Sistemul Conturilor naţionale

1.
PNB = PIB + veniturile rezidenţilor primite de peste hotare - veniturile nerezidenţilor primite pe teritoriul ţării. Veniturile nete ale factorilor de producţie primite de peste hotare = veniturile rezidenţilor primite de peste hotare - veniturile nerezidenţilor primite pe teritoriul ţării.

2.

3. PNB după metoda cheltuielilor
C- cheltuieli pentru consum; I - investiţiile brute, G- achiziţiile guvernamentale Xn- exportul net IIN-inpozitul indirect net

Y= C+I+G+Xn IB =INete+A Xn= Exp – Imp IIN = Subven – II

4. PNBvenit = Venitul factorilor de producţie + Amortizarea + IIN 5. 6. 7.
PNN = PNB – A VN = PNN – IIN

VP = VN – CAS (profitul nerepartizat, impozitul pe venit a întreprind.) + transferul guvernamental, transferul de afaceri+venituri personale sub frormă de %

8. 9.

VPD = VP - Impozitul venitului personal - Alte plăţi VPD = C + S VND = PNB + Transferurile nete primite de peste hotare . VND = C + Sn YD = Y+TR+TA unde unde TA-taxe şi impozite

10. Venit disponibil (YD) 11. S = SP + Sg + Sr

SP - economii particulare Sp = Y + TR + N – T – C Sg - economii guvernamentale Sg = T –TR – N – G sau -Sg = BD Sr - economiile restului lumii (Sr) Sr = - Xn TR - transferuri guvernamentale; N – procente aferente datoriei de stat T – impozite; BD – deficit bugetar şi BD = ∆M - ∆B ∆M – modificări în masa monetară; ∆B – emisiuni de obligaţiuni pentru acoperirea deficitului bugetar.

12. PNBnominal - pentru anul de bază:
PNBnominal - pentru anul curent: PNBreal - pentru anul curent:

PNBo=∑Po*Qo PNB1=∑P1*Q1 PNBr=∑Po*Q1

13.

DeflPNB = PNBnom / PNBreal

4.numerar.Piaţa muncii 1.U‫)٭‬ unde: Y . U* – rata naturală a şomajului. L=k*I-h*r π= P − P0 1 P0 6) Rata inflaţiei caracterizează modificarea nivelului mediu al preţurilor şi poate fi determinată: P0 – nivelul preţurilor în perioada de bază P1 – nivelul preţurilor în periada curentă .= ٭‬β (U . 2. PNB real va fi mai mic ca PNB potenţial cu β% Y . R – rezerve.Y‫ / ٭‬Y‫ . 1.٭‬abaterea relativă a PNB real de la PNB ponenţial. r = R/D m=D/R b) Deoarece populaţia influenţează prin comportamentul său asupra stocului de bani din economie multiplicatorul monetar compus este: m = 1+cr/cr+r cr – coeficientul depunerilor. Rata şomajului Ro = PA ∗ 100% PAO – persoane apte de muncă ocupate.Y‫ / ٭‬Y‫ . D – depuneri. U – rata reală. Rata ocupării – Ro 2. N . β – coeficientul sensibilităţii PNB real la dinamica şomajului ciclic Piaţa monetară M=N+D M – masa monetară. PA – persoane apte de muncă PAO RŞ = S ∗100% PA PA = PAO +Ş Şnatural = Şfricţional + Şstructural Legea lui Okun: Dacă rata anuală a şomajului depăşeşte rata naturală cu 1%.multiplicatorul monetar a) Multiplicatorul simplu (bancar): m = 1/r r-rata rezervelor obligatorii ce caracterizează comportamentul băncilor comerciale ( ∏ ). 3. B = N+R N . 3. B – baza monetară m = M/B m . caracterizează comportamentul populaţiei şi se calculează ca: cr = N/D 4)teoria cantitativă a banilor M *V=P*Q 5) Ecuaţia cererii de bani este direct proporţional la nivelul venitului (I) şi indirect de rata dobînzii (r).numerar.

u*)  y − y*  f  y*     π – rata efectivă a inflaţiei. Relaţia Inflaţie – Şomaj: π=  y − y*  πe + f  y*  ± e    9) Legea lui Okun (Y-Y*) / Y* = . πe – rata eventuală a inflaţiei – inflaţia prin cerere e – inflaţia prin costuri sau şocuri externe de preţuri u – rata efectivă a şomajului. din interiorul ţării Pf – preţul din exterior al mărfii En – curs nominal En = Er * (Pf / Pd) Cursul nominal Piaţa monetară . O astfel de diferenţă e determinată tocmai din creşterea preţurilor la mărfuri şi servicii în aşa caz inflaţia poate fi ilustrată astfel: π = PNBn − PNBr = PNBr ∑p 0 ∗ q0 − ∑ p0 ∗ q1 7) Ecuaţia lui Fischer: 8) ∑p q 0 1 i = r + π r = i − π unde i – rata nominală a dobînzii. Piaţa valutară 1) Cursul real (Er) 2) Er = En * (Pd / Pf) unde: Pd – preţul domestic. ß .coeficientul ce caracterizează sensibilitatea inflaţiei la dinamica şomajului ciclic. r – rata reală a dobînzii. πe – rata eventuală a inflaţiei e e Dependenţa invers proporţională dintre nivelul inflaţiei şi nivelul şomajului e caracterizată cu ajutorul curbei lui Phillips.Inflaţia poate fi examinată de asemenea ca diferenţa dintre ritmul de creştere a PNB nominal şi ritmul de creştere a PNB real. u* – rata naturală a şomajului.ß (u .

Multiplicatorul simplu (bancar): r-rata rezervelor obligatorii ce caracterizează comportamentul băncilor comerciale ( ∏ ). M – masa monetară. B = N+R R – rezerve. a) M=N+D N . 3. caracterizează comportamentul populaţiei şi se calculează ca: cr = N/D teoria cantitativă a banilor Ecuaţia cererii de bani 4) 5) 6) M *V=P*Q L=k*I-h*r Rata inflaţiei caracterizează modificarea nivelului mediu al preţurilor şi poate fi determinat: π= = P − P0 1 P0 π PNBn − PNBr = PNBr ∑p 0 ∗ q0 − ∑ p0 ∗ q1 ∑p q 0 1 .numerar. B – baza monetară m .multiplicatorul monetar N .1. D – depuneri. 2.numerar. m = M/B m = 1/r r = R/D m=D/R b) Deoarece populaţia influenţează prin comportamentul său asupra stocului de bani din economie multiplicatorul monetar compus este: m = 1+cr/cr+r cr – coeficientul depunerilor.

ß (u . r – rata reală a dobînzii. Relaţia Inflaţie – Şomaj: i = r +π e r= i −πe π= Y* = .u*)  y − y*  πe + f  y*  ± e    (Y-Y*) /  y − y*  f  y*     π – rata efectivă a inflaţiei.7) 8) Ajustarea venitului nominal în aşa caz se poate efecta ţinînd cont de ecuaţia lui Fischer: unde i – rata nominală a dobînzii. u* – rata naturală a şomajului. πe – rata eventuală a inflaţiei Dependenţa invers proporţională dintre nivelul inflaţiei şi nivelul şomajului e caracterizată cu ajutorul curbei lui Phillips se prezintă ca o dreaptă verticală. ß .coeficientul ce caracterizează sensibilitatea inflaţiei la dinamica şoma . π – rata eventuală a inflaţiei e – inflaţia prin cerere e – inflaţia prin costuri sau şocuri externe de preţuri u – rata efectivă a şomajului.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful