FIZIOLOGIA APARATULUI DIGESTIV - CURS 2 Functia de secretie: saliva, sucul gastric, sucul pancreatic, sucul intestinal, bila

SECRETIA SALIVARA
GLANDELE SALIVARE • Parotide • Sublinguale • Submaxilare • Glande mici diseminate în mucoasa bucală

•Parotide •Sublinguale seroase mixte •Submaxilare •Glande mici diseminate în mucoasa bucală mucoase .

5l/zi – ↑ la stimularea alimentară – ↓ la repaus alimentar şi somn • • • • Aspect: opalescent. filant pH: 6.7 (5.SALIVA: PROPRIETĂłI • Volum: 1-1.6-8) Osmolaritate: 50-100 mOsm (hipotonă) Vâscozitate: ↑ .

. • Fluorul: rol în formarea fluorapatitei care asigură rezistenŃa smalŃului. • Potasiul şi bicarbonatul: SALIVA > plasmă.SALIVA: COMPOZIłIE • Amilaza salivară: hidrolizează amidonul preparat → dextrine → maltoză • Mucinele salivare: roluri: în formarea bolului alimentar. participă la sistemele tampon. fixat de macromolecule. virusurilor şi micoplasmelor. deglutiŃia şi vorbirea. – oTiocianatul are un rol antibacterian. • Calciul: forme săruri anorganice compuşi organici. IgA secretor este sintetizată în glandele salivare. asigură masticaŃia. • AlŃi constituenŃi: – oImunoglobulinele asigură apărarea antibacteriană. inhibând dezvoltarea bacteriilor. • Natriul şi clorul: SALIVA < plasmă. – oLizozimul distruge mucopolizaharidele din peretele bacteriilor.

pancreatice. . 2. Rolul protectiv prin: 1. tiocianat. 4. Rolul digestiv – amilaza salivară realizează digestia amidonului până la maltoză. Rol de stimulare a receptorilor gustativi în urma solubilizării constituenŃilor alimentari.SALIVA: ROLURI 1. inducând senzaŃia de gust şi reflexele secretorii salivare. gastrice. lubrefierea structurilor moi şi dure din cavitatea bucală 2. imunoglobuline. intervenind în menŃinerea igienei bucoantibacterian dentare. prin lizozim. formarea filmului de mucină de la suprafaŃa alimentelor şi a structurilor buco-dentare 3. Rol antibacterian.

amoniac). rabiei). parotiditei epidemice. hormoni. 2. Hg.SALIVA: ROLURI 5. virusuri (poliomielitei. cocaină. alcool. 3. metaboliŃi (uree. . nicotină). Rol excretor pentru: 1. 6. medicamente. substanŃe toxice (Pb. 4. 5. Rol în menŃinerea echilibrului hidroelectrolitic şi acido-bazic.

SECRETIE / REABSORBTIE .

.SECREłIA SALIVARĂ PRIMARĂ Saliva primară .are o compoziŃie similară cu un ultrafiltrat plasmatic. .este izotonă (290-310 mOsm/l) .are concentraŃia K+ mai mare decât în plasmă.

Na+ Na+ .canale de Na+. K+ iese în lumen prin antiportul K+/H+ de pe membrana luminală.antiportul Na+/H+ . Na+ din celulă iese prin: pompa Na+/K+ de pe membrana bazo-laterală. ⇒ ↓[Na+] în celulă şi ↓↑ [ K+] intracelular.REABSORBłIA / SECREłIA DUCTALĂ •ionii de Na+ sunt reabsorbiŃi activ •ionii de K+ sunt secretati activ. Na+ intra în celula ductală prin: .

.din duct revine în celulă prin: .REABSORBłIA / SECREłIA DUCTALĂ Cl./secr. Apa Ductul .[Na+] salivar.antiport Cl-/HCO3-. [HCO3-] depinde de .canale de clor. Na+ Na+ HCO3.puŃin permeabil pentru apă ⇒ hipoosmolaritatea salivei finale. .reabs.EAB .

Mecanismul elaborarii salivei Na+ Cl- K+ HCO3- .

Na+ Na+ Cl- K+ HCO3- .

Na+ Cl- HCO3K+ HCO3- .

K+ K+ HCO3- .Na+ Cl- HCO3.

Na+ Cl- H2 O K+ HCO3- .

Na+ Na+ ClCl-

HCO3- K+ H O 2 K+ HCO3-

concentraŃia Na+ şi Cl- este egală, de aproximativ 15 mEq/l, ceea ce reprezintă 1/7 - 1/10 din concentraŃia plasmatică; concentraŃia K+ este de aproximativ 30 mEq/l adică de 6 ori mai mare decât în plasmă; concentraŃia HCO3- este de 50-70 mEq/l deci de 2-3 ori mai mare ca în plasmă.

REGLAREA SECREłIEI SALIVARE: mecanisme la nivel celular SecreŃia primară - ↑AMPc⇒ ↑amilaza: adrenalina (β), VIP - ↑Ca ⇒ ↑H2O: adrenalina (α), Ach, sP Modificările ductale - Ach ↓ reabsorbŃia Na şi Cl - Ach ↑ secreŃia de HCO3- Adr (β) ↑ reabs Na (secundar şi H2O) - aldosteronul ↑ reabs Na (secundar şi H2O)

REGLAREA SECREłIEI SALIVARE: NERVOS (reflexe condiŃionate şi necondiŃionate) Reglarea se face prin mecanism nervos: nervos InervaŃia parasimpatică .salivare mici: nucleu salivator inferior din bulb → nerv IX InervaŃia simpatică . salivare Rol: stimularea parasimpaticului ⇒ secreŃie salivară ↑ apoasă stimularea simpaticului ⇒ secreŃie salivară ↓ vîscoasă.gl. bogată în mucină + lizozim .măduvă T1-T4 → gg.gl. SM +SL : nucleu salivator superior din punte → nerv VII .gl P: nucleu salivator inferior din bulb → nerv IX .→ gl. cervical sup.origine: coarne lat.

REGLAREA SECREłIEI SALIVARE: parasimpaticul şi simpaticul .

faringe.X Centru Nucleu saliv. CONDIłIONATE vederea + mirosul + evocarea alimentelor ⇒ secreŃie salivară ↑ + INFLUENłE INTERCENTRALE cu centrii respiraŃiei. Cale eferentă VII IX IX Efector SM + SL ⇒ saliva de gustaŃie P ⇒ saliva de masticaŃie P ⇒ saliva din deglutiŃie 2. IX n.sup Nucleu saliv.VII. deglutiŃiei şi vomei . Nucleu saliv.inf.V n. esofag Cale aferentă n.inf. NECONDIłIONATE Stimul contactul cu mucoasa gustativă a limbii contactul cu mucoasa bucală şi dinŃii contactul cu mucoasa laringe.REGLAREA SECREłIEI SALIVARE: REFLEXE Stimularea secreŃiei se face prin mecanisme reflexe: 1.

SECRETIA GASTRICĂ • • • • • • Cardia Fundus Corp Marea curbură Mica curbură Pilor .

HCl denaturează proteinele alimentare .FuncŃiile stomacului • Depozit temporar de alimente • Etapele iniŃiale ale digestiei .pepsina clivează proteinele în peptide Alimentele prelucrate (chimul gastric) trec fracŃionat în intestin .activare pepsinogen .

.

Celule endocrine (ex. Celule zimogene (principale) → pepsină 4. Celule producătoare de mucus (zona gâtului glandelor) 2. în zona antrală: celule G → gastrină ) . Celule parietale (oxintice) → HCl (glande fundice) 3.Bazele celulare ale funcŃiei endocrine şi exocrine ale stomacului Mucoasa gastrică – glande gastrice 1.

Structura glanda gastrică Tipuri de celule .

GLANDA GASTRICA Celule epiteliale Celule mucoase Celule parietale mucus HCl FI Celule pepsinogen zimogene .

.

labferment – la sugar • HCl .SUCUL GASTRIC: COMPOZIłIE.antimicrobian • Mucus – barieră de protecŃie • Factor intrinsec – absorbŃia vitB12 • ProtecŃia mucoasei: mucoasei Mucus Bicarbonat • Digestie HCl Pepsinogen . ROL • Pepsinogen/pepsină – enzimă proteolitică • Lipaza gastrică.denaturează proteine .activează pepsinogenul .

5 • Stimulată de Ach HCl pepsinogen pepsină . ROL 1.SUCUL GASTRIC: COMPOZIłIE. Pepsina • Precursor inactiv = pepsinogen • Enzima proteolitică .activă doar la pH < 3.

.

SUCUL GASTRIC: COMPOZIłIE. HCl – produs de celulele parietale Rolurile HCl: • intervine în denaturarea proteinelor ⇒ acid proteine • activează pepsinogenul la pepsină • transformă Fe3+ din alimente în Fe2+ absorbabil • ↑ eliberarea de secretină din mucoasa duodenală • are efect bactericid . ROL 2.

Mucusul gastric • Mucus vizibil (care apare la pH alcalin) → Secretat de celulele epiteliale superficiale • Mucus solubil (care apare la pH acid) → Secretat de celule mucoase auxiliare de la gâtul glandei.SUCUL GASTRIC: COMPOZIłIE. ROL 3. celule ale glandelor pilorice şi cardiale CompoziŃie: proteine plasmatice MPZ factor intrinsec Rol: protecŃia mucoasei gastrice (“barieră de mucus”) .

ROL 4. Factorul intrinsec → Secretat de celulele parietale în paralel cu secreŃia de HCl Rol: absorbŃia vitaminei B12 .SUCUL GASTRIC: COMPOZIłIE.

↑HCl +pepsina (mediator ch. Ach) .măduvă T5-T10 → gg.REGLAREA SECREłIEI GASTRICE Reglarea secreŃiei gastrice → neuro-umorală: 1)REGLAREA NERVOASĂ InervaŃia parasimpatică: nervul vag (X) → gg.↑ histamina InervaŃia simpatică: coarne lat.plex celiac → stomac Stimularea simpaticului ⇒ secreŃie gastrică ↓ cu mucus↑ (mediator NA) 2)REGLAREA UMORALĂ → prin hormoni gastro-intestinali • Gastrină → efect stimulator • Gastronă → efect inhibitor • VIP (polipeptidul vasoactiv intestinal) → efect inhibitor • GIP (polipeptidul gastro-inhibitor) → efect inhibitor .↑ gastrina .intramurali → stomac Stimularea parasimpaticului ⇒ .

Gastrina • eliberată de celulele G din glandele antropilorice • acŃionează pe un receptor specific (CCKb) de pe membrana celulei parietale ⇒ stimulează producŃia de HCl • stimulată de: distensia mecanică (prin GRP) chimic: alimente bogate în AA • inhibată de aciditate (ph < 2) Histamina • eliberată de celulele enterocromafine din mucoasa gastrică • acŃionează pe receptori H2 de pe membrana celulelor parietale ⇒ stimulează secreŃia HCl • acŃionează sinergic cu gastrina şi acetilcolina. • stimulată de: gastrina acetilcolina (Ach) .

10% răspuns) Nervos: colinergic Endocrin: Gastrina.30% răspuns) mecanism nervos Faza gastrică (60 – 80% răspuns) Nervos: colinergic Endocrin: Gastrina Paracrin: Histamina Faza intestinală (5 .Fazele secreŃiei gastrice Faza cefalică (20 .Secretina .CCK.

X de pe limbă 2. reflex condiŃionat gastro-secretor .începe după introducerea alimentelor în cavitatea bucală ↑SG : 50-150 ml/20 minute prin mecanisme: 1.Faza cefalică . reflex necondiŃionat gastro-secretor Stimul Cale aferentă Centru Nucleul dorsal al vagului din bulb Cale eferentă n. evocarea alimentelor ⇒ ↑SG . X Efector Mucoasa gastrică ⇒ ↑SG contactul cu nervii receptorii gustativi VII. mirosul.cu participarea scoarŃei cerebrale vederea.IX.

.

Distensia gastrică ⇒ reflexe lungi (vago-vagale) ⇒ ↑gastrina reflexe scurte (intramurale) ↑HCl 2.↑sectreŃia de HCl .Faza gastrică .eliberată din celulele G (z.sectreŃia de gastrină → inhibată de pH<2. antro-pilorică stomac + duoden) după stimulare vagală .efecte: gastrice: . Peptide şi AA din alimente → excită direct muc.Acetilcolina = mediator chimic al nervului vag .Gastrina .↑secreŃia de pepsină şi factor Castle . calcitonină → stimulată de alcool. peptone .gastrică ⇒ ↑gastrina ↑HCl Mediatorii chimici ai secreŃiei acide: .începe după pătrunderea alimentelor în stomac ↑SG : 200-350 ml/5 ore prin mecanisme: 1.Histamina .eliberată din mastocite după stimulare vagală . cafea.

.

de HCl+pepsină • Contactul mucoasei duodenale cu: lipide.produşi de digestie . chim gastric hiperton ⇓ eliberare enterogastronă secretină ⇒ ↓ secreŃia gastrică CCK GIP .începe la pătrunderea chimului gastric în duoden (la 2-3 ore după masă.SG acid . se realizează prin mecanism umoral: • Contactul mucoasei intestinale cu: . durată = 8-10 ore) ↑SG : 200-300 ml/5 ore.alcool ⇓ eliberare gastrină ⇒ ↑ secr.Faza intestinală .

.

Secretina & Cholecistokinina (CCK) Circulatie .

.

SECREłIA PANCREATICĂ Endocrină .insulină şi glucagon Exocrină .enzime şi bicarbonat .

.

.

↑↑ .substanŃe anorganice: HCO3.substanŃe organice: enzime pentru: G.5 % apă 1.SUCUL PANCREATIC: COMPOZIłIE ProprietăŃi: cantitate = 1.4 CompoziŃie: 98.8.5 % rezidiu uscat: . L. P .5 l/zi pH = 8 .

SUCUL PANCREATIC: COMPOZIłIE • Ioni: Na.. Cl• Enzime • Enzimele proteolitice • Tripsina • Chimotripsina • Carboxipeptidaza • Elastaza • Dnaza • Rnaza !!! INACTIVE: enterokinaza tripsinogen • Enzimele lipolitice • Lipaza pancreatică • Colesterolesterhidrolaza tripsina • Fosfolipaza A2 • Enzime glicolitice • Amilaza pancreatică chimotripsinogen procarboxipeptidaza chimotripsina carboxipeptidaza . K. ↑ HCO3.

Migrare vacuole cu zimogen la pol apical celule acinare ⇒ eliminare în lumen Mecanismul de secreŃie a componentei hidroelectrolitice .Stadiu de trecere în REN → vacuole cu granulaŃii de zimogen .⇒ ⇒ în sucul pancreatic : ↓ HCO3. bogat în HCO3.se reabsoarbe pasiv la schimb cu Cl.în porŃiunea finală a ductului : HCO3. CCK Componenta hidro-electrolitică → produsă de celulele ductale = secr.este stimulată de PS. gastrină.SUCUL PANCREATIC: mecanism de elaborare 2 componente: Componenta enzimatică → produsă de acini = secreŃie ecbolică .(dacă debitul secretor este mic) .este stimulată de secretină Mecanismul de secreŃie a componentei enzimatice .Stadiu ribozomal: se sintetizează proenzima .şi ↑ Cl.hidrolatică .Stadiu de trecere în RER .în porŃiunea de început a ductului ⇒ lichid izoton.

Enzimele pancreatice Celule acinare Proteaze ⇓ Inactive ⇓ Activate în intestin Lipaze ⇓ Active Amilaze .

stimularea simpatică ⇒ ↓ SP 2) Reglarea umorală Hormon Secretină CCK Gastrină Loc de sinteză mucoasa duoden +jejun superior mucoasa duoden +jejun superior cel G din zona antro-pilorică + duoden muc. stimularea vagală ⇒ ↑ SP (direct şi prin ↑secreŃiei de gastrină) •InervaŃia simpatică: nervii splahnici. peptone Efect hidrolatic ecbolic ↑SP VIP Somatostatină Glucagon ↑SP ↓SP ↓SP . duoden pancreas pancreas Stimul contactul cu HCl contactul cu lipide.REGLAREA SECREłIEI PANCREATICE 1) Reglarea nervoasă •InervaŃia parasimpatică : nervul vag (X) .

majoritatea secreŃiei CCK – efect ecbolic (↑enzimele) ↑ secretina – efect hidrolatic (↑ HCO3-) ↑ .(10-15%) activarea eferenŃelor vagale ⇒ eliberarea enzimelor • Faza gastrică fără importanŃă la om • Faza intestinală .REGLAREA SECREłIEI PANCREATICE • Faza cefalică .

.

.

SECREłIA INTESTINALĂ Intestinul subŃire: • • • vili la nivelul mucoasei cripte/glande Lieberkuhn între vili “margine în perie” a celulelor epiteliale .

.

în perioade digestive: suc intestinal pur.SECREłIA INTESTINALĂ: compoziŃie ProprietăŃi: cantitate: 3l/zi pH = alcalin (8) . conŃine 1g proteine/l CompoziŃie: .depinde de zonă: ie • în duoden predomină glande BRUNNER → secretă mucus • în restul intestinului subŃire predomină glande LIEBERKUHN → produc SI propriu-zis . ionică şi osmolaritate ≈ plasma .în perioade interdigestive: comp.

Glande Lieberkuhn Vil Celule mucoase Enterocite (margine în perie) (mucus) Cel. endocrine (hormoni: reglarea locală) Celule Paneth (granule secretorii) .

hidroliza amidonului ⇒ maltoză • dizaharidaze: maltaza → hidroliza maltozei ⇒ 2 mol. degradează pp ⇒ AA nucleaze → degradare polinucleotide ⇒ mononucleotide nucleotidaze → degradare mononucleotide ⇒ nucleozid + acid fosforic nucleozidaze → degradează nucleozide ⇒ pentoza + baza azotată enzime pentru glucide • amilaza intestinală → det.SECREłIA INTESTINALĂ: compoziŃie ENZIME enterokinaza → activează tripsina şi chimotripsina • • • • enzime proteolitice erepsina = amestec de enzime proteolitice. glucoză zaharaza → hidroliza zaharozei ⇒ glucoză + fructoză lactaza → hidroliza lactozei ⇒ glucoză + galactoză enzime pentru lipide: lipaza intestinală → hidroliza trigliceride lipide (TG) ⇒ AG + MG .

.

SecreŃia hidroelectrolitică: reacŃie de răspuns la stimuli iritanŃi. CCK) – rol minor Intestin gros Secretă mucus. Nervoase locale mec.SecreŃia intestinală Intestin subŃire Mucus/bicarbonat – protecŃia mucoasei Componenta hidroelectrolitică reglare: mec. . Hormonale (secretină.

2Cl ClSecretia netă op cl ClcAMP Na+ Na+ K+ P Na+ K+ Na+ Na+ Celule secretorii .SecreŃia intestinală NaCl K+ K 2Cl Na. K.

SecreŃia intestinală .enzime şi hormoni Enzime digestive: de la nivelul marginii în perie Enterokinaza: secretată de mucoasa duodenală Hormoni – secretaŃi de celulele endocrine din mucoasă Stimul: activare chemoreceptori de către componentele din alimente Stimulează secreŃia la alte nivele: Gastrina .duoden → stomac Cholecistokinina – intestin subŃire → pancreas Secretina – intestin subŃire → pancreas .

stimularea vagală creşte secreŃia glandelor Brunner şi probabil nu are efect asupra glandelor intestinale.p. ⇒ ↑ secreŃia intestinală . cu volumul chimului) Reglarea nervoasă • .REGLAREA SECRETIEI INTESTINALE • Reflexele locale = cele mai importante mecanisme de reglare a secreŃiei intestinului subŃire (în special cele iniŃiate de stimului tactili sau iritanŃi). prezenŃa chimului ⇒ declansarea secretiei intestinale (volumul secretiei este d. secretina. Reglarea umorală: intervin gastrina. VIP. CCK.

SECREłIA BILIARĂ -este produsă de hepatocit ⇒ bilă hepatică -este eliminată în căile biliare → este depozitată şi concentrată în vezica biliară ⇒ bilă veziculară .este eliberată în duoden în perioadele digestive ⇒ bilă coledociană ProprietăŃi Culoare Vîscozitate pH ConŃinut SecreŃie Bilă hepatică galbenă fluidă alcalină Bilă veziculară brună vîscoasă neutru/alcalină mai concetrată depozitată 40-50 ml continuă 750ml/zi .

SECREłIA BILIARĂ hepatocite Canaliculi biliari Epiteliu cuboid Duct biliar .