P. 1
Sociologie1

Sociologie1

4.88

|Views: 15,975|Likes:
Published by iulia_m

More info:

Published by: iulia_m on Feb 19, 2009
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as PDF or read online from Scribd
See more
See less

11/07/2015

Populaţia constituie un element hotărâtor pentru dezvoltarea
societ
ăţii, fiind reprezentată de totalitatea indivizilor care trăiesc pe
un anumit teritoriu sau într-o anumit
ă comunitate. Populaţia este
caracterizată prin fenomene şi procese demografice specifice,
începând cu acelea care determină scopul natural, formele familiei şi
continuând cu constituirea de structuri socioprofesionale, stări
biopsihice, mobilitate teritorială şi socială etc. Din punctul de vedere
al fenomenelor care afectează volumul şi particularităţile sale
psihonaturale, populaţia este studiată de demografie, iar din
perspectiva structurilor sociale, al relaţiilor interumane, al proceselor
sociale integrative populaţia reprezintă obiectul de studiu al
sociologiei şi al altor ştiinţe sociale particulare. De aici decurge
necesitatea unei colaborări multilaterale şi apariţia unor discipline de
graniţă, care se ocupă într-un mod interdisciplinar de acest factor.
Mulţimea de indivizi care constituie diferitele grupuri sociale,
modul în care aceştia sunt amplasaţi pe teritoriu sunt elemente
măsurabile ce determină, prin variaţiile lor cantitative, modificări de
structură, pe care morfologia socială le include în preocupările sale.
Folosind noţiuni ca volumul şi densitatea grupurilor sociale, putem
determina o serie de trăsături cantitative şi calitative ale populaţiei şi
explica relaţia dintre acestea şi amploarea relaţiilor sociale care iau
naştere între membrii societăţii. În acest mod, sociologul este interesat
să studieze populaţia ca pe un ansamblu în cadrul căruia se produc
interdependenţe multiple, atât ca efect al fenomenelor demografice
propriu-zise, cât şi ca efect al unor factori care privesc latura biologică,
structurile intelectuale, structura activităţilor profesionale, gradul de
coeziune etc.

- 179 -

Indiferent de problematica pe care o studiază sociologia cu
privire la populaţie, trebuie să avem în vedere specificul analizei
efectuate de această disciplină şi utilitatea aplicării principiului
multidisciplinarităţii, pentru a putea surprinde trăsăturile esenţiale
ale proceselor care se produc în rândul populaţiei, relaţia dintre
populaţie şi dezvoltarea socială, precum şi efectul progresului
social asupra factorului demografic.
Populaţia, studiată ca factor demografic al vieţii sociale, se
impune atenţiei noastre şi sub aspectul dimensiunilor ei caracteristice
complexe în multiple planuri: biosocial (volumul populaţiei, structura
pe sexe şi vârste; natalitate şi mortalitate; mişcarea naturală a
populaţiei, creşteri etc.); economic (persoanele active în plan
socioprofesional, gruparea lor pe categorii de activităţi economice,
profesionale etc.); biologic (starea de sănătate etc.); psihologic
(structuri psihice, intelectuale, mentalităţi psihosociale dominante,
tipologie psihologică etc.). Toate aspectele anterior menţionate,
privite în interacţiunea lor cu fenomenele şi procesele sociale, cu
ansamblul de structuri ale relaţiilor sociale, prezintă interes
sociologic şi alcătuiesc părţi componente ale problematicii
sociologice-demografice. Volumul producţiei, oferta în raport cu
cererea în domeniul forţei umane de muncă, solicitările pieţei etc.
pot fi influenţate de factorii demografici, de densitatea într-un
anumit spaţiu social etc.
Din perspectivă sociologică, interesează, aşadar, interacţiunile
dintre factorii demografici şi alţi factori ai vieţii sociale, ca şi
modalităţile (strategiile) de influenţare pozitivă a factorilor
demografici. Aceste strategii sunt cuprinse în ceea ce putem numi
"politică demografică" (ansamblul modalităţilor, acţiunilor şi
măsurilor menite să optimizeze condiţiile sociale, economice,
culturale, de servicii - învăţământ, sănătate, asistenţă socială etc.)
pentru a contribui la ameliorarea parametrilor cantitativi şi calitativi
ai factorului demografic (volum, densitate, nivel de creştere a
populaţiei - natalitate, fertilitate demografică etc.)
Este necesar să se ia în consideraţie efectele de ordin social, economic
ale fenomenelor demografice şi, în primul rând, este util să prevedem
consecinţele imediate şi de perspectivă ale interacţiunilor dintre diferitele
variabile, dintre dinamica demografică şi alte coordonate ale vieţii sociale,

- 180 -

schimbările în alte compartimente ale vieţii sociale, ale sistemului socio-
economic, ecologic etc. În perioadele în care se depăşesc anumite "praguri
biologice" ale consumului pot apărea fenomene de declin economic sau în
planul nivelului de trai al anumitor categorii sau grupuri din populaţia unei
comunităţi naţionale etc. - când cerinţele populaţiei existente nu mai pot fi
susţinute. Suntem în faţa unor situaţii care presupun maximum de urgenţă
în ce priveşte cerinţa de a vedea, a înţelege şi a rezolva problemele prin
luarea în considerare a tuturor categoriilor de interacţiuni. Sociologia
abordează problemele demografice, aspectele referitoare la volumul,
structura, tendinţele evolutive actuale, privite din perspectiva interrelaţiilor
lor cu alte laturi ale vieţii sociale. De aceea, cercetările sociologice în
domeniul problematicii demografice nu rămân la nivelul simplelor
descrieri sau prezentări statistice, ci antrenează abordări interdisciplinare
complexe, dintr-o perspectivă în care se integrează şi teoriile despre
populaţie. Unele teorii în acest domeniu au fost depăşite, cum ar fi şi cea
susţinută de Malthus. Este ştiut că acesta a studiat la începutul secolului al
XIX-lea evoluţia populaţiei şi influenţele acesteia asupra vieţii economice.
Decalajul dintre creşterile în sfera populaţiei şi posibilităţile alimentare l-
au condus pe acesta la ipoteza privind creşterile populaţiei de pe Glob în
progresie geometrică, iar mijloacele de existenţă – în progresie aritmetică,
precum şi la unele idei ce nu s-au confirmat. Desigur, o creştere
semnificativă a populaţiei, o accelerare a ritmului de creştere (dublarea
populaţiei la 200 de ani, apoi la 100 de ani şi în secolul al XX-lea la 65 de
ani) ne relevă o anumită "explozie demografică", ceea ce în anii `70 s-a
numit "problema populaţiei" sau "o problemă a omenirii" (D.L.Meadows),
corelativă cu problema alimentară, cea a resurselor naturale, a poluării etc.,
probleme care se impun a fi rezolvate unitar în diferite ţări (deci cu
participare internaţională). Potenţialul demografic însă nu este echivalent
în diferite ţări (e ştiut că el este mai mare în unele ţări, cum ar fi China,
India, SUA etc.), ceea ce face ca şi modalităţile de abordare a
problematicii demografice să fie diferenţiate şi să poarte un caracter
naţional (adaptate în funcţie de problemele şi situaţiile specifice din fiecare
ţară).

Se previzionează că în anumite zone de pe Glob (îndeosebi în
Africa, America Latină, Asia de Sud …) populaţia se va dubla până în
anul 2025, perioadă în care se va înregistra o scădere a ponderii
populaţiei în ţările dezvoltate. Sociologic, aceste aspecte pot evidenţia

- 181 -

faptul că dinamica populaţiei, tendinţele ei evolutive sunt determinate
de anumiţi factori - biologici, naturali, social-economici etc., care
influenţează direct sensul schimbărilor la nivelul unor parametri, cum
ar fi natalitate, sănătate, morbiditate, mortalitate, longevitate etc.
În studierea socialului, o primă atenţie se cere acordată populaţiei
privită ca o colectivitate de persoane care convieţuiesc pe un anumit
teritoriu delimitat prin caracteristici demografice sau/şi sociale,
rezultând din acţiunea omului de umanizare a mediului natural. De
unde reiese şi conexiunea cu ecosocialul.
Sociologia priveşte populaţia ca obiect şi ca subiect al acţiunii
sociale având în vedere analiza populaţiei ca sistem. Astfel, atenţia
se opreşte asupra structurării acestui sistem reprezentate de
multitudinea elementelor şi conexiunilor sale, asupra funcţiilor sale
- exprimând comportamentul acestuia - asupra obiectivelor
sistemului: adică, starea care trebuie atinsă în viitor şi care este
determinată, la rândul său, de structură.
Conexiunea sistemului "populaţie" cu alte sisteme generează
diverse subsisteme, relaţii, interdependenţe, de unde apare şi
necesitatea unor cercetări multidisciplinare.
În condiţiile societăţii contemporane, populaţia nu mai poate fi
abordată ca un sistem sau ca o "variabilă independentă". Este unul
din factorii dezvoltării căruia nu trebuie să i se diminueze rolul
social, omul fiind recunoscut (cantitativ şi calitativ) ca principalul
agent al progresului.

Influenţa populaţiei asupra societăţii se exercită pe mai multe

căi, şi anume:

a) prin numărul şi densitatea pe un anumit teritoriu - sporirea
numărului locuitorilor constituie un factor important, cu deosebire în
faza dezvoltării extensive; prin sporirea valenţelor calitative, populaţia
câştigă o nouă importanţă în studiul dezvoltării intensive. Viaţa
colectivităţilor umane capătă un grad mai ridicat de intensitate. În
asemenea mod, are loc o intensificare a relaţiilor sociale şi o stimulare
a activităţilor de diferite genuri. În al doilea rând, concentrarea
demografică se reflectă într-o sporire a presiunii sociale;
b) prin sporirea populaţiei active cu calificative de înalt nivel - în
acest mod, distingem fenomenul de ofertă demografică, rezultând din
sporul populaţiei apte de muncă, participantă la activitatea socială,

- 182 -

care poate beneficia de o instruire modernă şi având un rol
dinamizator în societate;
c) prin relaţiile de grup şi solidaritatea care se realizează pe
m
ăsura integrării sociale - societatea, ca factor integrator, creează
condiţii specifice constituirii grupurilor de muncă orientate spre
diferite domenii şi care prin coeziunea şi solidaritatea între membrii
săi stimulează activitatea acestora.
Totalitatea indivizilor legaţi între ei printr-un "contract social",
care are rolul să înlăture anarhia şi stările conflictuale, să dea viaţă
unui sistem de instituţii care să contribuie la reglarea vieţii sociale
constituie societatea umană. Printr-un proces continuu de organizare
de instituţii, populaţia unui stat perfecţionează structura şi dezvoltă
suprastructura acestuia, constituind o realitate psihosocială cu
simboluri şi valori culturale comune.
Populaţia ca sistem poate fi structurată şi în funcţie de factori, cum
sunt: legăturile de rudenie şi apartenenţa etnică. Rolul acestora a scăzut
şi se reduce necontenit în societăţile contemporane evoluate din punct
de vedere economic. Analiza sociologică, fără a exagera rolul rudeniei
şi al trăsăturilor etnice, porneşte în această privinţă de la faptul că ele
exercită în diferite condiţii efecte demne de luat în considerare într-o
organizare a comunităţilor umane bazate pe principii democratice, ca şi
în conducerea acţiunii sociale. Accentul se pune pe studierea modului în
care aceşti factori pot stimula sau frâna activitatea societăţilor moderne.
În anumite limite, spre exemplu, în întreprinderile mici şi mijlocii,
rudenia poate avea importanţă şi este avută în vedere prin prisma unor
avantaje sociale şi economice. În managementul modern, ca şi în
societatea industrială, hotărâtoare devin competenţele şi calitatea de a
dezvolta şi a realiza relaţii competitive, marcate de o etică înaltă, spre a
asigura succesul economic şi social, ascensiunea pe baza valorilor
personale. Solidaritatea grupurilor se constituie pe criterii noi, iar
fenomenele demografice, la rândul lor, sunt rezultatul interacţiunii
multiplilor factori: sociali, economici, politici, de ordin intern şi extern.

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->