PROBLEMA DEŞEURILOR INDUSTRIEI FARMACEUTICE

Introducere Problematica gestionării deşeurilor este una dintre cele mai mari provocări ale sec. XXI, dat fiind faptul că se manifestă o creştere anuală a cantităţilor de reziduuri şi aceasta provoacă îngrijorări comunităţii mondiale. Astfel se pune un accent tot mai mare asupra problematicii deşeurilor în relaţie cu calitatea vieţii, sub toate cele trei aspecte: ecologic, economic şi social. Deşeurile generate de farmacii şi de cadre medicale în general, necesită un regim special şi trebuie incinerate. Problema e că nu toate spitalele dispun de crematorii, iar dacă dispun nu sunt la standardele cerute de Uniunea Europeană; ca urmare, respectivele deşeuri trebuie colectate şi transportate la anumite crematorii autorizate. Evident, fiind vorba de deşeuri cu potenţial infecţios, nici activităţile de colectare şi transport nu pot fi făcute oricum, ci numai de firme specializate. În ţările membre ale Uniunii Europene, deşeurile medicale se împart în reciclabile şi nereciclabile. Cele care fac parte din a doua categorie se ard în incineratoare ecologice. La noi în ţară deşeurile medicale nu se sortează şi sunt transportate la gunoiştea organizată [1]. Definirea deşeurilor farmaceutice În Moldova există definiţii oficiale şi standardizate ce ţin de Deşeurile Activităţii Medicale şi care indică clar, ce categorie de deşeuri trebuie considerată periculoasă şi ce categorie – inofensivă. Acest fapt reprezintă un punct de pornire important în stabilirea unei politici de sector coerente. Definiţiile menţionate în acest raport ţin cont de necesitatea de a oferi o caracteristică exactă a riscurilor, asociate cu tipul DAM, generate de instituţiile medicale din Moldova [2]. Astfel deşeurile farmaceutice sunt definite ca totalitatea medicamentelor, produselor parafarmaceutice, şi alte produse de uz medical supuse procedurilor de nimicire inofensivă, ambalate în saci, cutii, butoaie sau alte ambalaje din material plastic sau carton, depozitate temporar în spaţii amenajate special [3]. Acestea sunt deşeurile solide, lichide sau gazoase toxice, corosive sau inflamabile care includ ceaiurile, serurile şi vaccinurile cu termen de valabilitate depăşit, medicamentele expirate, reziduurile de substanţe chimioterapice, reactivii şi substanţele folosite în laboratoare. Substanţele de curăţenie şi dezinfecţie deteriorate ca urmare a depozitării lor necorespunzătoare sau cu termenul de valabilitate depăşit vor fi considerate deşeuri chimice, de exemplu: substanţe dezinfectante, substanţe tensioactive [4]. Această categorie de deşeuri include şi preparatele farmaceutice care nu pot fi utilizate din alte motive (cum ar fi campaniile de retragere). Nu toate deşeurile farmaceutice sunt periculoase. Prin urmare, ele pot fi clasificate în 2 categorii: Deşeuri Farmaceutice Inofensive şi Deşeuri Farmaceutice Periculoase. Deşeurile Farmaceutice Citotoxice pot fi considerate o subgrupă a Deşeurilor Farmaceutice Periculoase, însă această

1

acest tip de deşeuri nu se genera. chimice). Organizaţia Mondială a Sănătăţii recomandă identificarea categoriilor de DAM sortînd deşeurile în containere codate după culori. hîrtie. Segregarea trebuie aplicată la sursă. DAM periculoase specifice (deşeuri radioactive.9 din 06. alcaloide.categorie de deşeuri trebuie gestionată şi distrusă în special din cauza gradului său înalt de toxicitate. obiecte care au fost utilizate în cadrul îngrijirilor medicale. bine ambalate şi etichetate. Deşeurile citotoxice sunt generate doar în spitalele oncologice. care pot fi divizate în 6 categorii de bază: substanţe alchilate. 2 . tipul de prelucrare şi metodele de depunere aplicate. se produc 0. antibiotice. Există Alte tehnologii. Tipuri de DAM generate Ca rezultat al activităţii medicale zilnice. dar nu sunt neapărat contaminate). în laboratoare). deşeuri farmaceutice ce constau din medicamente cu termen expirat. cancerigene şi teratogene ale acestor substanţe.44 kg/pat/zi de DAM periculoase. Pană în prezent îngroparea – fără prelucrarea preliminară a DAM. Colectarea trebuie efectuată pe unele rute specifice din cadrul punctului de asistenţă medicală pentru a nu transporta cărucioarele încărcate prin punctele medicale sau prin alte spaţii curate. În anul 2004. se menţionează următoarele categorii de DAM: DAM inofensive. Distrugerea deşeurilor farmaceutice Nimicirea inofensivă a medicamentelor şi produselor parafarmaceutice şi a altor produse de uz medical se face în conformitate cu Ordinul MS RM nr. un Consiliu Coordonator supraveghează colectarea şi distrugerea deşeurilor farmaceutice. şi incinerarea au fost tehnologiile de prelucrare alese de Moldova. carton. de obicei. În mediu s-a estimat că. instrumentar ascuţit. deşeuri infecţioase şi anatomo-patologice (de asemenea. metabolice. ele trebuie colectate cu regularitate şi transportate către un depozit central din cadrul Punctul de Asistenţă Medicală înainte de a fi prelucrate sau transportate în alt loc. Datorită faptului că doar aproximativ 10-25 la sută din DAM sunt caracterizate de un nivel înalt de risc. în cadrul IM din RM.06. La nivel naţional. Pentru a evita acumularea de deşeuri. Segregarea deşeurilor Segregarea constă în separarea diferitor cursuri de deşeuri în baza unor proprietăţi cu nivel înalt de risc caracteristice deşeurilor. care nu sunt contaminate cu infecţii ori agenţi patogeni (rămăşiţe. înveliş din plastic). recunoscute şi acceptate la nivel internaţional menite să prelucreze DAM periculoase [2].01. hormoni şi altele. din cauza crizei economice [2]. costul pentru prelucrare şi distrugere poate fi redus considerabil dacă se utilizează o metodă de izolare adecvată. deşeuri deosebit de infecţioase (care se produc. Segregarea este una din cele mai importante etape în cadrul procesului de gestionare cu succes a DAM. Preparatele farmaceutice citotoxice prezintă risc pentru sănătatea persoanelor ce contactează cu acestea din cauza proprietăţilor mutagene.

forma farmaceutică. pregătirea documentară şi transportarea produselor în cauză în adresa Agenţiei Medicamentului. perfectarea definitivă a „Actului de recepţie”. concentraţia. Procesele . cantitatea. recepţionarea cantitativă a medicamentelor. Realizarea procedurii de nimicire a medicamentelor se documentează prin întocmirea unui proces – verbal.Produsele farmaceutice devenite inutile se pun de către persoanele responsabile la evidenţă cantitativă separată. Metoda de nimicire inofensivă a medicamentelor depinde de gradul de ofensivitate/inofensivitate a deşeurilor farmaceutice asupra sănătăţii omului şi mediului extern. Recepţionarea medicamentelor pentru nimicire inofensivă se va efectua în următoarea consecutivitate: recepţionarea documentară. modul de nimicire. conform reglementărilor în vigoare. Medicamentele din grupa specială vor fi supuse procedurii de nimicire inofensivă în prezenţa Comisiei. Cheltuielile pentru nimicirea inofensivă a medicamentelor sunt suportate integral de către Agenţia Medicamentului din contul taxelor percepute de la solicitanţii nimicirii [3]. într-un document special. Secţia Nimicire Inofensivă a Medicamentelor. în termen de până la 60 zile calendaristice. aici se înregistrează: numele unităţii farmaceutice unde medicamentul este produs. întocmirea proiectului „Actului de recepţie”. stabilirii deficienţelor de calitate. numele medicamentului. seria. denumirea medicamentului. achitarea taxei de către solicitantul nimicirii inofensive a medicamentelor. Transportarea la gunoiştea organizată 3 .verbale se întocmesc în 3 (sau 4) exemplare. Procedura de nimicire inofensivă a medicamentelor finalizează cu depozitarea deşeurilor farmaceutice pentru păstrare în spaţii special amenajate până la transportarea lor la gunoiştea organizată. Decizia privind aplicarea