettee. tipărită cu binecuvântarea P. cu aprobarea Sf.443 e) De aceea repetarea reală a jertfei lui Iisus nu poate avea loc ci doar simbolic. Ed.adâncul şi piosul simbolism al liturghiei Bisericii Ortodoxe. „Din tezaurul ortodoxiei" de Preot Dr.F.Iustin. în nici un caz altfel: „Altfel ar fi trebuit să pătimească de mai multe ori de la înteme440. 222. însuşi trupul Său prin răstignirea pe cruce.Episcopiei Buzăului 1990. patriarhul BOR." (sublinierea aparţine autorului de unde a fost luat textul . profesor la Facultatea de Teologie. 442. până la sfârşitul veacurilor."442 d) Biserica însăşi afirmă că liturghia sa este simbolică recunoscând. Nu!"440 „Cu trupul. a II-a. 6.Ştefan Slevoacă."441 „Aici s-a adus odată pentru totdeauna jertfă sângeroasă de către Mântuitorul lumii. „Istoria bisericească universală până la 1054" de I. iar nu trupeşte. cu puterea şi îndurarea El este cu noi aici şi acum. spiritual „Cele zise despre mâncarea Trupului şi Sângelui Mântuitorului şi Sfânta împărtăşanie (vezi contextul In.)... 125.. pentru ca să aibă viaţă veşnică trebuie să mănânce din carnea lui Iisus.IBM al BOR. Fiul lui Dumnezeu nu se va arăta a doua oară decât când va veni pe norii cerului. pag. pag.Mihălcescu. 443. pag. adică nu în sensul că omul. 88. care înfăţişează trupul şi sângele Domnului. pag. cu harul.154 c) înţelesul cuvintelor lui Iisus nu poate fi decât simbolic. iar de atunci se aduc ca amintire de ea numai pâine şi vin.n. „Expunerea Doctrinei Bisericii Creştine Ortodoxe" de W..Sinod.P.

C. a adus la veşnică desăvârşire pe cei ce se sfinţesc.. „Biblia sau Sfânta Scriptură" cu aprobarea Sf. 10. episcop ortodox al Oradiei. Ibidem.10.. Ed. care pentru mulţi se varsă. Căci printr-o singură jertfă adusă. pag. pentru că ne împărtăşim toţi din aceeaşi pâine (pâine nu altceva .155 ierea lumii. pag.Dron. 139. 445.448 „.. Oradea 1955.n.).14). 447. Ed. pentru că de s-ar repeta.) figurează moartea sau jertfirea lui Iisus Christos.IBM al BOR.IBM al BOR. prin jertfa trupului lui Iisus Hristos.26 p.n. . „Sfinţirea (pâinii şi a vinului .Sinod."449 „Şi a zis lor: Acesta este Sângele Meu. 334 (Evrei X.).n. Adevărat grăiesc vouă că de acum nu voi mai bea din rodul viţei (rod al viţei nu altceva ..n.potrivit acestor cuvinte ale Sfântului Pavel: 'Toţi împreună suntem o pâine şi un trup. ar însemna că n-a avut efectul aşteptat şi ar fi fost asemenea jertfelor din Vechiul Testament (ar fi rămas tot umbră a unei alte realităţi -n. 29. a avut acel efect.n. o dată pentru totdeauna. 227."446 „Şi întru această voinţă suntem sfinţiţi."447 f) De aceea chiar după sfinţirea prin binecuvântare. 448. pag. De vreme ce ea însă.n.). pag.n.) până în ziua aceea 444. Bucureşti 1901. Bucureşti 1991. „Expunerea Doctrinei Bisericii Ortodoxe" de W.n. „Despre credinţa ortodoxă" de Arhimandrit Cleopa Ilie. pag. orice repetare a ei ar fi fost fără rost.Vuiescu în colaborare cu Pr.n. Ed.Guettee cu aprobarea Sf.C.lămurită pe înţelesul tuturor" de Pr. „Sfânta liturghie . pâinea rămâne pâine.14). 1366 (Evrei 9. Bucureşti 1981.1942."444 „Într-adevăr. mustul rămâne rod al viţei cum mielul rămânea miel.).p. 446.Sinod." (figurează nu realizează . pag. „Flori alese din grădina Sfintelor Scripturi" de Valerian Zaharia.n. 449. 227. Hristos S-a jertfit o singură dată şi jertfa Lui nu se mai repetă (în realitate . "445 „Iisus Şi-a vărsat sângele Său 'spre iertarea păcatelor' o dată pentru totdeauna şi pentru toţi. (Evrei X. al Legii celei noi.).n.

Lopuhin.II.Fecioru.. 332." (cu o vieţuire într-adevăr sfântă . 452.IBM al BOR. 453.n.). care este sângele lui Iisus Hristos. „BIBLIA sau Sfânta Scriptură" cu aprobarea Sf. 14. 14. zidiţi-vă din nou în credinţă. traducere de Nicodim. 24. „Scrierile părinţilor apostolici"."452 „De fapt cum poate să se unească cineva cu Hristos în Euharistie. dacă nu se uneşte cu El în Duh şi în adevăr şi în voinţă.n." (afirmaţia lui Iisus despre rodul viţei e valabilă atât înainte de sfinţire ca în Luca 22.). păzind poruncile Lui.n. 1158 (Mc. care este trupul Domnului şi în dragoste.24-25 şi Matei 26. 1979.n.n. A.450 g) A mânca trupul şi sângele lui Iisus înseamnă a-ţi însuşi credinţa şi dragostea Lui în viaţa de toate zilele. „Spiritualitate şi comuniune în Liturghia ortodoxă" de Pr. Ed.IBM al BOR. Bucureşti 1944.156 când îl voi bea nou în împărăţia lui Dumnezeu.D. Bucureşti 1991. „Toate slujbele expuse (împărtăşirea cu jertfele-simbol în V.Sinod. 451. Mitropoliei Olteniei. care păstrează credinţa neştirbită în El.D. „Voi însă într-armându-vă cu bunătate. pag. pag. Ibidem. 400.). Craiova 1986. 400.454 450.18 cât şi după sfinţire ca în Mc. . pag.29 . Ed.) îşi aveau de scop al lor de a întreţine sfinţenia în popor. Ed. De aceea sfinţirea în El e sfinţirea în adevărul Lui sau în cuvântul Lui cunoscut de ei (nu doar în forme exterioare -n. ca semn al iubirii faţă de El. patriarhul BOR. Vechiul Testament" de Preot Pr. păzind toate cuvintele Lui. pag.T. vol.Stăniloae. care ca popor ales trebuia să fie 'popor sfânt'. p. Bucureşti.. arătând prin aceasta că Îl iubeşte?"453 h) De aceea împărtăşirea cu simbolurile sfinte ale lui Hristos în Vechiul şi Noul Testament a fost şi rămâne un act deosebit de sfânt. " (Ignaţie Teoforul)451 „Hristos promite să Se sălăşluiască numai în cei ce cred în El. „Istoria biblică. traducere de Pr.n.25). 172.Dr. n. 454. P.

Cină fiind înnoirea legământului botezului . Bucureşti 1912. nu puteţi să vă împărtăşiţi din masa Domnului şi din masa demonilor (fiecare prin viaţa lui va alege .Sinod.).n.11. vol.Dr. pag. Bucureşti 1984. Ţie slavă în veci. După cum această pâine frântă era împrăştiată pe munţi şi fiind adunată a ajuns una. oricine va mânca pâinea aceasta sau va bea paharul Domnului cu nevrednicie.n. cu aprobarea Sf.157 „Drept aceea."457 „Lucrarea aceasta se cheamă în Sfânta Scriptură 'frângerea pâinii' (klasis toy artoy) Fapte 2. 20. 458. vinovat va fi corpului şi sângelui Domnului. pag. pentru viaţa şi cunoştinţa pe care ne-ai făcut-o cunoscută nouă prin Iisus.IBM al BOR. . pag.Sf. tot aşa să se adune Biserica Ta de la marginile lumii în împărăţia Ta.46.Badea Cireşeanu. Ea se începea după exemplul lui Hristos cu rugăciuni de mulţumire. 456.. 63. „Tezaurul liturgic" de Badea Cireşeanu..42. Bucureşti 1912. 235. 61.n. se adunau în casa Domnului cu presviterii lor pentru ca aceştia zilnic să sărbătorească sfânta euharistie."456 SERVIREA SFINTEI CINE ÎN SECOLELE PRIMARE ALE CREŞTINISMULUI „Ciprian ne arată anume că creştinii din Cartagina.Sinod. „Tezaurul liturgic" de Preot Prof. 2. „Dicţionar al Noului Testament A-Z" de Preot Dr. 457.a).. vol. Părintele nostru. 455.. Ed. Fiul Tău. Ibidem. cu aprobarea Sf.II.455 „Nu puteţi să beţi paharul Domnului şi paharul demonilor.II." (ca o nesocotire a jertfei de pe Golgota şi călcare în picioare a legământului botezului .Ioan Mircea. 96."458 „Cu privire la frângerea pâinii: 'îţi mulţumim Ţie. pag.

II.."465 459.Căciulă.IBM al BOR. Bucureşti. traducere de T. slujitorii aceia care sunt numiţi la noi diaconi dau fiecăruia dintre cei ce se găsesc de faţă să se împărtăşească.158 Că a Ta este slava şi puterea prin Iisus Hristos în veci' ... 125. pag.Sinod. Fecioru.. cu aprobarea Sf.. 61.Bodogae.Fecioru. Ed..IBM al BOR.D. Ed. Fiul Tău. pag. 460.. „Scrierile părinţilor apostolici". . „Tezaurul liturgic" de Badea Cireşeanu.II. Vezi şi canonul 101 sinod VI ecumenic – n. pag."462 „Pâinea se da în mână. 29. 462.Fecioru. „Scrierile părinţilor apostolici". îl binecuvântau şi se împărtăşeau astfel şi cu sângele lui Hristos. „Tezaurul liturgic" de Badea Cireşeanu. 60.IBM al BOR. iar celor ce nu sunt de faţă. pag.cu privire la potir: 'îţi mulţumim Ţie. 60. 1912. 465. Părintele nostru."460 „Cuvântul Amin este un cuvânt ebraic care înseamnă 'aşa să fie'. pentru sfânta vie a lui David."464 „După aceea luând paharul cu vin."459 „. pag.Sinod. vol.şi se încheia din partea poporului cu afirmaţiunea 'amin' (1Cor. 70."461 „. 464. 461. 29 (Didahia). cu aprobarea Sf.. Ed. pag. Bucureşti 1912. 463.463 „. Ţie slavă în veci. traducere de Pr. După ce întâi-stătătorul a terminat euharistia (mulţumirea) şi tot poporul a rostit Amin. 14. li se duc pe la casele lor. Bucureşti 1912. O. vol. „Tezaur liturgic" de Badea Cireşeanu. D.). D. (După Ciril al Ierusalimului 'se primea în vechime de pioşi pe palme'. Bucureşti 1911. traducere de Pr.16). pe care ne-ai făcut-o nouă cunoscută prin Iisus. sluga Ta. vol. Bucureşti 1980.Sinod.luând pâinea şi frângând-o se împărtăşeau cu corpul Domnului. Bucureşti 11979. pag. „Apologeţi de limbă greacă". II. „Tezaurul liturgic" de Badea Cireşeanu.n.II. cu aprobarea Sf. vol. Bucureşti 1979.

traducere de Pr. Căci Ţie este puterea şi slava în veci. Ed. cum şi numărul cel mare al credincioşilor din acele timpuri. nici să bea din euharistia voastră. . dovedeşte vechimea acestei liturghii.. Fiul Tău. credinţa şi nemurirea pe care ne-ai făcut-o nouă cunoscută prin Iisus. "468 „După ce v-aţi împărtăşit mulţumiţi aşa: 'Îţi mulţumim Ţie. patriarhul BOR. carte tipărită cu binecuvântarea P.. pag. să vină! Dacă nu este să se pocăiască! 'Maranatha' Amin. 80." (numărul paharelor varia după numărul credincioşilor . mâncare şi băutură duhovnicească şi viaţă veşnică.IBM al BOR. iar nouă ne-ai dăruit prin Fiul Tău. Să vină harul şi să treacă lumea aceasta! 'Osana Dumnezeului lui David!' Dacă este cineva sfânt.). Ţie slavă în veci. Tu Stăpâne atotputernice 'ai zidit toate' pentru numele Tău. vrednici de a se împărtăşi. Înainte de toate. Ibidem.159 „În această liturghie se întrebuinţau mai multe. Adu-ţi aminte Doamne de Biserica Ta şi 'adună din cele patru vânturi' această Biserică sfinţită în împărăţia Ta pe care ai pregătit-o. n. Ţie slavă în veci.Daniel. pag. Mâncare şi băutură ai dat oamenilor spre desfătare ca să-ţi mulţumească Ţie. 469. pe care l-ai sălăşluit în inimile noastre şi pentru cunoştinţa.XLII)467 „Toate acestea le fineau cu cântări şi psalmi şi rugăciuni.. 60.. Părinte Sfinte. „Scrierile părinţilor apostolici". Profeţilor însă. îţi mulţumim că eşti puternic. 127 Tom IV. 29 (Didahia).D. pentru sfânt numele Tău. potire. Ibidem." (Conf.n.P. ci 466. pag. Ibidem. pag.Fecioru. 467. Codex p. Iustin. Bucureşti 1979."469 „Nimeni să nu mănânce.466 „Mulţimea acestor potire. 80.n. îngăduiţi-le să mulţumească atât cât vor. 468.F.

Pavel . nici ziua întâia când e amintită cu o ocazie de Ap. D.IBM al BOR. 473. Ibidem. pag.)."474 „Biserica a statornicit ca creştinii să se împărtăşească de patru ori pe an. XII: 'Deşi Iisus a sărbătorit cina cea de taină seara. Bucureşti 1981."470 „Hrana aceasta se numeşte la noi euharistie. 29. cu aprobarea Sf. pag. 70.n. Bucureşti 1980.160 acei care au fost botezaţi în numele Domnului.în originalul grec) Fapte 2. apostolii frângeau pâinea prin case particulare. O.473 „Asemenea şi Eusebiu al Cezareei." (şi nu neapărat joia . 472. „Apologeţi de limbă greacă". cât şi în apus.. nici ziua a 5-a când a instituit-o Iisus. Nimeni nu poate participa la ea. pag. Ibidem.IBM al BOR. Ambrosie al Mediolanului. " 475 470.. Ioan Hrisostom. „Tezaurul liturgic" de Badea Cireşeanu. Bucureşti 1912. pag. Ed. 98. Sinod. 474.472 „Iată ce zice Ciprian în 'Epistola ad Caecilium' cap. pag." (deci în primele secole Sf. Ed. 96.). trăind mai departe cum ne-a transmis Hristos.II. traducere de T. vol. „Despre credinţa ortodoxă" de Arhimandrit Cleopa Ilie.n. 471. noi însă trebuie să o facem aceasta în timpul dimineţii.Căciulă. Augustin şi alţi părinţi şi scriitori mărturisesc că în timpul lor se făcea liturghia în Biserică în oricare zi. adică săvârşeau sfânta liturghie 'în toate zilele' (cath eemeran . atât în răsărit.Cină nu a marcat sfinţenia deosebită a vreunei zile din săptămână. Ibidem.n. 475.Fecioru." (Iustin Martirul)471 RITMUL SERVIRII SFINTEI CINE POATE VARIA „După înălţarea Domnului la ceruri.n. . 136. 98.Bodogae.46. pag. numai cel ce crede că cele propovăduite de noi sunt adevărate şi care a trecut prin baia iertării păcatelor şi a renaşterii.

II..n.161 PAŞTELE şi SFÂNTA CINĂ . Bucureşti 1982..).P.IBM al BOR. Care ca 'Paştele nostru a fost junghiat pentru noi' (1Cor. Vechiul Testament" de A.Prof.IBM al BOR.Lopuhin.Emilian Vasilescu.„Studiul Vechiului Testament" de Preot Prof. patriarhul BOR. pag. Vechiul Testament" de A. Bucureşti 1978. spre sacrificiul desăvârşirii şi mântuirii. În semnificaţia sa supremă ele (Paştele) erau preînchipuirea vădită a operei răscumpărătoare a lui Hristos. V. vol. 74. Ed. 330. 477. cât şi moral.29). Bucureşti 1944. 329."478 b) GOLGOTA: împlinirea PAŞTELOR „Hristos. Bucureşti 1944.n. traducere de Nicodim.„Istoria biblică.„Istoria religiilor" de Diac. pag. 406.Lopuhin. Nicolae Ciudin.. ca 'un Miel curat şi fără de prihană' (1Petru 1. Dr."477 „Jertfa mielului pascal a preînchipuit jertfa Mântuitorului (Ioan 1. pag."479 „Apostolii stăteau între simbol şi realitate.II."476 „Paştele aveau o importanţă preînchipuitoare. Ed.P.7) şi pe lângă aceasta junghiat chiar în timpul săvârşirii paştelor rituale (transferate de iudei în acel an cum zice Ioan Hrisostom şi alţii . Ei au văzut cum s-a 476.Dr. calea spre Golgota.19). vol. 478.. pag. atât religios.VECHIUL şi NOUL MONUMENT AL GOLGOTEI a) PAŞTELE: prevestitor al GOLGOTEI „Prin sacrificiile Vechiului Testament s-a pregătit.„Istoria biblică. 479. .

"482 „La Cina cea de taină.26.Sf."484 „Cuminecarea este simbolul înmormântării.. 483.7. între miel şi Miel stăteau apostolii. Lc. umbra este abrogată de lumina sosită.„Istoria bisericească" de Arhiereul Calist I. 485. până la venirea Lui.Cină .act comemorativ al Golgotei: „Iar după aceasta (după predică .Sinod. pag.11. 14. pag.) se săvârşea Sfânta Cină în memoria morţii lui Iisus Christos. simbolul. 227.Stăniloae.V. pag. Ed.„Cuvântări liturgice" de Vasile episcopul Oradiei. cu aprobarea Sf. instituit pentru vremurile Vechiului Testament se întâlneşte cu Adevăratul Miel Pascal. mielul prefigurativ. 184 din 17. de împlinirea ei!"481 c) SFÂNTA CINĂ: act comemorativ al GOLGOTEI şi înlocuitor al PAŞTELOR . Craiova 1986. .n..„Spiritualitate şi comuniune în Liturghia ortodoxă de D. Iisus frângând pâinea şi luând paharul cu vin le-a dat ucenicilor. 138. moartea Domnului vestiţi. cu aprobarea Sf. care ridică într-adevăr păcatul lumii."480 „Providenţială şi zguduitoare întâlnire! Mielul din Egipt. Bucureşti 1981. a II-a.22-24. Ed.. 1902. de realitatea simbolizată. Mc.Guettee. pag."483 „Iar sfântul apostol Pavel zice: „De câte ori mâncaţi această pâine şi beţi acest pahar. pag. "485 480. Bucureşti 1903. 1976.162 rupt simbolul şi cum a apărut realitatea. Apoi a adăugat: 'Aceasta să o faceţi întru pomenirea Mea (Mat. 119. 49. ed. Nr.n. De aici înainte. „Expunerea Doctrinei Bisericii Creştine Ortodoxe" de W.22. 484.. 482. Oradea. Bucureşti 1901. profeţia. 481.„Ziua Domnului" de Gala Galaction. Bucureşti 1958.19-20).Sinod...26." (1 Cor. pag. IBM al BOR. 44.„Despre credinţa ortodoxă" de Arhimandrit Cleopa Ilie.Botoşăneanu şi Protoprezbiterul Simeon Popescu.26).Mitropoliei Olteniei.

Ibidem. pag. „Spiritualitate şi comuniune în Liturghia ortodoxă" de D.act înlocuitor al Paştelor * în V. ..Ioan Mircea. adică mai înainte de a mânca şi de a bea la vremea prânzului (cinei .) care se aduc de cei vrednici sunt singurele jertfe desăvârşite şi bine-plăcute lui Dumnezeu." (care a murit pentru noi . pag.Mitropoliei Olteniei.Testament „Numai icoana Sfintei Cine poate fi îngăduită ca imagine a lui Hristos. „Apologeţi de limbă greacă".n. Căci numai pe acestea au primit poruncă să le aducă creştinii. Bucureşti 1980. 418.n. Ed.IBM al BOR.II..n. pag.163 „euharistia: expresia recunoştinţei faţă de un binefăcător. chiar în timpul în care ei fac comemorarea Patimii pe care a suferit-o Fiul lui Dumnezeu pentru ei.Testament: „Astfel. cu aprobarea Sf. „Tezaurul liturgic" de Badea Cireşeanu.Sf. vol. pag.Cină ." (Iustin Martirul)488 * în N.n. Craiova 1986.n.) lor.IBM al BOR. Bucureşti 1984. 487.Căciulă. Ed. 488.) 486.n.n. „Dicţionar al Noului Testament A-Z" de Preot Dr. D.Stăniloae."490 „Partea pâinii astfel ridicată (în timpul euharistiei . 489. 490.Cină este deci o comemorare a Patimii de la Golgota . 229. Ed.n. O.).n.) că rugăciunile şi euharistiile (mulţumirile . 317. 135. traducere de T. pag." (Sf.n." (Sinodul ecumenic din 754 cu 338 episcopi)489 „Dar simbolul Mielului e folosit mai departe în Liturghie îmbinat cu simbolul pâinii.Bodogae.486 „ Da şi eu sunt de acord (zice Iustin Martirul . Bucureşti 1911.487 .n. taina mielului pe care a poruncit Dumnezeu ca să-l jertfiţi de paşte. 207.Fecioru..Sinod.. era o imagine a lui Hristos.).n.

Ed.. ci sub chipul pâinii. El este izvorul vieţii pentru că este izvorul bunătăţii. Noul Testament" de A.). .).V. Craiova 1986. pag. Amândouă sunt bune şi se dau spre mâncare. Şi Binele personificat are pornirea de a se dărui.164 se numeşte agneţ (miel). „Expunerea Doctrinei Bisericii Ortodoxe" de W.Lopuhin. 213.495 „Paştile creştineşti au început la Cina cea de taină.. fie ca miel.Stăniloae.Sinod.Guettee."491 „Iar în preajma împărtăşirii se spune: 'Se sfarmă şi se împarte Mielul lui Dumnezeu' .Mitropoliei Olteniei. creştinii au Sfânta Cină .n. „Spiritualitate şi comuniune în Liturghia ortodoxă de D. încât toţi vor înţelege de acum înainte ce este şi cum se poate câştiga 491.Mitropoliei Olteniei.Stăniloae.T. 493. pag."496 CONCLUZIE „Jertfa de pe Golgota a lovit cu atâta putere cugetele. 418. pag. pag. patriarhul BOR." (deci în locul Paştelui. „Spiritualitate şi comuniune în Liturghia ortodoxă de D. „Istoria biblică. Ed. vol.."492 „Între înţelesul lui Hristos ca Pâine ce se frânge şi se dă spre mâncare şi ca Miel ce se junghie. 495. reprezintă prin amândouă bunătatea supremă personificată. care a înlocuit pe totdeauna paştile Vechiului Testament. cu aprobarea Sf. pentru a se da de asemenea ca mâncare este o mare înrudire. „Tâlcuiri din Sfânta Scriptură" de Teofil Herineanu. pag. Totuşi (în N. Craiova 1986. 496. pag. ClujNapoca 1987.) Biserica nu ne (mai) dă să mâncăm pe Hristos sub chipul mielului (ca în V.. "493 „Dar Hristos fie că e simbolizat ca pâine. Amândouă întreţin viaţa trupului jertfindu-şi existenţa lor. arhiepiscop. Ibidem."494 „El (Hristos) le porunci să săvârşească totdeauna această taină în amintirea Sa. Bucureşti 1946. 494. 547. 418. Bucureşti 1901. 492. tradus de Nicodim.T..n. pentru că ea este figura mielului pascal ce reprezenta pe Iisus Christos în Vechiul Testament.. 418.P. 158.

pag. 139 ."500 DEFINIŢIE GENERALĂ: „căsătorie . pag.Sinod.lămurită pe înţelesul tuturor" de Pr. 497. să-i facem ajutor asemenea lui!"499 „Nunta este din rai. cu aprobarea Sf. Bucureşti 1911.) şi a aşezat căsătoria prin cuvintele ce ni le pune în vedere Scriptura: Nu este bine să fie omul singur. de când a făcut Dumnezeu pe cei dintâi oameni şi i-a binecuvântat zicându-le: 'Creşteţi şi vă înmulţiţi.28). 1942. Bucureşti 1906. cu aprobarea Sf. Ea e legală când se încheie în faţa ofiţerului stării civile şi se înregistrează acolo. „Sfânta Liturghie .IBM al BOR.:'497 „Ce făceau apostolii când mâncau cinele cele sfinte? Oare nu le mâncau în rugăciuni şi cântări? Nu în învăţătură îndelungată şi multă înţelepciune?" (Ioan Hrisostom)498 3. umpleţi pământul şi-1 stăpâniţi' (Fac. „Tezaurul liturgic" de Badea Cireşeanu. Serviciul divin special al CĂSĂTORIEI ORIGINEA CĂSĂTORIEI „De la început Dumnezeu a legiuit (căsătoria nu a fost înfiinţată în Noul Testament . pag.. 498.n.Sinod. 500. „Catehism creştin ortodox".n.a se căsători (gr. 499. Pentru aceasta ea trebuie să fie prezentată ochilor minţii omeneşti.C. 23.1. vol...165 mântuirea şi fericirea după care năzuim. Bucureşti 1990. pag. trebuie înţeleasă şi trăită spre a face din om o 'făptură nouă' în care deprinderile rele să fie nimicite.II. iar năzuinţele bune înlesnite şi înteţite. „Dogmele religiunii creştine ortodoxe" de Economul St. Ed. Întărit astfel omul poate lucra fapte de preţ. Ed.Dron. 34. 58.Vuiescu şi C. gamos) = în înţeles profan este un 'contract social' sau o unire legală între un bărbat şi o femeie.Călinescu.

n..) s-au însoţit prin nuntă legiuită (recunoscută drept familie.. Bucureşti 1933.. 503.Ioan Mircea.. Bucureşti 1933.12-16) 505 501.n. 502.7."503 „.) în ceata celor drept măritori (a creştinilor adevăraţi . „Pidalion" de Zosima Târâlă şi Haralambie Popescu.n." (1 Cor.n.12-16). (Canon 72.pe baza textului din Sfânta Scriptură: 'Că se sfinţeşte bărbat necredincios prin femeie credincioasă şi se sfinţeşte femeie necredincioasă prin bărbat credincios". la fiecare popor.n. 79. 250-251. Ed. iar cealaltă parte persistă încă în rătăcire. pag. 27.. 79.n... iar nunta îşi avea ritualul şi obiceiurile ei.166 Din punct de vedere biblic şi creştin. 79. ..n. 505. Ibidem. Ed...) alegând binele a păşit spre lumina adevărului. deşi păgână..19 .IBM al BOR. Mat. „Pidalion" de Zosima Târâlă şi Haralambie Popescu. pag.n.7. Bucureşti 1984. necăutând către dumnezeieştile raze ale adevărului.) apoi numai o parte (unul din soţi .).ecumenic)504 „. Una este a soţilor cu aceeaşi credinţă.... sinod VI . ca mirii din Cana Galileii (binecuvântată de prezenţa lui Hristos . 250. se permite ca un creştin să convieţuiască cu un necreştin. „Dicţionar al Noului Testament A-Z" de Preot Dr. căsătoria este o instituţie divină. pag. 504.IBM al BOR.Ioan Mircea. '"501 „Cei ce se căsătoreau se numeau 'miri' sau 'mire şi mireasă'. în aşa numitele 'căsătorii mixte' " (1 Cor. Altfel de căsătorie era cea mixtă. Bucureşti 1984.dacă unii aflându-se în necredinţă şi încă nenumăraţi (adică nefiind socotiţi ."502 CĂSĂTORII BINECUVÂNTATE DE DUMNEZEU „Noul Testament aminteşte de două feluri de căsătorie. pag. nu adulter.n. „Dicţionar al Noului Testament A-Z" de Preot Dr. pag...n. să nu se despartă după dumnezeiescul Apostol: 'Că se sfinţeşte bărbat necredincios prin femeia credincioasă.

"510 506.n. .n. atunci căsătoria se desface" (doar pentru că aşa vrea necredinciosul şi nu că ar putea fi învinuiţi de trăire în adulter.n.n."506 „Căsătoria mixtă se permite numai când într-o căsătorie încheiată afară de Biserică.).n.).n. 507. Ibidem. „Morala creştină" de Arhidiac.IBM al BOR. situaţia e identică cu 1 Cor. Ed.Dr.n. 250..507 „Dacă soţul necreştin nu voieşte să rămână în căsătorie cu soţia creştină (sau invers . Ed. pag.Prof.n. „Simbolica" de Hristu Andruţos. Ibidem.nu adulter. Bucureşti 1933.7. pag.14 . Craiova 1955.). nu poate a se opune sentimentelor omeneşti şi să desfacă legături familiale deja existente. 295. vezi situaţia din 1 Cor. după expresia unor învăţaţi ea e celula societăţii..n. 251.) s-a convertit la creştinism (ca 1 Petru 3.7. „Pidalion" de Zosima Târâlă şi Haralambie Popescu.l şi 1Cor.). ambele părţi fiind eterodoxe (străine de creştinismul adevărat ." (Dacă cineva riscă va fi exclus pentru căsătorie nebiblică . se referă la acei care contractaseră căsătoria legală.n.167 „Biserica creştină în conformitate cu principiile sale.. căci. căci conform Bibliei nu este necesară oficierea vreunui serviciu divin de recăsătorire a familiilor păgâne ce se convertesc la creştinism . pag. Bucureşti 1985.n.n.. pag. traducere din limba greacă de Iustin Moisescu.). 251. sau cu a unei familii păgâne ce se converteşte la creştinism. 508.14 şi 1 Petru 3. pag.Centrului mitropolitan al Olteniei.321 510. sf.n.1 ..Ioan Zăgrean. Apostol Pavel. iar dacă mai târziu dovedeşte ataşamentul faţă de toate principiile lui Dumnezeu şi revine în Biserică singur sau împreună. Biserica nu recomandă nimănui acest mare risc .7. 509.n..) şi în cursul în vremii o parte (adică unul din soţi . unul din soţi se converteşte" (devenind astfel căsătorie mixtă după ce la origine fusese păgână.509 PREGĂTIREA CANDIDAŢILOR PENTRU CĂSĂTORIE „Familia este temelia vieţii sociale sau.508 „De asemenea nu se cunună credincioşii cu necredincioşii.

2 ) Să se examineze candidaţii căsătoriei dacă se potrivesc temperamentele şi caracterele lor. manual pentru Seminariile teologice.. pag. 512. 297. Ibidem. manual didactic de Dr. candidaţii ei. ori prin încuscrire (vezi exemplul din Marcu 6.Dr.168 „Fiind căsătoria atât de însemnată.Orest Tarangul."515 511. trebuie să observe următoarele principii: 1) La hotărârea de a încheia această legătură să fie excluse orice motive egoiste. ca să se afle în această legătură sfântă. 327. „Simbolica" de Hristu Andruţos.)."512 „Nu se face cununie între cei înrudiţi prin sânge. 4) Candidaţii căsătoriei să fie conştienţi de înalta demnitate şi sfinţenie a legăturii conjugale de datoriile şi raportul lor reciproc. ed.18 .II.IBM al BOR.n.a II-a. Ed. pag. 321. 5) Să se încreadă graţiei dumnezeieşti. „Tezaurul liturgic" de Badea Cireşeanu.Sinod. 3) Deoarece creşterea şi mai ales gradul de cultură şi profesiunea socială au mare influenţă asupra calităţilor sufleteşti ale omului."513 SERVICIUL DIVIN AL CĂSĂTORIEI „Cununia se săvârşeşte în Biserică. Vatra Dornei 1925. . Bucureşti 1985."514 „În timpurile vechi creştine. liman de bunăstare pământească şi chezăşie pentru fericirea cea veşnică. 513. vol. „Morala creştină ortodoxă".. iar la împrejurări grele şi într-o casă curată. 170. deci familia compusă dintr-un soţ şi o soţie. Ed. „Morala creştină" de Arhid. Valea Uţei. pag. 328. 514. candidaţii căsătoriei să aparţină aceleiaşi confesiuni. pag. Craiova 1955. pag. cununiei îi premergea serviciul logodnei făcut în naosul Bisericii.Ioan Zăgrean. Bucureşti 1912.Prof.Centrului mitropolitan al Olteniei. cu aprobarea Sf." 511 „Singura formă de familie admisă în creştinism este familia monogamică..n. 515..

24).n.IBM al BOR. pag."519 „Impunerea mâinilor se află des repetată şi în Noul Testament (binecuvântarea fiind în toată Biblia aproape întotdeauna însoţită de actul acesta . vol. cum că în urma unei învoiri libere întreolaltă voiesc să intre în legătură conjugală şi să petreacă în ea până la moarte. Ioan Zăgrean. 49.Sinod. manual pentru Seminariile teologice. Bucureşti 1981. Vatra Dornei 1925..Pavel zice: 'Cinstită să fie nunta întru toate' .n. declararea mirelui şi a miresei.)."520 „. 519. „Despre credinţa ortodoxă" de Arhimandrit Cleopa Ilie.ca şi la începutul lumii .. Ed. Bucureşti 1912."516 „Legătura conjugală se încheie prin. Ed.adică să aibă binecuvântarea lui Dumnezeu. cu aprobarea Sf. Ibidem. Bucureşti 1985. .n. a IIa. pag.n.). Dr. pag.Prof.n. „Tezaurul liturgic" de Badea Cireşeanu. 517. vol. 327. 169.n.169 „Actele statului civil sunt de atribuţiunea autorităţilor civile.." (Dar aceste acte trebuie avute de către miri în momentul cununiei religioase . 328. pag."517 „Legătura ce se creează astfel între bărbat şi femeie este mai puternică şi mai intimă decât orice altă legătură de sânge: 'Pentru aceasta va lăsa omul pe tatăl său şi pe mama sa şi se va lipi de femeia sa şi vor fi amândoi un trup" (cf. 520.IBM al BOR.) cu multe asemănări din Vechiul Testament (vezi rolul bătrânilor comunităţii la căsătorie în 'Epoca Vechiului Israel'. „Tezaurul liturgic" de Badea Cireşeanu. Bucureşti 1912."518 „Apoi urmează rugăciuni pentru binecuvântarea logodnicilor (ce vor fi apoi declaraţi soţ şi soţie . „Morala creştină ortodoxă" de Dr. manual didactic.).II. 521. 518.n."521 516.n.n. Fac.Orest Tarangul.. Valea Uţei. „Morala creştină" de Arhid.n. ed. 296..).II. pag. (şi să fie respectată de parteneri ca un jurământ de credinţă . pag.2.. 162.

cu aprobarea Sf. „Cuvinte din bătrâni" de B. .n. Editura Didactică şi Pedagogică. pag.II. Radu şi Gala Galaction.7. de o predică. pag. n-au ce căuta cu acest prilej (1 Cor.n.10.). Ed. „Dogmele religiunii creştine ortodoxe" de Econom St. 524. 35. „Tezaurul liturgic" de Badea Cireşeanu. Să-i îmbărbăteze în fine în această cale nouă şi să-i felicite pentru a lor sfântă legătură. 179. şi zbiarătele (chiuiturile . 162. care atrag pedeapsa lui Dumnezeu.n. Bucureşti 1906."524 „Nici să fiţi slujitorii idolilor.II. 329-330. şi beţiile.. în care să le vorbească de datoriile lor.). cum au luptat şi biruit mucenicii. Bucureşti 1938.Sinod. Bucureşti 1981." (text cules de popa Grigorie din Măhaci în jurul lui 1600 n. Bucureşti 1912. 525.n. 1279. traducere de preoţii profesori V. ediţie îngrijită şi note de G. „Despre credinţa ortodoxă" de Arhim.)526 522.Sinod. 10. pag. pag. "523 „Beţiile şi jocurile (dansurile ."522 „Mare nevoie au tinerii căsătoriţi.7). să creadă în nevoi şi nenorociri unul altuia şi să se mulţumească cu orice le va trimite Dumnezeu asupra lor. vol. ca să se iubească cu sfinţenie unul pe altul în toată viaţa. 526. şi danţurele.P. Bucureşti 1984.. vol.IBM al BOR. Ed. „Biblia adică Dumnezeiasca Scriptură a Vechiului şi a Noului Testament"."525 „Ce iaste năravul dracului? măriile.36). 1 Petru 4.Haşdeu. ca unii dintre ei.. Cleopa Ilie. pag.170 „Iar imnurile ce se cântă pun în vedere tinerilor să fie luptători contra tuturor patimilor şi să biruiască orice patimă.. precum este scris: A şezut norodul de-a mâncat şi a băut şi s-a sculat la joc (1 Cor. şi săltăturile. 523.Călinescu cu aprobarea Sf.n... să-i povăţuiască în numele Bisericii.Mihăilă.

19. Bucureşti 1984. cât şi ca instituţie divină. 168-169. pag. căci pe cei ce se căsătoresc Dumnezeu îi uneşte. a II-a. 296. Prof.6). Valea Uţei. pag. manual didactic. „Morala creştină ortodoxă" de Dr. ed.Dr.Ioan Zăgrean. îndemnându-se la împlinirea datoriilor şi la exercitarea virtuţilor creştineşti şi edificându-se reciproc"530 CONCLUZIE „Din punct de vedere religios. Ed. pag. 141.n. a II-a.. căsătoria este o legătură sfântă. 528. de Orest Tarangul.n. care tot moarte este: pângărirea şi moartea credinţei. 532.Prof. cei căsătoriţi intră într-un raport reciproc. pag. . 169. „Morala creştină ortodoxă". întemeiată de Dumnezeu. pag. 530."529 „Sfântă este legătura conjugală. "527 „După învăţătura apostolului Pavel. 'Ceea ce a unit Dumnezeu. Ed. 532 527. „Morala creştină" de Arhid. omul să nu despartă' (Mat. pag. „Catehism creştin ortodox". ed."528 „Mirii sunt datori să ştie că Sfânta Evanghelie nu îngăduie divorţul decât în caz de moarte şi de desfrânare. Vatra Dornei 1925.Ioan Mircea. atât ca act natural şi creaţional. asemenea raportului dintre Hristos şi biserica Sa (aceasta presupune dragoste care se jertfeşte . care este o formă solemnă prin care cele două persoane de sex opus se obligă a convieţui împreună întreaga lor viaţă. Bucureşti 1990.).171 OBLIGAŢIILE CELOR CĂSĂTORIŢI: „Familia se întemeiază prin actul căsătoriei. ed. 531. dacă ambii soţi lucrează împreună pentru mântuirea reciprocă. Valea Uţei.. Bucureşti 1985. Vatra Dornei 1925.IBM al BOR. Ed. "531 „Aici este temeiul scripturistic al căsătoriei. a IIa. „Dicţionar al Noului Testament A-Z" de Preot Dr. „Morala creştină" de Arhid. 79. 529.IBM al BOR. 296. Dr. Bucureşti 1985. IBM al BOR. Ioan Zăgrean.Orest Tarangul.

n. imposition)” eleon-epi-tesie = a pune untdelemn deasupra.5. 323. fiind din abundenţă cultivaţi atât în Palestina.n. huile). 535. 536.14. 13 şi recomandată şi transmisă credincioşilor de Iacob V. Ioan Mircea.14. 537.„Dictionnaire grec-francais du Nouveau Testament" de Maurice Carrez şi Francois Morel. Ea a fost instituită. . Ed.."536 „Aceste texte arată limpede că ungerea cu untdelemn a celor bolnavi şi rugăciunea creştină pentru tămăduirea lor şi iertarea de păcate era o rânduială care exista în Biserică. 534. în Marcu VI.. Bucureşti 1984. pag. Neuchatel (Suisse) 1971.)."533 „epi-thesis = a pune deasupra (fr. Craiova 1955. 99.Centrului mitropolitan al Olteniei. eleon-tesie = a pune untdelemn. Ic. pentru întâia oară.Centrului mitropolitan al Olteniei. Ed. Serviciul divin special al ELEONTESIEI (ungerea bolnavilor cu untdelemn) TERMINOLOGIE: „elaion (cit. de către Apostoli. 86.172 4. traducere de Iustin Moisescu. cât şi în părţile Asiei Mici.„Simbolica" de Hristu Andruţos.) = untdelemn (fr. eleon .„Simbolica" de Hristu Andruţos.Ibidem.n."537 533. pag. pag. Grecia şi în ţările mediteraneene."535 RUGĂCIUNE ÎNSOŢITĂ DE UNGERE: „Se vede introdusă (această ungere sfântă a bolnavilor). măslinii ca pomi. a unge cu untdelemn pe cineva . Ed. traducere de Iustin Moisescu. pag.„Dicţionar al Noului Testament A-Z" de Preot Dr.n. 323... 503.534 „În Noul Testament este vorba numai de untdelemn din măsline. Craiova 1955. pag. IBM ai BOR.

). pe un bărbat.„Filocalia".. "542 „Tot cel ce s-a botezat după dreapta credinţă a primit tainic tot harul.Sinod. anume Anania.543 538. asemenea soarelui. ediţia a II-a.Dumitru Stăniloae.„Tezaurul liturgic" de Badea Cireşeanu. pag. 542.IBM al BOR. Ed. Bucureşti 1912. 402 şi 503)...18). traducere de Preot Prof. cugetă la ele. Bucureşti 1984.„Flori alese din grădina Sfintelor Scripturi" de Valerian Zaharia. precum de asemenea se întunecă în măsura în care.n. dar fiecare dintre noi se luminează în măsura în care.n.n.Ioan Mircea. " Ioan 16. Dr.n. pag.. ca să o facă la vindecarea bolnavilor (Marcu 16.).. suferinţă . 539. Bucureşti 1958.T. " (Deci vindecarea celui bolnav depinde în primul rând de el n. cu aprobarea Sf. Bucureşti 1991. pag.." (epithesis ton cheiron = a pune deasupra mâinile tale = hirotesie n.Ioan Mircea.13). Căci el se revarsă peste cei botezaţi în chip desăvârşit.IBM al BOR. Sfântul Marcu relatează că apostolii scoteau mulţi demoni si 'ungeau cu untdelemn pe mulţi bolnavi şi îi tămăduiau' (Marcu 6. iubindu-le.„Dicţionar al Noului Testament A-Z" de Preot Dr. urându-şi patimile care-l întunecă."540 „Şi a văzut în vedenie.33. 9. le smulge din sine. 300303..„Dicţionar al Noului Testament A-Z" de Preot Dr.„Ziua Domnului" de Gala Galaction..49. 503. 314 (vezi şi „Dicţionar al N. pag.).12.173 „Ungerea mai semnifica în Noul Testament şi curăţirea spre însănătoşire. Eu am biruit lumea. . 541. 538 UNGEREA PUTEA FI ÎNLOCUITĂ CU PUNEREA MÂINILOR (hirotesie) „Iisus recomandă impunerea mâinilor şi discipolilor săi. 543. pag.541 CONCLUZIE „În lume aveţi tulburare (necazuri. Oradea 1955. pag.I. 503. 540. Fapte 9.pe bolnavi îşi vor pune mâinile şi se vor face sănătoşi (Marcu 16. „De aici începe creştinismul. Ed. intrând la el şi punându-şi mâinile peste el ca să-şi capete iar vederea.II. membru al Academiei Române. vol.16-l8). ci îndrăzniţi. vol."539 „. Bucureşti 1984." de Ioan Mircea. pag.

adică de a îngropa pe cei morţi.. Să nu credeţi că avem vreo pagubă şi ne temem de vreun fel de înmormântare. 365. Drept aceia nu cere de la voi lacrămi. 147. 'Nu plângeţi că n-au murit ci doarme'. pag. Petru Damaschin). nici plângere. Fericitul ei sfârşit iaste adormire.V.. . pag. 546. Ed. fie că seacă precum pulberea.Sinod al BOR.„Filocalia". traducere. fie că se dezleagă în apă.II. Editura şi tipografia Institutului biblic şi de misiune ortodoxă. Serviciul divin special de ÎNMORMÂNTARE ÎN UMBRA TRECERII ." (Antim Ivireanul)546 „pentru că moartea a fost primită în creştinism ca un somn. introducere şi note de Pr. sau se păstrează prin mirosuri tari. Ed. el totuşi se duce de la noi. pag. Aşa au zis Fiul lui Dumnezeu. Bucureşti 1983." (Petru Damaschin)544 „Tot corpul.„Didahii" de Antim Ivireanul. tom. nu primeşte întristăciune. şi numai lui Dumnezeu îi este în putere a păstra elementele. iar nu moarte. aprobat de Sf. nu pohteşte suspinuri.174 5 . ori se strânge prin cenuşă. 545. ori în ce chip.Bucureşti 1912. când au văzut moartă în pat pe fata lui Iair. 231 (la cap. ori repaos. Nu ne mirăm dar de Ciprian când îndeamnă ca cei vii să nu plângă pe cei morţi şi să nu se îmbrace în 544.Minerva." (Minuciu Felix)545 SOMNUL INCONŞTIENT AL MORŢII „'Nu plângeţi că n-au murit ci doarme'.Prof. Bucureşti 1976. vol.TEMPORARE „Priveşte pe om şi cunoaşte că din pământ este şi în pământ se va întoarce. dar noi creştinii făptuim pe cel mai vechi şi mai bun obicei.Dumitru Stăniloae.„Tezaurul liturgic" de Badea Cireşeanu. de aceea în vechime nici doliurile prin veşminte nu erau bine văzute de părinţii bisericeşti. mai marele sinagogii.

Minerva.n.Mihălcescu. Ed.). Bucureşti 1912. 550. Astfel vine la femeia care întreba morţii. tom. căci nu se află nici lucrare. de I. Bucureşti 1983.Bucureşti 1912. Bucureşti 1911. adică dormitoare" (cel care doarme e inconştient . aprobat de Sfântul Sinod din Bucureşti al BOR. Şi de vreme ce credinciosul nu moare. aprobat de Sfântul Sinod al BOR. iar nu ca o pieire şi nimicire a omului (vezi şi Iustin Martirul.n. . sau la cei ce îşi închipuie că ştiu cele viitoare.Ştiinţifică. şi nici cei ce se coboară în împărăţia morţii (Ps. 358. Meliton de Sardes. 239.).n. ci adormire. numirea de cimitire (coemiteria. pag. Ed. O mărturiseşte marele Vasile la cuvântul ce face asupra morţii: 'Moartea drepţilor iaste adormire' . nici ştiinţă.). pag. „Didahii" de Antim Ivireanul. pag. 552. 548.Bucureşti 1938.). de la coimao = dorm) pentru că ei priviră moartea ca un 'somn dulce' ori ca un repaus. fă-o cât de bine poţi.. 551. 547.II. Ed. Tatian şi Arnobius . 148. adică la prezicători."548 „Creştinii.551 „Tot ceea ce prinde mâna ta să săvârşească.10)" (nimic nu e conştient din om după moarte . tom.. 612.). pag.552 „Oare mai poţi să te îndoieşti că Saul s-a mistuit osândit de faptele lui?.550 „Nu cei morţi Te vor lăuda pe Tine Doamne. pag..n. Bucureşti 1991. 127. Ed.n.II.9."549 „Aceste locuri de îngropare primiră numele de koimitiria. Ed. „Tezaurul liturgic" de Badea Cireşeanu. „Istoria bisericească universală până la 1054" cu noţiuni de patrologie. „Biblia" de Gala Galaction.175 negru în semn de întristare" (de aceeaşi părere e şi Ieronim -n. nici socoteală.n. pag. „Tezaurul liturgic" de Badea Cireaşeanu.547 „Aşa ni-o avertizează nemincinoasa gura lui Hristos la sfânta Evanghelie:'Cela ce crede întru Mine nu va muri în veci'. în şeol (locuinţa morţilor) unde te vei duce (Ecl. dădură mai multor morminte la un loc.n.. 379.17)" (căci sunt inconştienţi n. însă. nici înţelepciune. 549. iaşte lucru adevărat că sfârşitul lui nu iaste moarte.n. „Istoria credinţelor şi ideilor religioase" de Mircea Eliade. 115.

nu pentru că descântecul sau meşteşugul vrăjitorilor poate aduce sufletul sfântului. Bucureşti 1991."556 553.. pag. pag.Episcopiei Buzăului 1990..." (Chiril al Alexandriei)553 „Căci am aflat că aceia chemând pe draci prin anumite cuvinte secrete. Nu aşa va fi sentinţa care se va da la judecata din urmă. 195.n.„Sfântul Chiril al Alexandriei. ci pentru că totdeauna vrăjitorii întrebuinţează astfel de cuvânt.. 195.Dr. dincolo nu se mai poate îndrepta (Ioan 9. pag. iar. .). fără drept de apel!"555 „Trebuie ştiut că cel ce moare în păcate grele. Ea va fi definitivă.4). 168.Dumitru Stăniloae. 217. „Despre credinţa ortodoxă" de Arhimandrit Cleopa Ilie. „Din tezaurul ortodoxiei" de Preot Dr.n. Bucureşti 1981. dracii înşişi îşi dau nişte chipuri pentru a aduce chipurile celor numiţi.176 Apoi spune: 'Adu-mi-1 pe Samuil'.). 556. (Chiril al Alexandriei)554 MOARTEA VEŞNICĂ (MOARTEA A DOUA) (adică pentru totdeauna. Editura Institutului biblic şi de misiune al BOR. traducere de Pr. (pentru că nu au fost mărturisite şi părăsite în timpul vieţii -n.. Scrieri.Prof. N-a fost nici o greutate să se vadă umbra şi chipul fericitului Samuil cu înfăţişarea egală şi asemănătoare. pag. fără posibilitatea învierii) a) O sentinţă definitivă.. moare îndepărtat de Dumnezeu. sau la Curtea supremă.. irevocabilă „Un proces pierdut în tribunalele justiţiei pământeşti poate fi revizuit şi câştigat la curtea de apel. 554. 555. alcătuit prin lucrarea drăcească' (deci nu sufletul lui Samuel a venit la Saul -n. partea întâia: închinarea şi slujirea în duh şi adevăr"..Ştefan Slevoacă. Acolo păcatele lui rămân veşnice. Ibidem. Ed. IBM al BOR. Ed.

Ed.P.Dumitru Stăniloae. grăieşte Duhul.Sinod. cei ce de acum mor întru Domnul! Da.. arhiepiscopul Tomisului şi Dunării de Jos. Căci cum a fost când l-a apucat moartea.n. de te va găsi moartea mântuit. 559. 313. 4.8 .Dr. 560. 14. Căci sufletul nu 557.. „Sfântul Chiril al Alexandriei . pentru că Dumnezeu voieşte ca el să trăiască. 811. 558. Bucureşti 1991.).n. „Biblia sau Sfânta Scriptură".20). 583. chinurile iadului sunt partea ta (Apoc. căci faptele lor vin cu ei" (nu ale altora făcute pentru ei) (Apoc. „Biblia sau Sfânta Scriptură". 1405. cu aprobarea Sf. „Carte de rugăciuni" pentru trebuinţele şi folosul creştinului ortodox tipărită cu binecuvântarea Î. pag.Sinod. Şi ca atare sufletul nu se va mai împărtăşi din viaţă. cu aprobarea Sf. scrie un părinte bisericesc."557 „La sfârşitul vieţii fiecăruia.IBM al BOR.177 „În ce stare te-a găsit moartea.10 .IBM al BOR.S."560 „Sufletul se împărtăşeşte de viaţă... Ed.Antim Nica. când Dumnezeu va voi ca sufletul să nu mai trăiască.n. Bucureşti 1991. Galaţi 1981.13). pag. . 2 Tim." (Chiril al Alexandriei)558 „Şi am auzit un glas din cer zicând: 'Scrie: Fericiţi cei morţi. Ed.). Institutului biblic şi de misiune al BOR.închinarea şi slujirea în duh şi în adevăr". pag. aşa se va şi înfăţişa."559 b) Nimicirea pentru totdeauna a răului „Sufletul care păcătuieşte va muri (Ezechiel 18.Arhiepiscop Dr. Bucureşti 1991.n.14.Prof. cel ce a suportat moartea. pag. în aceea te afli. carte tradusă de Pr. iar de te află în păcate. e păstrat pentru judecata lui Hristos. Deci mortul nu poate să-şi mai schimbe starea de dincolo. Adică. odihnească-se de ostenelile lor. vei moşteni împărăţia veşnică (la venirea lui Iisus.

565 „Tot aşa.7)" (vezi şi Luca 17. 85. 99.).„Apologeţi de limbă greacă" de T.Fecioru. 564. „Despre credinţa ortodoxă" de Arhim. Ed. având şi sensul 561.7). 1108.178 trăieşte prin el însuşi (nu e nemuritor -n. 98. . sunt născute şi stricăcioase. Institutului biblic şi de misiune al BOR. „Apologeţi de limbă greacă" de T.). care.Cleopa Ilie. Ed.10.Bodogae. pag. D. Didim cel Orb şi Evagrie din Pont învăţau că pedepsele viitoare vor avea sfârşit" (fiecare va fi pedepsit după faptele lui n.28-29 cuvântul 'veşnic'. care vin după El." (Sf. „Biblia sau Sfânta Scriptură". cu aprobarea Sf. Pentru aceasta sufletele vor şi muri şi vor fi şi pedepsite.Fecioru.Iustin Martirul)562 „Încurajând pe ucenicii Lui şi pe credincioşi.28). ci temeţi-vă mai degrabă de Acela care poate şi sufletul şi trupul să le piardă în gheenă" (Mat. Ed. Ed." (Sf. Olimp Căciulă. în acelaşi chip ca acestea. Sodoma şi Gomora şi cetăţile dinprejurul lor. Ed. 1384. 565.Bodogae. Olimp Căciulă. pag.Bucureşti 1981. 563. s-au dat la desfrânare şi au umblat după trup străin. Bucureşti 1991.Sinod. D. pag. în vreme ce toate celelalte. Mântuitorul le spune: 'Nu vă temeţi de cei ce ucid trupul.IBM al BOR. pag. pag. 562..IBM al BOR.n. suferind pedeapsa focului celui veşnic (Iuda 1."564 „Origen. iar sufletul nu pot să-l ucidă.Iustin Martirul)561 „Singur Dumnezeu este nemuritor şi nestricăcios şi tocmai pentru aceasta este Dumnezeu. cum trăieşte Dumnezeu. stau înainte ca pildă..n. Bucureşti 1980.563 „Iar cerurile de acum şi pământul sunt ţinute prin acelaşi cuvânt şi păstrate pentru focul din ziua judecăţii şi a pieirii oamenilor necredincioşi (II Petru 3. Bucureşti 1980. Ibidem. Institutului biblic şi de misiune al BOR.

"569 „Iar partea celor fricoşi şi necredincioşi şi spurcaţi şi ucigaşi şi desfrânaţi şi fermecători (cei ce fac farmece . „Biblia sau Sfânta Scriptură".. Bucureşti 1991.Ioan Mircea.n. pag.Sinod. 569.n.Coman.n. 180. Olimp Căciulă. „Apologeţi de limbă greacă" de T. Ed.179 'pentru totdeauna' atunci când nu se referă la divinitate .n. 570. 571. 21.II."571 c) singura posibilitate de a nu pieri „Să ne pocăim.IBM al BOR.4). 1392 (Ep. Bucureşti 1991. 1411.Iustin Martirul)568 „Nemurirea se acordă celui ce perseverează (în a primi haina neprihănirii lui Hristos .n. „BIBLIA sau Sfânta Scriptură". câtă vreme suntem pe pământ. „Patrologie" de Preot Prof. Bucureşti 1980. D.8)" (moarte.Bodogae.IBM al BOR.Iuda 1.567 „Prin urmare sufletele nu sunt nemuritoare. Bucureşti 1984.. 567.n. pag.n.7). pag.n. . ediţia sinodală.). nu viaţă veşnică în chinuri . (care au păcătuit .Dr. locul de chin al celor păcătoşi care nu s-au pocăit în această viaţă de faptele lor (după aceea nemaifiind posibil . Suntem lut 566.). Ibidem. pag.n.) şi închinători la idoli şi a tuturor celor mincinoşi este în iezerul care arde cu foc şi cu pucioasă.Fecioru. pag.n. Bucureşti 1985.570 „Gheena se confundă cu iadul sau tartarul (2 Petru 2. 98.n. „Dicţionar al Noului Testament A-Z" de Preot Dr. a Sf.sob.IBM al BOR.Ap. dar.) vor fi pedepsite atâta vreme cât Dumnezeu voieşte ca ele să existe şi să fie pedepsite" (apoi vor pieri pentru totdeauna . pag. vol.566 „Astfel sufletele." (Sf.).). 98. Ed.). cu aprobarea Sf. care este moartea a doua (Apoc. Ed.n. 568.Ioan G. 143.n.n.

la domiciliu: „Acolo. 575. 372. ca să fim mântuiţi de Domnul. pag.Bucureşti 1912.Sinod din Bucureşti al BOR. 573. îl poate face din nou.II. 354. Ibidem.D.573 SERVICIUL DIVIN PROPRIU-ZIS DE ÎNMORMÂNTARE a) Privegheri după moarte: „Vegheri în apropierea corpului se făceau ziua şi noaptea.Sinod din Bucureşti al BOR. Bucureşti 1979.„Scrierile părinţilor apostolici". nu-1 mai poate îndrepta. 574. dar dacă apucă de-1 bagă în cuptorul de foc.Fecioru. traducere de Pr.Dr. patriarhul BOR. plin de cea mai înaltă filozofie creştină.180 în mâna meşterului.n.. aprobat de Sf. „Tezaurul liturgic al Sfintei Biserici Creştine Ortodoxe de Răsărit" de Badea Cireşeanu.Ştefan Slevoacă. câtă vreme suntem în această lume să ne pocăim din toată inima de păcatele pe care le-am făcut în trup. se începe. „Tezaurul liturgic al Sfintei Biserici Creştine Ortodoxe de Răsărit" de Badea Cireşeanu. „Din tezaurul ortodoxiei" de Preot Dr. .. sau se strică în mâinile lui. pag. Iustin."576 572. dincolo nu ne mai putem mărturisi sau pocăi. Ed.F. greşiţi fiind.II. După cum olarul.." (Clement Romanul) 572 „Căci Fiul omului nu va osândi decât pe acei care.. 576.). a rămas noaptea fiind vegheat în cântări.. 97. 169. carte tipărită cu binecuvântarea P.. După ce ieşim din lume. Ed. Ed. tom. tom." 575 b) Ziua înmormântării .. 372. pag.IBM al BOR.P.. n-au vrut să-L recunoască şi să vină la pocăinţă" (vezi subcapitolul 'Pocăinţa' . în curte. pag. tot aşa şi noi. Ed. serviciul înmormântării."574 „Corpul lui Ambrosiu.n. dacă face un vas şi vasul pe care îl face iese rău. cât avem vreme de pocăinţă.Bucureşti 1912. aprobat de Sf. pag.Episcopiei Buzăului 1990.

" 578 „Iar Ieronim spune că la îngroparea matroanei Paula din Betleem s-au cântat psalmi în limbile: ebraică. sunt fapte nechibzuite. tot omul să fie cuviincios şi tăcut. Ibidem."581 .181 „La asemenea ocaziuni de întristare... 364-365. . „Tezaurul liturgic al Sfintei Biserici Creştine Ortodoxe din Răsărit" de Badea Cireşeanu."579 „Dar şi la înmormântările creştinilor de rând se cântau psalmi şi imne până la locul de îngropare. aprobat de Sf. luxul şi risipa ce se fac cu înmormântările. pag. fiindcă era popor mult adunat şi asculta psalmi fiecare în limba sa. Ed. cu coroanele de prisos." (Preot Prof. 370. Ibidem.Bucureşti 1912. 582..Sinod din Bucureşti al BOR. 579. fratele lui Grigorie de Nazianz. tom."580 d) Simplitatea ceremoniei: „Părinţii bisericeşti combăteau energic luxul şi risipa făcută la înmormântări. pag.."577 c) Spre cimitir: „Creştinii îşi petreceau pe morţii lor cu cântări de psalmi. Ibidem. Ibidem. latină şi siriacă. 370. 374.Dr.. pag. La înmormântarea Macrinei. 581. 578. tot asemenea s-a făcut şi la înmormântarea lui Chesarie. sora lui Grigore de Nyssa s-au cântat imne şi psalmi. 580. 364. pag.. Acelaşi lucru l-a recomandat şi Vasile cel Mare în omiliile sale. cu dricurile.La noi în România. pag. Aşa Grigorie de Nyssa ne spune în biografia lui Efrem Sirul că acest înţelept bărbat şi-a lăsat în testament o înmormântare umilicioasă.Badea Cireşeanu)582 577. pag. 374.II. Ibidem. greacă.

pentru a-i da de pildă şi altora din cei vii şi spre a arăta întristarea pentru adormirea lor.Sinod din Bucureşti al BOR. Ambrosiu. 584.. atunci se da creştinilor corpul şi-1 îngropau 583. voia lui Dumnezeu şi moartea în creştinism. tom. în timpul persecuţiilor îşi îngropară şi ei noaptea pe ai lor..Ibidem. învăţând pe credincioşi despre lume. . pag. Grigorie de Nazianz. 355. pag.Ibidem. Ed."586 f) Lumânări doar pentru noapte. nu ziua: „Cât despre timpul îngropărilor cunoaştem că păgânii din motive superstiţioase obişnuiră a-şi înmormânta noaptea pe răposaţii lor.. pentru că urmaşii evangheliei aveau un respect nemărginit faţă de casa Domnului şi ei nu şi-ar fi îngăduit să îngroape într-însa trupuri omeneşti.n.. (Creştinii însă acomodându-se împrejurărilor. creştinii nu se îngropau nici în Biserică şi nici în oraşe (ci în afara lor . pag.n."584 „În cele dintâi trei secole.„Tezaurul liturgic al Sfintei Biserici Creştine Ortodoxe de Răsărit" de Badea Cireşeanu. 375."587 „Dar când martirul pătimise munca decretată de păgâni şi încetase din viaţă în chinuri. aprobat de Sf."585 „Optatus de Mileve ne arată că Donatiştii fiind călcători de legi civile şi bisericeşti îşi îngăduiau a îngropa în Biserici pe unii.. 585.Bucureşti 1912. 359..Ibidem.. deşertăciunile ei. 368.). 586. 361.II. Grigorie de Nissa etc. 587. după cum citim aceasta în scrierea intitulată 'Patimile lui Ciprian şi înmormântarea lui'."583 „Se rostesc.182 e) La cimitir: „La locul de înmormântare al oamenilor folositori creştinătăţii se ţineau discursuri funebre numite greceşte 'epitafia' întru lauda acestor încetaţi din viaţă în Domnul. Aşa Eusebiu.. pag. pag. cuvântări funebre... Ibidem..

istorie bisericească. în care va învia şi el din morţi.: 'Ceros per diem placuit in coemeterio non incendi'. 399. prin care se opresc pioşii de a aprinde ziua în cimitire lumânări de ceară. ca necesitate. 168. lumânări de ceară . 589. pag." 589 g)Nădejdea învierii: „Moartea. 591.citim în canonul 34 al sinodului din Elvira ţinut în Ispania (Spania de azi .n. şi pe fericitul Papirius şi chiar pe Meliton eunucul.Sinod din Bucureşti al BOR.Ştefan Slevoacă. aici jos.591 „Să mai amintim. .n.) de aur.n.. Ibidem. Ed. 216.). Ed.n." 590 „Drept aceia zic iară: 'Nu plângeţi că n-au murit.) la anul 305. 592. 590.n. iară să nu plângem" (ca cei ce nu au nici o nădejde .Episcopiei Buzăului 1990. patriarhul BOR." (Policrate al Efesului citat de Eusebiu din Cezareea)592 588.F. care tot timpul (cât trăiau . „Tezaurul liturgic" de Badea Cireşeanu. şi cu mine împreună vă zice şi cel cu rostul (gura .. Ed. traducere de Pr. prin ruperea legăturilor celor mai strânse pe care le pricinuieşte.n. pag.n."588 „. pag... „Eusebiu de Cezareea".n.Minerva. 'Hotărâm ca în timpul zilei în cimitire să nu se aprindă lumânări de ceară' (noaptea fuseseră o necesitate. aşteptând a doua venire din cer (a lui Iisus .T.. Bucureşti 1982. Ioan: 'Să cuvine la moarte să ne bucurăm. pag.IBM al BOR. tom. Martirii din Palestina.). Bucureşti 1987. oricât de dureroasă ar fi. carte tipărită cu binecuvântarea P. pag.n. ne lasă cel puţin nădejdea că ne vom revedea odată cu cei pe care îi aşezăm în groapă.n.n.Dr. 368.).II.. 149.Bodogae.P. Ed.Teoctist. ci doarme'.183 ori ziua ori noaptea (noaptea utilizându-se.n.Bucureşti 1911.n. aprobat de Sf.). ziua nu aveau nici un rost .n. „Didahii" de Antim Ivireanul.) petrecea întru Duhul Sfânt şi acum odihneşte în Sardes. „Din tezaurul ortodoxiei" de Pr.

II. aşa cum lăudând-o a prezentat-o Platon. pag."594 „În ceea ce priveşte cauza ereziilor. tipărită cu binecuvântarea P. „Tertulian"..n.. Bucureşti 1982.Sinod din Bucureşti al BOR. (filozof păgân grec .. Bucureşti 1991. pag. „Tezaurul liturgic al Sfintei Biserici Creştine Ortodoxe de Răsărit" de Badea Cireşeanu.n.n. Prof.Bucureşti 1912. „Istoria credinţelor şi ideilor religioase" de Mircea Eliade. „Istoria religiilor" de Diac.Emilian Vasilescu. pag. 596. 273.).P.). .Dr.Iustin. aprobat de Sf. Bucureşti 1984..F. Irineu şi Hippolytos o găsesc în contaminarea Scripturii de spiritul filozofiei greceşti" (Mircea Eliade)595 b) Credinţa în strigoi derivată din nemurirea sufletului: „După credinţa romanilor (păgâni -n."596 c) Practica păgână a bocitoarelor: „Obiceiul însă de a se întrebuinţa şi în creştinism femei bocitoare la înmormântări fu aspru combătut de Hrisostom şi alţi părinţi bisericeşti.n. 363. Ed.Ştiinţifică.IBM al BOR. patriarhul BOR.184 RITURI ŞI CREDINŢE CREŞTINISM PĂGÂNE STRECURATE ÎN a) Neadevărul orfic că sufletul e nemuritor: „Orfismul considera sufletul omenesc ca fiind de natură divină şi nemuritor" (orfismul fiind filozofie păgână .spre partea intelectuală a sufletului despărţit de corp. cap. Ed.). 303. tom. 24. Bucureşti 1982. pag. Emilian Vasilescu. lemures erau sufletele morţilor deveniţi strigoi şi venind printre cei vii ca să facă răutăţi.IBM al BOR. Dr. „Între antichitate şi renaştere. 74. „Istoria religiilor" de Diac. 597.593 „Mă îndrept acum . ca o rămăşiţă adusă din păgânism"597 593. pag. 594.n. 595. Ed. Ed.zice Tertulian . Gândirea evului mediu".

Dr. menită să uşureze ieşirea spiritului din mormânt pentru a lua parte la mesele date de rude în amintirea sa. tom."601 „Mesele acestea în unele localităţi se transformau în îmbuibări necuviincioase ca şi acelea de la arderea cadavrelor păgâneşti. . tom.II.n.." 600 „Iată ce zice Augustin cu o ocazie: 'Nu ştiu dacă se găseşte ceva în Scripturi despre aceste nouă zile de pomeniri. la şapte.) se săvârşeau de asemenea ospeţe deosebite. aprobat de Sf. căci vedem pe Tertulian combătând cu energie decadenţa aceasta 598. Emilian Vasilescu.II. 379. Ed. care se cheamă la Romani (păgâni-n. Colecţia „Ogorul Domnului".Sinod din Bucureşti al BOR.A.n.. la nouă. treizeci şi la patruzeci de zile. Tipografia cărţilor bisericeşti. pag. Prof.Bucureşti 1912. tom.II.n.Bucureşti 1912."598 e) Ospeţele de pomenire sunt obicei păgânesc: „Romanii (păgâni .. „Istoria biblică.. 377.Sinod din Bucureşti al BOR. Pe pietrele funerare era obiceiul să se scrie. 601. la care se invitau părinţii şi prietenii lor. Bucureşti 1944.n.P. Vechiul Testament" de Prof."599 „În cinstea morţilor (la egiptenii păgâni .Lopuhin.) „novemdiale". fraze augurale. 600. „Tezaurul liturgic al Sfintei Biserici Creştine Ortodoxe de Răsărit" de Badea Cireşeanu. între care cea mai obişnuită era: Sit tibi terra levis (Fie-i ţărâna uşoară!). traducere de Patriarhul Nicodim. „Istoria religiilor" de Diac. la douăzeci. Ed. 166.n.n.) şi respectate cu stricteţe. 599. vol.) făceau pomeniri pentru umbra sufletului la 3 zile după îngropare.XXXI. pag. aprobat de Sf. pag. pag. 303. De aceea mie mi se pare că e mai bine să opresc pe creştini de la acest obicei de origine păgână'.185 d) Expresii păgâne la înmormântare: „Obligaţiile familiei la moarte şi la înmormântare au fost codificate la romani (păgâni -n. „Tezaurul liturgic al Sfintei Biserici Creştine Ortodoxe de Răsărit" de Badea Cireşeanu.

Emilian Vasilescu.604 DUMNEZEU INTERZICE ORICE CULT AL MORŢILOR „Împrejurările morţii lui Aaron şi Moise de asemenea au alcătuit o vădită osândire a superstiţiilor egiptene referitoare la cultul morţilor. „Istoria religiilor'' de Diac. Vechiul Testament" de Prof.n.."602 „Dar azi ca şi în vechime mesele acestea adeseori se fac numai între neamuri. 168.o serie de obiceiuri necreştine.606 602. 376. vol. Tipografia cărţilor bisericeşti. XXXIV. pag.II. pag..Prof.XXXI. Dumnezeu i-a silit să moară unul după altul în depărtare şi în absenţa poporului lor" (Numeri XX.n.. trad. 377. 603 f) Biserica Ortodoxă recunoaşte că mai există: „.). 168.XXXII. când ei aduceau pârgă de fructe: 'când tu vei osebi toate zeciuielile produselor pământului tău.. Ca poporul să nu aibă dorinţa să arate acestor doi mari conducători ai lor onoruri.).25-28. Ibidem. 605. de Patriarhul Nicodim. 6). 408. 604.IBM al BOR. „Istoria biblică.n. 606. Deut.5.Dr. tom. A. care după lege erau datori să-1 facă israeliţii. .. XXVI 13. P. practicate din generaţie în generaţie şi insuficient combătute de Biserică" (de fapt slujire la doi stăpâni . păgânesc rămâne ... pag. Ibidem. Bucureşti 1944. atunci spune înaintea Domnului Dumnezeului tău: eu n-am mâncat din ele în întristarea mea şi nu am osebit-o în necurăţie şi nu am dat din ele pentru morţi" (Deut. Colecţia „Ogorul Domnului".n. Lopuhin. 5. Ed.49. pag.605 „Oprirea de prinoase şi de jertfe în cinstea morţilor se cuprinde în acel vădit protest. pag. Ibidem. 603.186 însoţită adeseori de consecinţe urâte..14). iar altădată procură sătenilor ocazii de ceartă şi bătăi" (ce e păgânesc.

să nu căutăm decât pe Iisus.187 CONCLUZIE: „Moartea este un mare domn.60). pag. cartea II.Epifanie.S. vol. Ed. „Făclii pentru dreapta credinţă'" de Preot Dr. 1923. Dr.D.Ştefan Slevoacă. pag. pag. 159. 7. „Urmarea lui Iisus Hristos". precum ea voieşte şi când ea voieşte. arhiepiscop şi mitropolit primat al Moldovei şi Sucevei. 17. 608. . episcopul Buzăului. Ea nu aşteaptă pe nimeni.D. Ibidem. cu o prefaţă de P. dar pretinde ca toţi s-o aştepte" (Efrem Sirul)607 „Ce ai făcut tu cu timpul ce ţi-am dat?" 608 „A stinge în sine dorinţa de ceea ce trece. 609. 610. Episcopiei Buzăului 1985. 17.P. iată calea păcii şi singura temelie solidă de nădejde pentru ora cea mai de pe urmă" 609 „Să ne grăbim deci a sfărâma lanţurile noastre.Pimen.610 607. tipărită cu binecuvântarea I. să nu-L dorim decât pe El: La cine vom merge? El are cuvintele vieţii veşnice.IV.S. a se încrede în Pronia Dumnezeiască. Să părăsim toate pentru a urma Lui şi să lăsăm morţii să-şi îngroape pe morţii lor" (Luca IX. Tipografia Mănăstirii Neamţu. pag. a nu voi decât ceea ce ea voieşte. Ibidem.

135. 614."612 „Iar dacă aflăm în scrierile Noului Testament cuvântul de 'Biserică'.188 6.IBM al BOR.. Ed. arhiepiscop al Craiovei.termenul grec ekkclesia (din Mat... Bucureşti 1991.17: „spune-1 Bisericii".IBM al BOR. misionar şi patriotic" de Dr.613 „..P.n. 18.614 „.n. în care sălăşluieşte Duhul Sfânt .Antim Nica. 56. „Biblia sau Sfânta Scriptură".. tom. pag. 130. 615. comunitatea creştină. 1295.n.II.S.care lucrează fără întrerupere.n. arhiepiscopul Tomisului şi Dunării de Jos. pag. Ibidem. se înţelege prin această expresiune adunarea credincioşilor" (nu doar a conducătorilor . „Sfinţi români şi apărători ai Legii strămoşeşti" de Î. cu aprobarea Sf.).termenul de 'biserică' cu dublul lui sens: locaş de cult şi comunitate creştină" (Mat. Galaţi 1989. adică comunităţii creştine .n.. formează Trupul Tainic al Domnului. Serviciul divin special al ADUNĂRII ADMINISTRATIVE CREDINCIOŞII ADUNĂRII CONSTITUIE BISERICA „Creştinii sunt Biserica lui Dumnezeu" (nu doar ierarhia ei. adică în întreaga ei alcătuire din clerici şi din mireni (laici).Bucureşti 1911.).Nestor. 18.Sinod. pag. Tezaurul liturgic al Sfintei Biserici Creştine Ortodoxe de Răsărit" de Badea Cireşeanu.) care înseamnă adunarea credincioşilor. 612. Bucureşti 1987. Ed.17 .).izvorul harului sfinţitor .n. .611 „Biserica în întregimea ei.n. cum eronat susţin unii -n. 130."615 611. „Îndrumător bisericesc. pag. Ed. 613. pag.

5-7)..S.alegerea de prezbiteri (episcopi) ai comunităţii „.. înseamnă: a organiza (a).. nebătăuş. . înfrânat" (Tit l.n. având copii credincioşi şi neînvinuiţi pentru desfrânare sau neascultare. treaz la minte. pag.Nicodim. „Biblia sau Sfânta Scriptură" după textul grecesc al Septuagintei prin osârdia I. ori presviteri. Bucureşti 1911." 618 „De aceea te-am lăsat în Creta ca să isprăveşti ce mai rămăsese de făcut şi să pui presviteri prin cetăţi după cum ţi-am poruncit eu.. 311.II. 617. Căci episcopul ca cel ce este econom al lui Dumnezeu trebuie să fie neprihănit. cu binecuvântarea Sf. nebeţiv." 617 „Episcopos = bătrân.. adică dacă este cineva fără prihană. Ed. cuvios. 264.5-7). tom.a II-a. adică supraveghetori. supraveghetor. pag." 616 Să le luăm pe rând: a) Comunitatea se organizează alegându-şi slujbaşi. „Pidalion" de Arhim. neîngâmfat..Zosima Târâlă şi Iconom Stravofor Haralambie Popescu. Bucureşti 1984. 618.189 ÎN COMUNITATE DOAR ADUNAREA CREDINCIOŞILOR LEAGĂ ŞI DEZLEAGĂ . Ed. iubitor de bine. „Tezaurul liturgic al Sfintei Biserici Creştine Ortodoxe de Răsărit" de Badea Cireşeanu. „Dicţionar al Noului Testament A-Z" de Preot Dr. ed. a legiui (b). patriarhul României. a disciplina (c). drept.loan Mircea. 1944 (Tit 1. bărbat al unei femei.IBM al BOR.619 „În consecinţă vedem că fiecare Apostol la plecare îşi lasă câte un 616. a excomunica pe cei neascultători (d) şi a ierta sau nu păcatele (e) etc.episcopi. ci primitor de străini. pag.P. Bucureşti 1933. nemânios.. 619. adică bătrâni.Sinod. .). 11. neiubitor de câştig urât.n.'A lega şi a dezlega' în Biserică (deci în adunarea credincioşilor .

IBM al BOR..„Istoria bisericească" de Arhiereul Callist I.Fecioru. Bucureşti 1979. traducere de Pr. Manual pentru Institutele Teologice. 137.) din fruntea comunităţii..F.n."620 „Potrivit Sfintelor Scripturi.190 locţiitor. 624.IBM al BOR.) şi erau însărcinaţi cu învăţarea şi cu săvârşirea. cârmuitor).n...Ion Bria.IBM al BOR. pag. Ed.P.Iustin. Aceşti locţiitori. iar nu după etate" (deci puteau fi şi tineri. Bucureşti 1981. pag. Ed. ed. patriarhul BOR. IBM al BOR."624 „Episcop (episkopos): cleric având funcţia de "supraveghetor pus peste o comunitate. Botez şi a sf.D. pag.. veneraţi de toţi.Ioan Mircea. 148... . a II-a. 323. „Istoria Bisericească Universală". ex.n. Ed.n. presviterii urmează a se alege după merit şi înţelepciune.) de Apostoli sau între timp de alţi bărbaţi vrednici. Ed.II..I (1-1054). tipărită cu binecuvântarea P.n. Timotei . „Dicţionar de teologie ortodoxă A-Z" de Pr. pag. (Ieronim)621 „. 59. 69. cu deosebire a sf. în înţelegere cu comunitatea respectivă.n. 625. 46." (Clement Romanul)622 „Episcopul era prezbiterul cel mai de seamă (acolo unde erau mai mulţi prezbiteri . „Tezaurul liturgic al Sfintei Biserici Creştine Ortodoxe de Răsărit" de Badea Cireşeanu.au fost puşi episcopi (prezbiteri . „Scrierile părinţilor apostolici". cu aprobarea Sf. 623.n. 622. Bucureşti 1984. Bucureşti 1903. în general oameni bătrâni. Ed..."623 „Episcop (greceşte episkopos. Bucureşti 1975. 621. vol.. latineşte episcopus = supraveghetor. pag.Bucureşti 1911. păstor. pag.Prof. se numeau bătrâni (presviteri. greceşte . cu aprobarea întregii Biserici.. Dr.Sinod. tom.n.Botoşăneanu şi Protoprezbiterul Simeon Popescu. Cuminecături.). „Dicţionar al Noului Testament A-Z" de Preot Dr."625 620.

„Pidalion" de Arhim. 79. 628.episcopul nu se va alege. ca cel ce sunt împreună păstor şi mărturisitor patimilor lui Hristos.. Procor. pag. şi rugându-se cu postiri au rânduit presviteri pe la Biserici' .n." (1 Petru 5. Timon.."627 „.Zosima Târâlă şi Iconom Stravofor Haralambie Popescu. Bucureşti 1933...626 „Aşa.n. care să poarte grijă de mesele comune şi de săraci. Bucureşti 1911. Nicanor.n.1-2). în Faptele Apostolilor citim că apostolul Pavel şi Varnava trecând prin Listra.)."630 . „Istoria bisericească universală până la 1054" de I.) Cartaginei în una din scrisorile sale pastorale spune: 'trebuie să păstrăm sârguincios şi să ţinem strict tradiţia divină şi aşezământul apostolic. Aceşti şapte bărbaţi primiră numele de diaconi.n. „Biblia sau Sfânta Scriptură" cu binecuvântarea Sf..Zosima Târâlă şi Iconom Stravofor Haralambie Popescu. peste care sfinţii apostoli îşi puseră mâinile şi-i binecuvântară. Iconia şi Antiohia 'întăreau spiritele discipolilor."628 „.191 „Pe păstorii cei dintre voi. pag.) cerut de dânsele. pag.n.."631 626. fără darea consimţământului poporului (consimţământul adunării .Sinod. păstrat aproape în toate teritoriile după care să se numească legal pe seama poporului (a membrilor adunării . adică slujitori. Filip.Mihălcescu. 629.mulţimile fiind adunate s-ar ruga să se facă aşezarea episcopului (prezbiterului .Sardica)629 „Sf.n. îi rog şi le zic: Păstoriţi turma lui Dumnezeu. . 631." (Canonul 6 . pag.. Comunitatea alese pe: Ştefan.) cel ce-i va fi întâi sfătuitor'. Ibidem.. „Tezaurul liturgic al Sfintei biserici creştine ortodoxe de răsărit" de Badea Cireşeanu. 13.alegere de diaconi şi diaconese în comunitate „(Apostolii) chemară pe toţi credincioşii şi le spuseră să-şi aleagă dintre ei şapte bărbaţi cucernici şi înţelepţi.1 -2). Bucureşti 1933. „Pidalion" de Arhim.Ciprian. tom. a II-a.n.. pag. 630. 1944 (1 Petru 5. 627.. episcopul (prezbiterul . 32. ed.. 324. Parmena şi Nicolae... 12.n.II..

Bucureşti 1938. tom. trad. că este scris: 'Celor mândri Dumnezeu le stă împotrivă'.Fecioru. 633..p.. patriarhul BOR. Ed.Fecioru.Bucureşti 1911.Iustin. Ed.în Constituţiile apostolice (lib. „Biblia adică Dumnezeiasca Scriptură a Vechiului şi a Noului Testament" de Gala Galaction.II.F.. „Tezaurul liturgic al Sfintei Biserici Creştine Ortodoxe de Răsărit" de Badea Cireşeanu.Iustin."633 b) Legiuiri ale adunării (comunităţii) . Ed.22 p. patriarhul BOR.XIX) găsim cuvintele 'impunerea mâinilor (epitheseiso episkope aite tas cheiras)' la primirea. pag. pag.VII.D.IBM al BOR. Bucureşti 1979. trad. creştinii înfruntară orice piedici şi apărară cu bărbăţie obiceiurile înrădăcinate în mijlocul lor cu privire la adunările religioase. ci îndemnându-ne şi cu atât mai mult cu cât vedeţi ziua 632.Bucureşti 1911." (Ignatie Teoforul)634 „la adunare. Ed.192 „. de Pr.II. 635 . pag. 340.n.IBM al BOR.). tom. (Fapte 15. în ordinea diaconeselor" (alegerea identică cu a diaconilor n. "636 „Şi să îndreptăm luarea aminte unii asupra altora spre întraripare de iubire şi lucruri bune. după cum au unii obicei. cu toată biserica au hotărât să aleagă bărbaţi dintre ei şi să-i trimită la Antiohia.F. 1238. 53. pag. adică: la slujbele de la biserică.P. 636. de Pr.P. 634.).." „Statornici în făgăduinţele făcute la intrarea în sânul Bisericii prin baia botezului. „Scrierile părinţilor apostolici" cu binecuvântarea P. Bucureşti 1979. „Scrierile părinţilor apostolici" cu binecuvântarea P. c. nepărăsind adunarea noastră. „Tezaurul liturgic al Sfintei Biserici Creştine Ortodoxe de Răsărit" de Badea Cireşeanu. pag.. 159.Prezenţa la adunare: „Cel care nu vine la adunare este un îngâmfat şi singur s-a şi despărţit.. 159. 635.alegerea în alte slujbe necesare: „Atunci apostolii şi bătrânii (prezbiterois).632 .D.

. că trebuie să privim pe episcop (prezbiter . 643. pag.N. „Tezaurul liturgic al Sfintei Biserici Creştine Ortodoxe de Răsărit" de Badea Cireşeanu. 40. „Dicţionar al Noului Testament A-Z" de Preot Dr." (Clement Romanul)641 „Nu-i dispreţuiţi.formulă de salut: „Pace este.639 . cu care încheie sau încep apostolii epistolele lor" (vezi şi Matei 10. pag. 638. 370.n.respect faţă de conducători: „Să ne temem de Domnul Iisus.II.n."642 „.). pag. să respectăm pe conducătorii noştri.640 . 31-32. pag. „Scrierile părinţilor apostolici". 159.n.S. Ed.193 apropiindu-se (Evr. tradus din limba greacă sub domnia M. Ed. tom. aşadar. 58. „Scrierile părinţilor apostolici". Ed. 10.pretutindenea se cereau de la străini cărţi de recomandare (grammata tetipomena).Nitzulescu. de Dr. .."637 . pag. Ibidem...Stravofor Haralambie Popescu. „Pidalion" de Arhim. Bucureşti 1984. „Noul aşezământ".Bucureşti 1911. al Cărui sânge s-a dat pentru noi.) ca pe Domnul Însuşi" (Ignatie Teofirul)643 637. 641.13). că ei (episcopii şi diaconii) sunt cinstiţi între voi împreună cu profeţii şi dascălii (învăţătorii . regele României.IBM al BOR.24-25). 1971.)..107.n. pag.scrisori de recomandare: Nimeni dintre străini să nu se primească fără de scrisori paşnice" (se vorbeşte şi de scrisori de recomandare).n. Ed. 352. din partea episcopului lor" (în înţelegere cu comunitatea .IBM al BOR.formulă de salutare. 639. 642. 1971.IBM al BOR..trebuie să primim pe cel pe care Stăpânul casei îl trimite să-i administreze casa ca pe Însuşi Cel ce l-a trimis.Ioan Mircea.Carol I. pag. 106. 638 „. 640. Zosima Târâlă şi Ic. Este lămurit.n. Bucureşti 1933.

1119-1120 (Matei 18. dar cu totul speciale şi de ordin moral. Inc. pag. pag. 32. „Biblia sau Sfânta Scriptură" cu aprobarea Sf.n. „Scrierile părinţilor apostolici". traducere de Pr.. până nu se pocăieşte" (în sensul de a nu-1 încuraja în părerile lui eronate . Şi de nu-i va asculta pe ei spune-1 Bisericii (adunării .194 c) Adunarea îşi disciplinează membrii „Membrii Bisericii creştine n-au fost numai din acei fericiţi care să nu se abată măcar o iotă de la aceste principii şi deci se văd sancţiuni şi-n această instituţie.n.IBM al BOR.. Ed...n.) (Didahia)646 „Iar de nu te va asculta. Ibidem. Ed.excluderea din Biserică. „Pidalion" de Arhimandrit Zosima Târâlă şi Ic. iar de nu va asculta nici de Biserică să-ţi fie ţie ca un păgân şi vameş.n.) şi pe deasupra lipseşte intenţionat de la adunarea credincioşilor la Biserică.Fecioru. Bucureşti 1933.D..excluderea de la cuminecare.IBM al BOR.Tyndale House Publishers.n.Stravofor Haralambie Popescu."647 644.n. nu cu mânie. 291-292. Wheaton. 647. „The New Greek English ."645 „Mustraţi-vă unul pe altul... pag. 37. nici să-1 asculte. ca din gura a doi sau trei martori să se statornicească tot cuvântul. 1) .New Testament" . cu cel care greşeşte împotriva altuia..atragerea atenţiunii celui vinovat. Bucureşti 1991. cum este scris în Evanghelie.Sinod.. ia cu tine încă unul sau doi.n.n. 69. 2) . pag. 645.degradarea sau despoierea de gradul său pe care-1 are (dacă are vreo slujbă în conducerea comunităţii . (punerea sub cenzură ... Illinois 1990.. 646.) 4) . ci în pace. pag.n.n... nimeni din voi să nu vorbească.).16-17).Interlinear ."644 d) Excomunicarea celor neascultători (excluderea) „Excluderea din comunitatea creştină şi-o pronunţă singur acela care nu este predispus la evlavia cuvenită creştinilor (comunitatea confirmând acest lucru .) 3) . .

(vezi şi Mat.) sau numai mireni (laici). 18. pag. Ed. pag. 649. nici pentru păstrarea credinţei.10)" (deci adunarea iartă .2. pag.n. în faţa lui Hristos (2 Cor.n. sau numai singură lucrarea clerului fără participarea laicilor (deci a întregii adunări a credincioşilor .Antim Nica."648 „Curajosul vindecat al lui Hristos.195 „Numai existenţa. pentru că şi eu.V.). atunci pe acela l-a ajuns pedeapsa excluderii 650 „Cei care păcătuiau.. 466. ca pe un vameş sau ca pe un păgân. 651.II.Lopuhin. Biserica. dacă am iertat ceva. Galaţi 1989..iar apostolul se conformează adunării credincioşilor . tom. care a alcătuit biografia lui Pavel şi a Teclei şi se apucă să o dea drept autentică. cu aprobarea Sf.) ceva. 1311.).17 . 106. 650. tot aşa cum nu este sălaş al Duhului 648. patriarhul României.n.n. izgonit din adunare şi exclus din sinagogă s-a pomenit într-o grea situaţie.. Bucureşti 1991."649 „Tertulian istoriseşte întâmplător despre un prezviter. vol.n. Când faptul se descoperi. comunitatea din Corint .n. 630.IBM al BOR.P.). „Îndrumător bisericesc. „Biblia sau Sfânta Scriptură". traducere de Nicodim.n. În puterea excluderii acum toţi trebuia să-1 evite şi să-1 ocolească. pag. Noul Testament" de A."651 e) Comunitatea iartă sau nu pe păcătos „Iar cui îi iertaţi (voi.n.. „Tezaurul liturgic al Sfintei Biserici Creştine Ortodoxe de Răsărit" de Badea Cireşeanu.) nu pot fi socotite ca suficiente. se excludeau din Biserică.n. nu este formată numai din clerici (cum cred unii neştiutori ai Scripturilor n. Sinod.Bucureşti 1911. 652. Bucureşti 1946. am iertat pentru voi (pentru că voi aţi iertat . misionar şi patriotic" de Dr. Ibidem. 135.652 CONCLUZIE „Aşadar. sau trupul tainic al Domnului. Ed. îi iert şi eu. pag. .dezleagă .n...n. „Istoria biblică.

cât si mirenii."655 653. Aceasta este 'temelia cea bună. misionar şi patriotic".Antim Nica.20. „Îndrumător bisericesc.IBM al BOR. 655.n.19). Ed.IBMO. Bucureşti 1958. . cu puteri suprafireşti scara din viziunea Patriarhului Iacov nu-şi mai merită numele şi nu mai are partea Mariei 'care nu se va lua de la ea!' (comunităţile îşi hotărăsc singure soarta .n. CONSACRARE DIRECTĂ (prin alegere şi recomandare făcute direct de Dumnezeu) „În Epistola către Efeseni 2. nu luptă pentru răspândirea împărăţiei Cerurilor şi nu ridică zilnic. (Gala Galaction)654 7. cu binecuvântarea Dr.Dr. ci în alcătuirea ei deplină şi absolută se numără atât clericii. pag. se spune că Biserica . nu cenzurează pe fiii căzuţi în păcate. 654. 2. 4. pag. Serviciul divin special de CONSACRARE (sau ordinaţiune) I. 135. Galaţi 1989. nu clocoteşte sub căldura Duhului. „Ziua Domnului" de Gala Galaction.4" (de aceea prin Duhul Sfânt întreaga biserică leagă şi dezleagă . 480.). „Dicţionar al Noului Testament A-Z" de Pr. Aceasta-i dovada şi viziunea biblică şi din epistola către Efeseni cap. adică numai prin elementul clerical sau prin cel laic (mirenesc). 6. 34-35. Ioan Mircea.196 Sfânt. Ed.creştinii . numai în mod parţial.).n. spre ceruri. 653 „ Dacă Biserica Mântuitorului nu se zbuciumă. pag.este zidită pe temelia (învăţătura) apostolilor şi a proorocilor. aducătoare de viaţă veşnică' (1 Tim. Bucureşti 1984. n. piatra cea din capul unghiului fiind Însuşi Hristos.19) sau temelia cea tare a lui Dumnezeu (2 Tim.

„Istoria credinţelor şi ideilor religioase" de Mircea Eliade.IBM al BOR. patriarhul României. 480.).).n.Ioan Mircea. Bucureşti 1984.658 „El i-a ales în număr de doisprezece. 296.21-26. apostolos = trimis)"657 „Toţi cei doisprezece apostoli au fost aleşi de Iisus Hristos. l Cor. traducere de Nicodim.).). vol.l-2). 289 (vezi şi pag."659 „Pavel era singurul dintre cei ce nu îl cunoscuseră pe Iisus care a primit titlul de apostol (în adevăratul sens al cuvântului -n. pag. . 11. pag. Noul Testament" de Prof.14-19)" (fiind consacraţi direct de Dumnezeu .P. Pavel (în sensul consacrării direct de Dumnezeu .n.n.10.Lopuhin. pag.197 a) Apostolii: „Apostol.16).n. Oradea 1955. Ibidem.IBM al BOR. „Dicţionar al Noului Testament A-Z" de Pr. „Flori alese din grădina Sfintelor Scripturi" de Valerian Zaharia. 657.). Evanghelia pe care o propovăduia nu o primise de la un om 'ci prin descoperirea lui Iisus Hristos' (Gal.33. pag. aşa ca poporul ales al Noului Testament. Ed.Ştiinţifică. Toţi apostolii au 'văzut pe Domnul' aceasta fiind calificarea esenţială (Fapte 1. Dr. tom. 11.n."656 „Apostol (gr. A. „Dicţionar al Noului Testament A-Z" de Pr."660 „Se vorbeşte şi de cele douăsprezece pietre de temelie ale cetăţii cereşti (Noul Ierusalim . un delegat.n. Ed. cuvântul înseamnă împuternicit.n.. pag. un trimis. Ed. 316. 661. 1 Cor.V. Bucureşti 1984. El a fost într-adevăr convertit la creştinism de Hristos înviat. ca temelii (Ev. 2. 660. Apoc.21.n..II.Ioan Mircea." (deci consacrare directă. pag. „Istoria biblică.661 656. Se aplică celor 12 şi sf.Dr. un împuternicit. asemenea poporului Vechiului Testament să aibă de asemenea doisprezece protopărinţi duhovniceşti sau patriarhi.n.Bucureşti 1946. 346 şi 287). Ed. 658.11-12.l. pe care sunt scrise numele celor doisprezece apostoli. 9. nemijlocită de biserică . Bucureşti 1991. 659.

patriarhul României. cei doi dintâi cu sensul de 'cel ce vede' ceea ce este ascuns.662 „Dar în ce înţeles Avraam era prooroc (nabi)? Noi ne-am prea deprins să dăm această numire numai acelor persoane insuflate de Dumnezeu. 352.era trimisul lui Dumnezeu. 665. iar cel de-al treilea. vol.P. crainicul lui Iahve. Bucureşti 1984. care cu vremea va lua locul celorlalţi.n. de Nicodim.16). 666. El nu adaugă nimic de la sine. 400. Vechiul Testament" de Prof. trad. episcop de Oradea. vizionar. pag. 'cel ce vorbeşte' în numele Domnului.I.IBM al BOR.IV. pag. pag. 352. Scriptură nu se mărgineşte numai la acest înţeles. „Dicţionar al Noului Testament A-Z" de Prof. vol. Dar întrebuinţarea acestui cuvânt în Sf. care transmitea poporului voinţa lui Dumnezeu.. 664. 'grăitor din partea lui Dumnezeu' (Ieş.IBM al BOR.). care preziceau viitorul."666 662.15).n. subînţelegând pe patriarhi" (Ps.664 „Profet . pag. Ed.Lopuhin. . 663. cu sensul de 'cel ce vesteşte'. Profetul era deci vestitorul. ."665 „Termenii folosiţi în Vechiul Testament pentru a desemna înalta misiune a profetului sunt mai întâi roeh sau hozeh.). Vechiul Testament" de Prof. Ed. A. de Nicodim. 104. „Istoria biblică. Bucureşti 1982.Prof. trad.n. A. nabhi. patriarhul României. apoi nabhi. el fiind un mijlocitor între Dumnezeu şi oameni. Aşa se numeşte tot cel insuflat de Dumnezeu sau cel ce serveşte de unealtă a comunicării voii Lui oamenilor" (vezi şi Epoca patriarhală . ci grăieşte numai ce-i comunică Dumnezeu sau Duhul Sfânt" (el este consacrat direct de Dumnezeu .Dr.P. Dr. „Istoria biblică.Emilian Vasilescu. 364. 1955.Ioan Mircea. 25. „Flori alese din grădina Sfintelor Scripturi" de Valerian Zaharia.n.198 b) Proorocii (inclusiv patriarhii): „'Nu vă atingeţi de unşii Mei şi proorocilor Mei nu le faceţi rău!' zice Domnul.Lopuhin.Istoria religiilor"deDiac. pag.663 „Chemarea şi misiunea proorocului vin de sus.I.

669. de Neamul care L-a părăsit pe Dumnezeu ca să alerge după idolii de lemn şi de piatră. stă deci mai presus de Regele care n-ascultă de Dumnezeu. de Filozoful care-L neagă pe Dumnezeu. mână ce scrie tot ce-i insuflă Dumnezeu.Dr. 386. pag.IBM al BOR.T.IBM al BOR. 41. tălmaciul. a II-a.Dr.Bodogae. Ed.' "670 „Creştinii .).zice Petru . pag. întru sfinţirea de Duhul şi spre ascultarea şi stropirea cu sângele lui Iisus Hristos' (1 Petru l. tradusă de Alexandru Marcu.199 „Proorocul e glas ce vorbeşte în numele lui Dumnezeu. ..Ion Bria.. Ed.IBM al BOR. moştenitor cu Hristos =cler prin botez „Este vorba de preoţia generală care aparţine tuturor celor botezaţi. celui ce şi-a uitat de învoială. „Viaţa lui Iisus" de Giovani Papini.n.671 667. 668. Ed."668 -terminologie: „. 117.n. cu caracter eclezial general. 670. 304. 671. 'alegere'). ceea ce însemnează 'ales '. Bucureşti 1941.„Eusebiu de Cezareea".Ioan Mircea. care au responsabilităţi şi harisme personale. Bucureşti 1984. "667 II.2)" (bineînţeles nu fără voia noastră . trimisul lui Dumnezeu.sunt 'aleşi după preştiinţa lui Dumnezeu Tatăl. „Dicţionar al Noului Testament A-Z" de Pr. Bucureşti 1984. Ed.„Istoria bisericească universală până la 1054" de I.„Dicţionar de teologie ortodoxă" de Pr. celui ce nu stă de veghe. trad. Bucureşti 1987. sol mânat de Dumnezeu să-i dea de ştire celui ce s-a abătut din drum. pag. pag.Mihălcescu.cler. E secretarul.Prof. CONSACRARE INDIRECTĂ (săvârşită de Dumnezeu prin Biserică) a) Consacrare ca preot împărătesc... Bucureşti 1911. 70. pag."669 „cler (greceşte cleros însemnează 'chemare'.

."677 672.T.675 „Moştenirea este deci o chemare. „Biblia sau Sfânta Scriptură". Biblia sau Sfânta Scriptură".12).30).P. 404 (vol.Dr.Iustin.). 674. carte tipărită cu binecuvântarea P. „Dicţionar al Noului Testament A-Z" de Preot Dr. pag.IBM al BOR. 315.n.. 1991.. „Septuaginta". pag."674 „Moştenirea ."676 „Şi devenind fiii lui Dumnezeu prin har. 316.9).'ca să moştenească (cleronomesete) binecuvântarea' (1 Petru 3. ei devin 'moştenitori şi împreună . pag.I).Sinod.a moşteni .D. pag. moştenire. pag. o binecuvântare şi un dar al lui Dumnezeu. întru lumină" (Col.moştenitor (cleronomia.IBM al BOR Bucureşti 1979.Ioan Mircea. Bucureşti 1984. cleronomein.Părintele nostru cel bun şi milostiv. Bucureşti 1991. patriarhul BOR.Sinod. la care sunt chemaţi .English InterlinearNew Testament". pag. 698.200 „. 1. tipărită cu aprobarea Sf.). Ibidem.Ioan Mircea.. 676. Bucureşti 1984. pag.n.IBM al BOR. „Dicţionar al Noului Testament A-Z" de Pr. cleronomos)" (cleros = parte atribuită.. pag. tipărită cu aprobarea Sf. 673. 1990.Pr. nomos = lege. Ed. 316. deci cleronomos = alegere legală . 677.moştenitori (cleronomoi) cu Hristos' . Illinois.F. 261 (Iosua 24. trad. 20-21 (vezi şi originalul grec al N.toţi cei înfiaţi . 1337. pag. „Scrierile părinţilor apostolici". 61. Ed.673 „Şi l-au îngropat în ţinutul moştenirii sale (cleroi aitoi). „The New Greek .IBM al BOR. Care ne-a făcut pe noi Lui şi partea alegerii Sale. Ed." (Clement Romanul)672 „Mulţumind cu bucurie Tatălui celui ce ne-a învrednicit pe noi să luăm parte la moştenirea (cleroi) sfinţilor. Ed. 675.Fecioru.

„Dicţionar de teologie ortodoxă" de Prof. 411..IBM al BOR. El alcătuia o parte 'a dreptăţii'. „Biblia adică Dumnezeiasca Scriptură a Vechiului şi Noului Testament" de Gala Galaction. Ed.T...).n. purtând grija nu cu sila.: Păstoriţi turma lui Hristos cea dintru voi. Sibiu 1867.. I Petru 5. ton cleron).680 „Pre presbiterii cei dintru voi îi rog. care era introdus de proorocul Lui în calitate de introducere în Noul Testament..). Illinois 1990. Fiecare creştin are o 'demnitate preoţească' şi are acces direct la obiectul preoţiei.). adică alcătuia o parte a 678.. 680. The New Greek English Interlinear New Testament".3 (vezi şi originalul grec al N. „Biblia adică Dumnezeiasca Scriptură". pag. Bucureşti 1981. pag. ediţia Sf. deci cler . 304-305.3)" (deci toată biserica e cler n.Sinod.n.). „Biblia sau Sfânta Scriptură".678 „Nu ca şi cum aţi fi stăpâni peste Biserică (gr. tipărită cu aprobarea Sf. Bucureşti 1991.modelul consacrării preoţiei împărăteşti la botez: „Botezul era aşezământ dumnezeiesc.n. „Noul Testament".201 „El care era numărat între noi (e vorba despre Iuda) şi fusese ales (cleron) la această slujbă (Fapte 1. 682.. Nici ca şi cum aţi stăpâni peste cliruri. pag.1-3)" (deci membrii bisericii sunt numiţi cliruri. Bucureşti 1938..n. ci pilde făcânduvă turmei (1 Petru 5.Sinod. 430. Ed. 679. pag.682 .. 681.Ion Bria. ci de voe şi dupre Dumnezeu. pag.. 1220. 1615.).. . tradus de Andreiu baron de Şaguna. ci pilde făcându-vă turmei (1 Petru 5.681 „." (fiecare creştin este un ales = cleros n..679 „Pre prezbiterii cei dintru voi îi rog. pag.IBM al BOR. 1-3).17)" (deci cleron = ales n.Dr.. ci pilde făcându-vă turmei" (1 Petru 5. Nici ca cum aţi stăpâni preste cliruri.Biserica nu este o instituţie clericală (împărţită în cler şi laici .n.n.Iisus . Bucureşti 1914. 1381. Păstoriţi turma lui Dumnezeu..n.).

Bucureşti 1946.."686 „Cei ce se botează. apoi pe Dânsul era veşmântul cuvioşiei fără de păcat. 686.. În loc de templu făcut de mână.n.685 „Botezul Mântuitorului se înfăţişează după vechea iconografie bisericească. primind botezul de la Ioan.n. El avea împrejurul Său marele templu al naturii. Atunci Ioan nu s-a mai împotrivit şi introducând pe Iisus în râu. Ibidem. cât şi după duh.. tom. pag. . 684. 210. „Tezaurul liturgic al Sfintei Biserici Creştine Ortodoxe de Răsărit" de Badea Cireşeanu. De la fiii lui Aaron cerea legea rituală ca ei să se consacre în înalta lor vrednicie prin spălare şi ungere. traducere de Nicodim. şi Acela."683 „Afară de asta El (Hristos) nu primise încă o consacrare vădită de la Duhul lui Dumnezeu.II. făcând pe Iisus Hristos în apele Iordanului. pag. El avea curenţii curgători ai Iordanului. patriarhul României. care ţine mâna dreaptă asupra Domnului. . tom.Bucureşti 1912.II. care răsfrângeau în sine măreaţa boltă cerească. Dacă pe Sine nu avea haine ţesute cu aur (ca în V." (în semn de consacrare a preoţiei lor . Ed.202 legii legii lui Dumnezeu. Ibidem.Lopuhin. Noul Testament" de A. 685. 687. „Istoria biblică. în loc de spălătoare de bronz.n. 209. Care acum se îmbrăcă într-o preoţie incomparabil mai înaltă.T. atât după literă.P.n. 272. a trebuit de asemenea să păşească în vrednicia Sa înaltă prin spălare şi ungere. un ritual însă mult mai înalt şi miraculos de consacrare. vol. „Tezaurul liturgic al Sfintei Biserici Creştine Ortodoxe de Răsărit" de Badea Cireşeanu.).n. pag.Bucureşti 1911. 39.n. primesc darurile graţiei. pilda împlinirii căreia Hristos şi venise să arate lumii. şi în locul uleiului sfinţit asupra Lui era turnat harul Sfântului Duh" (model desăvârşit pentru toţi creştinii . pag. ci rămăsese până acum un necunoscut locuitor al Nazaretului.). impunându-li-se mâna.687 683. a săvârşit botezul asupra Lui .). pag.V. care odihnea peste Dânsul şi nu primise încă marea vrednicie de Mesia. Ed. 209.."684 „Aceasta a fost înălţarea solemnă a Lui în demnitatea de arhiereu al Noului Testament.

690. Ed. 19. Ed. fie robi.4. ca să vorbim mai lămurit.F. 'punerea mâinilor = epithesis tas cheiras')..Ioan Mircea. fie elini. 318. creştinul 'l-a îmbrăcat pe Hristos' (2 Cor.terminologie: „Cheirotonia (cheirotonia) = întinderea mâinii.6).689 „. va putea ea (fiinţa) să vadă vreodată pe Dumnezeu. „Dicţionar de teologie ortodoxă A-Z" de Pr. de aceea şi ei numesc pe Dumnezeu: 'Ava. 1213)"(Duhul Sfânt dă garanţia consacrării preoţiei împărăteşti-n.203 „La început era folosită de apostoli punerea mâinilor peste cei botezaţi.18. Bucureşti 1991. starea de consacrare sacerdotală a tuturor creştinilor.Dr.. Bucureşti 1984.Iustin. Bucureşti 1984. D."688 „Prin botez..17. 692."690 „Sau. Olimp Căciulă. „Dicţionar al Noului Testament A-Z" de Pr.Bria.Ioan Mircea.creştinii primind în inimile lor la botez Duhul Fiului lui Dumnezeu. patriarh al BOR.Prof.P.IBM al BOR.IBM al BOR.Fecioru. fie liberi.n.Bodogae.17)..5. pag.Dr. câtă vreme nu este împodobită de Duhul Sfânt?" (Iustin Martirul)691 „Există deci o consacrare preoţească a întregii Biserici."692 b) Consacrare ca slujbaş al Bisericii = hirotonie ..IBM al BOR. traducere de T.6. „Apologeţi de limbă greacă" . Părinte!' (Gal. 47. Bucureşti 1980.carte tipărită cu binecuvântarea P. „Istoria credinţelor şi ideilor religioase" de Mircea Eliade. pag.Ştiinţifică.I. pentru a le împărtăşi Duhul Sfânt (Fapte 8. ..). 691. şi toţi la un Duh ne-am adăpat' (1 Cor. 96. Ed. 402. 304. Bucureşti 1984.Dr.. sunt înfiaţi prin har. Botezaţi într-un singur Duh 'ca să fim un singur trup. pag. 689. 'Tată'. pag. pag. fie iudei. „Dicţionar al Noului Testament A-Z" de Pr.. cu alte cuvinte 688. Ed.

13. Hirotonia însă în înţeles restrâns. este că în noţiunea de hirotonie la cei vechi. se vorbeşte numai de hirotonie.Mihălcescu.. era cuprinsă şi cea de alegere. 1933.Haralambie Popescu. Bucureşti 1933.n.. 697.. „Istoria bisericească universală până la 1054" de I.204 de a consacra. 319.II.XIV. iar nu de alegere. „Pidalion" de Arhim.8.Str. „Pidalion" de Arhim Zosima Târâlă şi Ic. Bucureşti 1911. pag. tom. cum arată însăşi însemnarea cuvântului hirotonie. fiindcă cetăţenii (creştinii . spre a-şi da votul.Popescu.H. se adunau la un loc.) de la cheir = mână şi teino = pun.Zosima Târâlă şi Ic. vot. hirotonia se face prin rugăciune şi prin punerea mâinilor. aştern. sufragiu. 694.23) unde se spune că Sfântul Apostol Pavel a hirotonit prezbiteri la Bisericile 693."697 „Instituirea lor (a prezbiterilor) prin hirotonie cu post şi rugăciuni este dovedită de Faptele Apostolilor (cap. pag.Bucureşti 1912.)" (vezi şi 2 Cor. Ibidem. 695. 11. după cum afirmă şi Zonara (în Pidalionul său .) când le era permis să aleagă episcopi.). Ed. adică 'punerea mâinilor' .Str."693 „Cheirotonia (în gr."694 „După pilda sfinţilor apostoli.. 696.19 în original . Pentru aceasta alegătorii obişnuiau să ridice mâinile şi după mâinile ridicate numărau voturile' (Pidalionul).n.n. pag. 13. alegere. însemnează punerea mâinilor pe capul candidatului. pag. 140.n. pentru unul sau altul. ."695 „Faptul că în primul canon apostolic. pag. „Tezaurul liturgic al Sfintei Biserici Creştine Ortodoxe de Răsărit" de Badea Cireşeanu.n.n.696 .consacrare în slujba de prezbiter (episcop): „'În timpul vechi se numia hirotonie şi însăşi alegerea.

primeau însărcinarea prin consacrare. 13. pag. cu aprobarea Sf.." (Didahia)699 „.Dr. „Pidalion" de Arhim.205 înfiinţate în prima călătorie misionară. 49.Mihălcescu. adevăraţi şi încercaţi.. că şi ei îndeplinesc slujirea preofeţilor şi dascălilor.. 701.. 13) a lui Iustinian şi în canonul XIV al sinodului trulan.sfaturile pe care le dă Didahia în mod expres: 'Hirotoniţi-vă episcopi şi diaconi.. H. Bucureşti 1984.. Bucureşti 1911. şi nu-i dispreţuiţi'.Coman.Str.Zosima Tarală şi Ic. 69. „Pidalion" de Arhim."700 .. „Patrologie" de Preot Prof.. .Sinod.. Popescu."703 . pentru lucrul la care i-am chemat. pag. aflăm chiar cuvântul hirotonia (cheirotoneisthai) pentru primirea femeilor între diaconese.consacrarea pentru alte slujbe evanghelice: „Şi pe când slujeau Domnului şi posteau. Bucureşti 1933.II. Bucureşti 1903. 700.Botoşăneanu şi Protoprezbiterul Simeon Popescu. 699. vrednici de Domnul. pag."702 „..în canonul XV al sinodului din Halcedon. Ed. 58. 43. bărbaţi blânzi..Ioan G. vol. pag.. 1911..consacrare în slujba de diacon: „Diaconii.Haralambie Popescu. neiubitori de argint.prezbiterul sau diaconul se va aşeza la biserica la care s-a hirotonisit. 340. „Istoria bisericească" de Arhiereul Callist I. Iar consacrarea consta în rugăciune însoţită de punerea mâinilor (hirotonie). . tom. Bucureşti 1933.Zosima Târâlă şi Ic. Duhul Sfânt a zis: Osebiţi-mi pe Barnaba şi pe Saul. 698.. 703."698 „Hirotoniţi-vă vouă episcopi şi diaconi. „Istoria bisericească universală până la 1054" de I. în Novela 123 (c. pag..I. Str."701 „. pag. „Tezaurul liturgic al Sfintei Biserici Creştine Ortodoxe de Răsărit" de Badea Cireşeanu.Bucureşti. 702.

deosebi. întru Evanghelie. pag.IBM al BOR.IBM al BOR. pag. crezând în El. 1252 (Fapte 13. „The New Greek English Interlinear New Testament". slujit de noi.Sinod. Illinois 1990. Zosima Târâlă şi Ic.12. „Biblia sau Sfânta Scriptură". nici altul oarecarele.Sinod. noi cei ce mai înainte am nădăjduit întru Hristos. Dr. ci este şi ales (cheirotonetheis) de către Biserici ca împreună-călător cu noi la darul acesta. „Biblia sau Sfânta Scriptură" . Ed. spre slava Domnului însuşi şi spre osârdia noastră. nici diaconul.2.704 „Şi am trimis împreună cu el şi pe fratele a cărui laudă. pag. care este arvuna 704. 1316 (II Cor. 706..206 Atunci postind şi rugându-se şi-au pus mâinile peste ei şi i-au lăsat să plece" (Fapte 13. tipărită cu aprobarea Sf.. 708. aţi fost pecetluiţi cu Sfântul Duh al făgăduinţei.. este în toate Bisericile.Ioan Mircea. Str.708 „Ca să fim spre lauda slavei Sale. " 707 „După darul pe care l-a primit fiecare. Bucureşti 1933. împărţind fiecăruia. slujiţi unii altora.3). pag. „Dicţionar al Noului Testament A-Z" de Pr. Popescu. pag. Ed.18. 404. Bucureşti 1991. Întru Care şi voi auzind cuvântul adevărului.. H. după cum voieşte' (1 Cor. Dar nu numai atât.19).10). 707. „Pidalion" de Arhim. daruri sau harisme pe care le lucrează 'unul şi acelaşi Duh.2. pag. 8. Evanghelia mântuirii voastre.tipărită cu aprobarea Sf. El a dat putere. Bucureşti 1984."706 CONCLUZIE: „Duhul Sfânt este 'Duhul puterii şi al slavei'. 1380 (1 Petru 4.3). Ibidem.11). ca nişte buni iconomi ai harului celui de multe feluri al lui Dumnezeu" (1 Petru 4. 246. nici prezbiterul."705 „Nimeni să nu se hirotonisească fără destinaţie.10). 705.IBM al BOR. . 640. Bucureşti 1991. Ed.

5. ca membrele în corp.. în compararea darurilor. traducere de Prof. IBM al BOR. „Sfântul Vasile cel Mare.4. partea a doua. 12. apg.12-14)..). 154. .S.n." 711 709. " (Efes. Asceticele". 710 „Darurile Duhului fiind diferite şi nici unul (singur) neputând să le primească pe toate. Iorgu D.5)" (nu stăpânitori şi stăpâniţi . Bucureşti 1989.Antim Nica. Ed. 1327 (Efeseni 1. să nu fie îndepărtat de superiorul lui. 135. 1. nici cel mai mare să nu fie dispreţuit de cel mai mic. „The New Greek English Interlinear New Testament".12-14).Ivan. 670. Ibidem. nici toţi să fie la fel. se cuvine ca fiecare să persevereze cu înţelepciune şi cu mulţumire în ce i s-a dat şi toţi să fie de acord între ei. 710. cu binecuvântarea şi îndrumarea Î. aşa şi noi cei mulţi.P. pag. 711.n. încât nici cel mai mic. Galaţi 1989. pag. 709 „Textele biblice confirmă cu prisosinţă acest lucru: 'Precum într-un singur trup. în dragostea lui Hristos. avem multe mădulări şi mădularele nu au toate aceeaşi lucrare. Illinois 1980.207 moştenirii (cleronomias) noastre. Scrieri.Dr. un trup suntem în Hristos şi fiecare suntem mădulare unii altora' (Rom. pag. misionar şi patriotic" nr. „Îndrumător bisericesc.

m.208 UNDE MĂ ÎNCHIN: „ Casa Mea.91) . . casă de rugăciune se va chema.” Iisus (Mat.13 p. 21.Biblia sinodală .

pag. cu aprobarea Sf. Bucureşti 1911..2. „The New Greek . (2.). cu atât mai mult cu cât vedeţi că ziua se apropie." (vezi şi Ieronim. împreun) de unde şi sinagoghe (adunare. precum le este obiceiul unora. „ Greek New Testament" (Epist.în original) voastră un om cu inele de aur în degete'. pag.4 „În apus s-au mai dat Bisericilor numele de 'conciliabula' şi 'conventicula'.)."5 1.2) acesta nu trebuie tratat cu mai multă atenţie decât cel sărac" (vezi Epist.n. 5. 16. adică locaşuri de adunări ale creştinilor. tradusă de preoţii profesori V." (Evr. vol. 1336. pag.. „Tezaurul liturgic" de Prof.XXIV cu înţelesul de adunare a creştinilor în Biserică.n. Bucureşti 1938. 2.English Interlinear New Testament". sinagogă). pag.n.. Casian etc. ci îndemnători făcându-ne. „Tezaurul liturgic" de Preot Dr.n.2.n.Badea Cireşeanu. vol.). Originea acestui cuvânt se află în verbul sinago (adun. Dr. 57. 102. ecclesia"1 „'dacă va intra în adunarea (sinagoghe . pag. spune sfântul Iacob. 4.Ioan Mircea.Radu şi Gala Galaction.a se aduna = sinagoghe.25. 10.. ADUNAREA CREŞTINĂ POARTĂ ÎN BIBLIE ACEEAŞI DENUMIRE: •Terminologie: „adunare . . Illinois 1990. Ciril din Ierusalim întrebuinţează acest cuvânt în cateheza I cap.. Ibidem. „Fără să părăsim Biserica noastră" traduce Sinodala 1991 . .n. 3.2 „Sinaxeis sau adunarea creştinilor la serviciile dumnezeieşti. Bucureşti 1984.).Badea Cireşeanu. 16. „Biblia adică Dumnezeiasca Scriptură a Vechiului şi a Noului Testament". . „Dicţionar al Noului Testament A-Z" de Preot Dr.II. Iacob 2. Cesar din Arelate.Sinod..209 COPIIND SINAGOGA IUDAICĂ. VI şi cateheza XIV cap.IBM al BOR. Bucureşti 1910.Iacob 2. pag.I. 781. Ed.3 „Fără să părăsim adunarea (episinagoghen în original) înde noi.

"12 6. „Dicţionar al Noului Testament A-Z" de Preot Dr. pag.. Dr. Oradea 1976. adică case de rugăciune (oratoria). pag. ci numai case de rugăciune. 12. pag."8 „. 446. cu aprobarea Sf.„Tezaurul liturgic" de Preot Prof. Bucureşti 1911. model sinagogal: „Sfinţii Apostoli şi primii creştini.46).II. în fine să fie asemenea unei corăbii'. a II-a. 57. Ed."11 • Forma Caselor de rugăciune: „Constituţiile apostolice scrise la finele secolului III şi începutul secolului al IV-lea. 10. pag. pag. Ed. Badea Cireşeanu..Sinod. ed. 175.Ioan Mircea. „Tezaurul liturgic" de Preot Prof.IBM al BOR. Socrat şi Sozomen întrebuinţează des aceste numiri.II.până la începutul secolului al II-lea nu găsim Biserici construite anume pentru cult în suprafaţa pământului. pag.57. urmând pilda Mântuitorului s-au închinat la început în templu şi în sinagogile iudeilor. 15. pag. Dr.3-5) etc. 103..Sinod. Bucureşti 1984.„Dicţionar al Noului Testament A-Z" de Preot Dr. 11. Episcopul Oradiei.Badea Cireşeanu. Bucureşti 1984. cu aprobarea Sf. 7."6 • ADUNAREA sau Casa de rugăciune.. de invidia şi ura iudeilor şi mai marilor lor. „Cuvântări liturgice" de Vasile.13) şi se intonau imne de laudă în temniţele întunecoase în care erau aruncaţi propovăduitorii cuvântului (Fapte 16. sfătuiesc în cartea II. .. ca Biserica 'înainte de toate să fie lungă şi încăpătoare. Bucureşti 1911."9 „Se mai făceau rugăciuni arare-ori sub cerul liber pe lângă râuri (Fapte 16. 30.Ioan Mircea.210 „Mai găsim la răsăriteni şi numirea de proseikteria."7 „Numai după ce apostolii au fost alungaţi din sinagogi. 100. ei s-au întors către neamuri (Fapte 13. 8. vol. vol. 9..25)."10 „Sfântul apostol Pavel vorbeşte de 'Biserica din casa lui Priscila şi Acvila' (Rom. Eusebiu. Ibidem. 58. c.Ibidem.IBM al BOR.

n.). vol.n. 105.II.Badea Cireşeanu. de cerc. se zidiră Biserici în Orient cu diferite forme: rotunde."15 „Uneori se transforma în biserică un vechi locaş al idolilor (care era orientat în orice direcţie . octogonale şi cu câte o mică cupolă emisferică.„Tezaurul liturgic" de Preot Prof.17 13.. Demostene nu întrebuinţează alt cuvânt decât vima (vima). pătrate. cu aprobarea Sf.Prof. Tavanul era din lemn şi aşezat orizontal ca la toate bisericile zidite de Constantin. pag. 15. Bucureşti 1911.Sinod.211 „În timpul lui Constantin. Bucureşti 1987.Bodogae. ori chiar o creastă de munte. Dr.pe principiul că 'Dumnezeu e în toate direcţiile şi nu e loc unde să nu fie Dumnezeu (impunerea vreunei reguli de orientare e o încumetare .. vol.n. atunci când el arăta tribuna pe care îşi rostea discursurile sale. 16. 176.). după cum ne spune istoricul Eusebiu.Dr.Ibidem.T. de cilindru."16 INTERIORUL CASEI DE RUGĂCIUNE (BISERICII) • Amvonul sau vima sau chorus sau tribuna bisericii „Grecii cei vechi înţelegeau prin cuvântul amvon (Amvon). pag. Ed. 105. pag. tradusă de Pr. aşa ca Panteonul din Roma. o ridicătură.n.n."14 Orientări în spaţiu diferite ale clădirilor: „. pag. Sozomen dă amvonului numirea de vima (vima). pag. . 121-122. hexagonale.n.Sinod. 17.Ibidem." (Deci amvon = vima = tribuna .„Tezaurul liturgic" de Preot Prof. 344. aşa cum obişnuiau şi oratorii greci când vorbeau de tribuna lor.II. 14.Badea Cireşeanu."13 „Iar Suicerus şi Allaţiu (sec..XVII) mai vorbesc de biserici vechi în formă de turn. cu aprobarea Sf.IBM al BOR.).„Eusebiu de Cezareea". Bucureşti 1911.. creştinii însă luară expresiunea aceasta şi o alipiră de tribuna ce ne preocupă.

vol.II. Bucureşti 1911. . 19.n. 23. pag. Bucureşti 1911. 135..Sinod. 25.Lopuhin.56: 'Nu se cuvine prezbiterilor să intre şi să şadă la amvon înaintea intrării episcopului' (Oti oy dei presbiterois pro tes eisodoy toy episkopoy eisienai kai kathezesthai en te vimati). catedra etc. Ibidem. 56. 24. iar pe de ambele laturi ale lui să şază presviterii" (deci pe amvon existau mai multe scaune .Dr.12)."22 „estradă = platformă ridicată faţă de nivelul unei săli pe care este aşezată masa prezidiului. Ed.)20. Bucureşti 1983.II.Sinod. 20. tribună (Fapte 12."23 „Ciprian numea amvonul 'pulpitum' şi 'tribunal ecclesiae'. cu aprobarea Sf. fu numit de Eusebiu vima (vima). Academiei 1975.). tribună.21) (vezi traducerea sinodală 1991 . Bucureşti 1911.Dr. „Tezaurul liturgic" de Preot Prof. vol.n.P. Ed. pag."24 „pulpitum = estradă. de Nicodim. pag. 63.n.Sinod..n. a doua (care corespundea tribunei amvonului n. Dr. „Dicţionarul explicativ al limbii române".). „Dictionaire grec-francais du Nouveau Testament" de Maurice Carrez şi Francois Morel. „Dar scaunul episcopului. 22.).n.'' (la amvon sau vima stăteau prezbiterii şi episcopul . pag.can. 21. pag. Noul Testament" de Prof.II."18 „Conc.Badea Cireşeanu.n.Badea Cireşeanu. vol. „Tezaurul liturgic" de Preot Prof.. pag.Guţu. cu aprobarea Sf. Neuchatel 1971.Ştiinţifică şi encicopedică... 135.19 „Chiar şi Constituţiile apostolice sfătuiesc 'să fie în mijloc tronul episcopului (al prezbiterului cel mai de seamă ."21 „vima (vimatos. iar latinii îi ziceau 'sedes' ori 'cathedra' . „Dicţionar latin-român" de G. trad. catedră''25 18. pag.) era destinată pentru cei ce se rugau.n.n.Badea Cireşeanu.212 „Prima..n. 122. cu aprobarea Sf.V.Delachaux et Niestle. pentru citeţi şi propoveduitori.A. estradă. patriarhul BOR.) ceva ridicată de la nivel. cea mai mare încăpere (a sinagogii . vol. 306.n. vimato) = tribunal (Fapte 18.n. 1003. scenă. 127. „Tezaurul liturgic" de Preot Prof. pag. Ed.Laod. Bucureşti 1946. „Istoria biblică.

Ibidem. 27."26 „Nu se cuvine să cânte în biserică de pe cărţile de piele (cu cântări speciale . iar lectorii ceteau bucăţi din Vechiul şi Noul Testament apoi cântau imne (corul psalţilor .I (1. pag.).). iar unii dintre oratorii (predicatorii evangheliei ..Dr.n. „Pe amvon ceteau diaconii evangheliile. ed.n.n. locul unde şedeau ceteţii şi cântăreţii" (unii numesc şi astăzi amvonul.n.n.). 167. vol. biserică înseamnă tribuna.. „Tezaurul liturgic" de Preot Prof.. ne spun mulţi scriitori şi părinţi bisericeşti. 28. 137.n. pag. cu aprobarea Sf. 30.) după cum vedem aceasta în canonul al XV-lea al sinodului din Laodicea.n.IBM al BORT Bucureşti 1975.II.)27.Sinodul Laodicea 343). 1245. vol. Ibidem. Bucureşti 1911.. Ibidem..n.n. manual pentru Institutele teologice ale Bisericii Ortodoxe Române.n.). „Istoria bisericească universală"..1054)."30 „Ea (absida unde şedeau slujbaşii bisericii . 29.) nu avea masă fixă pentru săvârşirea Sfintei Euharistii ci una mobilă de lemn care se aducea şi se lua. 122.213 „tribunal (ecclesiae) = tribună (estradă de lemn semicirculară pe care şedeau magistraţii. Ed.) (pt.n. 31.29 • Masa pentru Sfânta Cină accesibilă credincioşilor „Despre faptul că sfânta masă era de lemn în timpurile vechi creştine.n.n. îşi rosteau discursurile lor tot pe această tribună. pag. după trebuinţă" (zidirea ei din piatră este o inovaţie .) decât psalţii canonici (corul comunităţii .a II-a.n.) care se suie în Amvon" (deci pe tribuna bisericii. 337. .Sinod. Badea Cireşeanu.n."28 „În alte părţi creştine se înţelegea cu toate acestea prin cuvântul 'chorus' (în loc de vima sau amvon folosite mai des . Bucureşti 1933 (canonul 15 .n.n. pag.) cei vechi ca Hrisostom şi Augustin. pag.n. „Pidalion" de Zosima Târâlă şi Haralambie Popescu. estrada bisericii unde şedeau slujbaşii bisericii .n.31 26. la amvon stăteau vorbitorii şi cântăreţii speciali . 129. pag. chorus .n.

. De aceea Ioan Hrisostom într-una din omiliile lui zice că 'după cum el a auzit din bătrâni. 176. de Pr. 34.214 „. 264.II. Acesta este 'stilul basilicilor' recomandat de Constituţiile apostolice şi întrebuinţat în orient până în secolul al V-lea..). el (Paulin de care povesteşte Eusebiu de Cezareea . (căci încă nu se inventase iconostasul . la creştinii cei vechi (din vremea apostolilor . „Tezaurul liturgic" de Preot Prof. când sfătuieşte pe bărbaţii care vin la sfânta masă să aibă mâinile curate ca să primească nutrimentul euharistic.n. 134. Bucureşti 1946.n. că atât bărbaţii. a servit de normă arhitectonică pe acel timp. A. 373.Lopuhin."33 • Existenţa în biserică a băncilor şi scaunelor pentru credincioşi „După ce a isprăvit astfel biserica. trad.. „Eusebiu de Cezareea". 33. pag. patriarhul BOR. pag. cu aprobarea Sf.T. cu străni.. Despre aceasta ne încredinţează Dionisie Alexandreanul.. „Istoria biblică. Ed.. trad.n. iar pe deasupra cu bănci aşezate într-o rânduială şi ordine cuviincioase. Bucureşti 1987.P. Noul Testament" de Prof.. vol.Sinod..Badea Cireşeanu.n. pag...n. Bucureşti 1911. 35."34 „înăuntru (în sinagogă) erau bănci...V. aşa cum se cuvine.vedem (prin secolul al II-lea) în unele locuri. vol.Bodogae.) a împodobit-o în cinstea întâi-stătătorilor cu tronuri prea frumoase în cinstea celor din frunte. pag. dar măreaţă în felul ei.. 32.Prof. în tot imperiul orientului..) nu era această despărţire.Dr."32 • Lipsa fastului ornamental al interiorului bisericii „Biserica aceasta lipsită de ornamente.IBM al BOR. Poporul din Galia însă s-a bucurat de acest privilegiu până prin secolul al VI-lea..'"35 „Constituţiile apostolice ne arată lămurit că 'la cult şedeau femeile separate de bărbaţi'. cât şi femeile se apropiau chiar de sfânta masă şi acolo se împărtăşeau.n. Ibidem. de Nicodim.

Ed.. pag. trad.Badea Cireşeanu. de T. „Eusebiu de Cezareea". Ed. ne ridicăm în picioare toţi laolaltă şi înălţăm rugăciuni. „Apologeţi de limbă greacă". Bucureşti 1984.IBM al BOR.n. Bucureşti 1987. trad. „Dicţionar al Noului Testament A-Z" de Preot Dr.Căciulă..1 -4). 122-123.Ioan Mircea. cum 's-au arătat ele la sfinţii apostoli şi la însoţitorii lor. Bucureşti 1987. 38. „Eusebiu de Cezareea".n. vol. pag." (Deci din citatul anterior înţelegem că existau bănci şi scaune pentru toată adunarea .n.).. „Tezaurul liturgic" de Preot Prof. Ed..38 „Şi acum să ne ridicăm (comunitatea şedea pe scaune .Sinod.' '' (deci nu e vrednic de urmat .IBM al BOR.12. Învăţaţii bisericeşti.36 „Mai sunt însă în acest locaş sfânt şi tronuri. 39. bărbaţii şi femeile se rugau împreună.. Ed.Fecioru. Bucureşti 1911. împărţite limbi ca de foc şi au şezut pe fiecare dintre ei'. pag.Bodogae. 379.Prof.Bodogae. 2. O. pag.IBM al BOR. 86. nici femeiască. 40.n." (Eusebiu de Cezareea)39 „Apoi. cu aprobarea Sf. trad." (Iustin Martirul)40 36."37 „. D.T. pag..la cincizeci de zile după înviere S-a pogorât Duhul Sfânt peste apostoli şi întreaga comunitate a celor 'ca la 120' (Fapte 1.II..IBM al BOR. 378. 37. Şi chiar în timpul apostolilor. 71.215 pentru că în Hristos Iisus nu este nici parte bărbătească. .n.Bodogae.. care corespund la tot atâtea suflete în care au fost împărţite daruri ale Duhului Sfânt.T.n.. de Pr. cred că acest separatism s-a introdus în răsărit şi apus după timpul apostolilor. Bucureşti 1980. precum şi nenumărate bănci şi scaune.) şi să-L rugăm cu glas tare.Dr. de Preot Prof.)..15.

pag.din pricină că creştinii nu aveau temple de jertfe. 45. că Creştinii ar fi atei.Dr.Ioan Mircea.II. Bucureşti 1911.II. prin păduri. pag.P."42 „În cuvântarea sa. „Cuvântări liturgice" de Vasile. păgânii se credeau în drept să acuze pe creştini de ateism. ed. vol. 47. Ed.de Nicodim. pag.43 „Ce templu să-i ridicăm Lui. A. Ştefan strigă: 'Cel Preaînalt nu locuieşte în temple făcute de mână omenească' (Fapte 7. când s-a văzut că ei n-au zei (pictaţi . adunarea creştină fiind o prelungire a Templului din cer. 22. 346. pag. 43.II.n.216 ALTARUL ADUNĂRII CREŞTINE 1) Definiţie: „Altar = locul prezenţei lui Dumnezeu"41 2) Creştinii nu aveau altare în felul celor iudaice sau păgâne. făcută prin lucrarea Sa nu poate să-L încapă?" (Minuciu Felix)44 „Cu adevărat: Plin este cerul şi pământul de mărirea Lui.)'. cu aprobarea Sf. pag.Sinod. Bucureşti 1946. Noul Testament" de Prof. episcopul Oradiei. de frica persecuţiunilor.). 93. 42.IBM al BOR.Dr. 203.n. patriarhul BOR.. pag. Bucureşti 1984. „Min.a II-a. 93.Felix ibidem: 'Temple şi altare nu avem (Delubra et aras non habemus. Ed.Sinod.Sinod. „Tezaurul liturgic" de Preot Prof. au fost crezute. „Tezaurul liturgic" de Preot Prof.. nici temple. Botoşăneanu şi Simion Popescu cu aprobarea Sf. vol.Bucureşti 1903."45 „. Oradea 1976. .Lopuhin.V. când toată această lume..48)" (începuse închinarea în duh şi adevăr cum proorocise Hristos . „Istoria bisericească" de Callist I.n. 315. Bucureşti 1991."47 41.. 46. 26. Bucureşti 1911.). „Dicţionar al Noului Testament A-Z" de Preot Dr. vol. trad. când s-a văzut că ei. nu aduc jertfe: insinuările."46 „Mai ales când s-a văzut faţa retrasă a Creştinilor.Badea Cireşeanu.. 44.. cu aprobarea Sf. că ar urmări scopuri contrare statului şi societăţii. „Istoria biblică.Badea Cireşeanu. pag. vol. „Istoria credinţelor şi ideilor religioase" de Mircea Eliade. se întrunesc noaptea. n-au altare.n.

50.) fiind zidit pe temelia Apostolilor şi Proorocilor. Proorocul Zaharia a profeţit cu circa 500 de ani înainte că acest preot va fi Iisus.. trad.Coman. acest templu viu al unui Dumnezeu viu. trad. el (templul viu .. IBM al BOR. va zidi lui Dumnezeu un templu veşnic.n. care e zidit din noi înşine. Hristos fiind constructorul acestui mare şi veşnic templu." (Eusebiu de Cezareea)48 „Toţi proorocii au profeţit că Hristos."49 „. Preotul ce intra chiar în această clipă în sanctuar pentru aducerea jertfei 48. de Preot Prof.T. e necesar ca în templu să fie o preoţie veşnică. „Eusebiu de Cezareea". . 368. „Eusebiu de Cezareea". care v-aţi făcut 'pietre vii' şi bine închegate.n. Bucureşti 1987. T.IBM al BOR.1 -8). pag. Bucureşti 1985. Bucureşti 1987.IBM al BOR... 230.Ioan G. când ne gândim mai ales la templul viu.n. 368.). Ed.n. deci. de Preot Prof. Prin aceasta El cheamă toate neamurile la adevărata religie.Bodogae. Fiul lui Dumnezeu (Zah. care se va numi Biserică.217 3) Creştinii ei înşişi sunt un templu viu în Domnul „Aşa este. ea scade în vrednicie înaintea Celui pe care-L numim Dumnezeu. 3. născut după trup din neamul lui David. 49.Bodogae. „Patrologie". care sunteţi voi. a căror piatră din capul unghiului este Hristos. în care. ce nu poate fi acordată decât aceluia care s-a hotărât să ajungă la templu şi în faţa lui Dumnezeu. dacă cineva nu jertfeşte. nu va avea premiul nemuririi."50 4) Creştinii au intrare liberă la altarul din cer unde Hristos este preot şi mare-preot (adunarea creştină fiind o prelungire a Templului din cer) „Moartea lui Hristos în adevăr a fost însoţită de semne extraordinare. Ed. Dr.. Ed. templul nemuririi. pag.oricât de multă şi de mare ar fi fost râvna celor care au clădit ori s-au străduit la această lucrare (construirea unei case de rugăciune . Aceasta e casa credinţei..II de Preot Prof. vol. pag.

ridicată în numele Lui (nu în numele unor fiinţe muritoare . vezi şi Evr.IBM al BOR. cu aprobarea Sf.D. Noul Testament" de Prof. "53 „Avem (noi creştinii . prin urmare cu atât mai vârtos în biserică..Lopuhin.n. pag. 61.21-22 n. să se urce la jertfelnicul (altarul n. Bucureşti 1979. era prin sinagogi în timpul rugăciunii.V.n. 606. 52.. pag. „Istoria biblică. vol.. Căci nu avem aici cetate stătătoare."55 51. patriarhul BOR. 10.Sinod. Această perdea era simbolul deosebit al trupului lui Hristos.n. 310.n. trad.n.P. ci o căutăm pe aceea ce va să fie (Evr.. în mijlocul adunării şi a spus limpede. că unde câţiva oameni se adună în numele Lui. adică prin trupul său' (Evr. patriarhul BOR.. Bucureşti 1991.) cu cuvioşia sufletului.).n.218 de seară. de Nicodim. vol.A.n. „Biblia sau Sfânta Scriptură". dar de El (de Dumnezeu . de Pr. 260.) lui Dumnezeu. Ibidem.. A. ca să ne audă."54 „Dar Tatăl nostru ceresc e necontenit aproape de noi şi ajunge o rugăciune sinceră către Dânsul. Bucureşti 1946.V... cu groază văzu că perdeaua templului se rupse în două de sus până jos. trad. de la care nu au dreptul să mănânce cei ce slujesc cortului (în templul de pe pământ . pag.) s-a deschis o cale nouă şi liberă pe care Hristos 'ne-a deschis-o nouă prin perdea.IBM al BOR. pag.n.n. înălţând către El mâini curate şi fără de prihană (având pe Iisus ca mare preot slujind la altarul din cer.. Ed. „Scrierile părinţilor apostolici".X. 55. şi prin sfâşierea sa a mărturisit că de-acum pentru intrarea în sanctuar (în cel ceresc . . Noul Testament" de Prof. Bucureşti 1946. Însuşi Hristos. pag. 53.20).) e şi El acolo în mijlocul celor ce se roagă. de Nicodim.) altar. 10.n.14).P. Lopuhin.n. „Istoria biblică. trad. 1371.n."52 „Că întotdeauna rugăciunea."51 „Să ne apropiem.). Ed. 54.. 13.Fecioru.

cu aprobarea Sf.. Prin El căutăm la înălţimile cerurilor. pag. primind cu o faţă surâzătoare şi cu mâinile ridicate.). fraţilor.. 10.n.Bodogae.. „Scrierile părinţilor apostolici". (Evr. prin El Stăpânul (adică Tatăl n. Ed. calea în care am găsit mântuirea noastră.n. „Biblia sau Sfânta Scriptură"."59 „Aceasta este. Şi având mare preot peste casa lui Dumnezeu să ne apropiem cu inimă curată întru plinătatea credinţei. într-un Duh (Efes. trad. darurile nesângeroase şi nematerialnice aduse prin mijlocirea rugăciunilor şi le duce Tatălui care este în ceruri.). 57. nepătata şi prea înalta Lui faţă. ocrotitorul şi ajutorul slăbiciunilor noastre."56 „Că prin El avem şi unii şi alţii apropierea către Tatăl. prin El s-au deschis ochii inimii noastre. de Preot Prof.IBM al BOR. Pe calea cea nouă şi vie pe care pentru noi a înnoit-o. pe Iisus Hristos.) a voit să gustăm cunoştinţa cea nemuritoare.n.2. 68. arhiereul jertfelor noastre. Bucureşti 1991. prin catapeteasmă. prin sângele lui Iisus. să intrăm în Sfânta Sfintelor (din cer . pag.. Bucureşti 1979. 60.IBM al BOR. 58. 65. (altarului din Sanctuarul ceresc .. 378. iubiţilor. prin El nepriceputa şi întunecata noastră minte înfloreşte la lumina Lui. „Cuvântări liturgice" de Vasile.219 „Marele Preot al lumii.19-22). IBM al BOR. Iisus Însuşi.18). Ed. episcopul Oradiei. a II-a." (Clement Romanul)60 56.n. trad. având îndrăzneală.T. Bucureşti 1991. pag. Cel Unu născut al lui Dumnezeu. Ed. cu aprobarea Sf.Fecioru.D."57 „Căci jertfa Fiului lui Dumnezeu a surpat zidurile despărţitoare dintre cer şi pământ şi i-a unit pe toţi într-unul singur. ed.n.IBM al BOR. „Biblia sau Sfânta Scriptură". 1328."58 „Drept aceea. prin El vedem ca într-o oglindă. Oradea 1976. de Pr.Sinod.. 1367. „Eusebiu de Cezareea". Bucureşti 1987.Sinod. . pag. Ed. 59. pag. adică prin trupul Său.

. vol. Dumnezeiescul Arhiereu se ridica pe treptele pietroase la acest altar de munte.Ioan Mircea."63 „El (Iisus) deodată părăsi şi pe ceilalţi şi plecă repede de la ei spre vârful muntelui.Ioan G.Dr. pag. răbdarea.. patriarhul BOR. A.Coman. 62.220 5) Orice loc unde Hristos e prezent. 372. Bucureşti 1946.. ca acolo în singurătate să se roage. Noul Testament" de Prof. trad. Bucureşti 1911. „Dicţionar al Noului Testament A-Z" de Preot Dr. "61 .n. (Isidor din Pelusium)62 .Sinod. 232.IBM al BOR.V. care în timpul nopţii îl ridica oarecum spre stelele lui Dumnezeu. Ed. Ed. abstinenţa.mult întrebuinţată era şi numirea de 'eclisiastirion' (adică altarul adunării prin care se înţelegea clădirea unde se adunau credincioşii . cu aprobarea Sf.. pag. Lopuhin. Pe acest altar stau dreptatea. pag. castitatea." (Deci casa de rugăciune = altarul adunării = eclesiastirion .13): şi în natură. 64. P. „Patrologie" de Preot Prof.n. devine o prelungire a altarului din cer -inima omului: „Cel mai mare altar al lui Dumnezeu este inima omului (dacă Hristos locuieşte în ea .Badea Cireşeanu.. 63.IBM al BOR. Bucureşti 1984. Bucureşti 1985."64 61.n.). aceasta însă se zideşte din lemne şi pietre'.casa de rugăciune: „. pag.. 'altceva este ekklisia şi alta este eclisiastirion (ekklisias-tirion). . 102-103.II. Acesta este cel mai veritabil rit. de Nicodim.Dr. „Istoria biblică.n...n.n.).. vol. căci aceea este fondată din inimi nepătate.). 418.natura: „Este şi un loc pentru rugăciune (Fapte 16. „Tezaurul liturgic" de Preot Prof. credinţa.. inocenţa.

în singurătăţi. vol." 68 „Adunaţi-vă cu toţii ca într-un templu al lui Dumnezeu.20). „Întregul univers este 'biserica Lui' aşa că Cel Preaînalt n-are trebuinţă de un anumit lăcaş. „Din tezaurul ortodoxiei" de Preot Dr. pag. pag. 65.66 -întregul univers: „Ce e drept. 176."65 „. Dr.).Ştefan Slevoacă." (prelungind astfel altarul ceresc pe pământ . Ed. pag. în temniţe. Ed. .căci El (Hristos) a zis: 'Unde vor fi doi sau trei adunaţi în numele Meu. acolo sunt şi Eu în mijlocul lor' (Matei 18. când merg pe drum şi când se ostenesc la muncă.. Cei ce I se închină pot fi ascultaţi oriunde."67 CONCLUZIE: „Dar noi oamenii avem trebuinţă.Episcopiei Buzăului 1990.n. „Tezaurul liturgic" de Preot Prof. de I se roagă cu credinţă: în căminurile lor. 66.II. pe uliţi. „Din tezaurul ortodoxiei" de Preot Dr. 302. 176. Badea Cireşeanu..Ştefan Slevoacă. Avem trebuinţă de o casă a rugăciunii. să-L simtă mai aproape de ei. Bucureşti 1911. pag. cu aprobarea Sf. şi în fine pretutindenea creştinul adora pe Dumnezeu. 68..Sinod. 177. în corăbii pe apă. El nu poate fi limitat nici în 'Ierusalim'. Ibidem. în munţi. nici în 'Garizim'.221 „Dionisie Alexandreanul ne arată că pe timpul său se practica închinarea creştină pe câmpii.Episcopiei Buzăului 1990. Simţim nevoia să înălţăm construcţii speciale închinate lui Dumnezeu. să-L adore pe Părintele ceresc..n. în grajduri. 67. în care credincioşii să se adune. din descoperirea Scripturilor cunoaştem şi credem că Dumnezeu este duh şi ca atare El este prezent în tot locul.

Prin ea ne împărtăşim de darurile Duhului Sfânt. 83.. Oradea 1976. ed. 167. pag. În ea ne întâlnim cu Domnul nostru Iisus Hristos. 34. Ea este cerul pe pământ. Şi împreună cu Psalmistul să mărturisim din adâncul sufletului: 'O zi în curţile Tale. Vistierul bunătăţilor şi Dătătorul de viaţă. Amin!"70 69. Doamne. „Scrierile părinţilor apostolici". „Cuvântări liturgice" de Vasile.IBM al BOR. Ed. a II-a. Care este unul şi la Tatăl s-a întors"69 „Biserica este Ierusalimul nostru. Care a ieşit de la Unul Tatăl.222 ca la un altar. în jurul unui Iisus Hristos. mai bună este decât o mie departe de Tine' (Ps. . Bucureşti 1979.11). Pr. episcopul Oradiei..D. pag. Duhul Adevărului. trad. 70.Fecioru.

223 CUI MĂ ÎNCHIN: „.1991) .” Ap. ..12.. Pavel (Evr.să-I aducem lui Dumnezeu închinare plăcută cu evlavie şi cu sfială.p.Biblia sinodală .28 u.

tomul II. vol.Dr. urmaşii lui Hristos nici nu îndrăzniră să introducă pictura în Biserica lui Dumnezeu. Ed. cu aprobarea Sf. ori chipuri şi altare nu avem'.II.> 224 ISTORIA APARIŢIEI ICOANELOR ÎN CREŞTINISM Secolele I .. 4. Litografia Andreescu 1904.în ebraică) a câte sunt în cer sus.în ebraică). 66."3 „Minuciu Felix pe la finele secolului al II-lea a scris un dialog între un bărbat Octaviu care reprezintă pe creştinul pios. „Istoria Dogmelor .4). şi între un Ceciliu. „Tezaurul liturgic" de Badea Cireşeanu.Chiricescu. pe pământ jos. 93. Bucureşti 1911. 2. „Tezaurul liturgic al sfintei Biserici Creştine Ortodoxe de Răsărit" de Badea Cireşeanu cu aprobarea Sfântului Sinod al BOR.. încât un interval de timp.. . Bucureşti 1988."1 „Urmând interzicerea din Decalog. 3. adică figura păgânului. pag. nici altă asemănare (themuna . nici temple şi nici icoane? 'Iar Octaviu (creştinul .Ştiinţifică şi enciclopedică. 180. Bucureşti 1911.) îi răspunde: 'Statui.. să nu te închini nici să serveşti lor' (Eşire XX. în apă şi sub pământ.C.n.Sinod al BOR. Ceciliu se adresează lui Octaviu cu aceste vorbe: 'Pentru ce nu au creştinii nici altare. pag. "2 „Atâta sfială aveau creştinii la început de chipurile pictate.II „Biserica primitivă creştină nu cunoştea icoane religioase. "4 1. tomul II. pag. Pe lângă aceasta ei se mai fereau de această artă ca să aplice porunca a II-a a Decalogului care cuprinde aceste cuvinte: 'Să nu-ţi faci ţie chip cioplit (fesel . creştinii din primele două secole nu şi-au făcut imagini.după prelegerile Dl.n. 193. pag. „Istoria credinţelor şi ideilor religioase" de Mircea Eliade.

în chipul cum se face aceasta în templul idolilor celor nesimţitori."7 „Sfânta Treime.n. ci de o femeie păgână după obiceiul lor. 195. Bucureşti 1911. Idem.II. pag. nu-L putem mărgini în spaţiu'.Sinod al BOR."5 „După acestea . şi care femeie să fi fost păgână din Cezareea lui Filip. Dar nu pare verosimil (adică vrednic de crezut . vol. dar aceasta se făcea încă foarte izolat şi nu fără opoziţie . pentru cuvântul că creştinii păstrau o adâncă şi sfântă admiraţie faţă de puterea infinită a Dumnezeirii şi după cum zice Origen: 'Pe Dumnezeu cel neîncorporat şi invizibil.n."9 5.''6 „În ultima persecuţie (diocleţiană) fură dărâmate multe biserici şi nimicite împreună cu obiectele din lăuntrul lor. exista în Cezareea lui Filip o statuie despre care se credea că reprezintă pe Christos şi care ar fi fost pusă de femeia pe care Iisus o vindecase de scurgerea îndelungată a sângelui.n.) intrară în uzul bisericii întâi chipuri simbolice. Litografia Andreescu 1904. 7. Idem. deoarece şi Eusebiu se îndoieşte. 196. „Istoria Dogmelor" de Dr. 8.II. cu aprobarea Sf. dar între aceste obiecte însemnate de scriitorii de pe atunci nu figurează nicidecum icoanele ori vreo urmă de pictură bisericească.C. tom. 6.spune Origen . apoi şi tablouri ce reprezintau persoane sacre sau fapte istorice. Mănăstirea Cernica 1926.) ne obiectează că înlăturăm din cult şi templele şi icoanele şi statuele.I V „Pe timpul lui Eusebiu. apoi ea n-a fost pusă de o creştină.225 Secolele II. 94. 222. 9."8 „La sfârşitul Periodului I (anul 313 d.zice Origen . 180. Ne lipsesc acestea . pag.n. „Istoria bisericească universală şi statistica bisericească" de Eusevie Popovici.) că acea statuie ar fi fost a lui Christos.fiindcă nu cinstim pe un Dumnezeu demn de adorat. pag.Celsus (un păgân . dacă ar fi fost a lui Christos. după cum ne spune Origen.H. nu se picta în secolele prime. pag.Chiricescu. „Tezaurul liturgic" de Badea Cireşeanu. pag. profesor de teologie ortodoxă. .

„Istoria culturii şi civilizaţiei" de Ovidiu Drâmba. Bucureşti 1987. 199.„Tezaurul liturgic" de Badea Cireşeanu. care a mers până acolo încât a oprit pictura bisericească prin canonul 36. Bucureşti 1911. să se zugrăvească pe pereţi' (Placuit picturas in ecclesia esse non debere. a fost unul din bărbaţii care considerau icoanele religioase ca o datină păgână "10 Secolele I V . pag.Ibidem."14 10. II. pag. 11. chiar pe la începutul secolului al IV-lea. Bucureşti 1911. pentru că aceştia se închinau icoanelor (deci orice închinător la icoane e un eretic . tom.n. şi chiar Euseviu din Cesaria Palestinei. pag.226 „Un sinod ţinut în Spania la Elvira (Illiberis. 222.II. eikon = imagine.Ibidem. ca nu cumva ceea ce se cinsteşte ori se adorează. ne quod calitur et adoratur in parietibus depingatur). 13. istoricul bisericesc (mort pe la an."13 „În secolul al IV-lea şi al V-lea mai vedem născându-se şi obiceiul de a introduce în biserică tablourile episcopilor."12 „Irineu. Ed. 203. chiar în viaţă fiind ei. Iată şi conţinutul acestui canon: sinodul 'a găsit de cuviinţă. chip. ne aducem aminte de sinodul ţinut în Elvira (Illiberis) din Spania. pag."11 „În secolul IV însă călugării din Egipt. că picturile în Biserică nu sunt de trebuinţă. tom. 14. 195. Eliberis) în 306 sau chiar 300 decretă să nu se vază pe murii (pereţii) bisericilor icoana. Siria şi Peninsula Sinai încep să picteze pe lemn imagini sacre. Ştiinţifică şi enciclopedică.II. în credinţa că aceste icoane.340) contemporan mai tânăr cu sus zisul sinod. cu aprobarea Sf.V „Cum că în adevăr iconografia era oprită în multe localităţi.Sinod al BOR.). vol. pag. la anul 305. 192.n.„Tezaurul liturgic" de Badea Cireşeanu. 12. . gr. Epifanie şi Augustin mustră pe eretici şi pe gnostici. pot acţiona ca un fel de intermediar.

227
„Cu mult mai târziu sunt născocirile religioase că Apostolii într-un sinod ţinut în Antiohia ar fi stabilit întrebuinţarea icoanelor; că evanghelistul Luca era pictor şi ar fi zugrăvit chipul lui Christos, al Mariei şi al Apostolilor; şi că ar fi existat şi o icoană a feţei lui Iisus nezugrăvită de mâini omeneşti ci tipărită de la sine pe o măhramă pe care i-o întinse pe calea către Golgota o femeie pioasă numită Veronica, spre a se şterge pe faţă. Toate acestea sunt invenţiuni religioase pioase (născociri şi invenţiuni ce au dus la idolatrie - n.n.)."15 „Tradiţia spune că Mântuitorul a trimis lui Avgar (regele Edesei - n.n.) împreună cu scrisoarea şi chipul Său imprimat pe o măhramă, dar nefăcut de mână omenească. Aceste scrisori împreună cu trimiterea chipului mesianic nu au temeiuri de autenticitate... (deci nu sunt vrednice de crezut - n.n.)."16 „Sfânta Scriptură a Noului Testament nu ne-a lăsat nici o descriere ori vreo urmă despre chipul lui Iisus; iar istoriile despre icoanele Lui cele nefăcute de mâini omeneşti, sau cele zugrăvite de evanghelistul Luca, sunt numai tradiţiuni pioase fară temeiuri istorice (ca multe alte născociri cuprinse în scrierile apocrife din primele secole creştine - n.n.)."17 „Şi dacă nu vedem chipul Mântuitorului în formă omenească înainte de Constantin cel Mare, se pare că creştinii erau conduşi pe atunci de ideea arătată în Isaia 53.23 că Hristos a fost prevăzut de profet ca neavând nici chip, nici asemănare frumoasă şi prin urmare de reprezentat. Aşa învăţară Clement Alexandrinul şi Tertulian; iar
15. „Istoria Dogmelor" de Dr.C.Chiricescu, Litografia Andreescu 1904, pag. 180-181. 16. „Tezaurul liturgic" de Badea Cireşeanu, cu aprobarea Sf. Sinod, tom.II, Bucureşti 1911, pag. 234. 17. Ibidem, pag. 232.

228
de la Constantin cel Mare încoace Hristos se închipui (nimeni nu ştie cum arăta - n.n.) după idealul frumuseţii cum se zice în Ps. 44,2)."18 „...Găsim şi pe la finele secolului al IV-lea (an 392) o epistolă trimisă lui Ioan, episcopul Ierusalimului, de către Epifanie al Salaminei Ciprului, în care acesta mărturiseşte că venind în oraşul Anablata din Palestina a văzut la uşa unei biserici de aici o pânză, care avea zugrăvit pe ea un chip ce semăna cu al lui Hristos sau al unui sfânt oarecare. Epifanie a rupt pânza cu pictura şi a sfătuit pe păzitorii bisericii ca să înfăşoare cu ea vreun mort... Petaviu susţine că Epifanie a sfâşiat pânza pentru că în Cipru unde era el episcop, nu se întrebuinţau icoanele. "19 „La creştinii primi, icoanele religioase se amintesc la începutul secolului II. În tot decursul acestui secol întrebuinţarea lor e rară şi nu prea bine văzută... Istoricul Eusebiu consideră (în sec. IV - n.n.) întrebuinţarea icoanelor ca un obicei păgânesc; Sf.Ioan Gură de aur şi Augustin nu prea se învoiesc cu acest obicei. Epifaniu era un contrar hotărât şi înfocat contra icoanelor."20 „Astfel nu este îngăduit creştinului a aşeza în biserică imaginea lui Dumnezeu cel nevăzut, ci mai mult în inimă unde este în adevăr templul lui Dumnezeu."
(Augustin)21

Secolele V I - VII „Dar în sec. al V-lea şi al VI-lea uzul (nu cultul - n.n.) icoanelor se răspândi pretutindenea şi află tot mai mulţi partizani (mai mult
18. Ibidem, pag. 88. 19. Ibidem. pag. 196-197. 20. „Istoria Dogmelor" de Dr.C.Chiricescu, Litografia Andreescu 1904, pag. 181. 21. „Tezaurul liturgic" de Badea Cireşeanu, cu aprobarea Sf.Sinod al BOR, Bucureşti 1911, pag. 227, tom.II.

229
păgâni decât creştini - n.n.), excepţie de biserica nestorienilor care şi în acest punct voia să apară că menţine uzul vechi (apostolic - n.n.) şi făcea opoziţie (răspândirii idolatriei păgâne în creştinism - n.n.). Ba la sfârşitul Periodului II (anii 600-622 d.H.) exista la Răsărit şi un cult al icoanelor" (deci apostazia de la credinţa apostolică începe în Răsărit - n.n.).22 „Abia spre sfârşitul secolului al VI-lea şi în cursul secolului al VII-Iea imaginile (icoanele -n.n.) devin obiect de devoţiune şi de cult în biserici, precum şi în locuinţe" (mai târziu, dar insistent - n.n.).23 „La Apus se pare că venerarea icoanelor încă nu a fost în uz la sfârşitul Periodului (anul 622), dar şi aici icoanele erau foarte răspândite, deşi încă pe la anul 600 se află aici un episcop contrar icoanelor (ca dovadă că ele apăruseră şi aici - n.n.), anume Seren de Marsilia."24 „Sanctorum imagines ne adorari debuissent... non ad adorandum in ecclesiis, sed instruendas. (Imaginile sfinţilor nu trebuie adorate... căci ele nu sunt puse în biserici pentru adorare, ci pentru instruire ." (imaginile religioase folosite doar ca instruire fără a li se aduce vreun cult, nu constituie păcat - n.n.).
(Grigorie cel Mare al Romei)an. 604 25

„Dar cu timpul (şi aici este durerea - n.n.) poporul crezu că anumite icoane sunt înzestrate cu puteri miraculoase... încât în sec. VII icoanele deveniseră de mult obiecte de adoraţie fanatică, ceea ce se asemăna mult cu practicile păgâne" (astfel păgâno-creştinismul nu mai semăna cu iudeo-creştinismul apostolic - n.n.).26
22. „Istoria bisericească universală şi statistica bisericească" de Eusevie Popovici, cartea întâia, ediţia a II-a, 1926, pag. 223, vol.II. 23. „Istoria credinţelor şi ideilor religioase" de Mircea Eliade, vol.II, Bucureşti 1988, pag. 66. 24. „Istoria bisericească universală" de Eusevie Popovici, vol.II, 1926, pag. 223. 25. „Tezaurul liturgic" de Badea Cireşeanu, cu aprobarea Sf.Sinod al BOR, Bucureşti 1911, pag. 205. tomul II. 26. „Istoria culturii şi civilizaţiei" de Ovidiu Drâmba, vol.II, 1987, pag. 192.

230
Secolele VII- I X Măsuri împotriva apostaziei. Atitudini episcopale „...prin cultul adus icoanelor se ştirbeşte porunca a II-a a Decalogului." (aceasta era constatarea episcopului Constantin din Nacolia şi a sfetnicilor religioşi ai împăratului Leon II (714-741) cu privire la alunecarea creştinismului în păgânism - n.n.).27 „La anul 726 Leon publică un edict (după ce se consultase cu conducătorii mai însemnaţi ai bisericii - n.n.) prin care oprea închinarea înaintea icoanelor, pentru că aceasta se cuvine numai lui Dumnezeu şi dispuse ca ele (icoanele - n.n.) să fie ridicate mai sus, pentru ca poporul să nu le poată săruta; iar la anul 730 (din cauza ignoranţei poporului în cunoaşterea Scripturilor - n.n.) prin alt edict ordonă totala lor înlăturare din biserică."28 „Pentru ce pe Tatăl Domnului nostru Iisus Hristos nu-L înfăţişăm ochilor şi nu-L închipuim prin zugrăvitură? Pentru că cine este El noi nu ştim, şi firea lui Dumnezeu a se face văzută, a se explica şi a se zugrăvi, nu se poate ." (Grigorie al II-lea al Romei - anii 714-731,
corespondenţă cu împăratul Leon II)29

„Cine poate să facă chipul lui Dumnezeu celui nevăzut şi fără corp, care nu se poate descrie şi nu are nici o formă?"
(Ioan Damaschin)30

„754, februarie 10 - august 8. Conciliul (sinodul - n.n.) din palatul imperial din Hiereia... Constantin V convoacă conciliul la care participă 338 episcopi (vezi şi Eusevie Popovici şi Badea Cireşeanu n.n.) şi care se declară ecumenic;
27. „Tezaurul liturgic" de Prof. Dr.Badea Cireşeanu, tom.II cu aprobarea Sf.Sinod al BOR, Bucureşti 1911, pag. 205- 206. 28. Ibidem, pag. 206. 29. Ibidem, pag. 227. 30. „Tezaurul liturgic" de Preot Prof. Dr.Badea Cireşeanu, tom. II. cu aprobarea Sf.Sinod al BOR, Bucureşti 1911, pag. 228.

231
conciliul condamnă cultul icoanelor, fabricarea, posesia şi venerarea lor..." (acesta este adevăratul al VII-lea sinod ecumenic - n.n.).31 „Ei (cei 338 de episcopi) declară uzul şi cultul icoanelor idolatrie, opusă direct poruncii a 2-a a Decalogului şi introdusă în Biserică de Satana" (într-adevăr după 600 de ani de la Hristos, Satana reuşise acest lucru - n.n.).32 Sinodul a stabilit: „...că cultul icoanelor este un produs păgânesc (sublinierea aparţine cărţii de unde a fost luat citatul - n.n.)."33 „Sinodul pronunţă apoi anatema asupra făcătorilor de icoane..."34 „Icoanele dispărură acum şi din locuinţele oamenilor."35 „...iar invocarea sfinţilor şi a Născătoarei de Dumnezeu, acum fu oprită (anul 767)."36 „După moartea lui Constantin Copronim (batjocorit astfel de adepţii idolatriei păgâne - n.n.), urmă la tron fiul său Leon al IV-lea (775 -780)... fiind de aceleaşi vederi ca şi tatăl său... în ajutorul său luă şi pe Pavel (Paul) patriarhul Constantinopolului (780 - 784) (astfel fură întrucâtva restabilite vremurile apostolice ferite de orice idolatrie păgână - n.n.)."37

31. „O istorie a imperiului bizantin"de Stelian Brezeanu. Bucureşti 1981, pag. 63. 32. „Istoria bisericească universală" de Eusevie Popovici, vol.II, ed. a II-a 1926, pag. 345. 33. „Tezaurul liturgic" de Preot Prof.Dr.Badea Cireşeanu, tom.II, cu aprobarea Sf.Sinod al BOR, Bucureşti 1911, pag. 207. 34. Ibidem, pag. 207. 35. Ibidem, pag. 207. 36. Ibidem, pag. 208. 37. „Tezaurul liturgic" de Preot Prof.Dr.Badea Cireşeanu, tom.II, cu aprobarea Sf.Sinod al BOR, Bucureşti 1911, pag. 208.

232
Femeile împărătese Irina (Irena) şi Teodora (Theodora) reintroduc idolatria „780, sept. 8. La moartea timpurie a lui Leon IV urcă pe tron minorul Constantin VI, în vârstă de zece ani sub regenţa mamei sale Irena."38 „784, dec. 25. După ce 1-a obligat să abdice pe patriarhul Paul (Pavel) la 31 august, adversar al icoanelor (conform Bibliei şi tradiţiei apostolilor - n.n.), Irena convocă la palatul Magnaura o mare adunare pentru a alege şeful bisericii; regenta impune (fără a ţine cont de adunare - n.n.) în fruntea bisericii pe fostul ei secretar, Tarasios, care începe pregătirile pentru reabilitarea cultului (păgân - n.n.) icoanelor."39 „În locul lui Pavel (care a preferat eliberarea din slujba de patriarh decât trădarea credinţei apostolice - n.n.) fu ales patriarh cu consimţământul (şi impunerea după cum am văzut - n.n.) împărătesei, Tarasiu, care era secretarul ei şi încă laic (784 - 804); (nici măcar nu avea vreo pregătire teologică fiind de fapt politician nu teolog n.n.)."40 „786, iul. 31. Irena şi patriarhul Tarasios convoacă un conciliu la Constantinopol în biserica Sf. Apostoli (culmea ironiei -n.n.) pentru restaurarea cultului icoanelor (cult străin apostolilor - n.n.); garda imperială formată din soldaţi de origine orientală (păzitori ai poruncii a II-a din Decalog - n.n.) intervine şi împrăştie conciliul (cu ajutorul episcopilor necompromişi - vezi Eusevie Popovici în Istoria bisericii universale - n.n.)."41 „...din această cauză s-a strămutat sinodul la Niceea şi aci s-a deschis în Biserica Sfânta Sofia, la anul 787, septembrie 24,
38. „O istorie a imperiului bizantin" de Stelian Brezeanu, Bucureşti 1981, pag. 65. 39. Ibidem, pag. 66. 40. „Istoria bisericească universală" de Eusevie Popovici, vol.II, ediţia a II-a, 1926, pag. 347. 41. „O istorie a imperiului bizantin" de Stelian Brezeanu, Bucureşti 1981, pag. 66.

233
fiind de faţă peste 300 de episcopi (mai puţini ca în 754 - n.n.) şi o mare mulţime de monahi şi clerici (care beneficiau de pe urma cultului icoanelor ca şi astăzi - n.n.). Pe timpul cât a ţinut sinodul din Niceea, Irina a luat măsuri ca garda imperială să nu mai tulbure şedinţele sinodului (dezarmând-o şi dizolvând-o prin şiretlic-n.n.)."42 „Şedinţele sinodului VII (de fapt VIII, căci VII a fost cel din 754 - n.n.) ţinute în Niceea au fost numai 7 (şi a durat mai puţin de o lună, lucru ce denotă superficialitatea unică a acestui sinod - n.n.) - şedinţa I ţinută în 24 sept. 787 - şedinţa II ţinută în 26 sept. 787 - şedinţa III ţinută în 1 oct. 787 - şedinţa IV ţinută în 4 oct. 787 - şedinţa V ţinută în 6 oct. 787 - şedinţa VI ţinută în 13 oct. 787 În fine, şedinţa a VII-a, cea din urmă, s-a ţinut în 30 oct. acelaşi an în Constantinopole în sala palatului 'Magnaura' unde a fost de faţă şi împărăteasa Irina (susţinătoarea idolatriei creştine - n.n.)."43 „...în Franţa unde cultul icoanelor nu era încă dezvoltat (aceşti creştini încă nu căzuseră în idolatrie - n.n.), Carol cel Mare (768 814) prin scrierea sa 'Quatuor libri Carolini' împreună cu episcopul francez al curţii (şi mai târziu sinodul tuturor episcopilor -n.n.) protestează energic în contra orânduirilor sinodului cu privire la venerarea imaginilor (de aici se vede clar că sinodul din Niceea zis al VII-lea nu fusese ecumenic căci altfel francezii nu ar fi fost luaţi prin surprindere de inovaţia numită venerarea icoanelor - n.n.)."44 „Întâmpinarea susţinea că icoanele nu trebuie a se desfiinţa (fiind cunoscută funcţia lor pedagogică - n.n.), dar nici a fi venerate (aceasta fiind alunecare în păgânism - n.n.)."45
42. „Tezaurul liturgic" de Preot Prof.Dr.Badea Cireşeanu, tom.II, Bucureşti 1911, pag. 208. 43. Ibidem, pag. 208. 44. Ibidem, pag. 210. 45. „Istoria bisericească universală" de Eusevie Popovici, vol.II, ediţia a II-a 1926, pag. 349.

234
„Tocmai de la jumătatea sec. al IX-lea a dispărut în statul Francilor aversiunea contra sinodului VII ecumenic şi contra cultului icoanelor (cu greu şi destul de târziu, dar Satana şi-a făcut lucrarea şi aici, ar constata membrii sinodului din 754 - n.n.)."46 „Au fost mulţi (episcopi şi patriarhi cu adevărat creştini - n.n.) care au socotit veneraţia icoanelor contrară poruncii a II-a a Decalogului (aceştia au socotit Sfânta Scriptură cu tradiţia apostolică mai pe sus de tentaţiile păgânismului îmbrăcat în straie creştine n.n.)."47 „Pe la anul 797 Irina torturând pe fiul ei Constantin VI Porfirogenitul şi scoţându-i ochii, rămase singură împărăteasă (anii 797 - 802) şi ocroti cu ardoare cultul icoanelor. (Satanismul acestei femei nu mai necesită nici un comentariu - n.n.)."48 „Împăratul Leon al V-lea Armeanul (813 - 820) decretă la anul 815 scoaterea din nou a imaginilor din biserici."49 „815, aprilie. Sinodul convocat de împărat la Constantinopol repune în vigoare hotărârile conciliului din 754 (adică respectarea Sfintelor Scripturi şi a tradiţiei primelor secole de creştinism -n.n.)."50 „La moartea lui Theophil (împărat al Bizanţului între anii 829842 - n.n.) puterea este preluată în numele minorului Mihail II de o regenţă în frunte cu împărăteasa mamă, Theodora."51 „843, martie 4. În urma opoziţiei înverşunate (bazată pe adevărul Biblic şi al tradiţiei primelor şase secole creştine - n.n.) faţă de hotărârea regentei şi a sfetnicilor ei de a restabili cultul icoanelor, patriarhul Ioan Gramaticul este depus
46. „Istoria bisericească universală" de Eusevie Popovici, vol.II, ediţia a II-a 1926, pag. 349. 47. „Morala creştină" - pentru cursul secundar şi normal, ediţia a II-a 1923 (Sinodul Trulan sau Cvinisext; Conferinţe morale), pag. 75. 48. „Tezaurul liturgic" de Badea Cireşeanu. tom.II, Bucureşti 1911, pag. 210. 49. Ibidem, pag. 210. 50. „O istorie a imperiului bizantin"de Stelian Brezeanu, Bucureşti 1981, pag. 72. 51. Ibidem, pag. 75.

„Tezaurul liturgic" de Badea Cireşeanu. cu aprobarea Sf.) semnalizează o infiltraţie lumească. episcopul Halcedoniei (singurul de fapt . . Bucureşti 1911. 75. pag. pag. dintre iconoclaşti şi iconoduli în care victoria iconodulilor (sclavii icoanelor . „Tezaurul liturgic" de Preot Prof. 83."53 „Că interdicţiile în raport cu orice 'chip cioplit' se păstrează adânc încrustate chiar în structura creştinismului biruitor.. 210.Sinod.a fost din nou atacat de Calvin în anul 1519 (iar înaintea lui de valdenzi încă din sec.."52 „Teodora. 54."55 Cultul icoanelor.n. tom.Badea Cireşeanu. „.XX „În secolul XII Alexie Comnenul.XII . o va confirma controversa în Bizanţul anilor 725-842. mai devreme sau mai târziu imposibil de stăvilit (acest imposibil la oameni este posibil la Dumnezeu care a ocrotit pe adevăraţii închinători de căderea în idolatrie .n. pag.235 (căci acesta ca şi patriarhul Pavel nu a renunţat la credinţa apostolică ..n. cu aprobarea Sf. tom. 211. „Raţiune şi credinţă" de Ion Ianoşi şi colab.n. Bucureşti 1911..n.n.n. Bucureşti 1983.).n...Sinod.n.n. Dr.). Ed..) care i se opuse.II.).n. 55. 53. numit astfel de adepţii inovaţiei cultului icoanelor .) şi de Luther în anul 1522 când 52. se arătă în contra icoanelor şi exilă pe Leon. Irina .) şi adus în fruntea bisericii bizantine călugărul Methodios (călugării fiind primii care beneficiau de pe urma cultului icoanelor pe care tot ei îl introduseseră .n.II.n.. Ibidem.n. hotărî a se convoca un sinod în anul 842 sub preşedinţia noului patriarh Metodie Mărturisitorul (842-846. Ştiinţifică şi enciclopedică.n."54 Secolele X .. pag. Sinodul acesta întărind cele stabilite la Niceea (sub cealaltă împărăteasă apostaziată.n.) icoanele fură aşezate în biserică în Duminica I a postului mare.

. pag.n...Ştiinţifică şi enciclopedică. pentru ce te prosternezi înaintea celui neînsufleţit? Teme-te mai bine de Acela care zguduie pământul şi cerurile.236 se şi înlăturară pentru totdeauna icoanele. cu aprobarea Sf. Pentru ce priviţi la pereţi.n..n. din timpul Renaşterii (Savonarola) şi cele legate de protestantismul lui Luther... . care ai pe Dumnezeu în tine.). 58. „Tezaurul liturgic" de Preot Prof.). afară de tine şi mai presus de tine." (Meliton de Sardes)58 „Pentru ce nu ridicaţi ochii voştri spre ceruri..)..."57 CONCLUZIE: „O.a.Sinod al BOR.n. tom. cum cumperi tu idoli (imagini la care să te închini . mută munţii şi poate deveni pentru tine foc mistuitor.. Bucureşti 1911. 83.II. te-a văzut?. în care şi numai în care se întrezărea un scut de nădejde împotriva tentaţiilor prea lumeşti (de fapt păgâne .Badea Cireşeanu. Ed. pag. mai bine decât aţi privi spre Cel de sus?. 211. Bucureşti 1983. înfuriază marea. rezultă că din religiile monoteiste nu a dispărut niciodată tentativa revenirii la fundamentalul precept spiritualist al Bibliei. 56. Calvin ş.n.) făcuţi de mână omenească şi te închini lor? Tu nu ştii că ochiul care vede toate. în religia musulmană. Ibidem.n."56 „Dacă interzicerii 'chipului cioplit' din iudaism şi creştinismul timpuriu sau bizantin îi adăugăm similara restrângere intervenită. 14.. Dr. pag.. din Bisericile acestor reformatori (şi a celor de după ei .n. 57. om de nimic. „Raţiune şi credinţă" de Ion lanoşi şi colab.. la lemne şi la pietre cioplite.. iar apoi reacţiile rigoriste creştine..n. statuile şi cultul sfinţilor (toate produse de origine păgână .

" (Origen)61 „Socotesc pe drept cuvânt că se abat de la tot sfatul bun cei ce. „Origen" . " (Sf. 60.Ibidem.„ Raţiune şi credinţă" de Ion Ianoşi.Hr. Bucureşti 1984. fie de reafirmarea păgânismului.Dumitru Stăniloae. BIBLIA şi cuvântul CRUCE: „În Sfânta Scriptură. 82. numai să nu ajungă să întineze credinţa în Dumnezeul cel peste toate prin călcarea în acest chip a legii Lui. pag. pag. dacă trebuie. 61. Contra lui Celsus.Chiril al Alexandriei)62 ISTORIA APARIŢIEI ICOANEI CRUCII ÎN CREŞTINISM Secolele I-II d. Ed.IBM al BOR. 94. 62.Dr. Bucureşti 1983. pag. sau coborând la o rătăcire încă şi mai ruşinoasă se închină lucrurilor mâinilor lor. .Bodogae.IBM al BOR.237 Ce sunt în sine însăşi icoanele?" (Lactanţiu)59 „Părinţii bisericii acţionează în litera şi spiritul Scripturii atunci când se ridică împotriva artelor făuritoare ale unui 'chip' mult prea uman şi prea puţin divin şi cu deosebită vehemeţă împotriva reprezentării plastice şi spectaculare. 499. traducere de Pr. pag." 60 „Din aceste pricini creştinii şi iudeii se feresc de temple. partea a patra. 1. cuvântul cruce are două înţelesuri: 59. de altare şi de chipuri cioplite încât sunt în stare să meargă chiar la moarte.Scrieri alese. Ed. Prof. depărtându-se de la slujirea lui Dumnezeu slujesc zidirii în locul Ziditorului şi Făcătorului. mereu suspectate fie de proliferarea. Bucureşti 1991.Prof.T. 186. traducere de Pr. „Sfântul Chiril al Alexandriei".

n. 65. pag. „Despre credinţa ortodoxă" de Arhimandrit Cleopa Ilie.34.8.). prigoniri din partea celor mulţi . "64 „Înţelesul spiritual este redat în cuvintele Mântuitorului: 'Oricine voieşte să vină după Mine să-şi ia crucea (necazuri.. pag. 82.n. Ibidem. 70."63 ÎN SENS SPIRITUAL „.3 8. Ed. . 70.pentru cei ce se mântuiesc..Episcopiei Buzăului 1985.18 (prin propovăduirea crucii. Pavel înţelege propovăduirea lui Hristos cel răstignit . IBM al BOR. 'Şi care nu-şi ia crucea şi nu-Mi urmează Mie nu este vrednic de Mine'. „Despre credinţa ortodoxă" de Arhimandrit Cleopa Ilie.. „Făclii pentru dreapta credinţă" de Preot Dr.) şi să-Mi urmeze Mie'.Episcopiei Buzăului 1985. să ne asemănăm Lui.cruce are. 10. Bucureşti 1981. pag. pag. 81. credinciosul se bucură de crucile vieţii şi strigă biruitor împreună cu mult încercatul şi biruitorul Pavel apostolul: 'Iar mie să nu-mi fie a mă lăuda decât numai în crucea Domnului nostru Iisus Hristos. b) un înţeles material.. adevăratul ucenic al Mântuitorului nu se teme de necazuri. suferinţă. 67.. „Făclii pentru dreapta credinţă" de Preot Dr. Primind o putere şi o înţelepciune cerească. prin care lumea este răstignită pentru mine şi eu pentru lume.Ştefan Slevoacă. puterea lui Dumnezeu... înţeles de suferinţă.n..IBM al BOR.. Ed. nu le priveşte cu amărăciune sau cu revoltă. 66. 64. Mt.Ştefan Slevoacă.. 1.238 a) un înţeles spiritual. Hristos a suferit şi a luat pe umerii Săi crucea şi a purtat-o pentru răscumpărarea omenirii. Mc. Bucureşti 1981."66 „Propovăduirea crucii este."65 „Fără această purtare a crucii nu este mântuire."67 63.n. Ci supunându-se voii lui Dumnezeu. 1 Cor. 82. Noi trebuie să pătimim într-un fel ca Dânsul. Ed. Ed.14.. pag.' Galateni 6..

). cu aprobarea Sf. „Biblia sau Sfânta Scriptură". Bucureşti 1981. cu aprobarea Sfântului Sinod.n..IBM al BOR. Crucea la început avea în inscripţiuni forma literei greceşti T.n.)."71 68. 27. pag. 70.n.25) (în toate aceste versete este vorba de crucea pe care a fost răstignit Iisus . au găsit pe un om din Cirene cu numele Simon.) a ieşit din cetate la locul numit al Căpăţânii."70 „Prin secolul al IV-lea şi începutul secolului al V-lea.21). tomul II. Mc. 1294. .n. Maria lui Cleopa. 71. Dr.n. la piept şi la cei doi umeri.32. în vorbirea de toate zilele .Sinod. epitafiile (inscripţiile de pe morminte . 70. Ed. 72. Ed.n. ' Şi stăteau lângă crucea lui Iisus. 1 citat mai sus . (versetul 23 şi 24 explică versetul 18 din 1 Cor."69 2.n.239 „Însă noi (precizează apostolul Pavel . puterea lui Dumnezeu şi înţelepciunea lui Dumnezeu.17). 69. 71. Semnul crucii făcut cu mâna NU SE GĂSEŞTE ÎN BIBLIE: „În înţelesul obişnuit. mama Lui şi sora mamei Lui. pag.. Bucureşti 1911. Ibidem. la mijloc sau la urmă crucea ori monogramul lui Hristos. 15. şi Maria Magdalena' (In.n.) propovăduim pe Hristos cel răstignit.IBM al BOR. 19..n.Badea Cireşeanu. pe acesta l-au silit să ducă crucea Lui' (Mt. ' Şi ieşind afară. 19. iar din secolul al V-lea încoace luă chipul pe care îl păstrează şi în zilele noastre. pag. Bucureşti 1991.cruce mai înseamnă şi semnul crucii făcut cu mâna dusă la frunte. pe Hristos."68 ÎN SENS MATERIAL: „' Şi ducându-Şi crucea Sa (lemnul pe care a fost răstignit-n. care evreieşte se zice Golgota' (In. pag.. „Tezaurul liturgic" De Preot Prof.) aveau în frunte. „Despre credinţa ortodoxă" de Arhimandrit Cleopa Ilie.nu şi în Sfânta Scriptură .

„Scrierile părinţilor apostolici". pag..Fecioru. „Tezaurul liturgic" de Preot Prof. tom.30).litere greceşti cu care începea numele Christos .ihtys = peşte. pag. Pentru creştinii primelor secole „semnul Fiului Omului" nu era crucea: „Şi atunci se vor arăta semnele adevărului: mai întâi semnul deschiderii cerului (Mt.D."74 „Creştinii.n. Mântuitorul. 74. 32. . apoi semnul glasului trâmbiţei (Mt. luându-se deci iniţialele acestor cinci cuvinte s-a compus cuvântul .).II.n.n. pag. aici însă era întrebuinţat ca ornament (deci nu oriunde găsim semnul crucii ne putem gândi şi la idolatrizarea lui prin vreun cult oarecare sau că acest semn aparţine neapărat creştinilor .. 73. totuşi egiptenii întrebuinţau acest semn cu 4 braţe egale într-un înţeles înspăimântător.n. pag.Dr. 243. 24."73 3. 233.240 „Monogramul era sau în forma literelor XP ('chi' şi 'ro' .IBM al BOR. 72.a) sau în chipul X/P de obicei precedat de 'a' şi 'u' pentru că Hristos dă începutul şi sfârşitul la tot ce există (alfa şi omega sunt prima şi ultima literă din alfabetul grecesc .Badea Cireşeanu. S-a mai aflat semnul crucii cusut şi pe veşmintele Egiptenilor. Ibidem. Ibidem. traducere Pr. 75.31) şi al treilea învierea morţilor . adică în rugăciunile lor pronunţau formula următoare: Iesus Christos Theoy Yhios Soter (Iisus Hristos Fiul lui Dumnezeu. Ed.."75 „Cum că figura peştelui închipuia pe Hristos ne spune Tertulian 72."72 „Deşi egiptologii Champollion Francois (mort în 1831) şi Lenormat Charles (mort în 1859) au găsit semnul crucii în eroglifele templelor egiptene cum şi în peşterile din Beni-Hasan (în Egiptul de sus).n. 24..). Bucureşti 1911. Bucureşti 1979.

Tot aceasta ne-o afirmă Clement Alexandrinul.. 77. 141-142. adică mai înainte de a o decreta Constantin cel Mare de insigniu biruitor în contra păgânilor.C. după peştele (ihtys) nostru Iisus Hristos ne naştem în apă. Ieronim. profesor de teologie ortodoxă. pag. "76 „Despre crucea care se găseşte în zilele noastre pe sfânta masă. După alţii (Lactanţiu) această vedenie ar fi fost doar un simplu vis. zice apologetul. întrebuinţarea icoanelor devine mai comună.Chiricescu. Ibidem.n. 78. Optatusdin Mileve şi alţii."77 Secolele IV-XX d. n-au probe serioase.n.241 într-o scriere a sa: 'Noi peştişorii (creştinii).de Preot Iulian M.) pe steagurile oastei şi pe pereţii palaturilor sale.n. Litografia Andreescu.). 52. nu altfel suntem mântuiţi decât rămânând în apă (în făgăduielile date la botez)'. Ibidem. pag. decum a cultului icoanelor întâmpină la început opoziţia bisericii . Constantinescu.n. 181."79 76. 1904. 233. pag."78 „Tot la această dată se zice că a avut (Constantin) şi vedenia semnului crucii sub care era scris: în acest semn vei învinge. Cu Constantin cel Mare se conturează păgâno-creştinismul „În secolul al IV-lea precumpănind creştinii cei din păgânism şi Constantin cel Mare punând icoana crucii (de fapt monograma lui Hristos . . „Istoria Dogmelor'" de Dr.Hr. Constanţa 1926. 4. pag. cu toate acestea sinodul din Elvira la 306 opri întrebuinţarea icoanelor prin Biserică (deci inovaţia chiar şi numai a uzului. Augustin. Iar scriitorii care se silesc a documenta că crucea a fost introdusă pe sfânta masă înainte de Constantin cel Mare. „Importanţa Sinodului I Ecumenic şi Marile lui personalităţi" . nu avem mărturii că ea ar fi aşezată aici şi înainte de secolul al IVlea.. 79.

se datoreşte faptului că la o depărtare atât de mare.n. 82.n. dă o relatare diferită: Constantin ar fi avut în noaptea precedentă luptei cu Maxenţiu un vis. care vorbeşte de vedenie (de mort. partea a doua. evenimentul a fost îmbrăcat în legendă şi cuprinde. de aceea scriitorii creştini din toate timpurile s-au contrariat unii cu alţii pe această temă (forma crucii lui Iisus .F. traducere de Radu Alexandru. pag. Este vorba de chrisma. poate. Constanţa 1926. Dr. Această relatare este făcută de Lactanţiu cam în anul 318. 81." 81 „Se mai spune că ar fi făcut şi o statuie în vârful căreia ar fi pus semnul crucii cu inscripţia: "prin acest semn am eliberat cetatea voastră de dominaţiunea tiranilor şi am restabilit senatul şi poporul în vechea lui splendoare. alcătuită după moartea împăratului relatarea este mai bogată în amănunte. patriarhul BOR.Emilian Popescu. 52-53. 44. în care i s-a spus că el va fi învingător.242 „De asemenea. adică de primele două litere ale numelui lui Christos (Chi=X şi Ro=P -n. când îşi publica lucrarea mai sus amintită.P. Ibidem. IBM al BOR. P.pers.Teoctist.de Preot Iulian M. Ed."82 5. (Chiar 'sărbătoarea sfintei cruci' 80. studiu introductiv de Prof. ci ne istorisesc numai că Mântuitorul a fost răstignit pe cruce. pag. .5).). Bucureşti 1991. şi unele înfloriri. Constantinescu."80 „Că în Vita Constantini. Viaţa lui Constantin cel Mare". Nimeni nu ştie exact cum arăta crucea lui Hristos: „Deoarece evangheliştii nu ne spun nimic despre această formă. carte tipărită cu binecuv. rămânând apoi fiecare cu părerea sa proprie. 30-31. „Importanţa Sinodului I Ecumenic şi Marile lui personalităţi" . 30. dacă va însemna pe scuturile ostaşilor litera X traversată de P.scrieri. Lactanţiu.n. pag.). Simpla analiză a cuvintelor puse în aşa zisa inscripţie ne face să credem în inexactitatea acestei tradiţii .' Dar nimeni nu afirmă dintre urmaşi că ar fi văzut-o. „Eusebiu de Cezareea .

II. pag..II. „Tezaurul liturgic" de Preot Prof. V).n."87 „Erau însă şi mulţi creştini care-şi făceau o cruce pe frunte şi alta pe piept. Badea Cireşeanu. tom.n. tom. 84.) ducând mâna la gură.243 apare foarte târziu şi la date diferite în Răsărit şi Apus .n. 301. Ed. 86.I (1-1054).. Badea Cireşeanu."85 „În acelaşi chip glăsuieşte şi Ieronim când zice: 'la toată fapta şi nevoia atingem fruntea cu mâna' (noutatea era fruntea în locul gurii n."84 6. „Istoria bisericească universală".n. oris = gură n. pag. de unde s-a format cuvântul adorare (ad = la. pag.Vasilescu. Ibidem.n.). Ed. Bucureşti 1975. pag.a II-a.n.).n. Dr.n. Bucureşti 1911. 250.) icoanele sculptate sau cioplite. 87. Ibidem.n. os. 249. Ed. Semnul crucii făcut cu mâna imită o practică păgână: „Divinitatea se saluta (la păgânii romani . 249. ci numai pictate. 85. Bucureşti 1982. 249. vol.). Bucureşti 1911. „Tezaurul liturgic"de Preot Prof. .).Dr. revăzută şi completată.IBM al BOR. nu şi în practicăn.IBM al BOR. pag. Asemănarea cu idolatria păgână nu poate fi ascunsă: „Biserica Ortodoxă n-a îngăduit (în teorie."86 „Hrisostom de asemenea rosteşte următoarele cuvinte: 'împodobim fruntea noastră cu crucea" (de fapt apar tot felul de inovaţii cu privire la noua practică . VI şi la altă dată (3 mai). dar în Apus numai din sec."83 „Sărbătoarea sfintei cruci (14 septembrie) este amintită în Răsărit din acelaşi timp (sec. (oare icoana 83. „Istoria religiilor" de E." (Prudentius)88 7. pag. 88. 320.

„Apologeţi de limbă greacă".n.) din lemn (cioplit . Bucureşti 1911. marmoră (sculptată. ruşinat a fost orice aurar de cele săpate de el.) etc.Prof.Sinod.n. pag. „Tezaurul liturgic" de Preot Prof. Craiova 1955. Bodogae. 322. toţi s-au abătut. împreună netrebnici s-au făcut'.) se face în natură (nu pictură . 93." (Origen)93 CONCLUZIE: „E lucru nebunesc nu numai să te-nchini unor lucruri cioplite.): 'La ce-i foloseşte omului chipul cioplit.n. nu este în ei duh.IBM al BOR. Ed. Bucureşti 1980.Prof. 92. aur.n. 331.n. Badea Cireşeanu.).'" (Teofil al Antiohiei)92 „. 248. tom. Editura Centrului mitropolitan al Olteniei. 322. D. aceasta este străin şi neobişnuit la noi (creştinii din secolele I-II d. Pr. cu aprobarea Sf. că a cioplit închipuirea lui mincinoasă? Vai de cel ce zice pietrei: 'Ridică-te!' şi lemnului 'înalţă-te!. „Simbolica" de Hr. pag.n. tom.n.Andruţos. „Tezaurul liturgic" de Preot Prof.II. în zadar argintarul lucrează argintul său.n..Hr.n. 90.n. . pag. Dr."89 „Ea (crucea .). 226. Dr. Bucureşti 1911. nu este cel ce face bunătate. în ziua cercetării lor. T. ci şi să laşi să se înţeleagă de cei mulţi că tu ai face aşa ceva 89.n. cioplită .n..). Olimp Căciulă şi Pr. 91. pag.) piatră. de Prof. -n.a se închipui chiar şi lucrul mâinilor lui Dumnezeu. vor pieri." (Teofil al Antiohiei)91 „Asemenea şi Avacum (Habacuc . Badea Cireşeanu. nu este până la unul.244 crucii în care categorie intră? . fier (turnată ca orice sculptură -n. argint.' Acelaşi lucru îl spune şi David: 'Stricatu-s-au şi urâţi s-au făcut întru meşteşugurile lor. trad.n.Feciom.n.II."90 „Ieremia a spus: 'Înnebunit-a omul din pricina cunoştinţei lui. pag. Ibidem.

T..statuie) „eidolon = imagine.. chip. 98. Fericit e acela care nu ştie. II . portret. imagine. Ed.Prof. Bucureşti 1911.. mântuirea. Bucureşti 1984. „Urmarea lui Iisus Hristos". pag."96 IDOL ŞI ICOANĂ . ca Apostolul. „Sfântul Atanasie cel Mare". pentru El să o purtăm până la sfârşit. 45. 95. 2) . Bodogae. Luptă-te cu bărbăţie împotriva aplecărilor spre rău ale naturii. „Origen" . Dr. chip. vol. D.. 499-500. trad. icoană (imago=chip. pag. 104.245 de dragul mulţimilor" (Origen)94 „Dar oamenii ajunşi fără de minte au nesocotit harul lor şi prin aceasta au întors atât de mult spatele lui Dumnezeu şi au tulburat atât de mult sufletul lor încât nu numai că au uitat de cunoştinţa de Dumnezeu.Badea Cireşeanu.)"98 94. 192." (Atanasie cel Mare)95 „Pentru Hristos am luat pe umerii noştri crucea. „Tezaurul liturgic" de Preot Prof. Bucureşti 1983. 571. 96. Pr. Ed. nădejdea.Stăniloae. cartea II. fără numai pe Iisus.IV.Prof. traducere de Pr. cu aprobarea Sf. Ştiinţifică şi enciclopedică. reprezentare plastică.IBM al BOR. idol"97 „eikon=imago.IBM al BOR. . la pietre şi la toată materia şi la oameni. pag. 8. pag. tom.II. dar ceea ce e cel mai rău. 1923. au mutat cinstirea de la Dumnezeu la lemne. Ibidem. „Dicţionar latin-român" de G. Tipografia Mănăstirii Neamţu. Bucureşti 1987. 97. leapădă-te de tine însuţi şi poartă crucea: în cruce e tăria. pag.Scrieri alese. şi pe acesta răstignit! (1 Cor.chip .Guţu.ÎN CULTUL IMAGINILOR Înţelesul de fond al celor două cuvinte este acelaşi: (imagine .Sinod al BOR. Ed. pag. statuie.

..). poză-chip.15).hoti oite to eidolo soi latreiomen oite te eikoni soi te chrise. .Alfred Rahlfs.Dr.. 563. idol (Apoc."102 „icoană=imagine pictată sau mai rar sculptată care reprezintă diferite divinităţi sau scene cu temă religioasă şi care serveşte ca obiect de cult (comparaţi cele două definiţii pentru elucidare . pag.I... Ibidem. en estesas. când icoană . (vezi Pliniu cel Bătrân. 117. divinitate şi constituind.n. proskinoimen (. imagine sau statuie..n.Moulton.par Maurice Carrez.nici nu vom sluji idolului tău şi nici nu ne vom închina icoanei de aur pe care ai înălţat-o. Institutul de Lingvistică din Bucureşti. pag. pag.chip.Septuaginta (acelaşi chip căruia i se aduce cult religios este numit când idol. 104.p. „Septuaginta" .. 101. . 412. pag."99 „eikon = imagine. Bucureşti 1983.n.n.E Palaia Diatheke tois o epistemonike epimeleia.n.. 1975. Ed. chip pe o monedă. edited by Harold K. vol.14. Prof.."100 „idolum . 411. „Dicţionar explicativ al limbii române" DEX Academia RSR. Ştiinţifică şi enciclopedică."105 99. „The analytical greek lexicon revised". figură. 81. 13. „Dictionnaire grec-francais du Nouveau Testament" .D.n. asemănare.Guţu. sau al unei mari iubiri (deci orice imagine căreia i se aduce vreun cult devine idol .n. 119.. 100.imagine. 105..n. 60-135 e.. Michigan ."104 „. Fig: fiinţă sau lucru care reprezintă obiectul unui cult. Ed.USA.).246 „eidolon = formă. pag.) Daniel 3. 102.). statuie reprezentând o. 117. obiecte de cult religios.103 „eikon (icoană) = imagine. 103. pag. model. Neuchatel (Suisse) 1971. Juvenal c."101 „idol = . Ibidem. 1978 Edition.18 u. „Dicţionar latin-român" de G. pag.).. 23-79 e.

Septuaginta. . argint. 107. nu s-au pocăit de faptele mâinilor lor. al treilea şi a zis cu glas tare: 'Dacă se închină cineva fiarei şi icoanei (eikona) ei şi primeşte semnul ei pe frunte sau pe mână va bea şi el din vinul mâniei lui Dumnezeu turnat neamestecat în paharul mâniei Lui.108 „Apoi a urmat un alt înger. pag."106 „S-au mândrit cu podoabele universului (aur.I) Ezechiel 7. „Septuaginta". -n.20 în originalul grec).. etc." (Apoc.. pag. 9. „The greekNew Testament" de Munster / Westphalia.20.n.7. 14. 109." Ezech. în originalul grec. 96. vol. Ibidem.) şi tot din ele şi-au făcut icoane (eikonos) grozăviilor lor.10 p.II..p. pag. Third Edition 1979. 105 (VechiulTestament în limba greacă). Ps.7 p. 871.. de aramă.109 Idolul ca şi icoana reprezintă ceva închipuit sau real: „În locul Dumnezeului adevărat au fost şi sunt adorate fel de fel de fiinţe sau lucruri închipuite sau reale. 779 (vol.247 Dumnezeu condamnă atât închinarea la idoli.9. de argint." Apoc.20 . . Ibidem. nici să audă.p." (Pretenţia că în icoană 106. 108. ca să nu se închine demonilor şi idolilor (eidola) de aur. de piatră şi de lemn. nici să umble. 858-859.Septuaginta.107 NOUL TESTAMENT „Ceilalţi oameni care n-au fost ucişi de aceste urgii. care nu pot nici să vadă. pag. cât şi la icoane: VECHIUL TESTAMENT „sunt ruşinaţi toţi cei ce se închină chipurilor (gliptois) şi care se fălesc cu idolii (eidolois).

n.) ci ei sunt numai închipuirile zeilor adevăraţi şi simbolurile lor" (Deci idolii sunt doar imaginea zeilor aşa ca icoanele imaginea sfinţilor .n.110 „Boul Apis se închipuia în forma naturală de bou (reprezentarea unei fiinţe cu originea sa în lume .II.. Episcopiei Buzăului 1985. 203. .n. unii s-au închinat şi la ceapă.Istoria biblică.Ibidem. Ed.P. 164. pag."114 Închinătorii la idoli sau icoane cred că prin aceasta se închină unor fiinţe cereşti: „. Ed."111 „Mă ruşinez s-o spun.II.Badea Cireşeanu.„Făclii pentru dreapta credinţă" . 114." (Aceşti împăraţi erau fiinţe reale. tom. de patriarhul BOR ." (Chiril al Ierusalimului)112 „Ce să mai vorbim de idolii de piatră.Ştefan Slevoacă.n.). pag.n. trad. tom.n.predici de Preot Dr.113 „Eusebiu ne spune că împăratul Constantin.n. pag. 113. pag.). iar în idol ceva închipuit. (Origen)115 110.n. Episcopiei Buzăului 1985.predici de Preot Dr. etc. 102. Ştefan Slevoacă..n. pag. 101. idolii nu sunt Dumnezeu (materialul din care sunt făcuţi: aur..„Tezaurul liturgic" de Preot Prof. Vechiul Testament" de Prof. de marmură? Cine nu ştie că împăraţii Romei îşi aveau în pieţe statuile lor la care mulţimile se plecau cu adâncă pietate. 112.Nicodim.Dr. 226. 111. 115. pag.n.Lopuhin.„Tezaurul liturgic" de Preot Dr. îşi aşeză icoana chipului său în biserici. nu are suport veridic .). argint. de aramă..II.). A. vol.„Făclii pentru dreapta credinţă" . nu imaginare . Bucureşti 1944.248 este reprezentat ceva real. lemn.Badea Cireşeanu. . 101. Bucureşti 1911. Bucureşti 1911. totuşi o zic.

„Cuvântări liturgice" de Vasile." (Reţineţi: simbol doar. încât sa nu se fi închipuit în templele sau pe grobniţele egiptene în calitate de simbol divin .. 120. patriarhul BOR. episcopul Oradiei. sau obiectelor de artă (icoane. 118. pe cer.. cu aprobarea Sf.n. 210. Ed. nu zeu propriu-zis . pag..Dr.. adică adoratorii statuilor. nu era nimic de aşa fel. de Nicodim.n. dar nu onorezi lemnul din ea. ilogice: „Onorând noi icoanele.n.n. vol.II. „Tezaurul liturgic" de Preot Prof. lumea fizică. etc... începând cu.în icoană (ca şi în idoli .Badea Cireşeanu.n.II."120 • amăgiri deşarte.n. păi icoana nu cuprinde şi lemnul?! . imagini. n. pag.119 „. „Istoria biblică.).. ediţia a VII-a. Bucureşti 1911. tom..).n. lemnului sau culorilor.. 121. ed. 227.n. tom. chipuri.n.). profesor onorar.n.n.A.. pag. Bucureşti 1944.) este o prezenţă simbolică (acest lucru e valabil doar atunci când însuşi Dumnezeu stabileşte simbolul .. (onorezi icoana. advocat în Galaţi.n.Lopuhin."116 „Păgânii se închină chipurilor de lemn pe care le cred imaginea lui Dumnezeu" (închinătorii la icoane fac acelaşi lucru . pag.n. fiinţe cereşti. 117.Pacu. Ibidem. Vechiul Testament" de Prof.) cred că prin acestea se închină unor.). pag. . pe pământ şi în ape.Sinod al BOR. pag. trad. nu venerăm culorile sau lemnele..)."121 116. „Elemente de Morală Creştină" de Moise N. ..).n..."118 „Cu un cuvânt. fost deputat şi senator. 164.. (deci nu aurului. 48.249 „Când însă noi aducem respect şi veneraţiune icoanelor.Badea Cireşeanu. ci pe acei sfinţi ale căror imagini sunt ele (aşa credeau şi păgânii susţinând astfel idolatria . 37. a II-a. 48. ci unor fiinţe cereşti exact cum susţin închinătorii la icoane . „Tezaurul liturgic" de Preot Dr. Bucureşti.Viaţa românească. Bucureşti 1911. IDOLATRII.P. 119. nu călcăm porunca a II-a din Decalog deoarece nu onorăm lemnul.n.117 „. Oradea 1976.II.

Dr. când israeliţii i-au adus cult religios prin tămâieri. de-1 va privi (nu săruta sau tămâia.n.n. pag. pag. Ed.. tatăl său.IBM al BOR.).. 122. (ori te închini. episcop ortodox al Oradiei. că el a desfiinţat înălţimile.n. Fireşte nu ne închinăm materiei.250 „De fapt învăţătura ariană (ca şi închinarea la idoli sau icoane n. şi căzând în genunchi ne închinăm.. 135.„Sfântul Atanasie cel Mare". 124. 94.Prof. Bucureşti 1978. Bucureşti 1978. trad. a tăiat dumbrăvile şi a stricat şarpele de aramă pe care-1 făcuse Moise.. etc. Ed. .n..14."125 „Acesta (Ezechia) a făcut fapte plăcute în ochii Domnului în toate. Nicolae Ciudin. a sfărâmat idolii. . pag. 256. Ed.IBM al BOR.„Studiul Vechiului Testament" de Preot Prof.n.).Dumitru Stăniloae.Prof.„Flori alese din grădina Sfintelor Scripturi" de Valerian Zaharia.n.n.n." Pr.) nu va muri.dar văzând icoana. ori nu te închini.).) la şarpele cel de aramă şi trăia (deşi acesta simboliza pe Hristos conform Ioan 33.) era inconsecventă. Oradea 1955. Ea afirma că Cuvântul e creatură.n. ori nu-i creatură . Bucureşti 1987. de Pr.n. 123. nelogică şi ambiguă. Dumitru Stăniloae122 „.. cum făcuse şi David. 197.„Carte de învăţătură creştină ortodoxă". acesta privea (nu se închina . Cum poţi spune că sărutând icoana nu săruţi materia ei?! Poate fi o amăgire mai mare? . dar nu ca una dintre creaturi (ori îi creatură. pag... 125. chiar până în zilele acelea fiii lui Israel îl tămâiau."123 Şarpele de aramă şi heruvimii sculptaţi au fost porunciţi de Însuşi Dumnezeu şi nu pentru închinare sau adorare: „Moise s-a rugat pentru popor şi Dumnezeu i-a poruncit să facă un şarpe de aramă şi să-1 pună pe un stâlp şi tot cel muşcat de şarpe."124 „Şi a făcut un şarpe de aramă şi 1-a pus pe un stâlp şi când un şarpe muşca vreun om. Dumnezeu a inspirat pe Ezechia să-1 dărâme . IBM al BOR.n.

26. Înaintea lui a fost ridicat un jertfelnic pe care se ardeau miresme (tămâie) în cinstea lui şi aşa-1 divinizau (deci divinizarea înseamnă cinstirea unui chip prin ardere de tămâie înaintea lui. pag.) Său şi a heruvimilor a făcut o excepţie la opreliştile privitoare la închipuirea fiinţelor create (iar o excepţie nu este regulă cu cât mai mult cu cât aici nu e vorba de închinare la aceşti heruvimi . P.n. Vechiul Testament" de Prof. pag."129 „Însuşi Domnul vorbeşte lui Moise în această privinţă următoarele: . Bucureşti 1981. A. Bucureşti 1944.251 (ceea ce era cult religios interzis de Dumnezeu imaginilor .n.n. Cleopa Ilie. „Despre credinţa ortodoxă" de Arhim. trad. „Biblia". patriarhul BOR." Ieş. „Istoria biblică. P. Lopuhin. vol.IV. trad. 129."130 „Interiorul acestei despărţituri (Sfânta Sfintelor . Ed. IBM al BOR. 174..3-4).32. 416 (IV Regi 18.. Bucureşti 1946. Ibidem. 127. Câţi nu fac astăzi acelaşi lucru înaintea icoanelor? ..n.II.n. 130. (chivotul cu cei doi heruvimi se aflau în Sfânta Sfintelor în întuneric .n. aşezaţi deasupra chivotului Legii sau în covoarele din locaşul sfânt (ca broderie).128 „Dumnezeu în cinstea sicriului (chivotului . . Lopuhin.şi heruvimii vor fi cu aripile întinse în sus acoperind cu aripile lor capacul.) era cufundat 126.25. A."126 „Iar el (şarpele de aramă) cu trecerea timpului din cauza decăderii duhului religios al poporului devenise izvorul unui rău deosebit. pag.).18-22.. 63. 170.n.) şi îl numeau Nehuştan.n.Şi să faci de aur doi heruvimi.).. ediţia sinodală 1968. vol.. de Nicodim. .. „Istoria biblică.n. pag.).n. De aceea Ezechia distruse şi acest monument istoric (care devenise obiect de cult ..n. 128. Vechiul Testament" de Prof.n.acolo Mă voi descoperi ţie şi voi vorbi cu tine pe capac."127 „În Vechiul Testament ni se spune despre doi Heruvimi sculptaţi..n. pag. patriarhul BOR.n. între cei doi heruvimi.). 21. de Nicodim.

Ibidem. de Nicodim.n. pag. care servea de loc înfricoşat al şederii lui Iehova (Dumnezeu cobora acolo şi Iosua ştia acest lucru atunci când a căzut cu faţa la pământ spre locul unde era chivotul lui Dumnezeu . trad. „Despre credinţa ortodoxă" de Arhim.).n. patriarhul BOR. Cleopa Ilie. 134.II. nici nu aprindea lumânări heruvimilor . vol.I)135 „Biserica primitivă creştină nu cunoştea icoane religioase şi aceasta cu atât mai mult cu cât primii creştini erau în majoritate iudei. Ibidem.. Bucureşti 1981.n. dar cel mai sfânt. 135. IBM al BOR.)"131 „Şi apoi lumina nici nu era de trebuinţă pentru această parte a templului.P. 131. „Istoria biblică. la anumite momente (deci nici vorbă de închinare ori sărutare adusă de cineva heruvimilor . Bucureşti 1945.252 într-un întuneric tainic nepătruns şi într-însa se afla numai un lucru. pag. 389.Lopuhin.. 133. pag. ." (Filocalia vol."132 „. 325. şi anume sicriul Legii (chivotul . 132. Căci legea cea mai de seamă a rugăciunii este 'a nu ne închipui nimic'.n.n.).A.n.n. ci să ne rugăm numai prin credinţă şi privirea cea nevăzută a minţii fără nici o imaginaţie. Ibidem. 250. pag. 250." (Teofan Zăvorâtul)134 „Fericită este mintea aceea care a ajuns a se închina fără de formă lui Dumnezeu.această lumină ar fi violat misteriozitatea încăperii însăşi.n. (deci nimeni nu săruta. Ed. Vechiul Testament" de Prof. 389. pag."133 Pentru a ne ruga lui Dumnezeu nu avem nevoie de chipuri: „Noi nu avem nevoie să vedem pe sfinţi şi pe îngeri în vremea sfintelor rugăciuni.). deoarece în Sfânta Sfintelor intra numai arhiereul şi încă acesta o singură dată pe an.

n. 103. pag. 1389.253 cărora legea dată de Moise le interzicea de a-şi face chip cioplit şi a i se închina.). orice creatură: fiinţă sau lucru care reprezintă obiectul unui cult = idol .n.n. 498-499. Pr.Prof.Bodogae. „Biblia sau Sfânta Scriptură". de Dânsul să ne alipim şi Lui să-I slujim.3-5). Să ne umplem de duhul sfinţeniei Lui. 130.Ştefan Slevoacă.C. 139. Bucureşti 1984. Ed. păziţi-vă de idoli! (I Ioan 5. căci în nimeni altul nu e scăpare.n. „Din tezaurul ortodoxiei" de Preot Dr. 180. trad. fiţi sfinţi în toată petrecerea vieţii (IPetru 1. IBM al BOR..T.scrieri alese."136 „.139 136. „Istoria Dogmelor" de Dr.).15) "138 „Fiilor. profesor de teologie ortodoxă. Ed. pag. să nu te închini lor şi să nu le slujeşti (Ieş. jos şi din câte sunt în apele de sub pământ. 137. 1904.. . pag. „Origen" . Ed. ediţia sinodală 1991. pag.3) şi în alt loc:' Să nu ai alţi dumnezei afară de Mine. la Dânsul să alergăm noi păcătoşii şi împovăraţi! (nu la idoli sau icoane .21) " (revezi paragraful nr. sus şi din câte sunt pe pământ. Episcopiei Buzăului 1990. Litografia Andreescu. 'După Sfântul Care v-a chemat.Chiricescu. Hristos este Arhiereul nostru. 138.pentru că creştinilor şi iudeilor li s-a dat poruncă 'să te temi de Domnul Dumnezeul tău şi numai Lui să-I slujeşti' (Deut. IBM al BOR. 6. să nu-ţi faci chip cioplit şi nici vreo asemănare a vreunui lucru din câte sunt în cer." (Origen)137 CONCLUZIE „Dacă Iisus înseamnă 'Mântuitor'. 20.

"140 „De fapt Celsus (un scriitor păgân din sec. şi pe la răspântiile drumurilor (tot ca imagini cinstite . Dr.n. pag. tom."141 „. „Dogmele religiunii creştine ortodoxe" de St. cu aprobarea Sf.n. la răspântiile drumurilor . Badea Cireşeanu.) se cădea să se închine numai aceia care s-au dedat cu zei ce poartă capete de câini. Idoli sau icoane pe la răspântii de drumuri: „ Idolatrii îşi aveau zeii lor pe la răspântii.T. Bucureşti 1911.. .. Bucureşti 1911.. 141.Dr..n.).n.n.Badea Cireşeanu. 60.. Pr. 500. 143. ci doar jertfe cinstite aduse zeilor (pe la răspântiile drumurilor . trad. 144... „Tezaurul liturgic" de Preot Prof.. 18.II.).scrieri alese. pe căile publice. pag.).. . Sinod din 17 oct. 1905. pag.. tom.II. Bucureşti 1911. „Tezaurul liturgic" de Preot Prof.Prof. „Tezaurul liturgic" de Preot Prof.n. pag.."142 „Crucea străluceşte.H.n. 17-18. Noi (creştinii . Dar cei de azi? . 202. tom. Dr. pag.mai găsim icoane şi. Bucureşti 1984. II d.Bodogae.254 PĂGÂNISMUL CA MODEL DE ÎNCHINARE LA UNII CREŞTINI 1.n.n.) ne închinăm numai la unul Dumnezeu (aşa susţineau creştinii din secolul II. „Origen" ." (Tertulian)144 140.. 142. Călinescu."143 2.II.n.) nu zice că statuile ar fi chiar zei.Badea Cireşeanu. Idoli şi icoane cu capete de câine: „Căci la un astfel de zeu corcit (trup de om şi cap de animal n.n.

n. Aceste preotese păgâne (mai bine zis vrăjitoare .... făcut cu capul de oaie ori de câine.II citat anterior . 291. 268.n.n. Biserica a purtat numele de 'Biserica cu sibile'.) nu va muri pe cale în ziua aceea de moarte subită. încă nu lipsesc sibilele. acela care vede chipul său (al sfântului cu cap de câine ..n.) nu lipsesc din unele picturi mai vechi bisericeşti."146 4. Bucureşti 1911. pag.n. 146.145 3. Lumea venea şi le consulta în diferite nevoi. . Ibidem. Sfântul Hristofor este acum patronul automobiliştilor din lume.".n..n.. Mulţi dintre automobilişti poartă icoana sfântului Hristofor la piept (aşa cu cap de câine ca la păgâni.255 „O particularitate picturală bisericească e şi chipul sfântului Reprov numit în creştinism Hristofor.) lor în termeni vagi şi echivoci. ci îi va fi lui bine. Fie dau oracolele (ghicitoriile . Icoane cu preotese păgâne pe pereţii bisericilor creştine: „Sibilele se chemau la Greci şi la Romani..n. tom. iar mai târziu bucureştenii nepricepând cuvântul de 'sibile' (mai bine zis n-au vrut să creadă aşa ceva . bietul Tertulian ce-ar zice astăzi? .II..n.n. „Tezaurul liturgic al sfintei biserici Creştine Ortodoxe de Răsărit" de Badea Cireşeanu. Pe pereţii exteriori ai 'Bisericii cu sfinţi' din Bucureşti (Calea Moşilor). De aceea se şi zugrăveşte el în Biserică în partea unde se vede mai bine de credincioşi.). Şi filozofi păgâni s-au strecurat în icoanele creştinilor: „Cei 7 filozofi greci care s-au strecurat în pictura bisericească se zugrăvesc astfel: 145.) au botezat-o cu numele de 'Biserica cu sfinţi'.n. Din cauza sibilelor zugrăvite pe afară ca şi la alte Biserici din ţară.).n. femeile cărora se atribuia cunoştinţa viitorului şi inspiraţia zeilor. pentru că după o veche tradiţie creştină (oricum nu înainte de Tertulian din sec. pag.

(aluzie la coroanele creştinilor . tom. Filozofii (păgâni . 215. dar chiar la Mântuitorul. modul acesta de imitare se aplică nu numai la oarecari figuri biblice. Idoli ca modele pentru icoane. Bucureşti 1911. sfânta Fecioară. 148. Meşterii supunându-se curentului fură nevoiţi a împrumuta adeseori tipurile zeităţilor olimpice şi romane şi apoi a le boteza cu nume creştinesc (ce a mai rămas oare din creştinismul apostolic.Sinod al BOR."148 „Îmbrăcămintea antică la zeităţile păgâne cum se vede şi azi la frescele din Pompei este adesea transparentă.) în secolul al IX-lea şi al X-lea. 290-291. dar sub scutul Bisericii şi cu acomodările recomandate de creştinism (adică un păgânism adaptat n. un alt sacrilegiu „Gustul acestui timp (sec. întrebaţi-vă şi răspundeţi-vă singuri . 215-216. pag. profeţi."149 6.Apoloniu din Rodos 2.n.). IX-X) era de a se reprezenta natura şi a se imita pictura păgână greacă.n. pag.) se zugrăvesc fiind îmbrăcaţi în haine clasice cu coroane pe cap.n."147 5.n.Plutarh 4. aşa ca să se vadă formele corpului (pentru a inspira desfrâul păgânilor închinători n.).Platan 7.n.). Zeităţi păgâne continuă să trăiască în icoane zis creştine: „Aşa se explică faptul când vedem pe Minerva. 147.Solon Atenianul 5.Tucidide istoricul 6. „Tezaurul liturgic" de Badea Cireşeanu.n.256 1.n. cu aprobarea Sf.Aristotel Unii din aceşti filozofi sunt înlocuiţi cu Sofocle ori Pitagora.).n. pag. 149. sfinţi.Filo din Larissa 3...n. Ibidem.n.II. aşa ca pictorii să probeze prin aceasta că imitează gustul celor vechi (adică păgânismul desfrânat fiind mai vechi decât creştinismul ar fi demn de urmat!!! . .Ibidem.

). 57-588. cu privire la Maica lui Hristos. Bucureşti 1980. IX-X).II.zeiţa nopţii din Efes inspirând pe Isaia în rugăciune.n. Cel mai renumit templu al ei a fost cel din Efes (Fapte 19. Altă dată privim lângă Isaia o figură Noaptea .Sinod. tom. şi aşa compuseră icoana aceasta (complet păgână . pag.Fecioru.n.).n. 378. de necrezut dar adevărat . n.257 zeiţa înţelepciunii ivindu-se în nişte forme elegante şi inspirând pe David să cânte artistic. „Tezaurul liturgic" de Badea Cireşeanu. 151.). împrumutară trăsăturile fizionomice de la statuia Minervei greceşti şi le uniră cu cele istorisite de Luca în evanghelia sa (unde nu scrie nimic cu privire la fizionomia Mariei . Olimp Căciulă şi D. creştinii neavând o concepţiune determinată asupra icoanei sfintei Maria. . aşa adică cum o vedem la Greci şi Romani (păgâni . 215..n. Bucureşti 1911. 257.).n. pag.)"151 „Idolul zeiţei Diana.). cu aprobarea Sf.n. (în unele traduceri biblice în Fapte 19. (Chipul lui Orfeu socotit drept chipul Mântuitorului. Ibidem."150 „Diana (Ekate) zeiţa nopţii şi a lunii se reprezintă în chipul unei femei cu veşminte lungi şi subţiri.care îl însoţeşte în timpul rugăciunii sale. Artemida din Efes. „Apologeţi de limbă greacă". purtând un nimb creştinesc şi un văl acoperit cu stele.n. 152. Noaptea este un chip femeiesc cu trăsături măreţe.IBM al BOR.) ars de Erostat pentru a-şi face un renume.n." 153 150. Ibidem. pag. Ed.Bodogae. 153. pag.21-41 .n. Asemenea fapt îl mai vedem şi în figura lui Orfeu care reprezintă pe Mântuitorul.. (Deci Diana ."152 „Dar în timpurile vechi (sec. traducere de T. Ce ar zice apostolul Pavel!? n.n.21-41 se întâlneşte cu numele de Artemida n. înstelate peste tot.n.

n.H."157 „Obiectele acestea se făceau din aur.n.n. Bucureşti 1911."156 „Obiceiul de a purta creştinii aceste talismane însoţite de superstiţii fu introdus prin ereticii Gnostici în secolul II d. 157. şerpi. Ele erau acoperite cu semne cabalistice (de la Kabala carte încifrată. crocodili şi de furia animalelor fioroase. am văzut în aceste tezaure de lucruri vechi. pag. Bucureşti 1981. şi aceasta în 'creştinism' ! . Fetişismul păgân îmbrăcat în straie creştine trăieşte şi azi: „Fetişiştii.II. paguba şi tot felul de nenorociri. au convingerea că chiar acele lucruri naturale (obiecte sau resturi de oase. pag. tom.P. 600. Ed.n. . nenorocirea. 1898..„Tezaurul liturgic" de Badea Cireşeanu.Iustin. 65. încă şi numeroase obiecte magice. pag. etc.).. sunt protectorii şi binefăcătorii lor.Ibidem. cu aprobarea Sf. (Antihriştii despre care apostolii Pavel şi Petru avertizează în epistolele lor .. aramă. Bucureşti 1911.n. 48. 910.258 7. pentru ferirea omului de răutăţi. „Tezaurul liturgic" de Badea Cireşeanu. 1899 şi 1904 prin muzeele mari din Europa şi Africa.F.n. tipărită cu binecuv.n. pag..) neînsufleţite. misterioasă . 156.) şi li se atribuia puterea minunată de a depărta boala..II.Ibidem.IBM al BOR. patriarhul BOR. 158. 600.„Despre credinţa ortodoxă" de Arhimandrit Cleopa Ilie. rădăcini. lemn şi sticlă.). de exemplu amulete sau talismane străvechi.n. pe lângă mulţimea statuilor de zei."154 „Sfintele icoane adeseori au dat dovadă că au în ele putere dumnezeiască de a face minuni (deci obiecte făcute de mână omenească şi apoi zeificate.P. pământ ars.. pag. 155."158 154."155 „În cercetările ce am făcut în vacanţele de vară ale anilor 1897. argint.. tom. păr.Sinod. nenorociri.

n."160 „." 159 „Părinţii bisericeşti văzând însă că se întinde pe fiecare zi acest obicei păgânesc.n.şi astăzi creştinii (aşa zic ei că sunt creştini .n. ca vindecătoare de boale.n. Biserica n-a ţinut cont de ei n. cu atât este mai superstiţios şi prin urmare mai bogat în amulete (adică mai puţin creştin . la mână şi pe piept.) că copiii şi femeile atârnau la gât cărţi mici cu conţinuturi evanghelice pentru ferirea de răutăţi. pentru înlăturarea boalelor şi a tuturor nenorocirilor (degeaba au combătut părinţii bisericii acest obicei păgânesc. Cu toate acestea s-au făcut şi răutăţi (mai mari . 599. ocrotitoare în contra răutăţilor. adică nişte melci mici de mare descântaţi şi puşi la gâtul copiilor pentru a fi feriţi de răutăţi. 600. pag."161 „Mărţişoarele noastre de astăzi purtate de femei la gât. obiectele şi îndeosebi corpurile martirilor le ţineau creştinii (fetişizanţi . Ibidem.n. Avestiţa aripa Satanei şi altele. sau legăturile mici cu cărbuni descântaţi puşi în faşa pruncilor ca să nu se sperie noaptea. pag.n. 162.. 600. pag.n. 159.n. Ibidem. Dar cu cât un popor este mai incult.. . Ibidem.). epistolia Maicii Domnului.n. izvorâtoare de mir ş. 161. 600."162 „Veşmintele.n.. Ibidem.. cum şi ghiocul.a.). pag.) de călugării vagabonzi cu vânzări de pretinse relicve..n.259 „Chiar Ioan Hrisostom ne arată (ca un lucru negativ .). 160. în luna Martie. îl opriră cu severitate în sinoadele ecumenice şi prin învăţăturile lor particulare (dar fără rezultat căci acest obicei păgân există şi astăzi la aşa zişii creştini .) poartă în sân cărţi mici ca de exemplu visul Maicii Domnului.n.n. toate acestea şi altele nu sunt decât amuletele sau talismanele aflate în toată omenirea din vechime şi până astăzi.) cum le ţin şi în zilele noastre. făcătoare de minuni.

n. gândurile. cu bucăţi de lemn. pag.) cu oase luate din cimitire şi vândute ca resturi de la anumiţi sfinţi etc. zise din crucea pe care a fost răstignit Mântuitorul (care adunate din locaşurile zise sfinte ar fi câteva vagoane de lemn pretinse din crucea lui Iisus .260 cu obiecte despre care se ziceau că sunt purtate de martiri. creştinul Lacordaire exclamă: „Nu ştiu prin ce artă (probabil satanică . Înspăimântat de idolatrie. cu aprobarea Sf. Moloch."164 CONCLUZIE „Aşadar. Dumnezeul cerului şi al pământului se pare doar că este Stăpânul pe care-L cinstim şi căruia Îi slujim. tom. cu o prefaţă de Prea Sfinţitul Epifanie. 102. Arad 1940. 412-413. 166. În realitate noi avem mai mulţi 'dumnezei' cărora le dăm preocupările. Bucureşti 1911. 164.. Venus nu au dispărut. noi adesea cinstim şi ne robim lucrurilor care se văd.Episcopiei Buzăului 1985.n..n. pag."165 „Vedeţi. Dumnezeu este amestecat cu materia ."163 8. Iar Dumnezeul părinţilor noştri.II.. se pipăie. Ed. 103. Ibidem. „Tezaurul liturgic" de Badea Cireşeanu. viaţa. 165. .Sinod. predici de Preot Dr. 46.. Baal. se măsoară. Ştefan Slevoacă.. pag. înaintea Dumnezeului nevăzut. „Cine este Iisus Christos?" de Preot Teofan Herbeiu. Bachus. folositor doar în caz de nevoie. pag.n.) dibace..n. episcopul Buzăului. Domnul Iisus Hristos. ca un cauciuc de rezervă! (a fi un astfel de creştin înseamnă pierzare sigură . că porunca a doua din Decalog este foarte actuală.n. aşadar. traducere din Lacordaire. devine neimportant.)" 166 163. marginal. „Făclii pentru dreapta credinţă".

20. pag." Ex.p.thişthachave lahem vel' o tha'abhdem qi 'anoky Yahweh 'Eloheyka 'El kana' poked 'aon 'aboth 'al-banim 'al-şileşim vel-ribeim lesn'ay. ..Biblia Hebraica. Editio minor. Duo volumina in uno. 135. osa ei to oirano ano kai osa en te ghe kato kai osa en tois idosin ipokato tes ghes oi proskineseis aitois ode me latreises aitois. profeţii şi scrierile) .4. „Torah.4-6. published by the society for distributing Hebrew Scriptures. nici vreo asemănare a câte sunt în cer sus sau jos pe pământ sau în apele mai de jos decât pământul. nici vreo asemănare a câte sunt în cer sus şi pe pământ jos şi în apele de sub pământ. vol. ve'osch cheser la'alafim le' ohabay ulşomere miţothay.5 p. căci Eu Domnul. L'o .. Dumnezeul tău sunt un Dumnezeu gelos care pedepsesc nelegiuirea părinţilor în copii până la a treia şi la a patra generaţie a celor ce Mă urăsc şi Mă îndur până la a mia generaţie de cei ce Mă iubesc şi păzesc poruncile Mele. Exod 20. Exod 20. (Să nu-ţi faci idol.5 p..261 PORUNCA A II-A DIN DECALOG ŞI INTERPRETAREA EI Porunca a II-a în limbile: ebraică. greacă şi latină ORIGINALUL EBRAIC: „L'o thaaşe leka fesel vekal-themunah 'aşer başamaim mima'al ve' aşer ba' areţ mithachath ve' aşer bamayim mithachath la' areţ. Să nu te închini înaintea lor şi să nu le slujeşti religios. pag. Să nu te apleci înaintea lor şi să nu le slujeşti. 168.p.4. Nebi'im.. Deutsche Bibelgesellschaft Stuttgart 1935. 119.) 168 _______________________ 167.)167 TRADUCEREA SEPTUAGINTA: „Oi poieseis seaito eidolon oide pantos homoioma.I. (Să nu-ţi faci chip cioplit. Ketubim" (Legea." Ex.20. „SEPTUAGINTA" Id est Vetus Testamentum graece iuxta LXX interpretes edidit Alfred Rahlfs.4-6.

(Să nu păcătuiţi şi să vă faceţi asemănare sculpturală. 171. homoioma arsenikoi e thelikoi. pag. trad.5 p. (Să nuţi faci ţie sculptură. nec eorum quae sunt in aquis sub terra.noi nu credem că chipurile cioplite ar putea reproduce înfăţişarea lui Dumnezeu. 4. Paris.17 p. pag..I. „BIBLIA SACRA" . sau vreo icoană.262 TRADUCEREA VULGATA: „Non facies tibi sculptile. asemănare de bărbat sau de femeie. 4. Non adorabis ea.15... nici vreo asemănare a câte sunt în cer sus şi cu ceea ce este pe pământ jos. pasan eikona. de Nicodim.. neque coles.p. Denuo ediderunt complures Scripturae Sacrae Professores Facultatis theologicae Parisiensis et Seminarii Sancti Sulpitii. Exod 20.. 72. că Dumnezeu nu poate fi închipuit în chipuri simţite: 'să ţineţi tare în sufletele voastre că voi n-aţi văzut nici un chip în această zi când v-a vorbit pe muntele Horeb. 163.. din mijlocul focului. pag. nici a celor ce sunt în apele de sub pământ.. Bucureşti 1944.p. 4. Vechiul Testament" de Prof.4.. Septuaginta.juxta vulgatam clementinam.p. vol.)169 Cum au interpretat Moise şi primii creştini această poruncă: „..20. Stuttgart 1935.me anomesete kai poiesete himin heaitois glipton homoioma..4. Ex. Să nu te închini lor..170 „În legea sinaită. A. vol.p. deoarece este cu neputinţă să reproduci şi să 169. „Istoria biblică.. Lopuhin. ne que omnem similitudinem quae est in caelo desuper..' Deut.17 p.5 p. homoioma pantos ktenois ton onton epi tes ghes. patriarhul BOR.P. asemănarea vreunui animal de pe pământ.16. et quae in terra deorsum. Copyright 1927 by Desclee and Co." Deut..16."171 „. 170. .II. „SEPTUAGINTA". nici să le aduci vreun cult . 292. Deut. Moise mai întâi de toate expune porunca.

Mihălcescu.n. 350-351. pag.. „Istoria bisericească universală" .. e homoioma. Bucureşti 1984. Ed.. de Pr.Moulton.II. 176. tom.)175 „proskineo.Badea Cireşeanu. 175. Ed. 24. e morfen tina apotiloimen....patriarh -)173 „Când persecuţiile încetară.Bodogae.. 500. „The alatytical Greek lexicon revised". Bucureşti 1911. nici asemănarea ei. vol.până la 1054 de I.=..20." (Prof.. trad.Dr.n. .. pag..263 redai o fiinţă care este nevăzută şi lipsită de trup. cu aprobarea Sf. „Origen . Bucureşti 1911.H.IBM al BOR.-n. (Oide gar tes aoratoi Theotetos eikona.Prof. Bucureşti 1984. Luca 4.11...52).IBM al BOR.Mihălcescu)174 Ce înseamnă „proskinesis" şi „latreia" din porunca a II-a? „proskinesis = închinare. 237. T.2.8. nici umbra ori figura ei.7. 227. 173. Michigan USA 1978.). 20.Ioan Mircea. IV d."176 172.I. a acorda omagiu divin.. Scârbiţi de chipurile idoleşti din păgânism şi păzind cu stricteţe a doua poruncă a Decalogului. cei dintâi creştini se fereau de a înfăţişa pe Dumnezeu şi pe sfinţi prin chipuri sculptate sau pictate. închinare . 128-129.scrieri alese". „Dicţionar al Noului Testament A-Z" de Preot Dr. atunci numărul bisericilor crescu repede (sec.I. „Tezaurul liturgic" de Preot Prof." (oi proskineseis înseamnă să nu te închini . 174. pag. pag." (Origen)172 „În adevăr noi nu facem nici icoana (eikona) Dumnezeirii celei nevăzute. pag. profesor la Facultarea de teologie. Icoane nu erau în acest timp prin biserici. edited by Harold K. e schema.)" (Gherman I al Constantinopolului ..2.n..Sinof al BOR.a face plecăciune sau a omagia prin proşternere (Mat.

p.. 180. „Dicţionar de neologisme" de Florin Marcu şi Constant Mâneca.p. pag...căci au schimbat adevărul lui Dumnezeu în minciună şi s-au închinat (esebasthesan) şi au slujit (elatreisan) creaturii în locul Creatorului care este binecuvântat în veci. pag. 619. pag.slujire.264 „latreia = serviciu. 'divinizare' (din grecescul latreia). Ibidem.. 150.D.25. a aduce cult religios.. 1971. „The New Greek-English Interlinear Testament". Noul Testament în original."177 „latreio. de la Dumnezeu la icoane este un sacrilegiu: „." Rom. pag.Douglas. Rom. 178.181 „. 1. Noul Testament în original. Amin. Neuchatel (Suisse).178 „latrie = element secund de compunere savantă cu semnificaţia de 'adoraţie'.n. 181. 533. „The New Greek-English Interlinear New Testament".4. Illinois USA 1990.kai ellaxan ten doxan toi afthartoi Theoi en homoiomati eikonos fthartoi anthropoi kai peteinon kai tetrapodon kai erpeton)" Rom. cult. într-o icoană (eikonos) care seamănă cu omul putrezirii. Bucureşti 1911. adorare. tom.p."179 „Kyrion ton Theon soi proskineseis kai aito mono latreiseis (Domnului Dumnezeului tău să te închini şi numai Lui să-I aduci cult religios)" Mat.10 u. Bucureşti 1978.25. 'cult'. 8.p...II. par Maurice Correz et Francois Morel.şi au schimbat slava Dumnezeului nepieritor. Illinois 1990. păsări. Noul Testament în original. 1. ceremonie religioasă. a face un serviciu în sens religios sau cultic . ed. pag.Dr.23 u.. 533...n.). Matei 4. (Iisus)180 Mutarea închinării de la Creator la creatură.10 u. 179." ('me latreises' din poruncă însemnând să nu aduci cult religios imaginilor . „Tezaurul liturgic" de Preot Prof. animale cu patru picioare şi reptile (. 1. pag.. 182.Badea Cireşeanu. Editor: J.. a II-a.. Rom.= .23 u.1. . 10.. „Dictionnaire grec-francais du Nuveau Testament".182 177.

Dumitru Stăniloae.) şi decât ei înşişi.).) care voieşte să i se închine. Bucureşti 1987.) nu i se cuvine închinare (proskinesis).IBM al BOR. Închină-te lui Dumnezeu. Şi aceasta o ştiu şi îngerii. Căci sunt împreună slujitor (deci creatură .n.n. ci doar cinstire (time) „De aceea (lui Hristos .scrieri. Ed. 256-257.părintele ortodoxiei)183 „Voi cinsti. Căci creatura nu se închină creaturii.) cu tine şi cu proorocii. zicând: 'şi eu sunt om' Fapte 10.n.) ci ca Celui ce e altul decât toate creaturile (născut şi nu făcut . pentru că deşi întrec pe alţii în slavă. fiind singur propriu Tatălui şi Fiu după fiinţă (de aceaşi natură . Îngerul din Apocalipsă îl opreşte pe Ioan care voieşte să i se închine.n. ci dintre cei ce se închină Stăpânului. sfinţi.26 (deci omul nu primeşte închinare .n..n. ci lui Dumnezeu.) şi I se aduce închinare de către ei nu ca unuia ce e mai mare în slavă (un fel de şef peste ei .9. pag. Căci dacă I-ar fi adus închinare ca unuia ce-i întrecea în slavă. . mai mult pe împărat.Prof.265 Tot ce e creatură (îngeri.4. Apoc. obiecte etc.n. toţi sunt creaturi şi nu sunt dintre cei cărora li se cuvine închinare. Mă închin lui Dumnezeu. Apostolul Petru îl opreşte pe Cornelie (prozelit evreu dintre romani .11) ca Unuia ce era altfel decât ei (de altă esenţă . zicând: 'Vezi să nu faci aceasta. Deci e propriu numai lui Dumnezeu să I se aducă închinare. 183.n..n.n." (Atanasie cel Mare . Partea I.n. ar trebui ca fiecare dintre cei mai de jos să aducă închinare celui ce e mai sus. fraţii tăi şi cu cei ce păzesc cuvintele cărţii acesteia. Dumnezeului care este de fapt şi cu adevărat Dumnezeu. „Sfântul Atanasie cel Mare" . ci când mă rog pentru el.n. nu când mă închin lui.n. deci.n.n. Dar nu este aşa. ştiind că împăratul de Dumnezeu a fost rânduit.n. traducere din greceşte de Pr.) îi slujeau îngerii (Mat.).22.

Bucureşti 1987.n.Andruţos. 187.). 289. . pag."187 „Pe lângă zeul suprem. trad. de Iustin Moisescu. 9.T. în chip direct. „Apologeţi de limbă greacă". căci unul este mijlocitorul între Dumnezeu şi oameni. Împăratul nu-i Dumnezeu. trad.n. poate să mijlocească între Tatăl şi noi (doar păgânii aveau cultul mai multor mijlocitori aşa-zişii zei secundari . traducere din Lacordaire. cu care nu se egala nici unul. trad. ci om. nu numim pe sfinţi mijlocitori (căci Scriptura nu ne învaţă să ne rugăm la Ilie deşi e în cer. rânduit de Dumnezeu nu pentru a i se închina lui oamenii."186 „Idolatria avea mii de zei. dar avea un zeu suprem.. omul Iisus Hristos.IBM al BOR.IBM al BOR. Arad 1940. pe părinţii noştri (la care sigur nu ne închinăm .Prof. care era oarecum departe de lume şi la 184. ci să-1 cinstească cu cinstea legiuită (greceşte: time nu proskinesis . ca pe unii ce au contribuit la întărirea credinţei în Dumnezeu. Olimp Căciulă şi D. pag. Îi cinstim cum cinstim pe învăţătorii noştri. Ed. Ed.n. ci pentru a judeca cu dreptate. 186. pag.. Bucureşti 1980. pag.290. 256.). căci el e un om nu Dumnezeu şi nici nu ne-ar putea auzi .Pentru ce nu te închini împăratului? . „Simbolica" de Hr.n.Fecioru. 327-328.n. 185.). Pr." (Dumitru Stăniloae)185 „Apoi. tot aşa nu este îngăduit să te închini altuia decât numai lui Dumnezeu. care singur.n.Nu mă închin împăratului.n.Bodogae.n. „Sfântul Atanasie cel Mare". Craiova 1955." (Teofil alAntiohiei)184 „Pe sfinţi îi cinstim (time nu proskinesis .n.266 Dar mă vei întreba: .n.) numai ca pe nişte modele.Dumitru Stăniloae.). pentru că Dumnezeu n-a rânduit ca oamenii să se închine împăratului. „Cine este Iisus Christos?" de Preot Teofan Herbeiu.

191 „Astfel dacă ei (unii călugări . „Simbolica" de Hr. 86.."188 „Mijlocitori se numesc sfinţii în mod abuziv (şi fără nici un temei biblic. nicidecum nu zicem către vreun sfânt: Sfinte scapă-mă sau mântuieşte-mă sau ai grijă de mine. . „Istoria religiilor" de Diac. „Simbolica" de Hr." (Platon. pag. Acest Mijlocitor este Unic. episcopul ortodox al Oradiei.). (tot aşa zic unii despre sfinţi că 'sunt mai aproape de noi şi mai puţin de temut' .).n.n. 265-267-271. „Carte de rugăciuni".n.Omul Iisus Hristos'. etc. Craiova 1955. Oradea 1955.n.IBM al BOR."190 „Căci. . Catehism p. 192.) o mulţime de zei. de Iustin Moisescu.Dr.n. Bucureşti 1984. ediţia a II-a. de Iustin Moisescu. 'dezleagă de păcate pe cei ce se roagă ţie'."192 188.267 care se ajungea cu greu sau nu este invocat prea des sunt cultivaţi (în păgânism . ci doar după modelul păgânismului .). trad. pag. Craiova 1955.întrunind în Persoana Sa cele două naturi sau firi: este şi Dumnezeu adevărat (deci ne poate auzi şi răspunde n.Andruţos.n. 327.Prof. 41.n.n. „Dicţionar al Noului Testament A-Z" de Preot Dr.IBM al BOR. Iisus fiind înlocuit cu Fecioara Maria şi mulţi alţi „zei secundari" . pag.n.). 'singura folositoare'. 189.Centrului mitropolitan al Olteniei.297.). „Buruieni crescute la umbra Bisericii" de Valerian Zaharia.n. 328.) mărturisesc cu buzele că mântuirea prin Domnul Hristos ne vine . pag. pentru că numai El împlineşte toate condiţiile . Ed. Bucureşti 1981.n. trad. 191. căci acestea sunt cu putinţă numai la Dumnezeu şi nimănui altuia"' (uitaţi-vă prin cărţile de rugăciuni şi vă veţi îngrozi.n.II-a)189 „' Unul este Mijlocitorul între Dumnezeu şi oameni . 190..Ioan Mircea. apostolic. Andruţos. pag.Emilian Vasilescu. pag. Ed. Bucureşti 1982.iată că unii din ei au ajuns să spună pe urmă neadevărul că harul coboară de la Maica Domnului (numind-o: 'neschimbată mijlocitoare'.n.n.ca una din persoanele Sfintei Treimi care singură dă har asupra omului . Ed.n.) şi om adevărat (deci aproape de noi fără a mai avea nevoie de alţi intermediari . dăruieşte-mi binele sau altceva asemănător.

Guettee. „Morala creştină".) se atribuie creaturilor puteri pe care acestea nu le au.n. căci face din Sfânta Fecioară scopul nemijlocit a toată activitatea religioasă. este rugăciunea propriu-zisă. de asemenea li se dă acestora o cinstire ce nu se cuvine decât lui Dumnezeu.).n. „Epistola Domnului nostru Iisus Christos". Ar fi cu greu de crezut până la ce întreceri nelegiuite au ajuns scriitorii Bisericii romano-catolice relativ la Sfânta Fecioară (deşi creatură a înlocuit pe Iisus Creatorul .n.. iar nu lui Dumnezeu.n. adică cultul întemeiat pe credinţă.268 „O altă urmare a acestei false învăţături (întâlnită mai pregnant la catolici . Botoşani. în puterea trecerii ce are Sfânta Fecioară la însuşi Dumnezeu.Ioan Zăgrean. „Buruieni crescute la umbra Bisericii" de Valerian Zaharia. dar nu este Dumnezeu. nu este împărţitoare de har (este tot creatură ce nu primeşte închinare şi nefiind Dumnezeu nici nu ne poate auzi . Bucureşti 1985. Bucureşti 1901. episcop ortodox al Oradiei. a II-a. ed. . adică cultul întemeiat pe nădejde în virtutea mijlocirii mai cu folos din partea Sfintei Fecioare decât aceea a lui Iisus Christos (adevărat sacrilegiu . 194. Ed. 1929. IBM al BOR.Prof.).n..Sinod.n.n.n. 195. Oradea 1955. 5. de ieromonah Nicodim Mândiţă. cultului adresat Sfintei Fecioare i s-a schimbat natura (de fapt cultul are doar aceeaşi natură .). a II-a. 167-168."193 „Maica Domnului se cuvine cinstită.Dr. adică cultul întemeiat pe dragoste.n. 86.n.n. 205 autor: Arhid." 195 „Majoritatea creştinilor de astăzi trăiesc viaţa păgânilor de altă dată.n.) şi a devenit un adevărat cult de latrie sau de adoraţiune (chiar prin definiţie cult=latrie . ca una ce a născut după trup pe Fiul lui Dumnezeu. cu aprobarea Sf. „Expunerea doctrinei Bisericii Creştine Ortodoxe" de W.n. pag."196 193. pag.).. pag. pag. manual pentru Seminariile teologice.n. 196..) este că. ed."194 „Prin practicile deşarte (invenţii omeneşti la sute de ani după Hristos . care se închinau făpturilor.

cu o prefaţă de Prea Sfinţitul Epifanie. Buzău 1985. 199. asta nu va fi ca noi să părăsim pe Domnul şi să ne apucăm să slujim la alţi dumnezei (creaturi de tot felul . necuprins. episcopul Oradiei. 103. . am dori ca în cămara inimilor voastre să luaţi hotărâri de pocăinţă şi îndreptare şi să fiţi în stare să declaraţi ceea ce israelitenii au răspuns la o provocare a lui Iosua Navi: 'Nu. pag. pag.Ştefan Slevoacă. 103. 198.Ştefan Slevoacă. care este mai presus de toţi şi care ne-a iubit atât de mult încât pe unicul Său Fiu L-a dat ca preţ de răscumpărare pentru noi. la lucruri 197.21)"197 CONCLUZIE „Cu vrednicie şi cu dreptate este a lăuda şi a ne închina numai lui Dumnezeu. pururea fiind şi acelaşi fiind'. negrăit. Să credem în El. predici de Preot Dr. „Cuvântări liturgice" de Vasile.Dr. să avem nădejde numai în puterea Lui. Cel ce este neajuns. pag.n. 'Fiilor.27 )" 199 „Dacă porunca aceasta (a II-a din Decalog) a fost adresată credincioşilor de demult ai legii mozaice ca să-i păzească de închinarea la idoli. găsinduvă în rândul celor ce adesea calcă în picioare porunca a II-a. căci Domnul este Dumnezeul nostru" (Iosua 24. Parcă auzim în aceste cuvinte ecoul mărturisirilor sfinţilor martiri: 'Noi cinstim pe fiecare om după locul şi cinstea ce i se cuvine. 200. dar preamărim şi ne închinăm numai lui Dumnezeu'.). păziţi-vă de idoli!' (1 Ioan 5. „Făclii pentru dreapta credinţă'' de Pr.26.n. la lucruri făcute de mâini omeneşti. 1985. Căci în nimeni altul nu este mântuire. "198 „Dar dacă din cele arătate aţi fost pătrunşi la inimă. ed. Oradea 1976. episcopul Buzăului.269 „Este un singur Dumnezeu şi părinte al tuturor. a II-a. „Făclii pentru dreapta credinţă". să-L iubim mai presus de orice alt lucru.

klao). 202.) tocmai mai târziu (după anul 600 d. pag. a fi venerate persoanele sau evenimentele sacre ce erau reprezentate pe icoane (şi abia atunci s-a alunecat în idolatrie . „Istoria bisericească universală" de Eusevie Popovici. adică 'luptători contra imaginilor '. tipărită cu binecuvântarea prea fericitului părinte Iustin. 207. „Carte de învăţătură creştină ortodoxă".n. cu aprobarea Sf.IBM al BOR.II. pag. adică 'spărgători de icoane'.n.n.II.n. adică Sfintei Treimi. eikonoklastai. (şi în aceasta nu era nimic rău . răd. Adevăraţii creştini nu sunt: „-ICONOMAHI (gr. cu aprobarea Sf.Badea Cireşeanu.n.n..Sinod. astăzi ea se îndreaptă şi către noi. ci să aducem închinare 'în duh şi adevăr ' numai lui Dumnezeu (sublinierea aparţine cărţii de unde e luat citatul . pag.). pag. 203. Adevăraţii creştini nu sunt: „.H. .Dr.) Cel unul în fiinţă şi întreit în Persoane: Tatăl.ICONOCLAŞTI (gr. „Tezaurul liturgic" de Badea Cireşeanu.H.. răd. patriarhul BOR.. tom. Celei de o fiinţă şi nedespărţite.II. eikon. 201. Cartea întâia. mache). vol.n. eiconomachoi. eikon. ."203 200. Bucureşti 1911." 200 ROSTUL ŞI ROLUL IMAGINILOR RELIGIOASE 1.n.. Mănăstirea Cernica 1926. Bucureşti 1911. 155. ca să nu ne facem idoli.n. la făpturi ale lui Dumnezeu. .270 deşarte şi trecătoare. 207. Ed. Bucureşti 1978.n."201 „Chiar la Răsărit icoanele erau la început (înainte de anul 600 d.n. 223.n.) numai monumente religioase şi mijloace de intuiţie'. către creştini. Fiul şi Sfântul Duh. „Tezaurul liturgic" de Preot Prof. tom.'"202 2.).) începu aici (nu şi în Apus .Sinod.

eikon = imagine.n. 207. Ibidem.sclav). Adevăraţii creştini nu sunt: „. 206.II. eikon. „Istoria Dogmelor" de Prof. eikonolatrai. 181." (Paulin de Nola)206 4.C. adică 'persoană care se închină la icoane' . „Dicţionar de neologisme" de Florin Marcu şi Constant Mâneca. vol. Bucureşti 1978."207 „Prin urmare. imaginile erau susceptibile să desăvârşească şi să adâncească instruirea religioasă a celor ce nu ştiau carte. ca un mijloc de înfrumuseţare. pag. „Istoria credinţelor şi ideilor religioase" de Mircea Eliade.Badea Cireşeanu. edificare şi învăţătură (şi aşa ar fi trebuit să rămână .).n. „Istoria Dogmelor" de Dr. 202.C. 545. 181-182.Dr.Chiricescu.ICONODULI (gr. pauperum'. adică sclavi sau 'slujitori ai icoanelor' ."209 204. . pag. Litografia Andreescu 1904. pag.ICONOLATRI (gr. dialogul. Bucureşti 1911. Ed. dulos . „Tezaurul liturgic" de Preot Prof.Chiricescu. latreio)."205 „Icoanele să servească în loc de cărţi şi scripturi (nu pentru închinare . Sinod."204 3. Litografia Andreescu 1904. Adevăraţii creştini nu sunt: „.n. pag. episcopul Romei (604) care a numit icoana: 'Bibla laicorum.). 209. răd. cu aprobarea Sf.II. 68. 208. tom.Ştiinţifică şi enciclopedică." (MirceaEliade)208 „De aceste vederi era între alţii şi Grigorie cel mare. pag. acum din început nu se priveau mai mult decât nişte monumente ale sfintei istorii bisericeşti. 205. 207.271 „Deşi se introduseseră icoanele religioase.n. ediţia a II-a.Dr. Bucureşti 1988. pag.

. cartea întâia. pag. 213. Ele sunt o Biblie deschisă (doar atunci când tematica scenelor e biblică . „Almanahul creştin ortodox pe anul 1959"."212 6. vol. Ci ele numai ne aduc aminte de persoanele înfăţişate acolo. latru .. pag.Episcopiei Ortodoxe Române.IMAGOFILI. ediţia a II-a.. stauros = cruce. (deci cu valoare pedagogică.272 „.II. „Ele (imaginile) ne trezesc simţăminte înalte de iubire şi recunoştinţă către Domnul."210 5. cu semnificaţia 'care se închină').Guţu. 449.n. philos = prieten)"213. Bucureşti 1978. 212.). „Dicţionar de neologisme" de Florin Marcu şi Constant Mâneca. (mai ales preşcolarii .n. Adevăraţii creştini SUNT: .privind icoanele ca mijloc de intuiţie religioasă (nu venerare sau închinare) şi ca biblia săracilor şi laicilor (biblia laicorum et pauperum).n..) pe care o înţeleg şi neştiutorii de carte. 571.Ştefan Slevoacă. „Dicţionar latin-român" de G. reprezentare plastică. Adevăraţii creştini nu sunt: „. Mănăstirea Cernica 1926.n. pag.element secund. Bucureşti 1983.214 210. 83..n. Ele nu se pot confunda nici cu fiinţa pe care o vedem pe ele. 223. pag. imagine. Ed.. adică „prieteni ai imaginilor" de la: „imago = chip. estetică ." (departe gândul de a aduce vreun cult religios imaginilor . 211. 1018 şi 619.. pag.).n."211 „Evreii de demult în pustie priveau la şarpele de aramă şi nu mureau.). ed. .n. Buzău 1985.).. 214.STAUROLATRI = care se închină la cruce (gr.n. „Dicţionar de neologisme" de Florin Marcu şi Constant Mâneca. pag. „Făclii pentru dreapta credinţă" de Preot Dr. „Istoria bisericească universală" de Eusevie Popovici. a IIa.n.n. Noi să privim crucea şi să ne aducem aminte de patimile Domnului (nu să ne închinăm ei . statuie. filo = element prim de compunere savantă cu semnificaţia 'prieten' (gr. 157. portret.

n.).).IBM al BOR. pag."215 „Nu este vreun loc mijlociu ca cineva care nu este cu Hristos să poată fi altundeva decât cu diavolul (deci nu există o închinare secundară cum au inventat păgânii . imagini făcute de mână omenească ..A.II. Cu un cuvânt întrebuinţat din cele mai vechi timpuri. această cinstire deosebită adusă fiinţei supreme se numeşte cult sau slujire (cine susţine cultul făpturilor sau al lucrurilor făcute de mână omenească nu este creştin. chipurilor cioplite sau sculptate..El (Dumnezeu . plăcerilor etc..C. 288.n.Lopuhin. „Despre merit şi păcat" de Aureliu Augustin. mitropolitul Moldovei şi Sucevei. Cult sau slujire se cuvin numai lui Dumnezeu: „Puterea aceasta unică. nesfârşită. 8.n.C. vol. nu sunt altă ceva decât făpturi.n.n. atotştiutoare şi atotcuprinzătoare se numeşte Dumnezeu."218 „Toţi aceia care nu s-au ridicat la ceea ce este cu adevărat divin. iar cinstirea pe care o aducem are un nume deosebit.. Ed. (chipuri.n. când altul.n. 218. 1942. patriarhul BOR. „Dicţionar al Noului Testament A-Z" de Preot Dr.Ioan Mircea.. „Istoria biblică.Vuiescu în colab." (Augustin)216 7. de Nicodim..273 „De la majoritatea oamenilor care nu se închină lui Dumnezeu şi nu-I slujesc Lui. ci păgân . „Sfânta Liturghie . Vechiul Testament" de Prof. . pag.Dron. 216. şi idolii pe care oamenii rătăciţi îi cinstesc. 217. trad. 215.n.n. ÎPS Irineu. În acest sens aflăm şi expresia: 'închinare demonilor şi idolilor' (imaginilor. Satana are închinarea. 238. în cercetările lor asupra firii lucrurilor create şi nu s-au luminat din măreţia creaţiunii au divinizat când un element din lume. pag. după cum deosebită este şi puterea Lui.) a făcut toate cele ce există şi prin urmare nu există nimica divin afară de Dânsul. Bucureşti 1984. cu binecuv. Bucureşti 1944.P.).lămurită pe înţelesul tuturor" de Pr.). ."217 „. cu Pr.n.

pag. Ed. pag.II. trad. 1. Bucureşti 1911.II. tom." (Gala Galaction)222 219.Sinod.274 nesocotind pe Dumnezeu. adoraţiunea lui Dumnezeu Fiul şi a Sfântului Spirit'.Sinod. Bucureşti 1984. 222. " (Ipolit)219 „Noi am învăţat că în locul Făcătorului a toate şi al 'Fiului celui Născut mai înainte de toată făptura' (Col. IBM al BOR. pag. 6. cu aprobarea Sf. în cariera şi în zbuciumul frăţiei tale! Caută pe Domnul. de primejdie şi de ignoranţă trebuie să-ţi cauţi drum. Căci toate făpturile au fost supuse stricăciunii şi deşertăciunii şi sunt în aşteptarea unei nădejdi mai bune (nimic în afara Creatorului nu este vrednic de închinare . Tatăl dreptăţii şi al virtuţilor. „Tezaurul liturgic" de Preot Prof. iubite frate întru Domnul. „Tezaurul liturgic" de Badea Cireşeanu." (Origen)220 „Iustin afirmă că centrul cultului creştin 'este adoraţiunea lui Dumnezeu. e milostiv şi nu te va lăsa fără lumină şi fără mângâiere.).n.Bodogae. Scrieri alese". Bucureşti 1911.15) nu se cuvine să cinstim pe nimeni. 15." (Iustin Martirul)221 „O.Badea Cireşeanu. IBM al BOR. .n. „Ziua Domnului" de Gala Galaction. Bucureşti 1958. mă înfricoşez când mă gândesc pe lângă câţi monştri de tăgadă.Dr. 17. „Origen. tom. 221. 499. iubeşte-L şi slujeşte-L cu încăpăţânare! E bun.Prof.T. 220. care a creat totul. de Pr. Ed. pag. cu aprobarea Sf.

fără a şti că Te strigă."223 „Ca o încheiere la toate acestea. "224 „Doar o adevărată cunoaştere a lui Dumnezeu va avea ca urmare şi o adevărată închinare a lui. Bolnavul se mângâie că râvneşte sănătate.275 CONCLUZIE „Toate puterile sufletului meu veniţi să ne închinăm unuia Dumnezeu în Treime: Tatălui.Ghia. „Acatistul prea sfintei şi de viaţă făcătoarei Treimi"'. pag. cel ce eşti singurul adevăr vrednic să fie cunoscut. Prof.I. Fiului şi Sfântului Duh. Te doreşte fără voia lui pe Tine. „Din tezaurul ortodoxiei". cu precuvântare de Stareţul Timotei al Mănăstirii Neamţu. socotim că este bine să sfârşim cu cuvintele unui celebru scriitor italian Giovani Papini. 30. 135-136. care. ci îi este sete de Tine. 'Viaţa lui Iisus'. de nimeni altul. „Împărăţia lui Dumnezeu după Noul Testament" de Pr. pag. de Pr. Flămândul îşi închipuie că umblă după pâine. pag."225 223. după ce a încheiat de scris o carte. 46. Toţi Te cheamă. Dr. Iisuse. ci îi e foame de Tine. Cine urmăreşte adevărul. . în apărarea credinţei străbune. Gh. termina cu această rugă: 'Avem nevoie de Tine. numai de Tine. Ed.Episcopiei Buzăului 1990. Craiova 1925. 225. 224. Însetatul crede că vrea să bea apă. Ştefan Slevoacă. dar boala lui nu-i decât lipsa Ta. 1863.

mitropolit al Ardealului .trad. Pavel) (Evr.1867) .” (Ap. 4.9 .276 CÂND MĂ ÎNCHIN: „Drept aceea s-a lăsat ziua sâmbetei poporului lui Dumnezeu. Andrei Şaguna.

3. 'Cinsteşte pe tatăl tău şi pe mama ta. ca să-ţi fie bine şi să trăieşti ani mulţi pe pământ.. 'Să nu ucizi' (Eşire 20.12).7). 'Adu-ţi aminte de ziua sâmbetei ca s-o sfinţeşti.277 DUMNEZEU . adică în cele zece porunci date de Dumnezeu israelitenilor.' (Eşire 20. 5. 'Să nu mărturiseşti strâmb împotriva aproapelui tău' (Eşire 20. Să nu te închini acelora şi să nu le slujeşti lor. nici asemănarea vreunui lucru din câte sunt în cer sus şi din câte sunt pe pământ jos şi din câte sunt în ape sub pământ. 7. în acea zi să nu faci nici un lucru.' (Eşire 20.13).4-5).14). 'Să nu-ţi faci chip cioplit. 'Să nu iei numele Domnului Dumnezeului tău în deşert. nici fiica ta.' (Eşire 20.NU OAMENII FIXEAZĂ ZIUA DE ÎNCHINARE Legea morală este aceeaşi în Vechiul şi Noul Testament „Ce cuprinde legea Vechiului Testament? Legea Vechiului Testament cuprinde: 1.16). 'Să nu fii desfrânat' (Eşire 20.Rânduieli care au avut putere numai pentru credincioşii evrei (jertfe şi ceremonii ce erau umbră a bunurilor viitoare . nici sluga ta.. nici orice dobitoc al tău.'Să nu furi'(Eşire 20. prin proorocul Moise şi anume: 1. 8.).. 2.8-10).n.' (Eşire 20. 6. 4. 9. 2. Acestea sunt cuprinse mai ales în Decalog. nici boul tău. Şase zile lucrează şi f ă (în acelea) toate lucrurile tale. nici fiul tău.2-3).n.Rânduieli care au rămas în putere şi pentru noi creştinii.15). (Eşire 20. să nu ai alţi dumnezei afară de Mine'. că nu va ierta Domnul pe cel ce va lua numele Lui în deşert. nici tu. ..'Eu sunt Domnul Dumnezeul tău. iar ziua Sâmbetei este odihna Domnului Dumnezeului tău.

S.n.n.3 „Legea Noului Testament având ca temelie iubirea.I.Ghia.n.1 „Legea Noului Testament dă însă un nou înţeles şi o nouă înfăţişare (mai profundă . cum le-ar place unora . . interiorizează. 'Să nu pofteşti nimic din câte sunt ale aproapelui tău' (Eşire 20. Din această interpretare nouă rezultă că Legea se împlineşte mai întâi în adâncul inimii credinciosului şi apoi urmează împlinirea externă a ei. cele zece porunci .Dr. Prof. Legea Noului Testament opreşte înseşi mânia temeiul spiritual al uciderii" (vezi alte exemple în N. El arată aceasta în chip destul de limpede. 4.) Legii Vechi. 15.17-48). când a dat Decalogul.17). pag.). 57. „Împărăţia lui Dumnezeu după Noul Testament" de Prof. pag. pag. Bucureşti 1985.IBM al BOR.pe muntele Sinai. Iaşi 1957.Ioan Zăgrean.Gh.n.278 10.n.n.n.). 57. mitropolit Iustin al Moldovei şi Sucevei. „Morala creştină" de Arhid. . Bucureşti 1985.) poruncilor Decalogului prin interpretarea dată acestora de Mântuitorul (vezi: Matei 5. 2. 103. 3. deoarece poruncile ei capătă un înţeles mai deplin (prin adăugire.n.Prof.T. Ed.n.Ioan Zăgrean.n. Iaşi 1957.) poruncile Vechiului Testament (suntem în contextul legii morale. „Catehismul creştinului drept credincios". 5.memşala .P.Dr.n.n. tipărit cu osârdia şi binecuvântarea Î. 92-93. „Morala creştină" de Arhid.n."4 De reţinut: „Într-un chip cu totul deosebit Şi-a exprimat Dumnezeu voinţa Sa de stăpânitor . pag. unifică şi desăvârşeşte (nu înlocuieşte .). În acest fel (nu prin desfiinţare.n."5 1. lămureşte. Craiova 1925. nu prin eliminare . pag. Preot Ar."2 „În înseşi exemplele pe care Mântuitorul le dă privitor la desăvârşirea (spiritualizarea slovei reci . „Catehismul creştinului drept credincios". Astfel Legea Vechiului Testament oprea uciderea.) Mântuitorul plineşte şi desăvârşeşte Legea Vechiului Testament.

7. pag. lege morală universală şi permanentă. 326-327.IBM al BOR. Cine iubeşte ca Iisus.. împlinind legea cum n-a împlinit-o nimeni. tabla a doua cuprinde celelalte şase porunci despre datoriile faţă de aproapele.n." (Prelipceanu)6 „Tabla întâi cuprinde primele patru porunci despre datoriile către Dumnezeu. arătându-Se în Sine mai presus de ea. „Sfântul Chiril al Alexandriei . iar ziua a şaptea este sâmbăta Domnului Dumnezeului tău: 6. Bucureşti 1982.8 SÂMBĂTA .).Emiliaan Vasilescu. .Scrieri.2. dar nu contrar ei. Bucureşti 1978. 'N-am venit să stric legea.n.7 „Fiul lui Dumnezeu fâcându-Se om.Prof. Ed. împlineşte legea cum n-a împlinit-o nimeni. (Rom.IBM al BOR.Dr.IBM al BOR.17). ci s-o împlinesc' (Matei 5.n. 8.4).zi de închinare la evrei: „Porunca a IV-a : 'Adu-ţi aminte de ziua sâmbetei ca să o sfinţeşti pe ea. Se coboară ca Om sub legea firii şi legea lui Moise. traducere de Pr. 10.Prof. partea întâia. Bucureşti 1991. Ed. ridicându-Se mai presus de ea. pag. Şase zile lucrează şi fă toate lucrurile tale. ceea ce vrea Dumnezeu să fie omul" (vezi I In. 153.6 .) faţă de aproapele.. „Carte de învăţătură creştină ortodoxă".Dr. pentru ca să Se ridice peste lege. Ed. „Istoria religiilor" de Diac. Legea morală a Vechiului Testament începe.Dumitru Stăniloae.n.ZIUA A ŞAPTEA LA EVREI ŞI CREŞTINI Sâmbăta .). închinarea şi slujirea în duh şi adevăr". cu datoria de a-L iubi pe Dumnezeu şi încheie cu datoriile (iubirea . În El legea îşi ajunge ţinta. deci.n. Persoana Lui însăşi e legea desăvârşită. 363. Duce o viaţă cum o cere cu adevărat legea." (De aceea Iisus a rezumat cele două table ale legii universale şi permanente ca fiind manifestarea iubirii către Dumnezeu şi aproapele .n. pag.279 „Decalogul.

280 să nu faci în ziua aceea nici un lucru.n. ."12 „. mitropolitul Moldovei şi Sucevei. întrucât priveşte ca lege morală şi în secolele primitive ale creştinismului.. nici boul tău. pag. Ed.Ioan Zăgrean.Dr. ridicată prin cele 10 porunci date lui Moise. pag. nici străinul cel ce locuieşte cu tine.T.Cernăuţi 1925. a rămas până în ziua de astăzi nealterată în sânul poporului Iudeu" (Traducerile Bibliei care nu au cuvântul sâmbătă în Vechiul Testament. nici asinul tău. Sinod.credincioşii mai urmau încă disciplina religioasă tradiţională 9.„Catehismul creştinului ortodox" de Irineu.). sau nici în unul din cele două testamente sunt traduceri neloiale. Ed. A lipsi ziua de sâmbătă în V.IBM al BOR. 12.n. 11. ci numai în Noul Testament. nici slujnica ta.Prof.. 1876.zi de închinare la creştini: „Sâmbăta s-a celebrat.Vasile Gheorghiu."9 „Tradiţia de a serba ziua de sâmbătă. profesor titular la Facultatea de teologie din Cernăuţi. iar în ziua a şaptea s-a odihnit.).n. 38. şi nici un dobitoc al tău. „Morala creştină". de Arhid.10 „Ca zi a Domnului. Palatul Sf. pag. De aceea a binecuvântat Dumnezeu ziua a şaptea şi a sfinţit-o' . 75. este una din ipocriziile şi minciunile cele mai evidente-n. 10. nesincere şi tendenţioase. nici sluga ta. manual pentru seminariile teologice." (căci aşa a cerut şi cere Dumnezeu în Biblie . Că în şase zile a făcut Dumnezeu cerul şi pământul. marea şi toate câte sunt întrînsele.11 Sâmbăta . „Anul şi ziua morţii Domnului nostru Iisus Hristos" de Dr. nici fata ta.IBM al BOR.„Liturgica Bisericii Ortodoxe" de Ieromonahul Gabriel Răşcanu. nici tu.. Ed. pag. 94 (profesor la Seminarul central din Bucureşti). Iaşi 1990. evreii au ţinut şi ţin şi astăzi Sâmbăta. 116. Bucureşti 1985. nici feciorul tău. Bucureşti.. la rangul unei legi divine.

„Istoria bisericească" de Arhiereul Calist I.42.Boroianu. Sâmbătă.42. 314. .Botoşăneanu şi Protoprezbiterul Simion Popescu. petrec în toată liniştea. ele încetează cu tot lucrul şi serbează după cum poruncea legea (Luca 23.n.57. Bucureşti 1991..n. frângerea pâinii. 16. pregătesc încă în aceeaşi seară aromate şi miruri. 17. odihna de Sabat.n. pag.n. pag. la început era sâmbăta.15 „Iar femeile pioase.n.). 27.281 (adamică .."16 „Semnificativ este că îndată ce vine ziua de Sâmbătă. 50." (Doar împăraţii Adrian şi Constantin cel Mare au deviat cultul creştin spre ziua domnului Soare.n. vol.46). mithraistă .50. iar a doua zi. pag.) pentru poporul lui Dumnezeu" (vezi Biblia 13. 14.31). " 14 „Ziua în care creştinii săvârşeau cultul lor religios." (Mircea Eliade)13 „În primele timpuri biserica din Ierusalim şi după obiceiul ei celelalte biserici orientale serbau ziua Sâmbetei.).n. Ioan 19. pag. „Istoria credinţelor şi ideilor religioase" de Mircea Eliade.Sinod. 15. 209. 72. cu aprobarea Sf. „Istoria bisericii creştine de la începutul ei şi până în zilele noastre" de Dimitrie C. Bucureşti 1903. rugăciuni în Templu.17 „Deci dar rămâne încă repaus de sâmbătă (sabbatismos în originalul grec . serbând după cum orânduia legea (Mat.).n. 73. care asistaseră la sfâşietoarea privelişte a răstignirii şi morţii Domnului Iisus Hristos. Cernăuţi 1925.n) pentru catehizare.n. întorcându-se de la mormânt pe la vetrele lor. Dar ei se adună laolaltă adesea (uneori zilnic .II.Vasile Gheorghiu. Ed. Luca 23. Marcu 15. Ibidem. „Anul şi ziua morţii Domnului nostru Iisus Hristos" de Dr. agape şi rugăciuni de laudă (Fapte 22. 56)" (Departe de ele gândul că Hristos ar fi dezlegat Sâmbăta cum fusese învinuit .Ştiinţifică. pag. Iaşi 1900.

9). . pe aceştia îi voi duce în muntele cel sfânt al meu 18.n. Ştiinţifică şi Enciclopedică. 125A (Fapte 13. 20. „Dicţionar latin-român" de G. vezi scrierile lui Augustin şi Hieronim. fără s-o pângărească şi vor stărui în legământul meu. 21.19 „sabbatismos = ţinerea sâmbetei ca sărbătoare.44.Iosif Gheorghian. sărbătoare a sabatului. „The New Greek .English Interlinear New Testament". pag. „Dictionnaire grec-francais du Nuveau Testament" de Maurice Carrez şi Francois Morel.9 (rămâne deci serbarea Sâmbetei pentru poporul lui Dumnezeu). mai toată cetatea s-a adunat ca să audă cuvântul lui Dumnezeu." (Deci traducerea de mai sus e foarte corectă n. Ed. 22. Neuchatel (Suisse) 1971. Arhipăstor şi mitropolit primat fiind de a doua oară.n. IBM al BOR. 1080.Ştiinţifică şi Enciclopedică.Nitzulescu.n. 218."21 „Iar în sâmbăta următoare. Această zi era considerată sărbătoare de către creştini şi evrei. Bucureşti 1897.) alipiţi de Domnul ca să slujească şi să iubească numele Domnului şi să fie slujitorii Săi. 19.care era sfântă fiind închinată Domnului. care şase zile a lucrat. 765 (Evrei 4. De aceea Biblia interzicea cu stricteţe să se lucreze în ziua a şaptea sâmbătă . „Noul Aşezământ". 23. N.282 mitropolit Andrei Şaguna . Bucureşti 1980.n. pag."23 „Iar pe străinii (de alt neam .20 sabbatismos = repaus de sabat. „BIBLIA sau Sfânta Scriptură". Ed.Sinod. Ed. 110.4.Pavel)18 „ara apoleipetai sabbatismos to lao toy Theoy" Evr. Illinois 1990.4. „Sisteme calendaristice" de Gheorghe Stănilă.9). pe toţi câţi vor păzi ziua Sâmbetei. iar a şaptea zi s-a odihnit.). D.D. (Ap. pag. pag. tradus din limba originală greacă de Dr. 362 (Evr.44). Fapte 13."22 De reţinut: „Credincioşii socoteau că săptămâna de şapte zile a fost stabilită de Însuşi Dumnezeu. Bucureşti 1991.). cu aprobarea Sf.n. pag. pag. Bucureşti 1983.Guţu.

Bucureşti 1980.4..6-7. tetarti (a patra . Unele zile ale săptămânii erau indicate prin numere: 2 pentru luni.). etc. „BIBLIA adică Dumnezeiasca Scriptură a Vechiului şi Noului Testament".).Sâmbăta . cu aprobarea Sf.n. pag. ci au împrumutat-o ulterior de la evrei. 25.283 şi îi voi bucura în casa mea de rugăciune. Ed..Ştiinţifică şi Enciclopedică. iar a şaptea 'Sabat' "26 „.. Aşa ei zic: deutera (ziua a doua = Luni). triti (a treia = Marţi).Miercuri) .24 ORIGINEA DENUMIRII DE SÂMBĂTĂ Sâmbătă de la Sabat. Sabaton: „Ca şi evreii cei vechi. tradusă după textele originale de preoţii profesori Vasile Radu şi Gala Galaction. .care provine de la cuvântul din limba veche evreiască 'Sabat'=sfârşitul lucrului. 27.5. Bucureşti 1938.2. Ed.56. pag.II. 112.n.3.. 3 pentru marţi. 712.. „Sisteme calendaristice" de George Stănilă.Subbota .. pag. tom.Vineri). Sabaton = Sâmbătă' (Noul Testament este scris în greacă . 26.parascheve (adică 'pregătire' .n. Ibidem. pag..Bucureşti 1912.27 „În porunca a patra a Decalogului dat de Dumnezeu prin Moise 24. odihnă" (Vechiul Testament este scris în ebraică şi tradus în greacă . iar templul Meu. 73. tot aşa şi grecii de demult şi cei de azi numesc zilele săptămânii după numărul ce ocupă ele în cuprinsul celor 7 zile spre exemplu: 1. casă de rugăciune se va chema pentru toate popoarele" Is..25 „Grecii nu au cunoscut săptămâna în perioada mai veche a istoriei lor. „Tezaurul liturgic al Sfintei Biserici creştine ortodoxe de Răsărit" de Badea Cireşeanu. 117. Altele aveau denumiri: ziua a şasea era 'ziua pregătirii' (Paraschevi)..n.Sinod.

30 „sabbaton = . 34. portughez. Bucureşti 1990. Bucureşti 1983. „Catehism creştin ortodox". 541. 33. Bucureşti 1984.8-10 p. 428. ziua Domnului Dumnezeului tău" Exod 20.„Dicţionar italian-român".29 „. s-a stabilit ca sărbătoare săptămânală Sâmbăta Sabatul. Bucureşti 1978. pag. 953. pag. pag. 79.)..34 28..p. pag. Iar ziua a şaptea este Sâmbătă.n. spaniol. 30.n.n.„Dicţionar de neologisme" de Florin Marcu şi Constant Moneca. 2.Academiei RSR. Bucureşti 1938.IBM al BOR. etc.„Dicţionar portughez-român" de Angela Mocanu şi Adelina Bronco.31 „sabato (sabbato) = sâmbăta'' (italienii.. Bucureşti 1983. relig.). Ed. Sabat" (portughezii au tot denumirea biblică pentru ziua sâmbetei din limba română . pag.Ioan Mircea.33 „SABAT=Sâmbătă' (deci orice evreu.32 „sabado — 1. Ed. Sâmbăta.). 31. care înseamnă ziua de odihnă.n. .IBM al BOR. Şase zile lucrează şi fă toate lucrurile tale."28 „Adu-ţi aminte de ziua Sâmbetei ca să o sfinţeşti pe ea.).. italian.termenul are înţeles în primul rând de 'sabat' sau 'sâmbătă'.). popoare înrudite cu noi au numirea biblică a zilei a şaptea a săptămânii .pag. ediţia a II-a 1923." (E minunat că şi în limba strămoşilor mei când zic sâmbătă zic de fapt ziua de odihnă n." (acest termen grec se găseşte în Septuaginta Vechiului Testament şi în Noul Testament . „Morala creştină" pentru cursul secundar şi normal. numeşte Sâmbăta noastră Sabat .n.Ştiinţifică şi enciclopedică.Ştiinţifică şi enciclopedică. 80. „Dicţionar al Noului Testament A-Z" de Preot Dr. Ed. Ed. Sâmbătă. pag.n. Ed. 29.n.n.n. 164. „Biblia adică Dumnezeiasca Scriptură a Vechiului şi Noului Testament". a IIa. grec. tradusă de preoţii profesori Vasile Radu şi Gala Galaction.284 pe muntele Sinai. 32. 831. ed...

.).Bodogae. 403.n. pag. sigur a şaptea este Sâmbăta n. "35 „." (Chiril al Alexandriei)40 35. Bucureşti 1991. Prof.Olimp Căciulă.Prof.T. Pr. Ed.n. traducere de Pr. tipografiei cărţilor bisericeşti din Bucureşti 927. „Dicţionar al Noului Testament A-Z" de Preot Dr... ci atât evreii. ca astăzi.n. vol. "36 „SABAT (sabbaton): Termen ebraic transcris în greacă şi care înseamnă 'zi de odihnă' sau ziua a şaptea. zilele săptămânii nu aveau numiri de planete. a doua.n. redat în româneşte prin 'sâmbătă'.285 Sâmbăta este Sabatul zilei a şaptea a săptămânii (în Vechiul şi Noul Testament) „De pildă. .38 „. vol. 207.Fecioru.). pag. până la a şaptea care. 236.. Bucureşti 1984. 304.n. „Apologeţi de limbă greacă''..Sabaton.Prof. Pr. adică de pregătire pentru sâmbătă.D... ziua a şaptea este Sâmbătă. pag." 39 „Sâmbătă este odihna Domnului.IBM al BOR. Ibidem.. „Tezaurul liturgic" de Preot Prof.II. „Sfântul Chiril al Alexandriei .IBM al BOR. dar cei mai mulţi nu-i cunosc sensul..în vremea când s-au scris Evangheliile şi celelalte scrieri ale Noului Testament.n.n.. cât şi grecii le numărau şi ziceau: prima zi a săptămânii. Ed.). 39. ziua a şaptea. 40. 36. „Istoria bisericească universală" de Euseviu Popovici.Prof.) Vinerea sau ziua a 6-a a săptămânii.Sinod.Vineri.Scrieri.Dr. cu aprobarea Sf. 129. 420..IBM al BOR. închinarea şi slujirea în duh şi adevăr." (Chiar şi astăzi la greci 'sabaton' şi la evrei 'sabat' corespunde cu sâmbăta la români . Dumitru Stăniloae. (dacă Vineri e a şasea.Ioan Mircea. Bucureşti 1980. pag. evreii o numesc 'sabbaton' şi se traduce în greceşte prin 'şapte'.Pr.. Badea Cireşeanu.37 „.. Dr..". adică sâmbătă. trad. sateliţi şi zei.. căci aşa numea Biblia grecească (originalul Noului Testament . 38.n.n. 37.II.. a treia. pag." (în latina poporului de rând: sâmbăta . pag. ce corespunde cu numele 'parschevi' sau zi de pregătire. numiri luate după romani (păgâni . era sâmbăta sau sabatul. de care vorbesc toţi oamenii. Ed. Ed. Bucureşti 1912.).

pag.n. bielorusă. Bucureşti 1980. Ed.n. 117.).1. „Sisteme calendaristice" de George Stănilă.." (Dacă Miercuri e mijlocul săptămânii atunci Sâmbăta este ziua a şaptea .. pag. 42.). Ibidem. „BIBLIA sau Sfânta Scriptură".).286 „După ce a trecut Sâmbăta.Sinod. poloneză) denumirile zilelor săptămânii provin de la numerele ordinale ale acestora. cu excepţia zilei de miercuri .. 404. 1195. 112. ziua a 7-a a săptămânii. pag.42 „Iar germanii ca şi toate popoarele teutonice numesc..care înseamnă mijlocul săptămânii. Bucureşti 1968.n. cu toată întunecarea într-însele a conştiinţei religioase. IBM al BOR. 45. cu aprobarea Sf.).Ştiinţifică şi Enciclopedică.n.41 „. Bucureşti 1912. când se lumina de ziua întâia a Săptămânii (Duminica). Bucureşti 1912.) zice acestea: 'Avem pe a patra Miercurea .n.şi pe a şasea zi . s-au păstrat unele tradiţii despre facerea lumii şi aceasta cu deosebire la acele persoane care au trăit în însăşi 41." (dacă Miercuri e la mijloc.45 Ecoul zilei a şaptea din Eden la popoarele devenite păgâne „La unele popoare ale vechimii.. 43.n. „Tezaurul liturgic" de Badea Cireşeanu.n.28.II. Ed. sârbo-croată. a venit Maria Magdalena şi cealaltă Marie ca să vadă mormântul" Mat. 118.. cu aprobarea Sf. „Tezaurul liturgic" de Badea Cireşeanu. cu aprobarea Sf.n. vol. Sâmbăta.n.Origen (mort 254 d.43 „În limba rusă ca şi în celelalte limbi slave (ucrainiană.). Mittwoch (mijlocul săptămânii = Miercuri).Vinerea -" (Dacă Miercurea e a 4-a sigur Sâmbăta e a şaptea . pag. vol.. 44. bulgară.II..H. (dacă Duminica e ziua întâia a săptămânii nu e greu de aflat chiar din Noul Testament care e ziua a şaptea a săptămânii cerută de porunca din Decalog .n.Sinod. .44 „.Sinod.. pag.Sreda ...." (Biblia nu cunoaşte o altfel de săptămână . sigur a şaptea zi e Sâmbăta ca şi în Sfânta Scriptură . cehă.

IBM al BOR. P.).Prof. Vechiul Testament" de Prof. Lopuhin.n. 118. El.n.n. 107. 48. pag. „Istoria biblică. .A.creatorul omului şi al Sâmbetei „Domnul a îndurat patimile pentru sufletul nostru. şi a poruncit să înceteze orice muncă. Atunci s-a ridicat la orizont soarele întru slavă. trad. 309. pag. deşi era ca Dumnezeu Dătătorul vieţii (deci şi al Sâmbetei . pag. închinarea şi slujirea în duh şi adevăr"."47 „Ziua a şaptea a făcut-o El zi sfântă." (document accadian)48 „Sumerienii. Bucureşti 1981. pag. traducere de Pr. „Civilizaţia Asiro-Babiloniană" de Constantin Daniel. Bucureşti 1991. 49. Ed. Bucureşti 1944. Lopuhin.. Domnul Sâmbetei .Dr.n. „Scrierile părinţilor apostolici".Fecioru.Scrieri.Dumitru Stăniloae. 326.I. „La început a fost Sumerul" de Vojtech Zamarovsky. Aşa într-o înfăţişare mai curată tradiţia aceasta o întâlnim la vechii locuitori ai Mesopotamiei (accadienii sau asiro-babilonienii şi chiar sumerienii ca cei mai vechi .n." (Chiril al Alexandriei)51 46. sau nu departe de el. 51.IBM al BOR. 159. Ed. Bucureşti 1979. vol. traducere de patriarhul Nicodim.). vol. „Sfântul Chiril al Alexandriei .Albatros. Bucureşti 1981. Vechiul Testament" de Prof. traducere de D. P. 108. Bucureşti 1944. căruia Dumnezeu I-a zis la întemeierea lumii: ' Să facem om după chipul şi asemănarea noastră' (deci cel ce S-a odihnit şi a binecuvântat ziua a şaptea este chiar Iisus. pag."46 „La asiro-babilonieni a şaptea zi era zi de odihnă.50 „Căci Fiul S-a coborât sub lege. ei nu au săptămâna biblică cu Sâmbăta ca ziua a şaptea .). de patriarhul Nicodim.n. A.au împărţit luna în săptămâni de câte 7 zile începând cu luna nouă din fiecare lună" (musulmanii şi creştinii ce au acceptat ziua soarelui deşi au 7 zile în săptămână. 50..n. Care este Domnul întregii lumi. pag.49 Iisus . 47. Ed.287 leagănul omenirii. „Istoria biblică.).n.I.

XII.). încercând să-i redea sabatului sensul lui primar (ca zi sfinţită şi binecuvântată în care omul se întâlneşte cu Dumnezeul său într-un mod deosebit .n.n. de Nicodim. dar şi pentru familia lui aceasta a fost o declaraţie şocantă... Hristos a fost numit Domn al Sâmbetei pentru că El a susţinut Sâmbăta ca pe ceva al Său. ediţia Sfântului Sinod al BOR.) cărora cu vremea le dădeau chiar mai multă importanţă decât însăşi legii lui Dumnezeu.n. Bucureşti 1991. „Contra lui Marcion" de Tertulian. Mat..n. 54.n.) şi nu oamenii pentru sabat . pag. În timpul sabatului nimeni nu putea să călătorească. să rupă un spic de grâu ca să-şi astâmpere foamea.288 „El. 378. eretică.P. a luptat printre altele cu formalismul riguros al fariseilor care au creat pentru apărarea Legii o mulţime de interdicţii şi restricţii absurde.A. Noul Testament" de Prof. 12. ba chiar rebelă.Lopuhin. 55.n. cap. „Povestirile evangheliştilor" de Zenon Kosidowski.V. să ridice de jos un prosop care a căzut.).8. vol.n." (Tertulian)52 „Că Domn este şi al sâmbetei Fiul Omului. cartea a IV-a. Bucureşti 1946. 53."53 Hristos redă Sâmbetei sensul ei primar înlăturând îngrădirile iudeilor „Legaliştii iudei nu se mărgineau la simpla împlinire a legii lui Moise (aşa cum a dat-o Dumnezeu . Pentru farisei.n."55 52. trad. 1110. Sabatul este pentru oameni (un dar special pentru ei . Iisus a protestat împotriva tuturor acestor prescripţii năucitoare. "54 „Iisus.. să poarte un şal. 249. patriarhul BOR. „BIBLIA sau Sfânta Scriptură". ci cu trecerea timpului alăturară la ea o mulţime de adause arbitrare (porunci năucitoare omeneşti . Editura Albatros. .a spus în timpul unei dispute. pag. Bucureşti 1979. pag. Hristos n-a desfiinţat Sâmbăta pe care El o ţinea. „Istoria biblică.

„Flori alese din grădina Sfintelor Scripturi" de Valerian Zaharia. pag."57 „ Pat. îngrădindu-le cu o mulţime de porunci de amănunt care aveau menirea să împiedice violarea sfinţeniei acestor zile.n."56 „Iudeii s-au remarcat în toată vremea prin o observare cât mai strictă şi mai minuţioasă a legii mozaice mai ales cu privire la serbarea zilelor de Sâmbătă şi de sărbătoare. Noul Testament" de Prof. vol.Vasile Gheorghiu. Cernăuţi 1925. 58. traducere de Nicodim. Istoria biblică.). o pătură sau o cergă mai groasă care se strângea ziua neavând loc fix şi care era întinsă noaptea jos. 59.) şi să vindece într-o zi de Sâmbătă pe un olog de 38 de ani de lângă lacul Bethesda dându-i ordinul expres ca să-şi ia patul (rogojina n.) şi să plece la casa sa. episcop ortodox al Oradiei. „Anul şi ziua morţii Domnului nostru Iisus Hristos" de Dr.n. 1925. ci ca să o împlinească în tot cuprinsul ei. Marcu II. Cuvântul pat în Biblie înseamnă o saltea subţire. Domnul ţine să le mai spună că nici nu este mulţumit cu felul cum cărturarii şi fariseii împlinesc legea. De un astfel de pat era vorba când Mântuitorul a poruncit paraliticului să-şi ia patul său acasă (Mat.Vasile Gheorghiu. 57. A.n. Oradea 1955.9). 378. cărui lucru cărturarii iudei îi dădeau aceeaşi importanţă ca şi cum ei ar fi secerat şi treierat în ziua sfântă (acuzându-L pe Iisus că a dezlegat Sabatul . Bucureşti 1946.IX.289 „Ucenicii deja odată stârniră o extremă nedumerire în aceste teme legaliste. pag. . că Dânsul a cutezat să se transpună peste aceste porunci ale lor (pe care El le-a dezlegat . pag.n. ori o blană."59 56.6. "58 „Pentru a le da auzitorilor săi dovada că n-a venit ca să strice legea.n. pag.Lopuhin. 216.I. profesor titular la Facultatea de teologie din Cernăuţi. patriarhul României. „Sfânta Evanghelie după Matei" cu comentar de Dr.P. 96. 23. De aceea ei la rândul lor nici nu puteau să-I ierte Domnului Iisus Hristos. că rupeau şi frecau în palme spice de orz în ziua sâmbetei.

traducere de Prof. ci ca să adauge .n. întărim legea. Bucureşti 1989. 4 şi 10 le-a întărit oare Domnul? Răspuns: Pe cea dintâi a întărit-o (nu a desfiinţat-o. Către Romani: 'Desfiinţăm noi legea prin credinţă? Să nu fie! Dimpotrivă. Ed. pag. 136. Ed. 61. ci în privinţa împlinirii şi adăugirii (creşterii) celor mai desăvârşiţi (Iisus nu a dezlegat ca să scadă din legea morală.Ivan. „Sfântul Vasile cel Mare".) Sâmbăta.. pe a treia când a învăţat împotriva jurământului. la fel Evanghelia (opreşte) înseşi patimile ascunse ale sufletului.) în răspunsul dat legiuitorului la întrebarea care poruncă este mai mare din lege.).n. nici nu a înlocuit-o cu altceva .21-26)."61 „Întrebare: Dar în Evanghelie se pomeneşte numai de poruncile 5.Vasile cel Mare)60 „Şi pentru a le arăta cât de insuficientă este împlinirea legii cum o practică cărturarii şi fariseii şi ce pretinde Dânsul de la ai Săi în această direcţie.. Iorgu D.8 şi 9.5.Ivan.n." (Sf.6. Iorgu D.27-30).n. IBM al BOR. 3. .' Aşa cum legea interzice faptele cele rele. pe a patra când i-a explicat înţelesul făcând vindecări (susţinând viaţa . 216. traducere de Prof.n.7. Bucureşti 1989. b) Porunca a 7-a: 'Să nu desfrânezi!' (Mat. Domnul discută în faţa tuturora mai multe porunci din lege: a) Porunca a 6-a din Decalog: 'Să nu ucizi!' (Mat. Matei: 'Să nu socotiţi că am venit să stric legea sau proorocii. pag.5. n. n-am venit să stric. „Sfântul Vasile cel Mare". Pe 1. pe a zecea când s-a ridicat 60. ci să împlinesc'. IBM al BOR.290 „Să nu se creadă că Domnul a dezlegat în privinţa stricării Legii şi a profeţilor.

ca de exemplu în observarea hotărârilor pentru sâmbătă şi curăţenie.)."62 „Fiind 'Domn şi al Sâmbetei' Domnul S-a transpus numai peste uzanţele fără rost ale iudeilor de pe vremea Sa când serbau zilele de Sâmbătă (nu peste porunca a IV-a din Decalog dată de Dumnezeu. că în zilele de Sâmbătă nu poate fi oprit nimănui de a face bine (susţinând viaţa cuiva .IV. Bucureşti 1946. 83. aceşti învăţători ai poporului în realitate pervertiră întreg sensul intern al legii.Ghia.I. 134.Gh. „Anul şi ziua morţii Domnului nostru Iisus Hristos" de Dr. pag. 64.n. vol. deci şi de El . 63. patriarhul României. „Împărăţia lui Dumnezeu după Noul Testament" de Preot Prof. pag. Ţincoca.n. tradus de Nicodim.)."63 Hristos Însuşi ne arată cum să serbăm Sâmbăta „Râvnind la paza legii şi lăudându-se cu dreptatea.n. arătând prin faptele Sale bune şi de îndurare. Dr.n. 1925."65 62.n.46 (învinuirea că ar fi dezlegat ziua Sâmbetei a rămas doar învinuire . precum şi prin vindecările Sale minunate.Vasile Gheorghiu.).) Marcu 3.Evanghelii. tradus în româneşte de Econ.. Craiova 1925. Domnul. pag.n. „Catehism creştin ortodox" de mitropolitul Antonie al Kievului. Lopuhin. Tipografia sfintei mănăstiri Neamţu. P. Vechiul Testament" de Prof.P.n.S. în mărunţişurile ritualelor.I."64 „Urmărind viaţa Mântuitorului aşa cum ni se înfăţişează ea în Sf. ei (cărturarii şi fariseii . mitropolit Pimen al Moldovei. profesor Iaşi.4. constatăm că în cursul activităţii Sale pământeşti. A.n) observau severitatea neobişnuită.291 împotriva gândurilor către femeia străină şi în pilda despre plata egală a lucrătorilor viei. adâncind litera rece a slovei . „Istoria biblică. 301. pag.. cu o prefaţă de Î. Ioan 8. 13-14.n. născocite de ei.P. Cernăuţi 1925. 65. În realitate nimeni nu putea ca să-L vădească pe Domnul de vreun păcat. .n. a îndeplinit legea ca nimeni altul şi a desăvârşit-o (spiritualizând.

n. pag. Aduţi aminte. 67. „Catehismul creştinului drept credincios" sub îndrumarea şi binecuvântarea Î. . Sâmbăta ne vom opri. A. Ed.n.V. Paladie. Dumitru Stăniloae. abţinându-se de la orice lucru. trad.P.).). . de aducereaminte de crearea lumii." (Chiril al Alexandriei)67 „Chiar legile sâmbetei. Dr. Noul Testament" de Prof. Iustin. cu nesfârşitele lor aşezări (fariseice şi cărturăreşti aberante . 383. Căci oprirea de la a cugeta şi a face cele care plac lui Dumnezeu şi aduc un folos mare. nu învredniceşte de laudă. vol. 97. pag. traducere de Pr."68 „Repausul zilei sabatului nu e însă numai o reţinere de la lucrările fizice. de Nicodim.n..n. după voinţa Celui ce a dat legea. 68.n.S. „Sfântul Chiril al Alexandriei . Sfânta Scriptură. „Istoria biblică. socotesc. O astfel de învăţătură a fost ascultată printre rabini şi ei au fost umpluţi de o extremă agitaţie. Iar obligaţia de a nu face nimic în ziua de odihnă nu trebuie înţeleasă cum o înţelegeau fariseii.P. CHIRIL: Nu simplu de la oricare. ci aşa cum a învăţat Mântuitorul nostru Iisus Hristos că nu este oprit a face o faptă bună în ziua de odihnă (creştinii după modelul lui Iisus sărbătoresc Sâmbăta altfel decât iudeii . patriarhul BOR. Iaşi 1957. Bucureşti 1946. mitropolitul Moldovei şi Sucevei.n.) au găsit în El (Iisus) o tâlcuire înviorătoare şi scurtă: 'E îngăduit a face bine sâmbăta' (uşurarea suferinţelor celor bolnavi. ci şi toate dobitoacele cu care se ajută omul în munca sa.. zice.Lopuhin. izolaţi etc. de ziua Sâmbetei ca să o sfinţeşti pe ea'. De aceea nu în zadar a adăugat. de la orice lucru. 232. Bucureşti 1991. pag.IBM al BOR. ci şi un prilej de examinare a vieţii. Prof.Scrieri: închinarea şi slujirea în duh şi adevăr".292 „De odihna impusă de porunca a patra a Decalogului trebuie să se bucure nu numai oamenii. iar pentru poporul evreu îndeosebi de aducere-aminte de scoaterea lui din robia egipteană 66."66 „PALADIE: Aşadar. că ziua Sâmbetei trebuie să fie sfinţită de noi.

