Corpul Experţilor Contabili şi Contabililor Autorizaţi din România

Prof. univ. dr. MARIN TOMA

INIŢIERE ÎN EVALUAREA ÎNTREPRINDERILOR
- Ediţia a III-a, revizuită -

Editura CECCAR, Bucureşti, 2009

Editor:

Editura CECCAR Intrarea Pielari nr. 1, sector 4 Bucureşti Tel.: 021/330.88.69 770/71 Fax: 021/330.88.88 E-mail: edituraceccar@yahoo.com

Redactor: Alina Mihaela MÎNDRU Tehnoredactor: Francisc Alexandru VASILE Tipărit: Tipografia EVEREST Tel.: 021/433.07.01 / 02/03

Descrierea CIP a Bibliotecii Naţionale a României TOMA, MARIN Iniţiere în evaluarea întreprinderilor / Marin Toma. - Ed. a 3-a, rev. - Bucureşti: Editura CECCAR, 2009 Bibliogr. ISBN 978-973-8414-60-0

658. 1:334.7 657.92:334.7

Iniţiere în evaluarea întreprinderilor

Cuprins
Introducere...............................................................................9 Cuvântul autorului..................................................................13
Capitolul I Conceptul de evaluare economică şi financiară; principii şi reguli generale de evaluare
1. 2.

Definiţia, necesitatea si esenţa evaluării............................16 Clasificarea evaluărilor......................................................22

3. Faze şi etape în realizarea unei evaluări de întreprindere... 26 Bilanţul contabil - punct de pornire; bilanţul economic instrument de lucru pentru evaluarea unei întreprinderi......26 5. Valoare şi preţ; diferite tipuri de valori folosite în evaluare.........................................................................29
4.

Capitolul II Diagnosticul - sursă a tuturor elementelor şi informaţiilor necesare evaluării unei întreprinderi

Rolul diagnosticului de evaluare........................................40 2. Diagnosticul juridic...........................................................41 3. Diagnosticul comercial......................................................42 4. Diagnosticul tehnic, tehnologic şi de exploatare.................43 5. Diagnosticul de organizare, management şi resurse umane...................................................................44 6. Diagnosticul financiar-contabil...........................................45
1.

Prof. univ. dr. MARIN TOMA 7. Analiza fundamentală pentru evaluare................................46 7.1. Investigaţiile strategice.............................................47 7.2. Investigaţiile financiare............................................49 7.2.1.Identificarea şi aprecierea de ansamblu a situaţiilor financiare ale întreprinderii...........49 7.2.2.Retratarea situaţiilor financiare ale întreprinderii...................................................50 7.2.3. Analiza situaţiei financiare a întreprinderii......50 8. Sinteza diagnosticului de evaluare.....................................65
Capitolul III Componentele fundamentale ale evaluării

Introducere............................................................................70 1. Metodologia determinării activului net corijat (ANC)........70 1.1. Separarea tuturor bunurilor evidenţiate în bilanţul contabil în bunuri necesare exploatării şi bunuri în afara exploatării...................................................71 1.2. Reevaluarea bunurilor necesare exploatării..............73 1.2.1. Imobilizări necorporale..................................73 1.2.2. Imobilizări financiare.....................................74 1.2.3.Imobilizări corporale......................................75 1.2.4. Stocuri............................................................76 1.2.5.Creanţe...........................................................77 1.2.6. Disponibilităţi băneşti şi alte valori mobiliare de plasament...................................77 1.2.7. Alte ajustări aduse bilanţului contabil..............77 l .3. Calculul matematic al activului net corijat................78 2. Metodologia determinării capacităţii beneficiare...............79

Iniţiere în evaluarea întreprinderilor 2.1. 2.2. 2.3.

Studiul rezultatelor trecute........................................80 Examenul previziunilor...........................................83 Calculul matematic al capacităţii beneficiare............85

3. Metode de determinare a ratei de capitalizare, de fructificare sau de actualizare...........................................86
Capitolul IV Metode de evaluare a întreprinderilor

Introducere............................................................................96 l. Abordarea patrimonială în evaluarea întreprinderilor.........96 1.1. Valoarea contabilă...................................................97 1.2. Valoarea reală sau valoarea matematică...................97 1.3. Valoarea activului net reevaluat (Anr).....................98 l .4. Valoarea de reconstituire sau valoarea capitalurilor permanente necesare exploatării (CPNE)..................99 1.5. Activul net de lichidare (ANL)...............................100 1.6. Valoarea substanţială............................................101 1.7. Limitele valorilor patrimoniale..............................101 2. Abordarea performanţelor financiare în evaluarea întreprinderilor...............................................................103 2.1. Valoarea de rentabilitate.......................................104 2.2. Valoarea de randament propriu-zisă.......................108 2.3. Metoda fluxurilor de disponibilităţi actualizate (DCF)...................................................................108 3. Abordări bazate atât pe patrimoniu cât şi pe performanţe; evaluarea părţii invizibile a întreprinderii.........................114 3.1. Metoda practicienilor...........................................115 3.2. Metoda Retail.......................................................116

...3..................... Evaluarea pentru fuziuni si divizări.......2......1............................... Modelul Gardon & Shapiro.........138 1...... univ...... în cazul întreprinderilor neredresabile......... MARIN TOMA 3..... Metoda remunerării valorii substanţiale brute.....................................135 4..............................................2.............156 3......130 4.........145 2.............................2....... Metoda Schnettler.............................Metoda remunerării capitalurilor permanente necesare exploatării (CPNE)..............134 4.........138 1......1.....3.................. Evaluarea în cazul vânzării către proprii salariaţi............1......142 1..............................................145 2..................... Metode bazate pe goodwill........2..... dar cu activ net pozitiv............142 2..1........ Modelul lui Bates.123 3.....134 4.......Prof............129 4..........................141 1.....................3.........126 4....................... Raportul preţ-beneficiu (PER .......157 ............1.... dr......... Evaluarea parţială a întreprinderii.....................116 3....... Evaluarea unei întreprinderi tranzacţională în condiţii particulare......5...........3...... în cazul întreprinderilor redresabile................ divizări şi asocieri cu părţi ale întreprinderii.............136 Capitolul V Aspecte particulare în evaluarea întreprinderilor Introducere. Alţi multiplicatori ai pieţii..................3.... Evaluarea pentru fuziuni..........price earning ratio) ....4... Abordările prin analogie în evaluarea întreprinderilor...157 3.. Valoarea de randament...... Evaluarea întreprinderilor în dificultate.....

.........................Iniţiere în evaluarea întreprinderilor 3.....187 .................158 Evaluarea în cadrul unei succesiuni........2......................... Datoria si responsabilitatea primordială a evaluatorului......................158 Evaluarea unui holding............ 3.............................................................178 1.................................166 Evaluarea titlurilor care cotează....................................160 5....... Obiectivele activităţii de evaluare..................................160 5...........................174 Prime de control şi discounturi aplicate.......184 5.... Evaluarea în cadrul unei exproprieri..... Valorile folosite pentru elaborarea situaţiilor financiare.......................................182 4.................176 Capitolul VII Principii de Practică a Evaluării (PPE) şi Codul etic al expertului evaluator Introducere... Obligaţia evaluatorului faţă de clientul său.............................2.....................................1... Reguli aplicabile pentru evaluare..........179 2....................................181 3. 4...159 Evaluarea pentru întocmirea situaţiilor financiare.....................................3............................ Definiţii............. Obligaţia evaluatorului faţă de alţi evaluatori şi faţă de organismul profesional............................... 3....... Evaluarea titlurilor care nu cotează.. 5.....................................163 Capitolul VI Evaluarea valorilor mobiliare Introducere.............................. indiferent de referenţialul contabil folosit......166 1............. 2....

.................... contractarea şi raportarea unei lucrări de evaluare a întreprinderii 1... 10...........................................214 Contractarea lucrărilor de evaluare. Metode şi practici de evaluare.210 Capitolul IX Angajarea..................... întrebări recapitulative si studii de caz...........................244 Bibliografie....................................... 2............. MARIN TOMA 6.Prof..........221 ANEXE Anexa 1.....188 Practici de evaluare neetice si neprofesionale..193 Raportarea rezultatelor evaluărilor.........224 Anexa 2........... 4.........296 ...........204 Capitolul VIII Standarde şi reglementări privind evaluarea întreprinderilor Standarde şi reglementări privind evaluarea întreprinderilor....................................... 8.............198 Reguli de conduită profesională a evaluatorilor şi a experţilor evaluatori.............................. Teste grilă.............. Tabelele mărimilor factorilor de actualizare şi de fructificare................216 Raportul de evaluare...........217 Verificarea unei evaluări........................................................ univ... 3......... Lucrări prealabile acceptării unei misiuni de evaluare......................... 9............................... dr... 7.................................201 Sancţionarea abaterilor de la reguli.................

evaluării întreprinderilor. dacă ea ar fi deposedată de activul implicat într-o operaţie. Dincolo de efortul imens. Preocupările domniei . la o metodologie sau alta de calcul economic şi/sau financiar. pentru a cita numai principalele preocupări de îmbogăţire a fondului editorial de carte. Figură emblematică a mediului profesional contabil românesc. Marin Toma. este cu totul altceva decât evaluarea posturilor activului. recurgând la un model sau altul. în esenţă. este principalul artizan al recreării Corpului Experţilor Contabili şi Contabililor Autorizaţi din România (înfiinţat în urmă cu 84 de ani. un prim inventar al activelor şi pasivelor care sunt corectate apoi prin evaluări extracontabile. O atare evaluare foloseşte conturile bilanţiere. de regimul comunist. la o metodă sau alta. la rândul ei. începând cu anul 1994). să confunde valoarea întreprinderii cu valoarea pentru întreprindere (value to the business). activitate profesională interzisă în 1950. situat în zona contabilităţii. care reflectă pierderea pe care o entitate ar suporta-o.Iniţiere în evaluarea întreprinderilor Introducere Evaluarea întreprinderii. expertizei contabile. dar nu se limitează la măsurarea lor. Valoarea pentru întreprindere este cea mai mică valoare dintre costul de înlocuire al activului şi valoarea sa recuperabilă care. domnul Marin Toma se face cunoscut prin numeroasele sale lucrări publicate în perimetrul auditului. este cea mai mare valoare dintre valoarea de utilitate şi valoarea realizabilă netă. numită şi valoare de deposedare. autorul prezentei lucrări. pentru organizarea şi punerea într-o funcţionare polivalentă a profesiei noastre contabile liberale. cu excepţia lucrărilor judiciare. depus în ultimul deceniu. Cititorii lucrării nu trebuie. situaţia poziţiei financiare este. şi recunoaşterea sa prin lege. în niciun caz. în ansamblul său. profesorul dr. Astfel. luate separat.

introducerea în bursă. Către sfârşitul anului 2000 au apărut termenii de „contabilitate în valoare de piaţă" sau „contabilitate în valoare justă". să remarcăm că studiile pleacă de la teoria clasică a economiei. alături de tema evaluării întreprinderilor. transmisia şi altele. 10 . Revenind la bogăţia de idei. atunci când analiza este realizată. Aşa după cum precizează autorul. fuziunii. adesea. MARIN TOMA sale sunt remarcate si în domeniul creărilor de întreprinderi. univ. ocaziile în care are loc evaluarea de întreprindere (şi a titlurilor pe care o entitate le emite) sunt foarte diverse: achiziţia. la valoarea de schimb. afirma Smith. dar foarte prezent în sistemele contemporane: contabilitatea actuarială. teoria şi practicile contabile fac apel si la un model diferit de primele două. conform căreia cercetările echilibrului economic sunt centrate pe concepţia despre relaţia valoare-cost. bazată pe valori actualizate sau pe valori de utilitate. Primul sens conduce la „valoarea de întrebuinţare". alteori ea reprezintă facultatea pe care o conferă posesia acestui bun de a permite cumpărarea altor bunuri. celălalt. dr. se constată dublul ei înţeles. Bunurile care au cea mai mare valoare de întrebuinţare au. pun contabilitatea în dialog cu subiecte de mare respiraţie în zona ştiinţelor economice şi financiare. ea exprimă utilitatea unui anume obiect. Dacă se analizează definiţia lui Smith despre valoare. preocupări care. de abordări metodologice şi practice ale acestei cărţi. în special. lichidarea. o nesemnificativă valoare de schimb. Dacă evaluările în costuri istorice si cele bazate pe valorile juste constituie clasicul şi modernul în materie de măsurare. Binomul valoare-cost are sensuri diferite.Prof. Uneori. privatizarea. din perspectiva contabilităţii. Componentele patrimoniale ale unei întreprinderi au fost evaluate multe decenii pe baza costurilor istorice. divizării si lichidării acestora.

know-how. în procesul de evaluare a unei întreprinderi este vorba si despre o apreciere strategică a ei. aptitudinile de rambursare a datoriilor (solvabilitatea finală). Pentru simplificare. contractarea şi rapor11 . investitori financiari (principali si minoritari) etc. iar procedeele practice ce combină mai multe metode teoretice sunt si mai numeroase. creditori bancari. capacitatea de a distribui dividende şi cea de a realiza plusuri de valoare. în conul de reflecţie al autorului lucrării pe care o analizăm au fost avute în vedere metode ce aparţin celor două categorii. controlul unei aprovizionări sau a unei vânzări şi altele. analişti financiari. evaluarea unor instrumente financiare (capitolele V şi VI). în zona evaluărilor întreprinderilor. Elementele pe care aceste categorii de specialişti le au în vedere sunt activele reale (echipamentele).Iniţiere în evaluarea întreprinderilor Persoanele care realizează evaluarea sunt şi ele foarte diverse: experţi contabili şi experţi evaluatori. Metodele teoretice de evaluare a întreprinderilor sunt numeroase. el a cuprins şi evaluarea în condiţiile unei entităţi aflate în dificultate. evaluarea unui holding. contractele). Dincolo de unele aspecte contabile. activele imateriale (brevetele. existenţa de sinergii cu o altă întreprindere şi posibilitatea de a realiza economii de scară sau de a atinge mărimea critică. cu studii metodologice şi cu aplicaţii practice (capitolul IV). literatura de specialitate le împarte în două mari grupe: cele care pleacă de la valoarea patrimonială şi cele care apelează la valoarea bazată pe rentabilitate. solvabilitatea imediată. Un expert de dimensiunea lui profesională şi de forţa de nuanţări nu avea cum să omită principiile de practică a evaluării si elementele ce ţin de codul etic al specialistului în evaluare (capitolul VII). standardele si reglementările privind evaluarea întreprinderilor (capitolul VIII). inspectori de impozite. angajarea.

îndrăznim să afîrmăm că se anticipează un real succes publicistic. MARIN TOMA tarea unei lucrări de evaluare a întreprinderii (capitolul IX). Toate ne fac să apreciem că lucrarea se înscrie în postura unui „vademecum" al domeniului studiat. şeful Catedrei de Contabilitate Internaţională şi Informare Financiară.Prof. ASE BUCUREŞTI Septembrie 2005 12 . univ. dr. Profesor universitar doctor Niculae Feleagă.

ori. în definitiv. plasarea titlurilor pe piaţa financiară. un instrument de gestiune pentru orice conducător de întreprindere. estimarea patrimoniului în vederea determinării anumitor tipuri de impozite etc. compararea valorii de piaţă.Iniţiere în evaluarea întreprinderilor Cuvântul autorului Evaluarea prezintă un mare interes pentru activitatea economică şi funcţionarea pieţelor financiare. Operaţiunile de rating şi evaluarea societăţilor sunt strâns legate între ele. iar aceasta poate determina conducerea să ia anumite măsuri. cu cât prima de risc a societăţii e mai mare. privatizarea. ceea ce se poate datora unei absenţe de vizibilitate a rezultatelor sau a strategiei societăţii. Evaluarea constituie. de asemenea. şi demonstrează oportunitatea unei lucrări care să permită metrizarea noţiunilor esenţiale în acest domeniu. Preocupare nouă. aşa cum rezultă din cursul bursier. oferta publică de cumpărare. dată fiind importanţa percepţiei investitorilor din piaţă în ce priveşte finanţarea pentru activităţile de dezvoltare ale societăţii. numeroase operaţiuni au la origine evaluarea şi chiar este de neconceput să poată fi realizate fără evaluare: transmiterea sub orice formă a societăţilor. Toate acestea demonstrează faptul că evaluarea constituie un element important al gestiunii şi strategiei întreprinderii. specifică economiei de piaţă. începând cu „Ghid pentru diagnostic şi evaluarea întreprinderilor"publicată în anul 1994 sub 13 . demonstrat de numărul lucrărilor publicate într-o perioadă scurtă. de vânzare şi de schimb. cu atât se reduce nota favorabilă atribuită acesteia. deoarece acesta trebuie să descopere în întreprindere surse potenţiale de valoare şi să le exploateze în scopul creşterii valorii acţiunilor şi deci a bogăţiei acţionarilor. atât pentru conducătorii acesteia cât şi pentru toţi care au raporturi cu întreprinderea. conducerea acesteia trebuie să vegheze ca imaginea societăţii să fie bună. o creştere a riscului se traduce în evaluare printr-o creştere a ratei de actualizare şi în mod corespunzător printr-o reducere a valorii. evaluarea a suscitat şi în ţara noastră un mare interes. cu valoarea fundamentală permite constatarea unei eventuale subevaluări a societăţii în piaţă. în rating.

Obiectivul cercetării de faţă fiind acela de a face această lucrare utilizabilă de către un public cât mai larg posibil. pregătirea cifrelor sau informaţiilor introduse într-un model matematic propus pentru evaluare să fie mult mai importante decât modelul matematic însuşi. Pe de altă parte. corecţii indispensabile si prealabile aplicării oricărei metode de evaluare. iar aceasta nu se reduce la un simplu calcul matematic. univ. ceea ce face ca analiza. în final. dacă este necesar. economic. de regulă. Cea mai mare parte a lucrărilor existente se adresează însă cu precădere specialiştilor. în cele mai multe cazuri. Abordarea evaluării în prezenta lucrare este una originală. abundând în formule matematice care. lucrarea nu dezvoltă analiza financiară si strategică şi nu prezintă decât exemplificativ corecţiile ce trebuie aduse conturilor societăţii. dar ea trebuie să rămână foarte aproape de realitatea economică. în măsura în care expune aspectele teoretice pentru înţelegerea unei discipline indispensabile unui management eficient al întreprinderii. acestea fiind de cele mai multe ori potenţialii cumpărători sau vânzători. Prof. dr. demonstraţiile si critică. aşa cum sunt ele prezentate în situaţiile financiare. finanţe. în definitiv. diferitele ipoteze. sunt mai puţin iniţiate în probleme financiare. în loc să-l rătăcească printre multitudinea de formule de evaluare bazate pe elemente abstracte. prelucrarea si. drept) si în egală măsură practicienilor si analiştilor financiari. Lucrarea de faţă caută mai mult să-lfacăpe cititor să înţeleagă problematica evaluării de întreprindere recurgând la raţionament profesional. dar dezvoltă. atât cât este posibil.Prof. Evaluarea are la bază în mod cert principii logice. persoane care. Marin Toma 14 . consultanţilor în managementul întreprinderilor etc. flecar e întreprindere reprezintă un caz particular într-un mediu economic si social dat. ea se adresează cu precădere studenţilor şi tuturor celor care se iniţiază sau se perfecţionează în probleme legate de gestiunea unei întreprinderi (economie. dr. univ. MARIN TOMA egida Corpului Experţilor Contabili şi Contabililor Autorizaţi din România. sunt departe de practicile implicite ale evaluării si puţin accesibile persoanelor cărora li se adresează evaluarea.

principii şi reguli generale de evaluare 15 .CAPITOLUL I Conceptul de evaluare economică şi financiară.

univ. Dimensiunea internaţională a evaluării este pusă în evidenţă de numeroasele tranzacţii între vânzători şi cumpărători de naţionalitate diferită.influenţe legate de existenţa preţurilor libere. 16 . . accentuarea liberalismului economic însoţit de privatizări multiplică numărul întreprinderilor care pot face obiectul unor tranzacţii. oricât de mică ar fi. mai ales în ce priveşte bazele contabile ale evaluării. Dar de ce trebuie evaluată o întreprindere? Pentru că există trei grupe de factori care influenţează permanent valoarea oricărei întreprinderi.Prof. şi anume: . dezvoltarea schimburilor la bursă face să crească necesitatea evaluării unei societăţi în vederea vânzării sau cumpărării unei părţi din aceasta. Definiţia. ori. dr. Ţinând seama de influenţa normelor financiare anglo-saxone. standardele britanice (emise de ASB) sau standardele naţionale ale altor ţări există diferenţe şi chiar conflicte de care trebuie ţinut seama în aplicarea diferitelor metode de evaluare. între diferitele sisteme contabile bazate pe Standardele Internaţionale de Raportare Financiară (IFRS). în acelaşi timp. MARIN TOMA 1.gestiunea internă a fiecărei întreprinderi. necesitatea şi esenţa evaluării Intr-o lume supusă legilor pieţii unde totul se cumpără şi se vinde într-un ritm rapid. . aceste metode necesită folosirea de date omogene. mai ales în ce pri veşte politicile de amortizare si politicile de contabilizare (cu deosebire.influenţe legate de modificările raportului de schimb al monedei naţionale. pe de altă parte. evaluarea întreprinderii constituie un act frecvent în viaţa economică contamporană. contabilitatea costurilor). standardele americane (emise de FASB). practicile de evaluare s-au inspirat adesea din metodele de evaluare nord-americane sau britanice.

ştiut fiind că orice modificare a raportului de schimb al monedei naţionale are o influenţă mai mare sau mai mică. este ştiut faptul că aceste 17 . este necesară găsirea şi măsurarea impactului acestor modificări asupra valorii bunurilor din fiecare întreprindere şi a fiecărei întreprinderi în ansamblu. contabile sau de altă natură. Pe de altă parte. pentru orice modificare a preţurilor în piaţă trebuie identificate diferenţele faţă de cele pe care managementul unei întreprinderi le are la dispoziţie prin informaţiile interne. Politicile de contabilizare a costurilor au o influenţă directă asupra modului de determinare a performanţelor financiare ale întreprinderii care constituie baza evaluării în multe din metodele de evaluare existente. Tot astfel. trebuie identificate diferenţele dintre acestea şi cele practicate în piaţa din care face parte întreprinderea. aceasta se realizează prin aplicarea tehnicilor de evaluare. aceasta se realizează prin tehnicile de evaluare. Politicile de amortizare fiind ale fiecărei întreprinderi. aceasta se realizează recurgându-se la tehnicile de evaluare.Iniţiere în evaluarea întreprinderilor In definitiv. mai devreme sau mai târzie asupra valorii tuturor bunurilor şi întreprinderilor din economia românească.

dr. şi aceasta se realizează cu ocazia evaluării. general aplicabile. atât preţurile cât şi raportul de schimb al monedei naţionale fiind libere şi. univ. iată câteva exemple: a) Ca instrument de măsurare a calităţii gestiunii întreprinderii Una din modalităţile de evaluare a performanţelor conducătorilor unei întreprinderi constă în determinarea periodică a valorii întreprinderii pentru a constata variaţiile acestei valori. poate fi tras un semnal de alarmă în ce priveşte gestiunea afacerii respective. deci. MARIN TOMA politici trebuie să fie ale întreprinderii. si aceasta constituie apanajul expertului contabil consultant al întreprinderii. dacă evoluţia e pozitivă. practic recurgerea la tehnici specifice de evaluare ar trebui să facă parte din cotidianul întreprinderii. Dacă acest cotidian nu are loc. Şi totuşi. managementul întreprinderii ar trebui totuşi să ţină seama că sunt cazuri în care este nu numai necesar. se apreciază că gestiunea e satisfăcătoare. în caz invers. Un investitor poate proceda la o investiţie pe termen lung într-o întreprindere cumpărând majoritatea sau un procent 18 . iar secretul comercial stă la baza competiţiei şi concurenţei fără de care e greu de vorbit despre economie de piaţă funcţională. este necesară identificarea eventualelor abateri ale politicilor interne de la standardele de contabilitate recunoscute. ele neputându-se modifica decât între exerciţii. Pornind de la realitatea că. dar şi obligatoriu să se procedeze la o evaluare a întreprinderii.Prof. excepţie făcând politicile de amortizare si de contabilizare care au o anumită stabilitate. b) în tranzacţiile comerciale în cazul cel mai clasic de vânzare-cumpârare trebuie recurs la evaluare. costurile constituind suportul material al secretului comercial al fiecărei întreprinderi. foarte mobile.

dacă lucrurile sunt analizate din punct de vedere al vânzătorului. în cazul privatizării. asigurându-se astfel protejarea tuturor acţionarilor sau asociaţilor întreprinderii. Tranzacţiile de mai sus sunt.Iniţiere în evaluarea întreprinderilor semnificativ din aceasta.000 u. în acest caz. nu o poate face fără să aducă prejudicii acţionarilor 19 . evaluarea constituie momentul în care se scot în evidenţă aspectele legate de o eventuală restructurare a întreprin derii. - c) Ori de câte ori au loc schimbări în mărimea şi structura capitalului social al întreprinderii Evaluarea este necesară pentru a scoate în evidenţă eventualele influenţe determinate de actualizarea valorii bunurilor întreprinderii la data efectuării modificărilor în capitalul social. Dacă. El poate proceda la o investiţie cu caracter financiar care se caracterizează printr-un nivel mai restrâns al părţii achiziţionate. şi doreşte să-1 majoreze la 10. care poate fi efectuată înainte sau după privatizare.m. evaluarea bazată pe expertiză şi diagnostic este necesară din cel puţin trei puncte de vedere: - patrimoniul întreprinderii este exprimat în valori admi nistrative. performanţele obţinute de întreprinderea cu capital de stat nu pot fi considerate ca fiind automat reproductibile în viitor. de exemplu..m. caracterizate prin atitudine diferită faţă de problematica evaluării. o astfel de investiţie justifică metode de evaluare aprofundate. de regulă.m.000 u. se pot aplica metode de evaluare mai puţin dezvoltate. aportul acestora fiind de 3.000 u. prin atragerea de noi acţionari. societatea are un capital social de 7.

f) Calculul parităţii de schimb în cazul fuziunilor şi divizărilor Calculul parităţii este în general delicat. presupunând evaluarea tuturor societăţilor implicate în astfel de operaţiuni de restructurare.000 u. mai întâi trebuie asigurată comparabilitatea unităţilor monetare din cele două sume şi aceasta se realizează numai prin evaluarea societăţii. MARIN TOMA existenţi. pe bază de expertiză şi diagnostic. cu o valoare actualizată a capitalului social existent de 15. iar participarea la repartizarea profiturilor va fi cu totul alta. d) Ori de câte ori au loc schimbări în numărul şi compo nenţa acţionarilor sau asociaţiilor Fie că se măreşte sau se micşorează numărul acţionarilor sau asociaţilor. întrucât participarea la repartizarea profiturilor va fi proporţională cu participarea la capital.000 u. de exemplu. în plus. Pentru a putea fi adunate. pentru a negocia preţul unei acţiuni la vânzare sau pentru determinarea cotei care i se cuvine acţionarului sau asociatului ieşit din societate este nevoie de evaluarea societăţii.m. cele două sume (7.m. dr.000 u.m.000 u.m. e) Determinarea cursului de introducere la bursă Evaluarea.. şi 3. pentru simplul fapt că sunt unităţi monetare (lei) care se referă la perioade diferite de timp.000 u. capitalul social majorat va fi de 18.) nu se pot aduna şi nu fac 10.. în definitiv. univ.Prof. evaluarea poate să capete anumite aspecte particulare atunci când societăţile sunt 20 . evaluarea se poate solda.m. în momentul introducerii la tranzacţionarea pe o piaţă reglementată este obligatorie şi puternic influenţată de metodele de evaluare reţinute de organismul de bursă.

un activ sau element intangibil. precum: evaluarea pentru creditare. într-o accepţiune mai restrânsă. a evalua integral sau în parte o întreprindere constă 21 . Ţinând seama de cele prezentate mai sus. de regulă. se poate încerca o definiţie foarte generală a evaluării economice şi financiare şi. g) în acţiuni juridice cu scop patrimonial în cazul unor acţiuni juridice care au ca obiect împărţirea patrimoniului. un activ economic. lichidarea etc. pentru că orice utilizare a valorilor din contabilitate poate prejudicia în mod semnificativ o parte din actorii operaţiunii în favoarea altora. h) în scopuri fiscale Pentru determinarea maselor impozabile sau a drepturilor de succesiune. este obligatorie evaluarea. o întreprindere în ansamblul său sunt aduse din punct de vedere valoric la nivelul pieţei şi prin care li se asigură comparabilitatea cu aceasta sau. esenţa procesului de evaluare: Un complex de tehnici.Iniţiere în evaluarea întreprinderilor deţinute de acelaşi proprietar sau când societăţile implicate au participării reciproce şi aspectele contabile şi fiscale ale operaţiunilor au un grad de dificultate ridicat. g) în alte scopuri Există diverse alte momente din viaţa unei întreprinderi în care aceasta este supusă evaluării. Administraţia fiscală reţine unele din metodele de evaluare. procedee şi metode prin care un bun. metodele cele mai simple din întreaga panoplie existentă. pe această bază. o grupă de bunuri. evaluarea pentru asigurare etc.

magazine.metode aşa zise clasice.evaluări de întreprinderi în ansamblul lor. Clasificarea evaluărilor Numeroasele metode de evaluare cunoscute azi pot fi grupate în funcţie de anumite criterii în vederea identificării modului de abordare a evaluării şi. în funcţie de aceasta. . 2.Prof. evaluarea constituie un instrument de orientare a operatorilor economici în spaţiul economic al ţării şi nu numai.evaluări de bunuri mobile şi imobile independente.etc. 22 . .evaluări de grupe de bunuri şi unităţi generatoare de numerar. MARIN TOMA în a determina zona cea mai probabilă în care s-ar putea situa preţul la care o tranzacţie s-ar putea încheia în condiţii normale de piaţă. a furnizorului de servicii de evaluare. Răspunzând diferitelor cerinţe din viaţa întreprinderii. părţi ale întreprinderii etc. dr.). . .evaluări de active economice (secţii. Evaluarea economică şi financiară este singurul tip de evaluare bazat pe expertiză şi diagnostic şi care are drept obiectiv determinarea valorii de piaţă (valorii de circulaţie) a bunurilor şi întreprinderilor sau a unor valori derivate din valoarea de piaţă. evaluările se pot grupa în: . a) în funcţie de obiect. . de regulă. sunt cele care se aplică. b) în funcţie de metodă. la întreprinderile necotate. fabrici.evaluări de active şi elemente intangibile. evaluările pot fi: . univ.

atât patrimoniul cât şi performanţele activului sau întreprinderii. abordează atât latura cantitativă cât şi cea calitativă. dividend. la întreprinderile ale căror titluri sunt tranzacţionale pe o piaţă reglementată. evaluări contabile. sunt cele prevăzute prin standardele şi normele contabile. pe comparaţii etc.evaluări patrimoniale.Iniţiere în evaluarea întreprinderilor .cifra de afaceri. abordează exclusiv latura calitativă . aşa zise clasice şi care reprezintă cvasitotalitatea metodelor în practică. respectiv randamentul. - evaluări bazate pe performanţe. sunt cele care se aplică. profita bilitatea.. în practică fiind chiar recomandată abordarea concomitentă atât prin metode clasice cât şi prin metode bursiere în vederea susţinerii sau înlăturării unora din ipotezele avute în vedere la evaluare. alte metode de evaluare (bazate pe volumul de activitate . rentabilitatea sub diferite forme de exprimare a capacităţii beneficiare a activului sau întreprinderii: profit net.).metode bursiere. Clasificarea nu este rigidă. Metodele. se pot grupa în: . de exemplu.performanţele financiare ale activului sau întreprinderii. patrimonială a bunurilor şi întreprinderilor. folosite în scopul elaborării situa ţiilor financiare ale întreprinderilor. 23 - - c) în funcţie de scop. evaluări combinate. sub o formă sau alta de exprimare. azi. de regulă. cash flows etc. evaluările se pot grupa în trei categorii: - . abordează exclusiv latura can titativă. intrând în logica lucrărilor.

- - 24 . ţinând seama de condiţiile concrete de utilizare a bunurilor. evaluări economice şi financiar e. niciodată însă de cea a unei întreprinderi.Evaluări care au la bază valoarea de piaţă. sunt cele prevăzute prin acte normative diverse.Prof. care: - e) implică funcţionarea unei pieţe în cadrul căreia tranzacţiile au loc fără restricţie din partea forţelor din afara pieţei. evaluări pentru creditare. pot fi abordate diferit metodele de evaluare în funcţie de beneficiar: evaluări pentru asigurare. - MARIN TOMA evaluări administrative. sunt singurele tipuri de evaluări bazate pe expertiză şi diagnostic si care au ca ţintă finală determinarea valorii de piaţă. univ. să se apropie de valoarea de piaţă a unor bunuri. evaluarea administrativă poate. trebuie să stabilească cea mai bună utilizare sau cea mai probabilă utilizare care reprezintă un determinant semnificativ al valorii proprietăţii. evaluări pentru impozitare etc. dr. trebuie să identifice şi să includă definiţia valorii de piaţă utilizată în evaluare. - d) în funcţie de beneficiar. de organizare si funcţionare a întreprinderilor. nu mai din întâmplare şi numai în momentul când a fost emis actul normativ. în funcţie de valorile obţinute. cum niciun act normativ nu poate prevedea metode pentru dimensionarea impactului în gestiunea fiecărei întreprinderi a modificării preţu rilor. evaluările se pot grupa în: . raportului de schimb al monedei naţionale şi poli ticilor de gestiune.

poate sau nu să producă o indicaţie a valorii de piaţă. în raportul de evaluare trebuie să se menţioneze faptul că valoarea obţinută nu va fi interpretată ca valoare de piaţă. Aceste evaluări utilizează metode care iau în considerare unitatea economică sau funcţiunile unui activ. - • Evaluări care au la bază valori diferite de valoarea de piaţă. valoare de lichi dare. altele decât capacitatea acestuia de a fi cumpărat şi vândut pe piaţă.Iniţiere în evaluarea întreprinderilor - sunt elaborate pe baza informaţiilor specifice ale pieţei respective şi prin metode şi proceduri care încearcă să reflecte procesele deductive ale partici panţilor la piaţă. sunt realizate prin aplicarea abordărilor valorii prin cost. în funcţie de aplicarea sa. - • în cazul evaluărilor nebazate pe piaţă. valoare specială etc.). comparaţia vânzărilor sau capitalizarea venitului. valoare de exploatare. Aceste evaluări trebuie: - să includă definiţia valorii aplicate în evaluare (va loare de utilizare. să utilizeze procedurile corespunzătoare şi să analizeze suficiente informaţii pentru efectuarea unei estimări rezonabile a valorii. valoare de asigurare. 25 . informaţiile folosite în fiecare din aceste abordări trebuie să fie obţinute de pe piaţă. valoare de recuperare. Abordarea prin cost.

în 3 faze şi 8 etape.performanţele financiare. Bilanţul contabil .diagnosticul de evaluare şi analiza fundamentală. etapa 4 .deci. din clasificarea prezentată mai sus se desprinde faptul că. dr. fie pe ambele deodată . etapa 5 . fie latura calitativă . Faze şi etape în realizarea unei evaluări de întreprindere Activităţile desfăşurate pentru evaluarea unei întreprinderi pot fi grupate.Prof. orice evaluare de activ sau de întreprindere abordează fie latura cantitativă -patrimoniul. etapa 6 evaluarea propriu-zisă. univ. indiferent de metoda folosită. etapa 2 .identificarea situaţiilor financiare.determinarea componentelor fundamentale ale evaluării. bilanţul economic . atât patrimoniul cât şi performanţele.pregătirea acţiunii. în succesiunea lor.documentarea lucrărilor de evaluare. Faza concluziilor: etapa 7 . Faza de realizare: etapa 3 . MARIN TOMA 3.instrument de lucru pentru evaluarea unei întreprinderi După cum se observă. 4.elaborarea raportului de evaluare. etapa 8 . astfel: Faza iniţială: etapa l -cunoaştereapreliminară. 26 .punct de pornire.

a evalua un activ sau o întreprindere pe baza bilanţului contabil constituie o abordare chiar mai eronată din multe puncte de vedere. Acesta este bilanţul care cuprinde. deci. expertul evaluator se rupe de acesta şi elaborează bilanţul economic. de asemenea. îl constituie bilanţul contabil.Iniţiere în evaluarea întreprinderilor Instrumentul universal de lucru. experţii contabili cunosc metodele directe şi tehnicile convenţionale de repartizare a tuturor posturilor din bilanţul contabil până la ultimul atelier sau subdiviziune a întreprinderii. în care se găsesc informaţiile cu privire la patrimoniu şi la performanţe. dar un profit determinat ţinând seama de condiţiile normale ale pieţii din care face parte întreprinderea sau activul şi nu de politicile interne ale întreprinderii. dar un patrimoniu exprimat în valori economice şi nu contabile. componentă de bază a situaţiilor financiare pe care orice întreprindere trebuie să le elaboreze cel puţin anual. punctul de pornire în orice evaluare de activ sau de întreprindere. patrimoniul. Evaluarea unui activ sau întreprindere se face pe baza bilanţului economic al activului sau al întreprinderii. un bilanţ abstract. elaborat de experţi exclusiv în scopul evaluării. Deşi porneşte de la bilanţul contabil. pe baza diagnosticului de evaluare acesta construieşte ansamble financiare 27 . A neglija bilanţul contabil ca punct de pornire în orice evaluare de activ sau întreprindere este o abordare eronată. precum şi un rezultat financiar. Bilanţul contabil constituie. face ca patrimoniul să nu fie exprimat în valori de piaţă iar performanţele să nu fie cele care s-ar fi obţinut în condiţiile normale ale pieţii. de calcul. Pe de altă parte. potrivit standardelor internaţionale si naţionale de contabilitate. profitul net. dar cel mai important îl constituie faptul că bilanţul. la un moment dat. dar numai punct de pornire. fiind întocmit după anumite reguli si principii referitoare la evaluare. un bilanţ teoretic.

şi anume: determinarea activului net corijat (ANC) al activului sau al întreprinderii şi determinarea capacităţii beneficiare (CB) a activului sau a întreprinderii. de rentabilitate întocmai ca un arhitect care proiectează pe hârtie un imobil. Părăsirea bilanţului contabil si elaborarea bilanţului economic se realizează cu ocazia elaborării a două lucrări . devine tot mai mult cunoscut sub denumirea de inginerie financiară. 28 . MARIN TOMA abstracte. în lumea specialiştilor în finanţe. Aceste activităţi financiare fac parte din ceea ce. scenarii de dezvoltare. Bilanţ contabil Bilanţ economic Patrimoniu în valori contabile ANC Patrimoniu în valori economice Performanţe financiare obţinute CB Performanţe recalculate în funcţie de factori de piaţă Componentele fundamentale ale oricărei evaluări Cele prezentate mai sus credem că stau la baza stabilirii sediului materiei evaluărilor de întreprinderi şi de titluri pe lângă organismele profesionale din domeniul contabilităţii. Este unul din motivele pentru care evaluarea este considerată de unii specialişti mai mult o artă decât o ştiinţă. univ.indispensabile oricărei evaluări.Prof. dr.

valoarea este rezultatul artei de a evalua. caracter obiectiv: preţul este o mărime obiectivă în raport cu evaluatorul şi subiectivă în raport cu părţile negociatoare reflectând actul lor de voinţă. tangibi lă. 29 - - - . după locul de formare: preţul se formează pe piaţă ca punct de întâlnire între doi actori . fiind creaţia sa. Este firesc ca o valoare preluată de actorii negocierii să devină sau nu preţ. iar expertului evaluator i se pretinde prin regulile de bună practică să nu se oprească la mai puţin de trei valori. ea se stabileşte folosind mintea si imaginaţia evaluatorului si se găseşte pe hârtie. ca număr. Sunt cel puţin patru criterii de diferenţiere a celor două categorii economice: - ca fel al mărimilor. materiale ale unui bun. morale. intelectuale. valoarea este o mărime obiectivă în raport cu actorii negocierii şi subiectivă în raport cu evaluatorul. preţul în orice tranzacţie este unic. pe când valoarea este o mărime convenţională. uşor confundabile însă. diferite tipuri de valori folosite în evaluare Sunt două categorii economice distincte. ale cuiva (în cazul fiinţelor) sau însuşiri fizice. pe când valorile sunt multiple.diferită de arta de a evalua.un vânzător si un cumpărător şi el este rezultatul artei de a negocia . valoarea este un concept ce nu poate fi disociat de calităţile fizice. preţul este o mărime concretă. Valoare şi preţ. iar preţul reprezintă expresia bănească a valorii.Iniţiere în evaluarea întreprinderilor 5.

MARIN TOMA VALOARE PREŢ l Număr: v = multiple p = unic Felul mărimilor: v = convenţional P = tangibilă Loc de formare: v = pe hârtie P = pe piaţă Caracter obiectiv: p = obiectiv faţă de evaluator şi subiectiv faţă de negociatori v = obiectivă faţă de negociator şi subiectivă faţă de evaluator EVALUATOR A Factori obiectivi (dar şi subiectivi) S ^ x NEGO CIATOR Factorii subiectivi pot fi hotărâtori Pentru a evita confuziile dintre cele două categorii economice trebuie avut grijă să nu fie înlăturat rolul strategiei de negociere care este singura care poate determina preţul unei tranzacţii cu toate 30 . univ. dr.Prof.

negociatorii.Iniţiere în evaluarea întreprinderilor că punctul de pornire 1-a constituit una sau mai multe valori estimate de un expert evaluator. logică ce poate fi urmărită în schema de mai jos în care obiectul tranzacţiei îl constituie acţiunile unei societăţi. VÂNZĂTORUL CUMPĂRĂTORUL OBIECT Acţiunile unei societăţi Evaluare Stabilirea unei valori potrivit unor criterii aplicate de proprietar Evaluare Stabilirea unei valori potrivit unor criterii determinate de potenţialii cumpărători Strategia de negociere Strategia de negociere NEGOCIERE PREŢUL de vânzare al acţiunilor 31 . valorile determinate de evaluator sunt pur orientative pentru alţi profesionişti . Altfel spus.

obţinându-se numai pe piaţă. în funcţie de scop şi de o serie de alţi factori. în sensul economic al bunului respectiv. este un preţ în mod real. autoturismele de ocazie (în unele ţări europene). determinat exclusiv de raportul cerere-ofertă. având aceeaşi durată prezumtă de folosinţă si posedând aceleaşi performanţe cu obiectul reevaluat. se pot folosi mai multe tipuri de valori din care cele mai des utilizate sunt: Valoarea de origine. MARIN TOMA în evaluarea unui activ sau a unei întreprinderi. este posibilă determinarea unei valori venale care să corespundă unei evaluări exacte. Valoarea justă reprezintă preţul la care un bun ar putea fi schimbat între un cumpărător şi un vânzător.Prof. este ceea ce noi numim frecvent valoarea de înlocuire. de exemplu. Valoarea de folosinţă este definită ca fiind totalitatea costurilor care ar fi necesare pentru dobândirea unui bun susceptibil de a fi folosit în acelaşi scop. univ. de inventar sau istorică este dată de totalitatea costurilor necesare pentru achiziţionarea şi punerea bunului sau a activului în stare de folosire sau de utilizare. este dificilă determinarea acestei valori înaintea tranzacţiei. Valoarea de piaţă este suma estimată pentru care o proprietate va fi schimbată. Dacă există o veritabilă piaţă a produsului. în aceleaşi condiţiuni de utilizare. Valoarea venală este o valoare obţinută în momentul cedării bunului. uzura morală şi uzura funcţională). ca. între un cumpărător decis 32 . normal informaţi şi interesaţi într-o tranzacţie echilibrată. Valoarea de folosinţă este dată de costurile necesare pentru procurarea unui bun care prezintă aceleaşi posibilităţi de utilizare. de achiziţie. dr. Valoarea actuală se obţine corectând valoarea de origine cu inflaţia care a avut loc de la data achiziţiei şi cu coeficientul de învechire (care cuprinde uzura fizică. la data evaluării. pentru aceeaşi durată de folosinţă reziduală.

şi anume: - Suma estimată este cel mai probabil preţ exprimat în uni tăţi monetare. dar nu constrâns. unei date precise. Un vânzător hotărât.ar putea fi încheiată la data evaluării. să cumpere. de asemenea. Este tipul de valoare la care se recurge cel mai frecvent. prudent şi fără constrângere. un cumpărător care achiziţio nează în concordanţă cu realităţile pieţei actuale şi nu ale unei pieţe imaginare sau ipotetice.care întruneşte toate celelalte condiţii ale definiţiei valorii de piaţă . nici determinat să cumpere la orice preţ. motiv pentru care trebuie stăruit pe elementele componente ale acestei definiţii. adică nu este nerăbdător sau con strâns să vândă. data evaluării. după o activitate de marketing corespunzătoare. un vânzător motivat să 33 - - - - . de piaţă. La data evaluării semnifică faptul că valoarea de piaţă estimată este specifică unui moment. într-o tranzacţie cu preţ determinat obiectiv. într-o tranzacţie independentă. un cumpărător care nu este nici nerăbdător să cumpere. se referă. plătibil pentru proprietate. în care părţile au acţionat în cunoştinţă de cauză. O proprietate va fi schimbată se referă la preţul la care piaţa aşteaptă că tranzacţia . Este cel mai bun preţ care se poate obţine în mod rezonabil de către vânzător şi cel mai avan tajos preţ obtenabil în mod rezonabil de către cumpărător. nici forţat să menţină un preţ care este considerat realist pe piaţa actuală. între un cumpărător decis se referă la un cumpărător care este motivat.Iniţiere în evaluarea întreprinderilor şi un vânzător hotărât. la faptul că valoarea unei proprietăţi este o sumă de bani estimată şi nu un preţ de vânzare predeterminat sau preţul actual de vânzare.

se presupune că perioada de expunere trebuie să înceapă înainte de data evaluării. compania-mamă cu filialele sale) între părţi distincte. ambele părţi sunt motivate dar nu constrânse. fiecare acţionând în mod independent. într-o tranzacţie cu preţ determinat obiectiv.Prof. adică ambele părţi sunt bine informate. univ. 34 . reflectarea preţului curent sperat pentru proprietatea care a ajuns la sfârşitul duratei de viaţă utilă din punct de vedere al scopului si funcţionării stabilite iniţial. Valoarea de recuperare brută minus costurile de vânzare dă valoarea de recuperare netă care poate fi egală cu valoarea realizabilă netă pentru un activ care nu mai are utilitate pentru întreprindere. Valoarea de recuperare este. în mod obişnuit. fără a necesita reparaţii sau adaptări speciale. se obţin şi alte valori după cum urmează: . durata timpului de expunere pe piaţă trebuie să fie sufi cientă. în care părţile implicate au acţionat în cunoştinţă de cauză si prudent.Valoarea de recuperare brută este valoarea unei pro prietăţi (cu excepţia terenului) care se obţine mai degrabă din valoa rea materialelor pe care le conţine decât din valoarea care se obţine din continuarea utilizării. tranzacţie între părţi. la cel mai bun preţ obtenabil. între care nu există o relaţie particulară sau specială (de exemplu. Si fără constrângere. După o activitate de marketing adecvată înseamnă că pro prietatea va fi prezentată pe piaţă în cel mai adecvat mod. MARIN TOMA - - - - vândă proprietatea în condiţiile pieţei. dr. acţio nează în propriul interes si în mod prudent. Pornind de la unele baze de evaluare diferite de valoarea de piaţă.

în mod automat. grup de investitori sau entităţi. reflectând astfel contribuţia acestora la valoarea totală. Conceptul presupune evaluarea unei întreprinderi care-şi va continua activitatea şi a cărei valoare de exploatare continuă poate fi alocată pe părţile sale componente. • Valoarea de investiţie sau subiectivă este valoarea proprietăţii pentru un anumit investitor sau pentru o categorie de investitori sau pentru obiective (scopuri) de investiţii identificate.Iniţiere în evaluarea întreprinderilor Conceptul de valoare de recuperare se bazează. care pot fi încă utilizate. de aceea nu este în relaţie cu piaţa. că o proprietate nu mai are nicio durată de viaţă utilă sau o utilitate. Această valoare poate fi mai mare sau mai mică decât valoarea de piaţă a proprietăţii respective. proprietatea vândută pentru recuperare poate fi reconstituită sau transformată pentru a servi unui scop asemănător sau diferit sau poate asigura componente pentru alte proprietăţi. se referă strict la valoarea cu care o anumită proprietate contribuie în întreprinderea din care face parte. pe ideea că activul este evaluat mai degrabă prin prisma valorii lui de recuperare din vânzare decât a scopului pentru care a fost conceput iniţial. care au obiective de investiţii diferite în mod clar. fără a avea în vedere cea mai bună utilizare a proprietăţii sau suma de bani ce poate fi obţinută în urma vânzării sale. Acest concept subiectiv face legătura dintre o proprietate anumită şi un anumit investitor. Standardul Internaţional de Contabilitate IAS 36 defineşte valoarea de utilizare ca fiind valoarea actuală a fluxurilor viitoare de numerar ce se aşteaptă să fie generate din utilizarea continuă a unui activ şi din cedarea lui la sfârşitul duratei de viaţă utilă. • Valoarea de utilizare este valoarea pe care o anumită proprietate o are pentru o utilizare specifică şi pentru un anumit utilizator. Valoarea de recuperare nu trebuie să implice. deci. valoarea de recuperare ar fi expresia valorii de casare sau a valorii pentru reciclarea materialelor. • Valoarea de exploatare continuă se referă la valoarea unei întreprinderi în ansamblul ei. în ultimă instanţă. dar valoarea 35 .

specificată în definiţia valorii de piaţă. din vânzarea unei proprietăţi. reprezintă suma care ar putea fi primită. In unele cazuri. Este o aplicaţie particulară a abordării prin cost. pentru care nu sunt disponibile informaţii de piaţă. • Valoarea de impozitare. valoarea de vânzare forţată poate implica un vânzător obligat să vândă şi un cumpărător (sau mai mulţi) care cumpără fiind conştienţi de dezavantajul vânzătorului. • Valoarea de asigurare este valoarea proprietăţii dată de unele definiţii conţinute într-o poliţă sau contract de asigurare. nu reflectă valoarea sa de piaţă. abordarea prin cost poate fi aplicată în estimările valorii de piaţă. metodele prin care se estimează valoarea pot produce rezultate diferite de valoarea de piaţă. conceptul de valoare de exploatare continuă poate fi aplicat numai pentru proprietatea care reprezintă o parte a unei întreprinderi sau entităţi. dacă toate elementele necesare pentru aplicarea acestei abordări sunt obţinute din evidenţele pieţei libere. • Costul de înlocuire net este considerat ca o metodă acceptabilă. univ. Ca urmare. într-o perioadă de timp prea scurtă pentru a fi conformă cu perioada de marketing necesară. astfel determinată. în mod rezonabil. utilizată în raportarea financiară pentru a determina un surogat al valorii de piaţă a proprietăţilor specializate si cu piaţă limitată. Deşi unele jurisdicţii pot cita valoarea de piaţă ca bază de evaluare. cunoscută şi sub denumirea de valoare de vânzare forţată. • Valoarea de lichidare. plus costul curent brut de înlocuire (sau reconstrucţie) a clădirilor. 36 .Prof. aprecierea sau impozitarea unei proprietăţi. MARIN TOMA unei componente. minus alocarea (valorică) pentru deteriorarea fizică si orice forme relevante de depreciere şi optimizare. de impunere sau valoarea impozabilă este o valoare care se bazează pe definiţiile conţinute în legile ce se referă la evaluarea. Această valoare se bazează pe estimarea valorii de piaţă pentru utilizarea existentă a terenului. dr.

