LATINITATE SI DACISM Pocesul de romanizare a fost un proces ireversibil; prin contopireacelor doua civilizatii (dacica si romana) s-a format populatia

daco-romana, care sta la baza formarii poporului roman si a limbii romane.

Mitul Dacic
George Calinescu considera că „întâiul mit", simbolizând„constituirea însăşi a poporului român" este mitul „Traian şi Dochia”. Numele acestui personaj a fost Dacia, devenit Dochia. Baba Dochia(Dacia) a fost o realitate umană în perioada matriarhatului. Etimologic,cuvântul baba este străvechi traco-dac. Are ambele genuri, masculin şifeminin: Baba Novac (Ion Georgescu, Baba Novac) şi Baba Dochia În legatura cu mitul Dochia, cercetatorul Romulus Vulcanescu astudiat prima legendă. Aceasta susţine că Dochia, fiica regelui Decebal,a înaintat în fruntea unei oştiri spre Sarmisegetuza, în ajutorul tatălui eiasediat în cetate. Ea a fost „înfrîntă de armata lui Traian”, a fugit curesturile oastei în munti, spre răsărit. Acolo s-a rugat la Zamolxe „sănu o lase să fie pângărită de împărat”. Şi atunci Dochia a fost prefacută într-o bătrână ciobăniţă, cu câteva oi lânga ea”. Traian, trecând pelânga ea a întrebat-o daca a vazut prinţesa dacă, iar Dochiai-a arătat spre miazăzi. Împaratul a luat-o în goană într-acolo şi BabaDochia a rămas stăpână pe ţinutul acela şi de atunci poate mai trăieşte încă în munţi”.

Opinii ce sustin latinitatea limbii
Samuil Micu este cel care, încercând să dovedească provenienţa latină a românilor, conchide că acest lucru reiese din patru elemente : „întâiu din scriitori, a doua din obiceiuri,a treia din limbă, a patra din nume.” Asemenea lui Samuil Micu, Gheorghe Şincai, în opera „Hronicaromânilor şi a mai multor neamuri...”, încearcă să dovedească sorgintearomană a poporului român . Grigore Ureche (aproximativ1590-1647) a fost primulcronicar moldoveande seamă, a cărui operă a ajuns până la noi.Este primul care demonstrează latinitatea limbii române, într-uncapitol din lucrarea , „Letopiseţul Ţării Moldovei”, consacrat specialacestei probleme, intitulat „Pentru limba noastră moldovenească”,pentru care conchide cu mândrie că „ de la Rîm (Roma) ne tragem; şicu ale lor cuvinte ni-i amestecat graiul”. Pentru a-şi convinge cititorii deacest adevăr, el dă o probă de etimologii latine : „...de la rîmleni, ce lezicem latini, pâine, ei zic panis, găină...ei zic galina, muierea...mulier *...+şi altele multe din limba latină, că de n-am socoti pre amănuntul, toatele-am înţelege.”Lui Grigore Ureche îi urmează alţi scriitori şi lingvişti care susţin înlucrările lor sorgintea latină a limbii române. În „ Istorie în versuripolone despre Moldova şi Ţara Românească”, cronicarul Miron Costinrealizează o sinteză a schemei structurii limbii române : „Unde trebuiasă fie Deus, avem Dumnezeu sau Dumnedzeu, al mieu în loc de meus,aşa s-a stricat limba; unde era coelum, avem cierul; homo – omul; frons – frunte; angelus – indzierul.Unele cuvinte au rămas chiar întregi : barba – barba, aşa şi luna,iar altele foarte mici deosebiri. În plus, s-au mai adăugat mai târziu şipuţine cuvinte ungureşti. În sfârşit, luându-se cele sfinte de la sârbi, s-au adăugat şi puţine cuvinte slavoneşti.”. Iar în opera „De neamulmoldovenilor, din ce ţară au ieşit strămoşii lor”, aşa cum indică şi titlul,cronicarul îşi propune să scoată „lumii la vedere felul neamului, din ceizvor şi seminţe sîntu lăcuitorii ţărei noastre, Moldovei şi ŢăriiMunteneşti şi românii din ţările ungureşti.” El dovedeşte că precum şialte neamuri: „ franţozii – galii, turcii – otomani, ungurii – huni, aşa şiromânii poartă numele romanilor.”

Dimitrie Cantemir Dimitrie Cantemir, în cultura noastră, este unul dintre cei maierudiţi umanişti.Reluând o temă a cronicarilor moldoveni, lucrarea Hronicul vechimei a romano-moldo-vlahilor înfăţişează trecutul îndepărtat al poporului nostru, originea comună a tuturor românilor.Întreaga operă a lui Cantemir exprimă o concepţie superioară despre istorie faţă de cea a cronicarilor. În timp ce cronicarii explicaufenomenul istoric prin voinţa forţei divine, Cantemir interpreteazăistoria dând atenţie cauzalităţii: “Nici un lucru fară pricină să se facănu se poate”. El afirmă că “sântem urmaşii unui popor care a creat ocivilizaţie şi o cultură clasică”."Hronicul vechimii a romano-moldo-vlahilor" este

Totodata. scrisa in limba romana intre anii 1719 si 1722. ce dincetateni romani si din mari familii sa fie ales. prin care a readus în primplanul cercetării istorice rolul politic şi cultural al daco-geţilor. asangelui curatenie si a niamului evghenie nestricata si nebetejita sa fieferit. Simboluri umane ale acestei lupte sunt Decebal. numai pentru a sublinia caviata in stare de robie ar mari chinul: „Mai vrem si-al doilea rau?”. pezentand mai intai romanii dincadrul Imperiului Roman. care era infinită şi ca atare şi atributele ar fiputut să fie oricât de numeroase. De aceea. legendarul Gelu.ramasa neterminata. moarte de mna.Motivarea este patetica.spre deosebire de restul tracilor. Serbia.poporul romano-moldo-vlahilor nu din glogozala a nasteri de stransura sa fie scornit. Părerea că la eiam avea de-a face cu un dualism.Cosbuc vede istoria ca o lupta neincetata pentru libertate sociala sinationala. cu o documentare extrem de bogata. Ostenii lui Tudor). In Decebal catre popor. cea mai importantă lucrare a sa (datorită destinului său). concentrandu-se asupraintregii structuri a lumii romanesti. a organizat oserie de săpături sistematice. Rusia. Tudor Vladimirescu (Decebal catre popor. Polonia..” Vasile Parvan afirma ca . "Hronicul vechimii aromano-moldovlahilor " reprezentand prima incercare de a trataimpreuna istoria romanilor de pretutindeni.Idesa de baza este continuitatea elementului roman in Dacia.originile poporului roman si evolutia sa pana la al doilea descalecat.PARVAN “Fără tradiţie nu există cultură: nici omul simplu.tratand. precum si astazi tot asea o feresc. regele formuleaza cunoscuta maxima atribuita dacilor: „E rau destul ca ne-am nascut”. Moartea luiGelu.Cumania. din buni si tari parinti romani nascandu-se. e de părere că sunt. Apoi din buni si tariromano-moldo-vlahii. unelelipsuri şi exagerări (printre care accentuarea rolului sciţilor şi al celţilor în dezvoltarea culturii geto-dace) nu ştirbesc valoarea acestei lucrări.simple atribute explicative ale puterii ori înfăţişării divinităţii. nume care. Muntenia si Moldova. Decebal. În legătură cu menţiunea grecilor căzeul geto-dacilor avea un nume. nici geniul nu potcrea nimic fără tradiţie.. ci doar de atributeexplicative ale puterii sale. intr-ounitate deplina in cele trei provincii romanesti. rezultate din migratia popoarelor: Ungaria.ultima opera a luiDimitrie Cantemir. Pe baza rezultatelor parţiale ale săpăturilor ascris Getica (1926). Bulgaria. o vastă sinteză istorico-arheologică.Mihai Viteazul. el spune că aceştia i-au zis zeului dincer când Zamolxis când Gebeleizis. analog celui iranian nu se poate întemeia pe nici un document. Cosbuc a evocat intr-un numar de poezii trecutul de lupta pentrulibertate al poporului nostru din cele mai vechi timpuri si pana in zilelelui. Pasa Hassan." Opinii ce sustin dacismul George Cosbuc G. apoi din Imperiul Bizantin si coexistenta lorcu statele dimprejur. aceasta esteprivita din perspectiva istoriei universale. careerau politeişti geţii se arată în credinţele lor henoteişti”. AFIRMATII V. de peste 150 de izvoare. îndeosebi în staţiunile arheologice din adoua epocă a fierului. cheama intreg poporul dac la lupta impotrivacotropitorilor romani. VASILE PARVAN În scopul rezolvării problemelor legate de istoria Daciei. Este o lucrare de sinteza si infatiseaza conceptia savantului asupra formarii poporului roman si a limbii romane.momentul intemeierii celor doua tari romane... Şi totuşi chiar aceste atribute lipsesc la geţi: căci . de sublim patriotism.” Zeul unic n-avea deci nevoie de un nume propriu. Lupta inseamna jertfa. Dimitrie Cantemir combateipoteza potrivit careia romanii s-ar fi retras cu totul dupa ce imparatulAurelian a parasit Dacia in anul 271: ".

Uneltele din fier în secolul I î.Pocesul de romanizare a fost un proces ireversibil. trecutulreinvie.un punct de plecare în noi reconstituiri şi exegeze.Chiar stiinta sa i-a dat lui PARVAN o conceptie grava asupraexistentei. El va apare la daco-g e ți înacelași timp ca și la celți.a incercat sa elimine din ea cuvintele de alte origini si samodifice astfel forma celor latine. Istoricul s-a confesat rar. unde se încerca pentru primaoară introducerea originii si evoluţiei culturii şi civilizaţiei traco-getice în circuitul istoriei universale. Concluzii Temelia limbii si a poporului român o reprezinta conceptele delatinitate si dacism. noitipuri de abordare şi mai ales prin modul de gândire istorică relevat.Poporul si limba romana s-au format pe intreg teritoriul tarii in maimulte imprejurari istorice dupa razboiale din 101-102 . fac dovada că civilizația daco-geticăeste o civilizație a fierului. incorporate" macar pentruo clipa in sufletul nostru muritor. abundă în toate așezările daco-getice. . Opera fundamentală şi-a primit numeledupă titlul mai vechi al monografiei istorice scrise de grecul Criton. activitate ce are caapogeu Getica. GETICA Getica. In actul ritualic al comemorarii. fie de caracter sătesc. preluateori nu din civilizația altor popoare. la vremea lui. 105-106. opera de căpătîi a lui Vasile Pârvan (1882-1927) a fostprezentată ca memoriu de specialitate au avut carezultat realizarea a numeroase lucrări de sinteză. readus in actualitate.renaste perpetuu.el a cerut. al amintirii.Astfel.Hr. inspirată din lumeagrecească. el si-a cenzurat intotdeauna voluptatea marturisirii intime. O protoistorie a Daciei.Şcoala de arheologie românească îşi întemeiază progresul remarcabiltocmai pentru că. atîtdatorită dimensiunilor considerabile cît şi prin aportul de noi idei. Mulțimeași varietatea de forme a uneltelor de fier. Dezgropand mereu urme ale unor civilizatii moarte.Zamolxis e aproape exclusiv întrebuinţat. chiar foarte rar (ca si Kafka. Pârvan. iar fiecare dintre noi traim astfel„maiestuosul gand al unei umanitati eterne.Xenopol. un punct dereferinţă de care nici o altă gîndire arheologică nu poate face abstracţie.afirmat lainceputul sec al-XX-lea prin mitizarea contributiei dacilor la formareapoporului roman si in general la istoria universala.fie ele de tip proto-urban. Mircea Eliade considera ca PARVAN reprezinta momentul apolinic alculturii noastre.Vasile Pârvan consideră că această civilizație este una a lemnului. prin contopirea celordoua civilizatii (dacica si romana) s-a format populatia daco-romana.care pentru a demonsta caracterul latin al limbiiromane. care. ca manuscrisele sale particulare sa fie arse). Despre înaltul nivel de dezvoltare atins de cultura daco -getilor dinepoca luiBurebista. plecând de la premisele stabilite de Vasile Pârvan şifolosind volumul din ce în ce mai mare deinformaţie acumulat în prima jumatete a secolului XX a reuşit oevoluţie marcantă. istoricul a ajuns sa intoneze un elogiu entuziast geniului uman.incat sa le apropie cat mai mult deforma originala.D. fiind însă de altă formă. Concepţia lui Vasile Pârvan asupra istoriei depăşeşte cadrul precisdelimitat al filozofiei istoriei cum a fost de pildă dezvoltat de A. Getica rămâne o carte clasică de gîndire istorică. lucrarea fiind recunoscută prin valoare monumentală. LATINITATEA este un „curent aparut in lingvistica si in filologiaromaneasca in sec XIX. invins. Inprincipiu. ne stau mărturie uneltele descoperite de arheologi.” DACISMUL este un “curent in istoriografia autohtona.care sta la baza formarii poporului roman si a limbii romane.medicul lui Traian —şi a constituit un eveniment de maximăimportanţă şi cu un profund impact asupra culturii româneşti ante-belice. reuşind astfel să redea o imagine mult mai completădecît cea la care ajunsese. în vreme ce Gebeleizis e cu totul excepţional aici ca apelativ al Zeului suprem. În agricultură se foloseaacu plugul cu brăzdar și cuțit de fier. testamentar.

trac. prin care mulţi împărtăşesc convingerea că există spirite naţionale şi culturi superioare si inferioare. ele se afirmă din timp în timp.el nu îngăduia nici cea mai mică alterare sau spălăcire a acestuia prin «maximalismul» slav.LUCIAN BLAGA .Apoi. dar şi fondul slavo. simplitatea şi superficialitatea abordării tradiţiei. Deşi noi vrem să fim latini puri. Însuşirea uneia este dominanantă. Pe parcursul lucrării se formulează tema: raportul dintre fondul latin şi cel nelatin din fiinţa noastră. explicaţia. în felul acesta. Demonstraţia se face în trepte. care cu orice preţ ne voiau subjugaţi . Din respect pentru cultul strămoşilor. Fiind înconjuraţi de nelatini.Mai întâi motivează “orgoliul latinităţii”. Blaga afirmă că noi “suntem mai mult”decât atât. Blaga nu respinge tradiţia şi crezul în latinitatea noastră. avem şi influenţe ale fondului slavo-trac. exemplul. de pildă părerea lui Anatole France despre opera lui Dostoievski. . Din orgoliul latinităţii. aceea că ar fi "o monstruoasă ciudăţenie". a rămas drept moştenire “vremuri când a trebuit să suferim râsul batjocoritor al vecinilor. limba strămoşească.Prin această afirmaţie. închinător îndârjit la altarul latinităţii . “orgoliul latin” a devenit o armă de apărare a fiinţei naţionale. Dominanta în spiritul românesc o reprezintă limba latină.clare şi măsurate . oamenii. folosindu-se raţionamentul. istoria noastră se proiectează în acţiunile noastre şi în comportamentul nostru. suntem moştenitori ai unui mare tezaur. Blaga apelează la o comparaţie cu un exemplu din ştiinţele naturii. naţiunea română ar trebui să acorde importanţa necesară tuturor componentelor spirituale etnice din care a rezultat limba română. la un "exclusivism latin". dar apar şi însuşirile celeilalte flori chiar dacă noi le considerăm pierdute. care mereu au atentat la independenţa noastră. În opera sa Lucian Blaga ne consideră “morminte vii” deoarece noi. ci condamnă orientarea într-o singură direcţie şi exagerările." Se ajunge.REVOLTA FONDULUI NOSTRU NELATIN “Revolta fondului nostru nelatin” este prima lucrare în care Blaga se apleacă asupra culturii noastre pentru a împiedica exclusivismul latin în formarea componentei spirituale a poporului român: "Un prieten îmi vorbea despre înrâurirea slavă asupra literaturii române. respingând abordarea unilaterală devenită îngânfare. “Istoria noastră se proiectează mai mult în viitor decât în trecut”. Acesta face un experiment prin care arată însemnatul procent de sânge slav şi trac care curge în fiinţa noastră. Lucian Blaga dă drept exemplu încrucişarea unei flori albe cu o floare roşie a aceleiaşi varietăţi. pe care le expunem în ceea ce facem. comparaţia. deoarece nu se dorea înrudirea cu slavii şi tracii. Lucian Blaga vrea să comunice faptul că deşi deţinem şi alte influenţe bogate din alte popoare.”Pentru a argumenta existenţa fondului nostru nelatin.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful