LATINITATE SI DACISM Pocesul de romanizare a fost un proces ireversibil; prin contopireacelor doua civilizatii (dacica si romana) s-a format

populatia daco-romana, care sta la baza formarii poporului roman si a limbii romane.

Mitul Dacic
George Calinescu considera c ntiul mit", simbolizndconstituirea nsi a poporului romn" este mitul Traian i Dochia. Numele acestui personaj a fost Dacia, devenit Dochia. Baba Dochia(Dacia) a fost o realitate uman n perioada matriarhatului. Etimologic,cuvntul baba este strvechi traco-dac. Are ambele genuri, masculin ifeminin: Baba Novac (Ion Georgescu, Baba Novac) i Baba Dochia n legatura cu mitul Dochia, cercetatorul Romulus Vulcanescu astudiat prima legend. Aceasta susine c Dochia, fiica regelui Decebal,a naintat n fruntea unei otiri spre Sarmisegetuza, n ajutorul tatlui eiasediat n cetate. Ea a fost nfrnt de armata lui Traian, a fugit curesturile oastei n munti, spre rsrit. Acolo s-a rugat la Zamolxe snu o lase s fie pngrit de mprat. i atunci Dochia a fost prefacut ntr-o btrn ciobni, cu cteva oi lnga ea. Traian, trecnd pelnga ea a ntrebat-o daca a vazut prinesa dac, iar Dochiai-a artat spre miazzi. mparatul a luat-o n goan ntr-acolo i BabaDochia a rmas stpn pe inutul acela i de atunci poate mai triete nc n muni.

Opinii ce sustin latinitatea limbii

Samuil Micu este cel care, ncercnd s dovedeasc proveniena latin a romnilor, conchide c acest lucru reiese din patru elemente : ntiu din scriitori, a doua din obiceiuri,a treia din limb, a patra din nume. Asemenea lui Samuil Micu, Gheorghe incai, n opera Hronicaromnilor i a mai multor neamuri..., ncearc s dovedeasc sorgintearoman a poporului romn . Grigore Ureche (aproximativ1590-1647) a fost primulcronicar moldoveande seam, a crui oper a ajuns pn la noi.Este primul care demonstreaz latinitatea limbii romne, ntr-uncapitol din lucrarea , Letopiseul rii Moldovei, consacrat specialacestei probleme, intitulat Pentru limba noastr moldoveneasc,pentru care conchide cu mndrie c de la Rm (Roma) ne tragem; icu ale lor cuvinte ni-i amestecat graiul. Pentru a-i convinge cititorii deacest adevr, el d o prob de etimologii latine : ...de la rmleni, ce lezicem latini, pine, ei zic panis, gin...ei zic galina, muierea...mulier *...+i altele multe din limba latin, c de n-am socoti pre amnuntul, toatele-am nelege.Lui Grigore Ureche i urmeaz ali scriitori i lingviti care susin nlucrrile lor sorgintea latin a limbii romne. n Istorie n versuripolone despre Moldova i ara Romneasc, cronicarul Miron Costinrealizeaz o sintez a schemei structurii limbii romne : Unde trebuias fie Deus, avem Dumnezeu sau Dumnedzeu, al mieu n loc de meus,aa s-a stricat limba; unde era coelum, avem cierul; homo omul; frons frunte; angelus indzierul.Unele cuvinte au rmas chiar ntregi : barba barba, aa i luna,iar altele foarte mici deosebiri. n plus, s-au mai adugat mai trziu ipuine cuvinte ungureti. n sfrit, lundu-se cele sfinte de la srbi, s-au adugat i puine cuvinte slavoneti.. Iar n opera De neamulmoldovenilor, din ce ar au ieit strmoii lor, aa cum indic i titlul,cronicarul i propune s scoat lumii la vedere felul neamului, din ceizvor i semine sntu lcuitorii rei noastre, Moldovei i riiMunteneti i romnii din rile ungureti. El dovedete c precum ialte neamuri: franozii galii, turcii otomani, ungurii huni, aa iromnii poart numele romanilor.

Dimitrie Cantemir Dimitrie Cantemir, n cultura noastr, este unul dintre cei maierudii umaniti.Relund o tem a cronicarilor moldoveni, lucrarea Hronicul vechimei a romano-moldo-vlahilor nfieaz trecutul ndeprtat al poporului nostru, originea comun a tuturor romnilor.ntreaga oper a lui Cantemir exprim o concepie superioar despre istorie fa de cea a cronicarilor. n timp ce cronicarii explicaufenomenul istoric prin voina forei divine, Cantemir interpreteazistoria dnd atenie cauzalitii: Nici un lucru far pricin s se facnu se poate. El afirm c sntem urmaii unui popor care a creat ocivilizaie i o cultur clasic."Hronicul vechimii a romano-moldo-vlahilor" este

ultima opera a luiDimitrie Cantemir, scrisa in limba romana intre anii 1719 si 1722,ramasa neterminata. Este o lucrare de sinteza si infatiseaza conceptia savantului asupra formarii poporului roman si a limbii romane,tratand, cu o documentare extrem de bogata, de peste 150 de izvoare,originile poporului roman si evolutia sa pana la al doilea descalecat,momentul intemeierii celor doua tari romane, Muntenia si Moldova.Idesa de baza este continuitatea elementului roman in Dacia, intr-ounitate deplina in cele trei provincii romanesti, "Hronicul vechimii aromano-moldovlahilor " reprezentand prima incercare de a trataimpreuna istoria romanilor de pretutindeni. Totodata, aceasta esteprivita din perspectiva istoriei universale, concentrandu-se asupraintregii structuri a lumii romanesti, pezentand mai intai romanii dincadrul Imperiului Roman, apoi din Imperiul Bizantin si coexistenta lorcu statele dimprejur, rezultate din migratia popoarelor: Ungaria,Cumania, Rusia, Polonia, Serbia, Bulgaria. Dimitrie Cantemir combateipoteza potrivit careia romanii s-ar fi retras cu totul dupa ce imparatulAurelian a parasit Dacia in anul 271: "...poporul romano-moldo-vlahilor nu din glogozala a nasteri de stransura sa fie scornit, ce dincetateni romani si din mari familii sa fie ales. Apoi din buni si tariromano-moldo-vlahii, din buni si tari parinti romani nascandu-se, asangelui curatenie si a niamului evghenie nestricata si nebetejita sa fieferit, precum si astazi tot asea o feresc."

Opinii ce sustin dacismul

George Cosbuc G. Cosbuc a evocat intr-un numar de poezii trecutul de lupta pentrulibertate al poporului nostru din cele mai vechi timpuri si pana in zilelelui.Cosbuc vede istoria ca o lupta neincetata pentru libertate sociala sinationala. Simboluri umane ale acestei lupte sunt Decebal, legendarul Gelu,Mihai Viteazul, Tudor Vladimirescu (Decebal catre popor, Moartea luiGelu, Pasa Hassan, Ostenii lui Tudor). In Decebal catre popor, regele formuleaza cunoscuta maxima atribuita dacilor: E rau destul ca ne-am nascut, numai pentru a sublinia caviata in stare de robie ar mari chinul: Mai vrem si-al doilea rau?. De aceea, Decebal, cheama intreg poporul dac la lupta impotrivacotropitorilor romani. Lupta inseamna jertfa, moarte de mna.Motivarea este patetica, de sublim patriotism.