metodei concrete de nimicire inofensivă a medicamentelor îi aparţine Comisiei Permanente. cauza din care nu a fost utilizat şi se depozitează separat de alte produse farmaceutice şi ambalajele colective se marchează cu inscripţia „Pentru nimicire inofensivă”. în care se indică: data nimicirii medicamentului. iar cele din grupa obişnuită – în perioada imediat următoare după şedinţa Comisiei. separat pentru fiecare adresare (cerere) a solicitanţilor nimicirii inofensive a medicamentelor [3]. tipul de ambalaj. Conducătorii instituţiilor şi întreprinderilor în care s-au format produse farmaceutice inutile vor organiza. cantitatea. depozitarea şi păstrarea medicamentelor până la verificarea lor comisională. numărul seriei. deteriorării sau în conformitate cu prescripţia Inspectoratului Farmaceutic. ambalajul. calculul taxei pentru serviciul de nimicire inofensivă. forma farmaceutică. Perioada de până la 60 zile calendaristice se calculează de la data expirării termenului de valabilitate.

Brazilia. acţiuni practice concrete. au scos în evidenţă prezenţa urmelor de medicamente sau a derivaţilor săi. care favorizează pătrunderea agenţilor poluatori în apa freatică şi în apele de suprafaţă. 4 . Doar o cantitate foarte mică de DAM este distrusă în fiecare semestru (între 25 şi 50 de kg). Otrăvirea nu se opreşte la distrugerea florei şi faunei rîurilor. şi 15 la sută apă). Germania. Italia. iar acestea sunt tratate în mod special. Deşeurile farmaceutice se vor transporta la gunoiştea organizată cu camion însoţit de reprezentantul Agenţiei Medicamentului. Chiar daca există măsuri speciale în prevenirea poluării cu produse farmaceutice. aceasta are nevoie de resurse financiare. Poluarea chimică farmaceutică Poluarea chimica farmaceutică accelerează eroziuni şi fisuri ale solului. în nişte gropi amplasate la o distanţă de 30 de km de Chişinău. descoperite la scară mondială. etc. în special în apele superficiale şi subterane. în Finlanda sau în Franţa. Un prim pas în acest sens ar fi minimizarea cantităţilor de deşeuri farmaceutice. hidrogen sulfurat. ea continuă şi avansează prin agricultura care se face pe solul contaminat.Agenţia Medicamentului obţine permisiunea privind transportarea deşeurilor farmaceutice la gunoiştea organizată. Materialul ce se conţine în aceste tambure este făcut din 65 la sută pilule zdrobite. la fel şi înlăturarea sau eliminarea unor produse medicale de pe piaţa farmaceutică. 15 la sută clor. cît şi de personal bine instruit pentru aplicarea în practică a acestor reglementări. în apele menajere. în modul stabilit prin reglementările respective. de la „Regia Autosalubritate”. adică reducerea la sursă. Cantităţi mici de deşeuri farmaceutice lichide pot fi turnate în sistemele de canalizare [2]. în statiile de epurare utilizate în agricultură. acestea tot ajung să contamineze la scală redusa apele şi solul [1]. Studii efectuate în ţări precum Statele Unite ale Americii. Deşeurile farmaceutice sunt încapsulate în tambure metalice şi sunt îngropate în pămînt. 15 la sută ciment. Marea Britanie. Sugestii proprii Luînd în considerare că Republica Moldova dispune de un cadru legislativ şi reglementările necesare pentru asigurarea gestionării sigure a deşeurilor farmaceutice. substanţe volatile organice. Faptul depozitării sanitare a deşeurilor farmaceutice la gunoiştea organizată se confirmă de către conducătorul gunoiştii organizate prin aplicarea ştampilei pe demersul Agenţiei Medicamentului [3]. în general a deşeurilor activităţii medicale. sau impunerea de restricţii la achiziţionarea acestora. dacă acestea conţin substanţe chimice periculoase. acid clorhidric. Chişinău. care ar putea fi înlocuite cu substanţe care au un impact negativ redus asupra mediului. oxizi de sulf şi de azot. alterînd astfel abundenţa şi diversitatea speciilor. Poluarea la nivelul aerului se reduce la emisia de substanţe precum: amoniac.

care sunt asimilabile celor menajere). O altă soluţie ar fi obţinerea compostului din deşeuri organice şi vegetale. la fel trebuie să fie aplicate pictogramele adecvate pericolului: “Toxic”.Deoarece segregarea este una dintre etapele principale ale gestionării deşeurilor. Deoarece distrugerea deşeurilor farmaceutice periculoase se prevede prin incinerare în cuptor rotător sau. sau. conform cerinţelor înaintate de OMS (galben – pentru deşeurile periculoase. “Inflamabil”. Fabricarea compostului este procesul prin care deşeurile organice menajere şi vegetale sunt transfomate într-un compus bogat în nutrienţi. atragerea investitorilor străini. ce degajă miros şi constă în principal din materie organică desompusă. compostul reduce necesarul de utilizare a unor fertilizatori chimici costisitori. adică aprovizionarea acestor instituţii cu containere codate după culori. incinerarea pirolitică în două camere (tehnologii recunoscute şi acceptate la nivel internaţional). Prin reintroducerea nutrienţilor în sol. la fel prin incinerare în cuptor rotător. cartonului şi a maselor plastice provenite de la ambalajele primare şi secundare a medicamentelor. în cantităţi mici. Compostul este un amestec de culoare închisă. “Corosiv”. fărîmiţată. adecvate de exemplu: amendarea persoanelor juridice (care activează în domeniul respectiv) pentru poluarea mediului. transportarea la gunoiştea sanitară cu inertizare. negru – pentru deşeurile nepericuloase. Prin valorificarea acestui procedeu natural. Obţinerea compostului are la baza 5 . sud. acestea ar putea fi obţinute datorită adoptării unor politici corespunzătoare. în cantităţi mici. Reciclarea deşeurilor a fi o soluţie de gestionare a acestora. de pornit de la această etapă şi de asigurat instituţiile medicale şi farmaceutice. Asigurarea instituţiilor cu un astfel de echipament este posibilă datorită investirii unor sume de bani necesare. Deoarece Republica Moldova nu dispune de resurse financiare deosebite. iar nimicirea deşeurilor farmaceutice citotoxice se prevede. metoda folosită în obţinerea compostului poate fi diferită. se poate uşura încărcătura de deşeuri care ar merge la gunoiştea organizată. Prima condiţie de realizare a compostului reprezintă existenţa grădinii/curţii. În funcţie de dimensiunea grădinii. cu echipamentul necesar pentru colectarea şi ambalarea adecvată a acestora pentru depozitarea temporară. uscată. din care clasă fac parte şi deşeurile farmaceutice. sau chiar solicitarea de credite. se propune asigurarea măcar la nivel regional (centru. producătoare de deşeuri de acest gen. cu reutilizare în alte scopuri nealimentare. de reciclare. de exemplu: reciclarea hirtiei. trebuie de luat în considerare acest fapt. sau incinerarea pirolitică în două camere moderne. bine ambalate şi etichetate. nord) cu trei incineratoare în care s-ar putea distruge o cantitate considerabilă de deşeuri. Fabricarea compostului este un proces simplu natural. Acest ambalaj trebuie să fie de unică folosinţă şi să fie distrus odată cu deşeurile colectate. care ar fi cointeresaţi de aceste probleme. suficiente.

incinerarea pirolitică în două camere. rădăcini. în cantităţi mici.   Identificarea unor măsuri financiare ar contribui la adoptarea şi îndeplinirea unui plan de gestionare corespunzătoare e deşeurilor farmaceutice pe un timp îndelungat. folosite în industria farmaceutică. resturi de mîncare. tulpini. părţi aeriene de produse vegetale. doar a deşeurilor farmaceutice citotoxice. Concluzii  Republica Moldova are o bază teoretică bună. alte deşeuri organice nemudărite.  Aplicarea metodei şi tehnologiei adecvate de distrugere şi nimicire inofensivă (incinerarea) ar permite eliminarea riscurilor pentru sănătate. de exeplu flori. cenuşă din lemn. Un aspect important în cadrul obţinerii compostului este reprezentat de folosirea deşeurilor organice rezultate din activitatea blocului alimentar al spitalului (de la prepararea mîncării şi resturile de mîncare ce rezultă după împărţirea porţiilor). medicamente şi alte substanţe solide) şi ar reduce considerabil volumul şi greutatea deşeului. cu inertizare. zaţ de cafea. dispune de regulamente şi ordonanţe privind gestionarea deşeurilor farmaceutice. însă nu dispune de resurse financiare şi echipament necesar pentru realizarea acestor practici. Sortarea şi reciclarea deşeurilor ar conduce la micşorarea volumului de deşeuri menajere. transportate la gunoiştea organizată. cu termen de valabilitate expirat.  Republica Moldova a ales pentru distrugerea deşeurilor farmaceutice metoda de transportare la gunoiştea organizată. care pot constitui pînă la 40 la sută din totalul deşeurilor menajere. de exemplu pîine veche. frunze. şi cu unele excepţii. 6 . dar şi transportarea la gunoiştea sanitară. precum rumeguş de lemn.următoarele tipuri de deşeuri: deşeuri vegetale. datorită distrugerii complete a deşeurilor şi a microorganismelor. coji de fructe şi legume. coji de ouă. la fel ar oferi posibilitatea prelucrării cantităţilor considerabile de deşeuri organice (lichide. deşeuri organice menajere. produse lactate şi făinoase. la reducerea efectului negativ a substanţelor chimice asupra mediului ambiant. în cantităţi mici. cu inertizare. pe cînd pe plan internaţional este recunoscut şi acceptat incinerarea în cuptoare rotitoare. pliculeţe de ceai.

21. 2. -88 p.1293.r_pw. Planul Naţional de Gestionare a Deşeurilor Activităţii Medicale din Republica Moldova.11.0.10075.r_qf. 7 .Bibliografie 1. „Cu privire la nimicirea inofensivă a medicamentelor.1c. Deseurile generate de farmacii si modul de prevenire a acestora.19.blogspot.r_gc.3..com/2012/01/deseurile-generate-de-farmacii-si-modul.or..01.18.html/Accesat 24.06.. 3. produselor parafarmaceutice şi altor produse de uz medical” 4..le s%3B. - http://www.20307.1.2.22.md/#hl=en&tbo=d&sclient=psyab&q=spitalul+de+urgenta+STRATEGIA+PRIVIND+DE%C5%9EEURILE++MEDICAL E+&oq=spitalul+de+urgenta+STRATEGIA+PRIVIND+DE%C5%9EEURILE++MEDICA LE+&gs_l=serp. .0.0.&fp=c82b7f5343dc 5b7f&bpcl=38897761&biw=1152&bih=773/Accesat 24.google.11.0j1j0j5j4j7j1j1.12.11698.1. 2004. Ordinul MS RM nr.1. STRATEGIA PRIVIND DEŞEURILE MEDICALE. 9 din 06.0.http://keepitsimplekeepitgreen.19811. Chişinău..Y97cGDFpuKA&pbx=1&bav=on.12.0.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful