FIZIOLOGIA APARATULUI DIGESTIV - CURS 2 Functia de secretie: saliva, sucul gastric, sucul pancreatic, sucul intestinal, bila

SECRETIA SALIVARA
GLANDELE SALIVARE • Parotide • Sublinguale • Submaxilare • Glande mici diseminate în mucoasa bucală

•Parotide •Sublinguale seroase mixte •Submaxilare •Glande mici diseminate în mucoasa bucală mucoase .

filant pH: 6.6-8) Osmolaritate: 50-100 mOsm (hipotonă) Vâscozitate: ↑ .7 (5.5l/zi – ↑ la stimularea alimentară – ↓ la repaus alimentar şi somn • • • • Aspect: opalescent.SALIVA: PROPRIETĂłI • Volum: 1-1.

• Fluorul: rol în formarea fluorapatitei care asigură rezistenŃa smalŃului. • AlŃi constituenŃi: – oImunoglobulinele asigură apărarea antibacteriană. – oLizozimul distruge mucopolizaharidele din peretele bacteriilor. participă la sistemele tampon. deglutiŃia şi vorbirea.SALIVA: COMPOZIłIE • Amilaza salivară: hidrolizează amidonul preparat → dextrine → maltoză • Mucinele salivare: roluri: în formarea bolului alimentar. inhibând dezvoltarea bacteriilor. – oTiocianatul are un rol antibacterian. • Potasiul şi bicarbonatul: SALIVA > plasmă. virusurilor şi micoplasmelor. asigură masticaŃia. • Natriul şi clorul: SALIVA < plasmă. . IgA secretor este sintetizată în glandele salivare. fixat de macromolecule. • Calciul: forme săruri anorganice compuşi organici.

Rolul protectiv prin: 1. gastrice. Rol antibacterian. Rol de stimulare a receptorilor gustativi în urma solubilizării constituenŃilor alimentari. imunoglobuline. pancreatice. Rolul digestiv – amilaza salivară realizează digestia amidonului până la maltoză. lubrefierea structurilor moi şi dure din cavitatea bucală 2. 4. . prin lizozim. formarea filmului de mucină de la suprafaŃa alimentelor şi a structurilor buco-dentare 3. inducând senzaŃia de gust şi reflexele secretorii salivare. 2.SALIVA: ROLURI 1. tiocianat. intervenind în menŃinerea igienei bucoantibacterian dentare.

Rol excretor pentru: 1. . 5. 6. 2. hormoni. Rol în menŃinerea echilibrului hidroelectrolitic şi acido-bazic. nicotină). substanŃe toxice (Pb. 4.SALIVA: ROLURI 5. rabiei). amoniac). 3. metaboliŃi (uree. medicamente. parotiditei epidemice. Hg. cocaină. alcool. virusuri (poliomielitei.

SECRETIE / REABSORBTIE .

are o compoziŃie similară cu un ultrafiltrat plasmatic.SECREłIA SALIVARĂ PRIMARĂ Saliva primară .are concentraŃia K+ mai mare decât în plasmă.este izotonă (290-310 mOsm/l) . . .

REABSORBłIA / SECREłIA DUCTALĂ •ionii de Na+ sunt reabsorbiŃi activ •ionii de K+ sunt secretati activ.antiportul Na+/H+ . Na+ intra în celula ductală prin: . Na+ Na+ .canale de Na+. K+ iese în lumen prin antiportul K+/H+ de pe membrana luminală. ⇒ ↓[Na+] în celulă şi ↓↑ [ K+] intracelular. Na+ din celulă iese prin: pompa Na+/K+ de pe membrana bazo-laterală.

[HCO3-] depinde de .REABSORBłIA / SECREłIA DUCTALĂ Cl. Apa Ductul . .canale de clor.puŃin permeabil pentru apă ⇒ hipoosmolaritatea salivei finale.antiport Cl-/HCO3-.[Na+] salivar. Na+ Na+ HCO3.reabs.EAB . .din duct revine în celulă prin: ./secr.

Mecanismul elaborarii salivei Na+ Cl- K+ HCO3- .

Na+ Na+ Cl- K+ HCO3- .

Na+ Cl- HCO3K+ HCO3- .

Na+ Cl- HCO3.K+ K+ HCO3- .

Na+ Cl- H2 O K+ HCO3- .

Na+ Na+ ClCl-

HCO3- K+ H O 2 K+ HCO3-

concentraŃia Na+ şi Cl- este egală, de aproximativ 15 mEq/l, ceea ce reprezintă 1/7 - 1/10 din concentraŃia plasmatică; concentraŃia K+ este de aproximativ 30 mEq/l adică de 6 ori mai mare decât în plasmă; concentraŃia HCO3- este de 50-70 mEq/l deci de 2-3 ori mai mare ca în plasmă.

REGLAREA SECREłIEI SALIVARE: mecanisme la nivel celular SecreŃia primară - ↑AMPc⇒ ↑amilaza: adrenalina (β), VIP - ↑Ca ⇒ ↑H2O: adrenalina (α), Ach, sP Modificările ductale - Ach ↓ reabsorbŃia Na şi Cl - Ach ↑ secreŃia de HCO3- Adr (β) ↑ reabs Na (secundar şi H2O) - aldosteronul ↑ reabs Na (secundar şi H2O)

REGLAREA SECREłIEI SALIVARE: NERVOS (reflexe condiŃionate şi necondiŃionate) Reglarea se face prin mecanism nervos: nervos InervaŃia parasimpatică .salivare mici: nucleu salivator inferior din bulb → nerv IX InervaŃia simpatică . SM +SL : nucleu salivator superior din punte → nerv VII . salivare Rol: stimularea parasimpaticului ⇒ secreŃie salivară ↑ apoasă stimularea simpaticului ⇒ secreŃie salivară ↓ vîscoasă.măduvă T1-T4 → gg. cervical sup.gl.origine: coarne lat.→ gl. bogată în mucină + lizozim .gl P: nucleu salivator inferior din bulb → nerv IX .gl.

REGLAREA SECREłIEI SALIVARE: parasimpaticul şi simpaticul .

Nucleu saliv.VII.inf.REGLAREA SECREłIEI SALIVARE: REFLEXE Stimularea secreŃiei se face prin mecanisme reflexe: 1.sup Nucleu saliv.X Centru Nucleu saliv. deglutiŃiei şi vomei . faringe. CONDIłIONATE vederea + mirosul + evocarea alimentelor ⇒ secreŃie salivară ↑ + INFLUENłE INTERCENTRALE cu centrii respiraŃiei. esofag Cale aferentă n. NECONDIłIONATE Stimul contactul cu mucoasa gustativă a limbii contactul cu mucoasa bucală şi dinŃii contactul cu mucoasa laringe. IX n. Cale eferentă VII IX IX Efector SM + SL ⇒ saliva de gustaŃie P ⇒ saliva de masticaŃie P ⇒ saliva din deglutiŃie 2.V n.inf.

SECRETIA GASTRICĂ • • • • • • Cardia Fundus Corp Marea curbură Mica curbură Pilor .

pepsina clivează proteinele în peptide Alimentele prelucrate (chimul gastric) trec fracŃionat în intestin .FuncŃiile stomacului • Depozit temporar de alimente • Etapele iniŃiale ale digestiei .activare pepsinogen .HCl denaturează proteinele alimentare .

.

Celule producătoare de mucus (zona gâtului glandelor) 2. Celule zimogene (principale) → pepsină 4.Bazele celulare ale funcŃiei endocrine şi exocrine ale stomacului Mucoasa gastrică – glande gastrice 1. în zona antrală: celule G → gastrină ) . Celule parietale (oxintice) → HCl (glande fundice) 3. Celule endocrine (ex.

Structura glanda gastrică Tipuri de celule .

GLANDA GASTRICA Celule epiteliale Celule mucoase Celule parietale mucus HCl FI Celule pepsinogen zimogene .

.

SUCUL GASTRIC: COMPOZIłIE.antimicrobian • Mucus – barieră de protecŃie • Factor intrinsec – absorbŃia vitB12 • ProtecŃia mucoasei: mucoasei Mucus Bicarbonat • Digestie HCl Pepsinogen . ROL • Pepsinogen/pepsină – enzimă proteolitică • Lipaza gastrică.denaturează proteine . labferment – la sugar • HCl .activează pepsinogenul .

Pepsina • Precursor inactiv = pepsinogen • Enzima proteolitică .5 • Stimulată de Ach HCl pepsinogen pepsină . ROL 1.activă doar la pH < 3.SUCUL GASTRIC: COMPOZIłIE.

.

HCl – produs de celulele parietale Rolurile HCl: • intervine în denaturarea proteinelor ⇒ acid proteine • activează pepsinogenul la pepsină • transformă Fe3+ din alimente în Fe2+ absorbabil • ↑ eliberarea de secretină din mucoasa duodenală • are efect bactericid . ROL 2.SUCUL GASTRIC: COMPOZIłIE.

Mucusul gastric • Mucus vizibil (care apare la pH alcalin) → Secretat de celulele epiteliale superficiale • Mucus solubil (care apare la pH acid) → Secretat de celule mucoase auxiliare de la gâtul glandei.SUCUL GASTRIC: COMPOZIłIE. celule ale glandelor pilorice şi cardiale CompoziŃie: proteine plasmatice MPZ factor intrinsec Rol: protecŃia mucoasei gastrice (“barieră de mucus”) . ROL 3.

Factorul intrinsec → Secretat de celulele parietale în paralel cu secreŃia de HCl Rol: absorbŃia vitaminei B12 .SUCUL GASTRIC: COMPOZIłIE. ROL 4.

REGLAREA SECREłIEI GASTRICE Reglarea secreŃiei gastrice → neuro-umorală: 1)REGLAREA NERVOASĂ InervaŃia parasimpatică: nervul vag (X) → gg.↑ gastrina .intramurali → stomac Stimularea parasimpaticului ⇒ .măduvă T5-T10 → gg. Ach) .plex celiac → stomac Stimularea simpaticului ⇒ secreŃie gastrică ↓ cu mucus↑ (mediator NA) 2)REGLAREA UMORALĂ → prin hormoni gastro-intestinali • Gastrină → efect stimulator • Gastronă → efect inhibitor • VIP (polipeptidul vasoactiv intestinal) → efect inhibitor • GIP (polipeptidul gastro-inhibitor) → efect inhibitor .↑ histamina InervaŃia simpatică: coarne lat.↑HCl +pepsina (mediator ch.

Gastrina • eliberată de celulele G din glandele antropilorice • acŃionează pe un receptor specific (CCKb) de pe membrana celulei parietale ⇒ stimulează producŃia de HCl • stimulată de: distensia mecanică (prin GRP) chimic: alimente bogate în AA • inhibată de aciditate (ph < 2) Histamina • eliberată de celulele enterocromafine din mucoasa gastrică • acŃionează pe receptori H2 de pe membrana celulelor parietale ⇒ stimulează secreŃia HCl • acŃionează sinergic cu gastrina şi acetilcolina. • stimulată de: gastrina acetilcolina (Ach) .

Fazele secreŃiei gastrice Faza cefalică (20 .Secretina .CCK.10% răspuns) Nervos: colinergic Endocrin: Gastrina.30% răspuns) mecanism nervos Faza gastrică (60 – 80% răspuns) Nervos: colinergic Endocrin: Gastrina Paracrin: Histamina Faza intestinală (5 .

evocarea alimentelor ⇒ ↑SG .IX.cu participarea scoarŃei cerebrale vederea.X de pe limbă 2.începe după introducerea alimentelor în cavitatea bucală ↑SG : 50-150 ml/20 minute prin mecanisme: 1. mirosul. X Efector Mucoasa gastrică ⇒ ↑SG contactul cu nervii receptorii gustativi VII. reflex condiŃionat gastro-secretor .Faza cefalică . reflex necondiŃionat gastro-secretor Stimul Cale aferentă Centru Nucleul dorsal al vagului din bulb Cale eferentă n.

.

efecte: gastrice: . peptone . Peptide şi AA din alimente → excită direct muc.Acetilcolina = mediator chimic al nervului vag .eliberată din mastocite după stimulare vagală .începe după pătrunderea alimentelor în stomac ↑SG : 200-350 ml/5 ore prin mecanisme: 1. antro-pilorică stomac + duoden) după stimulare vagală .sectreŃia de gastrină → inhibată de pH<2.Histamina .Gastrina .↑sectreŃia de HCl . cafea.eliberată din celulele G (z. Distensia gastrică ⇒ reflexe lungi (vago-vagale) ⇒ ↑gastrina reflexe scurte (intramurale) ↑HCl 2. calcitonină → stimulată de alcool.↑secreŃia de pepsină şi factor Castle .gastrică ⇒ ↑gastrina ↑HCl Mediatorii chimici ai secreŃiei acide: .Faza gastrică .

.

se realizează prin mecanism umoral: • Contactul mucoasei intestinale cu: . chim gastric hiperton ⇓ eliberare enterogastronă secretină ⇒ ↓ secreŃia gastrică CCK GIP .începe la pătrunderea chimului gastric în duoden (la 2-3 ore după masă.SG acid .alcool ⇓ eliberare gastrină ⇒ ↑ secr. durată = 8-10 ore) ↑SG : 200-300 ml/5 ore. de HCl+pepsină • Contactul mucoasei duodenale cu: lipide.produşi de digestie .Faza intestinală .

.

Secretina & Cholecistokinina (CCK) Circulatie .

.

SECREłIA PANCREATICĂ Endocrină .enzime şi bicarbonat .insulină şi glucagon Exocrină .

.

.

5 % apă 1.5 % rezidiu uscat: . L.8.substanŃe anorganice: HCO3.substanŃe organice: enzime pentru: G.SUCUL PANCREATIC: COMPOZIłIE ProprietăŃi: cantitate = 1.5 l/zi pH = 8 . P .4 CompoziŃie: 98.↑↑ .

. K. Cl• Enzime • Enzimele proteolitice • Tripsina • Chimotripsina • Carboxipeptidaza • Elastaza • Dnaza • Rnaza !!! INACTIVE: enterokinaza tripsinogen • Enzimele lipolitice • Lipaza pancreatică • Colesterolesterhidrolaza tripsina • Fosfolipaza A2 • Enzime glicolitice • Amilaza pancreatică chimotripsinogen procarboxipeptidaza chimotripsina carboxipeptidaza .SUCUL PANCREATIC: COMPOZIłIE • Ioni: Na. ↑ HCO3.

este stimulată de PS.SUCUL PANCREATIC: mecanism de elaborare 2 componente: Componenta enzimatică → produsă de acini = secreŃie ecbolică . CCK Componenta hidro-electrolitică → produsă de celulele ductale = secr.Stadiu de trecere în RER .este stimulată de secretină Mecanismul de secreŃie a componentei enzimatice . gastrină. bogat în HCO3.se reabsoarbe pasiv la schimb cu Cl.în porŃiunea de început a ductului ⇒ lichid izoton.(dacă debitul secretor este mic) .Stadiu ribozomal: se sintetizează proenzima .în porŃiunea finală a ductului : HCO3.Migrare vacuole cu zimogen la pol apical celule acinare ⇒ eliminare în lumen Mecanismul de secreŃie a componentei hidroelectrolitice .şi ↑ Cl.hidrolatică .Stadiu de trecere în REN → vacuole cu granulaŃii de zimogen .⇒ ⇒ în sucul pancreatic : ↓ HCO3.

Enzimele pancreatice Celule acinare Proteaze ⇓ Inactive ⇓ Activate în intestin Lipaze ⇓ Active Amilaze .

REGLAREA SECREłIEI PANCREATICE 1) Reglarea nervoasă •InervaŃia parasimpatică : nervul vag (X) . duoden pancreas pancreas Stimul contactul cu HCl contactul cu lipide. peptone Efect hidrolatic ecbolic ↑SP VIP Somatostatină Glucagon ↑SP ↓SP ↓SP . stimularea simpatică ⇒ ↓ SP 2) Reglarea umorală Hormon Secretină CCK Gastrină Loc de sinteză mucoasa duoden +jejun superior mucoasa duoden +jejun superior cel G din zona antro-pilorică + duoden muc. stimularea vagală ⇒ ↑ SP (direct şi prin ↑secreŃiei de gastrină) •InervaŃia simpatică: nervii splahnici.

REGLAREA SECREłIEI PANCREATICE • Faza cefalică .majoritatea secreŃiei CCK – efect ecbolic (↑enzimele) ↑ secretina – efect hidrolatic (↑ HCO3-) ↑ .(10-15%) activarea eferenŃelor vagale ⇒ eliberarea enzimelor • Faza gastrică fără importanŃă la om • Faza intestinală .

.

.

SECREłIA INTESTINALĂ Intestinul subŃire: • • • vili la nivelul mucoasei cripte/glande Lieberkuhn între vili “margine în perie” a celulelor epiteliale .

.

conŃine 1g proteine/l CompoziŃie: .în perioade digestive: suc intestinal pur.depinde de zonă: ie • în duoden predomină glande BRUNNER → secretă mucus • în restul intestinului subŃire predomină glande LIEBERKUHN → produc SI propriu-zis . ionică şi osmolaritate ≈ plasma .în perioade interdigestive: comp.SECREłIA INTESTINALĂ: compoziŃie ProprietăŃi: cantitate: 3l/zi pH = alcalin (8) .

endocrine (hormoni: reglarea locală) Celule Paneth (granule secretorii) .Glande Lieberkuhn Vil Celule mucoase Enterocite (margine în perie) (mucus) Cel.

hidroliza amidonului ⇒ maltoză • dizaharidaze: maltaza → hidroliza maltozei ⇒ 2 mol.SECREłIA INTESTINALĂ: compoziŃie ENZIME enterokinaza → activează tripsina şi chimotripsina • • • • enzime proteolitice erepsina = amestec de enzime proteolitice. degradează pp ⇒ AA nucleaze → degradare polinucleotide ⇒ mononucleotide nucleotidaze → degradare mononucleotide ⇒ nucleozid + acid fosforic nucleozidaze → degradează nucleozide ⇒ pentoza + baza azotată enzime pentru glucide • amilaza intestinală → det. glucoză zaharaza → hidroliza zaharozei ⇒ glucoză + fructoză lactaza → hidroliza lactozei ⇒ glucoză + galactoză enzime pentru lipide: lipaza intestinală → hidroliza trigliceride lipide (TG) ⇒ AG + MG .

.

SecreŃia hidroelectrolitică: reacŃie de răspuns la stimuli iritanŃi.SecreŃia intestinală Intestin subŃire Mucus/bicarbonat – protecŃia mucoasei Componenta hidroelectrolitică reglare: mec. . Nervoase locale mec. CCK) – rol minor Intestin gros Secretă mucus. Hormonale (secretină.

K. 2Cl ClSecretia netă op cl ClcAMP Na+ Na+ K+ P Na+ K+ Na+ Na+ Celule secretorii .SecreŃia intestinală NaCl K+ K 2Cl Na.

enzime şi hormoni Enzime digestive: de la nivelul marginii în perie Enterokinaza: secretată de mucoasa duodenală Hormoni – secretaŃi de celulele endocrine din mucoasă Stimul: activare chemoreceptori de către componentele din alimente Stimulează secreŃia la alte nivele: Gastrina .duoden → stomac Cholecistokinina – intestin subŃire → pancreas Secretina – intestin subŃire → pancreas .SecreŃia intestinală .

cu volumul chimului) Reglarea nervoasă • .stimularea vagală creşte secreŃia glandelor Brunner şi probabil nu are efect asupra glandelor intestinale. CCK. prezenŃa chimului ⇒ declansarea secretiei intestinale (volumul secretiei este d. ⇒ ↑ secreŃia intestinală . secretina. Reglarea umorală: intervin gastrina.REGLAREA SECRETIEI INTESTINALE • Reflexele locale = cele mai importante mecanisme de reglare a secreŃiei intestinului subŃire (în special cele iniŃiate de stimului tactili sau iritanŃi).p. VIP.

SECREłIA BILIARĂ -este produsă de hepatocit ⇒ bilă hepatică -este eliminată în căile biliare → este depozitată şi concentrată în vezica biliară ⇒ bilă veziculară .este eliberată în duoden în perioadele digestive ⇒ bilă coledociană ProprietăŃi Culoare Vîscozitate pH ConŃinut SecreŃie Bilă hepatică galbenă fluidă alcalină Bilă veziculară brună vîscoasă neutru/alcalină mai concetrată depozitată 40-50 ml continuă 750ml/zi .

SECREłIA BILIARĂ hepatocite Canaliculi biliari Epiteliu cuboid Duct biliar .

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful