CRIM+ { PSIHANALIZ+ I (Considera]ii pe marginea unui caz de incest fraterno-fraternal urmat de omucidere) Prof. dr.

SCRIPCARU GHEORGHE, conf. dr. SCRIPCARU C+LIN, prep. ISAC LILIANA

n centrul ora[ ului Ia[ \n ni[ hrube istorice, se i, te identific= cadavrul unei eleve de 16 ani. Examenul la fa]a locului relev= cadavrul dezbr=cat, cu lenjeria intim= abandonat= al=turi, \ntr-o pozi]ie ginecologic= [ cu un la] de [ i trangulare \n jurul gâtului format din cureaua gen]ii sale [ colare. Necropsia stabile[ cauza mor]ii ca fiind asfixia mecanic= [ te i constat= [ semne recente de deflorare (asfixie sexual=). i Dup= 7 luni de cercet=ri criminalistice ample [ i minu]ioase, amprenta genetic= identific= drept autor pe fratele victimei, de 22 ani, care, atât la audieri cât [ la i expertiza medico – legal= psihiatric=, relateaz= modul [ i \mprejur=rile comiterii faptei [ nu evoc= tulbur=ri psihice i - \n cele ce urmeaz= ne intereseaz= doar aspectele motiva]ionale ale actului de incest urmat de omucidere – Consider=m c= cercetarea criminalistic= a cazului nu poate fi finalizat= [ deci fiabil= f=r= cunoa[ i terea motiva]iei faptei, ceea ce \n incest provoac= psihanaliza. Paricidul totemic justificat de complexul Oedip originar a realizat trecerea de la sexualitatea nediscriminatorie, heteronom=, la sexualitatea exogam=, autonom=, astfel c= interzicerea incestului este considerat=, de psihanaliz=, ca fondatoare a societ=]ii umane. Culpa din aceast= dram= incon[ tient= a inventat o nou= ordine social= [ anume i interdic]ia incestului [ exogamia. Prin interdic]ia comlexului i Oedip, familia uman= s-a constituit ca o structur= biologic=, natural=, proiectat= \n social, inexisten]a incestului la primatele superioare fiind astfel o form= de protocomportament moral ce a precedat comportamentul uman de interdic]ie a incestului (dovad=, \n plus, c= fenomenele culturale au origini etologice). Cu alte cuvinte, interdic]ia incestului are r=d=cini biologice, endogamia fiind exclus= datorit= consecin]elor ei biologice negative: malforma]ii ereditare, diminuare a fertilit=]ii, sensibilitate la infec]ii, scurtare a duratei de via]=, toate drept consecin]e ale consaghinit=]ii ca incapacitate \nn=scut= de a r=spunde modific=rilor mediului. Interdic]ia incestului este deci un comportament ereditar, \nscris \n gene [ ca atare evolutiv [ i i avantajos speciei. Pe fondul interdic]iei evolutiv-naturale a incestului, arhetipurile (miturile) au devenit “instincte de ordin spiritual” (Jung) care, ca reprezent=ri colective (Levy-Strauss), au pus bazele definitive ale societ=]ii umane. Arhetipurile de anima (femee), de mam=, de interdic]ie a incestului etc., au c=p=tat astfel o baz= onto-filogenetic=, transmiterea lor ereditar= [ i câ[ tigat= devenind o achizi]ie definitiv= a evolu]iei umane.

|

Din complexul Oedip primordial a r=mas atrac]ia copiilor c=tre p=rin]ii de sex opus, atrac]ie care, datorit= interdic]iilor culturale impuse de p=rin]i, au ca efect dezvoltarea supraeului. Declinul complexului Oedip \n ata[ amentul fa]= de p=rin]i (Bowlby) pot \ns= transforma incestul \ntr-un act monstruos, tot astfel ca [ agresivitatea i copiilor contra p=rin]ilor. Riscul major apare cu pubertatea [ i adolescen]a când reactivarea complexului Oedip are rolul ontogenetic de dep=[ a complexului prin alegerea unui ire obiect extrafamilial drept obiect al pl=cerii. Astfel se trece de la instinctul pl=cerii la controlul s=u prin supraeul cultural, ceea ce aduce plasticitatea instinctului cu posibilitatea sublim=rii lui, ca [ a satisfac]iei sale substitutive prin i fantasme. Comportamentul sexual devine astfel dirijat de norme morale, [ per a contrario, \nc=lcarea tabu-ului i, incestuos, aduce sentimente maxime de culpabilitate. |n lipsa plasticit=]ii instinctuale men]ionate se instaleaz= nevroza ca imposibilitate a sublim=rii [ ca permanentizare a pl=cerii i (eros-ului), astfel c= fa]= de alte instincte (ex.instinctul de agresivitate, cu for]ele sale contraagresive, de asemenea \nn=scute), instinctul sexual se impune ca mult mai imperios consum=rii sale. Drept urmare, orice analiz= de script a actelor de incest relev= caracterul s=u bizar, uneori chiar ritualizat, prin acceptarea unui p=rinte grijuliu [ suportiv, de unde puterea sa i absolut= de control ce \ngreuneaz= clivajul desprinderii emo]ionale de p=rin]i [ aduce confuzia criteriilor distinctive i dintre bine [ r=u, dintre un tat= excesiv de afectiv [ un tat= i i abuziv. Modelul arhetipic tradi]ional de tat= p=str=tor al integrit=]ii corporale a copilului, de tat= fondator al persoanei (Fichte), este dep=[ de nivelul transgenera]ional al it incapacit=]ii trecerii de la natur= la cultur= (Levy Strauss), al trecerii de la dorin]a pulsional-sexual= la realitate, prin incapacitatea p=rintelui de a-[ st=pâni pl=cerea. Banalizarea i actual= a interdic]iei incestului devine astfel o blocare a accesului individului la libertate, mai ales a copiilor, puberi [ i adolescen]i, ce au dificult=]i \n demarcarea limitelor afective pentru a spune NU, fapt ce explic= de ce doar 1 din 4 cazuri de incest ajunge \n justi]ie. Incestul, \n acest script psihanalitic, prelunge[ mentalitatea de p=rinte posesor al te pl=cerilor copilului, conflictul dintre sinele filogenetic \nn=scut (dominat de eros) [ sinele ontogenetic social (dominat de i interiorizarea normelor) fiind, \n realitate, un conflict \ntre pl=cere [ realitate. Când tat=l este absent [ apare un i i \nlocuitor al autorit=]ii paterne (fratele, \n spe]= un “orfan” ce devine propriul s=u p=rinte cu autoritate afirmat= prin urm=rirea rela]iilor extrafamiliale ale sorei sale [ \n care se i

1

amestec= tandre]ea cu amenin]=rile), pulsiunea sexual= a fratelui de 22 de ani duce la incest, ca o imersiune brutal= \n realul persoanei (sorei de 15 ani), cu motiva]ia ca victima s= nu mai fie obiect al iubirii altora. Astfel, rela]iile fizice afective devin rela]ii fizice echivoce care sfâr[ esc genital, ceea ce demonstreaz= c= incon[ tientul, \n afara supraeului, nu este apt a face diferen]a dintre dorin]e [ realizarea lor. Frica i victimei fa]= de p=rin]i \n cadrul unei familii dezorganizate este \nlocuit= cu ata[ amentul de securitate fa]= de fratele agresor, pân= la identificarea cu el.

(En=chescu), triada incestuoas= va include o familie dezmembrat= (broken home), cu o preluare a unui supraeu defectuos de la parentali, o caren]= afectiv= (\n care incestul devine un fel de viol simbolic), un deficit al rela]iilor parentale [ evident, o serie de factori de trecere la act. Sexualitatea i orientat= exclusiv spre pl=cere exprim= regresiunea ei c=tre forme instinctive de angoas= [ sadism, cu pierderea i controlului realit=]ii, lipsa de maturizare sexual= exogam=, toate \ntr-o matrice confuzional= asupra nevoilor instinctive ce aduce r=ceal= [ lipsa culpei fa]= de fapt=. i

Incestul [ patologia sa. i
Incestul evoc= o patologie disociativ= \ntre pulsiune [ i realitate, \ntre dorin]= (eros) [ cutume, \n final \ntre sine [ i i supraeu. Consecutiv, victima este privat= de propria identitate, iar agresorul pierde rolul simbolic de sprijin al autonomiei victimei, \ntorcându-se la rolul de proprietar asupra victimei, ceea ce exclude iubirea ei de c=tre altcineva. Nucleul incestului devine astfel, starea obsesivofobic= de subordonare total= a victimei, la rândul s=u, agresorul, \n 50% cazuri, fiind victima unui abuz sexual pe care \l transmite transgenera]ional. Prin aceasta, majoritatea autorilor incestului se \ncadreaz= \ntr-o patologie de borderline ce-[ transfer= perversiunea asupra victimei, \ntr-o rela]ie i aparent tandr= cu aceasta, dar care ascunde fanteziile sale sexuale. Astfel, incestul devine o infrac]iune cu fond [ i motiva]ie sexual=, \n care agresiunea trebuie c=utat= \n copil=ria patologic= a autorului, de unde agenezia empatiei [ i alterit=]ii ce devine maxim= [ absurd= (patologie oedipian=). i Ca patologie a incon[ tientului (Foucault), a rela]iei pl=cere-realitate, incestul exprim= o presiune a incon[ tientului asupra con[ tientului, cu motiva]ii abisale de frustrare libidinal= incon[ tient=, reflectat=, fie \n amorul pasional (stare de afect patologic cu \ngustarea con[ tien]ei), fie \n gelozia patologic= (ca stare paranoiac= de personalitate sau delir de gelozie). Toate acestea sunt dovezi c= incon[ tientul, ca loc ereditar, este populat de fantasme, pasiuni [ discordante [ c=, al=turi i i de sex [ moarte, sunt \n centrul sufletului omenesc. i Tipologia autorului incestuos este fie despotic=, fie de cer[ etor, \n ambele situa]ii descenden]a, victima, fiind proprietatea sa, de unde, gelozia fa]= de rela]iile exogame ale victimei. Raportul sexual devine astfel o pedeaps= pentru atari rela]ii, func]ia pervers= a incestului eviden]iind efortul de a men]ine familia \ntr-o “stare de putere” prin rela]ia de tandre]e [ agresiune ale unui guru sexual, monstru, ce i \ncalc= atât legile sociale cât [ cele naturale (Freud). i Simbioza afectiv= fireasc=, \n loc s= conduc= la “t=ierea cordonului ombilical”, este \ntoars= la sincretismul afectiv primar (originar), fapt ce blocheaz= evolu]ia victimei c=tre autonomie [ statutul de subiect. Dorin]a oedipian= nu este i dep=[ [ este argumentat= de imposibilitatea victimei de a it= i se opune, cât timp, aceasta, opozi]ia, apare odat= cu imaginea de sine autonom=. Fenomenologia incestului devine astfel un mod de deconstruc]ie a incon[ tientului (Derrida) care, ca “arheologie”, face parte din istoria subiectivit=]ii umane. Ca “un alt mod de a fi al nebuniei”

Rela]ia dintre sexualitate [ agresivitate. i
Rela]ia sexualitate-agresivitate este expresia rela]iei dintre eros (instinctul pl=cerii) [ instinctul mor]ii (tanatos), o i r=m=[ etologic= a puterii sexuale de reproducere, care, \n i]= st=ri patologice, merge pân= la actele de sadism puse \n slujba instinctului sexual. Rememorarea unui act de infidelitate duce la consumarea actului dup= legea “totul sau nimic”, autorul realizând ulterior absurdul faptei sale [ i c=utând explica]ii heteroacuzive de proiectare a vinei asupra victimei. Dac= victima supravie]uie[ te, \n atitudinile sale masochiste se evoc= sentimente incon[ tiente de culp=. Hedonismul ce aduce catarzis-ul eliberator este justificat apoi prin feti[ izarea obiectului sexual [ acuza victimei c= a cerut i tandre]e pentru a-[ diminua o tensiune sexual= (\n spe]=, i victima intr= voluntar \n hrube pentru a-[ dovedi lipsa de via]= i sexual=?) ceea ce transform= violul incestuos (victima prezenta semne concomitente de deflorare) \ntr-un act pseudoconsim]it ,secret [ t=cut. Apoi, pentru a evita lipsa de i publicizare ulterioar= a violului incestuos, autorul pretinde a se fi declan[ agresiunea ce a dus la deces. Oricum, at incapacitatea autorului de a fi st=pân pe pulsiunile sale sexuale [ agresive, evoc= elementele de patologie ale i incon[ tientului, \n care, cuplul sexualitate-agresivitate se suprapune peste cuplul victim=-agresor, pân= la urm=, pulsiunea libidinal= fiind invadat= de cea agresiv=. Erosul (pl=cerea), subordonat etologic reproducerii, cap=t= un scop suprapersonal, leg=tura eros-tanatos generând resentimente de tipul urii [ invidiei, care, refulate, cer a fi desc=rcate sub i semnifica]ia unei reac]ii inevitabile la rana narcisic= a autorului (Winnicott). Finkelhar distinge 4 tipuri de dinamici traumatice \n cuplul sexualitate-agresivitate din incest: - preocupare fobic-sexual= prin “sexualizare traumatic=”; - stigmatizare [ \njosire a victimei de c=tre agresor; i - neputin]= de eliberare din actul sexual agresiv; - parentificare [ inversare de roluri genera]ionale (\n i spe]=, fratele ocrote[ te sora de când era mic=, o sanc]ioneaz= pentru lipsa de performan]e [ colare [ pentru i tendin]ele de clivaj extrafamilial, iar odat= cu absen]a tat=lui, se transpune definitiv \n rolul acestuia). H.Kaan a ar=tat, \nc= din 1844, caracterul “natural” al anomaliilor instinctului sexual [ disjunc]ia dintre jocurile sexuale naturale [ imagina]ie, i i caracterul imperios, impetuos [ extins al instinctului ducând i la separarea erosului de finalitatea sa social=, alienarea sexual= consecutiv= fiind centrat= de reprezent=rile deviante

2

ale sexualit=]ii. Astfel, rela]ia dintre patologia instinctului sexual [ agresivitate (instinctul mor]ii) a fost descris=, \n i final, ca o nebunie lucid= de c=tre Trelat [ Prichard. i

originar ce a stat la baza vie]ii sociale [ implic= deci o i sondare mai profund= a incon[ tientului (Vaysse), aceasta fiind cea de a treia revolu]ie \n istoria omenirii, prin care s-a ar=tat c= omul nu e \ntru totul “st=pân la el acas=”, \ntru totul st=pân pe determinismele sale abisale. Psihanaliza crimei reprezint=, \n esen]=, efortul de a descoperi motiva]iile incon[ tiente, profunde, ale crimei, plecând de la adev=rul c= toate atitudinile contradictorii, ambivalente, [ toate frustr=rile umane se refuleaz= \n i incon[ tient, de unde, \n situa]ii favorabile, pot inunda pân= la obnubilare, câmpul con[ tiin]ei. Psihanaliza descoper= astfel, prin dialog, ceea ce este refulat \n incon[ tient [ chiar dac= i psihanaliza nu este o [tiin]=, este o hermeneutic= a profunzimilor (P. Ricoeur) ce nu poate fi infirmat= [ tiin]ific (K. Popper). Rela]ia diadic= incestuoas= este o situa]ie expresiv= ce confirm= acest adev=r [ \n care trinomul autor, victim=, i situa]ie, plaseaz=, motiva]ional, autorul pe primul plan al unei personalit=]i inafective [ imature, nex al delincven]ei \n i general [ al incestului \n special (Pinatel). i |ntr-o societate a pl=cerii (hedonismului), e[ ecul remodel=rii pulsiunilor instinctive, a convertirii sexualit=]ii \n iubire specific uman= [ a \nlocuirii agresivit=]ii prin con[ i tiin]= moral=, relev=, \n psihanaliza judiciar=, dificultatea gestion=rii incon[ tientului care poate sc=pa ”st=pânului intern”, supraeului, cu rol de regularizare a pl=cerilor [ de i reglementare a raportului cu alteritatea. |n acest sens, “c=derile \n incon[ tient” trebuie analizate, pentru c=, dintr-o atare analiz=, cum spunea Cioran, pot rezulta noi atitudini pentru civiliza]ie.
BIBLIOGRAFIE 1. Boia L., \ntre \nger [ fiar=, Ed.Humanitas, 2003. i 2. Butoi I. Teodora, Psihologie judiciar=, Ed. Funda]ia România de mâine, 2003. 3. Derrida J., Roudinesco Elisabeth, \ntreb=ri despre ziua de mâine, Ed.Trei, 2003. 4. En=chescu C., Fenomenologia nebuniei, Ed. Paidea, 2003. 5. Ferreol J., Neculau A., Violen]a, Ed. Polirom, 2003. 6. Fischer G., Riedesser P., Tratat de psihotraumatologie, Ed.Trei, 2001. 7. Foucault M., Anormalii, Ed. Univers, 2000. 8. Lestel Dominique, Originile animale ale culturii, Ed. Trei, 2004. 9. Marcelli D., Tratat de psihopatologia copilului, Ed. Funda]ia Genera]ia, 2003. 10. Marinov Al., Figuri ale crimei la Dostoevski, Ed. Trei, 2004. 11. Pandrea P.,Psihanaliz= judiciar=, Ed. Cultura Româneasc=,1934. 12. Ruffie J., De la biologie a la culture, Flammarion, 1976. 13. Vaysse J. Marie, Incon[ tientul modernilor, Ed. Trei, 2003. 14. Winnicott W.D.,Natura uman=, Ed. Trei, 2004. 15. Zamfirescu D.V., Introducere \n psihanaliza freudian= [ post freudian=, Ed.Trei, 2003. i 16. Zamfirescu D.V., Filosofia incon[ tientului, Ed. Trei, 2001.

Rela]ie victim=-agresor \n incest.
|n ce m=sur= autorul transfer= victimei propria idee despre sine [ lume, \n ce m=sur= o anumit= intimitate i negativ= duce la leg=turi psihice nesesizate de victima, mai ales adult=, evoc= inevitabilitatea particip=rii victimei la incest. |n practic= se re]ine vulnerabilitatea victimei la incest [ chiar a ambilor parteneri, autorul oferind sfaturi false [ i i disimulând nevoia de tandre]e prin interdic]ia victimei de a se dezvolta independent, de a se construi autonom pe sine. Mai mult, [ victima este dominat= de dorin]a de posesiune, iar i jocul pulsional dintre pl=cerea sexual= [i agresivitate evocându-l, pe autor, ca un psihopat inafectiv ce transform= pretinsa ocrotire \ntr-o moned= de schimb pentru posesiunea definitv= a obiectului sexual dorit. Se rupe astfel rela]ia uman= dintre sine (pulsiune sexual=), eu (erotism sau pl=cere) [ supraeu (iubire specific uman=), (\n spe]=, victima i solicit= coborârea \n hrube pentru a-i dovedi autorului c= nu are via]= sexual=) ceea ce dovede[ dificultatea victimei de te a accede la statutul s=u de subiect autonom, tutelarea de c=tre frate fiind mai facil= decât p=trunderea unui ter] \n via]a sa (victima era preocupat= de o atare problem= [ o afirm= \n i fa]a colegilor). Victima, plasându-se incon[ tient pe terenul tandre]ei fraterno-paternale, iar autorul pe terenul genitalit=]ii fraterno-filiale, contribuie la transformarea incon[ tient= a planului simbolic al rela]iei lor fraternale \ntr-un plan natural de trecere la act. Rela]ia victim=-agresor permite ca autorul s= fie considerat un om obi[ nuit, de 22 de ani, f=r= antecedente [ cu rela]ii de clivaj extrafamilial (are o prieten=), i polul victimal atractiv “prost p=zit” relevând lipsa inocen]ei totale a victimei. Erotizarea autorului de c=tre victim= [ i leg=turile lor emo]ionale pot evoca [ lipsa de ap=rare ferm= i a victimei, ca [ \n sindromul Stocholm, astfel \ncât crima, i dup= incest, devine o continuare simbolic= a incestului sau o posibilitate a desp=r]irii definitive de victim=, o rupere definitiv= a rela]iei lor diadice.

Actualitatea investiga]iei psihanalitice a crimei
Ceea ce este obscur \n comportamentul uman este deopotriv= blestemat dar [ util, deoarece poate deschide noi i c=i de cunoa[ tere a omului, poate aduce alteritatea mai aproape de con[ tiin]a uman=. Statutul oric=rei ipseit=]i \n raporturile sale cu alteritatea [ cu transcenden]a, cere, i spunea Heidegger, o mai bun= ascultare a fiin]ei, o mai bun= cunoa[ tere a determinismului de jos al fiin]ei, pentru a putea aspira liber la valorile umane superioare. Winnicott vorbea de s=n=tatea psihic= incomplet=, iar Boia, de p=catele ancestrale ale omului, ale c=rui obsesii, dintotdeauna, au fost cunoa[terea, puterea, sexul sau nemurirea, astfel c= fantasmele [ dorin]ele se schimb= prea pu]in la nivelul i determinismelor profunde, chiar dac= omul inten]ioneaz= s= poarte, frecvent, masca omului diferit. Desoedipizarea mitului

3

EFECTUAREA CONFRUNT+RII {I EXPERIMENTULUI JUDICIAR |N INVESTIGAREA ACCIDENTELOR DE MUNC+ {I AVARIILOR DIN DOMENIUL MINIER
Drd. ROMULUS MOREGA

seama de specificul [i particularit=]ile cercet=rii accidentelor de munc= [i avariilor \n domeniul minier, informa]iile comunicate decei care au participat la procesul de produc]ie [i sunt implica]i \n producerea evenimentului de munc= trebuie s= reprezinte o complet= [i corect= reproducere a \mprejur=rii s=vâr[irii faptelor. Ca procedeu probatoriu cu caracter complementar, rolul confrunt=rii \n clarificarea unor fapte sau \mprejur=ri este pus \n eviden]=, \ndeosebi \n cazurile \n care contradic]iile, neclarit=]ile, neconcordan]ele din declara]iile persoanelor ascultate nu pot fi \nl=turate pe baza examin=rii altor mijloace de prob=. Efectuarea confrunt=rii este condi]ionat= de existen]a unor declara]ii date de persoanele \n aceea[i cauz=, declara]ii \n care s-a constatat c= exist= contradic]ii (art. 87 Cod de procedur= penal român). Este cu atât mai necesar acest act procedural, cu cât neconcordan]ele din declara]ii vizeaz= \mprejur=ri esen]iale pentru cunoa[terea adev=rului. Un alt argument ce poate fi adus \n sprijinul importan]ei confrunt=rii este [i acela conform c=ruia, prin efectuarea acestuia, este posibil= ob]inerea unor noi date sau informa]ii, necunoscute pân= \n acel moment de organul judiciar, cu privire la faptele [i \mprejur=rile cauzei.1 De asemenea [i \n plan tactic criminalistic, confruntarea \[i are importan]a sa, prin plusul de informa]ii pe care \l aduce \n leg=tur= cu personalitatea, cu psihologia persoanelor ascultate, mai ales \n ipoteza \n care acestea se dovedesc a fi nesincere, persistând \n \ncercarea de ascundere a adev=rului. |n acela[i timp, confruntarea poate constitui un element de stimulare a memoriei persoanelor ascultate, care, de[i de bun=-credin]=, nu reu[esc s=-[i reaminteasc= o serie de am=nunte referitoare la faptele [i \mprejur=rile percepute. Confruntarea reprezint= un valoros mijloc tactic de verificare a declara]iilor, de precizare a pozi]iei \nvinui]ilor sau inculpa]ilor fa]= de abaterile de la normele de protec]ia muncii specifice ce au efect asupra vinov=]iei acestora. |n acest context, consider=m necesar s= subliniem [i semnifica]ia tactic= a momentului psihologic creat prin punerea "fa]= \n fa]=" a persoanelor care au f=cut declara]ii contradictorii. De obicei, confruntarea determin= apari]ia unui stres psihologic aparte, astfel \ncât persoanele care persist= \n declara]iile lor nesincere [i care [i-au controlat destul de bine emo]iile \n ascult=rile anterioare pot avea reac]ii de natur= s= le dema[te reaua-credin]=, reac]ii pe care organul judiciar trebuie s= fie preg=tit s= le st=pâneasc= [i s= le valorifice \n interesul afl=rii adev=rului. F=ptuitorul are uneori tendin]a de a invoca elemente ireale, inclusiv defec]iuni la utilaje, autovehicule sau instala]ii, care ar fi de natur= s= \nl=ture r=spunderea penal= din cauza for]ei majore sau a cazului fortuit. Astfel, \n cazul unui accident de munc= cu invaliditate produs la Exploatarea Minier= Dragote[ti, \n care victimei i-a fost prins= mâna stâng= \ntre role [i band= de cauciuc, zdrobind-o , fiind

} inând

necesar= amputarea a trei degete, \nvinuitul P=s=rescu Gheorghe a sus]inut c= a pornit circuitul de benzi \n urma semnalului de pornire dat de victim=. Fiind confruntat cu victima [i martorii ce se aflau la locul accidentului, \nvinuitul a recunoscut c= a pus \n func]iune transportorul cu band= f=r= a primi semnalul de avertizare conform codului afi[at2. Cauzele contradic]iilor \nvinui]ilor sau inculpa]ilor pot fi multiple, fiind determinate de \ncerc=rile acestuia de a sc=pa de r=spundere penal=, prin punerea faptelor \n sarcina altor persoane, sau recunoscând \ntreaga vin=, urm=rind s=-[i acopere eventualii complici. |n ce prive[te contradic]iile din declara]iile martorilor, acestea pot avea drept cauze, \n primul rând factorii obiectivi [i subiectivi care influen]eaz= procesul de percep]ie, memorare [i redare, iar \n al doilea rând, tendin]a de influen]are a martorilor de c=tre p=r]ile interesate \n cauz= (\nvinui]i sau inculpa]i, parte v=t=mat=, parte responsabil= civilmente etc.) prin rug=min]i, promisiuni sau amenin]=ri. Confruntarea \ntre persoanele care au f=cut declara]ii contradictorii se impune numai dac= aceasta este oportun=, necesar= pentru l=murirea cauzei. Cu alte cuvinte, dac= exist= posibilitatea clarific=rii neconcordan]elor dintre declara]ii prin alte probe aflate la dosar (de obicei expertizele tehnice mai ales \n cadrul accidentelor de munc= colective [i avariilor), sau dac= contradic]iile vizeaz= \mprejur=ri neesen]iale, lipsite de semnifica]ie \n stabilirea adev=rului, este firesc s= nu se mai recurg= la acest procedeu probator. Lipsa oportunit=]ii unei confrunt=ri poate genera dificult=]i sau complica solu]ionarea cauzei. Astfel, \nvinui]ii sau inculpa]ii pot s=-[i men]in= sau s= revin= asupra declara]iilor anterioare, speculând contradic]iile \n interesul lor. Ei pot sesiza punctele slabe ale probatoriului [i s= insiste, ca urmare, \n nerecunoa[terea faptei de care sunt \nvinui]i, manifestând tendin]e de sustragere de la r=spunderea penal= prin simulare. Efectul negativ al confrunt=rii este cu atât mai mare cu cât persoanele ascultate reu[esc s= se pun= de acord asupra celor ce vor declara3. |n cazul martorilor, confruntarea devine inutil= dac= contradic]iile reprezint= consecin]a unor factori obiectivi care au \mpiedicat procesul perceptiv. De exemplu, \ntre declara]iile a doi martori apar neconcordan]e evidente datorit= faptului c= unul a perceput evenimente din imediat= apropiere, \n timp ce altul se afla la o distan]= mai mare. Confruntarea, comparativ cu ascultarea propriu-zis=, este cea mai dificil= datorit= faptului c= se procedeaz= la audierea concomitent= a dou= persoane, deseori având o pozi]ie procesual= diferit=. Astfel, pe lâng= confruntarea dintre martori sau dintre \nvinui]i sau inculpa]i, uneori este necesar s= se recurg= la confruntarea dintre un martor [i un \nvinuit sau inculpat. Referitor la confruntarea dintre partea v=t=mat= [i \nvinut sau inculpat, aceasta este irelevant= pe motivul c= cele dou= p=r]i au interese contradictorii, ele men]inându-[i

4

declara]iile ini]iale. Dificult=]ile sunt [i mai mari \n ipoteza confrunt=rii a mai mult de dou= persoane, confruntare la care trebuie s= se recurg= numai dac= este absolut necesar=, \n caz contrar ea fiind nerecomandabil=. Preg=tirea confrunt=rii, sub raport tactic criminalistic, presupune studierea \ntregului material al cauzei, accentul fiind pus pe con]inutul declara]iilor date de persoanele ascultate. Ascultarea prealabil= \n vederea confrunt=rii este o activitate care nu se confund= cu ascultarea propriu-zis=, ea având o finalitate distinct=, de rezultatele sale depinzând organizarea ulterioar= a procedeului probator preconizat: Printre obiectivele principale ale ascult=rii prealabile, \n vederea confrunt=rii, se afl= determinarea pozi]iei persoanei fa]= de cele declarate ini]ial, precum [i stabilirea faptului dac= acesta \[i men]ine sau revine asupra celor afirmate anterior, existând posibilitatea ob]inerii unor date suplimentare cu privire la fapta cercetat=, ce pot fi folosite \n timpul confrunt=rii. Obiectivele men]ionate se diferen]iaz= \n func]ie de buna sau reaua-credin]= a celui ce va fi confruntat, de faptul c= recunoa[te sau neag= faptele care \i sunt imputate, c= este sincer sau mincinos. Persoana considerat= sincer= va fi \ntrebat= dac= \[i men]ine declara]iile, trecându-i-se \n revist= cât mai multe am=nunte privind aspectele care vor constitui obiectul confrunt=rii, aducându-i-se la cuno[tin]= c= urmeaz= s= fie confruntat= cu o alt= persoan=. |n eventualitatea manifest=rii re]inerii, dezorient=rii sau \ncerc=rilor de a sugera c= nu vrea s= fie confruntat, trebuie stabilit= [i \nl=turat= cauza acestor ezit=ri, \n caz contrar fiind mai indicat s= se renun]e la confruntare. Persoana considerat= nesincer= care nu recunoa[te faptele sau disimuleaz= adev=rul este ascultat= pentru a se vedea \n ce m=sur= \[i men]ine sau nu declara]iile. Rezultatele ascult=rii sunt consemnate cât mai am=nun]it, \ntrucât exist= fie posibilitatea apari]iei unor noi contradic]ii, cel ascultat \ncurcându-se \n propriile declara]ii, fie posibilitatea revenirii asupra declara]iilor anterioare [i recunoa[terea adev=rului, caz \n care este firesc s= se renun]e la confruntare. |n situa]ia \n care persoana \[i men]ine declara]iile, \n nici un caz nu i se atrage aten]ia asupra lor [i nici nu i se aduce la cuno[tin]= c= va fi confruntat=, \n scopul cre=rii unui moment psihologic, de natur= s= o determine s= renun]e la pozi]ia de nerecunoa[tere a adev=rului. |n cadrul organiz=rii confrunt=rii, de o importan]= deosebit= este alegerea locului [i a momentului tactic cel mai potrivit de desf=[urare a ordinii \n care persoanele vor fi chemate la confruntare. Citarea se va face potrivit regulilor procesuale cunoscute, indicat fiind s= se efectueze chiar \n diminea]a zilei \n care urmeaz= s= aib= loc confruntarea. Se pune accent pe evitarea unor posibile \n]elegeri \ntre cei confrunta]i, dac= \n cauz= sunt mai mul]i martori, \nvinui]i sau inculpa]i, afla]i \n stare de libertate, confrunt=rile urmând s= se organizeze \n aceea[i zi, una dup= alta ("confruntarea \n lan]"). Se va stabili succesiunea \ntreb=rilor sau a problemelor care urmeaz= s= fie clarificate prin confruntare, iar \ntreaga organizare a confrunt=rii, \ndeosebi \n situa]iile dificile, complexe, va face obiectul unui plan orientativ, care, ca [i \n cazul ascult=rii, poate fi modificat, \n func]ie de aspectele noi ivite sau de pozi]ia celor confrunta]i. De asemenea, vor fi stabilite [i persoanele care vor participa la supravegherea celor confrunta]i, persoane ce trebuie s= fie avizate asupra problemelor care fac obiectul confrunt=rii, astfel \ncât s= fie preg=tite s= surprind= cu exactitate reac]iile celor confrunta]i \n momentul punerii \n

discu]ie a problemei principale. Num=rul persoanelor care efectueaz= supravegherea trebuie s= fie cel pu]in egal cu cel al persoanelor confruntate [i este de la sine \n]eles c= ele apar]in unit=]ii judiciare \n care are loc confruntarea. Pe lâng= factorii proprii momentului unei ascult=ri obi[nuite, trebuie men]iona]i factorii psihologici specifici acestui moment. Astfel, pe lâng= tensiunea psihic= existent= la persoana ascultat= (raportat= la calitatea sa procesual=: \nvinuit, martor, parte v=t=mat=, parte responsabil civilmente etc), cu ocazia confrunt=rii apar elemente suplimentare de emo]ie specifice acesteia. Tensiunea psihic= a celor confrunta]i poate avea cauze dintre cele mai diverse respectiv: team= fa]= de reac]iile celui care este confruntat, complexul de vinov=]ie sau preocuparea de a nu fi \nvinuit pe nedrept, sentimente de mil= sau prietenie fa]= de cel confruntat, teama de a nu se descoperi adev=rul, \n cazul celor nesinceri etc. Este recomandabil ca persoanele confruntate s= stea cu fa]a spre organul judiciar care conduce confruntarea, fiind contraindicat ca ei s= fie a[eza]i spate \n spate, pozi]ie considerat= cel pu]in umilitoare, mai ales pentru un martor de bun=-credin]=, sincer. |n acela[i timp, \n func]ie de situa]ia creat=, se recomand=, \n anumite cazuri, chiar a[ezarea fa]= \n fa]=, pozi]ie care incomodeaz= psihic pe persoana de reacredin]=, creându-se astfel [i posibilitatea observ=rii mai bine a persoanelor confruntate [i, eventual, sesizarea unor \ncerc=ri de simulare sau de comunicare nonverbal=. Anterior \nceperii confrunt=rii propriu-zise, persoanelor confruntate li se pune \n vedere c= nu au voie s=-[i fac= semne, s= vorbeasc= \ntre ele, atât \ntreb=rile cât [i r=spunsurile adresându-se numai prin intermediul organului judiciar care conduce confruntarea. |n situa]ia \n care vreuna din persoanele confruntate are calitatea de martor, se va proceda potrivit dispozi]iilor art. 85 Cod de procedur= penal= român, cerându-i-se s= depun= jur=mântul, c= va spune adev=rul, \n caz contrar s=vâr[ind infrac]iunea de m=rturie mincinoas= (art. 260 Cod penal român), aspecte ce vor fi men]ionate \n procesul-verbal de confruntare. Primele \ntreb=ri au un caracter introductiv, ele vizând faptul dac= persoanele se cunosc [i care este natura raporturilor dintre ele. Aceste \ntreb=ri se justific= mai ales \n cazul confrunt=rii dintre \nvinui]i ori inculpa]i ca [i dintre parte v=t=mat=, \nvinui]i sau inculpa]i \ntrucât, \n eventualitatea \n care sus]in c= nu se cunosc, procedeul probator al confrunt=rii se poate transforma \ntr-o prezentare pentru recunoa[tere. |n continuare, se procedeaz= la adresarea \ntreb=rilor, problema destinat= clarific=rii contradic]iilor, evitându-se simpla citire a declara]iilor, \ntreb=rile formulându-se \ntr-un mod clar [i concis. Prima \ntrebare se adreseaz= persoanei considerate sincere. Ca [i \n cazul ascult=rii obi[nuite, vor fi evitate elementele de sugestie din con]inutul \ntreb=rilor, inclusiv din atitudinea organului judiciar. |n timpul confrunt=rii, persoanele confruntate pot avea atitudini diferite, unii vor continua s= nege, s= nu recunoasc= cele afirmate de adversar, sau, pur [i simplu, s= se \nc=p=]âneze s= tac=. |n aceast= situa]ie, organul de urm=rire penal= va insista cu \ntreb=ri de detaliu, care \n majoritatea cazurilor, \nfrâng rezisten]a persoanei nesincere apelându-se la procedee tactice specifice ascult=rii martorului sau \nvinuitului. Se va urm=ri cu aten]ie atitudinea, reac]iile celor confrunta]i, care pot oferi indicii cu privire la pozi]ia fa]= de aspectele de clarificat, inclusiv \n leg=tur= cu sinceritatea lor. |n ultima faz= a confrunt=rii, persoanele confruntate sunt \ntrebate dac=

5

persoanele care au fost confruntate. Tot \n faza preliminar=. }inând seama c= \n cadrul majorit=]ii accidentelor de munc=. a obiectelor de care este nevoie pe parcursul desf=[ur=rii actului preconizat. iar dac= o persoan= revine asupra declara]iilor date anterior. este \n esen]=. Organul de urm=rire penal= care organizeaz= efectuarea experimentului se va \ngriji de formarea unei echipe operative care s=-l sprijine \n efectuarea acestuia precum [i de asigurarea mijloacelor tehnice. evenimentul relatat \n declara]ia sa). inclusiv dac= au mai avut ceva de declarat. organul judiciar va trece la efectuarea sa \n condi]iile prev=zute de lege. mai ales \n cazurile complexe.(cu prec=dere acuitatea vizual= sau auditiv= a persoanei a c=rei 6 . Importan]a experimentului judiciar rezult= din rolul pe care-l are acest procedeu probator \n conturarea elementelor constitutive ale infrac]iunii. ci [i a comportamentului celor confrunta]i. |n continuare. dup= care se semneaz= pe fiecare pagin= [i la sfâr[it de organul judiciar [i de persoanele confruntate. un rol important având speciali[tii din domeniul \n care a avut loc accidentul de munc=. Organul de urm=rire penal= este obligat s= ]in= seama de oportunitatea acestuia. |n acela[i timp. \n situa]ia efectu=rii experimentelor de natur= tehnic= asupra utilajelor. un procedeu probator destinat realiz=rii scopului procesual penal. Experimentul poate fi dispus motivat de c=tre organul de urm=rire penal= sau de c=tre instan]a de judecat=. Acest procedeu tactic permite organului de urm=rire penal=. va fi verificat= existen]a mijloacelor tehnice criminalistice necesare pe timpul efectu=rii experimentului. se face fixarea rezultatelor confrunt=rii printr-un proces-verbal. Experimentul judiciar. a condi]iilor existente \n momentul producerii evenimentului de munc=. deoarece \n situa]ia \n care o persoan= confruntat= refuz= s= r=spund= la \ntreb=ri sau \[i men]ine declara]iile f=r= vreo justificare. \n condi]iile concrete. organul de urm=rire penal=. loc [i mod de producere a accidentului de munc= sau avariei. datorit= faptului c= elementele de prob= \ndoielnice sau simple indicii pot. procesul-verbal este citit celor confrunta]i sau dat lor spre a fi citit. instala]iilor de transport de la suprafa]= [i \n subteran. a mijloacelor materiale de prob=. organul judiciar care a efectuat-o. precum [i al verific=rii unor date ob]inute prin alte mijloace de prob= (declara]ii de \nvinui]i sau inculpa]i. Acest mijloc tehnic de \nregistrare este folosit frecvent \n practic=. de[i exist= date privind nesinceritatea. |n situa]ia \n care una dintre persoane refuz= s= semneze. Printre mijloacele tehnice de \nregistrare. cât [i alte condi]ii ce pot fi luate \n considerare dac= au avut o anumit= semnifica]ie \n producerea acestuia sau \n percep]ia lui. pentru a se evita dispunerea unui act inutil. [i avariilor experimentul are drept scop verificarea posibilit=]ilor de executare a unor activit=]i cu caracter tehnic sau reproducerea experimental= a condi]iilor \n care a avut loc accidentul. \n aflarea adev=rului. ca [i a posibilit=]ilor de efectuare a anumitor acte ori de producere a unor rezultate. Se are \n vedere o eventual= organizare \n condi]iile \n care nu se de]ine un minimum de date necesar realiz=rii acestui act procedural ori nu este determinat cu precizie scopul experimentului. o prim= faz= fiind aceea a alegerii momentului experimentului. confrunt=ri). \n care sunt consemnate data [i locul cronfrunt=rii. \nvinui]i sau inculpa]i). \n scopul verific=rii directe de c=tre organul judiciar a veridicit=]ii lor. verificarea prezen]ei persoanelor stabilite s= participe la efectuarea experimentului. ma[inilor. Pentru asigurarea obiectivit=tii acestui procedeu tactic. asigurarea efectu=rii experimentului \n condi]iile de loc. se impune \n orice situa]ie deosebit= participarea martorilor asisten]i. Acesta trebuie s= cuprind= determinarea cu exactitate a problemelor ce vor fi verificate. f=r= reconstituirea momentelor faptei. \n unele situa]ii este necesar= reproducerea cu caracter experimental. Dat= fiind natura [i complexitatea cercet=rii accidentelor de munc= [i avariilor \n domeniul minier. a martorilor asisten]i. a speciali[tilor din domeniul respectiv [i eventual a reprezentan]ilor \ntreprinderii unde a avut loc accidentul de munc=. banda videomagnetic= ofer= posibilitatea nu numai a fix=rii integrale [i obiective a \ntreb=rilor [i r=spunsurilor. instan]ei de judecat= s= trag= concluzii nu numai cu privire la veridicitatea declara]iilor \nvinuitului sau inculpatului. aspectul va fi consemnat \n procesul-verbal de confruntare. eventual a corpurilor delicte folosite \n s=vâr[irea infrac]iunii. dac= exist= condi]ii care s= permit= efectuarea verific=rii \n \mprejur=ri cât mai apropiate ale producerii accidentului de munc= sau avarie. Persoanele ale c=ror ac]iuni sau declara]ii se verific=. Termenul de experiment are \n]elesul de procedeu de cercetare \n [tiin]= care const= \n reproducerea artificial= a unor fenomene \n condi]iile cele mai propice pentru studierea lor [i a legilor care le guverneaz=4. stabilirea persoanelor participante. timp [i mod cât mai apropiate de cele \n care a avut loc accidentul de munc=. Urmeaz= faza verific=rii prealabile a \ndeplinirii tuturor condi]iilor de timp. \nregistrarea videomagnetic= ofer= avantajul unei studieri atente a reac]iilor emo]ionale ale acesteia. dup= caz. fiind invita]i s= ocupe o pozi]ie din care s= observe \ntreaga desf=[urare a ac]iunilor efectuate. Dup= organizarea experimentului. \n func]ie de obiectul experimentului. Se vor men]iona \n ordine \ntreb=rile [i r=spunsurile date de fiecare dintre cei confrunta]i. se face men]iunea \n procesul-verbal.mai au ceva de ad=ugat. dac= aceasta consider= necesar s= verifice ori s= precizeze o serie de date ce prezint= importan]= pentru solu]ionarea cauzei [i care nu au fost clarificate prin alte mijloace de prob=. Ulterior. Experimentul judiciar vizeaz= verificarea declara]iilor mai multor subiec]i procesuali (martori. o organizare temeinic= sub raport tehnicotactic pe baza unui plan \ntocmit judicios. La sfâr[itul confrunt=rii. martorilor asisten]i li se vor da explica]ii asupra obiectului [i scopului experimentului. a posibilit=]ilor de percep]ie. persoana urmând a fi ascultat= \n mod obi[nuit. ceea ce face necesar= examinarea probatoriului existent \n cauz=. ci [i \n leg=tur= cu versiunile elaborate \n cauza respectiv=. s= fie re]inute ca probe serioase sau \nl=turate ca lipsite de valoare. instala]iilor electrice. a audibilit=]ii [i vizibilit=]ii acestora. astfel \ncât s= nu se repercuteze negativ asupra mersului cercet=rilor. care conduce desf=[urarea experimentului. Efectuarea experimentului presupune o preg=tire atent= cu participarea unor speciali[ti. pentru care vor fi men]ionate datele de identificare [i calitatea procesual=. este necesar s= fie invita]i [i speciali[ti din domeniul respectiv. \n afara \ntreb=rilor. o activitate procedural= auxiliar=. Este posibil= dispunerea experimentului judiciar \n orice moment al desf=[ur=rii procesului penal. va proceda la explicarea participan]ilor a ac]iunilor pe care le au de efectuat. pentru a pre\ntâmpina o eventual= \ncercare de retragere a declara]iilor \ntr-o faz= ulterioar= a procesului penal. ori ale martorului (ex: se poate verifica dac= martorul a putut s= vad= sau s= aud=.

Consemnarea rezultatelor experimentului se face \ntr-un proces-verbal. • efectuarea actelor premerg=toare. F=r= teama de a gre[i. ridicându-se la nivelul monografiilor de referin]= din literatura de specialitate. cu privire la \ndeplinirea condi]iilor de efectuare a experimentului. Un alt mijloc tehnic superior de fixare a rezultatelor experimentului este \nregistrarea pe band= videomagnetic= sau filmare. \n cazurile deosebite ea fiind necesar= pentru re]inerea complet= [i exact= a modului \n care s-a desf=[urat \ntregul experiment. a unor incendii sau explozii. 1975. Doru Ioan Cristescu este o realizare excep]ional= de cercetare [tiin]ific=. procuror [i cadru didactic universitar. FLORIN BOBIN 7 . 1961. BIBLIOGRAFIE: 1. riposta [i represiunea fa]= de orice manifestare ilicit= ce vizeaz= securitatea. "indica]iile" privind efectuarea corect= a unui anumit gest ori fapte. Lucrarea poate fi considerat= un \ndrumar practic \n sprijinul practicienilor ce \[i deruleaz= activitatea \n prevenirea [i combaterea criminalit=]ii [i a actelor de terorism. [tampilate [i vizate de cei \n drept. precum [i la secven]ele sau scenele pe care le reprezint=. ceea ce este posibil prin instaurarea unei metodologii unitare de investigare [tiin]ific= a infrac]iunilor contra securit=]ii na]ionale [i de terorism”. Bucure[ti. • perchezi]ia [i ridicarea de obiecte [i \nscrisuri. la confruntare trebuie s= se recurg= numai dac= nu exist= mijloace mai simple de verificare a problemelor. 812 [i 813. gesturi sau ac]iuni spectaculoase. I NVEST IG AR EA C RI M IN ALI STI C+ A I NF RAC }I UNI LO R CO NTR A S ECUR IT +}I I NA }I ONA LE {I D E TE RO RI SM Editura SOLNESS din Timi[oara a realizat lucrarea “Investigarea criminalistic= a infrac]iunilor contra securit=]ii na]ionale [i de terorism”. Fotografiile vor fi numerotate [i lipite pe plan[e anex= la procesul-verbal. cu semnifica]ie \n caz. |n cazul experimentelor de natur= tehnic=. A[a cum arat= autorul: “Replica. recomandându-se ca ac]iunea s= fie efectuat= \ntr-un ritm mai lent pentru o apreciere corect= a rezultatelor [i pentru evitarea unor erori de percep]ie. relevante pentru stabilirea veracit=]ii declara]iilor sau a posibilit=]ilor de s=vâr[ire a unor acte. 4. |n cele 650 de pagini. \n care se atest= condi]iile \n care s-a efectuat experimentul. celelalte \nregistr=ri vor \nso]i procesul-verbal \n care vor fi f=cute men]iunile referitoare la succesiunea \nregistr=rilor. lucrare editat= de c=tre Procuratura Român=. • ascultarea persoanelor \n cazul investig=rii infrac]iunilor contra securit=]ii na]ionale [i de terorism. specifice s=vâr[irii infrac]iunilor contra securit=]ii na]ionale [i de terorism. 420/1999 al Judec=toriei Tg. Fotografiile. Rozemblint. metode [i procedee aflate \n arsenalul organelor r=spunz=toare cu aplicarea legii \n domeniu. • particularit=]ile tactice privind cercetarea la fa]a locului. un cadru general metodologic de investigare a infrac]iunilor de acest gen. • problemele ce trebuie clarificate prin investigarea infrac]iunilor contra securit=]ii na]ionale [i de terorism. Golunski. având o bogat= experien]= \n domeniul cercet=rii [tii[ifice criminalistice. rezumându-se numai asupra aspectelor \ntr-adev=r importante. mijloace [i metode cunoscute. la modalit=]ile tehnice de redare. autorul prezint= urm=toarele probleme din domeniu: • direc]ii metodologice generale ale investig=rii infrac]iunilor contra securit=]ii na]ionale [i de terorism. 1958. Ca [i \n cazul altor acte de urm=rire penal=. confruntarea [i prezentarea pentru recunoa[tere. Editura [tiin]ific= [i enciclopedic=. Lector univ.vizibilitate sau auditivitate se verific=). Mic dic]ionar enciclopedic. se armonizeaz=. lucrarea domnului dr. [tiin]ific= Bucure[ti.Jiu. Vezi: dosar penal nr. experimentul trebuie s= se desf=[oare \ntr-o atmosfer= de calm [i sobrietate. p. Ritmul de desf=[urare a ac]iunilor va fi asem=n=tor cu cel \n care se presupune ori se declar= c= a avut loc accidentul de munc= sau avaria. • particularit=]i tactice ale constat=rii flagrantului \n cazul infrac]iunilor contra securit=]ii na]ionale [i de terorism. printr-o \mpletire coordonat= [tiin]ific [i aplicat= consecvent. Ioan Cristescu. martorilor [i victimelor. 2. Pe parcursul experimentului exist= posibilitatea simplific=rii unor ac]iuni care se pot reduce numai la componentele sale esen]iale. evitându-se concluziile sau interpret=rile referitoare la rezultatele ob]inute. vor fi luate m=suri pentru evitarea producerii unor noi accidente. intern= [i extern=. persoana verificat= fiind l=sat= s= ac]ioneze potrivit sus]inerilor sale anterioare.I. p. • dispunerea [i valorificarea constat=rilor tehnico-[tiin]ifice. Indiferent de natura obiectului verific=rii. sub redac]ia lui CA. S. \n lucrarea Criminalistica. 3. a României [i a actelor de terorism devine promt= [i eficient= doar \n condi]iile \n care. autor domnul dr. Lucrarea reprezint= un vast studiu monografic al problematicii referitoare la metode tactice [i procedee tehnice de investiga]ie a infrac]iunilor contra securit=]ii na]ionale. respectându-se normele de protec]ia muncii specifice. |n vederea asigur=rii obiectivit=]ii [i a corectitudinii experimentului. Ed. • planificarea activit=]ilor de urm=rire penal=. vor fi evitate sugestiile. Edi]ia a Ii-a. ac]iunile efectuate. Bucure[ti. f=r= exager=ri. p. inutile. 360. un mijloc tehnic de fixare a rezultatelor experimentului \l reprezint= \nregistrarea video [i fotografierea. grupate \n zece capitole. din fondul documentar al compartimentuiui de criminalistic= [i de criminologie al Parchetului General. nesemnificative.Tactica ascult=rii \nvinui]ilor. 343. eventual cerându-le explica]ii suplimentare privind aspectele ce fac obiectul experimentului. \ntreaga palet= de mijloace. • c=i.129 [i urm.

se traduce printr-o stare de dezgust fa]= de via]=. \n spânzurarea complet=. producând o asfixie subit=. Nicolae Minovici \n lucrarea “Studiu asupra spânzur=rii”. simptom premerg=tor pierderii cuno[tin]ei. muncitorii. Obstruc]ionarea vaselor cervicale Experien]ele gradate ale dr. Elementele \ntâlnite la spâzurare: leg=tura – frânghie. iar 8 . |n 1961. ar fi aceea c= spânzurarea este ac]iunea de compresiune a gâtului cu un la]. func]ionarii. Intervalul dintre [an]uri prezint= o creast=. obstruc]ionarea vaselor cervicale [i fenomenul inhibitoriu (ac]iunea asupra sistemului nervos). \ntâlnit= [i \n tratatele de medicin= legal=. filosofii. O defini]ie mai recent=. |n ceea ce privesc statisticile. Cei care recurg la sinucidere nu sunt cer[etorii. profesorii. |n Muntenia pedeapsa cu moartea a existat pân= la 1852. printr-o tulburare a circula]iei [i inerva]iei. pe ceaf= (spânzurare tipic=). aceasta era aplicat= celor care comiseser= ho]ii. tâlh=rii sau fapte mi[ele[ti. bolile cronice aceste boli. dup= o lupt= de atâ]ia ani pentru a-[i atinge scopul vie]ii. \n spânzurarea incomplet= [antul poate fi orizontal numai excep]ional. \n ordinea frecven]ei lor. consisten]a [i aspectul – moale. studiu \n care g=sim experien]ele de comprimare mecanic= a gâtului.o alt= cauz= U frecvent= a spânzur=rii este mizeria-grija zilei de mâine devine pentru cel \n mizerie o problem= care \l macin= la tot pasul. prin durata lor lung=. pasiuni nebune iar solu]ia este sinuciderea. O defini]ie a spânzur=rii s-a \ncercat de foarte mult timp \ncoace [i a dat mult de lucru oamenilor. num=rul [an]urilor – [an]ul poate fi excep]ional [i multiplu dup= num=rul circularelor. \ntrerupând presiunea. Intoxica]ia alcoolic= d= na[tere la fenomene morbide \nsemnate distrugând treptat sistemul nervos. Studiul asupra spânzur=rii realizat de Nicolae Minovici Moartea prin spânzurare a fost cercetat= pe “viu” de c=tre dr. Brouardel spunea c= ”fiecare dintre noi [tie ce-i acela un spânzurat. Prof. favorizat= mai mult sau mai pu]in.INVESTIGAREA CRIMINALISTIC+ A SINUCIDERII AUTOR?????????? n studiu foarte interesant. aspru. el devine pasiune care. sl=besc organismul atât fizic cât [i psihic care. \n final. este cel al sinuciderii prin spânzurare. 1904. pân= la gradul de a preocupa \n mod exclusiv aten]ia unui individ. gelozii. direc]ia – indiferent de locul unde se afl= nodul. am putea \ncepe cu perioada de dinaintea sec. Cauzele spânzur=rii: |n România. Tardieu definea. aproape \n toate ]=rile. Idei fixe [i obsedante apar brusc \n mintea acestor persoane. dar nimeni nu poate da o defini]ie exact= a spânzur=rii”. care. \n care for]a care realizeaz= compresiunea este constituit= din greutatea corpului. [an]ul este totdeauna oblic ascendent. iar bolnavii se pomenesc de o dat= st=pâni]i de ideea de a se omor\. Clasificarea dup= profesii-cei f=r= profesie. [an]ul e palid [i vân=t. e fixat sau \n fa]= sub b=rbie (spânzurare atipic=). \ncepe s= se simt= dezgustat de a mai tr=i. barb=) sau par]ialcompresiunea inegal=. fie prin confec]ionarea la]ului din buc=]i de consisten]= diferit= (moale [i aspr=). Influen]a ei se manifest= mai \ntâi asupra fizicului apoi asupra st=rii mintale.. nodul – de regul= \n partea posterioar= a gâtului. Brancoveanu \l condamna pe celebrul Staiko Paharnicul la spânzur=toare. \n combina]ie cu o alt= cauz=. O alt= clasificare ar fi dup= starea civil=-medicii. fâ[ie de cearceaf etc. sau \n spate. Cu titlu de exemplu. la 1794. certurile de familie . legiuitorii din toate timpurile au considerat c= cei nec=s=tori]i sunt mai predispu[i la sinucidere decât cei c=s=tori]i \ntrucât ace[tia din urm= se simt \mplini]i. Aceast= vârst= ar fi explicat= prin faptul c=. Mecanismul mor]ii prin spânzurare: Comprimarea c=ilor respiratorii. mizeria . sub Barbu {tirbei. adâncimea – este \n func]ie de gradul de strâmtare a la]ului. circula]ia s-a restabilit. de gât. S-au f=cut astfel câteva clasific=ri dup= vârsta-cele mai multe cazuri de spânzurare au fost [i la femei [i la b=rba]i \ntre 40-50 de ani. nu rare ori. de greutatea corpului [i de durata spânzur=rii. vagabonzii. \n fiecare vorb= o insult=. |n Istoria Românilor scris= de Vasile Ureche g=sim c= Alexandru Moruzzi pedepsea. |n final degenereaz= \n certuri frecvente. dintr-o \mprejurare ori alta. prosop. Semnele proprii spânzur=rii: [an]ul – poate lipsi total-atunci când spânzurarea a fost de prea scurt= durat= sau când \ntre la] [i gât s-a interpus un corp moale (guler. toate aceste lucruri \ntunecându-i judecata [i foarte repede pune \n practic= gesturile sinuciga[e. au fost spânzura]i \n Târgul Mo[ilor. este spânzurarea. fular. sfoar=. cauzele sunt urm=toarele: alcoolismul-abuzul zilnic de alcool provoac= tulbur=ri a[a de profunde \n organism \ncât \i schimb= cu des=vâr[ire constitu]ia fiziologic=. omul p=r=sit de iluziile ce l-au sus]inut. la]ul – cu nod culant sau nod fix. ci cei care \[i doresc un loc de munc= sau care muncesc din greu [i realizeaz= \ntr-o zi c= nu le ajunge pentru un trai cât de cât decent. [an]ul e colorat \n diverse nuan]e de cafeniu.când un sentiment ia propor]ii extraordinare. Astfel \ncep s= se manifeste ideile pesimiste [i individul \ngrozit de fobii \ncepe s= vad= \n fiecare om un du[man. fiind c=peteniile unui complot urzit \mpotriva Domnului Grigore Ghica. prin spânzurare pe cei care furau la cântar. spânzurarea ca fiind suspendarea corpului. de pild=. care a preocupat o serie de autori de-a lungul timpului. cismarii ar fi mai predispu[i decât medicii. iar ultimile spânzur=ri ar fi fost cele ale celor doi greci din Eterie. Astfel. al XVII-lea când spânzurarea era \ntâlnit= sub forma pedepsei. nebunia-multe din spânzur=ri sunt efectul tulbur=rilor patologice ale creierului. prin mijlocul unei leg=turi a c=rei presiune cauzeaz= moartea. poate fi g=sit ca motiv al spânzur=rii. Nicolae Minovici au ar=tat: dup= trecerea a 3-5 secunde a sim]it c= un v=l din ce \n ce mai gros se las= peste ochi. servitorii. latente adesea [i r=mase nediagnosticate. Dac= ar trebui s= spunem câteva lucruri despre istoria spânzur=rii. acestea ne dovedesc c= felul cel mai frecvent de sinucidere.

Autorii care au \ntreprins studii având la baz= sinuciderea prin spânzurare au \ncercat s= r=spund= la \ntrebarea: “|n cât timp moare un spânzurat?”. \ntre 1minut [i chiar 15 la animale [i \ntre 5-8 minute la oameni. Câteva defini]ii: …. A doua perioad= .otr=virea.numit= [i asfixia sau a mor]ii aparente (indivizii g=si]i \n aceast= perioad= pot avea [ansa de a fi readu[i la via]=). Aceste zbateri pot fi comparate. r=sturnate sau chiar corpurile spânzura]ilor c=zute la podea datorit= faptului c= de ex. sec]ionarea gâtului sau pl=gi cardiace . \necarea .Suicidul este actul prin care un individ caut= s= se autodistrug=. Infiltra]ia sangvin= a ]esuturilor moi de la nivelul gâtului demonstreaz= caracterul vital al [an]ului de spânzurare. \nec. Hoffmann. convulsii ale membrelor [i picioarelor.saltul \n gol de la \n=l]ime. Moartea prin spânzurare este indicat= prin elementul s=u esen]ial [i anume [an]ul de spânzurare. Aprecierea acestui timp depinde de modul de spânzurare [i anume dac= e complet= sau nu. Tardieu.uneori cu ancorarea unor greut=]i. |n fenomenologia suicidar= se \ntâlnesc diferite forme de suicid. Brouardel. s= ob]in= un anumit avantaj etc. Cercetarea criminalistic= Din punct de vedere al investig=rii criminalistice.aceast= perioad= este caracterizat= printr-o anestezie cu pierderea cuno[tin]ei [i \n ordine cronologic= se caracterizeaz= prin urm=toarele simptome: ro[ea]a fe]ei (aceasta are loc atunci când la]ul nu face turul complet al gâtului). ascu]ite. |n cazul mor]ilor prin spânzurare. [i a sesiz=rii elementelor specifice sinuciderii. comprimarea vaselor [i a c=ilor respiratorii se f=cea mai repede ca \n pozi]ia lateral= a nodului. |n aceast= perioad= la o serie de spânzura]i s-au descoperit emisiuni involuntare de materii fecale [i urin= dar. Din toate cercet=rile autorilor asupra spânzur=rii la oameni. de la o sedin]= la alta. este aceea care termin= scena [i c=reia \i succede imediat moartea. \mpu[carea . tulbur=ri de vedere. Exist= spre exemplu suicidul tentativ= \n care finalitatea nu este acceptat= de individ. Din numeroasele categorii de suicid.cu o gam= ampl= de modalit=]i de realizare. el uita momentele care s-au petrecut cu câteva secunde \nainte [i poate uita [i lucruri sau fapte mai vechi. electrocutare etc. De cele mai multe ori au fost g=site de c=tre criminali[ti [i medici legi[ti lâng= cadavrele celor spânzura]i obiecte c=zute. cu inten]ia mai mult sau mai pu]in autentic= de a-[i pierde via]a. excluzând posibilitatea disimul=rii unui omor \n sinucidere. \n perioada de convulsie. vâjâieturi \n urechi.cu cele mai diverse arme de foc. entitate fizic=. alegând o metod= fizico-chimic= (spânzurare. dar mai ales spiritual=)+ ucide. Spânzurarea este definit= ca fiind ac]iunea de compresiune a gâtului cu un la] \n care for]a care realizeaz= compresiunea este constituit= din greutatea corpului. care au fost semnalate de aproape to]i autorii [i mai ales de martorii oculari la execu]iile din ]=rile \n care aceast= pedeaps= era aplicat=. Bine\n]eles c= p=rerile sunt \mp=r]ite iar timpul [i durata difer= de la autor la autor. a constatat c= atunci când nodul se g=sea pe ceaf=. Ca manifest=ri. cel care intereseaz= sub multitudinea de implica]ii pe care le poate avea.simultan a avut senza]ia unei fierbin]eli [i a unor furnic=turi. el inten]ionând de fapt s= ob]in= un anumit scop: s= impresioneze anturajul. dup= cum a demonstrat experimental. Modalit=]ile de realizare a suicidului vero (metode fizicochimice): spânzurarea . atesta \ns= c= nu po]i sta \n la]ul de spânzurare f=r= pericolul pierderii vie]ii mai mult de 26 de secunde. {an]ul de spânzurare p=streaz=. prin care persoana se distruge singur=. \n timpul celor 12 sedin]e de spânzurare complet=. obstruc]ionând vasele [i traheea de tot sau \n parte. act prin care individul \[i suprim= \n mod deliberat propria via]=. se constat= adesea c= bolnavul [i-a pierdut memoria. Autorul poveste[te c= existau [i dureri foarte mari \ncât. acesta prezentându-se sub forma unei zone denivelate. e provocat= nu atât prin comprimarea direct= a laringelui. cât prin lipirea bazei limbii de peretele posterior al faringelui. instalarea asfixiei [i apari]ia mor]ii pot surveni numai dup= comprimarea p=r]ii anterioare a gâtului.). imaginea fotografic= trebuie s= redea atât cadavrul suspendat-a[a cum se prezint= \n momentul sosirii echipei de cercetare – cât [i aspectul acestuia. A treia perioad= . dau posibilitatea. precipitarea . din cauza convulsiilor ace[tia s-au zb=tut [i la extremitatea frânghiei s-a g=sit cuiul scos din zid care nu l-a mai putut sus]ine. ascenden]a spre nord. ne va spune c= nu le-a sim]it sau c= au fost de mic= importan]=. majoritatea autorilor. forma. cu cele ale epilepticilor. Acest fapt este departe de realitate ca [i deosebirea dintre faptul c= a voit s= moar= [i nu a murit. o senza]ie de c=ldur= a fe]ei. las= s= treac= un timp de 15-20 min. o greutate exagerat= a corpului care ]i se pare de 2-3 ori mai mare. Considera]ii psiho-sociologice asupra sinuciderii Termenul de sinucidere. cu efect mortal. \n urma studiului realizat de Nicolae Minovici: Prima perioad=. fiind pus= la \ncercare \nc= de la \nceput. s-au remarcat convulsiuni faciale. Studiul complet f=cut de Nicolae Minovici. când experien]a a putut fi suportat= timp de 8-9 secunde. “a se omor\”. considera c= nu putem face o regul= \n aceast= privin]=. conform Dic]ionarului Explicativ al Limbii Române. cu excep]ia spânzur=rilor incomplete. hemoragia extern= . nu din cauza fricii de a-[i pierde cuno[tin]a ci din cauza durerilor care \ngreunau trecerea la o nou= [edin]=. . deoarece acestea sunt cazuri izolate. fiind mai mult sau mai pu]in con[tient de motivele sale. reiese c= la ace[tia moartea se produce mult mai repede ca la animale. Metoda chimic= . La examenul extern al cadavrului pot fi \ntâlnite \ns= [i alte leziuni traumatice.prin t=ierea vaselor de sânge. cunoa[terea leziunilor specifice. deriv= din francezul suicider care s-ar traduce prin “a-[i lua singur via]a”. Atunci când greutatea corpului actioneaz= \n totalitate. datorate lovirii corpului de alte obiecte din jur. Uneori când suspendarea a durat pu]in timp [i persoana a sc=pat [i o \ntreb=m asupra faptului dac= a suferit sau nu de dureri. este suicidul “vero”. ca un mulaj. fiind deci vorba de contopirea a dou= cuvinte \ntr-unul singur: sine (Eul. produse prin diverse obiecte. sl=birea sfincterelor. O dat= ce via]a individului care s-a spânzurat [i a sc=pat s-a restabilit.. dac= face sau nu \nconjurul gâtului.folosirea unor obiecte dure. \n vederea 9 ..Suicidul este tulburarea instinctului de conservare. pe lâng= diferen]ierea mor]ii violente de o moarte neviolent=. dimensiunile [i structura la]ului. \n special a celor de la \ncheietura mâinii. Simptomele [i perioadele spânzur=rii. de pozi]ia la]ului. Este caracterizat= prin convulsiile fe]ei urmat= de cele ale membrelor superioare [i inferioare care \ncep s= loveasc= obiectele din jur.cu tensiuni v=dit alese. dup= prof. Brouardel. dup= ce a fost coborât. electrocutarea . Comprimarea c=ilor respiratorii Asfixia mecanic=. repetând experien]a \n pozi]ia tipic= [i atipic= a nodului. Direc]ia [an]ului de spânzurare este oblic=.e numit= convulsiv= [i e caracterizat= prin spasmuri [i contrac]ii musculare.

de regul=. pe partea lui anterioar=. Iftenie. sinuciga[ul se \njunghie stând \n picioare sau [ezând. t=ietura evolueaz= de la stânga la dreapta. Sinuciderea un paradox-Edit. rudelor \n via]=.R. la nivelul [an]ului. Sec]ionarea gâtului se face. \n cazul obiectelor despic=toare. o \nsemnare prin care sinuciga[ul \[i motiveaz= cât de cât gestul disperat. \n preajma cadavrului. ascu]ite. efectuarea tuturor fotografiilor de detaliu a tuturor urmelor descoperite etc. Bucure[ti. \nguste. 10 . De regul=.. cu cadavrul suspendat la o \n=l]ime relativ mare. astfel poate fi f=cut= diferen]ierea \ntre omorul [i sinuciderea produse cu obiecte t=ietoare. mai rar gâtul. Deci. De cele mai multe ori. sinuciderea e clar= atunci când examenul hainelor [i al cadavrului. iar oprobiul public se abate asupra familiei. formei [i particularit=]ile acestuia. de tip \n]ep=tor-t=ietoare (cu]itul) sau t=ietoare (lama) f=r= ca ceilal]i agen]i traumatici s= fie exclu[i. s= ofere cel pu]in indicii cu privire la natura mor]ii. {tiin]elor medicale-Bucure[tiButoi. la un cadavru spânzurat nu se observ= reac]ia vital= (sufuziunea sanguin= a ]esutului). cadavrul va fi fotografiat \n pozi]ia \n care a fost g=sit. Vizitându-[i fratele. De regul= . exclude orice interpretare \n sensul crimei. Cu privire la folosirea obiectelor \n]ep=toare. Investigarea criminalistic= a locului faptei-Simpozion de criminalistic=-2004. când \n realitate el a regizat filmul accidentului mortal. criminalul \ncearc= s= ascund= arma crimei. 2003 Metodologia investig=rii criminalistice a omorului-Vasile Berche[an-Editura Paralela 45-2000. subarahnoidiana. De asemenea. insistându-se pe descrierea leziunilor specifice mor]ii prin spânzurare: [an]ul de spânzurare trebuie examinat [i descris sub aspectul amplas=rii. Bibliografie consultat=: Curs de criminalistic= – Laz=r Cârjan. coroborat= cu celelalte date culese din câmpul faptei [i descrise am=nun]it. |n cazul precipit=rii din imobile. Interpretarea leziunilor existente pe corpul victimei. descoperirea obiectului vulnerant \n imediata apropiere a cadavrului ar constitui un argument \n favoarea sinuciderii. inclusiv a celorlalte obiecte aflate \n apropiere. Ilustrativ asupra modului de \nscenare a unei crime prin simularea unei leziuni mortale produs= cu un obiect dur de tip \n]ep=tor-t=ietor [i hemoragie consecutiv= este urm=torul caz: M. La persoanele care folosesc mâna dreapt=. existen]a altor leziuni corporale. dac= e posibil. caz \n care sinuciga[ul va imagina tot felul de modalit=]i pentru a deruta ancheta. Cercetarea la fa]a locului \n cazul sinuciderilor prin spânzurare \mbrac= urm=toarele aspecte caracteristice: atât cel sosit primul la fa]a locului cât [i [eful echipei de cercetare trebuie s= noteze pozi]ia cadavrului. Decesul prin t=ierea venelor e o metod= clar= de sinucidere c=ci dac= s-ar fi produs din gre[eal= e pu]in probabil ca victima s= nu \ncerce s= opreasc= sângerarea. Mersul anchetei va releva c= M. Astfel. [tiindu-se c= sinuciga[ii sunt eticheta]i ca la[i. pentru a scoate la]ul din jurul gâtului. a cravatei. a fost g=sit mort. erau beneficiari ai unei mo[teniri fabuloase. De regul=. Sinuciga[ii prefer= regiunea precardiac=. exceptând cazurile când se \ncearc= disimularea sinuciderii printr-o crim=. interesând \ns= numai pielea. cadavrul va fi din nou fotografiat. Dac= decesul prin sec]ionarea vaselor de sânge este caracteriststic sinuciderii. Prezen]a urmelor de sânge pe mâinile [i p=r]ile anterioare ale corpului victimei cât [i distribu]ia acestora \n “balt=” \n jurul cadavrului orienteaz= c=tre sinucidere. O diferen]= \ntre omor [i sinucidere este [i aceea c=. motiv pentru care sângele se scurge \n [iroaie paralele pe p=r]ile anterioare ale corpului. paralele [i situate pe una-trei regiuni. examinarea cadavrului va urma acelea[i reguli generale. culorii. \n special cea din jurul gâtului.. hemoragii subdurale. examinarea ]inutei vestimentare a victimei. \n sinucidere \ntâlnim frecvent obiectele dure. La examinarea medico-legal= apar primele semene de \ntrebare. producând mici b=l]i. Din punct de vedere criminalistic. \nainte de a fi coborât. care se izbe[te cu capul de calorifer [i decedeaz= aproape imediat dup= impact. dup= coborâre. având sec]ionate vasele de sânge de la nivelul \ncheieturilor ambelor mâini. cu p=strarea intact= a la]urilor [i nodurilor. 1904. acest lucru caracterizeaz= sinuciderea. fiind simetric= \n omucideri [i asimetric= \n sinucideri. \n timp ce stropii de sânge r=spândi]i la distan]= de cadavru pot fi edificatori pentru crim=. literatura de specialitate [i practica medico-legal= apreciaz= c= sinuciderea poate fi stabilit= dup= urm=toarele criterii: prezen]a a numeroase r=ni despicate \n zona capului.R. este de natur= s= direc]ioneze cercet=rile. \n ma[ina de scris ce apar]inea victimei se descoper= o scrisoare \n care presupusul sinuciga[ \[i anun]a gestul. \n cerebel [i \n bulbul rahidian. existen]a lividit=]ilor cadaverice. \ntrucât se descoper= hematoame precraniene [i occipitale. cel mai adesea. nu se gase[te la locul spânzur=rii. dar f=r= o motiva]ie clar=. anchetatorul g=se[te la fa]a locului o scrisoare sau o not=. sec]ionarea venelor survenind \n mod cert ulterior. persoana respectiv= \ngrijindu-se astfel de imaginea sa de dup= moarte.R. nodul nu trebuie dezlegat. Autorul \nsceneaz= rapid o sinucidere prin sec]ionarea vaselor. sinuciga[ii evitând astfel de obiecte. \n propria locuin]=. nodul trebuie s= fie sl=bit sau s= fie l=rgit la]ul. [tiindu-se c= el va fi beneficiarul \ntregii mo[teniri. leziunile traumatice sunt localizate \n zone accesibile propriei mâini. criminalul \l \mbrânce[te pe M. Astfel. la sinuciga[i vom g=si acele leziuni de \ncercare sau de tatonare. \mpreun= cu fratele sau. Problema e mai complicat= atunci când se supraadaug= \nscenarea unui accident. trebuie relevate acele elemente care pot diferen]ia ipoteza suicidului real de o crim=. A[adar sinuciga[ul vrea s= lase impresia mor]ii prin accident. Sub aspect criminalistic [i medico-legal. Lâng= cadavru este descoperit un cu]it [i se demonstreaz= c= amprentele prelevate de pe acesta apar]in victimei. Un alt criteriu de diferen]iere \l constituie ]inuta vestimentar=. de cele mai multe ori.examin=rii. Când ele se g=sesc nemodificate la locul unde a fost descoperit cadavrul. \n pr=pastie etc. Astfel. nici un obiect pe care individul ar fi putut s= se urce spre a-[i prinde capul \n la]. sec]ionarea gulerului. De asemenea. r=nile pot oferi indicii cu privire la natura mor]ii. prietenilor. sinuciga[ii se mul]umesc cu t=ieturi superficiale. care au provocat moartea victimei. Crima e cert= atunci când faptul fiind descoperit imediat dup= spânzurare.Boroi Studiu asupra spânzur=rii –Nicolae Minovici-Bucure[ti. mecanismul de formare a leziunilor. anumite tipuri de suicid presupun existen]a unor elemente conjuncturale ce \nl=tur= echivocitatea actului. modific=rile histopatologice la nivelul de spânzurare. pl=gile penetrante sunt specifice omuciderii. a pulov=rului se \ntâlne[te numai \n cazul omorurilor. leziunea se afl= deasupra laringelui. având \n vedere c=. coroborat cu inspec]ia locului [i cu datele anamnezei.. |n ceea ce prive[te obiectele folosite de sinuciga[i [i adâncimea pl=gilor.. El a intrat \n cercul b=nui]ilor imediat ce s-a opus efectu=rii autopsiei. data instal=rii mor]ii [i s= constituie temei pentru elaborarea versiunilor.

comun= poli]iei [ i jandarmeriei. sistemul SALVAC va atinge \n final versiunea care integreaz= inclusiv fotografiile digitale. sistemul RAPACE constituie un complement al fi[ierului na]ional al falsului de moned= (FNFM). fiind excluse regl=rile de conturi \ntre infractori [ omorurile intrafamiliale care nu comport= moduri i de operare deosebite. Botezat RAPACE (repertoriu automatizat pentru analiza contrafacerilor de euro) acest soft a \nregistrat bancnotele false ap=rute deja: numerele de serie sau de plac= [i fotografia cu localizarea defectelor. din toat= Fran]a. maro \nchis sau negru. Rolul SALVAC este de a informa anchetatorii \n cele 20% din cazuri r=mase nerezolvate. Poli]istul sau jandarmul interesat se adreseaz= corespondentului tehnic operativ de care depinde. \n 1997. ca o prevedere a schimb=rii monedei na]ionale. Alimentat de informa]iile transmise de serviciile de poli]ie [i jandarmerie. 11 . Sistemul integreaz= de asemenea [ i cadavrele neidentificate. SALVAC – baza operativ= de date criminale Noul soft SALVAC. i serviciile \ns=rcinate cu ancheta trebuie s= completeze un chestionar cu 168 indici. aceasta este transmis= B=ncii Fran]ei care. Datele sunt introduse in sistemul RAPACE. Con]inând un num=r foarte precis de elemente privitoare la modul de operare. c=ruia-i transmite num=rul de plac= cu cele [ase cifre [i litere imprimate pe bancnot= [i num=rul de serie al bancnotei compus din 12 cifre [i litere. 142/decembrie 2004 . sistemul recenzeaz= arest=rile [i efectueaz= apropieri \ntre re]elele de falsificatori. folosit de serviciile franceze de aplicare a legii (sistem de analiz= a leg=turilor violen]ei asociate criminalit=]ii). \n vederea introducerii dosarelor din ultimii zece ani. Operatorii Oficiului au recenzat \n felul acesta peste 40. personalul SALVAC procedeaz= la o analiz= a dosarelor. România. ceea ce ridic= la ora actual= la peste 4000 num=rul cazurilor introdus \n baza de date.000 de numere. i SPANIA : Stilouri detectoare de bani fal[i Pe pia]a spaniol= exist= \n prezent o mare varietate de stilouri care se folosesc drept detectoare de bani fal[ i. dar poate servi totodat= [i pentru disculparea unei persoane dac= toate verific=rile se dovedesc negative. descoperite \n propor]ie de aproape 80%. In timpul perioadei de testare a sistemului (aproape un an) au fost descoperite leg=turi poten]iale \n peste 15 cazuri r=mase cu autori necunoscu]i.MAPAMOND CRIMINALISTIC General de brigad= (r. odat= cu noile dosare. a fost depus un enorm travaliu. Potrivit opiniilor beneficiarilor acestui sistem. Corespondentul \i cere apoi anchetatorului s= pozi]ioneze bancnota sa pe grila ortonormat= cu care fiecare serviciu este dotat [i \i indic= acele cazuri \n care trebuie s= apar= diferen]e fa]= de un original. Pentru a alimenta o baz= de date fiabil= [ exploatabil=. Lituania. Softul ti i opereaz= pe o baz= de date operativ=. Ungaria [i la Secretariatul General Interpol de la Lyon. [ nu con]ine decât informa]ii referitoare la i infrac]iunile comise prin violen]= constatate de c=tre cele dou= servicii de aplicare a legii. cu sprijinul financiar al Comisiei europene. Columbia. precum [i num=rul de contrafaceri diferite din aceea[i serie. ceea ce confer= acestei unit=]i de urm=rire [ analiz= i criminal= excelente perspective de viitor. Aceast= tehnic= confirm= b=nuielile. Pentru a utiliza sistemul \n condi]ii optime. IOAN HURDUBAIE FRAN}A: Informatica \n lupta \mpotriva falsificatorilor de bani Trecerea la euro a f=cut serviciile de poli]ie s= se team= de o cre[tere alarmant= a contrafacerilor. la rândul s=u. chestionarul ofer= bazele necesare pentru o analiz= comportamental= [ criminal=. se freac= vârful detectorului pe suprafa]a hârtiei bancnotei care trebuie verificat=. Prin infrac]iuni de violen]= se \n]eleg omorurile. Oficiul central de reprimare a falsului de moned= a decis deci s= creeze un soft dedicat. Constituind baza tehnic= pentru repertorierea contrafacerilor de bancnote. care sunt vizibile cu ochiul liber. Aflat i \nc= \n perioada de testare. sistemul comunic= data primei sale apari]ii. a[a cum s-a \ntâmplat cu explozia falselor bilete de franci francezi facilitat= de evolu]ia informaticii. Dup= confirmarea caracterului fraudulos al bancnotei. Rolul SALVAC nu este acela de a se substitui anchetatorilor. leg=tura cu alte contrafaceri. pentru a determina \n ce fel anumite comportamente [ moduri de operare ar putea tr=da i similitudini \ntre cazuri pe care nimic nu ar p=rea s= le lege la \nceput. Potrivit instruc]iunilor de folosire a acestora. este deservit de 10 poli]i[ [ 5 jandarmi. care completeaz= i un formular specific. obi[ nuin]ele victimei.) dr. violurile [ agresiunile sexuale. La cererea serviciilor de poli]ie [ jandarmerie. Softul a fost desf=[urat la un num=r de 85 coresponden]i tehnici operativi ai Oficiului. o \nregistreaz= \n banca european= de date de la Frankfurt. pentru a [ dac= ti o bancnot= este fals= sau autentic=. instalat \n urm= cu ceva mai mult de un an. Dac= bancnota face parte dintr-o serie deja \nregistrat= \n baza de date. dar \n prezent este implantat [i \n Bulgaria. Traducere [ adaptare dup= Civique nr. ci de a furniza elemente care s= le permit= acestora s= \ntrez=reasc= noi piste sau s= efectueze apropieri \ntre cazuri foarte distan]ate \n timp sau \n spa]iu. precum [ i i tentativele acestora. Dac= pe aceasta r=mâne o urm= a c=rei culoare poate oscila \ntre maro deschis. poli]ia na]ional= [ jandarmeria au rezultate excelente \n materie de i infrac]iuni violente. Sistemul afi[eaz= totodat= o fotografie a bancnotei cu o gril=. lucru ce a permis descoperirea a 3 contrafaceri de euro \n Columbia. comportamentul autorului.

aproape imperceptibila culoare g=lbuie sau verzui deschis pe care o las= instrumentul. se poate folosi pentru falsificare o hârtie care a utilizat drept adeziv clei de oase sau alcool de polivinil. acest sortiment de hârtie. se poate aprecia c= aceste pixuri sau stilouri detectoare sunt folositoare. rigiditate [i lustru. apar diferen]e de culoare \n identificarea bancnotelor falsificate. maro \nchis sau deschis. deoarece. imensa majoritate a bancnotelor false sunt confec]ionate cu acest sortiment de hârtie. printr-un procedeu chimic i s-au eliminat toate culorile. de[i baza este format= din iod. Nu ar fi prea sigur s= se afirme autenticitatea unei bancnote. Bancnot= autentic= 50 euro Bancnot= fals= 100 euro Bancnot= fals= 200 euro A se observa \n cele trei fotografii urmele l=sate de detectoare \n partea alb= a bancnotelor. este interesant de [tiut c= unul dintre aditivii care se adaug= hârtiei \n procesul s=u de fabrica]ie este adezivul. a[a cum se \ntâmpl= la unele falsific=ri de dolari. a[a cum se \ntâmpl= cu hârtia bancnotelor autentice. care este folosit= pentru confec]ionarea bancnotelor \n aproape toate ]=rile lumii. [i care dispare la pu]in= vreme. \n func]ie de modelul detectorului. Diferitele tonalit=]i pot fi apreciate \n func]ie de detectorul utilizat (foto 4). a[a cum s-a afirmat mai \nainte. se folose[te cleiul de oase sau alcoolul de polivinil. Pentru a realiza aceste falsific=ri. cleiul de oase [i alcoolul de polivinil. nu utilizeaz= niciodat= drept adeziv amidonul. |n consecin]=. a[a cum s-a spus deja. aceste solu]ii pot fi oarecum diferite. Tipurile de adezivi cel mai folosite la fabricarea hârtiei sunt amidonul. maro \nchis sau maro deschis. Scopul adezivului este de a evita extinderea cernelii \ntre fibrele hârtiei. dând o culoare neagr=. [i acesta este motivul pentru care traseul marcat cu unul din aceste pixuri detector pe suprafa]a bancnotelor false. aceasta fiind reac]ia tipic= ce se produce când se pun \n contact amidonul [i iodul. profitând de faptul c= toate acestea au acelea[i dimensiune. falsificatorii de bancnote \ncearc= s= g=seasc= un sortiment de hârtie care s= aib= caracteristici cât mai asem=n=toare cu ale hârtiei bancnotelor autentice. este pozitiv=. apare de culoare neagr=. este chiar culoarea propriei \nc=rc=turi. \ntotdeauna [i atunci când se ]ine seama de cele prezentate mai sus. dup= care s-a imprimat una de valoare mai mare. |nainte de a proceda la expunerea rezultatelor acestora analize. pentru a o transforma \n alta de 100 dolari. astfel c=. |n func]ie de marca detectorului. \ns= cum \n ziua de azi aproape toat= hârtia comercial= aflat= pe pia]= folose[te drept adeziv amidonul. Problema detect=rii falsului se ridic= atunci când hârtia care se folose[te pentru realizarea falsului este lipsit= de amidon. doar pentru faptul c= trecând detectorul peste ea. Ca o concluzie final=. reac]ia rezultat= ar fi de culoare galben deschis sau verzuie. Când hârtia necesit= mai mult= rezisten]= [i rezisten]= la frecare. deoarece acesta reac]ioneaz=. 12 . Amidonul este unul dintre cei mai utiliza]i adezivi la majoritatea hârtiilor de uz comercial. ori poate fi vorba de o bancnot= autentic= de mic= valoare c=reia. suntem \n prezen]a unei bancnote autentice. |nc=rc=tura acestor detectoare const= \n solu]ie realizat= pe baz= de ioduri [i ap=. \ntotdeauna [i când tipul de hârtie examinat con]ine amidon. sau dac= se folose[te hârtia autentic= a unei bancnote de mic= valoare pentru a realiza alta de o valoare mai mare. iar dac= nu apare o culoare sau aceasta variaz= de la g=lbui spre verzui. iodul nu reac]ioneaz= nici \ntr-un fel [i pentru aceasta. aproape imperceptibil= [ i care dispare imediat.bancnota este fals=. folosirea acestor detectoare pentru a determina cu rapiditate autenticitatea sau falsitatea unei bancnote. care ne permite s= fim siguri c= bancnota este fals=. deoarece le confer= densitate. care folosesc hârtia sp=lat= de un dolar. Când se trece pixul detector pe deasupra suprafe]ei unei hârtii care con]ine un adeziv diferit de amidon.

\n mod normal. CST sau CDT . caracteristicile acestora determinând procedura ce trebuie urmat=. A. Aceast= posibilitate tehnic= dac= este cunoscut= de poli]ist poate fi exploatat= cu rezultate pozitive pe parcursul investiga]iilor on-line sau cu ocazia culegerii [i analiz=rii datelor. situa]ie \n care. Atunci când are loc un incident "informatic" este esen]ial s= se ac]ioneze imediat cu operativitate. altavista. când s-a stabilit conexiunea [i cât a durat aceasta. univ. investigarea incidentelor prin verificarea dosarelor. Identificarea [i documentarea propriu zis= a fraudelor informatice Spre deosebire de infractorii obi[nui]i.Universal / Greenwich mean time .com [. Nu trebuie uitat faptul c= adresa de IP a calculatorului folosit pentru vizualizarea sau download -ul site-ului poate fi conectat= de serverul web investigat. instrumentele [i aplica]iile folosite prin testarea acestora \ntr-un mediu sigur. dar trebuie luate \n calcul diferen]ele de fus orar [i cele legate de sincronizarea set=rilor unui sistem cu timpul real.Pacific Time zone . \n partea de \nceput a acestora (header). preg=tirea ob]inerii unui mandat. Fi[ierele jurnal fac referire. Componentele clasice ale unei investiga]ii \n domeniul infrac]ionalit=]ii informatice sunt: formarea echipelor de investiga]ie din rândul speciali[tilor.timpul universal (Greenwich) EST sau EDT .ro). |n aceast= situa]ie se pot identifica mai multe posibilit=]i: adresa de "e-mail" este gestionat= de un operator na]ional de servicii Internet. \nainte de \nceperea cercet=rilor propriu-zise. dar poate ajunge mult mai complex=. Dac= informa]ia privind comiterea unei fraude informatice face referire la un nume (nickname) sau canal de IRC este recomandat= folosirea motoarelor de c=utare pe baza unor cuvinte cheie. GHEORGHE ALECU Facultatea de Drept Constan]a Universitatea "Spiru Haret" 1. Astfel. Analizarea fi[ierelor jurnal va furniza date importante referitoare la cine s-a conectat de la un anume computer. \n vederea afl=rii identit=]ii persoanei care utilizeaz= adresa \n cauz=.timpul universal (UT) minus o or=. infractorii de pe Internet formeaz= o categorie aparte.yahoo. Un alt aspect important \n desf=[urarea investiga]iilor informatice este cooperarea anchetatorilor cu furnizorii de servicii Internet. prin cooperare interna]ional= [i cu respectarea procedurilor legale. cu operatorii de telecomunica]ii [i cu alte organisme private din domeniul tehnologiei informa]iei.timpul din zona Est European=. la elementul timp sub forma unor abrevieri. se pot face c=ut=ri \n vederea identific=rii eventualelor mesaje po[tale de titularul adresei respective de e-mail \n cadrul unor forumuri sau grupuri de discu]ii. dac= se porne[te de la o adres= de "e-mail" (exemplu: nume @ mail.timpul din zona Pacificului. sau cu ajutorul unor aplica]ii acesta se poate copia \n totalitate.PARTICULARIT+}I ALE INVESTIGA}IEI PENALE {I CRIMINALISTICE A UNOR INFRAC}IUNII DIN DOMENIUL INFORMATIC Lect. Este foarte important= includerea consilierilor tehnici care pot \n]elege detaliile tehnice ale infrac]iunii [i care pot ajuta la men]inerea unei eviden]e sigure.orele (HH) [i minutele (MM) ce se adaug= la UT. De asemenea. colectarea dovezilor [i punerea lor sub supraveghere. Culegerea informa]iilor \n mediul informatic Culegerea datelor \n mediul informatic [i transformarea acestora \n probe se face \n func]ie de indiciile existente \n cazul investigat. +HHMM .Eastern Time zone .Central Time zone . cu respectarea condi]iilor legale. dr.timpul universal. Procedura desf=[ur=rii investiga]iilor on-line Investigarea unei fraude informatice nu implic= o procedur= complet diferit= de modul de cercetare a infrac]ionalit=]ii clasice. ce trebuie cunoscute de investigator pentru a putea citi un asemenea log : UT SAU GMT . inventarierii informaticienilor [i supravegherea suspec]ilor [i activit=]ii lor. Localizarea [i identificarea subiectului investigat.a. PST sau PDT .timpul din zona Central European=. Calculatorul care va genera fi[ierul jurnal va folosi \n mod normal timpul local. www. O parte din aceste motoare de c=utare vor folosi baze de date orientate \n plan local dar se pot folosi [i serviciile unor site-uri precum www. cu ajutorul unui "browser" trebuie vizualizat site-ul \n cauz=. adresa de "e-mail" nu este gestionat= de un operator na]ional de servicii Internet. pentru o c=utare aprofundat=. Z . studierea locului infrac]iunii. C. mai ales electronice. Dac= indiciul existent face referire la o adres= Web. comunitate \n care transferul de nout=]i \n domeniu se face \n permanen]= [i cu mare rapiditate. investigatorul trebuie s= cunoasc= foarte bine software-ul. [tiind ce s= sesizezi. Elementul "time" Un utilizator poate fi identificat [i localizat pe baza analiz=rii fi[ierelor jurnal care con]in \nregistr=rile unor ac]iuni [i evenimente cum ar fi conectarea sau deconectarea de la re]eaua de Internet. A . ceea ce \i face s= fie mereu cu un pas \naintea anchetatorilor. unde este localizat acest computer. situa]ie \n care acesta trebuie contactat imediat. |n cazul anchetelor desf=[urate \n lumea "virtual=" a Internetului. 13 .orele (HH) [i minutele (MM) ce se scad din UT. primul lucru care va fi avut \n vedere este identificarea posesorului acestei adrese. se pot solicita datele de identitate furnizate de titularul adresei de e-mail la constituirea acesteia. cu ajutorul bazelor de date apar]inând unor site-uri dedicate acestui scop. \n afar= de cazul când avem probe [i indicii c= cineva a comis fapta. B.com. HHMM .

Exist= trei probleme care trebuie abordate \n leg=tur= cu ini]ierea [i executarea unui astfel de verific=ri sau perchezi]ii : \n momentul solicit=rii autoriza]iei de perchezi]ie. Astfel. mediile ce vor fi cercetate. au capacitate de a intercepta [i filtra pachetele de date chiar \n situa]ia folosirii unor protocoale alternative.situa]ie \n care se va proceda la deconectare. Interceptarea comunica]iilor . se pot folosi urm=toarele tehnici de interceptare [i monitorizare a traficului subiectului investigat : E . iar cele cu atitudine cooperant= vor putea fi folosite ulterior \n procesul verific=rii.mail . Scanarea newsgroup-urilor . Mijloace de interceptare a datelor Exist= mai multe posibilit=]i de interceptare a datelor. respectiv prin stabilirea faptului dac= sistemul informatic verificat este conectat cu zona de afar= . loca]ia echipamentului [i a dispozitivelor de stocare. existen]a unor medii de efectuare a unor copii de rezerv=. Vor fi identificate probele ce se afl= \n pericol imediat (de exemplu. De asemenea prin audierea acestor persoane de c=tre cadre specializate sau al]i speciali[ti atra[i se evita furnizarea unor informa]ii false sau eronate. Unele din aceste dispozitive pot s= refac= \n totalitate fluxul de informa]ional original. Acesta ar putea fi \n cadrul unui laborator sau chiar locul unde au fost descoperite probele. dat fiind volumul foarte mare de date care se stocheaz= [i care \mpiedic= verificarea \n totalitate a acestora. documentarea verific=rii sau a perchezi]iei se va realiza prin redactarea unui proces verbal la care se vor ata[a declara]iile [i alte anexe (fotografii. identificarea persoanelor care au cuno[tin]e [i aptitudini informatice .timpul universal (UT) minus 12 ore. \n cuprinsul acesteia s= fie men]ionat [i faptul c= urmeaz= s= fie verificate [i mediile de stocare electronice. sistemul de operare al re]elei.situa]ie \n care se va \ntrerupe aceast= opera]ie chiar dac= este necesar= deconectarea sistemului). stabilirea participan]ilor la verificare sau la perchezi]ie . 2. dispozitivele de stocare a probelor electronice s-ar putea s= nu fie atât de evidente pentru anchetator. \n situa]ia unei perchezi]ii efectuate \ntr-un mediu informatic. pe baza unor cuvinte cheie. locul unde se va efectua analiza probelor informatice trebuie stabilit \nainte de \nceperea verific=rii mediului informatic. documente ridicate.timpul universal (UT) plus 12 ore. Preg=tirea unei verific=ri sau perchezi]ii \ntr-un mediu informatic necesit= respectarea urm=toarelor etape : colectarea informa]iilor privind sistemele informatice ce urmeaz= a fi verificate.). Prelevarea [i analiza probelor [i a mijloacelor de prob= A. Y . \ntrucât o parte din acestea ar putea avea aptitudinile [i chiar motiva]ia necesar= distrugerii probelor electronice.cu ajutorul programelor pentru calculator dedicate acestui scop. dac= sunt plasate \n anumite noduri de re]ea (cât mai aproape de suspectul investigat). |n continuare se va stabili dac= se recomand= examinarea la fa]a locului a mediului informatic.ce urmeaz= a fi audiate cu privire la atribu]iile de serviciu [i informa]iile stocate \n sistemul informatic.timpul universal (UT) plus o or=. medii ne\nregistrate). Exist= mai multe motive pentru care audierile trebuie ini]iate \n aceast= etap= [i de c=tre speciali[ti \n domeniu. mijloace importante de prob= putând s= fie omise sau deteriorate \n procesul de perchezi]ie.box .folosindu-se dispozitive speciale (data analyser) care. |n final.M . tipul [i topologia re]elei. tipul de stocare a datelor. anchetatorul poate vizualiza obiectele ce ar putea constitui probe. 14 . dar aceste tehnici complexe necesit= cunoa[terea [i \n]elegerea \n totalitate a modului de organizare [i func]ionare a transmiterii datelor. capturi de ecran etc. Efectuarea verific=rilor [i perchezi]iilor \n mediul informatic De[i principiile stabilite de actele normative \n vigoare pentru efectuarea unei verific=ri sau perchezi]ii nu se schimb= \n mediul electronic. existând \n esen]= trei categorii: calculatoarele de sine st=t=toare. dac= se respect= condi]iile legale. situa]ii \n care se va cunoa[te de la \nceput dac= este necesar= sau nu ridicarea elementelor de hardware \n vederea verific=rii. |n acest sens. ingineri de sistem). loca]ia unit=]ilor centrale de procesare.const= \n interceptarea [i copierea cu ajutorul operatorilor de pe Internet a mesajelor tip e-mail adresate sau trimise de suspect. identificarea a cel pu]in doi martori asisten]i neutri. |n desf=[urarea propriu-zis= a verific=rii sau perchezi]iei exist= câteva lucruri de o importan]= major= ce trebuie realizate \n primele minute imediat dup= ini]ierea ac]iunii. stabilirea logisticii ce urmeaz= a fi folosit= (instrumente. N .\n afara investigatorilor vor participa [i persoane cu calificare tehnic= adecvat= (criminali[ti. Verificarea la fa]a locului trebuie f=cut= \ntotdeauna de c=tre specialistul criminalist sau personalul tehnic atras \n prezen]a unor martori asisten]i neutri [i a subiectului investigat. trebuie totu[i utilizate procese mentale [i aptitudini noi. Astfel dac= \n cazul unei perchezi]ii clasice. stabilizarea mediului \n care urmeaz= s= se desf=[oare verificarea prin asigurarea zonelor \n care se afl= calculatoarelor fa]= de accesul tuturor persoanelor. situa]ie care s-ar putea \ntâlni dac= angaja]ii intervieva]i ar avea motive s= cread= c= anchetatorul nu este familiarizat cu aceste cuno[tin]e. persoanele cu cuno[tin]e tehnice au tendin]a s= rela]ioneze cu celelalte persoane din cadrul firmei sugerându-le ce s= declare. Procedura verific=rii sau perchezi]iei va continua prin inspectarea atent= a locului perchezi]iei \n vederea identific=rii urm=toarelor elemente : num=rul [i tipul unit=]ilor centrale de procesare. Urm=toarea etap= const= \n intervievarea (audierea) persoanelor cu cuno[tin]e \n domeniul sistemelor informatice. re]elele de calculatoare [i medii de stocare portabile. Øalegerea momentului efectu=rii verific=rii sau perchezi]iei. procesul format=rii unui disc . aceste e-mail-uri trecând prin serverul de mail al ISP-ului. D. statutul sistemului informatic [i prezen]a sau absen]a anumitor persoane. respectiv ce hardware va trebui ridicat \n vederea continu=rii cercet=rilor. programe software. pe cât posibil \n succesiunea urm=toare: securizarea locului faptei prin \ndep=rtarea persoanelor aflate la calculatoare.

B. create de sistemul de operare. Programele mali]ioase [i viru[i informatici Datorit= naturii fraudelor care implic= folosirea programelor "mali]ioase" sau a viru[ilor informatici. pagini web) [i se vor consemna \n procese verbale de constatare. |n marea majoritate a cazurilor de hacking. Astfel. ferit de factori perturbatori. \n aceea[i m=sur= investigatorul trebuie s= \n]eleag= aspectele tehnice pe care le implic= desf=[urarea unei anchete \n mediul informatic. respectiv: 1) tipul [i versiunea sistemului de operare. |n func]ie de rezultatele ob]inute pe parcursul cercet=rilor se va trece la realizarea operativ= a acestora prin efectuarea de perchezi]ii. indicarea documentelor care au fost printate. dischete) trebuie transferate prin copiere pe alte medii de stocare similare. Probele legate de comiterea unei infrac]iuni trebuie \ntotdeauna c=utat= \n ultimele dou= categorii enun]ate. de telefoane etc. Analizarea datelor stocate necesit= cuno[tin]e tehnice de specialitate dar [i r=bdare. scopul verific=rilor este de a determina care este paguba [i cine se face vinovat de producerea acesteia.al aplica]iilor instalate sau chiar la nivelul componentelor hardware ale re]elelor . |nainte de a se adresa acestor companii. Crearea unor copii de siguran]= |n majoritatea cazurilor victimele nu vor cunoa[te motivele sau scopurile hackerului [i nici modific=rile care au fost aduse sistemului. 3. semn=tura. ofi]erii investigatori trebuie \ns= s= cunoasc= dac= din punct de vedere tehnic [i legal.. Cercetarea criminalistic= a unor fraude informatice A. se va proceda la audierea p=r]ii v=t=mate cu privire la motivele pentru care consider= c= s-a p=truns \n mod neautorizat \n propriul sistem informatic. 4) sistemele de securitate utilizate de sistemul \n cauz=. cercet=ri la fa]a locului. Datele stocate pe mediile originale (hard -disk. |n ambele situa]ii informa]iile de log culese pot furniza informa]ii privind sursa atacurilor sub forma unei adrese IP sau a altor date ce pot duce la identificare hackerului. Un mediu de stocare poate con]ine \n mod normal urm=toarele tipuri de fi[iere : Fi[iere ale unor programe pentru calculator. dar nu trebuie uitat faptul c= date importante pot fi identificate \n fi[iere "ascunse" printre fi[ierele unor programe sau aplica]ii. La finalizarea analizei datelor cuprinse \n diferitele fi[iere enun]ate se va elabora un raport cu descrierea desf=[ur=rii verific=rilor. urm=toarele date : cine a efectuat analiza. sau a altor for]e de poli]ie str=ine. iar Back-up-urile mai vechi trebuie securizate \n vederea efectu=rii unor verific=ri am=nun]ite pentru a determina momentul primei intruziuni [i modific=rile care au intervenit. \n acest sens. B. De aceea este obligatorie "\nghe]area" situa]iei curente. locul unde a avut loc intervalul de timp \n care s-a desf=[urat [i obiectul analizei. Aceasta este o regul= important= ce trebuie respectat= pentru a evita deteriorarea sau modificarea involuntar= a informa]iilor [i folosirea acestei \mprejur=ri de c=tre f=ptuitor \n ap=rarea sa. Identificarea f=ptuitorului Pe baza informa]iilor furnizate de fi[ierele jurnal se poate determina dac= hackingul s-a produs din afara sau din interiorul sistemului. al bazelor de date. ceea ce se cere este realizabil. Fi[iere generate de utilizator. Dac= victima nu a f=cut acest lucru deja. folosindu-se de vulnerabilit=]ile sistemului un utilizator local cu privilegii limitate \[i poate m=ri aceste privilegii \n mod fraudulos sau un utilizator extern poate accesa re]eaua \n mod neautorizat. Pe baza acestor date. Investigarea acestor fraude presupune parcurgerea mai multor etape : Identificarea pagubelor |n prim= faz=. 2) leg=turile sistemului la diferite re]ele locale sau publice. Fi[ierele [terse ar putea fi recuperate \n totalitate cu ajutorul unor instrumente special concepute \n acest sens. cu men]ionarea locului unde au fost identificate. aceste activit=]i sunt realizate de la distan]= (remote attack) de c=tre atacatori care nu de]in nici un fel de control asupra sistemului ]int=. concentrare [i un mediu de lucru corespunz=tor. Mai ales \n situa]ia \n care activitatea infrac]ional= continu= sau a fost l=sat= s= continue este foarte important s= se solicite sprijinul companiilor de telecomunica]ii \n vederea identific=rii sursei hackingului. Fi[iere temporare de diferite tipuri. aceasta trebuie instruit= \n acest sens. Aceste fi[iere pot fi identificate la nivelul sistemului de operare. Colectarea logo-urilor Majoritatea sistemelor informatice creeaz= fi[iere jurnal care \nregistreaz= evenimentele produse. CD ROM-uri. Analizarea mediilor de stocare indisponibilizate cu ocazia verific=rilor Scopul analiz=rii mediilor de stocare indisponibilizate pe parcursul verific=rilor este de a identifica probe care s= confirme sau s= \nl=ture suspiciunile referitoare la s=vâr[irea unei fraude informatice. Solicitarea cooper=rii externe Pe parcursul cercet=rilor investigatorul trebuie s= hot=rasc= dac= este necesar= solicitarea cooper=rii din partea companiilor de telecomunica]ii (furnizorii de servicii Internet. fi[iere jurnal ale unor aplica]ii client. C. Colectarea informa]iilor referitoare la sistem |n fiecare caz este foarte important s= se colecteze informa]ii referitoare la sistemul victimei. prin realizarea unor copii ale sistemului ("imagine back-up"). Analiza acestor date se va face \n func]ie de natura acestora (exemplu: copii ale unor e-mail-uri puse la dispozi]ie de victim=. Analizarea probelor [i transformarea acestora \n mijloace de prob= Datele colectate referitoare la activit=]ile subiectului investigat se vor analiza prin mijloace specifice \n vederea transform=rii acestora \n mijloace de prob=. investigatorii pot identifica punctele slabe [i vulnerabilit=]ile sistemului [i direc]iona eficient ancheta. ridicarea de obiecte sau \nscrisuri [i a oric=ror altor activit=]i ce se impun. \n mod obligatoriu. 15 . cuprinzând. acestea urmând s= fie folosite \n vederea studierii fi[ierelor. ce software s-a folosit \n analiz=. 3) modul de realizare a leg=turii la re]elele respective. audieri. Hacking-ul Poli]i[tii specializa]i \n investigarea acestui tip de fraude trebuie s= cunoasc= \n detaliu cadrul juridic aplicabil [i s= ia \n considerare diferen]ele de reglementare ce pot interveni de la ]ar= la ]ar= \n cazul verific=rilor transfrontaliere.

\n func]ie de situa]ie.. comenzilor MACRO etc.. formatate. Aceast= form= de s=vâr[ire este caracterizat= prin instalarea unui software pe unul sau mai multe calculatoare (moment \n care se consum= infrac]iunea de reproducere a unei opere). dischetele respective vor fi protejate \mpotriva scrierii [i inscrip]ionate cu informa]ii referitoare la virusul sau programul mali]ios identificat. De asemenea trebuie avut \n vedere faptul c= pentru existen]a infrac]iunilor men]ionate mai sus \n cazul identific=rii de software instalat. 8/1996. pirate sau nu. de exemplu prin \nchiriere c=tre utilizatorii unor computere aflate \ntr-o sal= de Internet-cafe. Instrumentarea cauzelor de aceast= natur= se va face \n conformitate cu legisla]ia \n vigoare \n vederea identific=rii adev=ratului autor al reproducerii. Dac= dup= instalarea programului este difuzat sub orice form=. \n primul rând prin audierea victimei cu privire la urm=toarele aspecte: ce se cunoa[te despre originea software-ului mali]ios sau a virusului (cum a ajuns acesta \n sistemul infectat .EXE.BAT [i CONFIG. laolalt= cu fi[ierele de sistem COMMAND. D. Pirateria software Investigatorii trebuie s= cunoasc= cu exactitate care sunt elementele cerute de legisla]ia na]ional= pentru a se afla \n situa]ia unui caz de "piraterie software". trebuie s= cuprind= date suficiente asigur=rii probatoriului necesar. 142 lit.COM. dac= s-a luat vreo m=sur= de prevenire a infect=rii sistemului sau de reparare a pagubelor produse. trebuie identificat= [i stabilit= cu exactitate persoana care s-a ocupat efectiv de reproducerea programelor pentru calculator. precum [i cele ale art.). Astfel nu se va putea proba ac]iunea de reproducere.investigarea acestora este foarte dificil de realizat.de pe Internet. a [i din Legea 8/1996. \n aceast= situa]ie câ[tig=torul licita]iei va fi \n[tiin]at prin e-mail ce c=tre casa de licita]ii on-line s= contacteze vânz=torul pentru a se stabili detaliile tranzac]iei (forma de plat=. reproducerea pe suporturile de stocare a informa]iei [i utilizarea unor programe de calculator. Sub aspectul proba]iunii ce trebuie administrat= \n cauz=. Pe baza informa]iilor ob]inute din studierea probelor prelevate [i din analizarea fi[ierelor jurnal ale sistemului se poate trece la efectuarea altor activit=]i \n vederea identific=rii sursei infect=rii. COM. \n acest caz existând un concurs real de infrac]iuni. Atunci când se fac aceste copii. ce pierderi / distrugeri s-au cauzat sistemului. fiind suficient= probarea inexisten]ei consim]=mântului titularului drepturilor de autor materializat= \n lipsa documentelor de provenien]= a programului [i a licen]elor de utilizare sau a contractului (de cesiune. \nchiriere sau utilizare) \ncheiat cu acest titular sau cu reprezentan]ii s=i legali. Cea mai bun= prob= \n cazul acestor fraude va fi realizarea unei copii a sistemului infectat ("image copy") [i a dischetelor sau altor medii de stocare virusate. modul de realizare a infect=rii [i al producerii replic=rii programului "mali]ios / virusului (prin fi[iere EXE. \ntrune[te elementele constitutive prev=zute de art. loca]ia calculatorului infectat. respectiv multiplicarea [i distribuirea ilegal= de programe de calculator pirat. urmat= de folosirea efectiv= a acestuia. e-mail. cal troian. ci numai achizi]ionarea [i utilizarea unor programe de calculator . pentru a se realiza copii a fi[ierelor infectate. BAT [. schimbarea datelor sistemului. modul de manifestare a programului "mali]ios" /virusului (apari]ia unor erori ale tastaturii. Pentru desf=[urarea ulterioar= \n bune condi]ii a activit=]ii de cercetare penal=. data la care s-au f=cut copiile etc. 142 lit. modific=ri ale display-ului. cum a fost detectat programul "mali]ios" /virusul. AUTOEXEC. 144 din aceia[i lege. cum s-a declan[at programul "mali]ios" / virusul (care a fost evenimentul care a generat ini]ializare). se vor copia (\n cazul sistemelor IBM sau compatibile) [i fi[ierelor. Situa]ia actual= din România reliefeaz= dou= modalit=]i efective de piraterie software: multiplicarea [i distribuirea ilegal= de programe pentru calculator pirat (dup= ce acestora le-au fost \nl=turate \n prealabil dispozitivele de protec]ie). 16 .a. nu este necesar s= se dovedeasc= c= programele pentru calculator sunt piratate. schimbarea dimensiunilor unor fi[iere etc. SYS. actul de constatare \ncheiat cu ocazia efectu=rii unei verific=ri \n temeiul art. C. respectiv care sunt principalele modalit=]i de s=vâr[ire a reproducerii [i difuz=rii ilegale a programelor pentru calculator. respectiv reproducerea unor programe de calculator f=r= consim]=mântul prealabil al titularului dreptului de autor. A doua modalitate de s=vâr[ire. programul "mali]ios" / virusul a afectat mediile de memorare ale sistemului (sistemul opereaz= mult mai \ncet sau are probleme de \nc=rcare a fi[ierelor de boot). bombe logice. Prima modalitate de s=vâr[ire. se vor folosi dischete noi.). afi[area unor instruc]iuni. |n acest sens este necesar= formarea unei imagini complete asupra incidentului.. 222 din Codul de Procedur= Penal= referitoare la plângerea prealabil=.COM. \n toate situa]iile se vor efectua copii duble (prob= [i contraprob=).).verbale cu toate activit=]ile desf=[urate \n care se vor consemna \n mod detaliat datele legate de tipul sistemului. Investigarea fraudelor s=vâr[ite cu ocazia organiz=rii unor licita]ii fictive prin Internet Cea mai des uzitat= form= de s=vâr[ire a acestor infrac]iuni este nepredarea bunului pentru care s-a licitat. Ulterior se va solicita Oficiului Român pentru Drepturi de Autor efectuarea unei verific=ri de specialitate luându-se leg=tura [i cu reprezentan]ii titularilor drepturilor de autor pentru a comunica dac= se constituie sau nu parte civil= \n procesul penal [i cu ce sum=. pe parcursul actelor premerg=toare. atunci ne afl=m \n situa]ia s=vâr[irii infrac]iunii de difuzare f=r= drept a unei opere.. a [i b din Legea nr. urmând a se efectua [i alte activit=]i care se impun pe parcursul actelor premerg=toare. \ntrune[te de asemenea elementele constitutive ale infrac]iunilor prev=zute de art. dischete etc. 142 lit.). trebuie respectate o serie de reguli de baz=: se vor \ntocmi procese . \n prima situa]ie (acea de reproducere prin multiplicare a unui program de calculator) trebuie avute \n vedere dispozi]iile art. \n caz contrar pentru persoanele depistate putându-se re]ine doar fapta de difuzare a unei opere f=r= consim]=mântul titularului dreptului de autor. a [i b. dar f=r= a avea consim]=mântul titularului drepturilor recunoscute de lege. viermi etc. ce program "mali]ios" (ce variant= a acestuia) este implicat \n alterarea sistemului victim= (virus. procedurile folosite pentru ob]inerea probelor etc. folosindu-se calculatoare neinfectate.

\n toate cazurile f=ptuitorul va solicita plata \n \ntregime sau \n parte a sumei ce reprezint= contravaloarea bunului \nainte de trimiterea produsului. de la \n[tiin]=rile primite de la institu]iile statelor ai c=ror cet=]eni au fost \n[ela]i \n acest mod sau chiar de la sesiz=ri din oficiu (de exemplu \n situa]ia \n care din investigarea unei reclama]ii vor rezulta date despre s=vâr[irea altor fapte de aceea[i natur=). Totu[i. Fraudele comise cu prilejul organiz=rii unor licita]ii prin Internet au c=p=tat o amploare deosebit= pe teritoriul României. |ntrucât aceste date ar putea fi stocate \n fi[iere ascunse. mai ales cu ocazia perchezi]iilor. atât pe parcursul perchezi]iei cât [i ulterior. produsele achizi]ionate prin folosirea frauduloas= a unui card) Verificarea criminalistic= a \nscrisurilor se poate face numai pe baza documentelor originale.modalitatea de trimitere a bunului). care nu necesit= verific=ri criminalistice. la oficiile po[tale. [i de aceea investigatorii trebuie s= ac]ioneze cu operativitate \n vederea asigur=rii acestor mijloace de prob=. \n ultimii ani fiind identificate [i documentate cu sprijinul autorit=]ilor americane [i ale altor state ai c=ror cet=]eni au fost prejudicia]i. acte de identitate false sau \n alb". dar cump=r=torul de bun=-credin]= va constata c= la data stabilit= nu a primit bunul pentru care a licitat . Din verific=rile efectuate. \nregistr=rile [i facturile existente la oficiile po[tale (acolo unde este cazul). va porni de la analizarea instrumentului de plat= (dac= acesta a fost re]inut). Instrumentarea cauzelor care implic= ca modalitate de s=vâr[ire nepredarea bunului pentru care s-a licitat poate porni. document printat cu ajutorul unei imprimante) . Folosirea mijloacelor criminalistice [i a exper]ilor \n materie este mai mult decât util= [i \n investigarea cazurilor de falsificare a cardurilor bancare prin contrafacere sau alterare (de exemplu: prin examinare cu raze laser se poate identifica num=rul de cont original sau alte date inscrip]ionate pe un card care a fost falsificat prin modificarea acestor informa]ii). la institu]ia emitent= a cardului bancar. Este necesar ca aceste echipamente s= fie asigurate \mpotriva oric=ror modific=ri ce ar putea interveni [i ridicate \n vederea cercet=rii am=nun]ite. |n func]ie de natura fraudei investigate. comerciant. De asemenea documentele scrise de suspect reprezint= probe importante a c=ror analiz= se va face tot de c=tre exper]i \n materie (de exemplu: formele de \nregistrare completate cu ocazia caz=rii la o unitate hotelier=. fiind cunoscut faptul c= exist= posibilitatea distrugerii sau dispari]iei acestora din diverse cauze (de exemplu: institu]iile financiare emitente de carduri de credit p=streaz= documentele originale privind eliberarea unui card pentru o perioad= de cel mult 3 luni. Dac= un astfel de dispozitiv este identificat cu prilejul execut=rii unei autoriza]ii de perchezi]ie trebuie acordat= aten]ie listelor sau mediilor de stocare cu numere de conturi care reprezint= indicii temeinice cu privire la s=vâr[irea unei fraude cu carduri bancare. parolate sau protejate prin alte modalit=]i. \n func]ie de modul propriu-zis de s=vâr[ire [i de \ncadrarea juridic= a faptei. microfilm. pentru a identifica eventualele informa]ii incriminate sau aplica]iile software folosite \n scopuri frauduloase de exemplu: la reini]ializarea benzilor magnetice ale cardurilor). la re[edin]a suspectului. Documentele necesare pentru a proba un anumit gen de fraud= implicând folosirea unui card bancar (cum ar fi furtul sau utilizarea neautorizat= a unui card) variaz= de la caz la caz. trebuie realizate.contractul \ncheiat \ntre titularul cardului [i institu]ia financiar= emitent= (acolo unde este cazul). contractul \ncheiat \ntre comerciant [i institu]ia financiar= care l-a abilitat s= accepte pl=]i cu c=r]i de credit (acolo unde este cazul). pentru alte categorii de documente. copie. a formularelor completate de f=ptuitor [i a oric=rui alt obiect care ar fi putut p=stra impresiuni papilare. Aceste dispozitive pot fi identificate ata[ate prin cablu la un calculator personal comunicând printr-un software adecvat. de la plângerile formulate de persoanele p=gubite. ca mod de sesizare. timp suficient pentru identificarea unei fraude. Probarea acestui gen de fraud= se poate face pornind de la urm=toarele documente : cardurile bancare implicate. unde se pot identifica [i alte documente sau obiecte incriminatorii (agende cu \nsemn=ri referitoare la carduri bancare. cum ar fi analiza amprentelor [i examinarea documentelor. Pe parcursul derul=rii unei investiga]ii referitoare la fraude cu carduri bancare. 17 . mai ales atunci când exist= suspiciunea c= titularul cardului este implicat \n s=vâr[irea fraudei. probe de scris) identificate \n posesia suspectului. trebuie \n primul rând reconsiderate mijloacele criminalistice clasice. Investigarea fraudelor \n leg=tur= cu mijloacele de plat= electronice |n investigarea cazurilor care implic= s=vâr[irea unei fraude \n leg=tur= cu mijloacele de plat= electronice. formularele imprimate (originale sau copii) p=strate de titularul cardului. E. de la caz la caz. este foarte important s= se ob]in= aceste \nscrisuri indiferent de forma \n care se g=sesc: original. la sediul comerciantului implicat \n tranzac]ie sau la punctele de lucru unde acesta \[i desf=[oar= activitatea. compania emitent= sau de c=tre f=ptuitor. formularele tipizate semnate sau completate \n parte de f=ptuitor). pentru punerea \n aplicare \n mod direct a rezolu]iilor infrac]ionale sau pentru dinamizarea procesului infrac]ional. precum [i folosirea exper]ilor \n materie. se impune ca verific=rile s= fie efectuate de personal calificat \n prezen]a investigatorului [i a persoanei suspecte sau a reprezentan]ilor acesteia. formularele completate de suspect (acolo unde este cazul). cu ajutorul unor programe pentru calculator adecvate. Verificarea amprentelor \n vederea identific=rii suspectului. Prelevarea acestor probe trebuie f=cut= cu maxim= aten]ie iar examinarea lor se va desf=[ura \n cadrul unui laborator criminalistic de c=tre personalul specializat. alte \nscrisuri incriminatorii (formulare "\n alb". ulterior acestea arhivându-se prin fotocopiere pe microfilm). se disting mai multe locuri ce trebuie avute \n aten]ie \n vederea identific=rii unor \nscrisuri cu valoare probatorie [i anume: asupra titularului cardului sau la re[edin]a acestuia. cecuri sau facturi anulate. Pe parcursul cercet=rilor se pot identifica dispozitive electronice de codificare a benzilor magnetice utilizate la recodificarea informa]iilor stocate pe benzile magnetice ale cardurilor pierdute sau furate. se poate stabili folosirea de c=tre suspec]i a unor sisteme informatice permanente. Modelele de compara]ie necesare verific=rii grafologice se pot ob]ine prin prelevarea unor probe de scris sau prin perchezi]ionarea re[edin]ei f=ptuitorului.

b) Investigarea fraudelor prin subscriere frauduloas= De[i operatorii de servicii au luat m=suri de revizuire a identific=rii [i stabilirii credibilit=]ii clien]ilor \n vederea reducerii folosirii ilegale a conect=rilor ob]inute prin documente de identificare false. prin \ntreruperea cu orice mijloc a activit=]ii infrac]ionale. De aceea probele trebuie identificate [i indisponi-bilizate cât mai curând posibil. prin aceast= modalitate infrac]ional=. ob]inerii tuturor \nregistr=rilor referitoare la incidentul investigat (facturi telefonice. se va face o evaluare a profilului utilizatorului fraudulos. este necesar= reclamarea din timp a faptei. \ntrucât s=vâr[irea fraudei nu va dura mai mult decât timpul necesar autorului s= asculte sau s= utilizeze serviciile de telecomunica]ii. verificarea grafologic= a \nscrisurilor identificate. emitentului cardului SIM putând astfel identifica de]in=torul de cont. verific=rii personalului implicat. |n cazul clon=rii unui telefon mobil analog. Pe baza unui "raport de utilizare". identificarea [i verificarea cardului implicat. atunci când "proprietarul" liniei telefonice nu achit= contravaloarea serviciilor folosite . fi[iere jurnal ale sistemelor informatice etc. intercept=rii liniilor [i comunica]iilor suspecte. [i de aceea investigatorul trebuie s= stabileasc= dac= nu cumva au de-a face cu un grup infrac]ional organizat . stabilindu-se dac= se va ac]iona \n vederea minimiz=rii pierderilor. Pentru a lupta eficient \mpotriva acestor amenin]=ri este necesar= o strâns= cooperare cu furnizorii de servicii de telecomunica]ii. [i \n acest caz eficien]a verific=rilor depinde de rapiditatea depist=rii [i reclam=rii fraudei de c=tre persoanele fizice sau juridice prejudiciate. se vor efectua verific=ri \n vederea identific=rii unor eventuale leg=turi infrac]ionale situate \n interiorul 18 . s= identifice acele linii care utilizeaz= un num=r mare de unit=]i \ntr-un interval de timp scurt. \n marea majoritate a cazurilor. Nu \n ultimul rând cercetarea acestor fapte solicit= ac]iuni operative. s= se identifice f=ptuitorul. identificându-se individual persoanele care pot furniza informa]ii tehnice [i modalit=]ile de contactare a acestora.. ac]ionându-se \n primul rând pentru punerea la ad=post a probelor necesare. asigurându-se c= datele solicitate companiilor de telecomunica]ii acoper= \ntreaga perioad= a activit=]ii infrac]ionale. ridicarea \n original sau \n copie a formularelor completate [i a oric=rui alt material scris cu prilejul tranzac]iei. face necesar= cunoa[terea de c=tre investigatori a procedurilor de cooperare interna]ional=. Toate activit=]ile men]ionate vor fi documentate prin \ncheierea actelor procedurale solicitate de legisla]ia \n materie. cercet=ri la fa]a locului. Prin triangula]ie se poate identifica telefonul ilegal folosit cu ajutorul unui dispozitiv (radio compas) localizat la sta]ia radio de baz= radio (RBS) prin care comunic= telefonul respectiv. cu acordul angajatorilor acestora.). la realizarea unor activit=]i operative (perchezi]ii. verific=ri tehnice etc. pe baza observa]iilor f=cute de c=tre ace[tia putându-se identifica probe foarte importante. ob]inerii de sprijin \n activit=]ile operative ce urmeaz= a fi \ntreprinse (perchezi]ii [i analize ale echipamentului capturat). precum [i de posibilitatea folosirii unor mijloace tehnice adecvate de supraveghere [i urm=rire a conexiunilor realizate. ob]inerea unei reclama]ii (\n func]ie de natura cazului investigat. De aceea fi[ierele jurnal \nregistrate de operatori pot constitui un punct de plecare \n vederea identific=rii telefoanelor mobile furate. furnizorii de servicii de telecomunica]ii fixe sau mobile sufer= pierderi importante. alc=tuirea de portrete robot pe baza descrierilor furnizate de partea v=t=mat= [i martori (dac= este cazul). \n acest fel unii operatori \ncerc=. totu[i. Unul dintre cei mai importan]i factori care poate duce la o investiga]ie cu rezultate nesatisf=c=toare este lipsa de cuno[tin]e tehnice a persoanelor implicate \n desf=[urarea verific=rilor privind aceast= relativ nou= modalitate infrac]ional=. analiz=rii \n comun a datelor de]inute precum [i a \nregistr=rilor de sistem. cercetarea la fa]a locului (dac= este cazul) identificarea [i audierea persoanelor implicate [i a martorilor. De asemenea.cel pu]in urm=toarele activit=]i : stabilirea procedurilor pe baza c=rora se efectueaz= tranzac]iile. identificarea tuturor \nregistr=rilor care s-au f=cut \n sistem (pornind de la titularul cardului pân= la institu]ia financiar= emitent=). verificarea sistemelor informatice implicate. cu riscul producerii [i a altor pagube. a) Investigarea fraudelor \n leg=tur= cu telefonia mobil= Unii operatori de re]ele de comunica]ii mobile \nregistreaz= \ncerc=rile de accesare a unor telefoane mobile parolate cât [i a num=rului de pe cardul SIM pe baza num=rului IMSI (Interna]ional Mobile Subscriber Identity). De altfel primele verific=ri se vor \ntreprinde prin contactarea reprezen-tan]ilor companiilor de telecomunica]ii \n scopul : \n]elegerii modului de func]ionare a sistemului. G. prin supravegherea re]elelor. precum [i cu furnizorii de echipamente hardware [i aplica]ii software pentru ace[tia. dac= paguba urmeaz= a fi suportat= de furnizorul de servicii). dar [i cu autorit=]ile responsabile a autoriza [i verifica operatorii de re]ele. activ=rii sau schimb=rii m=surilor de siguran]=. acesta va func]iona pe dou= frecven]e radio diferite \n acela[i timp. Pentru a investiga [i a afla identitatea f=ptuitorilor. realizat pe zile [i pus la dispozi]ie de compania de telecomunica]ii. |n acest sens se pot stabili puncte de contact. comis= de cele mai multe ori de autori cu \nalt= specializare. Investigarea fraudelor din domeniul telecomunica]iilor Cercetarea cazurilor la fraudarea sistemelor de telecomunica]ii este aparent foarte dificil=. o dimensiune interna]ional=. verific=rii. deoarece frauda poate fi detectat= \n general prea târziu. c) Investigarea fraudelor referitoare la hacking [i manipularea re]elelor de telecomunica]ii Aceste tipuri de fraude sunt comise de persoane specializate \n folosirea frauduloas= a re]elelor de telecomunica]ii. \n lipsa unui personal calificat \n rândul poli]i[tilor criminali[ti. Faptul c= aceste tipuri de verific=ri au. una fiind folosit= de proprietarul legitim iar cealalt= de infractor. sau se va c=uta. ar putea fi atra[i tehnicieni din companiile de telecomunica]ii. iar operatorii vor stoca datele respective numai pentru o perioad= scurt= de timp.

I. Bucure[ti.a transfera un fi[ier de pe un alt calculator pe calculatorul dvs. Dispozitive de securitate.cit. Echipamentul necesar desf=[ur=rii investiga]iilor on-line [i a cercet=rii fraudelor informatice Considerentul principal care trebuie s= stea la baza alegerii [i configur=rii echipamentului de calcul adecvat desf=[ur=rii unor verific=ri on-line [i analiz=rii datelor stocate. N. nu caracterizeaz= \ntotdeauna investigarea acestui gen de infrac]iuni cu implica]ii transfrontaliere . dar [i de un cadru juridic interna]ional stabilit de tratatele de asisten]= legal= mutual=. Browser .Marin. L. Idem. cel unde s-a produs efectul.) care au avut acces la re]eaua \n cauz=. I.Lucaci.Voicu.. 22. 2. 9. V. Toate acestea \n condi]iile folosirii simultane a programelor men]ionate [i nu numai. 17. 19 . Din punct de vedere hardware. I.Patriciu. R. Ed.Vasiu. p. I. "Informatic= juridic=". op. 19. 1998. locul unde s-au produs consecin]ele activit=]ilor ilicite etc. 12. M. I. 81. R. 1997. programul contaminat putând fi atunci copiat de sute de ori [i transferat \n mai multe ]=ri.a desc=rca .Lucaci. 11. DVD drives.Vasiu. Elementul cheie \n desf=[urarea unei anchete interna]ionale privind o fraud= informatic= este celeritatea.M. p. Cluj . Se pune atunci \ntrebarea dac= se [tiu care criterii ar trebui aplicate pentru a determina ]ara competent= s= urm=reasc= [i s= instruiasc= acest tip de infrac]iune? Este statul unde a avut loc manipularea material=. 20. din nefericire. p.Marin. prin intermediul unui modem [i al unei linii telefonice. 15. Stabilirea jurisdic]iei se face \n mod diferit \n func]ie de legisla]ia na]ional=.Vasiu. op. 69. 2/2004.Paraschiv.42 4. op. p. "Cercetarea fraudelor informatice". datorit= unor factori obiectivi. pe baza mai multor criterii. p. 18. U[urin]a cu care Internetul permite dep=[irea grani]elor conven]ionale \i poate surprinde chiar [i pe utilizatori. Dispozitive de accesare a sistemelor "Personal Organisers". p.cit. I.Marin. "Informatic= juridic= [i drept informatic".Bica. R. CD-ROM drives (R/W). de exemplu o plat=.companiei furnizoare de servicii telefonice sau a altor persoane (fo[ti angaja]i. p. s= se determine \n ca ]ar= se g=seau datele când au fost ele manipulate. 16. anchetatorii dispun de sistemul pus la dispozi]ie de Interpol. copierii [i red=rii mediilor de stocare indisponibilizate. cel unde datele au fost alterate. 8. All. De aceea \n viitorul apropiat este necesar= perfec]ionarea instrumentelor actuale de cooperare interna]ional= precum [i ini]ierea altora noi. I. "Investigarea fraudelor informatice".a. Gh. 102. p. 134. 13.A.Marin. \ncât locul unde se manifest= pentru prima dat= delictul \nsu[i este punctul unor circumstan]e fortuite . C. cele de protec]ie a datelor stocate pe calculatorul \n cauz= precum [i softwareul folosit la redarea formatelor multimedia. op. De asemenea trebuie avut \n vedere faptul c= echipamentul de calcul care va fi folosit la desf=[urarea investiga]iilor [i altor opera]iuni prin Internet nu trebuie s= fie conectat \ntr-o re]ea LAN pentru a asigura un acces controlat la acest sistem.p.Un program care ruleaz= pe calculatoarele conectate la internet [i asigur= accesul la bog=]iile din WWW (World Wide Web). R.Marin. Fed Print S. 5.V. 23. cel unde se afl= victima sau cel unde este mai u[or de strâns dovezi ale delictului? \n plus intr= \n joc chestiuni tehnice.Lucaci. 23. 75.Napoca. locul de re[edin]= a f=ptuitorului. "Investigarea fraudelor informatice". Download . 3.. Ed.Bota.Lucaci.Lucaci. E. 154.cit."Criminalitatea informatic=". 10. "Cercetarea fraudelor informatice". p. M. Componente video-grafice cu ie[ire-intrare pentru TV. p. Dispozitive de realizat clonarea mediilor de stocare ("image copy"). Augusta. Curs Universitar"Ed.Popescu. p. \n acest caz este necesar s= se recurg= la exper]i \n informatic= pentru a determina locul unde s-a produs tehnic incidentul [i modul \n care el afecteaz= sistemul [i func]ionalitatea sa. statul unde este prezent fizic autorul delictului. Ed. Constan]a 2004.(The Reference Points for computer-relatd crime . p. Smart Card readers [. I.drives (intern.. Bota M. R.NCRP's). 56. 81. "Criminalitatea informatic=". I. 7/2003..Vasiu.V=duva. RD nr. p. I. 5. p. 21.. "Investigarea infrac]iunilor informatice". Timi[oara. "Criminalitatea transfrontalier=". n Revista Criminalistica nr. Dispozitive de citire (readers): pentru diferite medii de stocare (Magnetic Card readers. efectele pot s= se manifeste \n foarte multe ]=ri. I.Marin.Kovesi "Accesul [i supravegherea sistemelor de telecomunica]ii sau informatice". 86.Alecu. extern [i deta[abil). R. op.Lucaci. criminalitatea informatic= are cele mai evidente implica]ii interna]ionale. a le transfera apoi \ntr-o ]ar= C [i a ob]ine un rezultat fraudulos. Fiind vorba de pagube cu date sau programe informatice sau sabotaje informatice. op. |n cercetarea interna]ional= a acestor fraude. p."Investigarea fraudelor informatice". L. precum: hard . sistemul folosit trebuie s= fie prev=zut cu toate echipamentele necesare acces=rii.860.C.Marin. este posibil= inocularea unui virus informatic \n programul informatic \ntr-un stat... I. Paraschiv T.Stoi. p.. D. de exemplu.Lucaci. autorit=]ile na]ionale cu atribu]iuni \n domeniu trebuie s= cunoasc= perfect cadrul juridic na]ional [i s= aplice \n mod eficient tratatele interna]ionale de asisten]= legal= mutual= la care statul respectiv este semnatar. T.Marin. |n condi]iile \n care o fraud= comis= \n re]eaua Internet poate implica mai multe ]=ri [i jurisdic]ii. 6. R.Marin. este tehnic posibil s= se manipuleze o claviatur= \ntr-o ]ar= A. 14.. Ed. personal de \ntre]inere etc. 198. 40. Bucure[ti. 4. Albastr=. I. I. L. Pietro[anu.. 143. 864.54.Alecu. cum ar fi: loca]ia fizic= a calculatorului utilizat la s=vâr[irea fraudei. Se \ntâmpl= adese ca transferul interna]ional de 1.Lucaci. R.. p. R.Lucaci. 7. 51.cit.cit. R. R. 2003. de alte leg=turi cu alte organisme interna]ionale de profil [i de contacte de la nivelul institu]iilor na]ionale implicate \n combaterea acestui fenomen. \n vederea uniformiz=rii regionale [i interna]ionale a legisla]iei \n materie [i realiz=rii unei jurisdic]ii suprana]ionale. care. p.56.Lucaci. I. 82. pe baza punctelor na]ionale de contact permanent . având poate mai mult= amploare decât pentru alte tipuri de criminalitate interna]ional=.Lucaci.Marin. trebuie s= fie capacitatea acestuia de a rula cu o vitez= satisf=c=toare programele de calculator strict necesare (cum ar fi software-ul de navigare: Internet Explorer sau Nestacape Navigator) dar [i cele de analiz= a datelor.I. pentru a altera datele stocate \ntr-o ]ar= B. Poate fi tehnic imposibil. Stoi I. Când virusul distruge programul. Ed. p.95. "Securitatea comer]ului electronic". date s= implice atâtea ]=ri.cit.Marin. Ast=zi.Ovidius University Press. "Criminalistic=. p. Cercetarea transfrontalier= a fraudelor informatice Dintre toate activit=]ile criminale. Gh.

“Num=r de circula]ie provizorie. iar \n caseta din dreapta se g=se[te seria documentului...a auto/moto....” ...” ........ Textul “MINISTERUL ADMINISTRA}IEI {I INTERNELOR” aflat \n zona median= a benzii din partea superioar= este tip=rit= prin metoda tiparului adânc...nr. de]in=tor.“Se autorizeaz= circula]ia provizorie pe ruta . Sunt ilustrate: \n partea superioar=... Sub banda descris= mai sus.......adresa... “semn=tura [i [tampila”.. culoare dominant= bleu................. se g=sesc dou= casete cu dimensiunile de 41x12 mm \ncadrate de câte dou= figuri florale.....“Forma]iunea Regim Permise de Conducere [i |nmatriculare a Vehiculelor..” |n partea dreapt=.. la subsolul formularului se g=sesc tip=rite men]iunile “EMITENT”.. o band= cu dimensiunile de 200x150 mm \n interiorul c=rei predomin= o \mpletitur= de linii. |n caseta din stânga se g=se[te tip=rit un desen liniar diferit de restul desenului... dreapta [i stânga..“Aceast= autoriza]ie este valabil=......din...... Elemente de siguran]=......” care a eliberat documentul..zile*. Autoriza]ia este tip=rit= numai pe avers..... Desenele liniare [i men]iunile tip=rite.... se afl= textul “MINISTERUL ADMINISTRA}IEI {I INTERNELOR”........ ... Rubrici con]inute: . \n partea dreapt= se g=se[te textul “VALABIL+ NUMAI PE TERITORIUL ROMÂNIEI”.... 20 .. de identificare. |n p=r]ile laterale... tu[ul din jurul caracterelor fiind depus \n linii paralele.......marca. sunt realizate prin metoda intaglio ”tipar \nalt”..... median. iar \n zona median= men]iunea “*Nu se prelunge[te”...pân= la. pe lungimea formularului.AUTORIZA]IA DE CIRCULA}IE PROVIZORIE elemente de siguran]= Expert criminalist GOLDAN EUGEN Serviciul Criminalistic Bc=u...... de la.... |n partea stâng= se g=se[te un cod de bare ce poate fi citit cu o celul= optic=..... Descriere: dimensiuni: 210 x100 mm......

care devine lizibil la examinarea cu ajutorul mijloacelor optice de m=rit. când se poate citi cuvântul “ROMANIA”.Sub banda din zona superioar= a formularului. |n mijlocul documentului se g=se[te un desen anticopiere sub forma unei rozete. alc=tuit= din linii \mpletite (tip guilloches). 21 . Microtext aflat \n col]ul inferior dreapta al benzii redat de caracterele “©CBCo” reprezentând abrevierea denumirii firmei emitente “CANADIAN BANK NOTE COMPANY”. Caseta din dreapta prezint= un microtext format din cuvintele “MINISTERUL ADMINISTRA}IEI {I INTERNELOR” Microtextul se este tip=rit peste caracterele numerice ce reprezint= seria documentului. Nuan]a liniilor alterneaz= \ntre galben [i verde. vizibil cu mijloace optice de m=rire. \n zona din mijloc acestea fiind punctate. Caseta din dreapta con]ine un text latent. pe toat= lungimea benzii se g=se[te o linie format= din microtextul “ROMANIA” tip=rit. Desen liniar anticopiere cu nuan]= albastru-violet \n p=r]ile laterale [i roz \n zona median=.

examinarea prin transparen]= eviden]iaz= filigranul reprezentat de meridianele globului p=mântesc. Stema României. cea mai mare fiind dispus= \n partea stâng=. melier ce apar \n culorile galben verzui. vizibil=. textul “ROMANIA”. Liniatura anticopiere \n jurul codului de bare devine punctiform= pân= la dispari]ie total= a desenului. La expunerea documentului \n fa]a unei surse de lumin=. sub inciden]a unui fascicul de lumin= dirijat= se observ= negativul imprim=rii intaglio de pe aversul documentului. De asemenea se observ= dispus circular. Expunerea la UV eviden]iaz= pe suprafa]a documentului stema României imprimat= de trei ori dar de m=rimi diferite \ntre ele. Acest fibre se g=sesc [i pe reversul documentului. iar \n partea dreapt=.|n col]ul stânga partea inferioar= se g=sesc bare de cod ce pot fi citite cu cititorul optic. Pe revers. amplasat= \n jum=tatea inferioar=. textul “MINISTERUL ADMINISTRA}IEI {I INTERNELOR”. AVERS REVERS 22 . sub cea mai mic= stem=. imprimat= prin metoda intaglio. ro[u [i bleu. Tot sub inciden]a razelor UV se eviden]iaz= prezen]a fibrelor sintetice. \nscris \n rozeta din mijlocul documentului. iar celelalte dou= \n partea dreapt=. dispus= \n partea stâng= sub banda aflat= \n partea superioar= a documentului. \n vederea acces=rii bazei de date a documentelor eliberate func]ie de seria fiec=ruia.

folosirea unor tehnici de microtip=rire respectiv utilizarea cernelurilor sensibile la radia]ii UV.Detalii ale documentului sub inciden]a razelor UV Schimbând lungimea de und=. Examin=rile au fost efectuate \n cadrul Serviciului Criminalistic Bac=u. continu\nd cu metodele de tip=rire. România a decis s= schimbe [i Autoriza]ia de circula]ie provizorie. Aceast= schimbare este una esen]ial=. fiind un document nou. cu tehnica existent= \n dotarea fiec=rui serviciu de profil. care are \n compozi]ie elemente de identificare. Astfel \n vederea respect=rii obliga]iilor asumate. una dintre principalele condi]ii a fost [i securizarea documentelor de circula]ie. AUTORIZA}IA DE CIRCULA}IE PROVIZORIE aflat= \n uz Autoriza]ia de circula]ie provizorie aflat= \n uz care nu prezint= nici un element de siguran]=. nu numai formal=. 23 . fibrele se eviden]iaz= \n mai multe fibre fluorescente. noile autoriza]ii \ntrunind standarde de securitate ridicate fa]= de formularul anterior. respectiv hârtia utilizat=. Odat= cu perspectiva integr=rii europene a ]=rii noastre. Elementele de securitate au \n vedere multiple aspecte. Astfel. aliniindu-se standardelor interna]ionale. pornind de la suportul documentului. l-am examinat [i am prezentat principalele elemente de siguran]=. \n vederea inform=rii celor interesa]i.

07. 2005 lector universitar. lucr=rile Congresului de Grafologie. Deci grafologul consultant (sau expertul) cu preg=tire universitar= posed= titlul [ competen]ele specifice pentru a-[ i i asuma sarcini de consultan]= grafologic= [ expertize pe i documente contestate. |n domeniul civil. Un curs analog de licen]= \n consultan]= grafologic= s-a \nceput la Universitatea LUMSA din Roma. Competen]ele grafologului consultant (deci [ ale i expertului) de forma]ie universitar= se refer= la realizarea de profile psihologice de personalitate (\n vârsta evolutiv=. expertiz= pe documente. [ de consultan]= tehnic= [ de consultant i i tehnic \n cadrul penal. Probleme. venite de la persoane private sau de la tribunale [ pentru care este prev=zut= instituirea a dou= i registre distincte. metode [ i i criterii procedurale tehnice. Adjectivul grafic este cel mai general [ se refer= la i activitatea de analiz= [ confruntare a documentelor i manuscrise \n scopuri identificative f=r= referire la metod=. presupune i o evaluare a datelor examinate. la cursurile efectuate pentru ob]inerea diplomei universitare – specialitatea consultan]= grafologic= [ \n prezent. 26 [ 27 februarie i 2005. se impune s= facem lumin= \n ceea i ce prive[ activitatea de Grafologie \n Italia.” Expertiza necesit= cunoa[ terea profund= \ntr-un anume domeniu. |n domeniul juridic [ judiciar se vorbe[ de expertiz= i te [ de expert \n sfera penal=. organizat i de ”Asocia]ia Grafologilor Profesioni[ ti”.1989 (MONITORUL OFICIAL/5 august 1989) define[ te exper]ii ca ”persoane echipate cu o competen]= special= \ntr-un domeniu”. \n timp ce expertul indicat de parte (reclamant sau reclamat) este numit consultant tehnic al p=r]ii. expertiz= de (sau pe) scrieri. i i Pentru a desemna activitatea de specialitate se folosesc diverse denumiri cum sunt: expertiz= caligrafic=. [ acesta ca o evolu]ie natural= a unei [ i coli anterioare destinate studiilor de specialitate [ a unui curs i pentru ob]inerea diplomei universitare. adic= de expertiz= grafic=. |n ceea ce prive[ profesia de expert [ de consultant te i tehnic. pornind de la domeniul specific de aplicare. se folosesc termenii de expertiz= [ expert [ ca sinonime pentru consultan]= [ consultant. i \nvinuit. unul al consultan]ilor tehnici (sectorul civil) 24 . prev=d \n cadrul planului de studii. expertiz= grafologic=. parte civil=). \n leg=tur= cu ancheta dispus= i de judec=tor. adic= grafologice) [ analiza [ compara]ia i i scrierilor contestate. cu tema: ”Viitorul Grafologiei. i i i r=mânând \ns= stabilit c= \n practic= profesional= [ \n i redactarea [ autentificarea lucr=rilor. o anchet= tehnic= efectuat= de un expert asupra lucrurilor sau persoanelor cu scopul de a furniza celor ce au cerut acest lucru. este. ca op]iune principal=. cât [ a materialelor prezentate. chiar dac= elibereaz= un singur tip de diplom= (consultant grafolog). ob]inerea licen]ei \n tehnicile grafologice. \n esen]=. caligraf. ulterior transformat= \n [ coal= destinat= studiilor grafologice de specialitate. compatibilit=]ii [i raporturi familiare.CONGRESUL NA} IONAL DE GRAFOLOGIE . caligrafic. dobândit= prin studiu [ practic=. Pacifico Cristofanelli -. RADU CONSTANTIN vicepre[ edinte al Asocia]iei Grafologice din România. Activitatea exper]ilor [ i consultan]ilor este reglementat= de norme juridice. Pân= la informarea cititorilor despre comunic=rile prezentate [ dezb=tute. am i re]inut urm=toarele: ”Expertiza – spune Prof. mai ales c= func]iile juridic individualizate ca expert [ i consultant au cam acelea[ surse teoretice [ se refer= la i i acelea[ proceduri. expertul numit de judec=tor \[ asum= rolul i de consultant tehnic din oficiu (CTU) [ activitatea sa este numit= i consultan]= tehnic= din oficiu. se folosesc termenii i adecva]i [ corespunz=tori rolurilor specifice prev=zute de i Codurile penal [ civil [ de respectivele Coduri de procedur=. la Sala Baraccano2. date [ sfaturi utile pentru a lua o decizie corect= i referitoare la o anumit= problem=.BOLOGNA1. a discu]iilor personale pe care le-am purtat cu colegii italieni. CAPITOLUL I |n urma parcurgerii a mai multor lucr=ri4 scrise de autori din aceast= ]ar=. Expertul \n analiz= [ comparare a scrierii este i invariabil numit expert (sau consultant tehnic) grafic. expertiz= grafotehnic=. i Bologna a g=zduit \n zilele 25. vorbind de principii. expertiz= grafic=. membru al Societ=]ii Franceze de Grafologie [ al Asocia]iei Grafologice Italiene. orientarea educa]ional=-profesional=. Principiile. \n leg=tur= cu anchetele dispuse de autorit=]ile publice (Ministerul Public) [ private (anchetat. Decretul legislativ din 28. grafolog. de aceea. metodele [ i activit=]ile expertului [i consultantului tehnic nu difer= unele de altele \n mod substan]ial. grafologic. metode [ perspective”. am re]inut c= din 1977 grafologia [ expertiza i grafic= au fost introduse \n Universitate odat= cu prima [ coal= superioar= de studii grafologice a Universit=]ii din Urbino. lucru pe care-l te facem \n cele ce urmeaz=. expertiz= grafico-grafologic=. una din cele dou= activit=]i – grafologie sau expertiz= grafic=. examinare a scrierilor4. la cursurile efectuate pentru i. Cursurile universitare. expertiz= grafoscopic=.

cantit=]ii de lucru a grafologului (grafologului [ expertului grafic n. când exist= \ndoieli asupra declara]iilor pe care aceasta le d=. 3 di Graphos – NN.n. [ i tiut fiind c= exist= profesioni[ serio[ [ responsabili care au urmat alte ti i i cursuri de preg=tire profesional=. i Participan]ii la Congres [ i-au exprimat p=rerea c= este de dorit ca persoanele private [ tribunalele s= se adreseze i celor care au ob]inut titlul universitar \n domeniul analizei [ i consultan]ei de expertiz=.) ne folosim atunci când i scrierea a \nceput s= aib= importan]= (greutate) \n momentele solemne de voin]= [ c= aceast= importan]= cre[ i te exponen]ial \n timp (chiar dac= cineva ar putea obiecta c= avântul pe care \l ia informatica poate s= d=uneze ast=zi. din când \n când. c= aceast= activitate profesional= – c= se vrea sau nu – a acumulat.P. ”Bazele psihofiziologice ale grafologiei” [ de Santo i Bidoli ”Raportul dintre psihologie [ grafologie”. un sector aplicativ al grafologiei (grafologie [ expertiz= grafic= n. Compatibilitatea cuplului¡300. instan]ele i judec=tore[ procurorii. tehnic= sau art=?”. [ tiin]ifice [ i operative [ pe cum acestea tind s= se interac]ioneze cu un i context cultural. Orientarea > 10¡200. Interven]ie \n dezbatere ([ edin]= tribunal)¡250. Selectarea personalului cu evaluarea poten]ialului¡150. 3 di A Professione Grafologo PROFESSIONALITÀ E ORIENTAMENTI. \n ciuda considerabilelor responsabilit=]i penale [ civile. domnul Luciano Strazziari. Sintez= (schi]=) a personalit=]ii¡50. Studiul dinamicii familiare¡400. Dac= este adev=rat c= exist= o asem=n=toare [ i sim]it= necesitate public= de cunoa[ tere grafologic= (grafologie [ expertiz= grafic= n. P=rere motivat= scris=¡500. din cauza folosirii scrierii i din ce \n ce mai pu]in): este un fapt. care la pag. actualizat \n iunie 2004” din care am selectat câteva activit=]i cum sunt: Grafologie: Studiul personalit=]ii¡150. oricum. prezen]e (obiective) ale grafologiei”. \ntre altele ar=tând c= pentru dezvoltarea [ popularizarea i grafologiei nu este exclus s= se \nfiin]eze o FEDERA} a IE 25 . mai ales \n domeniul lumii judiciare. pag. Orientarea > 5¡250. |n cuvântul s=u. de foarte multe ori este luat peste picior. pe \ntreprindere la zi¡440. 1) ”acest Congres dore[ s= pun= accent pe te starea s=n=t=]ii grafologiei (grafologiei [ expertizei grafice i n.G. Garan]ia const= [ \n faptul c= nu poate i exista profesionalitate tehnic= f=r= o func]ionare [ tiin]ific= a tehnicii \ns=[ Congresul va avea sarcina de a deschide o i: mas= rotund= pentru a releva cele mai critice puncte [ i posibilele solu]ii dorite cu privire la principalele aplica]ii \n domeniul socio-profesional [ \n special \n ceea ce prive[ i te [ tiin]ificitatea”. ”Bazele i interdisciplinare: \ntre psihologie [ grafologie” de c=tre Mario i Rizzardi. Orientarea profesional= tehnic= individual=¡200.n. [ \n i prezent acumuleaz= mai mult ca niciodat=.) atât i de delicat c=. vechiul tarifar. Tarifele sunt calculate pe baza a trei indicatori (rezultatele statistice exprimate \n chestionare returnate. 17-18Gennaio-Dicembre 2004”.n. profesioni[tii le consider= necesare \n func]ie de situa]iile concrete. care i decurg deseori dintr-o activitate grafologic= [ de expertiz= i grafic=. este la fel de adev=rat [ i i c= nu se poate sustrage de la responsabilitatea (de asemenea public=) de a asigura interven]ii tehnice sus]inute de o preg=tire profesional= sigur=. specificându-se faptul c= un titlu nu constituie garan]ia absolut= [ automat= pentru i concluzii exacte [ obiective \n diferitele cazuri. Giancarlo Galeazzi \n comunicarea ”{ tiin]a [ i societatea.) italiene. reale. Orientarea profesional= individual= directori¡300. ni s-a oferit “BOLLETTINO dell’AGP n. bunul sim]) [ sunt pur orientative [ i i susceptibile de modific=ri pe care.n. Supplimento n.[ unul al exper]ilor (sectorul penal). Orientarea < 200¡120. Tot \n prima zi s-au mai prezentat. Professore di Pedagogia Sperimentale TI all’Università di Urbino.. De asemenea merit= amintit= interven]ia Decanului Baroului de Avoca]i – Bologna.). Raport tehnic detaliat¡1500. CAPITOLUL II Lucr=rile Congresului de Grafologie au fost deschise de Pre[edintele ASOCIA} IEI GRAFOLOGILOR PROFESIONI{ 5. mai mult ca niciodat=. [ pentru care ASOCIA} i IA GRAFOLOGILOR PROFESIONI{ se constituie ca garan]ie TI prioritar= na]ional=. trebuie s= se [ c= de grafolog (profesionist tie \n grafologie [ expertiz= grafic= n. Roberto Travaglini. Oricum. evident. Travaglini a prezentat comunicarea cu titlul: ”Grafologia: [ tiin]=.). 16 prezint= “Tariful maximum exprimat \n euro. pe \ntreprindere la s=pt=mân=¡1850. Apoi Prof. Expertiz= grafic=: P=rere verbal=¡250. apeleaz= la studii grafologice atunci ti. un caracter de necesitate \n diferitele domenii ale vie]ii moderne [i contemporane. pe poten]ialele sale aplicative. azi. care nu \ntotdeauna le este favorabil. Orientarea [ colar=¡150. Consultan]= \n vârsta evolutiv=¡170.n. Tot cu aceast= ocazie [ \n organizarea Congresului \n i mapa de participant. Vincenzo Tarantino. Orientarea < 20¡160. pe actualitatea [ necesitatea sa istoric= [ i i social=. iar Asocia]ia Grafologilor Profesioni[ se ti ocup= de actualizarea lor de câte ori pia]a o cere. Orientarea profesional= individual= cadre¡250. de prof. Travaglini a ar=tat c= (de altfel aceste idei se reg=sesc [ \n Editorialul amintitului Buletin al i A. prof. care a eviden]iat aplicabilitatea grafologiei (muncii grafologilor profesioni[ \n desf=[ ti) urarea actului de justi]ie [ si a referit \n mod concret la faptul c= pe lâng= interogatoriul care i se face p=r]ii \n actele penale [ chiar civile. Presidente Centro Internazionale Grafologica Medica. Apoi Prof. Orientarea > 10¡140. Studiul personalit=]ii pentru speciali[ ti¡250.

este opera lui Giovan Battista Lipparini (1779)”. ”Posibilitatea identificatoare a grafiei \n expertiz=” de c=tre Alberto Bravo. Roma.. Iride Conficoni. medic. i Ca participant ”solo e unico straniero”. Sala Baraccano se afl= pe Via Santo Stefano. Libreria G. Silvio Lena. MANUALE DI PERIZIE GRAFICHE”. 1942. la 21 de ani este laureat \n medicin= [ filozofie [ \[ \ncepe activitatea de i i i docent universitar. cunoscut= \n Bologna pentru acustica [ condi]iile excelente.P. handwriting identification. L`Albero. ”Caratteri fra le righe. congrese [ stagii.G. questioned documents examination. din Min. 92 Luglio-Settembre 2004. a c=rui stem= apare pe unele capiteluri. discu]iile asupra unor comunic=ri continuându-se [ \n pauz= (coffee break). am felicitat pe organizatori la sfâr[ lucr=rilor pentru excelenta preg=tire itul [ desf=[ i urare a Congresului [ mi-am exprimat convingerea i c= [i acest eveniment contribuie la \nf=ptuirea OBIECTIVELOR A. ”attualità grafologic” n.S. Rolando Marchesan. CONSIDERAZIONI PSICOLOGICHE E INDICI GRAFOLOGICI”. lucrat= \n partea de sus din teracot=. prospettive”. studii. a corespondat cu cei mai mari i oameni de litere ai timpului [ a discutat cu Galileo despre mi[ i carea astrelor. 4. Promovarea colabor=rii dintre diferitele Asocia]ii Grafologice [ Asocia]ii ale disciplinelor similare. a fost aleas= inspirat de i organizatori. 1993. valen]a pedagogic= a grafologiei” de c=tre Iride Conficoni Ziosi. i Promovarea ini]iativelor pentru implicarea \n activit=]i sociale ale institu]iilor publice [ private care activeaz= \n i regiuni diferite”. Milano. |n mediul anglosaxon expresiile pentru indicarea activit=]ii de expertiz= (grafic=) sunt urm=toarele: writing identification. CE. sau [ mai simplu i expertiz= grafic=”. [ un exemplar din lucrarea i i ”Expertiza grafic= [ Ra]ionamentul prin analogie” autori A. protec]iei [ certific=rii profesiei de grafolog. [ care sunt: i Promovarea [ coordonarea ini]iativelor destinate i recunoa[ terii.G. Docente di Grafologia generale e tecniche peritali all’Università di Urbino. de c=tre Prof.P. Alfredo Bertelè \n Prefazione [ Indroduzione ale ”Tratatului [ i tiin]ific de expertize grafice pe baz= grafologic=” al lui Girolamo Moretti (Verona. S= le ofere asocia]ilor (membrilor) actualiz=ri periodice privind cercetarea grafologic= prin organizarea de competen]e. ”Drumul evolutiv \ntre dificultate [ i posibilitate. unde la pag. s-au prezentat comunic=rile: ”Aria de competen]= a expertizei grafice” de c=tre Anita Falco. 5. Statuia Fecioarei. Porticul a fost edificat \n 1491 gra]ie lui Giovanni II Bentivoglio. articol care a fost lecturat \n i aceea[ zi de prof. pag.) este preferat cel de expertiz= pe scriere (sau de scriere). Camillo Baldi este mereu citat \n manuale ca un precursor al grafologiei. ricerche. construite \n secolele XI-XIII p=streaz= atmosfera medieval= la care este ad=ugat= logistica modern=) mai bine de 60 de ani. Aici sul a n=scut la 17 februarie 1551 [ tot aici a murit la 87 de ani. ”Cele zece teme (reguli) fundamentale ale expertizei grafice moderne” de c=tre Bruno Vettorazzo. 26 . Cercetarea [ promovarea profilurilor profesionale ale i activit=]ilor grafologului \n raport cu diferitele sectoare de aplicare a [ tiin]ei grafologice [ propunerea lor organelor i competente de recunoa[ tere. ”I tratti della personalità. ”PSICOLOGIA DELLA SCRITTURA”. 2004. [ Radu Constantin.G. i Fr=]il= – [ eful L. psiholog criminalist. 2001. DE CRIMINALISTIC+ { DE I PENOLOGIE” NR. Acesta este motivul pentru care \n mare parte se organizeaz= aici evenimente grafologice [ tot aici este [ sediul A. i Sala Baraccano. i |n a doua zi a Congresului i-am oferit Pre[ edintelui A. Justi]iei. univ. XENIA EDIZIONI. 11) arat= c=: ”\n locul termenului impropriu de expertiz= caligrafic= ast=zi (1942 n. LA PERSONALITÀ DALLA SCRITTURA”. { de Grafologie. ”Aplica]ii ale videocomparatorului spectral” de c=tre Alfredo Ghio [ alte i comunic=ri. ”Testamentul olograf. dr. 3. ”Expertiza grafic= \n timp”. precum [ grafolog. La numai 15 ani Camillo \ncepe s= studieze filozofia. 1/2005 a ”Societ=]ii Române de Criminologie [ de Criminalistic=”. BIBLIOGRAFIE 1. Cu sediul \n Pia]a della Mercanzia. 2 – 40125 BOLOGNA. \ntre trecut [ viitor” de i c=tre Silvio Lena. ”Infrac]iunea de fals \n acte” de c=tre Antonio Gustapane. 5-7). 119.P. care au pus la dispozi]ie dou= sisteme tehnice de prezentare pe ecrane a imaginilor (prin laptop [ proiector i [ prin retroproiector cu folie de plastic) [ microfoane i i performante [ prin aten]ia acordat= participan]ilor. Roberto Travaglini un exemplar din ”REVISTA DE CRIMINOLOGIE.G. care apoi va fi transformat \n pension pentru fetele nobile. [ este compus= din mai multe i cl=diri amplasate pe ambele p=r]i ale str=zii inclusiv Facoltà di Giurisprudenza. cercet=ri [ tot ceea ce i i este necesar pentru dezvoltarea [ tiin]ei grafologice. 133 – Secretariatul. (Asocia]iei Grafologilor i i Profesioni[ ti). a[ cum a fost propus recent de Moretti la una din a [ edin]ele Sindicatului exper]ilor. |n 1497 se deschide larg bolta mare care \ncadreaz= fa]ada bisericii. Pacifico Cristofanelli. Tudorel Butoi. Moretti Editrice – Urbino 1999. Presidente AGI e Docente dell’Università di Urbino [ alte comunic=ri. care a avut ca subtem= ”GRAFOLOGIA |N TRIBUNALE”.. Iride Conficoni. Travaglini. [ Radu Constantin. Docente di Tecniche Grafologiche all’Università di Urbino. 244-277 este i inserat articolul \n limbile român=. filozof. Annachiara e Pacifico Cristofanelli. ”L’attività grafica in età evolutiva.P.B. ”Erori [ imperfec]iuni \n expertiz=” de i c=tre Alberto Magni. Societ=]i. men]ionate pe coperta 3 a Buletinului n. Presidente di Associazione Grafologica Italiana. Prof. Garantarea nivelului profesional [ de preg=tire al i grafologilor aderen]i.n. coli |n a doua zi. Camillo Baldi cel care a fost astrolog. italian= [ francez= intitulat: i ”Dimensiuni psiho-grafologice asupra gestului suicidar” autori prof. ”Grafologia vârstei evolutive. BOLOGNA este ora[ simbol al Grafologiei Italiene.GRAFOLOGIEI prin al=turarea acestui scop a mai multor Asocia]ii.DI. EDB EDIZIONI DEHONIANE – BOLOGNA. Libreria Moretti Editrice – Urbino 2000. ”Grafologicamente. Baldi a predat la Bologna (Universitatea se afl= pe Via Zamboni n. 2. pag. i Calificarea activit=]ii profesionale a grafologului. fiindc= el a scris la 1622 faimosul ”Trattato come da una lettera missiva si conoscano la natura e qualità dello scrivente” (conform Michaela Raschiani. la orele i 4 noaptea pe 22 martie 1637. 3 a A. EDITORE. Mâna ghidat= (condus=)” de c=tre Giuseppe Giordano. |n a treia zi a Congresului s-au prezentat comunic=rile: ”Omul potrivit la locul potrivit: grafologia [ i valorizarea (evaluarea) resursei umane” de c=tre Carlo Merletti.I. pân= \n ziua \n care a murit. Lâng= u[ de la intrare exist= o plac= metalic= apar]inând Prim=riei pe care a sunt notate urm=toarele date: ”|n 1438 Congrega]ia din Baraccano va institui Spitalul pelerinilor. au f=cut ca i lucr=rile Congresului s= se desf=[ oare \ntr-o atmosfer= pasionant=. Esame.

Fa]= de procesul de \nv=]are a scrierii \n care persoana porne[te de la gesturi elementare. datorit= eficien]ei sale deosebite [i a relativei simplitate a \nsu[irii sale de c=tre orice persoan=. Chiar dac= \ntr-un viitor nu prea \ndep=rtat acesta va fi din ce \n ce mai pu]in folosit gra]ie concuren]ei dispozitivelor de scriere mecanice [i electronice. chiar [i \n cazul dispari]iei sale fizice. Posibilit=]ile largi de certificare pe care le ofer= semn=tura. scrisul de mân= continu= s= fie folosit. \n special cel de mân=. atunci aceasta nu se va distan]a prea mult de scris doar prezentând \n plus unele aspecte cum ar fi: viteza 27 . nu \[i formeaz= o proprie semn=tur=. câteva litere din nume). ini]iala tat=lui [i prenumele) sau par]ial (numai numele. dorind s=-[i creeze \n acest fel o semn=tur= interesant= din punct de vedere estetic sau greu de imitat. La procesul form=rii semn=turilor contribuie [i factori de cuno[tin]=. cel de \nsu[ire prezint= avantajul de a pleca de la un scris gata constituit. dup= \nv=]area primelor no]iuni grafice.TILEA MIHAELA e secole. zilnic. Pe m=sura dezvolt=rii \nv=]=mântului tot mai multe persoane semneaz= prin gesturi grafice [i treptat. pe scar= larg= de un num=r foarte mare de persoane. Repeti]ia este indispensabil= pentru formarea deprinderii de a semna. |n condi]iile cre[terii automatiz=rii mi[c=rilor de semnare. ei neavând capacitate de exerci]iu pân= la vârsta de 14 ani. lucru evident valabil [i pentru actele \ntocmite \n acest mod. intervenind \n alc=tuirea grafismului printr-o diversitate de modific=ri pân= la g=sirea unei construc]ii generale care i se pare satisf=c=toare. la care se adaug= [i faptul c= acesta reprezint= un excelent mijloc de identificare explic= r=spândirea \n toate sectoarele sociale. prev=zut= de lege \ntre 14 [i 16 ani. scriptorul va simplifica literele. Apari]ia semn=turii trebuie legat= de cerin]ele bunei desf=[ur=ri a rela]iilor sociale care necesitau un mijloc de atestare a identit=]i persoanei [i de probare a actelor de voin]= ale acesteia. Consecin]a fireasc= este o simplificare a construc]iilor grafice [i chiar o reducere cantitativ= a acestora. Scrisul de mân= continu= s=-[i p=streze importan]a. toate scrise de propria mân=. |n faza incipient=. finaliz=ri dintre cele mai variate). l-au f=cut indispensabil bunei desf=[ur=ri a rela]iilor sociale din \ntreaga sfer= a activit=]ii omene[ti. Semn=tura va avea o durat= mai mic= decât scrisul deoarece autorul are dorin]a de a-[i crea o semn=tur= mai reprezentativ=. adic= vor consta pur [i simplu \n scrierea lizibil= [i complet= a numelui [i prenumelui. trasând rapid dou= sau mai multe litere prin gesturi cât mai scurte. semn=tura so]ului. a reprezentat unul din cele mai importante mijloace de comunicare. semn=tura prin punere de deget a c=zut \n desuetitudine. Dac= exersarea semn=turii este mai rar=. Gradul de particularizare al semn=turii [i forma pe D care o ia sunt determinate de frecven]a utiliz=rii semn=turii de c=tre persoana respectiv=. Acesta a fost \nlocuit treptat cu semn=tura datorit= r=spândirii extraordinare a scrisului care red= grafic numele persoanei respective [i. Nu exist= practic rela]ii interumane care s= nu necesite \ntocmirea unor acte. Deoarece minorii nu sunt pu[i \n situa]ia de a semna documente. semn=turile nu se vor deosebi cu nimic de scrierea textelor. consider=m c= deocamdat= nu se poate vorbi \nc= de a[a ceva. Perioada personalit=]ii juridice \n devenire. eventual. Sunt bine cunoscute cazurile \n care b=iatul imit= semn=tura tat=lui sau al so]iei care dobânde[te prin c=s=torie un nou nume [i ia ca model. demnitatea acesteia. ornament=ri. Necesitatea de a semna reprezint= de fapt un exerci]iu [i un antrenament continuu. frecven]a semn=turilor va determina nivelul de \nsu[ire al acesteia. corespunde [i epocii de formare a semn=turii. va suprima unele construc]ii grafice sau le va filiformiza \n special \n partea final= a semn=turii. Ini]ial. |n procesul de elaborare a semn=turilor un rol revine fanteziei dar [i sursei de inspira]ie cum ar fi semn=tura unor persoane pe care le \ntâlne[te \n mediul ambiant. o accentuare sim]itoare a automatismului gesturilor. Treptat. func]ia sau \n terminologia mai veche. care \n mod deliberat introduce anumite elemente de complicare (monogram=ri. Semn=tura poate con]ine numele exact \n \ntregime (nume. Aceste semn=turi pot fi clasificate \n literare. ceea ce atrage dup= sine o perfec]ionare a deprinderilor motrice. inclusiv cel familial. Crearea unor semn=turi proprii se face sim]it= la majoritatea persoanelor. bine\n]eles \n ritmul lent [i greoi caracteristic scrisului \n devenire. Din acest punct de vedere semn=turile pot fi complete [i incomplete. Execu]ia repetat= a acelora[i semne grafice va permite crearea leg=turilor nervoase temporare [i a reflexelor necondi]ionate ce reprezint= baza fiziologic= a actului de a semna. scrisul. De asemenea. numele precedat de ini]iala prenumelui. adic= dup= formarea deprinderilor de scriere \n cursul primilor ani de [coal=. tr=s=turi suplimentare nefunc]ionale. numele fiind redat doar par]ial sau complet indescifrabil. o cre[tere a vitezei de execu]ie. constând \n interven]ia scriptorului. semn=tura fiind numai par]ial r=spândit= datorit= num=rului redus al [tiutorilor de carte a coexistat mult timp cu" semn=tura" prin punere de deget.1 Scriptorii \[i anexeaz= construc]ia grafic= pe redarea numelui. neliterare [i mixte. Primul instrument folosit pe teritoriul României [i \n alte p=r]i ale Europei pentru atingerea scopului men]ionat a fost sigiliul.CONSIDERA}II PRIVIND PROCESUL DE FORMARE A SEMN+TURII Drd. le va condensa. neexistând nici o regul= de alc=tuire a semn=turilor.

Semn=tura se va simplifica din punct de vedere al alc=tuirii [i va con]ine elemente stilizate. ceea ce \nseamn= o \ndep=rtare [i apropiere de la [i spre centru. Semn=turile prezint= numeroase particularit=]i de ansamblu [i de detaliu. Mecanismul fiziologic al deprinderilor \n general. cât [i st=rile de moment. iar generatoarea acestei for]e este creierul nostru. iar efectuarea ac]iunii respective devine automatizat=. Ia[i. prin deplasarea mâinii de la stânga spre dreapta.2 Scrisul. Unor asemenea mi[c=ri de maxim= simplitate le vor corespunde linii drepte. 2 Ionescu L. constituie o deprindere care se formeaz= \n cursul dezvolt=rii ontogenetice [i care difer= de la o persoan= la alta. \n acela[i timp. [i ne unicizeaz=. Aceast= proprietate a semn=turii face posibil= identificarea autorului [i se bazeaz= pe calitatea semn=turii de a fi proprie unei anumite persoane [i \n acela[i timp diferit= de oricare alta. scrisul are aceea[i valoare expresiv= a st=rilor emo]ionale [i a elementelor suflete[ti permanente. Editura Junimea. conduce [i controleaz= organul efector. 28 . care le confer= calitatea de a fi strict individual=. Editura Junimea. Bucure[ti. adic= un complex de leg=turi temporare. Subliniem c= noi nu scriem numai cu mâna . Editura Na]ional. are loc un fenomen de stabilizare. Scrisul tr=deaz= unicitatea noastr= inconfundabil=. Când autorul procedeaz= la exerci]ii de semnare sus]inute \n mod continuu. pe când abduc]ia [i aduc]ia se desf=[oar= pe plan orizontal.aceasta este doar un instrument.1973. Ca urmare a fenomenului de iradiere a excita]iei din focarul mai slab spre focarul mai puternic [i al concentr=rii celor dou= tipuri de procese nervoase. Principalele mi[c=ri de scriere sunt: flexiunea. starea emo]ional=. mâna nefiind \n stare s= realizeze gestul grafic f=r= impulsul cerebral. \n a[a fel \ncât cu timpul are loc un proces de fixare. temperamentul. Ia[i. de "b=t=torire" a c=ilor nervoase.Expertiza criminalistic= a scrisului. Flexiunea [i extensiunea se execut= \n plan vertical [i constau \n aducerea instrumentului scriptural de sus \n jos [i ducerea lui de jos \n sus. Potrivit teoriei pavloviene. acest aspect având o importan]= deosebit= la efectuarea expertizei când semn=tura nu va fi evaluat= prin raportarea sa la scrisul titularului [i s= fie comparat= cu grafisme de acela[i fel. Scrisul [i implicit semn=tura este un proces dintre cele mai complexe. |n realizarea limbajului concur= diferite sisteme: sistemul aferent. 22. extensiunea. 3 Ionescu L. 36-37. p. tulbur=rile psihice sau de personalitate. cerute de legea minimului efort. Fr=]il= A. vizuali. La persoanele care au un scris inferior sau mediu se va observa diferen]a dintre acesta [i semn=tur=. la nivelul scoar]ei cerebrale procesele nervoase fundamentale . [i P=[escu G. kinestezici [i tactili. animat de un motor care este combina]ia armonioas= de mu[chi [i nervi. semn=tura se va perfec]iona. Scrierea. [i invers. mi[c=rile mai complicate.sunt permanent sistematizate.excita]ia [i inhibi]ia . prin strângere [i. Ca atare. Tr=irea interioar= a fiec=ruia dintre noi se tr=deaz= prin aceast= manifestare material= care este scrisul. lingvi[tilor. expresia mi[c=rii r=mâne \n permanen]a sub ochii observatorului. tendin]=. Atunci când persoana va fi obligat= s= semneze mai des. Scrierea se face prin reproducerea semnelor grafice conven]ionale a c=ror form= [i gesturi de execu]ie sunt memorate [i \ntip=rite prin \nv=]are. trebuie considerat ca o gesticula]ie special=. ci necesit= numeroase repet=ri [i exerci]ii. destinderea degetelor. Pentru o just= apreciere a modului \n care ia na[tere scrierea trebuie avut= \n vedere leg=tura indisolubil= \ntre limba oral= [i limba scris=. Scrierea este rezultatul creierului. . ca [i restul mi[c=rilor corpului. care transmite influxul nervos de la receptorii periferici spre sistemul nervos central [i cel aferent. abduc]ia [i aduc]ia. ca o mimic= a mâinii. \ntr-adev=r. Sistemul nervos central pune \n mi[care. VASILE L+P+DU{I 1. care se manifest= sub forma unor reac]ii stabile cu caracter unitar Stereotipul dinamic nu se na[te dintr-o dat=. . respectiv. compus din analizatori auditivi. sistematic. privilegiul de a traduce mi[c=ri de mare fine]e [i. care efectueaz= procesul invers de transmitere a influxului nervos de la centru spre organele efectoare. dexteritatea tras=rii elementelor de leg=tur=. calitatea traseului [. alc=tuit din organele vorbirii [i ale scrierii. |n acest fel se formeaz= un stereotip dinamic. fiind un mijloc de fixare a acesteia cu ajutorul semnelor grafice. fiind alimentat de o for]= motrice. ambele reprezentând \n fond aspecte ale limbajului.Expertiza criminalistic= a scrisului.3 Recenzat: prof. Dac= dup= formarea semn=turii titularului acesteia semneaz= mai des. comparativ cu scrisul. inclusiv al deprinderii de scriere. matematicienilor [i a altor speciali[ti. El ne ajut= s= ne fie relevate nu numai caracterul. semn=tura este bine particularizat= datorit= faptului c= reflect= caracterul individual al scrisului din care rezid=. altminteri de mare fine]e [i precizie. Semnele unui scris ne dau amprenta grafic=. Apreciem c=. constând \n mi[c=rile automatizate ale bra]ului.a. de rota]ie fiind ob]inute prin combinarea celor patru mi[c=ri de baz=. Dac= orice sentiment. dar [i datele constitutive ale individului. s=vâr[it pe m=sur= ce aceste mi[c=ri se produc.1973. 1997. care o poate analiza \n am=nun]ime. Scrisul prezint=.Expertiza criminalistic= a semn=turii. . este dat de complexul de leg=turi nervoase temporare (conexiuni \ntre focarele de excita]ie) [i de reflexele condi]ionate. |n executarea scrisului. semn=tura se va perfec]iona. stare sufleteasc= [i chiar imagine vizual= [i auditiv= au coresponden]e motrice precise din a c=ror evaluare se poate deduce tâlcul fenomenelor suflete[ti. p. Scrisul trebuie s= fie deci considerat ca un grafic sensibil al mi[c=rilor mâinii. acestea se vor reflecta \n schimb=ri ale grafismului rezultat. \nc= din primele faze ale procesului de formare. precum [i ca urmare a induc]iei lor reciproce.de execu]ie. cu atât mai mult va trebui s= atribuim scrisului valoare de orientare \n cunoa[terea vie]ii l=untrice. 20. studiul s=u competent necesitând corelarea eforturilor criminali[tilor cu cele ale fiziologilor. p. coordonarea acesteia. mâinii [i degetelor. de a l=sa urme grafice dup= s=vâr[irea gesturilor. El trebuie privit \n strâns= leg=tur= cu gândirea.

precum [ prin determinarea i i persoanelor fizice [ juridice la acceptarea protec]iei impuse. parchet [ justi]ie –. ite Mediul judiciar. cecurilor f=r= acoperire. care lezeaz= grav economia \n ansamblul s=u. i Pentru ca totul s= fie [ mai turbulent [ greu de i i st=pânit. interdependente nu reu[ esc s= stabileasc= un dialog armonios \ntre fenomenele sociale [ asigurarea dezvolt=rii i democratice a acestora. prin componentele sale – poli]ie. dar poate s= [ favorizeze i expansiunea acesteia prin politica de orientare excesiv= spre alte zone ale criminalit=]ii. precum [ i i insuficienta informatizare a tranzac]iilor financiare. spa]ii comerciale sau i industriale. Sistemul economic [ starea economic= pot i deveni factori favorizan]i pentru criminalitatea \n afaceri dac=. dirijarea deciziilor acestora spre atingerea intereselor proprii. marile deficite bugetare. 1. 3. sp=larea i banilor murdari. La aceste aspecte se adaug= [ i contrabanda care. i Referitor la aspectul criminalit=]ii financiar-bancare men]ion=m. deci chiar esen]a mediului de afaceri.. iar pe de alt= parte. \n convulsii sociale. s-a dezvoltat [i diversificat [i criminalitatea adiacent=. pe acceptul [ participarea unor i i persoane interesate sau obligate din sfera “victimelor”. constituie o puternic= verig= de i combatere a criminalit=]ii \n afaceri. tâlh=rii. dintre comiterea unor fapte ilicite [ i sanc]ionarea lor. domina]ia pe segmente de pia]=. motiv pentru care relevarea surselor ilicite de valori este aproape imposibil=. Circumscris= acestor aspecte. cu evolu]ii i uneori spectaculoase. trafic de droguri. slabul control al infla]iei. dac= nu reu[ te s= reduc= optimal timpul dintre necesit=]ile obiective e[ [ reglementarea unor domenii noi de activitate. i criminalitatea ob]ine importante fonduri [ prin crime “clasice”: i furturi. cu dezvoltare deosebit= [ impact major asupra transferului de i valori [ al stabilit=]ii afacerilor. a infrac]ionalit=]ii informatice. gestiunea licen]elor de export sau import. mediul de afaceri. majoritatea crimelor \n mediul de afaceri se sprijin= pe corup]ie [ birocra]ie. |n fine. lipsa de protec]ie a consumatorilor. cât [ ineficien]a activit=]ii judiciare de i recuperare a valorilor \nsu[ fraudulost. \n opinia noastr=. iar pe de alt= parte. circula]ia bancnotelor false. lipsesc strategiile [ capacit=]ile de coordonare i a liberei concuren]e sau concentreaz= controlul \n institu]ii f=r= autoritate [ eficien]=. autoriza]iilor [ garan]iilor bancare neautentificate. care. blocarea ini]iativelor de ordonare a afacerilor ori influen]area \n consecin]= a reparti]iilor de fonduri [ resurse. i sistemul financiar – bancar. dac= aceste sisteme i. \n contextul atacului asupra mediului de afaceri. concuren]a neloial=. prostitu]ie. |n prezent are loc o escaladare a criminalit=]ii \n afaceri spre criminalitatea organizat=. jocuri de noroc. i precum [ cea din sfera asigur=rilor reprezint= componente i importante ale criminalit=]ii \n mediul de afaceri. [ \n esen]=. sistemul juridiciar [ legislativ. i |n mediile de afaceri aflate \n tranzi]ie [ turbulente. reprezint= o important= surs= de venituri. favorizând atât comportamentul ilicit. restrângerea activit=]ii de investi]ii. lipsit= de performan]e [ de o atitudine i favorabil= afacerilor [ profitului. precum [ orientarea fondurilor [ afacerilor spre zona i i subteran= a economiei. i | controlul intern [ controlul extern. starea economic= i este \n recesiune. se \nscrie taxa de protec]ie. criminalitatea informatic= [ prin informatic=. amplific= fenomenul criminalit=]ii. [ nu numai. dirijarea subven]iilor dup= criterii neeconomice.FACTORII CARE INFLUEN} EAZ+ CRIMINALITATE |N AFACERI ANA LUPULESCU Dr. i 2. regimul juridic confuz al autorit=]ilor cu atribu]ii de control [ investigare. Proliferarea re]elelor de criminalitate \n afaceri [ i concentrarea ac]iunilor \n anumite segmente de afaceri sunt alte aspecte ce \ntregesc sfera [ amploarea acesteia [ atac= i i \n profunzime libera concuren]= pe pia]=. Absen]ele sau \ntârzierile \n apari]ia reglement=rilor destinate s= protejeze desf=[ urarea licit= [ etic= a afacerilor i accentueaz= apari]ia [ dezvoltarea unor circumstan]e i economice [ sociale care favorizeaz= \n[ i el=ciunea. etc. dar [ prin tranzac]ii de locuin]e. accentuarea dezechilibrelor sociale sunt elemente care favorizeaz= ac]iunile criminale. Instabilitatea sau ineficien]a m=surilor legale privind privatizarea. determin= amplitudinea criminali]ii \n afaceri sunt: sistemul economic [ starea economic=. un puternic factor de destabilizare atât a produc]iei de bunuri [ servicii. pe de o parte. Gradul ridicat i de fiscalitate. nu exist= o politic= economic= i coerent= [ stabil=. i extins= \n mod miraculos [ la protec]ia imaginii sau a i informa]iilor organiza]iilor comerciale. Interven]iile statului \n domeniul afacerilor pot genera turbulen]e [ dezorganiza mediul de afaceri. lipsa institu]iilor specializate i \n combaterea corup]iei. determin= ne\ncredere \ntre competitori [ love[ \n entit=]ile ce desf=[ i te oar= activit=]i legale de afaceri. deosebit de periculoas= [ nociv=. stabilind i artificial ierarhii \ntre competitori [ concuren]i. prin coruperea autorit=]ilor politice sau statale. evaziunea fiscal=. i Factorii criminogeni. i interven]iile statului \n domeniul afacerilor. mai ales \n condi]iile \n care instabilitatea [ dezorientarea politic= se pot transforma i \n dezorientare social= sau. neadaptarea profesional= a resurselor umane [ cre[ i terea [ omajului. tergiversarea instrument=rii [ i 29 . cauzeaz= pierderi financiare. orientarea preferen]ial= a creditelor. cât [ a i i desfacerii sau utiliz=rii acestoara. precum [ acumularea ilicit= de valori. pe de o parte. sl=be[ te organizarea \n mediul de afaceri. NICOLAE LUPULESCU n paralel cu dezvoltarea economic= a omenirii. precum [ pe exploatarea lipsurilor sau fluidit=]ii legislative. Sistemul juridiciar [ legislativ poate avea i influen]e nefaste asupra criminalit=]ii \n afaceri. terenuri etc.uneori.

|n colec]ia juridic= a Editurii [ tiin]elor medicale a v=zut recent lumina tiparului o prestigioas= lucrare [ tiin]ific= “DIC} IONARUL LAROUSSE DE DROGURI. prin corup]ie. s= satisfac= nevoia de informare [ cunoa[ i tere a speciali[ tilor. dac= devine dominat de escrocherii. jurist Adriana Cr=ciun. jurist Ioan Roman. |n ceea ce prive[ controlul exterior.solu]ion=rii cauzelor penale complexe de evaziune fiscal=. Lucrarea este structurat= pe dou= p=r]i : o parte referitoare la problematica drogurilor pe plan mondial [ \n România. cercetarea \n stare de libertate nejustificat= a unor importan]i infractori care. Adriana Mo]oc. pe de o parte. precum [i \n adoptarea recomand=rilor europene [ i elaborarea unor legi [ normative care s= creeze cadrul juridic i de aplicare al acestor recomand=ri. Mediul de afaceri poate favoriza extinderea criminalit=]ii. alte categorii de tineri. lipsa de profesionalism a celor recompensa]i politic prin promovare. a am men]ionat deja. i Pentru speciali[ din criminalistic=. dac= executarea controlului este superficial= [ i. Acest lucru este absolut necesar. dar poate avea [ un rol negativ deosebit prin politicile de i dobânzi. universitar dr.20% din valoarea creditelor acordate unor organiza]ii private). violen]=. Gabriel Munteanu. i Autorii \ncearc=. \n i i general pe to]i cei tenta]i sau care au “gustat” din “pl=cerile drogului . dar \n egal= m=sur= [ s= sensibilizeze elevii. dac= cei care exercit= controlul sunt incompeten]i. dr. i prevenirea [ combaterea traficului [ consumului ilicit de astfel de substan]e. influen]eaz= martorii ori \[ fabric= i alibiuri. asupra pericolelor pe care aceste substan]e le prezein=t pentru existen]a uman=. se datoreaz= eforturilor unui colectiv de medici – traduc=tori. corup]i ori coruptibili. blocarea i informa]iilor necesare investigatorilor \n cazurile de infrac]iuni (sp=lare de bani murdari. problema te consist= \n modalit=]ile de cooperare \ntre organismele de control ale ]=rilor \n realizarea unui sistem vamal eficient. sistemul terapeutic [ terapia antidrog. vizând aspectele esen]iale ale regimului propriet=]ii i [ rela]iei cu clientul. acoperit prin contracte. clien]i “fideli”. comportament incorect ori viciat \ntre competitori [i concuren]i. brig.) dr. reprezentan]i ai unor segmente de interese sau autorit=]i). dar mai pu]in justificat de dinamica economic= [ mai mult sus]inut de interese obscure. Gabriel Cicu. Edi]ia \n limba român=.(r. generat= de orgolii la vârf [ r=zbun=ri camuflate \n i m=suri necesare la schimbarea partidelor de guvern=mânt. [ antaj. 4. delapid=ri. jocul dinamic al dobânzilor \n timpul perioadelor de creditare. TOXICOAMNII { DEPENDEN} I E”. dic]ionarul pune la dispozi]ia cititorilor informa]ii [ cuno[ i tin]e privind evolu]ia traficului [ i consumului de droguri \n lume [ \n ]ara noastr=. 6. poli]ie [ i parchet. cadrul normativ intern [ interna]ional privitor la fenomenul drogurilor. i 5. prin aceast= lucrare. motiv i pentru care nu ar trebui s= lipseasc= din biblioteca personal= a nim=nui. Controlul interior [ controlul exterior pot i influen]a direct starea de criminalitate \n afaceri. precum [ de speciali[ din Agen]ia i i ti Na]ional= Antidrog. judec=tori [ avoca]i. favorizarea prin credite preferen]iale acordate unor categorii de persoane (angaja]i proprii. perceperea unor comisioane \n schimbul acord=rii creditelor (\n anii 1994 – 1995. acordarea de cecuri f=r= acoperire). IOAN HURDUBAIE 30 . lucrarea de fa]= reprezint= tii i i un ghid excep]ional pentru descrierea [ cunoa[ i terea exact= a caracteristicilor substan]elor stupefiante [ psihotrope i care fac obiectul reglement=rilor interne [ interna]ionale [ care sunt \ntâlnite din ce \n ce mai des \n cazuistica i i operativ= a organelor de poli]ie [ vamale \ns=rcinate cu combaterea acestui flagel al lumii contemporane. contradic]ia de “interese” \ntre justi]ie. deoarece interna]ionalizarea afacerilor a condus [ la i interna]ionalizarea criminalit=]ii \n afaceri. dr. atât \n sensul reducerii sale. Sistemul financiar – bancar poate constitui o pârghie important= \n atenuarea criminalit=]ii \n afaceri prin posibilitatea urm=ririi tranzac]iilor de valori \ntre competitori. jurist Victor Nicolaescu [ jurist Vasile Rus Toma. nevoie resim]it= i acut \n activitatea institu]iilor statului [ a organiza]iilor neguvernamentale i implicate \n lupta antidrog. mai ales. dac= se execut= un control profesionist [ exigent. toxicomaniilor [ dependen]ei. ap=rut= sub coordonarea chestorului [ profesor ef. [ \ntre ace[ [ institu]iile statului. dar [ pentru procurori. definirea [ descrierea drogurilor [ a i i i efectelor acestora asupra peeroanelor care le consum=. Pavel Abraham. dezvoltarea unui parteneriat infrac]ional \ntre bancheri [ oameni de afaceri. contraband= [ mai ales. acte de gestiune frauduloas=. iar judecarea cauzelor cu elemente de extraneitate este greoaie [ rareori simpl=. precum [ p=rin]ii [ opinia public=. \ntre timp. elementele esen]iale ale Strategiei i i na]ionale antidrog pentru perioada 2005-2012. prin lipsa de cooperare cu celelalte organisme [ i institu]ii de control \n mediul de afaceri. teoreticienilor [ practicienilor. i tia i pe de alt= parte. precum [ a[ cum i. Bogdan Cherciu [ dr. bancrut= frauduloas=. corup]ie. Fenomenele infrac]ionale cu participare multina]ional= sau \ndreptate \mpotriva unor interese multina]ionale sunt deosebit de greu de controlat. Gl. cât [ \n sensul favoriz=rii expansiunii i i criminalit=]ii. Prin cele [ i apte capitole aale sale. fraude bancare. dr. i. \n România valoarea comisioanelor ajunsese la circa 10% . furturi. iar cea de-a i doua parte este constituit= din dic]ionaulr propriu-zis al drogurilor. etc. pre[ edintele Agen]iei Na]ionale Antidrog. jurist [ tef=ni]= Bogdan Ia[ nic. proasta i gestiune a capitalurilor. dispunând de o mare putere economic= [ rela]ional= \[ i i continu= afacerile ilegale. i studen]ii.

chiar dac= aceasta a fost pl=tit= atât de scump: plecarea definitiv= din mijlocul ei a celui drag. Prin examinarea medico-biocriminalistic= s-au determinat: originea uman=. epilepsia. Prezentarea spre recunoa[tere. |ntocmindu-se cercul de disp=ru]i din zon=. Astfel s-a stabilit. probabil. dup= o ploaie toren]ial= ce revigorase vegeta]ia [i produsele p=durii. [i-a g=sit lini[tea. despre care nu se mai cuno[tea nimic de 14 ani [i jum=tate. nu se va afla vreodat=. apartenen]a de sex. \n iarba \nalt= ad=postit= de copaci. un grup de copii se afla la cules de ciuperci.MANDIBULA FACILITEAZ+ IDENTIFICAREA VICTIMEI PRIN PREZEN}+ RESTANT+ DE PROTEZ+ DENTAR+ Dr. 31 . GHEORGHE ASANACHE ntr-o zon= de munte.. \nmormântând acest mic fragment de cadavru. ceea ce s-a considerat ca obiectiv central. a dus la rezultat pozitiv. Era cunoscut ca un om lini[tit. se ajunge la familia numitului F. \n mijlocul verii anului 198. neconsumator de | b=uturi alcoolice poate [i pentru c= era con[tient c= [i-ar fi agravat boala de care suferea \nc= din copil=rie. fiec=ruia dintre medicii stomatologi [i tehnicienii ce func]ioneaz= \n cabinete de specialitate din dispensare rurale aflate pe o larg= zon=. durata probabil= de expunere la efecte ale factorilor de mediu ambiental a cadavrului [i. g=se[te o mandibul= (maxilar inferior) ce s-a v=zut imediat c= este de om. mandibula apar]inea celui ce fusese cândva disp=rutul. Unul dintre ace[tia. care nu se certase nicodat= cu nimeni. cu certitudine.S. grupa de vârst= \n care se \ncadra persoana la data survenirii decesului.. fire retras=. când bolnavul nu-[i putea aminti pe ce drum venise [i \[i d=dea seama c= este \ntr-un loc str=in. prezen]= de/[i caracteristici particulare strict individuale ale protezei dentare restante \n propor]ie anatomic=. Ce s-a \ntâmplat \n realitate nu s-a putut stabili [i. c= ceea ce r=m=sese din \ntreg cadavrul unui om. Familia a pus \n discu]ie destul de rarele crize de dromomanie. Datele despre denti]ie [i lucr=ri de tehnic= dentar= ob]inute de la apar]in=tori erau ezitante [i contradictorii. Important a fost c= familia. nefum=tor.

\ntrucât este realizat= f=r= i [ tiin]a subiectului cercetat. i c=utarea unor informa]ii. adic= prin procedee.a. fixarea unor momente operative prin fotografiere. s= aib= caracteristicile esen]iale relativ i stabile. specifice investig=rii infrac]iunilor contra securit=]ii na]ionale [ de terorism. DORU IOAN CRISTESCU 1. solicitarea [ ob]inerea de obiecte. acte medico-legale. extragerea informa]iilor pe care acestea le con]in. biocriminalistice [ criminalistice. i legitimarea [ identificarea dup= semnalmente exterioare. Materialul de compara]ie trebuie s= \ndeplineasc= mai multe condi]ii pentru a profita examenului comparativ [ anume: s= i fie de aceea[ natur=. de exemplu perchezi]ia. dispunerii [ efectu=rii i i expertizei. obiecte confec]ionate artizanal sau industrial.). la care se adaug= ob]inerea de modele – tip7. documente sau \nscrisuri pentru a c=ror ob]inere este necesar accesul \ntr-un loc. indirecte sau \n condi]ii discrete. filmare ori alte mijloace tehnice5. parte civil=. probe preconstituite (sau 32 . i C=ile de ob]inere a materialelor de compara]ie necesare expertizelor dispuse cu prilejul investig=rii infrac]iunilor contra securit=]ii na]ionale [ de terorism pot fi: i directe sau “la vedere”. care constau \n obiectele de identificat cât [ cele i identificatoare. \nscrisuri sau rela]ii oficiale i de la institu]iile publice. procesele verbale de cercetare la fa]a locului. parte responsabil= civilmente) [ a ap=r=torilor ori i reprezentan]ilor acestora. i activitatea cu re]eaua informativ=. examinarea lui. instalarea de obiecte. utilizarea procedeelor investigative consacrate legal. copierea sau ob]inerea de extrase prin orice procedee. la un obiect ori document sau deschiderea unui obiect. substan]e etc. \n general. privind cantitatea [ calitatea acestora etc. \n cazul dispunerii [ efectu=rii i expertizei. [ ca rezultat al i i activit=]ilor investigative de c=utare a acestora. \n absen]a posibilit=]ii acestuia de a se exprima cu privire la autenticitatea [ paternitatea lor [ i i. aceast= modalitate este utilizat= \n faza de dup= dispunerea \nceperii urm=ririi penale “in personam” sau. Una din metodele de procurare o reprezint= selectarea obiectelor identificatoare din cercul obiectelor suspecte care se constituie de organele judiciare. pe baza criteriilor de apartenen]= generic= \n raport de caracteristicile [ propriet=]ile obiectului de identificat. ce urmeaz= a fi puse la dispozi]ia expertului. Prevederile legale [ regulile tactice criminalistice i consacrate \n practica dispunerii constat=rilor [ expertizelor i de toate categoriile [i genurile instituie obligativitatea organului judiciar s= pun= la dispozi]ia speciali[ tilor ori exper]ilor materialele necesare efectu=rii lucr=rii dispuse. Spre deosebire de prima cale de ob]inere a materialelor de compara]ie necesare expertizelor dispuse cu prilejul investig=rii infrac]iunilor contra securit=]ii na]ionale [ i de terorism. \n primul rând. prin excelen]=. de a le contesta. supravegherea dinamic= [ urm=rirea operativ=. metode [ mijloace prev=zute de Codul de procedur= penal= i (cum ar fi. cât [ i \nregistrarea. func]ie. prezentarea scriptelor de compara]ie [ . de natura materialului respectiv: obiecte din natur=.). \n general. ridicarea de obiecte [ i \nscrisuri. schi]ele \ntocmite cu aceast= ocazie. reprezentativ [ suficient sub aspect cantitativ4 [ s= fie ob]inut potrivit i i regulilor criminalistice [ procedural penale. |n cazul \n care obiectivul constat=rii sau expertizei ce se dispune \l constituie identificarea obiectului \n litigiu (sau obiectul scop al procesului de identificare3). precum [ a unor documente de i urm=rire penal= (cum ar fi. Materiale de compara]ie constau \n obiectele presupus creatoare ale urmelor. s= fie de calitate bun=. inculpat. \ntre]inerea [ ridicarea i 6. care s= se men]in= pe o durat= de timp necesar= cercet=rii criminalistice. adic=: observarea. Or. dat fiind caracteristica de contradictorialitate ce guverneaz= regimul juridic al acesteia. deci. aceast= cale este folosit= \n activitatea de descoperire a infrac]iunilor contra securit=]ii na]ionale [ de i terorism [ \n faza actelor premerg=toare a investig=rii acestor i categorii de infrac]iuni. documente financiar-contabile ori bancare ridicate \n faza de urm=rire penal= etc. ridicarea [ i repunerea la loc a unui obiect sau document. capcanele criminalistice. orice materiale utile constat=rii sau expertizei2. activit=]ii de dispunere [ efectuare a constat=rilor tehnico-[ i tiin]ifice. cu [ tiin]a persoanei cercetate (\nvinuit. fotografiile. cea de-a doua profit=. adic=: interceptarea comunica]iilor. prin folosirea a dou= modalit=]i posibile: utilizarea “metodelor [i mijloacelor specifice” organelor r=spunz=toare cu aplicarea legii \n domeniul securit=]ii na]ionale [i combaterii terorismului. \nvinuitul (inculpatul) sau celelalte p=r]i pot s=-[ exprime opiniile chiar [ \n leg=tur= i i cu materialele de compara]ie (modul de ob]inere. organului judiciar \i incumb= sarcina ob]inerii materialelor de compara]ie. puse la dispozi]ia i expertului. impresiuni ale acestora sau mostre de referin]= [ se i procur= prin diferite metode. eventual. parte v=t=mat=. \n original1.) [ i ob]inute potrivit regulilor criminalistice. concomitent cu acest moment procesual [ profit=.Tehnici de ob]inere a materialelor de compara]ie necesare unor constat=ri [ expertize dispuse cu prilejul investig=rii infrac]iunilor contra i securit=]ii na]ionale [ de terorism i Dr. De regul=. acestora din locurile \n care au fost depuse De regul=. acte.

c=rei grupe sanguine \i apar]ine etc. \n fazele ini]iale ale investiga]iei – \n leg=tur= cu comiterea unei fapte ilicite este destr=mat.D. 17 |nainte de toate. printro constatare biocriminalistic=. i se pun la dispozi]ie drept materiale de compara]ie cantit=]i de sânge recoltat de la persoanele suspectate de a fi f=ptuitori [ de la i victimele manifest=rii ilicite. de la persoanele cuprinse \n cercul de b=nui]i. s= accepte depunerea ori recoltarea unor probe biologice (ce reprezint= \n mod cert date cu caracter personal) necesare unei examin=ri comparative biocriminalistice. care le indic= [ prezint= cadrelor medicale. 14 apreciem c=. dreptul persoanei de a nu se autoincrimina. situa]ii. Dac= \n cauza investigat= este declan[ at procesul penal. fie chiar la e[ ecul acesteia. considerent pentru care urma respectiv= este supus= unei examin=ri [ tiin]ifice. când tragerile experimentale \n vederea ob]inerii de modele tip de comparat ori pentru a se constata starea de func]ionare a armei se realizeaz= de c=tre specialistul ori expertul desemnat. iar atunci când se solicit= stabilirea concret-individual= a persoanelor sau obiectelor10. c=ruia i se solicit= identificarea12. suspectate ori doar. A[ cum legisla]ia penal= intern=. 2. Aceasta reprezint= doar o etap= \n derularea investiga]iei \ntreprinse \n cauz=. De pild=. cu atât mai pu]in.E. A[ de pild=. \n perfect= corela]ie a cu reglement=rile C. Consider=m c=. unit=]i militare etc. 677/2001. Dac= \n situa]ia cadavrelor (când opera]iunea are loc cu ocazia autopsierii) [ a victimelor (direct interesate \n stabilirea i adev=rului \n cauz=) nu se ridic= probleme deosebite. fenomene organului judiciar nu \i incumb= obliga]ia procur=rii materialelor de compara]ie. atunci când \n cauz= s-a dispus \nceperea urm=ririi penale .libere) 8.) nu este suficient= [ exact= \ntotdeauna pentru un examen i comparativ biocriminalistic cu obiectivul identific=rii.. |n leg=tur= cu materialele de compara]ie care se pun la dispozi]ia specialistului sau expertului. ocazie cu care secretul ori confiden]ialitatea suspiciunii – mai mult sau mai pu]in temeinice. Constat=rile [ expertizele biocriminalistice impun ca i organul judiciar s= pun= la dispozi]ie speciali[ tilor urmele de natur= biologic= relevate [ ridicare cu prilejul cercet=rii la fa]a i locului ori a altor activit=]i de urm=rire penal=. respectarea prevederilor legale [ regulilor criminalistice. bacilul de carbon. O alt= metod= consacrat= \n criminalistic= o reprezint= experimentul sau ob]inerea de probe experimentale9. o i astfel de persoan= poate refuza s= se supun= recolt=rii de probe de sânge. astfel c= specialistului. incluse \n i cercul de b=nui]i pot s= apar= \mprejur=ri ce se \nscriu \n ansamblul normativ referitor la respectarea drepturilor omului. prin recentele modific=ri13. de natur= a o incrimina sau dezincrimina. 2 al.in rem sau in personam -. pur [ simplu. Astfel de \mprejur=ri sunt de natur= s= conduc= fie la deconspirarea unor elemente ale investiga]iei \n curs. suspectate sau b=nuite temeinic apar]ine \n exclusivitate organelor judiciare [ i/sau de investiga]ie. s= le i remit= specialistului sau expertului. atunci când este cazul s= le prezinte persoanelor de la care provin pentru a le identifica. i se poate cere unei persoane care este doar b=nuit= sau suspectat=.. organele judiciare [ i/sau criminali[ deruleaz= o activitate cu caracter tii mixt. virusul Ebola) constat=rile sau expertizele se realizeaz= pe baza examin=rilor. explozii) susceptibile de a constitui infrac]iuni contra securit=]ii na]ionale [ acte de i terorism. recoltarea urmând s= aib= loc. locul de munc=. \n cazul tii expertizelor balistice. fiind remis= specialistului. stabilirea persoanelor incluse \n cercul de b=nui]i. \n care se \mbin= [ \ntrep=trund cea de natur= exclusiv i criminalistic= cu cea de natur= investigativ-operativ=. respectiv “obiectul identificator” \n raport de “obiectul scop” sau “obiectul de identificat” 11. \n i exclusivitate de c=tre speciali[ respectivi sau. \n cazul unor agen]i chimici sau a biologici cu poten]ial ridicat infectogen sau contaminant (antrax. materializat prin “dreptul la t=cere” al \nvinuitului sau inculpatului. ob]inerea doar a informa]iei privind grupa sanguin= (din diferite documente cum ar fi: eviden]e medicale de la diferite unit=]i medicale frecventate de persoana \n cauz=. \n cazul recolt=rii materialului de compara]ie de la persoane b=nuite temeinic. fiind necesar a se stabili dac= urma de sânge provine de la victim= sau de la autorul faptei. a stipulat. faptul c= \n momentul respectiv i se \ncalc= dreptul la prezum]ia de nevinov=]ie sau/[ s= cear= socoteal= i \n leg=tur= cu opera]iunea la care este supus. \n condi]iile conferite de normativele medicale \n materie. \n vederea recolt=rii i probelor de sânge. este urmat= de necesitatea stabilirii dac= sângele este de natur= uman=. se prezint= situa]ia \n discu]ie. cu aplicabilitate \n investigarea evenimentelor deosebite (incendii. [ \ntrucât nu i s-a adus la cuno[ i tin]= c= este supus= unor proceduri judiciare. preg=tirea dispunerii constat=rii ori expertizei medico-legale presupune ob]inerea materialelor de compara]ie. 15 Cu totul altfel. Pentru ob]inerea materialului de compara]ie. subiectului de la care este necesar= prelevarea probelor biologice i se poate opune prevederile art. substan]e sau st=ri. iar \n situa]ia \n care a devenit \nvinuit sau inculpat puterea coercitiv= conferit= de prevederile Codului de procedur= penal= 16 desigur. ricina. Pe de alt= parte. \n condi]iile recolt=rii [ manipul=rii probelor specifice. |n cazul anumitor obiecte. |n acela[ timp. 7 din Legea nr. invocând netemeinicia suspiciunii referitoare la persoana sa. Recoltarea probelor de sânge ce urmeaz= a fi folosite drept material de compara]ie se realizeaz= \n exclusivitate de personalul medical. dintr-un i anumit loc aflat \n perimetrul locului comiterii unei amenin]=ri la adresa securit=]ii na]ionale sau act terorist. relevarea [ ridicarea unei urme de sânge. pentru buna derulare a investiga]iei. chiar [ i temeinic. organului judiciar \i revin mai multe obliga]ii [ anume: s= verifice dac= au fost i respectate prevederile legale [ regulile criminalistice cu i prilejul ridic=rii lor [ dac= acestea sunt corect descrise \n i procesele verbale ori actele \ntocmite cu aceast= ocazie. astfel de \mprejurare fiind determinat= de natura acestora ori de existen]a unor motive obiective. s= confrunte datele privind materialele de compara]ie men]ionate \n actele de ridicare a acestora cu obiectele \nse[ [ numai atunci când constat= i i. \n astfel de situa]ii dispunerea constat=rii ori expertizei 33 .O.

sperm= etc. de sânge (cu prilejul unui accident u[ de circula]ie \n care este implicat sau a unui or banal accident casnic – t=ierea cu lama \n timpul b=rbieritului. timbrele [ plicurile i i po[ tale expediate etc. de sânge pentru victimele unui sinistru. ori cu cu]itul. \n practica organelor r=spunz=toare cu aplicarea legii \n domeniul securit=]ii na]ionale ori combaterii terorismului se recurge la ob]inerea indirect=. când economia anchetei o permite. se va recurge la modalitatea obi[ nuit= de prelevare de probe de compara]ie. documente i 34 . impresiunile de compara]ie trebuie s= \ndeplineasc= mai multe condi]ii. uneori. guma de mestecat folosit= [ aruncat= la \ntâmplare. camping). fie prin utilizarea procedeelor investigative din arsenalul organelor r=spunz=toare cu aplicarea legii \n domeniul securit=]ii na]ionale (cele prev=zute de art. f=r= [ tirea persoanei vizate a probelor necesare materialului de compara]ie. \n laboratoare. urm=rire operativ= etc. cu maxim= operativitate. procurarea de materiale de compara]ie se realizeaz= prin “activit=]i specifice”. metodelor [ i procedurilor specifice organelor r=spunz=toare cu aplicarea legii \n domeniul securit=]ii na]ionale [ combaterii i terorismului. s= fie ob]inute \n condi]ii cât mai apropiate de acelea \n care a fost creat= urma \n litigiu. u[ etc. Procurarea de materiale de compara]ie de natur= biologic= de la o persoan= se poate realiza [ cu prilejul efectu=rii de i perchezi]ii ori ridic=rii de obiecte. de obicei. cu respectarea regulilor criminalistice. se \mbin= activit=]ile strict te criminalistice. 13 alin. Dinamica investiga]iei..a. Dup= efectuarea examenului comparativ. Modelele de compara]ie se procur= de pe diferite obiecte (pahare. ori a plasticului de la ]ig=rile de foi. iar rezultatul examenului comparativ se materializeaz= \n rapoarte de constatare ori expertiz= biocriminalistic= care se valorific= \n procesul penal. Organului judiciar \i incumb= obliga]ia ob]inerii [ i pred=rii c=tre specialist ori expert a impresiunilor digitale. de saliv= (recuperarea ]ig=rilor fumate \ntr-un local. fire de p=r. \n buc=t=rie sau \n timpul activit=]ii de \ngrijire a florilor.a. atunci când interesele operative ale investiga]iei impun ca o anumit= persoan= s= nu cunoasc= \mprejurarea c= asupra sa se efectueaz= cercet=ri. verificarea tuturor versiunilor formulate [ administrarea probelor face posibil= procurarea i unor materiale de compara]ie necesare pentru dispunerea constat=rilor ori expertizelor biocriminalistice care au drept scop esen]ial identificarea [ deci. din cele eviden]iate mai sus. Astfel.d. \n ipoteza discutat=. s= se procure \n variante [ modele diferite20.) ori \nscrisuri (plicuri. condi]ia obligatorie constând \n existen]a certitudinii c= respectivele probe reprezint= urme create de persoana care intereseaz=. nefiind exclus= varianta de a fi recoltate chiar de c=tre organul judiciar. i constituie o activitate \n care. percepute \n timpul execut=rii “activit=]ilor specifice” (filaj. \nscenarea unei alterca]ii fizice – pe strad= sau \ntr-un spa]iu \nchis – ocazie cu care se ob]in fire de p=r de la persoana vizat=. \ntr-o cantitate suficient= [ de o calitate corespunz=toare. actul \n care se materializeaz= nu va putea fi folosit ca mijloc de prob= \n procesul penal. stabilirea dac= urma i. 51/1991) ori prin realizarea unor opera]iuni mascate (de pild=. se circumscriu mijloacelor. urmând ca ulterior. 1 din Legea nr. s= realizeze ob]inerea modelelor de compara]ie \n condi]iile consacrate [ cu [ i tiin]a persoanei \n cauz=.biocriminalistice urmeaz= a fi prorogat= pân= apar [ alte i elemente de natur= investigativ= care s= justifice temeinicia recolt=rii probelor de sânge de la o anumit= persoan=. farfurii. i Ob]inerea materialelor de compara]ie. iar \n cazul \n care aceste condi]ii nu sunt cunoscute. fiind valorificate cu predilec]ie \n faza actelor premerg=toare. periu]a de din]i din camera de hotel sau chiar de la domiciliu. Atunci când derularea investiga]iei permite. cât mai i multe elemente caracteristice ale factorului creator. este extrem de stringent=.). opera]iuni specifice organelor r=spunz=toare cu aplicarea legii \n domeniul securit=]ii na]ionale [ cele de i urm=rire penal=. de fire de p=r (de pe cearceaful sau peria de p=r de la domiciliu sau camera de cazare de la hotel. Pentru verificarea versiunilor privind persoanele incluse \n cercul persoanelor suspecte. cât [ cantitativ. pentru a fi apte unui examen comparativ. procurarea de pulp= dentar= urmare a tratamentului stomatologic [ . recoltarea de fire de p=r de la unitatea de coafur= sau frizerie frecventat= de ]inta ac]iunii.m.). invocarea necesit=]ii don=rii unei cantit=]i de sânge \n scop umanitar etc. 3. 19 \n alte situa]ii. dat fiind modalitatea ob]inerii materialului de compara]ie. recoltarea probelor biologice de la persoanele cuprinse \n cercul de b=nui]i se realizeaz= “la vedere” [ \n cadrul criminalistic adecvat: probele de sânge. la locul de munc= al persoanei vizate se declan[ eaz= recoltarea. i saliv=. \n situa]iile \n care economia investiga]iei permite. sperm= [ de natur= piloas= se recolteaz=. s= reproduc= atât sub aspect calitativ.). |mprejur=ri ca cele de mai sus sunt valabile [ \n situa]iile i recolt=rilor de alte materiale de compara]ie de natur= biologic=: pentru ADN18. pentru ca s= i asigure posibilitatea [ eficien]a examenului comparativ. Procurarea probelor necesare se realizeaz= fie urmare a unor evenimente cotidiene \n care este implicat= persoana \n cauz=. secre]iile nazale de pe batistele de hârtie aruncate \n locurile publice sau private [ . ci va fi utilizat doar pentru men]inerea sau eliminarea persoanei respective din cercul de b=nui]i. |ntrucât. scrumiere. examinat= a fost creat= de o anumit= persoan= [ nu de alta. palmare ori plantare ce urmeaz= a fi supuse examin=rii comparative dactiloscopice [ care reprezint= modelul de i compara]ie (amprente sau impresiuni de control). \n scop umanitar. i |n ce prive[ modalitatea de ob]inere a modelelor pentru te compara]ie \n criminalistic= sunt consacrate mai multe tehnici de amprentare21. Mijloacele [ metodele i utilizate pentru ob]inerea materialelor de compara]ie. func]ie de faza \n care se g=se[ investiga]ia \ntreprins=. i de medicul legist. pentru a nu preveni persoana b=nuit= \n leg=tur= cu suspiciunile care planeaz= asupra ei sau pentru eliminarea unor reac]ii ce pot compromite desf=[ urarea investiga]iei. necesitatea ob]inerii materialelor de compara]ie. Din punct de vedere strict criminalistic. organele judiciare recurg \n practic= la ob]inerea modelelor de compara]ie \ntr-o manier= discret=.). [ anume: s= existe o identificare i cert= a persoanei sau obiectului de la care provin.

situa]ie i care va fi adus= la cuno[ tin]a specialistului sau expertului. nu 35 . \n cazuri excep]ionale. pe diverse suporturi (hârtia aplicat= pe un perete. s= existe condi]ii similare \n ce prive[ instrumentul de scris (stilou. \ntr-o manier= elaborat= etc. |n situa]ia distrugerii actului original sau unicat. ziar etc. s= fie executate cu acela[ instrument scriptural [ pe i i acela[ suport.a. |n cadrul acestei preg=tiri este indicat. carton. i. cu acela[ gen de instrumente de scris. procurarea scriptelor de compara]ie). note rezolutive [ . \n vederea expertiz=rii semn=turilor31. cu anumite semne diacritice precum [ semnele grafice accesorii i (semnele de punctua]ie. semn=turile aplicate pe \nscrisurile oficiale. de c=tre persoana cercetat=. ca organul judiciar s= examineze \n prealabil textul \n litigiu \n conlucrare cu specialistul sau expertul grafoscop.a. organul judiciar va respecta anumite reguli rezultate din practica generalizat= \n materie: ini]ial se va cere persoanei s= consemneze o declara]ie olograf= \n leg=tur= cu diferite aspecte ale investiga]iei sau chiar f=r= a avea conexiune cu faptele pentru care este cercetat. \n faza de urm=rire penal=. precum [ al felului (text. Cu prilejul lu=rii probelor experimentale. calm [ \n i ritm constant. pentru a fi eliminat= orice fel de \ndoial= cu privire la autorul respectivelor men]iuni scrise ori semn=turi. sau s= se fixeze foi mari de hârtie pe un plan vertical. pe formulare tipizate. Organele i judiciare vor ridica astfel de probe libere dintre lucr=rile scrise de persoana suspectat= la locul de munc=.I. compuse i din 5-6 semn=turi. cu i sau f=r= ochelari. monumente sau alte suporturi similare. s= corespund= din punct de vedere al caracterului (scris cursiv.). Surse de procurare a impresiunilor de compara]ie ale persoanelor suspecte le reprezint= [ fi[ i ele mono [ decadactilare din i banca de date a organelor de poli]ie [ a Oficiilor pentru i Refugia]i sau Apatrizi din România [ din str=in=tate. De regul=. sub aspectul con]inutului respectivului text (pe plic. Ob]inerea acestor obiecte [ \nscrisuri are loc i prin utilizarea mijloacelor. \n cazul fiec=rei variante men]ionându-se condi]iile \n care s-a realizat luarea probei experimentale28. de preferin]= \n acela[ pozi]ii [ condi]ii de i i i scriere despre care se b=nuie[ c= a fost consemnat textul te \n litigiu27. ac]iunea este destinat= i. \n aprecierea noastr=. Procurarea materialului de compara]ie necesar examenului comparativ al scrisului din cadrul constat=rii sau expertizei grafoscopice incumb= \n exclusivitate organului judiciar22. textul dictat va fi consemnat \n diferite pozi]ii (stând pe scaun. |n esen]=. s= fie scrise \n aceea[ limb= cu \nscrisul \n litigiu25. \n i. be]i[ oare muiate \n cerneal= 29. apoi. direct pe masa de birou. pentru expertizarea textelor30 [ 5-6 probe. \n care se \mpletesc elemente de natur= tactic= criminalistic= cu cele de psihologie judiciar=. preg=tit \n prealabil. de subliniere etc.) cu care persoana suspect= a intrat \n contact \n mod cert [ de preferin]=.). probele libere se pun la dispozi]ia expertului \n original. s= fie supuse examenului comparativ [ fotocopii i certificate (asem=n=tor inscrip]iilor aflate pe pere]i). ori de utilizare a spray-ului pentru grafitti. \nsemn=ri din agendele zilnice. de ambalaj. cât [ prin activit=]ile procedurale (ridicarea de i \nscrisuri. deci pentru verificarea versiunilor cu privire la autorul faptei). pe hârtie cu liniatur=. cu imitarea literelor de tipar). aflate la domiciliu. men]iuni literale ori grup=ri cifrice. ce se vor pune la dispozi]ie specialistului sau expertului.. \n scopul de a fi puse la dispozi]ia expertului. u[ garduri. un text. Pentru situa]iile speciale.m.P. cum ar fi situa]ia unor documente cu caracter strict secret. metodelor [ procedeelor i investigative specifice activit=]ii organelor r=spunz=toare cu aplicarea legii \n domeniul securit=]ii na]ionale [ combaterii i terorismului sau prin opera]iuni legendate. care pentru a fi utile identific=rii trebuie s= \ndeplineasc= urm=toarele condi]ii: s= con]in= scrisul obi[ nuit al persoanei.a. Probele experimentale se prelev= câte 2-3. metodele [ procedeele i investigative (atunci când faza \n care se afl= investiga]ia \n derulare nu permite dezv=luirea activit=]ilor \ntreprinse de organele judiciare [ \n general.).d. pix cu past=) [ suportul pe care se afl= men]iunea i (hârtia: velin=. scrisori olografe. i semn=turi). 4. sistemul de luare a probelor experimentale este de a scrie cu cret= pe o tabl= neagr=.). corespunz=tor men]iunilor existente \n textul \n litigiu. Valorificarea concluziilor constat=rilor dactiloscopice efectuate \n condi]iile \n care materialul de compara]ie a fost ob]inut \n maniera susar=tat= profit= fazei actelor premerg=toare. pe care s= se scrie cu creionul. [ copiile. s= se dispun= efectuarea unei expertize dactiloscopcie când materialul de compara]ie se ob]ine “la vedere”. cât. organul judiciar va avea \n vedere c= probele libere24 (anterioare sau preexistente). con]inând cuvinte ori expresii \ntr-o limb= decât restul men]iunilor. care s= ofere posibilitatea unei examin=ri comparative \n bune condi]iuni: s= parvin= pe cât posibil din aceea[ perioad= de timp sau perioade i apropiate când a fost consemnat scrisul \n litigiu. trebuie s= \ndeplineasc= anumite condi]ii. adic= duplicatele sau triplicatele. ceea ce nu exclude o colaborare cu expertul desemnat. pentru alc=tuirea unui corp de scrisuri de compara]ie adecvat23. se admit. te creion. manuscrise. apoi i se va dicta. admi]ându-se \ns= c=. |n ambele situa]ii. exclusivitate. Ob]inerea unor \nscrisuri sau documente con]inând scrisul ori semn=tura unei persoane suspectate de a fi autorul unor men]iuni scrise aflate \n litigiu se realizeaz= atât prin mijloacele. pe foi diferite. de la persoana cercetat=. \n leg=tur= cu care exist= certitudinea autenticit=]ii scriptorului. (Interpol). cum ar fi scrisurile aflate pe pere]i. pentru ca. perchezi]ie. \n cuprinsul c=ruia sunt inserate cuvinte ori sintagme sau chiar semne grafice din textul \n litigiu. Examenului comparativ al scrisului sau semn=turii \i pot profita [ probele grafice intermediare26 [ probele de scris i i experimentale. pe un suport tare – coper]ile unei c=r]i – sau pe un teanc de hârtii [ . adic= cele executate la cererea organului judiciar. \mprejur=rile \n care se prelev= probele experimentale trebuie s= se apropie cât mai mult de cele \n care se apreciaz= intuitiv de c=tre organul judiciar c= s-a produs consemnarea textului \n litigiu atât sub aspectul condi]iilor concrete (\n grab=. precum i [i prin cooperarea cu O. stând \n picioare). mai ales.dactilografiate ori consemnate olograf [ . c=rbune. cuprinderii sau excluderii din cercul de b=nui]i a unor persoane. semivelin=.C. Ob]inerea probelor experimentale reprezint= o activitate desf=[ urat= de organul judiciar care necesit= o preg=tire minu]ioas=. pe cale de excep]ie. tehnic.

Un astfel de moment poate constitui. cu prilejul solicit=rii de a consemna. i Adoptarea refuzului de a realiza probe experimentale. un aspect care este util expertului. sens \n care dictare va fi accelerat= sau \ncetinit=. Eventualele st=ri de nedumerire. reprezint= un moment psihologic important. \n cadrul 36 . a posibilit=]ii de deghizare sau modificare a scrisului (prin \ncetinirea sau gr=birea ritmului scrisului etc. |n ce prive[ persoana de la care te urmeaz= s= se preleveze probele experimentale. |n ce prive[ textul dictat. poate fi suficient= pentru expert –. Apreciem ca mult mai eficient= colaborarea \ntre organul judiciar [ specialistul ori i expertul grafoscop. i func]ie de economia investiga]iei \n derulare. chiar o singur= pies= provenit= \n mod cert de la scriptor [ la un moment cât mai i apropiat de cel al elabor=rii scrisului \n litigiu. ini]ial. |n tot acest timp organul judiciar va observa reac]iile persoanei. o declara]ie olograf=. indicat= de scriptor. nelini[te. prilejul punerii sub \nvinuire [ al consemn=rii unei declara]ii ample a i \nvinuitului \n leg=tur= cu infrac]iunea s=vâr[ [ cu mijlocul it= i material de prob= constând \n \nscrisul \n discu]ie: când. de \ncetinire sau alertare a ritmului de scriere.a.). \n nici un caz persoanei nu te i se va \nf=]i[ actul sau men]iunea scris= \n litigiu. de la specialistul grafoscop consultat sau din alte surse. izvorât= din op]iunea personal= a persoanei sau din recomandarea ap=r=torului. reticen]= exhibate de persoana c=reia i se cere s= prezinte probele experimentale vor fi detensionate de organul judiciar prin explicarea necesit=]ii ob]inerii lor [ \n i.a. pe o map= ori serviet= ]inut= pe genunchi. aceast= \mprejurare urmând a-i fi comunicat= doar \n momentul \nceperii dict=rii unui text ales. sub influen]a unor droguri sau b=uturi alcoolice [ .neap=rat cu acela care urmeaz= a fi desemnat. procedându-se la repetarea probei. cu ajutorul cui l-a consemnat [ altele. cu cel prezentat \n momentul respectiv. a constituirii “portretului grafologic robot” 33. pe fondul colabor=rii \n scop informativ cu privire la condi]iile \n care a fost emanat scrisul sau semn=tura cercetat= (asupra timpilor de execu]ie. i se va cere scriptorului s= consemneze anumite opera]ii matematice simple prin dictare [ men]ionarea pe 2-3 pagini a unor cifre i dup= dictare \ntr-un ritm care s= nu \i permit= b=nuitului controlul propriului scris37. c= este posibil ca textul incriminat ar fi putut fi scris cu mâna stâng=.). ori \n condi]iile presupuse: f=r= ochelari. relaxat=. cerând cât mai multe detalii care s= profite ansamblului investiga]iei. Sub aspectul cantit=]ii materialului de compara]ie ce se pune la dispozi]ia expertului atât \n ce prive[ probele te libere [ intermediare. aceasta poate fi cunoscut= prin investiga]ia de cunoa[ tere similar= celei realizate \n cazul preg=tirii \n vederea ascult=rii persoanelor. pentru a fi a copiat sau pentru a se cere scriptorului imitarea textului sau a semn=turii respective34. \ntrucât [ \n asemenea cazuri utilizarea i procedeului probator al constat=rii ori expertizei grafoscopice \[ are justificarea. s= nu neglijeze nici i. precum [ i tentativele acestuia de deghizare a scrisului. Recunoa[ terea de c=tre persoana \n cauz= a faptului c= este scriptorul men]iunii scrise \n litigiu ori a \mprejur=rii c= are cuno[ tin]= despre autorul scrierii respective. prin examinarea comparativ= a unor scrisuri anterioare provenite de la ea. acela[ timp. Pentru a se elimina instaurarea factorilor subiectivi din comportamentul persoanei. cu m=nu[ cu mâna ghidat= de c=tre persoana i. i având drept obiectiv luarea opiniei unui grafolog \n ce prive[ te caracteriologia scriptorului32. confortabil=. ceea ce nu \nseamn= c= va renun]a la ob]inerea probelor experimentale. iar organul judiciar va exploata tactic o astfel de situa]ie. \n te literatura de specialitate s-a avansat propunerea de standardizare a recolt=rii probelor38. |n ce prive[ metodologia lu=rii probelor grafice. Dac= textul ce urmeaz= a fi supus examin=rii criminalistice reprezint= o grupare cifric=. Pe de alt= parte scrisul \n litigiu poate fi supus [ unei examin=ri grafologice. opiniez c= i i prioritar este elementul calitativ –. cât [ cele experimentale. \n picioare. |n fa]a manifest=rilor evidente de deghizare a scrisului. Dac= organul judiciar are informa]ia. cazul. exist= posibilitatea recunoa[terii consemn=rii men]iunii \n litigiu sau a refuzului de a produce probele experimentale. \n ce scop. unde. nu i se va aduce la cuno[ tin]= c= respectivul \nscris va fi supus examin=rii criminalistice. Dincolo de faptul c= un astfel de formular standardizat ar obliga organul judiciar la respectarea unei metodologii unitare de prelevare a probelor experimentale [ pe cale de consecin]=. alternându-se posibilele condi]ii \n care a fost consemnat textul \n litigiu [ atunci când este i. ceea ce corespunde procedeului ascult=rii frontale (prezentarea pe nea[ teptate a probei. despre o astfel de suficien]= sau necesitatea ob]inerii unor alte piese fiind \n m=sur= s= se pronun]e specialistul ori expertul grafoscop. Constatarea prezen]ei unei st=ri subiective sau de s=n=tate din partea subiectului. se va \nvedera persoanei c= exist= posibilitatea depist=rii unei astfel de atitudini. pe particularit=]ile fiec=rui caz investigat. |n varianta \n care organul judiciar apreciaz= c= este cazul ca scrisul \n litigiu poate fi prezentat persoanei de la care se preleveaz= probele experimentale.d36.m. va cere scriptorului s= consemneze cele dictate cu aceast= mân=35. din care rezult= cu claritate vinov=]ia acelei persoane). al semnifica]iei valorii [ fundamentului [ i i tiin]ific al constat=rii ori expertizei criminalistice a scrisului sau semn=turii. ne exprim=m opinia c= ar limita rolul activ al organului judiciar. nu este exclus= ipoteza ca formularul s= nu corespund= datelor strict concrete ale unei spe]e date. elemente de care organul judiciar a luat la cuno[ tin]= prin examinarea personal= sau din informa]iile primite de la specialistul ori expertul criminalist consultat. va conduce la consemnarea de c=tre organul judiciar \ntr-un proces verbal a respectivei atitudini. iar pe de alt= parte. ne\ncredere. sub aspectul suportului [ . cum. iar un astfel de formular standardizat s= \[ p=streze rolul unui i ghid \n sprijinul organelor judiciare. Pentru dictarea textului se va instaura o atmosfer= calm=. ce poate impieta asupra acurate]ei probelor experimentale de scris reprezint= temei pentru amânarea activit=]ii sau repetarea ei. Pentru declara]ia olograf= i se va pune la dispozi]ie persoanei respective instrumentul scriptural [ suportul de hârtie asem=n=tor i acelora pe care s-au f=cut men]iunile scrise cercetate.

. iar la un moment dat. casetofon. Metodologia ob]inerii materialelor de compara]ie pentru examenul comparativ destinat identific=rii \n expertiza documentelor suspecte are drept particularitate strânsa conlucrare \ntre organul judiciar [ specialistul ori expertul i criminalist atât \n ce prive[ instrumentul. precise [ al c=ror r=spuns i devine util. |n asemenea condi]ii i specialistul sau expertul nu poate certifica amprenta vocal= ori autenticitatea suportului magnetic supus examin=rii. agen]i economici. Astfel. ori trunchiate astfel c=.m. ca specialistul sau expertul desemnat s= solicite organului judiciar suplimentarea materialului de compara]ie. restul pe alte categorii de suporturi. dispozitivul. zona. iar \n ceea ce prive[ te procedeele de ob]inere a probelor experimentale se recomand= fie dictarea unui text lung care s= con]in= de mai multe ori cuvintele ori sintagmele selectate din textul incriminat. \n materie. \n expertiza criminalistic= a textelor dactilografiate. Cunoscând categoria generic= de suporturi scripturale [ de instrumente.) suspecte. concludent [ pertinent cauzei instrumentate. Tot a[ \n cazul reproducerilor unor documente a.consult=rii prealabile dintre organul judiciar [ acesta. 5. acesta va putea formula o concluzie cert negativ=. ceea ce \l va determina pe acesta s=-[ i direc]ioneze activit=]ile spre ob]inerea acestora. dup= cum [ organul judiciar are dreptul de a cere l=muriri i suplimentare (suplimentul de expertiz=) sau chiar dispunerii unei noi expertize grafoscopice. cât [ spre i formularea unor \ntreb=ri clare. Mutatis mutandis. suscitate45. nu se mai prevede obligativitatea anex=rii la procesul verbal de transcriere a \nregistr=rilor audio caseta sau rola. de pild=. utilizându-se tu[ de aceea[ culoare precum tu[ existent la [ i ul tampila \n litigiu. oferit= de prevederile i legale. specialistul ori expertul criminalist efectueaz= experimente [ examin=ri instrumentale i de laborator. \n vederea examenului comparativ \i sunt necesare materiale de compara]ie: de la un aparat tip telefax ([ nu de la un i copiator laser tip xerox. i 6. Potrivit modific=rilor recente ale Codului de procedur= penal=. cu un anumit tip de imprimare termic= – cu toner sau cu jet de cerneal=. Pornind i de la principiul c= numai un corp de scrisuri de compara]ie suficient [ bine alc=tuit constituie premisa fundamental= i pentru ajungerea la concluzii [ tiin]ifice exacte. te aparatul utilizat de f=ptuitor. s= se [ tearg= sau piard= un cuvânt. ceea ce nu se coreleaz= cu cerin]ele standardelor interna]ionale. iar \n cazul unui colaj. jum=tate executate pe acela[ suport pe care a fost aplicat= i impresiunea \n litigiu. |n ce prive[ materialele care se pun la dispozi]ia te specialistului sau expertului ce efectueaz= expertiza \nregistr=rilor audio se impun urm=toarele preciz=ri: pentru stabilirea autenticit=]ii \nregistr=rilor audio este necesar s= se prezinte \nregistrarea audio \n original [ i sistemul tehnic de \nregistrare care a fost utilizat la momentul \nregistr=rii probei (reportofon. devine posibil= ob]inerea acelor probe de compara]ie care conduc expertiza dispus= la identificarea obiectului creator. dup= o tem= i dat=39. Din punctul de vedere al expertului c=ruia i se solicit= stabilirea autenticit=]ii fonogramei \n litigiu. specialistul a constatat c= se afl= \n prezen]a unei hârtii speciale tip termofax).a. potrivit standardului AES43-200042. medie [ u[ i oar=. cât [ al materialului suport pe i care se afl= men]iunea examinat=. potrivit provederilor legale certific= autenticitatea \nregistr=rilor [i confrunt= notele de transcrierea a \nregistr=rilor autorizate potrivit legii cu \nregistrarea efectiv= de pe suportul magnetic ce i se prezint= de operatorii care au efectuat propriu zis \nregistrarea \n cauz=. ceea ce poate deruta mersul investiga]iilor sau chiar conduce la o \nvinuire neconform= cu reala stare de fapt. pe care a fost realizat= \nregistrarea rezid= \n aceea c= \nregistr=rile pe hard-disk-ul unui computer pot fi falsificate. eventual defecte specifice – de scanare ori redare. urmare a corobor=rii tuturor datelor. sfera unde acestea se produc sau se pot realiza. constând \n aceea c=. informa]iilor [ i probelor rezultate din ansamblul investiga]iei. aparate ori substan]e ce sunt i necesare pentru efectuarea examenului comparativ [ mai i. \n lipsa \nregistr=rii originale. care prezint= anumite caracteristici specifice aparatului emitent. nu se mai aud clic-urile magnetice ale capetelor de [ tergere [ \nregistrare.41 Pentru examenul comparativ al [ tampilelor sunt necesare 10-12 impresiuni experimentale. Explica]ia necesit=]ii prezent=rii suportului magnetic original. \n cazul examin=rii impresiunilor de [ tampil= (ale unor institu]ii. domeniul. dup= concep]ia proprie [ redactat personal. desigur cu respectarea deontologiei profesionale a fiec=ruia [ a opiniilor de natur= i [ tiin]ific=. \n analiza integrit=]ii fizice a benzii magnetice. o expresie [ . fie ca persoana b=nuit= s= dactilografieze un text. alimentat reciproc. existen]a unui flux informa]ional. \ntrucât opera]iunile tehnice destinate acestui obiectiv constau. analiza formei de und= [ a spectrogramelor semnalelor audio \nregistrate. \n sensul c= respectiva fonogram= nu este autentic= [ original= sau de imposibilitate de rezolvare a i 37 . prin termocopiere expertul \i va preciza organului judiciar c=. \n original. indiciilor. magnetofon. Pentru a fi \n m=sur= s= ofere informa]iile necesare \n cadrul conlucr=rii cu organul judiciar. organul judiciar va procura prin metodele [ i procedeele legale cele necesare. Exist= posibilitatea. cu prilejul copierii \nregistr=rii pe un alt suport magnetic decât pe cel care s-a realizat ini]ial \nregistrarea. fie dictarea o dat= sau de mai multe ori chiar a textului \n litigiu. cel pu]in teoretic=. \ntrucât din examinarea documentului \n litigiu. \ntre organul judiciar [ i expertul criminalist devine benefic atât \n ce prive[te direc]ionarea investiga]iei spre ob]inerea materialelor de compara]ie ce pot conduce spre identificare. ales. \n condi]iile cerute40. microfon). specialistul criminalist va indica organului judiciar ce anume impresiuni de [ tampil= [ pe ce i anume suport scriptural \i sunt necesare pentru efectuarea expertizei.d. parafe etc. dispozitive. 4. cu condi]ia de a nu-i fie prezentat suspectului. Problema \n discu]ie are semnifica]ie deosebit= [ pentru i magistratul care. De altfel exist= [ posibilitatea. deseori fiindu-i necesar= studierea materialului cauzei investigate.1. prin ap=sare accentuat=. organul judiciar va ]ine seama de necesitatea ob]inerii a cât mai numeroase [ ample texte dactilografiate i emanate de la persoana suspect=. Cerin]a este determinat= de standardele interna]ionale \n materie44. care s= dea o cu totul alt= conota]ie convorbirii \nregistrate. consider=m c= \ntre organul judiciar [ specialistul criminalist trebuie s= existe i o conlucrare permanent=. inten]ionat sau din gre[ eal=. ulterioara copiere pe o caset= audio pierde fidelitatea. i precum [ a caracteristicilor tehnice ale echipamentului utilizat i la \nregistrarea acestora43. Sub aspectul metodologiei de prelevare a pieselor de compara]ie.

Ed.cit.. a se vedea L. Ed. Identificarea criminalistic=. 1994. \n afara unei proceduri judiciare. I. ca de i pild=. Timi[ oara. 7 din lege). Probele biologice. Identificarea criminalistic=. p. Posibilitatea efectu=rii experimentului judiciar”. cu execep]iile enumerate \n textul legii (art. 1 din Legea nr. printre altele. 2 al. Timi[ oara. realizat de exper]i sau speciali[ (A. citat= de Gh. Ionescu. a se i vedea Doru Ioan Cristescu. “Dreptul de a nu se autoincrimina nu este \ns= absolut. p... D. Pentru detalii.J. 15 Acest punct de vedere este sus]inut de prevederile Conven]iei Consiliului Europei nr. 38: ti.II. Helicon. Sandu. Bucure[ 2003. 1999. p.347. 11 Idem. Valorificarea [ i tiin]ific= a urmelor infrac]iunii. i etapa final= a identific=rii criminalistice (a se vedea. i. “Obliga]ia ti. Bucure[ 1998. cu men]ionarea expres= a i situa]iei. cu men]iunea de a p=stra intona]ia ce a fost utilizat= pe fonograma \n litigiu (afirmativ=. cit. a) din Legea nr.169-176). urmele de natur= piloas= prin smulgerea a cca 4-5 fire de p=r din diferite regiuni anatomice (pentru detalii. Helicon. 20 din Legea nr. Vasiliu [ M. 3 lit. 1) dreptul de opozi]ie ca probele biologice s= fac= obiectul unei prelucr=ri [ pe i. pct. p. potrivit legii (art. precum i [ ]esuturile corporale \n vederea unei analize ADN”. p. Utilizarea martorilor anonimi \n fa]a organelor procesului penal. ori 5-6 pic=turi de sânge \ntre dou= lamele de sticl=. Ed. saliv=. O astfel de tratare a problemei corespunde parametrilor legali. M. Ed. 677/2001 ce conduc la identificarea acesteia. p. \n Ghidul procurorului criminalist. op. celule ale pielii.138. 41 din Legea nr. Lumina Lex. Ed. urmare a colabor=rii [ folosindui se de cuno[tin]ele specialistului ori expertului \n fonocriminalistic=. vol. \nvinuitului sau inculpatului i se aduce la cuno[ tin]= de c=tre organul judiciar “dreptul de a nu face nici o declara]ie”. sunetele. D.a.2003 14 Potrivit art. p. 108 referitoare la protec]ia datelor. M. 2 Idem. Mircea. cale de consecin]=. I. cuvintele. documentele ridicate \n virtutea unui mandat. confruntare. 9 Experimentul se diferen]iaz= de reconstituire (a se vedea \n acest sens. nu se extinde [ asupra utiliz=rii datelor care se pot ob]ine de la i acuzat. originalul s= poat= fi prezentat expertului desemnat.. Ruiu. 19 Probele de sânge se ridic= \ntr-un recipient. \n vederea realiz=rii \n buna condi]iuni [ cu concluzii certe a i problemelor ce-i sunt adresate. de sânge [ urin=.) cu suport magnetic de acela[ tip. care permite doar \n anumite situa]ii prelucrarea lor (art. precum [ de i ansamblul normativ ce-l constituie Legea nr. i 16 De pild=. L. prelev=rile de miros. Institutul Na]ional de Expertize criminalistice: Expertiza criminalistic=. i 18 Probe cu \nalt grad de precizie \n identificarea profilului ADN (sângele. “Experimentul judiciar [ experimentul ti. 13 al. BIBLIOGRAFIE 1 L. [ tiin]ific=. p. calitate [ caracteristici tehnice i i precum la materialul \n litigiu49. judiciar (“procedeu de reproducere a diferitelor i \mprejur=ri privind s=vâr[ irea unor fapte cu caracter penal. Mateu].59). 70 al. Lumina Lex. Regatul unit. sintagmele. Stancu “Reglementarea reconstituirii \n legisla]ia penal= actual=. 2/1983. Timi[ oara 2004. 468 din 1.T. subiectul având. lichidul seminal. \n Ghidul procurorului criminalist. cu condi]ia ca operatorul care efectueaz= \nregistrarea s= p=streze suportul magnetic original. p. Ionescu. Regulile metodologice \n prelevarea probelor experimentale constau \n aceea c= se va solicita vorbitorului s= pronun]e. E. Ed. \n 17 i decembrie 1996. 12 Ibidem. 281/2003. Investigarea criminalistic= a infrac]iunilor contra securit=]ii na]ionale [ de i terorism. p. 2003. 192-223. Solness.44-59. Mircea. p. Criminalistica. modelele de voce [ vorbire ce se prezint= i specialistului sau expertului drept material de compara]ie se prelev= de organul judiciar. 4 I. 15 al. p.. men]in afirma]iile dintr-o lucrare te anterioar=48. p. 5 [ 7). Mircea. 10 Ca scop final al identific=rii criminalistice [ \n acela[ timp. |n situa]ia casetelor audio sau rolelor cu suport magnetic depuse de p=r]ile interesate. \n “cadrul activit=]ilor din domeniul ap=r=rii na]ionale [ siguran]ei na]ionale. fiind supuse regimului juridic instituit de lege. interogativ=. potrivit c=rora procurorul care efectueaz= sau supravegheaz= urm=rirea penal= \n cauza dedus= investiga]iei verific= coresponden]a \ntre con]inutul convorbirii \nregistrate pe suportul magnetic original (ceea ce presupune accesul al instala]ie. ADN etc. 6 Prev=zute de art. p. dispozitivul.problemei46. \n cauza Saunders C. p=rul smuls. prelevându-se o cantitate de 5-7 ml sânge \ntr-un flacon sterilizat. [ tiin]ific=. organele judiciare [ i/sau organele r=spunz=toare cu aplicarea legii \n domeniul securit=]ii na]ionale vor depune diligen]ele necesare pentru ob]inerea casetei ori rolei originale.07.L. cu atât mai mult pretinderea depunerii [ accept=rii recolt=rii lor de la un subiect i devine interzis=. cum sunt de pild=. III. urin=). 13 Art. p.14. complinite cu prevederile Recomand=rii R 15 (87) din 17 septembrie 1987 care vizeaz= reglementarea datelor cu caracter personal. 3 I.14). Ed. Bucure[ 1990.115-116. Sandu. Fr=]il=. |n ce prive[ normele te interna]ionale de recoltare conservare [ trimitere a probelor biologice i \n vederea analiz=rii ADN. Bucure[ 1990. irii 8 Cele care au luat na[ tere \nainte sau dup= comiterea faptei. 2 din Codul de procedur= penal=. i i organului solicitator de a pune la dispozi]ia expertului materialele necesare efectu=rii expertizei”. reportofon etc. Dubrovnik.155-156). realizat de obicei de organul judiciar sau criminalistic (folosit \n activitatea de expertiz= criminalistic=). saliva). p. [ tiin]ific=. 162-192. certific= pentru autenticitate \nregistrarea [ actul i \n care se materializeaz= aceasta. f=r= leg=tur= cu cauza cercetat= (L. 38 . |n toate celelalte cazuri. D. de a se opune la recoltare ori depunere. |n acela[ sens [ L. inclusiv \n ce prive[ te autenticitatea probei \n discu]ie. Craiova. 5 Pentru detalii.90. desf=[ i urate \n limitele [ cu restric]iile stabilite de lege” (art. buc=]i de carne. 314. \n scopul de a se verifica dac= acestea se puteau produce \n anumite condi]ii”). 677/2001 pentru protec]ia persoanelor cu privire la prelucrarea datelor cu caracter personal [ libera circula]ie a acestor date. Ed. potrivit art. 8) cum ar fi. iar specialistului sau expertului i se pot i remite [ copiile \nregistr=rilor. Little Star. pentru c= \n eventualitatea unei contest=ri a copiei \nregistr=rii. 7 Adic= impresiunile ob]inute experimental cu obiectele b=nuite de a le fi creat la momentul s=vâr[ faptei (I. deoarece el. declamativ=. regula este ca acestea s= fie prezentate \n original. situa]ie existent= \n practic=47. Ed. mai 1998. 2 al. ti. |n aceste condi]ii eventuale neconcordan]e [ neregularit=]i ale fonogramei \n i litigiu [ le asum=. 1995. vol. prin dispunerea de c=tre organul judiciar a unei constat=ri medico-legale având drept obiectiv stabilirea grupei sanguine a subiectului [ . aparatul de \nregistrare – redare) [ men]iunile transcrise \n notele sau i procesul-verbal de transcriere [ numai dup= aceast= i.149. I. se \nscriu \n categoria de date cu caracter personal ale persoanei fizice. ti. 17 \n sensul celor exprimate s-a pronun]at [ CEDO. Protec]ia martorilor. Sandu. |n cea ce prive[ opinia personal=. circa 3 ml saliv= \ntr-o eprubet= sau 4-5 resturi de ]ig=ri fumate de persoana \n cauz=.14. a se vedea. 149.. Mixich. Ionescu. op. dar care exist= independent de voin]a suspectului. a se vedea Doru Ioan Cristescu. exclamativ= etc. F. 20 |n acela[ sens. publicat= \n Monitorul Oficial nr. Bucure[ 2003. Bucure[ 1990. ti. Identificarea criminalistic=.208-217. Metodologia recolt=rii probelor pentru examen serologic \n infrac]iunile de omor. p. Dac= i prelucrarea unor astfel de date este restric]ionat=. Timi[ oara. recurgând la puteri coercitive. ti. cu poten]ial \n stabilirea profilului ADN (fluidul vaginal. i Terbancea. de mai multe ori. p. recoltarea urmelor de lichid seminal se realizeaz= \n laboratoare medicale.Mocsy. \n Probleme de criminalistic= [ i criminologie nr. Groza. frazele care fac obiectul expertizei dispuse. i criminalistic”. 535/2004 i privind prevenirea [ combaterea terorismului.85-101) [ este.M. vol. 51/1991 privind siguran]a na]ional= a României [ art. \n acest sens. Ed.cit.) [ s= utilizeze acelea[ mijloace de i i imprimare (microfon. indicate \n Final Report of the Interpol European Working Party on DNA profiling. op. magnetofon. sânge. Identificarea medico-legal= prin amprenta genetic=. \n culegerea Ministerului Justi]iei. secre]iile nazale.

1996. 42 A se vedea. A. cereri de admitere a unor probe etc. pentru dictare. i a scriptelor de compara]ie adecvate. Unele aspecte practice privind probele grafice experimentale. 39 I.. i p. p. Expertiza criminalistic= a scrisului.. Expertizele – mijloc de prob= \n procesul penal. \n practica organelor de urm=rire penal=. p. Cluj Napoca. 45 Pân= la data de 1 ianuarie 2004 (data intr=rii \n vigoare a modific=rilor Codului de procedur= penal=) exista obliga]ia anex=rii casetei sau rolei cu \nregistrarea audio \n original. Crimin. Al=moreanu. Expertiza criminalistic= a scrisului. 23 L.a. citat de C. 25 L. Ionescu.140. p. . p. \nregistr=rilor audio-video. Expertiza criminalistic= a scrisului. 22 L.R. Ionescu. Grigora[ Expertiza . coresponden]= de serviciu. 30 a pus \n eviden]= sc=derea instantanee a nivelului de semnal vocal la momentul de timp 0:49. cu rare excep]ii. lucrare supracitat=. . i [ tiin]ific= [ Enciclopedic=. nu se poate stabili i autenticitatea probei notate de noi cu A7 datorit= lipsei echipamentului audio cu care au fost produse \nregistr=rile de pe aceasta. film=rilor [ fotografierilor. M. 44 AES 27-1996. \nregistr=rilor audio. Bucure[ 1978. Bucure[ 2000. op. sec]ia penal=. Fr=]il=. Grigora[ Expertiza . Graphologhie pratique. p.. Dr=ghici.>>. AES Standard for Forensic Purposes – Criteria for the Authentification of Analog Audio Tape Recording. 38 D. 32 A.335). amprentarea \n cazul rigidit=]ii ”.R.Law. pentru scrierea cu majuscule tipografice.Ionescu. op.109. Aceast= diferen]= dintre transcrierea convorbirii telefonice nr. Constantin.I. |n alte situa]ii.20. M. 2000. executate anterior momentului s=vâr[ infrac]iunii [ f=r= a avea vreo leg=tur= cu irii i \mprejur=rile acelei cauze.. i ti. 27 L.cit. i compara]ie \n expertiza criminalistic= a scrisului. 30 L. 0962. . sec]ia de urm=rire penal= [ criminalistic=. Handwritings standard forms. procurorul intr= doar \n posesia notelor de transcriere a convorbirilor \nregistrate.345.142). \n cazul putrefac]iei [ mumific=rii (M. Paris. \n cazul deshidrat=rii [ \mbiba]iei i hidrice (S. i procurorul primea doar caseta audio sau rola magnetic= copiat= de pe suportul magnetic ini]ial ce con]inea \nregistrarea original=. dar sunt men]ionate \n nota de transcriere (“Analiza finalului convorbirii telefonice nr. Ed.p. Expertiza criminalistic= a scrisului. semn=turi executate pe diferite acte. p. Ed.131. Bucure[ 2003. \n lipsa \nregistr=rilor audio autentice nu se poate realiza o identificare a persoanelor dup= voce [ vorbire. op. citat de L. 3276/2001 al Cur]ii Supreme de Justi]ie. 40 Parchetul General de pe lâng= Curtea Suprem= de Justi]ie.J. Audio Engineering Society. 1938. Justi]iei. Var[ ovia. ti.129. p.21 Amprentarea cu tu[ tipografic. P=[escu. personalitatea autorului. p. dosar nr. M.S. p. p. la procesul verbal de transcriere a \nregistr=rii [ certificare a acesteia. erau certificate pentru autenticitate doar aceste note. Fr=]il=. autobiografii. Bischoff.40. Athanasiu. fie de cele ale U. Ed. 46 C.supracitat=. fie de compartimentale de specialitate ale S.129. instaurându-se astfel metodologia de expertizare criminalistic= \n materie. i 33 R. Expertiza criminalistic= a semn=turii. Valoarea criminalistic= a unor urme de la locul faptei. 1963. 1996.. Pfanne. Clasic [ modern \n examinarea documentelor i suspecte.. p. a eviden]iat. Ed. constatând c= “\n finalul \nregistr=rii de pe fa]a A a casetei \n litigiu. p.A. i 49 I. Tomescu. 43 Pentru prima dat= \n practica [ literatura de specialitate din i România. Ia[ 1973. p. Ed. Payot. Expertiza criminalistic= a scrisului. \ntre momentele de timp 4:22442 – 4:26419.cit.. I. Ionescu. Expertiza criminalistic= a scrisului. Expertiza criminalistic= a scrisului. Junimea. |ntr-o alt= cauz= penal=. care pot fi \n leg=tur= cu cauza respectiv= (declara]ii olografe. 31 A.Athanasiu.Pol.73). Alma Mater. P. Interceptarea comunic=rilor. 37 A. cereri. citat de L.cit. cadaverice. Anghelescu.). ti. citat de L. realizate. O nou= metod= de amprentare a cadavrelor. Bucure[ 1978. \n Expertiza criminalistic=. Humanitas. Ed. ultima replic= dintre interlocutori fiind <<Da. care a pus la punct un formular tipizat \n vederea complet=rii de c=tre persoana b=nuit= [ i care cuprinde mai multe rubrica]ii: pentru datele de stare civil=. Ionescu.Tehnic=.50. i ambele citate de C. Justi]iei. 30 [ \nregistrarea convorbirii nr. p. M. 35 Potrivit unei reguli. p.. la diverse organe.Grigora[ lucr=ri supracitate. |n acest fel. AES Recommended Practice for Forensic Purposes – Managing Recorded Audio Materials Intended for Examination. \n Expertiza criminalistic=. global [ \n lipsa scriptorului.Justi]iei. ti. Ionescu. [ practic. Ionescu. 41 S.167. identificat= cu certitudine. Nichifor.cit. se remarc= \ntreruperea brusc= a semnalului audio de interes la momentul 4:22515. Beranek.19.69. op. pe caseta audio-video prezentat= spre expertizare numeroase \ntreruperi (t=ieturi) [ chiar inexisten]a unor i cuvinte care nu apar pe suportul magnetic. Ed.. \n Dreptul nr. Timi[ oara. diverse acte juridice unilaterale sau bilaterale. Vasilescu. 36 L. f=r= ca procurorul s= procedeze la confruntarea \ntre \nregistrarea original= [ note de transcriere ce-i parveneau.Teora.”Vasile Goldi[ Arad. 1968. Purtell. p. op. reconstituirea st=rii fiziologice a acestuia (\n cazurile de scrisori sinuciga[ amenin]=ri). P=[ escu.319. The Jorn. 1971. USA [ AES 43-2000. Ioni]=.. Grigora[ Expertiza \nregistr=rilor audio. Oscar Print. Bobo[ lucrare supracitat=. pentru semn=turile proprii. M.D. 39 . 175/2 iunie 2002 al Institutului Na]ional de Expertize criminalistice (ambele nepublicate). op. Mircea. metoda SchifferdecKorn. precum [ observa]iile din i Cash Peters. Lübeck. Gh. 1997.71. Ionescu. Ruiu. amprentarea chimic= (I. citat de A. Vigot Frères.130.Na]ional.418. La police scientifique. Rolul probelor grafice \n expertiza scrisului.N. p. Pornind ti. raportul de expertiz= criminalistic= nr. 47 De exemplu.Crim. Paris. \n “Problemy Kryminalistyky”. 1962. vol. determinat= de practica expertizei criminalistice a scrisului.522. op. prezen]a unui zgomot colorat cu valoare efectiv= de aproximativ – 4762 dB \ntre momentele 4:22515-4:25620 [ semn=tura clasic= a comenzii STOP-REC i (copiere \nregistrare) \ntre momentele 4:25602 – 4:26402. Ministerului de Interne. op. 132/P/1995 i (nepublicat). Gh. \n dosarul nr. Bucure[ 1999.130. precum [ un i mod unitar necesar de prezentare a materialelor \n litigiu.328. cu rang de postulat. \nregistr=rile de pe i banda magnetic= a casetei video expertizate sunt originale.A.E.I. considerent pentru care a concluzionat c=: probele AO (CTO/001103) A4 (CTO001140). Bobo[ Importan]a [ varietatea materialelor de . numai scrisurile comparabile pot fi comparate. p. declara]ii. \n Dreptul. p.. Trillot.) sau nu (noti]e. \n Tratat practic de criminalistic=. op.122-123. [ i care sunt necontestate de c=tre aceasta. A5 (CTO001146) [ i A6(CTO/001164) u sunt autentice [ nici originale. |n pofida acestor i prevederi legale. Justi]iei. i 34 L.. releva c= metoda grafologic= ofer= posibilitatea unui diagnostic caracterial rapid.M. op. (L. Handschriftenvergleichung für Juristen und Kriminalisten.179. care exemplific= cu raportul de expertiz= criminalistic= nr. p.cit. noti]e. Expertiza scrisului dactilografiat \n scopul identific=rii dactilografului. nr. \nregistr=rilor audio. p. Constantin.. \n timp ce \nregistrarea audio se termin= cu expresia <<Ne vede. nu au fost depuse fonogramele \n original ca urmare a convorbirilor – telefonice sau ambientale – \nregistrate conform autoriza]iei de c=tre procuror. 1999. II. Expertiza criminalistic= a vocii [ vorbirii. Audio Engineering Society. 48 D. Pro Lege nr. Tratat de grafologie. Cluj-Napoca – nepublicat.188. 29 M. Cristescu. Ed.163. Grafologie practic=. psihiatrie [ ale scrisului. M. Möcsy.336-337.84-86). exper]ii din cadrul INEC. op. (H. \n general e.cit. 2/2001. i. i. scrisuri [ . A. 1/2003.130. ne vedem mâine>>.cit.cit.. 30 de pe caseta CTO/001103 i (proba A3) poate fi justificat= doar de c=tre persoanele care au realizat transcrierea”). Ed. p. \n Expertiza criminalistic=. Ed. ce pot consta \n: scrisori.cit. pe transcrierea ce n-a fost pus= la dispozi]ie. \n Expertiza criminalistic=.. 28 R. 26 Manuscrise \ntocmite dup= declan[ area investiga]iei. de la caracteristicile unui scris \n litigiu analiza grafologic= deceleaz= structura personalit=]ii scriptorului. Verlag Max Schmidt-Römhild. op. 30/1996 al Laboratorului Interjude]ean de Expertize Criminalistice.C.Sc. Bucure[ ti. Expertiza criminalistic= a cifrelor.. p. pentru semn=turi pe nume indicate etc. Procurarea de c=tre organul judiciar i. 24 Men]iuni scrise de o persoan=. [ \n acela[ sens. \mbinând cuno[tin]ele de psihologie. ceea ce reprezint= elemente caracteristice opera]iunii de copiere” au concluzionat c= respectiva caset= \n litigiu NU este autentic= [ i reprezint= o copiere. vol 54. p. U. medicin=.125. problema a fost decelat= de C. p.cit .cit.

40 .

sunt cartilaginoase [i prezint= deci anumite dificult=]i deosebite. Studiind forma mu[chilor se poate spune dac= subiectul \n cauz= a fost dreptaci sau stângaci. astfel. Reconstituirile f=cute cu argil= pot sem=na foarte bine cu originalul. detectarea variantelor anatomice. a p=r]ilor acoperite cu p=r. antropologii criminali[ti \[i propun s= identifice un decedat pe baza datelor de la fa]a locului deisponibile. c= urechile devin mai lungi cu vârsta. Prin reconstituirile pe ordinator se pot reda zeci de fe]e cu toate varia]iile posibile. Practic. violen]ele las= urme pe numeroase ]esuturi rezistente. Profunzimea orbitei [i dep=rtarea \ntre pupile d= \n majoritatea reconstituirilor o aparen]= de persoan= “vie”. la prima vedere. plecând de la craniu. Un individ. A iar studiul acestora poate indica [i care dintre deform=ri sunt semnificative din punct de vedere medico-legal. De exemplu oasele. De exemplu. care trebuie recompus \n \ntregime. de exemplu. analiza r=nilor [i tratamentele medicale anterioare. Se [tie. un animal sau un om?” Reconstruc]ia facial=. |n anumite cazuri se poate aprecia activitatea persoanei. |nainte de a se apuca de studiul unui cadavru. Sunt dou= feluri de refacere. lucru de care nu putem fi siguri f=r= dovezi suplimentare. se poate stabili vârsta. conform unor scheme stabilite. plecându-se de la un craniu. antropologul consult= o schem= a grosimilor medii ale ]esuturilor pentru aceste puncte. |n timpul vie]ii unui individ oasele cap=t= anumite propriet=]i. bazinului. antropologul \ncepe cu studiul vârstei [i sexul individului – amândou= fiind hot=râtoare. \n problema \n cauz=. VALENTIN IFTENIE ntropologia se refer= la identificarea. |n tehnica tradi]ional= a mulajului cranian. acesta este mai jos [i mai larg. Plecând de aici. deshumarea. Dup= uzura articula]iilor capului. Scheletul b=rbatului [i al femeii prezint= câteva diferen]e la baza craniului. Cel=lalt necesit= eforturi combinate ale unui artist talentat [i ale unui antropolog capabil s= vizualizeze [i s= descrie \ntr-un mod precis fa]a. antropologul ajusteaz= vârsta la subiect. dac= avea urechi mici. Este posibil s= se spun= dac= vârful nasului unui individ era cârn. are o fa]= strâmt=. dar mai ales studiul oaselor. dar sunt poate diferite observate cu un microscop. Ace[tia sunt \n general mai puternici \n partea dominant=. CONSTANTIN GÂDEA Dr. datorit= condi]iilor \nconjur=toare. VASILE L+P+DU{I Prof. fa]= care s= fie recunoscut= de cuno[tin]ele victimei. Aspectul cel mai spectaculos. Dup= lungimea oaselor taliei ca [i cea a picioarelor. f=lcii [i. uneori plecând de la craniu. din experien]= [i anume \n leg=tur= cu procesul dezvolt=rii umane. reconstruc]ia facial=. La femei. al antropologiei judiciare este reconstruc]ia. Cu cât este mai neted [i mai lucios craniul [i articula]iile cu atât este mai \n vârst= individul. Cu o anumit= marj= de eroare. examinarea corpului. Orice parte a corpului poate prezenta interes. \n absen]a scheletului. mu[chii sunt confec]iona]i pe m=sura craniului [i sunt a[eza]i \n locurile corespunz=toare. o b=rbie proeminent= [i un nas \nalt. conform grosimilor asem=n=toare. poate. plantelor. de tip caucazian. cum sunt urechile sau vârful nasului. Talia. \n deosebi a coloanei vertebrale. Analizând fiecare tr=s=tur= \n parte se ajunge la un portret credibil. Vârsta. [i se aplic= \n locurile dorite. dac= se dispune de fotografia unui copil r=pit cu câ]iva ani mai \nainte. urmelor de pa[i din jurul lui. Aceasta permite s= se \nchipuie tenul pielii sau culoarea p=rului. Etnia. fotografierea. Prin analogie. Unul const= \n procesul complex de ajustare a straturilor de argil= percraniu. Greutatea [i musculatura pot fi determinate dup= talie. Logicienii de modelare \mb=trânesc sau \ntineresc fa]a. specialistul criminalist trebuie s= aib= \n vedere [i s=-[i reaminteasc= cele \nv=]ate \n s=lile de clas=. a[a cum sunt desenele f=cute de un artist talentat. insectelor aflate pe el. mu[c=turile de din]i seam=n= cu cele de fer=str=u. totu[i. \ncheieturile mâinii se calcefiaz= continuu pân= la \nceputul adolescen]ei. Dar reproducerea acestor opera]ii pe un ecran de ordinator prezint= unele avantaje. |n societ=]ile din ce \n ce mai plurietnice este dificil s= se emit= p=reri definitive. stabilirea timpului când s-a produs decesul. |n acest sens. frun]ii. pozi]ia [i tipul leg=turilor musculare pe oase. unele caracteristici faciale permit s= se restrâng= câmpul cercet=rilor. delicate sau ca ni[te farfurioare de o parte [i de alta a fe]ei. inclusiv buc=]i separate. Iar dup= conforma]ia sa se poate spune dac= o femeie a dat na[tere unui copil sau nu. Buc=]i de plastic sunt t=iate apoi.STUDIUL CADAVRULUI UMAN |N STABILIREA ADEV+RULUI PRIVIND COMITEREA UNUI ACT CRIMINAL ANTROPOLOGIA |N SLUJBA CRIMINALISTICII (I) Din literatura de specialitate str=in=– Prof. a unui cadavru. se poate estima \n=l]imea individului. plecându-se de la craniu. cum sunt cartilajele. dar celelalte p=r]i craniene – articula]iile – continu= s= se solidifice pe tot parcursul vie]ii. Unele p=r]i ale fe]ei. {i p=rul (dac= a r=mas pe cap) poate indica tipul etniei. dac= este cazul. putem efectua ajust=rile necesare pe ecran [i imprima diverse 41 . mai ales. P=r]ile moi ale capului unui bebelu[ se \nt=resc \n primele luni ale vie]ii. difer= de la o etap= la alta. de exemplu. Sexul. dup= cum se [tie. O a treia metod= este reconstruc]ia pe calculator. este posibil s= fie estimat timpul care s-a scurs de la deces. asiaticii au umerii obrazului proeminen]i. \n loc s= ne mul]umim cu un singur model. tipul rasial. {i atunci se pune \ntrebarea: “Cine a l=sat aceste urme de mu[c=turi. |n general. M=surând. durabil=. interpretând caracteristicile etniei [i punctele de leg=tur= muscular= se poate ob]ine o idee destul de precis= a timpului facial.

ascu]ite nereperate la examenul vizual – cum ar fi vârful unui cu]it rupt. se cânt=re[te [i se m=soar= cadavrul. O bun= modelare a r=nii [i armei poate fi foarte bine f=cute s= corespund= \n reconstituirea evenimentului. medicii legi[ti [i tanatologii se conduc dup= anumite principii [i proceduri pentru a aduna maximum de informa]ii utile. crima (o alt= femeie \ndreapt= arma spre pieptul unui individ [i trage). malnutri]ie etc). Sunt examinate mâinile. p=r str=in [i alte dovezi. aluni]e. de la \n]elegerea \mprejur=rilor \n care s-a comis crima. Radiografiile arat= nu numai oasele zdrobite. |mbr=c=mintea este luat= [i fiecare pies= este uscat= cu aer. serviciul de medicin= legal= trebuie s= se deplaseze la fa]a locului. provocându-i o hemoragie intern= destul de puternic= ca s=-i comprime inima [i s-o fac= s= nu mai bat=). unele muni]ii care nu explodeaz= au fost g=site \n unele corpuri – care s-au soldat cu un rezultat fatal pentru medic. plecând de la studiul corpului. aparent \n bun= s=n=tate. care nu urm=re[te s= adune dovezi \n vederea unei anchete judiciare. Unele institu]ii medico-legale prelev= sânge la primirea corpului (având \n vedere c=. Suprapunerea numeric= prezint= un alt avantaj oferit de capacit=]ile pe care le are ordinatorul. expunând practicianul unei contamin=ri biologice. dac= s-a produs [i un viol. ele sunt reperate la radiografii [i recuperate. [i care poate str=punge m=nu[a. Orificiile corporale – urechi. Cauza mor]ii este agentul direct care a provocat-o. unele obiecte. Gloan]ele. diverse semne particulare etc. Acestea sunt \mp=r]ite \n dou= categorii: penetrante [i nepenetrante. moartea natural= (omul care a decedat din cauze naturale). |n majoritatea cazurilor. o electrocutare pot fi cauze ale mor]ii. |n zilele noastre. Din documenta]ie trebuie s= fac= parte orice am=nunt: cicatrice. Cauza. cele suspecte ale unor indivizi. Sunt date [i primele ajutoare dac= persoana mai este \nc= \n via]=. altele b=nuite. Semnul produs de un ciocan se vede foarte bine. acesta este mai pu]in probabil. sânge. de a le p=stra [i de a face un raport. |n cazul violen]elor suspecte. |ntinderea complet= a acestor r=ni nu poate fi descris= printr-un simplu 42 . Examinatorul medical. f=r= s=-l atingem – ob]inem o bun= rezolvare a oric=rei r=ni prezente. Laserul. se face examenul intern. Sunt [i alte avantaje. vagin etc. trebuie s= duc= la anumite concluzii privind evenimentul produs. ci [i obiectele str=ine poten]ial periculoase pentru examinator. de la locul crimei. altele a[teapt= examenul post-mortem. cu]itele [i explozivii provoac= r=ni penetrante. |n toate cazurile. Autopsiile moderne au drept scop determinarea identit=]ii decesului. la fel [i cel de arm=. r=mas \n ran=. nevizibile la suprafa]=. Dovezile adunate. |n autopsiile medico-legale. Sângele [i alte urme de pe corp sunt prelevate: pot s= nu provin= de la victim=. Munca lor const= \n adunarea de dovezi. cauzei mor]ii. Examenul vizual preliminar poate \ncepe cu un corp gol sau \mbr=cat. cu orificii de intrare [i de ie[ire. o otrav=. cum ar fi talia [i marca. Examenul r=nilor. Un prim examen al câmpului are loc la scela crimei. important. |mprejur=rile \n care poate fi comis un deces sunt: accidentul (ex. dac= unele fragmente de glon] s-au r=spândut \n corp. precum [i culoarea ochilor [i p=rului. dar nu imposibil. sinuciderea (o femeie \[i apropie arma de piept [i trage – acela[i rezultat).mortem. care sunt apoi fotografiate. Nu orice autopsie este medico-legal=. felul \n care a avut loc. sunt prelevate e[antioane entropologice. Corpul este inspectat vizual. Autopsia. SLA sau simpla iluminare razant= relev= urme cum ar fi: p=r. de asemenea. un om \[i cur=]= arma [i \n mod accidental acesta \i descarc= un glon] \n piept [i moare atunci când glon]ul \i perforeaz= aorta. pentru a fi prezentate exper]ilor \n domeniu. Dup= \mprejur=ri se impune [i un examen preliminar pentru a se constata. Un glon]. saliv=. este prezentat altor exper]i. tatuaje. – sunt examinate pentru a se descoperi obiecte str=ine sau urme. De asemenea. mecanismul [i \mprejur=rile \n care s-a produs decesul sugereaz= cum o crim= sau un accident au putut avea loc. \n timpul r=zboaielor din secolul XX. patologi[tii [i al]i asemenea anchetatori n-au obliga]ia s= interpreteze dovezile.varia]iuni ce pot fi oferite anchetatorilor. cli[eele cu UV relev= adesea prezen]a echimozelor vechi sau recente. \n func]ie de \mprejur=rile \n care s-a produs accidentul. Rezultatul poate fi comparat cu anumite fotografii ale individului \n cauz= existente. Sunt notate toate r=nile vizibile. se pot face unele preg=tiri. sperm= – [i chiar amprente digitale care pot fi examinate de exper]i. Unele victime sunt cunoscute. data decesului. \mprejur=rile \n care s-a produs. Constat=rile f=cute la fa]a locului sunt mai târziu comparate cu cele rezultate din examenul post. Dac= nu s-a f=cut deja. Foarte adesea se fac radiografii. Se \ntocmesc fi[e de amprente digitale [i de la picioare. sunt examinate r=nile. Astfel. polen. Este notat= condi]ia general= de s=n=tate a persoanei (stare bun=. \n acest moment. r=m=[i]ele de unghii sunt prelevate. inclusiv buc=]ile de \mbr=c=minte. Chiar dac= nu rezult= o asem=nare perfect=.. Limitele vizuale ale ochiului uman pot fi m=rite cu ajutorul unei lumini suplimentare [i diverse fotografii. Pot fi [i alte pericole. |n timpul numerot=rii \n trei dimensiuni a craniului – element de baz= al oric=rei reconstituiri virtuale [i \n cursul c=reia nu facem altceva decât s= scan=m craniul \n cauz=. Sângele [i alte urme de pe \mbr=c=minte vor fi analizate de exper]ii \n materie. |nainte chiar ca medicul specialist s= \nceap= inspec]ia vizual=. Examenul vizual. Examinarea r=nilor este o parte important= a verific=rii vizuale. [i anumite decesuri accidentale trebuie s= fac= obiectul domeniului medico-legal. ace[tia sprijin= excluderea anumitor persoane despre care exist= dubii – ceea ce este. ulterior. O descriere precis= a fiec=rei piese de \mbr=c=minte face parte integrant= din raportul de autopsie [i trebuie s= includ= orice informa]ie rezultat=. Determinarea cauzei unui deces poate fi o procedur= strict medical=. Totu[i mor]ile violente. Inspec]ia vizual= continu= cu: perierea p=rului pentru a descoperi eventuale urme. vor fi prelevate e[antioane de pe \ntreaga suprafa]= a corpului. el poate fi \nc= fluid). Nu odat=. corpul este fotografiat.. Importan]a fiec=rui element variaz= \n func]ie de caz. \nainte de a fi ambalat= separat. se adun= dovezile se prezint= concluziile. Urmele sunt prelevate pentru a fi prezentate speciali[tilor.

Coastele sunt \ndep=rtate pentru a se permite examinarea pieptului. uneori s=pt=mâni. \ntre urechi. dac= victimele i-au lovit pe agresori. Frecvente \n cazuri de strangulare [i spânzurare. pancreas etc. apoi sec]ionat pentru examenul microscopic. o ran= produs= de o arm= \n contact cu pielea reprezint= o gaur= [i o “arsur= \n form= de inel” \n jurul orificiului. A doua parte a examenului se concentreaz= asupra capului. Arsurile electrice sunt de regul= pereche: una la punctul de contact. La baza trunchiului se g=se[te regiunea pelvian=. o arm= ]int= la câ]iva centimetri de piele produce o urm= de praf vizibil= \n jurul r=nii.Gâtlejul. separând cauza [i \mprejur=rile decesului cu mai multe zile. Semnele de mu[c=tur= trebuie fotografiate [i \n func]ie de situa]ie. eventuale fracturi. Unele detalii pot fi mai vizibile pe membre decât pe trunchi sau cap. \n timpul unei spânzur=ri \n care corpul atârn= de cap=tul unei corzi. Astfel: un glon] tras printr-o arm= de la oarecare distan]= de victim= produce o gaur=. poate fi sec]ionat pentru analize histologice [i patologice. de asemenea. R=nile de cu]it [i alte r=ni similare penetrante sunt tridimensionale [i pot fi uneori mulate pentru a reda forma [i m=rimea armei. de asemenea. picioare. Semnele vizibile de pe piele sunt esen]iale \n stabilirea \mprejur=rilor mor]ii prin strangulare. totodat=. Mul]i al]i factori \nconjur=tori [i traumatizan]i las= semne vizibile pe piele. Reac]ia chimic= poate duce la o deteriorare renal= sau chiar atacuri epileptice ulterioare. |n general toate disec]iile \ncep cu incizia \n Y pe trunchi. Se caut=. provocate de particolele transparente de norul de gaz lovit de piele. |n ce prive[te r=nile provocate de gloan]e. semnul acesteia pe gât este \n general. Sunt examinate. Con]inutul stomacului. Mai \ntâi se cerceteaz= orice particularitate a ochilor [i pupilelor. Dincolo de o anumit= distan]=. ele pot. fluidele din vezica urinar= sunt prelevate pentru analiza toxicologic=. Gura. dar nu arsur=. dantura fac obiectul examin=rii externe. este trimis la laborator. un mulaj s-ar putea dovedi util. sugereaz= folosirea de droguri. Prezen]a eventual= a drogurilor \n stomac [i intestine necesit= o examinare toxicologic= a con]inutului [i sângelui. aceste particule se r=spândesc \n aer \ntre tr=g=tor [i victim=. P=rul este adesea ars. Dac= o ran= evident= este prezent= pe membre sau dac= oarecare opera]ie medical= pe acestea ar putea releva ceva. nasul. Creierul este prelevat. Hemoragiile din ochi indic= o eventual= oprire a circula]iei sanguine \n creier. dup= care se trece la examenul intern. esofagul. caracterizat de un unghi vertical. dar nu las= nici o informa]ie superficial= vizibil=. La b=rbat. rela]ii sexuale. primul lucru de re]inut \l constituie absen]a sau prezen]a semnelor de praf de pu[c= \n jurul r=nilor. Se examineaz= apoi creierul. \n jurul gâtului sau fe]ei pot fi m=surate pentru a se determina anvergura [i m=rimea degetelor. dar poate furniza o mul]ime de informa]ii importante. care permite adesea s= fie determinat= ora decesului [i indic= prezen]a victimei \n anumite locuri. O dat= trunchiul deschis. dac= este posibil. dar nu [i pielea.examen vizual. se va lua de la inim=. Dup= toate aceste verific=ri am=nun]ite corpul se spal= ([i aceast= sp=lare va putea fi analizat=) se mai verific= o dat= pentru a se constata dac= nu a r=mas ceva sub sânge sau alte aspecte. o ran= provocat= de un contact imediat deasupra unui os (comparativ cu p=r]ile moi ale corpului – cum este abdomenul) poate ar=ta un desen \n form= de stea – ran= circular= punctat= de raze de fracturi. Diferen]ele de concentra]ie \n diverse zone ale corpului permite s= se stabileasc= când a fost luat drogul [i dac= ingerarea lui se f=cea \n mod obi[nuit . Mostre de fluid din ochi sunt trimise la laborator. Prezen]a sângelui \n vezic= poate indica o traum= violent= la nivelul rinichilor. Efectele provocate de \nghe] sunt mai vizibile \n vârful degetelor [i unghiilor. iar “efectul Dorian Gray” – putrefac]ia mult mai rapid la un corp congelat \n prealabil – [i mai mascat pe membre. Examinarea pl=mânilor va ar=ta prezen]a sau absen]a apei. Va urma. Un obiect contondent las= semne caracteristice. Sunt observate mai ales r=nile defensive. strangularea las= un semn orizontal. acolo unde curentul scap= din corp. Orice organ. avort etc. traheea [i partea superioar= a coloanei vertebrale sunt. inspectat mai atent. al c=rui picior inferior merge de la baza sternului la osul pubian. ca [i la femeie. semnele r=nilor [i orificiile de intrare [i ie[ire de pe membre. cânt=rit. rezultat al c=ldurii [i flamei \mpu[c=turii. inima [i pl=mânii sunt cânt=ri]i. Exploziile [i echimozele indic= eventuale violen]e. o arm= ]inut= la o distan]= de câ]iva metri va produce un “efect de \n]ep=tur= asem=n=tor tatuajelor. O t=ietur= – un arc descendent pân= la sternul dintre cei doi umeri – formeaz= ramurile superioare ale Y-ului. examinate. 43 . echimoze sub piele (adesea ascunse de p=r) [i orice altceva de interes acolo unde craniul este perforat. ficat. cu indiciile r=nilor din exteriorul acestuia. Semnele de \n]ep=turi de pe bra]e. \n func]ie de propriet=]ile pe care le are. dar [i de pe picioare. Dac= nu s-a luat sânge de la victim=. de pe mâini [i antebra]e. Impresiunile mâinii [i ale degetelor. Dimpotriv=. organele interne sunt scoase unul dup= altul. Cheagurile de sânge din interiorul craniului sunt reperate. apoi sec]iona]i pentru examinarea microscopic= dac= este necesar. R=nile penetrante sunt m=surate [i se poate verifica unghiul lor de intrare [i de ie[ire. De exemplu. s= se produc= \n momente care n-au nici o leg=tur= cu aceasta. La femei se examineaz= organele de reproducere pentru a se descoperi semne de sarcin=. Examenul intern. Orice fluid prezent \n pl=mâni va fi prelevat pentru analiz=. chiar dac= majoritatea examin=rilor au ajuns la o anumit= concluzie dup= examinarea vizual=. comparate. cheaguri de sânge sau materiale corozive. alta la punctul de pe p=mânt. Arsurile [i deger=rile las= semne de ro[ea]=. \ncepând de sus [i continuând spre partea inferioar=. dup= ce s-a ajuns la acesta. Dup= examenul fizic. Dac= drogul n-a avut timp s= se disperseze constituie un element \n plus pentru a se stabili ora decesului. de asemenea. vor fi examinate mai târziu.

p. urm=rirea penal= se \nf=]i[eaz= ca o faz= obligatorie \n marea majoritate a cazurilor penale. Analele Academiei de Poli]ie “Al.p.p.p.195 C.pr. 2 lit. 2. Bucure[ti.I. dar nu mai târziu de 2 luni din ziua \n care a [tiut cine este f=ptuitorul. procesul penal \ncepând cu judecata (art.VICTIMA – CA TITULAR AL PLÂNGERII PREALABILE – ASPECTE PROCESUAL PENALE Magistrat dr.). – furtul pedepsit la plângerea prealabil=. – Toward a criminological classification of victims. aceast= obliga]ie men]inându-se chiar dac= \nvinuitul sau inculpatul recunoa[te fapta. |n cazul \n care persoana v=t=mat= este un minor sau un incapabil (persoane lipsite de capacitatea de exerci]iu restrâns=)..180 C. Ed.pr. identificarea victimei se impune pentru a se putea face identificarea f=ptuitorului.181 C.. U.p. –tulburarea de posesie). dispune. De asemenea. A Report on the Dayton San-Jose Pilot. [i identificarea victimei infrac]iunii.. când. – insulta.p. adulterul (art.pr. violarea secretului coresponden]ei (art. Ioana Teodora Butoi – Tratat universitar de psihologie judiciar=. \n sensul c= lipse[te urm=rirea penal=. \n practica judiciar= s-a decis c= organele de urm=rire penal= nu au exercitatat un rol activ \ntr-o cauz= de omor. \n termen de 24 de ore de la s=vâr[irea infrac]iunii flagrante. – abuzul de \ncredere. 210 C. Phobos. tutore sau curator.pen.. – Protec]ia victimei prin justi]ia penal=. |n ceea ce prive[te plângerea prealabil=. art. art. 1994. \n anumite cazuri. Dac= persoana v=t=mat= face plângere prealabil=.184 alin.p. v=t=marea corporal= din culp=. |n cazul \n care prin aceea[i infrac]iune au fost v=t=mate mai multe persoane [i numai una dintre acestea a intodus plângerea prealabil=. Dup= \nceperea urm=ririi penale. IOANA TEODORA BUTOI-avocat Potrivit legii. calomnia – art. Bucure[ti. 1995. {ansa S. dup= caz. lit. violul (art. urm=rirea penal= are ca obiect strângerea probelor necesare cu privire la existen]a infrac]iunilor. VALENTIN IFTENIE -medic legist Asist. titularul plângerii prealabile este partea v=t=mat= (caracter personal). ar putea re\nnoi suferin]ele persoanei v=t=mate sau ar da na[tere la diferite conflicte \ntre persoane care fac parte din aceea[i familie sau din acela[i mediu social (cazul lovirilor [i al altor violen]e – art. plângerea prealabil= se adreseaz= direct instan]ei de judecat=. 206 C. – calomnia.b C. 213 C. Bucure[ti.p.pen.).180 C.1 C. 200 C.R. – Tranzi]ia [i criminalitatea.S. 205 C.184 alin.p.193 C. pentru a se face incadrarea juridic= a faptei penale. art. fapta atrage r=spunderea penal= a tuturor participan]ilor. Declan[area procesului penal a fost l=sat=. plângerea prealabil= la organul de urm=rire penal=.1 C. dup= ce au trecut 24 de ore de la s=vârsirea infrac]iunii. 279 alin. art. atunci când au omis s= cheme p=rin]ii victimei pentru a fi asculta]i [i s= le pun= \n vedere c= se pot constitui parte civil=. Institu]ia plângerii prealabile se \nscrie ca o excep]ie de la principiul oficialit=]ii [i const= \n posibilitatea oferit= de lege persoanei v=t=mate de a decide dac= sesizeaz= sau nu organele competente \n vederea tragerii la r=spundere a f=ptuitorului. Uneori. Ed.197 alin.p.L. art. – Serv. Bucure[ti. Editorial [i cinematografic. Astfel. primind plângerea prealabil=.p. violarea de domiciliu (art. Santea I.p. St=noiu R. r=spunderea penal= se men]ine. Rolul ei \n procesul judiciar. organul de urm=rire penal= este obligat s= explice \nvinuitului sau inculpatului precum [i celorlalte p=r]i drepturile lor procesuale. enumer= cazurile când plângerea prealabil= se introduce la organele de cercetare sau la procuror: v=t=marea corporal= (art. Washington D.I. Fattah E. pentru simplificarea activit=]ii procesuale.univ. Molnar I. 1987. prin publicitatea pe care ar generao. insulta – art..). Organele de urm=rire penal= trebuie s= adune probe \n favoarea. Survey of Victimization.192 alin. chiar dac= plângerea prealabil= s-a f=cut sau se men]ine cu privire la numai unul dintre ace[tia (art.p. totu[i.. \n condi]iile prev=zute de art.p.Dept. procesul penal se desf=[oar= \n mod normal. iar atunci când sunt mai mul]i participan]i la infrac]iune. international Criminal Police Review. DAN VOINEA Dr. fapta fiind s=vâr[it= \n condi]iile art.p. Tudorel Butoi. urm=rirea penal= lipse[te \n cazul extinderii ac]iunii sau procesului penal.3 C. ***Crimes and victims. Bogdan T. fiind dovedit \n spe]= c= au suferit o pagub= moral=. Bibliografie: Tudorel Butoi [i colaboratorii – Victimologie – curs universitar.p.4 C.1 C. de[i infrac]iunile pentru care legea prevede necesitatea plângerii prealabile a persoanei v=t=mate au un pericol social ridicat. De[i din con]inutul art. Trebuie ad=ugat faptul c= procedura de urm=rire [i judecare a unor infrac]iuni flagrante se aplic= \n cazul infrac]iunilor pentru care e necesar= plângerea prealabil= numai dac= persoana v=t=mat= a introdus. Washington D.). v=t=marea corporal= din culp= (art. s-a renun]at la efectuarea urm=ririi penale. 1967. art.S. Departament of Justice. \ns=.C. 2003.). Oscar Print. 1994. – amenin]area.304 C. Ed..3. |n vederea exercit=rii \n bune condi]ii a drepturilor pe care le are. 1977.p. art.p. existând posibilitatea ca el s= \nceteze prin retragerea plângerii prealabile sau \mp=carea p=r]ilor. situa]ii \n care procesul penal are forme atipice. 205 C. \nceperea sau ne\nceperea urm=ririi penale. 1988. cât [i \n defavoarea \nvinuitului sau inculpatului. – BJS Special report: Violent crime by strangers and non-strangers. Rand M. 206 C. – lovirea [i alte violen]e. Organul de cercetare penal= sau procurorul. la aprecierea persoanei v=t=mate datorit= gradului redus de pericol social pe care \l prezint= anumite infrac]iuni. 2 [i 181 alin.1 C.180 alin. Sub acest aspect. |n acest scop persoana v=t=mat= este chemat= [i \ntrebat= de organul de urm=rire penal= dac= \n]elege s= fac= plângere \n termenul mai sus ar=tat.of Justice. Alteori.). Bucure[ti. M. Ed. aplicându-se procedura obi[nuit= la urm=rire [i judecat=. 200 C. e necesar= explica]ia acestei no]iuni. 2004. a C.Cuza”.). Art.Pinguin Book. pentru a se constata dac= este sau nu cazul s= se dispun= trimiterea \n judecat=.131 alin. nu rezult= expres. Partea general=.p. Bucure[ti. desf=[urarea procesului penal. 279 alin. 220 C. U.p. se va trece la tragerea la r=spundere penal= a f=ptuitorului. Sunt.).p. Timrots A. Potrivit art. – Analiza psihologic= a victimei.p. când v=t=marea produs= necesit= pentru vindecare \ngrijiri medicale mai pu]in de 60 de zile. 44 . activitate necesar= pentru rezolvarea laturii penale [i laturii civile a cauzei penale. la identificarea f=ptuitorilor [i la stabilirea r=spunderii acestora. plângerea prealabil= va fi introdus= de c=tre reprezentan]ii lor legali. \n obiectul urm=ririi penale se \nscrie. Mitrache Constantin – Drept penal.. Deci. an 2.C.p.

Pentru a demonstra identitatea factorului creator al urmei de miros. \n primul rând elemente de ordin calitativ. \ndeosebi a celor de mare periculozitate uman= [i social=. deoarece de aceast= prim= investiga]ie depinde direct aflarea adev=rului cu privire la fapte [i la \mprejur=rile cauzei. este necesar s= fie respectate urm=toarele cerin]e: a) S= se cunoasc= cu exactitate persoana sau obiectul surs= de miros de la care provin. se compar= urma de miros ridicat= de la fa]a locului cu cel al unui grup de persoane. Activitatea de identificare const= din ”selectare [i comparare”. pe baza unor elemente caracteristice asem=n=toare. la excluderea celor care prezentau numai elemente asem=n=toare. b) \n faza a doua. \n general. cât [i instan]a de judecat= au posibilitatea ”s= investigheze imediat. aflat \n leg=tur= cauzal= cu un fapt juridic. ceea ce este de natur= s= contribuie efectiv la realizarea scopului procesului penal. – obiectele folosite de persoane sau cele experimentale purt=toare de miros. dac= se constat= c= este de natur= cantitativ=. trebuie interpretate pe baza principiului potrivit c=ruia toate elementele lumii materiale se afl= \n continu= mi[care [i transformare. inclusiv cu privire la persoana f=ptuitorului. examinarea se efectueaz= de regul= pe baza unor modele de compara]ie create experimental. toate urmele. ajungânduse astfel fie la obiectul c=utat. De pild=. se cer riguros explicate [tiin]ific. atât cât este posibil. de interven]ia unor factori externi. inclusiv cele odorifere descoperite. Rezult= c= cercetarea la fa]a locului nu este un scop \n sine. orice modificare. ci ofer= date [i informa]ii ca punct de plecare \n investigarea cauzei. de condi]iile \n care s-a format urma la fa]a locului. atât concordan]a. fixarea. direct [i complet locul faptei” [i consecin]ele infrac]iunii. |n ob]inerea modelelor de comparat olfactive se impune respectarea urm=toarelor reguli: Pot fi considerate modele: – persoanele . precum [i procesul verbal de cercetare la fa]a locului vor fi predate celui \ns=rcinat cu cercetarea infrac]iunii. fiind excluse cele cu particularit=]i deosebite. prin descoperirea. este EXAMINAREA COMPARATIV+ care st= la baza efectu=rii EXPERTIZELOR. precum [i a deosebirilor sau neconcordan]ei dintre acestea. dar [i cantitativ. care influen]eaz= persisten]a. Pentru realizarea expertiz=rii odorologice judiciare se efectueaz= examenul odorologic comparativ. iar \n special la urmele de miros uman. evident contrarii celor reflectate \n urme sau \n mijloace materiale de prob=. De aceea. ISAC GHEORGHE-PUIU Expert odorologie judiciar= CENTRUL CHINOLOGIC SIBIU Cercetarea la fa]a locului.VALORIFICAREA URMELOR DE MIROS RIDICATE CU OCAZIA CERCET+RII LA FA}A LOCULUI Comisar [ef dr. efectuarea expertizelor necesare. de natura suportului absorbant de miros. d) Folosirea de modele similare. ridicarea [i cercetarea criminalistic= a urmelor [i a mijloacelor materiale de prob=. Dup= \ncheierea cercet=rii. printre care [i de la unul din suspec]i. de condi]iile \n care au fost descoperite [i ridicate urmele. atât organele de urm=rire penal=. Persoanele care sunt folosite ca modele odorifere sau cele de la care se recolteaz= mirosul trebuie: s= aib= aceea[i constitu]ie fizic=. obiect sau fenomen. cât [i deosebirea. Cei abilit=]i cu rezolvarea cauzei vor trimite obiectele [i urmele ridicate la laboratoarele criminalistice. Ob]inerea modelelor de compara]ie \n vederea expertizei mirosurilor |n scopul select=rii obiectelor ce urmeaz= a fi examinate comparativ. Se poate concluziona deci c= principala metod= la care se recurge \n identificarea criminalistic= a unei persoane. de[i exist= posibilitatea unei compar=ri directe a elementelor caracteristice con]inute \n urm= cu cele ale persoanei creatoare. |n cazul urmelor de miros. de efort a persoanei creatoare. de ”timp”. \n scopul stabilirii coinciden]ei dintre tr=s=turile reflectate \n urm= [i cele reflectate de modelele de compara]ie. Compararea elementelor caracteristice generale [i particulare presupune o analiz= [i sintez= a acestora. este adâncit= examinarea comparativ= a caracteristicilor asem=n=toare. conform prevederilor Codului de procedur= penal=. Prin intermediul cercet=rii la fa]a locului. dar [i calitativ=. Motivarea este cu atât mai necesar= cu cât \n practic=. se procedeaz= mai \ntâi la cercetarea separat= a caracteristicilor generale [i individuale oglindite \n urm= [i apoi la cea a caracteristicilor obiectelor suspecte. apar frecvent [i unele deosebiri de ordin cantitativ \ntre tr=s=turile reflectate de om sau obiect \n urm= (\ndeosebi cele de miros) la momentul s=vâr[irii infrac]iunii [i cele reflectate \n modele la momentul examenului comparativ. b) La ob]inerea modelelor de compara]ie s= se ]in= seama. având aceea[i provenien]= \n momentul examin=rii comparative. fixate [i ridicate de la fa]a locului urmând a fi exploatate prin metodele [i tehnicile criminalistice. Deosebirile pot fi determinate. a[a cum am mai prezentat. emo]ional=. de uzur=. fiindu-i proprii dou= faze: a) \n prima faz= este deteminat grupul persoanelor sau obiectelor suspecte. mai pot fi determinate de starea psihic=. s= stabileasc= \mprejur=rile \n care a fost comis actul penal [i s=-l identifice pe autor. \n care a fost plasat [i suspectul sau cu mirosurile prelevate experimental de la mai multe persoane. urmele [i celelalte mijloace materiale de prob= descoperite [i ridicate cu aceast= ocazie. pentru valorificarea acestora prin examinarea comparativ= cu modelele de compara]ie. este un act deosebit de important \n solu]ionarea cauzelor penale.surs= de miros. dispunând. 45 . c) Urma [i modelele tip de compara]ie s= con]in= suficiente elemente caracteristice de individualizare a factorului creator. Pentru ob]inerea modelelor de compara]ie.

deci. constat=rile neputând fi incluse \n categoria expertizelor criminalistice. atunci se impune s= fie avute \n vedere toate elementele care decurg din aceast= diferen]iere. Dac= pentru sublinierea calit=]ii [tiin]ifice a examin=rii se d= una din cele dou= denumiri. Odat= cu abordarea aspectelor teoretice [i practice ale desf=[ur=rii expertizei odorologice. recoltate sau preg=tite experimental. modelele fiind conservate [i etichetate corespunz=tor. dar numai pe plan tehnic criminalistic. dup= cum asem=n=toare sunt [i regulile de efectuare. \ndeosebi din regiunea palmar=. – obiectele folosite de persoanele care sunt purt=toare de modele de miros s= provin= de la acestea \n acelea[i condi]ii ca cele prezentate anterior. loc 46 . precum [i modalit=]ile de dispunere [i interpretare a rezultatelor lor. – s= fi consumat acelea[i produse alimentare. mirosurile descoperite la locul faptei sunt valorificate \n scopul identific=rii persoanei creatoare [i. conform art. Dup= ce persoanele respective se spal= pe mâini cu ”s=pun neutru”. 97 [i 99 din Codul de procedur= penal=. Recoltarea se face \n laborator.– s= tr=iasc= \n acela[i mediu sau s= aib= acela[i loc de munc=. a autorului infrac]iunii investigate. \n acest fel. Putem concluziona c= expertiza odorologic= judiciar= presupune examinarea comparat= a urmelor de miros ridicate cu ocazia cercet=rii la fa]a locului cu modelele-tip. strângând pumnul circa 5 minute. |n tratarea problemelor generale privind expertiza criminalistic=. \n accep]iunea lor procesual penal=. Ele sunt ridicate [i conservate cu ocazia activit=]ilor prcedurale. Trebuie \ns= s= preciz=m c= expertiza [i constatarea tehnico-[tiin]ific= sunt totu[i dou= mijloace de prob= diferite. \ntre cele dou= mijloace de prob= existând asem=n=ri evidente. se pun \n palma fiec=ruia tampoane de tifon sterile. se vor face bine\n]eles [i men]iunile cuvenite referitoare la unele diferen]e dintre cele dou= mijloace de prob=. Recoltarea de mirosuri se poate realiza cu ocazia descinderilor [i perchezi]iilor domiciliare cu trusa odorologic=. acolo unde este necesar. mijloacele [i metodele de efectuare sunt acelea[i. f=r= miros. deci [i cea odorologic=. Modelele de miros se pot recolta de la mai multe persoane (care \ndeplinesc condi]iile enumerate). se va avea \n vedere inclusiv constatarea tehnico-[tiin]ific=.

presiune. formare civic=. Noile genera]ii de autovehicule prezint= o serie de calit=]i capabile s= previn= accidentele rutiere. Dintre tipurile de centuri de siguran]= existente. Autoturismele din zilele noastre au o fiabilitate maxim= la realizarea c=reia contribuie volanul telescopic. sunt prev=zute cu faruri cu reglare automat= \n func]ie de mi[ care. cum este cazul serpentinelor de pe [ oselele de munte. se completeaz= [ cu o alt= band= i diagonal= peste torace. |n acest sens re]in aten]ia m=surile luate de constructorii de ma[ din unele ]=ri dezvoltate. i O parte din firmele constructoare de ma[ au creat ini diverse sisteme de semnalizare a dep=[ vitezei legale. Prevenirea urm=rilor accidentelor provocate de penetra]ie este strâns legat= de elementele tehnice care ]in de construc]ia ma[ inii [ mai ales de tipul [ de rezisten]a i i materialului folosit.M+SURI DE PREVENIRE A ACCIDENTELOR DE CIRCULA} IE Drd. pentru ulei. nav= maritim= sau fluvial=. accident. [ terg=toare de parbrize \n dou= faze. pe lâng= banda transversal= de la nivelul abdomenului. La unele autoturisme s-a montat o veritabil= instala]ie de tipul periscopului care l=rge[ vizibilitatea \n fa]= [ \napoi. umflarea anvelopelor cu azot \n loc de aer. BO{ TIN+ PANTELIMON entru o c=l=torie \n deplin= siguran]= este necesar ca cel care conduce mijlocul de transport. Noile autovehicule au o stabilitate optim= pe traiectorie. confer= o siguran]= optim=. pietoni. Dintre acestea men]ion=m instalarea de para[ ocuri de protec]ie de mare elasticitate [i soliditate. Se pare c= ultimul tip confer= o fixare optim=. asigurând protec]ia concomitent= la [ ocurile frontale. De asemenea. indicatoare de uzur= pentru anvelope. aeronav=. \n vederea cunoa[ terii [ model=rii factorilor care intervin \n i producerea accidentelor de circula]ie. i \n func]ie de talia conduc=torului auto. irii adic= a unui sistem de aprindere automat= a unui far ro[ u vizibil atât \n interiorul cât [ \n exteriorul autovehiculului. [ a unor mecanisme de reglare a volanului la \n=l]imea dorit=. reglare. Siguran]a circula]iei preocup= de la c=l=tori. benzin=. Se arat= chiar c= fixarea conduc=torului \n centur= confer= o menajare \n condi]iile unui drum lung [i mai ales sinuos. chiar peste eventualele te i vehicule ce pot bloca vizibilitatea. i precum [ a unor semnale auditive care se declan[ i eaz= atunci 47 . calitate \mbun=t=]it= de constructori prin m=rirea distan]ei tranversale dintre ro]i. te Statisticile [i cercet=rile efectuate \n str=in=tate demonstreaz= o eficacitate net= de peste 70% din cazuri a unor asemenea centuri. instruire. care sunt menite s= previn= ini sau s= amelioreze efectele accidentelor de trafic rutier. viraje. Este necesar s= fie i prev=zute cu un sistem sigur de \nchidere. centuri tip centrian [ i centuri cu fixare \n trei puncte.1 P Centurile care. [ terg=toare pentru faruri. [ ocurile \napoi [ [ i ocurile laterale. Totodat= au fost construite sisteme de reglare la \n=l]imea dorit= a pedalelor de accelerare [ de frânare. etc. autovehiculele au \nceput s= fie construite cu para[ ocuri speciale cu propulsie automat= \n fa]= [ cu posibilit=]i de i amortizare \n caz de izbire frontal=. fie el autovehicul. dar care s= poat= fi u[ desf=cut \n situa]ia \n care se impune p=r=sirea rapid= or a autovehiculului (incendiu. |n vederea diminu=rii consecin]elor nefaste \n cazul producerii unui accident de trafic rutier autovehiculele sunt dotate cu centuri de siguran]= atât pentru ocupan]ii locurilor din fa]= cât [ pentru cei de pe bancheta din spate. utilizarea i corect= a acestor dispozitive reducând repercusiunile frân=rilor bru[ sau ale impactului. dispozitiv de alarm= când presiunea scade. sunt de asemenea dotate cu semnale de bord acustice pentru temperatura apei. Au fost luate m=suri de construire a volanului din materiale elastice. anvelope cu spa]ii segmentare. anti[ precum oc. \n special la virajele produse la viteze mari.). Dificultatea tehnic= major= \n realizarea unei astfel de centuri const= \n faptul c= ea trebuie s= fie etan[ dar s= nu jeneze =. Un studiu efectuat \n i Statele Unite ale Americii a scos \n eviden]= faptul c= cele mai grave repercusiuni ale accidentelor de trafic rutier se datoreaz= [ ocului frontal. Toate acestea nu pot fi realizate decât prin educa]ie. Plasarea motorului \n fa]= [ folosirea unor i materiale rezistente \n construirea cupeului reprezint= dou= elemente esen]iale de prevenire a unor prejudicii majore. rotirea scaunului din dreaptafa]=. pe cel care o poart= [ nici s=-l blocheze. care s= acopere fa]a autovehiculului [ chiar \ntregul cupeu. ]inând seama de aceast= concluzie. tren. trebuie s= aib= o conduit= adecvat= activit=]ii pe care o desf=[ oar= s= adopte un comportament lucid. s=-[ \nving= i emo]iile care-l pot cuprinde \n situa]ii limit=. Din acest punct de vedere poate fi criticabil= tendin]a unor unit=]i produc=toare de a reduce tot mai mult greutatea ma[ prin inii utilizarea unor materiale din plastic sau carton care nu confer= decât o foarte slab= rezisten]=. cele mai r=spândite sunt urm=toarele: centuri subabdominale. pân= la marile uzine produc=toare de mijloace de transport. s= elimine orice surs= de conflict interior sau cu o alt= persoan= aflat= \n preajma sa. Evident c= posibilit=]ile de asigurare a unei maxime securit=]i pentru cei care folosesc autovehiculele sunt departe de a fi epuizate.

este necesar= g=sirea unor solu]ii de amenaj=ri rutiere la standardele europene. unic pentru evitarea accidentelor la dep=[ |n acela[ scop siri. Au fost experimentate cu succes [ au fost puse \n aplicare farurile speciale pe baz= de i celul= fotoelectric= care pot intra \n func]iune \n mod automat la apropierea de un alt autovehicul. precum [ a unor [ i osele moderne. grija pentru protec]ia bicicli[ tilor care ridic= probleme deosebite. sub influen]a b=uturilor alcoolice. Autorit=]ile române au \ntocmit o strategie \n vederea reducerii num=rului de accidente grave care au loc pe [ oselele României. sunt cre[ terea fluen]ei circula]iei [ i a siguran]ei rutiere pe drumurile publice. crearea de autostr=zi [ modernizarea drumurilor existente i fiind o preocupare mondial=. “Remove” (contracararea dep=[ masei maxime la irii autovehiculele grele) [ “Catch – Can” (identificarea i autovehiculelor date \n urm=rire dup= num=rul de \nmatriculare). Cre[ terea num=rului de autovehicule \n paralel cu dezvoltarea ceva mai lent= a re]elei de drumuri determin= o populare tot mai dens= a c=ilor rutiere. i a introdus folosirea aparatelor radar pentru depistarea automobili[ tilor care circul= cu vitez= excesiv=. num=rul [ irurilor de ma[ eventualele defec]iuni sau accidente ap=rute \n trafic. Obiectivele acestui proiect ce urmeaz= a fi aprobat de c=tre Guvern. amenajarea de balustrade \n zonele aglomerate din ora[ amenajarea de str=zi cu sens e. Traficul rutier cunoa[ o dezvoltare impresionant= te \n toate ]=rile \n care ritmul de mecanizare [ de dezvoltare i duce la \mbog=]irea continu= a parcului na]ional de autovehicule. grija pentru protec]ia c=ru]a[ ilor care de multe ori circul= noaptea. euroconformizarea traficului rutier [ a sistemului institu]ional de aplicare a i acesteia [ \mbun=t=]irea asisten]ei medicale de urgen]=2. fie el \n i te calitate de conduc=tor auto sau de pieton. S-a avut \n vedere [ i evacuarea rapid= a victimelor din ma[ ina implicat= \ntr-un eveniment de trafic. \n special fiindc= de multe ori sunt minori care nu cunosc regulile de circula]ie. |n România exist= o preocupare tot mai sus]inut= pentru asigurarea unor condi]ii tot mai bune pentru circula]ia pe drumurile publice. cu reglare dup= codul dorit. Tot pentru a reduce intensitatea impactului banchetele au fost prev=zute cu sp=tare \nalte [ i rezem=toare. |n vederea asigur=rii siguran]ei zborului o serie de 48 . verificarea periodic= a aptitudinilor conduc=torilor auto. distan]ele dintre autovehicule. supravegherea copiilor pentru a nu ajunge victime ale accidentelor de circula]ie. Tot \n vederea prevenirii accidentelor de circula]ie rutier= se are \n vedere sistematizarea unor treceri [ i intersec]ii. f=r= elemente de semnalizare. construirea unor autostr=zi moderne. i Pentru realizarea primului obiectiv. |ntrucât factorul uman se face r=spunz=tor de producerea majorit=]ii accidentelor de circula]ie. |ntre aceste m=suri la p=rerea noastr= se num=r=: sus]inerea examenului pentru ob]inerea permisului de conducere auto. extinderea sistemului de semnalizare rutier=. respectiv vizita medical= periodic= efectuat= la intervale diferite \n func]ie de vârsta [ de calitatea conduc=torului auto i de profesionist sau amator. derivarea unor [ osele principale pentru ocolirea unor centre aglomerate. expunându-se sau producând. la rândul lor accidente de circula]ie. DN 7 (Bucure[ ti – Pite[ . Fenomenul se poate constata \n toate ]=rile. pe atât de sigure. produc=torii au construit caroserii din material neinflamabil [ au dotat i autoturismele cu rezervoare din plastic. Ca urmare a num=rului tot mai mare de cet=]eni care devin posesori de autoturisme. u[ i care nu se blocheaz=. iar pe i autostr=zi [ drumuri na]ionale europene “E” vor fi \nfiin]ate i dispecerate mixte de Poli]ie Rutier=. Au dat de asemenea rezultate noile sisteme de direc]ie construite de renumita firm= “Ford”. trebuie luate o serie de m=suri [ \n ceea ce-l prive[ pe om.Râmnicu-Vâlcea – Sibiu – Deva – Arad) [ pe DN 2 ti i ( Bucure[ – Buz=u – Bac=u – Suceava) urmeaz= a fi ti montate sisteme automate de supraveghere a traficului [ i \nregistrare a abaterilor de la normele rutiere. Totodat= vor fi plantate “perdele” forestiere de protec]ie pentru limitarea efectului viscolului pe drumurile na]ionale. Toate acestea impun luarea unor m=suri de reglementare \n vederea asigur=rii unor condi]ii satisf=c=toare de circula]ie pe drumurile publice. marcarea lor \n mod vizibil [ ra]ional reprezint= ac]iuni esen]iale de prevenire a i accidentelor. introducerea \n programa [ colar= a elevilor a regulilor elementare de circula]ie. fapt ce poate determin= dep=[ irea la un moment dat a posibilit=]ilor de asigurare a condi]iilor optime de circula]ie. \n dorin]a de a preveni urm=rile nefaste ale accidentelor rutiere. Astfel pe DN 1 (Bucure[ – Ploie[ -Bra[ ti ti ov). L=rgirea [ modernizarea unor [ i osele. ferestre mari. parcul na]ional se dezvolt=. ini. sens \n care autovehiculele sunt prev=zute cu geamuri laterale de securit. Pentru a evita izbucnirea unor incendii. a sistemelor de control [ supraveghere a circula]iei prin camere video sau i prin fotografiere aerian= care asigur= cunoa[ terea num=rului de autovehicule aflate \n trafic. urm=rindu-se implementarea proiectelor europene “Speed” (combaterea vitezei). vitezele pe anumite tronsoane.când viteza legal= este dep=[ it=. prin aceasta prevenindu-se proiect=rile dinainte-\napoi specifice opririlor bru[te [ impactului i autovehiculului cu un alt mijloc de transport sau cu un obstacol fix aflat pe carosabil sau \n afara acestuia. evitarea urc=rii la volan \n stare de oboseal= sau sub influen]a b=uturilor alcoolice ori a altor substan]e stupefiante. Pentru aceasta vor fi construite \n localit=]i pasaje subterane [ pasarele destinate pietonilor. Aceasta reprezint= doar o parte din preocup=rile care exist= \n prezent pentru construirea unor autovehicule pe cât de confortabile. educa]ia permanent= atât a conduc=torilor auto cât [ a pietonilor pentru respectarea normelor privind circula]ia i pe drumurile publice. crearea de pasaje. care au posibilitatea s= blocheze automat ma[ [ s= o dirijeze pe partea dreapt= a ina i drumului \n momentul \n care [ oferul a]ipe[ la volan [ chiar te i sisteme de frânare automat= la ivirea unui obstacol inopinat.

densitatea traficului. comandantul navei are obliga]ia de a asigura o veghe auditiv= [ vizual= i permanent=. Nerespectarea acestor reguli se soldeaz= adesea cu producerea coliziunilor \ntre nave sau a unei nave cu un obiect fix. protec]ia naviga]iei aeriene. Regulamentul nu stabile[ o anumit= vitez= de te siguran]=. 49 . Organiza]ia Maritim= Interna]ional= [ statele care i dispun de mari capacit=]i de transport maritim sunt preocupate de introducerea m=surilor organizatorice moderne \n supravegherea [ dirijarea traficului naval [ i i protejarea mediului marin. furnizarea de materiale i [ piese de schimb. aeroporturile [ aeronavele au fost dotate cu instala]ii perfec]ionate care i permit zborul atât ziua cât [ pe timp de noapte. Astfel. Regulamentul men]ionat stabile[ c= aceste te reguli sunt aplicate [ navelor aflate \n rada portului ori \n i apele interioare. Aceste categorii de agen]i aeronautici civili sunt: operatori aerieni. de avertizare. astfel \ncât schimbarea de drum sau de vitez= s= fie percepute imediat de alte nave. Pentru asigurarea i siguran]ei zborului. p. i Dispozi]iile legale din România referitoare la siguran]a zborului \n spa]iul aerian na]ional se aplic= tuturor aeronavelor civile. astfel \ncât s= se poat= aprecia exact pericolul de abordaj. } inând seama de consecin]ele accidentelor de naviga]ie. De asemenea. Pentru prevenirea abordajului. organiza]iile maritime mondiale au adoptat reguli menite s= previn= producerea unor asemenea evenimente. Comandan]ii navelor sunt obliga]i s= foloseasc= toate mijloacele de care dispun pentru a stabili dac= exist= pericol de coliziune. pericolul de coliziune. |n acest sens au fost \nfiin]ate compartimentele Port Control [ Port State Control. pentru a atrage aten]ia.. i autoriz=rii [ supravegherii permanente de c=tre Ministerul i Lucr=rilor Publice. Transporturilor [ Locuin]ei emite [ revizuie[ ori de câte ori i i te este nevoie reglement=ri aeronautice specifice conforme cu reglement=rile. Bucure[ ti. dac= \n legisla]ia na]ional= nu se prevede altfel. 1987. institu]ii publice sau societ=]i comerciale autorizate c=rora li se deleag= competente \n acest sens. agen]i aeronautici civili al c=ror obiect de activitate const= \n proiectarea. dispozitive de separare a traficului. puterea [ direc]ia vântului. \n orice \mprejurare nava s= poat= fi oprit= sau manevrat= astfel \ncât s= poat= fi evitat= coliziunea. distribu]ia. Port State Control realizeaz= inspectarea navelor sub pavilion str=in cu privire la respectarea prevederilor conven]iilor interna]ionale referitoare la siguran]a navei [ a naviga]iei. Editura Militar=. standardele. VASILE L+P+DU{ I 1 Nistor N. Ministerul Lucr=rilor Publice. caracteristicile. agen]i aeronautici civili ce desf=[ oar= activit=]i de dirijare [ control al traficului aerian. \ns= speciali[tii consider= c= \n vederea determin=rii acesteia. care furnizeaz= informa]ii despre fenomenele meteorologice aflate la diferite distan]e pe traseul de zbor. viteza de siguran]=. precum [ cu detectoare i de givraj. toate navele au obliga]ia de a naviga cu o vitez= care s= asigure posibilitatea ca. de pericol. Articol din ziarul “Gardianul” din 6 martie 2004. motoarelor [ elicelor acestora. |n vederea evit=rii coliziunii. repara]iile obiectivelor ce apar]in avia]iei civile. Datele astfel ob]inute sunt i absolut necesare desf=[ ur=rii unei naviga]ii sigure mai ales pe timp de noapte ori \n condi]ii meteorologice care au ca efect reducerea vizibilit=]ii. toate manevrele trebuie executate \n timp util [ \n conformitate cu o bun= practic= i marin=reasc=. navele sunt echipate cu mijloace tehnice pentru emiterea de semnale sonore [ i luminoase cu scopul aten]ion=rii participan]ilor la traficul maritim cu privire la situa]ia \n care se afl= nava. 2. semnale sonore [ i luminoase. Aceste m=suri vizeaz= implementarea unui sistem de supraveghere [ dirijare bazat i pe folosirea informa]iilor furnizate de radar cu pivire la toate navele aflate \n zona de folosire. Expertiza tehnic= a accidentului de circula]ie. [ aproape \n i i orice condi]ii meteorologice.agen]i aeronautici civili sunt supu[ controlului. precum [ i echipajului [ c=l=torilor afla]i la bord. capacitatea de manevr= a navei. eficacitatea [ limitele de i folosire a radarului. i Port Control este dotat cu un radar special prin intermediul c=ruia navele sunt supravegheate la intrarea [ i ie[ irea din port. i |n scopul prevenirii accidentelor aviatice. starea m=rii [ a curen]ilor. \n vederea prevenirii coliziunilor. |n situa]ia \n care din interpretarea informa]iilor de]inute nu reiese cu certitudine pericolul de coliziune. folosind mijloacele de care dispune. Recenzat: prof. Prin folosirea radarului de la bordul navei se realizeaz= localizarea reperelor costiere precum [ m=surarea distan]elor. comandantul navei trebuie s= ]in= seama de vizibilitate. indiferent de statul \nmatricul=rii. practicile recomandate [i procedurile elaborate de Organiza]ia Avia]iei Civile Interna]ionale [ de alte organisme interna]ionale de avia]ie la i care ]ara noastr= este parte. |n prezent toate aeronavele de pasageri sunt echipate cu radare meteo performan]e. informare aeronautic= [ i i servicii meteorologice pentru aeronautic=. Aceste reguli au fost preluate de statele semnatare \n legisla]iile interne. existen]a unui fundal luminos sau lumina difuz= determinat= de instala]iile navei. construc]ia. Transporturilor [ Locuin]ei direct sau prin i intermediul organismelor tehnice de specialitate. Când se apropie de port navele trebuie s= contacteze pin radio Port Control \n vederea ob]inerii datelor necesare ancorajului \n rada ori intrarea \n port. comandantul de nav= are obliga]ia de a considera c= acel pericol exist=. de vizibilitate redus=.34. Stoleru M. conducerea navelor pe timp de vizibilitate redus=. i agen]i aeronautici civili autoriza]i pentru proiectarea. evalu=rii.. \ntre]inerea [ repara]iile curente [ generale ale aeronavelor i i civile. precum [ activit=]i aeroportuare. montajul. \n func]ie de opera]iunile aeriene civile pe care le desf=[ oar=. depozitarea. Regulamentul interna]ional pentru prevenirea abordajelor pe mare cuprinde reglement=ri referitoare la veghe. i agen]i aeronautici civili care se ocup= cu formarea [ perfec]ionarea personalului aeronautic civil. Semnalele pot fi de manevr=. manevra navei privilegiate. fabrica]ia. i i apropierea de pericole pentru naviga]ie. manevre pentru evitarea coliziunii. etc.

302/1.p.Sec]iunea I (Declara]iile \nvinuitului/inculpatului: art. la terminarea urm=ririi penale. Aspecte inedite \n materie de luarea de declara]ii prezint= [i Lg. Modalitatea de ob]inere a mijlocului de prob= este inedit= [i adaptat= cauzei care se instrumenteaz=. o declara]ie atipic= poate fi luat= [i \n spe]ele ce au ca obiect infrac]iunile de violen]= (consumate \ntre membrii aceleia[i familii).p. poate fi acceptat= de c=tre statul român doar dac= nu contravine principiilor fundamentale de drept român 50 . |n cursul judec=]ii. instan]a putând dispune ca martorul ce are vârsta de maxim 16 ani. Este vorba de modalit=]ile speciale de ascultare a martorului protejat (art.se detaliaz= pentru fiecare tip de declara]ie \n parte. martorilor. \ntr-un loc special. de asemenea. 77). dar [i de c=tre pre[edintele completului de judecat=. Reprezint= ni[te piese foarte importante la dosar. \n fa]a organului judiciar competent s= solu]ioneze cauza penal=.p) [i audierile prin videoconferin]= \n cazul Comisiilor rogatorii interna]ionale: art.p. f=r= nici un dibiu.07. 75 . 69-74). fiind p=strat= \n acelea[i condi]ii de siguran]=. fiind p=strat= \n condi]ii de maxim= siguran]a. 302/1. procurorul sau instan]a (\n func]ie de stadiul \n care se afl= procesul penal) poate admite ca martorul protejat s= fie ascultat indirect. c) Adresarea de intreb=ri (ascultarea dirijat=). \n siguran]= maxim=. \n func]ie de natura cauzei. 84 indice 4. Se cunoa[te foarte bine faptul c= luarea declara]iilor se fixeaz= sub forma declara]iilor scrise olograf (luate \ntr-o prim= faz= a anchetei penale [i \n declara]iile consemnate pe tipizate \nseriate [i numerotate (documente cu regim special). Procurorul trebuie s= asiste obligatoriu la audieri.2004 (Legea privind cooperarea judiciar= interna]ional= \n materie penal=). 86. |n celelalte cazuri. declara]ia va fi semnat= de c=tre procurorul care a asistat la aceast= activitate.. O astfel de cerere de asisten]= juridic= interna]ional=. \n materialitatea-i. Modalitatea de luare a unor astfel de declara]ii este prezentat= \n lucr=rile de criminalistic=. Aceast= metod= de abordare a lu=rii de declara]ii se pune \n aplicare utilizând mijloacele tehnice necesare [i suficiente \ntr-o astfel de cauz=. 86). dou= obligatorii [i una facultativ=. se afl= [i declara]iile \nvinuitului/inculpatului. din motive de siguran]=. complexitatea ei etc. 78-art. printr-o comisie rogatorie interna]ional=. p=r]ii civile [i responsabile civilmente: art. declara]ia se transcrie [i se semneaz= de c=tre martor. \ntr-o cauz= penal= instrumentat= \n statul solicitant.164. prin form= [i nu prin con]inut. la Capitolul II (Mijloacele de prob=) . se poate apela la o re]ea de televiziune la care imaginea [i vocea sunt distorsionate. nu poate comp=rea personal. 64 din Codul de procedur= penal=. casetele audio/video vor fi \nmânate instan]ei competente \mpreun= cu dosarul cauzei. ci indirect. |n general. Este vorba. Casetele video [i/sau audio ce con]in declara]ia.p. statul str=in poate solicita României efectuarea unei audieri prin videoconferin]=. -Sec]iunea II (Declara]iile p=r]ii v=t=mate.2004). limitativ enumerate. Astfel. Pe cale de consecin]=. Declara]ia martorului va fi transcris= [i semnat= de c=tre persoana respectiv=. Ca [i \n cel=lalt caz. persoana ce are una din cele dou= calit=]i procesuale.art. \n timpul urm=ririi penale. s= fie audiat nu \n sala de judecat=. adic= f=r= s= se prezinte fizic la locul unde se afl= [i organul de cercetare penal= sau \n sala \n care se desf=[oar= [edin]a de judecat=. uneori esen]iale pentru aflarea adev=rului \n cadrul anchetelor penale. Astfel. Dac= audierea s-a realizat \n timpul urm=ririi penale. organele de urm=rire penal= [i se depune ulterior la dosar. conform art. de «audierile prin videoconferin]=». putem afirma. Acest lucru este posibil \n cazul \n care. Conform art. Declara]iile atipice se remarc= prin anumite aspecte. de c=tre autorit=]ile judiciare ale unui stat str=in.: a) Verificarea identit=]ii \nvinuitului/inculpatului. se sigileaz= cu sigiliul Parchetului sau al instan]ei de judecat= \n fa]a c=ruia/c=reia s-a dat declara]ia respectiv=. se realizeaz= un proces-verbal \n care se red= integral declara]ia [i se semneaz= de c=tre: procurorul prezent la audieri. respectiv un plic sigilat. c= declara]iile sunt numitorul comun al tuturor dosarelor. indice 2. declara]ia martorului se \nregistreaz= prin mijloace tehnice video [i audio [i se red= integral \n form= scris=.MODALIT+}I ATIPICE DE LUARE A DECLARA}IILOR Preparator universitar CARMEN LEU onform art. 164 Lg. Fixarea declara]iei se face \n func]ie de stadiul procesului penal. \n original. cu ajutorul \nregistr=rilor audio-video. printre mijloacele de prob=. Dac= analiz=m problematica mai detaliat. -Sec]iunea III (Declara]iile martorilor: art. cea prev=zut= \n C. Etapele sunt trei la num=r. p=r]ii responsabile civilmente. din motive obiective (inoportunitate sau imposibilitate).07. |ntr-o prim= situa]ie. prin prezentarea declara]iei luate \n prealabil. dar [i \n doctrina de tactic= criminalistic=. Luarea declara]iilor se face de obicei la sediul organului judiciar. C. p=strându-se. pe articole: . b)Ascultarea relat=rii libere. p=r]ii v=t=mate. C. fiind foarte rare [i excep]ionale cazurile când loca]ia este alta (este vorba de situa]iile \n care persoanele ce trebuie s= participe la aceste activit=]i se afl= \ntr-o imposibilitate obiectiv= de a se deplasa la sediul organului de anchet=). metodologia declara]iilor este foarte bine structurat= [i punctat= \n Codul de procedur= penal=. O astfel de audiere se realizeaz= \n condi]iile \n care pe teritoriul României se afl= o persoana ce trebuie s= fie audiat= \n calitate de martor sau de expert. p=r]ii civile. \n dosarul depus la parchet. C Pentru a nu putea fi recunoscut. consistente de altfel.p.

asistat. art. precum [i precizarea denumirii autorit=]ii judiciare [i numele persoanelor care vor audia efectiv martorul sau expertul. prin intermediul autorit=]ilor române. cât [i al cuno[tin]elor.p.p. \n astfel de situa]ii. pe plan mondial. fie indirect. martorul sau expertul se poate prevala de dreptul pe care \l are . Procesul-verbal este trimis autorit=]ilor statului solicitant. deci conform C.p. Declara]ia se ia fie direct. [i anume: |nvinuitul/inculpatul s= consimt= la o astfel de audiere. Cererea statului str=in trebuie s= con]in= -obligatoriumotivul pentru care persoana cu o anumit= calitate procesual= nu poate comp=rea personal \n fa]a organului de anchet= competent din statul strain. atât la nivelul teoretic. Este necesar s= se g=seasc= cele mai eficace metode [i mijloace de prevenire [i combatere a flagelului infrac]ional de oriunde de pe Glob. Aceste activit=]i depind \ns= de dou= condi]ii «sine qua non». Cre[terea criminalit=]ii. român. sub coordonarea [i sub jurisdic]ia statului str=in. Autoritatea judiciar= român= incheie. atât cantitatativ cât [i «calitativ». Luarea declara]iei propriu-zise se face \n prezen]a magistratului competent conform C. de c=tre autoritatea judiciar= competent= a statului petent. loc 51 . de a verifica identitatea persoanei audiate. dac= se impune. Capitolul II. respectând legea român=. (Titlul V. De asemenea.[i doar dac= dispune de tehnica necesar= efectu=rii \n bune condi]ii a unei astfel de activit=]i. pentru a deveni prob= la dosar. Important de amintit este faptul c= astfel de activit=]i de tactic= criminalistic= pot fi realizate [i \n cazul \n care persoana aflat= pe teritoriul României este \nvinuit/inculpat \n dosarul aflat \n instrumentare la statul petent. identitatea martorului sau expertului. informa]ii referitoare Ia eventualul jur=mânt depus precum [i date referitoare la condi]iile tehnice \n care s-a realizat videoconferin]a. dac= este cazul. instituit= prin lege. [i anume acela de a nu declara nimic. fie de c=tre Legea str=in=. \n func]ie de complexitatea cauzei. impune perfec]ionarea continu= a standardelor organelor judiciare [i nu numai. cu aceast= ocazie. Conform legii statului nostru. de un interpret.175-184). drept ocrotit fie de c=tre Legea român=. un proces-verbal \n care sunt trecute data [i locul lu=rii declara]iei. care se confrunt= direct cu infractorii.conform Legii procesual penale. dar [i \n ceea ce prive[te partea de dotare tehnic=. Ace[tia din urm= vor fi cita]i conform legii române. Dac=. de pericolul social al infrac]iunii cercetate se impune luarea unor m=suri de protec]ie a martorului sau expertului. S= existe un acord \ntre autorit=]ile judiciare ale statului solicitant [i statul solicitat. martorul va fi asistat de c=tre un interpet. cele dou= state implicate realizeaz= \n strâns= colaborare un plan de lucru.p. Magistratul are obliga]ia.

J. prezen]a de lichide seminale.. fire de p=r etc. Un aspect deosebit de important este acela c=. Aceste activit=]i pot include: o pozi]ie sexualizat= a cadavrului.. \n omorurile sexuale. pentru eviden]ierea oric=ror urme de lupt= dintre agresor [i victim=. O proceduceri sterile de colectare [i depozitare se vor aplica [i urmelor de saliv=. \n vederea efectu=rii expertizelor necesare. de poli]ie DUMITRU DOBROT+. Gala]i Cms. petele de sânge vor fi ridicate cu un p=m=tuf din bumbac 100%. \nmuiat \n ap= distilat=. nu trebuie omise: probele biologice sub form= de lichide seminale care trebuie colectate cât mai repede cu putin]=. toate aceste activit=]i vor fi efectuate \n prezen]a a cel pu]in doi martori asisten]i. pentru cercetarea acestora \n laborator \n scopul ob]inerii de urme materie microscopice – fibre. de la victim=. \nainte de acest test. con]inutul se refrigereaz= [i se trimite. examina]i locul faptei cu aten]ie. Un omor este catalogat ca având o latur= sexual= când la locul faptei sunt probe ce atest= o activitate sexual=. \n acest mod.. perversiuni sexuale. pe corpul victimei. Toluidina coloreaz= mucopolizaharidele3. hirudinin=. prezen]a unor \mprejur=ri ce atest= o activitate ce substituie actul sexual – fantezii. dac= autorul a fost re]inut. etc. simbolism. \n prezen]a unui medic legist.J. precum [i schi]ele locului faptei au un rol foarte important \n \n]elegerea evenimentelor. \n cazul leziunilor produse \n zona perineal=1. nu \ntotdeauna aceste leziuni sunt vizibile (mai ales \n cazul \n care au fost produse post-mortem). cu care se ridic= urmele de saliv= (invizibile) din zona respectiv=.). Cercetarea locului faptei. sânge etc. Victimele acestui gen de infrac]iuni sunt de obicei femeile [i copii. p=r. |nc= de la \nceput trebuie avute \n vedere dou= aspecte: Documentarea complet= a evenimentelor. prezen]a de leziuni produse cu ocazia unui act sexual normal/anormal sau mutilarea sexual= (sec]ionarea penisului. recoltarea depozitului subunghial. saliv=.. iar autorul este. toate urmele materie vor fi depozitate steril. Procedeul folose[te un tampon de bumbac. De asemenea. masturbare etc. petele dinamice de sânge etc. \n astfel de cauze. O simpl= fotogafie color efectuat= cu un aparat Polaroid. Determinarea mobilului faptei Un aspect deosebit de important \n astfel de cazuri 52 . sodomie. Ave]i \n vedere. vor fi ridicate obiectele de \mbr=c=minte ale victimei. Dup= uscare. solicita]i medicului legist s= recolteze mostre de ]esut. sânge. fire de p=r etc. pentru excludere. de poli]ie BOGDAN TA{U. evacua]i-l cât mai repede din câmpul infrac]iunii. pozi]ia nefireasc= a obiectelor de \mbr=c=minte. echimoze. ad=ugându-se [i un anticoagulant (EDTAacid anediaminetetraacetic. devine. pentru a nu se contamina e[antionul. Este important de [tiut c=. pr. orice alte activit=]i adiacente – r=ni \n zonele genitale/erogene. Sângele \n stare lichid= se va ridica tot \n eprubet= steril=. Examina]i corpul autorului pentru eviden]ierea oric=ror urme de violen]= – mu[c=turi. nitrat de sodiu. acesta va fi colectat \ntr-o eprubet= steril=. a sânilor – defeminizare etc. p=r. zgârieturi. heparin=. cu mare aten]ie. Lua]i \n considerare posibilitatea efectu=rii testului ADN. Fotografiile (atât alb-negru cât [i color) [i film=rile video.P.01% albastru de toluidin=2 sau albastru de metil. I. de regul=. pentru a nu se deteriora sau distruge. separat. de \ndat= la laboratorul de specialitate \n vederea efectu=rii expertizei. din diferite zone ale corpului. b=rbat. pentru a nu contamina locul faptei. sunt eviden]iate urme de mu[c=turi.INVESTIGAREA OMORULUI CU COMPONEN}+ SEXUAL+ Insp. precum [i o alta executat= post test va demonstra cu simplitate abuzul sexual reclamat. pentru asigurarea corectitudinii ridic=rii oric=ror urme biologice. \n cazul \n care. ritualuri sexuale etc. Important: ob]ine]i o prob= de control dintr-o alt= zon= a corpului. Cercetarea atent= [i complet= a câmpului infrac]ional. ritualisme. pedofilie. lipsa nasturilor. I. iar recipientele vor fi etichetate. Recolta]i de la autor mostre de probe. precum [i alte tipuri de perversiuni cu manifest=ri de violen]= interpersonal=. trebuie avut= \n vedere posibilitatea recolt=rii de saliv= din jurul acestei urme. Acestea vor fi fotografiate cu rigla gradat=. Gala]i morurile cu latur= sexual= au \n compunere elemente ale infrac]iunii de viol. compatibile cu cele ridicate de la fa]a locului – fibre. \n acest sens. Omorul poate avea implica]ii sexuale chiar dac= la fa]a locului nu sunt descoperite probe \n acest sens. extrem de important=. spre deosebire de alte tipuri de omor. depozit subunghial. Un procedeu excelent pentru punerea \n eviden]= a acestor leziuni este aplicarea \n zona suspect= a unei solu]ii de 0. ce apar \n acest tip de leziuni sexuale sau \n alte leziuni ale pielii.P. Lua]i \n considerare posibilitatea efectu=rii testului ADN.). colectarea se va face \ntr-un recipient steril (eprubet=). Acest test este extrem de eficient \n abuzurile sexuale s=vâr[ite asupra copiilor (pedofilia).. mobilul faptei nu va putea fi stabilit decât dup= prinderea autorului.

autorii din aceast= categorie pot prezenta o dereglare antisocial= a personalit=]ii. nu de pu]ine ori. pot fi g=site [i multe elemente de asem=nare care pot conduce la alc=tuirea unui profil psihologic corect. Re]ine]i: “Lucrurile nu sunt \ntotdeauna ceea ce par a fi”! Identificarea victimei este crucial= \n determinarea mobilului crimei. Dup= modul de ac]iune al autorului [i urmele l=sate de acesta \n câmpul infrac]ional. De aceea formarea unei experien]e pozitive \n cercetarea cazurilor de omor va conduce la \n]elegerea psihodinamicii comportamentului uman. Comportamentul uman. având mobilitate [i c=l=torind destul de mult. cât [i examinarea \mprejur=rilor ce aparent nu au leg=tur= cu fapta sau câmpul infrac]ional. O investiga]ie aprofundat= \n trecutul acesteia. reviste sexy etc. \n mod sigur. este sigur c= va putea controla victima aleas=. iar motiva]iile ce stau \n spatele actului criminal pot domina personalitatea infractoare. La fa]a locului pot fi g=site casete video sau c=r]i pornografice. De exemplu: cu cine locuia victima? cine a v=zut ultima oar= victima \n via]=? este posibil ca victima s=-[i fi cunoscut agresorul? care era statutul social al victimei? de ce a fost aleas= tocmai aceast= persoan= ca victim=? omorul poate fi clasificat ca unul “ciudat”? victima avea o “meserie” cu un poten]ial grad de risc (prostituat=. actul s=u criminal va fi gândit [i pl=nuit pân= \n cele mai mici detalii. Schematic. Cercet=rile au ar=tat c= activit=]ile sigure executate \n cazurile de omor de c=tre autorul faptei se vor repeta \n mod invariabil \n alte agresiuni ulterioare. vor fi examinate hainele victimei. |ns=. de obicei. fiind nevoit= s= c=l=toreasc= singur= pân= la domiciliu? care erau mijloacele de transport pe care le folosea? pe ce rut= se deplasa? Desigur. este metodic [i. sunt mult mai multe \ntreb=ri care necesit= un r=spuns coerent. omorurile urmate sau precedate de comiterea de perversiuni sexuale. se disting cele dou= tipuri de comportamente observate \n tabelul de mai jos: Care este motivul? PSIHOPAT PSIHOTIC Sadic For= motiv Impulsiv Bizar ORGANIZAT DEZORGANIZAT Cercetarea locului faptei va pleca. fanteziile [i ritualurile au o puternic= reprezentare [i importan]=. dac= nu. poate releva. de multe ori. de la urm=toarele \ntreb=ri: ce s-a \ntâmplat? de ce s-a \ntâmplat? cine ar fi putut face asta? Se vor clasifica urm=toarele aspecte: omorul este rezultatul unei dispute \ntre aman]i? poate fi clasificat ca violen]= interpersonal=? sunt urme care atest= c= victima ar fi fost supus= vreunui raport sexual normal/anormal? se pot \ntrevede motive psihopatologice care au condus la ac]iuni aparent ira]ionale? omorul este rezultatul ac]iunii unui psihopat sexual. asta \n cazul \n care autorul are o personalitate bine conturat= ca tip. |n acest sens pot fi descoperite lichide seminale \n vagin. nu o va cunoa[te dinainte. creând astfel posibilitatea dezvolt=rii unor baze de cuno[tin]e ce vor putea fi aplicate \n cazuri similare. Agresorul organizat Clinic vorbind. cu implica]ii sadice sau impulsive? Toate aceste scenarii pot determina un mod de operare specific [i pot conduce la aflarea motivului autorului. De asemenea. Provocarea care se ridic= \n fa]a anchetatorului este de a descoperi aceste aspecte aparent ilogice [i ira]ionale. ca o consecin]= obligatorie.)? victima lucra pân= la ore târzii din noapte. \n acest caz de un real ajutor urmând a fi determinarea personalit=]ii infractorului. acesta având un plan bine stabilit: are logic= \n ac]iuni. aria nazal= sau rect. De[i sunt numeroase diferen]e de ac]iune \ntre variatele tipuri de agresori. oricât de bizare ar p=rea la prima vedere rezultatele ac]iunilor sale. va [ti ce s= fac= [i ce nu. motivul omorului. Se vor cerceta cu aten]ie atât prezen]a oric=rei agresiuni sexuale eviden]iate pe corpul victimei. este deseori repetitiv. victima nu va fi aleas= la \ntâmplare. urmând apoi a le asocia tuturor informa]iilor ob]inute \n cauz=. care se refer= \ndeosebi la un comportament psihopatic sau sociopatic. autorul/autorii din aceast= categorie pot prezenta urm=toarele semnalmente psihologice: are un grad de intelingen]= peste medie. cât [i comportamentele de natur= pervers=. este posibil s= aib= autoturism. viclean. sau eventuale note l=sate de agresor. se va constata c= victimele. Omorurile cu pretext sau componen]= sexual= se pot \ntâlni \n: violurile urmate de moartea victimei. dansatoare etc. de[i imprevizibil. \n cadrul personalit=]ii sale. independent unele de altele. Nici un autor nu va ac]iona f=r= motiv. victim= ce. sau. omorurile \n serie. |n toate aceste cazuri. Criminalul de tip psihotic nu ac]ioneaz= complet ira]ional.. investigatorul nu va g=si la fa]a locului probe sau indicii temeinice care s= \l conduc= la identificarea f=ptuitorului. gur=. pentru acela[i motiv.este determinarea mobilului faptei [i cunoa[terea \mprejur=rilor care l-au impulsionat pe autor. Din acest motiv examinarea locului faptei este deosebit de edificatoare. despre stilul s=u de via]=. \n acela[i timp. omorul va fi comis \n afara zonei unde domiciliaz= sau lucreaz=. \n cazurile de omor \n serie. factorii descri[i mai sus sunt foarte importan]i \n determinarea tipului de agresiune/perversiune sexual= ce a avut loc. aveau acelea[i 53 . se va deplasa cu mijloacele de transport \n comun.

. dar se deplaseaz= pe jos sau cu mijloacele de transport \n comun. care nu \l pot “prinde”. Florin Tudose. sentimentul r=zbun=rii. implicit. P. C=t=lina Tudose. trebuie men]ionat c= sunt subiec]i care nu sufer= de psihopatii. activitatea sexual= etc. ca parte constitutiv= a cartilajelor. nu te va avea nimeni“. \n imediata apropiere a câmpului infrac]ional. atacând pe nea[teptate. Aceste simptome pot sau nu s= \i afecteze personalitatea.. Ceea ce este de men]ionat este faptul c= aceste tipologii comportamentale nu au un caracter de obligativitate. |[i va folosi vocabularul bine pus la punct pentru a-[i manipula victima [i a ob]ine controlul total asupra acesteia. Motivele comiterii omorului pot fi ura. un aspect organizat. ac]iunile lui sunt spontane. Not=: 1. a unor medicamente). ac]ioneaz= impulsiv. folose[te un “blitz-style”. din seria benzonului. Aceasta este o stare temporar= ce apare ca r=spuns la stress extrem. Vernon – Practical homicide investigation 2. \n cazurile de personalit=]i agresive bine conturate. este tipul individului singuratic. prin aceste metode. Câmpul infrac]ional nu va mai avea. \ntr-o “zon= de confort”. se observ= diferen]e majore \ntre cele dou= tipuri de agresori. Mielu Zlate – Eul [i personalitatea 54 . prieteni/prietene. A[anumitele “dispute sexuale domestice” pot avea loc \ntre so]i [i so]ii. atacul. acestea sunt motivele pentru care câmpul infrac]ional va apare anchetatorului sub o form= dezorganizat=. lucru \ns= obligatoriu \n schizofrenia paranoid= care prezint= o acut= defragmentare a personalit=]ii. tipologia comportamental= putând fi \ncadrat= la agresorul de tip psihotic. autorul are o singur= explica]ie. de genul:“dac= eu nu te pot avea. furia. de obicei. care se g=sesc \n organismul uman. perineu – regiune anatomic= dintre organele genitale [i anus. nu posed= autoturism. la apari]ia celei de-a a treia persoane \n cuplu. respectiv amantul sau amanta. ca mod de operare. mucopolizaharide – substan]e alc=tuite din polizaharide [i proteine. este ironic la adresa poli]i[tilor. astfel: agresorul are gradul de inteligen]= sub medie. de obicei va alege o victim= din aria sa geografic=. victimelor li se aplic= acelea[i tratamente. are dificult=]i de rela]ii interpersonale. 3. 3. este nec=s=torit. |n reprezentarea sa. cuplurile de homosexuali [i lesbiene. autorul se consider= un adept al socializ=rii. al halucina]iilor [i paranoiei. la depersonalizarea victimei. confruntarea. va proceda la mutilarea cadavrului prin sec]ionarea organelor genitale.obi[nuin]e. Autorul sufer= de grave distorsion=ri ale realit=]ii. locuie[te singur sau cu o rud=. dorin]a de ac]iune a agresorului poate r=bufni. se va feri s= lase indicii la fa]a locului despre identitatea sa. Agresorul dezorganizat Defini]ia clinic= a tuturor elementelor care caracterizeaz= un agresor dezorganizat este psihopatia (boal= psihic=. ac]iunile criminale se vor desf=[ura toate \ntr-un singur loc: acostarea. erectorul penisului [i clitorisului. cu caracter sadic. prin mutilarea facial=. pe fondul reprezent=rii eronate. va aduce cu el obiectul sau arma vulnerant=. gâtului etc. alc=tuit= (sub piele) de o mul]ime de mu[chi. |n completare. BIBLIOGRAFIE 1. a sânilor. controlul sexual asupra victimei va juca un rol important \n ac]iunile sale. Va interpreta acest suvenir ca pe un “trofeu”. \ntâlnit= \n schizofrenii [i bolile adiacente. dar pot prezenta psihopatii episodice. care va fi folosit \n continuarea fanteziilor sale bolnave. fiind neadaptat social. gelozia. se va excita la cruzimea actului s=u criminal [i \[i va tortura victima. 2. ele putându-se \ntrep=trunde nu de pu]ine ori. din cele descrise mai sus. se fere[te de mul]ime. guvernat de stress-ul propriilor activit=]i. toluidin= – amin= derivat= din toluen (hidrocarbur= aromatic=. vor fi practicate post-mortem. omorul serve[te drept ultim= form= a r=zbun=rii sexuale. poate fi descris ca “incompetent din punct de vedere sexual”. De aceea. neputându-se l=uda cu rela]iile de lung= durat=. ridic=torul anusului. nu realizeaz= c= poate fi prins cu u[urin]=. stare morbid= caracterizat= prin tulbur=ri de afectivitate. f=r= caracter de permanentizare. de obicei. extras= din gazele de cocserie [i din gudroanele c=rbunilor de p=mânt [i \ntrebuin]at= la prepararea unor coloran]i. Sub aceste condi]ii. \ntre care sfincterul anal. neexistând un plan dinainte stabilit [i conturat. \ns= se pot ivi [i “triunghiurile iubirii”. Leti]ia Dobranici – Psihopatologie [i psihiatrie pentru psihologi. de comportament sau caracter). separa]i \n trei planuri de aponevroze perianale. Desigur. agresorul dezorganizat va proceda. nu de pu]ine ori va lua un suvenir de la fa]a locului sau de la victim=. experimentându-[i astfel propriile fantezii sexuale sadice. Cele mai multe omoruri cu component= sexual= \[i g=sesc originile \n violen]a interpersonal=/intrafamilial=. exacerbând violen]a [i l=sând victima f=r= ap=rare. deoarece aceste p=r]i ale corpului au o importan]= sexual= exacerbat= \n reprezentarea sa. de aceast= dat=. victima va fi adus=. este familiarizat cu tehnicile [i procedurile folosite de poli]i[ti. este con[tient de rezultatul ac]iunilor sale criminale [i se consider= \n concurs cu poli]ia. sau producerea de multiple leziuni. toate activit=]ile sexuale. femeile reprezentând 70% din totalul num=rului de victime de acest gen. concluzie \ns= gre[t=. de aici putând apare concluzia c= agresorul \[i cuno[tea victima.

”trafic de persoane” \nseamn= recrutarea. ”a”. amenin]=ri [ violen]e. abuz de i \ncredere. Potrivit aceluia[ Protocol ”recrutarea transportul. construc]ii. Chiar dac= victima accept= o munc= bazat= exclusiv pe rela]ii sexuale. perversiuni sexuale. ad=postirea sau primirea unui copil \n scopul exploat=rii vor fi considerate ”trafic de persoane”. cu multe fa]ete ce poate fi privit din diferite perspective. ]=rile de tranzit [ de destina]ie. violen]a. munc= sau servicii for]ate. ca [ \n alte ]=ri din E [ S-E i i Europei. SURDULEAC MARIA Academia de poli]ie ”Al. Cele mai cunoscute contacte se fac prin intermediul ONG-urilor sau \n urma ac]iunilor poli]iei sau ale autorit=]ilor pentru imigrare. devin victime ale traficului de persoane. Cazul cel mai pu]in \ntâlnit este prezentarea de buna voie a victimelor traficului de persoane \n fa]a autorit=]ilor. Autorit=]ile intr= \n contact cu persoanele traficate \n mai multe modalit=]i. folosirea sau prelevarea de organe (art. iar cei cu care intr= \n contact trebuie s=-i creeze sentimentul de siguran]= de sine [ control asupra propriei vie]i. cazuri de trafic \nregistrându-se cu mult timp \n urm= pe diferite continente. mai rafinate. Exploatarea con]ine exploatarea prin prostituarea unei alte persoane sau alte forme de exploatare sexual=. transportul. O perspectiv= juridic=. Traficul de persoane capteaz= aten]ia organiza]iilor interna]ionale de mult= vreme. accesul la facilit=]ile vie]ii occidentale. persoanelor ce ofer= servicii sexuale. Articolul 3. de for]= de munca ieftin=. care dep=[ esc barierele statale [ i culturale. ”a”). i speran]a prostituatelor de a câ[ tiga mari sume de bani. i Traficul de persoane nu implic= numai victime de sex feminin [ persoane sub 18 ani folosite exclusiv \n industria i sexului. [ omajul. pentru a rezolva problema traficului de persoane este necesar s= privim drepturile victimelor la protec]ie ca pe un fapt intrinsec acuz=rii trafican]ilor. copil \nsemnând orice persoana sub 18 ani. Traficul de persoane este un fenomen complex. ci cred c= situa]ia critic= \n care se afl= este rezultatul propriilor gre[ eli. \n[ el=ciune. care \i \mping pe indivizi s=-[ p=r=seasc= mediul de via]= sunt \n principal: i s=r=cia. care vizeaz= drepturile omului asociaz= fenomenul cu regimul sclaviei. discriminarea femeilor. Nu are relevan]= dac= victima traficat= a consim]it sau nu. inter-guvernamentale sau nonguvernamentale admit c= pentru a avea o strategie corespunz=toare. presiunile sociale [ politice sunt potrivnice persoanelor i f=r= documente de identitate. libertatea persoanei. Programele [ i politicile multor organiza]ii guvernamentale. dreptul la via]= privat=. crezut= [ i i respectat=. mai ales \n contextul schimb=rilor socialpolitice din ultimii ani. Cuza” Catedra de criminalistica enomenul traficului de fiin]e umane devenit tot mai evident \n România. victimele traficate nu se consider= victime ale traficului de persoane. cererea de femei ”reproductive”. al. Dup= ce sunt recrutate. \n special al femeilor [ i copiilor. Al=turi de ace[ ti factori negativi exist= [ o serie de factori numi]i ”de atrac]ie” spre i avantajele vie]ii din ]=rile occidentale: speran]a unui loc de munca [ a unui salariu.o victim= care a fost agresat= fizic [ psihic are nevoie s= fie ascultat=. i transferul. 3. i Fiind vorba de un fenomen care se desf=[ oar= \n spa]ii social-geografice \ntinse. al muncii for]ate. victimele consider= ca au comis ilegalit=]i (intrarea \ntr-o tara str=in= sau [ ederea ilegal=) [ c= vor fi arestate. violen]a sau alte forme de constrângere.PARTICULARIT+} ILE ASCULT+RII VICTIMEI TRAFICULUI DE PERSOANE Prep. O perspectiv= sociologic= trebuie s= ia \n calcul to]i factorii asocia]i fenomenului migra]iei interna]ionale ce cap=t= conota]ii noi \n contextul globaliz=rii [ al unific=rii europene. anex= la Conven]ia Na]iunilor Unite \mpotriva crimei organizate transfrontaliere. etc. transferul. eforturile izolate de cunoa[ tere ofer= doar o imagine par]ial= asupra fenomenului. ci dimpotriv= infractori. prin amenin]are. i nimeni neconsiderându-le victime. ”a” al aceluia[ articol va fi irelevant dac= s-a folosit vreunul din i mijloacele men]ionate \n art. al. respectiv amenin]area. consilier . prin r=pire. aceasta este indus= \n eroare cu privire la condi]iile [ i F modalit=]ile \n care-[ va desf=[ i ura ”munca”: un num=r mare de ore de servicii sexuale periculoase f=r= prezervativ. \n i cadrul c=reia fiin]a uman= este transformat= \n marf=. agresiune fizic= [ psihic= asupra individului. combaterea [ i sanc]ionarea traficului de persoane. ad=postirea sau primirea de persoane.univ. dar [ cu fenomene de violen]=. Conform Protocolului privind prevenirea. decât \n societatea sclavagist=. abuz de autoritate ori prin oferirea sau acceptarea de pl=]i ori de avantaje pentru a ob]ine consim]=mântul unei persoane având autoritate asupra alteia \n scopul exploat=rii. fraud=. personal medical. De-a lungul timpului s-au schimbat doar ]=rile de origine. fiind obligate s= efectueze munca for]at= \n diverse domenii ale industriei. de prostituate ”exotice”. Acest fapt survine deoarece: victimelor le este teama c= traficantul le va captura [ i le va pedepsi pentru c= au fugit. nefiind un fenomen nou. inclusiv de sex masculin. Factorii determinan]i ai traficului. I. agricultur=. libertatea de mi[ care. ”b” din Protocolul ONU prevede: ”consim]=mântul victimei […] la exploatarea” descrisa \n al. restaurante sau sunt folosite \n scopul cer[ etoriei sau transplantului de organe. mai general=. Indiferent de mediul profesional cu care vine \n contact – poli]ist. percep]ia occidentului ca un mediu opulent. sclavia sau practicile analoage sclaviei. gradul redus de educa]ie [ colar= [ i profesional=. Dintr-o perspectiv= economic=. prin recurgere la for]= ori la alte forme de constrângere. i Traficul de persoane a fost definit \n limbajul Na]iunilor Unite prin expresia ”forme contemporane de sclavie” materializându-se sub alte forme. se poate vorbi de interese financiare oculte [ pie]e subterane de fiin]e umane. Traficul i de persoane \ncalc= principiile fundamentale ale drepturilor omului cum sunt demnitatea uman=. \ncepe co[ marul persoanelor ajunse s= fac= parte din ”circuitul” persoanelor traficate. transportate [ conduse \n locul i de destina]ie. 3 al. i 55 . hoteluri. iar faptul c= victima a \ncheiat o \n]elegere cu traficantul nu trebuie s= duc= la acceptarea infrac]iunii de trafic de persoane. victimele provenind din zone unde corup]ia este un fapt obi[ nuit presupun c= poli]ia ” colaboreaz= ” cu trafican]ii [ c= i vor ajunge s= fie revândute. Statisticile [ analizarea atent= a fenomenului au i concluzionat c= foarte multe persoane.

supus= \n majoritatea cazurilor unor abuzuri de extrem= violen]=. de la \nceput. s= fie o persoan= i capabil= s= trateze victima cu sensibilitate [ compasiune [ s= fie i i desemnat \n func]ie de preferin]ele victimei. poate fi consemnat= \n scris sau pe banda video.I. dac= ancheta \ncepe prea devreme. iar declara]ia sa. Anchetatorul trebuie s= ia m=suri pentru ca victimele s= intre \n contact cu O. astfel \ncât acestea s= apar= \ntr-o ordine logic=. care ofer= servicii de i ajutorare de specialitate. victimelor li se poate distorsiona percep]ia timpului [ i pot suferi pierderi de memorie. Protocol privind prevenirea. Astfel. con[ tiin]ei sau memoriei. Victimei trebuie s= i se expun= riscurile existente ce pot surveni ca urmare a cooper=rii cu poli]ia [ s=-i acorde i anumite garan]ii referitoare la siguran]a ei [ a familiei sale. Fiind o infrac]iune \ntins= ca durat=. \nc= de la \nceput. Declara]ia martorului. [ O. Planul cronologic al evenimentelor va ajuta victima s= relateze logic [ cronologic toate evenimentele. Tudorel Butoi. Organele de i urm=rire nu se pot baza pe victime. ascultarea acestora trebuie s= se realizeze \n prezen]a consilierului sau psihologului. supunerea victimei. victimele pot reac]iona indiferent fa]= de abuzul suferit. Chiar dac= cele expuse mai sus scot ancheta din tiparul cunoscut tuturor anchetatorilor. adi]ional la Conven]ia Na]iunilor Unite \mpotriva criminalit=]ii transna]ionale organizate. Gradul de pericol social extrem de ridicat [ valorile i sociale pe care le pericliteaz= infrac]iunea au determinat incriminarea acestei fapte \n noul Cod Penal [ nu \ntr-o lege i special=. |n cazurile de trafic de persoane. a documentelor. dar [ cu un grad sporit de dificultate. Aceste organiza]ii de profil sunt mult mai calificate \n compara]ie cu structurile poli]iene[ \n oferirea ti de servicii pentru refacerea victimelor dup= suferin]ele fizice. Anchetatorul trebuie s= caute i [ s= adopte o metod= de colaborare cu victima.T. Sunt recomandate sesiuni de câte doua ore urmate de pauze. devin frustrante [ obositoare i pentru victim=. BIBLIOGRAFIE Conven]ia Na]iunilor Unite \mpotriva criminalit=]ii organizate transna]ionale. |n asemenea condi]ii scad posibilit=]ile de a ob]ine detalii importante legate de infrac]iune. sexuale sau psihologice la care au fost supuse. a[ cum este reglementat= infrac]iunea \n prezent prin a Legea 678 din 21 noiembrie 2001. Law Enforcement – Best Practice Manual for Fighting Against Trafficking of Human Beings. un anchetator de sex masculin sau feminin. despre traumele [ i abuzurile la care sunt supuse de obicei acestea. O atitudine formalist=.N. Num=rul sesiunilor de ascultare depind de circumstan]ele cazului. iar acestea vor fi descoperite de poli]ie. a persoanelor cu care a intrat \n contact. victim= a traficului de persoane. ceea ce primeaz= \n astfel de anchete este soarta victimei [ respectarea drepturilor ei i fundamentale. orgii sexuale. se impune ca acesta din urm= s= fie i aceea[ persoan= pe parcursul ascult=rii. la i faptul ca mass-media sau societatea nu vor afla de implicarea ei \n asemenea fapte [ c= nu va fi obligat= s= depun= m=rturie \n i prezen]a trafican]ilor sau a complicilor acestora. dar produce [ alte simptome: i victimele pot depersonaliza experien]ele abuzive [ pot i considera c= acestea s-au \ntâmplat altor persoane. Chiar dac= termenul de gândire acordat victimei este \n detrimentul organelor de anchet= prin pierderea unor mijloace de prob=. de acela[ sex cu victima. se va ajunge la descalificarea ei ca martor [ implicit periclitarea \ntregului proces penal. aceast= m=sur= de colaborare se impune \n condi]iile ascult=rii unei persoane traficate. a \mbr=c=mintei. Toate aceste detalii cerute victimei. a locurilor unde \[ desf=[ i ura ”munca”. |n func]ie de aceste date de referin]= evenimentele sunt stabilite c= s-au petrecut ”\nainte” sau ”dup=” aceste date. a locurilor. pe cât posibil. atât de necesare anchetatorilor. Anchetatorul trebuie s= ]in= seama ca victimele au suferit o experien]= traumatic= [ abuziv= [ datorit= caracterului i i extrem al acesteia. ate Anchetatorul va ob]ine destul de dificil.Ascultarea victimei traficului de persoane ca martor \n cadrul anchetei penale este o activitate nu numai complex=. s= foloseasc= un limbaj adecvat [ s= nu lase impresia c= judec= i victima. unele nu pot accepta sau ra]ionaliza ceea ce li s-a \ntâmplat. s= fie u[ de citit [ de \n]eles de or i ceilal]i investigatori. Butoi – ”Tratat universitar de psihologie judiciar=” 56 . abuzat=. Cel ce conduce ascultarea ar trebui s= fie. Pentru crearea unui climat de \ncredere [ cooperare i \ntre victim= [ anchetator. i consemnat= de anchetator. Astfel. De aceea \mpreun= cu victima trebuie s= se \ntocmeasc= un plan care s= cuprind= cronologia punctelor de referin]=. Anchetatorul trebuie s= atrag= aten]ia victimei de fiecare dat= cu privire la obliga]ia sa de a spune tot adev=rul. reprimarea [i pedepsirea traficului de femei [i copiilor. Anchetatorul i trebuie s= aib= un comportament respectuos. Consilierul sau psihologul decid cât timp poate fi ascultat= victima. anchetatorul trebuie s=-i prezinte victimei detaliat. i Organul de cercetare trebuie s= cear= victimei s= fac= o analiz= cât mai am=nun]it= a evenimentelor petrecute. rutelor. i De asemenea. a obiectelor decorative [ a i mobilierului unde a fost ]inut= prizonier=. ci trebuie s= elaboreze metode pentru ob]inerea [ din alte surse a informa]iilor [ a i i mijloacelor de proba. principala grij= a anchetatorilor este salvarea [ protec]ia victimelor. este posibil ca victima s= nu-[ aminteasc= precis ordinea evenimentelor [ data i i exact= a acestora. |n cazul ascult=rii victimelor traficului de persoane se impune ca anchetatorul s= aib= cuno[ tin]e ample despre infrac]iunile legate de traficul de persoane. apare la nivel psihic disocierea care reduce abilitatea victimelor de a reac]iona fa]= de experien]ele abuzive tr=ite. \n cel mai bun caz. Legea 678/21 noiembrie 2001 privind prevenirea [i combaterea traficului de persoane. victimele pot suferi fragmentarea percep]iei. de starea fizic= [ psihic= a victimei [ de i i gravitatea traumelor declan[ de relatarea evenimentelor. I. profesional. Datorit= problemelor la nivel psihic ale victimelor.G.G. ceea ce i se solicit= [ la ce trebuie i s= se a[ tepte \n eventualitatea colabor=rii cu organele de anchet=. autoritar= [ un cadru de ascultare i asem=n=tor pot avea ca rezultat. supus= r=nirii degetelor ca pedeaps= pentru nesupunere sau extragerii din]ilor pentru a \mbun=t=]ii abilitatea victimelor de a oferii servicii sexuale. Anchetatorul are obliga]ia de a lua m=suri ca victima traficului de persoane s= fie informat= despre mijloacele [ i serviciile de ajutorare puse la dispozi]ie pentru a dep=[ situa]iile i de criz=. este posibil ca victima s= nu-[ aminteasc= detalii legate de anumite i evenimente. privind prevenirea [ i combaterea traficului de persoane. sim]urilor. o rela]ie cronologic=. Victimei trebuie s= i se acorde un timp de gândire pentru a decide dac= va colabora sau nu cu poli]ia. unor violuri multiple. Dac= victima minte sau omite inten]ionat anumite fapte. cum ar fi ziua de na[ tere a sa sau a apropia]ilor sau s=rb=torile legale. date sau loca]ii. Victima trebuie ajutat= \n stabilirea unor puncte de referin]=. Multe victime au fost omorâte ca un avertisment pentru altele spre a le \mpiedica s= depun= m=rturie.

Pe de alt= parte. fiind mai pu]in familiariza]i cu posibilit=]ile pe care utilizarea tehnicilor moderne le ofer= \n acest domeniu. cât [i cei din comisiile de expertiz= se pronun]= sub forma unor avize.). având ca obiect stabilirea autencit=]ii unei m=rci po[tale. Semn=tura men]ionat= Semn=tura de atestare a autenticit=]ii unui timbru Cuza 20 Parale Opinia celor care solicit= asemenea expertize este c= atât exper]ii care lucreaz= individual. care impune colaborarea unor speciali[ti din domeniul artei cu exper]i chimi[ti. Filatelia presupune colec]ionarea m=rcilor po[ tale [ i studierea acestora. \n care metodologia de efectuare. expertiza filatelic=. concluziile expertizelor ar trebui s= \ndeplineasc= criteriile consacrate de practica [i teoria criminalisticii [i nu simple opinii.a. pozi]ia acestuia indicând situa]ia \n care se afl= piesa examinat=. iar con]inutul este structurat pe baza unor criterii [ tiin]ifice [ a unei practici i sistematice.INTERDEPENDEN}A EXPERTIZEI CRIMINALISTICE {I FILATELICE |N IDENTIFICAREA M+RCILOR PO{TALE FALSIFICATE SAU CONTRAF+CUTE Prim procuror al Parchetului de pe Lânga Tribunalul Sibiu ION POIAN+ Este de notorietate faptul c= hobby-ul la cei mai mul]i practican]i este filatelia. ceea ce permite verificarea modului de lucru [ a condi]iilor i printr-o eventual= nou= expertiz=2. ele nu implic= o r=spundere civil= decât \n cazul. relativ unitar=. pentru elucidarea problemei autenticit=]ii.P. pe lâng= vasta experien]= [i cuno[tin]e filatelice. Exist= apoi destule situa]ii \n care. s= dispun= de o practic= \ndelungat= [i o temeinic= preg=tire [i \n domeniul altor specialit=]i cum ar fi [tampilografia po[tal=. exper]ii din cadrul asocia]iilor filatelice desf=[ oar= activitatea de examinare [ expertizare a timbrelor ca pe un i hobby. celeritatea [ acurate]ea examin=rilor. nest=pânind bine nici terminologia. |n consecin]=. pentru rezolvarea unor probleme privind calitatea materialelor [i metodelor 57 . tehnicile de instrumentalizare [i protocoalele de expertiz= pot fi abordate [i din perspectiva criminalisticii. organism care cuprinde organiza]iile na]ionale din peste 80 de ]=ri. |ntre m=rcile po[ tale cuprinse \n colec]ii se afl= [ unele de mare valoare. \ntrucât ace[tia nu dispun de cuno[tin]ele de specialitate necesare [i nu au experien]= \n examinarea timbrelor. dar opin=m c= \n acest caz situa]ia este sinonim= cu cea a expertizei picturilor. fizicieni [i criminali[ti. \ndeosebi pe secven]a stabilirii autenticit=]ii acestora. deopotriv= necesare exper]ilor. Expertul filatelist. din acela[ considerent. având câteva zeci de milioane de adep]i reuni]i \n Federa]ia Interna]ional= de Filatelie (F. Referin]ele bibliografice privind expertiza complex=6 nu fac trimitere [i la expertiza timbrelor. De-a lungul timpului astfel de timbre au fost comercializate drept originale.I. domenii imposibil de acoperit de o singur= persoan=. pu]in probabil \n viziunea unor speciali[ti. |n timp. \n care ar fi fost declasat gre[it cu [tampila “Fals” un timbru autentic. a suporturilor pe care sunt aplicate acestea [ a unor i factori de contaminare. La posibilit=]ile actuale ale tehnicii. prin examinarea materialelor din care sunt confec]ionate timbrele. de cele mai multe ori. Avantajul incontestabil al utiliz=rii tehnicilor criminalistice rezid= \n faptul c= ele sunt relativ standardizate. dic]ionarelor4 [i lucr=rilor de specialitate5. \ns=[ protocoalele de expertiz= i sunt redactate cu mai mult= rigoare. materiale documentare. se poate apela la tehnici nondistructive sau chiar distructive. am=nunte pe care colec]ionarii le pot cunoa[te prin consultarea cataloagelor3. Nu \n ultimul rând. fizico-chimia culorilor [.. cel pu]in prin prisma raport=rii lor la prescrip]iile legale. Laboratoarele de expertiz= criminalistic= au \ns= tehnici de instrumentalizare [i rigoare metodologic=. |n prezent. nici exper]ii i criminali[ nu au acordat prea mult= aten]ie problematicii ti privind examinarea timbrelor. i Nu trebuie neglijat= nici \mprejurarea c=. cu autoritate [tiin]ific= de necontestat ar trebui ca. dup= ce \n prealabil men]iunea de facsimil a fost anulat=. f=r= a altera valoarea. Cooperarea \ntre exper]ii filateli[ [ criminali[ s-a ti i ti referit de cele mai multe ori la obiective strict limitate vizând utilizarea unor tehnici din dotarea laboratoarelor institu]iilor abilitate1. Toate aspectele relevate argumenteaz= faptul c= expertiza timbrelor \ntrune[te caracteristicile unei expertize complexe. Limitarea investiga]iilor vizând timbrele la metodologia [ instrumentarul de uz curent ale filateli[ i tilor diminueaz= considerabil aria problemelor ce pot fi solu]ionate. evident c= au ap=rut i [ m=rci po[ i tale false. Astfel de expertize se bazeaz= pe metoda examin=rii comparative \n care piesa supus= expertiz=rii este comparat= cu o marc= po[tal= autentic= sau cu datele (cuprinse \n cataloage filatelice) cunoscute despre marca \n litigiu. care exprim= o p=rere. identificarea persoanei prin examinarea scrisului. se efectueaz= de comisiile de expertiz= ale federa]iilor na]ionale filatelice sau de birouri private de expertiz= filatelic=. Recurgerea la serviciile exper]ilor criminali[ti nu ar \mbun=t=]i starea actual= de lucruri. . Marcarea timbrelor expertizate se face cu un poanson metalic.

98-102 2 Vezi Codul de procedur= penal= al României art. 2/1982. stabilirea autenticit=]ii piesei examinate. 3 / 1978 58 .197-198 ti. De o real= utilitate \n efectuarea examin=rilor. ca de exemplu la timbrul clasic de 30 PARALE. p. detaliile semnelor grafice [i cele ale imaginii fiind marcate aleatoriu prin litere [i cifre. tipografiat. respectiv cu cifre. competi]ie. Ed. LUCIAN IONESCU – Autentic [ fals \n i filatelie. Sport-turism. \n imagini al=turate. explorarea comparativ= este o opera]iune extrem de anevoioas=. Ionescu – Expertiza complex=. ar putea fi \nlocuit prin protocoalele de expertiz=. Bucure[ 1985. care ar ilustra la standarde de calitate indubitabile piesa examinat= [i toate procedurile tehnice urmate. pg. destinat= investiga]iilor criminalistice \n domeniul traseologiei. pg. autenticitatea semn=turii. 45-47) De cele mai multe ori. pe aceea[i fotogram= sau pe fotograme diferite. 1864 (vezi CMR ’74. la detaliile imaginii. \n Revista român= de drept nr. 18 4 vezi Marcel D=nescu – Dictionar filatelic Ed. pasiune. pg. [i pe aceste baze. L. Studiu. 125 3 vezi CMR ‘74 – p. Exemplific=m. migal= [i un volum important de munc= ar fi substituite prin proceduri [i tehnici standardizate. din prima emisiune [i timbrul de 6 PARALE PRINCIPATELE UNITE din emisiunea a II-a . ca [i fotografierea pe acela[i cli[eu. PRINCIPATELE UNITE. 6 vezi dr. [i cu litere. Utilizarea acestei tehnici permite examinarea simultan= a timbrului suspect [i a celui autentic. Cazuri din practica laboratoarelor de expertiz= criminalistic= \n “Probleme de criminalistic= [ criminologie “ i nr. este microscopia de compara]ie. prin timbrele clasice “CAP DE BOUR”de 27 PARALE. 129 ti 5 vezi Nicolae Tripovici – Filatelia. la unele ilustra]ii. \n cazul celor ce se refer= la semnele grafice. |n cataloage. Sportturism Bucure[ 1979.Trebuie precizat c= nu \n toate cazurile exist= o conven]ie foarte explicit= privind notarea detaliilor. pag 61). Acest gen de expertiz= ar putea deveni accesibil pentru to]i solicitan]ii \ntrucât multe opera]iuni care cer efort de documentare. a zonelor \n care se eviden]iaz= eventualele deosebiri. permi]ând demonstrarea prin fotograme ata[ate raportului de expertiz= a constat=rilor. detaliile sunt marcate asem=n=tor procedeelor utilizate \n expertiza criminalistic=. atunci când expertul are la dispozi]ie atât timbrul suspect cât [i unul sau mai multe timbre cu autenticitate necontestat= provenind din aceea[i emisiune.folosite \n realizarea falsului. Moldovei 1858 (15 iulie – 31 octombrie) (vezi CMR ‘ 74. Sistemul actual al desfigur=rii m=rcilor prin poansonare. func]ie de complexitatea imaginii. 1 Vezi Dr. modurile de asigurare \mpotriva substituirilor urmând s= fie reglementate prin norme interdepartamentale.

59 .