Vasile Ghoerghiu. 73.n.293 şi de toate binefacerile primite de la Dumnezeu (Deut. şi să nu zică cel de alt neam."71 „Iudeii elenişti (ca şi apostolii şi grecii până azi . 56.. deoarece această zi ei o consacrau pregătirii pentru sâmbătă. „Istoria biblică. Prof.n. A. pag. tradusă de preoţii profesori Vasile Radu şi Gala Galaction. înalţă pe om (cel care o respectă .). 103. 546.3 p.IBM al BOR.n. 712.n.p.23 în original sau traducerea de la 1688 . vezi şi expresia sfânta Paraschiva sau sfânta Vineri . vol. trad. 74. P. 38. "72 „Prepararea bucatelor era iertată în zilele de sărbătoare.).73 69.n.) din punct de vedere moral şi îi dă prilejul de a cultiva cele mai alese virtuţi religioase şi morale. „BIBLIA adică Dumnezeiasca Scriptură a Vechiului şi Noului Testament". . pag.(grecii păstrează acelaşi limbaj biblic până azi numind ziua de Vineri. Bucureşti 1985. 72. (De aceea Domnul Sâmbetei a inclus-o în Legea morală numită Decalog . 70. ca 'zi de pregătire'."70 Pregătirea pentru serbarea Sâmbetei începe cu o zi înainte „Ziua de Vineri. „Morala creştină" de Arhid.n.. care s-a alăturat de Domnul: 'Osebi-mă-va Domnul de poporul Său!' Is. pag.) numeau vinerea (parascheve) adică pregătire.IV.15). de patriarhul Nicodim. numită de Marcu (15.) care săvârşeşte acestea şi care ţine la ele: păzeşte ziua Sâmbetei să nu fie pângărită şi îşi fereşte mâna lui ca să nu faptuiască nici o faptă rea. Vechiul Testament" de Prof. 71. Bucureşti 1938 pag.n. Ed.n.n. Lopuhin."69 „Fericit este omul (nu doar iudeul .5. „Anul şi ziua morţii Domnului nostru Iisus Hristos" de Dr. pag.n.Ioan Zăgrean. Bucureşti 1946.Vasile Gheorghiu. dară oprită în zile de Sâmbătă' (vezi Exod 16. Cernăuţi 1925.n.2.).n. „Anul şi ziua morţii Domnului nostru Iisus Hristos" de Dr. Porunca aceasta.42) 'ziua înainte de Sâmbătă (pro-sabbaton)' este caracterizată de toţi evangheliştii totdeodată ca 'zi de pregătire (parascheve)' .Dr. Cernăuţi 1925.

vol.n. P.294 „Dară şcoala lui Hillel era de socotinţa. Ed. pag. 545.n.-Interzise: a) scoaterea slugilor şi animalelor la muncă în această zi (Exod 23. etc.n.77 „. cu aprobarea Sf.76 „Ziua bisericească începe la creştinii ortodocşi ca şi în Vechiul Testament cu apusul soarelui şi de aceea se face vecernia (serviciul divin de seara .începutul sâmbetei . pag.II. P.V. Lopuhin. cum se vede aceasta din determinarea duratei sâmbetei. vol.n. 76. care erau oprite în zile de Sâmbătă "74 „Evreii calculau ziua de la un apus de soare până la alt apus de soare. trad. 117. spart lemne. Vechiul Testament" de Prof. Lopuhin. ziua civilă începe cu miezul nopţii" (din acest punct de vedere se pare că păgânismul e mai mult uzitat .n.n. de patriarhul Nicodim. „Istoria biblică.12) b) aprinderea focului (cărat lemne. .n.). Noul Testament" de Prof. . A. Bucureşti 1946."75 „Ziua se apropia de sfârşit şi de la asfinţitul soarelui se începea sâmbăta" (nu de la miezul nopţii cum procedează păgânii . 77..).) şi gătitul 74...n.n. că în afară de prepararea bucatelor în zile de sărbătoare se mai puteau plini şi alte lucrări.).) fiecărei zile în seara ce o precedează (exemplu: vineri seara . şi asemenea calcul e admis în Biblie. tom. „Istoria biblică. A. Asemenea calcul se păstrează până astăzi în tipicul bisericesc şi în cărţile de cult ale Bisericii ortodoxe.Sinod.Bucureşti 1912. pag.).vineri seara la apusul soarelui şi se termina sâmbătă seara la ivirea stelelor 1.IV. Bucureşti 1946.n..n. pag. 75. iar după împărţirea romană (păgână .n. „Tezaurul liturgic" de Badea Cireşeanu. 103. Ibidem. 607.

P. dar totodată au servit şi ca prilej nou pentru Mântuitor să lămurească adevărata menire a sâmbetei.8. b) ospeţele jertfelor (Luca 14.). .n. „Flori alese din grădina Sfintelor Scripturi" de Valerian Zaharia episcopul ortodox al Oradiei.Lopuhin.3-10).1-5. pag.5) g) astâmpărarea necesară foamei (Matei 12.A.n.).n.V. -Îngăduite: a) lucrările pentru oficierea slujbelor religioase (Lev. d) vindecarea bolnavilor (Matei 12.n.8-10.15). Ioan 5.n.). Luca 6. e) hrănirea şi adăparea animalelor (Luca 13. 9.n. Marcu2.14) (Iisus ştie mai bine ca oricine cum trebuie serbată Sâmbăta .21) d) comerţul (Neemia 10. patriarhul BOR. Oradea 1955.23."79 De reţinut: „Dacă vei stăpâni piciorul tău în ziua Sâmbetei şi nu-ţi vei mai vedea de treburile tale în ziua mea cea sfântă.) Matei 12. iarăşi stârniră cârtire printre farisei.295 c) aratul şi recoltatul (Exod 34. Marcu 2. duhul căreia nu contrazice nicidecum facerea de bine altora (în ceea ce priveşte susţinerea vieţii . Noul Testament" de Prof.27.n.) ca săvârşite într-o sâmbătă. fără să te mai îndeletniceşti cu nevoile tale şi fără să mai vorbeşti deşertăciuni.1-4. 2.12.6.1 -5). traducere de Nicodim. 78.n. 79. vol.478. ca sfinţită de Domnul şi vei cinsti-o.n."78 „Vindecările acestea (amintite mai sus . ci vei socoti ziua sâmbetei ca desfătare şi vrednică de cinste. pag.9-13. Bucureşti 1946.n. 27. 13. fără să mai umbli (pe căile tale .10.14-16) f) sau salvarea acestora (Luca 14. Numeri 28.12.). (Observaţi exemplul lui Hristos . Marcu 3.n.n.31.1) c) cazurile la nevoie şi lucrări caritabile (în scopul salvării vieţii . „Istoria biblică.

14 p.). Cernăuţi 1925.n. tradusă după textele originale ebraice şi greceşti de preoţii profesori V." (Gala Galaction)82 SABATE CEREMONIALE ÎMPLINITE PRIN VENIREA LUI MESIA I . 714. Oradea 1976.„Ziua Domnului" de Gala Galaction.Iisus Hristos .. episcopul Oradiei. pag. 83.80 „Tot în Legea Veche este amintit muntele Sinai.n. că stelele au un stăpân şi sufletele noastre o inviolabilă lege morală. Bucureşti 1938.).13.n.83 80. 17. 82. Bucureşti 1958. 98. prin care s-ar fi violat sfinţenia lor" (caracterul lor de sâmbete făcea să fie uneori numite cu termenul de Sabate . Ed. . ediţia a II-a. altele decât Sâmbăta săptămânală „Dealtcum zilele sărbătoarei Azimilor şi tot aşa sărbătoarea Cincizecimii şi a Colibelor erau sărbători de rangul prim şi fiecare Iudeu căuta să le serbeze în toată curăţenia. pag. ferindu-se a face vreo faptă. pag. pag. „Cuvântări liturgice" de Vasile.Vasile Gheorghiu. mărirea lui Dumnezeu. temeiul de căpetenie al vieţii creştine " 81 „Să ne bucurăm.. „Anul şi ziua morţii Domnului nostru Iisus Hristos" de Dr.Radu şi Gala Galaction.p.te va binecuvânta şi sfinţi şi pe tine .296 atunci vei afla marea ta bucurie întru Domnul" Isaia 58. „BIBLIA adică Dumnezeiasca Scriptură a Vechiului şi a Noului Testament". (Domnul Sâmbetei . Cele 7 sărbători şi sabate.Institutului Biblic şi de Misiune Ortodoxă.n. Pe el a văzut Moise în drum spre Canaan. El este astfel muntele în care s-a descoperit legea morală naturală. 327. Pe Sinai a primit 'Tablele legii' cu cele zece porunci. 81.

fiind cea mai solemnă dintre sărbătorile anuale se serba timp de şapte zile. lună sâmbătală a anului sfânt.).P. A. profesor titular la Facultatea de teologie din Cernăuţi. Bucureşti 1944. aşa zicând. Paştele aveau o importanţă profundă preînchipuitoare" (cele şapte zile erau numite sărbătoarea Azimilor n.Vasile Gheorghiu. 392.P.n. de unde şi-a şi primit numirea."86 c) Sărbătoarea Cincizecimii „Cincizecimea (Rusaliile . Vechiul Testament" de Prof.n. la finele lui Mai.n.. pag. Sosirea ei se vestea prin trâmbiţe.II. Bucureşti 1944.. de aceea şi înseşi prăznuirea ei avea caracterul sâmbetei.n. Lopuhin.II.n. trad. de patriarhul Nicodim. Ea ţinea numai o zi. „Istoria biblică. trad.) din roadele noi. care se săvârşea în ziua întâia a lunii Tişri. de patriarhul Nicodim. 85.n. pag. în care se începea anul civil. aceste sărbători erau numite sabate deşi nu se confundau în totul cu Sabatul zilei a şaptea.n.n. 98. Intervalul dintre ele era timpul vesel al secerişului şi în ziua cincizecimii se aduceau jertfă primele pâini (daruri de mâncare . pag.84 „Între ziua de Sâmbătă (săptămânală . Vechiul Testament" de Prof. Lopuhin.) sărbătoarea secerişului. după 50 de zile de la Paşti.) şi ziua de 15 Nisan nu există aşadară altă deosebire în serbarea lor.85 b) Sărbătoarea trâmbiţelor „Sărbătoarea trâmbiţelor. era ca o completare a Paştelui. 86.n. vol. 84.n. Deoarece această zi cădea sâmbăta. Sâmbăta . dar care era al şaptelea. .) se permitea pregătirea bucatelor strict necesare pentru trai" (din cauza caracterului lor asemănător cu al Sâmbetei săptămânale. „Istoria biblică. „Anul şi ziua morţii Domnului nostru Iisus Hristos" de Dr. Cernăuţi 1925.).n. vol. decât numai aceea că în ziua de 15 Nisan (prima zi a Azimilor .A. 328.297 a) Sărbătoarea Paştilor „Paştile.

în întâia zi să fie sabat şi a opta zi să fie sabat. Ibidem. Ea era în acelaşi timp şi mulţumire pentru secerişul adunat şi amintire a acelui timp.. 90. „Sfânta Scriptură a Vechiului şi a Noului Testament". Vechiul Testament" de Prof. pag. în a cincisprezecea zi a lunii acesteia a şaptea. 330..89 e) Sărbătoarea lunii noi Sărbătoarea lunii noi. pag. sâmbătal „. Iaşi 1874. adică alta decât sâmbăta săptămânală n. de aceea se mai numea cu termenul de Sabat n. Ibidem.II.Iudeilor încă din timpul lui Moisi li se poruncise ca să serbeze tot al 7-lea an.n. când erau deja adunate toate roadele pământului şi ţinea 7 zile şi se termina în ziua a opta 'prin adunarea sfântă'. după ce veţi fi cules venitul pământului să serbaţi sărbătoarea lui Iehova şapte zile.90 f) Anul sabatic. pag. pentru că 87.)88 „Da. ."87 d) Sărbătoarea corturilor „Sărbătoarea corturilor încheia ciclul sărbătorilor anuale şi se distingea prin mari veselii. 96. 330. 23." (asemănătoare Sâmbetei săptămânale.39" (aici cuvântul sabat are şi sens de sărbătoare.). Lev. Ea se săvârşea toamna. 88.298 Cu această sărbătoare se împreuna şi amintirea dării legii celei din Sinai. odihnă. ediţie nouă revizuită după texturile originale. vol. de patriarhul Nicodim. 89. alta decât cea a zilei a şaptea a săptămânii. pag. „Istoria biblică. Bucureşti 1944. trad. Sărbătoarea consta în sporirea puternică a jertfelor. despre care se vestea poporului cu două trâmbiţe de argint.A.n. care se numea an sabatic. Lopuhin. care se săvârşea după ivirea fiecărei luni noi.P. 328. când israeliţii trăiau în 'corturi' în timpul petrecerei lor în pustie.

vol. Bucureşti 1944. Toate fructele ce rodeau de la sine se dădeau în dar săracilor şi animalelor. „Istoria biblică. care aparţinând în totul lui Dumnezeu. pag. vol.Vasile Gheorghiu.1-2). Împlinirea a şapte ani sâmbătali era anul jubileu care se ţinea la fiecare 50 de ani" (rolul preînchipuitor împlinit prin Hristos e redat în Luca 4. „Anul şi ziua morţii Domnului nostru Iisus Hristos" de Dr.n. Sensul preînchipuitor (Umbră a bunurilor viitoare . Vechiul Testament" de Prof. de patriarhul Nicodim..92 g) Ziua ispăşirii sau Sâmbăta Sâmbetelor „Cu totul separat de aceste sărbători stătea ziua curăţirii.A.P. „Istoria biblică. Cernăuţi 1925. Anul sâmbătal se numea de asemenea 'anul iertării' pentru că împrumutătorii trebuiau să ierte datoriile celor împrumutaţi de dânşii (Deut.17-19 .II.II. ca oarecum ducând cu sine toată povara păcatelor poporului.n. singura zi de pocăinţă şi de post după legea lui Moise. trad. 330. Tot în acest an se folosea de dobândirea libertăţii fiecare israelitean căzut în robie. 7.P. pag.n.A. Ritualele statornicite pentru această zi semnificau căinţa poporului pentru păcate săvârşite în cursul anului în curs şi dezlegarea făcută de arhiereu în sfânta sfintelor. adică să se odihnească de lucru. Lopuhin. ziua a şaptea a săptămânii . 328-329. pag.n. 15.) se aduceau de însuşi arhiereul şi se terminau prin slobozirea în pustie 'a ţapului ispăşitor'.) 91.) când toţi trebuia să înceteze lucrul şi să-şi 'smerească sufletele' sub pedeapsa nimicirii din sânul poporului."93 „Toate jertfele din ziua aceasta (a ispăşirii . Ea se ţinea cu cinci zile înainte de sărbătoarea corturilor şi avea caracterul unei sâmbete solemne (deşi nu era Sâmbătă săptămânală. .n. 93.). că în curgerea lui şi însuşi pământul. Bucureşti 1944.n. de patriarhul Nicodim.299 ' corespundea Sabbatului (Sâmbetei) dintr-o săptămână de zile. Lopuhin.n. Vechiul Testament" de Prof.."91 „Anul sâmbătal.. Particularităţile anului al şaptelea erau acelea. trad. 92. în care intra el anume în această zi. trebuia să păzească sâmbăta lui..n.

23."97 „Acestea sunt sărbătorile lui Iehova. să fie pentru voi Sâmbăta Sâmbetelor (Sabat Sabaton.n. Ibidem. la ziua sa. ca să vă spălaţi de toate păcatele voastre şi ca să fiţi curaţi înaintea Domnului.30. 16.n. Lev.96 „Căci în această zi se va face ispăşire pentru voi. Iaşi 1874. .. olocaust.) ce trebuie pentru fiecare zi. din seară până în seară să serbaţi sabatul vostru.32" (evident nu e vorba de sabatul zilei a şaptea a săptămânii . deşi în limba română Sâmbătă înseamnă numai ziua a şaptea a săptămânii biblice din Vechiul şi Noul Testament n.n.. 94.95 „. daruri de pâine (daruri de mâncare .n."94 „Sabat de repaus să fie vouă aceea şi să vă amărâţi sufletele voastre în a noua zi a lunii.este ziua ispăşirii. „Sfânta Scriptură a Vechiului şi a Noului Testament". de seara până a doua zi seara să ţineţi cu străşnicie această mare Sâmbătă.. Lev.. 125. Ibidem.). în original .31 p. spre a aduce lui Iehova sacrificiu cu foc. pag.32" (sensul de odihnă al termenului de Sabat este înlocuit cu cel de Sâmbătă. pag.n. ci 'prin mijlocitorul Noului Testament' . Bucureşti 1938.300 al acestui ritual simbolic se cuprindea în aceea că ispăşirea finală a. pe care le veţi prochiama zile sfinte. 133.n.p. Sabatul zilei a şaptea a săptămânii . 95. 97.).n. 330-331. pag.) Lev.n. seara. „BIBLIA adică Dumnezeiasca Scriptură a Vechiului şi a Noului Testament".23.. pag.n.27.n.) şi să înfrânaţi cu post sufletele voastre. 96.n. (în original: Sabat Sabaton .) sacrificiu libaţiuni (jertfe sau daruri de băutură .n.). tradusă după textele originale ebraice şi greceşti de preoţii profesori Vasile Radu şi Gala Galaction..n. 96. în ziua a noua a lunii (deci nu e vorba de Sâmbăta săptămânală. Şi să vă fie vouă zi de odihnă desăvârşită.Hristos. neamului omenesc se va săvârşi 'nu prin sângele de ţapi şi de viţei'.

iar trupul (este) al lui Hristos. (aici se face o distincţie clară între sabatele ca sărbători preînchipuitoare şi sabatele săptămânale ce nu trebuie confundate cu cele umbră a bunurilor viitoare . Ed.Sinod.n.Lopuhin. ediţiune nouă revăzută după texturile originale. Ed..n.) sau cu privire la vreo sărbătoare sau lună nouă."98 2.).17.A.IBM al BOR.Dr.n. pag. patriarhul BOR. „Sfânta Scriptură a Vechiului şi a Noului Testament.Prof. pag. Bucureşti 1944. tom.n. cu ajutorul mijloacelor externe s-a urmărit pregătirea internă a poporului evreu pentru opera mântuirii" (Tot ce era umbră a lui Hristos s-a împlinit la venirea Lui n. sau la sâmbete care sunt umbră celor viitoare. Aceste sărbători şi sabate preînchipuitoare s-au împlinit în Hristos: „Cu timpurile sfinte (sărbători .„Morala creştină" de Arhid. 101.n.331. pag.Ioan Zăgrean.. Bucureşti 1985. 15 traducerea călugărului Cornilescu . . cu aprobarea Sf. 99.IBM al BOR. 1339. Prin ea. acea 'mare Sâmbătă' sau sabatele azimilor etc. Iaşi 1874.101 98.II. necuprinse în cele zece porunci aflate în chivot.. manual pentru seminariile teologice. Coloseni 22.n.16.n.).. 96.P.n.n. „Istoria biblică. 100."99 „Nimeni deci să nu vă judece pentru mâncare şi băutură (jertfe şi daruri de mâncare şi băutură ce însoţeau sărbătorile şi care preînchipuiau pe Hristos .n.n.). 33. Vechiul Testament" de Prof. (sabatele preînchipuitoare: ziua ispăşirii. ci în legea ceremonială şi-au găsit împlinirea în Hristos .n. pag. traducere de Nicodim. Bucureşti 1991.) erau strâns legate sfintele slujbe."100 De reţinut: „Legea ceremonială. Ele constau aproape exclusiv din aducerea de jertfe (de mâncare sau băutură .„Biblia sau Sfânta Scriptură".).301 afară de Sabatele lui Iehova.) luate din regnul animal sau din plante (vezi şi Numeri cap.n.

pag." (Deşi conform Is. iar nu omul pentru sâmbătă. închinarea şi slujirea în duh şi adevăr". Bucureşti 1991.28.n.3).27. (Sâmbăta este un dar special pentru om şi numai cine se crede maimuţă sau altceva poate respinge acest dar făcut omului .Sinod. Bucureşti 1944.) numai a încadrat-o. pag. Vechiul Testament" de Prof. 104. Dumnezeu nu oboseşte. partea întâia.n. pag.n. patriarhul Bisericii ortodoxe române. vol. „Sfântul Chiril al Alexandriei .Teoctist. Dr. însufleţirii în comuniune cu Dumnezeu. Bucureşti 1991.103 „Şi (Iisus) le zicea lor: Sâmbăta a fost făcută pentru om. 1140. carte tipărită cu binecuv.40.n. traducere Pr.F. Mc.)."104 „Despre Sâmbătă vorbeşte la începutul facerii lumii: 102.A.) (Chiril al Alexandriei)102 SÂMBĂTA .P.Prof. . cu aprobarea Sf." Aceasta este odihna obişnuită de munca zilnică grea. sunt de prisos umbrele şi cu totul fără rost şi fără folos chipurile (adică legea ceremonială a Vechiului Testament .scrieri. prin care omul e nevoit să-şi câştige pâinea cea de toate zilele. Ed. 103.IBM al BOR. trad. Legiuirea din Sinai (pe timpul evreilor .UN DAR SPECIAL PENTRU OM „Sâmbăta ca zi de odihnă este una din cele mai primordiale instituţiuni care-şi trage începutul de la facerea lumii: 'şi a binecuvântat Dumnezeu ziua a şaptea şi a sfinţit-o' (Fac. de patriarhul Nicodim.).n. ziua veseliei.302 „Pentru că odată ce s-a arătat închinarea şi slujirea în duh şi adevăr.11. „BIBLIA sau Sfânta Scriptură".IBM al BOR.2. Care şi însuşi 's-a odihnit în ziua a şaptea'. Lopuhin.n. 307. 328.n.P. „Istoria biblică.II.P.n. El S-a odihnit sâmbăta ca exemplu pentru om . Ed. Dumitru Stăniloae. cum arată însăşi porunca: 'Adu-ţi aminte de ziua sâmbetei ca să o sfinţeşti.

Pr. de Econom. ci El este cel care ne-a fixat ziua de întâlnire specială cu El . pag. pag.). ci era o dispoziţie mai veche: 'Adu-ţi aminte. Ibidem.n.D. 1985.Episcopiei Buzăului..IBM al BOR.. „Scrierile părinţilor apostolici".. . faţă către faţă . „Făclii pentru dreapta credinţă" ."105 „Încă şi despre Sâmbătă este scris în cele zece porunci pe care Dumnezeu le-a grăit lui Moise în Muntele Sinai. Bucureşti 1979. Această zi s-a numit Sabbat. 108. Răspuns: Pentru că Dumnezeu a creat lumea în şase zile. pag.predici de Preot Dr." (Antonie al Kievului)108 105. Î. iar într-a şaptea s-a odihnit de lucrările creaţiunei. . În primele pagini ale Bibliei citim că. 107.. 108-109.n. 106.n.303 'Şi a făcut Dumnezeu în şase zile lucrurile mâinilor Lui şi le-a sfârşit în ziua a şaptea şi s-a odihnit în ea şi a sfinţit-o. Ed. pag.n.. 138.) pe pământ.. 'a binecuvântat Dumnezeu ziua a şaptea şi asfinţit-o' (Facerea 2. Ed.P. Ţincoca. „Catehism creştin ortodox" de Mitropolitul Antonie al Kievului. 132. 132. trad.) i s-a dat dintru început indicaţia unui repaus şi consacrarea unei zile în cinstea Creatorului" (şi nu una aleasă de noi."106 „Mai întâi vedem că porunca a patra din Decalog nu era o noutate pentru poporul Israel. Cuvintele acestea trebuie înţelese în sensul că omului (nu doar iudeului .107 „Întrebare: De ce a poruncit Dumnezeu să sfinţim ziua a şaptea şi nu o altă zi oarecare? (întâia sau a şasea etc.' Oare în ce vreme şi în ce loc s-a dat prima dată? S-a dat încă de la crearea primei perechi de oameni (ca un dar special pentru ei n.n. Mănăstirea Neamţu.Fecioru.n.Ştefan Slevoacă. trad.). 1925.2-3).n.

trad.9.6.„Patru conferinţe religioase" de Arhiereul Nifon N.).n. . aşa că hotărârea despre strângerea manei în pustie vinerea câte două măsuri şi înseşi forma legiuirii despre sâmbătă în porunca a patra (adu-ţi aminte de ziua sâmbetei) singure de sine presupun că sâmbăta ca aşezământ. din Eden . Sâmbătă. omenirea n-a mai încetat a socoti zilele în săptămâni tot de câte 7 zile.. şi N. 115.. multe urme ne arată paza Sâmbetei. studiu de Dr.„Anul şi ziua morţii Domnului nostru Iisus Hristos". pag. 109.„Flori alese din grădina Sfintelor Scripturi" de Valerian Zaharia.24.304 „. de patriarhul Nicodim. pag. 116. de când bunul Dumnezeu a descoperit omenirii. 27. 1955.Ploeşteanu.8)..e a şaptea zi din săptămână.Testament . vol."112 „Noi n-am fi în stare să facem aceste cercetări pentru timpuri atât de îndepărtate (ale V.n. 97..n. Bucureşti 1905.II.Sabatul . pentru adulter. dacă n-am şti că există o continuitate în împărţirea zilelor în săptămâni tot de câte 7 zile nu numai din timpurile despre care vorbim. de la evreescul Sabbat. Ziua a şaptea s-a numit (în Vechiul şi Noul Testament .113 „Aşa cu mult înainte de legislaţia lui Moise. 28.n.8."111 „De atunci.. în istorie se întâlnesc indicaţiuni la cinstirea Sâmbetei. Cernăuţi 1925. la anumite pedepse pentru ucidere.. sau a zilei de odihnă..3. exista deja şi se păzea de popor.P.. 111.. 'Sâmbăta'. pag. (Fac.. Bucureşti 1944.n. ba chiar de la începutul istoriei omenirii" (de la Adam..)."110 „În fine. episcopul ortodox român al Oradiei. Lopuhin. ceea ce înseamnă zi de repaos.A. 112. 113. ci şi din timpuri mult mai vechi. (Gen. pag. Vechiul Testament" de Prof. 13. ExodXX.n. 110.). zi de odihnă.II.Ibidem.„Istoria biblică. pag. la existenţa legii."109 „Sâmbăta . Vasile Gheorghiu. că a creat lumea şi tot ce există în ea în şase zile şi că în ziua a şaptea S-a odihnit de lucrul mâinilor Sale..

16." (zi de întâlnire specială cu Creatorul nostru .) este însă în acelaşi timp ziua pe care Domnul însuşi a binecuvântat-o şi a sfinţit-o (Ieşirea 20.n.20. vol..). să se înnoiască şi să primească noi energii pentru îndatoririle muncii.A.n. Bucureşti 1985.n.) alcătuiau săptămâna (Fac.Prof. pag. 38.n.116 „Ziua a şaptea (nu întâia sau a şasea . de patriarhul Nicodim. Lopuhin.305 Exod 16. „Istoria biblică."115 „Prin porunca aceasta. Prof. Fac. Vechiul Testament" de Prof. Bucureşti 1982.1). pentru care i s-a dat numirea de sâmbătă. Dr. aş zice biologic. In. (Mc. traducere de patriarhul Nicodim.IV. trad. 364.Ioan Zăgrean. a doua.P.) în care tot lucrul trebuie să înceteze. adică odihnă (Fac. .1. i-a venit omului în ajutor: a aşezat ziua odihnei săptămânale (ca un dar deosebit din partea Lui n.1. instituită îndată după terminarea creării lumii şi a omului (Cf. etc.).29. „Făclii pentru dreapta credinţă". Ziua a şaptea era consacrată Domnului. Ştefan Slevoacă.IBM al BOR.28.11) ziua pe care oamenii (nu doar iudeii . 117.11).n. pag. manual pentru seminariile teologice de Arh. „Morala creştină". 115. Dumnezeu impune cinstirea zilei de odihnă. 118.27-28). Ea are şi unul religios mai important ca încetarea activităţilor de muncă."114 Ziditorul universului. Vechiul Testament" de Prof.n. ed. pag. „Istoria religiilor" de Diac. Mat.II. Eş. 109.n.Dr. 116.Emilian Vasilescu."117 De reţinut: „Şapte zile de câte 24 de ceasuri (o seară şi o dimineaţă .Lopuhin.n. Episcopia Buzăului 1985. „Istoria biblică.2.2).20.IBM al BOR. Bucureşti 1944. pag.) trebuie să o consacre lui Dumnezeu.2. trupul şi duhul omului. Luca 24.n. Ed. Ed. În amintirea odihnei Făcătorului după terminarea facerii lumii. 2. predici de Preot Dr.. vol.23.27-29). Deosebitele zile nu aveau numiri diferite ci se designau simplu prin numere: ziua întâi.n.2.a II-a.."118 114. Această zi este ziua sâmbetei sau ziua a şaptea.. Dar ziua odihnei nu are numai acest scop. în înţelepciunea Sa şi în îndurarea Sa faţă de om (nu doar faţă de iudeu .P. Bucureşti 1946.A. „Dumnezeu a binecuvântat ziua odihnei şi a sfinţit-o'.n. 392.

'pentru că taina fărădelegii se şi lucrează. Bucureşti 1991.p. Bucureşti 1991. ca zi de repaos şi pe această statornicire până astăzi se întemeiază schimbatul regulat de muncă şi odihnă în viaţa omului (ca un dar al lui Dumnezeu pentru om .. cu aprobarea Sf. şi iată erau foarte bune. 'Şi a săvârşit Dumnezeu până la ziua şaptea lucrurile Sale şi S-a odihnit în ziua a şaptea de toate lucrurile Sale... (2 Tes. pe care El le-a creat şi le-a făcut. Vechiul Testament" de Prof.18)."( 1 Ioan2.I. pag. traducere de patriarhul Nicodim. cu aprobarea Sf.Sinod. iar acum mulţi antihrişti s-au arătat. (Ap.Ioan)120 „Antihrist se arată. 107.8 p.).. vol.7.2.P.„Biblia sau Sfânta Scriptură".aţi auzit că vine antihrist. Ed."119 A N T I H R I S T U L .. Şi a fost seară şi a fost dimineaţă.n.. Şi atunci se va arăta cel fără de lege.IBM al BOR. 120. .n.A.ÎMPOTRIVITORUL LEGII LUI HRISTOS (înlocuirea forţată a Sabatului Domnului Dumnezeu cu ziua Domnului Soare) Avertizări apostolice cu privire la venirea lui Antihrist „. 1386.Sinod. 121.IBM al BOR. ziua a şasea'.. până când cel care o împiedică acum va li dat la o parte.Pavel)121 119..306 „Aşa s-a încheiat istoria creaţiunii şi a formării lumii. „Şi a văzut Dumnezeu toate câte făcuse. Lopuhin. Ed.„Biblia sau Sfânta Scriptură". pag. 1345-1346.)" (Ap. „Istoria biblică. Şi a binecuvântat Dumnezeu ziua a şaptea şi a sfinţit-o. Bucureşti 1944. pag. De aici îşi trage începutul statornicirea zilei de odihnă.

falsa ştiinţă .I.Petru)122 GNOSTICISMUL . Bucureşti 1911.). de împotrivirile ştiinţei mincinoase (pseudonimoy gnoseos)". 1384.n. vezi Ieremia 31. cunoscând aceasta de mai înainte. pag.10 .) pretinzând că se sprijină pe 'învăţătura secretă' a apostolilor (tradiţia nebiblică . 1 Tim. Ibidem. lăsându-vă târâţi de rătăcirea celor fără de lege.).apare ca un curent antihrist încă din epoca apostolică . Illinois 1990. 125. 123. „Istoria bisericească universală până la 1054" de I..) ci dimpotrivă ele stau în opoziţie ireductibilă unul faţă de altul" (ca cei ce zic de Legea nouă faţă de cea veche. pag. Bucureşti 1984. să cădeţi din întărirea voastră (2 Petru 3.). Biserica i-a combătut fără încetare.Mihălcescu. . vol.n.n. nu e nici o legătură de continuitate între Iudaism şi Creştinism (ca şi cum Iisus n-ar fi zis că 'mântuirea vine de la iudei' Ioan 4. păziţi-vă. The New Greek Testament.n.n.307 „Deci voi iubiţilor.33 comparat cu Evrei 8.n. 7.22 ..n. Ibidem. „Între antichitate şi renaştere" de Octavian Nistor.n. deşi a asimilat destul de mult din doctrina gnostică'' (mai ales poziţia faţă de Sabatul Domnului Dumnezeu ." (Ap.n. pag. pag.n. 1351. Timotei.. 736.. ca nu cumva.20 (Deci gnosticismul . păzeşte comoara ce ţi s-a încredinţat. 6.123 „Gânditorii gnostici. 124. pag.). când de fapt Biblia vorbeşte de legământul nou şi cel vechi bazat pe aceeaşi lege doar că de pe table va fi mutată în inimă.n.n.primul împotrivitor al Legii veşnice a lui Hristos „O. 82.17).124 „După Gnosticism. depărtândute.125 122. în totalitatea lor susţineau că reprezintă 'adevăratul creştinism' (aşa cum fac cei ce ţin ca ei astăzi .

7.n. noi sărbătorim în acea zi. (în primele secole după Hristos ..I.n..). 127... Ed.Mihălcescu. Paris 1857.). pag. pe Christos ca principiu a l binelui.„Istoria bisericească universală până la 1054" de I. Marcion şi Taţian."126 „Gnosticii Sirieni mai însemnaţi sunt: Saturnin.„Între antichitate şi renaştere. (de aceea. ca principiu al răului. 130. (adică aiurită ."129 Închinătorii la soare impun o zi de odihnă păgână „Mithra a devenit divinitatea solară.7..)..n." 127 „Marcion. Caracteristic este că. să înlăture întreaga tradiţie a Vechiului Testament (inclusiv Legea celor 10 porunci . cap. Gândirea evului mediu de la începuturile patristice la Nicolaus Cusanus" de Octavian Nistor.12 .. .n. pag..n. 89. venit în jurul anului 140 de la Sinope la Roma. care să nu coincidă cu ziua ordinată de Dumnezeul iudeilor (cei ce ţineau Sâmbăta erau numiţi iudaişti chiar dacă erau creştini şi chiar apostoli ai lui Hristos .Ibidem. Bucureşti 1984.series Greaca.)."130 126. 224-225.I. Gnosticii învăţau că Vechiul Testament este opera lui Demiurg (Dumnezeul Evreilor) de aceea îl respingeau. după el şi Sâmbăta trebuia înlocuită . pag. salvatorul omenirii.„Istoria culturii şi civilizaţiei" de Ovidiu Drâmba.„Patrologia cursus completus" .4... sfântă şi dreaptă' Rom. 128.XLII.Ştiinţifică şi enciclopedică. iar Noul Testament îl ciunteau. 129.n..). pag. (sărind peste pasajele care zic că 'Legea e bună.308 „Cu privire la Sfânta Scriptură. „Adversus octoginta haereses" de Epifanius citând pe Marcion. vol.n. învăţătura dogmatică a acestor bărbaţi este c u totul rătăcită şi fantastică.n. 85.. Concepţia sa în care influenţele gnostice sunt evidente opunea divinităţii ebraice. a încercat.n.n. Bucureşti 1911. 3.)."128 „Deoarece Sabatul (Sâmbăta) este odihna Dumnezeului iudeilor (zicea Marcion în rătăcirea lui . Bucureşti 1984.n.. vol.n.).n.n.

). peste foc . de I. Cinsteau ziua soarelui (Duminica .. mai ales din motive politice." 133 „Cultul mithriac (al soarelui .II.Mihălcescu.n.II. gentes XVI) şi al V-lea (Leon Magn. Bucureşti 1911. 132.Prof.Ştiinţifică. (anul 132).n.Sinod. cu aprobarea Sf.Prof. (Pentru a impune ziua Soarelui.309 „Mai mulţi împăraţi (ai imperiului roman . 192. şi-au dat titlul de Invictus.„Tezaurul liturgic al Sfintei Biserici creştine ortodoxe de Răsărit" de Badea Cireşeanu. Ed. Ed. pag. vol. în sărbători. ziua Soarelui" (ziua Domnului Soare . Ed.. Remus Rus.„Istoria religiilor". Bucureşti 1991." 132 „.n.n. pag 130 136.Hr.. 51.„Istoria bisericească universală până la 1054".)..Emilian Vasilescu.) au susţinut mithraismul."135 „Creştinii adorau şi ei soarele (căci fuseseră superficial creştinaţi .Ibidem.Domin."131 „Cultul lui Mithra s-a bucurat şi de oblăduirea împăraţilor de la Roma care. începând cu sec. trebuia interzisă ziua Domnului Dumnezeu . 41..n. când lumina începea să crească iarăşi. Bucureşti 1982. 133. iar la ţară se sare. tom. cu noţiuni de patrologie. al II-lea d. pag. Ca zi de sărbătoare aveau Duminica.n. 134.împăratul Adrian opri serbarea Sâmbetei. fapt care indica originea orientală a cultului.65 Sinod VI ecum. Bucureşti 1991. pag..n.n.Sermon XII în Natal..134 „Preoţii mithraici purtau veşminte iraniene.n. pag.„Istoria religiilor" de Diac.. 310.n.Conf. advers.) se efectua într-un fel de grote.n.) precum şi focul (can. Alexandru Stan şi Dr.). de Pr. .Dr.Bucureşti 1911. Manual pentru seminariile teologice."136 131.) în secolul al II-lea (Tertulian.IBM al BOR.Dr. 300.n.IBM al BOR.) şi socoteau ca zi de naştere a lui Mithra data de 25 decembrie (Natalis solis Invicti).n.) peste care săreau (din aceste motive până azi la rugăciune se întorc cu faţa spre răsărit. Ed.„Istoria credinţelor şi ideilor religioase" de Mircea Eliade. pag. 135.n.

. în urma morţii socrului său Maximianus. studiu introductiv de Prof. şi şi-a ales ca zeu protector 'Soarele neînvins' (Sol invictus) ocrotitorul dinastiei lui Claudius II Goticus. pag. 68.310 „Începutul veacului IV aduse în conştiinţa mulţimilor ideea unui zeu suprem. 139.n. din care el pretindea că descinde.. din această religie. întemeiată de acesta. Viaţa lui Constantin cel Mare". deoarece suprema Divinitas.n. IBM al BOR. Constantin era adeptul monoteismului solar de tendinţă filozofică şi considera că aceasta nu este incompatibilă cu credinţa creştină. traducere şi note de Radu Alexandrescu.Mihălcescu. 140. Ştiinţifică şi enciclopedică.T. Constantin n-a repudiat dintr-o dată toată moştenirea păgânismului şi. trad.„Constantin cel Mare" de Ion Barnea şi Octavian Iliescu.începând din anul 310. a unui 'Sol invictus'' (Soare neînvins) căruia i s-au închinat multe inscripţii şi temple şi de care se va resimţi însuşi Constantin cel Mare.n. pag. la fel ca tatăl său.). Bucureşti 1991. Bucureşti 1911."138 „Ca adorator al lui Sol invictus.Bodogae. Scrieri.140 137. Constantin a încetat să se mai considere legat de dinastia Herculiană. „Eusebiu de Cezareea". pag..n... Bucureşti 1987. 31. el păstră demnitatea de pontifex maximus .. Ed. el considera soarele ca mediator vizibil între Dumnezeul suprem şi oameni (înlocuind pe Domnul Sabatului cu domnul zilei soarelui . de T. 346.mare preot sau arhiereu păgân . 138. pag. Ed. Emilian Popescu. partea a doua. care fusese monoteist. 153.Dr.Bodogae)137 . nu-i părea deosebită de Dumnezeul creştinilor.şi nu se leapădă formal de păgânism decât pe patul de moarte (337).„Eusebiu de Cezareea." (şi atunci punând condiţii de însănătoşire .„Istoria bisericească universală până la 1054" de I.IBM al BOR. Ed.).." (Preot Prof."139 „În tot timpul domniei sale. Bucureşti 1982.

.) prima zi a săptămânii. a trebuit să facă mici concesiuni (dacă schimbarea Sâmbetei Domnului Dumnezeu cu Ziua Domnului Soare poate fi numită 'mică concesiune'.. pag."143 „Creştinismul nu s-a putut impune dintr-o dată şi fără împotrivire. 145.). 143. ediţia a doua. Bucureşti 1991. Ed.. pag.IBM al BOR. 321 .n.n.n.n. (urmaşii Domnului Sabatului nu renunţau la Sabatul Lui – n. Bucureşti 1911."142 „Duminică.. şi pentru a învinge definitiv. cea de-a doua al învierii. este declarată zi de repaos ('venerata ziua Soarelui' cum scrie în decretul lui Constantin din 7 martie.n.n.) căci primul e semnul memorial al Creaţiunii. cunoscută sub numele de 'ziua soarelui' (dies Solis).. „Dicţionar al Noului Testament" de Preot Dr.311 „În anul 321 (Constantin fiind marele preot al păgânilor .. 144. Bucureşti 1982..Ştiinţifică şi enciclopedică. pag... 19. „Istoria Bisericii Ortodoxe Române" de Preot Prof.n.) erau ambele zile serbate.. Oradea 1955.'Ziua Soarelui' până când s-a creat expresia 'Dies Dominica' (Sinodul din Aquilea din 386 d. . 74.n.. 421.n."145 „Serbaţi Sabatul.IBM al BOR. pag. 42. termen care a înlocuit sărbătoarea săptămânală păgână dies solis (ziua soarelui).n. Ed. „Istoria bisericească universală până la 1054" de Ioan Mihălcescu. . episcopul Oradiei.n.). Ed.Dr."144 De reţinut: „Cu multă probabilitate la început (după decretul lui Adrian şi chiar după al lui Constantin . 2. . Bucureşti 1984.n.n. 141. de asemenea Ziua Domnului (scriu documentele creştine din secolul II—IV . pag.. „Flori alese din grădina Sfintelor Scripturi" de Valerian Zaharia. ci a avut de luptat mult.Mircea Păcurariu.Ioan Mircea.H. 142. „Constantin cel Mare" de Ion Barnea şi Octavian Iliescu."141 „.).).

Episcopiei Buzăului 1990.în Biserica lui Hristos (va îndrăzni să schimbe sărbătorile şi Legea) Definire profetică a Antihristului „Sfântul apostol Pavel foloseşte mai multe nume ca să zugrăvească acest chip al răului: 'Omul nelegiuirii'.) va fi fost promovată de către convertiţii neamurilor (foşti închinători ai Soarelui .n. Mănăstirea Cernica 1926. „Istoria bisericească universală" de Euseviu Popovici."149 „Ceea ce ni se descoperă este că acest duh al necredinţei va face război cu sfinţii şi va domina lumea. „Din tezaurul Ortodoxiei" de Preot Dr. 'fiul pierzării'.n. şi treptat Duminică (ziua Domnului Soare . dar la Răsărit Sâmbăta tot se distingea de celelalte zile de peste săptămână (adevăraţii creştini n-au renunţat niciodată la ziua sfântă ordinată de însuşi Dumnezeu pentru orice om .n. pag.).ca sărbătoare peste săptămână rămase Duminica..n. sec. 147. Ed.3.n.II. pag.. ' Şi i s-a dat fiarei stăpânire peste toată seminţia şi poporul şi limba şi neamul şi: se vor închina ei 146.n.n."148 Antihristul . „Constituţiile apostolice". „Flori alese din grădina Sfintelor Scripturi" de Valerian Zaharia. ' El se va înălţa mai presus de tot ce se numeşte Dumnezeu sau e făcut pentru închinare. ."146 „.„omul nelegiuirii" . pag. aşa încât se va aşeza în Biserica lui Dumnezeu şi se va da pe sine drept dumnezeu' (II Tesaloniceni 2.) înlocui Sâmbăta (Ziua Domnului Dumnezeu . 'potrivnicul '. 'fiara'.n.n.. episcopul Oradiei 1955.4).).).312 (atunci Paştile în memoria cui s-a introdus în biserică? . vol.). 161.Ştefan Slevoacă. 322-323.. 149. 2.n.II-IV.n.n. 148. pag. Din Alfred Vaucher „L'istoire du Salut" 1921. 228."147 „Trecerea (de la Sâmbătă la Duminică .

vol.n. (Daniel 7.n.) să schimbe sărbătorile şi legea. cu aprobarea Sf.25 p. el se va deosebi de cei dinaintea lui şi va doborî la pământ trei regi. 858.scria Ipolit în jurul anului 200 d.IBM al BOR.n.24. celălalt corn mic care se ridică în mijlocul lor (Daniel 7. Bucureşti 1991..n. 153.7.).n."151 „Persoană omenească va fi antihristul sau instituţie sau formă de guvernământ?.n. pag. . 210. Episcopiei Buzău 1990." (Ipolit)153 150..313 toţi cei ce locuiesc pe pământ' (Apocalipsa 13..„Biblia sau Sfânta Scriptură".).„Din tezaurul Ortodoxiei" de Preot Dr. Ed.n.n. 161. 'deosebit de ceilalţi' ce s-a ridicat peste cele 10 state barbare-n.) înseamnă că din acest regat se vor ridica zece regi şi un altul se va scula după ei. vezi „Părinţi anteniceeni". care stăpânesc în prezent ."152 Interpretare posibilă pe baza datelor istorice: (interpretarea profeţiei de mai sus) „.8).). (având în vedere profeţia care zice că antihristul se va aşeza în biserica lui Dumnezeu trebuie să-1 căutăm în biserica creştină .cele zece coarne sunt emblema împărăţiilor care urmează să se ridice (cele 10 regate barbare apărute după 476 când se dezmembrează imperiul roman de apus .). 151. 152. Şi va grăi cuvinte de defăimare (blasfemie .„Tratat despre Christ şi Antichrist" de Ipolit.8) înseamnă Antihrist în mijlocul lor (împăratul spiritual..fiara îngrozitoare şi teribilă simbolizează pe romani.n.. 161.H.. pag. pag. Ed. ."150 „Şi cele zece coarne (ale fiarei .p. pag.) împotriva Celui Preaînalt şi îşi va pune în gând (se va încumeta .n.Sinod.n.Ştefan Slevoacă.Idem.V.

de către scirul Odoacru. hun.150 şi 151 . Pe teritoriul fostului Imperiu Roman de Apus se cristalizează astfel (iau fiinţă .). franc.n. Bucureşti 1911. 253. iar regii şi împăraţii se plecau înaintea lor ('antihrist în mijlocul lor' cum se va exprima Ipolit ."155 „Mutarea capitalei imperiului din Roma la Constantinopol.Detronarea lui Romulus Augustulus.314 Dumnezeu deschide drumul interpretării profeţiei amintite în paragrafele 149. din veacul V visul de aur al papilor a fost supremaţia universală.n.). ultimul împărat roman."156 „De la căderea imperiului roman de apus. Ed. sueb. .n. Bucureşti 1920. făcu ca papa să rămână cel mai însemnat personagiu din Roma. pag. va fi 'antihrist în mijlocul lor' .n.H.Matei. căci papii ţinură în mâinile lor frânele puterii lumeşti.n. pag. (Peste cele zece regate barbare: vandalo-alan.H.).n. .) papa ajunse să fie privit chiar ca urmaş al împăraţilor romani şi să-şi însuşească şi o sumă de drepturi politice (peste cele 10 state barbare .n. deosebit de ceilalţi care conform părerii lui Ipolit.) în sec V un mozaic de regate germanice cu a căror istorie începe un nou ev. ostrogot."157 154.Mihălcescu.n. se va ridica un 'împărat spiritual'. „O istorie a lumii antice" de Horia C.. Bucureşti 1984. alaman. 113.n.n.Mihălcescu.. pag.. Albatros. 156.. 206207."154 1 . „Istoria bisericească universală până la 1054" de I. Bucureşti 1911. herul. „Istoria bisericească universală de la 1054 până azi" de Ioan Mihălcescu. 155. aprobată de autorităţile în drept. Antihrist în mijlocul celor zece regate „476 d. 342. anglo-saxon. vizigot. 157. pag. burgund.. iar când imperiul de apus căzu în mâinile barbarilor (476 d. „Istoria bisericească universală până la 1054" de I. În această direcţie s-au concentrat toate sforţările lor.)..

219. pag. Mihălcescu..): Declarăm deci. este nesupus greşelii şi n-are nevoie ca ceea ce hotărăşte el să fie confirmat de altcineva. (Dacă pe lângă Hristos care este adevăratul cap al Bisericii ar mai fi şi papa ca un 'cap vizibil' al Bisericii.. pag.Domiţian Spânu. 209-210. . 254."158 „Textul bulei 'Unam Sanctam' a lui papa Bonifaciu VII (zice n. „Istoria bisericească universală de la 1054 până azi" de I. Sacrilegiul de a fi investit pe papă cu însuşirea de a nu putea greşi. Mihălcescu.). atunci Biserica s-ar transforma într-un monstru cu două capete .pofta de stăpânire a papei avu urmarea dezastruoasă pentru creştinism. să ridice pretenţiunea absurdă şi neruşinată. era săvârşit (aşezat în Biserica lui Dumnezeu se va da drept dumnezeu . 5. (căci s-a aşezat în Biserica lui Hristos . .n. Ibidem.n.n. ca ei să se socotească mai presus de ceilalţi patriarhi.).. pag.. „Istoria bisericească universală de la 1054 până azi" de I.)."161 158.315 2. ca întreaga Biserică să-i recunoască de cap al ei.n.n.n.în care se stabili ca dogmă că papa ca păstor şi învăţător al tuturor creştinilor şi ca cea mai înaltă autoritate. pag. fiind contra numai două."160 „În ziua de 18 iulie 1870 se primi cu 633 de voturi. Bucureşti 1920.."159 „Toate acestea au făcut ca puterea şi autoritatea papilor să crească în realitate. Se va aşeza în Biserica lui Dumnezeu şi se va da drept Dumnezeu „. pe care numai Dumnezeu o are. dacă vrea să-şi mântuiască sufletul.n. „Suferinţele sociale şi Christos" de Preot Dr. 159.. Cernăuţi 1925. spunem şi hotărâm că orice făptură omenească trebuie să se supună Papii din Roma. 160. 161. Bucureşti 1920.Constitutio prima de ecclesia Christi .

Guţu. 433.n.)."165 „regnum = domnie. adică semnul puterii întreite.Dr.H. Ed.n.putere regală. Ibidem. pag..n.).mitra turbinata cum corona. 165. Bucureşti 1920. Bucureşti 1983. „Dicţionar latin-român" de G. de unde se cheamă această mitră triregnum.).).) în sec. ori înlocuirea lor cu altele mai uşoare prin mijlocirea indulgenţelor (şi nu a lui Hristos . replică directă la regalitatea Sfintei Treimi .n.) puse prima coroană la mitra sa . 433. 433.iar (papa) Urban V (1362-1370) în sec. (Triregnum. tiara papală . Mihălcescu... putere-absolută.) se plăteşte cu bani şi cu orice fel de bunuri materiale (cumpărarea iertării păcatelor cu diferite sume ."164 „Mitra epsicopului Romei primi numele de tiara. Istoria bisericească universală de la 1054 până azi" de I.. preoţii şi călugării însărcinaţi cu vânzarea indulgenţelor.n."166 4.n.n. Ed. 166. pag. pag. 163.316 3."162 „Bonifaciu VII (episcop al Romei .Sinod. pag. de trei ori putere absolută.n.n. pag.n. Ibidem."167 „În fine. pag. Ştiinţifică şi enciclopedică. 433. al XIV-lea adăugă a treia coroană (tiarei papale . XII adăugă pe a doua (coroană la tiara papală . cu aprobarea Sf.n.n. 1044. ."163 „. Symmach (mort în 514 d. Ibidem.).I. 162. 86. îşi schimbă forma până în secolul XIV şi primi ca ornament a doua şi a treia coroană.n.n. Cel Preaînalt va fi şi altfel blasfemiat „Reducerea sau uşurarea pedepselor (din focul iadului . 167.Badea Cireşeanu. conducere. Bucureşti 1911. 164. tom. „Tezaurul liturgic" de Preot Prof.replică la puterea Sfintei Treimi „Episcopul Romei.

pag."171 6. „Mileniul imperial al Daciei" de Iosif Constantin Drăgan. dându-i dimensiuni universale.170 5. pag. până când a cuprins întreg Imperiu Roman. Ibidem. 240-241."169 „Şi orice duh. „Episcopul Romei a ajuns să câştige autoritatea unui rege. aşa cum a fost în spiritul şi dorinţa tuturor împăraţilor lumii. Psalmii şi 168.n. singurele texte tolerate erau Breviarul. Bucureşti 1991. ci este duhul lui Antihrist. . dar cu forţe şi 'supuşi în număr tot mai mare. despre care aţi auzit că vine şi acum este chiar în lume'" (I In.4. pag. iată blasfemie demnă doar de antihrist . ba chiar a unui împărat 'spiritual'.Sinod.317 vorbeau aşa fel despre ele ca şi cum ar fi fost poliţe pe care Dumnezeu trebuia să le achite în cer. care nu mărturiseşte pe Iisus Hristos. Ed.. să cumpere conştiinţe etc. „Istoria bisericească universală de la 1054 până azi" de I. Ed. nu este de la Dumnezeu.3). (Cumpărarea iertării păcatelor cu bani şi nemărturisirea lui Iisus Hristos. „BIBLIA sau Sfânta Scriptură". 87." 168 „Apoi nu toţi banii rezultaţi din vânzarea indulgenţelor şi nu întotdeauna se întrebuinţau în scopuri bune. 87.n. Bucureşti 1920. 170. pag. ca să-şi împlinească cu ei toate gusturile şi plăcerile. va face război cu sfinţii care păzesc poruncile lui Dumnezeu „Sinodul din Toulouse în 1229 interzice posedarea Bibliei. ci de multe ori intrau în buzunarul episcopilor şi al papilor.Ştiinţifică şi enciclopedică. 1388.IBM al BOR.Mihălcescu. şi apoi a depăşit hotarele acestuia.). 171. acest „ om al nelegiuirii" va stăpâni peste popoare etc. să-şi înzestreze rudele. Bucureşti 1986.. cu aprobarea Sf. 169.

173.). toate în latină (Războiul începe împotriva Cuvântului lui Dumnezeu .9-12.„Istoria bisericească universală" de Euseviu Popovici. tinzând a-i stârpi."175 7. . pag. pag.).Ştiinţifică şi enciclopedică. Bucureşti 1988. traducere de Cezar Baltag. ziua de odihnă fiind cea imediat următoare.IV.) sf. decapitaţi sau înecaţi (cu cruzime de fiară nelegiuită şi antihristică n. 6."174 „Cu privirea sa profetică (pentru timpurile sfârşitului lumii n.). îmbrăcaţi în haine albe şi cu ramuri de finic în mâini şi cer dreptate şi răzbunare de la Dumnezeu împotriva călăilor lor (Apoc.318 Cartea orelor Fecioarei. Bucureşti 1988. vol. 172.n.I. II d. Ioan deja vede marea mulţime de mucenici a acestor prigoniri.ziua Soarelui.n.). în aceste persecuţii se trimiseră contra lor la 1655 şi 1685 întregi armate piemonteze care au măcelărit şi au dus în închisori multe mii de valdenzi (şi toate acestea din ordinul celui aşezat în Biserica lui Dumnezeu . în sec. pag. Ei stau înaintea tronului şi a Mielului. va îndrăzni să schimbe sărbătoarea Sabatului Domnului Dumnezeu continuând opera împăraţilor păgâni romani „Împăratul roman Hadrian (sec. 7.„Istoria credinţelor şi ideilor religioase" de Mircea Eliade.„Istoria credinţelor şi ideilor religioase" de Mircea Eliade."172 „De când se aliară cu protestanţii. Bucureşti 1928. Ed. 258. Ei erau arşi. 78. 175. vol.n.17 şi 18.9-17). Prof.Ghia. 16.n. Craiova 1925. Gh.n."173 „Istoricii au evaluat ca fiind între 850 şi 5000 numărul anabaptiştilor executaţi de la 1525 până la 1618. între care mai multe fură chiar sângeroase.H.n. 197.II. (pentru simplul motiv că trăiau conform Bibliei . 174. chiar în jumătatea întâi a sec.) a interzis creştinilor să sărbătorească ziua de sâmbătă. 19 valdensii avură a suferi continuu şi persecuţii. pag.n. 67. „Împărăţia lui Dumnezeu după Noul Testament" de Pr.n. adică duminică .

.n.. 53. cu cunună de raze pe cap (adică în postură de zeu păgân . pag.n.n. permiţând numai agricultorilor a munci Duminica.319 În anul 321 împăratul roman. cartea întâia.n.8. pag. „Sisteme calendaristice" de George Stânilă..178 „În vârful unei coloane de porfir din forul principal sau forul lui Constantin. 71. Ed."180 „Însăşi menţiunea lui Eutropius (Epitome X. Bucureşti 1982.Constantin cel Mare a legalizat această zi ca sărbătoarea domnului. Ibidem .n. Bucureşti 1980. (de fapt a domnului Soare cum o numeau mithraiştii păgâni . Ed."176 „Astfel el (Constantin cel Mare) decretă Duminica ca zi de repaus pentru toată lumea (dar Constantin impune felul păgân de sărbătorire a zilei soarelui permiţând celor de la sate să lucreze în această zi . pag. 227-228. pag.). „Constantin cel Mare" de Ion Barnea şi Octavian Iliescu.2) că după moarte. dacă împrejurările agricole reclamau aceasta.n. 179.n. (deci la 7 ani după decretul duminical . 178.Mihălcescu. Ibidem. Constantin a mers alături de ceilalţi păgâni în rândul zeilor (meruit inter divos referri)...în mod oficial (Constantin cel Mare) îşi va păstra până la moarte titlul de pontifex maximus (adică mare preot păgân . în nici un caz biblice n.n.n.. .n. este un indiciu."181 176. la Facultatea Teologică din Cernăuţi.). pag.). „Istoria bisericească universală" de Euseviu Popovici."177 „Chiar Constantin cel Mare ordonă a suspenda lucrări Duminica. 70.n.Soare îşi permitea să dea legi după propriile păreri.).II. 154." (Ca zeu descendent din Helios . Mănăstirea Cernica 1926. Bucureşti 1911.)..) statuia de bronz aurit a împăratului reprezentat ca zeu al Soarelui.Ştiinţifică şi enciclopedică.. a fost aşezată la 20 noiembrie 328 d. vol. pag. „Istoria bisericească universală până la 1054" de I. 110. 181. prof.Ştiinţifică şi enciclopedică."179 „.H. 177. 180.

n. Totul a pornit de la faptul că sâmbăta n-a fost părăsită dintr-o dată şi de către toţi. . pag. reţinerea aspră de la orice lucru şi sărbătorirea duminicii în locul sâmbetei (de tradiţie mozaică) cum se obişnuise până în vremea împăratului Constantin cel Mare.).n. 182. .n.n. Editura Facla.n. 171. Bucureşti 1933.n.) a unei epistole care ameninţă cu pedepsele cele mai cumplite (demne de o fiară. cum o să vedeţi-n."184 „Din cercetările lui Fabricius rezultă că prima menţiune pozitivă a Legendei Duminicii este din secolul VI.n. de pe la anul 584. nu să fie serbată de creştini ca Duminica (introdusă de Hadrian şi Constantin .n. Aceasta însemnează că nu toţi puteau serba Duminica.H.n. 120. pag.. Timişoara 1986.n.) se porunceşte ca să se lucreze Sâmbăta. astfel că duminica nu era respectată peste tot. ziua biblică de închinare sfinţită de Dumnezeu şi de Hristos Domnul Sabatului n.) dar se mai observă în acest canon ca să se serbeze Duminica 'dacă le-ar fi cu putinţă' (după cum îşi dăduse cu părerea Constantin .) 'Legenda Duminicii' invocă .„Pidalion" cu orânduire nouă şi tâlcuiri de Arhim.).n. păzirea acestei zile din cadrul săptămânii.„Manuscrisele româneşti medievale din Crişana" de Florian Dudaş.). În acest context (pentru şantajarea maselor .) pe oamenii care nu vor ţine duminica (şi nu se supuneau decretului împăratului şi al sinodului . pag.n.n. 183.n. Zosima Târâlă şi Iconom Stravofor Haralambie Popescu. când a intervenit acest canon (în 343 sau 364 d.n.) s-a imaginat căderea din cer (ceva superior Bibliei ."183 „Făcând parte din seria epistolelor apocrife (inventate . 184.n.Ibidem..). mai ales plugarii de prin secolul IV. 170-171.n.320 „În canonul 29 al Sinodului din Laodiceea (ce a urmat după decretul duminical al lui Constantin .n."182 „Mai târziu însă Leon filozoful prin Nearaua 54 ordonă că şi plugarii să serbeze Duminica (iar papa Vigiliu rosteşte anatema asupra creştinilor ce respectau în continuare Sâmbăta.

pag.).Ştefan Slevoacă.) trimite-voi din nou asupra voastră limbi păgâne ca să vă piarză de vii.Ştiinţifică şi enciclopedică. pag.).n. „EPISTOLIA Domnului nostru Iisus Christos. pag. Cum se cade a sărbători creştinii Sfânta Duminică". 188.) . „Istoria bisericească universală până la 1054" de I.Episcopiei Buzăului 1990. Bucureşti 1911.Diavolul ori îngerii lui întrupaţi .II..„Cuvinte din bătrâni" de B.n.Mihălcescu. 31-32. şi stăpânirea trecătoare a nelegiuirii"187 „Scriitorii apuseni numesc acest interval de timp cu numele de 'veacul întunecos' (cu toate acestea ziua domnului Soare nu a nimicit ziua Domnului Dumnezeu . Ed.n. 266.. „Constantin cel Mare" de Ion Barnea şi Octavian Iliescu. episcopul Cartaginii în Africa.le va sări noaptea în spate şi-i vor sfâşia pe ei. să ştiţi că este o născocire a dracului' "185 „De aceea . „Din tezaurul ortodoxiei" de Preot Dr. ediţie îngrijită de G. trimisă din cer la anii 5508. ediţia a II-a 1929.n.n. 47-48.. 161. Ieromonarh Nicodim Mândiţă. vol..Haşdeu.n. Tipografia „Munca". 186. . Botoşani." (ameninţările sunt într-adevăr de fiară . Ed.n. Bucureşti 1984.. căci un câine negru . Ed. trimite-voi asupra lor o fiară mai rea ca toate animalele.P."188 „Se poate considera că evul mediu începe cu Constantin (o dată cu aşezarea păgânismului antihristic la conducerea Bisericii creştine . care se începe prin îndemnul de a serba ziua Duminicii şi se pretinde că s-ar fi pogorât din cer peste altarul lui Crist în templul sfântului apostol Petru.n. zicând: 'epistola. 187.mă jur vouă pe dreapta Mea că de nu îmi veţi păzi Sfânta Duminică şi Sărbătorile Sfinţilor Mei (inventate ."189 185. pag.321 când a stigmatizat-o într-o epistolă Licinian. pag.186 „Este groaznică această icoană a unei domnii a puterilor minciunii şi ale întunericului. 72.se spune în Epistola căzută din cer .Mihăilă. Bucureşti 1982. Bărbaţii care lucrează Duminica. Didactică şi pedagogică.n. 189.n.)..

a strica rânduiala stabilită de El. 1268. a surpa temelia vieţii individuale şi obşteşti.) („EFES" = vrednică de dorit . cu binecuvântarea şi îndrumarea Î.„Istoria bisericească universală până la 1054" de I.n..S.192 190. 191. Apostol Pavel şi urmaşii lui Hristos care vor fi numiţi eretici în toate timpurile .).Sinod. În Sf. atât în Vechiul Testament cât şi în Noul Testament se pune un accent deosebit pe respectarea principiilor morale călăuzitoare pentru viaţa noastră.322 CONCLUZIE „A nesocoti legile morale înseamnă a intra în conflict cu însăşi voinţa lui Dumnezeu.biserica lucrătoare) * denumire biblică = NAZARINENI „.Antim Nica. pag. Bucureşti 1911. Bucureşti 1991.Mihălcescu. Nazarei.n. . cu aprobarea Sf. Dr. Esenţa legii morale este cuprinsă în cele 10 porunci numite şi 'Decalogul'care au valoare absolută şi veşnică" (oricât de mulţi antihrişti de tot felul şi din toate timpurile s-ar încumeta să le strice .190 BISERICA CELOR PUŢINI PE CALEA CEA STRÂMTĂ (păstrători ai Sabatului Domnului Dumnezeu) Secolele I-II (anii 30-132 d.P. 192.IBM al BOR.Scriptură.„Îndrumător bisericesc misionar şi patriotic" nr. 78. Ed. pag.)" (Fapte 24. arhiepiscopul Tomisului şi Dunării de jos. Galaţi 1989.„BIBLIA sau Sfânta Scriptură"..5). fiind căpetenia eresului nazarinenilor (aşa era considerat sf.n.n.5.H.numele de."191 „Căci am aflat pe omul acesta ca o ciumă şi urzitor de răzvrătiri printre toţi iudeii din lume.. pag. se da la început tuturor creştinilor. 58..

. 1395. "193 „Noi ştim că creştinismul a fost cunoscut de imperiul roman ca o sectă iudaică. 78...). de Preotul Iconom C. se interzice..Sinod.).n. cu aprobarea Sf.biserica întristată) * denumire biblică şi istorică .. Bucureşti 1911. „BIBLIA sau Sfânta Scriptură". Constanţa 1926. ed. cu aprobarea Sf.323 ziua de închinare „La început toţi creştinii serbau ziua Sâmbetei.Ionescu..Mihălcescu. 78."194 Secolele II-IV (anii 132-313 d. dar nu sunt.n.n.."195 „În sânul ebionismului se deosebesc.IBM al BOR.EBION1ŢI „.. 194.. şi hula din partea celor ce zic despre ei înşişi că sunt iudei. pag. Bucureşti 1991. 196. „Istoria bisericească universală până la 1054" de I. (pentru că ei ţineau Sâmbăta. pag. dar eşti bogat.) şi studierea Bibliei 193.. (deci denumirea completă: nazarineni – ebioniţi. păzirea sabatului (Sâmbetei ... „Manual de Istoria Bisericii Creştine pentru uzul clasei a V-a de liceu. ... pag.numele de Ebioniţi care înseamnă 'săraci '. Nazareii.) („SMIRNA" = amărăciune . „Importanţa Sinodului I Ecumenic" de preotul Iulian M. Ed. pag.9.n.. pag.) Apoc. 197. n.NAZARINENI.H.n.în anul 132 în timpul împăratului Adrian.5 păstrau credinţa apostolică cu Ap. 195."196 „Ştiu necazul tău şi sărăcia ta.n.Pavel în frunte . Ibidem. 20.n. 8. ci sinagogă a satanei (iudeii au persecutat crunt pe nazarinenii-ebioniţi care aşa cum am văzut din Fapte 24.Sinod. Bucureşti 1913. denumirea de sectă şi erezie o vom întâlni des în dreptul creştinilor de pe calea cea strâmtă . a II-a.197 ziua de închinare „. Constantinescu.. 2.

n."199 „De acum înainte (de la decretul de interzicere a Sâmbetei în 132 d.H.n.n.201 „Ca şi numele de Ebioniţi.) aparte sub numele (de la început .). adică a celor mulţi .).17 . Bucureşti 1911. 199.). 29."198 „Nazareii (ebioniţi . Pe Mântuitorul ei îl cinsteau ca Dumnezeu adevărat.) de Ebioniţi (Nazarineni cum încă din Fapte 24. tot astfel şi cel de Nazarei se da la început tuturor creştinilor (acum rămase doar pentru cei ce nu şi-au schimbat credinţa de la început. Bucureşti 1976. 78. 200. iar pe sf. al lui Adrian. „Istoria bisericească universală până la 1054" de I.n. „Orientalia mirabilia" de Constantin Daniel. cuvântul grecesc care înseamnă 'alegere' altfel decât cei mulţi . apostol Pavel nu-1 socoteau eretic (căci doar era şeful lor.. 201. 54. 202.n.Berar.n. ţinând Sâmbăta împotriva decretului de moarte al lui Adrian . traducere după originalul din 1896 de B.).n.n."200 „cuvântul 'alegere' = greceşte hairesis (se citeşte eresis . „Istoria bisericească universală până la 1054" de Ioan Mihălcescu. Ibidem.5 .6.) formând o sectă (separare .n. 78. Fapte 24.n). Bucureşti.n. împăratul imperiului .n. observau legea mozaică (Decalogul şi alimente curate şi necurate cum scrie apostolul Pavel în 2 Cor. al nazarinenilor numiţi aşa de iudeii care nu primiseră pe Iisus. Bucureşti 1911.n.n.n.n.n.). pag. Ed..n.5 observăm denumirea creştinilor alături de cuvântul erezie.Mihălcescu. 78.) ei trăiră despărţiţi de Biserică (de cea catolică.Zielinski. pag.). Ştiinţifică şi enciclopedică.n.n.n.n. „Cicero în istoria culturii europene" de Th. pag."202 198...324 sub ameninţarea pedepsei cu moartea pentru cei ce ar încălca aceste porunci (adevăraţii urmaşi ai lui Hristos nu au renunţat la ziua Domnului Dumnezeu acceptând confiscarea averilor şi persecuţii de tot felul şi alungarea din biserica celor mulţi . pag.Grecian şi A. . pag.n.) erezie" (în Biblia latină Vulgata e tradus cu termenul „sectă"-n.

. era catehumenatul (instruirea din Biblie a celui ce urma să primească botezul .n. însă toată lumea putea să fie în mod serios? (în loc să se încreştineze păgânii s-au păgânizat creştinii . .n. Masa creştină (biserica celor mulţi .) este acum creştină de suprafaţă şi de etichetă (adică păgânizată-n.Constantinescu. Ed.n. neglijând însă acest vechi mijloc de creştinare.n. .H) („PERGAM" = cetăţuie .n. Toată lumea era creştină.n.) şi mai ales ceva mai târziu (anul 450 d.) se interesează de creştinări de popoare în masă.H.n.).) recrutate cu grijă (după spusa lui Iisus .n. Apa botezului o atinsese. 19. apoi ziua de naştere a Soarelui.n.14. cu aprobarea Sf.H.IBM al BOR.n. „BIBLIA sau Sfânta Scriptură".) împotriva păgânismului. unde creştinii se supravegheau şi se edificau reciproc.325 „Şi strâmtă este poarta şi îngustă este calea care duce la viaţă şi puţini sunt care o află. pag. 7. 205."205 203.). Din aceasta a rezultat că deşi Biserica a triumfat (cu sabia în timpul fiilor lui Constantin .n.) era departe ardoarea primitivă a micilor comunităţi (a celor puţini . însă spiritul Evangheliei nu o pătrunsese (de aceea a primit ca sărbători vechile sărbători idolatre: ziua Soarelui. a lui Mithra etc.n."204 „În vremea sinodului I ecumenic (anul 325 d. Bucureşti 1991. .Sinod. Ibidem. Cu vremea Biserica (celor mulţi .n.n.n.n. Mat. totuşi s-au ivit pentru ea enorme dificultăţi de adaptare. pag. când sufletele trăiau în aşteptarea revenirii apropiate a Mântuitorului. 18-19.H.450 d."203 Secolele IV-V(anii 313 d.n. 1104. 204.).n. pag. .n.biserica tolerată) * denumire istorică ce explică deosebirile dogmatice = IUDAIZANŢI ÎN SÂNUL PĂGÂNIZANŢILOR „Cel mai de seamă mijloc de dezvoltare a vieţii religioase în Biserica primitivă alături de cult. Constanţa 1926.).n.). „Importanţa Sinodului I Ecumenic" de Preotul Iulian M.n.

aduceau daruri legănate. Bucureşti 1933.sinodul din Laodiceea.) a se citi Evanghelia şi Sâmbăta în scopul de a sustrage pe creştinii care încă păstrau .n. serbarea Sâmbetei" (aceştia continuau pe nazarinenii-ebioniţi care în urma persecuţiilor din partea iudeilor.n..) hotărăsc (în canonul 16. 1876.) chiar Sâmbăta. 60. tom. o tolerare faţă de cei ce nu abandonaseră Sâmbăta . 232.208 „Zile de sărbătoare la Răsărit era Duminica şi în al doilea rând (ca o toleranţă faţă de cei puţini .H. Bucureşti 1933.) 206.n. 364 d.H.).H. pag. .n.n. Fapte 16. „Liturgica Bisericii ortodoxe" de Ieromonahul Gabriel Răşcanu.II. 209..II.n. "209 „.206 ziua de închinare a celor puţini „Creştinii din Alexandria se adună în ziua Sâmbetei. 94 şi „Atanasius homal de semnete". 338. ci ca să adore pe Iisus.. au fost nimiciţi n.n.Zosima Târâlă şi Iconom Stravofor Haralambie Popescu.).iar de s-ar afla iudaişti (aşa numeau păgânizanţii pe cei ce rămăseseră cu Sâmbăta din vremea apostolilor.n. pag. 364 d.) fie anatema" (canonul 29 .).n. Cartea I.5 şi 13 spunând că vremea de rugă este atunci când se face adunare şi dumnezeiasca liturghie (serviciul divin -n.aceasta însă o lămureşte sfântul Timotei al Alexandriei (sec.326 „. IV-V d. pag.n.207 „Sfinţii părinţi (ai Sinodului de la Laodiceea. 208. pag. a împăraţilor şi a bisericii celor mulţi.n. 170..n.Paris 1698.13 . Mănăstirea Cernica 1926. . „Pidalion" de Arhim. Domnul Sâmbetei" (devotaţi iudaismului erau tocmai acuzatorii căci ei purtau mitră...) prin can. vol. „Istoria bisericească universală" de Euseviu Popovici. „Pidalion" de Zosima Târâlă şi Haralambie Popescu. 207. pag. nu ca şi cum ar fi devotaţi iudaismului. Ed. şi se numeau ierei şi arhierei ca cei ce L-au răstignit pe Hristos .

„BIBLIA sau Sfânta Scriptură". în zilele lui Antipa. „Tezaurul liturgic" de Preot Prof.) („TIATTRA" = mistuirea jertfei . cum era de fapt biserica celor puţini .).). biserica celor puţini .27 . toţi creştinii ţineau Sâmbăta ...n.' Sâmbăta şi Duminica. 394.). Ed.n. Ed.Diaconul Filip a botezat pe eunucul reginei Candacia a Etiopienilor (Abisinienii de astăzi). martorul Meu credincios..n.II.Dr.H. pag.210 „Ştiu unde sălăşluieşti: unde este scaunul satanei.IBM al BOR.).n. (Fapte 8.. pag.Sinod.. CREŞTINI HALDEI (în Mesopotamia Caldeea). . şi ţii numele Meu şi n-ai tăgăduit credinţa Mea (cea de la început când aşa cum am văzut.n. Bucureşti 1991.)."212 „Nestorienii se numesc pe ei Creştini haldei (adică din 210. Antipa „împotriva celor mulţi". pentru că în aceste zile se aduce jertfa Domnului Dumnezeu'" (astfel biserica celor mulţi tolerează pentru un timp în sânul ei.Badea Cireşeanu.biserica neobosită..13" (păgânizarea era într-adevăr o domnie a Satanei care a nimicit pe nazarinenii-ebioniţi ce reprezentau credinţa apostolică. VALDENZI SABATARIEN1 (în Europa) (unii îi numesc nestorieni deşi nu au nici o legătură cu Nestorie . 211. dar căzută jertfă) * denumiri diferite după regiuni geografice diferite = ABISINIEN1 (în Etiopia). 212. cu aprobarea Sf. -1470d.n. care a fost ucis la voi.211 Secolele V-XV(anii450d. pag. cu aprobarea Sf. „Pidalion" de Zosima Târâlă şi Haralambie Popescu.Sinod.n.H. unde locuieşte satana. 1395. Bucureşti 1933. „. Bucureşti 1911.327 care pe atunci se săvârşea Sâmbăta şi Duminica. 150. Apocalips 2.n.n. CREŞTINI AI LUI TOMA (în India). vol.n.

Mihălcescu.IBM al BOR.scrieri. 99.215 ziua de închinare „. Aceştia. T.) (deci aceste biserici sunt întemeiate de apostoli.IV. „Istoria bisericească universală" de Euseviu Popovici. ed. „Tezaurul liturgic" de Preot Prof. pag.Sinod. adică Ebioniţi căci aveau aceeaşi credinţă cu Ebioniţii – Nazarineni.). Matei în Etiopia" (Abisinia . pag. Ed.328 Mesopotamia .n.217 213.. 207.. doar a luat amploare ."213 „Rufin (410) spunea că după Toma.IV.II. Bucureşti 1928.Popovici.n.). pag. 12. a II-a.. cu aprobarea Sf..). pag.) că au vreo legătură cu Nestorie.n. 552.n. Şi unii şi alţii tăgăduiesc (cu tot dreptul . Bucureşti 1928. „Istoria bisericească universală până la 1054" de I. în secolul V însă se dezvoltă foarte mult încât atrag atenţia istoricilor bisericeşti .creştinismul e foarte vechi în Abisinia.).. Bucureşti 1911.n.n. 67.n. XII sub presiuni papale creştinismul lor decade înspre forma păgânizată a celor mulţi .n.214 „Valdensii. „Istoria bisericească universală" de E.n.n. vol. Bartolomeu a ajuns să predice în India (deci e clar că nu au nimic cu Nestorie .216 „Aşa ei (abisinienii) practică nemâncarea cărnii de porc. dar mai ales în văile Alpilor. vol.n. 216. traducere de Pr. Prof. . 217. Bucureşti 1987.Bodogae. El datează din timpul apostolilor" (prin Edesie şi Frumenţiu în sec." (din sec. „Eusebiu de Cezareea" .)... Bucureşti 1911.n. vol.Dr. iar cei din India se numesc Creştini ai lui Toma. 150. deşi persecutaţi cu înverşunare ca sectă separată de biserica romană încă de la sfârşitul sec." (Valdenzii sabaterieni erau numiţi „săracii din Lion"... pag.Badea Cireşeanu.n..n.). se răspândiră în sudul Franţei. serbează şi Sâmbăta. 215.IV.n. 214. n.

219." (căci aşa au învăţat de la diaconul Filip şi apostolul Matei.Mihălcescu. 221. . după despărţirea lor de trupuri şi până la judecata de apoi. „Istoria bisericească universală până la 1054" de I. care dominau de la 1254. Nestorienii (Creştinii haldei) se refugiară în Persia" (Iranul de astăzi . Ibidem.). o duc în somnolenţă" (aşa crede şi Iustin Martirul conform Ecles. nici asupra Mesopotamiei sau Indiei ..220 „.. Bucureşti 1911.). 132.219 „ mistuirea jertfei" sau (biserica ce cade jertfă) „ Persecutaţi de episcopi ortodocşi şi de împăraţi.n. pag. „Istoria bisericească universală" de E.329 „La Abisinieni există. pag. 220.. 131.I.n. Spania şi Anglia.5-10 şi spuselor lui Iisus că moartea e un somn. serbarea Sâmbetei.n.)..n..n..n.. aşa că fu cu totul redusă" 222 „Inchiziţia (papală formată din 'dominicani zeloşi până la exces şi cruzi până la vărsare de sânge') reuşi să stingă secta (valdenzilor n.n. serbează deopotrivă Sâmbăta.Popovici. Polonia. vol. 207. suflarea de viaţă ce se întoarce la Dumnezeu fiind inconştientă fără trup . „Tezaurul liturgic" de Badea Cireşeanu. 218.218 „Astfel (creştinii haldei şi ai lui Toma) nu admit sfintele icoane (ca şi abisinienii de altfel . vol. 9. pag. 153. cred că sufletele.în secolul XIV ea (biserica abisiniană) fu persecutată sângeros de Mameluci.II. 222. Ed."221 „.comunităţile ce ei fundară în China căzură jertfă intoleranţei dinastiei indigene după ce în 1368 China alungase pe Mongoli şi îşi redobândiră independenţa.n. nu mănâncă carne de porc.). pag. Bucureşti 1910.. 207. pag. Bucureşti 1927. Ibidem. iar decretul lui Adrian de interzicere a Sâmbetei nu s-a întins nici asupra Etiopiei.) în Franţa.n. Germania.

85. când se contopi cu protestantismul. „BIBLIA sau Sfânta Scriptură". „Istoria bisericească universală de la 1054 până azi" de I.) („SARDES" = cânt de bucurie . 336. cu aprobarea Sf. I-a a cărţii .n. Ed.n.p. Bucureşti 1928. 16. 225.n. pag.n. Bucureşti 1991. Ibidem.).. pag.) 'iudaizant' (numit aşa ca cei din sec.n. pentru că ţineau Sâmbăta n. Mihălcescu.330 dar ea trăi în Piemont până în veacul XVI. Priveghează şi întăreşte ce a mai rămas şi era să moară.n. IBM al BOR." („Izbăvirea rezultă din jertfă. vol. ci ei vor umbla cu Mine îmbrăcaţi în veşminte albe.IV.1 u. 224. Bucureşti 1920. IV.).n. că ai nume că trăieşti dar eşti mort. pag.). pag. vezi pag.biserica renăscută) * denumirea spune şi ziua de închinare = IUDAIZANŢI NĂSCUŢI DIN PĂGÂNIZANŢI „Pe la 1470 răsări (pe când persecuţia sălbatică mistuise jertfa din secolele anterioare .n. Mitropolitul Zosima care era în favoarea eresului (cum se exprimă cei mai mulţi .n.) în 1494 trebui să plece la mânăstire. iar jertfa este esenţa religiei creştine".Sinod. Dar ai câţiva oameni în Sardes. 1396.)."225 223."224 „Ştiu faptele tale.223 Secolele XV-XVI (anii 1470-1588 d. care nu fu însă de prea mare întindere şi durată (ca un scurt cânt de bucurie . Însă în realitate el a continuat până spre jumătatea sec. „Istoria bisericească universală" de Euseviu Popovici.H.) aşa zisul eres (ca în Fapte 24. În sfârşit în 1503 eresul fu stârpit în aparenţă şi căpeteniile lui arse pe rug (satanismul şi cruzimea păgânizaţilor nu are margini n.5 . Apoc. .2 p. şi 4.p.n. 144. fiindcă sunt vrednici.3...n.n. care nu şi-au mânjit hainele lor.

Vin curând. 228. 69. sâmbăta .n. 1396. ţine ce ai.. pag."226 „. „Istoria bisericească universală" de Euseviu Popovici. ca nimeni să nu-ţi ia cununa ta.) („FILADELFIA" iubire frăţească .3) „Ei aşteaptă ca eveniment iminent a doua venire a lui Hristos 226.n.n.XIX (anii 1588-1844 d. 227."227 „O a treia partidă (din rândul baptiştilor . „Istoria bisericească universală de la 1054 până azi" de I. pag. 229."228 „Pentru că ai păzit cuvântul răbdării Mele şi Eu te voi păzi zice Iisus . pag. care existau de la începutul sec. Ed.pe tine de ceasul ispitei ce va să vină peste toată lumea. e cea existentă de la 1665 a Sabatarilor.ei trebuie bine distinşi de Sabatarii mai vechi din Transilvania. n.).10-11" (biserica este avertizată că Iisus vine curând . 69.H.331 Secolele XVI . aceştia în locul Duminicii serbează Sâmbăta.).IV..biserica întâlnirii) * denumire de la întâlnirea cu Iisus şi ziua de închinare = ADVENTIŞTI DE ZIUA A ŞAPTEA (adventus = venire.H.Sinod. Bucureşti 1991. Mat. vol. Ibidem.? (anii 1844 .n. 17 (din 1588 d. ţin Sâmbăta.n.) demnă de a fi menţionată.n. 147.?) („LAODICEEA" poporul judecăţii ..229 Secolele XIX. .24.. cu aprobarea Sf. „BIBLIA sau Sfânta Scriptură". Bucureşti 1928.3.biserica avertizată) * denumirea vine tocmai de la ziua de închinare = SABATAR1ENI (de la Sabat = Sâmbătă) „Subotnicii (subota în rusă .. ca să încerce pe cei ce locuiesc pe pământ. pag.).IBM al BOR. Bucureşti 1920.. Mihălcescu.n. Apoc.

. (Rugăciunea „Tatăl nostru")234 „Iată. cu aprobarea Sf.232 „advento (verb folosit obişnuit la formele din tema prezentului) = a se apropia cu paşi repezi. Ed. 1397.10 p. (zice Iisus n. „Cuvântări liturgice" de Vasile. spunea un mare predicator. pag...Ştiinţifică şi enciclopedică.) Domnului. Ed.n.332 (Adventus.)" Apoc."236 230. 6 N. episcopul Oradiei. 235. 234. 49. pag.p.). Bucureşti 1983.231 „. nu e nimic mai mare decât Iisus Hristos.IBM al BOR. aşa cum Acesta o spusese El însuşi în Evanghelie" (de aici numele de adventişti dat creştinilor care aşteaptă în felul apostolilor venirea lui Hristos n. 236.n. pag.n.n.cuvântul 'venturus' din versiunea latină (a aceluiaşi vechi simbol apostolic . „Patrologie" de Preot Prof. Prezentul 'vine' în originalul grec (al Simbolului apostolic după Rufin şi Niceta .Dr.).) indică sosirea dintr-o clipă în alta a Domnului.3.Sinod.) e tardiv" (acel corect de la început fiind adventurus. vol.Guţu.IV.235 „În univers. a fi gata să sosească.n. Ed. Bucureşti 1991. 233. adică „va veni dintr-o clipă în alta" .p.Coman. Bucureşti 1984."230 „Se mărturiseşte apoi credinţa în parusia (venirea .Ioan G. Ibidem. care vine să judece viii şi morţii. pag.. 1976.n.n.n. „Istoria bisericească universală" de Euseviu Popovici. Bucureşti 1928.n. „BIBLIA SACRA" . 231. .juxta vulgatam clementianam. Paris 1927.20 p. 92.T.IBM al BOR. 44. „Dicţionar latin-român" de G."233 „Adveniat regnum tuum : Vie cu paşi repezi sau dintr-o clipă în alta împărăţia Ta. „BIBLIA sau Sfânta Scriptură". 232.n. pag." Matei 6. stau la uşă şi bat. pag. 249. pag. 92. Adventio).

IV. care-şi trăgea începutul de la Adam. Bucureşti 1928.n. Şi din lună nouă în lună nouă şi din Sâmbătă în Sâmbătă vor veni toţi şi se vor închina înaintea Mea' . tradusă de preoţii profesori V.7).n. vol." (Preot Prof..23)239 CONCLUZIE „Păzirea sâmbetei prin încetarea oricărui lucru în ziua a şaptea era un obicei vechi. A.Radu şi Gala Galaction.n.Adventiştii zilei a şaptea sau Sabatarii (Sabatiştii)..Dr.zice Domnul" (Isaia 66. „Istoria religiilor" de Diac. aşa numiţi fiindcă serbează încă de rigoare sâmbăta. „Istoria biblică.zice Domnul .). Bucureşti 1938. 412. vol. Bucureşti 1982. Ed. mesaj potrivnic oricărei forme de mândrie. . 239. ci credincioşie faţă de mesajul evanghelic al iubirii aproapelui. pag.Vasilescu) 237 ziua de închinare: „.2. 240.'vor rămânea înaintea Mea.238 Sâmbăta (Sabatul Domnului) se va serba şi pe NOUL PĂMÂNT (Ziua de naştere a Pământului se va serba în veşnicii) „'Căci precum cerul cel nou şi pământul cel nou pe care le voi zidi' . 249."(conform poruncii a IV-a din Decalog rămas în putere şi pentru creştini . Bucureşti 1944.II. Vechiul Testament" de Prof. de desconsiderare a libertăţii şi drepturilor fireşti ale oamenilor.) nu înseamnă neapărat prozelitism. 238. „BIBLIA adică dumnezeiasca Scriptură a Vechiului şi a Noului Testament". tradus de patriarhul Nicodim.. pag. pag. "240 237.Prof.P.n. 144. . aşa va dăinui deapururi neamul vostru şi numele vostru (vezi Isaia 56.6. intoleranţă religioasă etc.Em.IBM al BOR. pag.Emilian Vasilescu.333 „Iar a mărturisi pe Hristos (şi venirea Lui .22. 720. „Istoria bisericească universală" de Euseviu Popovici.3.Lopuhin.

iar Mântuitorul totdeauna în viaţa Sa pământească a fost frecventator regulat al serviciilor religioase publice. 242."241 „Asta înseamnă că această zi este menită a fi un timp de comuniune cu Tatăl ceresc. „BIBLIA adică Dumnezeiasca Scriptură".n.n. „Sfânta Evanghelie după Matei".) prin lumina care vine de sus. 244.n.n.).. Vasile Gheorghiu. tipărită la 1688 în timpul lui Şerban Vodă Cantacuzino.244 „Iată dară. 84.245 (Apostolul Pavel . Ed.). . au rămas serbarea sâmbetei. Ev. învinuirea că ar fi violat sfinţenia zilei de Sâmbătă nu încape " (Hristos ştia mai bine ca oricare cum trebuie serbată Sâmbăta . cu comentar de Dr. Bucureşti 1978. 55. 245.n. „Făclii pentru dreapta credinţă" . în special porunca a IV-a a Decalogului. ediţia a VII-a.. Retipărită după 300 de ani în facsimil şi transcriere cu aprobarea Sf. 50.n.).Biblia 1688) 241. de sfinţire a noastră (nu doar a iudeilor .16 . Domnul o respinge.predici de Preot Dr. ne îndeamnă a serba ziua a şaptea (nu întâia .). Episcopia Buzăului 1985. „Elemente de Morală Creşină" de Moise N.IBM al BOR. pag.. vol.IBM al BOR. Bucureşti 1988. Bucureşti 1921.. 109.Pacu. 243. pag.n. „Studiul Vechiului Testament"..n.. Ed.I. Sinod."242 „Legea divină pozitivă a Vechiului Testament. " (vezi Luca 4.334 „Decalogul (cele 10 porunci) o menţionează ca zi de sfinţenie: 'Adu-ţi aminte de ziua Sâmbetei ca să o sfinţeşti pe ea '.9.n. profesor onorar. Cernăuţi 1925.243 „Învinuirea că ar strica legea. norodului lui Dumnezeu" (de la Adam şi până în veşnicii .4.Ştefan Slevoacă.n. pag. pag.

3 p. 5.335 Capitolul III VIEŢUIREA „ Căci dragostea de Dumnezeu aceasta este: Să păzim poruncile Lui.Biblia sinodală 1991) .” Ap.p .Ioan (1 In.

Pavel (Rom.Biblia sinodală .2. ci cei ce împlinesc legea.” Ap.336 CE ÎMPLINESC „ Fiindcă nu cei ce aud legea sunt drepţi la Dumnezeu.1991) .13 ...

"1 „Cele zece porunci (Decalogul . pag. Bucureşti 1944.n.n. trad.Lopuhin. a căror îndreptăţire astăzi este recunoscută în mod unanim (mai puţin cei fără de lege ."3 1. Vechiul Testament" de Prof.P. iar pentru cult şi viaţă au o valoare deosebită prin faptul că îndeamnă la reculegere şi stabilesc anumite cerinţe sociale.) şi în faptul că în cele din urmă pretind chiar sfinţenia intenţiilor (aşa cum precizează Iisus în predica de pe munte . 3.) sfânta Sa voinţă. A."2 „Legiuirea din Sinai în principiile ei fundamentale se dăduse pentru toate veacurile următoare.II. pag. patriarhul BOR. .) prin faptul că accentuează unicitatea şi spiritualitatea lui Dumnezeu.II. Vechiul Testament" de Prof.n.n.IBM al BOR.P.337 DECALOGUL LEGEA DRAGOSTEI CĂTRE DUMNEZEU ŞI APROAPELE 1.n. pag. A. Prof. „Istoria biblică.) cu tablele legii era oarecum însuşi tronul Domnului Dumnezeu.n. Dr. 145. tom.voinţa sfântă a lui Dumnezeu descoperită oamenilor „Sicriul legii (chivotul . 34-35. 352326.n. Bucureşti 1944. manual pentru Seminariile teologice de Arhid. 2. „Morala creştină". Ed.n.Lopuhin.n. „Istoria biblică. vol. Ea pune temeliile adevăratei moralităţi şi a demnităţii omeneşti în lume.) sunt în maiestatea lor elementară o revelaţie unitară a ordinii morale celei veşnice a lumii (nu doar a iudeilor . Decalogul . patriarhul României.n. traducere de Nicodim. Bucureşti 1985.Ion Zăgrean. rostind oamenilor (nu doar evreilor – n. de Nicodim.n.).

Ed. 5.27 n..338 „Că acesta e testamentul (legământul.IBM al BOR.. „BIBLIA sau Sfânta Scriptură".n. pag. pag. 291.8. Ed. Gânditorul răspunse: 'Neasemănată. marele explorator Stanley cunoscu un rege al unui însemnat trib de oameni primitivi.) după acele zile. Regele fu foarte impresionat de conţinutul legii sfinte şi-i spuse oaspetelui european: . „Din tezaurul ortodoxiei" de Preot Dr. „Din tezaurul ortodoxiei" de Preot Dr.Dacă supuşii mei te vor asculta şi vor urma poruncile. .10. 2. 235."6 „În vremea cercetării continentului african.Sinod. învăţătorii religiei trebuie să tălmăcească poporului acest cod pentru vremea în care trăiesc. Ed. asupra diavolului şi poftelor rele" (acesta este noul legământ obţinut prin Iisus .Episcopiei Buzăului 1990. Voinţa creştinului.26. pag..). eu voi fi cel dintâi rege din lume. zice Domnul: Pune-voi legile Mele în cugetul lor şi în inima lor le voi scrie şi voi fi lor Dumnezeu şi ei vor fi poporul Meu.Ştefan Slevoacă. nimeni n-are voie să se atingă. vezi Rom.Ştefan Slevoacă. iar oamenii mei cei mai fericiţi.5 „Odată marele filozof german Wilhelm Wundt a fost rugat de nişte studenţi să-şi spună părerea despre cele 10 porunci dumnezeieşti: mai trebuie ele respectate sau trebuie de dat omenirii alt cod de legi morale.4 „Inima omului."7 4.n.n. 291-292." Evr. Bucureşti 1991.. o supunere desăvârşită sub poruncile sfinte. 6. 1365. cu aprobarea Sf. Din una în alta învăţătorul european vorbi gazdei despre religia ţării sale şi-i explică decalogul sau cele 10 porunci.Episcopiei Buzăului 1990. o biruinţă deplină asupra lumii. dar de documentul divin. tron al lui Dumnezeu! Viaţa lui.33) pe care îl voi face cu casa lui Israel (cel spiritual. pag. 7. fără egal este valoarea decalogului. vezi Ieremia 31. Ibidem.

Ed.P.n. după cum spune sfântul apostol Pavel: 'Desfiinţează deci pe cel dintâi ca să statornicească pe al doilea' (Evr. Ed. Bucureşti 1977.10 „Partea cea mai însemnată a Legii Vechiului Testament rămâne Decalogul. Exemplu: Legea Veche este abolită. Prin faptul că dispoziţiunile lui precizează în mod amănunţit urmările imediate ale principiilor legii morale naturale.„Studiul Vechiului Testament".339 2. Iacov 1. fiind 'umbra celor viitoare' (Col. totul se reduce la datoria omului de a iubi pe Dumnezeu şi pe aproapele.17 n. sunt ca şi cele ale Noului Testament" (din punct de vedere moral în Dumnezeu nu este mutare nici umbră de schimbare. Decalogul . totuşi sub aspect dogmatic şi moral învăţăturile Vechiului Testament. „Studiul Vechiului Testament". manual pentru Seminariile teologice.). în fond.X. „Omiletica".IBM al BOR.IBM al BOR. pag. potrivit poruncilor din Decalog. 347.25). 9.IBM al BOR. Decalogul face parte din Legea Veche. 10. care porneşte de la o premiză falsă (în special cea majoră) şi duce la o concluzie greşită.II.Nicolae Petrescu). deci Decalogul trebuie abolit" (de acest sofism.n.II. Bucureşti 1978. 8. Bucureşti 1978. manual pentru Seminariile teologice tipărit cu binecuvântarea P.24) şi deşi a încetat. 90 (autor: Pr.9).F. manual pentru Seminariile teologice."8 „Error fundamentalis (eroarea fundamentală) este un sofism. Poruncile din Decalog sunt amintite în mai multe locuri din cărţile Noului Testament.9 „Deşi Vechiul Testament are un caracter prefigurativ. 'Iar dacă a venit credinţa nu mai suntem sub călăuză' (Col. pag. pag.17) şi 'călăuză spre Hristos' (Gal. 348.II.Iustin. de această concluzie greşită se folosesc toţi rătăciţii care neagă Decalogul în creştinism – n.). Ed. .lege a dragostei în cele două Testamente „De altfel în Vechiul Testament ca şi în Noul Testament.

De aceea Decalogul a trecut şi în Noul Testament. 12.n.. veşnică. dar înţelegerea deplină a poruncilor lui se poate dobândi numai în lumina legii morale a Noului Testament (cf.n. El a păstrat din religia primară şi din religia israelită fondul dogmatic şi moral. care era adevărul. Astfel că de la începutul lumii n-a fost decât o adevărată religie.340 valoarea Decalogului e absolută şi veşnică (adică de neschimbat n."11 „Decalogul rămâne până astăzi cea mai desăvârşită legislaţie morală a antichităţii deoarece cuprinde principiile generale ale moralităţii.n. un singur Mântuitor şi Răscumpărător şi creştinismul nu este decât dezvoltarea şi plinirea religiei primare (adamică .17). „Morala creştină" de Arhid. Matei 5.n. conform căruia distingem legi morale.Dr. 34. .n.IBM al BOR.n.). instituite pentru a reaminti promisiunea misiunii Sale. Sinod. 13. Ed.n. cu aprobarea Sf.).n.) şi a religiei israelite" (cine acuză pe creştini că iudaizează acuză de fapt pe Hristos .Ioan Zăgrean. adorat ca Mântuitor.13 3.) are un întreit scop şi cuprins.Ibidem.48. prezentate într-o formulare de ordine sistematică ceea ce dovedeşte originea lor divină.21 . deci valabilă şi pentru creştini „Legislaţiunea mozaică (legea dată prin Moise ."12 „Astfel Iisus Hristos a fost centrul a toată adevărata religie de la începutul lumii. 35.). Bucureşti 1901. pag. Aşteptat ca Mesia. El a fost principiul mântuirii pentru toţi oamenii şi numai într-însul s-a putut găsi adevărul şi harul.lege morală dumnezeiască..n. El a înlocuit prin realitate riturile figurative. Decalogul . 39-40. 11. pag. Bucureşti 1985.Guettee. Îndeosebi la el se referă Mântuitorul atunci când spune: 'Să nu socotiţi că am venit să stric legea. ţinând cont de spiritualizarea slovei reci . fiindcă venea de la Dumnezeu. El este piatra de temelie a întregii învăţături morale. „Expunerea Doctrinei Bisericii Creştine Ortodoxe" de W. Prof. pag.' (Matei 5.

Ed. 154.16 14. pe care Dumnezeu l-a dat pe muntele Sinai.„Carte de învăţătură creştină ortodoxă" de către P.Tipografiei Şcoala Română.17. 15. Ed.Orest Tarangul. Bucureşti 1978. ci să împlinesc' Matei 5. iar tabla a doua cuprindea poruncile prin care se indică datorinţele către aproapele. pag. Vasile.„Carte de învăţătură creştină ortodoxă" de P.n. . manual didactic de Dr. n-am venit să stric.S. fiindcă Mântuitorul Iisus Hristos i-a răspuns tânărului care Îl întrebase ce să facă spre a dobândi viaţa de veci: 'De vrei să intri în viaţă păzeşte poruncile' Matei 19.Sinod.17" (Cel ce păzeşte poruncile are nevoie de Hristos. De asemenea tot El ne învaţă: ' Să nu socotiţi că am venit să stric legea sau proorocii. pag.„Morala creştină ortodoxă". Legile morale cuprinse în Testamentul Vechi se pot reduce la cele zece porunci 'decalogul'.n. Valea Uţei. episcopul Oradiei. Dar numai legile morale au o destinaţiune şi obligaţiune veşnică. carte aprobată de Sf. Bucureşti 1978. Acestea au fost scrise de însuşi Domnul pe două table împărţite în două grupe de datorinţe: tabla întâia cuprindea poruncile prin care se indică datorinţele către Dumnezeu.).341 ceremoniale şi civile. cu aprobarea Sf. pag.Vasile episcopul Oradiei. Ea rămâne în putere pentru toate timpurile.IBM al BOR. Vatra Dornei 1925. Ed. căci numai prin puterea Lui şi credinţă în El poruncile pot fi împlinite . de aceea El a precizat tânărului că un singur lucru îi lipsea pe lângă păzirea poruncilor.S. 8-9.Sinod."14 „Decalogul este cea dintâi lege scrisă a Vechiului Testament şi totodată cea mai înaltă lege morală dată până la Domnul Iisus Hristos. 154.Sinod. urmarea Lui. pe care Dumnezeu le aduce la cunoştinţa credincioşilor într-un chip mai deplin şi mai hotărât. pe când cele ceremoniale şi civile şi-au pierdut puterea obligatorie prin Evanghelia Domnului. cu aprobarea Sf.IBM al BOR. fiindcă cele zece porunci sunt poruncile legii morale fireşti."15 „Legea morală a Vechiului Testament rămâne în putere pentru creştini. 16.

pag. dimpotrivă a declarat că ele rămân îndatoritoare (Matei 5. 2.n.n. Şase zile să lucrezi şi să faci toate lucrurile tale. nici slujnica lui. Să nu preacurveşti.n. nici toate câte sunt ale aproapelui tău.Guettee. . Cinsteşte pe tatăl tău şi pe mama ta.n.II. Bucureşti 1944.' Iisus Hristos n-a desfiinţat legile date prin Moise.).n. A. nici să slujeşti lor. vol. Să nu-ţi faci ţie chip cioplit. ed. „Istoria biblică. 8.n. iar ziua a şaptea este ziua Domnului Dumnezeului tău (nu este altă zi a Domnului decât cea numită şi scrisă de El . patriarhul BOR. nici sluga lui. Să nu pofteşti casa aproapelui tău. 6. de Nicodim.n. pag.n.) şi către aproapele (următoarele 6 de pe tabla a doua . Eu sunt Domnul Dumnezeul tău. să nu te închini lor. 18. în ape şi sub pământ. 143. Bucureşti 1901.18). 3.) se descoperea adevărul cel veşnic (dat nu de oameni ci oamenilor din toate timpurile . Să nu ucizi.) 5. Adu-ţi aminte de ziua sâmbetei ca să o sfinţeşti pe ea. 4."18 17. Vechiul Testament" de Prof. 131-132."17 „Acesta fu vestitul Decalog. Ele trebuiesc deci a fi regula de căpetenie pentru tot creştinul (nu numai pentru iudeu n.Sinod al BOR. Lopuhin. Să nu iei numele Domnului Dumnezeului tău în deşert. Să nu furi. şi care sunt propuse de Biserica Ortodoxă după textul biblic astfel: ' 1.342 „Legile divine pozitive sunt prescurtate în poruncile date israeliţilor prin Moise.n. să nu ai alţi dumnezei afară de Mine.) în datoriile sale către Dumnezeu (primele 4 de pe tabla întâi n.n.). 9. cele zece porunci. P. nici femeia lui.a II-a cu binecuvântarea Sf. 10. Să nu mărturiseşti mărturie mincinoasă împotriva aproapelui tău. din care în fiecare (deci şi în porunca a IV-a . nici vreo asemănare a câte sunt în cer sus şi pe pământ jos. 7.„Expunerea Doctrinei Bisericii Creştine Ortodoxe" de W. trad. nici asinul lui.

episcopul Buzăului.Epifanie.20 „După cum planetele şi stelele îşi urmează neabătut mişcările lor în spaţiu.n. care trebuia să le împrăştie în omenirea întreagă (tot omul indiferent de naţie trebuia să-şi însuşească cele zece porunci dumnezeieşti fără să le modifice. 153.p. Sau cum zice psalmistul: 'Iarba se usucă şi floarea se veştejeşte.). „Carte de învăţătură creştină ortodoxă" de P."21 19.Vasile. 93. pag. Bucureşti 1978. el este cea mai venerabilă mărturie a nepieritoarelor principii morale pe care le avem.n. pag. Cuvinte pline de adevăr! Decalogul nu poate fi modificat. Ed. moderne. moral ."19 „Poruncile (cele zece .) nici umbră de schimbare'. Episcopiei Buzăului 1985. Ibidem. 21. cu o prefaţă de P. cu aprobarea Sf.n.n.343 „Decalogul însă a fost proclamat de însuşi Dumnezeu şi cu o astfel de măreţie invincibilă şi cu aşa simplitate uimitoare. . aşa legile morale izvorâte din voia lui Dumnezeu îşi păstrează în orice veac valoarea lor.n.Ştefan Slevoacă. pag. pentru că 'în Dumnezeu nu este mutare (d.n.). 145. 20. a le înlocui cu legiuiri noi.Sinod al BOR.S. „Făclii pentru dreapta credinţă" de Preot Dr. A îmbunătăţi cele zece porunci ar fi o crimă împotriva spiritului istoriei.Wundt). dar Cuvântul Dumnezeului nostru rămâne în veac' (Isaia 40.d. ar fi o încercare prostească' (W. încât adevărurile vestite într-însul imediat au devenit moştenirea întregului popor.n. Un cunoscut profesor de filozofie german.) au fost scrise de însuşi Dumnezeu cu 'dumnezeieşti litere' pe două table de piatră" (Legea dragostei faţă de Dumnezeu şi aproapele este expresia voinţei veşnice a Creatorului .S. episcopul Oradiei. întrebat dacă cele zece porunci mai sunt valabile pentru viaţa omenească a răspuns: 'Valoarea fără egal a Decalogului stă în aceea că într-o uimitoare scurtime.8). la sfârşitul veacului trecut.n. Ed. căci sunt veşnice .IBM al BOR.v.

Prof.Sinod.S..n. Ed. în realitate. te-ai făcut călcător de lege. nu înţelegem cum Scriptura le recomandă pretutindeni şi declară pe cei ce le calcă vrednici de pedepse şi osândă. tipărită cu binecuvântarea Î. 228-229. În Hristos cele zece porunci pot fi respectate de credincioşi „Apoi şi din punct de vedere scripturistic este vrednică de respins învăţătura că poruncile lui Dumnezeu nu pot fi împlinite. ca unii care veţi fi judecaţi prin legea libertăţii. s-a făcut vinovat faţă de toate poruncile. nu este nici o osândire pentru cel ce o împlineşte .D. Nu înţelegem recomandarea Scripturii. dar va greşi într-o singură poruncă. 1373.). 24.Andruţos. cu aprobarea Sf. Şi dacă nu săvârşeşti adulter dar ucizi.Centrului mitropolitan al Olteniei. pag. vol. ci este numai o atmosferă spirituală creată în om de iubire. Căci Cel ce a zis: 'Să nu săvârşeşti adulter'.23 „Ca lege a libertăţii.„Morala creştină" de Arhid.. Desăvârşita libertate nu e decât împlinirea desăvârşită a învăţăturilor şi sfaturilor evanghelice.Ioan Zăgrean. a zis şi: 'Să nu ucizi '(Iacov citează porunca a 7-a şi a 6-a din cele zece porunci-n. poruncile dumnezeieşti nu pot fi executate. Dacă. Bucureşti 1991.10-12. „Simbolica" de Hr."22 „Pentru că cine va păzi toată legea. traducere din limba greacă de Iustin Moisescu.P. 25. fiindcă nimeni după chibzuinţă nu cere de la altul lucruri imposibile. „BIBLIA sau Sfânta Scriptură". 8. 58. Bucureşti 1985. arhiepiscop şi mitropolit al Moldovei şi Sucevei.n. pag. Aşa să grăiţi şi aşa să lucraţi. Pimen.Dr." Iacov 2. Ed.). Mănăstirea Neamţu 1923.n.IBM al BOR.D. „Urmarea lui Iisus Hristos"."24 „Spre a fi liber trebuie a asculta (ca şi legea circulaţiei. Cartea II. Ed. o stare favorabilă împlinirii poruncilor. mai puţin decât oricine nu cere aceasta înţeleptul Creator de la făptura Sa.344 4. Legea morală a Noului Testament.Dr.IBM al BOR. ."25 22. pag.IV. nu înseamnă lipsă de orice poruncă. pag. Craiova 1955. 23.

declară Iisus. 29."27 „De aceea. vol.C. „Istoria credinţelor şi ideilor religioase" de Mircea Eliade. ."28 „Mântuitorul ne-a dat putinţa de a trăi în trup fără a fi robi păcatului (Rom.F. Ed. Pimen. 27. care e buna orânduială desăvârşită. patriarhul BOR. 8. că am venit să stric Legea sau pe Profeţi: n-am venit să stric. cu binecuvântarea P.31 26."29 „Tăierea împrejur nu mai foloseşte la nimic dacă calci legea.Constantinescu. 79-80. II.IBM al BOR.P.92. precum mărturiseşte psalmistul: 'De n-ar fi fost legea. Ps.D. Bucureşti 1977. a II-a. manual pentru Seminariile teologice de Arhid. Iustinian. 311." (Capitolul 8 precizând cine sunt cei ce se pot supune Legii şi cine nu . „Urmarea lui Iisus Hristos".Nicolaescu şi colab. Bucureşti 1985.345 „Lepădându-se de voinţa sa.Ioan Zăgrean. „Studiul Noului Testament" de Preot Prof. manual pentru Seminariile teologice. care constă în ascultarea voii lui Dumnezeu şi săvârşirea poruncilor sale. Ed. pag.. 227.IV. „Studiul Noului Testament" de P."26 „Să nu socotiţi. „Morala creştină".n. pag.P.Dr. Mănăstirea Neamţ 1923.).28-29). arhiepiscop şi mitropolit al Moldovei şi Sucevei. vol. Ed.1 -25). pag. 31. pag.8. 223.Dr. 28. Bucureşti 1981.în Hristos este dată posibilitatea de a împlini efectiv ceea ce cere Legea (Rom. „Studiul Noului Testament" de Preot Prof.D. Ed."30 „. Prof. iar netăierea împrejur poate să aibă valoare dacă faci cele ale legii. pag.I.. (Rom.Dr. 30. ci să împlinesc.Ştiinţifică. Constantinescu.IBM al BOR. ed. atunci aş fi pierit întru necazul meu'. 108. Căci adevărata circumciziune este cea interioară a inimii.. Bucureşti 1981.IBM al BOR.Dr. tipărită cu binecuvântarea Î. Cartea II. creştinul are datoria ca în toate împrejurările vieţii conştiinţa lui să lucreze în cel mai deplin acord cu legea morală.I. omul nu făptuieşte decât după voinţa lui Dumnezeu.Diacon Nicolae I.S. pag. Şi atunci omul e liber ca Dumnezeu Însuşi şi ajunge imaginea Lui adevărată.n.2. 116. Bucureşti 1991.3).7.17. Matei 5.

gura care a rostit adevăruri veşnice. 18-19. pag. Pentru că ele sunt vechi. Da. Moise a fost doar mijlocitorul acelei descoperiri. Episcopiei Buzăului 1985. Ed."35 ___________________ 32. episcopul Oradiei. 92.Epifanie. Epifanie. Gomora şi Babilonul (Gen. „Făclii pentru dreapta credinţă". împrospătate mereu în conştiinţele credincioşilor şi păzite. 176. 1985. episcopul Buzăului.. Ed. De aceea. private. pag. primite şi promulgate de Moise pe muntele sfânt.346 „Oamenii au sfărâmat tablele legii muntelui Sinai. ca o haină care nu mai e la modă. dar fapta lor nebunească a zguduit şi a zdruncinat înseşi temeliile vieţii umane."33 „Omul fără lege este ca şi trenul căzut de pe linie: se distruge pe sine şi pe cei ce cad sub sfărâmăturile sale. ed. predici de Preot Dr. cu o prefaţă de P. trebuie să respectăm cele zece porunci şi să ne supunem lor. 35.Episcopiei Buzăului."34 VOIA LUI DUMNEZEU „Esenţial pentru noi creştinii este recunoaşterea şi împlinirea voii lui Dumnezeu. trebuie să ne întoarcem mereu la codul legilor primite de sus. Poruncile Decalogului nu au izvorât din minte omenească.IBM al BOR. Oradea 1976. gândurile. a II-a. fraţilor. vorbirea şi faptele tale publice. înţelese. predici de Preot Dr. P. 17-18). episcopul Buzăului. lumină din lumina Lui. tipărit cu binecuv. Bucureşti 1990. 34. . dar nu învechite. putere din veşnicia Lui. ca îndreplar al întregii noastre vieţi spirituale. 232. nu sunt expresia geniului evreului Moise. patriarhul BOR. Teoctist.S. pag. 33.S. pag. în familie şi în toată viaţa ta. "32 De reţinut: „Ei bine. „Cuvântări liturgice" de Vasile. „Făclii pentru dreapta credinţă".Ştefan Slevoacă cu o prefaţă de P. „Catehism creştin ortodox". ca Sodoma. ci sunt manifestarea înţelepciunii lui Dumnezeu. Ed. Să împlineşti voia lui Dumnezeu în toate acţiunile. iată un program de activitate creştină.F. Apoc.P. 92-93.Ştefan Slevoacă. poruncile Decalogului trebuie cunoscute..

angajate pentru totdeauna în slujba iubirii lui Dumnezeu şi a aproapelui. .. ca să păzească şi să împlinească legile Lui. ascultarea poruncilor Lui. 233. 1985. 38.n. Lopuhin. patriarhul BOR. Şi astfel cerul şi pământul strălucesc de aceeaşi lumină a voii lui Dumnezeu. „Catehism creştin ortodox". pag. ca să urmeze poruncile Lui. omul poate lega viaţa sa actuală cu viaţa veşnică.Episcopiei Buzăului.Ştefan Slevoacă.P.Episcopiei Buzăului. Ed.347 „Voia lui Dumnezeu este suprema lege a vieţii creştineşti. 39. temelia vieţii religioase morale şi a tuturor legilor" (vezi subcapitolul „Decalogul . şi-au format inimi noi. de Nicodim. Ed. tipărit cu binecuv. pag. 180. episcopul Buzăului. Ed."36 ÎN CE CONSTĂ VOIA LUI DUMNEZEU „Cele zece porunci sunt strigătul voinţei lui Dumnezeu.. Bucureşti 1946. din întuneric la lumină. 214. Bucureşti 1990.)."40 36. patriarhul BOR. „Făclii pentru dreapta credinţă" de Preot Dr. pag. „Istoria biblică."38 „Poate oare omul să-şi găsească o conducere mai desăvârşită decât conducerea după voia lui Dumnezeu? De aceea el înainte de toate trebuie să se silească să cunoască această voie şi cunoscând-o să o urmeze. trad.n.legea dragostei către Dumnezeu şi aproapele" . s-au ridicat din moarte la viaţă. „Făclii pentru dreapta credinţă" de Dr. A. Vechiul Testament" de Prof. ca să nu se mai deosebească cerul şi pământul ci împreună să fie o împărăţie a lui Dumnezeu."39 „Oamenii din toate vremurile. 448. oriunde a suflat harul Duhului Sfânt. Pe ea o împlinesc fără zăbavă îngerii în cer şi pentru împlinirea ei cerem ajutorul lui Dumnezeu. Ibidem. tom. 37. IBM al BOR.P. pag. cu o prefaţă de Epifanie. de toate vârstele pe faţa întregului pământ. Numai urmând legea dumnezeiască şi conducându-se de dumnezeiasca voinţă. au devenit făpturi noi.F.37 „Ordinea care trebuie să domnească între Dumnezeu şi om este supunerea acestuia din urmă sub voia Celui Preaînalt.V. P. 216. 1985. pag. Teoctist.Ştefan Slevoacă. 40.

Dumitru Stăniloae. pag. Galaţi 1989. misionar şi patriotic" nr. 43. "42 „Fericitul Augustin va tâlmaci poziţia invariabilă a Bisericii creştine faţă de stăpânirea lumească prin afirmaţia care a devenit proverbială: 'Qui dedit imperium Constantino christiano. NU PRIN FAPTE „Când se va socoti omul pe sine împlinitor desăvârşit al poruncilor.V.Prof.22.după cuvântul lui Pavel .25). Adică să-şi achite fiecare credincios datoriile către Stat şi să arate ascultare faţă de ele câtă vreme nu li se cere să renunţe la credinţă şi la îndatoririle faţă de Dumnezeu. ipse etiam apostate Iuliano'. virtutea şi puterea sunt har al lui Dumnezeu ca şi toate celelalte. ca unul ce se judecă pe sine şi nu primeşte pe Cel ce judecă cu adevărat.IBM al BOR. 65.21. „Dicţionar al Noului Testament A-Z" de Preot Dr. Dumnezeu le-a dat tuturor puterea să 41.IBM al BOR. 42. 44."41 SUPUNEREA FAŢĂ DE AUTORITĂŢILE OMENEŞTI „În acest sens Mântuitorul recomandă: 'Daţi Cezarului cele ce sunt ale Cezarului şi lui Dumnezeu.vom fi cu adevărat vrednici de Hristos şi fii ai lui Dumnezeu. Bucureşti 1976. Căci numai când Duhul lui Dumnezeu va mărturisi împreună cu duhul nou . pag. Ed. nu când ne vom îndreptăţi pe noi înşine. traducere de Pr. 300.n. Călcarea lor aduce dezordinea şi distrugerea vieţii.Ioan Mircea." 43 NEPRIHĂNIT. adică: 'Cel ce a dat stăpânire creştinului Constantin (de fapt doar simpatizant al creştinilor ..n. „Îndrumător bisericesc. e vădit că păcătuieşte şi greşeşte împotriva poruncii. cele ce sunt ale lui Dumnezeu' (Mat.. Acelaşi a dat-o şi apostatului Iulian'. „Filocalia" sau culegere din scrierile sfinţilor părinţi."44 „Iar toată cunoştinţa. . „Catehism creştin ortodox". Marcu 12. pag. Luca 20.17. vol. Bucureşti 1990. prin părerea de sine. 175. 460-461.IBM al BOR. Ed.348 „Voinţa Lui fiind neschimbată şi veşnică şi legile Lui sunt statornice şi veşnice. Bucureşti 1984. PRIN CREDINŢĂ. Ed. pag. 5.).

Mai bine zis aceste porunci şi harul dumnezeiesc ne păzesc pe noi. cu aprobarea Sf.) decât prin Iisus Hristos. 49.n. unicul răscumpărător."46 „Fără Dumnezeu şi prin sine însuşi e cu neputinţă să se izbăvească cineva pe sine. 384. unicul mijlocitor. îi socoteşte dimpotrivă lui toate şi-i măsoară răsplată ca şi când ar fi făcut toate prin osteneala lui. luând aminte la înţelegerea şi cunoştinţa dreaptă şi sănătoasă a acestui suflet.n. traducere şi note de Pr. deci tot ce este bun în noi vine de la harul lui Dumnezeu.Guettee.n.n. pag. În felul acesta şi Dumnezeu la rândul Său. în Iisus Hristos.V. să nu-şi pună nimic pe seama sa. 47. pag.Prof. 38.Ibidem .Ibidem.„Expunerea acţiunii Bisericii Creştine Ortodoxe" de W. ."48 „Credinţa care ne îndeamnă spre bine este un dar de la Dumnezeu. cu toate că dacă ar vrea să facă judecată cu noi nu s-ar găsi nimic cu adevărat drept în om. Şi nu avem ce să-i aducem Lui".n.că El a fost Răscumpărătorul omenirii fără nici o excepţie. pag.349 se facă fii ai lui Dumnezeu prin păzirea poruncilor dumnezeieşti.) adică identificându-ne Lui prin credinţă.). 45. 37."47 „Noi nu putem fi justificati (socotiţi drepţi . ci pe toate în seama lui Dumnezeu. vol. Bucureşti 1901.„Filocalia" sau culegere din scrierile sfinţilor părinţi. pag. Numai întru El putem fi justificaţi (îndreptăţiţi . pag.45 „Sufletul iubitor de Dumnezeu are obiceiul chiar dacă ar face toate faptele bune. dat nouă prin Iisus Hristos. Ed. 47.n.IBM al BOR.Sinod al BOR. 367."49 „Noţiunea exactă a Răscumpărării constă în a admite: 1. 48. 46.că Iisus Hristos este unicul nostru mijlocitor. Bucureşti 1976. Fiindcă fără harul Lui nu putem să le împlinim nici pe ele.Ibidem . 2.Dumitru Stăniloae. (ca merit al nostru .

Expunerea Doctrinei Bisericii Creştine Ortodoxe" de W.350 3. Bucureşti 1920. pretinsa visterie a meritelor lor prisositoare e o închipuire greşită.că meritele noastre sunt daruri ale lui Dumnezeu. căci toţi cei ce s-au nădăjduit în sineşi au căzut.Guettee. iar credinţă numim ideea cea mai dreaptă ce este în noi despre Dumnezeu şi cele dumnezeieşti. Ioan Gură-de-Aur: 'Mărturisirea credinţei nu se face doar cu limba." (avva Xantie)51 DAR CREDINŢA ESTE VIE DOAR PRIN FAPTE „Credem că nimeni nu se mântuieşte fără credinţă. 5. Ed. ne îndreptăţeşte în Christos şi fără ea este cu neputinţă a plăcea lui Dumnezeu. Ed. 240. 1990. pag. pag. prin poruncile dumnezeieşti. Bucureşti 1901. Alba lulia. „Istoria bisericească universală" de Ioan Mihălcescu.că începutul cum şi împlinirea mântuirii noastre este datorită harului lui Dumnezeu. nimeni făcând bine. ." (Patriarhul Dositei)52 „Căci zice sf. 51. adică aplicaţiunea ce El ne face din meritele lui Iisus Hristos. 42. cu aprobarea Sf. „Făclii pentru dreapta credinţă" de Preot Dr.Ştefan Slevoacă. dat în dar. Dacă acestea lipsesc. pag. 53.'"53 50. 4. ca să zic aşa.că noi suntem justificaţi prin unirea noastră cu El întru credinţă. ci şi cu faptele. care fiind înfăptuită prin dragoste. 1985. „Patericul" ce cuprinde în sine cuvinte folositoare ale sfinţilor bătrâni. 30.Sinod al BOR. pag.că sfinţii n-au câştigat mântuirea decât prin meritele lui Iisus Hristos şi că prin urmare.Episcopiei Buzăului. "50 „Drept aceea. 52. 6. 160. să nu se fălească. suntem în primejdie de a fi pedepsiţi cu acei care tăgăduiesc credinţa cu totul.Episcopiei Ortodoxe Române.

57.n."59 54. cu aprobarea Sf. cu aprobarea Sf. „Catehism creştin ortodox". „Biblia sau Sfânta Scriptură". dar că putem toate întru Acela ce ne întăreşte.In. trad.).n.Guettee. (IICor.Arhiepiscopiei Tomisului şi Dunării de Jos."54 „Aceasta o întăreşte şi sf. Bucureşti 1991.Sinod. 626. Ed. care ne justifică (ne socoteşte drepţi . pag. sinodală 1991.IV. (Ps. Galaţi 1981. Bucureşti 1990.11.) şi voi păzi mărturiile Tale" (păzirea poruncilor lui Dumnezeu este urmarea mântuirii primite în dar prin Iisus Hristos-n. ci ele sunt urmarea necesară a adevăratei credinţe şi această credinţă manifestându-se prin fapte ne uneşte cu Răscumpărătorul. 1216. „Carte de rugăciuni" Ed.).IV.Sinod al BOR. Ed. pag. mântuieşte-mă (prin harul tău . „Expunerea Doctrinei Bisericii Creştine Ortodoxe" de W.D.n.IBM al BOR. de acum să nu mai păcătuieşti" (El te va întări pentru aceasta .). numai omul care e curat şi face voia lui Dumnezeu. 13).17). Bucureşti 1901. "55 „Religia face două lucruri: ea ne arată mizeria noastră şi ne arată şi vindecarea ei.351 „Faptele noastre cele bune n-au puterea de a ne justifica prin ele însele. Cartea II. ea ne învaţă că de la noi înşine nu putem nimic pentru mântuire. 118/119 vers 146)58 ÎMPLINIREA LEGILOR LUI DUMNEZEU ADUCE LIBERTATE „Este liber din punct de vedere moral. 55. 59.n. „Urmarea lui Iisus Hristos". Mergi.). (Filip. 166. . 56. 206. mitropolit al Ungro-Vlahiei. 38. pag. 'Unde e Duhul Domnului.Iosif Gheorghian.n. acolo e slobozenia'.3.n."56 „Nu te osândesc nici Eu (zice Iisus.8. „Biblia sau Sfânta Scriptură".n. 1923. 58. vol. pag. pag.57 „strigat-am către Tine. Vasile cel Mare când spune: 'Dovada că omul nu-L iubeşte pe Dumnezeu şi pe Hristosul Său este faptul că el nu-I împlineşte poruncile. Tipografia Mănăstirii Neamţ. 43. pag.n. vino la El aşa cum eşti n. de D.IBM al BOR.

352
„Păcatul, dimpotrivă, este călcarea legii, a voinţei şi a poruncilor lui Dumnezeu... Robia păcatului este cea mai mare piedică în calea mântuirii şi a fericirii" (păcatul aduce robie - n.n.).60 IISUS - MODEL DESĂVÂRŞIT „Sâmburele credinţei este imitarea lui Hristos în iubire, precum şi apostolul zice: 'Cine zice că petrece întru El, dator este precum Acela a umblat şi el aşa să umble' (I Ioan 2,6)."61 „Mântuitorul de când era prunc a îndeplinit voinţa şi legea lui Dumnezeu. 'Iată vin, Dumnezeule să fac voia Ta' (Evr. 10,7-9). Aceasta este mâncarea şi băutura Lui (In.4,34). La fel suntem datori să facem şi noi. 'Mergi de fă şi tu asemenea' (Luc.10,37)."62 „Cine numeşte pe Dumnezeu: Tată, este îndatorat să se poarte în aşa fel, încât să nu apară nevrednic de un astfel de privilegiu."
(Ioan Gură-de-Aur)63

„În legile şi poruncile morale, Iisus Hristos ni se arată ca modelul nou, ca cea mai frumoasă pildă de virtute şi sfinţenie."64 „Urmează Mie (zice Iisus - n.n.): 'Eu sunt calea, adevărul şi viaţa', Ioan 14,6. Fără cale nu e mergere; fără adevăr nu e cunoaştere; fără viaţă nu e vieţuire... De voieşti să intri în viaţă, păzeşte poruncile... (Iisus îţi dă putere pentru aceasta - n.n.)."65

60. Ibidem, pag. 205. 61. „Făclii pentru dreapta credinţă" de Preot Dr.Ştefan Slevoacă, Ed.Episcopiei Buzăului 1985, pag. 245. 62. „Catehism creştin ortodox", Ed.IBM al BOR, Bucureşti 1990, pag. 175. 63. „Din tezaurul ortodoxiei" de Preot Dr.Ştefan Slevoacă, Ed.Episcopiei Buzăului 1990, pag. 226. 64. „Catehism creştin ortodox", Ed.IBM al BOR, Bucureşti 1990, pag. 176. 65. „Urmarea lui Iisus Hristos", Cartea II, vol.IV, Tipografia Mănăstirii Neamţu, 1923, pag. 44.

353
CONCLUZIE „Ascultaţi drept aceea cuvântul lui Dumnezeu şi-l împliniţi ca să se împlinească pentru voi toţi cuvintele Mântuitorului: 'Fericiţi cei ce ascultă cuvântul lui Dumnezeu şi îl împlinesc pe el'"(LucaXI,28).66 „În mijlocul acestui mare naufragiu al lumii, o mână binefăcătoare ne aruncă de sus funia nădejdii, care puţin câte puţin, trage din valurile mizeriilor omeneşti şi ridică până la cer pe cel ce se apucă de ea cu tărie. "
(Ioan Crisostom)67

„Din toată inima strig: auzi-mă Doamne, că vreau să păzesc poruncile Tale! Către Tine strig: mântuieşte-mă ca să păzesc descoperirile Tale. " (Ps. 119,145-146). (Numai cel mântuit prin har va putea păzi poruncile dumnezeieşti - n.n.).68 • rugăciune psaltică: „ Cămara Ta, Mântuitorul meu o văd împodobită şi îmbrăcăminte nu am să intru într-însa, Luminează haina sufletului meu, Dătătorule de lumină şi mă mântuieşte." (Vino la Iisus aşa cum eşti, El te va mântui şi apoi vei putea trăi conform poruncilor lui Dumnezeu - n.n.).69

66.„Cuvântări liturgice'' de Vasile, episcopul Oradiei 1976, pag. 259. 67. „Urmarea lui Iisus Hristos", Carte II, vol.V, Tipografia Mănăstirii Neamţ, 1923, pag. 33. 68. „BIBLIA - adică Dumnezeiasca Scriptură a Vechiului şi a Noului Testament", trad. după textele originale de preoţii profesori V.Radu şi Gala Galaction, Bucureşti 1938. pag. 617. 69. „Liturghia psaltică", tipărită cu aprobarea Sf.Sinod, Ed.IBM al BOR, Bucureşti 1957, pag. 265.

354

CE MĂNÂNC

„ Căci niciodată n-am mâncat nimic spurcat şi necurat.”
Ap. Petru (Fapte 10.14 u.p. - Biblia Sinodală 1991)

355

HRANA OMULUI ÎN PARADIS (EDEN)
„...în Paradis nu era vin, nu se tăiau animale, nu se mânca carne."
(Vasile cel Mare)1

„Pe toate le-a făcut Dumnezeu cu Cuvântul... L-a făcut pe om şi 1-a binecuvântat să se înmulţească şi să umple pământul; a supus lui pământul, ca să-i fie toate cele de pe pământ sub mână şi roabe; de la început i-a poruncit să se hrănească din roadele pământului, ale seminţelor, ale ierburilor, ale pomilor. În acelaşi timp a poruncit ca şi animalele să fie tovarăşe omului la acelaşi fel de hrană, să mănânce şi ele din seminţele tuturor celor de pe pământ."
(Teofil al Antiohiei)2

„Divinitatea a învăţat pe om să lucreze pământul şi i-a arătat acele fructe, cultivarea cărora îi putea fi cu deosebire folositoare" (la fel va proceda după potop când va îngădui consumarea de carne n.n.).3 „Şi a zis Dumnezeu: 'Iată, v-am dat toată iarba ce face sămânţă de semănat, care este deasupra întregului pământ şi tot pomul, care are în el rod cu sămânţă de semănat, ca să vă fie vouă spre mâncare; iar tuturor fiarelor de pe pământ şi tuturor păsărilor cerului şi oricărei târâtoare, care se târăşte pe pământ şi are în ea suflare de viaţă, să le fie spre mâncare toată iarba verde'."4
1. „Dogmatik", Berne 1974, pag. 232. 2. „Apologeţi de limbă greacă", traducere de Pr. Prof. T.Bodogae, Pr.Prof.Olimp Căciulă, Pr.Prof. D.Fecioru, Ed.IBM al BOR, Bucureşti 1980, pag. 309. 3. „Istoria biblică. Vechiul Testament" de Prof.A.P. Lopuhin, trad. de Nicodim, patriarhul BOR, vol.I, Bucureşti 1944, pag. 162. 4. „Apologeţi de limbă greacă", traducere T.Bodogae, Olimp Căciulă, D.Fecioru, Ed. IBM al BOR, Bucureşti 1980, pag. 303-304.

356
DUPĂ CĂDEREA ÎN PĂCAT, PÂNĂ LA POTOP
• alimentaţia şi ocupaţia

„Deja din primele zile ale noii situaţiuni, în care oamenii au fost puşi de căderea în păcat, necesităţile s-au dovedit numeroase şi felurite; trebuia de procurat hrană şi haine. Potrivit cu aceasta se produse la primii oameni şi necesitatea împărţirii muncii: Primul fiu, Cain, începu să lucreze pământul, pentru satisfacerea primei nevoi hrana, iar al doilea, Avel, începu să se ocupe cu creşterea vitelor, pentru obţinerea lânei precum şi a laptelui."5
• animalele de jertfă erau arse în întregime; nu se consuma

carnea lor „Primele jertfe. În cartea Facerii (cap.IV,3-5) sunt menţionate primele jertfe aduse de oameni lui Dumnezeu; jertfa lui Cain şi Abel. De asemenea se aminteşte jertfa lui Avraam denumită olocaust sau ardere de tot, deoarece se ardea în întregime pe altar."6
• longevitatea deosebită în condiţii de viaţă deosebită

„Când judecăm despre ea (longevitatea) trebuie să avem în vedere, că patriarhii aceştia (ce trăiau sute de ani) erau urmaşii apropiaţi ai oamenilor abia creaţi, condiţiile naturale de viaţă erau deosebite de cele actuale şi însăşi viaţa era simplă şi apoi şi în genere în starea naturii după starea ei paradisiacă nu s-au produs deodată acele schimbări, care au făcut influenţa ei adesea distrugătoare pentru viaţă."7
5. „Istoria biblică. Vechiul Testament" de Prof.A.P. Lopuhin, traducere de Nicodim, patriarhul BOR, Bucureşti 1944, pag. 154. 6. „Studiul Vechiului Testament" de Preot Prof.Dr.Nicolae Ciudin, Ed.IBM al BOR, Bucureşti 1978, pag. 65. 7. „Istoria biblică. Vechiul Testament" de Prof.A.P. Lopuhin, trad. de Nicodim, patriarhul BOR, vol.I, Bucureşti 1944, pag. 165.

357
„Nu-i imposibil deci, ca şi omul în ţara originii sale primare şi faţă cu felul de trai mult mai conform cu natura, decât astăzi, să fi putut trăi aşa de mult, anume cum mărturiseşte cronica biblică." (355969 ani).8 ALIMENTAŢIA PRESCRISĂ DE DUMNEZEU DUPĂ POTOP • legi divine orale „ 'Şi a binecuvântat Dumnezeu pe Noe şi pe fiii lui şi le-a zis: creşteţi şi vă înmulţiţi pe pământ'. Toate fiarele au fost aduse la om sub stăpânirea lui şi i s-a dat dezlegare, ca afară de hrana vegetală să întrebuinţeze la mâncare şi carne de animale, dar sângele lor nu, pentru că în sângele animalelor este sufletul lor' ."9 „Aşa cu mult înainte de legislaţia lui Moise, în istorie se întâlnesc indicaţiuni la... deosebirea de animale curate şi necurate (Fac.IX,6; XXXVII.8.24; Eş.XVI,23.27-29)" (chiar Noe ştia face această deosebire înainte de Legea de pe Sinai - n.n.).10 • urme ale acestor legi divine la popoarele apostaziate - sumerieni (akkadieni) „Porcii erau crescuţi de sumerieni în oraşe unde mâncau resturile şi se bălăceau în murdării. De aceea erau socotite animale impure şi în anumite zile era interzis să se mănânce carnea lor."11
8. Ibidem, pag. 165. 9. „Istoria biblică. Vechiul Testament" de Prof.A.P. Lopuhin, trad. de "Nicodim, patriarhul BOR, vol.I, Bucureşti 1944, pag. 190. 10. „Istoria biblică. Vechiul Testament" de Prof.A.P. Lopuhin, trad. de Nicodim. patriarhul BOR, Bucureşti 1944. vol.II. pag. 392. 11. „Civilizaţia sumeriană" de Constantin Daniel, Bucureşti 1983, pag. 136.

358
- asiro-babilonieni „...în Mesopotamia...porcul... era considerat ca necurat, căci demonii răi luau adesea înfăţişarea de porci, iar demonul Labartu care ucidea pe copii avea chip de porc..."12 - egipteni „Mult mai ieftini erau porcii. Dar ei erau socotiţi 'necuraţi' ca la iudei şi în Egiptul faraonic"13 „Egiptenii privesc porcul ca pe un animal impur; prin urmare dacă unul din ei este atins de un porc, este pus să coboare aşa îmbrăcat în râu, şi să facă baie dimpreună cu hainele sale; pe de altă parte porcarii egiptenilor nu intră în nici un templu. Nu li se dau fete în căsătorie şi nimeni nu se însoară cu fetele lor; nu se pot căsători decât între ei."
(Herodot, II.47)14

• vechile legi date de Dumnezeu la început oral, apoi sunt scrise „Dintre animalele terestre sunt curate şi pot fi consumate cele ce au copita despicată şi rumegă, în afară de cămilă, iepure şi porc, care sunt necurate. Dintre fiinţele acvatice sunt necurate cele ce n-au aripi şi solzi. Dintre păsări sunt necurate: vulturul, corbul, şoimul, cioara, struţul, cucuveaua, rândunica, uliul, bufniţa, pupăza etc..."15 „De unde rezultă că era permis consumul cărnii de oaie, capră, bou, cerb, căprioară, bivol, zimbru, capră neagră şi girafă; precum şi carnea acelor vietăţi 'care sunt în ape, câte au aripioare de înotat şi
12. „Civilizaţia asiro-babiloniană" de Constantin Daniel, Bucureşti 1981, pag. 219; 204. 13. Ibidem, pag. 204. 14. „Civilizaţia Egiptului antic" de Constantin Daniel, Bucureşti 1976, pag. 81. 15. „Studiul Vechiului Testament" de Prof.Dr.Nicolae Ciudin, Bucureşti 1978, pag. 79.

359
solzi', precum şi 'orice pasăre curată'" (vezi Levitic cap.11 - n.n.).16 • proorocii vor întări această lege sanitară dumnezeiască pentru toţi oamenii „Cei ce se curăţesc şi se sfinţesc în grădini şi înaintea uşilor, care mănâncă carne de porc şi urâciuni şi şoareci, împreună vor pieri zice Domnul" (Isaia 66,17).17 „În acelaşi timp la prooroci sunt expresiuni directe, îndreptate spre păstrarea legii (sanitare şi morale - n.n.). Aşa se respinge mâncarea cărnii de porc şi animalele necurate... De aicea se vede clar că proorocii sunt numai interpreţii legii, aplicându-se la diferite împrejurări ale vieţii istorice, iar nicidecum inovatori..."18 „Căci Legea nu era numai pentru iudei, nici proorocii nu au fost numai pentru ei (cum le place unora să susţină - n.n.) ci... au fost pentru toţi o şcoală sfântă a cunoştinţei de Dumnezeu şi a vieţuirii duhovniceşti."
(Atanasie cel Mare)19

„Deja cu Avraam a fost încheiată o alianţă în scopul păstrării adevăratei religii... Sfinţirea şi întărirea deplină, această alianţă o primi în clipa legislaţiunii. Aicea se produse alegerea solemnă a poporului israel ca purtător marelor adevăruri ale dezvoltării universal istorice... Prin aceasta se lămureşte şi menirea lui.

16.„Istoria culturii şi civilizaţiei" de Ovidiu Drâmba, vol.I, Ed. Ştiinţifică şi enciclopedică, Bucureşti 1984, pag. 180. 17.„Biblia", adică Dumnezeiasca Scriptură a Legii vechi şi a celei nouă, Ed. Sfântului Sinod, Bucureşti 1914, pag. Isaia 66,17. 18.„Istoria biblică. Vechiul Testament" de Prof.A.P. Lopuhin, traducere de Nicodim, patriarhul BOR, Bucureşti 1946, pag. 147-148, vol.IV. 19.„Sfântul Atanasie cel Mare" - scrieri, partea I, Bucureşti 1987, pag. 105.

IBM al BOR. 21 . De aceea într-însul trebuia să-şi găsească recunoaştere şi realizare tot ce-i sfânt. pag. II. drept şi umanitar.P. 22. făclie pentru popoare (Isaia 42."22 • cât priveşte darurile de mâncare şi băutură ce însoţeau jertfele. culegere de canoane bisericeşti.Cleopa Uie.23 • creştinismul menţine legile divine morale şi sanitare „În creştinism funcţiunea naturală a nutriţiei (a alimentaţiei-n. traducerea călugărului Cornilescu .. 384. să aducă aprinderi curveşti. 23.n. . Bucureşti 1985.n. a II-a. vol."20 DIETA ŞI HRANA ÎN CREŞTINISM • hrana ca necesitate „Hrana este absolut necesară organismului pentru menţinerea şi refacerea forţelor sale. prin cântece satanice de alăute. şi cei ce duc viaţa căsătoriţi. Bucureşti 1944. Lopuhin. numai să mulţumească Celui ce dă hrana. „Despre credinţa ortodoxă" de Arh.6).A. „Istoria biblică. Bucureşti 1981. „Pidalion" de Zosima Târâlă şi Haralambie Popescu. patriarhul BOR. cu fii şi cu aşezare laică.„Morala creştină" de Arhid. acestea şi-au găsit împlinirea la cruce „Nimeni deci să nu vă judece pentru mâncare şi băutură (vezi Numeri cap. după expresia proorocului.. iar nu prin uneltiri femeieşti. fiind lucru neprihănit.Dr. să fie. ce nu avea loc în lumea păgână. ed. 111. pag.) 20. Vechiul Testament'" de Prof.16-17)."21 „De nevoie este dar fiecărui bărbat să mănânce pentru ca să trăiască. tradus de Nicodim.loan Zăgrean. 96. 229. 15.. care sunt umbră celor viitoare. să mănânce bărbaţii împreună cu femeile. Bucureşti 1933. iar trupul. al lui Hristos" (Coloseni 2. Prof.n. pag.). pag.. Ed. simbolizând trupul lui Hristos.360 El trebuia.

cu aprobarea Sf."26 „Porcii şi câinii totdeauna s-au considerat în răsărit animalele cele mai necurate. „Catehism creştin ortodox".Apostol Pavel spune că trupul e lăcaşul Duhului Sfânt (ICor. 213. Noul Testament" de Prof.A. „Scrierile părinţilor apostolici". 27. şi de ce este necurat să nu vă atingeţi şi Eu vă voi primi pe voi. Şi voi fi vouă tată. Ed. (Clement Romanul)29 24. pag. 26. De aceea trebuie îngrijit şi păstrat în curăţenie."24 „Sf. pag. să păstrăm trupul ca pe un templu al lui Dumnezeu" (în care nu s-a introdus nimic necurat . D. 98. Bucureşti 1990. traducere de Nicodim. trad. 6). Căci ori de mâncaţi. ori de beţi.17).P.n. pag. patriarhul BOR. 25. (2Cor.IBM al BOR.IBM al BOR.6. 1314. „Istoria biblică. „Morala creştină" de Ioan Zăgrean. Oraşele în răsărit erau pline de câini fără stăpâni. Bucureşti 1946.n. 6. Bucureşti 1933. . de Zosima Târâlă şi Haralambie Popescu. pag.9-10.Fecioru. Bucureşti 1979."27 „De aceea: 'Ieşiţi din mijlocul lor şi vă osebiţi.361 se ridică la o funcţiune morală prin pregătirea mâncării. zice Domnul. pag."28 „Trebuie dar. vol. ca o biserică. 313. faceţi toate întru mărirea lui Dumnezeu. „Biblia sau Sfânta Scriptură". zice dumnezeiescul Apostol. reglementarea timpului de hrană şi folosirea diferitelor feluri de hrană. Bucureşti 1985. încât prezentau un pericol şi pentru oameni (Matei VII. Porcii se creşteau numai de păgâni şi de locuitorii semipăgâni ai Palestinei şi câteodată erau aşa de sălbatici. 28.Sinod 1991.V. 110-111. şi veţi fi Mie fii şi fiice' zice Domnul Atotţiitorul. "25 „Mare bogăţie este a da totul lui Dumnezeu şi a nu ne robi voinţelor noastre. pag. 229. „Pidalion". Ed.Lopuhin.15-19). 29. care trăiau numai cu necuraţiile ce se aruncă în uliţă.). culegere de canoane ortodoxe.

pag. patriarhul BOR. răspunzând le-a zis: „'Nu ceea ce intră în gură spurcă pe om."30 „Când mâinile se spălau înainte de mâncare. vol. dar aşa ca apa să nu curgă mai departe de pumn. ci ceea ce iese din gură aceea spurcă pe om'.A. 31. 379-380. 378-379. pag. Vasul.V. fariseii şi cărturarii zicând: 'Pentru ce ucenicii Tăi calcă datina bătrânilor? Căci nu-şi spală mâinile când mănâncă pâine'. Iar El.n.362 • tradiţii fariseice fanatice cu privire la alimentaţie „Legea lui Moise cere în anumite cazuri curăţire.Lopuhin.Lopuhin. traducere de Nicodim. Noul Testament" de Prof.V Bucureşti 1946.P. Cel ce mănâncă pâine nespălându-şi mâinile . Rabinii de mai târziu au inventat 26 pravile întregi la împlinirea acestui ritual. ca nu cumva vreo persoană necurată să le fi profanat. iar după aceea pe mâna stângă şi după fiecare a treia oară să se rostească cuvintele: 'Binecuvântat eşti Tu. traducere de Nicodim. probabil. 30.) cereau ca toate vasele chiar din templu să se cureţe cu îngrijire după fiecare masă. „Istoria biblică. 381. nu se putu reţine. patriarhul BOR. Noul Testament" de Prof. Cel ce ne-ai dat poruncă să ne spălăm mâinile'. ca şi în multe altele. Ibidem. Bucureşti 1946. până şi soarele' . vol."31 „Conform cu nesfârşitele lor spălări în viaţa privată. care se întrebuinţa la spălat. fără să-i zică în batjocură că: 'fariseii în scurtă vreme vor spăla. . a dus să spele până şi sfeşnicul. Această riguroasă scrupulozitate în chestia de curăţenie merse până acolo... „Istoria biblică.. de teama.A. atunci se prescrise să se ţină în sus.zice rabinul Iosia procedează la fel ca şi cum el ar umbla cu desfrânate."32 „Atunci au venit din Ierusalim la Iisus.. apa trebuia turnată la început pe mâna dreaptă. 32. ei (fariseii şi cărturarii . iar după mâncare trebuiau ţinute în jos. după aceea în stânga. pag.P. atunci saducheul care 1-a întâlnit. că atunci când un fariseu după o asemenea masă. se cerea a-1 ţine la început în dreapta.n. dar cărturarii denaturară spiritul legii în această privinţă.

. iar nicidecum nu are un caracter absolut moral.2. 35.).Cleopa Ilie.n. de zavistie şi pizmă la adresa Mântuitorului şi acelea erau care îi spurcau pe ei. traducere de Nicodim. 15. apostolul Petru mărturiseşte rămânerea în vigoare după înălţarea lui Iisus a legilor sanitare dumnezeieşti „Într-o vreme . pag. Noul Testament" de Prof. de ură." (nu este vorba de igiena mâinilor ci de un ritual instituit de farisei . adică din inima lui.n. Bucureşti 1991.20).A.363 dar a mânca cu mâinile nespălate nu spurcă pe om. mărturiile mincinoase. nu este un lucru necurat.35 * la mulţi ani după evenimentul din Matei 15. Mântuitorul tâlcuieşte sfinţilor Săi ucenici şi apostoli cele ce nu înţelegeau spunându-le că a mânca cineva cu mâinile nespălate (în mod ritual) situaţie în care se aflau ei atunci. iar a mânca cu mâinile nespălate nu spurcă pe om' şi însăşi pravila aceasta (a farisei lor . se referă numai la obiceiul fariseilor şi al cărturarilor de a nu mânca cu mâinile nespălate.11).n.pe la anul 37. 1115-1116 (Mat.IBM al BOR.. 11)33 „Citatul invocat aici (Mat. Ed. că întru împărăţia cerului curăţenia inimii e mai importantă decât curăţia mâinilor.. uciderile. 385.p e când sfântul Petru se afla în Samaria..) e provocată numai de nevoia zilnică a ritualismului. 93-94. vol. "34 „Apoi El învăţă atât poporul cât şi pe ucenicii Săi.." (Matei 15.IBM al BOR. hulele'. Iată toate acestea în adevăr 'spurcă pe om. căci necurăţia omului nu vine din afară ci din lăuntru. cu aprobarea Sf. 15.. „Istoria biblică. Bucureşti 1946. Bucureşti 1981.11. 33.1. „Despre credinţa ortodoxă" de Arhim. Aşadar acesta este înţelesul adevărat al textului. furturile. 34. V. desfrânările. . patriarhul BOR.n. ca să-şi pună mâinile peste cei botezaţi de curând. pag. aşa cum adesea din inima fariseilor şi a cărturarilor făţarnici ieşeau cuvinte pline de hulă. „Biblia sau Sfânta Scriptură".Sinod.P.Lopuhin. Ed. 'căci din inimă ies gândurile cele rele. pag.

pag.n.n. .IBM al BOR. lăsându-se pe pământ. 1249. pag.37 „Petru se înspăimântă. 32-33.11-14. Iar Petru a zis: Nicidecum Doamne.).. 39. pag. cu aprobarea Sf.n. Doamne că de când ai zis că nu ce intră în gură spurcă. profesor la Facultatea de Teologie Bucureşti 1911. I. anume Simon Curelarul.. Bucureşti 1991." Fapte 10. şi fiindu-i foame. căci legea mozaică nu da voe să se mănânce carnea acelor vieţuitoare.n. (Petru nu răspunde: „Da. Mihălcescu. 37.IBM al BOR.n. Petre junghie şi mănâncă. 32. cu aprobarea Sf. căci niciodată n-am mâncat nimic spurcat şi necurat. avu o vedenie'' (Deci după 9-10 ani de la evenimentul din Matei 15 legat de spălarea mâinilor în mod ritual şi cuvintele lui Iisus că: „nu ce intră pe gură spurcă pe om" . În ea erau toate dobitoacele cu patru picioare şi târâtoarele pământului şi păsările cerului.n. 1249 (vezi şi Fapte 11.38 „. „BIBLIA sau Sfânta Scriptură". „Istoria bisericeasca universală până la 1054" de I.39 • Petru va înţelege că legea fariseilor prin care un credincios iudeu nu sta la aceeaşi masă cu unul dintre neamuri este înlăturată în creştinism 36. pag.Sinod. Bucureşti 1911.364 rugându-se în oraşul Iope. „Istoria bisericească universală până la 1954" de Preot Prof. nu căci Matei 15 se referă aşa cum am văzut la mâini spălate sau nespălate după ritual .).17 (Oare ce să înţeleagă el din această vedenie?! Cu siguranţă era creştin de peste 10 ani şi a îngăduit ca însuşi Domnul să-i lămurească vedenia în evenimentele ce urmează n.1-3).. 38.. în casa unui creştin." Fapte 10. Mihălcescu. Bucureşti 1991." (şi însuşi Iisus niciodată nu i-a învăţat altfel nici în vorbire. Ed. nici în faptă .36 „Şi a văzut cerul deschis şi coborându-se ceva ca o faţă mare de pânză legată în patru colţuri. „BIBLIA sau Sfânta Scriptură"..n. eu am mâncat de toate".. Ed.Petru nu se dumirea întru sine ce ar putea să fie vedenia pe care o văzuse.Sinod. Şi glas a fost către el: Sculându-te.).).

Alţii (precum Corneliu .1-2 în original . Bucureşti 1991. „BIBLIA sau Sfânta Scriptură". după cum însuşi Iisus a atras atenţia .). 66. adică de alt neam . observau Sabatul. iudeii şi chiar Petru îl considerau spurcat.n.). 1946.41 „Prozeliţii erau de două feluri: prozeliţii dreptăţii sau fiii alianţei. cu toată casa lui şi care făcea multe milostenii poporului şi se ruga lui Dumnezeu totdeauna.43 „'Este împotriva legii (tradiţiei .spune Petru .42 „Iar în Cezareea era un bărbat cu numele Corneliu. 43. pag.n. pag. curăţirile rituale. „Istoria bisericească universală". dar nefiind circumcis. Bucureşti 1992. 18. Manual pentru Seminariile teologice. sutaş. Bucureşti.n. vol.Vasile Gheorghiu.) respectau numai cele 10 porunci.n.) şi la cei ce neglijau asemenea curăţie ei priveau cu dispreţ.Lopuhin. tradus de Nicodim.n. pag. care primeau circumciziunea şi practicau sacrificiile iudaice.Sinod.n.). Cernăuţi. 41.n.IBM al BOR. Facultatea de Teologie 1925. de Pr.A. pag.ca un bărbat 40.365 „Particularitatea deosebitoare a fariseilor era aceea că 'ei îşi mâncau pâinea de toate zilele cu curăţia trebuitoare (ritualică .n. fiind numiţi temători de Dumnezeu (phoboymenoi sau sebomenoi ton Theon)" (vezi Fapte 10. Fapte 10. patriarhul BOR." (ura din inima dispreţuitorului spurcă în măsură mai mare.). ca la necuraţi'.n.1-2).n. deosebirile dintre mâncărurile curate şi necurate.) . „Anul şi ziua morţii Domnului nostru Iisus Hristos" de Dr. 379.Prof. .1-2" (Deci Corneliu respecta deosebirea dintre mâncăruri curate şi necurate.n.n.n. cu aprobarea Sf.Dr.V. cucernic şi temător de Dumnezeu. 1248 (Fapte 10. Ed.Ioan Rămureanu. 42. „Istoria biblică. din cohorta ce se chema Italica. Noul Testament" de Prof.40 „Cât de departe se ţineau Iudeii de păgâni încă şi pe timpurile Domnului nostru Iisus Hristos rezultă şi din cuvintele lui Petru către păgânul Corneliu" (deşi acesta era „temător de Dumnezeu" adică prozelit iudeu .P.n.

46. Prof.Conf. . „Almanahul revistei "Sănătatea". „Anul şi ziua morţii Domnului nostru Iisus Hristos" de Dr.n. a reuşit ca să convingă pe slujitorii săi să renunţe la consumul de carne.5. Dumnezeu o desfiinţează aşa ca şi multe altele şi Petru a înţeles acest lucru din cele întâmplate .n. Drept aceea Tacitus (Hist. ERAU VEGETARIENI „Religia geto-dacilor era strâns legată de cultivarea sănătăţii şi de aceea orice lucru divin trebuia să aibă efect moral şi asupra vieţii oamenilor. 86.28).n. de exemplu la masă etc.n. patriarhul BOR. căci toţi au păcătuit şi sunt lipsiţi de slava lui Dumnezeu n. pag. DACO-GEŢII. „BIBLIA sau Sfânta Scriptură"."47 44. Bucureşti 1991. pag.44 „Şi (Petru) a zis către ei: Voi ştiţi că nu se cuvine unui bărbat iudeu să se unească sau să se apropie de cel de alt neam.)" (această lege a datinilor.5) numea pe iudei „separati epulis" (adică cei ce se separă la mese .28)" (Oamenii sunt între ei fraţi. nu pe cea biblică. Alexandru Stan.Dr. 1925.Remus Rus.IBM al BOR. 45. dară orice apropiere mai intimă. de Pr. medicul şi zeul' cum îl numeşte Platon. tradiţiilor nebiblice. dar mie Dumnezeu mi-a arătat să nu numesc pe nici un om spurcat sau necurat (Fapte 10. Bucureşti 1991.Dr."46 „În ceea ce-i priveşte pe strămoşii geto-daci contemporani cu Hipocrate (şi chiar cu Strabon . pag. 1249. 66.Sinod.) se reţine faptul că Zamolxe 'regele.). Cernăuţi.366 iudeu să se alipească sau să se apropie de un străin' (Fapte 10.n.Teoctist. Bucureşti 1991. pag.Vasile Gheorghiu. „Istoria religiilor" pentru învăţământul preuniversitar. 47. 141.45 STRĂMOŞII NOŞTRI. Facultatea de Teologie.). Manual pentru Seminariile teologice. cu binecuvântarea P. Ed. Mondo medicina".IBM al BOR.F.n. Drept că nu orice comunicare cu păgânii era interzisă. Ed. cu aprobarea Sf.P. tăiaţi sau netăiaţi împrejur.n.

388.n. 51. Ibidem.) ca o poruncă dată de Zamolxis" (Geographica VII.II. 50. pag.Badea Cireşeanu. „Biblia sau Sfânta Scriptură". Virgiliu. Elisee Reclus. Horaţiu. 145. care nu pot avea decât cele mai îngrozitoare urmări pentru fiinţa omenească.3.Sinod. nu voi mânca în veac carne.13.F. pag.Dr. n. pag. pag. cu aprobarea Sf. 1300. de creştinism. „Istoria Bisericii Ortodoxe Române" de Preot Prof.Teoctist. Ovidiu. Lord Byron. „Tezaurul liturgic" de Preot Prof. Newton. „Istoria religiilor". 387.n. Bucureşti 1991. Pascal. (Strabon)48 „Unii istorici au arătat că 'legea' lui Zamolxis. patriarhul BOR. tipărită cu binecuvântarea P. Franklin.. Loke.Remus Rus. .Dr. 69. Michelet. fapt care a uşurat introducerea noii învăţături creştine. 49. cu aprobarea Sf. practica pythagoreică de a se abţine de la carne a rămas la ei (la geto-daci. 52..8. Rousseau. părintele naturaliştilor şi autorul Anatomiei comparate. prin morala ei. Wagner etc. Bucureşti 1991.Pierre."51 „Vegetarianismul înlătură carnea."52 48. pentru că în descompunerea ei se preface în otrăvuri periculoase. vol. Dr. Bucureşti 1991. Bernardin de St. Manual pentru seminariile teologice de Pr. Platon. Socnat. 1 Cor.IBM al BOR.P.5). apoi Seneca. Mircea Păcurariu).367 „Apoi când peste geţi a ajuns să domnească Burebista. Voltaire. Fenelon.Conf.n. a II-a.Sinod. zeul suprem al daco-geţilor era mult apropiată."50 VEGETARIANISMUL . dacă o mâncare sminteşte pe fratele meu. ed. Bucureşti 1912.LA ÎNDEMÂNA TUTUROR „Vegetarianismul a fost susţinut de următorii luceferi ai ştiinţei şi ai artei: Cuvier."49 „De aceea. pag.Alexandru Stan şi Prof. Ed. (după sute de ani de la Zamolxis .). ca să nu aduc sminteală fratelui meu.

trebuie să putrezească şi să se descompună în corpul omului.n. Literatura menţionează proporţii însemnate de longevivi.) am văzut în Asia şi Africa. mierea."55 „Cu privire la necesitatea prezenţei cărnii în raţia alimentară zilnică există suficiente argumente menite să justifice rezerve. 55. „Tezaurul liturgic" de Preot Prof. legumele şi mai ales fructele ca elemente dătătoare de viaţă. pag.Sinod.. munca corporală.Badea Cireşeanu. Ibidem. că oamenii de acolo hrăniţi numai cu plante şi pâine sunt sănătoşi şi cu puteri uriaşe. sub orice formă înşelătoare în corpul omenesc. deci. voluntar de la consumul de carne. ating vârste înaintate şi au capacităţi de efort. Gazele.Dr. laptele. . M-au uimit alergările lor pe jos şi poverile grele ce duceau pe spate în timpul unor călduri istovitoare. în faţa faptului că pustnicii noştri şi toţi locuitorii climelor calde se hrănesc cu pâine ori numai cu vegetale şi totuşi ating cele mai înaintate vârste în toată puterea corporală şi mintală. abţinându-se. 53. cu aprobarea Sf. pag. Şi cu cât aceste cadavre vor fi în mai mare cantitate introduse. pag.II. au cel mai nenorocit efect asupra plăpândului nostru organism. 388.Sinod. schimbat acum în mormântul acelor cadavre.Badea Cireşeanu ."53 „Vegetarianismul recomandă însă celelalte alimente de provenienţă animalică: ouăle. aerisirea şi curăţenia locuinţelor. 54. vol. Mai susţine viaţa în aer liber. zic vegetarienii. apoi priveşte cerealele.Dr. 387. 387. cum şi facerea de bine semenilor noştri. vol. Bucureşti 1912. superioare celor care folosesc carnea în alimentaţia zilnică.n.Badea Cireşeanu. cu aprobarea Sf. „Tezaurul liturgic" de Preot Prof. Numeroase persoane deliberat vegetariene. cu atât se grăbeşte mai mult distrugerea fiinţei noastre. De altfel şi eu (preotul profesor Dr."54 „Teoria cu cele 600 de grame de carne mâncată de om în fiecare zi este falsă. sau cadavrele animalelor. untul. Bucureşti 1912. miasmele şi tot felul de vapori infecţi ieşiţi din carnea descompusă.II.368 „Carnea. uneori..

Fecioru. „Hipertensiunea arterială şi ateroscleroza" de Acad." (Vasile cel Mare)58 ROLUL LEGII DIVINE SANITARE •prevenirea bolilor cardio-vasculare „R.n. studiind o sectă religioasă din SUAnumită Seventh Day Adventist . . Bucureşti 1982. pag. pag.Aurel Moga. Ed. 137. Infarctul miocardic (boala care ucide atât de repede .n. „Arta culinară."56 „Sf.D. (Academician Aurel Moga)59 56. Bucureşti 1933.Walden şi colaboratorii au arătat în 1964 că.369 activi până la vârsta de 80 de ani şi chiar şi peste această vârstă. 58. Ed. nu se aude nici o hotărâre adusă de necruţătorul stomac împotriva vitelor. 11. 57. Nu se vede sânge. tutun. „Despre post". cafea.Vasile cel Mare.Walden şi colab. de Zosima Târâlă şi Haralambie Popescu.. pag. 59. printre persoanele care practică regimuri vegetariene.T. Sf.).) apare cu 10 ani mai târziu în acest grup care se diferenţiază de populaţia generală doar prin abstinenţă faţă de alcool.n. ed. colesterolul este mult mai scăzut şi că probabil diferenţele în dietă sunt cele care explică incidenţa mai scăzută. 170.Ceres. Bucureşti 1943. doar prin respectarea legilor sanitare dumnezeieşti . Cuţitul măcelarilor se odihneşte.'. 89. iar masa se mulţumeşte cu acelea pe care pământul le dă.Apostol Pavel a zis pe de altă parte: 'Bine este a nu mânca carne. R. „Pidalion". a II-a traducere Pr.. Ed. O mică enciclopedie practică".. Bucureşti 1970.T. întrucât acest grup consumă cu predilecţie grăsimi vegetale " (10 ani primiţi în dar. pag.IBM al BOR. "57 „Nici o vită nu-şi tânguieşte moartea.n.au găsit că incidenţa cardiopatiei ischemice este cu 60 % mai scăzută faţă de grupul similar al populaţiei generale.Medicală. culegere de canoane ortodoxe..

n.IBM al BOR. trad.la traci şi la daci 'temperanţa şi abstinenţa împuţinează bolile' şi menţin sănătatea poporului. 8."60 „. „Sfântul Chiril al Alexandriei".). pag.. să se facă din ele rac (cancer). Dr. pag. au fost mai războinici decât oricare dintre oamenii care au trăit cândva . „Album literar gastronomic" de Octavian Stoica şi Marius Vulpe.. 158. unde dă naştere la răni. (Traian .apoi se punea apariţia unor boli (şi ştiinţa medicală 60. . datorită tăriei trupului lor.Prof. citat de Iulian Apostatul)61 „. 62.. pag. almanahul revistei „Sănătatea" din 1991.şi aceasta. „Mondo-medicina". 448. Bucureşti 1912.Prof. de Pr.II. dar şi pentru că îi convinsese să fie astfel slăvitul lor Zamolxis" (vegetarianismul conferă tărie trupului . înfrânarea este izvorul vieţii îndelungate.Badea Cireşeanu.Dr. pe care trebuie să o dăm e înfrânarea faţă de trup şi cele ale lui. 86. cu aprobarea Sf. Cine mănâncă carne multă. trăieşte puţin.împăratul romanilor. Ed."62 „Căci cea dintâi luptă a noastră."63 •prevenirea bolilor digestive „Carnea este pentru corpul omenesc o otravă. „Tezaurul liturgic" de Preot Prof. al virtuţii şi al fericirii. 61. 63.n.Emilian Vasilescu. tom. Şi nu cred că ar putea deprinde cineva altfel virtutea.. al înţelepciunii.n. pag. Bucureşti 1982.Dr. „Istoria religiilor" de Diac..neamul geţilor (strămoşii noştri ... Bucureşti. Carnea se mistuie greu şi uneori rămâne multă vreme în stomac şi în maţe. Dumitru Stăniloae..370 • conservarea sănătăţii trupului şi a minţii „.n. 64. Bucureşti 1991."64 • prevenirea bolilor parazitare şi metabolice „. 409. care pot să învenineze.. Ed. pag.).. Bucureşti 1983..IBM al BOR..Sinod al BOR.

n. Bucureşti 1981. 66. de Zosima Târâlă şi Haralambie Popescu..Dr. că este slujire a unor zei morţi..I. dar mănânci pe fratele tău." (Didahia)67 „Canonul 2 al Sinodului din Gangra. dar nu te înfrânezi de la ocări. pag. 68. Ed. „Scrierile părinţilor apostolici". însă.Fecioru. „Filocalia". 69. 67. pag." (Vasile cel Mare)69 DUMNEZEU CERE CUMPĂTARE CHIAR ŞI ÎN CELE ÎNGĂDUITE „Cei ce mănâncă prea mult se vor osândi' ca unii care s-au dedat 65. ci prin puţinătatea credinţei noastre şi lipsa împlinirii poruncilor" (şi acest lucru merită experimentat . Bucureşti 1979. 219.n. 137. Te îndepărtezi de vin. Bucureşti 1933. 265. traducere D. ediţia a II-a. traducere de Preot Prof.. p." 68 „Nu mănânci carne. IBM al BOR. a zis pentru cei ce se laudă şi se mândresc cu aceasta. vol.n. culegere de canoane ortodoxe. „Pidalion". membru al Academiei Române.).66 LEGEA SANITARĂ NU POATE FI DESPĂRŢITĂ DE LEGEA MORALĂ „Cu privire la mâncări. . fereşte-te tare de cele jertfite idolilor.371 a demonstrat aceasta din plin . deoarece tot acest sinod zice prin canonul 21 că este primită înfrânarea cu umilinţă. Dumitru Stăniloae.) pe seama consumului de carne de porc"65 • prevenirea dezechilibrelor neuro-vegetative „.gândurile nu ne stăpânesc prin forţa lor. dă anatema pe unii care osândesc pe cei ce mănâncă carne. pag. 15. „Civilizaţia asiro-babiloniană" de Constantin Daniel. pag. „Despre post" de Vasile cel Mare.n. 28. Bucureşti 1992..

Ştefan Slevoacă. dar nu trăieşte ca să mănânce. că se calcă legile firii şi mai ales pentru că 70. 5. Dr. folosind rău cele date de Dumnezeu' cum zice sf. „Despre post" de Vasile cel Mare. 73. Trebuie deci ca fiecare să-şi aducă aminte că mănâncă spre a trăi. cea mai mică furtună o scufundă. 72. mai uşor se scufundă din pricina boalelor. când trăsnetele şi cutremurele mişcă din temelie pământul. 229. „Făclii pentru dreapta credinţă" de Preot Dr.Ştefan Slevoacă." (Vasile cel Mare)71 „îmbuibare = stomac furios.înainte de vreme. fără pricini binecuvântate. iar nu ca un mijloc de îmbuibare şi desfătare trupească. 171."74 CONCLUZIE „Când râurile se revarsă peste maluri şi îneacă munca şi viaţa omului. „Îndrumător bisericesc misionar şi patriotic" nr.Maxim Mărturisitorul. 171. 74. pag. „Morala creştină" de Arh. pag.372 desfătărilor. . pag. pag."73 „Principiul general valabil în privinţa mâncării este ca aceasta să fie privită ca un mijloc de întreţinere a vieţii. . -sau mai des decât se cuvine. atunci ne îngrozim cu toţii. 71.Prof. 5-6. „Făclii pentru dreapta credinţă" de Preot Dr.când mâncăm mai mult decât e nevoie. pag."72 „În câte feluri putem păcătui prin îmbuibarea pântecelui? În trei feluri: .Ioan Zăgrean.''70 „Şi după cum o corabie dacă este încărcată prea mult. când trenurile deraiază şi se răstoarnă de pe liniile de fier. Galaţi 1989. tot astfel şi trupurile oamenilor îngreuiate adesea cu mâncare prea multă. ceea ce în latină corespunde expresiei 'ventris ingluvier' . 75.

De cercetezi temeinic totul. vol. nici hrăpăreţii nu vor moşteni împărăţia lui Dumnezeu. nici lacomii. 76. cât timp luminează ziua: vine noaptea. 69.14). Lev. Ed.P.). nouă ni s-a promis a fi împreună moştenitori cu Hristos. pag. noapte dureroasă. (I Cor.n. Căci nici hoţii. părăseşte fără a pierde un minut calea cea largă care duce la pierzare. nici beţivii. 78. „Urmarea lui Iisus Hristos". 77. Dar s-ar putea ca păgânii să ne-o ia înainte.n. când nimeni nu poate să lucreze (Ioan 9.IBM al BOR. 11. pag. Tipografia Mănăstirii Neamţ. 239. Teoctist.IV."78 „'Ia aminte de tine însuţi!' Fiecare animal are. spre a intra în calea cea strâmtă care duce la viaţă.13. pag. noapte ce nu va avea niciodată auroră! Părăseşte.6. instinctul conservării fiinţei sale. Tipografia Episcopiei Oradea.4)."75 „Grăbeşte-te de a pune mâna la lucru. Ei să vină de la răsărit şi de la apus şi să stea cu Avraam şi credincioşii lui urmaşi la ospăţul de nuntă al Mielului. pag. nici defăimătorii.9-10). Tot o astfel de primejdie aduce cu sine şi călcarea legilor lui Dumnezeu. noi am fost răscumpăraţi. Creatorul lumii.Episcopiei Buzăului 1990. 45. Bucureşti 1990. prin fire. . (Mat. 7. 'iar fiii împărăţiei să fie scoşi afară" (Luca 13. „Cuvântări liturgice" de Vasile episcopul Oradiei.45-47 .373 atunci este primejduită viaţa omului. de la Dumnezeu. „Catehism creştin ortodox" cu binecuvântarea P.28). 1923. 176.77 „Ce e drept. vei vedea că cele mai multe animale 75. Ed. cartea a II-a.Ştefan Slevoacă. „Din tezaurul ortodoxiei" de Preot Dr. sfinţiţi. 1976. "76 „Ţinta vieţii noastre spirituale este sfinţenia: 'Fiţi sfinţi pentru că şi Dumnezeu e sfânt'" (şi acest lucru a fost spus şi cu privire la mâncări. noapte grozavă.F.

învăţătorul nostru. Bucureşti 1986. „Sfântul Vasile cel Mare. Scrieri. însă. ne-a dat această mare poruncă. pag.374 se feresc instinctiv de tot ce le vatămă şi iarăşi." (Vasile cel Mare)79 79. . Ed. traducere de Pr. partea întâia: Omilii şi cuvântări". Nouă. 366.Fecioru.IBM al BOR.D. ca noi să facem cu ajutorul raţiunii ceea ce animalele fac din instinct. Dumnezeu. printr-o pornire naturală se îndreaptă să mănânce numai ce le este folositor.

Biblia GBV 1990) .” (Prov.32 . dar pe urmă muşcă întocmai ca un şarpe şi înţeapă ca o viperă. el alunecă uşor.375 CE BEAU „ Nu te uita la vin când curge roşu şi face mărgăritare în pahar.23.31.

la bătaie.S. „Îndrumător bisericesc misionar şi patriotic" nr. Unul dacă s-a îmbătat râde. Efrem Sirul. episcopul Buzăului. şi anume că: 1." (Neagoe Basarab)4 „Teologul rus Diacenco a rezumat succint în câteva cicluri părerea lui despre acest viciu.376 EFECTUL ALCOOLULUI ASUPRA ORGANISMULUI „Beţia (greceşte: oino + flighia) = vin şi ardere. asemenea unui dobitoc nevorbitor nu va fi primit de Domnul nici în veacul de apoi. Ed.Episcopiei Buzăului 1985. spune sf. picioare are. 5. 5. se apucă la ceartă."2 „Alcoolul intrând în stomacul omului trece în sânge şi de aici atacă aproape întregul organism. „Îndrumător bisericesc misionar şi patriotic" nr. Arhiepiscopul Tomisului şi Dunării de Jos. altul nu scoate nici o vorbă în faţa paharului ci stă ca un mut. 2. pag. Ibidem. 177. 3. dar nu poate umbla. Galaţi 1989. mai ales centrii nervoşi. Galaţi 1989. mai întâi îşi pierde mintea. Antim Nica."1 „Nu-ţi slăbi trupul şi nu-1 arde cu vinul ca să nu te năpăstuiască gânduri urâte şi planuri necugetate. sfarmă.Antim Nica. mâini de are nu le poate mişca. „Făclii pentru dreapta credinţă" de Preot Dr. limbă are şi nu poate vorbi. deşi n-are nici un motiv de râs. căci cine iubeşte băutura vinului în veacul acesta. Apare cu binecuvântarea şi îndrumarea Î."3 „Omul dacă se îmbată. 4. cu o prefaţă de Prea Sfinţitul Epifanie. Apare cu binecuvântarea şi îndrumarea Înalt Prea Sfinţitului Dr. împăienjenirea ochilor. Unul vorbeşte verzi şi uscate. împleticirea picioarelor.. Arhiepiscopul Tomisului şi Dunării de Jos. pag..P. Mai toţi la beţie înjură. 83. De aici ameţeala. 83. pag. vorbele încurcate. Altul plânge şi varsă lacrimi. deşi nimic nu-1 întristează. pag.Ştefan Slevoacă. trântesc. . înfierbântarea.Dr. 78.

4) mai obraznice şi mai nesuferite sunt femeile care încearcă beţia. . pag. Editura Medicală. pag.. pag. „Mundus Medicamenti" de Arcadie Percek. Alături de el."6 „La întrebarea."5 „După Sf.Dimitrie al Rostovului. 7. 5."7 UN TRIO UCIGAŞ AL TRUPULUI ŞI SUFLETULUI „Este vorba în primul rând de tutun care reprezintă una din cele mai mari nenorociri care în ultima vreme decimează omenirea. Ibidem. 5) beţivul devine nesuferit în familie şi ostil tuturor prietenilor.. 82. „Îndrumător bisericesc misionar şi patriotic" nr. Bucureşti 1981. 6.377 1) beţivul este mai lipsit de minte decât fiinţele necuvântătoare. 3) cu vremea nu mai face uz de raţiune. consumul excesiv de cafea care împreună cu alcoolul şi tutunul 'alcătuiesc un trio. 7) beţia distruge sănătatea omului. 8) beţia face cel mai mare rău relaţiilor dintre oameni. 83. deci. 'ce consecinţe are alcoolismul asupra sănătăţii?' nu se poate răspunde decât într-un singur fel: foarte grave. 173. beţia are 10 struguri amari: 1) întunecarea minţii 2) neruşinarea 3) neputinţa de a ţine taine 4) trezirea poftelor trupeşti 5) furia 6) pierderea sănătăţii 7) irosirea întregului avut 8) pierderea mântuirii 9) mânia lui Dumnezeu 10) moartea finală şi definitivă a sufletului. 2) gândeşte nesigur şi devine impertinent. pe cât de subtil în consumul ocazional 5.

desfrânaţii.IBM al BOR. Patriarhul BOR. „Făclii pentru dreapta credinţă" de Preot Dr.II. La acestea trei ar trebui adăugat şi consumul.20. „Îndrumător bisericesc misionar şi patriotic" nr. îndeamnă Proverbele 23.378 pe atât de malefic în consumul exacerbat'.. le grăbesc moartea.. 5.Iustin. pag. 12."8 „Ce vom zice despre fumători sau despre acei vicioşi care folosesc droguri? Dorinţele dezordonate devin pentru ei o a doua natură. „Îndrumător bisericesc misionar şi patriotic" nr. le ruinează sănătatea. intră în toate fibrele trupului. 5."12 „Creştinii trebuie să evite societatea beţivilor: Nu fi printre cei ce se îmbată cu vin. „Mundus Medicamenti" de Arcadie Percek.. cu o prefaţă de P. vol. beţivii. pag. pag. trebuie sprijiniţi cei care iau voluntar hotărârea de a nu bea.Episcopiei Buzăului 1985.F. . adică din naştere. „Îndrumător bisericesc misionar şi patriotic" nr. fumătorii. şi practic este cu totul imposibil de a şti pe care dintre tinerii şi tinerele care din ignoranţă sau bravură forţează nota pe linia cochetării cu alcoolul. îşi va depune acesta efigia pernicioasă a dependenţei totale. 83. pag. tipărită cu binecuvântarea P."11 „Există indivizi în mod particular sensibili la alcool. 10. episcopul Buzăului. 631. pag."10 NU NE PUTEM „JUCA CU FOCUL” FĂRĂ CONSECINŢE „Cum trecerea de la uz la abuz în folosirea băuturilor alcoolice este foarte uşoară şi nestabilă. „Istoria Bisericii Ortodoxe Române" de Preot Prof. Dr.Ştefan Sievoacă.. pag.."13 8."9 „Între cei osândiţi la chinurile iadului apar: mincinoşii. Ed. le ucid voinţa. 5. 172.S. şi asta chiar din start. 11. îi fac neoameni. 72. etc. Mircea Păcurariu. Ed. 103. din ce în ce mai alarmant al narcoticelor. 13.Epifanie. Bucureşti 1981.P. nici o băutură alcoolică.. 73. 9.

303). Galaţi 1989."17 „Atât de mare trecere a avut Deceneu (marele preot . 324. 16. pag.P. încât le-a cerut să distrugă viile. căci la urmă el ca un şarpe muşcă şi ca o viperă împroaşcă venin (Prov. nici să nu şedeţi la masă ne îndeamnă Sf. 3.„Istoria religiilor" de Emilian Vasilescu. pag. un zurbagiu băutura îmbătătoare şi oricine se lasă ademenit nu mai este înţelept (Prov.n.379 „Cu un beţiv.) şi asupra poporului.3. Ed.29-32). RENUNŢĂ LA CONSUMUL DE ALCOOL „Strabo consemnează însă că Burebista ar fi poruncit distrugerea podgoriilor: 'Ca o dovadă pentru ascultarea ce i-o dădeau geţii. 73. . 23...11). 18.."14 „Nu te uita la vin cum curge el roşu.) asupra regelui (Burebista .IBM al BOR.„Istoria ilustrată a românilor" de Dinu C. 5. Antim Nica. pentru a feri poporul de beţie şi a fost ascultat (Strabo VII.11 ).S.n.Dr. 81.Ibidem. De aceea nu este deloc întâmplător şi fără rezonanţe religioase profunde faptul că el a determinat autoritatea supremă să scoată din rădăcini viţa de vie 14.Ibidem.n. Arhiepiscopul Tomisului şi Dunării de Jos. este şi faptul că ei s-au lăsat înduplecaţi să taie viţa de vie şi să trăiască fără vin' (Geografia."18 „Deceneu a reînviorat spiritualitatea geto-dacilor. Bucureşti 1982. spun proverbele.n. 81. c.11. 42. pag. pag. 20.1)."15 „Un ocărâtor este vinul.."16 STRĂMOŞII NOŞTRI. 5. Bucureşti 1981. 15. Ap. cum scânteiază în cupă şi cum alunecă pe gât. VII. DACO-GEŢII.Giurescu. Pavel (1 Cor.„Îndrumător bisericesc misionar şi patriotic" nr. Apare cu binecuvântarea şi îndrumarea Î. pag. 17.

bea. „Istoria religiilor" de Pr. . la tot prilejul. Ed.pag. pag. la nunţi. 145."19 „Sub raport religios.S.Conf. 176.4). Se bea peste tot. De-a vândut. ca fiind profund religioşi. afirmaţie întărită de toate izvoarele antice. bea. episcopul Buzăului. 'În neamul lor ."21 MORALA CREŞTINĂ ŞI ALCOOLUL „Mai ales la noi românii.Episcopiei Buzăului 1985. Bucureşti 1982. Ed. cu o prefaţă de P. elementele de bază ale credinţei geto-dacice. 20. Bucureşti 1991.Remus Rus. la praznice şi pomeni. 148. morala mai sobră introdusă de marii reformatori: Zalmoxis. pag. „Istoria religiilor" de Alexandru Stan şi Remus Rus."20 „Oricum. de cercetătorii contemporani. Deceneu şi Comosicus va fi creat o atmosferă de pietate şi de spiritualitate pe care misionarii creştini au găsit-o aici şi au folosit-o pentru răspândirea Evangheliei. „Istoria religiilor" de Emilian Vasilescu. geto-dacii sunt prezentaţi de scriitorii antici şi. „Făclii pentru dreapta credinţă" de Preot Dr. 22. La cumetrii.n.spune Strabon .3.râvna pentru cele divine a fost un lucru de căpetenie' (Geografia VII. la sărbătorile sfinte.22 19. la aniversările numelui. se bea cu nemiluita.Dr. de-i voios sau are un câştig. în toată vremea.). după ei. Bucureşti 1991.IBM al BOR. pag. Sunt oameni care dacă ar strânge tot alcoolul cât l-au consumat în toată viaţa lor.Epifanie. de-a cumpărat ceva 'cinsteşte' adălmaşul. Ed. IBM al BOR.Alexandru Stan şi Prof. patima băuturii a luat o întindere îngrozitoare.şi că toată preoţimea dacică l-a sprijinit în acest act extraordinar.Ştefan Slevoacă.Dr. Ed. 317. ar avea cu ce purta o moară" (Oare aşa au dorit Deceneu şi Burebista să trăiască urmaşii lor? .n.380 planta sacră a lui Dionysos . De-i omul necăjit.IBM al BOR. 21.

Beţivul e mai de plâns decât naufragiatul.381 „Sf. 24. o ruşine pentru tot neamul omenesc. Sinod al BOR.82.neruşinat.." (Vasile cel Mare)25 „Nici un vulcan. Beţia este o băutură a nebuniei. beţivul devine iritabil. iar Augustin în Serm.378. 120.Dr. omul dreptăţii .. Arhiepiscopul Tomisului şi Dunării de Jos. un duh rău de bună voia sa. . Curajosul devine laş. pag. ca să bea mai mult decât trebuie'. pag. Tom.."23 „De beţie fugi departe ..P.. „Tezaurul liturgic" de Badea Cireşeanu."26 „Ciprian se deplânge de beţiile care se făceau în Africa. certăreţ. 5. cu aprobarea Sf. 26.S.II Bucureşti 1912. mincinos şi mereu aplecat spre scandal. spune Sf. 'Este un fel de luptă de a bea mai mult şi acela care duce la băutură este lăudat pentru crima lui' zice Augustin cu privire la Africani. pag. 27...omul strâmb. 25. Ieronim. pag. Galaţi 1989. 82. Ibidem. Dracului îi place foarte mult beţivul pentru că nimeni nu împlineşte voia lui mai bine decât cel beat.23 'De tempore' încă arată mâhnirea sa zicând: 'prin o amiciţie inimică se înjură oamenii care nu beau îndestul.. nu svâcneşte mai puternic decât vinul în vinele beţivului. Ibidem. omul cast . 177.chiar prin val cătând scăpare: În pahar te-neci adesea mai curând decât în mare!" (Vasile Militaru)24 „Vinul arde pe beţiv şi-1 provoacă să bea tot mai mult. Apare cu binecuvântarea şi îndrumarea Î.Antim Nica. „Îndrumător bisericesc misionar şi patriotic" nr."27 „Tot aşa de convingătoare de pericolul beţiei sunt locurile din 23. Ioan Gură-de-aur zice: 'Beţivul este un mort viu. pag. Ibidem.

32.382 Sfânta Scriptură care laudă trezia (1 Petru 4. 5. „Îndrumător bisericesc misionar şi patriotic" nr. „Făclii pentru dreapta credinţă" de Preot Dr.Dumitru Stăniloae. 297. nu vor moşteni împărăţia lui Dumnezeu (1 Cor. 72.25.19).6-8. „Filocalia" sau culegere din scrierile Sfinţilor Părinţi care arată cum se poate omul curăţi.V.18) este părăsirea lui Dumnezeu şi 'închinare la idoli' Dumnezeul beţivului fiind pântecele (Coloseni 3. Dr.19-21). 5. Bucureşti 1976. Filipeni 3. pag. Ed. pag. fie că faceţi altceva. fie că beţi. 5.Arhiepiscopiei Tomisului şi Dunării de Jos. 29. introducere şi note de Pr. devenind o deprindere rea ca şi tabagismul şi drogurile.9.6. pag. 30.etc. pag.5. „Îndrumător bisericesc misionar şi patriotic" nr."28 „Dar şi Apostolul zice: 'Fie că mâncaţi.5. vol. Ed. Galaţi 1989. când oamenii le caută şi le socotesc izvor de fericire şi izbăvire de toate relele. spre slava lui Dumnezeu faceţi'. Arhiepiscopul Tomisului şi Dunării de Jos.Ştefan Slevoacă.. lumina şi desăvârşi.). nici beţivii. patima beţiei este anevoie de vindecat. 82. „Îndrumător bisericesc misionar şi patriotic" nr."32 NUMAI DUMNEZEU POATE SALVA DE PATIMĂ PRIN POCĂINŢĂ „Slăbind dreapta judecată şi voinţa. Gal. traducere."29 ALCOOLUL ŞI ÎNCHINAREA „Beţia este pierzare pentru suflet (Efeseni 5. Galaţi 1989. pag. nici lacomii."31 „Nici furii.P. Galaţi 1989.S. 1 Tes. 31.Episcopiei Buzăului 1985."30 „Băuturile alcoolice pot deveni şi ele dumnezei falşi.10. 102. 1Cor. 5.. 28.Prof. Apare cu binecuvântarea şi îndrumarea Î.5.Antim Nica.7. 72. .8.

Ibidem. 5. 5. ca nu cumva scuipând acum apa să doreşti mai târziu o picătură ca şi bogatul din Evanghelie.. Galaţi 1989. în care ţara noastră e atât de bogată. folosirea băuturilor răcoritoare."35 „În locul băuturilor alcoolice să se practice la vizite.Zosima Târâlă şi Icon. 37. 35. 170."36 „Bagă de seamă ca respiraţia ta să nu fie niciodată mirositoare a vin.383 Dar cele cu neputinţă la oameni sunt cu putinţă la Dumnezeu (Matei 19. . 34. pag. pag. pag. o educaţie antialcoolică a credincioşilor. 36. De asemenea fereşte-te precum de vin.."34 „Să practicăm dând şi exemplul personal. Editura medicală.Arhiepiscopiei Tomisului şi Dunării de Jos. 72. Ed. „Pidalion" de Arhim. din moment ce s-a făcut dovada de pe poziţii riguros ştiinţifice.. a apelor minerale. Bucureşti 1981. „Îndrumător bisericesc misionar şi patriotic" nr. că acest produs. de vreme ce caloriile sale nu pot fi folosite de organism nici pentru producerea de energie şi nici măcar pentru termoreglare."33 ALCOOLUL NU ESTE ALIMENT „Aceasta pentru că alcoolul nu este nici pe departe aliment în sensul adevărat al cuvântului. aşa şi de orice altceva de care omul se poate îmbăta şi de care cugetarea lui poate deveni tulbure" (Ieronim)37 „Vezi dar. recepţii.Stravofor Haralambie Popescu. Nimeni nu s-a îmbătat de apă. 33. Galaţi 1989.. Bucureşti 1933. „Îndrumător bisericesc misionar şi patriotic" nr. pag. „Mundus medicamenti" de Arcadie Percek. 111. pag.26). 72. deşi în aparenţă bogat în elemente nutritive nu reprezintă din punct de vedere nutriţional mai nimic. 72.

a II-a.Vasile cel Mare.Prof. Ed. „Sfântul Vasile cel Mare. Nimeni n-a avut nevoie de picioare străine.IBM al BOR.384 Pe nimeni nu 1-a durut capul îngreuiat fiind de apă. 39. manual pentru seminariile teologice. dar vieţuiesc ca în ceruri'."39 „. „Despre post" de Sf. Viaţa lor e o prefaţă a nemuririi cereşti şi a vieţii de dincolo. Ed. cât şi din pricina pericolului lor pentru sănătate. „Morala creştină" de Arhim. nici tăiatul animalelor. trad. pag.Ioan Rămureanu.IBM al BOR.. 'Creştinii trăiesc în trup.Dr."41 38. nici toate câte turbură mintea omenească. dacă a trăit cu băutură de apă.Dr. traducere de Pr.IBM al BOR. .IBM al BOR.. Bucureşti 1943. 71.Ioan Zăgrean. 41. Bucureşti 1986.Prof. ed. 7-8.Fecioru. pag.Fecioru. trăiesc pe pământ.D. 348." (Vasile cel Mare)40 „Creştinii duc o viaţă morală excepţională. „Istoria bisericească universală" de Pr. Bucureşti 1992. Bucureşti 1985. partea întâia: Omilii şi cuvântări". dar nu după trup." (Vasile cel Mare)38 CONCLUZIE „În mod deosebit trebuie evitată folosirea băuturilor alcoolice atât din pricina păcatului beţiei. 40. pag. 229. pag.nu erau cunoscute locuitorilor paradisului toate cele născocite mai târziu de om: nici băutul vinului.D. Scrieri. de Pr. Ed. Ed.

385 CE AŞTEPT „Sufletul meu aşteaptă pe Domnul.Biblia Cornilescu) .6 p.” (Ps. 130. .p.

Ed. 314.." (Mircea Eliade)2 „.ideile primilor creştini nu erau încă îndreptate asupra viitorului îndepărtat al Bisericii pe pământ. Adunaţi-vă des pentru a căuta cele de folos sufletelor voastre. 4. 32. „Scrierile părinţilor apostolici". vol.2 şi 51.3. vol. Bucureşti 1991. Bucureşti 1979. „Istoria biblică.P.Fecioru. . trad. să privegheze şi să fie gata ca fecioarele înţelepte.Pror... ca de altfel mulţi creştini din vremea sa aştepta ca foarte apropiată cea de a doua venire a Domnului (Dialog.386 AŞTEPTÂND A DOUA VENIRE A DOMNULUI HRISTOS Adevăratul creştin aşteaptă pe Hristos „Sfântul Iustin.Fecioru..32.2).V.Bodogae." (Didahia)4 „De aceea fiecare să ia seama. patriarhul României. traducere de Pr. Ed.II.Lopuhin. Prof. 121. traducere de Cezar Baltag. fiţi gata. că nu ştiţi ceasul în care Domnul vostru va veni. Că nu va fi de folos tot timpul credinţei voastre. pag. Bucureşti 1980. Ştiiţifică. Noul Testament" de Prof. 633.IBM al BOR.IBM al BOR. 2.T. pag.Prof. Pr. dacă nu veţi fi desăvârşiţi în timpul cel din urmă.A. deoarece într-înşii trăia încă mai degrabă nădejdea în apropiata a doua venire a Domnului.D. Bucureşti 1946. de Nicodim. „Apologeţi de limbă greacă". Pr. Ed. pag. 39.D. Această aşteptare şi pregătire religioasă-morală. 3. 1. pag. „Istoria credinţelor şi ideilor religioase" de Mircea Eliade. traducere de Pr.Olimp Căciulă."1 „Ei (creştinii din vremea apostolilor) aşteptau cea de a doua venire a lui Hristos."3 „Privegheaţi pentru viaţa voastră.

pag. .387 care se impune creştinului din orice timp.' . 27. Ed. Novum Testamentum.Sinod.'Acum doisprezece ani.p.Sihăstria 1990. Unul dintre ei. Bucureşti 1991. pag. Mai toată vremea lucrez singur. pag. 67. văzând aşa frumuseţe de grădină mi-aş da cu părerea că mâine l-ai aştepta pe stăpânul. căci nu ştiţi când va veni sfârşitul. 1128.Ştefan Slevoacă. 162-163.I.3 u.Sf. are pentru Mântuitorul o însemnătate mult mai mare decât cunoaşterea precisă a ultimului soroc care stă numai în puterea Tatălui". Pocăiţi-vă şi credeţi în Evanghelie.. pag..M.. Ed. pag.' .Ghia."7 Semne prevestitoare ale venirii lui Iisus „. ce slugă credincioasă care trăia mereu cu grija că domnul său poate să se întoarcă în orice clipă!"6 „El (Hristos) tuturor a spus: Fiţi gata în toată vremea şi în tot ceasul. ci astăzi mă aştept să vină. „Din tezaurul ortodoxiei" de Preot Dr. cu aprobarea Sf.24.Prof. domnul meu. 7.'De douăzeci şi cinci de ani.' Ce răspuns înţelept. plin de admiraţie..5 „Se zice că odată nişte turişti au vizitat o prea frumoasă grădină de flori din Italia.Dr. l-a întrebat pe grădinar: . Craiova 1925. (ucenicii Iui Iisus)8 5. „Împărăţia lui Dumnezeu după Noul Testament" de Pr. Gh.'De câtă vreme lucrezi la stăpânul tău?' . „Vămile văzduhului şi tainelor vieţii viitoare" de Monahul Gamaliil Păvăloiu. 6.'Totuşi.care este semnul venirii Tale (quod signum adventus tui) şi al sfârşitului veacului?" Mat.'Nu mâine. „Vulgata" . „Biblia sau Sfânta Scriptură". 8. 8.Biblia latină.Episcopiei Buzăului 1990.' .'Când a fost ultima dată să-şi vadă proprietatea?' .

Mat. Mat. pe Cel care pentru noi a răbdat în tot chipul. Bucureşti 1946." (Ignatie Teoforul)10 „Căci se va ridica neam peste neam şi împărăţie peste împărăţie şi va fi foamete şi ciumă şi cutremure pe alocuri".. de A.V.P.IBM al BOR. . ediţia sinodală 1991.1833.7.Lopuhin..). 1156. slăbirea credinţei în Dumnezeu şi corupţia morală.25. traducere de patriarhul Nicodim. ediţia sinodală 1991. 13 „Mântuitorul insuflă ucenicilor Săi să observe în toate timpurile aceste semne şi să le interpreteze întocmai tot aşa cum interpretează ei semnele apropierii verii."12 „Ci în acele zile. 188. 1885 pe aproape tot gobul pământesc n. dar sunt totuşi oarecare semne.D..Ştefan Slevoacă. 529. 10. pag. după care se poate judeca despre apropierea acestor mari evenimente. 11. 529."9 „Citeşte vremile! Aşteaptă pe Cel mai presus de timp.) Marcu 12. pag.n. „Biblia". Noul Testament". 14.11 „Alt semn. vol. 161. 'Atunci mulţi se vor sminti şi se vor vinde unii pe alţii şi se vor urî unii pe alţii'. înmulţirea răutăţilor între fiii oamenilor. A. pe Cel fără de ani." 14 9. pag.V. soarele se va întuneca şi luna nu-şi va mai da lumina ei (exemplu 19 mai 1780 în SUA . vol. 1128. 13. „Istoria biblică.388 „Deşi venirea Domnului şi sfârşitul lumii sunt necunoscute chiar şi îngerilor. stelele vor cădea din cer şi puterile cereşti se vor clătina" (exemplu marile căderi de meteoriţi din 1799.. 12. Bucureşti 1979. Ed. „Istoria biblică.. traducere de Pr. pag. „Scrierile părinţilor apostolici". Bucureşti 1946.P. 24.n. pag.n. Noul Testament" de Prof.. pag. 24. „Biblia"..Episcopiei Buzăului 1990.Feciorii.24. Ed.10..Lopuhin.1866. „Din tezaurul ortodoxiei" de Preot Dr.

după cum s-a şi întâmplat ."18 „Iar în cele din urmă . ci numai Tatăl..24. dacă nu chiar de-a dreptul batjocorit. că ar fi înviat morţi .389 „. pag.. . la fel.' Mântuitorul Hristos.."17 „În afară de faptul că neadevăratele vedenii şi proorocii de care v-am amintit mai sus. pag.. 16. vremurile de pe urmă. Ba unul a văzut un 'moş' ba altul a făcut o călătorie prin 'vămile văzduhului'. iar în numele Domnului s-a venit cu tot felul de amăgiri şi ameninţări. episcopul ortodox al Oradiei. în sânul Bisericii şi în rândul obştei. iar despre data exactă a venirii Lui. 161. Ibidem. 'semne'. 18. 200.Ştefan Slevoacă.aşa cum se ştie că au făcut cu putere dumnezeiască Proorocii şi Apostolii din Sfânta Scriptură. 17. cu groaznice nenorociri pe capul acelora care nu se lasă smintiţi . aducând tulburări mai mari sau mai mici în sufletele unor creştini.Episcopiei Buzăului 1990. Ed. că ar fi făcut să ploaie în plină secetă. pag. nimeni nu ştie. 1955. nu s-au putut aduce nici măcar o singură mărturie care să stea în picioare. chipul lui Dumnezeu a fost foarte mult prefăcut. că aceşti prooroci neadevăraţi ar fi vindecat bolnavi.în afară de faptul acesta. pag. 12.. când veţi vedea toate acestea să ştiţi că este aproape la uşi.36). dar chiar 15.Dr.. văzând 'raiul' cu fericirile şi 'iadul' cu muncile."16 „Nu puţină zarvă au stârnit în ultimul sfert de veac în diferitele colţuri ale patriei noastre aşa numitele 'vedenii'.'Învăţaţi de la smochin pilda: când mlădiţa lui se face fragedă şi odrăsleşte frunze. „Buruieni crescute la umbra Bisericii" de Valerian Zaharia. Ed. nici chiar îngerii Lui şi nici Fiul ca om (Mat. „Din tezaurul ortodoxiei" de Pr. Bucureşti 1981. iar pe alţii pe drumuri. 10. 'minuni' şi 'proorocii' care au pus pe unii pe gânduri.. Asemenea şi voi.."15 „Ivirea proorocilor mincinoşi va caracteriza. că ar fi proorocit. „Despre credinţa ortodoxă" de Arhimandrit Cleopa Ilie.toate. cunoaşteţi că vara este aproape.IBM al BOR.

Ibidem. adică la anul 1848 avea să aibă loc mari evenimente.. şi a făcut un semn Arhanghelului Mihail să pregătească începutul Judecăţii. dovedindu-se ca lucru omenesc. .n.. Precum vedem aici se vorbeşte precis despre anul 7500 de la Adam. informaţie şi reportaj. toţi ar trebui să priceapă că făgăduinţele Mântuitorului nostru Iisus Hristos despre descoperirea 'celor viitoare' prin Duhul Sfânt nu s-a referit la data 19.Nifon vede pe Dumnezeu răsfoind cartea veacurilor omenirii. Serie nouă nr.H. 3.Athos. (vezi mişcarea millerită din SUA printr-o interpretare insuficientă a Scripturii .Nifon al Constantianei şi voi stărui mai mult la mărturia mai puţin cunoscută a Sfântului Calinic de la Cernica.). ci sfârşitul lumii va fi când se vor împlini 7500 de ani de la Adam (Arhimandritul Petroniu face calculul: 7500-5508 î. minuni şi proorocii au putut fi lămurite şi tâlcuite cu mintea noastră omenească. corespunde cu anul 1992. pag. Atunci (într-o vedenie-nn. .22 „Cel puţin după aceste jalnice experienţe.) sfinţii care îl susţineau pe braţe i-au zis: 'vezi că nu la anul 1848 este sfârşitul lumii. pag." (alte şi alte false vedenii. !?..."19 „Pentru marea ei actualitate. 3.umea creştină. puse la cale de oameni. "20 „Un zvon circula prin ţară (în România .n. duminică 29 aprilie 1990. iar nu ceva venit de la Dumnezeu.) că nu peste mult timp. Artic.390 toate aceste neadevărate vedenii. Anul XLVII Nr. 21. Petroniu.) ziua şi noaptea şi se ruga lui Dumnezeu ca să-1 lumineze ce să facă. pag..n.n. un sfârşit de lume. de opinie. Sf.).. I. 3.. Schitul Prodromu . care aşa cum am arătat mai sus. ziar independent. pag.n. semne. Articolul „Vedenia Sfântului Ierarh Calinic despre anul 1992" de Arhim.=1992 d. 20. „Vedenia Sfântului Ierarh Calinic despre anul 1992" de Arhimandrit Petroniu. Ibidem. mă opresc în scurt numai la vedenia Sf. 14141.n.) 21 „Stareţul Calinic se gândea la acest lucru (sfârşitul în 1848-n. 13. „România liberă" din 29-1V-1990. şi-a acoperit faţa... un început de lume nouă". În vedenia sa despre înfricoşata Judecată (cartea: 'Un episcop ascet'..n. din România. editată de Mănăstirea Paraclitul). 107. „România liberă". Dumnezeu s-a oprit.n.H. Când a ajuns la veacul al şaptelea.n. 22.

160. Ed.cum li se pare unora -. 198. având să binevestească Evanghelia veşnică celor ce locuiesc pe pământ şi la tot neamul şi seminţia şi limba şi poporul. pag. zicând cu glas puternic: Temeţi-vă de Dumnezeu şi daţi Lui slavă. Episcopiei Buzăului 1990. Ed.Emilian Vasilescu. care zbura prin mijlocul cerului. . 386-387.Prima solie îngerească: Apocalips 14.IBM al BOR.IBM al BOR.6)" (Deci soliile acestei evaghelii vor încheia istoria mântuirii ."23 Descoperiri din APOCALIPSA despre vremea sfârşitului 1. ci la proorociile ce se vor face în Biserică cu privire la diferite întâmplări şi evenimente viitoare.Dr. 3.Mat.24.' Şi se va propovădui această Evanghelie a împărăţiei în toată lumea spre mărturie la toate neamurile şi atunci va veni sfârşitul'.Fac.6-7 „Şi am văzut apoi un alt înger.14.Cleopa Ilie. cu acea primă bunăvestire cu care se deschide Sfânta Scriptură . Bucureşti 1982. pag. „Despre credinţa ortodoxă" de Arhim. Astfel de descoperiri."24 „Creştinismul este religia mântuirii noastre şi istoria acestei mântuiri începe o dată cu protoevanghelia. „Istoria religiilor" de Diac.n. . 25. .Ştefan Slevoacă.)25 2.de exemplu – că Apocalipsa este plină de ele.când va f i de fapt vremea sfârşitului lumii? „Un indiciu va fi propovăduirea religiei creştine la toate popoarele pământului.cu ce solii apocaliptice se încheie istoria mântuirii? I . Bucureşti 1981.391 venirii Sale a doua oară . .şi se încheie cu 'Evanghelia veşnică' din viziunea Sfântului Evanghelist Ioan (Apocalips 14. căci vedem . Ed..n.15 . „Din tezaurul ortodoxiei" de Preot Dr. într-adevăr s-au făcut prin Sfântul Duh. 24. pag. că a venit ceasul judecăţii Lui şi vă închinaţi Celui ce a făcut cerul şi pământul şi marea 23.Prof.

pag.II d.).).). la timpul trecut.n.).). pag.Sinod. tradusă după textele originale de preoţii profesori V. şi dacă începe întâi de la noi (cei din biserica Sa . ediţia sinodală 1991. 1365.1-2."29 „Pentru sfântul Iustin (începutul sec. pentru că a fost dată păgânilor.n. „BIBLIA sau Sfânta Scriptură".4.n. cu aprobarea Sf. Iar curtea cea dinafară a templului scoate-o din socoteală şi n-o măsura. 28. IBM al BOR. ediţie sinodală 1991.n. 1405.n. Apoc. 27.n."27 „Apoi mi-au dat o trestie asemenea unui toiag şi mi-au zis: Scoală-te şi măsoară templul lui Dumnezeu şi jertfelnicul şi pe cei ce se închină într-însul.H.. pag.n. apostolii susţin că are loc judecata bisericii lui Dumnezeu: „Căci vremea este ca să înceapă judecata de la casa lui Dumnezeu (adică biserica: 1 Tim. pag."28 b) .6-7. „BIBLIA". nu se face o dată cu a credincioşilor . „BIBLIA adică Dumnezeiasca Scriptură a Vechiului şi Noului Testament".Radu şi Gala Galaction.15 . . Bucureşti 1938." (reţineţi expresia 'a venit'.n.n.17 . . Bucureşti 1991. că noi cei vii. Ed. 14.392 şi izvoarele apelor. care va fi sfârşitul celor care nu ascultă de Evanghelia lui Dumnezeu (1 Petru 4.26 a) înainte de a doua venire a lui Iisus.15). 29. nu 'va veni' . 1343.) care potrivit tradiţiei apostolice aştepta ca iminentă cea de a doua venire 26. „BIBLIA sau Sfânta Scriptură"..n. 1381.n. 3.apostolii socoteau că judecata bisericii începe în vremea lor căci considerau iminentă a doua venire a Domnului: „Căci aceasta vă spunem. care vom fi rămas până la venirea Domnului nu vom lua înaintea celor adormiţi (1 Tes. (celor care n-au răspuns chemării lui Dumnezeu şi a căror judecată 'măsurare' în limbaj profetic. Apocalips 11. după cuvântul Domnului.n.

31. 1343.n... 1403. traducere de Pr. Olimp Căciulă.Episcopiei Buzăului 1990. (Deci şi cei morţi care vor învia şi cei găsiţi în viaţă la venirea lui Iisus vor fi judecaţi în cer înaintea acestui eveniment n. pag. casei Domnului. Ibidem.) sau şi-a bătut joc de poruncile sfinte" (vezi şi Iacov 2. Ea va stabili dacă omul judecat a urmat legea lui Dumnezeu (prin puterea harului lui Hristos . 32. judecata.Sinod. cu aprobarea Sf. 134.) 31 d) . noi cei vii care vom fi rămas.).n.Dr. Bucureşti 1980.n.IBM al BOR.Fecioru. ca să întâmpinăm pe Domnul în văzduh şi aşa pururea (judecata având caracter definitiv .19" (standardul judecăţii va fi legea din chivot .n.n. Ed. pag.n."30 c) . pag..33 „Lucru de căpetenie din cele spuse este că avem astfel de 30. Pr. a bisericii Sale: „Şi s-a deschis templul lui Dumnezeu.) vom fi cu Domnul. 33. pag. Pr. „Din tezaurul ortodoxiei" de Preot Dr. şi s-a văzut în templul Lui chivotul legământului Său.n. Bucureşti 1991.n.). Ed. la glasul arhanghelului şi întru trâmbiţa lui Dumnezeu se va pogorî din cer şi cei morţi întru Hristos vor învia întâi. vom fi răpiţi împreună cu ei.n.Ştefan Slevoacă.n.16-17)." (1 Tes.). 4. T.Judecata în cer a bisericii înaintea revenirii lui Iisus este necesară pentru ispăşirea finală a celor ce-L vor întâmpina în văzduh.Prof. IBM al BOR. 166.32 „Judecata din urmă nu va fi altceva decât confruntarea cu poruncile sfinte. Apoc. constituia o problemă întârzierea ei. „BIBLIA sau Sfânta Scriptură".393 a Domnului.10-12 . „Apologeţi de limbă greacă". în nori (deci o judecată prealabilă este obligatorie . întru poruncă. Prof. 11.n.. Prof.există un templu în cer unde Iisus ca mare preot va face ispăşirea finală. Ed. după aceea. „Pentru că însuşi Domnul. cel din cer.Bodogae. .

n.ProfDr. 35. pag. traducere de Pr. Ibidem.Dumitru Stăniloae. Bucureşti 1986.1 .2). Ed. scrişi în ceruri. Slujitor Altarului şi Cortului celui adevărat. 34." (Vasile cel Mare)37 e) . .n..."34 „Căci voi (credincioşii .D. cei număraţi în ceruri. pag. 1364. partea întâia: închinarea şi slujirea în duh şi adevăr.8. 318. pe care l-a înfipt Dumnezeu şi nu omul (Evr.) făcută de arhiereu în sfânta sfintelor.Fecioru. v-aţi apropiat.5 ..n. de Ierusalimul cel ceresc şi de.n. pag. Ritualele statornicite pentru această zi semnificau căinţa poporului pentru păcatele săvârşite în cursul anului în curs şi dezlegarea (ispăşirea.35 „Iar Biserica celor întâi născuţi. 37.n.n.Sinod 1991. „BIBLIA sau Sfânta Scriptură". Biserica celor întâi născuţi care sunt scrişi în cer şi de Dumnezeu judecătorul tuturor (Evr..) care a şezut de-a dreapta tronului slavei în ceruri.IBM al BOR. că se numesc cei îndreptaţi din credinţă.) singura zi de pocăinţă şi de post după legea lui Moise. 174. 36.18-23). partea întâia: Omilii la Psalmi".n...Vechiul Testament prezintă prefigurarea judecăţii sau a ispăşirii finale a bisericii în Templul din cer prin ceremonia „zilei ispăşirii" „Cu totul separat. „Sfântul Chiril al Alexandriei. pentru că au preferat viaţa aceasta trecătoare şi de scurtă durată în locul corturilor celor veşnice.). nici nu se numără cu Biserica celor întâi-născuţi.n. 12.3. stătea ziua curăţirii (sau a ispăşirii . traducere de Pr.." (Chiril al Alexandriei)36 „Numele celui necredincios nu este scris în cartea celor vii. Bucureşti 1991."." (înaintea revenirii lui Iisus se va stabili cine sunt cei al căror nume va rămâne definitiv înscris în cartea vieţii: Apoc. ci numele celor necredincioşi rămâne aici pe pământ. pag.IBM al BOR. curăţirea . Scrieri..n.n... 1370.Scrieri.394 Arhiereu (pe Iisus Hristos . spunem. Ed. „Sfântul Vasile cel Mare .12. cu aprobarea Sf.).

„BIBLIA adică Dumnezeiasca Scriptură a Vechiului şi Noului Testament".A.n.). n.P.22-23. (Templul era astfel curăţit .38 „.40 f) .n.. aceasta presupune că ziua curăţirii templului sau a ispăşirii poporului era o zi de judecată n. 330. 39."39 „După lege.n.9. 330-331. pag.n. Sensul preînchipuitor al acestui ritual simbolic se cuprindea în aceea că ispăşirea finală a neamului omenesc se va săvârşi 'nu prin sângele de ţapi şi de viţei'.n..) să se curăţească prin acestea. 40. (Faptul că cei necredincioşi erau condamnaţi la nimicire. iar însăşi cele cereşti (templul şi altarul ceresc . traducere de Nicodim.Radu şi Gala Galaction. Bucureşti 1938. Bucureşti 1944. Evr.n.) cu mai bune jertfe decât acestea (curăţirea facându-se cu sângele lui Iisus -n. patriarhul BOR. pag.395 în care intra el anume în această zi.II.). vol. ci 'prin mijlocitorul Noului Testament' .n. pag.. ca oarecum ducând cu sine toată povara păcatelor poporului." (Când va începe ispăşirea finală sau curăţirea templului ceresc se poate vorbi de vremea sfârşitului . Trebuie dar ca chipurile celor din ceruri (templul de pe pământ . Toate jertfele din ziua aceasta se aduceau de însuşi arhiereul şi se terminau prin slobozirea în pustie ' a ţapului ispăşitor'.cum fusese prefigurat în Levitic 16.n.22-23). Vechiul Testament" de Prof.Hristos" (care va face această curăţire în templul din cer .).).).ce altă vedenie biblică a fost dată cu privire la ispăşirea finală a bisericii în templul ceresc legată de vremea sfârşitului? „Atunci el îi răspunse: ' Până vor trece două mii trei sute de seri şi dimineţi. Ibidem.n.. după aceea templul va fi curăţit ('atharisthesetai' în 38.9.n. aproape toate se curăţesc cu sânge şi fără vărsare de sânge nu se dă iertare.n. traducere de preoţii profesori V. Căci Christos n-a intrat într-o Sfântă a Sfintelor făcută de mâini. 1335.toţi trebuia să înceteze lucrul şi 'să-şi smerească sufletele' sub pedeapsa nimicirii din sânul poporului. . „Istoria biblică. Lopuhin. (Evr.33-34 .

1144 V.T. căci vedenia este pentru a arăta sfârşitul veacurilor!"'' Dan. Am rămas uimit de cele ce am văzut şi n-am putut să le înţeleg" Dan. „Şi în vreme ce grăiam şi mă rugam şi mărturiseam păcatul meu 41. pag. 859. vol.n. 8.14. al IBM al BOR. edidit Alfred Rahlfs...juxta vulgatam clementinam. pag. atunci am auzit un glas.15-17 (Deci este clar că e vorba de templul ceresc şi ispăşirea .Sinod. Ibidem. că pentru vremea cea din urmă este vedenia" Dan. n.26-27.).n.frământat de vedenia cu 2300 de seri şi dimineţi. 859. „BIBLIA sau Sfânta Scriptură". (Judecata. ce începe cu casa lui Dumnezeu. am văzut vedenia şi m-am străduit să o înţeleg. Dan.n. 8. „BIBLIA sau Sfânta Scriptură". vezi şi Biblia -1688 de la Bucureşti .n. Bucureşti 1991. 44.). (Curăţirea templului după 2300 de 'seri şi dimineţi' rămăsese o enigmă pentru Daniel ...n. 859. Ed. Daniel se roagă fierbinte pentru a mai primi de la Gavriil explicaţii măcar despre poporul lui în legătură cu vedenia.Sinod al BOR.n.IBM al BOR.. 8. .). cu aprobarea Sf.Septuaginta". îţi voi face cunoscut ceea ce se va întâmpla în vremea din urmă a mâniei lui Dumnezeu (a judecăţii Sale . tâlcuieşte celui de colo vedenia!' Şi el a venit unde eram eu şi când se apropia..). II. „BIBLIA SACRA" . care striga şi spunea: 'Gavriile. fiul omului.. m-am înspăimântat şi am căzut cu faţa la pământ."41 „Şi când eu.8. Daniel.396 Septuaginta şi 'abitur' în Vulgata. Bucureşti 1991. pag. Paris 1927. pag. Stuttgart 1935. care a fost spusă este adevărată. Şi el mi-a grăit: 'Ia aminte. . 918. Şi eu Daniel am fost istovit de puteri şi am căzut bolnav câteva zile. pag. 42.42 „Şi mi-a spus: 'Iată.n. cu aprobarea Sf.19.43 „Iar vedenia despre seri şi despre dimineţi.).n. anunţându-se după trecerea lor . 43. este legată de cele 2300 'seri şi dimineţi'. Dar m-am sculat şi am avut grijă de lucrurile regelui.curăţirea finală.n.44 g) .

.) îngerul Domnului. ceea ce face un an şi câteva luni."47 „Drept aceea şi profetul Daniil va fi înţeles deplin ce voieşte să zică (în limbaj profetic . „BIBLIA sau Sfânta Scriptură".).397 şi păcatul poporul meu Israel şi cădeam cu ruga mea fierbinte înaintea Domnului Dumnezeului meu.n. pe care l-am văzut în vedenia mea cea de la început (cu 2300 seri şi dimineţi . pag. pag.24.n.) pentru că în curs de 70 de săptămâni de zile. iar Gavriil îi va descrie mai amănunţit evenimentele din această perioadă de timp .n. Ed. „Istoria biblică. .n. IBM al BOR.. pag. patriarhul BOR.9. Bucureşti..).n. 46. nu s-ar fi putut înfăptui toate câte se pun în vedere aici şi în cele ce urmează (şi nici vremea sfârşitului nu putea fi după 2300 zile literale .. Ia aminte la cuvânt şi înţelege vedenia' Dan.n. s-a apropiat de mine pe la vremea jertfei de seară şi a venit şi mi-a grăit zicând: 'Daniele chiar acum am sosit ca să-ţi deschid mintea.. cu aprobarea Sf. Gavriil. „Anul şi ziua morţii Domnului nostru Iisus Hristos" de Dr. Vechiul Testament" de Prof.Sinod. 48.Vasile Gheorghiu.n.n. când îi vorbea despre 70 de săptămâni.n.IV.A.. pag. 860-861.' Dan. delimitate .46 „'Săptămânile' de care vorbeşte îngerul Domnului. 7.20-23 "45 „După aceea arhanghelul i-a făcut o mare descoperire despre săptămâni. 47. iată un om.R Lopuhin." (Deci din cele 2300 de zile profetice 70 de săptămâni sunt delimitate exclusiv poporului evreu. „Anul şi ziua morţii Domnului nostru Iisus Hristos" de Dr. Bucureşti 1991.n.n.Vasile Gheorghiu. nu pot fi săptămâni de zile (cum nici cele 2300 de zile nu pot fi zile literale n. care se cuprindea în următoarele: 'Şaptezeci de săptămâni sunt hotărâte (nechtak= tăiate din o bucată mai mare."48 45. Numărul anilor indicaţi în felul acesta este 70 x 7 = 490 de ani (din bucata mai mare de 2300 ani . Cernăuţi 1925. 275. 9. Cernăuţi 1925. traducere de Nicodim. vol .) pentru poporul tău şi pentru oraşul cel sfânt al tău.) în zbor grăbit. 7.n.n.).

Lopuhin.) pentru restaurarea Ierusalimului până la Hristos. „Anul şi ziua morţii Domnului nostru Iisus Hristos" de Dr..1991 )49 h) ... pag..A.n. 275..îngerul Gavriil le împarte în 7 + 62 + 1 săptămână.. Lopuhin.). Ed..6: „o zi pentru un an".n. 53.. 11. la fel deci şi pentru 2300 ani . pag. Vechiul Testament" de Prof. şi şaizeci şi două de săptămâni. Sinod. (traducătorii Bibliei sinodale .n.Vasile Gheorghiu.P. Stăpânul sunt: şase săptămâni..n. „Istoria biblică.IV.n."53 49.52 „Dintre cele 4 edicte ale regilor Perşi privitoare la Ierusalim (decrete pentru restaurarea lui .n. vol. „BIBLIA sau Sfânta Scriptură". pag. Bucureşti 1946.) poate veni în privire numai decretul din anul al 7-lea al regelui Artaxerxe Longimanus.398 „. „Istoria biblică.şaptezeci de săptămâni de ani (deci ca în Ezechiel 4. vol. 50. 8.14. Vechiul Testament" de Prof. 51. Bucureşti 1946.n. Cernăuţi 1925. Dan.).51 „. 11. 52. Bucureşti 1911.IBM al BOR. traducere de patriarhul Nicodim.).. Aşa prima condiţie a împlinirii revelaţiunii este porunca despre restabilirea şi restaurarea Ierusalimului (care pe atunci era dărâmat . când va ieşi poruncă (decret .dacă aflăm data când încep cele 70 de săptămâni de ani aflăm deci începutul celor 2300 de ani după care începe în cer ispăşirea finală.n. pag.IV..n. şi va fi întărită pentru mulţi o săptămână.n.). judecata bisericii.. Ibidem."50 „Deci să ştii şi să pricepi: din acel timp. ." (deci cele 70 de săptămâni încep când se dă decretul de rezidire a Ierusalimului . 859.n. 277. cu aprobarea Sf.P.n. pag." (pentru a vorbi pe larg despre evenimentele dintre ele .A. „Dar pentru ca să pricepem sensul real al acestei revelaţiuni trebuie să ne întoarcem luarea aminte la acele trăsături istorice care apar într-însa.

H. tradusă după textele originale de preoţii şi profesorii V..n.d.10.). Bucureşti 1980..n..n.n.25 .54 „Proorocirile despre sfârşitul istoriei (anunţat de Apocalips 14.Bodogae.n.. Lopuhin. „Din tezaurul ortodoxiei" de Preot Dr. pag.n.n.) şi va creşte ştiinţa.56 „Caută deci de cercetează pe viitor cu bunăvoinţă cuvintele lui Dumnezeu.). ţine ascunse cuvintele şi pecetluieşte cartea până la vremea sfârşitului. Pr. Vechiul Testament" de Prof.Artaxerxe Longimanul.4.n.IV. . albiţi şi lămuriţi.n.4. Bucureşti 1946. 320.de Pr. Mulţi vor cerceta-o cu de-amăruntul (nu doar răsfoire superficială .Radu şi Gala Galaction.n.n. Daniele. Mulţi vor fi curăţiţi.Ştefan Slevoacă.A.n. 56. (Teofil al Antiohiei)57 54.D.) şi al lumii nu sunt totdeauna lesne de înţeles (necesită o cunoaştere aprofundată a Sfintelor Scripturi . pag. 12. Ed.) lui Daniel.) ceasul judecăţii Lui" încă din 1844." Dan.6-14 şi Daniel 8 şi 9 . ci numai cei înţelepţi (prin Duhul Sfânt . serveşte drept început al enumerării săptămânilor (şi serilor şi dimineţilor .n. decretul căruia în anul 457 î. trad.). T.10.n. „Iar tu.Prof. n. deci din anul 1844 d. traducere de patriarhul Nicodim.Fecioru. Pr.) vor înţelege.P. „Apologeţi de limbă greacă". Ed. 55. . pag. iar cei nelegiuiţi se vor purta ca cei nelegiuiţi (fără să le pese de vreo judecată ..399 „. „BIBLIA adică Dumnezeiasca Scriptură a Vechiului şi Noului Testament". toţi cei fără de lege nu vor pricepe. 159. dar ele sunt înfricoşate pentru sufletul omenesc (poate că de aceea unii nu vor să ştie de ele.n. Dan. 305.a sosit (nu 'va sosi' .n. adică cele spuse prin profeţi” (şi nu te lăsa amăgit de false minuni şi vedenii mincinoase ."55 i) .IBM al BOR. Olimp Căciulă.H. 859.n.). vezi Fapte 24. pag. Bucureşti 1938. vol.deci prima solie cu care se încheie istoria mântuirii este adevărată ." (Marea ispăşire finală sau curăţirea templului din cer a început după 2300 de ani de la darea poruncii pentru rezidirea Ierusalimului. 12.).n.Prof.n.Episcopiei Buzăului 1990.Prof. „Istoria biblică. 57.

pentru că acolo a amestecat Domnul limbile. A fost scena multor experienţe întunecate în istoria israeliţilor. Petru numeşte Roma . Dar vrăjmaşul. pag. 59. 1405. Oradea 1955...Sinod. „BIBLIA sau Sfânta Scriptură". sămânţa sănătoasă a adevărurilor de mântuire. cu aprobarea Sf. IBM al BOR. istorisită de către Mântuitorul.)"Gen. adică învăţături false (aduse de păgâni prin încreştinare de formă . „Flori alese din grădina Sfintelor Scripturi" de Valerian Zaharia.. 36 şi 13.)" („Sf. (de aici termenul de: babilonie.. nu putea fi întrecută de nici o altă cetate (Daniel 4. care a adăpat toate neamurile din vinul furiei desfrânării sale" Apoc. cetatea cea mare.din cauza viciilor . cu aprobarea Sf.metropola Caldeii. Ed. confuzie.n.IBM al BOR. Era o cetate care prin mărimea şi splendoarea ei. 60. . amestec.Episcopiei Ortodoxe Române.60 „Ce e cu 'babilonu' acesta de credinţe şi biserici? De unde provin ele? Răspunsul îl avem în pilda Evangheliei despre neghine. 58. pag. Ed.59 „De aceea s-a numit aceasta Babilon.8 (reţineţi repetarea verbului „a căzut" n.). Domnul Hristos şi toţi trimişii Săi.11.n.58 a) . de aici folosirea ei metaforică în Apocalipsă (cazul de mai sus-n.Babilon").8. „Şi un al doilea înger a venit zicând: A căzut. vicleanul a umplut ogorul lui Hristos de neghine.n.400 II.). Ed.n.n.A doua solie îngerească („ din cele trei cu care se încheie istoria mântuirii"): Apocalips 14.. construită de Nimrod pe partea turnului lui Babel.n. „BIBLIA sau Sfânta Scriptură". a căzut Babilonul.10) .9. încâlceală .27). la predicare au semănat grâul cel bun. Bucureşti 1991. Sinod. 14.. Înţelesul parabolei e clar pentru mintea oricui.căderea: Babilonului spiritual „Babilon (Geneza 10. 21. Bucureşti 1911. pag.

Bucureşti 1988. 64.63 „Aşa. amintirea zeilor furtunii a supravieţuit în legendele despre sfântul Ilie. Ed. un mare număr de eroi învingători de balauri au fost asimilaţi cu sfântul Gheorghe. pag. nenumăratele forme şi variante ale moştenirii păgâne au fost articulate într-un acelaşi corpus mitico-ritual superficial creştinat" (adevărată babilonie de credinţe . 232. fără a fi catehizaţi . pag.Episcopiei Buzăului 1990.) care.n. 232. 4.. „Istoria credinţelor şi ideilor religioase" de Mircea Eliade. 62.n.). 63.) a barbarilor şi sălbăticia vremurilor a exteriorizat Creştinismul.n." 61 „Încreştinarea în masă (cu grămada. Bucureşti 1988. Ed. a principilor şi a cavalerilor şi în apăsarea şi tiranizarea maselor. Cernăuţi 1925. pag.n.n.n. de multe ori ilustrează cu strălucire creativitatea specifică culturilor 'populare' agrare sau pastorale" (Babilon în toată puterea cuvântului . „Din tezaurul ortodoxiei" de Preot Dr. de pildă. În sfârşit. „Suferinţele sociale şi Christos" de Dr.401 a sucit minţile unor credincioşi. Ed. Grija principală a papei era cum să stăpânească pământul.Ştiinţifică şi enciclopedică.Domiţian Spânu.). 184-185. l-a scos din inimi şi 1-a aşezat în pompa papilor şi a prelaţilor.II. mai ales de duhul mândriei.. vol. vol. (Mircea Eliade)64 „Sunt anumiţi învăţaţi care se ocupă îndeaproape cu cercetarea acestor obiceiuri rămase la noi de la păgânii de demult 61. pag.II. nu cum să slujească pacea creştină.Ştefan Slevoacă.Ştiinţifică şi enciclopedică. de păgânism şi creştinism n. le-a umplut inimile de patimi. preot."62 „Convertirea la creştinism a dat loc la simbioze şi sincretisme religioase (amestec de neghină şi grâu. anumite mituri şi cultele diverselor zeiţe au fost integrate în folclorul religios al sfintei Maria. . „Istoria credinţelor şi ideilor religioase" de Mircea Eliade.n.

Dacă te îmbraci în purpură şi aur. cu aprobarea Sf.) era îmbrăcată în purpură şi în stofa stacojie şi împodobită cu aur şi cu pietre scumpe şi cu mărgăritare. paşte oile mele».p. pag.4. 16. Bucureşti 1991.n.n. ca să nu vă faceţi părtaşi la păcatele ei şi să nu fiţi loviţi de pedepsele sortite ei (vezi Apoc.402 (neghine de tot felul în amestec cu idei şi practici creştine . „BIBLIA sau Sfânta Scriptură". . n..) şi a urâciunilor pământului. fiindcă păcatele ei au ajuns până la cer şi Dumnezeu Şi-a adus aminte de nedreptăţile ei. pag. 66..16. pag. pag.n. „Buruieni crescute la umbra Bisericii" de Valerian Zaharia..n. nu era însoţit de cavaleri urmat de slugi şi totuşi a crezut că poate împlini cuvântul Mântuitorului: «De mă iubeşti.68 „Şi am auzit un alt glas din cer zicând: Ieşiţi din ea. Oradea 1955. având.65 „Şi femeia (simbolul bisericilor-babilon. 228. În aceasta tu nu eşti urmaşul lui Petru. 1407.n. 31.). De asemenea. 67.. „Istoria bisericească universală" de la 1054 până azi.19 u.. n.n. Bucureşti 1920.n. 17. „BIBLIA" sinodală din 1991. de Ioan Mihălcescu.IBM al BOR.n.Sinod. Ed..5.'" (comparaţia cu textul biblic de mai sus este mai mult decât evidentă .67 „Babilonul cel mare a fost pomenit înaintea lui Dumnezeu ca să-i dea paharul vinului aprinderii mâniei Lui" (Apoc. Cărţi întregi s-au scris şi s-ar mai putea scrie asupra acestor obiceiuri păgâneşti de care tare greu se dezbară unii dintre credincioşii noştri" (pare chiar că babilonia religioasă e o stare de fapt . pe fruntea ei scris nume tainic: Babilonul cel mare (deci există şi altele mai mici .n.): '.n. poporul meu. ori să fi fost încărcat cu aur. 1407.)...n. Gândeşte dar înainte de toate că sfânta biserică romană." 65."66 „Din scrisoarea lui Bernard către papa Eugeniu II (citim .1-21. 68. episcopul ortodox al Oradiei.). ci al lui Constantin.n.. sau să fi umblat în haine de mătase. este mama bisericilor.n.).). nu călărea pe cal alb de paradă. Apoc. mama desfrânatelor (deci e clar că există .n..).Despre Petru nu se ştie să fi fost împodobit cu pietre scumpe.

pag.printr-o luptă hotărâtă cu păcatul. pag. Ezech.n. cu aprobarea Sf.Bodogae. trad.) nu li se va da lor.Ştefan Slevoacă. Ed.71 „Căci dacă Noe.). 14. umblă beată de sânge ca o fiară cu şapte capete şi cu zece coarne" (traducătorii Bibliei sinodale -1991 fac acest comentariu la cap.Fecioru. (Sf.n. între adevăr şi minciună.Sinod. nici fiul în locul tatălui. încât să nu apară nevrednic de un astfel de privilegiu".n.n. căci nici tatăl în locul fiului. ci fiecare va fi pierdut pentru păcatul lui şi fiecare va fi mântuit pentru dreptatea pe care o va fi săvârşit. pag.Prof. printr-o rupere definitivă cu fărădelegile. IBM al BOR. Nu vă atingeţi de ce este necurat şi Eu vă voi primi. 70. 73.IBM al BOR.). 'Ieşiţi din mijlocul lor şi depărtaţi-vă de ei (de păcătoşi).n. Pr.căderea temporară a Babilonului politic „Desfrânata cea mare.14-20." (Iustin Martirul)72 b) .73 69. „BIBLIA sau Sfânta Scriptură". „Apologeţi de limbă greacă". Pr.17-18).4-20. 256. „BIBLIA sau Sfânta Scriptură". Bucureşti 1980. Cine numeşte pe Dumnezeu Tată este îndatorat să se poarte în aşa fel. „Din tezaurul ortodoxiei'' de Preot Dr.Olimp Căciulă. 185. zice Domnul. 71.403 (a căzut. 1408.Episcopiei Buzăului 1990 pag. Ibidem. pag. între viaţă şi moarte" (fiecare va da socoteală de propria lui alegere .Prof.n. 18.n.5 69 „. 17 din Apocalips . Pr.4.sinodală 1991.. Iacov şi Daniel (cei mai drepţi oameni la vremea lor . .n. s-a păgânizat.) Apoc.n. 6. numită Babilonul. 1407. 72. Bucureşti 1991.. Ed.).n. aşa ţin fără a cerceta .Prof.) ar cere fii şi fiice (să fie mântuiţi . Vă voi fi Tată şi voi îmi veţi fi fii şi fiice' (2 Cor.n. Omul poate alege între bine şi rău.Ioan Gură de Aur)70 „Dumnezeu ne-a creat fiinţe libere. ieşiţi din mijlocul ei poporul meu . nu roboţi (de tipul: aşa am apucat. ed.18.D.n.T. 226. Ed.

'fiara cu zece coarne şi şapte capete'..n. Bucureşti 1920. Ed. „Istoria bisericească unviersală de la 1054 până azi" de Ioan Mihălcescu...404 „Fiara pe care ai văzut-o era şi nu este şi va să se ridice din adânc şi să meargă spre pieire. „BIBLIA sau Sfânta Scriptură". vol. dar se va arăta.n. pag. "77 „Papii au urmărit mai departe. văzând pe fiară că era şi nu este. 77.n. pag.în secolul al IV-lea papa proclamă supremaţia Bisericii asupra puterii temporale. Bucureşti 1920.Dr.Sinod. „Împărăţia lui Dumnezeu după Noul Testament" de Prof. cu o stăruinţă vrednică de o cauză mai bună. 1407.Ghia. „Istoria bisericească universală de la 1054 până azi" de Ioan Mihălcescu. . pag. .). 79.n. ce se ridică din adânc. visul părea împlinit" („Babilonul" era din nou stăpânul lumii.75 „. 75. Dar profeţia a spus că acest lucru „era şi nu mai este". Aici trebuie minte care are înţelepciune.9" (fără Duhul Sfânt profeţiile biblice nu pot fi înţelese . pag.n. a căzut. Ed...I. „Istoria credinţelor şi ideilor religioase" de Mircea Eliade.n. 207. cu aprobarea Sf. 78.n.Ştiinţifică şi enciclopedică.) al cărei cap să fie papa. ca reprezentant al lui Dumnezeu.n.78 74. 76.).II.n.. 50.. Câtva timp." (Mircea Eliade)76 „Gândul care muncea pe Hildebrand (papa Grigore VII . Bucureşti 1991. Gh.. sub marii papi al căror şir începe cu Grigore VII şi se încheie cu Bonifaciu VII.8. pag. Apoc. iar regii şi împăraţii să stea sub ordinele lui.IBM al BOR.n.74 „. Craiova 1925. Bucureşti 1988. adică împărăţia romană. fiara devine o putere politică . care pentru Orientali ieşea din mare" (numită şi Babilon.).) era să întemeieze o împărăţie universală pe pământ (ca o continuare a împărăţiei romane . împlinirea visului lor. Şi se vor mira cei ce locuiesc pe pământ. 224. 17.

..n. Roma papală n-a modificat parola ei primordială de stăpânire absolută a omenirii întregi. Ibidem.. a puterii papale..n. cu reşedinţa în Roma. .) în general mult rău.n. De atunci papalitatea rămase. „Suferinţele sociale şi Christos" de Dr..81 „Exprimându-ne altfel.). „Împărăţia lui Dumnezeu după Noul Testament" de Pr...n." (era şi nu mai este. 202. Prof. fără stăpânire teritorială şi putere lumească.Domiţian Spânu. la 1850. prezice o tot mai strânsă centralizare într-o împărăţie unică şi o treptată înstrăinare de Dumnezeu şi chiar vrăjmăşie împotriva Lui. Bucureşti 1920.3).n. papa Piu IX se întoarce în Roma.Ghia.n.9) „Cu toate acestea (că a pierdut puterea lumească .).. 81. papa trebui să stea prizonier în mâinile Marelui Corsican (Napoleon n.n. 82." (rana de moarte se va vindeca.80 • „ dar se va arăta” (Apocalips 17. 13. 80. pag.n.. pag.n. iar puterii papilor i-a fost fatală. până ce fu eliberat (1814) de învingătorii acestuia" (aceasta a fost ca o rană de moarte „fatală" cum am văzut din citat.. Craiova 1925.405 • „ era şi nu mai este " (Apocalips 17. putem afirma că Apocalipsa.3 . vezi şi Apoc.. . Apoc.. Alungat de revoluţionari şi statul său transformat în republică. 5.79 „Revoluţia italiană din 1848 face începutul căderii (politice n. pag."82 79. pag.)..I. 81. papocezarică . „Istoria bisericească universală de la 1054 până azi" de Ioan Mihălcescu.) câţiva ani.. Roma fu cucerită de trupele piemonteze şi Victor Emanuel proclamat rege al Italiei unite.n.). Dr.. 13. 203..8) „Atitudinea din ce în ce mai hotărâtă pe care statele apusene au luat-o faţă de curia papală a pricinuit bisericii (romane. preot Cernăuţi 1925.

14.n. Dumnezeu ştie toate şi aceasta este de ajuns"84 III . 1405.n." (Problema cheie este închinarea n. strigând cu glas puternic: Cine se închină fiarei şi chipului (în originalul grec: eikona. „Urmarea lui Iisus Hristos".n.n. Continuăm..n.). Ed.Jucan.. şi infinite sunt fiarele sălbatice umane.85 a) .IV. „BIBLIA sau Sfânta Scriptură". vol.) stă la pândă. pag. Dar şi un nou Ev Mediu (fiara însăşi vindecată . cartea II. Cluj-Napoca.. pag..IBM al BOR.) că eu sunt Domnul 83.semnul sfinţirii lui Dumnezeu „Ba i-am dat şi Sâmbetele mele. Pentru ce te tulburi de judecăţile oamenilor şi ce pot să-ţi facă zadarnicele lor cugetări?. Ed. traducere de Antiţă Augustoponlos . 84.grec)83 De reţinut: „Teme-te de Dumnezeu şi nu vei avea de ce să te înfricoşezi de oameni!. să trăim în junglă.n." (Babis Klaras .n. . înaintea sfinţilor îngeri şi înaintea Mielului. 85. Se generează o nouă epocă (New Age . „Gândirea greacă.406 „Omenirea înaintează. Dar şi contragreutatea regresului este mare. sau pe mâna lui. eseişti contemporani". 246.A treia solie îngerească (.n.Dacia 1975.) ei şi primeşte semnul ei pe fruntea lui. Sinod.9-10. 13.).. adică icoanei . Apoc.cu care se încheie istoria mântuirii"): Apocalips 14. Tipografia Mănăstirii Neamţu 1923. ca să fie semn între mine şi ei şi să cunoască orişicine (chiar cei cărora nu le convine . pag. cu aprobarea Sf.9-10 „Şi al treilea înger a venit după el.probabil o altă supremaţie religioasă după chipul celei vechi . în potirul mâniei Sale şi se va chinui în foc şi în pucioasă.. Bucureşti 1991. totuşi. va bea şi el din vinul aprinderii lui Dumnezeu..n.

n. pag.). căci la sfârşitul sfârşitului. 87.n. Bucureşti 1991. Bucureşti 1938. 89. 90. pag. adică a Bisericii simbolizată prin femeia care se chinuia să nască . (Biblia Carol al II-lea)86 b) .) s-a aprins de mânie asupra femeii (simbolul bisericii credincioase ."90 86. „BIBLIA sau Sfânta Scriptură".n.Radu şi Gala Galaction. 79.n.).Ghia. Craiova 1925. 81..n.12.17 (forma închinării adevărate e cuprinsă în poruncile lui Dumnezeu . „Împărăţia lui Dumnezeu după Noul Testament" de Pr.împotriva Satanei. Iisus Christos. Ed.87 c) . 1404. noi le-am adus în ziua Duminicii.. 90. Fiul lui Dumnezeu va întemeia împărăţia desăvârşită a cerurilor.I." (că forţele sunt inegale e de prisos să mai comentăm n.88 „.se descrie lupta împărăţiei lui Dumnezeu. Prof.I. 806.Gh.. „BIBLIA . 12. (Problema e ziua de închinare-n. Dr. Prof.IBM al BOR.) şi a pornit să facă război cu ceilalţi din seminţia ei. pag. care păzesc poruncile lui Dumnezeu şi ţin mărturia lui Iisus" Apoc.tradusă de preoţii profesori V..).semnul încumetării omeneşti: „Istoricul bisericesc Eusebie scrie în anul 324: . Dr.89 „În asemenea împrejurări se recomandă Bisericii credinţă stăruitoare până la moarte. balaurul roşu (Apoc. Ed..Gh. pag.n.'" (acest noi cu pretenţia de „dumnezeu" nu este decât un semn al încumetării omeneşti cu privire la închinare . pag. Arhiepiscopiei Sucevei şi Rădăuţilor 1991.. 12) pe care îl slujeşte 'fiara cu zece coame şi şapte capete'.n.n. Craiova 1925.'Toate lucrurile care trebuie făcute în ziua sâmbetei..n. „Împărăţia lui Dumnezeu după Noul Testament" de Pr. . 88. cu aprobarea Sf.407 cel care sfinţesc" Ezechiel 20.n.. Sinod.confruntarea cu pretenţiile închinării false: „Şi balaurul (adică Satana .Ghia.). „Pentru credinţa strămoşească" de Preot Victor Moise.

Bucureşti 1991. „Scrierile părinţilor apostolici".I. 32... pag. 1405..n. 14. „BIBLIA sau Sfânta Scriptură".n." Apoc.).14 (vremea sfârşitului a fost descrisă.) şi credinţa lui Iisus"91 Finalul soliilor îngereşti „ cu care se încheie istoria mântuirii": Apocalips 14.n.n.92 Detaliu biblic al celei de-a doua veniri a lui Iisus (şapte faze ale zilei Domnului) 1.. Dr. D."93 „Atuncea lumea va vedea pe Domnul. se va arăta cu slavă Fiul Omului.12 . semnul şi icoana ei susţinută de balaur . care păzesc poruncile lui Dumnezeu (nu ale oamenilor . pag.).n.67. „BIBLIA" sinodală 1991. pag.9. pag. „Împărăţia lui Dumnezeu după Noul Testament" de Pr.n. Prof.Fecioru.14. Ed. Craiova 1925. având pe cap cunună de aur..) şi Cel ce şedea pe nor era asemenea Fiului Omului. trad. .n. 92.n. 1405 şi 1236..XIV. pag. 95.Aici (în confruntarea cu fiara.n.arătarea pe un nor alb a Fiului Omului: „După semnele premergătoare sfârşitului veacului.95 91. 94. „Flori alese din grădina Sfintelor Scripturi" de Valerian Zaharia. 93. venind pe norii cerului.IBM al BOR.Ghia." (Didahia)94 „Şi am privit şi iată un nor alb şi Cel ce şedea pe nor era asemenea Fiului Omului.. Bucureşti 1979.11 .) este răbdarea sfinţilor. 117. cu aprobarea Sf. Sinod.408 „Apoc. . episcopul ortodox al Oradiei 1955.14 „Şi am privit şi iată un nor alb (ca semn prevestitor .Gh." Apoc. urmează momentul sfârşitului .14 (vine cum s-a înălţat: „şi un nor L-a luat" Fapte 1.n..

Ed." (Atenagora Atenianul)99 „Pavel face cunoscut 'un cuvânt al Domnului' (1 Cor. pag. 46.în ea (Sf. „Apologeţi de limbă greacă". Ed.n..Bodogae. Prof. Ibidem. trad..Ştiinţifică. Bucureşti 1990.învierea drepţilor şi răpirea lor la cer: „Dacă totuşi.IBM al BOR.).. după înviere a avut un corp limitat şi văzut.n. se va pogorî din cer şi cei morţi întru Hristos vor învia întâi..n.n.30). 176.' " (al căror nume a rămas scris în cartea vieţii la judecata casei lui Dumnezeu în cer . atunci nici omul ca atare nu ar putea dăinui. vol.n." (Sf. pag.). veţi întâlni pe oarecare dintre aceia care se numesc creştini. Bucureşti 1980. pag. 188."96 „Va veni în mărirea dumnezeiască şi se va arăta ca un fulger.n. 321.n..): 'Pentru că însuşi Domnul. ce străluceşte de la răsărit până la apus. şi vor spune că nu există învierea morţilor şi că de-ndată ce mor.Centrului mitropolitan al Olteniei. „Catehism creştin ortodox".100 96.Iustin Martirul)98 „Căci dacă n-ar exista înviere.) de unde va şi veni. ."97 2. 97. 15. Olimp Căciulă şi D.T. 386. însoţit de îngerii săi. Ed.).51) în ce priveşte parusia (venirea lui Iisus . la glasul arhanghelului şi întru trâmbiţa lui Dumnezeu...n. „Istoria credinţelor şi ideilor religioase" de Mircea Eliade.24.Scriptură) se spune că Domnul. 98. . Bucureşti 1991.. pag. traducere de Pr.Fecioru. El S-a înălţat cu corpul văzut la ceruri (şi un nor L-a luat . întru poruncă. 100.. 'pe norii cerului cu putere şi cu mărire multă' (Mat. 99.409 „. pag.II. sufletele lor sunt luate în cer (adică în raiul lui Dumnezeu n. Ed. Craiova 1955. „SIMBOLICA" de Hristu Andruţos.. să nu-i socotiţi creştini.IBM al BOR.de Iustin Moisescu. (tot pe nor n. în acelaşi fel.

104. 1 Cor. . pag. Bucureşti 1979. în nori..n.. (Didahia)102 „Iar ceilalţi morţi nu înviază până ce nu se vor sfârşi cei o mie de ani. 1372. fericiţi acei care urmează drept în căile lor.n.. 102. 1 Tes. împreună cu ei.n. 20..) vom fi răpiţi.Fecioru. Apoc.4.n. pag. Bucureşti 1990.n. Ioan 14.zice Domnul.n."103 „În schimb. care vom fi rămas (înscrişi în cartea vieţii la aceeaşi judecată din cer . ca să întâmpinăm pe Domnul în văzduh şi aşa pururea vom fi cu Domnul. 1372 . ediţia sinodală.n.n.104 3. 15. păzesc poruncile şi-1 iubesc pe Dumnezeu şi au dragoste de semenii lor. 32.14. 1243. .).„BIBLIA sau Sfânta Scriptură".3" („Sfinţii se scoală la împărăţia de o mie de ani" Gala Galaction.Ştefan Slevoacă. traducere de preoţii profesori V. judecata particulară după moarte nu rezolvă problema celor vii pentru a putea fi răpiţi . p. „BIBLIA adică Dumnezeiasca Scriptură".410 „După aceea. Bucureşti 1938.n. 'Voi prăpădi tot de pe faţa pământului" . pag.22.).) (vezi şi Luca 14.pământul pustiit şi Satana legat pentru 1000 de ani: „Ziua Domnului la judecata lui înfricoşată. pag. traducere D.5.„Scrierile părinţilor apostolici".101 „Şi atunci (la venirea lui Iisus) se vor arăta semnele adevărului. 103.n. Biblia. Bucureşti 1991. 163.). ca să fiţi şi voi unde sunt Eu. Către unii ca aceştia Mântuitorul le grăieşte: 'Iarăşi voi veni şi vă voi lua la Mine (în cer pentru 1000 de ani . învierea morţilor.„Din tezaurul ortodoxiei" de Preot Dr.17" (fără judecarea mai înainte în cer a bisericii.Radu şi Gala Galaction. n-ar putea fi răpiţi în văzduh." 101.23). dar nu a tuturor" (ci numai a celor morţi în Hristos al căror nume a rămas neşters în cartea vieţii din cer . noi cei vii. morţii şi viii.

n.411 (Faţa pământului pustiită. „BIBLIA".1-3.Radu şi Gala Galaction. 103/104 cu 6.Fecioru. Prof.105 „Cel ce ai întemeiat pământul pe întărirea lui şi nu se va clătina în veacul veacului.3. în timp ce pe cei ai Lui îi va odihni.20. la arătarea Lui cea slăvită. şi l-a aruncat în adânc (abissos = faţa pustie a pământului . de Pr. a prins pe balaur. iar Satana făcut prizonier al acestui pustiu timp de 1000 de ani . 1.n.n." (Sf.n. Ps.).n.) ca o haină este îmbrăcămintea lui.889. Adâncul ('abissos' în Septuaginta .n. pag.).n.n. păsările cerului şi peştii mării.zice Domnul. pag. Bucureşti 1980. în Biblie e numită 'abissos' = adânc.Radu şi Gala Galaction.n. Bucureşti 1938. pag. Ed.n.„BIBLIA".n. până ce se vor sfârşi cei o mie de ani. Nimici-voi pe nelegiuiţi (iar cei drepţi vor fi răpiţi la cer .). „Apologeţi de limbă greacă".108 „Oare. pag.). 107. Bucureşti 1991.6.)." (pământul va fi pustiit.n. 106. de preoţii profesori V.n.n."107 „'Voi prăpădi oameni şi dobitoace.n. Apoc. Sofonie 1. „BIBLIA"..IBM al BOR.103. trad.1-2. ca să nu mai amăgească noroadele (căci au murit la vederea Domnului . pe şarpele cel vechi care este diavolul sau Satana şi l-a legat pe o mie de ani. Olimp Căciula şi D.). nu va nimici El (Iisus) cu totul pe toţi cei ce L-au urât şi pe cei ce s-au îndepărtat în chip nedrept de El (toţi cei nelegiuiţi . „BIBLIA". 108.). 1372. 614. înveşmântat cu 'adâncul'.. vezi Gen. dându-le lor toate bunătăţile cele aşteptate? (împărăţind în cer 1000 de ani cu El . 889..Radu şi Gala Galaction.Iustin Martirul)109 105. Sofonie 1.7. Bucureşti 1938. trad.n.) şi voi pierde pe oameni de pe faţa pământului' . Bucureşti 1938.n. peste munţi vor sta ape" (deci pustiul ce înveleşte pământul e numit Adânc .7 . pag.n. 235.106 „Apoi am văzut un înger pogorându-se din cer.2 şi Ps. traducere de preoţii V.Bodogae. ediţia sinodală.. traducere de preoţii profesori V. 109. .T.

n.n. .„Flori alese din grădina Sfintelor Scripturi" de Valerian Zaharia. nu ştiţi oare. trad.„Din tezaurul ortodoxiei" de Preot Dr. 166. că noi (cei mântuiţi .n.n.). că şi cuvintele: 'Ziua Domnului ca o mie de ani' trebuie să se refere la aceasta (scrie Sf.."111 „.n. Olimp Căciulă şi D.17).„Apologeţi de limbă greacă". Ed.n. nu s-au bucurat de făgăduinţă.Ştefan Slevoacă.n. căci mileniul începe cu răpirea lor la cer ." (Ap. 189.n. care într-o descoperire ce i s-a făcut lui. 233. 'Toţi aceia care au păcătuit. n-au intrat în odihna Lui: trupurile lor moarte au căzut în pustie' (Evr. Fiindcă şi la noi a fost un bărbat al cărui nume era Ioan.n.n.. 112. pag.Episcopiei Buzăului 1990. Acei care au cârtit împotriva lui Dumnezeu.Pavel)113 110.n.„Din tezaurul ortodoxiei" de Preot Dr. Să ne temem ca nu cumva să ni se întâmple şi nouă ca acelora. unul dintre apostolii lui Hristos.IBM al BOR. potrivit cu faptele lor' Apoc. a profeţit (Apoc. Oradea 1955.) va fi învierea şi judecata generală (adică darea sentinţei finale . 20.'Morţii au fost judecaţi din cele scrise în cărţi. acei care au păcătuit în vremea celor 40 de ani de pribegire prin pustiul Sinai.. Ed.n.3).Fecioru.Bodogae.4-6) că cei ce au crezut în Hristosul nostru. Prof.T.Episcopiei Buzăului 1990.) vom judeca pe îngeri? (1 Cor.Ştefan Slevoacă.judecarea lui Satana şi a adepţilor lui timp de 1000 de ani: „Am înţeles de asemenea.3. 238.. 113. pag.2. 111. Iustin Martirul n.112 „Au nu ştiţi că sfinţii (credincioşii mântuiţi .412 „Spre pământul Canaanului au fost sloboziţi toţi israeliţii. de Pr.12" (şi pedepsirea după sentinţa finală va fi mai mare sau mai mică potrivit rezultatului judecăţii . pag. ."110 4.6. Ed.) şi că după aceasta (după judecata de 1000 de ani a celor nelegiuiţi şi a lui Satana cu îngerii săi .). Bucureşti 1980. pag.20. vor petrece o mie de ani în Ierusalim (cel ceresc.) vor judeca lumea? Şi dacă voi sunteţi judecătorii lumii.n.). Dar nu toţi au intrat.

respectând cartea revelaţiei.n.9 . şarpele cel plin de vicleşug de la început şi îngerii care s-au asemănat lui să fie nimiciţi.. -învierea celor nelegiuiţi (dezlegarea lui Satana) şi sentinţa finală „Sfântul Iustin .413 5. 116...''116 „Iar cine n-a fost aflat scris în cartea vieţii (cine n-a avut parte de prima înviere . 141.n." (făcând astfel posibilă „dezlegarea" lui Satana . 20.20. pag.10 .n.n. abissos.pentru ca prin iconomia aceasta (planul lui Dumnezeu . 21. să gustaţi fericirea veşnică ce vă aşteaptă (pe noul pământ . pag.n..n.7. Bucureşti 1991.20. Buzău 1990. generală.7. Bucureşti 1938.. 118.n. trad. în focul cel veşnic.).117 „. amăgitorul lor a fost aruncat şi el" Apoc. pag.). cu aprobarea Sf.) a fost aruncat în iezerul de foc" (iar „diavolul.n. de preoţii profesori V.n..n.).). aceea a tuturor oamenilor. adâncul. Apoc.„Apologeţi de limbă greacă". 115.).) apoi a doua înviere.n. (1000 de ani de judecare în cer a celor nelegiuiţi morţi pe pământ .n. pag. cei sfinţi fiind în jurul lui Iisus.n. 20. 224. devine repopulat cu nelegiuiţi şi se va da sentinţa finală." (pustiul.„BIBLIA". 1410. n.114 „Şi când se vor sfârşi cei o mie de ani. 'Veniţi binecuvântaţii Părintelui Meu!. trad.Bodogae.T. Apoc.Iustin Martirul)118 114. Prof.).„Apologeţi de limbă greacă"..115 „În fine.Radu şi Gala Galaction.distinge (aşa cum am văzut .Fecioru.. .3. Satana va fi dezlegat din închisoarea sa.." (Sf.n.n. Apoi Judecătorul va zice păcătoşilor: 'Duceţi-vă de la Mine blestemaţilor.n. de Pr.n.). după care va avea loc mileniul. 167.„BIBLIA adică Dumnezeiasca Scriptură". aceea a sfinţilor (pentru a fi răpiţi . 117. Bucureşti 1980.n.n.„Din tezaurul ortodoxiei" de Ştefan Slevoacă.n..Sinod.) o primă înviere. 137. Apoc.n. . se va da sentinţa şi va urma despărţirea (veşnică . Olimp Căciulă şi D. pag. Bucureşti 1980.

166. mânia Sa a fost îmblânzită de iubirea Sa de oameni.414 „.n. .. În ziua aceea se va arăta toată mânia Domnului. pag. „Din tezaurul ortodoxiei" de Preot Dr. iară un răscumpărător dumnezeiesc 119."120 6.n. Ed. Ori de câte ori a ridicat braţul Său să lovească pe vinovaţi.6.n.10).n. Evanghelistul Ioan exprimă sentimentul groazei prin cuvintele: 'Atunci toţi vor striga munţilor şi stâncilor: Cădeţi peste noi şi ne ascundeţi de faţa Celui ce şade pe tron (Dumnezeu Tatăl .16" (căci pentru sentinţa finală însuşi tronul lui Dumnezeu cu sfânta cetate se apropie de pământ .Episcopiei Buzăului 1990. 159. Nici o lacrimă nu va folosi. se va transforma în întregime. 121.).n. „Din tezaurul ortodoxiei" de Preot Dr.Ştefan Slevoacă. Atunci Dumnezeu va fi numai dreptate."121 „Judecata din urmă va fi o descoperire totală şi supremă a planului divin în istorie şi a biruinţei Celui ce 1-a întocmit" (faptul că Dumnezeu Însuşi a suferit împreună cu creaturile Sale îl absolvă de orice învinuire .)'Apoc. nici o apărare nu va ajuta. 165. Nu aşa va fi judecata din urmă.n.. 165.) şi să facă dreptate aleşilor Săi. . 122. şi pământul cu lucrurile de pe el vor arde cu totul (2 Petru3. N-a făcut-o prin faptul că niciodată nu şi-a arătat toată dreptatea.).judecarea lui Dumnezeu: „Sfântul Ioan Gură-de-aur. fără milă. zice că Dumnezeu o va face pentru două motive: să-şi facă dreptate Lui Însuşi (căci Satana a denigrat pe Dumnezeu în faţa întregului Univers . se va desface. pag. 120.Ştefan Slevoacă.Episcopiei Buzăului 1990.119 „Din descoperire dumnezeiască aflăm mai întâi că universul întreg sau cel puţin sistemul nostru solar. vorbind despre judecata din urmă.n. pag. Ibidem. Ibidem. pag.n.122 „A trebuit ca Dumnezeu Însuşi să vie a ridica acea povară imensă de cădere.n.niciodată Dumnezeu n-a aprins pe pământ toată urgia Sa.) şi de mânia Mielului (Domnul Hristos . Ed.n.

„Împărăţia lui Dumnezeu după Noul Testament" de Pr. cartea II.)."126 „Că spune Scriptura: 'Ochiul n-a văzut şi urechea n-a auzit şi la inima omului nu s-au suit.„Apologeţi de limbă greacă". Ed. Şi nu numai că nu este nimic. De pe un munte. 128.81. Ed. 64. 126.. şi harul Său a reparat neorânduiala inimii"123 „Avea aşadar dreptate marele scriitor rus Dostoievski să declare: 'Nimic nu este în lume mai frumos.IV.) unde cei drepţi se vor sătura de viaţă.n.3-4 din Dialog de Iustin Martirul.„Scrierile părinţilor apostolici". 20. dar spun cu încredinţare fierbinte că nici nu va fi vreodată' "l24 7. ca să dau fiecăruia precum va fi fapta lui'.Dr. 12. un înger arătă sfântului Ioan Ierusalimul cel nou în neîntrecuta lui frumuseţe (coborând de la Dumnezeu pe noul pământ .. mai rezonabil şi mai desăvârşit decât Hristos.Ghia.„Din tezaurul ortodoxiei" de Preot Dr.n.Ştefan Slevoacă 1990. .. se vor împlini peste puţin timp: 'Iată viu degrab şi plata Mea este cu Mine..I. câte a pregătit Domnul celor ce-L aşteaptă pe El'. veşnicia întreagă ar fi trecut peste ruinele omului. pag. 19. (Apoc. pag. vol. 127. ." (Clement Romanul)127 „Toate aceste proorociri. Tertulian.). mai profund. Papia şi alţii credeau la fel .IBM al BOR.sfârşitul mileniului va inaugura împărăţia cea fără de sfârşit (vezi şi cap.125 „Se va arăta apoi cer nou şi pământ nou şi va începe pentru cei credincioşi viaţa veşnică.415 (omul n-ar fi avut dreptul la întoarcere . Prof.4. pag. 224.Noul Pământ. Lactanţiu.n. Bucureşti 1979.. Craiova 1925. Gh. Mănăstirea Neamţu 1923. pag. pag.n. Bucureşti 1980.n. 124. 125. mărturia dragostei lui Dumnezeu: „.IBM al BOR.„Urmarea lui lisus Hristos". Irineu.n.) 123.17 . Acel răscumpărător a venit şi a zis: Iatămă! Şi sângele Său a îndestulat suprema dreptate. Biserica hărţuită de prigoniri (Apoc.n. 80. vor privi pe Dumnezeu şi vor împărăţi în vecii vecilor.n.. 20 şi 22).

repetând cu adâncă smerenie şi necurmat în cererile noastre: 'Tatăl nostru. au nu auzi în depărtare ca un murmur care vesteşte venirea Mirelui? 'Încă puţin şi tu îl vei vedea (In. Bucureşti 1979."128 „. vie împărăţia Ta!' " 129 CONCLUZIE: „. Mântuitorul meu! 'În ce chip doreşte cerbul spre izvoarele apelor.IV. Se aude venind ziua Domnului!" (Ţefania 1. pag."130 „Noi să ne luptăm. de aşteptăm sau nu. 134.I. 16. Doamne Iisuse!" (Apoc. . 238.14). 86. 131... încă puţin şi nimic nu va mai putea vreodată a te despărţi de El.„Flori alese din grădina Sfintelor Scripturi" de Valerian Zaharia.IBM al BOR.6-21). împăratul veşniciilor.416 doreşte cât mai apropiată venirea sfârşitului (Apoc.22. aşa doreşte sufletul meu spre Tine. Mângâie-te. 130.Ibidem. cu aprobarea Sf. nu întârzia. pag. 28-29. cartea II. tot va veni. 64. pag.Ghia. să fim găsiţi în numărul celor care-L aşteaptă.20)134 128. Ed. 22. suflete al meu. pag. aproape este şi zoreşte într-una. " (Clement Romanul)131 „Aproape este ziua cea mare a Domnului. Bucureşti 1991. Ed. pleacă urechea ta.. 80. Dumnezeule!' Vino Iisuse.16)'. pag. ca să avem parte de darurile cele făgăduite. pag. 129.„Împărăţia lui Dumnezeu după Noul Testament" de Gh. 132.„Din tezaurul ortodoxiei" de Preot Ştefan Slevoacă 1990. deci.IBM al BOR. Mănăstirea Neamţu 1923.132 „O! Iisuse. pag. vol.„Scrierile părinţilor apostolici".de vrem noi sau de nu vrem.„Urmarea lui Iisus Hristos". "133 „Amin! Vino. .. 235. 1412. Craiova 1925. arătarea a doua a lui Hristos. 133..niciodată nu ne vom ruga de prisos sau prea mult..„BIBLIA sau Sfânta Scriptură"..Sinod..

417

BIBLIOGRAFIE
Scrieri ortodoxe sau chiar patristice
*** „Almanah creştin ortodox pe anul 1959", Editura Episcopiei Ortodoxe Române, Oradea.

Andruţos Hr. (Preot Prof.)

„Simbolica", traducere din limba greacă de Iustin Moisescu, profesor universitar, Editura Centrului mitropolitan al Olteniei. Craiova 1955. „Catehism creştin ortodox" cu o prefaţă de I.P.S. mitropolit Pimen al Moldovei. Tradus în româneşte de Economul Î.P. Ţincoca, profesor - Iaşi, Tipografia sfintei monastiri Neamţu, 1925. „BIBLIA adică Dumnezeiasca Scriptură a Vechiului şi Noului Testament", tipărită întâia oară la 1688 în timpul lui Şerban Vodă Cantacuzino, Domnul Ţării Româneşti . Retipărită după 300 de ani în facsimi1 şi transcriere cu aprobarea P.F. Părinte Teoctist, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, Editura Institutului Bbiblic şi de Misiune al Bisericii Ortodoxe Române, Bucureşti 1988.

Antonie al Kievului (Mitropolit)

***

***

„BIBLIA adică Dumnezeiasca Scriptură a Legii Vechi şi celei nouă". Tipărită în zilele M.S. Carol I, regele României în al 49-lea an de slăvită domnie. Ediţia Sfântului Sinod, Tipografia cărţilor bisericeşti, Bucureşti 1914.

418
*** „BIBLIA adică Dumnezeiasca Scriptură a Vechiului şi Noului Testament", tradus după textele originale ebraice şi greceşti de preoţii profesori Vasile Radu şi Gala Galaction, ediţia I-a, fundaţia Carol al II-lea, Bucureşti 1938. „BIBLIA sau Sfânta Scriptură" după textul grecesc al Septuagintei. Prin osârdia Î.P.S. Nicodim, patriarhul României. Cu binecuvântarea Sfântului Sinod, ediţia a II-a, Bucureşti 1944. „BIBLIA sau Sfânta Scriptură", tipărită sub îndrumarea şi cu purtarea de grijă a P.F.P. Iustinian, patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, cu aprobarea Sfântului Sinod. Editura Institutului biblic şi de misiune ortodoxă al Bisericii Ortodoxe Române 1968. „BIBLIA sau Sfânta Scriptură", tipărită sub îndrumarea şi cu purtarea de grijă a Prea Fericitului Părinte Teoctist, patriarhul Bisericii Ortodoxe Române. Cu aprobarea Sfântului Sinod, Editura Institutului Biblic şi de Misiune al Bisericii Ortodoxe Române, Bucureşti. Romanian Bible Societies UBS Orth.053. Printed by Unites Bible Societies UBS - EPF 1991, 50 M. „Eusebiu de Cezareea". Scrieri, partea întâia. Istoria bisericească. Martirii din Palestina. Traducere din limba greacă. Carte tipărită cu binecuvântarea P.F.P. Teoctist, patriarhul Bisericii Ortodoxe Române. Editura Institutului Biblic şi de

***

***

***

Bodogae T. (Preot Prof.)

419
Misiune al Bisericii Bucureşti - 1987. Bodogae T, Căciulă O., Fecioru D. (preoţi profesori) Ortodoxe Române,

„Apologeţi de limbă greacă". Carte tipărită cu binecuvântarea P.F.P. Iustin, patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, Editura Institutului Biblic şi de Misiune al Bisericii Ortodoxe Române, Bucureşti 1980.

Bodogae T. (Preot Prof.)

„Origen". Scrieri alese. Partea a patra, şi colab. Contra Celsus. Traducere din limba greacă. Carte tipărită cu binecuvântarea P.F.P. Iustin, patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, Editura Institutului Biblic şi de Misiune al Bisericii Ortodoxe Române, Bucureşti 1984. „Istoria Bisericii creştine de la începutul ei şi până în zilele noastre." „Istoria bisericească", carte aprobată de Sf. Sinod, nr. 184 din 17 Maiu 1902. Tipografia „Clemenţa", Bucureşti 1903. „Dicţionar de teologie ortodoxă A-Z", tipărit cu binecuvântarea P.F.P. Iustin, patriarhul Bisericii Ortodoxe Române. Editura Institutului Biblic şi de Misiune al Bisericii Ortodoxe Române, Bucureşti 1981.

Boroianu C. Dimitrie (licenţiat în teologie) Botoşăneanu I. Callist (Arhiereu) şi Popescu Simion (Protoprezbiter) Bria Ion (Preot Prof. Dr.)

***

„Carte de rugăciuni" - pentru trebuinţele şi folosul creştinului ortodox. Ediţia a II-a, tipărită cu binecuvântarea P.F.P. Iustin, patriarhul Bisericii Ortodoxe Române. Editura Institutului Biblic şi de Misiune al Bisericii Ortodoxe Române. Bucureşti 1981.

420
* **
„Carte de rugăciuni", pentru trebuinţele şi folosul creştinului ortodox. Tipărită cu binecuvântarea Î.P.S. Arhiepiscop Dr. Antim Nica, arhiepiscopul Tomisului şi Dunării de Jos. Editura Arhiepiscopiei Tomisului şi Dunării de Jos. Galaţi 1981. „Catehismul creştinului drept credincios" - tipărit cu osârdia şi binecuvântarea Î.P.S. mitropolit Iustin al Moldovei şi Sucevei.Iaşi 1957. „Dogmele religiunii creştine ortodoxe" aprobat de Sf.Sinod în şedinţa din 17 oct. 1905 „Istoria Dogmelor"-după prelegerile D-lui Dr., Litografia Andreescu 1904. „Tezaurul liturgic" - tomul I, Bucureşti 1910. „Tezaurul liturgic al Sfintei Biserici Creştine Ortodoxe de Răsărit" - tomul II, Studiul liturgic general. Carte aprobată de Sfântul Sinod din Bucureşti al Bisericii Ortodoxe Române în edinţa sa din 23 oct. 1909. Ed. Bucureşti 1911. „Tezaurul liturgic al Sfintei Biserici Creştine Ortodoxe de Răsărit" - tomul II, Studiul liturgic special. Carte aprobată de Sf. Sinod din Bucureşti al Bisericii Ortodoxe Române în şedinţa sa din 23 oct. 1909. Ed. Bucureşti 1912. „Studiul Vechiului Testament" - manual pentru seminariile teologice, tipărit cu

Belu D.(Preot Prof) şi colab.

Călinescu Şt.(Econom., Prof.)

Chiricescu C. (Preot Prof. Dr.)

Cireşeanu Badea (Dr. în teologie) Cireşeanu Badea (preot Prof. Dr.)

Cireşeanu Badea (preot Prof. Dr.)

Ciudin Nicolae (Preot Prof. Dr.)

421
binecuvântarea P.F.P. Iustin, patriarhul Bisericii Ortodoxe Române. Editura Institutului Biblic şi de Misiune al Bisericii Ortodoxe Române, Bucureşti 1978. Cleopa Ilie (Arhimandrit) „Despre credinţa ortodoxă" - tipărită cu binecuvântarea Prea Fericitului Părinte Iustin, patriarhul Bisericii Ortodoxe Române. Editura Institutului Biblic şi de Misiune al Bisericii Ortodoxe Române, Bucureşti 1981.

Coman G. Ioan (Preot Prof. Dr.)

„Patrologie" - voi. I, tipărită cu binecuvântarea P.F.P. Iustin, patriarhul BOR. Editura Institutului Biblic şi de Misiune al Bisericii Ortodoxe Române. Bucureşti 1984.

Coman G. Ioan (Preot Prof. Dr.) ***

„Patrologie" - vol. II, Bucureşti 1984.

„Constituţiile apostolice sec.II-IV" cuprinse în „L'istoire du Salut" de Alfred Vaucher-1921.

Corniţescu Constantin şi Bodogae Teodor

Sfântul Vasile cel Mare. - Scrieri, partea a treia. Despre Sfântul Duh. Corespondenţă", carte tipărită cu binecuvântarea P.F.P. Teoctist, patriarhul BOR. Editura IBM al Bisericii Ortodoxe Române. Bucureşti 1988.

Constantinescu (Preot Prof. Dr.)

I.

„Studiul Noului Testament", manual pentru Seminariile teologice, tipărit cu binecuvântarea P.F.P. Iustin, patriarhul Bisericii Ortodoxe Române. Editura Institutului Biblic şi de Misiune al Bisericii Ortodoxe Române. Bucureşti 1981.

422
Cunescu Gheorghe (Preot) „Gala Galaction", carte tipărită cu binecuvântarea I.P.S. Dr. Antim Nica, arhiepiscopul Tomisului şi Dunării de Jos. Editura Arhiepiscopiei Tomisului şi Dunării de Jos. Galaţi 1989. „Adversus octoginta haereres" din Patrologie curs completus, series Greaca. Paris 1857.

Epiphanius (Epifanie)

Fecioru D. (Preot)

„Scrierile părinţilor apostolici", tipărită cu binecuvântarea P.F.P. Iustin, patriarhul Bisericii Ortodoxe Române. Editura Institutului Biblic şi de Misiune al Bisericii Ortodoxe Române. Bucureşti 1979. „Sfântul Vasile cel Mare - Scrieri, partea întâia. Omilii la Hexaemeron. Omilii la Psalmi. Omilii şi cuvântări", carte tipărită cu binecuvântarea P.F.P. Iustin, patriarhul Bisericii Ortodoxe Române. Editura Institutului Biblic şi de Misiune al Bisericii Ortodoxe Române. Bucureşti 1986. „Ziua Domnului" - pagini creştine. Editura Institutului Biblic şi de Misiune ortodoxă. Bucureşti 1958. „Sfânta Evanghelie după Mateiu' comentar; vol. I. Tipografia Mitropolitul Silvestru. Cernăuţi 1925. „Anul şi ziua morţii Domnului nostru Iisus Hristos" - studiu de cronologie biblică. Cernăuţi 1925. „Împărăţia lui Dumnezeu după Noul Testament". Editura Institutului de Arte Grafice Ramuri. Craiova 1925.

Fecioru D. (Preot Prof.)

Gala Galaction (pseudonim al preotului Grigorie Pişculescu)

Gheorghiu Vasile (Preot Prof. Dr.)

Gheorghiu Vasile (Preot Prof. Dr.)

Ghia I. Gh. (Preot Prof.)

423
Guettee W. (Arhimandrit) „Expunerea Doctrinei Bisericii Creştine Ortodoxe", tradusă din franţuzeşte şi tipărită în două ediţii 1875 şi 1887 de Î.P.S. Arhiepiscop şi Mitropolit al Ungro-Vlahiei, Primat al României, D.D. Iosif Gherghian. Această a IIa ediţie e revăzută şi îndreptată cu voia şi binecuvântarea Sfântului Sinod al Sfintei Biserici Autocefale Ortodoxe Române, de Dr. Const. Chiricescu, profesor şi decan al Facultăţii de teologie din Bucureşti. Tipografia cărţilor bisericeşti. Bucureşti 1901.

Herbeiu Teofan (Preot)

„Cine este lisus Hristos?" - traducere din La Cordaire, Arad 1940. (Meditaţii - articole proprii; Reflexii de actualitate). Herineanu Teofil „Tâlcuiri din Sfânta Scriptură", Editura Arhiepiscopiei Vadului, Feleacului şi Clujului, Cluj-Napoca-1987. Volum îngrijit de Preot Dr.Alexandru Moraru, profesor la Seminarul Teologic Ortodox Român, Cluj-Napoca.

Ionescu C. (preot, Iconom, licenţiat în teologie)

„Manual de Istoria Bisericii Creştine", carte aprobată de Consistoriu Superior Bisericesc şi Sfântul Sinod. A II-a ediţie. Bucureşti 1913.

Ipolit (Hyppolitus)

„Tratat despre Hristos şi Antihrist" (Treatise an Christ and Antichrist - din „Părinţi anteniceeni" - Ante-Nicene Fathers, vol.V).

* **

„Istoria bisericească universală" - manual pentru Institutele teologice ale Bisericii Ortodoxe Române. VoI.I (1 -1054). Ediţia a IIa revăzută şi completată. Editura Institutului Biblic şi de Misiune ortodoxă. Bucureşti 1975.

424
Ivan D.Iorgu (Prof.) „Sfântul Vasile cel Mare - Scrieri, partea a doua. Asceticele", carte tipărită cu binecuvântarea P.F.P. Teoctist, patriarhul BOR. Editura IBM al Bisericii Ortodoxe Române. Bucureşti 1989. „Didahii" - Antologia este realizată de Mihai Dascăl. Editura Minerva. Bucureşti 1938. „Istoria biblică. Vechiul Testament" traducere de Patriarhul Nicodim. Tomul întâi. Ediţie ilustrată. Ogorul Domnului, vol.XXX. Tipografia cărţilor bisericeşti. Bucureşti 1944. Idem, volumul II. Bucureşti 1944. Idem, volumul II. Editura Institutului Biblic şi de Misiune al Bisericii Ortodoxe Române. Bucureşti 1945. Idem, volumul IV. Tipografia bisericeşti. Bucureşti 1946. „Istoria biblică. Noul Testament" cercetărilor şi descoperirilor celor Traducere de Nicodim Patriarhul Tomul al V-lea. Tipografia cărţilor Bucureşti 1946. cărţilor

Ivireanul Antim (Mitropolitul Ungrovlahiei) Lopuhin A.P.

Lopuhin A.P. Lopuhin A.P.

Lopuhin A.P.

Lopuhin A.P.

la lumina mai nouă. României. bisericeşti.

Lungu C. Nicolae (conferenţiar Institutul teologic)

„Liturghia psaltică" - tipărită cu aprobarea Sfântului Sinod şi cu binecuvântarea P.F.P. Iustinian. patriarhul României. Editura Institutului Biblic şi de Misiune ortodoxă. Bucureşti 1957.

Arhiepiscopul Sucevei şi Rădăuţilor.P. Bucureşti 1911. „Epistolia Domnului nostru lisus Hristos.P. Bucureşti 1984. „Pentru credinţa strămoşească". Text revizuit după cel din 1957. tipărită cu binecuvântarea înalt prea sfinţitului Pimen. patriarhul Bisericii Ortodoxe Române.carte tipărită cu binecuvântarea P. Mândiţă Nicodim (Ieromonah) Mihălcescu I. Teoctist. Editura Institutului Biblic şi de Misiune al Bisericii Ortodoxe Române. Conform programei analitice a seminariilor din 1908. patriarhul Bisericii Ortodoxe Române. Tipografia „Munca". Tipografia Episcopiei 3. „Istoria bisericească universală până la 1054" cu noţiuni de patrologie. (Profesor Facultatea de teologie) Mihălcescu I. Editura IBM al Bisericii Ortodoxe Române.F. Bucureşti 1987. patriarhul Bisericii Ortodoxe Române. Teoctist. Editura Arhiepiscopiei Sucevei şi Rădăuţilor-1991.425 Magieru Andrei (Episcopul Ardealului şi Hunedoarei) „Catehism creştin ortodox" .F.P. „Dicţionar al Noului Testament A-Z". (Profesor Facultatea de teologie) „Istoria bisericească universală de la 1054 până azi" întocmită pentru clasa a VI-a de Seminar. Trimisă din cer la anii 5508".) Moise Victor (Preot) Nestor I.tipărit cu binecuvântarea P. Bucureşti 1920. Iustin.F. tipărit cu binecuvântarea P. Mircea Ioan (Preot Dr. (Mitropolit al Olteniei) „Sfinţi români şi apărători ai Legii strămoşeşti" . . Ediţia a II-a 1929.P.S. Editura Institutului Biblic şi de Misiune al Bisericii Ortodoxe Române. Botoşani. Bucureşti 1990.

426
Nicolaescu I.Nicolae (P.C.Diacon) şi colab. „Studiul Noului Testament" - manual pentru Institutele teologice. Ediţia a II-a. Tipărită cu binecuvântarea Prea Fericitului Părinte Iustinian, patriarhul Bisericii Ortodoxe Române. Bucureşti 1977. „Noul Testament al Domnului şi Mântuitorului nostru Iisus Hristos" - tipărit cu binecuvântarea Preasfinţitului Arhiepiscop şi Mitropolit al Românilor de Reletea ortod. răsăriteană din Ardeal şi Ungaria, ANDREIU baron de ŞAGUNA, conciliariu intim de Stat al Maiestăţii Sale Cesar reci. apostolice, Kavaleriu al Ordinelui ces. austr. al Koroanei de Fier Klas I şi Komandatoriu al ordin. ces. aust. Leopoldin. Sibiu în Tipografia arhidiecesană - 1867.

***

* **

„Noul Aşezământ" - tradus din limba originală greacă sub domnia M.S.Carol I Regele României. Arhipăstor şi Mitropolit Primat fiind de a doua oară D.D.Iosif Gheorghian, de Dr.N.NITZULESCU - profesor la Facultatea de Teologie. Bucureşti 1897.

Pacu N.Moise (Profesor)

***

„Elemente de morală creştină". Ediţia a VII-a. Carte reaprobată de Ministerul Instrucţiunii pentru cl. II-a secundară cu ord. Nr. 259 din 27 aprilie 1921. Bucureşti. Editura Viaţa Românească. „Patericul". Tipărit cu binecuvântarea P.S.Episcop Andrei. Editura Episcopiei Ortodoxe Române de Alba Iulia 1990. „IstoriaBisericii Ortodoxe Române" tipărită cu binecuvântarea P.F.P. Teoctist.

Păcurariu Mircea (Preot Prof. Dr.)

427
patriarhul BOR. Ediţia a doua. Editura IBM al Bisericii Ortodoxe Române. Bucureşti 1991. Păcurariu Mircea (Preot Prof. Dr.) „Istoria Bisericii Ortodoxe Române" vol. II. Carte tipărită cu binecuvântarea Prea Fericitului Părinte Iustin, patriarhul Bisericii Ortodoxe Române. Editura Institutului Biblic şi de Misiune al Bisericii Ortodoxe Române. Bucureşti 1981. „Vămile văzduhului şi tainele viitoare" carte editată de Sf.M. Sihăstria - 1990. „Omiletica" - manual pentru Seminariile teologice, tipărit cu binecuvântarea Prea Fericitului părinte Iustin, patriarhul Bisericii Ortodoxe Române. Editura Institutului Biblic şi de Misiune al Bisericii Ortodoxe Române. Bucureşti 1977. „Vedenia Sfântului Ierarh Calinic despre anul 1992" din „România liberă" din 29 aprilie 1990, pag. 3. Lumea creştină. „Dascăli de cuget şi simţire românească". Editura Institutului Biblic şi de Misiune al Bisericii Ortodoxe Române. Bucureşti 1981.

Păvăloiu Gamaliil (Monah)

Petrescu Nicolae (Preot Prof.)

Petroniu (Arhimandrit)

Plămădeală Antonie (Episcopul Buzăului)

Ploeşteanu N.Nifon (Arhiereu şi profesor de religiune, vicarul Mitropoliei Ungro-Vlahiei) Popescu I. Mălăieşti (Preot Prof.)

„Patru conferinţe religioase". Bucureşti 1905.

„Elemente de gramatica limbei ebraice" - ediţia a doua revăzută şi adăugită. Craiova 1921.

428
Popescu Emilian (Prof. Dr.) şi Alexandrescu Radu Popovici Euseviu (Preot Prof.) „Eusebiu de Cezareea - Scrieri. Partea a doua. Viaţa lui Constantin cel Mare". „Istoria bisericească universală şi statistica bisericească" - curs oral în limba germană ţinut ultima oară în anul academic 1909, revăzut şi mai adăugit ulterior. Traducere de Atanasie Mironescu, fost mitropolit primat. Cartea întâia. Ediţia a II-a, volumul II. Tipografia cărţilor bisericeşti filiala din Mănăstirea Cernica - 1926. Idem, volumul II. Editura tipografiei cărţilor bisericeşti din Bucureşti 1927. Idem, volumul IV. Bucureşti 1928. „Istoria bisericească universală". Manual pentru Seminariile teologice, tipărit cu binecuvântarea P.F.P. Teoctist, patriarhul BOR. Editura IBM al Bisericii Ortodoxe Române. Bucureşti 1992. „Liturgica bisericii ortodoxe" (Seminarul centul din Bucureşti). - 1876

Popovici Euseviu (Preot Prof.)

Popovici Euseviu (Preot Prof.) Rămureanu Ioan (Preot Prof.Dr.)

Răşcanu Gabriel (Ieromonah)

***

„Sfânta Scriptură a Vechiului şi a Noului Testament", Ediţiune nouă revizuită după tecsturile originale şi publicată de Societatea biblică pentru Britania şi străinătate, Iaşii 1874, Tipo-litografia H.Goldner. „Ermeneutică biblică" - manual pentru învăţătura clasei a VII-a a Seminariilor teologice din România Veche. Ediţia a II-a. Bucureşti 1922.

Scriban I (Arhimandrit)

429
Sinescu Ioan „Acoperământul Maicii Domnului şi vieţile Sfinţilor Martiri Ciprian şi Iustina" - Ediţia Ia-1935. „Din tezaurul ortodoxiei" - în apărarea credinţei străbune. Tipărită cu binecuvântarea şi sub îndrumarea Prea Sfinţitului Epifanie Norocel, Episcopul Eparhiei Buzăului. Editura Episcopiei Buzăului 1990. „Făclii pentru dreapta credinţă" predici; cu o prefaţă de Prea Sfinţitul Epifanie, Episcopul Buzăului. Editura Episcopiei Buzăului 1985. „Suferinţele sociale şi Christos", Cernăuţi 1925. „Istoria religiilor" - Manual pentru Seminariile teologice, tipărită cu binecuvântarea P.F.P. Teoctist, patriarhul BOR. Editura IBM al Bisericii Ortodoxe Române. Bucureşti 1991. „Spiritualitate şi comuniune în Liturghia ortodoxă" - tipărită cu binecuvântarea înalt Prea sfinţitului Nestor, Arhiepiscop al Craiovei şi Mitropolitul Olteniei. Editura Mitropoliei Oltenia, Craiova 1986. „Sfântul Grigorie de Nyssa" - scrieri, partea întâia. Carte tipărită cu binecuvântarea Prea Fericitului părinte Iustin, patriarhul Bisericii Ortodoxe Române. Editura Institutului Biblic şi de Misiune al Bisericii Ortodoxe Române. Bucureşti 1982.

Slevoacă Ştefan (Preot Dr.)

Slevoacă Ştefan (Preot Dr.)

Spânu Domiţian (Preot Dr.)

Stan Alexandru (Preot Conf. Dr.) şi Rus Remus (Prof. Dr.)

Stăniloae Dumitru (Preot Prof.)

Stăniloae D. şi Buga I (preoţi)

430
Stăniloae Dumitru (Preot Prof.) „Sfântul Atanasie cel Mare" - scrieri, partea I. Carte tipărită cu binecuvântarea Prea Fericitului Părinte Teoctist, patriarhul Bisericii Ortodoxe Române. Editura Institutului Biblic şi de Misiune al Bisericii Ortodoxe Române. Bucureşti 1987. ,,Filocalia sau culegere din scrierile Sfinţilor Părinţi, care arată cum se poate omul curăţi, lumina şi desăvârşi". Volumul V, Editura şi tipografia Institutului Biblic şi de Misiune Ortodoxă. Bucureşti 1976. „Filocalia - vol.XII. Cuviosul Isaia Pustnicul. Douăzeci şi nouă de cuvinte". Editura Harisma. Bucureşti 1991. „Filocalia sfintelor nevoinţe ale desăvârşirii" Ediţia a II-a. Editura Harisma. Bucureşti 1992.

Stăniloae Dumitru (Preot Prof.)

Stăniloae Dumitru (Preot Prof. Dr.)

Stăniloae Dumitru (Preot Prof. Dr.)

Stăniloae Dumitru (Preot Prof. Dr.)

„Sfântul Chiril al Alexandriei. Scrieri. Partea întâia. Închinarea şi slujirea în Duh şi adevăr" carte tipărită cu binecuvântarea P.F.P. Teoctist, patriarhul BOR. Editura IBM al Bisericii Ortodoxe Române. Bucureşti 1991.

Şerbănescu N. (Preot Prof.) şi Stoicescu N. (Preot) Târâlă Zosima (Arhimandrit) şi Popescu Haralambie (Iconom stravofor) Timoteiu (Arhimandrit şi stareţ la mân. Neamţu şi Secul)

„Morala creştină ortodoxă" - manual didactic. Ediţia a II-a. Vatra Dornei 1925. „Pidalion cu orânduire nouă şi tâlcuiri", Bucureşti 1933.

„Acatistul prea sfintei şi de viaţă făcătoarei treimi" - Mănăstirea Neamţul 1863.

431
Tertulian (Quintus Septimius Florens Tertullianus, 160 - 240 d.H.) Tertulian (Quintus Septimius Florens Tertullianus, 160 -240 d.H.) Tertulian (Quintus Septimius Florens Tertullianus, 160 - 240 d.H.) Tomitanul Lucian vicar) şi colab. (Episcop„De praescriptione haereticorum" - text latin tradus şi în franceză de P.de Labriolle-1907.

„De baptismo" - text latin. Budapesta 1944.

„Adversus Marcianem libri IV" - text latin Paris 1864.

„Îndrumător bisericesc misionar şi patriotic" 5. Apare cu binecuvântarea şi îndrumarea înalt Prea Sfinţitului Dr.Antim Nica, Arhiepiscopul Tomisului şi Dunării de Jos. Galaţi 1989.

***

„Urmarea lui Iisus Hristos" - tipărită cu binecuvântarea Î.P.S.D.D. Dr. Pimen, arhiepiscop şi mitropolit al Moldovei şi Sucevei în timpul stăreţiei P.C. arhimandrit Meletie. Cartea II, vol. IV. Tipografia monastirii Neamţu - 1923. „Cuvântări liturgice". Ediţia a II-a. Oradea 1976. „Carte de învăţătură creştină ortodoxă" şi această carte a fost alcătuită din încredinţarea Sfântului Sinod. Tipărită cu binecuvântarea Prea Fericitului Părinte Iustin, patriarhul Bisericii Ortodoxe Române. Bucureşti 1987.

Vasile, episcopul Oradiei

Vasile (episcopul Oradiei) şi colab.

Sf. Vasile cel Mare (Părinte bisericesc)

„Despre post". Ediţia a II-a. În româneşte de Pr. D. Fecioru. Editura Institutului Biblic şi de Misiune al Bisericii Ortodoxe Române. Bucureşti 1943.

432
Vasilescu Emilian (Diac.Prof. Dr.) „Istoria religiilor" - tipărită cu binecuvântarea Prea fericitului părinte Iustin, patriarhul Bisericii Ortodoxe Române. Editura Institutului Biblic şi de Misiune al Bisericii Ortodoxe Române. Bucureşti 1982. „Sfânta Liturghie lămurită pe înţelesul tuturor", cu aprobarea şi binecuvântarea Î.P.S. Irineu, Mitropolitul Moldovei şi Sucevei. Ed. 1942. „Buruieni crescute la umbra Bisericii". Editura Episcopiei Ortodoxe Române. Oradea 1955. „Flori alese din grădina Sfintelor Scripturi" - Editura Episcopiei Ortodoxe Române. Oradea 1955. „Morala creştină" - manual pentru seminariile teologice. Editura Institutului Biblic şi de Misiune al Bisericii Ortodoxe Române. Carte tipărită cu binecuvântarea Prea Fericitului Părinte Iustin, patriarhul Bisericii Ortodoxe Române. Bucureşti 1985.

Vuiescu C. şi Dron C. (preoţi)

Zaharia Valerian (Episcop)

Zaharia Valerian (Episcop)

Zăgrean loan (Arhid. Prof. Dr.)

433

Scrieri în alte limbi
1. „BIBLIA SACRA - juxta vulgatam clementinam. Denuo ediderunt complures Scripturae Sacrae Professores Facultatis theologicae Parisiensis et Seminarii Sancti Suplitii. Copyright 1927 by Desele and Co. Paris. 2. „Dictionnaire grec-francais du Nouveau Testament" - de Maurice Carrez şi Francois Morel, Editions du CERF, Paris; Delochaux et Niestle, Neuchatel (Switzerland, Suisse), 1971. 3. „Septuaginta Jd est Vetus Testamentum graece iuxta LXX interpretes" - edidit Alfred Rahlfs, D.B. Stuttgart, 1935. 4. „Torah, Nebiim, Ketubim - Biblia hebraica"-publisched by the society for distributing Hebrew Scriptures. 5. „The Jewish Encyclopedia" - ediţia 1904, vol. V. 6. „The greek New Testament" - Munster / Westphalia, Third Edition, 1979. 7. „The New Greek-English Interlinear New Testament" - Editor J.D. Douglas, Illinois, 1990. 8. „The analytical greek lexicon revised" - edited by Harold K. Moulton, 1978 Edition. Michigan - USA. 9. „The analytical hebrew and chaldee lexicon" - Benjamin Davidson, Ed. Zondervan, 1970.

.......... 40 Tradiţia bisericească ...... I........................................................................................ ............................................................ 12 ÎN CINE CRED ......................................................................................................... 6 CAP.......434 CUPRINS Prefaţă (Pr........................................................................................................ 124 BOTEZUL ......................................................................................................................63 Epoca patriarhală .........................................14 PE CE BAZĂ CRED.... 110 Servicii divine speciale .................................................................. 69 Epoca noului Israel ......................18 TRADIŢIA NEBIBLICĂ ŞI CREDINŢA ....... 62 CUM MĂ ÎNCHIN ................................. 13 Mărturisire de credinţă........ 55 Păgânismul ca tradiţie......... Nelu Dumitrescu).............................................. 41 Tradiţiile nebiblice ................ CREDINŢA........................................................................ ...................... 56 Spiritism........................... 41 Tradiţia bisericească este plină de rătăciri .............. 39 Abaterea de la cuvântul scris .... .......... 86 Serviciul divin sau sfânta liturghie .................... 17 Biblia sau Sfânta Scriptură ...................................................................................................................................................... 38 Tradiţia nebiblică condamnată de Iisus ................................................ 165 ELEONTESIA ..................................................................................... 143 CĂSĂTORIA .................... 64 Epoca vechiului Israel ......................... ÎNCHINAREA .......................................................................................................................................... 53 SUPERSTIŢIILE ŞI CREDINŢA.. 42 Avertismentul Domnului Iisus.... 172 ........................................................................................................................................................ 125 SFÂNTA CINĂ .................. 60 CAP II................. şarlatanie şi creştinism .........

............................ 254 Porunca a II-a în Decalog ..........................348 Neprihănit prin credinţă ..................................................împotrivitorul Legii lui Hristos.......................................................................283 Iisus — Domnul Sâmbetei ........ VIEŢUIREA .......................... 270 CÂND MĂ ÎNCHIN......................208 Copiind sinagoga iudaică.............................................336 Decalogul ................. 279 Originea denumirii de Sâmbătă................................................................................... 211 Altarul adunării creştine .............209 Interiorul casei de rugăciune ...................223 Istoria apariţiei icoanelor .................................................. 277 Sâmbăta ziua a şaptea la evrei şi creştini....................................... 237 Idol şi icoană în cultul imaginilor..................................... 261 Rostul şi rolul imaginilor religioase .....................................................................................................................................................................................347 Supunerea faţă de autorităţile omeneşti ........................................... 337 Voia lui Dumnezeu ... 287 Sabate ceremoniale....... fixează ziua de închinare................................. 216 CUI MĂ ÎNCHIN ................................... 245 Păgânismul ca model ........................................... 296 Sâmbăta un dar special pentru om ..........351 ....................................... 188 CONSACRAREA DE SLUJBAŞI ..........................................Legea Dragostei.......348 Dar credinţa este vie doar prin fapte..........................................306 Biserica celor puţini.............. 174 ADUNAREA ADMINISTRATIVĂ...........................435 ÎNMORMÂNTAREA...................................276 Dumnezeu...........350 Împlinirea legilor lui Dumnezeu ...................................... 322 CAP III... 224 Istoria apariţiei icoanei crucii . 196 UNDE MĂ ÎNCHIN ............................. ............................................................................................................ 302 Antihristul ................................................................................................................... 335 CE ÎMPLINESC .............................................

.......................................................................lege morală în creştinism ..... 376 Un trio ucigaş al trupului şi sufletului ................................. 367 Rolul legii divine sanitare ............................406 Finalul soliilor îngereşti ............................................................... 355 După căderea în păcat până la potop .......................... 366 Vegetarianismul ........................................................................385 Adevăratul creştin aşteaptă pe Hristos . 356 Alimentaţia după potop ....... 378 Strămoşii noştri daco-geţi renunţă la alcool .............................................................model desăvârşit .......................................................................................... 408 Bibliografie ................................................... ............................................................................................................................................... 360 Strămoşii noştri daco-geţi erau vegetarieni ............... 352 CE MĂNÂNC.... 377 Nu ne putem „juca cu focul” fără consecinţe............la îndemâna tuturor.....................................................375 Efectul alcoolului asupra organismului ......................................... .......................................... 381 Numai Dumnezeu poate salva de patimă ............................................................................. 369 Legea sanitară ........................ ............... 379 Morala creştină şi alcoolul ......................... 383 CE AŞTEPT ..........417 .................................354 Hrana omului în Paradis .........436 Iisus .................................... 371 CE BEAU ........ ......................................................................................... 391 A doua solie îngerească........................................................................................... 391 Prima solie îngerească.... 371 Dumnezeu cere cumpătare .................. 357 Dietă şi hrană în creştinism .......................... 400 A treia solie îngerească ............... 386 Semne prevestitoare ale venirii lui Iisus ........... 387 Descoperiri din Apocalipsa despre vremea sfârşitului ........................................................... 380 Alcoolul şi închinarea ................................... 382 Alcoolul nu este aliment ................