VASILE PARVAN

n scopul rezolvrii problemelor legate de istoria Daciei, a organizat oserie de spturi sistematice, ndeosebi n staiunile arheologice din adoua epoc a fierului. Pe baza rezultatelor pariale ale spturilor ascris Getica (1926), cea mai important lucrare a sa (datorit destinului su), o vast sintez istorico-arheologic, prin care a readus n primplanul cercetrii istorice rolul politic i cultural al daco-geilor; unelelipsuri i exagerri (printre care accentuarea rolului sciilor i al celilor n dezvoltarea culturii geto-dace) nu tirbesc valoarea acestei lucrri. AFIRMATII V.PARVAN Fr tradiie nu exist cultur: nici omul simplu, nici geniul nu potcrea nimic fr tradiie. Vasile Parvan afirma ca ,,spre deosebire de restul tracilor, careerau politeiti geii se arat n credinele lor henoteiti. Prerea c la eiam avea de-a face cu un dualism, analog celui iranian nu se poate ntemeia pe nici un document. n legtur cu meniunea grecilor czeul geto-dacilor avea un nume, el spune c acetia i-au zis zeului dincer cnd Zamolxis cnd Gebeleizis, nume care, e de prere c sunt,,simple atribute explicative ale puterii ori nfirii divinitii. Zeul unic n-avea deci nevoie de un nume propriu, ci doar de atributeexplicative ale puterii sale, care era infinit i ca atare i atributele ar fiputut s fie orict de numeroase. i totui chiar aceste atribute lipsesc la gei: cci

Zamolxis e aproape exclusiv ntrebuinat, n vreme ce Gebeleizis e cu totul excepional aici ca apelativ al Zeului suprem. Despre naltul nivel de dezvoltare atins de cultura daco -getilor dinepoca luiBurebista, ne stau mrturie uneltele descoperite de arheologi.Uneltele din fier n secolul I .Hr. abund n toate aezrile daco-getice,fie ele de tip proto-urban, fie de caracter stesc. n agricultur se foloseaacu plugul cu brzdar i cuit de fier. El va apare la daco-g e i nacelai timp ca i la celi, fiind ns de alt form, inspirat din lumeagreceasc. Mulimeai varietatea de forme a uneltelor de fier, preluateori nu din civilizaia altor popoare, fac dovada c civilizaia daco-geticeste o civilizaie a fierului.Vasile Prvan consider c aceast civilizaie este una a lemnului. GETICA Getica, opera de cpti a lui Vasile Prvan (1882-1927) a fostprezentat ca memoriu de specialitate au avut carezultat realizarea a numeroase lucrri de sintez, activitate ce are caapogeu Getica. O protoistorie a Daciei, unde se ncerca pentru primaoar introducerea originii si evoluiei culturii i civilizaiei traco-getice n circuitul istoriei universale. Opera fundamental i-a primit numeledup titlul mai vechi al monografiei istorice scrise de grecul Criton,medicul lui Traian i a constituit un eveniment de maximimportan i cu un profund impact asupra culturii romneti ante-belice. Concepia lui Vasile Prvan asupra istoriei depete cadrul precisdelimitat al filozofiei istoriei cum a fost de pild dezvoltat de A.D.Xenopol, lucrarea fiind recunoscut prin valoare monumental, attdatorit dimensiunilor considerabile ct i prin aportul de noi idei, noitipuri de abordare i mai ales prin modul de gndire istoric relevat.coala de arheologie romneasc i ntemeiaz progresul remarcabiltocmai pentru c, plecnd de la premisele stabilite de Vasile Prvan ifolosind volumul din ce n ce mai mare deinformaie acumulat n prima jumatete a secolului XX a reuit oevoluie marcant, reuind astfel s redea o imagine mult mai completdect cea la care ajunsese, la vremea lui, Prvan.Astfel, Getica rmne o carte clasic de gndire istoric, un punct dereferin de care nici o alt gndire arheologic nu poate face abstracie,un punct de plecare n noi reconstituiri i exegeze. Mircea Eliade considera ca PARVAN reprezinta momentul apolinic alculturii noastre. Istoricul s-a confesat rar, chiar foarte rar (ca si Kafka,el a cerut, testamentar, ca manuscrisele sale particulare sa fie arse). Inprincipiu, el si-a cenzurat intotdeauna voluptatea marturisirii intime.Chiar stiinta sa i-a dat lui PARVAN o conceptie grava asupraexistentei. Dezgropand mereu urme ale unor civilizatii moarte, istoricul a ajuns sa intoneze un elogiu entuziast geniului uman, care, invins,renaste perpetuu. In actul ritualic al comemorarii, al amintirii, trecutulreinvie, readus in actualitate, iar fiecare dintre noi traim astfelmaiestuosul gand al unei umanitati eterne, incorporate" macar pentruo clipa in sufletul nostru muritor. Concluzii Temelia limbii si a poporului romn o reprezinta conceptele delatinitate si dacism.Poporul si limba romana s-au format pe intreg teritoriul tarii in maimulte imprejurari istorice dupa razboiale din 101-102 ; 105-106.Pocesul de romanizare a fost un proces ireversibil; prin contopirea celordoua civilizatii (dacica si romana) s-a format populatia daco-romana,care sta la baza formarii poporului roman si a limbii romane. LATINITATEA este un curent aparut in lingvistica si in filologiaromaneasca in sec XIX,care pentru a demonsta caracterul latin al limbiiromane,a incercat sa elimine din ea cuvintele de alte origini si samodifice astfel forma celor latine,incat sa le apropie cat mai mult deforma originala. DACISMUL este un curent in istoriografia autohtona,afirmat lainceputul sec al-XX-lea prin mitizarea contributiei dacilor la formareapoporului roman si in general la istoria universala.

LUCIAN BLAGA - REVOLTA FONDULUI NOSTRU NELATIN

Revolta fondului nostru nelatin este prima lucrare n care Blaga se apleac asupra culturii noastre pentru a mpiedica exclusivismul latin n formarea componentei spirituale a poporului romn: "Un prieten mi vorbea despre nrurirea slav asupra literaturii romne; nchintor ndrjit la altarul latinitii - clare i msurate - el nu ngduia nici cea mai mic alterare sau splcire a acestuia prin maximalismul slav." Se ajunge, n felul acesta, la un "exclusivism latin", prin care muli mprtesc convingerea c exist spirite naionale i culturi superioare si inferioare, de pild prerea lui Anatole France despre opera lui Dostoievski, aceea c ar fi "o monstruoas ciudenie". Pe parcursul lucrrii se formuleaz tema: raportul dintre fondul latin i cel nelatin din fiina noastr. Demonstraia se face n trepte, folosindu-se raionamentul, explicaia, comparaia, exemplul.Mai nti motiveaz orgoliul latinitii. Fiind nconjurai de nelatini, care mereu au atentat la independena noastr, orgoliul latin a devenit o arm de aprare a fiinei naionale.Apoi, respingnd abordarea unilateral devenit ngnfare, Blaga afirm c noi suntem mai multdect att. Din orgoliul latinitii, deoarece nu se dorea nrudirea cu slavii i tracii, a rmas drept motenire vremuri cnd a trebuit s suferim rsul batjocoritor al vecinilor, care cu orice pre ne voiau subjugai .Pentru a argumenta existena fondului nostru nelatin, Blaga apeleaz la o comparaie cu un exemplu din tiinele naturii. Acesta face un experiment prin care arat nsemnatul procent de snge slav i trac care curge n fiina noastr. Lucian Blaga d drept exemplu ncruciarea unei flori albe cu o floare roie a aceleiai varieti. nsuirea uneia este dominanant, dar apar i nsuirile celeilalte flori chiar dac noi le considerm pierdute; ele se afirm din timp n timp. Dominanta n spiritul romnesc o reprezint limba latin, dar i fondul slavo- trac. Istoria noastr se proiecteaz mai mult n viitor dect n trecut.Prin aceast afirmaie, Lucian Blaga vrea s comunice faptul c dei deinem i alte influene bogate din alte popoare, istoria noastr se proiecteaz n aciunile noastre i n comportamentul nostru. Dei noi vrem s fim latini puri, avem i influene ale fondului slavo-trac, pe care le expunem n ceea ce facem. Din respect pentru cultul strmoilor, naiunea romn ar trebui s acorde importana necesar tuturor componentelor spirituale etnice din care a rezultat limba romn. n opera sa Lucian Blaga ne consider morminte vii deoarece noi, oamenii, suntem motenitori ai unui mare tezaur, limba strmoeasc. Blaga nu respinge tradiia i crezul n latinitatea noastr, ci condamn orientarea ntr-o singur direcie i exagerrile, simplitatea i superficialitatea abordrii tradiiei.