P. 1
38998901-ap-digest

38998901-ap-digest

|Views: 0|Likes:

More info:

Published by: Cosmin Marius Olariu on Feb 19, 2013
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

02/19/2013

pdf

text

original

FIZIOLOGIA APARATULUI DIGESTIV - CURS 2 Functia de secretie: saliva, sucul gastric, sucul pancreatic, sucul intestinal, bila

SECRETIA SALIVARA
GLANDELE SALIVARE • Parotide • Sublinguale • Submaxilare • Glande mici diseminate în mucoasa bucală

•Parotide •Sublinguale seroase mixte •Submaxilare •Glande mici diseminate în mucoasa bucală mucoase .

SALIVA: PROPRIETĂłI • Volum: 1-1.6-8) Osmolaritate: 50-100 mOsm (hipotonă) Vâscozitate: ↑ . filant pH: 6.7 (5.5l/zi – ↑ la stimularea alimentară – ↓ la repaus alimentar şi somn • • • • Aspect: opalescent.

IgA secretor este sintetizată în glandele salivare. fixat de macromolecule. – oLizozimul distruge mucopolizaharidele din peretele bacteriilor. • Calciul: forme săruri anorganice compuşi organici. • AlŃi constituenŃi: – oImunoglobulinele asigură apărarea antibacteriană. deglutiŃia şi vorbirea. • Natriul şi clorul: SALIVA < plasmă. • Fluorul: rol în formarea fluorapatitei care asigură rezistenŃa smalŃului. participă la sistemele tampon. • Potasiul şi bicarbonatul: SALIVA > plasmă. virusurilor şi micoplasmelor.SALIVA: COMPOZIłIE • Amilaza salivară: hidrolizează amidonul preparat → dextrine → maltoză • Mucinele salivare: roluri: în formarea bolului alimentar. . – oTiocianatul are un rol antibacterian. inhibând dezvoltarea bacteriilor. asigură masticaŃia.

prin lizozim. . lubrefierea structurilor moi şi dure din cavitatea bucală 2. Rol antibacterian. Rol de stimulare a receptorilor gustativi în urma solubilizării constituenŃilor alimentari. pancreatice. inducând senzaŃia de gust şi reflexele secretorii salivare. gastrice. Rolul protectiv prin: 1. Rolul digestiv – amilaza salivară realizează digestia amidonului până la maltoză. 2. formarea filmului de mucină de la suprafaŃa alimentelor şi a structurilor buco-dentare 3.SALIVA: ROLURI 1. tiocianat. 4. imunoglobuline. intervenind în menŃinerea igienei bucoantibacterian dentare.

rabiei). Rol excretor pentru: 1. amoniac). nicotină). 3. hormoni. medicamente. 5. 6. Hg. substanŃe toxice (Pb. metaboliŃi (uree. virusuri (poliomielitei. 4. Rol în menŃinerea echilibrului hidroelectrolitic şi acido-bazic. cocaină.SALIVA: ROLURI 5. alcool. . 2. parotiditei epidemice.

SECRETIE / REABSORBTIE .

este izotonă (290-310 mOsm/l) .are concentraŃia K+ mai mare decât în plasmă.are o compoziŃie similară cu un ultrafiltrat plasmatic. .SECREłIA SALIVARĂ PRIMARĂ Saliva primară . .

⇒ ↓[Na+] în celulă şi ↓↑ [ K+] intracelular. Na+ din celulă iese prin: pompa Na+/K+ de pe membrana bazo-laterală. Na+ intra în celula ductală prin: . Na+ Na+ .REABSORBłIA / SECREłIA DUCTALĂ •ionii de Na+ sunt reabsorbiŃi activ •ionii de K+ sunt secretati activ.antiportul Na+/H+ .canale de Na+. K+ iese în lumen prin antiportul K+/H+ de pe membrana luminală.

[Na+] salivar.EAB . .REABSORBłIA / SECREłIA DUCTALĂ Cl.din duct revine în celulă prin: .reabs./secr. [HCO3-] depinde de .puŃin permeabil pentru apă ⇒ hipoosmolaritatea salivei finale. .antiport Cl-/HCO3-. Na+ Na+ HCO3. Apa Ductul .canale de clor.

Mecanismul elaborarii salivei Na+ Cl- K+ HCO3- .

Na+ Na+ Cl- K+ HCO3- .

Na+ Cl- HCO3K+ HCO3- .

K+ K+ HCO3- .Na+ Cl- HCO3.

Na+ Cl- H2 O K+ HCO3- .

Na+ Na+ ClCl-

HCO3- K+ H O 2 K+ HCO3-

concentraŃia Na+ şi Cl- este egală, de aproximativ 15 mEq/l, ceea ce reprezintă 1/7 - 1/10 din concentraŃia plasmatică; concentraŃia K+ este de aproximativ 30 mEq/l adică de 6 ori mai mare decât în plasmă; concentraŃia HCO3- este de 50-70 mEq/l deci de 2-3 ori mai mare ca în plasmă.

REGLAREA SECREłIEI SALIVARE: mecanisme la nivel celular SecreŃia primară - ↑AMPc⇒ ↑amilaza: adrenalina (β), VIP - ↑Ca ⇒ ↑H2O: adrenalina (α), Ach, sP Modificările ductale - Ach ↓ reabsorbŃia Na şi Cl - Ach ↑ secreŃia de HCO3- Adr (β) ↑ reabs Na (secundar şi H2O) - aldosteronul ↑ reabs Na (secundar şi H2O)

gl.salivare mici: nucleu salivator inferior din bulb → nerv IX InervaŃia simpatică .gl P: nucleu salivator inferior din bulb → nerv IX . cervical sup. SM +SL : nucleu salivator superior din punte → nerv VII .→ gl.REGLAREA SECREłIEI SALIVARE: NERVOS (reflexe condiŃionate şi necondiŃionate) Reglarea se face prin mecanism nervos: nervos InervaŃia parasimpatică . bogată în mucină + lizozim . salivare Rol: stimularea parasimpaticului ⇒ secreŃie salivară ↑ apoasă stimularea simpaticului ⇒ secreŃie salivară ↓ vîscoasă.gl.măduvă T1-T4 → gg.origine: coarne lat.

REGLAREA SECREłIEI SALIVARE: parasimpaticul şi simpaticul .

deglutiŃiei şi vomei . faringe. Nucleu saliv.REGLAREA SECREłIEI SALIVARE: REFLEXE Stimularea secreŃiei se face prin mecanisme reflexe: 1.VII.inf. IX n. NECONDIłIONATE Stimul contactul cu mucoasa gustativă a limbii contactul cu mucoasa bucală şi dinŃii contactul cu mucoasa laringe.X Centru Nucleu saliv.V n.sup Nucleu saliv. CONDIłIONATE vederea + mirosul + evocarea alimentelor ⇒ secreŃie salivară ↑ + INFLUENłE INTERCENTRALE cu centrii respiraŃiei.inf. Cale eferentă VII IX IX Efector SM + SL ⇒ saliva de gustaŃie P ⇒ saliva de masticaŃie P ⇒ saliva din deglutiŃie 2. esofag Cale aferentă n.

SECRETIA GASTRICĂ • • • • • • Cardia Fundus Corp Marea curbură Mica curbură Pilor .

HCl denaturează proteinele alimentare .pepsina clivează proteinele în peptide Alimentele prelucrate (chimul gastric) trec fracŃionat în intestin .FuncŃiile stomacului • Depozit temporar de alimente • Etapele iniŃiale ale digestiei .activare pepsinogen .

.

Celule endocrine (ex.Bazele celulare ale funcŃiei endocrine şi exocrine ale stomacului Mucoasa gastrică – glande gastrice 1. în zona antrală: celule G → gastrină ) . Celule parietale (oxintice) → HCl (glande fundice) 3. Celule zimogene (principale) → pepsină 4. Celule producătoare de mucus (zona gâtului glandelor) 2.

Structura glanda gastrică Tipuri de celule .

GLANDA GASTRICA Celule epiteliale Celule mucoase Celule parietale mucus HCl FI Celule pepsinogen zimogene .

.

denaturează proteine .SUCUL GASTRIC: COMPOZIłIE. labferment – la sugar • HCl .activează pepsinogenul .antimicrobian • Mucus – barieră de protecŃie • Factor intrinsec – absorbŃia vitB12 • ProtecŃia mucoasei: mucoasei Mucus Bicarbonat • Digestie HCl Pepsinogen . ROL • Pepsinogen/pepsină – enzimă proteolitică • Lipaza gastrică.

activă doar la pH < 3. Pepsina • Precursor inactiv = pepsinogen • Enzima proteolitică .SUCUL GASTRIC: COMPOZIłIE. ROL 1.5 • Stimulată de Ach HCl pepsinogen pepsină .

.

SUCUL GASTRIC: COMPOZIłIE. HCl – produs de celulele parietale Rolurile HCl: • intervine în denaturarea proteinelor ⇒ acid proteine • activează pepsinogenul la pepsină • transformă Fe3+ din alimente în Fe2+ absorbabil • ↑ eliberarea de secretină din mucoasa duodenală • are efect bactericid . ROL 2.

celule ale glandelor pilorice şi cardiale CompoziŃie: proteine plasmatice MPZ factor intrinsec Rol: protecŃia mucoasei gastrice (“barieră de mucus”) . Mucusul gastric • Mucus vizibil (care apare la pH alcalin) → Secretat de celulele epiteliale superficiale • Mucus solubil (care apare la pH acid) → Secretat de celule mucoase auxiliare de la gâtul glandei. ROL 3.SUCUL GASTRIC: COMPOZIłIE.

ROL 4. Factorul intrinsec → Secretat de celulele parietale în paralel cu secreŃia de HCl Rol: absorbŃia vitaminei B12 .SUCUL GASTRIC: COMPOZIłIE.

plex celiac → stomac Stimularea simpaticului ⇒ secreŃie gastrică ↓ cu mucus↑ (mediator NA) 2)REGLAREA UMORALĂ → prin hormoni gastro-intestinali • Gastrină → efect stimulator • Gastronă → efect inhibitor • VIP (polipeptidul vasoactiv intestinal) → efect inhibitor • GIP (polipeptidul gastro-inhibitor) → efect inhibitor .↑ gastrina .REGLAREA SECREłIEI GASTRICE Reglarea secreŃiei gastrice → neuro-umorală: 1)REGLAREA NERVOASĂ InervaŃia parasimpatică: nervul vag (X) → gg.↑HCl +pepsina (mediator ch.intramurali → stomac Stimularea parasimpaticului ⇒ . Ach) .măduvă T5-T10 → gg.↑ histamina InervaŃia simpatică: coarne lat.

Gastrina • eliberată de celulele G din glandele antropilorice • acŃionează pe un receptor specific (CCKb) de pe membrana celulei parietale ⇒ stimulează producŃia de HCl • stimulată de: distensia mecanică (prin GRP) chimic: alimente bogate în AA • inhibată de aciditate (ph < 2) Histamina • eliberată de celulele enterocromafine din mucoasa gastrică • acŃionează pe receptori H2 de pe membrana celulelor parietale ⇒ stimulează secreŃia HCl • acŃionează sinergic cu gastrina şi acetilcolina. • stimulată de: gastrina acetilcolina (Ach) .

Fazele secreŃiei gastrice Faza cefalică (20 .30% răspuns) mecanism nervos Faza gastrică (60 – 80% răspuns) Nervos: colinergic Endocrin: Gastrina Paracrin: Histamina Faza intestinală (5 .10% răspuns) Nervos: colinergic Endocrin: Gastrina.Secretina .CCK.

reflex necondiŃionat gastro-secretor Stimul Cale aferentă Centru Nucleul dorsal al vagului din bulb Cale eferentă n. X Efector Mucoasa gastrică ⇒ ↑SG contactul cu nervii receptorii gustativi VII. evocarea alimentelor ⇒ ↑SG . mirosul.IX.X de pe limbă 2.Faza cefalică .cu participarea scoarŃei cerebrale vederea.începe după introducerea alimentelor în cavitatea bucală ↑SG : 50-150 ml/20 minute prin mecanisme: 1. reflex condiŃionat gastro-secretor .

.

Acetilcolina = mediator chimic al nervului vag . Distensia gastrică ⇒ reflexe lungi (vago-vagale) ⇒ ↑gastrina reflexe scurte (intramurale) ↑HCl 2.↑secreŃia de pepsină şi factor Castle .începe după pătrunderea alimentelor în stomac ↑SG : 200-350 ml/5 ore prin mecanisme: 1.eliberată din celulele G (z.gastrică ⇒ ↑gastrina ↑HCl Mediatorii chimici ai secreŃiei acide: . peptone . cafea. Peptide şi AA din alimente → excită direct muc. calcitonină → stimulată de alcool. antro-pilorică stomac + duoden) după stimulare vagală .↑sectreŃia de HCl .Gastrina .Faza gastrică .sectreŃia de gastrină → inhibată de pH<2.Histamina .efecte: gastrice: .eliberată din mastocite după stimulare vagală .

.

alcool ⇓ eliberare gastrină ⇒ ↑ secr. durată = 8-10 ore) ↑SG : 200-300 ml/5 ore.începe la pătrunderea chimului gastric în duoden (la 2-3 ore după masă. chim gastric hiperton ⇓ eliberare enterogastronă secretină ⇒ ↓ secreŃia gastrică CCK GIP .SG acid .produşi de digestie . se realizează prin mecanism umoral: • Contactul mucoasei intestinale cu: . de HCl+pepsină • Contactul mucoasei duodenale cu: lipide.Faza intestinală .

.

Secretina & Cholecistokinina (CCK) Circulatie .

.

SECREłIA PANCREATICĂ Endocrină .insulină şi glucagon Exocrină .enzime şi bicarbonat .

.

.

8. L.5 % rezidiu uscat: .SUCUL PANCREATIC: COMPOZIłIE ProprietăŃi: cantitate = 1.4 CompoziŃie: 98.5 l/zi pH = 8 .↑↑ . P .substanŃe anorganice: HCO3.5 % apă 1.substanŃe organice: enzime pentru: G.

↑ HCO3.. K.SUCUL PANCREATIC: COMPOZIłIE • Ioni: Na. Cl• Enzime • Enzimele proteolitice • Tripsina • Chimotripsina • Carboxipeptidaza • Elastaza • Dnaza • Rnaza !!! INACTIVE: enterokinaza tripsinogen • Enzimele lipolitice • Lipaza pancreatică • Colesterolesterhidrolaza tripsina • Fosfolipaza A2 • Enzime glicolitice • Amilaza pancreatică chimotripsinogen procarboxipeptidaza chimotripsina carboxipeptidaza .

şi ↑ Cl. CCK Componenta hidro-electrolitică → produsă de celulele ductale = secr.Stadiu ribozomal: se sintetizează proenzima .SUCUL PANCREATIC: mecanism de elaborare 2 componente: Componenta enzimatică → produsă de acini = secreŃie ecbolică . bogat în HCO3.în porŃiunea finală a ductului : HCO3.Stadiu de trecere în REN → vacuole cu granulaŃii de zimogen .Migrare vacuole cu zimogen la pol apical celule acinare ⇒ eliminare în lumen Mecanismul de secreŃie a componentei hidroelectrolitice .hidrolatică .⇒ ⇒ în sucul pancreatic : ↓ HCO3.este stimulată de PS. gastrină.este stimulată de secretină Mecanismul de secreŃie a componentei enzimatice .se reabsoarbe pasiv la schimb cu Cl.(dacă debitul secretor este mic) .în porŃiunea de început a ductului ⇒ lichid izoton.Stadiu de trecere în RER .

Enzimele pancreatice Celule acinare Proteaze ⇓ Inactive ⇓ Activate în intestin Lipaze ⇓ Active Amilaze .

REGLAREA SECREłIEI PANCREATICE 1) Reglarea nervoasă •InervaŃia parasimpatică : nervul vag (X) . duoden pancreas pancreas Stimul contactul cu HCl contactul cu lipide. stimularea vagală ⇒ ↑ SP (direct şi prin ↑secreŃiei de gastrină) •InervaŃia simpatică: nervii splahnici. peptone Efect hidrolatic ecbolic ↑SP VIP Somatostatină Glucagon ↑SP ↓SP ↓SP . stimularea simpatică ⇒ ↓ SP 2) Reglarea umorală Hormon Secretină CCK Gastrină Loc de sinteză mucoasa duoden +jejun superior mucoasa duoden +jejun superior cel G din zona antro-pilorică + duoden muc.

majoritatea secreŃiei CCK – efect ecbolic (↑enzimele) ↑ secretina – efect hidrolatic (↑ HCO3-) ↑ .REGLAREA SECREłIEI PANCREATICE • Faza cefalică .(10-15%) activarea eferenŃelor vagale ⇒ eliberarea enzimelor • Faza gastrică fără importanŃă la om • Faza intestinală .

.

.

SECREłIA INTESTINALĂ Intestinul subŃire: • • • vili la nivelul mucoasei cripte/glande Lieberkuhn între vili “margine în perie” a celulelor epiteliale .

.

în perioade interdigestive: comp. conŃine 1g proteine/l CompoziŃie: .SECREłIA INTESTINALĂ: compoziŃie ProprietăŃi: cantitate: 3l/zi pH = alcalin (8) .depinde de zonă: ie • în duoden predomină glande BRUNNER → secretă mucus • în restul intestinului subŃire predomină glande LIEBERKUHN → produc SI propriu-zis .în perioade digestive: suc intestinal pur. ionică şi osmolaritate ≈ plasma .

Glande Lieberkuhn Vil Celule mucoase Enterocite (margine în perie) (mucus) Cel. endocrine (hormoni: reglarea locală) Celule Paneth (granule secretorii) .

hidroliza amidonului ⇒ maltoză • dizaharidaze: maltaza → hidroliza maltozei ⇒ 2 mol. degradează pp ⇒ AA nucleaze → degradare polinucleotide ⇒ mononucleotide nucleotidaze → degradare mononucleotide ⇒ nucleozid + acid fosforic nucleozidaze → degradează nucleozide ⇒ pentoza + baza azotată enzime pentru glucide • amilaza intestinală → det. glucoză zaharaza → hidroliza zaharozei ⇒ glucoză + fructoză lactaza → hidroliza lactozei ⇒ glucoză + galactoză enzime pentru lipide: lipaza intestinală → hidroliza trigliceride lipide (TG) ⇒ AG + MG .SECREłIA INTESTINALĂ: compoziŃie ENZIME enterokinaza → activează tripsina şi chimotripsina • • • • enzime proteolitice erepsina = amestec de enzime proteolitice.

.

Hormonale (secretină.SecreŃia intestinală Intestin subŃire Mucus/bicarbonat – protecŃia mucoasei Componenta hidroelectrolitică reglare: mec. CCK) – rol minor Intestin gros Secretă mucus. Nervoase locale mec. SecreŃia hidroelectrolitică: reacŃie de răspuns la stimuli iritanŃi. .

2Cl ClSecretia netă op cl ClcAMP Na+ Na+ K+ P Na+ K+ Na+ Na+ Celule secretorii .SecreŃia intestinală NaCl K+ K 2Cl Na. K.

duoden → stomac Cholecistokinina – intestin subŃire → pancreas Secretina – intestin subŃire → pancreas .SecreŃia intestinală .enzime şi hormoni Enzime digestive: de la nivelul marginii în perie Enterokinaza: secretată de mucoasa duodenală Hormoni – secretaŃi de celulele endocrine din mucoasă Stimul: activare chemoreceptori de către componentele din alimente Stimulează secreŃia la alte nivele: Gastrina .

cu volumul chimului) Reglarea nervoasă • . secretina.p.stimularea vagală creşte secreŃia glandelor Brunner şi probabil nu are efect asupra glandelor intestinale. CCK.REGLAREA SECRETIEI INTESTINALE • Reflexele locale = cele mai importante mecanisme de reglare a secreŃiei intestinului subŃire (în special cele iniŃiate de stimului tactili sau iritanŃi). ⇒ ↑ secreŃia intestinală . prezenŃa chimului ⇒ declansarea secretiei intestinale (volumul secretiei este d. Reglarea umorală: intervin gastrina. VIP.

SECREłIA BILIARĂ -este produsă de hepatocit ⇒ bilă hepatică -este eliminată în căile biliare → este depozitată şi concentrată în vezica biliară ⇒ bilă veziculară .este eliberată în duoden în perioadele digestive ⇒ bilă coledociană ProprietăŃi Culoare Vîscozitate pH ConŃinut SecreŃie Bilă hepatică galbenă fluidă alcalină Bilă veziculară brună vîscoasă neutru/alcalină mai concetrată depozitată 40-50 ml continuă 750ml/zi .

SECREłIA BILIARĂ hepatocite Canaliculi biliari Epiteliu cuboid Duct biliar .

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->