Valoarea de garantare a creditului ipotecar este un concept al valorii cu risc. mai degrabă decât pieţei. de exemplu. Valoarea specială ar putea fi asociată cu elemente ale valorii de exploatare continuă şi cu valoarea de investiţie sau subiectivă. Cu alte cuvinte. La estimarea valorii de garantare a creditului ipotecar nu vor fi luate în considerare elementele specu lative. prin prezentarea clară a oricărei ipoteze speciale utilizate. Valoarea specială poate proveni. cu una învecinată. ca urmare a asocierii fizice. • 37 . funcţionale sau economice a proprietăţii cu orice altă proprietate. utilizat în mai multe ţări europene pentru scopul de creditare. Evaluatorul trebuie să se asigure că şi criteriile utilizate prin evaluarea unor astfel de proprietăţi sunt diferite de cele utilizate pentru estimarea valorii de piaţă. Valoarea de garantare a creditului ipotecar trebuie fundamentată într-o manieră clară şi transparentă. Este un supliment de valoare care poate fi aplicabil unui anumit proprietar sau utilizator sau unui potenţial cumpărător sau utilizator al proprietăţii. adică valoarea suplimentară. • Valoarea de garantare a creditului ipotecar este valoa rea proprietăţii determinată de evaluator printr-o estimare ponderată a vandabilităţii viitoare a proprietăţii. în general. prin luarea în considerare a aspectelor mentenabile pe termen lung ale proprietăţii. a utilizării curente şi utilizărilor alter native adecvate ale proprietăţii. a condiţiilor normale şi locale de piaţă. rezultă din contopirea a două sau mai multe participării la proprietate si reprezintă o formă particulară a valorii speciale. de exemplu.Iniţiere în evaluarea întreprinderilor Valoarea specială este legată de un element extraordinar al valorii. valoarea specială este aplicabilă numai unui cumpărător cu interese speciale. • Valoarea de fuziune. acest element face ca valoarea să fie mai mare decât valoarea de piaţă.

atrage un număr relativ mic de cumpărători potenţiali. numită şi proprietate cu scop special sau proprietate proiectată special. cauzată de natura si arhitectura specializată a clădirii. din cauza condiţiilor de piaţă. repararea sau reconstruirea proprietăţii asigurate într-o condiţie foarte asemănătoare. luând în considerare vechimea. • Valoarea de despăgubire este costul necesar pentru înlocuirea.Prof. însă nu mai bună sau mai cuprinzătoare decât condiţia sa. atunci când era nouă. • Proprietatea specializată. de configuraţia. datorită unicităţii sale. datorită naturii ei specializate. localizarea sau altele. condiţia şi durata de viaţă utilă rămasă. • Pentru a înţelege mai bine definirea valorilor de mai sus. Deşi pentru evaluarea proprietăţilor specializate poate fi aplicată oricare dintre abordări. a unor caracteristici unice sau a altor fatori. repararea sau reconstituirea proprietăţii asigurate. dr. de exemplu. univ. dar nu mai bună sau mai cuprinzătoare. 38 . • Proprietatea cu piaţă limitată este proprietatea care. Caracteristica esenţială a acestor proprietăţi cu piaţă limitată nu este imposibilitatea de a fi vândute pe piaţa liberă. într-o condiţie foarte asemănătoare. este proprietatea care. rafinăriile petroliere. ci că vânzarea acestora necesită în mod obişnuit o perioadă de comercializare pe piaţă mai mare decât cea obişnuită pentru proprietăţile gata de vânzare. să mai vedem doi termeni de referinţă: proprietatea cu piaţă limitată si proprietatea specializată. MARIN TOMA Valoarea de reconstituire este costul necesar pentru înlocuirea. este rar sau niciodată vândută pe piaţa liberă altfel decât ca parte a întreprinderii (afacerii). în comparaţie cu condiţia sa la momentul în care a avut loc distrugerea. într-un timp determinat. ca. metoda costului de înlocuire net este utilizată în mod uzual.

CAPITOLUL II Diagnosticul .sursă a tuturor elementelor şi informaţiilor necesare evaluării unei întreprinderi 39 .

să aibă permanent în vedere si să considere că toate informaţiile-bilanţ. anticiparea viitorului întreprinderii. statisticile arată preocuparea conducerii pentru dezvoltarea factorului investiţional. diagnosticului de evaluare i se atribuie cea 80% din resursele necesare. puternic imobilizată. Diagnosticul de evaluare permite identificarea factorilor de risc şi stabilirea ipotezelor de evaluare. la o întreprindere industrială. evidenţe de orice fel . bilanţul contabil reflectă valoarea contabilă a instalaţiei de bază pusă recent în funcţiune etc. iar calculelor propriu-zise de evaluare cea 20%. dar acestea sunt doar imagini: analiza diagnostic arată că stocul e format din pantofi pentru bărbaţi. din care se vinde doar o pereche pe lună. MARIN TOMA 1. numerele 44-46. univ. expertul evaluator va trebui să reţină această realitate cu toate consecinţele care decurg. statistici. expertul evaluator va trebui să reţină această realitate cu toate consecinţele care decurg din distorsiunile existente între valoarea contabilă şi valoarea economică a instalaţiei de bază. analiza diagnostic arată însă că întreprinderea a introdus în costuri amortizarea fiscală (beneficiind şi de facilitatea de 20% în primul an) şi nu amortismentul tehnico-economic realizat.nu constituie decât imagini ale unei realităţi. iar datoria lui este să afle realitatea însăşi. statisticile arată realizarea producţiei prevăzute. Diagnosticul de evaluare permite alegerea metodelor de evaluare a întreprinderii şi tot el poate explica diferenţele dintre valorile determinate de evaluatori diferiţi. la o fabrică de încălţăminte.Prof. dr. Tot astfel. De exemplu. numai astfel se pătrunde în intimitatea întreprinderii după care estimarea valorii nu este decât o chestiune de metodologie. Se consideră că. bilanţul contabil reflectă un stoc etc. 40 . Rolul diagnosticului de evaluare Expertul evaluator trebuie să înţeleagă realităţile din întreprindere.. în evaluarea unei întreprinderi.

cu subrubricile: - acte şi contracte privind modul de exploatare (fond comercial. Principalele obiective urmărite şi mijloace de realizare pentru fiecare latură a activităţii întreprinderii sunt prezentate în cadrul diagnosticelor sectoriale. 2. acte şi contracte privind finanţarea pe termen mediu şi lung (credite bancare. acte si contracte privind alte imobilizări (titluri de participare. închirieri. slăbiciunile întreprinderii. Mijloace de realizare: A. si ameninţările. > analiza patrimoniului conducerii întreprinderii. pe de o parte. expertize recente privind evaluarea).Iniţiere în evaluarea întreprinderilor Diagnosticul trebuie să cuprindă toate laturile şi sectoarele activităţii şi toate funcţiile întreprinderii scoţând în evidenţă oportunităţile.). atuurile şi factorii de succes ai întreprinderii. licenţe. linii de credit). concesiuni. Punerea în lucru a chestionarului de diagnostic juridic. 41 - - . care cuprinde: • drept comercial. mărci şi brevete etc. acte şi contracte privind situaţia imobiliară (acte de proprietate. după cum rezultă în cele ce urmează. Diagnosticul juridic Obiective: > aprecierea riscurilor inerente situaţiei juridice a întreprinderii. pe de altă parte. leasing. locaţii. contracte de franciză).

analiza documentelor juridice generale (registrul de procese-verbale ale Adunărilor Generale si ale Consiliului de Administraţie).Prof. cu subrubricile: - B. Punerea în lucru a chestionarului de diagnostic patrimonial al conducătorilor întreprinderii Concluzii: • puncte tari. analiza regimului fiscal al întreprinderii. • drept social. MARIN TOMA - asigurări (contracte de asigurări. existenţa contractelor de muncă. data ultimului control al organismelor sociale şi principalele constatări. Diagnosticul comercial Obiectiv: Poziţionarea întreprinderii sau a activului în piaţă. cu subrubricile: - • drept societar. dr. partenerii sociali (sindicate. riscuri asigu rate). • puncte slabe.). data ultimului control fiscal şi principalele constatări. cu subrubricile: - • drept fiscal. obiect. a regulamentelor de organizare si funcţionare sau regulamentelor interne. particularităţi. ţinerea la zi a documentelor juridice generale ale întreprinderii. 42 . conflicte sociale etc. univ. 3.

existenţa unor restricţii legate de reglementări de distribuţie.publicitate şi promovare.poziţia strategică a întreprinderii (situaţia sa generală în comparaţie cu mediul economic. .). 43 . .piaţa (localizarea si descrierea pieţii). fragilitatea relaţiilor cu clientela etc. cu sectorul. clienţi stra tegici.Iniţiere în evaluarea întreprinderilor Mijloace de realizare: Punerea în lucru a chestionarului de diagnostic comercial. forţa de pătrundere şi de adaptare. . costuri de producţie. cu piaţa sa). brevetele deţinute de întreprindere). . clienţi rău platnici. reînnoirea produselor. concurenţă). cheltuieli de marketing.produsele (gama. Concluzii: . .clientela întreprinderii (număr.puncte slabe. Diagnosticul tehnic.).puncte tari. tehnologic şi de exploatare Obiectiv: Evaluarea măsurii în care mijloacele de producţie răspund nevoilor actuale sau viitoare ale întreprinderii. care cuprinde subrubricile: .politica de preţuri (competitivitatea preţurilor. repartizarea. .distribuţia (reţea de distribuţie. service asigurat etc. politica de cercetare şi dezvoltare. 4. produse cu marjă ridicată si cu marjă redusă. .

puncte slabe. care cuprinde subrubricile: .starea mijloacelor de producţie (utilaje.Prof.procesele de fabricaţie (aprovizionare. • puncte slabe. conducere. productivitate).structură). perso nalul productiv . Mijloace de realizare: Punerea în lucru a chestionarului de diagnostic si o descriere a profilului cadrelor din întreprindere (structura multicriterială a personalului. construcţii. . stocuri. 44 . univ. producţie. tehnologic şi de exploatare. MARIN TOMA Mijloace de realizare: Punerea în lucru a chestionarului de diagnostic tehnic.puncte tari. Diagnosticul de organizare. Concluzii: • puncte tari. 5. dr. . management şi resurse umane Obiectiv: Analiza structurii resurselor umane şi capacitatea acesteia de a contribui la realizarea obiectivelor întreprinderii. calitate. . Concluzii: . aspecte sociale).activitatea de cercetare şi dezvoltare a întreprinderii.

valori mobi liare de plasament imobilizări şi amortismente. punerea în lucru a chestionarului de diagnostic contabil (balanţe. • aprecierea rezultatelor. 45 . furnizori. evenimente posterioare. litigii. alte datorii. • studiul resurselor şi utilizărilor. tabloul soldurilor intermediare de gestiune etc. fonduri proprii etc. conturi clienţi. bilanţ funcţional.).). - evaluarea riscurilor prin metoda scorurilor. Mijloace de realizare: • • cunoaşterea principiilor şi metodelor contabile proprii sectorului de activitate şi aplicate de întreprindere. • aprecierea ajustărilor necesare cauzate fie de politicile contabile. Concluzii: • puncte tari.Iniţiere în evaluarea întreprinderilor 6. stocuri. împrumuturi. fie de politicile fiscale. . impo zite. trezorerie. construirea (elaborarea) diferitelor situaţii necesare pentru analiză şi diagnostic (tablou de finanţare. • puncte slabe. Diagnosticul financiar-contabil Obiective: • fiabilizarea valorilor contabile reţinute. • exploatarea şi echilibrele financiare.analiza raţiourilor. alte ele mente de activ.

Analiza fundamentală pentru evaluare în lumea afacerilor. altfel spus. Analiza tehnică are la bază ideea că numai preţul constituie o informaţie importantă şi că istoria. 46 . Abordarea pe baza analizei fundamentale este singurul mod de abordare care permite cu adevărat estimarea valorii unei întreprinderi. Conceptual se disting două moduri de abordare a problematicii evaluărilor de întreprinderi. are tendinţa de respectare. planurilor şi proiecţiilor privind activitatea şi auditul elementelor imateriale ale întreprinderii. univ.. precum psihologia umană. dar mai ales managerilor întreprinderii interesaţi nu numai de gestiunea riscului dar si de planificarea si dezvoltarea strategică. alegerii ipotezelor financiare. organismelor de investiţii. bazat pe analiza tehnică. Numai acest mod de abordare conduce la validarea strategiei şi la poziţionarea în piaţă a întreprinderii prin analiza conturilor acesteia. statului etc. dr. MARIN TOMA 7. problema evaluării întreprinderii se pune în mod frecvent partenerilor unei întreprinderi si. Partea cea mai importantă a unei evaluări de întreprindere este afectată diagnosticului. ajută mai mult la intervenţia în piaţă la momentul oportun şi mai puţin la valoarea cea mai bună. băncilor. comportamente trecute din piaţă se vor reproduce în viitor şi deci acestea pot fi utilizate pentru previziuni şi anticipări. Acest mod de abordare. Analiza fundamentală are ca obiectiv estimarea valorii prin studiul elementelor fundamentale desprinse din situaţiile financiare ale întreprinderii (cu deosebire bilanţ si cont de rezultate) şi prin măsurarea pertinenţei strategiilor urmate de întreprindere. din punct de vedere al surselor de informaţii si al analizelor efectuate: analiza tehnică si analiza fundamentală. analiştilor financiari. în mod deosebit.Prof. specific pieţei de capital.

de succes ai întreprinderii în piaţă: . . Analiza factorilor-cheie. Investigaţiile strategice Pe baza analizei diagnostic în detaliu. De exemplu. creşterea nivelului de viaţă.ameninţări legate de apariţia unor noi actori în piaţa produsului. de o manieră globală. unele disfuncţionalităţi ale sistemului public de sănătate etc. 7.capacitatea de negociere cu furnizorii si cu clienţii. cum ar fi: • analiza externă. efectuată conform celor prezentate la pct. . identificarea factorilor-cheie. o întreprindere de distribuire de materiale medicale are o situaţie financiară bună. . a situaţiei întreprinderii în mediul economic şi de piaţă în care aceasta îşi desfăşoară activitatea. sectorul din care face parte se caracterizează prin factori favorabili precum: o curbă demografică favorabilă (îmbătrânirea populaţiei).Iniţiere în evaluarea întreprinderilor Principalele investigaţii financiare care au loc în cadrul analizei fundamentale pentru evaluare se referă la investigaţii strategice si investigaţii financiare şi modelul de afaceri în care se interconectează diagnosticul strategic cu analiza financiară. înlocuitoare. 2-6 din cadrul acestui capitol. punând în evidenţă diferiţii actori precum şi ameninţările şi oportunităţile. trebuie sintetizate acele instrumente şi metode a căror utilizare să fie simplă şi eficace. Cu toate acestea. care să permită poziţionarea întreprinderii în piaţă şi scoaterea în evidenţă a oportunităţilor şi ameninţărilor. dorinţă tot mai mare a populaţiei de rezolvare a unor probleme medicale la domiciliu. dezvoltarea sectorului privat.intensitatea concurenţială. de succes. permite estimarea.ameninţări legate de apariţia de produse noi.1. 47 .

a fenomenelor de achiziţie a distribuitorilor de către furnizori în vederea concentrării. - - O sinteză în care se scot în relief factorii de succes. a tuturor elementelor care poziţionează întreprinderea în piaţă şi analiza comparativă a celor două liste. iar un eventual cumpărător care nu-şi pune întrebări legate de asemenea riscuri poate să recurgă la o decizie naivă în ce priveşte preţul pe care îl va plăti. analiza critică a organigramei permite aprecieri cu privire la situaţia competenţelor si identificarea eventua lelor disfuncţionalităţi. această analiză internă se realizează prin: - analiza comparativă (benchmarking) a forţelor concu renţilor cu poziţionarea întreprinderii în piaţă permite stabilirea capacităţii concurenţiale sau de inovare ale acesteia. presupune listarea tuturor forţelor concurenţiale. de asemenea.Prof. dr. MARIN TOMA neînţelegerea corespunzătoare a atitudinii furnizorilor faţă de distribuitori. univ. • analiza internă permite punerea în evidenţă a avantaj elor concurenţiale ale întreprinderii prin identificarea mijloacelor de care ea dispune pentru a face faţă obiectivelor si prin calităţile organizaţionale şi capacităţile sale de a rezista în piaţa din care face parte. poziţionarea concurenţială a întreprinderii şi avantajele legate de modul de 48 . ca şi a preocupărilor puterii publice pentru reducerea cheltuielilor publice pot conduce la deteriorarea rapidă a situaţiei financiare a întreprinderii de distribuire materiale medicale. analiza prin valoare presupune analiza pe fiecare activitate operaţională a întreprinderii în scopul identifi cării locurilor şi activităţilor unde se creează valoare si unde eventual se pierde valoare.

Identificarea şi aprecierea de ansamblu a situaţiilor financiare ale întreprinderii Situaţiile financiare ale unei întreprinderi se compun si se prezintă în funcţie de referenţialul contabil adoptat de întreprindere care poate fi: Standardele Internaţionale de Raportare Financiară (IFRS).2.ceea ce presupune aplicarea cu bună credinţă a regulilor şi principiilor contabile. clară şi completă poziţiei financiare (patrimoniului). contul de rezultate şi anexele la acestea.ceea ce presupune conformarea la regulile si principiile contabile general acceptate si sinceritatea contabilităţii . si . 7.2. pentru aceasta experţii trebuie să se pronunţe cu privire la: regularitatea contabilităţii . Sunt folosite pentru evaluare situaţiile financiare anuale elaborate de întreprindere sau situaţiile financiare elaborate ad-hoc la o anumită dată în cursul exerciţiului. 7.asigurarea că situaţiile financiare dau o imagine fidelă. Investigaţiile financiare Toate lucrările efectuate de experţii contabili în cadrul unei evaluări de întreprindere pot fi grupate în trei categorii: . . 49 .lucrări de identificare a situaţiilor financiare.Iniţiere în evaluarea întreprinderilor organizare permite obţinerea unei viziuni strategice şi identificarea eventualelor corecţii ce trebuie aduse în activitatea întreprinderii. Principalele acţiuni întreprinse de experţi au ca obiective: . din ele nu pot lipsi bilanţul. standardele (normele) naţionale de contabilitate sau un alt referenţial identificat. perfor manţelor şi situaţiei financiare de ansamblu ale întreprin derii.1.lucrări de analiză a situaţiei financiare a întreprinderii.lucrări de retratare a situaţiilor financiare.

elaborând bilanţul economic al întreprinderii pe baza căruia se va proceda la evaluare. în cadrul analizei fundamentale.2. MARIN TOMA - - studierea pachetului fiscal specific întreprinderii şi identi ficarea tuturor influenţelor fiscalităţii asupra valorii contabile a bunurilor.3. potrivit pct. Aşa cum s-a mai amintit. 7. 7. 7.activul net corijat şi capacitatea beneficiară . de mai sus. Analiza situaţiei financiare a întreprinderii Se realizează în două etape: în cadrul diagnosticului financiarcontabil. univ. atât din punct de vedere al patrimoniului. care nu sunt contabilizate. de regulă intangibile. cât şi al performanţelor. dr. în scopul evaluării propriu-zise a întreprinderii.2. folosind informaţiile reieşite din situaţiile financiare retratate.Prof. pentru elaborarea bilanţului economic este necesară determinarea componentelor fundamentale ale evaluării de întreprindere . precum şi reaşezarea postbilanţieră a întreprinderii într-o situaţie normală. experţii urmăresc eliminarea oricăror distorsiuni între valoarea contabilă şi valoarea economică a bunurilor şi elementelor înscrise în bilanţ. ştiut fiind că în cadrul tranzacţionării unei întreprinderi con tează nu numai ce este înscris în bilanţ ci si „partea invi zibilă" adică acele elemente.2. Analiza situaţiei financiare este concentrată pe următoarele axe principale de studiu asupra întreprinderii: 50 .2. identificarea activelor nefinanciare ale întreprinderii. Retratarea situaţiilor financiare ale întreprinderii Pornind de la situaţiile financiare ale întreprinderii.lucrări prezentate în capitolele următoare.2. folosind informaţiile reieşite din situaţiile financiare ale întreprinderii în scopul identificării punctelor tari si punctelor slabe.

restructurarea sectorului.2.evoluţia producţiei. limitări ale activităţilor etc.). Se foloseşte metoda raţiourilor (rapoarte. impactul politicilor economice şi monetare etc. 51 . 7. Analiza datelor strategice Folosind lucrările iniţiale efectuate în cadrul investigaţiilor strategice.3. evoluţii tehnice şi tehnologice în domenii.şi o analiză structurală .3. orientării activităţilor de cercetare şi dezvoltare. întreprinderea şi mediul de afaceri Constă într-o analiză conjuncturală . efectivelor de personal etc. Se studiază cifra de afaceri şi producţia în strânsă legătură cu rezultatele şi cu structura tip a costurilor întreprinderii. se poate descompune în funcţie de cei trei factori de influenţă: evoluţia medie a preţurilor.Iniţiere în evaluarea întreprinderilor 7.2. caracteristici ale concurenţei (interne şi internaţionale). valoric. exporturilor. analiza poate să întrevadă activitatea întreprinderii din următoarele puncte de vedere: organizarea sa specifică (concurenţă. evoluţia medie a volumelor (cantităţilor) şi evoluţia structurii veniturilor.2. se procedează la măsurarea activităţilor desfăşurate de întreprindere. la studierea structurii costurilor si la capacitatea întreprinderii de a controla evoluţiile sale. evoluţia indicatorilor de producţie si cifra de afaceri. caracteristicile tehnologice (poziţionarea tehnologiilor folosite pe curba vieţii).1. . la aprecierea evoluţiei debuşeelor. indicatori) precum şi analize calitative. cum ar fi modificări ale pieţelor de desfacere. Analiza activităţii întreprinderii Folosind conturile şi datele extracontabile referitoare la preţurile practicate şi veniturile întreprinderii.2. schimbări ale tehnologiilor etc. strategii ale întreprinderilor dominante. Se va compara creşterea medie a preţurilor practicate de întreprindere cu indicele produsului interior brut pe sector (ramură).3. 7. importurilor. -în scopul identificării perspectivelor întreprinderii.3.

pieţe. cât şi pe cele care conduc la pierderi de valoare. ameninţări ale nou-veniţilor în piaţă. trebuie pusă în evidenţă strategia adecvată care să permită întreprinderii de a-şi crea un avantaj competitiv durabil. potenţial de dezvoltare.. rata medie a rentabilităţii etc. pentru fiecare din domeniile de activitate se studiază influenţele asupra modului de creare a valorii în întreprindere. definirea strategiei.). dr. MARIN TOMA Aceste abordări au ca obiectiv obţinerea elementelor necesare unei judecăţi asupra întreprinderii şi sectorului său de activitate şi pot fi structurate într-un ansamblu coerent cuprinzând 5 etape importante: . intervenţii ale statului etc. . identificând atât acele activităţi creatoare de valoare.) şi principalele forţe care acţionează (rivalitate între concurenţi. strategia de identi ficare şi căile şi modalităţile de dezvoltare strategică. se anali zează caracteristicile (creştere.care de cele mai multe ori se prezintă ca un ansamblu de produse. pentru fiecare din domeniile de activitate şi ţinând cont de rezultatele analizei concurenţiale. care sunt pertinente şi omogene din punct de vedere al formulării strategiei si pot fi avute în vedere în construcţia unei reflecţii strategice asupra întreprinderii. crearea valorii. strategia de costuri. univ. definite potrivit alineatului precedent.segmentarea strategică constă în identificarea acelor elemente din activitatea globală a întreprinderii .analiza concurenţială pentru fiecare din domeniile de activitate.Prof. mijloace de producţie etc. - - 52 . presiuni ale furni zorilor sau clienţilor. tehnologii. - avantajul competitiv.

întreprinderea caută să-şi asigure un avantaj la nivelul costurilor sale faţă de cele ale concurenţei.mijloace materiale: evoluţia investiţiilor în corelare cu strategia întreprinderii. divizare. Prin căi şi metode de dezvoltare strategică se înţeleg diferitele noi activităţi în care poate intra întreprinderea şi diferitele căi de restructurare (fuziune. întrucât volumul de activitate influenţează costurile. ridicarea potenţialului de dezvoltare. • raţio de intensitate capitalistică: imobilizări/număr mediu al salariaţilor. acţiuni de formare şi structuri pe calificări. care să-i permită accelerarea creşterii. . .2.4. strategia de costuri poate fi completată de strategia legată de volumul de activitate.Iniţiere în evaluarea întreprinderilor Prin strategia de costuri. Studiul conturilor de investiţii va fi efectuat ţinând seama de natura. Eficacitatea şi randamentul acestor mijloace sunt analizate cu ajutorul raţiourilor de productivitate: • raţiouri de productivitate: valoarea adăugată/număr mediu al salariaţilor.mijloace pentru cercetare şi dezvoltare. precum şi de obiectivele 53 . valoarea adăugată/număr ore lucrate. asocieri etc. minus impozite şi taxe. reducerea riscurilor. 7. Prin strategia de identificare. minus cheltuieli de personal.3. întreprinderea caută să producă o ofertă specifică prin care să se remarce faţă de concurenţii săi şi să evite o concurenţă bazată exclusiv pe preţuri si costuri.). Analiza conturilor de muncă şi capital Are ca obiectiv cunoaşterea mijloacelor de care dispune întreprinderea pentru dezvoltarea activităţilor sale: . localizarea şi producţiile scontate. • excedentul brut de exploatare: valoarea adăugată. utilizarea resurselor disponibile etc.mijloace umane: politici de angajare şi salariale.

MARIN TOMA urmărite..—m-----1 activ de exploatare (capital de lucru j Raţio compus de rentabilitate: 54 .. excedentul de trezorerie de exploatare (ETE) si rezultatul net (RN).5. Analiza rentabilităţii Are ca obiect aprecierea rentabilităţii economice si financiare a întreprinderii prin patru indicatori de bază: excedentul brut de exploatare (EBE). univ. capacitatea de autofinanţare (CAF). . cheltuieli de personal aferente activităţilor de cercetare) precum si cheltuieli care sunt considerate active fictive. consolidare. incluzând si anumite conturi de cheltuieli (reparaţii capitale. analiza se completează pe baza raţiourilor reprezentând rezultatele obţinute în raport cu capitalurile angajate sau cu indicatorii de activitate.„ rezultat din exploatare Rentabilitatea economica=—=—3------=------r*—-. permiţând observarea unor eventuale efecte ciclice.. diversificare etc. iar o atenţie particulară se va da modului de contabilizare a provizioanelor pentru riscuri şi cheltuieli. ffinanciara = • ~ Rentabilitatea rezultat net capitaluri proprii „.2. dr.Prof.3.. Modul de determinare al principalilor indicatori este următorul: n * u-r* . datele cuprinse în analiză trebuie să fie omogene. cheltuielilor excepţionale şi cheltuielilor de personal. Structura costurilor întreprinderii permite analiza principalilor factori care influenţează evoluţia rentabilităţii sale economice.. Pentru studiul investiţiilor vor fi cercetate datele pe o perioadă de minim 5 ani.). 7. eventualele cheltuieli de restructurare trebuie izolate. corelate cu strategia întreprinderii (capacitate... productivitate. Efectul de investiţii se studiază independent de modul de contabilizare reţinut de întreprindere.

Iniţiere în evaluarea întreprinderilor beneficiul net cifra de afaceri activ de exploatare cifra de afaceri activ de exploatare capitaluri proprii -x-----------------------xbeneficiul net capitaluri proprii marja netă rotaţia capitalului structura financiară Pe baza tabloului următor se dezvoltă analiza rentabilităţii pe cele 5 concepte diferite ale ratei rentabilităţii: rentabilitatea brută şi netă a capitalurilor de exploatare. financiare = deprecierea capitalului angajat Deprecierea capitalului angajat Venit net Excedent net de exploatare (rezultat înainte de impozit) © Capital de exploatare + imobilizări financiare + valori mobiliare de plasament + disponibilităţi = capitaluri angajate Rezerve de autofinanţare + capitaluri proprii externe = Fondurjnroprii Excedent brut global Excedent net global © Capacitatea netă de autofinanţare © (5) Excedentul brut global = excedentul brut de exploatare ± alte venituri şi cheltuieli de exploatare + venituri financiare ± venituri şi cheltuieli excepţionale. 55 . rentabilitatea brută şi netă a capitalurilor angajate şi rentabilitatea financiară a fondurilor proprii ale întreprinderii. Masa capitalurilor Imobilizări corporale + NFR de exploatare = capital de exploatare (de lucru) (CE) Venit brut Excedent brut de exploatare (EBE) Deprecieri Amortisment + provizioane nete = Deprecierea capitalului de exploatare (DE) Deprecierea capital de exploatare + provizioane pentru deprecierea imob.

pornind de la informaţiile furnizate de bilanţ si contul de rezultate ale unei întreprinderi se determină indicatorii de bază ai rentabilităţii.Prof. MARIN TOMA (S) Capacitatea netă de autofinanţare = excedentul brut global . univ.impozite. 56 A : . dr. Rata brută a rentabilităţii capitalurilor de exploatare: excedentul brut de exploatare capitaluri de exploatare Rata netă a rentabilităţii capitalurilor de exploatare: excedentul net de exploatare capitaluri de exploatare Rata brută a rentabilităţii capitalurilor angajate: excedentul brut global capitaluri angajate Rata netă a rentabilităţii capitalurilor angajate: excedentul net global capitaluri angajate Rata rentabilităţii financiare a fondurilor proprii: capacitatea netă de autofinanţare fonduri proprii Rata marjei economice: excedentul brut de exploatare cifra de afaceri Marja de exploatare: excedentul brut de exploatare valoarea adăugată In exemplul următor.cheltuieli financiare .

Iniţiere în evaluarea întreprinderilor Informaţii din contul de rezultate Cifra de afaceri 700 Consumuri intermediare (200) Impozite. taxe___________(50) Valoarea adăugată 450 Cheltuieli personal_______(100) Excedent brut de exploatare Amortizări şi provizioane create Excedent net de exploatare Venituri financiare Cheltuieli financiare Venituri excepţionale Cheltuieli excepţionale Impozit pe profit Rezultat net Informaţii bilantiere Activ Imobilizări corporale (nete) 600 Imobilizări necorporale şi Financiare______________10 Activ imobilizat 610 Necesar de fond de rulment (NFR) 300 15 350 Valori mobiliare (50) 300 20 (30) 15 (10) (50) 245 Disponibilităţi_____________5 930 Capitaluri angajate Pasiv Rezerve pentru autofinanţare Fonduri proprii externe Fonduri proprii totale Datorii financiare Capitaluri angajate 45 0 20 0 65 Capitaluri de exploatare (de lucru) Excedentul brut global: excedentul brut de exploatare venituri financiare venituri excepţionale cheltuieli excepţionale excedent brut global cheltuieli financiare impozit pe profit 600 + 300 = 900 350 20 15 (10) 375 (30) (50) 295 capacitatea de autofinanţare 57 .

6. Analiza politicilor de finanţare şi a structurii financiare Principalele obiective urmărite se referă la natura şi volumul nevoilor de finanţare.3.2.Prof. univ. şi anume: orientările întreprinderii în materie de investiţii în echipamente pentru producţie şi în ciclul de exploatare. MARIN TOMA Rentabilitatea brută a capitalurilor de exploatare: Rentabilitatea netă a capitalurilor de exploatare: 300 _ 3-3 T o/ Rentabilitatea brută a capitalurilor angajate: 375_ Ap 307 930 ' Rentabilitatea netă a capitalurilor angajate: Excedentul net global (excedentul brut global mai puţin dotaţiile la amortizări şi provizioane) capitaluri angajate Rentabilitatea financiară a fondurilor proprii: 245 =45 407 650 ' 7. distingându-se factorii de condiţionare. dr. operaţiuni de creştere 58 .

Iniţiere în evaluarea întreprinderilor externă şi plasamente financiare. impactul politicilor de creştere şi de rentabilitate asupra lichidităţii întreprinderii. se determină por59 . folosirea raţiourilor cu precădere cele de structură.----:—x 100 (un ratio de 50% se consideră satisfăcător) total pasiv ' datorii financiare resurse proprii (resursele proprii cuprind capitalurile proprii plus amortismentele şi provizioanele cu caracter de rezervă) datorii totale resurse proprii capitaluriproprii datorii totale capitaluriproprii datorii pe termen lung capitaluri de autofinanţare datorii pe termen lung Autofinanţarea reprezintă ansamblul resurselor interne obţinute din activitatea desfăşurată care rămân la dispoziţia întreprinderii după remunerarea aporturilor de capital. Autonomia financiară reprezintă aptitudinea întreprinderii de a face faţă angajamentelor sale financiare şi se măsoară prin raţiouri financiare precum rata globală de îndatorare: -------. echilibrul financiar al întreprinderii pe baza structurilor bilanţiere. de lichiditate şi de finanţare a ciclului de exploatare etc.

respectiv variaţia necesarului de fond de rulment şi activitatea financiară. Politicile de autofinanţare se studiază pe mai mulţi ani pe baza raţiourilor: • rata de autofinanţare a imobilizărilor corporale: autofinanţarea imobilizări corporale achiziţionate x 100 rata de autofinanţare a investiţiilor corporale si financiare: autofinanţarea imobilizări corporale şi financiare achiziţionate x 100 rata de autofinanţare a nevoilor globale de finanţare (achiziţiile de imobilizări corporale si financiare. autofinanţarea în mărime absolută (sau economia brută) se obţine scăzând din valoarea adăugată cheltuielile cu munca (personalul). ca mărime. MARIN TOMA nind de la capacitatea de autofinanţare din care se deduc dividendele plătite. Autofinanţarea corespunde.Prof. univ. plus nevoile legate de finanţarea activităţii de exploatare. respectiv rambursarea datoriilor): autofinanţarea nevoi de finanţare globală • gradul de independenţă al întreprinderii: capitaluri proprii capitaluri împrumutate . dr. din acest punct de vedere. economiei ce rămâne întreprinderii după remunerarea factorilor de producţie. impozitele si taxele (inclusiv inipozi60 .

Autofinanţarea este legată direct de rentabilitatea întreprinderii: cu cât ea este mai performantă cu atât va degaja o valoare adăugată mai mare.cheltuieli financiare + venituri excepţionale .Iniţiere în evaluarea întreprinderilor tul pe profit).participarea salariaţilor la rezultatele întreprinderii .alte cheltuieli de exploatare + venituri financiare . iar în mărime relativă se măsoară prin raţioul autofinanţarea/valoarea adăugată. Capacitatea de autofinanţare reprezintă ansamblul resurselor financiare obţinute din activitatea de exploatare de care întreprinderea ar putea dispune .impozitul pe profit sau Capacitatea de autofinanţare: rezultat net + dotări la amortismente + dotări la provizioane .cheltuieli excepţionale .fără dividende .pentru acoperirea nevoilor financiare cerute de continuarea activităţii şi de dezvoltare.reluări asupra provizioanelor 61 . cheltuielile cu băncile (dobânzile) şi plata acţionarilor (dividendele).reduceri ale amortismentelor (aferente ieşirilor) . dar şi de politica de amortizare. Capacitatea de autofinanţare: excedentul brut de exploatare + alte venituri din exploatare . căci o amortizare mai rapidă reduce profitul net dar contribuie la ameliorarea autofinanţării.

din care se scad obligaţiile nefinanciare ale întreprinderii. plus cheltuieli anticipate. Necesarul de fond de rulment de exploatare depinde de trei elemente: cifra de afaceri. veniturile anticipate si alte datorii nefinanciare. univ. MARIN TOMA Capacitatea de autofinanţare măsoară capacitatea întreprinderii de a finanţa prin propriile sale resurse nevoile financiare curente: dividende. rezultatul net nefiind suficient. la sfârşitul fiecărei luni sau an se poate calcula numărul de zile de vânzare la care corespunde un anumit nivel al resurselor pentru finanţare. plus creanţe. rambursarea datoriilor. investiţii.necesarul de fond de rulment contabil (conform bilanţului). Se pot determina: - necesarul de fond de rulment de exploatare. dr.necesarul de fond de rulment în afara exploatării. resursele necesare pentru finanţarea activităţii de exploatare a întreprinderii se calculează pe baza elementelor de activ. stocuri totale. plus avansuri plătite. la nivel de lună: 62 . respectiv furnizori (inclusiv pentru investiţii). Necesarul de fond de rulment se exprimă şi în zile de vânzare. durata rotaţiei stocurilor creanţelor şi datoriilor şi partea valorii adăugate în cifra de afaceri (cu cât valoarea adăugată este mai mare.Prof. . cu atât necesarul de resurse este mai mare pentru aceeaşi cifră de afaceri). Fondul de rulment normativ sau necesarul de fond de rulment (NFR) reprezintă suma resurselor de care trebuie să dispună întreprinderea peste cea necesară finanţării imobilizărilor pentru a putea funcţiona normal altfel spus. . privită în dinamică reprezintă un instrument util de analiză. datorii fiscale şi sociale. - necesarul de fond de rulment financiar (inclusiv efecte scontate şi neajunse la scadenţă).

unele întreprinderi obţin o bună rentabilitate. Prin reducerea necesarului de fond de rulment (decalarea plăţilor şi urgentarea încasărilor) se obţine o creştere a rentabilităţii. dacă avem în vedere că rentabilitatea economică se poate calcula şi prin raţioul rezultat de exploatare/imobilizări nete plus necesarul de fond de rulment. de regulă bancare. respectiv fondul de rulment net (capitaluri permanente -imobilizări nete). Disponibilităţi Total activ Pasiv IV. Graţie unui necesar de fond de rulment negativ. Imobilizări II.Iniţiere în evaluarea întreprinderilor stocuri + creanţe . Actrv I. Capitaluri permanente V. Necesarul de fond de rulment este un indicator care ajută la explicarea şi prevederea necesarului de finanţare pentru activul circulant al întreprinderii: partea stabilă corespunde celui mai mic necesar de fond de rulment al anului şi este finanţată prin resurse stabile. deşi marja beneficiară în raport cu cifra de afaceri este slabă. Obligaţii nefinanciare VI. Obligaţii financiare pe termen scurt Total pasiv 63 .obligaţii nefinanciare cifra de afaceri lunară ™ Această metodă zisă a „experţilor contabili" poate fi utilizată pentru estimarea necesarului de fond de rulment la finele lunii viitoare. Stocuri plus creanţe III. Necesarul de fond de rulment reprezintă şi un factor de dimensionare a trezoreriei aşa cum rezultă din studiul bilanţului financiar al întreprinderii. partea variabilă care depinde de volumul de activitate (cifra de afaceri) şi de termenele de încasare (a clienţilor) şi de plată (a furnizorilor) este finanţată prin credite pe termen scurt.

MARIN TOMA Fond de rulment net global = IV -1 Necesarul de fond de rulment = II . dr. e a re z u ltă d in e c h ilib ru l în tre flu x u l în c asărilo r şi c el al p lă ţilo r. S i n t e z a a n a l i z e i f i n a n c i a r e S e r e c o m a n d ă c a . 2 . e x p e rţii să e la b o re z e o sin te z ă a a n aliz e i fin a n c ia re . a v â n d la b ază u n ele rep ere ca. . G ra d u l d e so lv a b ilitate se m ă so a ră p rin raţio u ri ca re ţin co n t d e g ra d u l d e lic h id ita te a a ctiv elo r şi d e e x igib ilita te a d ato riilo r în tre p rin d e rii. „ . .Prof. î n f u n c ţ i e d e s i t u a ţ i i l e c o n c r-e t e a l e î n t r e p rin d e rii.. 37. univ.VI Echilibrul financiar al firmei rezultă din relaţia: Fond de rulment net global . p re cu m şi d in fo n d u l d e ru lm e n t n e t g lo b a l. S o lv a b ilita tre p re zin tă ca p acitate a în trep rin d e rii d e a fac e ea fa ţă s c a d e n ţe lo r p e te rm e n s c u rt. d e ex em p lu : 64 . .V Trezoreria = III .Necesarul de fond de rulment = Trezoreria întreprinderii A n ticip a re a u n u i n e ce sar d e fo n d d e ru lm e n t p rev izio n al e ste p o sib ilă atu n ci când fiecare co m p o n en tă a sa este ex p rim ată în nu m ăr d e zile de v ânzări sau d e cu m p ărări. „ v alo ri d isp o n ib ile T r e z o r e r i a i m e d i a t a : ------—s~--------— -r-— d a to rii p e term e n scu rt T re zo rerie sau lic h id ita te re la tiv ă sa u re strâ n să: v alo ri re a liz a b ile + v a lo ri d is p o n ib ile d a to rii p e term e n scu rt L i c h i d i t a t e a g e n e r a l ă : a c t i v e c i r c u l a----nte d ato rii p e te rm en sc u rt 7 .

Iniţiere în evaluarea întreprinderilor - evenimentele majore ale exerciţiilor analizate şi probleme le esenţiale întâmpinate de întreprindere. care sunt provocările pentru întreprindere în următorii 5 ani. în exerciţiile analizate. planurile şi proiectele întreprin derii menite să facă faţă situaţiilor şi evenimentelor viitoare. 8. D IA G N O S T IC (cea 8 0 % ) E va lu a re p rop riu -zis ă (cea 20% ) 1 65 . Sinteza diagnosticului de evaluare Orice evaluare de întreprindere presupune efectuarea unor lucrări ce pot fi grupate în două etape: diagnosticul şi evaluarea propriu-zisă. care sunt schimbările intervenite în condiţiile de producţie şi ce perspective se desprind. dacă există ameninţări pe termen mediu şi scurt pentru întreprindere. întreprinderea a avut o creştere sau o stagnare sau diminuare. modificările în mediul economic al întreprinderii de natură a modifica comportamentul său şi performanţele sale. care sunt măsurile luate.

univ. totodată. Un bun diagnostic presupune colaborarea cu specialiştii întreprinderii.într-un fel va conduce capitalul de stat. parcurgerea a două etape distincte: cercetarea rezultatelor istorice şi studiul fiabilităţii si credibilităţii previziunilor. adaptarea efectivului la pro- • 66 . Personalul se analizează sub următoarele aspecte: structură (vârsta. este activitatea care scoate cel mai bine în evidenţă caracterul multidisciplinar al operaţiilor de evaluare. în alt mod capitalul privat implicat direct în gestionarea afacerii şi altfel capitalul privat neimplicat în conducerea între prinderii etc. pregătirea). studiul trecutului ne ajută să înţelegem prezentul si ne va conduce la detectarea unui viitor diferit de prezent. este diferită si în funcţie de cel care conduce . Acţionariatul şi personalul: gestiunea întreprinderii. Diagnosticul sectorial si general de evaluare presupune. în vederea pătrunderii evaluatorului cât mai aproape de intimitatea proceselor economicosociale din întreprinderea de evaluat. experienţa. Evantai de valori Diagnosticul de evaluare constituie baza oricărei evaluări. a afacerii respective. Metode reţinute 4. Toate constatările din diagnosticele sectoriale se prezintă grupat pe următoarele funcţii şi sectoare ale întreprinderii: • Istoricul întreprinderii şi al activităţilor ce se desfăşoară în aceasta. dr. factori de risc şi ipoteze de evaluare 2. Alegeri metode 3.Prof. Stabilire atuuri. MARIN TOMA 1. Identificarea elementelor de schimbare este o operaţie dificilă dar necesară. căci extrapolarea trecutului nu serveşte la nimic bun. stabili tatea conducerii si a cadrelor.

adică personalul sau numai anumiţi specialişti. dacă structurile şi metodele de gestiune sunt moderne. Dependenţa faţă de furnizori. dacă întreprinderea se sprijină pe unul sau mai multe cadre-cheie etc. volume şi tendinţe. performanţe etc.punctele principale care se abordează: dacă deciziile se iau centralizat sau descentralizat. existenţa cadrului motivaţional pentru muncă etc. fiscalitatea etc. profitul este dependent de o anumită politică de aprovizionare etc. pentru termenele de livrare. Calităţile recunoscute ale firmei: pentru produsele sale. pentru productivitate. precum şi cadrele constituie un activ necorporal pentru întreprindere. structura bilanţului (grad de imobilizare. grad de integrare. Diagnosticul financiar-contabil urmăreşte: creşterea. absenteismul (frecvenţa absenţelor). nevoile financiare pentru investiţii şi creşterea fondului de rulment. rentabilitatea. climatul general din întreprindere. structura resurselor şi destinaţiile acestora). sectoare de piaţă şi tendinţe. factori de reuşită. metode de distribuire. concurenţă şi tehnologii: clienţi. actorii principali ai concurenţei. principiile şi conţinutul contabilităţii. ponderea consumurilor externe în cifra de afaceri.Iniţiere în evaluarea întreprinderilor ducţie şi performanţe. Organizare şi gestiune . existenţa unor furnizori sau antreprenori-cheie. Analiza strategică legată de piaţa produsului. plata personalului. analiza cifrei de afaceri. pentru produse cu grad înalt de calitate şi creativitate etc. 67 . grad de independenţă financiară.

68 . monopol. caracter sezonier al activităţii. care trebuie să înceapă cu determinarea componentelor fundamentale. MARIN TOMA • Dependenţa faţă de Administraţie sau de politici de stat: incidenţele unor legi. produse demodate. Numai după efectuarea diagnosticului si pe baza constatărilor reieşite din acesta se pot stabili ipotezele de evaluare. dr. clientelă diversificată. protecţia consumatorului etc. calitate. piaţă în creştere. • Sunt scoase în evidenţă toate punctele tari şi punctele slabe ale întreprinderii. Calitatea previziunilor: dacă există riscuri în privinţa strategiei viitoare a întreprinderii. Exemple de puncte slabe: piaţă în declin. univ. activul net corijat. puterea întreprinderii pe verticală etc. dacă activitatea sectorului este reglementată etc. respectiv dacă aceasta poate să-şi pună în mod liber în aplicare strategia sa de dezvoltare sau nu. se pot alege metodele de evaluare şi se poate proceda la evaluarea propriuzisă. servicii şi produse protejate.). capacitatea beneficiară şi rata de capitalizare sau de actualizare. importanţa unor comenzi de stat. mărimea firmei. mărimea firmei. Exemple de atuuri: avans tehnologic. dependenţa de piaţă externă.Prof. forţa reţelei comerciale. calitatea etc. reglementări ce pot avea influenţă negativă asupra întreprinderii (protecţia mediului.

CAPITOLUL III Componentele fundamentale ale evaluării 69 .

bilanţul economic. capacităţii beneficiare si ratei de actualizare. evaluarea are doar ca punct de plecare bilanţul contabil. ea realizându-se pe baza unui bilanţ de calcul. dr. respectiv bilanţul care cuprinde atât patrimoniul întreprinderii. teoretic.activului net corijat.Prof. 1. Metodologia determinării activului net corijat (ANC) Presupunem că avem de evaluat o societate comercială Oltina SA al cărei bilanţ contabil se prezintă astfel: 70 . specialiştii consideră că într-un fel sau altul orice metodă de evaluare presupune efectuarea prealabilă a unor lucrări de determinare a . Vorbind despre o metodologie de evaluare a întreprinderii. exprimat în valori economice. abstract.ceea ce este cunoscut sub denumirea de componentele fundamentale ale unei evaluări . elaborat de experţi exclusiv în acest scop . MARIN TOMA Introducere Aşa cum s-a văzut într-un capitol anterior. Trecerea de la bilanţul contabil la bilanţul economic pentru evaluare se realizează cu ocazia elaborării a două lucrări indispensabile oricărei evaluări. cât si profitul pe care întreprinderea este aptă a-1 degaja în condiţiile pieţii din care face parte. univ. respectiv determinarea activului net corijat al întreprinderii (ANC) si determinarea capacităţii beneficiare a întreprinderii (CB).

000 2. exprimată şi măsurată prin gradul de participare la realizarea profiturilor.calculul matematic al activului net corijat. constatările făcute pot constitui punct de pornire în abordarea unei 71 .000 Total 750.000 8. 1.000 140. în bunuri necesare exploatării şi bunuri în afara exploatării.000 250.) .imobilizări corporale Stocuri Creanţe Disponibilităţi Total 150.1. adică gradul de utilizare a bunurilor. Separarea tuturor bunurilor evidenţiate în bilanţul contabil în bunuri necesare exploatării şi bunuri în afara exploatării Unicul criteriu de separare în bunuri necesare şi nenecesare exploatării îl constituie utilitatea.000 Profit Obligaţii nefinanciare Obligaţii financiare 10.reevaluarea bunurilor necesare exploatării. .000 750.Iniţiere în evaluarea întreprinderilor Activ Active pe termen lung din care: . .000 Pasiv Capital social Rezerve 155. Această primă etapă are o dublă semnificaţie: în primul rând.imobilizări necorporale (KH) imobilizări financiare (credite.000 50.separarea tuturor bunurilor evidenţiate în bilanţul contabil.000 300.000 450.000 Activul net corijat al unei entităţi se determină parcurgându-se succesiv trei etape: .000 110.000 25.

de activ. dr. construcţii cu altă destinaţie decât cele legate de activitatea de bază. univ.. asocierea cu părţi ale întreprinderii etc. Activele în afara exploatării sunt cele care aparent nu au legătură directă cu activitatea de bază a entităţii (case de vacanţă. b) fie folosirea în alte scopuri sau cu alte destinaţii a bunu rilor mobile şi imobile fără utilitate sau cu utilitate redusă în realizarea obiectului exploatării societăţii respective. concesio narea. în această situaţie putându-se găsi terenuri. condiţie esenţială pentru aplicarea ulterioară a metodelor de evaluare. ori pur si simplu valorificarea. sub aspectul gradului de folosire. închirierea. Bunurile în afara exploatării sunt evidenţiate distinct de evaluator. pot fi avute în vedere căi de restructurare. ştiut fiind că în evaluarea unei întreprinderi este penalizat orice exces de patrimoniu şi orice insuficienţă de rentabilitate. nefiind supuse operaţiunilor din etapele 2 si 3 de determinare a activului net corijat. Rezultatul acestei operaţiuni se poate concretiza în: a) fie determinarea unei capacităţi beneficiare superioare faţă de profiturile înregistrate prin bilanţuri.Prof. locuinţe de serviciu. se crează o concordanţă între efortul investiţional existent necesar în mod real si performanţele înregistrate de entitate. separarea are la bază analiza efectuată asupra activelor corporale pe o perioadă de 2-3 ani. de utilizare al acestora.) sau cele care din diferite motive au grad de utilizare redus sau foarte redus (sub 50%. de exemplu). fie şi ca material. în al doilea rând. maşini si utilaje etc. Practic. cum ar fi: for marea de noi societăţi comerciale. ele sunt evaluate distinct în funcţie de natura si piaţa fiecărui bun. 72 . MARIN TOMA probleme de fond în legătură cu strategia entităţii respective: restructurarea. ambarcaţiuni de plăcere etc. construcţii. atunci când pe cale de expertiză si diagnostic se constată o posibilă creştere în viitor a gradului de utilitate a elementelor patrimoniale.

2.2.m. politici de amortizare. se vor înscrie într-o anexă distinctă la raportul de evaluare. Reevaluarea bunurilor necesare exploatării în reevaluarea bunurilor dintr-o întreprindere. Activele de exploatare sunt în general evaluate la valoarea de utilizare. de regulă. tehnologii etc. adică la nivelul foloaselor pe care un activ le procură întreprinderii deţinătoare. nonvalori pentru determinarea activului net corijat al întreprinderii.000 u. se au în vedere următorii factori: evoluţia preţurilor. 1. Valoarea de folosinţă poate să fie definită ca fiind valoarea actualizată a intrărilor nete de fluxuri degajate prin exploatarea unui activ. starea bunului şi orice alt factor depistat cu ocazia diagnosticului si analizei fundamentale.Iniţiere în evaluarea întreprinderilor Presupunem că în societatea comercială experţii au identificat utilaje de bază fără utilitate sau cu utilitate redusă în valoare (contabilă) de 15. care poate antrena distorsiuni între valoarea contabilă şi valoarea economică a bunurilor respective. care se iau în calculul activului net corijat cu sumele înregistrate în contabilitate. de folosinţă.) sunt considerate. cu deosebire imobilizări şi stocuri. de regulă. Imobilizări necorporale Imobilizările necorporale (cheltuieli de înfiinţare. 1. Valoarea de folosinţă ar trebui să fie aproape de valoarea de piaţă.1. licenţe. Această valoare se obţine. cu recomandarea de a fi redate circuitului economic prin recurgerea la una din căile prevăzute la lit. mărci.. adică de preţul la care întreprinderea ar putea să procure un bun identic pe o piaţă de ocazie. pe baza costului istoric diminuat de amortismentul economic (inclusiv deprecierea). studii. Motivul? Dacă 73 . politici de contabilizare. eroziunea monetară. brevete. b) de mai sus. cu o singură excepţie: cheltuielile de cercetare şi studiile care se referă la produse noi sau la dezvoltare (si nu cele care sunt efectuate pentru menţinerea potenţialului existent).

1. cu care know-how-ul figurează în bilanţ.2. după cum cotează sau nu la bursă şi după cum se constituie într-un pachet majoritar sau un pachet minoritar. Titlurile care cotează se evaluează prin metodele indicate de organismul de reglementare al pieţei de capital. cea mai utilizată metodă constă în estimarea valorii actuale a unui titlu la nivelul cel mai redus dintre: media ponderată a preţurilor la tranzacţiile care au avut loc în ultima zi de la bursă şi preţul ultimei tranzacţii din aceeaşi zi. Corecţia care trebuie deci adusă bilanţului contabil al societăţii Oltina SA pentru a obţine valoarea economică la poziţia imobilizărilor necorporale constă în înlăturarea valorii de 8. MARIN TOMA imobilizările necorporale. cu condiţia să fie un preţ relevant. dr. Imobilizări financiare Structura frecvent întâlnită la acest element al bilanţului contabil se referă la titluri de participare la capitalul altor întreprinderi (acţiuni.) şi credite acordate sau plasamente. ca de altfel toate elementele intangibile ale întreprinderii. cele care nu cotează dar se constituie într-un pachet majoritar pot fi evaluate prin aceeaşi metodă a capitalizării dividendelor. părţi sociale etc.000 u.2. 74 . dar pot fi utilizate si alte metode bazate pe evaluarea globală a întreprinderii în care s-a investit. adică să se refere la cel puţin 0. univ. Titlurile sunt evaluate diferit. sunt luate în calculul activului net corijat cu valorile din scriptele contabile. sunt bine gestionate şi exploatate. aşa cum se va vedea la capitolul privind evaluarea părţii invizibile a întreprinderii. Titlurile care nu cotează şi se constituie într-un pachet minoritar sunt evaluate prin metoda capitalizării dividendelor. Creditele acordate. plasamentele.5% din numărul de titluri ale emitentului.m. cele în valută fiind însă actualizate la raportul de schimb al monedei naţionale din ultima zi a lunii anterioare în care au demarat studiile pentru evaluarea întreprinderii. influenţează valoarea întreprinderii însă nu patrimonial ci prin rentabilitate.Prof.

Valoarea de folosinţă se va determina în acest caz pornind de la costul actual al maşinii noi. la care se vor aplica 3 coeficienţi de corecţie pentru randament. Valoarea maşinii deţinută de întreprindere se va calcula astfel: . Valoarea unei imobilizări corporale va fi cu atât mai mare cu cât durata de viaţă rămasă va fi mai mare. mai curată. Pe piaţă însă a apărut un model nou cu performanţe echivalente (50 produse/oră). rezultă că nu sunt corecţii de efectuat asupra bilanţului contabil. rentabilitatea si utilizarea curentă: . acţionează uzura morală şi funcţională. Imobilizări corporale Imobilizările corporale necesare exploatării sunt evaluate la valoarea de folosinţă a activelor respective atunci când evaluarea nu se face într-o optică de vânzare sau de lichidare a acestor active. o maşină cumpărată acum 10 ani pentru 100.150.000 lei 75 .000 lei . experţii apreciază că va mai putea fi folosită încă 10 ani. care costă 300. contabilitatea analitică demonstrează că aceas tă economie dublează rentabilitatea. respectiv profitul realizat pe fiecare produs.rentabilitate: maşina nouă funcţionează automat (niciun muncitor).randament: identic (50 produse/oră). - utilizarea curentă: maşina nouă este mai silenţioasă. Fiind robustă.3.Iniţiere în evaluarea întreprinderilor Admiţând că creditele acordate de SC Oltina SA sunt în lei.2.000 lei. mai uşoară şi durata sa de viaţă este superioară (20 ani).000 lei permite realizarea a 50 produse/oră şi este deservită de doi muncitori.valoarea de nou 300. 1. . De exemplu. în sens contrariu. precum şi performanţele în utilizare a bunului respectiv.decolare 50% datorată rentabilităţii .

Prof. sunt evaluate la valoarea lor de realizare într-o perspectivă de continuitate a exploatării. în evaluarea societăţii comerciale Oltina SA. combustibili. mai puţin beneficiile estimate în aceste preţuri. dr.2. obiecte de inventar etc. soldul tuturor diferenţelor din reevaluare la imobilizările corporale este favorabil faţă de valorile contabile cu 75. Valorile de exploatare.000 lei Presupunem că.000 lei . univ.Stocurile la intrare (materii prime. semifabricate din producţie proprie etc. piese de schimb.4. - - Stocurile din interior (producţie neterminată. în general. la evaluarea stocurilor urmând să fie avute în vedere următoarele reguli particulare: . Stocurile la ieşire (produsele finite) se evaluează la nivelul preţurilor de vânzare. 1.000 lei. se procedează la elaborarea unei balanţe pe vechimi a tuturor stocurilor şi constituirea de provizioane pentru stocurile fără mişcare sau cu mişcare lentă. MARIN TOMA . 76 .decolare datorată unei utilizări curente mai bune . la media preţurilor de achiziţie din cea mai recentă perioadă.decotare datorată duratei de viaţă rămasă (10 ani în loc de 20 ani) .) se evaluează la nivelul costu rilor efective corectate cu gradul de înaintare în realizarea fizică a produselor. iar dacă intrările sunt mai rare.000 lei Valoarea actuală a maşinii din dotare 60. Stocuri După ce ne-am asigurat că stocurile din contabilitate se sprijină pe inventare fizice şi am studiat metodele de evaluare folosite de întreprindere.70. materiale.) se evaluează la preţurile de achiziţie practicate în luna anterioară celei în care se face evaluarea.20.

1.2.2. cele în valută fiind actualizate la raportul de schimb al monedei naţionale din ultima zi a lunii anterioare celei în care are loc evaluarea întreprinderii.000 lei. 77 . creanţele se iau în calculul activului net corijat cu valorile din contabilitate. Creanţe Se elaborează o balanţă în funcţie de vechimea creanţelor şi se calculează provizioane pentru creanţele incerte sau cu termenele de încasare depăşite.6. Obligaţiile financiare şi nefmanciare în valută se actualizează la raportul de schimb al monedei naţionale.000 lei. ca urmare deprecierii monedei naţionale. în sumă de 70. Valorile mobiliare de plasament se evaluează la cursul bursier reprezentativ din momentul evaluării. Alte ajustări aduse bilanţului contabil Provizioanele pentru riscuri şi cheltuieli sunt tratate astfel: cele considerate ca fiind bine fundamentate şi au caracter de rezervă întregesc capitalurile proprii ale întreprinderii. 1. cele nefundamentate sau care nu au caracter de rezervă se reintegrează în rezultatele financiare ale întreprinderii.7. Admitem că SC Oltina SA face export şi.2. 1. cele în valută fiind însă actualizate la raportul de schimb al monedei naţionale din ultima zi a lunii anterioare celei în care are loc evaluarea. Presupunem că în bilanţul SC Oltina SA nu figurează valori mobiliare de plasament şi nu există disponibilităţi băneşti în valută.5.Iniţiere în evaluarea întreprinderilor Presupunem că soldul diferenţelor din reevaluarea stocurilor la SC Oltina SA este unul favorabil. Disponibilităţi băneşti şi alte valori mobiliare de plasament Disponibilităţile băneşti intră în calculul activului net corijat cu valorile din contabilitate. diferenţele de curs sunt în sumă de 55.

000 10. dr.000 927.metoda substractivă de calcul care constă în scăderea din totalul activelor reevaluate corijate a tuturor datoriilor întreprinderii.000 ANC2 = 190.3.000 25.000 + 177.000 Pasiv Capital social Rezerve Profit Diferenţe reevaluare Obligaţii nefinanciare Obligaţii financiare 155.imobilizări corporale 200. Calculul matematic al activului net corijat Pe baza constatărilor din etapele l şi 2 se elaborează bilanţul economic al entităţii de evaluat.P rof.imobilizări necorporale . 1.000 78 .metoda aditivă care constă în adăugarea la capitalurile proprii ale întreprinderii a tuturor influenţelor rezultate din înlocuirea valorilor contabile cu valorile economice ale elementelor din bilanţul întreprinderii.000 .000 din care: .000 Stocuri Creanţe Disponibilităţi Total 320.000 . A R IN T oM A M diferenţele fiind regularizate pe seama rezultatelor financiare ale întreprinderii.560.000 450. univ. = 927.000 + 177. .000 Total ANC.000 355.000 110. pe baza căruia se va proceda la calculul activului net corijat.imobilizări financiare 2.000 50.000 = 367. Bilanţul de calcul (economic) al SC Oltina SA se prezintă astfel: Activ Active pe termen lung 202. Activul net corijat se poate stabili prin două metode: .000 = 367.000 927.

Capacitatea beneficiară se exprimă prin indicatorii: profitul brut. referindu-se la trecut. Capacitatea beneficiară creează uşor o confuzie suplimentară: nu este vorba de un beneficiu. dacă nu au loc schimbări semnificative în viaţa întreprinderii. profitul net. pornind de la bilanţ şi evidenţele contabile. ci de un randament financiar al totalităţii capitalurilor care finanţează exploatarea. de un profit în sensul uzual. nu reprezintă decât un început. Este ceea ce se numeşte capacitatea beneficiară.Iniţiere în evaluarea întreprinderilor 2.incidenţa fiscalităţii. care este rezultatul economic rezonabil la care un eventual cumpărător ar putea să se aştepte. în condiţii de gestiune normale. cifrele contabile nu constituie decât un punct de plecare pentru evaluare. Şi sub aspectul performanţelor. . Deci. măsurată. 79 . influenţa acestor factori asupra valorii întreprinerii trebuie analizată distinct. . ca urmare a cel puţin 3 categorii de factori a căror incidenţă trebuie stabilită. şi anume: . ceea ce contează cu adevărat sunt rezultatele viitoare pentru un cumpărător sau un terţ. al rentabilităţii. este vorba de a determina. Cifrele înregistrate de întreprindere.distorsiunile voluntare ale rezultatului financiar.incidenţa metodologiei contabile. analiza trecutului nu are importanţă decât dacă permite stabilirea evoluţiei viitoare. identice cu cele din perioadele trecute. dividendul si fluxul de trezorerie (cash-flow). altul decât vânzătorul. Metodologia determinării capacităţii beneficiare Capacitatea beneficiară a unei întreprinderi poate fi definită ca fiind aptitudinea unei întreprinderi de a degaja un beneficiu în viitorul apropiat. Rezultatele publicate ca atare de întreprindere sunt adesea puţin semnificative.

căruia i se aduc două categorii de corecţii: . în fapt. este vorba de o replasare.corecţii pe orizontală. se ajustează profitul net prin înlăturarea din costuri a oricărui exces de 80 . adică. postbilanţ. de regulă. Principalele corecţii ale profiturilor din bilanţurile contabile se referă la: .calculul matematic al capacităţii beneficiare. să fie cert şi să poată fi considerat ca fiind reproductibil în viitor.pornind de la constatările efectuate în aceste prime două etape .amortizări si diferite alte deprecieri.Prof. în funcţie de constatările din diagnosticul de evaluare şi din analiza fundamentală. Studiul rezultatelor trecute Se recomandă să fie efectuat pe minimum trei ani anteriori şi are drept scop determinarea acelui profit din bilanţurile întreprinderii care îndeplineşte cumulativ patru condiţii: să fie real. sunt analizate şi corectate toate marjele din contul de rezultate al unui exerciţiu. de la cifra de afaceri şi până la profitul net. între exerciţii. 2. să fie stabil. se determină parcurgându-se succesiv trei etape: studiul rezultatelor trecute. MARIN TOMA Capacitatea beneficiară.corecţii pe verticală. univ. dr. . contul de rezultate din anii anteriori se retratează în funcţie de reglementările contabile şi fis cale în vigoare la data elaborării situaţiilor financiare cele mai recente.1. examenul previziunilor si . a întreprinderii într-o situaţie normală. scoţându-se în evi denţă influenţele tuturor modificărilor din legislaţia fiscală şi contabilă. acest profit viitor al întreprinderii. Se porneşte de la profitul din bilanţul contabil.

salarii şi asimilate salariilor. Efectele sinergice presupun complementaritate de activităţi ale căror rezultate sunt superioare celor reieşite din însumarea algebrică a rezultatelor individuale. Pentru determinarea capacităţii beneficiare a întreprinderii A s-a constatat că într-un an această întreprindere vinde în medie: • 500 tone produs cu l leu profit net pe kilogram în segmentul de piaţă X.000 lei. referinţa constituind-o standardele profesionale sau studiile efectuate de experţii tehnici asupra duratelor de viaţă utilă ale activelor amortizabile. In cadrul diagnosticului comercial.Iniţiere în evaluarea întreprinderilor amortizare si adăugarea oricărei insuficienţe de amortizare. • 250 tone produs cu 0. în total 500.000 lei. Să presupunem. că avem de evaluat întreprinderea A în scopul cumpărării acesteia de către întreprinderea B. studiind piaţa X a produsului întreprinderii A. de exemplu. 81 . în total 25. referinţa constituind-o standardele sau studiile efectuate pe piaţa muncii de către experţi independenţi în muncă şi protecţie socială. se ajustează profitul net prin înlăturarea din costuri a exceselor de salarizare şi adăugarea insuficienţei de salarizare. s-a constatat că aceasta se intersectează pe segmentul de piaţă Z cu piaţa Y a aceluiaşi produs fabricat de întreprinderea B.10 lei profit net pe kilogram în segmentul concurenţial Z. corecţii legate de sinergiile descoperite în cadrul diagnosticului de evaluare.

000 + 225. în realitate. poartă denumirea de valoare specială sau valoare sinergică.000 lei. • alte corecţii se efectuează exclusiv pe baza constatărilor din diagnostic şi din analiza fundamentală şi se pot referi la: profituri si pierderi datorate unor cauze conjuncturale sau excepţionale. • întreprinderea B. Rezultă că profitul net ce-1 va obţine întreprinderea B. va vinde cele 250 tone pe care le desfăcea între prinderea A cu un preţ net de l leu pe kilogram. obţinând suplimentar 225. va vinde şi propriile cantităţi pe care le desfăcea în această zonă concurenţială. respectiv luând în calcul profitul net de 975.000 lei. dr. devenind monopolistă în segmentul de piaţă Z.000 lei şi valoarea ce trebuie determinată în condiţiile de sinergie menţionate. excesul sau insuficienţa 82 . de faptul că cele două întreprinderi se concurează în segmentul de piaţă Z şi de toate consecinţele acestui efect de complementaritate.Prof. univ. devenind monopolistă în segmentul de piaţă Z. MARIN TOMA Capacitatea beneficiară ce ar trebui în mod normal luată în calcul pentru evaluare este de 525.000 lei. va fi de 975. diferenţa dintre valoarea ce se poate obţine în condiţii normale pe seama capacităţii beneficiare exprimată prin profitul net de 525.000 lei. prin cumpărarea întreprinderii A.000) şi evaluarea întreprinderii A trebuie făcută pornind de la capacitatea beneficiară de 975. deci va obţine un profit net de 250.000 + 250. tot cu l leu profit net pe kilogram.000 lei. fluxurile intragrup. de aproximativ 250 tone. si anume: • întreprinderea B. raţionamentul profesional al expertului trebuie să ţină seama de efectul de sinergie care apare între actul comercial ce urmează să aibă loc (cumpărarea întreprinderii A de către întreprinderea B).000 lei (500.

.coerenţa cifrică între profiturile nete anuale corectate (din perioadele trecute) şi profiturile previzionale. orice evolu ţie brutală a previziunilor faţă de perioadele trecute trebuie motivată pentru ca previziunile să fie credibile. 83 . calamităţi de tot felul etc. în cazul societăţii comerciale Oltina SA. Efectuând toate ajustările asupra profiturilor din bilanţurile contabile se obţin profiturile nete anuale corectate care.coerenţa dintre ipotezele de evaluare şi constatările din diagnosticul de evaluare. orice element.500 şi 12. orice operaţiune care s-a produs în cursul anilor analizaţi şi care nu au şansa reproducerii în viitor trebuie scoase în evidenţă şi influenţa asupra rezultatului financiar trebuie eliminată. Examenul previziunilor Previziunile întreprinderii stabilite pentru o perioadă cât mai lungă de timp.Iniţiere în evaluarea întreprinderilor la calculul provizioanelor. pierderea aferentă unei acţiuni comerciale promoţionale într-o ţară cu riscuri deosebite). în general. sunt verificate de experţi urmărindu-se: . presupunem că sunt de 11. 2.000 pentru cei trei ani anteriori studiaţi. 11.2. imobilizări înregistrate pe cheltuielile perioadei etc. dar compatibilă cu orizontul de prognoză al întreprinderii.000. modul de evaluare şi de evidenţă a stocurilor. şi în orice caz nu mai puţin de 3 ani. De exemplu: pierderea sau profitul datorat unei pieţe excepţionale (profitul aferent vânzărilor realizate de o societate producătoare de artizanat cu ocazia unui festival al tineretului care a avut loc în anul trecut. pierderea datorată unor evenimente deosebite: incendiu.

Prof. univ. dr. MARIN TOMA

Din examenul previziunilor pot rezulta următoarele 2 situaţii: - previziunile stabilite sunt credibile, deoarece sunt coerente cu rezultatele trecute, sau, deşi prezintă modificări serioase faţă de rezultatele trecute, acestea pot să se explice prin evenimente noi, precum decizii luate pentru reducerea costurilor, creşteri ale productivităţii ca urmare unor modi ficări, restructurări ale procesului de producţie, investiţii noi, evoluţia pieţii, crearea de produse noi etc. în acest caz, previziunile pot fi luate în calcul pentru evaluare. - previziunile stabilite sunt irealiste; în acest caz, previziu nile pot să nu fie reţinute pentru evaluare si evaluatorul va trebui să le modifice sau să le refacă. Previziunile nu pot fi ignorate în totalitate (deci nu se poate renunţa la ele în totalitate), întrucât numai examenul rezultatelor trecute nu ar fi suficient. Examenul previziunilor este o etapă importantă a evaluării; evaluatorul nu trebuie să uite niciun moment că ceea ce îl interesează în mod deosebit pe eventualul cumpărător şi poate justifica preţul este înainte de toate rezultatul, profitul pe care-1 va obţine, singurul care poate să-i justifice investiţia. Presupunem că, la SC Oltina SA, previziunile arată profituri nete previzionale pe următorii trei ani de 20.000,21.000 si 21.500.

84

Iniţiere în evaluarea întreprinderilor

2.3. Calculul matematic al capacităţii beneficiare
Teoretic se poate utiliza una din următoarele patru variante: capacitatea beneficiară ca medie a profiturilor nete anuale previzionale, variantă recomandată în cazul evaluărilor pentru privatizare (CB,); - capacitatea beneficiară ca medie a profiturilor nete anuale corectate (CB2), variantă recomandată în evaluările pentru management, modificări ale capitalului social, restructurări etc.;
-

capacitatea beneficiară ca medie a profiturilor nete anuale din întreaga perioadă trecută şi viitoare (CB3), recomandată în evaluarea întreprinderilor tranzactionate în sectorul privat; capacitatea beneficiară ca medie a profiturilor nete anuale din diferite perioade trecute şi viitoare (CB4).

-

în cazul SC Oltina SA se poate calcula: CB, = 20.833; CB2 = 11.500; CB3 = 16.166 şi CB4 (admiţând că am selectat cel mai recent an trecut şi primii 2 ani viitori) = 17.666.

în practica evaluărilor, indicatorii de performanţă financiară nu sunt cei raportaţi de întreprindere, ci cei obţinuţi prin metodologia de mai sus.
85

Prof. univ. dr. MARIN TOMA

3. Metode de determinare a ratei de capitalizare, de fructificare sau de actualizare
Metodele de actualizare joacă un rol important în evaluarea întreprinderilor. Rata de actualizare este un element al pieţei financiare introdus în calculul parametrilor economici şi indicatorilor financiari de către operatorii din piaţa de bunuri şi servicii. Fără a intra în detaliile doctrinei economiei de piaţă referitoare la rolul pieţei financiare pentru economia reală, menţionăm totuşi că acest rol este strict legat de proprietatea singurei mărfi existente în piaţa financiară - banii, aceea că stând, aduce beneficii, spre deosebire de mărfurile din piaţa de bunuri şi servicii, care, stând, aduc pierderi. Actualizarea este un instrument prin care se asigură comparabilitatea unor indicatori financiari si parametri economici ce se realizează în perioade diferite de timp. Actualizarea sumelor reprezintă un ansamblu de calcule menite să măsoare valoarea actuală a unei sume de bani viitoare sau trecute care depind de doi parametri esenţiali: durata temporală reţinută si rata dobânzii luată în calcul pentru a măsura indisponibilitatea sumei în prezent. Actualizarea se realizează şi se exprimă prin două tehnici speciale după cum este luat în calcul factorul timp, şi anume: - dacă factorul timp este luat în calcul din direcţia trecutprezent-viitor, tehnica se numeşte de capitalizare sau de fructificare. Regula capitalizării sau fructificării este următoarea: o sumă X cheltuită în trecut (sau în prezent) are ca echivalent în prezent (sau în viitor) suma Y, numai dacă pe X o amplificăm cu (l + i)n:

86

Iniţiere în evaluarea întreprinderilor

în care n = numărul de ani şi i = rata de capitalizare sau de fructificare. După cum un obiect cu cât se apropie mai mult cu atât pare mai mare, tot aşa o sumă care valora acum un an l .000 lei, astăzi valorează l .050 lei, dacă avem în vedere costul (dobânda) de 5% pe an; dacă factorul timp este luat în calcul din direcţia viitorprezent-trecut, tehnica se numeşte de actualizare propriu-zisă. Regula actualizării propriu-zise este următoarea: o sumă prevăzută a fi cheltuită în viitor peste n ani, Y are ca echivalent în prezent (sau în trecut) suma X numai dacă pe Y o amplificăm cu l

în care n = numărul de ani şi i = rata de actualizare. După cum un obiect cu cât este mai îndepărtat cu atât pare mai mic, tot aşa o sumă de l .000 lei pe care îi vom pune peste l an la un cost al absenţei acestei sume de 5%/an (dobândă) valorează astăzi 952,40 lei. Actualizarea nu are nimic direct cu devalorizarea sau cu inflaţia; pur si simplu are în vedere faptul că leul de azi nu este egal cu leul de ieri şi nici cu leul de mâine, deoarece această sumă, investită, îmi aduce ceva în plus; acest ceva poate fi mai mare sau mai mic decât dobânda pieţii. Pentru determinarea ratei de capitalizare, de fructificare sau de actualizare, pot fi folosite teoretic mai multe metode: 3.1. Rata egală cu dobânda la împrumutul de stat poartă denumirea de rată de bază, rată fără riscuri sau rată neutră de
87

Prof. univ. dr. MARIN TOMA

plasament a disponibilităţilor pe piaţa financiară, în condiţii de macrostabilitate şi cu condiţia ca împrumutul de stat să constituie o pârghie de orientare a economiei reale, adică dobânda să fie corelată cu exigenţa de rentabilitate din piaţa de bunuri si servicii, această rată poate fi folosită cu succes în calculele de evaluare a întreprinderilor.
3.2. Rata egală cu dobânda practicată de banca centrală; ca mărime este egală cu cea de la alineatul precedent, plus o primă de risc. 3.3. Rata egală cu media dobânzilor practicate de băncile comerciale. 3.4. Rata egală cu media tuturor dobânzilor practicate pe piaţa financiară (primele trei de mai sus).

3.5. Rata egală cu costul capitalului întreprinderii de evaluat este cea mai recomandată metodă, mai ales în condiţii de instabilitate si incertitudini în macroeconomia ţării, deoarece ţine seama de condiţiile concrete ale întreprinderii expertizate. Potrivit acestei metode, costul mediu ponderat al capitalului unei întreprinderi (CMPC) se obţine pe baza următoarei relaţii: CMPOCcp x,. Cc P .+Ccî x _ Ccî „ . F Ccp+Cci Ccp+Cci în care: Cep = costul capitalului propriu; Ccî = costul capitalului împrumutat; Cep + Ccî = masa capitalurilor folosite de întreprindere. Masa capitalurilor folosite de întreprindere si structura acesteia se determină pe baza studiului bilanţurilor funcţionale ale întreprinderii pe o perioadă de 2-3 ani.
88

riscul de politică economică. 89 . tehnologii învechite. riscul de neadaptare a managementului la exigenţele economiei de piaţă etc. atât cele externe care se obţin printr-o bună documentare (riscul de ţară.).000 Pasiv 190.000 50. Costul capitalului propriu se determină în baza relaţiei: (Rr-Rn)-p unde: Rn = rata neutră de plasament a disponibilităţilor pe piaţa financiară (care în condiţii normale poate fi de 3-6%).000 Obligaţii financiare Total 110. riscul de ramură. Rr = rata cu riscuri sau totalitatea riscurilor la care este supusă întreprinderea.000 300.Iniţiere în evaluarea întreprinderilor Bilanţul funcţional al SC Oltina SA Activ Funcţia de investiţii Funcţia de exploatare Funcţia de trezorerie Imobilizări Stocuri + Creanţe -Obligaţii nefinanciare (NFR) Disponibilităţi Total 150. produse demodate şi orice punct slab reţinut în cadrul diagnosticului etc. cât şi cele interne care se obţin prin evaluarea si transformarea în riscuri a tuturor punctelor slabe depistate în diagnosticul de evaluare (dezechilibru financiar.000 Presupunem că analiza efectuată a condus la concluzia că societatea este finanţată în proporţie de 70% de capitalurile proprii şi 30% de capitalurile împrumutate.000 300. echipamente depăşite. fiscală.).000 Capitaluri proprii 100.

alta determinată de influenţa caracteristicilor specifice fiecărei acţiuni care se explică prin riscul specific sau nesistematic. bănci etc. dr. construcţii indus triale.acţiuni volatile cu p > l care semnifică faptul că o variaţie de ± l % a indicelui general al pieţii determină o variaţie mai mare de ± 1% a rentabilităţii acţiunii întreprinderii. în exemplul următor se folosesc 90 . în general în industria bunurilor de consum cu o sensibilitate mai mare în raport cu comportamentul cumpărătorilor.Rn) = prima de risc a întreprinderii. asigurări etc.).acţiuni puţin volatile cu P < l care exprimă o variabilitate degresivă a rentabilităţii acţiunii întreprinderii (material rulant. MARIN TOMA (Rr . în raport cu p. . situaţia este specifică întreprinderilor din chimie. imobiliare.).Prof. diferenţiat sau individual. riscul specific ramurii industriale de care aparţine întreprinderea. P = coeficient care semnifică volatilitatea acţiunii întreprinderii de evaluat.acţiuni cu p = l pentru care o variaţie a rentabilităţii ge nerale antrenează aceeaşi variaţie a rentabilităţii acţiunii întreprinderii (unităţi de tip holdyng. echipamente electrice şi electronice etc. Riscul specific poate fi împărţit în risc specific fiecărei acţiuni determinat de modificări în comportamentul economic al întreprinderii emitente sau în cel al deţinătorilor acestor acţiuni. sticlărie. acţiunile se clasifică în: . . univ.. Variabilitatea totală a rentabilităţii unei acţiuni se împarte în două: una determinată de influenţa pieţei care se explică prin riscul sistematic numit si risc nediferenţiat. Beta exprimă şi măsoară sensul si mărimea abaterii rentabilităţii acţiunilor întreprinderii faţă de mărimea abaterii rentabilităţii acţiunilor pe piaţa (ramura) din care face parte întreprinderea.

4.2 'P2 0 1. Rn = 5 şi Rv = 19. II Trim. în cazul SC Oltina SA. acţiunii pieţii între(ramuri) prinderii -TI2 riXrp r. 3.16) 91 . x Srp = 10 x 20 = 200 (I n) = IO2 = 100 (I rp) = 202 = 400 Î == « 6 U7 6% Admiţând. crt.167) Costul capitalului împrumutat se obţine prin relaţia: Ccî=Cd(l-0. (5 + 14. ani) Trim. IV Rentabilii. Perioada (săptămână. III Trim. că avem un p = 1. I Trim. Total 4 57 34 S n x £rp 2 r. rotund 21%.167. 1 3 4 3 0 10 Z TI 3 5 6 6 3 20 Zrp 4 5 6 15 24 18 0 9 16 9 0 25 36 36 9 106 £rp2 2. Nr.2 Alte calcule: I r.Iniţiere în evaluarea întreprinderilor rentabilităţile medii trimestriale ale acţiunilor întreprinderii şi indicele general al rentabilităţii pieţii pentru calculul coeficientului p.338. rezultă un cost al capitalului propriu de 21. lună. Rentabilii. trim.1.

000 190.000 2.000 100.1.000 110. i -> CMPC = 21 x 70% + 12 x 30% ~ 18% 3.000 240. Estimarea costului mediu ponderat al capitalului pornind de la capitalurile permanente necesare exploatării (CPNE) Punctul de pornire îl constituie bilanţul financiar al SC Oltina SA: Activ Imobilizări corporale Imobilizări necorporale Imobilizări financiare 140.datorii financ.Prof.000 140.000 (20.000 8. se poate determina rata de actualizare de bază a întreprinderii la 18.000 Capitaluri angajate Capitaluri de lucru finanţate din: — cap.17%) 50.3% (rotund 18%). 300.000 100.83%) Pasiv Capitaluri proprii Obligaţii financiare 190. univ.imobilizări corporale -NFR 92 .000 300.000 50.5. MARIN TOMA unde: Cd = costul datoriei (care însă trebuie defiscalizată) iar Cd = Cheltuieli financiare .000 (79. dr.000 240.000 NFR Disponibilităţi Capitaluri angajate Capitaluri de lucru .Venituri financiare Datorii Presupunând că la SC Oltina SA rezultă un cost al capitalului împrumutat de 12%. propriu .

dobânzi asupra datoriei = 30% . Determinarea ratei de actualizare pornind de la rata de rentabilitate a pieţii Se dau următoarele elemente: .17% + 25.2% Costul mediu ponderat al capitalului: 15.2. de bază.83% = 9.coeficientul p al întreprinderii = 1.42 x 3%) = 15.16) = 25. iar rata de actualizare. Costul capitalului împrumutat = 30 (l . rotund 15%.42% . a întreprinderii va fi: CMPC = 12 x 79. 3.raţio datorii/fonduri proprii = 20% . dobânda la împrumut este de 30% iar impozitul pe profit este de 16%.Iniţiere în evaluarea întreprinderilor Admiţând că rata dobânzii fără risc este de 12%.3% Costul capitalului împrumutat: 30(1-0.75. se obţin următoarele: Costul capitalului propriu = 12%.prima de risc = 3% .rata dobânzii (fără risc) = 11% .2% 25.2% 93 .25 = 14.3x80% = 12.0% CMPC = 17.5.16) = 25.2x20% = 5.50 + 5.2 x 20.impozit pe profit = 16% Costul capitalurilor proprii: 11+ (1.0.2.

5. că dividendul procurat de această acţiune (d) este 100 u. de exemplu. un iv.m.1.m. iar rata de creştere a devidendelor (g) este de 5%. că preţul unei acţiuni (p) este de 1. costul capitalului propriu se obţine prin relaţia: Ccp = ^ + g = 15% P 94 . dM A R IN T O M A r.2..000 u. Costul capitalului propriu se poate obţine şi prin dividende Presupunând.. 3.P rof.

CAPITOLUL IV Metode de evaluare a întreprinderilor 95 .

Adevărata problemă este de a găsi modelul care s-ar apropria cel mai mult de valoarea reală a întreprinderii sau de a combina diferitele metode pentru cât mai multe scenarii posibile si stabilirea unei serii de valori. 96 . MARIN TOMA Introducere Evaluarea întreprinderii este necesară în numeroase momente ale existenţei sale: decizia de achiziţie sau vânzare de acţiuni. Abordarea patrimonială în evaluarea întreprinderilor Acest mod de abordare urmăreşte estimarea unei valori de piaţă pentru patrimoniul întreprinderii pornind de la situaţiile sale financiare. dr. fuziuni . preluarea unor participaţii. fără a ţine seama de potenţialul economic al întreprinderii. regulile ortodoxe elaborate de către finanţişti au pus mai întâi accent pe patrimoniul societăţii.achiziţii. Din grija pentru garantarea împrumuturilor. fiind marcată prin analiza fluxurilor. asocierea cu părţi ale întreprinderii etc. Metodele de evaluare a întreprinderilor au evoluat în funcţie de progresele înregistrate în materie de inginerie financiară. de o manieră statică.Prof. 1. este o abordare minimalistă care furnizează părţilor interesate un minim de garanţie asupra unei valori. ci ameliorarea acestuia prin integrarea activelor imateriale şi a potenţialului uman. Astăzi evaluarea se bazează tot mai mult pe analiza financiară a conturilor. O analiză a diversităţii metodelor de evaluare arată că niciuna dintre ele nu este perfectă. ceea ce nu presupune înlăturarea modului de abordare pe bază de patrimoniu. Acest mod de abordare continuă să fie folosit în sectorul industrial unde întreprinderea dispune de active materiale importante. univ.

Ane = Active totale . sistemul de amortizare etc.Datorii totale sau Ane = Capitaluri proprii + Rezultatul net (după distribuire) Este o valoare puţin semnificativă datorită limitelor pe care orice sistem contabil în vigoare le are în ce priveşte asigurarea unei coerenţe între valoarea contabilă şi valoarea economică a bunurilor întreprinderii. evoluţia preţurilor. din care cei mai importanţi pot fi: eroziunea monetară. care se îndepărtează de realitatea economică şi mai ales de factorii care produc distorsiuni între bilanţul contabil şi bilanţul economic al întreprinderii. Activul net contabil reprezintă excedentul tuturor bunurilor şi creanţelor unei întreprinderi asupra tuturor datoriilor acesteia sau totalitatea capitalurilor proprii precum si a rezultatului financiar. Valoarea reală sau valoarea matematică Activul net contabil trebuie corectat. net (după distribuire). ţinând seama de uzanţele contabile şi fiscale. raportul de schimb al monedei naţionale.1. 97 . patrimoniul net sau situaţia netă stabilită pe baza situaţiilor financiare ale acesteia.2. probând unui investitor că există o contrapartidă pentru acţiunile pe care el le deţine la întreprinderea respectivă. Valorile patrimoniale care se pot determina pentru o întreprindere sunt: 1. Valoarea contabilă Valoarea contabilă a unei întreprinderi este dată de activul net contabil (Ane). 1.Iniţiere în evaluarea întreprinderilor la un moment dat.

.în funcţie de valoarea lor probabilă de negociere. dr. . 98 . Valoarea activului net reevaluat (Anr) Se determină pornind de la valorile contabile corectate la inflaţie şi ţinând seama de eroziunea monetară. Valoarea reală sau valoarea matematică. Corectarea valorilor din bilanţul contabil se poate face în funcţie de trei moduri de abordare. respectiv ANC. de folosinţă sau intrinsecă. la reevaluarea titlurilor de participare a crenţelor si obligaţiilor în devize etc. deoarece nu s-a luat în calcul partea invizibilă a acesteia. si în orice caz ea nu reprezintă valoarea globală a întreprinderii. potrivit metodologiei prezentate în capitolul anterior. Se obţine.Prof.3. activul net reevaluat (Anr) sau activul net corijat (ANC). astfel.. se obţine fie prin metoda substractivă (total activ reevaluat corijat minus total datorii) fie prin metoda aditivă (totalitatea capitalurilor proprii plus sau minus influenţele din reevaluarea tuturor elementelor de activ). la ajustarea provizioanelor. univ. MARIN TOMA Se procedează în primul rând la eliminarea nonvalorilor. precum si la corectarea valorilor din activ în funcţie de criteriul utilităţii. 1. după cum s-au adus corecţii numai în legătură cu actualizarea preţurilor şi a raportului de schimb (Anr) sau au fost luate în calcul influenţele tuturor factorilor care au produs distorsiuni între bilanţul contabil şi bilanţul economic care ţine cont de exigenţele pieţei (ANC).în funcţie de valoarea lor de utilizare.în funcţie de valoarea lor de lichidare. obţinându-se trei valori distincte ale activului net corijat: . Activul net corijat (ANC) se obţine pornind de la valorile contabile ale bunurilor din bilanţ prin corectarea acestora. La această valoare se recurge numai în situaţia în care se are în vedere continuitatea activităţii întreprinderii.

cât si pentru uzură. e preferabilă aplicarea de indici de inflaţie pentru fiecare obiect şi indice global de amortizare.Reevaluarea să se facă recalculând amortismentele anuale sau pe baza unui indice global de amortizare? Din punct de vedere al cumpărătorului care preferă valorile de reconstituire. Se pot ridica două probleme: . Două tipuri de calcule sunt avute în vedere: - un cost de reconstituire determinat de valorile patrimoniale brute ale activelor economice: imobilizări brute (fără acti vele financiare) şi necesarul de fond de rulment brut. O reevaluare mai corectă se face pe baza unui indice global de inflaţie şi a unor indici individuali de amortizare. se utilizează foarte des evaluarea pe baza unor indici globali atât pentru inflaţie. Valoarea de reconstituire sau valoarea capitalurilor permanente necesare exploatării (CPNE) Această metodă răspunde la întrebarea: cât 1-ar costa pe un nou-venit în piaţă pentru a obţine o întreprindere identică. 1. în practica firmelor de specialitate.Trebuie utilizaţi indici de inflaţie pentru fiecare bun sau categorie de bunuri sau un indice general de preţ? . cu aceleaşi performanţe şi rezultate cu întreprinderea existentă.Iniţiere în evaluarea întreprinderilor Incidenţele inflaţiei sunt eliminate prin aplicarea unor indici de variaţie a preţurilor la valorile de origine ale elementelor de activ. 99 - .4. un cost de reconstituire determinat de valorile patrimoniale nete ale activelor economice: imobilizări nete (fără active le financiare) şi necesarul de fond de rulment net.

Activul net de lichidare (ANL) In cazul unei întreprinderi în dificultate. Vrec = CPNE . dr. în care se estimează reducerea sau oprirea activităţii acesteia. Valoarea de lichidare reprezintă diferenţa între valoarea lichidativă si valoarea 100 . se scade minusvaloarea elementelor de activ corporale si necorporale determinate pe bază de valori lichidative. iar datoriile vor creşte cu eventualele indemnizaţii de licenţiere a personalului. activul net reevaluat sau activul net corijat se înlocuieşte cu un activ net de lichidare care are în vedere dacă lichidarea se face progresiv. în acest caz. costuri de funcţionare pe perioada lichidării). Activul net de lichidare se determină pe baza activului net contabil care se corectează astfel: se adaugă plus valoarea asupra elementelor de activ corporale si necorporale. univ.Prof. dacă acestea exced asupra pierderilor din lichidare. se scade eventualul impozit (sau alte obligaţii fiscale) asupra plusvalorii. Acest mod de abordare presupune că o lichidare forţată sau voluntară poate avea loc. MARIN TOMA Activele economice sau capitalul de exploatare se poate stabili pe seama elementelor de activ (imobilizări corporale şi necorporale plus necesarul de fond de rulment) sau pe seama elementelor de pasiv (capitalurile proprii plus datorii financiare). Este o valoare de continuitate.5. rapid sau imediat. Această metodă furnizează o bază complementară de măsurare a capitalului investit în întreprindere sau a capitalului mobilizat activităţii operaţionale a întreprinderii. valorile de realizare a activului vor fi inferioare celor de înlocuire. Valoarea de reconstituire reprezintă diferenţa între costul de înlocuire al activelor (stabilit la nivelul CPNE) si datoriile întreprinderii. se scad costurile de lichidare (costuri de dezafectare.Datorii 1.

fiind egală cu valoarea substanţială brută din care se deduc toate datoriile. Limitele valorilor patrimoniale Valorile patrimoniale sunt frecvent folosite pentru analize comparative şi pentru stabilirea parităţii în caz de fuziune -absorbţie.000 = 477.7. 1. în ipoteza încetării activităţii trebuie luată în calcul fiscalitatea asupra plusvalorii realizată la vânzare precum şi a posturilor de provizioane sau rezerve. în funcţie de informaţiile existente. Valoarea substanţială netă (VSN) se identifică activului net corijat.000 = 927. minus valoarea bunurilor care deşi sunt înregistrate în patrimoniul întreprinderii nu sunt folosite din diverse cauze (închiriate etc. Valoarea substanţială brută redusă (VSBr) este valoarea substanţială brută din care s-au dedus obligaţiile nefinanciare. plus valoarea bunurilor folosite de întreprindere fără a fi proprietara acestora.000 = 367. ele se folosesc în metodele de evaluare bazate pe combinaţia patrimoniu-rentabilitate.6. Valorile substanţiale nu sunt valori de tranzacţie.000 = 373.000 = 367. asocieri etc. Valoarea substanţială Prin valoare substanţială brută (VSB) se înţelege activul bilanţier reevaluat în ipoteza continuării activităţii. se pot estima următoarele valori patrimoniale: Ane ANC CPNE VSB VSBr VSN = 190. 1.Iniţiere în evaluarea întreprinderilor pasivului exigibil majorat cu totalul cheltuielilor de lichidare. în cazul societăţii comerciale Oltina SA.000 101 .).

elemente de piaţă. ci mai de grabă ea trebuie considerată ca un organism viu care.posibilitatea efectuării evaluării elementelor de activ pe baza unor comparaţii de piaţă. deci partea „invizibilă" nu este luată în calcul. cumulativ. MARIN TOMA In tranzacţiile comerciale.Prof. ar trebui îndeplinite. evitate ca valori exclusive de tranzacţie. elemente intangibile. •S pentru ca aceste metode să fie semnificative şi valoarea obţinută printr-o astfel de metodă să fie reţinută. deci. univ. mai ales cele industriale specifice. următoarele patru condiţii: . de regulă. pe lângă bunuri. cumpărătorul va avea interesul să se folosească de valoarea patrimonială în timp ce vânzătorul caută să se sprijine mai mult pe valori dinamice. 102 . Valorile patrimoniale sunt. poate să aducă un plus de valoare pentru întreprindere (goodwill). care formează fondul comercial al întreprinderii care. ca primă bază de discuţii. de regulă. S caracterul complex: uneori este dificil să ai o idee precisă asupra valorii unor bunuri din activul întreprinderii. •S caracterul neoperativ: timpul relativ mare necesar realizării unei evaluări patrimoniale viabile. întreprinderea nu este numai o sumă de bunuri. sunt mai mari decât cele patrimoniale. Valoarea patrimonială nu acoperă totalitatea valorii unei întreprinderi. datorită unor limite: •S caracterul incomplet: elementele necorporale. prin perpetuare (capitalizare). riscurile de eroare sunt importante. de regulă. creanţe şi datorii. de obicei. valorile patrimoniale servesc. S caracterul strict static: nu au în vedere strategia întreprinderii. dr. creanţe şi datorii dispune de un fond de comerţ. cele prin rentabilitate care.

iar cele externe din documentarea şi investigaţiile exterioare 103 . respectiv de determinarea cu exactitate a pragului de rentabilitate obţinut prin inves tirea pe piaţa financiară a echivalentului activului net reevaluat. Abordarea performanţelor financiare în evaluarea întreprinderilor Pentru a evalua prin rentabilitate o întreprindere. 2. potrivit m etodei prezentate în capitolul anterior (i). de regulă. . aceşti indicatori se determ ină de către experţi. pornind de la cei raportaţi prin situaţiile financiare ale întreprinderii. riscurile interne se stabilesc în cadrul diagnosticului. intră în logica lucrărilor: . care sunt retrataţi conform m etodologiei prezentate în capitolul anterior referitoare la capacitatea beneficiară a întreprinderii (CB).un nivel satisfăcător de investiţii.rata d e cap italizare sau de ac tu alizare d eterm in ată d e experţi. sub o form ă sau alta de exprimare. sunt nece sare trei elem ente de calcul care.posibilitatea măsurării cu certitudine a goodwill-ului degajat de societate. rata de capitalizare sau de actualizare este formată. .prima de risc pentru societate să fie redusă.indicatorul de performanţă financiară care poate fi profitul net. dintr-o rată de bază (neutră) la care se adaugă prima d e risc.Iniţiere în evaluarea întreprinderilor . Prima de risc este cu atât m ai m are cu cât exploatarea prezintă riscuri. . direct sau indirect. dividendul sau fluxul de trezorerie degajat de între prindere. R ata n eu tră coresp u nd e u n o r p lasam en te fără riscuri şi cel mai adesea mărimea ei se stabileşte la nivelul dobânzii practicate la obligaţiunile de stat.

Dintre numeroasele metode de evaluare bazate pe performanţele întreprinderii prezentăm în continuare pe cele mai des folosite. dr. injecţii de capital pentru înlocuirea tehnologiilor. . fuziunea. perioada de referinţă se exprimă de regulă în ani si corespunde limitei de prognoză stabilită de experţi pe baza constatărilor din diagnosticele sectoriale. 2. MARIN TOMA făcute de experţi. divizarea. această perioadă coincide cu termenul de recuperare a investiţiei pe care acesta este pe cale să o facă. cum ar fi: formarea de noi societăţi comerciale. inclusiv în legătură cu rentabilitatea ramurii din care face parte întreprinderea. reamintim că numai diagnosticul de evaluare este cel care-1 orientează pe expertul evaluator spre metodele ce trebuiesc folosite în mod concret. Din punct de vedere al cumpărătorului. asocierea cu părţi ale întreprinderii. Deci. univ. Schimbarea de atitudine constă în provocarea unor astfel de modificări în viaţa întreprinderii care să-i permită să-şi reia ciclul vieţii. reînoirea produselor etc.1. adică perioada la sfârşitul căreia proprietarul ar trebui să-şi schimbe atitudinea faţă de afacerea sa. modernizarea echipamentelor. 104 . a unui multiplicator capitalistic y. La stabilirea perioadei de referinţă se are în vedere ca aceasta să corespundă perioadei de prognoză a întreprinderii. valoarea de rentabilitate se determină prin aplicarea la capacitatea beneficiară a întreprinderii (CB) exprimată prin profitul net. Valoarea de rentabilitate Cunoscută si sub denumirea de metoda capitalizării veniturilor.Prof.perioada de referinţă exprimată în număr de ani (n). astfel de modificări constau în iniţierea unor căi de restructurare.

x 8.33 şi exprimă termenul în care investiţia ce se face de cumpărător (6. lei (V = 800 : 0. iar valoarea întreprinderii se determină pe baza formulei: adică este direct proporţională cu capacitatea acesteia de a degaja profit. în aceste cazuri.666 mii. iar dobânda la obligaţiunile de stat este de 12%.666 mii.12). coeficientul multiplicator y.33) sau cu capacitatea beneficiară capitalizată la rata neutră (800:0.700 mii. este 8. rotund 6. exprimată prin profitul net şi invers proporţională cu rata neutră de plasament a disponibilităţilor pe piaţa financiară. b) Altă referinţă o constituie anuitatea obţinută prin actualizarea unei serii de beneficii constante până în anul „n" şi atunci „y" devine an: 105 . întreprinderii de evaluat i se determină o capacitate beneficiară de 800 mii. A spune că valoarea întreprinderii este egală cu de 8. valoarea de rentabilitate calculată prin metoda capitalizării veniturilor este de 6. lei anual). lei. reprezentînd inversul ratei neutre (l/i). coeficientul multiplicator y capătă valoarea l/i si semnificaţia de termen de recuperare a investiţiei. Dacă. în acest caz.Iniţiere în evaluarea întreprinderilor V = CB' y Coeficientul multiplicator y poate avea diferite semnificaţii: a) Referinţa cea mai des utilizată o reprezintă rata neutră de plasament a disponibilităţilor pe piaţa financiară. de exemplu.12) înseamnă să exprimăm riguros acelaşi lucru. lei) urmează să fie recuperată pe seama profiturilor nete pe care aceasta le va degaja (800 mii. lei.33 ori capacitatea acesteia de a da profit (800 mii.

21. va fi de 4. lei. rotund 4.168 mii. univ. metoda fiind simplă si rapidă. a n are valoarea de 5.200 mii. Este de observat că în situaţia în care „n" tinde spre infinit. lei. 106 . pe seama dividendelor primite. iar modelul matematic de evaluare a întreprinderii devine: V = CB •PER Coeficientul bursier PER este frecvent utilizat în evaluări. MARIN TOMA t Cunoscând rata de actualizare (t) şi perioada de referinţă (n). In acest caz. Price Earnings Ratio (PER) se determină ca raport între cursul bursier al acţiunii şi dividentul acesteia şi semnifică timpul în care se recuperează investiţia făcută în cumpărarea unei acţiuni. dacă seria de beneficii (n) se limitează la 10 ani. c) Altă referinţă în determinarea coeficientului multiplicator constă în aplicarea coeficientului bursier (PER) la capacitatea beneficiară a întreprinderii. iar rata de actualizare (t) o considerăm 14%. formula de evaluare devine cea de la literea a) de mai sus. situaţie în care y = PER. dr. prin această metodă. iar valoarea întreprinderii.Prof. valoarea întreprinderii se stabileşte prin relaţia: v= C •an B în exemplul anterior. valorile lui an se pot lua direct din tabelele de matematici financiare.

sau marja brută de autofinanţare (MBA) la care se aplică un multiplicator (y) ce poate lua valoarea standard sau prin referire la alte întreprinderi.Iniţiere în evaluarea întreprinderilor PER se calculează pe produs. este puţin probabil că cineva este dispus să investească în această întreprindere. aceasta înseamnă fie capitalizarea capacităţii beneficiare (CB) la o rată de 20% (1/5). Rata de plasament aferentă PER se determină prin raportul 1/PER si se compară cu rata pieţei în vederea luării unei decizii cu privire la investiţia în acţiunile respective. pentru o întreprindere de mobilă PER este 5. de exemplu. dacă dobânda pieţei este de peste 20%.\n unde: CB = se exprimă prin profiturile nete anuale viitoare limitate la un număr de ani. Dacă. Valoarea de rentabilitate a întreprinderii se mai determină şi pornind de la fluxul de disponibilităţi ce formează capacitatea de autofinanţare (CAF). fie 5 ani de acumulare a capacităţii beneficiare. Vr = valoarea reziduală a întreprinderii. Valoarea de rentabilitate continuă: CB 107 . v = MBA- y sau V = MBA- y Valoarea de rentabilitate limitată şi valoarea de rentabilitate continuă sunt derivate ale valorii de rentabilitate şi se obţin astfel: Valoarea de rentabilitate limitată: . pe ramură. pe întreprinderi. zilnic si chiar pe oră şi minut şi se publică în jurnalele si la bursele de valori.

2. Există mai multe interpretări care se dau conţinutului cash flow-ului şi. dr. Semnificaţie: Prin preţul tranzacţiei vânzătorul doreşte să-si recupereze profitul cedai ca sumă fixă anuală si valoarea aclualizală a acesluia pe o durală delerminală. Valoarea de randament propriu-zisă Potrivit acestei metode care se bazează pe randamentul investiţiei făcute de cumpărător. ^^ = valoarea de rentabililale. în toate cazurile. valoarea întreprinderii este direcl proporţională cu capacilalea beneficiară a sa exprimală prin dividende [CB (D)] şi invers proporţională cu randamentul acţiunilor pe piaţă (r). 108 . 2. exprimală prin dividendele pe care întreprinderea i le varsă. în determinarea mărimii acestuia se porneşte de la capacitatea beneficiară exprimată prin profitul net (pn) la care se adaugă toate celelalte fluxuri create de agentul economic (amortismente (am) şi provizioane cu caracter de rezervă (pr)) şi se scad nevoile de finanţare a activităţii curente (investiţiile pentru menţinerea potenţialului actual al agentului economic (Ir) şi variaţia fondului de rulment normativ (ANFR)).2.3.Prof. si modului de calcul al acestui indicator financiar. MARIN TOMA unde: CB = exprimă profitul net mediu anual previzional. Metoda fluxurilor de disponibilităţi actualizate (DCF) Cash Flow înseamnă fluxul de trezorerie disponibilă pe care-1 degajează un activ sau o societate. însă. univ. deci.

Esenţa metodei constă în însumarea fluxurilor de disponibili tăţi care rămân în fiecare an în întreprindere până la anul „n". t = rata de actualizare. când se apreciază că proprietarul ar trebui să-si reconsidere modul de abordare a afacerii sale. evaluarea întreprinderii se face în funcţie de perspectivele sale de dezvoltare. Actualizarea fluxurilor nete se face pentru a ţine cont de riscuri şi de exigenţa de rentabilitate a cumpărătorului (investitorului). formula de evaluare este: în care: V(DCF) = valoarea activului sau a societăţii prin m etoda fluxului de trezorerie redus.Iniţiere în evaluarea întreprinderilor CF = pn + am + pr . n = ultimul an de prognoză.Ir . cât si prin întreruperea la anul „n" de prognoză când se calculează valoarea reziduală a activului sau a societăţii respective. Potrivit acestei m etode. în acest an „n" se stabileşte valoarea reziduală a întreprinderii. este o m etodă prin excelenţă futuristă. CF = cash flow. Această metodă utilizează principiul financiar potrivit căruia valoarea unui activ este egală cu valoarea actuală a fluxurilor nete de disponibilităţi (cash flow) susceptibile de a fi dega jate în viitor de către activul respectiv. Potrivit acestei metode. M etoda cea m ai des utilizată poartă denum irea de„Discounted cash flow" CF) care s-ar traduce: (D flux de trezorerie redus atât prin actualizare.A N FR Există m ai m ulte m etode de evaluare pe baza fluxurilor de disponibilităţi (cash flow). 109 . Vr = valoarea reziduală.

în ţările unde noţiunea de plasament fără risc este operaţională.ANFR . în mod normal. preţurile. Tot în aceste ţări. Această rată reprezintă expresia exigenţei de profitabilitate a investitorului pentru investiţia sa. Aici se folosesc toate constatările din diagnos ticul general şi sectorial. univ. costuri pe natură). unde plasamentul b) c) 110 . Fluxul de lichidităţi nete istorice se poate calcula pornind de la profitul net căruia i se aduc ajustări (cum s-a arătat mai sus) sau pornind de la excedentul brut de exploatare (EBE): CF = EBE . însă. cu deosebire din cel financiar (vânzări. aproximată la nivelul dobânzii plătită de stat la împrumuturile pe piaţa financiară din ţara respectivă. dr. deci o bună viziune a volumului vânzărilor. dar compatibilă cu orizontul de prog noză al întreprinderii. MARIN TOMA Aplicarea metodei se face în patru etape succesive: a) Calculul fluxului de lichidităţi nete istorice (minim trei ani anteriori). Rata neutră este. aceasta.impozitul pe profit + rezultatul financiar + active cedate (nete) Proiectarea fluxului de lichidităţi nete pe o perioadă cât mai lungă posibilă. Ea se descompune într-o rată măsurând rentabilitatea pentru un activ fără risc şi o primă de risc sectorială.Prof. Determinarea ratei de actualizare graţie căreia este posibil de a readuce fluxurile nete viitoare si valoarea reziduală în valori actuale. structura costurilor de exploatare şi a cheltuielilor de capital.Ir . aceasta presupune să avem o bună înţelegere a fluxurilor trecute pentru a putea desprinde fluxurile viitoare cât mai fidel posibil.

la nivelul mediei calculate la 2 sau la toate 3 mărimile de la cele 3 poziţii de mai sus. 111 . Mărimea acestei rate poate fi: • la nivelul ratei dobânzilor pentru obligaţiunile emise de stat (considerând că statul este cel mai solvabil şi sigur că-şi respectă obligaţia plăţii dobânzilor datorate). • Conceptual. riscurile pe care le implică încasarea (viitoare). pentru că se determină pornind de la dobânda pieţei care are un caracter obiectiv faţă de agentul economic respectiv. costul banilor pe care îi utilizează (costul capitalului). ambianţa generală. adică de ratele utilizate în mod obişnuit în etapa respectivă. rata de actualizare poate fi calculată si pe baza costului capitalului. rata de actualizare depinde de: inflaţia care poate eroda o încasare viitoare. • la nivelul ratei de reescont (dobânzile datorate de băncile comerciale către banca centrală a statului pentru resursele puse la dispoziţie). prima de risc sectorială încorporează două elemente: • prima de piaţă care reflectă rata medie de rentabilitate pe care o primeşte investitorul deasupra ratei de plasament fără risc. Rata de bază care intră în componenţa ratei de capitalizare. • • • la nivelul ratei medii a dobânzilor practicate de băncile comerciale (inclusiv CEC).Iniţiere în evaluarea întreprinderilor fără risc este operaţional. un coeficient multiplicator p care reflectă deprecierea titlului respectiv faţă de media pieţei. de fructificare sau de actualizare se mai numeşte şi rata neutră.

univ.Prof. La sfârşitul perioadei proiectate. Orizontul este în general estimat ţinând seama de toate constatările din diagnostic şi marchează momentul când.). investiţii masive etc. Această ultimă tehnică de extrapolare a cash flow-ului din ultimul an prognozat prezintă avantajul de a neutraliza impactul investiţiilor viitoare. înnoire produse. de regulă. MARIN TOMA d) Determinarea valorii reziduale ce urmează să fie adăugată la suma fluxurilor degajate de întreprindere. concret. Sunt cunoscute două tehnici pentru determinarea acestei valori reziduale: • o tehnică ce privilegiază latura contabilă: valoarea rezi duală este egală cu activul net de la sfârşitul perioadei (amputat de cheltuielile de lichidare) sau cu un multiplu al rezultatului net din acest ultim an (acest multiplu se calculează prin comparare cu multiplii utilizaţi pe piaţă pentru întreprinderi comparabile). întreprinderea posedă o anumită valoare care trebuie estimată. dr. considerând că rentabilitatea investiţiilor şi variaţia necesarului de fond de rulment nu vor fi superioare costului capitalului. proprietarul va provoca schimbări semnificative în viaţa întreprinderii care să-i permită menţinerea. Valoarea reziduală se calculează cel mai frecvent prin formula Vr = Z • CFn. aceasta presupune o extrapolare a cash flow-ului din ultimul an de proiectare. comasări. prin aplicarea unui multiplu rezidual „Z" la 112 . • o tehnică ce privilegiază latura economică zisă şi tehnică de actualizare prin perpetuare: valoarea reziduală a între prinderii este egală cu suma fluxurilor actualizate pe care întreprinderea va fi capabilă să le degajeze dincolo de perioada de prognoză. reprofilare. adică. dacă nu chiar revenirea pe curba vieţii acesteia (scindări.

am utiliza un coeficient de ajustare pentru risc la nivelul ratei de 20%. structura financiară. prin adoptarea diferitelor 113 . multiplul rezidual va fi 5. unde „K" este coeficientul de ajustare pentru risc şi „g" rata de creştere a fluxurilor de numerar. estimării valorii reziduale. ceea ce permite ca. rămâne foarte dificil de măsurat şi care trebuie eventual să suporte corecţii dacă riscul economic sau financiar se modifică prin achiziţia propusă. modelul DCF este cel mai utilizat în lumea financiară. Odată colectate informaţiile. De regulă „Z" este cuprins între 3 şi 6. rentabilitatea întreprinderii etc. este foarte complexă în aplicare. în ciuda limitelor sale. respectiv l/(K-g). este posibil un studiu aprofundat asupra întreprinderii. Dacă. pentru societăţile necotate. iar rata de creştere a fluxurilor de numerar „g" este zero..şi este chiar zero dacă depăşim 15-20 ani în prognoză. cu atât valoarea reziduală se micşorează apropiindu-se de zero . se pot observa următoarele reguli: • Vr este valoarea întreprinderii la sfârşitul ultimului an „n" luat în analiză. în legătură cu valoarea reziduală. care depinde de sector. riscurile pieţii. • cu cât anul „n" este mai îndepărtat şi rata actualizării mai mare. cu cât „n" este mai aproape şi rata actualizării mai redusă. datorită: estimării reale a fluxurilor previzionale. cu atât valoarea reziduală este mai mare. ţinând cont de: strategia întreprinderii. de exemplu. Multiplicatorul rezidual „Z" se poate obţine prin modelul CORDON. • Evaluarea prin metoda actualizării fluxurilor băneşti. deşi pare simplă.Iniţiere în evaluarea întreprinderilor cash flow-ul actualizat din ultimul an prognozat. estimării costului mediu ponderat al capitalului sau ratei de actualizare care.

în funcţie de tehnicile folosite. atât a patrimoniului cât şi a indicatorilor calitativi referitori la performanţele financiare ale întreprinderii. concepţional. sub o formă sau alta de exprimare. se împart în două mari grupe. Metodele combinate fac apel atât la valori statice. modelul să poată fi flexibilizat şi adaptat la întreprinderi cu profiluri diferite. Abordări bazate atât pe patrimoniu. şi anume: . între altele. dr. 114 . Metodele de evaluare. combinate. cât şi pe performanţe.tehnici bazate pe asocierea la valoarea patrimonială a unuia sau a mai multor elemente intangibile. evaluarea părţii invizibile a întreprinderii Metodele combinate presupun luarea în consideraţie. care poate beneficia.tehnici bazate pe ponderarea între o valoare patrimonială şi una prin rentabilitate. această metodă de evaluare prin actualizarea fluxurilor viitoare de lichidităţi reprezintă tehnica de evaluare cea mai satisfăcătoare din punct de vedere conceptual. univ. cât si la valori dinamice bazate pe rentabilitate sau pe randament. patrimoniale. MARIN TOMA ipoteze.Prof. de o rentă economică (valoarea dinamică) obţinută prin calculul goodwill-ului sau badwill-ului. dar cea mai complexă în aplicare. 3. Metoda prezintă în plus avantajul de a scoate în evidenţă principiile fundamentale ale evaluării întreprinderii şi de a fi considerată obiectivă pentru că nu este supusă. . Valoarea patrimonială constituie valoarea de bază a întreprinderii. problemelor de ordin speculativ ale pieţei financiare. în concluzie.

Iniţiere în evaluarea întreprinderilor

3.1. Metoda practicienilor
Denumită şi metoda „indirectă" sau „germană", metoda practicienilor constă în ponderarea valorii patrimoniale şi valorii prin rentabilitate, reţinându-se media aritmetică simplă: NC i CB i 2

A] V —

v

g

unde: Vg = valoarea globală a întreprinderii; ANC = activul net corijat (valoarea patrimonială); CB — = valoarea prin rentabilitate i sau media ponderată: K, -ANC + K CB K, + K, unde coeficienţii de pondere Kt şi K2 pot lua fiecare valori de cel mult 5. Se numeşte şi metoda indirectă pentru că pe baza ei se poate determina indirect goodwill-ul întreprinderii (GW): CB A N C

115

Prof. univ. dr. MARIN TOMA

3.2. Metoda Retail
Este o variantă a metodei anterioare: _ ANC + CB-y
y —

Unde capacitatea beneficiară se exprimă prin dividende, iar multiplicatorul capitalistic y poate lua valorile prezentate anterior, de regulă, coeficientul bursier PER sau o serie constantă de beneficii an. Aici valoarea elementelor necorporale se determină pe baza valorii actuale a profiturilor viitoare pe un număr de ani (y • CB) şi se împarte în mod egal între vânzător si cumpărător.

3.3. Metode bazate pe goodwill
în cele mai diverse situaţii, valoarea unei întreprinderi se determină prin asocierea la valoarea patrimonială a goodwill-ului aferent elementelor intangibile ale întreprinderii, calculat pe baza unor indicatori cantitativi şi calitativi realizabili în condiţiile de animaţie şi de gestiune normale. De la sensul de „bunăvoinţă" pe care îl are în limbaj curent, cuvântul „goodwill" a ajuns să exprime în uzanţele comerciale atitudinea favorabilă a pieţii faţă de întreprindere; el este expresia tuturor cauzelor care justifică atribuirea unei valori globale întreprinderii, superioară activului său net reevaluat. în contabilitate, goodwill-ul sau supravaloarea corespunde diferenţei între preţul plătit de către un cumpărător al unei întreprinderi si activul net contabil al acelei întreprinderi. Cu ocazia primei consolidări de conturi, goodwill-ul, integral sau în parte, poate face obiectul unor noi posturi de imobilizări necorporale, cum ar fi fondul de comerţ. în materie de evaluare, goodwill-ul trebuie înţeles astfel: dincolo de valoarea de piaţă a activelor şi pasivelor tangibile din 116

Iniţiere în evaluarea întreprinderilor

bilanţ, poate exista o valoare suplimentară, de natură incorporală, denumită goodwill; existenţa sa va fi legată de folosirea mai mult sau mai puţin eficientă a activelor întreprinderii, şi anume: dacă activele sunt bine gestionate şi exploatate, deci degaje o rentabilitate superioară celei aşteptate de piaţă, se poate obţine un goodwill; dacă activele sunt prost gestionate şi exploatate si conduc la performanţele financiare inferioare aşteptărilor pieţii, va rezulta un badwill, adică o valoare incorporală negativă. Sursa goodwill-ului o constituie elementele intangibile ale întreprinderii. Elementele intangibile sunt de regulă elemente imateriale care pot sau nu să fie înregistrate în patrimoniu (cele care pot fi înregistrate sunt imobilizările necorporale) dar contribuie la menţinerea potenţialului actual şi influenţează rezultatele financiare ale întreprinderii şi, pe această cale, valoarea întreprinderii; elementele intangibile constituie sursa unui superprofit, superbeneficiu sau rentă de goodwill, adică profitul obţinut de întreprindere peste pragul de rentabilitate pretins de piaţă în funcţie de efortul investiţional al întreprinderii, efort exprimat prin valoarea patrimonială a acesteia. Elementele intangibile care nu pot fi înregistrate în patrimoniu se pot referi la: reputaţia întreprinderii, superioritatea produselor, amplasamentul, clientela, bonitatea şi solvabilitatea faţă de terţi, poziţia faţă de organismele publice şi administrative, competenţa tehnică (licenţe, brevete, mărci, studii, laboratoare etc.), competenţa comercială (promovare, publicitate, clienţi, vad comercial etc.), competenţa managerială (calitatea personalului, performanţele managerilor, cadrele-cheie etc.) etc. Neputând fi înregistrate în patrimoniu, sau chiar dacă sunt înregistrate, sunt considerate nonvalori din punct de vedere patrimonial, elementele intangibile formează acea parte „invizibilă" a întreprinderii a cărei valoare obţinută prin capitalizare reprezintă goodwill-ul întreprinderii. Prin adăugarea goodwill-ului la valoarea patrimonială se obţine valoarea globală a întreprinderii.
117

Prof. univ. dr. MARIN ToMA

Vg = ANC + GW O judecată riguroasă a poziţiei întreprinderii în piaţă se realizează aplicând următorul model matematic de estimare a goodwill-ului (denumit şi metoda directă sau metoda rentei de goodwill actualizată):

unde: CB

= capacitatea beneficiară a întreprinderii exprimată prin profitul net; i = rata neutră de plasament a disponibilităţilor pe piaţa financiară; ANC • i = pragul de rentabilitate al întreprinderii; CB - ANC • i = superprofitul, superbeneficiul sau renta de goodwill.

Această diferenţă poate fi pozitivă, când prin profiturile nete înregistrate întreprinderea depăşeşte pragul de rentabilitate; prin actualizarea rentei pozitive la rata cu riscuri t se obţine valoarea goodwill-ului ce urmează să majoreze valoarea patrimonială a întreprinderii. Când diferenţa este negativă, prin actualizare se obţine valoarea badwill-ului care vine să diminueze valoarea patrimonială a întreprinderii, semnificând o penalizare a valorii întreprinderii pentru insuficienţa de rentabilitate faţă de exigenţele pieţei sau pentru exces de patrimoniu. t = rata de actualizare care în acest caz este egală cu costul capitalului întreprinderii majorat cu 50% până la 200%. Prima de risc are ca raţiune că nu există garanţia perpetuării în viitor a goodwill-ului sau badwill-ului actual: în condiţiile de goodwill ea are valori mici la întreprinderi bune şi mari la întreprinderi cu dificultăţi, iar în condiţii de badwill valori mari
118

Iniţiere în evaluarea întreprinderilor

la întreprinderi considerate bune şi mici la întreprinderi cu dificultăţi. Metoda presupune ipoteza unei durate de existenţă a GW, infinită. Pentru a ilustra aceasta să vedem ce valori globale ia o întreprindere, aplicând formula: ., V„ „ CB-ANC-i ANC + -

AXT

=

în condiţiile în care rata de actualizare (t) ia valori t 15%, 20% şi 25%, cunoscând că: ANC = 8.000 mii. lei; CB = 1.000 mii. lei; i = 11%. Pragul de rentabilitate al întreprinderii fiind de 880 mii. lei (ANC • i), rezultă o rentă de goodwill pozitivă de 120 mii. lei (CB - ANC • i) pe care, pentru a obţine goodwill-ul, o vom actualiza succesiv obţinând următorul tabel: Goodwill Valoarea globală a întreprinderii t =15% 800 8.800 t = 20% 600 8.600 t = 25% 480 8.480 Dacă CB ar fi fost de 500 mii. lei, prin comparaţie cu pragul de rentabilitate al întreprinderii s-ar fi obţinut o rentă de goodwill negativă de 380 mii. lei, pe care, pentru a obţine badwill-ul, o vom actualiza succesiv obţinând următorul tablou: Badwill t =15% t = 20% t = 25% 2.530 1.900 1.520 Valoarea globală a întreprinderii 5.470 6.100 6.480 119

exprimată prin fluxurile de disponibilităţi nete (cash flows). dr. determinat de evaluator pe baza analizei si diagnosticului. 120 . MARIN TOMA Valoarea goodwill-ului poate fi determinată şi pe seama unui multiplicator K aplicat la capacitatea beneficiară a întreprinderii: Vg = AN + • CB C K în care K. univ. de regulă. Vg = h • CF ANCH K Goodwill-ul poate fi determinat si prin metoda indirectă netă. Valoarea globală a întreprinderii poate fi determinată ca mai sus. ca diferenţă între valoarea globală si valoarea substanţială netă a întreprinderii: GW = Vg -VSN Pentru evaluarea goodwill-ului se utilizează următorii parametrii: a) Activele investite: în funcţie de metoda de evaluare a good will-ului.A N C sau metoda indirectă brută. poate lua valori între 1. ca diferenţă între valoarea globală a întreprinderii şi valoarea sa patrimonială (ANC). Metoda se foloseşte. se folosesc trei modalităţi de calcul a activelor investite: activul net corijat.Prof. GW = Vg . goodwill-ul fiind însă calculat pe baza capacităţii beneficiare. pentru întreprinderi industriale mici şi mijlocii. corecţiile care se aduc profiturilor din bilanţuri sunt diferite. b) Capacitatea beneficiară: în funcţie de metoda de evaluare. valoarea substanţială (brută sau netă) şi capitalurile permanente necesare exploatării.5 şi 5.

Dacă remunerarea creditorului (costul datoriei) este perfect definită. cea a acţionarului este incertă si marcată de trei necunoscute: plusvaloarea. beneficiile viitoare şi rata de distribuire a beneficiilor viitoare.Iniţiere în evaluarea întreprinderilor c) Rata de remunerare a activelor: Diferă în funcţie de metoda de evaluare reţinută. de unde şi greutatea înţelegerii costului capitalului propriu care ne face să vorbim mai mult de o estimare decât de un calcul riguros. tot astfel cum costul datoriei corespunde remuneraţiei celui care a pus banii împrumutaţi (creditorul). randamentul acţionarului va fi: Beneficiul (B)/Preţul de achiziţie (V) 121 . Noţiunea de cost al capitalului propriu acoperă dividendele si plusvaloarea potenţială. Presupunem că o societate distribuie 100% beneficiul său. astfel: Active investite (A) Activ net corijat (ANC) Valoare substanţială brută (VSB) Valoarea substanţială netă (VSN) Capitaluri permanente necesare exploatării (CPNE) Profit (CB) Rezultat net Rezultat net înaintea cheltuielilor financiare Rezultat net Rata de remunerare a activelor (r) Costul capitalului propriu Costul mediu ponderat al capitalului (CMPC) Costul capitalului propriu Rezultat net înaintea Costul mediu ponderat cheltuielilor financiare al capitalului fără aferente împrumuturilor datorii pe termen scurt pe termen mediu şi lung Costul capitalului propriu al întreprinderii corespunde remunerării pe care o aşteaptă acţionarul pentru deţinerea unei părţi din capitalul întreprinderii.

-(. univ. dacă beneficiul si dividendul rămân constante în timp. deci.b • — =----------------~ v — V V V Costul capitalului propriu este. dr. ceea ce compensează pentru acţionar retenţia unei părţi din beneficiul prezent (partea pusă în rezervă). depinde de rentabilitatea beneficiilor reinvestite: unde b = rata de retenţie a beneficiului prezent p = rata de rentabilitate a beneficiilor investite. inversul PER: (PER = Curs acţiuni (valoarea)/Beneficiu pe acţiune) 122 .. MARIN TOMA în acest caz.Prof. costul capitalului propriu (K) pentru întreprindere va fi: T J K = — (V = valoarea acţiunilor) Presupunem că întreprinderea pune o parte din beneficii în rezervă. B (1-bJB + b-B B —. egală cu rentabilitatea capitalurilor proprii (ROE) p = beneficiu net (B )/capitaluri proprii (V) astfel: D . în acest caz. rata de remunerare a acţionarului (randamentul) cuprinde două componente: dividendul şi creşterea.° +2 v Tg unde: D = dividendul pe acţiune V = valoarea acţiunii g = rata de creştere a beneficiilor „g". Creşterea va antrena o modificare a dividendelor viitoare şi o creştere a valorii întreprinderii. costul capitalului propriu va fi: K .

împrumutate. Rr = rentabilitatea sperată pe ansamblul pieţei acţiunilor. leasing etc. este egală cu totalitatea activului reevaluat corijat plus valoarea actuală a bunurilor pe care întreprinderea le foloseşte fără a fi proprietară (închiriate. K = Rn + (Rr . de nivelul dobânzii fără riscuri (obligaţiuni de stat) şi de riscurile influenţate cu un coeficient de volatilitate al acţiunii în raport cu indicele general de piaţă. nu se găsesc în întreprindere.3.Iniţiere în evaluarea întreprinderilor Costul capitalului propriu corespunde rentabilităţii sperate de acţionar. cât şi prin fonduri împrumutate. Valoarea substanţială brută.) minus valoarea actuală a elementelor corporale care. deşi sunt înregistrate în patrimoniu. Metoda remunerării valorii substanţiale brute Valoarea substanţială brută (VSB) reprezintă totalitatea mijloacelor corporale ale întreprinderii. (3 = coeficient de volatilitate al acţiunii întreprinderii. Costul mediu ponderat al capitalului unei întreprinderi exprimă costul mediu al finanţării întreprinderii atât din fonduri proprii. care ţine cont în deciziile sale de a investi. 123 . angajate şi organizate pentru a realiza obiectul său de activitate fără a ţine cont de modul de finanţare a acestora.Rn) unde: Rn = rata neutră. 3.1. aşa cum s-a mai spus de altfel.

Bilanţul la 31.200 6.600 124 . dr.000 1.500 Pasiv Capital Obligaţii financiare Obligaţii nefinanciare Diferenţe de reevaluare 4. De exemplu. Evaluarea se face în două etape: .100 6.Rata de actualizare =12% Se doreşte evaluarea întreprinderii calculând o rentă a goodwill-ului redusă la 5 ani. Valoarea elementelor corporale: în măsura în care activul a fost reevaluat la justa sa valoare se obţine: Activul corporal = 6.000 Datorii = 1.N se prezintă astfel: Activ Imobilizări corporale 3.Rata de remunerare a VSB = 15% .evaluarea elementelor corporale.500 .Prof.200 Fond de comerţ 500 Stocuri 600 Creanţe 1. pe baza constatărilor diagnosticului de evaluare au rezultat următoarele: .evaluarea elementelor necorporale. MARIN TOMA Cu cât valoarea substanţială brută este mai mare cu atât remuneraţia sa va fi mai puternică micşorând profitul şi diminuând valoarea goodwill-ului.Profit previzional net = l . .12.000 400 1. univ.400 Valoarea elementelor corporale = 4.000 pe an .000 Disponibilităţi 1.

000 900 100 3 1. 100 1.5 (goodwill) Valoarea globală a întreprinderii 4.000 900 100 2 1.000 Remuneraţia VSB = 6. Stabilim următorul tablou: 1 Profit previzional net Remunerarea VSB (15%) Superprofit sau renta de goodwill 1.000 x 15% = 900 = pragul de rentabilitate al întreprinderii noastre.5 .000 900 100 Superprofitul de 100 fiind limitat la 5 ani.12 GW = -— + ---------— + 100 100 100 100 Superbeneficiul anual fiind acelaşi (100).12 360.Iniţiere în evaluarea întreprinderilor Valoarea elementelor necorporale: VSB = 6.960. formula se poate simplifica: GW = 100 ' i -' (U2) 5 0.000 900 100 4 1.5 Valoarea întreprinderii este deci: Elemente corporale Valori necorporale 360.000 900 100 5 1. goodwill-ul va fi egal cu suma actualizată a superprofitului din aceeaşi perioadă: ^„.600 4.

125 .

Altfel spus.) Furnizori + credite Pasiv 2.Necesarul de fond de rulment (NFR) 126 600 . mijloacele utilizate de către o întreprindere sunt constituite din activele imobilizate plus necesarul de fond de rulment (NFR). denumite capitaluri permanente necesare exploatării (CPNE). Metoda remunerării capitalurilor permanente necesare exploatării (CPNE) Valoarea globală a unei întreprinderi este egală cu capitalurile necesare pentru a crea o întreprindere având aceleaşi caracteristici ca întreprinderea evaluată.600 250 300 500 600 3. Capitalurile permanente ale întreprinderii (capitaluri proprii plus împrumuturi pe termen lung) trebuie să fie superioare sau egale activului fix corporal net si fondului de rulment normativ (NFR). univ.A R INT O M A M 3.12.200N se prezintă astfel: Activ Imobilizări corporale Fond comerţ Stocuri Creanţe Disponibilităţi 1. capitalurile permanente trebuie să finanţeze activul fix net şi necesarul de fond de rulment (NFR) pentru ca întreprinderea să se afle în echilibru financiar. dr.P. Aceste capitaluri fac obiectul unei remuneraţii.250 Capital social Diferenţe de reevaluare Obligaţii financiare (t.3.Bilanţul la 31.P rof.000 550 500 200 3. această remuneraţie se va compara cu beneficiul previzional pentru a pune în evidenţă superbeneficiul care va permite calculul goodwill-ului.2.250 . Presupunem că avem următoarele informaţii despre întreprindere: .

000 3.200 în funcţie de elementele cifrate din planul de finanţare.300 _ 375 420 495 465 510 127 .900 4 100 5 200 3.600 NFR 600 CPNE = 2.Planul de finanţare se prezintă astfel: - Investiţii NFR Rambursări împrumut Mijloace necesare 1 200 100 2 100 200 3 200 200 4 100 5 200 300 300 400 100 200 -CPNE vor fi remunerate la rata de 15%.800 400 3.200 1 2.Iniţiere în evaluarea întreprinderilor Profit net previzional 500/an .000 Datorii 700 Valoarea eleni.400 CPNE la sfârşit an Remunerarea CPNE (15%) 2.200 300 2.200 3.500 3 2. masa CPNE va evolua în 5 ani astfel: 0 CPNE la început an Mijloace necesare 2. corporale 2.200 2 2. Evaluarea se face în două etape: evaluarea elementelor corporale şi evaluarea elementelor necorporale.100 3. Evaluarea elementelor corporale: Activ corporal (net) 3.300 Evaluarea elementelor necorporale: Calculul CPNE: Imobilizări corporale nete l . -Renta de goodwill va fi actualizată la rata de 12%.500 300 2.

beneficiu previzional: este beneficiul din exploatare obţi nut conform metodologiei pentru determinarea capaci tăţii beneficiare. în practică se pot lua în calcul patru perioade: istorică (minim 3 ani).durata rentei: a fost fixată la 5 ani. cu atât goodwill-ul sau badwill-ul sunt mai mari dar si riscul este mai mare. MARIN TOMA 0 Profit previzional net Superbeneficiu Superbeneficiu actualizat la 12% 1 500 + 125 2 500 + 80 3 500 +5 4 500 + 35 5 500 -10 -5 111 64 3 22 v GW= 195 Valoarea globală a întreprinderii: Valoarea elementelor corporale Valoarea elementelor necorporale Valoarea globală 2. Se pot aplica rate diferenţiate: o rată pentru partea imobilizată şi o altă rată redusă cu până la jumătate din prima pentru partea circulantă.495 în ambele metode prezentate mai sus (remunerarea VSB si remunerarea CPNE) au fost stabilite ipotezele de bază: . cu cât este mai mare cu atât renta de goodwill este mai mică. univ.perioada de referinţă: s-au luat în consideraţie 5 ani viitori. .rata de remunerare a VSB sau CPNE: s-a stabilit la 15%. durata se stabileşte în funcţie de constatările din diagnostic (3-7 ani). .300 195 2. . dr. 128 . mixtă (trecută şi vii toare) şi ponderată (combinarea primelor trei). De regulă.Prof. cu cât durata e mai mare. viitoare (minim 3 ani).

) trebuie cunoscute pentru a putea aprecia corect tranzacţia studiată.rata de actualizare. în condiţiile unei tranzacţii majoritare (preluarea controlului). de asemenea.Iniţiere în evaluarea întreprinderilor . un activ pe care dorim să-1 evaluăm valorează cât valorează activele comparabile în tranzacţii efectiv realizate pe pieţe organizate. în numerar etc. cu cât aşteptarea e mai lungă cu atât penalizarea e mai dură. Toate aceste aspecte nu sunt uşor de realizat întrucât preţul de vânzare al unei întreprinderi este adesea confidenţial. o astfel de comparaţie nu poate fi pertinentă decât în măsura în care condiţiile precise de realizare sunt clar şi complet cunoscute. Abordările prin analogie în evaluarea întreprinderilor Metodele analogice sau comparabile se bazează pe comparaţii efectuate cu tranzacţii bine identificate. Dimpotrivă. compararea acestor întreprinderi cu firma de 129 . Cu cât rata e mai mare cu atât goodwill-ul e mai mic. de regulă. în utilizarea cotaţiilor bursiere ale întreprinderilor similare întreprinderii studiate. cursul la bursă constituie un referenţial public. condiţiile de plată (plata integrală. de aceea metodele comparative constau. preţul la care s-a realizat o negociere nu poate fi disociat de eventuale garanţii acordate de vânzător. Rata de actualizare măsoară renunţarea la disponibilitatea financiară a capitalurilor. Abordarea prin analogie are la bază următorul raţionament: valoarea de piaţă se obţine prin analiza tranzacţiilor cu întreprinderi similare şi relevante. realizate în condiţii similare si care se referă la investiţii apropiate de cele pe care ne propunem să le evaluăm. nu are scopul de a corija eroziunea monetară ci de a lua în calcul neîncasarea imediată. 4. Trebuie deci cunoscute metodele bursiere de evaluare.

modul de calcul să fie exact si uniform. Aceste raţiouri trebuie să fie consistente. în final. perioadele de timp să fie adecvate etc. estimarea valorii acesteia prin utilizarea unor chei de conversie (multiplicatori). performanţe probabile etc. Elementele de analiză comparativă. Criteriile de comparaţie frecvent întâlnite se referă la: 4. aceasta însemnează fie capitalizarea unui profit la o rată de 20% (1/5). se reduc formal la rate de evaluare care reprezintă raţiouri între preţurile de tranzacţionare si indicatori economici sau financiari precum profitul. activul net corijat. MARIN TOMA evaluat si. motivaţia părţilor.. precum dimensiunea formei. adică: să furnizeze informaţii pertinente. fluxul de trezorerie.price earning ratio) PER este un indice bursier care pune în relaţie preţul şi beneficiul actual.1. univ. Raportul preţ-benefîciu (PER . relevanţa se referă la aşteptările unui potenţial cumpărător cu privire la riscurile preluate. PER exprimă de câte ori piaţa bursieră recunoaşte beneficiul unei întreprinderi. cifra de afaceri etc. Altfel spus. 130 . data tranzacţiilor. tipul tranzacţiei etc. Cursul acţiunii la bursă PER =------------:-------------------------Beneficiul pe acţiune Semnificaţia PER: dacă PER = 5. mărimea pachetului tranzacţional. fie 5 ani de acumulare a profitului.Prof. Similar se referă la natura întreprinderii si se exprimă prin analiza comparativă a unor indicatori cantitativi şi calitativi. nu se cere ca întreprinderea bază de comparaţie să fie identică cu cea supusă evaluării ci să fie similară şi relevantă. adică numărul de ani de beneficii pe care un investitor este dispus să-1 plătească pentru procurarea unui titlu. dr.

raportat la beneficiul net pe acţiune estimat pentru anul în curs.000 = 225.15 • Beneficiul pe acţiune în anul 2006 = 135.000 = 12.698.000 = 166. iar pentru anul 2006 de 135 milioane lei.830/166. PER pentru anul în curs. pe măsură ce ne apropiem de sfârşitul exerciţiului. • Beneficiul pe acţiune în anul 2004= 100. Ultimul curs la bursă al acţiunii a fost de 2.000/600.00 = 14. pentru determinarea acestui indicator în timp.000/600. PER-ul anului curent devine PER-ul anului următor.830 lei.830/225.000.000 lei Rezultă că. Societatea are 600.830/200.000.58 • Capitalizarea bursieră a societăţii = 2.000. o societate a obţinut în anul 2004 un rezultat net de 100 milioane lei. De exemplu. rezultatul net estimat pentru anul 2005 este de 120 milioane lei.000/600.67 = 16. se poate folosi relaţia: PERn PERn l + g„ în care „gn" reprezintă creşterea beneficiului pe acţiune în cursul 131 .00 lei Per 2005 = 2.Iniţiere în evaluarea întreprinderilor PER este utilizat pe toate pieţele financiare mondiale si el constituie un element de referinţă în cazul tranzacţiilor cu societăţi sau acţiuni necotate.000 = 200. la o întreprindere care cotează.830 x 600.000.98 • Beneficiul pe acţiune în anul 2005 = 120.00 lei PER 2006 = 2.000 = 1.000 acţiuni şi din anul 2003 nu a făcut nicio majorare de capital. este dat de cursul actual al acţiunii.67 lei PER 2004 = 2.

Prof. o astfel de metodă este dificil de contestat. atunci când se doreşte a se folosi PER-ul de la bursă trebuie ţinut seama de unele reguli: • pentru ca doi indicatori PER să fie comparabili. MARIN TOMA anului „n". Metoda PER de evaluare poate fi completată prin compararea unor raţiouri precum: cursul acţiunii/cash flow sau cursul acţiunii/ cifra de afaceri sau dividend/cursul acţiunii. în general. ceea ce presupune reguli omogene de amortizare. univ. iar regulile pieţei impun publicitatea. trebuie să se dispună de doi indicatori beneficiu/acţiune omogeni. • factorii de incertitudine sau de risc. 132 . Când este vorba de evaluarea unei societăţi cotate sau necotate. • creşterea anticipată a societăţii. Aprecierea PER-ului. întrucât PER se calculează pe fiecare întreprindere. raţiouri care definesc mai degrabă valoarea de randament. chiar pe fiecare produs. zilnic şi în orice moment. • creşterea viitoare este unul din factorii determinaţi ai PER. Cu condiţia că societăţile sunt comparabile şi că piaţa bursieră este suficient de lichidă încât cursul să reflecte valoarea şi nu o distorsiune între cerere si ofertă. una din metodele cel mai puţin contestate este de a recurge la comparaţia cu un eşantion de valori cotate. • întreprinderile să fie comparabile ca obiect de activitate şi perspective de creştere. în ipoteza că „n" tinde spre infinit. dr. aceleaşi reguli de determinare şi corectare a beneficiului. că rezultatul net este constant şi revine acţionarilor direct (dividende) şi indirect (capitalizare). se face în funcţie de trei criterii: • nivelul ratei neutre de plasament a disponibilităţilor pe piaţa financiară (dobânda la împrumuturile de stat). se poate demonstra că PER este egal cu inversul ratei de actualizare reţinute pentru întreprinderea supusă evaluării.

B şi C: Societatea A Societatea B Cifra de afaceri Rezultat net Cash flow Număr de acţiuni Cifra de afaceri/ acţiune (CA) Beneficiu/acţiune(E) Cash flow/ acţiune (CF) Cursul acţiunii (P) P/CA P/E P/CF 2.5% 12. Totodată.00 1.2 4. prin jocul mediilor.000 400 27 61 350 87.000.000 800 36 60 400 50.000.000.9 184. Impactul creşterii beneficiului poate fi foarte puternic asupra PER-ului: dacă. societatea Alpha. care are o cifră de afaceri de 900 mii.1 6.1 5. nu sunt pe deplin comparabile între ele.500 125 235 1.000 80.7% 9.Iniţiere în evaluarea întreprinderilor O dificultate în aplicarea metodei constă în faptul că întreprinderile.000 30.9 5.7 Societatea C 400.7 133 Media . de cele mai multe ori.150 46. în astfel de situaţii trebuie recurs la un eşantion suficient de larg pentru a elimina. un rezultat net de 50 mii.000. lei şi un cash flow de 110 mii.000.000. în exemplul următor. comparăm două întreprinderi având PER de 20. lei.0% 11.7 61. dar una va dubla rezultatul net anul viitor iar cealaltă va cunoaşte o creştere doar de 50%.000 500.500.2% 11.000 235. distorsiunile individuale şi punctele aberante.000. întreprinderile reţinute pentru comparaţie trebuie să prezinte rate de creştere similare pentru orizontul de timp de 2-3 ani.000 3. vom obţine un PER pentru anul viitor de 10 pentru prima întreprindere şi de 15 pentru a doua întreprindere. lei.000 2.000 0 125.000 1.000. va fi evaluată prin raportare la trei societăţi: A. de exemplu.000.200.000 18.000.000.

umv. 4.000x0.000 lei 627. excedentul net de exploatare etc. dr. De fiecare dată când există informaţii care fac legătura între valoare şi rentabilitate se procedează la determinarea capitalurilor angajate şi la analiza comparativă pornind de la criteriile următoare: cifra de afaceri.000. trei mari tipuri de agregate pot fi folosite în funcţie de referenţialul bursier disponibil: multiplii de activ net. Modelul lui Bates Are în vedere principiul potrivit căruia un investitor caută numai să-si plaseze mai bine capitalul său.7 = = = = 55 1.2. MARIN TOMA Evaluarea societăţii ALPHA: Cifra de afaceri: Rezultat net: Cash Flow: Valoarea medie 900.000. orice consideraţie nefi134 .162 50.000.000. Alţi multiplicatori ai pieţii în materie de comparaţii de piaţă.Prof. multiplii de cash flows şi multiplii care conduc la o valoare de piaţă. Multiplii de activ net.1 110.000.000 lei Deşi utilizată pe scară largă în evaluarea întreprinderilor. Multiplii de cash flow.000x11. Multiplii care conduc la o valoare a întreprinderii. se consideră că metoda are unele limite: nu presupune analiza riscului şi nici luarea în considerare a creşterii previzionale.3.000 lei 555. este o metodă care se pretează întreprinderilor ale căror imobilizări corporale fac obiectul unor veritabile pieţe. Valoarea se va exprima ca un multiplu al activului net reevaluat sau al activului net corijat (activul net contabil fiind mai puţin semnificativ).000x5.000. excedentul brut de exploatare.000. 4. Valoarea se va exprima ca un multiplu al fluxurilor de trezorerie degajate de întreprindere.000 lei 578.

4. P( = preţul de revânzare a acţiunii în anul t. Metoda ţine cont exclusiv de evidenţele viitoare şi valoarea viitoare a acţiunii. t = costul capitalului propriu. formula lui Bates tinde spre infinit şi. t = anul.Iniţiere în evaluarea întreprinderilor nanciară fiind exclusă din raţionamentul său. presupunând că dividendele cresc cu o rată constantă g. formula lui Gordon & Shapiro devine: v. preţul pe care acest investitor este gata să-1 plătească este egal cu suma actualizată a veniturilor pe care el speră să le obţină. g = rata de creştere a dividendelor. ultimul an până la care se păstrează acţiunea. este vorba pur şi simplu de actualizarea veniturilor viitoare. pornind de la modelul lui Bates care actualizează o secvenţă de venituri pe mai mulţi ani.DUnde: Do = dividendul t-g deja cunoscut (pentru că a fost distribuit). modelul Gordon Shapiro presupune o durată nelimitată a investiţiei. Modelul Gardon & Shapiro Se inspiră din modelul lui Bates dar este mult mai simplu. ca atare.=. constând în dividende şi preţul de revânzare al acţiunii pentru a obţine valoarea acţiunii: v V D! 1 1 / D2 \ 9 1 / D3 \ 1 ! / Dt \ t / Pt \t a unde: D = dividente.4. 135 .

Valoarea de randament Metoda. dr. p = cursul acţiunii. primind de la dividendul pe care acesta îl procură (p = r • D). r = randamentul. metoda. ca si în cazul altor metode comparative. deşi simplă. 136 .Prof. în orice caz. nu va fi niciodată folosită singură ci împreună cu alte metode din cele descrise mai sus. ea însăşi comparativă. valoarea de randament face deci legătura între valoarea de piaţă şi rentabilitatea pentru acţionar.5. bazele de calcul trebuie să fie omogene precizându-se în mod deosebit: . univ. La nivelul sectorului sau al pieţii se poate stabili randamentul mediu (E dividendelor sectorului/capitalizarea bursieră a sectorului) care este luat ca referinţă pentru a determina valoarea de piaţă teoretică a unui titlu.dacă se lucrează cu dividendul brut sau net. se fondează pe dividendul şi randamentul acţionarului. - dacă pentru referenţialul de comparaţie se foloseşte media aritmetică simplă. ponderată sau media randamentelor observate pe piaţă. D = dividendul. MARIN TOMA 4. Bineînţeles.

CAPITOLUL V Aspecte particulare în evaluarea întreprinderilor 137 .

dar cu dificultăţi de trezorerie. fonduri proprii insuficiente pentru a continua dezvoltarea).criteriu juridic: întreprinderea face sau nu obiectul unei proceduri judiciare? în funcţie de răspunsul afirmativ la această întrebare depind condiţiile unei eventuale reluări a activităţii. neîncasarea unor clienţi) sau structurală (de exemplu. Iată câteva dintre ele: evaluarea întreprinderilor în dificultate. partenerii cu care se negociază si decizia de a vinde si de a alege un investitor. această dificultate poate fi accidentală (de exemplu. Anumite situaţii însă sunt atât de singulare încât ele necesită tipologii de evaluare specifice. 1. 138 . evaluarea unei întreprinderi în condiţii particulare. univ.Prof. cu toate că li se aplică metode generalizate de estimare. Evaluarea întreprinderilor în dificultate Noţiunea de întreprindere în dificultate poate fi analizată în funcţie de două criterii esenţiale: . la drept vorbind. cazuri particulare. toate evaluările de întreprinderi sunt. ideal este ca întreprinderea să fie în stare bună. evaluarea holdingurilor. în afara cazului tranzacţiilor bursiere care se fac într-un cadru relativ standardizat. cu potenţial bun. .criteriu economic: întreprinderea este structural în difi cultate sau ea constituie obiectul unui accident de trezo rerie? Pentru un investitor. dr. MARIN TOMA Introducere Valoarea poate fi modificată dacă evaluarea se efectuează în cadrul unor situaţii particulare sau atunci când tranzacţiile sunt însoţite de montaje financiare specifice.

dacă nu s-a început o procedură judiciară. în toate aceste cazuri este necesară evaluarea întreprinderii. diverse întreprinderi în legătură sau nu cu întreprinderea în dificultate (concurenţi. clienţi. eliminarea unui concurent etc. aceste grupuri de interesaţi se situează în următoarea ordine: l cel mai mic preţ cel mai mare preţ profesioniştii grupuri individuale alte întreprinderi Vechii acţionari au un cuvânt de spus. 139 . Investitorii pot fi de trei feluri: profesionişti (aceştia preiau întreprinderea fie pentru a dezvolta un grup mai puternic. acţionari vechi. sau defensive (evitarea creşterii unui concurent. După preţul dispuşi să-1 plătească. Organele judiciare . Motivaţiile acestor investitori pot fi ofensive (cucerirea unui segment al pieţii. de regulă cadre care cumpără pentru salvarea locurilor de muncă şi pentru a se realiza profesional). revânzând întreprinderea după redresare). ei nu mai au ce să facă. din păcate. este frecvent întâlnită. furnizori care doresc să realizeze o integrare).). dacă da. partenerii pot fi: investitori diverşi. diverse grupuri de persoane (din întreprinderea respectivă. integrare pe verticală.). Prelungirea vieţii anumitor întreprinderi presupune schimbarea proprietarului. organele judiciare. apărarea surselor de aprovizionare etc. cumpărătorul putând aduce noi capitaluri sau se dovedeşte mai bun gestionar decât predecesorul său. Cazul întreprinderii în dificultate reprezintă o situaţie care. păstrarea debuşeelor pentru produsele sale.Iniţiere în evaluarea întreprinderilor în cazul unei întreprinderi în dificultate. fie pentru a realiza un profit.sunt parteneri privilegiaţi îndată ce s-a început procedura judiciară.

univ. Prin capitalizarea pierderilor se va da întreprinderii o valoare negativă. Această situaţie semnifică faptul că întreprinderea nu poate să supravieţuiască fără injecţia unor capitaluri noi. în multe cazuri. MARIN TOMA Pierderile realizate de către o întreprindere fac dificilă utilizarea anumitor formule de evaluare tradiţionale. după un anumit timp. Previziunile stabilite vor face deci să apară. o întreprindere cu pierderi conservă o valoare economică pozitivă în speranţa unei redresări viitoare a acesteia. sunt rare cazurile când aceasta devine negativă. rezultate pozitive. un investitor nu se interesează de preluarea unei firme deficitare decât dacă el contează pe faptul că o va face rentabilă după un anumit timp. el se va asigura să cunoască acele segmente sau activităţi care pot fi profitabile. Metodele cele mai pertinente de evaluare. sunt cele care se bazează pe estimări viitoare şi nu pe date istorice. întreprinderea în ansamblul ei putând constitui o bază de plecare pentru noi activităţi generatoare de câştiguri. în situaţia întreprinderilor în dificultate redresabile. este posibil ca un proprietar să plătească pentru a se debarasa de o activitate în pierdere care îl costă scump în fiecare an. atunci când datoriile sunt superioare activului real al întreprinderii. în concluzie.Prof. cu condiţia ca ele să folosească date pozitive despre patrimoniu sau rentabilitate. în ce priveşte valoarea patrimonială. dacă el nu întrevede că toată activitatea actuală va deveni rentabilă. metodele de evaluare descrise în capitolele precedente sunt aplicabile şi în cazul întreprinderilor în dificultate. Valoarea unei întreprinderi în dificultate nu poate fi apreciată decât în următoarele două cazuri: 140 . expertul nu se poate sprijini pe rezultatele trecute pentru a calcula anumite raţiouri cu valori negative. dr. Evaluarea unei astfel de întreprinderi cu pierderi nu constituie o problemă tocmai dificilă. Dar o astfel de evaluare nu este în mod obligatoriu şi absurdă.

. 1. Decolarea este variabilă. în practică ea s-a situat între 30 si 50% din activul net de lichidare. din rezultat se deduc costurile de lichi dare (licenţiere. după lichidare. Decolarea aplicată la activul net de lichidare este destinată acoperirii riscurilor legate de: . dar dispune de un astfel de patrimoniu încât. din care se deduce minusvaloarea elementelor de activ corporale şi necorporale pe bază de valori lichidative. Evaluarea întreprinderii se face: a) calculând un activ net de lichidare.Iniţiere în evaluarea întreprinderilor - întreprinderea este neredresabilă. costuri de lichidare. 141 .1. costuri de funcţionare pe perioada lichidării).indisponibilitatea fondurilor. în cazul întreprinderilor neredresabile.întreprinderea este redresabilă. precum şi eventualele impozite (sau alte obligaţii fiscale). a) Activul net de lichidare este egal cu activul net contabil la care se adaugă plusvaloarea asupra elementelor de activ corporale si incorporale. b) aplicând o decotare asupra activului net de lichidare. rămâne un activ net pozitiv. dar cu activ net pozitiv Evaluatorul poate estima că va rămâne o trezorerie disponibilă după lichidare. costurile şi termenul de lichidare. - b) neîncadrarea în prevederi a operaţiilor de lichidare în ce priveşte evaluarea.

Prof.3. iar contrapartida este aplicată imobilizărilor din activ care. . reducând-o la nivelul unui eventual „preţ de vânzare". . 1.aprecierea activului net şi a capacităţii beneficiare a întreprinderii considerată ca redresată. dr. . 142 . Metoda Schnettler Principiul pe care se bazează această metodă constă în faptul că chiar în cazul unei întreprinderi ale cărei criterii de rentabilitate sunt negative. • riscul specific al „insuccesului" redresării sperate. diferenţa negativă obţinută (faţă de valoarea patrimonială înainte de retratare) se reflectă în capitalurile proprii. Se retratează valoarea patrimonială a întreprinderii.actualizarea valorii la termen. Interpretarea în contabilitatea economică este următoarea: valoarea contabilă a imobilizărilor fiind diminuată de cheltuieli poate readuce contul de rezultate la valori pozitive (beneficii). MARIN TOMA 1. valoarea acesteia poate rămâne pozitivă efectuând un raţionament „invers".reducerea injecţiei financiare necesare redresării. ar fi cumpărate la preţuri inferioare valorilor contabile. în pasiv. Această decolare se aplică pentru a ţine cont de: • capitalurile proprii care au fost sau ar trebui injectate pentru a realiza redresarea. în mod imaginar. In cazul întreprinderilor redresabile Metodologia propusă este următoarea: .calculul unei valori la termen pornind de la activul net si de la capacitatea beneficiară. care vor fi diminuate.2. - aplicarea unei decolări la valoarea astfel obţinută. univ.

000 9.000 întreprinderea va fi deci cumpărată la un preţ inferior valorii fondurilor sale proprii (activului net).000 Ideea constă în a considera că imputarea diferenţei de mai sus se tratează ca o amortizare complementară anticipată. permite diminuarea cheltuielilor anuale cu amortizarea.Iniţiere în evaluarea întreprinderilor Se iau în calcul diferite „preţuri de vânzare" ale întreprinderii până când se ajunge la acel beneficiu care. Imobilizări necorporale Imobilizări corporale Total imobilizări nete Diferenţa din vânzarea întreprinderii Imobilizări nete după imputarea diferenţei 1.000.capitaluri proprii 23. prin capitalizare. Exemplu: Ne imaginăm că o întreprindere are capitaluri proprii de 25. 143 . diferenţa faţă de valoarea patrimonială (capitalurile proprii) va fi de 11.000 Diferenţă 11.500 100% 55. toate sumele referitoare la indicatorii de flux sunt negative.000 şi are pierderi de 2.000.000 11. dacă subevaluarea activului net de 11.500 18.000).preţul de vânzare al întreprinderii 12.000.0% 45.0% 20. corespunde preţului de vânzare.000: . diminuarea consecutivă a valorii rămase de amortizat.000 o aplicăm la valoarea imobilizărilor (care sunt în sumă de 20.000. Dacă. * Dacă estimăm valoarea întreprinderii la 12. care de la 20.000 .000 devine 9. se obţine noua valoare a imobilizărilor ce urmează a se amortiza. situaţia netă retratată va fi de 23.

000 . Prin astfel de calcule repetate se ajunge la estimarea unei valori de sensibilitate.000) şi beneficiul retratat (250) conduce la un raport (PER) de 48.000: rezultat net retratare rezultat net retratat (2.750 (5.000) şi beneficiul retratat (1.Prof.000 (5.2.000 100% 60% 40% 20.000 x 45%). se reiau toate calculele de mai sus şi se va obţine: Capitaluri proprii Preţ de vânzare Diferenţa Imobilizări nete totale Diferenţa din vânzare Imobilizări nete retratate 23.250 (5.000 (5.000) conduce la un PER = 10.250). cheltuielile cu amortizarea se ridicau la 5. iar rezultatul net retratat va deveni 250: rezultat net retratare rezultat net retratat (2.000 13.000 7.000 . influenţa asupra rezultatului anual fiind de 3. 4 Dacă estimăm preţul de vânzare al întreprinderii la 10. Rezultatul anual s-a ameliorat deci cu 2. MARIN TOMA de exemplu.000) 2. 144 .000) 3.000 * Cheltuielile cu amortizarea se vor ridica la 2.750 250 Raportul între preţul de vânzare (12.000 Raportul între preţul de vânzare (10.000 x 40%).000. univ.000 l . noua anuitate a amortizării se va ridica la 2. dr.000 13.000 10.000 anual.000) iar rezultatul net retratat va deveni l .2.

în general. pe asigurarea unui mediu competitiv pentru întreprinderi. Asocierea. direct sau indirect.Iniţiere în evaluarea întreprinderilor 2. anterior independenţi. controlul asupra unuia sau mai multor agenţi economici sau asupra 145 . Restructurarea şi reorganizarea întreprinderilor are drept scop însănătoşirea şi competitivitatea producţiei naţionale. sporirea salariilor si veniturilor. modernizarea tehnologiilor. în mod voluntar sau din raţiuni juridice. care fuzionează. iar dezvoltarea economică depinde fundamental de capacitatea. Prin măsurile de restructurare şi reorganizare. fuziunea si divizarea sunt tot atâtea căi prin care se pot realiza restructurarea şi reorganizarea unei întreprinderi. a economiei de a exporta. • una sau mai multe persoane care deţin deja controlul cel puţin asupra unui agent economic. pe aceste baze.1. care presupun schimbări aduse structurii capitalurilor acesteia. Evaluarea pentru fuziuni şi divizări în condiţiile în care pieţele se globalizează. Evaluarea pentru fuziuni. concretizată în: • doi sau mai mulţi agenţi economici. este preferabilă o politică bazată pe neutralitatea stimulentelor economice între industrii. îmbunătăţirea performanţelor economice ale întreprinderilor si. divizări şi asocieri cu părţi ale întreprinderii 2. ori unul sau mai mulţi agenţi economici dobândesc. cel mai adesea se realizează o operaţie de concentrare economică. pe libertatea acestora de a se adapta la pieţe şi pe promovarea agresivă a exporturilor.

în vederea dezvoltării activităţilor principale. aceasta se constituie în condiţiile pentru forma de societate respectivă.Prof. prin contract sau prin alte mijloace. în ceea ce priveşte „cumpărarea de elemente de activ".la vânzare şi recuperarea capitalurilor acestora. fie prin luarea de participare la capital. în cadrul adunărilor generale extraordinare. prin aceasta se realizează o „dezinvestire" a capitalului societăţii comerciale blocat în active imobilizate sau circulante. în concepţia legii române a societăţilor comerciale. dacă se înfiinţează o nouă societate. MARIN TOMA unor părţi ale acestora. în condiţiile stabilite pentru actul constitutiv al societăţii iar. univ. fuziunea sau divizarea este definită astfel: 146 . • în a doua etapă urmează oferirea acestor întreprinderi active dezinvestite . operaţiile de dezinvestire se efectuează în etape: • în prima etapă are loc o divizare a activităţilor ce sunt con siderate secundare în cadrul întreprinderii prin externalizarea lor sub forma unor întreprinderi independente. dr. Legea română a societăţilor comerciale consideră fuziunea sau divizarea societăţilor ca un act de voinţă hotărât de proprietarii fiecărei societăţi în parte. fie că partea de capital propriu aferent acestui activ se deduce din totalul acţiunilor societăţii aferent capitalului propriu total actualizat şi se vinde numai pachetul aferent acestui activ. fie prin cumpărarea de elemente de activ. De multe ori. Dezinvestirea se realizează fie prin vânzarea activului ca atare.

147 . i1 în cazul fuziunii prin absorbţie. ^r în cazul fuziunii prin contopire. către o nouă societate pe care ele o constituie. societatea absorbantă dobândeşte drepturi şi este ţinută de obligaţiile societăţii pe care o absoarbe. drepturile şi obligaţiile societăţilor care îşi încetează existenţa trec asupra noii societăţi astfel înfiinţate.Iniţiere în evaluarea întreprinderilor i N 1 1 F îl Z IU Hi ' i A SO B ŢIE B R > r C N PIR O TO E >r Transmiterea universală a PATRIMONIILOR a două sau mai multe societăţi care se dizolvă şi îşi încetează existenţa. \ r i i Operează de la data înscrierii în Registrul Comerţului a menţiunii privind majorarea capitalului social al societăţii absorbante. Transmiterea universală a PATRIMONIULUI unei societăţi care se dizolvă şi îşi încetează existenţa către o altă societate existentă. Operează de la data înmatriculării în Registrul Comerţului a noii societăţi.

. către: 148 Două sau mai multe societăţi EXISTENTE sau care iau astfel fiinţă -> Societăţile care dobândesc bunuri prin efectul divizării răspund faţă de creditori pentru obligaţiile societăţii care şi-a încetat existenţa prin divizare. în afară de cazul în care. dr. univ. între: D IZ R A IV A E P R IA Ă AŢ L a PATRIMONIULUI unei societăţi care nu îşi încetează existenţa. proporţional cu valoarea bunurilor dobândite.Prof. s-au stabilit alte proporţii. prin actul de divizare. MARIN TOMA DVZR IIAE DVZRA IIAE TTL Ă OA a PATRIMONIULUI unei societăţi care se dizolvă şi îşi încetează existenţa.

este supus. în schimbul acţiunilor sau părţilor sociale ce se atribuie asociaţilor acelei societăţi la societăţile beneficiare. . -> Apo rtul unei părţi din acti vul patri moniului unei societăţi la una sau mai multe societăţi existente sau care iau astfel fiinţă. soci etăţi le care au dob ândi t bun uri prin div izare răsp und soli dar. dispoziţiilor legale privind divizarea. dacă are loc prin desprindere. în mod corespunzător.-> Dac ă nu se poat e stab ili soci etat ea răsp unz ătoa re pent ru o obli gaţi e.

este supus opoziţiei oricărui creditor. de finanţare. Este de menţionat că proiectul de fuziune sau divizare: -> este unic pentru toate societăţile participante. cu posibilităţi de abordare de noi pieţe. ca împu terniciţi ai persoanei juridice. de asemenea. în termenele prevăzute de lege. a fuziona nu înseamnă a aduna mijloacele utilizate separat si concurenţial de fiecare societate angajată în asemenea operaţii. > o cauză licită. Operaţiile de fuziune sau divizare sunt însoţite de reguli de urmat şi de formalităţi de efectuat în conformitate cu legile şi reglementările în vigoare. > un obiect determinat. Rezultatele unei fuziuni sau divizări nu pot fi cuprinse într-un model matematic. > consimţământul valabil al părţilor care se obligă reciproc. de producţie si de comercializare. adică de toţi administratorii împuterniciţi să reprezinte societăţile în cauză. 149 . ci a combina şi coordona mijloacele de acţiune în scopul degajării de noi capacităţi de concepţie.Iniţiere în evaluarea întreprinderilor Din punct de vedere juridic. -> este supus publicităţii prin Monitorul Oficial si. proiectul de fuziune sau divizare este o convenţie sau un contract întrunind condiţiile esenţiale de validitate: > capacitatea de a contracta a administratorilor. având o creanţă anterioară publicării proiectului de fuziune sau divizare. -> devine valabil şi are efecte juridice numai după ţinerea adunăriilor generale extraordinare ale fiecărei societăţi participante şi hotărârea acestora asupra fuziunii sau divizării. întrucât este semnat de toţi reprezentanţii acestora.

- 150 . dure şi dificile.Prof.negocierile . riscă să împiedice realizarea operaţiilor. Discuţiile . se scoate în evidenţă uzura normală. Un raport suficient de uniform trebuie să fie între stocuri si total fonduri circulante. univ. la rezultatele activităţii trecute pentru fiecare firmă. dr. perspective de continuare a activităţii pentru deprecierea şi amorti zarea clădirilor si echipamentelor. Suma trebuie să fie suficientă pentru a acoperi necesarul de fond de rulment. Diferenţa între fonduri circulante şi datorii curente totale dă fondul de rulment. cum ar fi terenuri. Fondul de rulment. practica de întreţinere. Factorii care afectează raportul de schimb al pachetelor de acţiuni se referă la natura fiecărei afaceri. clădiri. dacă nu sunt rezolvate în cele mai bune condiţii.Istoricul firmei. - Situaţia financiară. maşini şi echipamente. condiţiile generale de exploatare. Aspectele ce trebuie avute în vedere la determinarea valorii economice pentru fiecare firmă se referă la: • Analiza activităţilor de exploatare. Ţinând seama de forţele şi competenţele acestora. surse de aprovizionare şi furnizori. juridice care. Compararea valorii din trecut a capitalului şi evidenţierea schimbărilor în valoarea patrimoniului. • Contabilitatea financiară şi alte evidenţe: . ultimul fiind cel mai important. MARIN TOMA O fuziune sau divizare pune multe probleme umane. tehnice.între societăţile interesate sunt adesea lungi. economice. un acord rezonabil este întotdeauna posibil. la câştigurile curente comparativ cu valoarea netă contabilă şi potenţialul de câştig al fiecărei firme. O analiză a activului total va indica procentul activelor circulante si a activelor fixe.

creditele viitoare şi fluxul de numerar.Factorii structurii capitalului. Alte venituri sau alte cheltuieli. Politici manageriale. fondul de rulment. 151 - - - - - . lucrările în curs şi produsele finite. constituie o bază pentru exprimarea profitului potenţial viitor. trebuie studiate sub aspectul efectelor lor viitoare asupra afacerilor. planuri de simulare este probabil să aibă un important impact asupra oricărei fuziuni şi pot indica obligaţii financiare viitoare pentru fiecare firmă. Profitul brut. - împrumuturile trebuie examinate sub aspectul datei scadente şi al altor restricţii care pot afecta plata dividen delor. contracte de muncă şi de management.Iniţiere în evaluarea întreprinderilor - Activitatea de bază. în special dividendele plătite în numerar în relaţie cu venitul total pot fi relevante dacă se com pară cu dinamica si corelate cu numărul acţiunilor. . metodele de distribuţie. controlul. poziţia competiţională şi contractele de vânzare pot implica avantaje sau dezavantaje sau dispariţia unor restricţii viitoare. organizarea. Com pararea câştigurilor fiecărei firme în anii recenţi. Costurile generale şi administrative. Se indică efectul îndatoririi asupra câştigurilor viitoare. pot indica sursa unor economii prin fuziune. Analiza pieţei şi a cifrei de afaceri. - Dividendele.

a. a. l. Datele vor furniza. Principalele efecte juridico-economice ale operaţiunilor de divizare sau fuziune constau în: a) Pentru societatea care se dizolvă (îşi încetează existenţa): a. aferent valorii de lichidare sau valorii de recuperare. MARIN TOMA • Analiza tranzacţiilor de bursă a acţiunilor comune pentru fiecare firmă şi evaluarea pachetelor pot constitui un ghid util sau să ofere dovezile de susţinere a raportului final de conversie ce va fi aplicat. prin îmbunătăţirea aprovizionării. l. • 152 .Prof. lichidarea capitalurilor prin transmiterea universală a patrimoniului. de asemenea. pe baza raportului de schimb dintre valoarea acţiunilor/părţilor sociale proprii şi cele ale societăţii/societăţilor beneficiare absorbante. diversificării produselor si avantaje fiscale. determinarea numărului de acţiuni/părţi sociale cuvenite acţionarilor/asociaţilor ei. l. la preţul pieţei: a. 2.2. 3. a. la data convenită între părţi. Luarea în consideraţie a factorilor de mai sus trebuie să ne conducă la concluzia dacă cele două firme ce urmează să fuzioneze pot să se completeze una pe alta. univ. baza estimării valorii economice prin combinarea tuturor avantajelor. aferent valorii de înlocuire. l. prin creşterea capacităţii. dr. vânzării. pentru elementele patrimoniale care sunt în afara exploatării. pentru elementele patrimoniale necesare exploatării. evaluarea elementelor patrimoniale în starea în care se găsesc. Determinarea capacităţii beneficiare şi pe această bază a valorii comerciale a fiecărei firme şi a raportului câştigu rilor în perspectivă.

2.2. prin emiterea de acţiuni/ părţi sociale corespunzătoare aşa cum s-a stabilit la punctul a. b) că niciun eveniment intervenit în perioada de retroactivitate nu este în măsură să repună în cauză raportul de schimb în mod semnificativ.sunt pertinente şi că raportul de schimb este echitabil.absorb -patrimoniul societăţii care se dizolvă: b. evaluarea aporturilor constituite din elementele patrimoniului transmise de societatea care îşi încetează activitatea. la data convenită prin proiectul de fuziune sau divizare. primirea patrimoniului transmis de societatea absorbită. majorarea capitalului social. - sunt adecvate şi corespunzătoare sectorului de activitate respectiv. l. b. Caracterul echitabil al raportului de schimb constă în a se asigura că el oferă asociaţilor care aduc aporturi o remuneraţie satis153 . Pertinenţa valorilor relative atribuite acţionarilor constă în a se asigura: a) că metodele de evaluare utilizate: . Un obiectiv esenţial care se urmăreşte în cazul operaţiunilor de fuziune sau divizare constă în asigurarea că valorile relative atribuite acţiunilor societăţilor participante . iau în considerare ansamblul angajamentelor contrac tuale ale societăţilor în cauză.se întemeiază pe diferite modalităţi de abordare. de mai sus. b.pe baza raportului de schimb .3.Iniţiere în evaluarea întreprinderilor b) Pentru societatea/societăţile care primesc .

în acest mod se asigură protecţia acţionarilor sau asociaţilor tuturor societăţilor care participă la operaţie. Reevaluarea este indispensabilă. univ. conduc la necesitatea reevaluării bunurilor. valoarea acţiunilor si raportul de schimb se prezintă astfel: 154 . După reevaluarea tuturor elementelor patrimoniale de activ şi determinarea bilanţului economic pe baza bilanţului contabil la 31 decembrie 2002. a întreprinderii şi a acţiunilor acesteia pentru asigurarea cerinţelor prezentate mai sus. fuzionează două societăţi independente: societatea A . indiferent de participanţii la o fuziune. de exemplu: societăţi independente. legate de determinarea valorii acţiunilor şi a raportului de schimb. societăţi care au participaţii simple (societatea absorbantă având participaţii în societatea absorbită sau invers) sau societăţi care au participaţii încrucişate. justificată. în exemplul următor. dr.absorbantă şi societatea B .Prof. MARIN TOMA făcătoare şi garantează societăţii beneficiare o creştere de capitaluri proprii. Limitele inerente oricărui sistem contabil. constând în existenţa unor distorsiuni între valoarea contabilă a bunurilor dintr-o întreprindere şi valoarea de piaţă a acestora. societatea B aduce tot activul său în societatea A. care preia în acelaşi timp tot pasivul acesteia.absorbită. în evaluarea societăţilor s-a folosit metoda activului net corijat.

000 (50.000 acţiuni x 11.000 acţiuni x 500) ACTIV (valori nete) Terenuri Construcţii Echipamente Participaţii Alte imobilizări financiare Imobilizări necorporale (brevete) Materiale Mărfuri Clienţi Disponibilităţi Total ACTIV PASIV Capital social Rezerve legale Alte rezerve Rezultatul exerciţiului Provizioane Diferenţe din reevaluare Obligaţii financiare Obligaţii nefinanciare Total PASIV Activul net Valoarea unei acţiuni Acţiuni A de creat pentru remunerarea aportului societăţii B în capitalul societăţii A Raportul de schimb 26.200 5.250 25.600 7.500 4.1 A pentru 1 B pentru 1 B .300 2.000 24.900 400 _ 3.500 900 6.0 0 0 852 500 6.mii lei Societatea A Societatea B (absorbantă) (absorbită) Valori Valori Valori Valori contabile actualizate contabile actualizate 24.200 4.200 19.950 39.800 1.950 25.400 _ 500 9.792 155 24.500 73.Iniţiere în evaluarea întreprinderilor .000 3.150 3.500 4.000 6.000 6.500 69.150 14.8 0 0 .700 9.500 69.500 73.200 6.200 20.000 786 ~1 A -2.200 6.400 3.600 852 4 4 .300 3.000 8.300 16.000 2.000 5.600 7.300 3.100 3.000 3.100 3.500 52.250 42.900 400 25.900 5.150 900 5.500 52.000 (50.600 4.300 786 19.150 14.000 3.200 20.100.300 4.000 500 9.500 4.500 27.300 2.700 3.200 27.100 764 - 16.600 4.900 44.000 15.

Evaluarea parţială a întreprinderii Se întâlneşte atunci când se vinde o parte a întreprinderii sau se participă ca aport la capitalul altei întreprinderi. - - - 2.Stocurile. Uzual sunt două tipuri de evaluări într-o fuziune sau divizare: evaluarea acţiunilor fiecărei societăţi participante si evaluarea aportului adus de societăţile absorbite în absorbantă sau transmise de societatea divizată.Prof. titlurile din patrimoniu se evaluează de regulă pe baza valorii patrimoniale a întreprinderii în care am investit. Activele fictive (cheltuieli de înfiinţare. Acţiunile. 156 . MARIN TOMA Din cele prezentate pot fi reţinute principalele reguli de care trebuie ţinut seama în cazul evaluării pentru fuziuni sau divizări: . Pe baza ANC se determină valoarea intrinsecă a unei acţiuni pentru fiecare din societăţile participante la fuziune sau divizare. dr. In aceste cazuri. creanţele şi alte active incerte se provizionează. - . - în mod obligatoriu se evaluează fondul comercial al socie tăţilor intrate în fuziune sau divizare. univ.Evaluarea întreprinderilor se face prin mai multe metode punându-se accent pe evaluarea patrimonială (ANC).2. evaluarea se face în aceleaşi condiţii ca si când activitatea respectivă ar funcţiona ca o întreprindere autonomă. cheltuieli efectuate în avans şi unele elemente necorporale) se consideră nonvalori.

trebuie însă remarcată importanţa pe care o capătă cash flow-ul disponibil în astfel de operaţiuni. toate posturile din bilanţul contabil vor fi afectate părţii care trebuie evaluată. Din raţiuni de prudenţă. 3. Evaluarea unei întreprinderi tranzacţionată în condiţii particulare Unele evaluări pot fi realizate în condiţii foarte speciale. Un anumit optimism în estimarea fluxurilor disponibile poate avea consecinţe într-o tranzacţie normală.1. în continuare se aplică metodele clasice de evaluare prezentate la capitolul precedent. exproprieri sau succesiuni. pentru care se va elabora bilanţul economic.Iniţiere în evaluarea întreprinderilor Pentru evaluare. la 157 . echilibrul între activul şi pasivul activităţii de evaluat se asigură prin fondurile proprii ce vor fi atribuite de facto acesteia. este cazul evaluării întreprinderilor pentru vânzări către cumpărători care contează pe finanţarea prin mijloacele întreprinderii însăşi: vânzarea către proprii salariaţi ai întreprinderii. 3. Evaluarea în cazul vânzării către proprii salariaţi Cumpărătorii. Contul de rezultate se va elabora distinct pentru activitatea supusă evaluării. Evaluarea se face prin metodele prezentate anterior. căci rambursarea datoriilor financiare contractate pentru cumpărare depinde de fluxurile disponibile degajate de firma cumpărată. de regulă. crează o societate financiară ad-hoc care devine proprietara tranzacţiei şi este finanţată din fondurile proprii ale cumpărătorilor şi prin credite bancare.

după expro priere.3. cheltuieli de eliberare spaţiu si orice alte costuri impuse de transfer. Juridic. în cazul exproprierii clasice.naţionalizarea.P rof. 158 . u niv. In practică se întâlnesc două tipuri de expropriere pentru utilitate publică: . indemnizaţiile de expropriere trebuie să acopere integral prejudiciul direct. în special.2. conturilor de transfer sau impuse de abandonul activităţii. antreprenorul nu reia activitatea în alt loc. de cealaltă. întreprinderea trebuie să abandoneze activităţile la cererea administraţiei.cel clasic. cheltuieli suplimentare de personal impuse de transfer. Evaluarea în cadrul unei exproprieri Exproprierea se face de regulă pentru utilitate publică. - contravaloarea bunurilor pierdute.reconstituirea tuturor mijloacelor de producţie în alt loc. 3. presupune operaţiunile inverse privatizării. dr. A R IN TO M A M valoarea obţinută se aplică de regulă o decotare. asupra punctelor următoare: pierderea clientelei. material şi cert cauzat de expropriere. vânzătorul nu a găsit un cumpărător clasic. dacă. dar poate fi si expropriere pentru utilitate privată. iar evaluarea trebuie să ţină seama de absenţa pieţei. Evaluarea în cadrul unei succesiuni în cazul succesiunii se găsesc. . Administraţia si. valoarea întreprinderii expropriate este egală cu: . Se procedează la un examen aprofundat. moştenitorii care pot fi simpli primitori ai afacerii sau investitori. de o parte. 3.

su nt ex clu se so cietăţile m a m ă care p o sed ă în m o d majoritar filiale. de regulă. între 20% şi 25% pentru filialele în care este deţinută o cotă de 33% la 50% şi între 25% şi 30% pentru filialele în care participaţia este sub 33% . C onceptul de holding reţinut aici priveşte societăţile care deţin procente sem nificative dar nu m ajoritare în alte societăţi. are ca unică activitate deţinerea de acţiuni în alte societăţi. valoarea viitoare fiind rezultatul activităţii lor. D ecolarea se poate situa între 10% şi 15% pentru filialele deţinute în majoritate. - 4. Moştenitorii primitori ai afacerii au tendinţa de a diminua valoarea întreprinderii. el nu coordonează activitatea filialelor. S e p r o c e d e a z ă m a i î n tâ i l a e v a l u a r e a f ie c ă r u i e l e m e n t deţinut de societatea h oldin g. 159 . L a su m a o bţin ută se v a a p lic a o d ecota re justificată de faptul că holdingul nu are vreo putere de decizie în filiale (sp re deo se b ire d e „ m a m ă ") şi o rice e ro are sa u p roa stă gestiune în filiale însem nează dim inuarea costurilor sau pierderi pentru holding. această deţinere fiind în principal de natură fin a n ciară. Moştenitorii investitori se află în dilema de: a reduce valoarea întreprinderii vizavi de Administraţie şi a creşte valoarea faţă de primitori ai unor cote din afacerea res pectivă.Iniţiere în evaluarea întreprinderilor - Specificul operaţiunii constă în aceea că: Administraţia are tendinţa de a evalua pe baza unei valori venale. Evaluarea unui holding U n holding. ap oi se v a proceda la totalizarea prin sim p lă a d u n a re. în acest ultim caz avem de-a face cu un grup inte grat a cărei evaluare se face conform normelor şi metodelor clasice.

Prof. univ. dr. MARIN TOMA

5. Evaluarea pentru întocmirea situaţiilor financiare
Valorile utilizate pentru recunoaşterea activelor şi pasivelor în situaţiile financiare ale unei entităţi diferă în funcţie de referenţialul contabil utilizat şi sunt prevăzute prin standardele naţionale sau internaţionale de raportare financiară. în România pot fi utilizate, în principal, următoarele sisteme contabile: - sistem contabil bazat pe reguli conforme cu Directivele europene (Directiva a IV-a şi Directiva a VH-a), care poate fi sistem de bază sau sistem simplificat; - sistem contabil bazat pe Standardele Internaţionale de Raportare Financiară. La cererea anumitor utilizatori pot fi elaborate situaţii financiare având la bază alt referenţial contabil.

5.1. Valorile folosite pentru elaborarea situaţiilor financiare sunt următoarele:
5.1.1. în cazul referenţialului contabil bazat pe reguli conforme cu Directivele europene:

Directiva a IV-a prevede că, prin norme naţionale, se poate cere sau se poate permite tuturor societăţilor sau anumitor categorii de societăţi: - să evalueze imobilizările corporale cu durate limitate de utilizare economică, precum si stocurile, pe baza metodei valorii de înlocuire; - să evalueze elementele prezentate în conturile anuale, inclusiv capitalul şi rezervele, prin alte metode (decât cele de la alineatul precedent) care ţin seama de inflaţie; - să reevalueze imobilizările. 160

Iniţiere în evaluarea întreprinderilor

Directiva europeană cere însă ca prin aceleaşi norme naţionale să fie definite conţinutul, regulile pentru aplicare şi limitele metodelor de evaluare şi reevaluare prevăzute, precum şi obligaţia prezentării în anexele la situaţiile financiare a metodelor aplicate, a modului de calcul al valorilor şi elementele de bilanţ sau de cont de profit si pierderi afectate. Potrivit regulilor contabile naţionale conforme cu Directivele europene, elementele prezentate în situaţiile financiare se evaluează, în general, pe baza principiului costului de achiziţie sau al costului de producţie. Reevaluarea imobilizărilor corporale se face, potrivit regulilor contabile naţionale, la valoarea justă de la data bilanţului; dacă valoarea justă nu poate fi determinată datorită inexistenţei unei pieţe active, activul respectiv trebuie prezentat în bilanţ la cost sau la valoarea reevaluată anterior, din care se scad ajustările cumulate de valoare. Instrumentele financiare, inclusiv cele derivate, în general, se evaluează în situaţiile financiare consolidate la valoarea justă determinată prin referire la valoarea de piaţă sau, atunci când nu se poate identifica cu uşurinţă o piaţă credibilă, la o valoare determinată cu ajutorul unor modele şi tehnici de evaluare general acceptate. Reamintim că instrumentul financiar reprezintă orice contract (înţelegere) ce generează simultan un activ financiar pentru o întreprindere şi o datorie financiară sau un instrument de capital propriu pentru o altă întreprindere. Următoarele categorii de instrumente financiare sunt excluse de la valoarea justă, utilizându-se metoda costului amortizat bazat pe rata efectivă a dobânzii: împrumuturile şi creanţele create de întreprindere si care nu sunt păstrate în scopul tranzacţionării, investiţiile păstrate până la scadenţă, activele financiare ce nu au preţ cotat pe o piaţă activă şi datoriile financiare (cu excepţia datoriilor pentru tranzacţionare şi a instrumentelor derivate considerate datorii, care se evaluează la valoarea justă). Cea mai bună metodă pentru determinarea valorii juste, atât în cazul activelor financiare cât si a datoriilor financiare, o constituie metoda 161

Prof. univ. dr. MARIN TOMA

comparaţiilor de piaţă, respectiv folosirea unor cotaţii de preţ publicate pe o piaţă activă. Dacă nu există o piaţă activă, pentru determinarea valorii juste se pot folosi tehnici, precum: actualizarea fluxurilor de numerar, valoarea curentă de piaţă a unui alt instrument financiar care este substanţial similar, metode specifice de stabilire a preţului unei opţiuni etc. Activele circulante se prezintă în bilanţ la cea mai mică valoare de piaţă sau, în cazuri speciale, la o altă valoare minimă atribuită acestora, în niciun caz stocurile nu trebuie prezentate în bilanţ la o valoare mai mare decât valoarea realizabilă netă a acestora. 5.1.2. în cazul referenţialului contabil bazat pe Standardele Internaţionale de Raportare Financiară - Valoarea de piaţă. Aşa cum s-a mai văzut într-un capitol precedent, valoarea de piaţă reprezintă suma estimată pentru care un bun ar trebui schimbat la data evaluării, între un cumpărător decis şi un vânzător hotărât, într-o tranzacţie echilibrată, după un marketing adevcat, în care fiecare parte acţionează în cunoştinţă de cauză, prudent şi fără constrângere.
- Costul de înlocuire net. Este o metodă de evaluare utilizată în raportarea financiară pentru a determina un surogat pentru valoarea de piaţă a proprietăţilor specializate sau cu pieţe limitate, pentru care informaţiile de piaţă sunt limitate sau nu sunt disponibile, în cazul imobiliarelor, costul de înlocuire net se bazează pe o estimare a valorii de piaţă pentru utilizarea existentă a terenului, plus costul curent brut al amenajărilor terenului şi construcţiilor ataşate din care se scoate cota aferentă uzurii fizice şi a tuturor formelor relevante de depreciere.

Proprietatea specializată. Este o proprietate tranzacţională rar sau niciodată pe piaţa liberă, cu excepţia cazurilor în care se vinde împreună cu întreprinderea din care face parte, datorită unici-

162

Iniţiere în evaluarea întreprinderilor

taţii sale generată de natura specializată (configuraţie, dimensiuni, locaţie etc.). - Valoarea justă. Reprezintă suma pentru care un activ ar putea fi schimbat sau o datorie decontată, de bună voie, între două părţi aflate în cunoştinţă de cauză, în cadrul unei tranzacţii cu preţul determinat obiectiv. Valoarea justă este, în general, sinonimă cu valoarea de piaţă, dar într-o piaţă inactivă ar putea fi considerată ca o definiţie mai largă decât cea a valorii de piaţă şi ar include metode care nu se bazează pe valoarea de piaţă, inclusiv costul de înlocuire net. în cazul investiţiilor imobiliare (IAS 40) valoarea justă este aceeaşi cu valoarea de piaţă. - Valoarea de utilizare. Reprezintă valoarea actualizată a fluxurilor viitoare de numerar estimate, ce se aşteaptă să fie generate din utilizarea continuă a unui activ şi din cedarea lui la sfârşitul duratei de viaţă utilă.

5.2. Reguli aplicabile pentru evaluare, indiferent de referenţialul contabil folosit
Evaluările pentru raportarea financiară se efectuează de către p ro fe sio n işti c alifica ţi în ev al u are, m e m b ri ai u n u i o rg a n is m profesional care funcţionează legal şi este, la rândul lui, m em bru al unui org anism internaţional din dom eniul contabilităţii. E valu atorii care efectuează lucrări pentru elab o rarea situaţiilor financiare trebuie să fie independenţi de întreprindere, să aibă o bună înţelegere a conceptelor, convenţiilor şi principiilor contabile şi să cunoască bine si să ia în consideraţie standardele naţionale sau internaţionale de contabilitate sau regulile contabile specifice altui referenţial contabil relevant. în cazul evaluării pentru raportarea financiară, este fundamental ca evaluatorul să utilizeze definiţii bazate pe condiţiile de piaţă, să fie obiectiv şi să prezinte integral aspectele relevante într-un form at adecvat şi uşor de utilizat. 163

Prof. univ. dr. MARIN TOMA

Standardele de contabilitate, în general, adoptă două modele pentru recunoaşterea elementelor de activ şi de pasiv în bilanţ: un model bazat pe cost, numit tratament contabil de bază şi un model bazat pe valoarea justă, numit tratament contabil alternativ permis. Evaluatorii trebuie să ţină seama la evaluarea activelor, dacă acestea sunt necesare exploatării sau sunt în afara exploatării, căci valorile ce urmează a fi stabilite sunt diferite. La evaluarea activelor pentru raportarea financiară trebuie ţinut seama de următoarele reguli de bază: - proprietăţile (activele) specializate vor fi evaluate utilizând costul de înlocuire net; - proprietăţile (activele) nespecializate inclusiv proprietăţile comerciale specializate vor fi evaluate pe baza valorii de piaţă; - evaluarea terenurilor, a amenajărilor la terenuri şi a con strucţiilor se face pe baza valorii de piaţă conform celei mai bune utilizări; pentru amenajările de terenuri şi pentru construcţii, evaluatorii trebuie să se pronunţe cu privire la duratele de viaţă adecvate, rămase, ale acestora; - evaluatorii trebuie să prezinte metodele şi ipotezele semnifi cative aplicate în estimarea valorii juste, iar în cazul evaluă rii activelor, în ce măsură valorile juste au fost determinate direct prin raportare la preţurile practicate pe o piaţă activă sau la tranzacţii recente independente de piaţă sau dacă au fost estimate utilizând alte tehnici de evaluare. - evaluatorii au obligaţia să aloce valoarea totală a unui activ pe componentele acestuia cu durate de viaţă diferite (cazul aeronavelor, instalaţiilor de comunicaţii etc.); - frecvenţa reevaluărilor depinde de evoluţia valorii juste a bunurilor în raport cu valoarea contabilă a acestora; dacă valorile juste ale bunurilor nu suferă modificări semnifi cative, evaluările pot fi făcute la 3-5 ani.
164

CAPITOLUL VI Evaluarea valorilor mobiliare 165 .

perspectivele pe termen mediu. esenţial este faptul că.calitatea personalului. . de factori juridici şi economici. Valoarea acţiunilor se stabileşte prin referinţe la mai multe baze: .piaţa prin care se negociază acţiunile (burse de valori). MARIN TOMA Introducere Evaluarea acţiunilor unei societăţi pe acţiuni conduce chiar la evaluarea societăţii. Evaluarea titlurilor care nu cotează în evaluarea titlurilor necotate la bursă se ţine seama. . prin contractul de societate. Valoarea bursieră provine din prelucrarea cotaţiilor la bursă ale acţiunilor firmei. ca şi în cazul evaluărilor de bunuri imobile şi a fondului de comerţ.patrimoniul societăţii ca ansamblu al performanţelor tre cute acumulate. se creează o persoană morală a cărei existenţă 166 . Valoarea bursieră nu este totdeauna semnificativă pentru că se bazează numai pe aprecieri externe şi cotaţiile pot evolua sub influenţa unor factori străini firmei considerate. Valoare bursieră au numai firmele care cotează la bursă şi sunt îndeplinite condiţiile cerute pentru folosirea referinţelor bursei. . ca indicator al creşterii economice. cotaţii rezultate din confruntarea cererii şi ofertei de titluri.modul în care societatea îşi stăpâneşte tehnologia. dr. .imaginea întreprinderii în faţa terţilor.rezultatele societăţii (capacitatea beneficiară ca indicator al acumulărilor potenţiale). în cazul factorilor juridici. 1.Prof. . . univ.

de asemenea. proprietatea asupra bunurilor aduse ca aport este juridic transferată din patrimoniul asociaţilor în cel al societăţii create. elemente ce trebuie avute în vedere cu ocazia evaluării titlurilor. se porneşte de la analiza contabilă şi pot fi utilizate următoarele metode: metoda comparării. sector concurenţial etc. Tehnici bazate pe comparaţii bursiere. respectiv acţiuni sau părţi sociale (titluri). în practica de specialitate. fiind necesar să se verifice dacă vânzările anterioare s-au făcut în condiţii comparabile în ceea ce priveşte: • • activitatea societăţii şi toate condiţiile în care aceasta se desfăşoară. numărul de acţiuni vândute: preţul în cazul unui pachet majoritar nu poate fi comparat celui unui pachet minori tar. în cadrul metodei comparării. acţiuni preferenţiale) constituie. pot fi aplicate două tehnici: 1. asociaţii sau acţionarii devenind proprietari ai unor bunuri mobile. Pentru evaluarea titlurilor (acţiunilor) necotate la bursă. în cazul factorilor economici. distinctă de cea a asociaţilor. care trebuie să fie aceleaşi. juridic.Iniţiere în evaluarea întreprinderilor este. de ramura de activitate (sector în dezvoltare. metoda bazată pe estimarea globală a valorii întreprinderii şi metode bazate pe capitalizarea veniturilor. 2.). Tipul de societate (pe acţiuni. esenţial este că valoarea acţiunilor trebuie determinată ţinând seama de mediul economic general (mediul inflaţionist). informaţiile bursiere nu pot fi utilizate decât pentru aprecierea valorii acţiunilor 167 . de contextul general în care societatea îşi desfăşoară activitatea. în legătură cu valorile anterioare trebuie multă prudenţă. iar preţul câtorva acţiuni nu poate fi comparat celui unei participaţii chiar minoritară. Tehnici bazate pe vânzări anterioare. societate cu răspundere limitată) si felul acţiunilor (acţiuni comune.

informaţiile bursiere pot fi utilizate. se pot stabili următoarele valori: Valori patrimoniale: • Valoarea contabilă. în cadrul metodei bazate pe estimarea valorii globale a societăţii. etapele sunt: • calculul valorii globale a societăţii.A R INT O M A M societăţilor importante susceptibile de a fi cotate la bursă şi când numărul de acţiuni vândute nu este de natură să modifice echilibrul de putere de decizie în cadrul societăţii.P rof. în general. univ. când se evaluează societăţi necotate. De regulă. • coeficientul multiplicator care se aplică la marja brută de autofinanţare. pentru a determina: • rata de capitalizare în cazul valorilor de randament sau de productivitate. determinată pe baza activului net corijat al întreprinderii: w A NC Va = număr acţiuni 168 . • repartizarea valorii globale a societăţii între diferitele categorii de titluri si calculul valorii pachetului deţinut de fiecare acţionar. determinată pe baza activului net contabil: Ane Va = • număr acţiuni • Valoarea intrinsecă. Pentru o acţiune care nu cotează. pentru evaluarea titlurilor. • coeficientul multiplicator care se aplică la capacitatea beneficiară. dr.

= dividend Va rata de capitalizare • Valoarea de productivitate sau financiară reprezintă suma care.cheltuieli lichidări Va =-------------------------------număr acţiuni Valori prin rentabilitate: • Valoarea de randament reprezintă suma care. plasată pe piaţa financiară la o rată de capitalizare ce exprimă exigenţa de rentabilitate a investitorului. plasată pe piaţa financiară la o rată de capitalizare. generează un venit egal cu dividendul acţiunii. Un investitor în pachete de acţiuni comune împarte deci atât riscurile.Iniţiere în evaluarea întreprinderilor • Valoarea de lichidare este valoarea intrinsecă minus cheltuielile de lichidare. exceptând revendicările reziduale asupra activelor şi câştigurilor după ce toate celelalte revendicări au fost satisfăcute (s-au achitat toate celelalte datorii). Nivelul ridicat de incertitudine al dividendelor potenţiale scontate şi al sumei recuperabile din investiţia în acţiuni face ca tehnicile de evaluare să fie marcate de un grad ridicat de raţionamente subiective. generează un venit egal cu câştigul pe acţiune. ANC . beneficiul pe acţiune Va =-------------------------rata de capitalizare Evaluarea pachetelor de acţiuni este deosebit de dificilă pentru că acţiunile comune (normale) implică întregul risc pentru deţinător. cât si recompensele performanţelor viitoare ale societăţilor emitente. 169 .

univ. Există numeroase probleme practice si teoretice care însoţesc interpretarea si cuantificarea celor trei aspecte. Această formulare simplă se prezintă astfel: Câştiguri proiectate pe acţiune Valoarea acţiunii =------Rata de actualizare (speranţa de revenire a investitorului) Subliniem că există serioase dificultăţi practice în utilizarea câştigurilor proiectate. MARIN TOMA Recompensele unui proprietar de acţiuni comune pentru o societate comercială de succes sunt următoarele: . la aproximaţii ale câştigului pe care un investitor le obţine dintr-o investiţie într-un pachet de acţiuni comune. - aprecierea potenţială a preţului la bursă (creşterea cotaţiei ca rezultat al creşterii performanţei societăţii comerciale). sub forma dividendelor. .creşterea valorii pachetului deţinut prin creşterea profiturilor care sunt parţial reinvestite de management. ceea ce este destul de improbabil pentru o societate comer170 . dr.Prof. în sens contabil). de asemenea. Cel mai direct mod de a aborda problema evaluării unei acţiuni dintr-un pachet comun constă în a estima nivelul probabil al câştigurilor pe acţiune si în a capitaliza aceste câştiguri la o rată de actualizare adecvată care reflectă speranţele de recompensă în limitele preferinţelor personale ale investitorului pentru risc.dividendele încasate (uneori acţiuni suplimentare în locul dividendelor în numerar). cu excepţia cazului când o societate comercială plăteşte în totalitate câştigurile ei (rezultatul net. în cuantificarea speranţelor acţionarului. In continuare ne vom concentra asupra căilor de a ajunge la aproximaţii rezonabile ale valorii acţiunii si.

în legătură cu această abordare apar câteva probleme: . deoarece firma nu doreşte să scadă dividendul curent pe acţiune. la a face plăţi normale de 75% sau chiar mai mult din câştigurile curente.Nivelul curent al dividendelor plătite este probabil să crească la rândul lui. regularitatea şi trendul plăţii dividendului către acţionari au un efect destul de important asupra valorii unei acţiuni dintr-un pachet de acţiuni comune. cursul câştigurilor proiectate nu este deloc reprezentativ pentru beneficiile pe care le primeşte în realitate acţionarul. există problema esenţială a proiectării propriuzise a seriei câştigurilor viitoare pentru societatea comercială şi pentru ramura din care face parte. declarate la discreţia consiliului de administraţie al societăţii pe acţiuni. Abordarea valorii acţiunii pe calea capitalizării dividendului presupune proiectarea dividendelor scontate pe acţiune. dar dividendele sunt.Iniţiere în evaluarea întreprinderilor cială în dezvoltare care are nevoie de reinvestiri cel puţin parţiale ale câştigurilor ei. Asemenea dividende nu numai că depind de capacitatea firmei de a funcţiona cu succes. iar apoi actualizarea acestora cu o rată de revenire normată adecvată pentru investitor. formula menţionată este statică. rămâne în continuare un grad de incertitudine cu privire la realizarea în perspectivă a oricărei serii de dividende. O abordare mai populară de evaluare a pachetelor de acţiuni comune este cea cunoscută de la prezentarea metodelor de evaluare. Politicile de dividend pot varia de la a nu plăti nimic în numerar. plătibil acţionarilor. Totuşi. Mărimea. cu excepţia cazului când se introduce o creştere sau o descreştere potenţială de câştig. de asemenea. Mai mult. Nu se aplică nicio regulă generală în privinţa ponderii profitului repartizabil. care constă în capitalizarea dividendelor. în fine. problema este de a face proiecţii 171 . Multe consilii de administraţie consideră de oarecare valoare consistenţa cu care sunt plătite dividendele si ajustări majore în plus sau în minus în mărimea dividendului se fac numai foarte rar.

Societăţile cu configuraţii mai particulare ale câştigurilor si dividendelor ridică însă o mare problemă. în această abordare valoarea sau preţul acţiunii este: d = dividendul curent r = rata de actualizare g = rata de creştere a dividendului Această formulă particulară se bazează pe ideea că valoarea unei acţiuni a pachetului este suma prezentă a unei serii de plăţi de dividend anuale crescătoare. univ. Dacă firma a plătit mai mulţi ani dividende mereu sporite. de asemenea. Dar această abordare implică o serie continuă şi perpetuă de plăţi si o rată anuală de creştere a plăţilor de dividend. o extrapolare a acestei tendinţe din trecut poate fi rezonabilă. O a doua problemă ridicată de evaluarea pachetelor de acţiuni comune pe baza dividendelor viitoare este metoda de calcul. MARIN TOMA realiste ale dividendelor viitoare chiar dacă performanţele trecute reprezintă singurul aspect călăuzitor. actualizate la rata de revenire scontată de investitor pentru clasa de risc pe care o prezintă acţiunea. dar trebuie temperată prin raţionamente subiective referitoare la perspectivele societăţii şi ramurii. câştigurile scontate de investitor trebuie reexaminate sau pachetul trebuie considerat în afara spectrului risc/remunerare al investitorului. dr. dat mai sus în cea mai simplă formă. si presupunerea mai puţin realistă a descreşterii constante a dividendului. Este însă foarte important de reţinut că modelul ar conduce la răspunsuri lipsite de validitate pentru o firmă care are creşteri de dividende mai mari sau egale cu rata de actualizare (numitorul devine zero sau negativ). Formula admite. 172 . Cea mai uzuală metodă este aşa-numitul model al dividendului actualizat sau modelul creşterii dividendului.Prof. în asemenea condiţii fericite. Evident că.

apare cererea sau lipsa de interes pentru asemenea acţiuni. desigur. ca rezultat. care este efectuată de factori economici. Cei doi indicatori discutaţi (câştigurile şi valoarea acţiunii) nu iau în consideraţie tendinţa generală şi fluctuaţiile specifice la bursele de acţiuni. este faptul că prognozarea unei configuraţii a dividendelor este în multe privinţe problematică: în acest caz. politici etc.Iniţiere în evaluarea întreprinderilor Evaluarea prin modelul dividendului actualizat include implicit orice apreciere viitoare la bursă a valorii pachetului datorită investirii de către management a părţii de profit în creştere. 173 . Valoarea acţiunilor unei firme reflectă evaluarea colectivă (a investitorilor în acţiuni) a performanţelor firmei prin analiştii de bursă şi instituţiile de investiţii si. Această condiţie este satisfăcută deoarece. Ceea ce trebuie să se înţeleagă. Un lucru trebuie subliniat: rezultatele economice pe care o firmă le atinge prin investiţiile pe care le face tind să fie recunoscute prin valoarea de bursă a acţiunilor ei în contextul general al dinamicii pieţei acţiunilor. valoarea la bursă a pachetului în orice moment viitor este definită ca valoare prezentă la acel moment al asigurării fluxului de creştere a dividendelor. care face posibilă creşterea dividendelor. evaluatorul trebuie să caute o aproximare rezonabilă.un raport simplu între câştigurile curente sau proiectate pe acţiune şi preţul curent de bursă. calculul devine o analiză a valorii prezente a unei serii neuniforme de fluxuri de numerar până la un anumit moment viitor.rata câştigurilor (Earnings Yield) . în model. Cuantificarea recompensei (revenirii) la investiţia în acţiuni comune se poate exprima prin indicatori între care cei mai uzuali sunt: . Ipoteza simplificatoare a ratei constante de creştere poate fi modificată dacă este de aşteptat o configuraţie mai particulară a dividendelor scontate. In acest caz.

2. O evaluare rapidă a acţiunilor care cotează se face pe baza metodologiilor stabilite de organismele de bursă. aşa numitul raport preţ/câştig (PER: Price Earning Ratio). fără referinţe la valoarea ei patrimonială. Aceste rapoarte simple au natura statică si se bazează pe unele date imediat disponibile şi trebuie considerate numai ca indicatori grosieri. la ultima şedinţă în care au fost tranzacţionale. Una din cele mai recomandate metode constă în stabilirea valorii acţiunii la nivelul cel mai mic dintre: . analistul este obligat să aplice raţionamente legate de capacitatea beneficiară a întreprinderii sau valoarea ei de randament.5% din valorile mobiliare ale emitentului. provizorii.preţul de închidere din cadrul aceleiaşi şedinţe. ai câştigurilor investitorului.5% nu este îndeplinită. Dacă cerinţa cantitativă de 0. dar trebuie suplimentaţi printr-o mai profundă investigaţie dacă analistul doreşte să aproximeze mai bine câştigurile economice reale ale unui pachet de acţiuni. care rezultă din performanţa de profit a firmei. In cazul acesta. .indicatorul invers. Aceştia sunt utili mai ales pentru analize comparative între firme sau ramuri. 174 . MARIN TOMA . univ. de acelaşi tip şi clasă aflate în circulaţie.Prof. cu condiţia ca preţul de închidere să rezulte din tranzacţionarea a cel puţin 0. valoarea de piaţă este dată de preţul mediu ponderat al valorii mobiliare respective. Evaluarea titlurilor care cotează Modelul bursier se bazează pe cunoaşterea externă a întreprinderii printr-un volum limitat de informaţii.preţul mediu ponderat al valorii mobiliare respective. dr.

Cu ajutorul Modelului lui Modolowski se poate ajunge la indicele scontat PER (Price Earning Ratio). că va putea încasa oricând în viitor cât timp va funcţiona întreprinderea cel puţin preţul plătit pe acţiune şi. parte prin dividendul plătibil si parte rămasă după redistribuire pentru reinvestire. Acţionarul cumpără deci la un anumit preţ o acţiune în speranţa că va încasa un dividend acceptabil.Iniţiere în evaluarea întreprinderilor Modelele cele mai cunoscute de evaluare bursieră poartă numele autorilor lor: Modelul lui Modolowski şi Modelul lui Bates. valoarea acţiunii lui va creşte. Câştigul acţionarului rezultă ca o sumă a dividendului plătit plus profitul rămas după repartizare. în acest sens. Două aspecte de conţinut privind indicele PER trebuie reţinute. Conţinutul acestei rate este evident. în cazul reinvestirii unei părţi din profitul nedistribuit. Utilizarea modelului poate fi completată cu comparaţii ale valorii 175 . Ph/K = Preţul plătit pe acţiune (Investiţia) Câştigul pe acţiune (Beneficiul net) Se înţelege că inversul indicelui PER este o rată de câştig sau de revenire la capitalul investit. Modelul lui Modolowski este uşor de utilizat şi permite formularea unor ipoteze nuanţate despre evoluţia rezultatului în viitor. este interesantă similitudinea între indicele PER şi indicatorul de eficienţă a investitorilor bine cunoscut sub denumirea de termen de recuperare absolut. Investiţia este preţul pe acţiune iar câştigul este o creştere a averii acţionarului. Primul aspect se referă la semnificaţia în sine a indicelui PER într-o tranzacţie care arată „Câte câştiguri anuale (egale ca valoare) plăteşte cumpărătorul acţiunii când cumpără o acţiune la un anumit preţ". Al doilea aspect se referă la natura specifică a câştigului acţionarului care nu trebuie confundat cu nicio altă formă de exprimare a rezultatului.

la sfârşitul perioadei.valoare de control. . adică la suma actualizată a dividendelor variabile pe ani (Dt . se disting următoarele tipuri de valori: .000.valoarea dividendului în anul t.000 euro. MARIN TOMA PER scontat (calculat sau teoretic) cu ratele medii de randament consemnate de piaţa bursieră. univ. Vn.valoare pentru un pachet minoritar nonlichidat. V= ZDt(l + r) +Vn(l + r)~n t=l 3. . Valoarea de control se obţine prin aplicarea unei prime de control la valoarea estimată a unei acţiuni.000? Răspunsul este nu. Prime de control şi discounturi aplicate O întreprindere poate să valoreze 1. Prin prisma ajustărilor ce pot fi aduse rezultatelor din calculul matematic al valorii acţiunilor unei întreprinderi.Prof. dr. Valoarea pentru un pachet minoritar se obţine prin aplicarea unui discount care diferă după cum acţiunile sunt lichide sau nonlichide. la care se adaugă valoarea de la sfârşitul perioadei. după momentul evaluării) se adaugă valoarea cu care s-ar vinde acţiunea. 176 . adică uşurinţa de a transforma rapid un activ în bani cu un cost minim şi la un nivel apropiat de valoarea de piaţă. Este adevărat că 10% din întreprindere valorează 100.valoare pentru un pachet minoritar lichid. de regulă. Logica modelului lui Bates este aceea a calculării valorii unei acţiuni prin actualizarea dividendelor viitoare.

CAPITOLUL VII Principii de Practică a Evaluării (PPE) şi Codul etic al expertului evaluator 177 .

determinarea valorii proprietăţii. Recunoscând necesitatea celei mai înalte competenţe a evaluatorului. care nu sunt proprii omului de rând. şi anume: . îndrumate si orientate de către Biroul privind evaluarea întreprinderilor. . . Cuvântul „proprietate" este acum dat lucrurilor fizice si drepturilor legale de proprietate ale entităţilor corporale si necorporale.estimarea costului de producţie sau de înlocuire a proprietăţii fizice. dr. MARIN TOMA Introducere Deoarece vocaţia evaluării proprietăţii s-a dezvoltat în ultimele decenii de la o ocupaţie de afaceri la o profesie. Evaluarea este acum considerată a include trei categorii de operaţiuni. univ. Corpul Experţilor Contabili şi Contabililor Autorizaţi din România colaborează cu instituţiile recunoscute de învăţământ superior prin programele care vizează furnizarea fondului academic necesar aspiranţilor la calitatea de evaluator. s-a ajuns să se stabilească o relaţie fiduciară între acesta si cei care se bazează pe constatările sale.previziunile puterii de cumpărare monetare a anumitor categorii de proprietate. suficient de larg pentru a acoperi toate clasele de proprietăţi. Datorită cunoştinţelor si aptitudinilor specializate necesare evaluatorului. structura internă a Corpului. 178 .Prof. Necesitatea unui set de principii cu autoritate şi a unui cod etic profesional. ca şi complexităţile diferitelor proceduri de evaluare. Activităţile evaluatorilor şi experţilor evaluatori sunt coordonate. este una presantă. anumite concepte au apărut şi s-au clarificat. ca şi profesioniştilor calificaţi care doresc să-şi actualizeze şi să-si lărgească aptitudinile profesionale.

se aplică oricăreia din următoarele patru operaţiuni. con struire sau creştere naturală a lucrurilor"). după cum este definit de Corp.determinarea valorii proprietăţii (verbul tranzitiv „a deter mina" însemnând „a ajunge la o decizie cu privire la rezul tatul investigaţiei. reproducerea unei proprietăţi existente prin achiziţio narea sau producerea unei proprietăţi identice. c. Corpul a elaborat şi a prezentat alăturat „Principiile de Practică a Evaluării" si „Codul etic al experţilor evaluatori de întreprinderi". . încălcările Codului nu sunt şi nu vizează a fi baza vreunei răspunderi civile. Definiţii Termenul de practică a evaluării. Acest cod este creat pentru a furniza îndrumări evaluatorilor si pentru a furniza o structură pentru reglementarea conduitei experţilor evaluatori prin acţiuni disciplinare. singură sau combinată: . 179 .proiectarea puterii de cumpărare a proprietăţii.Iniţiere în evaluarea întreprinderilor încălcarea oricărei prevederi sau reguli din cod nu trebuie să dea naştere unei cauze de acţiune civilă şi nu trebuie să creeze vreo prezumţie sau dovadă că o obligaţie legală a fost încălcată sau că ar trebui să existe vreo relaţie specială între evaluator şi oricare altă persoană. Pentru a veni în întâmpinarea necesităţii unui set complet de îndrumări şi pentru un cod etic specific.").estimarea costului: a. înlocuirea unei proprietăţi existente prin cumpărarea sau producerea unei proprietăţi echivalente. al judecăţii etc. b. producerii unei noi proprietăţi („producere" are sensul de „a crea un ansamblu de elemente. 1. fabricare. .

c.Prof. de creştere a populaţiei. stimularea formării în materie de evaluare. într-o estimare de cost. ameliorarea si dezvoltarea tehnicilor de evaluare. într-o evaluare şi într-o previziune a puterii de cumpărare. stabilirea criteriilor de practică sănătoasă pentru utilizarea de către întreprinderi a evaluatorilor. dr. d. necorporal sau de ambele feluri. viaţa rămasă. MARIN TOMA • determinarea beneficiilor non-monetare sau a caracteristi cilor care contribuie la valoare. o estimare a cantităţii de resurse naturale. • a servi ca ghid al evaluatorilor la atingerea nivelului de competenţă în practica evaluării si la aderarea la standar dele etice. Principiile Practicii Evaluării şi Codului etic sunt stabilite pentru: • a-i informa pe cei care utilizează serviciile evaluatorilor cu privire la ceea ce în opinia Corpului constituie o practică a evaluării. cu excluderea altor persoane". de rată a absorbţiei etc. stare. încurajarea practicilor profesionale sănătoase. a. fără a se face referire la calitatea de proprietar. Acel „ceva deţinut" poate fi corporal. b. de natură a pieţei. competenţa şi etica. care cuprind: 180 . univ. cuvântul „proprietate" este folosit pentru a descrie „ceva deţinut". calitate sau autenticitate a proprietăţii fizice. cuvântul „proprietate" este folosit pentru a desemna „drepturile la beneficii viitoare a ceva ce este deţinut sau posedat. Redarea judecăţilor cu privire la vechime (vârsta). • a ajuta la realizarea obiectivelor Corpului.

estimarea costurilor prejudiciilor aduse unei proprietăţi şi prevederea puterii de cumpărare a proprietăţii. fie ca punct de magnitudine foarte probabil . Obiectivele activităţii de evaluare O evaluare este întreprinsă pentru unul sau mai multe obiective. Toate principiile etice de evaluare pleacă de la acest fapt central. Obiectivul primordial al unei evaluări monetare este determinarea rezultatului numeric. cum ar fi: formularea de concluzii şi recomandări sau prezentări de alternative (si consecinţele acestora pentru acţiunile clientului). la admiterea la statutul de expert evaluator pentru estimarea aptitudinilor. costul estimat sau puterea de câştig estimată.suma. activitatea poate avea obiective suplimentare. Acest rezultat numeric este obiectiv si nu se leagă de dorinţele sau necesităţile clientului care angajează evaluatorul. punerea în aplicare a conduitei şi practicii etice de către membri. cum ar fi: determinarea valorii unei proprietăţi.Iniţiere în evaluarea întreprinderilor • e. fie ca un interval dintre anumite sume. achiziţionare. estimarea costurilor de producere. întruchiparea practicilor de evaluare pe care experienţa le-a constatat a fi eficiente în protejarea publicului. în situaţii specifice. a furniza mijloacele auxiliare celor utilizate la examinarea candidaţilor. aderare sau finalizare a unei proprietăţi. 181 . • 2. competenţei şi înţelegerii principiilor etice.

iar o misiune care are drept scop determinarea valorii de piaţă curente a unei proprietăţi închiriate sub forma unei clădiri de birouri. voluntară sau involuntară. dar selecţia tipului corespunzător de evaluare sau de cost estimat este responsabilitatea unică a evaluatorului. în această ordine de idei. pentru o asigurare. nu ar fi îndeplinită corespunzător prin determinarea costului de înlocuire.Prof. nu ar fi îndeplinită corespunzător printr-o evaluare pe baza valorii de piaţă la vânzarea cu amănuntul.1. univ. de asemenea. Obligaţia evaluatorului de determinare şi descriere a tipului corespunzător de evaluare sau a costului estimat Mai întâi. şi este. care are ca obiect determinarea costului de înlocuire a unui stoc de bunuri al unui comerciant. 3. iar fiecare dintre acestea are un loc legitim ca obiectiv al unei categorii de misiune de evaluare. 182 . o misiune de evaluare. deoarece există mai multe tipuri de evaluare si mai multe tipuri de estimări ale costului. în fiecare caz. de a explica şi descrie pe larg ce se înţelege printr-o anumită valoare sau estimare de cost pe care a determinat-o. Datoria şi responsabilitatea primordială a evaluatorului Datoria si responsabilitatea evaluatorului. De exemplu. evaluatorul poate lua în considerare instrucţiunile clientului sau poate obţine consiliere juridică sau altă consiliere profesională. îndeplinind această obligaţie. MARIN TOMA 3. este obligaţia evaluatorului să certifice care dintre acestea este pertinentă într-o anumită misiune. dr. pentru a evita neînţelegerile şi pentru a împiedica aplicarea eronată. cu mai mulţi proprietari. este dublă. obligaţia sa.

Obligaţia evaluatorului de a determina rezultatele numerice cu gradul de acurateţe necesar în funcţie de obiectivele specifice evaluării în cel de-al doilea rând.Iniţiere în evaluarea întreprinderilor 3.2. 3. Rezultatul numeric al unei evaluări ar putea fi fals în următoarele două situaţii: ar putea fi fals deoarece este o estimare în mod evident neclară a unui anumit tip de valoare sau estimare de cost. Obligaţia evaluatorului de a evita rezultatele numerice false în mod evident. sau ar putea fi fals chiar dacă este clar în mod numeric. competenţă la care ajunge prin formare. Obligaţia evaluatorului de a atinge nivelul de practică şi de a-şi desfăşura activitatea în mod etic Pentru a-şi îndeplini obligaţiile.3. studiu. practică şi experienţă. 183 . este obligaţia evaluatorului de a determina rezultatele numerice corespunzătoare si aplicabile cu gradul de acurateţe de care este nevoie în funcţie de obiectivele specifice ale evaluării. 3. Trebuie să recunoască.4. instruire. evaluatorul are obligaţia de a evita o cifră falsă. evaluatorul trebuie să fie competent în domeniul său. deoarece este o estimare a tipului inadecvat de valoare a estimării de cost. să înţeleagă si să respecte acele principii etice care sunt legate sau care sunt o parte esenţială din practica sa profesională.

184 . Membrii Corpului recunosc responsabilitatea faţă de acele părţi. altele decât clientul. terţul are dreptul de a conta pe validitatea şi obiectivitatea constatărilor evaluatorului cu privire la scopul declarat specific şi la utilizarea vizată pentru care evaluarea a fost făcută iniţial. Dacă scopul evaluării include o utilizare anume de către un terţ. Relaţia fiduciară a evaluatorului faţă de terţi în anumite situaţii speciale. 3. Este de o asemenea natură. univ. Caracterul profesional al practicii evaluării Membrii Corpului sunt angajaţi într-o activitate profesională. clare si pertinente. O profesie este bazată pe un set organizat de cunoştinţe specifice . Obligaţia evaluatorului faţă de clientul său Obligaţia primordială a evaluatorului faţă de clientul său este să ajungă la concluzii şi rezultate numerice complete. raportul de evaluare poate fi dat de către client unei terţe părţi spre utilizare. 4.6. Un client al evaluatorului se bazează pe cunoştinţele şi aptitudinile profesionale ale evaluatorului în măsura în care poate fi necesar pentru a-şi îndeplini obiectivele activităţii. încât necesită un grad înalt de inteligenţă şi o cheltuială considerabilă de timp si efort de acumulare si de experienţă în aplicare. dr. indiferent de dorinţele sau instrucţiunile clientului în această privinţă. care pot avea dreptul în mod expres să facă uz de rapoartele lor.cunoştinţe care nu sunt proprii oamenilor de rând. MARIN TOMA 3.Prof.5.

în consecinţă. în anumite situaţii. Obligaţia evaluatorului de a oferi servicii competente Nu se cuvine ca un evaluator să accepte o misiune pentru a face evaluarea unei proprietăţi de un tip pentru care nu este calificat să evalueze. 4.Iniţiere în evaluarea întreprinderilor 4. Cunoaşterea de către persoane din afară a faptului angajării unui evaluator poate periclita întreprinderea sau tranzacţia propusă a unui client. în absenţa unei înţelegeri exprese în mod contrar. sau (b) se asociază cu alţi evaluatori care posedă calificările necesare.2. Ca un corolar la principiul de mai sus. fie agenţie publică. conţinutul identificabil al unui raport de evaluare este proprietatea clientului evaluatorului sau a angajatorului si din punct de vedere etic acesta nu poate fi supus niciunei societăţi profesionale ca probă a calificărilor profesionale şi nu poate fi publicat în nicio formă identificabilă fără consimţământul clientului sau angajatorului. Caracterul confidenţial al misiunii de evaluare Faptul că un evaluator a fost angajat să facă o evaluare este o problemă confidenţială. iar acesta cunoaşte limitările calificărilor sale. dacă clientul nu aprobă divulgarea sau dacă are un interes clar în a păstra faptul angajării confidenţial. nu este etic ca un evaluator să pretindă sau să dea de înţeles că are calificări profesio185 . sau dacă evaluatorului nu i se cere în mod legal să divulge faptul angajării sale. fie privată. decât dacă: (a) cunoaşte foarte bine clientul. preferă din motive valabile să păstreze confidenţialitatea. este inadecvat pentru un evaluator să divulge faptul angajării sale.1. faptul în sine al angajării poate fi informaţia conform căreia un client.

Este de datoria evaluatorului să prezinte date. Obligaţia evaluatorului legată de depunerea de mărturii Când un evaluator este angajat de una din părţile unei dispute.3. date sau opinii care sunt contrare realităţii. Obligaţia evaluatorului de a aduce documente în sprijinul mărturiilor legate de o evaluare Când un evaluator acceptă angajarea de a depune mărturie cu privire la valoarea proprietăţii în faţa unei instanţe sau a altor foruri judiciare. 4. Obligaţia evaluatorului cu privire la deservirea a mai mult de un client în acelaşi mod Atunci când doi sau mai mulţi clienţi potenţiali doresc serviciile unui evaluator cu privire la aceeaşi proprietate sau cu 186 . 4.4. date sau opinii care sunt favorabile clientului său. nu este etic ca el să ascundă orice fapte. sau să devină reprezentantul acestuia în orice situaţii speciale. dr.Prof.5. 4. univ. împreună cu toată documentaţia şi probele complete disponibile în dosarele sale. analize si evaluări fără părtinire. sau să exagereze orice fapte. înainte de a depune mărturie trebuie să se asigure că el însuşi a întocmit un raport de evaluare scris. MARIN TOMA nale pe care nu le are sau să-si declare calificările într-o formă care poate fi supusă unor interpretări eronate. indiferent de efectul unei astfel de prezentări nepărtinitoare asupra cazului clientului său.

fie că nu) care subscriu la practică în conformitate cu Principiile Practicii Evaluării ale Corpului. prin declaraţii false sau tendenţioase sau prin aluzii. 4. 187 . care să se refere la obiectivele si obiectul activităţii. cu excepţia situaţiei în care există consimţământul tuturor părţilor. Acorduri şi contracte pentru serviciile de evaluare Buna practică sfătuieşte să se încheie un contract scris sau cel puţin să existe o înţelegere verbală clară între evaluator si client. Nu este etic ca un evaluator să prejudicieze sau să aibă tentative de a prejudicia. 5. Obligaţia evaluatorului faţă de alţi evaluatori şi faţă de organismul profesional 5.1.6. evaluatorul nu poate deservi mai mult de un client. la data predării raportului şi la suma onorariilor. Protejarea reputaţiei profesionale a altor evaluatori Evaluatorul are obligaţia de a proteja reputaţia profesională a tuturor evaluatorilor (fie că aceştia sunt membri ai Corpului. în anumite situaţii.Iniţiere în evaluarea întreprinderilor privire la aceeaşi acţiune legală. reputaţia profesională sau constatările oricărui evaluator. poate fi de dorit să se includă în contractul pentru serviciul de evaluare o declaraţie care să se refere la caracterul obiectiv al constatărilor evaluării şi o declaraţie conform căreia evaluatorul nu poate acţiona în calitate de reprezentant sau negociator.

buna practică a evaluării cere ca metoda selectată să fie corespunzătoare scopului. 6. Buna practică profesională cere ca evaluatorul să descrie cu suficiente detalii. dr. are obligaţia de a raporta problema în concordanţă cu procedura specificată în normele emise de Corp. Metode şi practici de evaluare 6. 6. Selectarea metodei de evaluare Procedura şi metoda de determinare a valorii în cauză sunt probleme în legătură cu care expertul evaluator decide. si. depinzând de circumstanţe speciale. MARIN TOMA 5. să ia în considerare toţi factorii care au importanţă pentru valoare şi să se prezinte într-un mod clar şi logic. în opinia sa. în fiecare caz.2.2. 188 . Obligaţia evaluatorului legată de acţiunile disciplinare ale Corpului Un membru al Corpului care are cunoştinţă de un act comis de un alt membru. natura şi sensul unei valori specifice pe care o determină. Totuşi. expertul evaluator nu poate fi ţinut responsabil pentru rezultat decât dacă are mână liberă la selectarea procesului prin care a fost obţinut acel rezultat. că există atât tipuri de valoare de bază. constituie o încălcare a principiilor etice încorporate în Principiile Practicii Evaluării şi Codului etic. prin urmare.1.Prof. univ. Diferite tipuri de evaluare Recomandările Corpului stabilesc că diferitele tipuri de proprietate au diferite tipuri de valoare. cât si subordonate. care.

care i s-au furnizat de către membrii altor profesii sau care i s-au asigurat din surse oficiale. 6. în general. de la arhitecţi. informaţiilor şi/sau a datelor pe care s-a bazat. cu condiţia: (1) să declare în raportul său că a făcut acest lucru. Evaluări fracţionate Anumite categorii de proprietăţi pot fi considerate ca fiind componente ale unor forme de proprietate mai mari. Evaluarea unui element dintr-o proprietate. validitatea concluziilor evaluatorului cu privire la valoarea unei proprietăţi este accidentală faţă de validitatea declaraţiilor. diferă de valoarea pe care acelaşi element o are dacă se ia în considerare o fracţiune separată din întreaga proprietate. avocaţi. se numeşte „evaluare fracţionată". ingineri. oficiali guvernamentali. agenţii guvernamentale etc. Există utilizări legitime ale evaluărilor fracţionate (evaluarea unor clădiri în scopuri de asigurare. Dacă un element este considerat a fi parte integrantă din întreaga proprietate. de exemplu. Condiţii accidentale sau limitative care afectează o evaluare în multe situaţii.Iniţiere în evaluarea întreprinderilor 6. evaluarea pentru determinarea valorii terenului fără îmbunătăţirile existente. valoarea acestuia. împreună constituind o unitate generatoare de numerar.3. (2) să fie gata să supună sursele şi/sau materialul în sine la dispoziţia unor veri189 . Este bine ca evaluatorul să conteze pe astfel de materiale şi să le utilizeze.4. contabili. dar buna practică cere ca o evaluare fracţionată să fie catalogată ca atare şi ca limitările utilizării ei de către client sau de către terţi să fie clar precizate. luat în considerare în sine si ignorându-i relaţia cu restul proprietăţii. Un astfel de material poate fi obţinut.). evaluarea în legătură cu clasarea unei utilităţi publice etc.

registrele de venituri si cheltuieli anterioare ale unui motel etc.5. (2) scopul legitim pentru care se face evaluarea nu este precizat si (3) condiţiile care se presupun a fi contrare faptelor nu sunt clar expuse. poate refuza să desfăşoare misiunea.). Evaluările în care este interzis accesul la date pertinente Apar adesea situaţii în care datele pe care evaluatorul le consideră pertinente pentru a face o evaluare validă există. Buna practică în evaluare cere ca evaluatorul să declare orice condiţie incidentală sau limitativă care afectează evaluarea.6. la alegerea sa. univ. de exemplu. publice sau private etc. în cazul în care consideră că astfel de date sunt esenţiale pentru validarea evaluării. care sunt contrarii faptului sau care sunt improbabil a fi fost realizate ori să se fi consumat. dar accesul la acestea este interzis evaluatorului fie de către client. înregistrările de producţie anterioare în domeniul petrolier. evaluatorul. 6. Evaluările ipotetice O evaluare ipotetică este o evaluare bazată pe condiţii presupuse. faptul că valoarea depinde de finalizarea unor îmbunătăţiri proiectate. dr. în acest caz.Prof. fie de către o altă parte (de exemplu. 6. MARIN TOMA ficări cerute şi (3) să nu transmită altora răspunderea pentru probleme care sunt sau trebuie să facă obiectul propriilor sale cunoştinţe profesionale. 190 . acesta nu poate continua în condiţii normale misiunea. Institutul este de părere că există utilizări legitime pentru astfel de evaluări ipotetice. cum ar fi. dar este inadecvat şi neetic să se emită rapoarte de evaluare ipotetice dacă: (1) valoarea nu este clar catalogată a fi ipotetică.

Inspecţia. analiza şi descrierea proprietăţii în cauză Evaluarea unei proprietăţi este o procedură bazată pe o analiză a tuturor caracteristicilor proprietăţii. investigaţiile si studiile acestuia să fie suficient de complete pentru a scoate la iveală toate caracteristicile pertinente. Astfel de estimări de credibilitate sunt. exprimate prin procente cu plus-minus. investigaţiile. să fie exactă.8. cu condiţia ca evaluatorul să adere la principiile expuse în secţiunile de mai sus. prin natura sa.7. Valori şi costuri estimate conform diferitelor ipoteze Obiectivul unei misiuni de evaluare poate fi determinarea diferitelor valori sau estimări de costuri diferite pe baza diferitelor ipoteze şi se încadrează perfect în cadrul obiectului bunei practici de evaluare de a da rezultate numerice atât de diferite.9. buna practică în evaluare cere ca inspectarea de către evaluator. 6. Seriile de valori sau costul estimat şi credibilitatea estimărilor Unele misiuni de evaluare au ca obiect determinarea unei game de valori sau a unor estimări de costuri probabile. 6. de obicei. care contribuie sau derivă din valoarea acesteia. cu sau fără declararea colaterală a celei mai profitabile cifre din acea serie. în măsura în care determinarea de către evaluator a sumei sau a costurilor estimate nu poate. 191 . buna practică în evaluare este să se anexeze la aceste rezultate numerice o declaraţie conform căreia gradul de credibilitate trebuie să fie în conformitate cu declaraţiile.Iniţiere în evaluarea întreprinderilor 6.

identificarea este foarte importantă pentru a preveni utilizatorii raportului de evaluare asupra proprietăţii evaluate. şi (c) caracteristicile proprietăţii care contribuie sau derivă din valoarea acesteia. totuşi. Se înţelege. O astfel de colaborare este în totalitate adecvată.10. în cazul proprietăţilor necorporale (licenţe.Prof. univ. să se refere în mod adecvat la: (a) identificarea proprietăţii. facilităţi. Starea fizică a unităţilor sau proprietăţii imobiliare este un element care contribuie sau derivă din valoarea acestora. francize etc. că drepturile legale de deţinere a unui interes la o proprietate imobiliară sunt probleme de opinie legală şi nu de evaluare si că evaluatorul se degrevează de obligaţiile sale. buna practică în evaluare cere o inspectare şi o investigare adecvate pentru a o determina. (b) declararea drepturilor legale şi restricţiilor legale incluse în dreptul de proprietate.). închirieri etc. prevederile din documente nu numai că definesc proprietatea. în cazul unor îmbunătăţiri la bunuri imobiliare. drepturile legale ale deţinerii de unităţi sunt evidente şi nu trebuie să fie declarate. cu condiţia ca toţi colaboratorii 192 . ci şi prezintă drepturile şi specificaţiile acesteia. codurile de clădiri. în cazul bunurilor imobiliare. în această privinţă declarând sursele acelor date. în general. corporală sau necorporală. 6. dar. sunt elemente esenţiale ale descrierii. care este supusă unei evaluări. dr. contracte. MARIN TOMA Buna practică în evaluare cere ca descrierea proprietăţii. Colaborarea dintre evaluatori şi folosirea serviciilor membrilor altor profesii Colaborarea dintre evaluatori este de dorit în anumite situaţii pentru urgentarea finalizării activităţii si în alte situaţii pentru obţinerea beneficiilor de judecăţi combinate cu date. declaraţiile cu privire la restricţiile de urbanism.

1. 193 .Iniţiere în evaluarea întreprinderilor să semneze un raport comun sau. O astfel de suspiciune ar pleda împotriva instituirii şi menţinerii încrederii în rezultatele activităţii de evaluare. Practici de evaluare neetice şi neprofesionale Principiile practicii evaluării prezentate la pct. contractarea sau acceptarea oricăror astfel de onorarii incidentale este neetică si neprofesională. de aceea. ca aceste opinii să facă parte din raport. 7.6. invalide. sau este incidental cu privire la orice constatări sau concluzii specificate de către clientul său. sau este incidental consumului din vânzarea sau finanţarea unei proprietăţi în legătură cu care serviciile sale sunt utilizate.10 de mai sus se leagă de obiectivul primordial al misiunii de evaluare. şi anume de determinarea rezultatului numeric corespunzător cu gradul de acurateţe cerut de situaţiile date. în general. Anumite practici sunt declarate a fi neetice şi neprofesionale. atunci orice persoană care ia în considerare utilizarea rezultatelor misiunii evaluatorului poate fi suspectat că aceste rezultate au fost părtinitoare sau folosite în interes propriu şi. Onorarii incidentale Dacă un evaluator ar accepta o misiune pentru care suma onorariului este incidentală sumei stabilite în urma unei hotărâri legate de soluţionarea unei probleme de proprietate sau a unei acţiuni injustiţie obţinute de un client. unde sunt utilizate serviciile acestuia.1 . de aceea. 6. dacă există opinii divergente. 7. în măsura în care principiile date în această secţiune se leagă de stabilirea şi menţinerea încrederii clienţilor si a celorlalte părţi interesate de validitatea rezultatelor activităţilor de evaluare.

se consideră că este neetic si neprofesional ca un evaluator: (a) să contracteze sau să accepte o compensaţie pentru serviciile de evaluare sub forma unui comision. în special. Interesele pe care un evaluator le poate avea la o proprietate care va fi evaluată cuprind deţinerea proprietăţii în cauză.Prof.2. în general. uni v. exista dacă evaluatorul. într-o afacere care are ca obiect tranzacţia cu proprietăţi care fac şi obiectul evaluării. vânzare sau finanţare a proprietăţii. angajat. Astfel de interese pot.AR INT O M A M Ca un corolar la principiul mai sus menţionat legat de onorariile incidentale. şi gestionarea sau perspectiva gestionării proprietăţii în cauză. acţionând sau având aşteptări în a acţiona în calitate de agent de achiziţionare. 7. O astfel de suspiciune tinde să divizeze încrederea în rezultatele activităţii de evaluare. rabat sau diviziune a comisioanelor de brokeraj sau sub alte forme similare.3. de aceea. 194 . Evaluări dezinteresate Oricine foloseşte un evaluator care are un interes sau un interes preconizat în viitor la proprietatea evaluată poate fi suspectat că raportul a fost părtinitor şi în interes propriu si. dr. si (b) să primească sau să dea onorarii pentru referinţe sau pentru intermedieri. de exemplu. 7. Onorarii în funcţie de procente Este neprofesional şi neetic ca evaluatorul să concretizeze activitatea pentru un procentaj fix din suma evaluată sau estimările de costuri (după caz) pe care le stabileşte la încheierea activităţii sale. în timp ce este angajat în practica de evaluare profesională. este. de asemenea. constatările sunt invalide.

înainte de acordarea credibilităţii asupra concluziilor acestuia. este îndreptăţit să presupună că partea care semnează raportul este responsabilă pentru constatări. el are dreptul de a cunoaşte care sunt opiniile divergente. prezent sau în perspectivă la proprietatea în cauză. fie pentru că aceasta a efectuat activitatea în sine. dacă toţi îl semnează. sunt responsabili în comun şi în solidar pentru validitatea tuturor constatărilor din acesta iar. 7. dacă un potenţial client. fie deoarece activitatea a fost efectuată sub supervizarea sa.4.Iniţiere în evaluarea întreprinderilor In baza prevederii de dezvoltare dată în alineatul următor. cu condiţia să dezvăluie natura şi amploarea interesului în raportul său de evaluare. utilizatorul acestuia este îndreptăţit să presupună că. dacă aceştia nu semnează. în cazurile în care doi sau mai mulţi evaluatori au fost angajaţi de un singur client să efectueze evaluări independente ale aceleiaşi proprietăţi. cel din urmă poate accepta în bună regulă misiunea. clientul are dreptul să aştepte să primească opinii care au fost emise în mod independent şi pe care le poate utiliza ca verificări prin comparaţie şi/sau ca probe pentru seriile în cadrul cărora se înscriu rezultatele numerice. este neetic şi neprofesional ca un evaluator să accepte o misiune de evaluare a unei proprietăţi la care are interes sau un interes proiectat în viitor. Totuşi. 195 . Responsabilitatea legată de semnăturile de pe rapoartele de evaluare Utilizatorul raportului de evaluare. după dezvăluirea completă de către un evaluator a interesului în viitor. doreşte în continuare ca evaluarea să fie făcută de către evaluator. în cazurile în care doi sau mai mulţi evaluatori sunt angajaţi să elaboreze un raport comun.

MARIN TOMA Pentru implementarea acestor principii. sau într-o prezentare în faţa unor terţi. dacă ar fi fost declarate în întregime. . Reprezentarea Dacă un evaluator.Prof. evaluarea.să se declare fals cine a făcut evaluarea.5. sau la depunerea unor mărturii într-un proces ascunde sau minimalizează orice fapte. 196 . sau dacă ar accentua neadecvat orice fapte relevante în scopul ajutării clientului sau la îndeplinirea obiectivului. să nu semneze şi nici să emită rapoarte de evaluare separate. . univ. Reprezentarea afectează în mod negativ instituirea şi menţinerea încrederii în rezultatele evaluării profesionale. 7. dr. se stabileşte că este neetic: .în cazul în care doi sau mai mulţi evaluatori au colaborat la o misiune de evaluare pentru aceştia.în cazul în care au fost angajaţi doi sau mai mulţi evalua tori de către un singur client. O firmă de evaluare poate să utilizeze în mod adecvat o semnătură a firmei cu o semnătură a funcţionarului responsabil din aceasta. ar fi putut pleda împotriva îndeplinirii obiectivului clientului. sau dacă acesta ar adăuga orice date irelevante sau opinii favorabile fără susţinere în realitate.în cazul unui raport comun. date sau opinii care. la redactarea unui raport. să facă evaluări independente ale aceleiaşi proprietăţi. să colaboreze sau să se consulte între ei si să facă uz de constatările sau cifrele unuia sau ale celuilalt. şi acest lucru este considerat neetic şi neprofesional. să se omită orice semnături sau orice opinii divergente. . de fapt. acesta este considerat că îndeplineşte calitatea de reprezentant. prezentând semnă tura persoanei care nu a efectuat şi nu a supervizat lu crarea. dar persoana care a efectuat evaluarea pentru firmă trebuie să semneze raportul de evaluare al firmei sau raportul trebuie să confirme persoana care a făcut.

se declară că este o practică de evaluare neprofesională omiterea unor menţiuni adecvate de limitare şi calificare într-un raport preliminar. în general. Oferind astfel de opinii în necunoştinţă de cauză se minimalizează importanţa inspectării. Pentru a evita această posibilitate. de aceea. va fi neclară. investigării şi analizei în procedura de evaluare şi se diminuează încrederea cu care rezultatele bunei practici în evaluare sunt primite şi. sub impresia că acest raport este final şi finalizat. Aceste practici neetice sunt considerate ca fiind în detrimentul instituirii şi menţinerii încrederii publicului în rezultatele activităţii de evaluare. Ar fi neetic să se comită următoarele: 197 . cu excepţia unor coincidenţe extraordinare. este neetic să se utilizeze orice pretenţii. ca şi evaluatorului în cauză. false sau decepţionante în legătură cu orice anunţ. există posibilitatea ca un anumit utilizator al raportului. se consideră că opiniile pripite şi neanalizate sunt neprofesionale.6. Dacă un evaluator face un raport preliminar fără să includă o declaraţie care să constate caracterul preliminar şi faptul că cifrele înscrise sunt de ameliorat sau supuse unor modificări la finalizarea raportului. promisiuni sau declaraţii neclare. Se stabileşte că astfel de practici din partea unui evaluator constituie o conduită neetică şi neprofesională. fără să fi constatat şi cântărit toate faptele pertinente.Iniţiere în evaluarea întreprinderilor 7. 7. o astfel de opinie.7. la puterea de câştig sau la costurile estimate ale unei proprietăţi. Rezultatele unei astfel de încrederi nejustificate ar putea fi dăunătoare reputaţiei evaluatorilor profesionişti. să acorde cifrelor un grad de validitate şi credibilitate pe care acestea nu îl au. Publicitatea şi asistenţa Este neetic să se facă publicitate cu privire la disponibilitatea serviciilor de evaluare. Opiniile şi rapoartele preliminare care nu sunt luate în considerare Dacă un evaluator dă o opinie cu privire la valoarea.

Raportarea rezultatelor evaluărilor în secţiunile precedente s-a precizat că buna practică în evaluare. dr. sau să se identifice orice client fără permisiunea scrisă expresă a acestui client spre a fi iden tificat în materialul publicitar. 198 . 8. să se dea declaraţii false cu privire la serviciile disponibile sau la serviciile anterioare sau în curs ale unui evaluator faţă de orice client. elementele unei astfel de descrieri fiind: .Prof. alta decât cea pe care se bazează evaluarea conform aderării oneste şi clare la Principiile Practicii Evaluării.identificarea. să se dea declaraţii false cu privire la formarea.1. Descrierea proprietăţii care este supusă unui raport de evaluare Se cere ca proprietatea la care se referă raportul de evaluare. să se descrie în detaliu.drepturile şi restricţiile legale incluse în dreptul de proprie tate (unde acestea nu sunt evidente). univ. . imobiliară sau personală. să se declare. necorporală. 8. după cum este definită de Corp. MARIN TOMA - - să se dea declaraţii false în orice sens în legătură cu aparte nenţa cuiva la o organizaţie profesională. specificaţiilor şi declaraţiilor specifice în raportul de evaluare. să se garanteze sau să se dea de înţeles că o anumită evaluare sau estimare de valoare sau un rezultat al unei misiuni sunt croite sau ajustate pentru o anumită utilizare sau concluzie. instruirea sau experienţa cuiva. cere includerea tuturor explicaţiilor. fie corporală.

să fie descris şi explicat în raportul de evaluare. 199 . . Declararea obiectivelor activităţii de evaluare Se cere ca un raport de evaluare să includă declararea obiectivelor pentru care se prestează activitatea.starea fizică. pentru confirmarea anumitor fapte.Iniţiere în evaluarea întreprinderilor . care este obiectul unei misiuni de evaluare. trebuie să se includă şi o analiză a optimei utilizări a proprietăţii în investigaţie si studiu. Unde este cazul. 8. pentru concluzii şi recomandări de acţiune în anumite probleme etc. 8. Se cere ca sensul legat de evaluator faţă de un anumit tip de valoare sau cost estimat. estimarea costului sau previziunea de profit. unde se aplică. Se cere ca un raport de evaluare să includă o declaraţie cu privire la data la care se aplică estimarea valorii.2. Declararea condiţiilor incidentale şi limitative la care sunt supuse constatările în urma evaluării Se cere ca situaţiile. aşa încât verificarea dorită de oricare utilizator al raportului să poată fi dusă la îndeplinire.3. din surse oficiale sau din alte surse plauzibile şi a căror validitate afectează constatările evaluării să fie rezum ate sau declarate în întregim e în raportul de evaluare şi sursele citate. informaţiile şi/sau datele care au fost obţi nute de evaluator de la membrii altor profesii. pentru prevederea puterii de câştig.caracteristicile de evaluare. pentru estimarea costurilor. pentru determinarea valorii.

Descrierea şi explicarea într-un raport de evaluare a metodelor de evaluare folosite Se cere ca metodele selectate de evaluator ca fiind aplicabile în misiunea de evaluare să fie descrise si explicate în raportul de evaluare. se cere ca aceasta să fie declarată ca atare şi ca limitările la utilizare ale cifrei raportate să fie declarate.4. opinie şi concluzie într-un mod în care aceasta nu induce în eroare Evaluatorul trebuie să declare în fiecare raport: „Certific prin prezenta că.Prof. Responsabilitatea evaluatorilor de a comunica fiecare analiză.6.5. 8. Declararea lipsei de interese a evaluatorului Se cere ca evaluatorul să includă o declaraţie în raportul său de evaluare. să prezinte în totalitate natura si amploarea acestuia. dacă are un astfel de interes. 8. se cere ca raportul să fie catalogat ca fiind preliminar şi să fie declarată utilizarea limitată a acestuia. faptele 200 . dr. Dacă o evaluare este fracţionată. univ. conform căreia nu are niciun interes prezent sau viitor la proprietatea în cauză sau niciun alt interes care ar putea împiedica efectuarea unei evaluări corecte si nepărtinitoare sau. motivul evaluării să fie declarat şi condiţiile ipotetice să fie expuse. 8. Dacă un raport de evaluare preliminar (adică unul în care cifrele sunt supuse modificărilor) este emis. se cere să fie catalogată ca atare. MARIN ToMA Dacă o evaluare este una ipotetică. după cunoştinţele mele şi după opinia mea.

Atunci când devine membru. Reguli de conduită profesională a evaluatorilor şi a experţilor evaluatori Toţi evaluatorii şi experţii evaluatori ai Corpului Experţilor Contabili şi Contabililor Autorizaţi din România îşi asumă obligaţii suplimentare celor impuse prin lege. Orice membru individual acceptă să se supună următoarelor Reguli emise de Corp. faţă de terţii care folosesc raportul său. faţă de clienţi. care sunt de acord cu constatările. orice profesionist admite că are responsabilităţi faţă de public.7. 201 . în plus faţă de orice alte reguli existente. 9. 8. să semneze şi să includă în raportul de evaluare opinia sa diferită.Iniţiere în evaluarea întreprinderilor prezentate conţinute în prezentul raport sunt adevărate şi corecte şi acest raport a fost elaborat în conformitate cu Recomandările emise de Corpul Experţilor Contabili şi Contabililor Autorizaţi din România şi cu Principiile Practicii Evaluării şi cu Codul etic al experţilor evaluatori de întreprinderi". Semnăturile de pe rapoartele de evaluare şi includerea opiniilor negative Se cere ca partea care face evaluarea sau care are o evaluare efectuată sub supervizarea sa să semneze raportul de evaluare. dar si faţă de colegii săi. care semnează raportul şi orice evaluator colaborator care nu este de acord cu oricare sau cu niciuna dintre constatările celorlalţi să elaboreze. Se cere ca toţi evaluatorii colaboratori care emit un raport comun.

membrul este debitor sau creditor al entităţii evaluate (onorariile pentru evaluare nu intră în această discuţie). univ. Reguli de conduită profesională şi Standarde de Evaluare a întreprinderilor. membrul oferă alte servicii clientului. si poate face obiectul unor sancţiuni disciplinare în caz de nerespectare a acestora. Independenţa sa va fi considerată a fi afectată în următoarele situaţii: a) membrul are un interes financiar direct sau indirect în întreprinderea sau entitatea evaluată. MARIN TOMA Intenţia acestor Reguli este de a instaura încrederea publicului şi a comunităţii de afaceri în faptul că experţii evaluatori doresc saşi îndeplinească responsabilităţile cu cel mai înalt grad de integritate şi se supun regulilor de disciplină în orice situaţie de nerespectare a conduitei profesionale.1.Prof. dr. în această situaţie. 9. dacă membrul face parte dintr-o firmă. b) membrul este director. prin intermediul celor care îi supraveghează direct. 202 . are funcţie de conducere sau este membru al consiliului de administraţie al entităţii evaluate. Regula l Orice membru trebuie să facă întotdeauna tot ceea ce este posibil pentru a fi independent în realizarea serviciilor sale profesionale. serviciile oferite de firmă vor fi considerate ca oferite de membru. Toţi membrii trebuie să-şi informeze angajaţii. că un evaluator trebuie să respecte un Cod de etică. există un conflict de interese (exceptând situaţia în care părţile acceptă conflictul şi conflictul să fie descris în raport). c) d) e) Aceste situaţii au doar caracter exemplificativ şi nu sunt considerate a fi exhaustive.

b) o hotărâre a Comisiei de disciplină.4. folosind toată atenţia profesională cuvenită. în paragrafele de introducere si de certificare ale raportului. Regula 3 Informaţiile referitoare la client nu trebuie făcute publice fără acordul specific al clientului. 9. funcţiile financiare ale calculatoarelor şi rapoartele industriale sau economice cumpărate sau subcontractate. exceptând cazurile în care există: a) o prevedere legală sau o hotărâre judecătorească.Iniţiere în evaluarea întreprinderilor Lipsa independenţei trebuie menţionată în scrisoarea de remitere. membrul are obligaţia de a aduce la cunoştinţa tuturor părţilor interesate lipsa sa de independenţă.2. Membrul trebuie să fie responsabil pentru funcţionarea şi acurateţea tuturor instrumentelor de analiză folosite pe parcursul unei misiuni. dar fără a fi limitat la programele informatice. 9. c) d) o prevedere a Regulamentului de organizare şi funcţionare sau a Codului etic. Acest lucru include planificarea şi supravegherea angajaţilor şi subcontractorilor. Regula 4 Nu trebuie prestate servicii atunci când onorariile depind de rezultatele sau concluziile respectivelor servicii. o hotărâre a unui alt for profesional din care membrul mai face parte. în situaţiile în care sunt necesare rapoarte orale. exceptând situa203 . 9. Se recomandă ca acest lucru să fie făcut în scris.3. Regula 2 Membrul trebuie să-şi realizeze misiunea cu competenţă.

Regula 7 Membrii nu trebuie să folosească niciun fel de expresii sau cuvinte care să inducă publicul în eroare cu privire la statutul pe care îl au în cadrul organismului profesional. dacă acest examen nu înseamnă că a îndeplinit toate condiţiile necesare pentru a primi titlul. Sancţionarea abaterilor de la reguli Comisia de disciplină este împuternicită să impună diverse sancţiuni membrilor care au fost dovediţi că au încălcat prevederile 204 . dr. Regula 6 Membrii nu trebuie să comită niciun fel de act care să ducă la discreditarea profesiei. Regula 8 Atunci când prezintă materiale. agresive. 9. evaluatorul nu trebuie să copieze sau să folosească într-o măsură foarte mare materiale întocmite de altă persoană sau entitate fără să menţioneze sursa materialului respectiv. 9. un membru nu trebuie să susţină că a trecut examenul de expert evaluator sau orice alt examen. Plagiatul este considerat a fi o practică neetică.8.Prof. 9.7. 10. uni v. de exemplu.6. Regula 5 Publicitatea şi ofertele nu trebuie să fie false.5. sub orice formă. coercitive sau să inducă în eroare. 9. MARIN TOM A ţiile când sunt fixate de o instanţă judecătorească sau de un organism guvernamental.

impusă de un organism sau de o agenţie guvernamentală. dar fără a se limita la.membrului i se poate impune să urmeze un curs sau cursuri de instruire pentru a-şi corecta deficienţele profesionale. standardele sau codul de conduită profesională. Comisia de disciplină are dreptul de a face un anunţ public. sub forma unei scrisori.ridicarea calităţii de membru. . . 10. • încetarea de a mai practica. Toate situaţiile de acest gen trebuie anunţate în revista Corpului. . următoarele: . o mustrare. . cu votul unanim al plenului acestei Comisii. Reguli de aplicare - Un membru nu poate demisiona dacă investigaţia este dej a începută. de l -5 luni. . Terminarea automată a îndeplinirii funcţiei de evaluator sau expert evaluator survine în situaţiile următoare: • condamnarea pentru acte penale.mustrarea rămâne la dosarul respectivului membru. Unele dintre sancţiunile ce pot fi impuse includ.membrului i se poate trimite.revocarea calităţii. 205 - .Iniţiere în evaluarea întreprinderilor de etică.1.suspendarea pentru o anumită perioadă de timp. Suspendările se fac automat şi coincid cu suspendarea din practică şi în faţa organismelor guvernamentale sau a altor organizaţii profesionale ai căror membri realizează evaluări (excepţie fac situaţiile de neplata cotizaţiei către alte organizaţii profesionale sau autorizaţii de licenţiere).

pentru a evita ridicarea calităţii de membru. Structurile executive ale Corpului de la nivel teritorial vor trimite toate sesizările preşedintelui Comisiei de disciplină de pe lângă Consiliul filialei. Dacă sesizarea trebuie investigată. impusă de alte organizaţii profesionale ai căror membri realizează evaluări. un alt test îi va fi trimis prin poştă respectivului membru. • nerespectarea prezentelor reguli. univ. Comisia va trebui să răspundă preşedintelui în termen de 30 de zile dacă a avut loc o abatere şi ce documente suplimentare. b. dr. Examenul va consta într-o examinare scrisă. 206 . • neprezentarea la examenul de etică în termen de 60 de zile de la datele stabilite. dacă este cazul. preşedintele va trimite Comisiei o copie a sesizării si documentaţia justificativă pentru a fi analizată si pentru a se decide dacă a avut loc o abatere. MARIN TOMA încetarea de a mai practica. c. • Procedura de rezolvare a sesizărilor legate de etică este următoarea: a. în termen de maxim 60 de zile. membrului i se va cere să urmeze un curs de standarde profesionale şi etică. ar putea fi necesare pentru investigarea mai detaliată a problemei.Prof. pe care trebuie să-1 completeze în termen de 30 de zile pentru a putea continua să fie membru. întrebările fiind transmise cu indicarea bibliografiei. Preşedintele Comisiei este împuternicit să stabilească dacă sesizarea este de genul celor care trebuie înaintate plenului Comisiei pentru a fi investigate. Dacă nici această a doua examinare nu este trecută. Dacă un membru nu ia examenul.

Preşedintele îl va notifica pe membru cu privire la sesizarea ce a fost depusă cu privire la el/ea şi va solicita documentaţia suplimentară. dacă doreşte) la audiere. Rezultatele oricărei investigaţii.Iniţiere în evaluarea întreprinderilor d. Reclamantul nu va mai primi niciun fel de alte informaţii decât cele legate de anunţarea procesului în revista Corpului. fie la o audiere telefonică sau video. Dovezile trebuie să fie prezentate membrului cu cel puţin 15 zile înainte de audiere. Dacă membrul decide să nu opteze pentru o audiere. Totuşi. informându-1 despre abatere. si îi va acorda acestuia dreptul fie la o audiere directă. Dacă este necesar. e. Membrul are dreptul de a avea copii după toate dovezile prezentate Comisiei. în caz de constatare 207 . Comisia îl poate cita pe reclamant ca martor. rezultatele oricărui vot vor fi distruse înainte de comunicarea rezultatelor. Dacă nu sunt necesare niciun fel de documente suplimentare. atunci vor fi folosite dovezile disponibile pentru a se ajunge la o decizie (membrul poate cere o amânare pentru motive de altă natură decât de sănătate). Membrul îşi va suporta singur toate cheltuielile pe care le va efectua în legătură cu audierea. preşedintele va scrie membrului. doar cu membrul în cauză. altele decât cele prevăzute în metodele de disciplină. cu martori. Partea care face sesizarea va trebui să obţină o confirmare din partea personalului angajat. Toate deciziile vor fi comunicate în scris membrului respectiv. Membrul acuzat are dreptul de a participa (însoţit de un avocat.

univ. 208 . MARIN TOMA a unor abateri.Prof. în afara cazurilor de excludere automată sau de suspendare. după caz. nu vor fi comunicate în afara Comisiei. un membru aflat într-o situaţie cercetată de Comisia de disciplină are la dispoziţie 30 de zile pentru a depune apel la filiala Corpului. dr. care va stabili o audiere de apel într-un termen rezonabil. cu excepţia membrului al cărui caz este investigat.

CAPITOLUL VIII Standarde şi reglementări privind evaluarea întreprinderilor 209 .

210 . Primii specialişti care au fost instruiţi în evaluare s-au asociat formând Asociaţia Naţională a Evaluatorilor din România (ANEVAR). când a fost emisă şi Norma profesională nr. Cel de al 3-lea standard naţional intitulat „Recomandarea nr. 19 lit. în anul 1996. Pentru educaţia în domeniul evaluării. prima normă de referinţă pentru efectuarea şi aprecierea calităţii unei evaluări. 42/1995 care la art. aprobată prin Legea nr. e) prevede ca atribuţie pentru Corpul Experţilor Contabili şi Contabililor Autorizaţi din România. lucrarea „Ghidul pentru diagnostic şi evaluarea întreprinderii" şi a fost elaborată tematica cursurilor de evaluare a întreprinderilor. 101/ CECCAR-EV privind structura standard a raportului de evaluare economică şi financiară a întreprinderii" şi au fost emise în anul 1997. MARIN TOMA Standarde şi reglementări privind evaluarea întreprinderilor Prima reglementare din România stabilind obligaţii în domeniul evaluării este Ordonanţa Guvernului nr. elaborarea.Prof. univ. 37 privind misiunea experţilor contabili de evaluare a întreprinderii. a fost emisă sub Editura CECCAR. 65/1994. evaluarea economică si financiară a întreprinderii a fost pentru prima dată recunoscută ca disciplină de examen pentru obţinerea calităţii de expert contabil.181/1996. dr. a standardelor în domeniul evaluării. 100/ CECCAR-EV privind metodologia standard de evaluare economică şi financiară a întreprinderii" şi „Recomandarea nr. 102/ CECCAR-EV privind adoptarea Ghidului pentru evaluarea întreprinderilor mici si mijlocii" a fost emis în anul 2003. împreună cu alte organisme guvernamentale şi neguvernamentale. 1. Prin Hotărârea Guvernului nr. Primele două standarde naţionale inspirate din standardele internaţionale de evaluare au fost intitulate „Recomandarea nr.

- Standardul Internaţional de Practică în Evaluare nr. 3 (IVS3) intitulat „Raportarea evaluării". 6 (GN6) intitulat „Evaluarea întreprinderii". Federaţia Internaţională a Contabililor şi Organizaţia Internaţională a Comisiilor pentru Valori Mobiliare. Standardul Internaţional de Evaluare nr.Standardul Internaţional de Aplicaţie în Evaluare nr. Principalele standarde internaţionale folosite în evaluarea întreprinderii sunt: . care lucrează în strânsă colaborare cu organismele de elaborare a standardelor. 211 . l (IVA1) intitulat „Evaluarea pentru raportarea financiară".Iniţiere în evaluarea întreprinderilor Standardele internaţionale în domeniul evaluării sunt elaborate de Comitetul pentru Standarde Internaţionale de Evaluare. - Standardele internaţionale din domeniul evaluării sunt traduse şi publicate în România prin grija ANE V AR. precum Consiliul pentru Standarde Internaţionale de Raportare Financiară.

CAPITOLUL IX Angajarea. contractarea şi raportarea unei lucrări de evaluare a întreprinderii 213 .

si anume: 1. evaluatorul trebuie să-şi evalueze capacităţile sale . dr. Dificultatea cu care se confruntă evaluatorul în această etapă este legată de competenţele profesionale necesare efectuării unei lucrări de calitate. evaluatorul trebuie să-şi facă o imagine globală despre întreprindere.şi să se asigure că acestea sunt suficiente pentru efectuarea lucrărilor de evaluare în condiţii de calitate si la termenele solicitate de beneficiar. Examenul de competenţă Formându-şi o idee despre ce are de făcut. sau indirect. oferte de servicii etc. dar. convorbiri si comunicări cu responsabilii acesteia. prin rapoarte publicate.tehnice..Prof. umane. pe parcursul efectuării lucrărilor. MARIN TOMA 1. materiale.. Cunoaşterea globală a întreprinderii Pe baza unor informaţii primite direct de la întreprindere. este necesară consultarea unor specialişti sau subcontractarea unor lucrări cu caracter tehnic legate strict de domeniul si obiectul de activitate al întreprinderii. solicitarea unor documente etc. 1. furnizorul de servicii de evaluare trebuie să parcurgă unele etape prealabile contractării si efectuării lucrărilor respective. 214 . Calitatea este apreciată prin raportarea la un standard sau normă profesională emise sau adoptate de organismele profesionale de profil. ceea ce îi va permite să ia în cunoştinţă de cauză decizia de a contracta si efectua lucrările de evaluare. prin caiete de sarcini.1. univ. Evaluarea presupune cunoştinţe solide în domenii precum contabilitatea şi analogia economică şi financiară. Lucrări prealabile acceptării unei misiuni de evaluare îndată ce a luat cunoştinţă de posibilitatea efectuării unei evaluări de întreprindere. financiare şi profesionale . trebuie ţinut seama de caracterul multidisciplinar al unei evaluări de întreprindere.2.

evaluatorul trebuie să se asigure că nu se află în vreo situaţie de incompatibilitate sau de conflicte de interese. faptul că ele s-au realizat în condiţii de integritate. ci o echipă de buni specialişti cu cunoştinţe de evaluare vor realiza o lucrare credibilă. Independenţa este un concept cu dimensiuni diferite: pentru evaluatorul intern. în deplină independenţă şi cu responsabilitate. cum am fi tentaţi să credem. Principalele ameninţări la adresa independenţei evaluatorului se referă la relaţii familiare şi financiare sau interese financiare ale evaluatorului în cadrul firmei de evaluare sau în cadrul firmei 215 . un rol însemnat revine pregătirii şi dezvoltării profesionale continue a membrilor echipei de evaluare şi nu în disciplina evaluării. nici un expert tehnic. cu obiectivitate. însă. ci în domeniul de specializare a fiecăruia. deoarece nu un expert contabil. impusă de codul etic. pentru evaluatorul extern. independenţa faţă de entitate trebuie să fie totală şi trebuie realizate cele două componente fundamentale ale conceptului de independenţă: independenţa de spirit şi independenţa în aparenţă. independenţa se limitează la nivelul conducerii entităţii în care este angajat evaluatorul intern. Pentru realizarea independenţei în aparenţă.Iniţiere în evaluarea întreprinderilor în cadrul examenului de competenţă. Obiectivitatea presupune ca evaluatorul să nu acţioneze cu idei preconcepute şi să nu se afle în situaţii de incompatibilitate sau de conflicte de interese. 1.3. Examenul de etică Examenul de etică constituie o etapă strict necesară. Integritatea presupune că evaluatorul trebuie să fie drept şi cinstit în îndeplinirea tuturor acţiunilor pe care le presupune o evaluare de întreprindere. prin care se asigură credibilitatea lucrărilor de evaluare.

• estimarea modului de abordare a evaluării şi eventual a metodelor de evaluare ce vor fi aplicate.Prof. 1.4. Decizia de acceptare a misiunii de evaluare Numai după parcurgerea etapelor de mai sus. documentul de raportare şi responsabili tăţi legate de divulgare. univ. • sursele documentare ce vor fi folosite de evaluator. documentul de contractare este iniţiat de evaluator si trebuie să conţină în mod obligatoriu prevederi referitoare la: • obiectul şi scopul evaluării. Indiferent de forma utilizată. • „scrisoarea de misiune". documentele prin care se contractează o lucrare de evaluare de întreprindere pot fi de două feluri: • „contractul de prestări servicii". evaluatorul emite decizia privind acceptarea sau neacceptarea misiunii de evaluare. • eventualul arbitraj prealabil recurgerii la acţiuni introduse la instanţele de drept comun. • modul de raportare: eventuale rapoarte intermediare şi raportarea finală. 2. Contractarea lucrărilor de evaluare Formal. precum si la stabilirea onorariilor în funcţie de rezultatele evaluării. dr. 216 . • onorarii. MARIN TOMA beneficiare sau utilizatoare a raportului de evaluare. • termene de realizare a lucrărilor.

Rolul raportului de evaluare: - instrument de prezentare a rezultatelor muncii evaluato rului. orice raportare verbală trebuie să fie susţinută de un dosar de lucru din care nu poate lipsi cel puţin un rezumat scris al evaluării. în cele ce urmează se are în vedere modelul de raport de evaluare pentru o întreprindere. precum şi rezultatele diagnosticului de evaluare care au condus la opinia privind valoarea. de regulă. 217 - . în general. 3. în justiţie.Iniţiere în evaluarea întreprinderilor 3. Raportarea rezultatelor unei evaluări se face de regulă în scris. conţinutul şi mărimea unui raport de evaluare variază în funcţie de destinatar. dar poate fi şi verbală. Raportul de evaluare este un document care înregistrează instrucţiunile pentru o anumită misiune de evaluare. ca o mărturie de expert evaluator sau ca depoziţie. Rezultatul unei evaluări se comunică verbal. tipul. instrument de stabilire a responsabilităţilor în legătură cu procesul de evaluare. bazele şi scopul evaluării.1. Raportul de evaluare Etapa finală a procesului de evaluare a unei întreprinderi se concretizează în întocmirea unui raport de evaluare. cu valorile obţinute şi bazele de eva luare utilizate. de cerinţele legale (dacă e cazul) sau cerinţe ale organismului profesional de tipul proprietăţii evaluate şi de natura şi complexitatea misiunii de evaluare. a scopului şi a oricăror ipoteze şi condiţii limitative în efectuarea evaluării. instrument de comunicare către beneficiarii şi utilizatorii evaluării concluziilor asupra valorii şi a bazei de evaluare.

2. într-o manieră neechivocă.3. . 218 . .identificarea bazelor şi ipotezele de evaluare utilizate. să conţină o declaraţie prin care îl informează pe utilizator că raportul este confidenţial pentru evaluator şi pentru utilizator şi că nicio responsabilitate referitoare la raport nu poate fi acceptată de evaluator faţă de o terţă parte. - să specifice baza de evaluare incluzând tipul de valoare şi definiţia acestuia. . Un capitol intitulat „Rezumatul principalelor concluzii şi recomandări" cuprinde pe scurt obiectul misiunii de evaluare şi rezultatele (valorile) obţinute.identificarea entităţii evaluate.identificarea datei efectuării evaluării şi a datei raportului de evaluare.să prezinte clar şi cu acurateţe concluziile evaluării.să descrie aria misiunii de evaluare. Structura raportului de evaluare Elementele de bază ale unui raport de evaluare a întreprinderii. Conţinutul raportului de evaluare Raportul de evaluare trebuie să permită: . într-o structură standard. MARIN TOMA 3.3. univ. Orice raport de evaluare trebuie: . să conţină o declaraţie de conformitate care să certifice că evaluarea a fost făcută în concordanţă cu standardele internaţionale sau naţionale de evaluare.identificarea evaluatorului.Prof. se prezintă astfel: 3. . - - 3. dr.1.

diagnosticul juridic.3. cuprinde informaţii cu privire la identitatea evaluatorului. 3. Un capitol intitulat „Prezentarea evaluatorului". - analizele şi concluziile sunt limitate numai la ipotezele şi condiţiile prezentate în raport. calitatea specifică în care participă la lucrările de evaluare (evaluator. astfel: . . precum şi „Declaraţia de conformitate" care va confirma că: .3.evaluarea a fost efectuată cu respectarea Codului etic şi a standardelor naţionale sau internaţionale de evaluare. despre între prindere.Un capitol intitulat „Diagnosticul de evaluare şi analiză fundamentală" prezentat pe subcapitole sectoriale. nu a existat (sau dacă a existat trebuie specificat) niciun interes al evaluatorului asupra întreprinderii evaluate.3.prezentările faptelor din raport sunt corecte şi reflectă cele mai pertinente cunoştinţe ale evaluatorului. obiect de activitate şi cifrele caracteristice ale activităţii desfăşurate etc.2. - evaluatorul îndeplineşte cerinţele adecvate de calificare profesională. nicio persoană. prezentate succint.3.Iniţiere în evaluarea întreprinderilor 3. nu a acordat asistenţă profesională evaluatorilor. onorariul evaluatorului nu este (sau dacă este trebuie specificat) condiţionat de niciun aspect al raportului. agent independent sau imparţial. 219 . consultanţa întreprinderii sau mediator). evaluatorul a efectuat (sau nu a efectuat) cel puţin o inspecţie personală la întreprinderea evaluată. 3.4. cu excepţia celor specificate în raport. Un capitol intitulat „Prezentarea întreprinderii". cuprinde cât mai multe informaţii.

3. cuprinde o descriere a metodelor de evaluare aplicate şi rezultatele obţinute pentru fiecare metodă aplicată. . prezentate însă în ordinea mărimii atât la nivelul întreprinderii. tehnologic si de exploatare. . 3. Un capitol intitulat „Gama de valori. prezentaţi grupat: exogeni şi endogeni.factorii de risc. . 3. dr. MARIN TOMA . 220 .ipotezele de evaluare: macroeconomice şi microecono mice. 3. metode bazate pe comparaţii şi alte metode.sinteza diagnosticului de evaluare.diagnosticul de organizare.3. . . analiza fundamentală. cât şi la nivelul unei acţiuni sau titlu emise de întreprinderea evaluată. metode bazate pe performanţele financiare.Prof. valoarea acţiunilor".diagnosticul fmanciar-contabil. metode combinate.3. .3.7.expertize şi studii (proprii sau însuşite).6. cuprinde toate valorile determinate în capitolul anterior. Un capitol intitulat „Bazele lucrării de evaluare" care prezintă pe subcapitole distincte: . 3.8. sublinieri şi atenţionări în modul de folosire a valorilor determinate în cadrul acţiunilor desfăşurate de evaluator.diagnosticul tehnic.5. Un capitol intitulat „Opinii ale evaluatorului". cuprinde diferite remarci. univ. Un capitol intitulat „Metode de evaluare aplicate". management şi resurse umane.bibliografia utilizată.diagnosticul comercial. . Constatările sunt prezentate grupat pe principalele grupe de metode utilizate: metode patrimoniale.

analiza urmărind acurateţea calculelor. verificări de birou şi verificări în teren. asistând clientul în luarea deciziilor. corectitudinea datelor. adevărate. ea este efectuată de un evaluator care joacă rol de consultant. Verificările evaluărilor se efectuează din diferite motive: . iar obiectivele verificării diferă în funcţie de tipul de verificare: verificări administrative (de conformitate). Verificarea administrativă (de conformitate) este o verificare a evaluării solicitate de un client sau de un utilizator al serviciilor de evaluare în scopuri de analiză (due-diligence). 221 .analiza (due-diligence) solicitată pentru raportarea financiară. Verificarea unei evaluări In înţelesul Standardelor Internaţionale de Practică în Evaluare. printr-o verificare a unei evaluări se înţelege o verificare a activităţii unui evaluator efectuată de un alt evaluator cu raţionament profesional imparţial. opiniile şi concluziile din raportul care este verificat sunt corecte. caracterul adecvat al metodologiei şi respectarea instrucţiunilor clientului. a cerinţelor de reglementare şi a standardelor profesionale. achiziţionarea sau verificarea proprietăţii. rezonabile şi argumentate. Verificarea tehnică este o verificare efectuată de un evaluator pentru a-şi forma o părere dacă analizele. Verificarea de birou este o verificare care se limitează la datele prezentate în raport. .mărturia de expert judiciar în procedurile şi circumstanţele legale. Scopul verificării unei evaluări constă în asigurarea că acea evaluare a fost efectuată în conformitate cu standardele profesionale. verificări tehnice.determinarea faptului că un raport de evaluare respectă cerinţele regulamentare.Iniţiere în evaluarea întreprinderilor 4. în cazul în care evaluarea trebuie utilizată în scopul luării de decizii precum garantarea. .

Obligaţiile verificate ale evaluatorului sunt: . Când evaluatorul verificator nu se află în posesia tuturor faptelor şi informaţiilor pe care s-a bazat evaluatorul.să identifice clientul si utilizatorii vizaţi ai verificării evaluării. evaluatorul verificator va include o declaraţie de conformitate semnată.să formuleze o asigurare că analizele. în raportul de verificare. . opiniile şi concluziile evaluării verificate sunt adecvate.Prof. să arate motivele pentru aprobarea raportului verificat sau pentru orice dezacord faţă de raportul verificat. Principala caracteristică comună tuturor tipurilor de verificări ale evaluării este că un evaluator. la adecvarea şi relevanţa aparentă a datelor şi ale oricăror ajustări ale informaţiilor. îşi exercită raţionamentul imparţial. . dr. MARIN TOMA Verificarea în teren este verificarea care presupune inspectarea proprietăţii.să identifice obiectul evaluării.să formuleze păreri cu privire la integralitatea raportului verificat. Evaluatorul verificator nu va lua în considerare evenimentele care au avut loc după data evaluării ci numai acele informaţii care erau disponibile la data evaluării verificate. ipotezele şi condiţiile limitative în verificarea evaluării. el trebuie să prezinte limitările concluziilor. precum si scopul misiunii. la adecvarea metodelor şi tehnicilor folosite. univ.să identifice sfera procesului de verificare. data raportului verificat şi evaluatorul care a elaborat acel raport. . verificator. rezonabile şi argumentate. . 222 .

ANEXE ANEXA l Tabelele mărimilor factorilor de actualizare si de fructificare ANEXA 2 Teste grilă. întrebări recapitulative si studii de caz .

206787 14.246464 5.582795 11.882138 19.308121 7.807796 13.090900 3.183627 4.142008 8.086324 18.168715 13. \( l + 1 ă de ă de ăţi sau i) v v ' v n i ^ 1 2 3 4 5 6 7 2% 1.006107 12.070000 3.662462 7.712983 18.783599 17.754628 10.750739 7.204040 6.121600 4.000000 2.000000 2.000000 1.550488 8 9 10 11 12 13 14 1.to K) Tabelele mărimilor factorilor de actualizare şi de fructificare ANEXA l ca n Valoarea lua t o suit n anuit de un leu / .525631 5.975319 8.000000 2.791643 15.486351 14.949721 12.896294 8.434283 8.183600 4.439943 5.020000 3.801913 6.888451 20.973938 3% 4% 5% 6% 7% 1.02656411.416323 6.060400 4.869941 17.030000 2. -.412090 14.632975 7.680331 15.192030 15.816448 15.897468 11.617790 16.917127 16.393838 9.153291 8.892336 9.060000 3. 0150 66 .582969 9.491316 12.463879 12.121608 5.000000 2.180795 14.549109 9.214900 4.310125 4.152500 3.000000 1.468410 6.309136 5.159106 10.050000 2.040000 3.140643 22.977989 13.259371 11.637093 6.654021 10.025805 15.59863221.374616 5.577893 13.214226 10.291911 1.626838 17.

x
15 16 17 18 19 20 21 22 23 24 25 26 27 28 29 30 35 40 45 50

2% 17,293417 18,639285 20,012071 21,412312 22,840559 24,297370 25,783317 27,298983 28,884963 30,421862 32,030300 33,670906 35,344324 37,051210 38,792234 40,568079 49,994478 60,401983 71,892710 84,579401

3% 4% 5% 18,598914 20,023588 21,578564 20,156883 21,824531 23,657492 21,761588 23,697512 25,840366 23,414435 25,645413 28,132385 25,116868 27,671229 30,539004 26,870374 29,778079 33,065954 28,676486 31,969202 35,719252 30,536780 34,247970 38,505214 32,452884 36,617889 41,430475 34,426470 39,082604 44,501999 36,459264 41,645908 47,727099 38,553042 44,311745 51,113454 40,709633 47,084214 54,669126 42,930923 49,967583 58,402583 45,218850 52,966286 62,322712 47,575416 56,084938 66,438848 60,462082 73,652225 90,320307 75,401260 95,025516 120,799774 92,719861 121,029392 159,700156 112,796867 152,667084 209,347996

6% 23,275970 25,672528 28,212880 30,905653 33,759992 36,785591 39,992727 43,392290 46,995828 50,815578 54,864512 59,156383 63,705766 68,528112 73,639798 79,058186 111,434780 154,761966 212,743514 290,335905

7% 25,129022 27,888054 30,840217 33,999033 37,378965 40,995492 44,865177 49,005739 53,436141 58,176611 63,249038 68,676470 74,483832 80,696691 87,346529 94,460786 138,236878 199,635112 285,749311 406,528929

8% 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17

9% 1,000000 2,090000 3,278100 4,573129 5,984711 7,523335 9,200435 11,028474 13,021036 15,192930 17,560293 20,140720 22,953385 26,019189 29,360916 33,003399 36,973705

10% 1,000000 2,100000 3,310000 4,641000 6,105100 7,715610 9,487171 11,435888 13,579477 15,937425 18,531167 21,384284 24,522712 27,974983 31,772482 35,949730 40,544703

11% 1,000000 2,110000 3,342100 4,709731 6,227801 7,912860 9,783274 11,859434 14,163972 16,722009 19,561430 22,713187 26,211638 30,094918 34,405359 39,189948 44,500843

12%

13%

1

1,000000 2,080000 3,246400 4,506112 5,866601 7,335929 8,922803 10,636628 12,487558 14,486562 16,645487 18,977126 21,495297 24,214920 27,152114 30,324283 33,750226

1,000000 1,000000 2,120000 2,130000 3,374400 3,406900 4,779328 4,849797 6,352847 6,480271 8,115189 8,322706 10,089012 10,404658 12,299693 12,757263 14,775656 15,415707 17,548735 18,419749 20,654583 21,814317 24,133133 25,650178 28,029109 29,984701 32,392602 34,882712 37,279715 40,417464 42,753280 46,671735 48,883674 53,739060

\, i n _\
18 19 20 21 22 23 24 25 26 27 28 29 30 35 40 45 50

8%

9%

10%

11%

12%

13%

37,450244 41,301338 45,599173 50,395936 55,749715 61,725138 41,446263 46,018458 51,159090 56,939488 63,439681 70,749406 45,761954 51,160120 57,274999 64,202832 72,052442 80,946829 50,422921 56,746530 64,002499 72,265144 81,698736 92,469917 55,456755 62,873338 71,402749 81,214309 92,502584 105,491006 60,893296 69,531939 79,543024 91,147884 104,602894 120,204837 66,76 47 59 76,789813 88,497327 102,174151 118,155241 136,831465 73,105940 84,700896 98,347059 114,413307 133,333870 155,619556 79,954415 9 3, 323977 109,181765 127,998771 150,333934 176,850098 87,350768 102,723135 121,099942 143,078636 169,374007 200,840611 95,338830 112,968217 134,209936 159,817286 190,698887 227,949890 103,965936 124,135456 148,630930 178,397187 214,582754 258,583376 113,283211 136,307539 164,494023 199,020878 241,332684 293,199215 172,316804 215,710755 271,024368 341,589555 431,663496 546,680819 258,056519 337,882445 442,592556 581,826066 767,091420 1013,704243 386,505617 525,858735 718,904837 986,638559 1358,230032 1874,164630 5 7 3 , 7 7 0 1 6 5 8 1 5 , 0 8 3 5 5 6 1 1 6 3 , 9 0 8 5 2 91 6 6 8 , 7 7 1 1 5 22 4 0 0 , 0 1 8 2 4 93 4 5 9 , 5 0 7 1 1 7

l

14%
2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17

15%

16%

17%

18%

19%

20%

1

1,000000 1,000000 1,000000 1,000000 1,000000 1,000000 1,000000 2,140000 2,150000 2,160000 2,170000 2,180000 2,190000 2,200000 3,439600 3,472500 3,505600 3,538900 3,572400 3,606100 3,640000 4,921144 4,993375 5,066496 5,140513 5,215432 5,291259 5,368000 6,610104 6,742381 6,877135 7,014400 7,154210 7,296598 7,441600 8,535519 8,753738 8,977477 9,206848 9,441968 9,682952 9,929920 1 0 , 7 30 49 1 1 1 , 0 6 6 7 9 9 1 1 , 4 1 3 8 7 3 1 1 , 7 7 2 0 1 2 1 2 , 1 4 1 5 2 2 1 2 , 5 2 2 7 1 3 1 2 , 9 1 5 9 0 4 13,232760 13,726819 14,240093 14,773255 15,326996 15,902028 16,499085 16,085347 16,785842 17,518508 18,284708 19,085855 19,923413 20,798902 19,337295 20,303718 2 1, 321469 22,393108 23,521309 24,708862 25,958682 23 , 0 44 51 6 24,349276 25,732904 27,1 99937 28 ,7551 44 30 ,4035 46 32,15 0419 27,270749 29,001667 30,850169 32,823926 34,931070 37,180220 39,580502 32,088654 34,351917 36,786196 39,403993 42,218663 45,244461 48,496603 37,581065 40,504705 43,671987 47,102672 50,818022 54,840909 59,195923 43,84241447,580411 51,659505 56,110126 60,965266 66,260682 72,035108 5 0 , 9 8 0 3 5 2 5 5 , 7 1 7 4 7 2 6 0 , 9 2 5 0 2 6 6 6 , 6 4 8 8 4 8 7 2 , 9 3 9 0 1 4 7 9 , 8 5 0 2 1 1 87, 442129 59,117601 65,075093 71,673030 78,979152 87,068036 96,021751 105,930555

14%

15%

16%

17%

18%

19%

20%

18 6 8 , 3 9 4 0 6 6 7 5 , 8 3 6 3 5 7 8 4 , 1 4 0 7 1 5 9 3 , 4 0 5 6 0 81 0 3 , 7 4 0 2 8 31 1 5 , 2 6 5 8 8 4 1 2 8 , 1 1 6 6 6 6 19 7 8 , 9 6 9 2 3 5 8 8 , 2 1 1 8 1 1 9 8 , 6 0 3 2 3 0 1 1 0 , 2 8 4 5 6 11 2 3 , 4 1 3 5 3 41 3 8 , 1 6 6 4 0 2 1 5 4 , 7 4 0 0 0 0 20 9 1 , 0 2 4 9 2 81 0 2 , 4 4 3 5 8 3 1 1 5 , 3 7 9 7 4 7 1 3 0 , 0 3 2 9 3 61 4 6 , 6 2 7 9 7 01 6 5 , 4 1 8 0 1 8 1 8 6 , 6 8 8 0 0 0 21 1 0 4 , 7 6 8 4 1 81 1 8 , 8 1 0 1 2 0 1 3 4 , 8 4 0 5 0 6 1 5 3 , 1 3 8 5 3 51 7 4 , 0 2 1 0 0 51 9 7 , 8 4 7 4 4 2 2 2 5 , 0 2 5 6 0 0 22 1 2 0 , 4 3 5 9 9 61 3 7 , 6 3 1 6 3 8 1 5 7 , 4 1 4 9 8 7 1 8 0 , 1 7 2 0 8 62 0 6 , 3 4 4 7 8 52 3 6 , 4 3 8 4 5 6 2 7 1 , 0 3 0 7 2 0 23 1 3 8 , 2 9 7 0 3 51 5 9 , 2 7 6 3 8 4 1 8 3 , 6 0 1 3 8 5 2 1 1 , 8 0 1 3 4 12 4 4 , 4 8 6 8 4 72 8 2 , 3 6 1 7 6 2 3 2 6 2 3 6 8 6 3 24 1 5 8 , 6 5 8 6 2 01 8 4 , 1 6 7 8 4 1 2 1 3 , 9 7 7 6 0 7 2 4 8 , 8 0 7 5 6 92 8 9 , 4 9 4 4 7 93 3 7 , 0 1 0 4 9 7 3 9 2 , 4 8 4 2 3 6 25 1 8 1 , 8 7 0 8 2 72 1 2 , 7 9 3 0 1 7 2 4 9 , 2 1 4 0 2 4 2 9 2 , 1 0 4 8 5 63 4 2 , 6 0 3 4 8 64 0 2 , 0 4 2 4 9 2 4 7 1 , 9 8 1 0 8 3 26 2 0 8 , 3 3 2 7 4 3 4 5 , 7 1 1 9 7 0 2 9 0 , 0 8 8 2 6 7 3 2 4 , 7 6 2 6 8 14 0 5 , 2 7 2 1 1 34 7 9 , 4 3 0 5 6 5 5 6 7 , 3 7 7 3 0 0 2 27 2 3 8 , 4 9 9 3 2 7 8 3 , 5 6 8 7 6 6 3 3 7 , 5 0 2 3 9 0 4 0 2 , 0 3 2 3 3 74 7 9 , 2 2 1 0 9 35 7 1 , 5 2 2 3 7 2 6 8 1 , 8 5 2 7 6 0 2 28 2 7 2 , 8 8 9 2 3 3 2 7 , 1 0 4 0 8 0 3 9 2 , 5 0 2 7 7 3 4 7 1 , 3 7 7 8 3 55 6 6 , 4 8 0 8 9 06 8 1 , 1 1 1 6 2 3 8 1 9 , 2 2 3 3 1 2 3 29 3 1 2 , 0 9 3 7 2 53 7 7 , 1 6 9 6 9 34 5 6 , 3 0 3 2 1 6 5 5 2 , 5 1 2 0 6 66 6 9 , 4 4 7 4 5 08 1 1 , 5 2 2 8 3 1 9 8 4 , 0 6 7 9 7 4 30 3 5 6 , 7 8 6 8 4 7 3 4 , 7 4 5 1 4 65 3 0 , 3 1 1 7 3 1 6 4 7 , 4 3 9 1 1 87 9 0 , 9 4 7 9 9 19 6 6 , 7 1 2 1 6 9 1 8 1 , 8 8 1 5 6 9 4 35 6 9 3 , 5 7 2 7 0 2 8 1 , 1 7 0 1 5 6 1 2 0 , 7 1 2 9 5 5 4 2 6 , 4 9 1 0 2128 1 6 , 6 5 1 6 12 3 1 4 , 2 1 3 7 2 1 9 4 8 , 3 4 1 1 4 6 8 1 1 2 2 40 1 3 4 2 , 0 2 5 0 9197 7 9 , 0 9 0 3 0 2 3 6 0 , 7 5 7 2 4 1 1 3 4 , 5 2 1 8 3491 6 3 , 2 1 3 0 25 5 2 9 , 8 2 8 9 8 2 3 4 3 , 8 5 7 8 4 0 8 3 7 7 45 2 5 9 0 , 5 6 4 8 0 0 8 5 , 1 2 8 4 6 4 9 6 5 , 2 7 3 9 1 1 8 7 9 , 2 9 0 6 5905 3 1 , 5 7 7 1 0 5 2 0 3 , 4 2 4 2 2 88 2 8 1 , 3 0 9 9 4 0 35 0 6 13 1 50 4 9 9 4 , 5 2 1 3 4 6 1 7 , 7 1 6 2 7 7 4 3 5 , 6 4 8 7 7 3 0 8 9 , 5 0 1 6 7 3 8 1 3 , 9 3 6 3 1 5 1 5 , 3 3 6 3 2 7 4 0 7 , 1 0 0 7 5 0 72 10 15 21 66 45

"

8 3 7 7 7 010.786373 6. 9 3 7 9 3 5 11. 1 Valoarea actualunei suite de n anuit1 leu sau V \ ă a ăţi de o n >v 1 2 3 4 ( l+ / n i ) i 7% 0 . 78 61 09 9. 3 7 9 6 5 8 9.4 46 64 9 .985648 1 1 .463213 7.329477 5.075692 5.808018 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 8 .860477 16 10.917324 5.435332 8. 10 62 49 12.348374 1 2. 80 16 92 5.1 62 23 7 8.383844 9.110896 8. 95 40 04 4% 0.982585 9.107914 9 .723248 2.230283 7.1 00 19 7 4.5 15 23 2 i 2% 0.393573 8 .387211 4 .360087 7.530203 9 .849263 6.673012 1. 25 26 24 9.023582 7.3 85 07 4 6.575341 11.883883 3.721735 8. 71 70 98 4.105895 7.898641 9.306414 3. 20 97 94 6.389289 5.828611 3.941561 2.913470 2.6 24 31 6 3.019692 8.107822 3.325481 3% 1. 5 7 7 7 0 9 1 2 .833393 2. 8 5 2 6 8 3 9.465106 4.002055 5% 6% 0.713459 5.417191 7. 57 97 07 5.766540 6 .9 34 57 9 2 .451822 5.952381 0.498674 7.886095 2.i i ~ N.942686 8.980392 1.582381 6.357651 8. 5 6 1 1 0 2 11.601431 6.745468 9.970874 0. 78 68 48 10.294984 7.775091 3.732745 7.118387 1 3 .971299 7. 71 22 49 1 0 .961538 1.807729 4.242137 6.212364 4.652296 1 0 .629895 4.863252 8. 2 9 6 0 7 3 10.634955 9.545950 4.886875 8.943396 1.563123 1 1 .471991 7.859410 1.

783356 13.992031 15.764077 12.590721 13.821153 13.303379 12.277674 12.375185 14.774070 18.876842 18.622080 15.518713 25.121036 20.490160 31.898127 15.141074 15.761861 7% 9.550358 12.329586 16.663063 16.753513 14.594014 10.590326 14.158116 11.482185 5% 11.798642 14.041582 12.462210 12.488574 13.729764 4% 12.983715 17.792774 20.844385 22.827603 11.477260 10.706898 21.331708 13.210534 13.523456 20.982769 16.335595 10.165669 12.451115 14.396456 24.011209 17.664613 19.003166 13.763223 10.936917 16.061241 11.188455 19.409041 12 .998619 27.800746 " .835527 11.413148 17.487220 23.423606 3% 13.443608 16.913926 19.355479 29.856842 15.\ .246963 15.133939 13.653583 11.374194 17.137111 12.272187 11.292033 16.029160 14.255925 6% 10.986709 12.351433 17.689587 12.877475 15.085321 12.469921 11.046297 15.274066 11.469334 11.455832 15.406164 13.093945 14.291872 14.163003 13.643034 14.935542 17.825779 11.605522 13.159086 17.059087 10.415024 15.498246 15.720040 21.764831 14.678462 16.658048 18.323799 14.764108 19.600441 21.327031 18. i n 17 18 19 20 21 22 23 24 25 26 27 28 29 30 35 40 45 50 2% 14.9 47 6 7 2 13.114772 24.281272 21.659297 13.166118 13.372451 16.292204 18.

992710 4.759024 6.917647 6.495061 6.823709 8.710081 7.531295 3.622880 5.486904 7.021533 11% 0.746639 6. 69 0 0 51 2.103356 7.361153 2.206515 6.138964 7.492356 6.868419 5.160725 7.032953 5.712523 2.422610 4.131655 5.810864 6.997550 4.937699 6.462379 6.973986 7.995247 6.144567 6.563757 4.783265 2.060688 8.604776 4.917431 1 .537048 5.239720 3.798770 5.974471 3.686941 5.543631 10% 0.628168 6.485919 5.903776 8.900901 1.884956 1.334926 5.426243 5.517231 3.735537 2.119630 13% 0.037349 3. 7 5 91 11 2.892857 1.967640 5.146123 5.190870 7.695897 4.889232 6.534819 5.102446 3.121812 6.603875 6.194374 6.749870 6.577097 3.230538 4.606080 7.981865 7.121638 9% 0.790787 4.786150 8.417658 6.813692 7.729093 .486852 3.379162 7.244237 8.536078 7.169865 3.312558 8.366687 7.246888 6.548794 12% 0.443715 3.909091 1.925926 1.^^i \ n ^ s\ 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 8% 0.111407 4.355261 4.889651 4.559479 8.312127 3.712196 5.206370 5.401831 3.423548 6.851369 9.328250 5.302488 6.650223 5.805191 7.668102 2.

128546 9.650110 8.660865 7.818147 10.237223 9.266432 8.634376 7.839905 6.984423 8.116128 10.273654 10.580207 9.562003 7.693793 8. i n 18 19 20 21 22 23 24 25 26 27 28 29 30 35 40 45 50 K) 8% 9.883218 8.426914 9.935165 11.547800 8.961683 10% 8.198283 10.408556 7.282516 8.371887 9.757360 10.292244 9.895660 7.\ .822580 9.924613 12.675242 l " .701617 7.839294 7.306567 9.601622 8.201412 8.304498 13% 6.243777 8.369606 9.365777 7.055184 8.007910 9.654568 11.442425 9.469444 7.928972 10.329985 7.041653 12% 7.371059 10.348137 8.175504 8.862808 9.421745 8.755625 8.200744 10.942554 7.706612 9.644646 7.108402 12.984744 9.051078 11.603599 9.257783 11.233485 9% 8.470088 7.951051 9.158406 11.585572 7.169513 7.809978 10.648694 8.771540 8.160945 9.566281 10.674776 10.718434 7.9501 15 9.495653 7.855240 8.843139 7.528758 10.488058 8.937969 7.364920 8.016803 10.282883 7.779051 9.644159 9.371668 7.229658 7.963328 8.249670 7.101550 7.077040 9.513564 8.914814 11% 7.075070 8.784316 7.021806 8.175739 8.026580 10.441200 7.881197 10.024752 7.

162354 5.811528 4.245890 2.018769 5.575456 5.288305 4.474605 18% 0.338935 4.989664 20% 0.922380 4.209585 2.869565 1.658604 4.585214 2.160420 4.836413 4.207163 4.192472 4.450566 4.988387 5.174273 2.847370 5.283225 2. 5 4 6 5 01 2.684736 4.405288 5.954366 4. 64 66 6 1 2.729561 4.909513 5.724476 5.118280 5.265060 6.913712 3.197107 5.038565 4.233712 5. 79 8 1 8 1 3.583147 5.833333 1.854978 3.324187 5.638586 3.527778 2.877193 1 .372859 .433081 3.487322 4.030967 4.047161 16% 0.638864 4.409777 3.420619 5.668497 5.605232 2.990612 3.028644 5.610567 4.656005 4.139917 2.748704 17% 0.854701 1.837160 4.954235 6.714709 4.342334 5.604592 3.327060 4.008062 5.888668 4.743235 3.494086 4.14% 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 15% 0.771584 5.452733 5.774634 1 0.486500 4.091578 5.142168 6.589185 3.002072 6.946372 5.842362 6.325510 3.862069 1.321632 2.802277 4.625709 2.833227 5.303022 4.343591 4.439217 4.222334 19% 0.588735 2.784483 4.875863 4.840336 1.497603 3.229299 5.610504 4.705695 3.216116 5.606544 4.532681 4.163332 4.690062 3.274294 3.660292 5.057635 3.565642 2.793225 4.106481 2.077566 4.352155 3.847458 1.675473 4.127171 3.937700 4.199346 3.467529 5.

234658 5.935155 6.797526 5.812195 4.998633 4.246259 17% 5.742944 6.273164 5.177199 6.132656 15% 6. n >\ 18 19 20 21 22 23 24 25 26 27 28 29 30 35 40 45 50 14% 6.792057 6.251215 5.433771 6.105041 7.550369 6.450949 5.983037 7.383683 5.817848 5.316241 5.509831 5.554141 19% 5.044247 6.891316 4.490564 6.858196 5.123217 7.312462 6.538618 5.464149 6.956323 4.480429 5.627767 5.974724 4.783106 5.996598 4.516806 5.198231 6.195148 5.002664 7.432120 5.924525 4.664758 5.127966 6.565980 6.947587 4.011326 6.809851 5.937104 4.533508 6.906077 6.097092 6.623131 6.165551 6.467420 6.963602 4.877455 5.843496 4.398837 6.166849 5.871335 5.259331 6.261061 5.869580 4.215132 5.233497 6.969668 4.215338 6.548152 5.835137 6.877327 5.070045 7.100862 5.152038 6.533851 5.\ i .723397 5.973139 6.766234 5.654293 6.552319 5.242143 6.229243 5.501601 5.222800 5.696375 5.033331 5.206007 5.909430 4.746493 5.641778 6.872927 6.999451 l " .070026 5.258153 5.820386 5.466906 5.991535 4.148550 5.584488 5.491889 5.616607 6.409901 5.978936 4.118183 6.660515 16% 5.352747 5.136364 6.928841 5.358663 6.182226 5.960662 6.072627 6.126775 5.262279 20% 4.829390 5.550877 6.686957 6.880061 18% 5.513534 6.

0885263 0.153486 0.0300000 0.2885915 0.1141490 0.142377 0.1406901 0.0837666 0.0922699 6% 1.125902 0.0940295 0.114345 0.295228 0.0778255 0.2626237 0.0400000 0.1080774 0.1728198 0.133357 0.1001437 0.0989521 7% 1. 0.1021779 0.2820118 0.1284339 0.0826020 0.0963423 0.3467547 0.0600000 0.1113265 .1545119 0.1010240 0.105858 8 9 10 11 12 13 14 15 16 1.0200000 0.0899411 0.1029628 0.1785258 0.i V al oa re a an ţi lo r co ns ta nt e ca re a moîn iz eanzi u n c a p i t a l d e 1— l e u 1a u ă ui t ă rt n a s 1 (l + i) n 2% 1 2 3 4 5 6 7 3% 1.1065522 0.3603485 0.2246271 0.2309748 0.1610359 0.5226108 0.1358680 0.167468 0.1344930 0.1666096 0.5454369 0.1547218 0.1192770 0.1004621 0.0736501 .1424564 0.0881183 0.1845975 0.1365098 01225154 0.1172305 0.0946690 0.2690270 0.5301961 0.1203889 0.381052 0.2121584 0.3672086 0.1064558 0.070000 0.1075849 0.1129601 0.1907619 0.0858200 5% 1.243891 0.1970175 0.185553 0.1128254 0.0945596 0.2373964 0.1470222 0.553092 0.1791350 0.1267929 0.119651 0.1485278 0.3535304 0.1232909 0.5378049 0.1295046 0.3741098 0.2754900 0.109795 0.2033626 0.0500000 0.5150495 0.209796 0.2183546 0.0796108 4% 1.1605063 0.

0769043 0.077234 0.0365557 0.096753 0.0505235 0.0673091 0.0759705 0.0339096 0.0545642 0.J 3% 0.0562617 0.0482931 0.0782267 0.0388655 4% 0.073500 0.0600130 0.0535773 0.080586 0.0465393 0.0590474 0.0698139 0.0812785 0.0779961 0.0510193 0.090406 0.0625674 0.087189 0.0735796 0.0871846 0.0469897 0.0923565 0.094393 0.0789933 0.0528711 0.082392 0.085811 0.0682919 0.2% 17 18 19 20 21 22 23 24 25 26 27 28 29 30 35 40 45 50 N) L>J .0547767 6% 0.0648718 0.084561 0.0709525 0.081449 0.0699698 0.0608139 0.0610717 0.0660455 0.0664615 0.0496992 0.0407852 0.0559383 0.0745925 0.0850045 0.0546681 0.0695643 0.0667021 0.0761386 0.0457783 0.0896209 0.0741368 0.0802426 0.0689739 0.0637818 0.075009 0.0634443 7% 0.0574279 0.0482624 0.0691988 0.0712801 0.0465502 5% 0.0611567 0.0759525 0.0318232 .0724709 0.0582782 0.0796790 0.0672158 0.0735817 0.0830456 0.0827450 0.0566314 0.0727087 0.0640120 0.0612385 0.0578301 0.0446499 0.092289 0.088714 0.083426 0.0521147 0.072460 0.0756972 0.0512204 0.0671225 0.099413 0.0886991 0.0821985 0.0627474 0.0650514 0.0432624 0.0587848 0.0647005 0.0400022 0.0655868 0.0726489 0.0954448 0.0588799 0.0855462 0.102425 0.0532932 0.

205406 0.236377 0.154027 0.174015 0.336194 0.163350 0.112977 0.139651 0.080000 0.161121 0.416349 0.154742 0.599484 0.568469 0.250153 0.329234 0.146824 0.8% 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 9% 1.140076 0.180674 0.149029 0.284315 0.120300 0.216315 0.090000 0.124664 11% 1.219118 0.135746 0.257092 0.133567 0.187679 0.146947 0.409213 0.194321 0.212215 0.180602 0.127817 0.184290 0.423522 0.124059 0.146763 0.201303 0.263797 0.222920 0.395055 0.131474 0.148608 1 1.162745 0.583934 0.132695 0.166799 0.226111 0.120000 0.126522 0.150871 0.155677 0.109629 .155820 0.175841 0.132471 12% 1.388033 0.169801 0.591698 0.100000 0.208387 0 J 94869 0.117046 10% 1.402115 0.322326 0.560769 0.140457 13% 1.116830 0.139065 0.277410 0.187444 0.128433 0.143390 0.153963 0. 17 3 6 41 0.160080 0.176984 0.576190 0.151426 0.270570 0.243226 0.130000 0.198691 0.161437 0.158668 0.168415 0.135517 0.301921 0.168986 0.250456 0.315471 0.143228 0.110000 0.140779 0.308669 0.192072 0.121297 0.148151 0.229607 0.

106079 0.110168 0.101391 0.120736 0.091902 0.146201 0.093679 0.094978 0.132240 0.091448 0.090488 0.126652 0.109546 0.096422 0.115624 0.122313 0.133867 0.098056 0.112572 0.101806 0.140814 0.142354 0.112927 0.111730 0.082587 0.129560 0.121304 0.137937 0.130534 0.119547 0.109159 0.134979 0.104128 0.124660 0.094636 0.125576 0.134387 0.104832 0.092960 0.135763 0.106702 0.125244 0.098032 0.125904 0.133411 0.114213 0.129843 0.123838 0.111300 0.100715 0.127563 0.124144 0.115025 0.119787 0.127500 0.089619 0.107451 0.139479 0.088827 0.115605 0.116257 0.\ i .117813 0.128463 0.120971 0.085803 0.133879 0.107617 0.081743 9% 0.105905 0.101852 0.106728 0.097336 0.099832 0.130289 l 2 l .121930 0.122317 0.138319 0.103690 0. n^ \ 18 19 20 21 22 23 24 25 26 27 28 29 30 35 40 45 50 8% 0.130811 0.110599 12% 0.120417 13% 0.099735 0.144134 0.135655 0.137308 0.103023 0.102259 0.092507 0.111719 0.100859 11% 0.118740 0.091227 10% 0.130986 0.111014 0.136426 0.117460 0.116989 0.083860 0.114005 0.131829 0.098852 0.108258 0.

459924 0.140000 0.165367 16% 1.630829 0.252885 0.216896 0.237690 0.199678 0.248079 0.615116 0.176669 0.357375 0.264237 0.200466 0.233192 0.199252 0.173952 17% 1.200414 20% 1.211436 0.166609 0.224691 0.214657 0.245244 0.225265 0.191485 19% 1.160000 0.319778 0.232395 0.162809 0.285910 0.430731 0343205 0.638716 0.386289 0.206901 0.240360 0.646621 0.222515 0.334380 0.179358 0.159615 0.371739 0.278615 0.198861 0.247613 0.209574 0.206765 0.222850 0.269855 0.230224 0.217082 0.437977 0.214776 0.202168 0.222891 0.291284 0.180000 0.220620 0.185004 0.209440 .216893 0.238523 0.190000 0.171164 0.176414 0.467308 0.182898 0.203686 0.260609 0.378991 0.202523 0.170000 0.187822 0.350265 0.2 77 42 4 0.262362 0.654545 0.167948 0.474725 0.298316 0.364533 0.452574 0.327050 0.191714 0.622963 0.445258 0.150000 0.174688 0.231104 0.191069 0.184481 0.196403 0.240192 0.200000 0.182662 18% 1.257158 0.205092 0.230471 0.171017 0.208628 0.212102 0.192415 0.156915 15% 1.254947 0.183394 0.208235 0.213882 0.607290 0.293274 0.305409 0.312564 0.x 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 1 14% 1.271390 0.191230 0.193710 0.187184 0.300706 0 .215570 0.195378 0.179110 0.

162192 0.165447 0.192086 0.170145 0.144193 0.179067 0.188103 0.196045 0.14% 18 19 20 21 22 23 24 25 26 27 28 29 30 35 40 45 50 0.189639 0.184090 0.160201 0.153526 0.180706 0.160096 17% 18% 0.154699 0.182467 0.190076 0.167416 0.150139 16% 0.177690 0.205357 0.180550 0.166353 0.181765 0.191468 0.170319 0.202548 0.171810 0.140200 15% 0.183454 0.192967 0.198676 0.206462 0.164673 0.140745 0.191034 0.142803 0.203690 0.200339 0.153057 0.201016 0.150986 0.149545 0.162963 0.162548 0.146303 0.171545 0.160424 0.160892 0.174721 0.184846 0.203065 0.163186 0.180046 19% 0.163447 0.182087 0.191750 0.152663 0.155430 0.144800 0.172121 0.185746 0.161886 0.197238 0.159761 0.201763 0.200022 0.202119 0.195054 0.170142 0.140386 0.193542 0.201467 0.191232 0.168667 0.151135 0.143204 0.148303 0.161336 0.186820 0.190181 0.190032 20% 0.156278 0.200846 0.174019 0.147231 0.150562 0.204444 0.170701 0.200136 0.172487 0.201221 0.157266 0.143664 0.173423 0.181494 0.192487 0.164013 0.180240 0.200055 0.150279 0.141442 0.194229 0.170166 .172917 0.154621 0.154070 0.182919 0.190432 0.152651 0.175550 0.207805 0.145498 0.158417 0.152300 0.181264 0.171885 0.176530 0.180105 0.

Semnifică volumul fondurilor necesare pentru obţinerea unui leu. •i 1 v + i) . la un nivel dat al dobânzii (randamentului). Semnifică valoarea unei anuităţi constante de un leu. valoarea prezentă a dreptului de a primi o serie de plăţi anuale de un leu pentru un anumit număr de ani. la un nivel dat al dobânzii (randamentului). Semnifică valoarea prezentă a unui leu. la un anumit nivel dat al dobânzii. .n i____' ~ ' 7Î"Y*" -^—— 1 S + s y _ . dr. suma la care va ajunge o depunere de un leu după un număr de ani dat. MARIN TOMA Semnificaţia factorilor de actualizare şi de capitalizare /x :\n Semnifică valoarea leului.j 242 . suma la care va ajunge depunerea unei anuităţi constante de un leu după un anumit număr de ani. Semnifică valoarea prezentă a unei anuităţi constante de un leu.Prof. valoarea prezentă a dreptului de a primi un leu la o anumită dată în viitor. actualizată la un nivel dat al dobânzii. univ. anuitatea necesară pentru a acumula un leu într-un număr dat de ani şi la un anumit nivel al dobânzii.

1 j 1 i(l + i )n 243 .Iniţiere în evaluarea întreprinderilor * i (1 + j Y1 _ 1 Semnifică venitul ce poate fi achiziţionat de anuitatea de un leu. venitul anual ce poate fi obţinut pentru o sumă de un leu. Semnifică valoarea prezentă a unui venit constant de un leu pe o perioadă infinită. Semnifică valoarea prezentă a unui venit constant de un leu pe o perioadă infinită. dar amânat pentru o perioadă de „n" ani. nerambursabilă eşalonat. ci într-o singură tranşă. la un anumit nivel al dobânzii.

b) inflaţia. dr. la media preţurilor de achiziţie din cea mai recentă perioadă. b) bilanţului economic. b) în funcţie de raportul de schimb leu/dolar. Cum se reevaluează stocurile de materii prime din întreprinderea supusă evaluării. Evaluarea economică şi financiară a unei întreprinderi se f ace pe baza: a) bilanţului contabil. 3. univ. pe bază de expertiză şi diagnostic: a) aplicând una din metodele FIFO sau LIFO. c) politicile de restructurare. Ce relaţie există între rata de actualizare si riscul de ţară: a) cu cât riscul de ţară e mai mare. c) la preţurile zilei sau. dacă intrările sunt mai rare. c) bilanţului resurselor şi destinaţiilor acestora. MARIN TOMA ANEXA 2 Teste grilă. cu atât rata de actualizare e mai mare. întrebări recapitulative şi studii de caz 1. Care din următoarele categorii de factori fac necesară poziţionarea sistematică a întreprinderii pe piaţă: a) factori legaţi de existenţa preţurilor libere.Prof. 2. 4. 244 .

. c) nu are nicio influenţă. b) invers proporţională. Ce relaţie există între valoarea întreprinderii şi rata de actualizare: a) direct proporţională. 8. cu atât rata de actualizare e mai mare. c) depinde de numărul si mărimea riscurilor. b) nivel diferit de informare şi documentare. Când se doreşte determinarea valorii actuale a bunurilor dintr-o întreprindere. 245 6. Estimarea de către experţi a unor rate de actualizare diferite poate avea ca explicaţie: a) o percepţie diferită despre riscuri. Insuficienţa de amortizare a imobilizărilor dintr-o întreprindere (amortizarea scriptică este inferioară amortizării tehnicoeconomice) influenţează artificial valoarea patrimoniului întreprinderii în sensul: a) micşorării. cu atât rata de actualizare e mai mică. se urmăreşte: a) actualizarea valorii bunurilor la inflaţie.Iniţiere în evaluarea întreprinderilor cu cât riscul de ţară e mai mic. b) majorării. 7. b) 5. c) nu este posibilă o astfel de situaţie. c) cu cât riscul de ţară e mai mare.

amortismentele şi necesarul de fond de rulment. Care este valoarea patrimonială de bază a unei întreprinderi care prezintă următorul bilanţ economic: imobilizări 60. 12. deoarece creşte fluxul de trezorerie. profitul net se corectează cu: a) cheltuielile nedeductibile. MARIN TOMA corectarea tuturor distorsiunilor dintre valoarea contabilă şi valoarea economică a bunurilor. b) amortismentele. b) 9. deoarece se reduce fluxul de trezorerie. c) investiţia de menţinere. c) creşterii. necesarul de fond de rulment şi investiţia de menţinere. pentru o bună gestiune a afacerii. 10. Creşterea necesarului de fond de rulment (NFR) influenţează valoarea întreprinderii. 11. 246 . deoarece creşte necesarul de resurse. c) corectarea valorii contabile cu inflaţia şi cu influenţele din modificarea raportului de schimb leu/dolar.Prof. variaţia necesarului de fond de rulment şi investiţia de menţinere. c) dacă normele contabile permit aceasta. Atunci când se determină fluxul de trezorerie. b) sistematic. dr. în sensul: a) reducerii. Evaluarea economică si financiară a unei întreprinderi poate fi efectuată: a) numai când e prevăzută prin acte normative. în vederea evaluării unei întreprinderi.000. b) reducerii. univ.

000. c) evaluări pe bază de acte normative. stocuri 300.000.000.000. 14. 13.000.000. rezerve 10.000. în vederea aducerii la inflaţie. creanţe 400. 247 . obligaţii 640. Evaluările pot fi: a) evaluări contabile. b) determinarea valorii de piaţă a bunurilor şi întreprin derilor. profit 10. Câte variante teoretice sunt pentru determinarea capacităţii beneficiare a unei întreprinderi în ce priveşte perioada de referinţă: a) 2. c) 780. c) 4. b) evaluări contabile si evaluări economice. Obiectivul evaluării economice şi financiare îl reprezintă: a) determinarea valorii patrimoniale şi a valorii prin rentabi litate a întreprinderilor.000. 15. b) 150. evaluări administrative şi evaluări bazate pe expertiză şi diagnostic.000: a) 140. diferenţe din reevaluare 50.000. c) reevaluarea bunurilor din întreprindere.Iniţiere în evaluarea întreprinderilor capital social 70.000. disponibilităţi 20. b) 3.

univ. b) un beneficiu viitor. MARIN TOMA 16. b) uzura scriptică este durata de recuperare a investiţiei. b) să reactualizeze valoarea patrimonială pentru privatizare. Care sunt metodele de piaţă de evaluare a terenurilor folosind chiria si informaţiile de tranzacţionare: a) metoda rentei de bază si a capitalizării rentei de bază. c) doar metoda rentei de bază. Activul net corectat prin metoda aditivă se determină după formula: 248 . c) să stabilească valorile reale de impozitare. b) metoda comparaţiei directe. c) beneficiul realizat de întreprindere la data analizei. 20. 19.Prof. Capacitatea beneficiară se referă la: a) beneficiul realizat în trecut. La ce se foloseşte reevaluarea mijloacelor fixe: a) să schimbe valorile mijloacelor fixe din bilanţul contabil. 17. Care este diferenţa dintre uzura scriptică si uzura fizică a unei clădiri: a) nu este nicio diferenţă. 18. asociere etc. dr. iar cea fizică este durata de viaţă. c) apreciere economică a vieţii unei clădiri..

obligaţiile financiare. b) rata de remunerare a activelor fixe. b) activul net corijat (corectat).diferenţele din reevaluare. Rata de actualizare este: a) un element al pieţei financiare.Iniţiere în evaluarea întreprinderilor a) capitaluri permanente +/. c) dobânda la împrumutul de stat. Care este valoarea patrimonială de bază a unei întreprinderi sau a unui activ: a) activul net contabil. Activul net corectat. c) activul net reevaluat. c) activul reevaluat corijat +/.total datorii.diferenţele din reevaluare.total datorii. c) activul reevaluat corijat . b) un element al pieţei de bunuri si servicii. 23.diferenţele din reevaluare. 249 . se determină după formula: a) capitaluri proprii +/. 24. c) dobânda bancară. prin metoda substractivă. Care dintre următoarele elemente pot constitui niveluri ale ratei de capitalizare? a) dobânda la împrumutul de stat. 22. b) activul reevaluat corijat . 21. b) capitaluri proprii +/.

26.Prof. MARIN TOMA 25. 27. conducerii şi gestionării personalului urmăreşte examinarea: a) structurii întreprinderii. dr. stabilirea calităţii conducerii şi a salariaţilor întreprin derii. conducerii şi gestionării personalului are drept scop: a) încadrarea întreprinderii (mică. mijlocie. mare). Diagnosticul funcţiei organizării. Obiectivul diagnosticului organizării. b) o modalitate de determinare a profitului net. 250 . b) absenteismului. c) o centralizare a concluziilor privind diagnosticele funcţii lor întreprinderii la un moment dat. univ. mijlocie. Obiectivul diagnosticului funcţiei organizării. conducerii şi gestionării personalului are drept scop: a) încadrarea întreprinderii (mică. Sinteza diagnosticelor funcţiilor întreprinderilor reprezintă: a) o metodă de cunoaştere a rentabilităţii. b) analiza structurii umane şi a capacităţii sale de a-şi da concursul la realizarea activităţilor întreprinderii. mare). c) stabilirea organigramei întreprinderii. b) c) analiza structurii umane şi a capacităţii sale de a contribui la realizarea obiectivelor şi funcţiilor întreprinderii. c) resurselor umane ale întreprinderii. 28.

b) funcţiei de exploatare.Iniţiere în evaluarea întreprinderilor 29. c) aprecierea în ce măsură mijloacele de producţie mate riale răspund nevoilor actuale sau viitoare ale între prinderii sau ale achizitorului (cumpărătorului) ei potenţial. c) .-.. conducere şi gestionare a perso nalului.—r—r-^— x 365 zile > rulaj anual creditor al contului clienţi soldul mediu lunar al perioadei al contului clienţi rulajul creditor anual al contului clienţi soldul la 31 decembrie .x 100 sold la 31 decembrie 251 . \ ------f-^------.-----r. Durata de decontare medie a încasării datoriilor clienţilor se face ca raport între: a d soldul la 31 decembrie al contului clienţi -. are drept scop: a) stabilirea gradului de uzură şi a valorii mijloacelor fixe. . c) tuturor funcţiilor întreprinderii. Diagnosticul funcţiei comerciale se află în relaţie de interde pendenţă cu diagnosticul: a) funcţiei de organizare. b) necesitatea de restructurare a întreprinderii.soldul la l lanuane -----------------------------------------------------. 31.. 30.-----. în cadrul evaluării întreprinderii. Obiectivul diagnosticului tehnic.-------^-. tehnologic şi de exploatare.

33.Prof. 35. b) unei expertize si diagnostic. dr. b) un plus de valoare recunoscută întreprinderii cu ocazia unei transmiteri care are ca sursă elementele intangibile ale acesteia. Elementele de calcul pentru a evalua o întreprindere prin rentabilitate sunt: a) profitul din bilanţ. c) un plus de valoare înregistrată în bilanţ care corespunde fondului comercial al întreprinderii. Diagnosticul comercial urmăreşte determinarea: a) raporturilor dintre întreprindere şi mediul său exterior social-economic. 252 . 34. univ. rata de actualizare şi perioada de referinţă. Goodwill-ul reprezintă: a) fondul comercial al întreprinderii. MARIN TOMA 32. c) bilanţului contabil al întreprinderii. c) nivelul calitativ al produselor şi serviciilor sau al lucrărilor executate de întreprindere. b) pieţei şi a locului ocupat de întreprindere pe această piaţă. b) capacitatea beneficiară. rata de actualizare şi perioada de referinţă. Evaluarea economică şi financiară a întreprinderii se face pe baza: a) unui act normativ.

b) după natura veniturilor si cheltuielilor. 37.Iniţiere în evaluarea întreprinderilor c) capacitatea beneficiară. 36. c) după principiul necompensării veniturilor cu cheltu ielile. Elementele intangibile influenţează valoarea întreprinderii: a) patrimonial. Bilanţul contabil serveşte ca bază de date pentru stabilirea: a) activului net contabil. b) rezultatului net contabil. b) nu. rata de actualizare şi perioada de referinţă. c) conturilor de regularizare. 39. ca fond comercial. Modalitatea de prezentare a conturilor de venituri şi cheltuieli în contul de profit şi pierdere se face: a) după regulile de deductibilitate fiscală. 38. rata inflaţiei. b) prin rentabilitate. Goodwill-ul unei întreprinderi se găseşte înregistrat în bilanţul întreprinderii la închiderea exerciţiului: a) da. c) da. c) nu influenţează. 253 .

Prof. univ. c) în ordinea fluxurilor economice. sexe şi vechime în întreprindere relevă anomalii în ceea ce pri veşte: a) nivelul corespunzător de pregătire a personalului. b) ocuparea funcţiilor de conducere de către personalul feminin. b) în sume nete atât în activ. c) nivelul corespunzător de pregătire a şefilor de comparti mente. 41. 43. c) determinarea profitului brut. b) gradul de utilizare a acestora. 254 . b) aprecierea fiabilităţii conturilor anuale. Diagnosticul funcţiei contabile are ca obiectiv: a) stabilirea corectă a înregistrărilor contabile. Modalitatea de prezentare a posturilor contabile în bilanţul contabil se face: a) în ordinea crescândă a simbolurilor conturilor. MARIN TOMA 40. cât şi în pasiv. Separarea bunurilor din întreprinderea supusă evaluării se face în funcţie de: a) prevederile legale. Analiza structurii salariaţilor pe niveluri de pregătire. dr. 42. c) utilitatea exprimată şi măsurată prin gradul de participare la realizarea profiturilor.

255 . de fructificare sau de actualizare b) x . Care este regula (formula) actualizării propriu-zise? a) x (l + i)n = y. c) rata de actualizare sau de capitalizare. b) factorul timp şi fructificarea.) 45. Tehnicile pentru realizarea actualizării sunt: a) capitalizarea şi actualizarea propriu-zisă.Y -. b) x = y ([7 If c) X= 46.Iniţiere în evaluarea întreprinderilor 44. zile etc. luni. x şi y = sume care se referă la perioade diferite de timp i = rata de capitalizare. Care este regula (formula) capitalizării? a) x(l + i)n=y.—x^"' ^ ' c) ____"+1J • 1 n = perioada de referinţă (an.

diferenţe din reevaluare 14.000.000.000. Următorii factori trebuie avuţi în vedere.000. unul din ei fiind eronat: a) evoluţia preţurilor. 48. profit 1. este inexactă: a) corecţii legate de politica de amortizare a întreprinderii. instalaţii luate cu chirie 10. prezintă următoarea situaţie patrimonială: capital social 3.000. c) evitarea metodei de amortizare accelerată.000.000. c) modul de contabilizare a costurilor. indife rent de metoda folosită de întreprindere.000.000. b) corecţii legate de politica de salarizare a întreprinderii. c) corecţii legate de politica de comercializare a întreprinderii. 50.000.000.000. în vederea determinării capacităţii beneficiare a întreprinderii.000.000. dr. stocuri 20. imobilizări 8. b) calculul amortizării în funcţie de metoda liniară. 49.Prof. MARIN TOMA 47. Care din următoarele ajustări aduse profitului din bilanţ. disponi bilităţi 500. după reevaluarea bunurilor. rezerve 500. 256 .000. creanţe 15. obligaţii nefinanciare 25. univ. atunci când se reeva luează bunurile dintr-o întreprindere. b) raportul de schimb leu/dolar.000. Care este valoarea activului net corijat al unei întreprinderi care.500.000. în ce constă ajustarea profitului din bilanţ în funcţie de politica de amortizare a întreprinderii: a) înlăturarea excesului sau insuficienţei de amortizare.000: a) 43.000.

000. obligaţii nefinanciare 25. b) 28. rezerve 10.000. c) 18. Dacă se poate determina valoarea patrimonială a unei între prinderi.000.500. 33.000.000.000. b) întreprinderilor aflate în dificultate.000.000. Care este valoarea substanţială brută a unei întreprinderi care.000.000.000.000.000.000. 257 . dispunând de următoarele infor maţii: capital social 3. creanţe 15.000. diferenţe din reevaluare 14. 53.000. disponi bilităţi 500.500.000: a) da.000: a) 53.500.000. prezintă următoarea situaţie patrimonială: capital social 3.000.000.000. b) da.000.000. stocuri 20.500.000.000.000.000. 52. instalaţii luate cu chirie 10.000.000. 23.000. rezerve 500.000. neredresabile.Iniţiere în evaluarea întreprinderilor b) 18. c) întreprinderilor aflate în dificultate. imobilizări 8. redresabile.500.000.000. c) 28. după reevaluarea bunurilor. c) nu. alte fon duri proprii 15. care este aceasta.000. profit 1. imobilizări necorporale (cheltuieli de înfiinţare) 5. Metoda de evaluare „la termen" este recomandabil să fie folosită în cazul: a) întreprinderilor aflate în dificultate. 51.

55. c) da. cât şi destinaţia acestora. ca atare. cât şi rentabilitatea. b) punct de pornire în determinarea capacităţii beneficiare a întreprinderii. dr. c) creşterea riscurilor legate de politica economică. Metodele combinate de evaluare abordează: a) atât activul.Prof. se obţine valoarea întreprinderii. 57. MARIN TOMA 54. fiscală contabilă micşorează rata de actualizare şi. profitul din bilanţul contabil constituie: a) un element de calcul al valorii întreprinderii. b) nu. b) creşterea riscurilor legate de politica economică. deoarece se amortizează altfel. univ. micşorează valoarea întreprinderii. prin aplicarea unui multipli cator (coeficient). contabilă micşorează valoarea întreprinderii. c) un profit economic la care. vamală. fiscală. c) atât resursele. cât şi pasivul din bilanţ. 56. în evaluarea unei întreprinderi prin rentabilitate. b) atât patrimoniul. 258 . Care din următoarele afirmaţii este inexactă: a) creşterea ratei de actualizare micşorează valoarea între prinderii. O instalaţie dată cu chirie influenţează valoarea patrimonială de bază a unei întreprinderi? a) da. vamală.

i = rata de capitalizare: a) prag de semnificaţie în cadrul diagnosticului. Alegerea metodelor de evaluare utilizate are la bază criteriul principal: a) recomandat de bibliografia consultată. 62. 59. c) metodelor care dau rezultate apropiate. Evaluatorul. c) toate cele de mai sus. Utilizarea unei metode de evaluare depinde de: a) condiţiile concrete de evaluare. Evaluarea întreprinderii necesită aplicarea: a) a trei sau mai multe metode.Iniţiere în evaluarea întreprinderilor 58. 60. 61. estimează: a) costul. 259 . în procesul de evaluare. b) prag de rentabilitate al întreprinderii. b) valoarea. b) raţionamentul profesional al evaluatorului. Ce semnificaţie are relaţia ANC • i în evaluarea elementelor intangibile ale unei întreprinderi în care: ANC = activul net corijat (valoarea patrimonială a întreprinderii). c) goodwill-ul întreprinderii. b) cel puţin a două metode. c) tipul de întreprindere de evaluat.

c) preţul de vânzare existent în cataloagele furnizorilor. mai puţin deprecierea.Prof. 64. mai puţin deprecierea. 66. 65. mai puţin uzura. dr. b) parametrii tehnici de eficienţă. mai puţin datoriile care grevează bunul si cheltuielile ocazionate de lichi dare. b) preţul de vânzare posibil de obţinut. 63. Valoarea de lichidare a unui bun este egală cu: a) valoarea de origine. c) determinarea rentabilităţii întreprinderii. Diagnosticul efectuat de evaluator urmăreşte: a) stabilirea competitivităţii întreprinderii. Utilitatea bunului în întreprindere se determină în funcţie de: a) gradul de participare la realizarea profiturilor. c) gradul de uzură. MARIN TOMA b) constatările din diagnosticul de evaluare. 260 . univ. c) valoarea actuală a bunului. b) modalitatea de manifestare a funcţiilor întreprinderii şi stabilirea concluziilor. Preţul pieţii pentru bunurile care au utilitate pentru întreprin dere este egal cu: a) valoarea de intrare. c) dorinţa beneficiarului evaluării. b) preţul de cumpărare a unui bun similar sau cu caracte ristici similare.

. 68. c) 30 de zile.Iniţiere în evaluarea întreprinderilor 67. . Se dau următoarele elemente de bilanţ: . c) voinţa proprietarilor întreprinderii. Stabilind bilanţul economic al întreprinderii. b) dispoziţiile legale în vigoare.000 mii lei.brevete proprietate = 125.cheltuieli de cercetare = 15.375 mii lei.150 mii lei. iar rulajul creditor anual al acestora este de 186. Există un cumpărător pentru o parte din brevete care oferă 75.total activ = 425. b) 143. Concluziile diagnosticului efectuat de evaluator ţine seama de: a) mediul economic exterior întreprinderii şi condiţiile asi gurate de întreprindere mediului intern de manifestare a funcţiilor ei. 261 . c) 118.000 mii lei. bilanţul contabil va fi ajustat (corijat) în minus cu: a) 93. Soldul clienţilor la 31 decembrie este de 15.500 mii lei.000 mii lei.000 mii lei.000 mii lei. b) 45 de zile.500 mii lei. . Care a fost durata în zile a încasării clienţilor? a) 15 zile.cheltuieli constituire = 2. 69.000 mii lei.

b) minus 1. c) 220. b) 20.400 mii lei. Stabilind bilanţul economic.000 lei. univ.Prof. Bilanţul economic se prezintă cu un: a) activ net corijat de 23. c) plus l . nu mai are utilizare de peste trei ani.000 mii lei.000 mii lei.000 mii lei. 71. Se constată că o hală industrială. 262 .000 mii lei.000 mii lei. Cheltuielile de demolare a halei sunt estimate la 85.000 mii lei. iar situarea ei în partea periferică a uzinei face posibilă vânzarea terenului încă liber de orice sarcină.000 mii lei.000 mii lei.000 mii lei.000 mii lei. cu ce sumă urmează a fi ajustat (corijat) în minus. în valoare rămasă de 145. 72. dr. iar rata neutră de 20%. Valoarea patrimonială a întreprinderii va fi de: a) 18. b) 75. Activul net corijat al întreprinderii este de 22. Superprofitul va fi de: a) plus 2.000 lei. c) 19.000 mii lei. din care datorii totale de 5.000 mii lei.400 mii lei. bilanţul contabil: a) 265.000 mii lei.000 mii lei. b) pasiv net corijat de 23.A R INT O M A M 70. capaci tatea beneficiară de 3. iar transportul şi taxele materialelor nerecuperabile la suma de 35. Pentru materialele recuperabile se estimează obţinerea din vânzarea acestora a sumei nete de 45.

000 mii lei. b) 320.000 mii lei.000 mii lei. Capacitatea beneficiară a întreprinderii este de 8. Activul net contabil este de 425. capacitatea beneficiară este de l . Valoarea bunu rilor închiriate este de 105.000 mii lei. iar rata de actualizare (c) este de 25%. 75. b) 26 . rata neutră de plasament (i) este de 11%.480 mii lei. iar dobânda la certificatele de depozit ale trezoreriei statului este de 30%. c) 26 . intră în lichidare având următoarele date estimative: 263 . 6 67 mii l ei. va fi de: a) 25 . 5 00 mii l ei. 6 00 mii l ei. Valoarea întreprinderii. Valoarea întreprinderii prin metoda bazată pe goodwill este de: a) 8. cu un activ net pozitiv. O întreprindere neredresabilă. b) 8.000 mii lei. c) 350.000 mii lei.800 mii lei. 74. iar valoarea bunurilor întreprinderii închiriate la terţi este de 75. Valoarea patrimonială a întreprinderii (ANC) este de 8.Iniţiere în evaluarea întreprinderilor 73.000 mii lei.000 mii lei.000 mii lei. utilizând valoarea de rentabilitate sau metoda de capitalizare a veniturilor.600 mii lei. 76. Valoarea substanţială brută a întreprinderii va fi de: a) 455. c) 8.

000 lei. 77. dr. b) 2.000 lei.Prof. univ. c) 8. b) 118. rata neutră (i) este de 11 %.000 mii lei. 264 . b) 8.000 mii lei. 78. plus valoarea imobilizărilor = 5.600 lei.800 lei. MARIN TOMA - activ net contabil = 120. în câte grupe se pot împărţi metodele de evaluare combi nate? a) 3.000 mii lei.000 mii lei. iar rata de actualizare a superprofitului este 25%. c) 116.000 mii lei.480 lei. minus valoarea imobilizărilor = 6. c) 4. - cheltuieli de dezafectare şi funcţionare în timpul lichidării = 2. Valoarea estimată a trezoreriei disponibilă după lichidare este de: a) 117. Valoarea patrimonială a întreprinderii (ANC) este de 8. capacitatea beneficiară este de l . Valoarea globală a întreprinderii va fi de: a) 8.000 mii lei. (plusul si minusul sunt estimate a fi rezultate în urma lichidării vânzării imobilizărilor).000 mii lei.

b) +6.666 lei. Reluând informaţiile de la întrebarea 72.Iniţiere în evaluarea întreprinderilor 79. c) nu influenţează. Care este rolul diagnosticului în evaluarea întreprinderii? 265 . 83. c) nu există relaţie directă. 80. Ce relaţie există între rata de actualizare şi riscul de ţară? a) direct proporţională. 81. precizaţi care este valoarea goodwill-ului aplicând o rată de actualizare de 30%: a) -4. 84. Creşterea necesarului de fond de rulment (NFR) influenţează valoarea întreprinderii în sensul: a) reducerii. b) invers proporţională. 82. Explicaţi necesitatea evaluării economice şi financiare a unei întreprinderi. Explicaţi diferenţele dintre preţ şi valoare.666 lei. 86. 85. Explicaţi rolul bilanţului contabil în evaluarea unui activ sau a unei întreprinderi.666 lei. Clasificaţi diferitele tipuri de evaluări. b) creşterii. c) + 4.

90. univ. Definiţi valoarea de utilizare. 99. management si resurse umane. Obiectivul si mijloacele de realizare ale diagnosticului comercial. Definiţi valoarea de piaţă. 89. 92. Definiţi valoarea justă. Obiectivele şi mijloacele de realizare ale diagnosticului financiar-contabil.Prof. 91. dr. 94. Definiţi valoarea actuală a unui bun. De ce este obligatorie evaluarea în cazul privatizării unei întreprinderi? 95. Prezentaţi 3 momente din viaţa întreprinderii în care este obligatorie evaluarea. Obiectivul şi mijloacele de realizare ale diagnosticului de organizare. 96. 97. Obiectivul si mijloacele de realizare ale diagnosticului juridic. 98. 93. Definiţi valoarea substanţială. MARIN TOMA 87. tehnologic şi de exploatare. Explicaţi legătura dintre scop si metodă în evaluarea întreprin derii. Obiectivul si mijloacele de realizare ale diagnosticului tehnic. Definiţi valoarea de origine. 266 . 88. 100.

.000.000. provizioane pentru riscuri şi cheltuieli 65. 109. Aveţi următoarele informaţii despre întreprindere: cheltuieli de înfiinţare 5. şi explicaţi rolul acestora în cadrul diagnosticului de evaluare. împrumuturi bancare 150.000. Rolul bilanţului funcţional în diagnosticul de evaluare.000 (din care 75. stocuri 200. 108. licenţe 10. echipa mente 100. clădiri 50. 106. creanţe 300.000. capital social 125. venituri în avans 80.000.000 pe termen lung). 104.000.000. Rolul bilanţului în diagnosticul de evaluare. bilanţul financiar şi bilanţul funcţional.000.Iniţiere în evaluarea întreprinderilor 101. rezerve 5. Care sunt paşii (etapele) în determinarea activului net corectat al unei întreprinderi? Care sunt componentele fundamentale ale oricărei evaluări de întreprindere? în ce constă separarea bunurilor dintr-o întreprindere în bunuri necesare şi bunuri nenecesare? Care sunt criteriile în funcţie de care se face evaluarea bunurilor dintr-o întreprindere în vederea determinării activului net corijat? Care sunt metodele de calcul al activului net corectat al unei întreprinderi? în ce constă metoda substractivă de calcul a activului net corijat? 267 105.000. furnizori 250. 102. 103.000. Eliberaţi bilanţul contabil în principalele sale mase. bănci 10.000. 107.000.

Explicaţi relaţia dintre rata de actualizare şi valoarea între prinderii. Prezentaţi şi explicaţi modul de determinare a costului capita lului unei întreprinderi.Prof. Explicaţi relaţia dintre riscuri şi rata de actualizare. Determinaţi activul net corijat al unei întreprinderi. 121. 268 . 117. cheltuieli de înfiinţare 15. Cum se determină costul capitalului propriu al unei între prinderi? 119.l. dr. Ce este rata de actualizare? 115.000. 120. Explicaţi relaţia dintre activul net corijat al unei întreprinderi şi valoarea acesteia. furnizori 400. Ce este actualizarea? 118. 114. împru muturi bancare t. 113. rezerve 10.000.000. în ce constă metoda aditivă de calcul a activului net corijat? 111. prin ambe le metode.000.000. clădiri 200.000. Care sunt tehnicile de actualizare? 116.000. creditori 80.000. echipamente 250. profit 55. 200. 122. capital social 100.000. stocuri 300. univ.000. cunoscând următoarele elemente din bilanţul eco nomic al acesteia: casa 10. Prezentaţi 3 metode de determinare a ratei de actualizare. 112.000. Cum se calculează valoarea substanţială brută a unei între prinderi? Explicaţi semnificaţia acesteia. banca 150. venituri anticipate 80. Explicaţi relaţia dintre riscuri şi valoarea întreprinderii.000. MARIN TOMA 110.000.

Ce corecţii se aduc rezultatelor financiare din bilanţul contabil în legătură cu amortizările şi provizioanele pentru deprecierea imobilizărilor? Ce corecţii se aduc rezultatelor financiare din bilanţul contabil în legătură cu cheltuielile salariale? Explicaţi corecţiile legate de sinergii ce trebuie aduse profi tului din bilanţul contabil pentru a determina capacitatea bene ficiară a întreprinderii. 130. Enumeraţi unele posibile riscuri externe şi riscuri interne ale unei întreprinderi cu influenţă asupra ratei de actualizare. C are sunt paşii (etapele) pentru determinarea capacităţii beneficiare a unei întreprinderi? Prezentaţi si explicaţi 4 corecţii ce pot fi aduse rezultatelor din bilanţul contabil pentru determinarea capacităţii bene ficiare. 133. 132. Ce semnificaţie are coeficientul de volatilitate al acţiunilor unei întreprinderi asupra valorii acesteia? Ce este valoarea patrimonială a unei întreprinderi şi prezentaţi câteva din metodele de determinare. Ce sunt efectele sinergice şi ce influenţă au asupra valorii unei tranzacţii? Care sunt variantele teoretice de calcul matematic al capaci tăţii beneficiare a unei întreprinderi? 269 124. 129. 127. 131.Iniţiere în evaluarea întreprinderilor 123. . C e este capacitatea beneficiară a unei întreprinderi şi ce semnificaţie are în evaluarea întreprinderii. 126. 128. 125.

MARIN TOMA 134. 139. 140. 145. în ce constă metoda fluxurilor de disponibilităţi actualizate? 270 . Ce relaţie este între rata de actualizare.Prof. Definiţi capacitatea beneficiară a unei întreprinderi şi prezentaţi formele de exprimare a acesteia. Ce semnificaţie are multiplicatorul capitalistic y pentru eva luarea prin rentabilitate a unei întreprinderi şi care sunt for mele de prezentare a acestuia? Ce este valoarea de randament propriu-zisă şi cum se determină? 138. Ce este valoarea de rentabilitate continuă şi cum se determină? 143. Care este valoarea întreprinderii prin metoda capitalizării veniturilor şi explicaţi semnificaţia acesteia. dr. Cum se determină şi ce semnificaţie au fluxurile de trezorerie în evaluarea unei întreprinderi? 144. 141. capacitatea beneficiară şi valoarea întreprinderii? Capacitatea beneficiară a unei întreprinderi exprimată prin profitul net este de 800. Ce este valoarea de rentabilitate limitată si cum se determină? 142. univ. Ce este şi cum se determină prima de risc a unei întreprinderi? 137. 136. Care sunt elementele de calcul necesare pentru evaluarea întreprinderii prin rentabilitate? Ce înţelegeţi prin perioada de referinţă a unei întreprinderi în evaluarea acesteia prin rentabilitate? 135. iar dobânda la obligaţiunile de stat este de 12%.

156. Care sunt cele 4 etape (paşi) în evaluarea întreprinderii prin metoda fluxurilor de disponibilităţi actualizate? Ce este valoarea reziduală. 155. ce semnificaţie are şi cum influenţează valoarea întreprin derii? 147. cum se determină şi când se foloseşte în evaluarea întreprinderii? Ce sunt elementele intangibile ale unei întreprinderi şi care sunt acestea? Ce este partea „invizibilă" a unei întreprinderi şi cum se determină valoarea acesteia? Ce este pragul de rentabilitate al unei întreprinderi şi ce semni ficaţie are în evaluarea acesteia? Ce este superprofitul.Iniţiere în evaluarea întreprinderilor 146. Ce relaţie există între fondul comercial şi goodwill-ul unei întreprinderi? Ce sunt metodele combinate de evaluare a întreprinderii şi în câte grupe se pot clasifica? Explicaţi în ce constă metoda practicienilor de evaluare a întreprinderii. în ce constă metoda remunerării valorii substanţiale brute? 157. 151. 150. 148. în ce constă metoda remunerării capitalurilor permanente necesare exploatării? 271 . 154. 149. Ce este goodwill-ul unei întreprinderi şi în ce relaţie se află cu valoarea acesteia? 153. 152. superbeneficiul sau renta de goodwill.

Care sunt ipotezele de bază în evaluarea întreprinderii prin metoda remunerării valorii substanţiale brute? Se dau următoarele informaţii: imobilizări corporale 29. Se cere să evaluaţi întreprinderea calculând o rentă a goodwillului redusă la 5 ani. stocuri 20. MARIN TOMA 158.000/an.000. Cum se evaluează obligaţiile din bilanţul unei întreprinderi pentru determinarea valorii acesteia? 166. capacitatea beneficiară exprimată prin profitul previzional net l .000 şi împrumuturi bancare 5. Cum se evaluează acţiunile deţinute de întreprindere la capitalul altor întreprinderi? Cum se evaluează stocurile din cadrul unei întreprinderi pentru a determina valoarea acesteia? Cum se evaluează creanţele din bilanţul unei întreprinderi pentru a determina valoarea acesteia? Cum se evaluează disponibilităţile din bilanţul unei între prinderi pentru a determina valoarea acesteia? Cum se evaluează imobilizările necorporale ale unei între prinderi pentru determinarea valorii acesteia? 159. obligaţii nefinanciare 25. rata de remunerare a valorii substanţiale brute este de 15%.000. rata de actualizare este de 12%.000.Prof. capitaluri proprii 50. dr. 164. creanţe 50. fond de comerţ l .000. 163.000.000.000.000. Care sunt situaţiile în care este posibilă evaluarea unei între prinderi în dificultate? 272 . 160. 165. disponi bilităţi 5. 161. univ. diferenţe din reeva luare 25. 162.

când se foloseşte si cum se calculează valoarea întreprinderii în dificultate? 168. din care cheltuieli anticipate 10. Care este superprofitul. 174. când se foloseşte şi cum se calculează valoarea întreprinderii în dificultate? în ce constă metoda valorii la termen.500. 273 173.000. iar costul capitalului acestei întreprinderi este de 15%? Se dau următoarele informaţii despre o întreprindere: total active 150.000. superbeneficiul sau renta de goodwill a între prinderii? Care este valoarea unei întreprinderi dacă are o capacitate beneficiară exprimată prin profitul net de 10. iar capacitatea bene ficiară exprimată prin profitul net este 1. în ce constă metoda activului net de lichidare. valoarea patri monială a întreprinderii este de 10. capitaluri proprii 25. Cum influenţează modificarea preţurilor valoarea unei întreprinderi? Rata de remunerare a activelor este de 10%. 170.000. Cum influenţează raportul de schimb al monedei naţionale valoarea unei întreprinderi? 172. total datorii 75.000. . 175.000.Iniţiere în evaluarea întreprinderilor 167. Evaluarea întreprinderii în cazul fuziunii şi divizării. diferenţe din reevaluare 50. 169. Care este structura standard a unui raport de evaluare a întreprinderii? 171.000. Determinaţi activul net corijat al acestei întreprinderi.000.

univ. Bilanţul său se prezintă astfel la sfârşitul exer ciţiului N: ACTIV PASIV 5 Capitaluri proprii 120 Datorii financiare 12 137 TOTAL 112 25 137 177. Imobilizări corporale nete Imobilizări financiare Disponibilităţi băneşti TOTAL Imobilizările corporale ale afacerii sunt constituite în prin cipal din mobilier de birou pe care îl utilizează pentru propriile nevoi şi care are o valoare de piaţă estimată la 274 . Explicaţi influenţa politicilor de amortizare asupra valorii întreprinderii.Prof. dr. 180. 178. cum? O întreprindere si-a constituit un patrimoniu compus în principal din participaţii minoritare în afaceri industriale şi comerciale. 182. 181. MARIN 176. TOMA Care este rolul bilanţului economic în evaluarea unei între prinderi? Explicaţi rolul evaluării pentru elaborarea situaţiilor financiare ale întreprinderii. 179. 183. Cum explicaţi relaţia dintre politicile contabile si valoarea întreprinderii? Ce înţelegeţi prin valoarea patrimonială a unei întreprin deri? Cum influenţează riscul de ţară valoarea unei întreprin deri? Conturile din afara bilanţului influenţează valoarea unei întreprinderi? Dacă da.

încheiat la sfârşitul exerciţiului N. se prezintă astfel: 275 185.Iniţiere în evaluarea întreprinderilor 11 milioane u. Rentabilitatea capitalurilor proprii aşteptată de piaţă pentru acest tip de afacere este de 10%. cel aferent plusvalorilor activelor de 28%. plusvalori potenţiale brute de 15 milioane u. . Bilanţul societăţii-mame.m. 184. Impozitul pe profit este de 40%. un rezultat reportat negativ de 15 milioane u. Să se determine plusvalorile nete aferente activelor. Imobilizările financiare cuprind portofoliul de participaţii minoritare care includ două categorii distincte: - titluri ale societăţilor necotate pentru o valoare netă con tabilă de 88 milioane u. Grupul Y deţine.. Se reia enunţul de la problema 183 cu următoarea cerinţă: să se determine economia de impozit pe profit indusă de pierderi. B si C. pentru partea deţinută de întreprindere. - întreprinderea are. ca urmare a unor pierderi aferente exerciţiului anterior. titluri ale societăţilor cotate a căror valoare bursieră reprezintă. 50 milioane u.m. prin intermediul societăţii-mame. Se reia enunţul de la problema 183 cu următoarea cerinţă: să se calculeze activul net contabil.m.m.m. care generează. Aceste pierderi se vor recupera în următorii 5 ani. în opinia ma nagerilor. un control majoritar asupra a trei societăţi: A. 186. perioadă în care se va determina o economie de impozit pe profit.

în privinţa filialelor. acordat unui partener comercial al grupului care are unele dificultăţi financiare. - imobilizările financiare cuprind. o expertiză recentă îi atribuie o valoare de piaţă de 16 milioane u. pe de altă parte. După ultimele informaţii. valoarea netă contabilă a participaţiilor în societăţile A.. pe de o parte. Societăţile cotate ale aceluiaşi sector de activitate prezintă actualmente următorii multiplii asupra rezultatelor ultimului exerciţiu: l O pentru rezultatul exploatării şi 15 pentru rezultatul neţ. univ. acest partener ar putea ajunge în situaţia încetării plăţilor. dr. B. un împrumut de 12 milioane u.Prof.m. se mai ştie: A reprezintă în bilanţul grupului o valoare netă contabilă de 50 milioane u.m. 276 . MARIN TOMA ACTIV Imobilizări necorporale (din care cheltuieli de constituire) Imobilizări corporale Imobilizări financiare (din care participaţii) Disponibilităţi TOTAL 4 PASIV Capitaluri proprii 63 80 10 d) Datorii financiare 122 (HO) 7 143 TOTAL 143 Se mai cunosc următoarele: imobilizările corporale corespund clădirii ce reprezintă sediul social al grupului (regrupează ansamblul servicii lor administrative si comerciale ale grupului şi ale celor trei filiale). C si. Este o societate necotaţă care are datorii financiare de 18 milioane şi care a obţinut în ulti mul exerciţiu un rezultat din exploatare de 9 milioane.m.

în urma unor performanţe deosebite. dar ţinând seama de potenţialul său. de 32 mili oane pentru ultimul exerciţiu. Alte informaţii: impozit pe profit 40%. cotată la bursă. care deţine din capitalurile sale o cotă de 55%. 187. impozit pe plusvalorile aferente activelor pe termen lung 28%. o capitalizare bursieră de 130 milioane. prezintă caracteristicile finan ciare următoare: capitaluri proprii 100 milioane u. Societatea A. în puternică creştere. a cărei finanţare a fost realizată deocamdată doar din capita luri proprii. B prezintă la ora actuală. se estimează o valoare glo bală apropiată de cifra de afaceri anuală. Grupul deţine 100% din capitalul său. B şi C. Se reia enunţul de la problema 186 cu următoarea cerinţă: să se calculeze activul net contabil corectat al grupului Y. 188. Va loarea netă contabilă în cadrul grupului. Rentabilitatea sa nu este mare. pe baza mediei cursurilor înregistrate pe par cursul ultimei luni bursiere. datorii financiare 200 imobilizări nete 220 nevoie de fond de rulment 80 rezultatul exploatării 50 277 .Iniţiere în evaluarea întreprinderilor - B este o societate cotată pe piaţa secundară de 2 ani. este de 35 milioane.m. - Să se determine valoarea actuală a participaţiilor în societăţile A. C este o societate tânără.

m.1.m.m...7%. MARIN TOMA Se mai ştie că: . univ.rata medie a dobânzii la datoriile societăţii 7. în sumă de 20 milioane. (Metode de evaluare bazate pe randament) 190.cota de impozit 40%.Prof. presupunând că acest cash-flow va creste la infinit cu 4% pe an. . Se reia enunţul de la problema 186 cu următoarea cerinţă: să se calculeze cash-flow-ul disponibil si să se estimeze valoarea de piaţă a societăţii. 250 . investiţiile realizate de societate în cursul ultimului exer ciţiu au fost de 50 milioane si nevoia de fond de rulment a crescut cu 10 milioane. într-o altă societate cotată. 189. Un grup de societăţi prezintă următoarele situaţii financiare pentru ultimul exerciţiu: Cifra de afaceri Excedent brut de exploatare 278 1.rata dobânzii fără risc pe piaţă 5. .5 %.prima de risc mediu pe piaţa acţiunilor 4%. . Cheltuielile cu amortizarea au fost de 45 milioane u. a cărei valoare de piaţă (pe baza mediei cursurilor ultimei luni bursiere) este de 35 milioane u.m.coeficientul p 1. Să se determine costul mediu ponderat al capitalului ca şi referinţă a ratei de actualizare. dr. imobilizările nete cuprind o participaţie minoritară.000 milioane u. capitalizarea bursieră a societăţii este actualmente de 225 milioane u. .

cota de impozit pe profit 40%. Se cere să se calculeze valoarea creaţă de grup în ultimul exerciţiu. în cursul ultimului exerciţiu: nevoia de fond de rulment reprezenta 150 milioane u. .Amortizări = Rezultatul exploatării + Rezultat financiar + Rezultat extraordinar .3%.prima de risc medie a pieţei acţiunilor este de 5%.m. fără risc 4%. . la sfârşitul exerciţiului precedent. . .rata de rentabilitate a pieţei.Impozit pe profit . - 279 . .rata dobânzii la datoriile financiare ale grupului 7%.Amortizare pe plusvalori (specifică consolidărilor) = Rezultat net consolidat Bilanţ ACTIV Imobilizări nete Active curente de exploatare Disponibilităţi TOTAL 500 450 80 1030 50 200 -15 25 85 10 115 PASIV Capitaluri proprii Datorii curente de exploatare Datorii financiare TOTAL 450 280 300 1030 Alte informaţii: investiţiile au reprezentat 60 milioane u.coeficientul p al grupului este de 1.m.Iniţiere în evaluarea întreprinderilor .

Ultimul său dividend de 10 u. ştiind că pentru societăţile cotate din acelaşi sector de activitate s-au observat multiplii următori pentru rezultatele ultimului exer ciţiu: PER =18. univ. entitate) actualizarea presupunând că acest cash-flow va creşte cu 10% pe an în următoarele trei exerciţii. Să se determine valoarea de piaţă a afacerii (acţiunii) ştiind că rata de rentabilitate aşteptată de acţionari pentru capitalurile proprii este de 10%. trebuie găsită rata de creştere implicită a dividendelor la infinit care permite asigurarea acestei rentabilităţi. multiplul rezultatului din exploatare =10. 194. Dacă preţul acţiunii unei întreprinderi este actualmente 25. MARIN TOMA 191. tocmai s-a plătit. Se reia enunţul de la problema anterioară cu următoarea cerin ţă: să se evalueze afacerea prin comparaţii bursiere. piaţa cere o rentabilitate a capitalurilor proprii de 10%.Prof. apoi cu 4% până la infinit. Se reia enunţul de la problema 190 cu următoarea cerinţă: să se evalueze afacerea prin metoda cash-flow-urilor disponibile. rata de creştere anticipată a beneficiilor de 9% şi dividendul anticipat la sfârşitul exerciţiului este de 1.m. dr. apoi de 6% pe an pentru următorii doi ani şi apoi o creştere de 4% până la infinit. (pentru afacere. O întreprindere a fost introdusă la Bursă în exerciţiul N-l. 195. care este rata de rentabilitate sperată a titlului? 280 .000 lei. Ştiind că pentru clasa de risc considerată. 192.500 lei. O întreprindere oferă acţionarilor un randament global pe dividende de 3%. Se aşteaptă o creştere a dividendului său într-un ritm anual de 8% până la sfârşitul celui de-al treilea an. 193.

Conducerea unei întreprinderi doreşte să lege primele acordate agenţilor comerciali pentru depăşirea obiectivelor care le-au fost fixate de crearea de valoare pentru întreprindere. O întreprindere prezintă caracteristicile următoare: capitaluri investite de acţionari şi creditori: l . 281 .m. rentabilitate minimă cerută de la capitalurile investite pe piaţă: 7. rentabilitate minimă cerută de la capitalurile investite pe piaţă: 7.5%. O întreprindere prezintă caracteristicile următoare: capitaluri investite de acţionari şi creditori: l . Să se calculeze goodwill-ul întreprinderii pe baza ipotezelor: superprofitul va creşte cu o rată anuală constantă de 5% pe un orizont de prognoză de 10 ani. rentabilitate aşteptată (previzională) a capitalurilor inves tite în afacere: 10%..5%. rentabilitate aşteptată (previzională) a capitalurilor inves tite în afacere: 10%.000 mi lioane u..m.000 mili oane u. - 197.Iniţiere în evaluarea întreprinderilor 196. 198. Să se calculeze goodwill-ul întreprinderii pe baza impozitelor: superprofitul va fi constant pe o durată nedeterminată de timp. A fost studiată ipoteza următoare: creşterea cifrei de afaceri cu mai mult de 5% faţă de obiective.

A fost studiată ipoteza următoare: .Cota de impozit pe profit: 40%.m. Conducerea unei întreprinderi doreşte să lege primele acordate agenţilor comerciali pentru depăşirea obiectivelor care le-au fost fixate de crearea de valoare pentru întreprindere. Care este creşterea valorii economice adăugate în ipoteza de mai sus? 200. m.Prof. Se mai cunosc următoarele: marja profitului din exploatare (operaţional) înainte de impozit: 20% (PO/CA). O întreprindere prezintă următoarele conturi previzionale: 282 . - Care este creşterea valorii economice adăugate în ipoteza de mai sus? 199. - CMPC: 7%.. . CA medie realizată de un agent comercial: 10 mili oane u.. Cota de impozit pe profit 40%. CA medie realizată de un agent comercial: 10 mili oane u. dr. MARIN TOMA Se mai cunosc următoarele: marja profitului din exploatare (operaţional) înainte de impozit: 20% (PO/CA). - CMPC: 7%.reducerea cu 15 zile de stoc mediu (raportat la cifra de afaceri). univ.

Rezultatul exploatării 150 Rezultatul financiar 9 Rezultatul extraordinar 20 Impozit pe profit 71.4 Rezultat aferent participaţiilor minoritare (11) Rezultat net .6 Rezultat net consolidat 107.Iniţiere în evaluarea întreprinderilor Cifra de afaceri 100 milioane u. Impozit pe profit: 40%.4 Informaţiile cu privire la societăţile cotate din acelaşi sector de activitate conduc la următorul multiplu aplicat rezultatului aşteptat pentru exerciţiul N+1: PER = 21. O întreprindere prezintă următoarele conturi previzionale: Cifra de afaceri 100 milioane u.6 Rezultat net consolidat 107. Rezultatul exploatării 150 Rezultatul financiar 9 Rezultatul extraordinar 20 Impozit pe profit 71. partea aparţinând grupului prin metode comparative.4 Rezultat aferent participaţiilor minoritar (11) Rezultat net partea grupului 96.m.m.4 283 . Să se determine valoarea întreprinderii.partea grupului 96. 201.

. MARIN TOMA Informaţiile cu privire la societăţile cotate din acelaşi sector de activitate conduc la următorul multiplu aplicat rezultatului aşteptat pentru exerciţiul N+l: multiplul pentru rezultatul exploatării =13. . prin metode comparative. fiind necesare corecţii ale bilanţului elaborat pe baza acestora? 204.rezerve: 3. Să se determine activul net contabil corectat pe baza urmă toarelor informaţii: .000 destinate creării unui produs pentru înlocuirea altuia care va ieşi de pe piaţă anul următor. .000 u. dr.000. Care este valoarea care se stabileşte pentru activele conside rate în afara exploatării? Care ar fi motivele pentru care acţionarii ar accepta un preţ de vânzare negativ pentru o întreprindere redresabilă (în locul opţiunii falimentului)? Care dintre principiile contabile aplicabile la ora actuală în România nu pot fi acceptate în totalitate. în cazul evaluării economice. partea aparţinând grupului.capital social: 10.rezultat reportat: 5. Să se determine valoarea întreprinderii.000. univ.m. 205. din care 4.cheltuieli de constituire: 2. cheltuieli în avans pentru abonamente la reviste de spe cialitate: 1.. 202. 203.Prof.000. Impozit pe profit: 40%. 284 .000.000. cheltuieli de cercetare: 10.

Cum poate fi definit superprofitul aferent întreprinderii? 209. Care sunt premisele aplicării metodei rentei goodwill-ului? 285 . promovarea produselor întreprinderii. 208. Care dintre următoarele puncte nu se încadrează în analiza SWOT aplicabilă funcţiei juridice. existenţa Regulamen tului de ordine interioară.Iniţiere în evaluarea întreprinderilor 206. 212. 211. structura şi numărul sindicaliştilor. dependenţa managerilor de bănci sau acţionarii majoritari. calificarea medie a personalului de execuţie? 207. Care este inversul ratei de capitalizare aplicabile unor beneficii constante sau care cresc cu o rată constantă pe o perioadă nedeterminată (infinită) de timp? Ce exemple de coeficienţi multiplicatori utilizaţi în practica evaluării puteţi da? în câte moduri puteţi scrie formula de calcul a valorii unei afaceri dacă se capitalizează beneficiul (B) generat de afacere pe un orizont de prognoză nedeterminat şi se consideră că acest beneficiu este constant? Cum poate fi definită valoarea reziduală a unei afaceri inclusă în calculele de actualizare a cash-flow-urilor? 210. 213. posibilităţi de îmbunătăţire a căilor de acces şi a utilităţilor? Care dintre verificările următoare vi se par relevante pentru stabilirea diagnosticului resursei umane: locul de muncă anterior angajării în întreprinderea evaluată. în vederea stabilirii diag nosticului parţial: relaţiile comerciale cu furnizorii tradiţionali.

Care este definiţia goodwill-ului? 220. Care este caracteristica ratei de actualizare deflatate? 217. Care sunt premisele aplicării metodei capitalizării superprofitului? Care este semnificaţia Price Earnings Ratio (PER) (indicatorul preţului pe acţiune) indicator bursier şi coeficient multipli cator? 215. Ce sunt ratele de evaluare utilizate în cadrul metodelor comparative şi ce exemple puteţi da? 219.Prof. Care sunt metodele care pot fi utilizate pentru evaluarea terenurilor atunci când se determină valoarea patrimonială Activ net contabil corectat? Care sunt metodele care pot fi utilizate pentru evaluarea construcţiilor atunci când se determină valoarea patrimonială Activ net contabil corectat? Care sunt metodele care pot fi utilizate pentru evaluarea echi pamentelor atunci când se determină valoarea patrimonială Activ net contabil corectat? în cadrul formulei de calcul a costului mediu ponderat al capitalului (una dintre referinţele necesare determinării ratei de actualizare) în ce mod se ia în considerare influenţa fiscali tăţii atunci când se determină costul datoriilor? 221. univ. 216. MARIN TOMA 214. dr. 223. 286 . 222. Care este caracteristica ratei de actualizare nedeflatate? 218.

228. Valoarea substanţială)? Cărei optici îi corespund valorile patrimoniale matematice (de exemplu. intrări de personal/număr mediu scriptic de personal x 100. Care dintre indicatorii următori poate fi folosit pentru apre cierea circulaţiei şi stabilităţii personalului? - număr de grevişti/număr total de salariaţi x 100.indicator calculat pentru interpretarea bilanţului contabil în cadrul diagnosticului financiar? Care sunt documentele financiare de sinteză pe care le verifică auditorul financiar sau evaluatorul pentru a se asigura de credibilitatea datelor contabile? Cărei optici îi corespund valorile patrimoniale funcţionale (de exemplu.instrument complex de analiză financiară utilizat pentru stabilirea diagnosticului financiar? 225. 231. Care sunt factorii în funcţie de care se estimează de către evaluator coeficientul de depreciere utilizat.Iniţiere în evaluarea întreprinderilor 224. Activul net contabil corectat)? 287 229. 230. număr de personal cu vechime mai mare de 5 ani/număr mediu scriptic de personal. spre exemplu. . 227. 226. Care este formula de calcul a lichidităţii restrânse . în cadrul metodei costului de înlocuire net (CIN)? Care este formula de calcul a ratei de actualizare deflatate necesară determinării ratei de actualizare? Care este criteriul principal de clasificare a elementelor bilan ţului funcţional .

288 . în contabilitate. Care sunt caracteristicile lichidării judiciare a întreprinderii din punctul de vedere al evaluării? 235. Care dintre cele trei categorii de metode de evaluare specifice activelor (metoda capitalizării rezultatelor. 237. se apelează la evaluări economice ale activelor? 234. Ce reprezintă rata de actualizare a capitalurilor? 233. metoda costurilor. 242. dr. din ce se compune rata de actualizare? 241. univ. Cum poate fi definită evaluarea economică? 240. MARIN TOMA 232. metoda comparaţiei directe) se poate aplica şi fără să se dispună integral de informaţii de piaţă? De ce uzura scriptică a bunurilor de natura imobilizărilor corporale nu poate fi acceptată în cazul unei evaluări economice? Dacă se lucrează în unităţi monetare curente. 239. Care sunt situaţiile în care. nete)? Care este formula de calcul a fondului de rulment . Prin ce se deosebesc valorile entităţii (funcţionale. 238.indicator de echilibru financiar specific bilanţului funcţional? Prin ce se deosebeşte goodwill-ul de activele intangibile identificabile? Care sunt factorii în funcţie de care se alege un etalon de comparaţie reprezentativ (acţiune sau afacere)? 236. ale ansam blului resurselor investite) de cele ale capitalurilor proprii (matematice.Prof.

. 250. Indicaţi tipul de valoare aferentă activelor căreia îi corespunde definiţia: suma estimată pentru care o proprietate (activ) ar putea fi schimbată la data evaluării. prudent şi fără constrângeri. între un cumpărător şi un vânzător hotărâţi. Care este formula de calcul a rentabilităţii economice. 251. în care fiecare parte acţionează în cunoştinţă de cauză. 246. Precizaţi când este recomandabil să fie folosită rata de evaluare „Curs bursier/Cash-flow".valoare patrimonială? Daţi exemple de factori care influenţează mărimea orizontului de prognoză estimat în cadrul metodelor de randament. ca indicator compus al rezultatelor? Cum poate fi transformat un rezultat contabil într-un cashflow? Care este semnificaţia includerii amortizării (alături de rezultatul net contabil.Iniţiere în evaluarea întreprinderilor 243. într-o tranzacţie echilibrată. 245. Marcaţi cu adevărat (A) sau fals (F) răspunsurile la următoarea afirmaţie: Situaţiile financiare ale întreprinderii nu sunt prelucrate ca atare de evaluator. cu seninul plus) la determinarea cashflow-ului? Prin ce se deosebeşte valoarea estimată de evaluator de preţul care este eventual stabilit de către cei care au cerut efectuarea evaluării? Care este formula de calcul a capitalurilor permanente necesare exploatării . 248. 247. 249. fiind necesare corecţii: 289 244. după un marketing adecvat.

Expuneţi tipurile de valori care se determină pentru activele deţinute de o întreprindere care îşi continuă activitatea. Prezentaţi teoria care stă la baza determinării valorilor de randament ale afacerii. 257. MARIN TOMA contabilitatea nu este ţinută întotdeauna potrivit normelor şi principiilor contabile în vigoare.Prof. 255. a) 252. or acesta nu este întotdeauna calculat de evaluator. d) include goodwill-ul. Prezentaţi criteriile după care se judecă o întreprindere ca fiind în dificultate. Enumeraţi trei dintre scopurile evaluării de active sau de afaceri. 260. incluse în definiţia acesteia conform Standardelor Inter naţionale de Evaluare (IVS .International Valuation Standards). 256. Prezentaţi trei dintre condiţiile obţinerii valorii de piaţă a acti velor. 259. b) se referă la o perioadă trecută. 258. c) nu reflectă neapărat valori de piaţă. Motivaţi prin 3-4 argumente utilitatea diagnosticului pentru evaluarea afacerii. Prezentaţi teoria care stă la baza determinării valorilor bazate pe comparaţii de piaţă ale afacerii. Prezentaţi teoria care stă la baza determinării valorilor patri moniale ale afacerii. 254. dr. univ. 253. 290 . Expuneţi tipurile de valori care se determină pentru activele deţinute de o întreprindere care îşi încetează activitatea.

Prezentaţi caracteristicile generale ale unui cash-flow. 267.Iniţiere în evaluarea întreprinderilor 261. Prezentaţi trei dintre corecţiile care se aplică rezultatului contabil pentru a-1 transforma într-un beneficiu reproductibil.valoare sau procedură de evaluare a activelor. Prezentaţi componentele ratei de actualizare atunci când e înţeleasă ca şi rată de rentabilitate a investiţiilor alternative. Prezentaţi diferenţele dintre actualizare şi capitalizare . 265. Marcaţi afirmaţia corectă în privinţa verificărilor care se fac pentru stabilirea diagnosticului juridic: .controlul producţiei ca şi existenţă şi organizare. 270.relaţiile cu furnizorii tradiţionali. Enumeraţi câteva rate de rentabilitate ale pieţei care pot fi alese ca şi rată neutră . . Exemplificaţi trei principii ale evaluării specifice sau aplica bile metodelor de randament. recurent (capacitate beneficiară). 266. 268. 271. Prezentaţi caracteristicile afacerilor redresabile. . Prezentaţi caracteristicile activelor intangibile identificabile. 263. 291 269.componentă a ratei de actualizare. Expuneţi elementele de compunere ale costului de înlocuire net .în înţelesul lor pentru evaluare.contractele de muncă individuale si colective. . Enumeraţi patru elemente intangibile care pot fi evaluate distinct. 264. 262.

organizarea generală a producţiei. dM A R IN T O M A r. după criteriul resurselor investite în afacere. Marcaţi afirmaţia corectă în privinţa verificărilor care se fac pentru stabilirea diagnosticului tehnic: principalele surse de venit ale întreprinderii ca evoluţie trecută şi viitoare.gradul de utilizare a capacităţii de producţie.P rof. 275.echilibrul financiar.starea căilor de acces si a utilităţilor pentru producţie. .nivelul activităţii şi al rezultatului. Marcaţi afirmaţia corectă în privinţa verificărilor care se fac pentru stabilirea diagnosticului resursei umane: . . 292 . . Marcaţi afirmaţia corectă în privinţa verificărilor care se fac pentru stabilirea diagnosticului comercial: . u n iv . competenţele şi instrucţiunile emise de cadrele de conducere. 272. 273. .respectarea principiului de protej are a patrimoniului.ritmicitatea aprovizionărilor. 276. . Daţi exemple de valori patrimoniale clasificate. nete).existenţa unui regulament de organizare şi funcţionare. în categoria valorii capitalurilor proprii (valori matematice. Marcaţi afirmaţia corectă în privinţa verificărilor care se fac pentru stabilirea diagnosticului financiar: . atribuţiile. . oferta întreprinderii comparativ cu sectorul ei de activitate.productivitatea muncii. 274.

283. 1992 şi 1994): 293 278. 280. 285. 279. Prezentaţi formula de calcul a PER (Price Earnings Ratio). Redaţi formula de calcul a indicatorului „Viteza de rotaţie a stocurilor" exprimat în zile de cifră de afaceri . 282.utili zată pentru stabilirea diagnosticului financiar. după criteriul resurselor investite în afacere.indicator de echilibru financiar. Marcaţi afirmaţiile care se potrivesc evaluării administrative (reevaluările obligatorii din anii 1990. Precizaţi prin ce se caracterizează poziţia de consultant a evaluatorului. Redaţi formula de calcul a indicatorului „Viteza de rotaţie a datoriilor furnizori" exprimat în zile de cifră de afaceri . 284. Daţi exemple de valori patrimoniale clasificate. Prezentaţi formula de calcul a costului de înlocuire net . . 281. specific bilanţului funcţional. Redaţi formula de calcul a indicatorului „Viteza de rotaţie a creanţelor clienţi" exprimat în zile de cifră de afaceri . valori funcţionale).utilizată pentru stabilirea diagnosticului financiar.Iniţiere în evaluarea întreprinderilor 277. indicator bursier şi coeficient multiplicator în cadrul metode lor de randament.pro cedură de evaluare sau valoare atribuită activelor atunci când se determină Activul net contabil corectat sau valori juste destinate înregistrărilor contabile. Indicaţi formula de calcul a trezoreriei nete .utilizată pentru stabilirea diagnosticului financiar. în categoria valorii ansamblului resurselor investite (valori ale entităţii.

Indicaţi formula de calcul a profitabilităţii economice. 288. 290. un activ net determinat în cazul lichidării benevole (progresive. Indicaţi câteva corecţii aplicate rezultatului contabil pentru a-1 transforma în capacitate beneficiară (metode de randament). metoda de stabilire a valorii administrative este unică (indicială). de curs valutar şi de alţi factori de natură economică. 291. 294 .valoare patrimonială a întreprinderii. - 286. nejudiciare) a întreprinderii. 293. Prezentaţi semnificaţia superprofitului . Prezentaţi formula de calcul a valorii lichidative. ca indicator specific diagnosticului financiar. Daţi exemple privind corecţiile care pot fi aplicate activelor curente în vederea determinării Activului net contabil corectat. indicii aplicaţi au ţinut seama de inflaţie. Prezentaţi formula de calcul a valorii substanţiale brute . 292. Daţi câteva exemple privind cauzele intrării unei întreprinderi în stare de dificultate. dr. MARIN - TOMA uzura luată în calcule este cea scriptică (din contabilitate) si nu reală (tehnică). univ. 287. Prezentaţi semnificaţia badwill-ului aferent unei întreprinderi.Prof. 289.punct de plecare în dimensionarea goodwill-ului.

dacă sunt şi acţionari ai societăţii analizate. 295. dacă au un stil de conducere descentralizat sau cen tralizat.dacă au studii superioare de specialitate.actele de proprietate asupra bunurilor întreprinderii. 295 .acţiunile juridice în curs pentru litigii cu caracter comercial. Marcaţi afirmaţia corectă în privinţa verificărilor care se fac pentru stabilirea diagnosticului comercial: . actele de închiriere asupra bunurilor utilizate de între prindere. Marcaţi afirmaţia corectă în privinţa verificărilor care se fac pentru stabilirea diagnosticului resursei umane: .Iniţiere în evaluarea întreprinderilor 294. . .dacă au depus garanţiile legale. .

voi.Evaluarea întreprinderii. Atol. HenriMAUGUIERE Patrice VIZZAVONA J. 2005.Evaluation. . . C. Ediţia a Il-a.Standardele Internaţionale de Contabilitate. Patrice VIZZA VON A .Sisteme contabile comparate. . IASC . Editura Dunod. .L'evolution des entreprises. Tome l. Editura Atol. voi. Editura Francis Lefebvre. Editura Dunod.Tratat de contabilitate financiară. I. Tome 2. 1991. Ediţia a Hl-a. .Sisteme contabile comparate. Ion IONAŞCU P. Bucureşti.CONSO . 1990. Nicolae F ELE AGĂ Nicolae FELEAGĂ Nicolae FELEAGĂ.Ghid pentru diagnostic şi evaluarea Marius CHIVULESCU întreprinderilor. 2002. I-IV.La gestionfinanciere de l'entreprise. Bucureşti. . Bucureşti. Ion IONAŞCU Nicolae FELEAGĂ. Editura CECCAR. . Ediţia a Il-a. TOURNIER 296 Veronique BESSIERE .L'evaluation des entreprises noncotees. Francis LEFEBVRE . 1994. Editura Economică.Evaluation des entreprises. . 1994.Gestionfinanciere. Editura Economică.BIBLIOGRAFIE Marin TOM A.Contabilitatea financiară. .

Editura Litec. Editura Economică.Evaluarea întreprinderilor. CECCAR Patrice VIZZAVONA Richard BARKER C. 1999. 2002.EMS. .Evaluarea întreprinderilor. 2004. TUBIANA G. . . HON1GMAN H. .Studii de caz corectate de gestiune financiară şi evaluarea întreprinderii.Evaluarea întreprinderilor.Cartea expertului evaluator.Standardele Internaţionale de Evaluare. Ediţia a VH-a. 2005.Practici moderne de evaluarea întreprinderii . 2002. Editura CECCAR. de la CHAPELLE E. . Editura Economică. CHAPALIN Ph.Iniţiere în evaluarea întreprinderilor IVSC . Bucureşti.Evaluarea şi transmiterea întreprinderilor. 2005. 2003. 297 . . TCHEMENI .

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful