Mihai Emines cu - “Scrieri politice”

Cuprin s: Introd u c e r e – pagi na 2 Artic ol e Artic ol e Artic ol e Artic ol e Artic ol e Artic ol e Artic ol e Artic ol e Artic ol e Artic ol e din din din din din din din din din din 18 7 0 18 7 1 18 7 6 18 7 7 18 7 8 18 7 9 18 8 0 18 8 1 18 8 2 18 8 3 – – – – – – – – – – pagi na pagi na pagi na pagi na pagi na pagi na pagi na pagi na pagi na pagi na 23 35 36 52 74 82 90 11 6 13 5 14 5

I. Via ţ a Emine s c u s'a n ă sc u t la Boto ş a n i. Asu p r a d a t ei n a ş t e r i i lui a u fo s t m u l t e di s c u ţ i i ş i, în u r m a afl ă rii act ul ui de bo t e z al po e t u l u i la bis e ric a Os p e n i a din Boto ş a ni de c ă tre N. Giure s c u, prin aut o r i t a t e a cri tic u l u i Maio r e s c u , a fo s t a d m i s ă ca d a t ă sig u r ă ziu a de 15 Ianu a r i e 185 0. Exist ă tot u ş i doc u m e n t e d u p ă ca r e d a t a a d e v ă r a t ă a r fi z i u a d e 2 0 Dec e m b r i e 1 8 4 9 . T a t ă l l u i E m i n e s c u n o t e a z ă c u p r e ci z i e ş i o r a : 4 ° ş i 1 5 ' . Ac e a s t a i d a t a p e c a r e o ad m i t , de exe m p l u , ş i d - 1 Rami r o Orti z în Intro d u c e r e a la tr a d u c e r e a italia n ă a poe z iilo r lui Emine s c u ş i d - 1 Leca Mora ri u în Dat a şi locul na ş terii, lui Em. (Revis t a Moldo v ei II, 13 - 21). Poe t u l în s u ş i în cae t u l Juni m e i, sc ri e c ă s' a n ă sc u t în 1 8 4 9. Un a l t d o c u m e n t , m u l t ti m p n e c u n o s c u t , n e a r a t ă c ă Emin e s c u ş i 'n 18 8 3 , înai n t e de îmb ol n ă vir e, s o c o t e a t o t a n u l 1 8 4 9 ca d a t ă a n a ş t e r e i s a l e. As t f e l în t r ' o n o t ă m a n u s c r i s ă , sc ă z â n d di n 18 8 3 a n u l 1 8 4 9 , Em i n e s c u s c r i e r e s t u l : 3 4 a n i , ş i a d a u g ă : " 7 8 de ani via ţ a m e a între a g ă , atâ t a a m s ă tr ă esc. Asta est e m ă ri m e a consta n t ă de tim p a vie ţ ii un ui indivi d di n ra s a n o a s t r ă ". (Ms. Ac. Ro m. 22 5 8 , fol. 34 7 rect o). Pri m i i a ni ai co p i l ă ri e i ş i - i p e t r e c e la Ip o t e ş t i lâ n g ă Bot o ş a n i, în ca s a p ă ri n t e a s c ă . La vâ r s t a d e opt ani e dat la şcoal ă în Cern ă u ţ i şi urmea z ă la Na ţ ional Haupt sch ul e. La Cern ă u ţ i îşi face şi primele clase de liceu. Evenimen t ul cel mai înse m n a t al acestei epoce e venirea lui Eminescu în contac t cu profes o r u l Aron Pumn ul, al că rui bibliotec ar a ş i fos t. Ştefa n e lli ne s p u n e în a mi n t i r il e sale c ă de la Pum n ul, a că p ă tat Eminesc u primele cun o ş ti n ţ e d e vec h e a lit e r a t u r ă r o m â n e a s c ă . Ş tim c ă Emi n e s c u r ă m â n e în t r e a g a - i via ţă c u o d e o s e b i t ă dragoste pentru aceast ă literatu r ă . Anii fragezi ai primelor clase de liceu şi- i petrece Eminescu în atmo sfe r a de cald patriotis m şi na ţ ion alis m creat ă de Aron Pumn ul, profe sor de limba şi litera t u r a român ă şi conduc ă tor spiritual al tuturor Bucovinenilor încălzi ţ i de gândul reîn ă l ţă rii neamului şi resta bilirii lui în drep t u rile - i nat ur ale. De sigur tot sub influen ţ a lui Pumn ul, Eminescu de timp u riu şi- a îndrept a t aten ţ ia că tre toate chestiunile privitoare la limba na ţ ional ă . Aşa cum va face Eminescu mai târziu, Pumnul stabile ş te legă tur ă stringen t ă între limb ă şi na ţ ionalitate şi exprim ă ideia că atâta timp cât supra vieţ ue ş te limba, supravie ţ ue ş te şi na ţ iunea român ă . Eminescu va fi cunoscut în manuscris chiar, scrierea lui Pumn ul Neatârnarea Hrubei române şi va fi medita t asu p ra acelui motto, care se pare că i- a r ă mas în mi n t e în în t r e a g a - i ac t i vi t a t e d e s c r i i t o r m ili t a n t : „Na ţiunea e cuprinsul unui popor de acela ş sânge, ca r e vor b e ş t e ac e e a ş i li m b ă ş i a r e ac e l e a ş i d a t i n e . Poporul este tru p ul na ţ iunii, iar limba este sufletul ei. Pentru aceea, precu m trup ul fă r ă suflet e mort, aş a e moart ă şi na ţ iunea fă ră limb ă . Na ţ ionalitatea e s t e d u m n e z e e s c u l , e t e r n u l , în n ă s c u t u l ş i n e î n s t r ă i n a b i l u l d r e p t d e a - ş i în t r e b u i n ţ a li m b a s a în t o a t e tre b u i n ţ e l e vie ţ ei: în cas ă , în biseric ă , în ş coal ă şi administra ţ iu n e". Ceia ce arat ă îns ă bun ul sim ţ al lui Emine sc u, e că n'a împr u m u t a t teoriile linq ui s tice ale pro f e s o r u l u i s ă u. In Lui Aro n Pum n u l, p o e z i e a p ă r u t ă în L ă cr ă m io a r el e înv ăţă ceilor, cu ocazia mo r ţ ii lui Pum n u l, nu întâlni m pe „n ă ciune", for m a care apa re în poe zia colegul ui lui Eminesc u Ieremievici. Din via ţ a lui Emine s c u, înai n t e de st u d iile în s t r ă i n ă t a t e , t r e b u e s ă r e ţ i n e m f a p t u l c ă el a c u n o s c u t t o a t e p r o v i n c i i l e r o m â n e ş t i . A r ă t ă ci t c u tru p a lui Pascali de alung ul provinciilor; a vizita t Ba n a t u l , î n c a p i t a l a c ă r u i a av e a u n f r a t e ; a f o s t p o a t e ş i ' n Ma r a m u r e ş u n d e d u p ă c u m n e a r a t ă n o t e l e s a l e m a n u s c r i s e , a v e a i n t e n ţ i a s ă ţ i n ă u n ciclu de co n f e r i n ţ e . De pr i n 18 6 5 a cu n o s c u t p r o b a b i l Tra n s i lv a n i a . Do ri n ţ a d e - a cu n o a ş t e ce n t r u l vie ţ ii ro m a n e ş t i di n Ar d e a l, îl în d r e a p t ă p e Emin e s c u s p r e Blaj. Ace s t or a ş e r a p e n t r u Emi n e s c u loc ul "de u n d e a r ă s ă rit so a r e l e ro m â n i s m u l u i". Ajungâ n d în ma rgi n e a Blajului, du p ă cu m ne po ves t e ş t e I. Cot t a, to v a r ăş u l d e exc u r s i e , Emine s c u ş i - a ridic a t p ă l ă ria ş i a sal u t a t or a ş u l cu cuvi n t e l e: „Te salu t din inimă Roma - mic ă . I ţ i mul ţ u m e s c . Dum n e z e u l e , c ă m'ai aju t a t s'o po t vede a". Al. Gra m a, u n u l di n cei m a i neî n ţ e l e g ă t o r i critici ai lui Emi n e s c u , îi fac e ac e s t u i a o i m p u t a r e ca r e în

fo n d e o cin s t e p e n t r u co p i l u l d e j a c u r i o s s ă c u n o a s c ă via ţ a ro m â n i s m u l u i : ,,Um bl ă d u p ă aceia pri n Blaj f ă r ă de nici un sco p , n u m a i fiin d c ă au z i s e de re n u m e l e Blajul ui". Nu f ă r ă scop r ă t ă cea Eminesc u de - alung ul provinci ilor ro m â n e ş ti. O curio zi t a t e de copil intelige n t ş i en t u s i a s t îl m â n a s p r e cu n o a ş t e r e a p r o b l e m e l o r de v i a ţ ă n a ţ i o n a l ă . E m i n e s c u d e c o p i l c u g e t ă a s u p r a î m p r e j u r ă r i l o r n o a s t r e d e via ţă , d e co p il î ş i h o t ă r ăş t e a t i t u d i n e a l ui p o l i t i c ă . O p a g i n ă s c r i s ă în 188 2, în leg ă tu r ă cu excu r s iile lui din copil ă rie, me r i t ă s ă ne re ţ ie lua r e a a mi n t e: "Intâ m p l a r e a m'a f ă c u t c a, d i n c o p i l ă ri e î nc ă s ă c u n o s c p o p o r u l r o m âne sc din apele Nistr ul ui încep â n d , în cruci ş şi 'n c u r m e z i ş p â n ' în Tis a ş i' n Du n ă r e , ş i a m ob s e r v a t că mo d u l de - a fi, carac t e r u l po p o r u l u i este cu to t ul a l t u l , a b s o l u t a l t u l d e c â t a c e l a a l p o p u l a ţ i u n i l o r di n or a ş e, di n ca re se rec r u t e a z ă guve r n e l e , ga z e t a r i i, d e p u t a ţ i i ş .a. m . d . ...Es t e în re a li t a t e ni m i c m a i m u l t , ni m i c m a i pu ţ i n, decâ t pro cla m a r e a per p e t u ă a pre d o m i n ă rii elem e n t e l o r str ă ine asu p r a po p o r u l u i isto ric, co m p u s înc ă p â n ă a z i di n ţă r a n i mic i ş i m a r i . Od a t ă aj u n s l a acea s t ă convin g e r e, to t u l era ho t ă rît pe n t r u min e; e r a o d a t o r i e d e a fi ş i d e - a r ă m â n e a în p a r t e a p o p o r u l u i is t o r i c d i n ca r e în s u m i fa c p a r t e ş i în con t r a p ă t u r e i s u p e r p u s e d e ve n e t i c i". In 18 6 9 , Emine s c u e la st u d i i în Vien a. El î ş i desvolt ă fiin ţ a sa mo r al ă ş i intelec t u a l ă în cerc ul na ţ i o n a li s t al societ ăţ ii st u d e n ţ il o r ro m â n i Ro m â n i a Jun ă . La aceas t ă dat ă , Eminesc u e na ţ io n alis t, tra d i ţ ion alis t ş i con se r v a t o r . La ş edin ţ ele societ ăţ ii el neag ă posi bilita t e a existe n ţ e i cos m o p o li ti s m u l u i ş i în d e a m n ă p e cole gii lui s p r e s oli d a r i t a t e na ţ i o n a l ă ş i fa p t ă . Atâ t a vre m e câ t socie t a t e a st u d e n ţ i l o r er a s u b infl u e n ţ a o bic ei u r i l o r ge r m a n e , Emin e s c u n u v e n e a l a a d u n ă r i ş i s p u n e a c o l e g i l o r s ă i: ,,P ă c a t de vre me, m ă plictise s c. Membrii nu pro d u c nimic origin a l. Imite a z ă pe st u d e n ţ i i ne m ţ i, f ă r ă s ă cuge t e că de p ri n d e r ile aces t o r a se sp riji n e s c pe o vechi m e i s t o r i c ă s e c u l a r ă ş i c a a u r o s t u l l o r î n v e c h i m e a d e s u t e d e a n i d e e x i s t e n ţ ă a U n i v e r s i t ă ţ i i d i n Vie n a ş i n u s e p o t r i v e s c c u d e p r i n d e r i l e Ro m â n u l u i ş i nici n u s e vor lipi vre o d a t ă d e s u fl e t u l no s t r u ". Cân d colegii s ă i re n u n ţ a r ă la pe t r e c e r il e imita t e d u p ă s t r ă i n i ş i f ă c u r ă p e t r e c e r i cu ca r a c t e r r o m â n esc, Eminesc u exclam ă : "Minun a t, a ş a în ţ eleg ş i eu. Est e via ţ a d i n via ţ a n o a s t r ă r o m â n e a s c ă ca r e s e lip e ş t e d e s u f l e t u l n o s t r u " . Din epoca aceas ta a studiilor la Viena, din 1870, poa t e - i noti ţ a care ni - 1 ara t ă pe Emine sc u împ o t riva liberalilor germ a n i, a ş a cu m mai apoi avea s ă fie îm p o t r i v a libe r al il o r di n Rom â n i a . In leg ă t u r ă cu s t a r e a p oli t ic ă di n Ger m a n i a , el sc ri e: „In d e r Po litik also de m o c r a t i s c h e Seiltä n z e r , libe rale Tra n sacte u r s".... Şi pe liberalii de la noi, Emine sc u îi va soco ti d ă n ţ u i t o r i p e fu n ii. Î n 1 8 7 0 , Em i n e s c u a r e o c a z i a s ă l u p t e ş i c u fap t a, nu nu m a i cu vorb a. El e acela care lucre a z ă pe n t r u org a n i z a r e a se r b ă r ii d e la Pu t n a , pl ă n u i t ă p e n t r u co m e m o r a r e a a 40 0 a ni de la zi di r e a Put n e i, ş i lu a t ă ca p rile j al u n u i co n g r e s al st u d e n ţ i l o r ro m â ni di n toa t e pr ovi n ciile ro m â n e ş ti. Serb a r e a n' a pu t u t s ă se ţ in ă în 1870 din cau z a r ă zboi ul ui franc o - ge r m a n , d a r s ' a ţ i n u t în 1 8 7 1 . Emi n e s c u la ac e a s t ă e p o c ă e h o t ă r î t s ă r e n u n ţ e la orice individ u a li s m ş i s ă tr ă iasc ă pen t r u na ţ i u n e, c o n f o r m c u t r e b u i n ţ e l e n a ţ i u n e i . Scri s o a r e a c ă t r e D. Br ă tia n u, la 3 / 1 5 Augu s t 18 7 1, e un d o c u m e n t f o a r t e î n s e m n a t p e n t r u c u n o a ş t e r e a s t a d i u l u i l a ca r e aj u n s e s e Emi n e s c u în d e s v o l t a r e a s a s u f l e t ea s c ă . In ac e a s t ă vre m e , Emine s c u e d e p l i n înc r e z ă t o r în for ţ e l e ne a m u l u i ş i co n vi n s d e n e c e s i t a t e a fa p t e i . Lui Slavici, ca r e - i s p u n e a c ă m u l ţ i se vor pu n e de - a cur m e z i ş ul ac ţ iu n ei, Eminesc u îi r ă sp u n d e a : "D a i f ă r ă m i l ă î n e i!" E m i n e s c u a v e a ac u m co n v i n g e r e a c ă la u n i t a t e a p oli t i c ă n u s e va aj u n g e de c â t pri n u ni t a t e s u fl e t e a s c ă ş i cult u r a l ă . De la Viena, Eminesc u trece în Germa nia, unde stu d ia z ă pâ n ă 'n 187 4. Din epoca stu diilor în str ă in ă t ate su n t ne n u m ă r a t e no t e ma n u s c r i s e, care ne - ara t ă fr ă m â n t a r e a gân d u r i l o r lui Emine sc u, pe n t r u a aju n g e pe calea st u d i u l u i ş i ob s e rv a ţ i ei la o conc e p ţ i e p oli t ic ă ş i s oci al ă . Nat u r a ş i Stat ul, Echilibr ul în S t a t , D e s p r e e u l n o s t r u s o c i a l , s t u d i u l C u l t u r i ş i ş tiin ţă p u b l i c a t d e n o i în e d. Bucovi n a în 1 9 3 3 , ni - 1 ara t ă pe

Emi n e s c u a v e a fixa t ă a ti t u d i n e a s a fa ţă d e m u l t e di n p r o b l e m e l e vie ţ ii noa s t r e publice. Con ş tii n ţ a pe ca re . l a c a r e m u n c e ş t e p â n ă la s l e i r e t i m p d e ş ase ani.i d e id ei s e v ă d di n n o t e l e ş i r a p o a r t e l e a d u n a t e în vol u m d e D. în lup t a cont r a for m el o r f ă r ă fon d. nici ca exp r e s i e lite r a r ă . In 1874. n i . re s t a b ili t pe de p li n î ş i reia ocu p a ţ i il e de zia r i s t . Dup ă ce scrie ani de zile în dife ri t e zia r e. p e ca r e Emi n e s c u o ţ i n e în 1 8 7 6 . Emine s c u rec a d e în boa l a sa la 'nc e p u t u l a n u l u i 18 8 9 ş i m o a r e în os p ic i u în u r m a u n ei lovit u r i da t e de un tova r ăş de sufe ri n ţă . n u es t e în t e m e i a t ă spre a sp u n e adev ă rul. T. Emine s c u scrie n u m e r o a s e pag ini de critic ă dra m a t ic ă . In Febru a r 187 4. politic ă inte r n ă ş i exte r n ă . Din 1884. Articolele sale n u m ai ad u c ni mic no u. a ş a ş i zi a r i s t i c a î ş i a r e ca n a l e l e sal e d e sc u r g e r e . pe când se afla înc ă la Charlo t t e n b u r g .a exp u s p ă rerile ş i se n ti m e n t e l e. exp u n â n d u .1 a r a t ă p e Emi n e s c u t r e c â n d d e la id e il e lui Sch o p e n h a u e r . ca re d a c t o r al zia r u l u i con s e r v a t o r Ti m p u l . . In foaia m o d e s t ă d e la la ş i.Emine sc u pre oc u p a t de pro ble m a ins tit u ţ iilo r p oli t ic e ş i vie ţ ii p u b li c e. pân ă 'n toa m n a anul ui 1877. p e n t r u c a oric e t i n g i r e s ă . Emine s c u vine la Buc u r e ş t i. G. in s t i t u ţ i i l e în s e ş i t r e b u e s ă fie p o t r i vi t e c u s t a r e a r e a l ă a ţă r i i n o a s t r e . Sc u r t u . Tot u ş i aces t om.ş i a f l e c a p a c u l ş i o r i c e o m s e m e n i i " .Kirile a n u ş i d e I. In 1883 Eminesc u se îmboln ă ve ş te. a d a t pe s t e îns e m n ă r i ş i obs e r v a ţ ii care ar a t ă o ciu d a t ă a ti t u d i n e fa ţă d e zi a r i s t i c ă di n p a r t ea u n u i o m car e at â ţ i a a m a r i de ani toc m a i pri n mijloc ul zia rel o r ş i. Scrie cât ev a articole la Rom â nia liber ă şi Fântâna Blandu ziei. t r e b u e s ă p r i m i m d e la s t r ă i n i num ai principiile gener ale în mate rie de instit u ţ ii. Împrejur ă rile politi c e în care Emine s c u î ş i de s f ăş oar ă acti v i tat e a Cine a st r ă b ă t u t ma n u s c r i s e l e ş i articolele lui Emin e s c u . ar ă t â n d u . Da t af a r ă di n sl u j b a de revi z o r d e gu v e r n u l lib er al. De d o u ă ori în cu r s u l ace s t o r ani Emine s c u î ş i re vi n e di n b o a l a s a p e n t r u a r e c ă d e a în în t u n er e c u l mi n ţ i i.1 Iunie 1876. II.se în m o d t e o r e t i c c ă n u exi s t ă în d r e p t ă ţ i r i pe n t r u a p r i m i i n s t i t u ţ i i s t r ă i n e . în toi ul lu p t el o r politice la care ia part e. la in t e r e s u l p r a c t i c p e ca r e ele l . e o d o v a d ă d e p lin ă c ă Eminesc u e convin s parti z a n al ideilor con se rv a t o a r e. nici ca gân d ire politic ă . I. In iar n a an ul ui 188 8. înc ă de la vâr s t a de 20 ani.arat ă consta n t a d r a g o s t e a lui Emi n e s c u p e n t r u p o p o r . Emin e s c u luc r e a z ă ca re d a c t o r la foaia Cur ierul de laşi. la 15 Iunie 188 9. Emine s c u î n c h i n ă p e n t r u ţă r ă ni m e a n o a s t r ă .ş i p ă re rile sale ş i de svol t â n d d oc t r i n a co n s e r v a t o a r e .o în m u n c a s a ş i în ă l ţ i m e a . c ă r o r a n u le cor e s p u n d e a un fon d se ri o s. în aceia ş i ch e s t i u n e : "în ni ci o p a r t e a lu m i i p r e s a . Conf e r i n ţ a Influ e n ţ a au s t ri a c ă . isto rie na ţ io n a l ă . în e d . Anii 1883 . se si m t e at r a s s p r e zi a r i s t i c ă ş i d ă . avem o m ă rturie care ne . dar şi 'n epoca b o a l e i n u uit ă p r e o c u p ă r i l e p oli t ic e. O scri s o a r e a sa c ă t r e Mai o r e s c u . Eminesc u spu n e în Tim p ul.a p u s . Eminescu ocup ă p o s t u l de revi z o r ş cola r. In al t loc al m a n u s c r i s u l u i g ă si m re f l e x i a: "ga z e t a r i ş i avoc a ţ i. adop t â n d ideile politice ale gru p ul ui juni mi s t. De la 1 Iulie 1875 . In Octo m b r i e sa u Noe m b r i e 187 7. Emin e s c u ar e u r m ă t o a r e l e co nvi n g e r i: s pi ri t u l p u b lic la n o i t r e b u e sc h i m b a t . Scrie ri p olitic e ş i literar e. In t r ' u n m a n u s c r i s di n t i n e r e ţ e g ă s i m î n s e m n a r e a : " Pre c u m o ri c e ca s ă ar e clo a c a s a.188 8 sun t ani de sufe ri n ţă fizic ă ş i m o r a l ă . de sig u r d o u ă di n br e s l e l e cele m a i de pri s o s ş i m ai v ă t ă m ă to a r e o m e n i r ii". La ' n a p o i e r e î n ţ a r ă la 1 8 7 4 . Eminesc u fu în cont ac t nemijlocit cu cercul Junimei. care avea s ă se tra n s f o r m e în p a r t i d con s e r v a t o r . La u n ba n c he t pe n t r u s ă r b ă t o r i r e a ero u l u i Horia.ar p u t e a avea p e n t r u ţ a r a no a s t r ă . Emine s c u sta b ile ş te o ba z ă filos ofic ă atit u d i n e i criti c e f a ţ ă d e f o r m e l e s o c i a l e o r i c u l t u r a l e . zia r u l pa r t i d u l u i co n s e r v a t o r . De la înapoie re a în ţ ar ă .

E o e p o c ă d e r e s t r i ş t e p e n t r u a c e a s t ă p r o v i n c i e . a fos t ho t ă rît oa r e în direc ţ ia l u a t ă d e el. e t d a n s u n e s p r i t si ho s tile qu' o n croir ai t que l'Etat ne voit da n s Ies Rou m a i n s qu e de s en n e m i s et no n pa s d e s co n ci toy e n s s u p p o r t a n t to u s les m ê m e s . Vincent Babe ş . Papi u Ilarij a n î ş i ex p r i m a î n c ă d i n 1 8 6 1 . Al. Al. Primele sale arti cole su n t în leg ă tur ă cu Româ nii din Tra n silva ni a. zia r ro m â n e s c care. Hod o ş cere a p e n t r u Ro m â n i in d e p en d e n ţ a ş i au t o n o m i a Tra n silva ni ei. La 14 lan u a r 18 6 9 . ş efii ro m â n i era u de s c u r a j a ţ i din pricin a ins u c c e s u l u i în pr o bl e m e l e na ţ io n a l e. n e s o n t é c o u t é e s n u l l e p a r t . ni m e m e p r i s e s e n co n s i d é r a t i o n .ul d i n 1 8 8 1 . Pe la 186 9. Mag h i a r i i l u a u h o t ă r î r i l e p e c a r e le voi a u f ă r ă s ă ţ in ă sea m a de na ţ io n ali t ăţ ile su b j u g a t e . tr a n s f o r m a r e a im p e r i u l u i în t r ' o conf e d e r a ţ i e d e n a ţ i u n i lib e r e . co m m e s 'il n ' e x i s t a i t m ê m e p a s d a n s ce p a y s. Sit u a ţ i a Ro m â n i l o r di n Tra n s i l v a n i a s i Buc o v i n a . de s fii n ţ a r e a dualis m u l u i.a cu n o s c u t ş i Emin esc u. Rom â nii a u av u t în s ă în t o a t ă ac e a s t ă e p o c ă dâ r z i a p ă r ă t o r i ai d r e p t u r i l o r lor. î ş i ex p r i m a u n a ţ i o n a l i s m u l lo r e n e r g i c fa ţă d e înc ă lc ă rile m a g h i a r e . c'es t ce fait q u e de p u i s q ui n z e a n s.Ungariei. t r e b u i a s ă fie a t r a s ă î n p r i m u l r â n d d e s i t u a ţ i a Româ n ilo r din pr ovi n ciile su bj u g a t e Aust r o . cu to a t ă ati t u d i n e a h o t ă r î t ă a lui Mă cela r i u ş i a cel o r l a l ţ i o r a t o r i ro m â n i într e r u p ţ i în cuvâ n t ă rile lor ş i am e ni n ţ a ţ i de Unguri.p u b li c u l u i a d m i r a b ile articole. Iosif Hodo ş . Sufe r i n ţ e l e Ro m â n i l o r s u n t re z u ma t e ast fel în scrie r e a care . ş efi s p i r i t u a l i p l i n i d e v oi n ţ ă ş i d â r z e ni e . In Diet ă . o con s t i t u a n t ă care s ă org a n ize z e ţ ar a. pe n t r u ca ş i st r ă inii s ă cu n o a s c ă p ă ti m i r i l e n e a m u l u i n o s t r u : „Mais ce q u i fait so u f f ri r dava n t a g e le pe u p l e rou m a i n de cet t e mo n a r c h i e plu s am è rem e n t que to u s les aut r e s cou p s qui l'acca bl e n t sa n s ces s e. p ă r e r i l e în l u c rar e a sa Inde p e n d e n ţ a constit u ţ io n a l ă a Tra n silv aniei ş i ar ă ta c ă aut o n o m i a ş i ind e p e n d e n ţ a Tran s ilvaniei au r ă ma s ne ş tir bi t e de . Mocsonyi. Me m o r a n d u m . ş i p a c t u l d u a l i s t f u î n c h e i a t î n 1 8 6 7 .a . il e s t t r a i t é d ' u n e m a n i è r e t o u t exc e p i t i o n e l l e . In Ro m â n ii şi constit u ţ i u n ile Tra n silv a ni ei (Pest a 187 1). Lup t a e n e r g i c ă a ş efil o r n a ţ i o n a l i ş t i n ' a a d u s r o a d e . se s récl a m a t i o n s et se s d e m a n d e s . pro p u n e a for m a r e a u n u i p a r t i d p o li t i c n a ţ i o n a l ş i d e m o c r a t i c p e n t r u apăra r e a dr e p t u r i l o r na ţi o n a l e . un d e de la colegi bucovine n i. ş i c a r e a p ă r u în 18 8 3 ş i în limb a fra n c e z ă . Î m p r e j u r ă r i l e în c a r e Emi n e s c u î ş i desvoltă activita te a treb ue s c cunos c u t e .a .ş i exp u n e p ă re ril e ş i se n t i m e n t e l e s a l e ş i c ă via ţ a î n a t m o s f e r a n a ţ i o n a l i s t ă a s o c i e t ă ţ i i s t u d e n ţ i l o r r o m â n i Ro m â n i a Jun ă di n Vien a. da r sb u c i u m u l Ro mâ n il o r n'a ad u s re z u l t a t e l e do r i t e . Pa pi u Ila ri a n ce r e a p e n t r u Tr a n s i l v a n i a in d e p e n s en ţă con s t i t u ţ i o n a l ă . dec la r â n d n e l e g a l i t a t e a r e gi m u l u i ce li s e i m p u n e a . înco r p o r a r e a la Tra n s ilva n i a a celorlal t e ţ i n u t u r i r o m â n e ş t i di n i m p e r i u . ca o re a c ţ i u n e îm p o t r i v a a oa m e n i ş i s t ă r i d e luc r u r i p e ca r e el le s oc o t e a p r i m e j d i o a s e p e n t r u via ţ a n e a m u l u i .a le înf ă ţ i ş a în vol u m apa r t e . că ci nu m ai a s t f e l vo m în ţ e l e g e co n c e p ţ i a s a p o li t i c ă . ş i de sigu r c ă din ziar le . h o t ă r a a b ţ i n e r e a d e l a a l e g e r i .a ex p u s p ă r e r il e în Feder a ţ i u n e a în ai n t e d e . At e n ţ i a lu i Emi n e s c u . c u c u r a j . tra n silv ă ne ni ori din Princi p a t e pu t e a s ă cu n o a s c ă grijile ş i d u r e r il e provin ciilor ro m â n e ş ti. Canonic ul Mol d o v a n . Co n ş t i i n ţ a n a ţ i o n a l ă e r a d e s v o l t a t ă î n p r o v i n c ie. b a s é e s s u r le d r o i t . r ei e ş i t ă di n re al e ne c e s i t ă ţ i is t o r i c e . ad u n a r e a di n or ăş el ul tr a n s ilv ă n e a n Mer c u r e a . a u co n t r a i r e da n s d' a u t r e s c a s q u i s e r é p è t e n t s o u v e n t .Pest a.lungul veacu rilor. Hod o ş ş i . Aut o n o m i a c ă p ă t a t ă în 18 6 3 e pie r d u t ă d u p ă c â ţ i v a a n i . Da n s de no m b r e u x cas. Sit u a ţ i a a r ă m a s a c e e a ş i î n î n t r e a g a e p o c ă a lui Emin e s c u . cu to a t ă op u n e r e a Rom â n i l o r. Atunci când Eminesc u îş i încep e activita t e a ziar istic ă scriin d în Federa ţ iu n e a . se s lar m e s .a atr a s pe r s e c u ţ iile ma g hi a r e ş i con d a m n a r e a con d u c ă t o r ilo r na ţ i o n a li ş ti r o m â n i . De sigur că Eminesc u sim ţ e a nevoia s u fl e t e a s c ă de . ap ă re a la Buda . alipire a la Tran silva ni a au t o n o m ă a Bucovi n e i ş i a cel o r l a l t e ţ i n u t u r i r o m â n e ş t i di n Unga ri a . le pe u ple rou m a i n est ignor é com pl é t e m e n t e t p e r d u d e vu e. In astfel de mo m e n t e. ei pre dic a u cona ţ io n a lilo r pasivita t e a.

D u p ă c e r e u ş i s e s ă d i vi d ă p e Ro m â n i în ce prive ş te bis e ric a voia s ă .u n g a r . Au t o r u l a r t i c o l u l u i di n Albi n a a r a t ă c ă to a t e p a c os t e l e ca d pe ca p u l ţă rii n u m a i di n p r ici n a lip s e a .i ri d i c a t la r a n g u l d e Mitro p olit la 23 Ian u a rie 187 3. Via ţ a publ i c ă în Rom â n i a. Via ţ a pu blic ă r ă m â n e tu r b u r e ani de zile. ş coal ă . Aus t r i a î ş i ve d e t ri u m f u l p o l i ti c e i s a l e . St ă rile de luc r u r i di n Ro m â ni a. E to t o d a t ă ep o c a în car e Ro m â n i i s e v e d e a u t o t m a i m u l t s u p l a n t a ţ i d e s t r ă i n i. Ş i Buc o vi n a t r e c e a p r i n vr e m u r i g r e l e . se ali p e ş t e gr u p u l u i j u n i m i s t . oa m e n i i politici ia u a ti t u d i n e u n i i p e n t r u .se de sp riji n ul guve r n u l u i ş i de neîn ţ e l e g e rile fru n t a ş ilo r ro m â n i . di n ce în ce m a i sl a b i p e p r o p r i u l lor p ă m â n t . f ă cân d u . bis e r i c a Bucovi n e i e te r o r i z a t ă de Euge ni u Hac m a n ş i de u n e l t e l e sal e. da r nici n u cr u ţă p e tr ă d ă t o r ii di n no a p t e a d e t r o n ă r i i lui Cu z a . à côté de to u s se s au t r e s ha bi t a n t s". In ac e a s t ă e p o c ă . Con c e s i o n a r e a c ă ilo r fe r a t e .a s e r v i t c u c r e d i n ţ ă ş i . Ace a s t a .ch a r g e s et le s mê m e s diffic ul t é s que lui. Rute n i i care . în detri m e n t u l Româ nilo r.a se de s v o l t a libe r ş i p o t r ivit cu as p i r a ţ i i l e lui. de na ţ i o n a li s m a con d u c ă t o r ilo r.a des n a ţ i o n a l i z a el e m e n t u l r o m â n e s c ş i a . care venin d mai de u n ă z i m a i v â r t o s c a c e r ş i t o r . Ac u m Ha c m a n e r ă s p l ă t i t d e g u v e r n u l p e c a r e 1 .187 8.i s l ă b i p u t e r e a d e r e z i s t e n ţ ă . Acu m aj u n g â n d la p u t e r e g u v e r n u l ge r m a n . p u t e r e a lo r c r e ş t e a z i c u z i ş i s e r v e a u d e u n e a l t ă g u v e r n u l u i a u s t r i a c în politic a lui de de s n a ţ i o n a li z a r e . cri t i c a lui Emi n e s c u . z i c e a s t ă z i c ă e s t e f o a r t e e g a l î n d r e p t ă ţ i t ş i m â i n e p o i m â i n e va z i c e că este „samov oln yi pan" în Bucovina". I n a c e l a ş t i m p e e r a î n c a r e s u b pli n re gi m ab s o l u t i s t . guve r n u l a u s t r i a c se alia z ă cu Rut e n ii. o d a t ă cu co m e m o r a r e a an e x ă rii Bucovin ei. Evenime n t e impo r t a n t e pun e a u bazele Româ niei mode rne. aj u n s ă la in d e p e n d e n ţ a d e fa p t ş i d e d r e p t d u p ă r ă z b oi u l de la 18 7 7 .noa p t e. Per d e r e a Ba s a r a b i e i î n u r m a .a lua ap ă ra r e a dr e p t u r i l o r ne a m u l u i de . er a u bin e cu n o s c u t e de Emin e s c u ş i as u p r a lor î ş i în d r e a p t ă . În s u ş i r ă z b o i u l In d e pe d e n ţ e i e u n pril e j de lu p t e p o li ti c e in t e r n e . Cu z a e de t r o n a t ş i p e tr o n u l Ro m â n i e i aj u n g e u n p ri n ci p e st r ă i n.ş i fo r m e z e o o p i n i e . cel cons erva t o r voia o ne u t r a l i t a t e de s ă vâ r ş it ă .i e r a în ca r e s e înfii n ţ e a z ă Univ e r s i t a t ea ger m a n ă din Cern ă u ţ i. Pe n t r u aj u n g e r e a ac e s t u i s c o p . guv e r n u l h o t ă ra înfii n ţ a r e a Unive r s i t ă ţ ii ger m a n e di n Cer n ă u ţ i. di f e r i t e legi d e or g a n i z a r e a vie ţ ii d e s t a t .i divid ă ş i 'n ce priv e ş te ş co al a. z ă d ă r nici n d u . St ă rile d e luc r u r i di n Bucovi n a ş i Tran silvania îi oferea u astfel lui Eminescu ocazia de a.libe r a l . ace s t a în mo d cons t a n t privirile tim p de mul ţ i ani de zile. su n t c ă lca te ş i la con d u c e r e a p o l i t i c ă a ţă rii aj u n g Ne m ţ i i ali a ţ i cu Evreii. s u n t a t â t e a p ril e j u r i d e fr ă m â n t ă r i p oli ti c e as u p r a c ă ro r a Emine s c u ave a s ă gâ n d e a s c ă ş i s ă . s p r e a s m u l g e Ro m â n i l o r p u t e r e a p oli tic ă . î n c a s e l e ş i b i s e r i c i l e n o a s t r e a m u ţ e ş t e lim b a p ă ri n t e a s c ă d e s t r i g ă t u l str ă in ul ui de la mia z ă .ş i sp u n e cu cu r a j o pi n iile. In ace a s t ă ep o c ă d e d u p ă 1 8 7 1 .se astfel pe n t r u to t d e a u n a uni t a t e a bise ricii ro m â n e ş ti din im p e r i u l a u s t r o .le aces t o r a conce sii în ad mi ni s t r a ţ i e. t o a t e ho t ă r â r i l e c e se luas e r ă su b guver n u l Potoc ki. Folosin d u . av e a u s ă ce a r ă în 1 8 9 1 î n l o c u i r e a î n bi s e r i c ă a li m b e i r o m â n e c u c e a r u t e a n ă ş i co n d u c e r e a bis e ri cii ro m â n e . al ţ ii co n t r a p r i n c i p e l u i Carol. e con si d e r a t ă ca cea mai neno r oci t ă pe n t r u Ro m â n i i b u c o v i n e n i . e p a r t i z a n c r e d i n c i o s al n o i i s t ă r i de luc r u r i.Ung a r i a . La 18 6 6. cu me ni re a de . Albi n a în 18 6 7 : „In p ă m â n t u l m o ş t e n i r i i n o a s t r e s u n t e m c a n i ş t e s t r ă i n i . ca r e n ă p ă d e ş t e ţ a r a . iar cu g e t a r e a r o m â n e a s c ă n u s e m a i p o a t e m a n i f e s t a liber. Emine sc u atu n ci cân d înce p e s ă 'n ţ ele ag ă d e s v o l t a r e a vie ţ ii no a s t r e de s t a t . Era de la 187 1 la 187 9. Acu m A l b i n a a r a t ă d e c ă d e r e a p u t e r i i n e a m u l u i ş i b i s e ri cii în fa ţ a s t r ă i n ă t ă ţ ii.ş i at r ă s e s e r ă înc ă di n 187 0. In ce p r i v e ş t e p e Ru t e n i . in ce prive ş te aut o n o m i a bise ric e a s c ă . E v r e m e a î n c a r e s i t u a ţ i a e r a t r a g i c ă a ş a cu m o ex p r i m a s e zia r u l ro m â n e s c di n Bucovi n a . Par t idul liberal era pe n t r u intra r e a în r ă zboi. bise ric ă .şi înf ăţ i ş a ideile sale în pr o b le m e l e na ţ i o n a l e ş i de . ali a n ţ a ec o n o m i c ă c u Au s t r o . ş i as u p r a lor Emine sc u me d i t e a z ă ş i .

iat ă boala c a r e s e a c ă i s v o a r e l e i m a g i n a ţ i e i ş i b u n u l u i s i m ţ în Buc u r e ş t i. sing u r a pasi u n e. a m e n i n ţ a r e a . a r t e l e n u s u n t cu l t i v a t e . Alt ă dat ă .i s u fi c i e n t s ă f a c i p o l i t i c ă p e n t r u c a t o t u l s ă m e a r g ă b i n e î n t r ' o ţ a r ă . So c i e t a t e a î n t r e a g ă e r a o g r u p a r e d e p a r t i d e î n l u p t ă . i a r noi st ă m cu mâi nile 'n sâ n ş i ne boci m c ă na ţ io n a l ita t e a n o a s t r ă e' n pe r i c o l). Iat ă . su n t to t atâ t e a oca z ii pe n t r u Emine s c u ca s ă . su n t ne n u m ă r a t e ar tic o le plin e de p a ti m ă . A p ă s a c e v a p e c r e e r u l n a ţ i u n i i ş i a b i a ici. st a r e a n o a s t r ă p o l i t i c ă şi e c o n o m i c ă e r a d e z a s t r o a s ă ş i t o t u ş i R o m â n u l s c r i e î n t r ' u n a r t i c o l d e f o n d în leg ă t u r ă cu d a r e a în j u d e c a t ă a mi n i s t e r u l u i C a t a r g i u : „N a ţ i u n e a î n t r e a g ă n u s e o c u p ă ş i. epi d e m i a e ge n e r a l ă . c ă s p i r i t e l e s u n t excl u s iv p o r n i t e s p r e p oli tic ă ş i c ă p oli tic a milita n t ă . n e . sc ri s e înt r ' o lim b ă exce s iv d e ve h e m e n t ă . in s u l t a . che s t i a revi z u i r ii Con s t i t u ţ i ei în fav o a r e a Evreilo r. Poli t i c a e r a l a u n i i p u n c t d e p l e c a r e . Ghica ar ă tâ n d în 187 0. f ă câ n d al u z i e la cele ce s e p e t r e c e a u în Buc u r e ş t i. În t r ' o s c r i s o a r e c ă t r e Iac o b Ne gr u z z i el s p u n e : "Neb u n i a p oli t ic ă a s mi n t i t la noi cei m ai m u l ţ i cre e r i. c ă n u . p r o e c tul de refor m ă a legii electo r a le.v ă m ă c a r în Ia ş i d e .boal a gen e r a l ă d i n ţ a r ă . su n t con s ider a t e ca sing u r e l e carie r e de m n e de u n Româ n. a ş a cu m a p a r e di n s c r i e r i l e lui Emi n e s c u ş i m u l t e m ă r t u r i i ale vre mii. ş tii n ţ e l e . To ţ i di s c u t a u n u m a i p oli t ic ă . C u m p o l i t i c a p u n e a s t ă p â n i r e p e î n t r e a g a s u f la r e a n a ţ i u n i i în a n u m i t e m o m e n t e . l a a l ţ i i p u n c t de aju n g e r e .1 soco t e a vinova t de mu t il a r e a ţă r ii. n u se m a i po a t e oc u p a as t ă z i d e c â t d e p u n e r e a s u p t ac u z a r e a . biur oc r a ţ i a. Odo b e s c u . a d u c e ş i m a i m u l t în ă s p r i r e a rel a ţ iil o r di n t r e cele d o u ă p a r t i d e ş i îns u ş i Emine s c u ia atit u d i n e d u ş m ă n o a s ă fa ţă de pa r ti d u l pe care . Feri ţ i . Pasiu n e a politic ă cotr o p i s e to a t e do m e n iile ş i f ă cea imp o s i b il ă activit a t e a de z i n t e r e s a t ă a s pi r i t u l u i .o a r a t ă zia r u l liber al Ro m â n u l .a ş a cu m p lită epi de m i e".1 pe b ă r b a t u l p olitic Boere s c u at r ă g â n d Parl a m e n t u l u i a t e n ţ i a în 18 6 9 . Acea s t a . N'a m în ţ e l e g e a r t i c o l e l e lui Emine s c u . fie c a r e l u p t a p e n t r u ţ a r ă p r i n p a r t i d ş i ' n n u m e l e pa r t i d u l u i. In Balca ni era r ă z b o i. Filos o f i a . vorb e ş t e de pre o c u p ă r ile no a s t r e politice în da u n a celor arti s t ic e ş i a r a t ă c ă n u . înt r e a g a via ţă a st a t u l u i ş i na ţ i u n i i n' a vea d e c â t o ex p r e s i e : lu p t e p o li t i c e ca r e av e a u la ba z ă luc r ă t u r i ş i frec u ş u r i fa t al ad u s e de rot a t iva că p ă tuirii. în t r ' o c o n f e r i n ţ ă la Ate n eul ro m â n din Bucur e ş ti în 187 2.i d e a j u n s s ă av e m in s t i t u ţ i i p o l i t i c e ca s ă fim ş i civili z a ţ i). Carie r e le celelalt e p ă re a u doa r si m p l e în d u l ci r i ale exis t e n ţ e i p e n t r u p oli t ic i a n u l aju n s . îi scrie tot lui Iacob Negru z z i: "Politica. legea toc m elelo r agricole. Cân d da r în mijloc u l u n ei ase m i n e epi d e m i i se g ă se s c tine r i feri ţ i de dâ n s a ş i car e co n l u c r e a z ă se ri o s la o o p e r ă d e r e g e n e r a r e a m i n ţ i l o r . ş i c e r â n d c a g r i j a a d m i n i s t r a ţ i e i s ă p r e d o m i n e z e p oli tic a). m a r e l e s c r ii t o r ş i o m d e ş tii n ţă . in d u s t r i a ş i c o m e r ţ u l s u n t p e m â n a s t r ă i n i l o r . dac ă n'a m aru n c a o privire asu p r a vie ţ ii no a s t r e publice din acea epoc ă .ta r e a p u t e r i i int e l e c t u a l e s p r e alt e do m e n i i ca r e a ş te p t a u . che s t i a Du n ă rii. a ş a cum bolnavul nu vorbe ş te decâ t de ce .i sta r e a vie ţ ii noa s t r e p u b lic e. spre a vedea cum politicia i n v a d a s e t o a t e t ă r â m u r i l e ş i c u m a r m a d e l u p t ă în t r e p a r t i d e er a cal o m n i a . a c e i ti n e r i p ăş e s c p e a d e v ă r a t a c al e c e d u c e la u n vii t o r f e r i c e ş i gl o r i os pent r u ei şi pent r u ţ ara lor"). limbu ţ i a trib u n ei. Tra t a t u l de la Berli n.1 doa r e. Politica era adev ă ra t a pasi u n e . Alecs a n d r i în cor e s p o n d en ţ a sa. c ă politica a b s o a r b e t o a t e p r e o c u p ă r i l e n a ţ i u n i i . Preocu p a r e a nu m ai cu cele politice o gă sim con d amn a t ă de m ul ţ i scriito ri ş i chia r de oa m e ni politici ai vre mii. c ol o c â ţ i v a n ă d ă j d u i a u î n b o a r e a eli b e r ă r i i ş i ' n d r e p .t r a t a t u l u i d e l a Ber li n . vor b e ş t e ad e s e a de poli tic ă . Deas u p r a vie ţ ii politice parc ă nu exis ta o via ţă s u p e r i o a r ă .ş i exp u n ă ved e rile sale. în for m a ş i st il ul lor. ori sim pl e mijlo a c e pe n t r u cel ce 'n poli tic ă ave a ţ i n t a s ă aj u n g ă .1 pe sc riit o r u l ş i om ul politic I. Iat ă . Al ă tu ri îns ă de ar tic o le pli ne de gâ n d i r e se ri o a s ă as u p r a vie ţ ii poli tic e ş i sociale.

In numele dragos tei de nea m. Br ă ti a n u . Ro s e t t i . zia r u l co n s e r v a t o r d e s u b con d u c e r e a lui Lasca r Cata rgi u. In m i j l o c u l u n e i a s e m e n i d e s l ă n ţ u i r i d e p a t i m i . căruia . al c ă rui pris o s de int elige n ţă se con s u m ă în lucr a r e a de sigu r cea mai u ş oa r ă a min ţ ii om e n e ş ti. cele din ur m ă ceas u ri ale na ţ i o n a l i t ă ţ i i r o m â n e " . obse rv ă în 187 8 c ă Româ nia tin d e a s ă se împ a r t ă în dou ă tab e r e ina mic e n u mi t e p a r t i d e . n e p r i g o n i m ş i ne acu z ă m unii pe al ţ ii. Ghica. vo r ve d e a cu m â h n i r e s ă r ă ci a d e idei ş i avu ţ i a d e p a t i m i care ne sfâ ş ie înt r' u n tim p atâ t de critic.. ş i o a m e n i i s ă i p oli t i c i ca r e se în j u r i a z ă în ni ş t e di s c u ţ i i bi z a n t i n e . Câteva min ţ i se des m e ticesc. asu p r a a tot şi a toate.. om politic cons e rv a t o r.a.mi n i s t e r u l u i Cat a r g i"). Astfel în fa ţ a spectacolului vie ţ ii noas tre publice. la orologiul tim p ul u i. înt r' u n timp când trebuia ca toat ă inteligen ţ a să aduc ă co n t i n g e n t u l s ă u la o luc r a r e at â t d e m a r e . Pe uc e s c u . at â t de anevoioas ă ca rena ş terea unei na ţ iu ni".ş i d ă d e a sea m a de calea rea ce. în su d uit u r i s a u ri d ic a r e a în cer a guv e r n a n ţ i l o r s ă i. a s u p r a lib e r a l ilor de orice nu a n ţă . . s c r i a: "Ave m î n f a ţ ă d o u ă r e z b e l e . pe cân d poa t e sun ă . nu mai ş tim ce voim. n e di s p u t ă m a s u p r a t e x t u r i l o r Co n s t i t u ţ i e i . "Dar în acea s t ă încur c ă t u r ă vin a is t o r i c ă ş i bl e s t e m u l u r m a ş i l o r s ă ca d ă a s u p r a cel o r ce . sc ri e u r m ă toarele rându ri atât de adev ă rate şi atât de actuale: "Depart e de aceste lupte. a c ă ro r oc u p a ţ i e er a lu p t a pe n t r u aj u n g e r e la put e r e. Eminescu el însu ş i. în aj u n u l p ei r e i sa l e . va contin u a să st ă pânea sc ă delirul invectivei şi trivialit ăţ ii. pl ă tin d z i a r u l u i Ro m â n u l c u ac e i a ş i m ă s u r ă . Lup t e l e p o l i t i c e a u o f o r m ă ex t r e m d e viol e n t ă ş i at â t Ro m â n i i câ t ş i s t r ă i nii î ş i d a u se a m a de p ri m e j d i i l e ce a m e n i n ţ a u via ţ a s t a t u l u i . Iar u n zi a r p a r i z i a n Se colul XlX . U n u l î n t r e T u r c i ş i R u ş i . Aus t ria care cau t ă co m p e n s a ţ i i înt r ' î n s a ş i Rusi a car e . în ţ e l e ş i s ă fa c ă z g o m o t în j u r u l p r o v i nci e i d e p e s t e Pr u t .. a unei împ ă c ă ri se sim t e. Alt ă da t ă el scrie aces t e rân d u r i care . nevoia unei destinde ri. nu putea să nu prind ă în notele şi articolele sale m o m e n t e l e în care . bles t e m e l e ca d ca tr ă s n e t e di n cele d o u ă pa r t i d e d u ş m a n e : "Da r bl e s t e m e l e n a ţ i u n i i c a d ă n u m a i a s u p r a r e g i m u l u i c e a î n c e p u t a c e a s t ă e r ă d e a s e r v ire eco n o m i c ă ". îns u ş i Emine s c u va fi m ai ap rig ca 'nainte. s p r e a a p ă r e a în o c h i i lu m i i ca salvato ri ai patriei!. Exis t ă t o t u ş i ş i co n ş t ii n ţ a r u ş i n o s u l u i s p e c t a c o l al lu p t e l o r n o a s t r e p o li t i c e. Alt u l în t r e Ca t a r g i e ş t i ş i Ro m â n i ". n u poa t e fi n u m i t un po p o r int elige n t". ce să facem. vorbi n d de gu vern a r e a cons e r va t o a r e . el notea z ă odat ă : "Un popor. zi a r u l libe r a l Ro m â n u l . Sentin ţ a de conda m na re a fr ă mânt ă rilor primejd ioa s e pe n t r u via ţ a na ţ i u n i i e p r o n u n ţ a t ă ast f el chia r de un ul din vajnicii lup t ă t o ri. Gând u l nev oii unei conlucr ă ri pentru ajungerea ţ elului comun înce pe s ă se 'nfiri p e z e. Ti m p u l . I. atât de sincer în scrisul lui. ur ma ş ii no ş tri când vor ci t i c â t e s ' a u sc r i s în t r ' a c e ş t i ti m p i . scrie od a t ă în leg ă tu r ă cu ace s t e lu p t e: "Demago gia a exas pe r a t acest e divizi uni.ş i re z e r v ă d r e p t u l d ' a s e s e r v i d e d â n s a l a t r e b u i n ţ ă .o apucase m. strig ă Ro m â n u l.i e sil ă de orice m u n c ă ş tiin ţ ific ă . A. I. în cine să ne în crede m. c r e d e c ă p i e r d e r e a Ba s a r a b i e i e d o a r o f a r s ă p e c a r e v r e a u s ' o j o a c e o a m e n i i .s ca un balsam răcoritor în mijlocul impetuoaselor deslă n ţ uiri de for ţă pasion al ă : "Sunte m z ă p ă ci ţ i. nu ne mai în ţ elege m ş i n u ne mai au zi m unii pe al ţ ii: ne tre b u e o ide e care s ă lim p e z e a s c ă to a t e ca p e t e l e ş i s ă ne împ r e u n e pe to ţ i la lucr u". sc ri e în aceia ş i ep o c ă în leg ă t u r ă cu politica noas t ră inter n ă : "Să raca Româ nie! Intre Germa n i a care se joac ă cu ea. p o l i t i c i li b e r a l i . Gr. e a n u p a r e c ă va t r ă i m u l t ti m p " . ce să res pi nge m. Precu m n e n o r o c i t a Pol o n i e. ce să primim. Ko g ă l n i c e a n u ş i C." r ă sp u n d e Emines c u. Gân d u r ile bu n e îns ă r ă sa r r ă sle ţ ş i se pe r d î n haos ul vie ţ ii publice. c â n d i n a m i c u l e s t e l a p o r ţ i l e c e t ă ţ i i . e d e m i r a r e c ă o a m e n i i c u b u n s i m ţ ei î n ş i ş i î ş i pie r d c u m p ă t u l ? As t f e l Alec s a n d r i în t r a g i c a si t u a ţ i e d e l a 1 8 7 8 . Dup ă r ă zboiul Indepe n d en ţ ei patimile aveau să se desl ă n ţ ue cu mai mare fu rie înc ă . In a s t f e l d e î m p r e j u r ă r i . În acea s t ă desl ă n ţ ui r e de pa ti m i ş i ins u l t e.a u f ă p t u i t t o t r ă ul.

o edito rii care . la Feder a ţ i u n e i a .Icoan e z u g r ă vite cu deget ul. .o. Michalis Emine sc u.au . c ă ci d e si g u r n u c u ha z cur a t a scri s . f ă r ă nu m e de aut o r. ara t ă îns ă cât de im p e r a t i v ă e fat ali t a t e a ge n i u l u i . ţ i n e r e a u n u i co n g r e s al Ro m â n i l o r ş i s o li d a r i z a r e a cu celelalt e na ţ i o n a li t ăţ i as u p r i t e. De sig u r c ă le g ă tu ril e cu st u d e n ţ i i tra n s ilv ă ne n i la Rom â n i a Jun ă . ci ş i a aceleia a tut u r o r na ţ io n ali t ăţ ilo r subj u g a t e.a s c r i s m a i f r u m o s Emi n e s c u la mica gaz e t ă provincial ă . Re da c t o r la Ti m p u l . îl afl ă m pe Emine sc u. ca r e vor r ă m â n e u n titl u de glorie al foii. d e la ca r e va fi c ă p ă t a t inf o r m a ţ i i as u p r a st ă rii de luc r u r i di n Tra n s ilv a n i a . Sl a v i c i e c o l a b o r a t o r l a z i a r î n c ă d i n 1 8 7 6 ş i p u b l i c ă aci di f e r i t e sc r i e r i la „Foi ţ a Tim p u l u i ". d a r m ai ale s câ t e v a fr u m o a s e ar ti c o l e . La 1877.a d ă r ui t Emin e s c u Curer ului de Iaş i. c ă ci cât e v a lu ni d u p ă aceia o re p r o d u c e . Cele t r e i a r t i c o l e d e ti n e r e ţ e al e lu i Emi n e s c u s u n t î n s u f l e ţ i t e n u n u m a i d e o c a l d ă p a s i u n e . înt r' o epoc ă de cri z ă p o li t i c ă o r i e n t a l ă di n c a r e av e a u s ă d ec u r g ă eve ni m e n t e îns e m n a t e pe n t r u noi.i ad u c e a pâin e a zilnic ă . Ziarul acesta cu pron u n ţ a t e senti m e n t e na ţ i o n a li s t e . Echili b r u l ş i In unire e t ă ria. Buc at a t r e b u e s ă . du pă o între r u p e r e de câ ţ iva ani. l . în Curier ul de Iaş i. Colaborator la Federa ţ iunea. în mijl o c u l u n e i s oc i e t ă ţ i în ca re la fieca r e p a s p o s t u r i l e în al t e d a u p e fa ţă mi ci m e a cel o r ce le oc u p ă . iat ă ce . Î ş i d ă d e a el si n g u r s e a m a d e d e o s e b i r e a dint r e m ă re ţ ia geniului lui ş i me dioc rit a t e a pos t u l ui care .i fi pl ă c u t lui Emin e s c u m u l t . c i ş i d e o în al t ă gâ n d i r e p o l i t i c ă î m b r ă ţ i şă t o a r e n u nu m ai a cau z e i Româ nilor. .Pe s t ş ş i me m b r u al Acade m i ei Rom â n e . Eminescu ziarist. Era firesc lucr u ca Eminesc u s ă fie î n t r ' o z i a t r a s s p r e a c e s t z i a r .a u f ă c u t p e Emi n e s c u s ă s e a d r e s e z e u n e i f oi d e s u b di r e c ţ i a u n u i t r a n s i l v ă n e a n . p u b l i c ă el f r u m o a s a b u c at ă liter a r ă Sf. f o s t r e d a c t o r e n c h e f a l f o i i vi t e l o r d e p r i p a s ş i al alt o r ju r n a l e ne c i t i t e col a b orat o r". c u m Emi n e s c u a fo s t î m p i n s s ă fi e m a r e ş i 'n t r ' u n p o s t m e d i o c r u . Fru m u s e ţ e a ş i serio z i t a t e a artic ol el o r p u b l i c a t e în t r ' u n z i a r m e d i o c r u ş i n e b ă g a t în sea m ă . D i n t r e p r i e t e n i i l u i . fost bibliotecar când a şi pr ă da t biblioteca. El înd e a m n ă pe Româ n i la solid a r i t a t e a înt r e ei.l o c u p a . p r o f e s o r d e li m b a r o m â n ă la Univ e r s i t a t e a d i n Bu d a . Eminesc u cere auto n o m i a Transilvaniei. Aci la 2 4 Ap r i l i e 1 8 7 7 . Emine sc u a fos t ma re ş i 'n locul m ă ru n t pe care .III.pri m al zia r ul u i Curie r ul de Ia ş i. Cine ar m ai ş ti de exis t e n ţ a ace s t e i foi dac ă Emine s c u n' a r fi a r u n c a t a s u p r a ei câ t e v a ra z e ale s u f l e t u l u i să u ? Frum o a s e critici tea t r a l e. crimi n a lis t în sen s u l pro s t al cuv â n t u l u i ş i î n c o n f l i c t c u j u d e c ă t o r u l d e i n s t r u c ţ ie. s u n t t o t c e . Primele articole ale lui Eminescu s unt cele ap ă ru t e în Federa ţ iune a. . Vorbin d într'o noti ţă ma n u s c r i s ă des p r e sit u a ţ i a lui. Redact or la Curierul de Iaş i. î n h a z l i a n o t ă . ca re d a c t o r . f o s t r e v i z o r . la soli da r i t a t e cu celela l t e na ţ i u n i ş i le a m i n t e ş t e c ă 'n ei s t ă p u t e r e a ş i mâ n t u i r e a . Emine sc u scrie: "D. ap ă re a la Pes t a ş i era s u b con d u c e r e a lui Alexa n d r u Rom a n . Po a t e c ă ş i a r t i c o l e l e p u b l i c a t e d e H o d o ş î n a c e s t z i a r vor fi avut rolul lor în al ă tu r a r e a lui Emine sc u ca cola b o r a t o r . ca re d a c t o r la zia r u l con s e r v a t o r Ti m p u l. R ă pirea Bucovinei ş i cele dou ă articole care for m e a z ă scrie re a Grigore Ghica Voe v o d . In Federa ţ i u n e a din 187 0 pu blic ă Emines c u cele t r e i ar t i c o l e ale s al e în leg ă t u r ă cu si t u a ţ i a p oli t i c ă a Româ nilo r ş i a celorlal t e na ţ io n ali t ăţ i din Aust r o . inte r e s a n t e priviri gen e r al e as u p r a Româ n ilo r de pre t u t i n d e n i . c ă ci id eil e s u s ţ i n u t e d e el s e a s e a m ă n ă m u l t c u a c e l e al e l ui H o d o ş din Rom â nii şi conslitu ţ iu nile Tra nsilva niei. Gheor g h e . In 187 6 Eminesc u îş i reia activitat e a de ziaris t. El e con t r a su p r e m a ţ i e i m a g h i a r e ş i a r a t ă c ă U n g u r i i n u s u n t p ri n ni m i c s u p e r i o r i celo rl a l t e ne a m u r i di n îm pă ra ţ ie. S ă s t r e c u r ă m u n p i c d e a m ă r ă c i u n e d i n p a r t e a l ui Emi n e s c u .Un g a r i a : Să f a c e m i m co n g r e s .Ungariei ş i egala înd r e p t ă ţ i r e a tu t u r o r ne a m u r il o r. de un d e au luat . El cere fed e r a li z a r e a Aus t r o . vecinie doct o r a n d în m ul t e ş tiin ţ e nefolo s i t o a r e . su b tr a n s p a r e n t u l pse u d o n i m „Tan d a". în s p e c i a l leg ă t u r i l e cu Slavici.

conservatorii se gă seau în fa ţ a unui advers ar care nu alegea mijloacele spre a . Ros e t t i . du p ă o guve r n a r e de şase ani. Ve ni r e a l ui Emi n e s c u la Ti m p u l e r a d e c i p r e g ă t i t ă d e i n t r a r e a a t â t o r p r i e t e n i d e l a J u n i m e a . la 5 Augu s t 187 7. In Aug u s t 1 8 7 7 . d e m u r d ă r i a în s p e c i a l a ceia ce la n oi se chema alegere. Ins ă foaia no a s t r ă cea no u ă dac ă o fo n d ă m. c ă r u i a ş i Emine s c u îi va r ă m â n e cr e d i n c i o s în t o a t ă ac t i v i t a t e a z i a r i s t i c ă : "S ă n u s e î n ş e l e n i m e n i . H. Ne m u l ţ u m i r e a d o m n e a î m p o t r i v a l u i Gr a n d e a ş i din pricin ă c ă nu f ă cea suficien t ă recla m ă revist ei ju ni m i s t e . Poate nici cultura. nu cere m o reac ţ i u n e s p r e t r e c u t . n u v oi m a n e înt o a r c e în d ă r ă t c ă t r e p r ivile gi u r i l e s f ă r â m a t e de noi cu îns u ş i mâ n a noa s t r ă . în Ti m p u l î ş i p u b l i c ă Cre a n g ă Pov es t e a lui Ha r a p Al b . Car p . nu voim deopotriv ă paralizarea lor prin licen ţ a demagogiei. Maio r e s c u sc ri e lui Iaco b Negr u z z i : "Ti m p ul nu pu blic ă nici o no ti ţă des p r e Convor biri fiin d c ă e re d a c t a t de fleac ul cela de Gra n d e a .o f ă cuse.i ş i s ă de svol t e doc t ri n a con se r v atoare.at ri b ui t . care pu b lic ă aci în 187 7 câteva din Scrisorile sal e. nu voim atinge r e a liber t ăţ ilo r noa s t r e cetăţ ene ş ti prin reac ţ iune. T e n d i n ţ e l e m a n i f e s t a t e d e Ti m p u l t r e b u i a u s ă fie privite cu sim p a t i e de Emine sc u. u n id e a l lu a t d e ai u r e i a . Gran d e a pen t r u aces t rol. nu . declar ă m ast ă zi franc. to t s u b p s e u d o n i m u l T a n d a . Sl a v i c i i r o n i z e a z ă p e D . f a p t u l c ă Emi n e s c u 1 . s ă . Atitu di ne a Timp ului e leal ă fa ţă de Dom ni t o r într' o vre m e cân d zia r ul liberal Ro m â n ul scrie la adresa acestuia articole necuviincioase. Ti m p u l n u e r e a c ţ i o n a r . Palidele articole din curs ul anilor 1876 şi 1877. în care se spu n e: "Cât ă vre m e Maior e s c u . leal şi cu energie. Mai e aci ş i Gr. Emine sc u î ş i ar ă ta s e la Curier ul de Iaş i. Convor biri Litera r e. Emine s c u va fi pri mi t cu buc u ri e s ă vin ă la red a c ţ ia Ti m p u l ui. Astf el la 17 / 2 9 Ia n u a r 18 7 7 . Se ş tia de altfel c ă la Tin t p u l d o m n e a sj pi ri t u l ju ni m i s t . care cere tim pi pâ n ă ce prin expe rie n ţ a vie s ă se cont o p e a s c ă cu fiin ţ a sufle te a s c ă a socie t ăţ ii. s e s p u n e c ă d o c t o r u l î ş i d a i m p o r t a n ţ ă ş i p r i n . c ă ' n c h e s t i a l e gi l o r m i l i t a r e s ' a l u a t d u p ă „ n o u a d i r ec ţ i e " d e la Ia ş i. etc. de la 23 ş i 25 Sept. Aceasta a dus pân ă la ultima culme ura între cele dou ă partide. nici ser iozit a t e a lui de gân di r e n'a u avut nici un rol.a l u a t în s e r i o s în c ri t i c a ce i. talen t u l lui de ziaris t. că nu voim a consolida tirania de jos. sa u . Noi care am cont ri b ui t mai mul t poa t e de cât trib u n ii zilei. î n a r t i c o l u l Bie t u l D . cre d e c ă Con s t i t u ţ ia la noi e înc ă lip si t ă de via ţă ş i c ă ideile a ş te r n u t e p e h â r t i e fo r m e a z ă . Conservatorii se deosebea u de liberali şi 'n privin ţ a politicei inte r n e ş i a celei exter ne. dau în judec at ă fostul guvern conservato r. m ai e Iacob Ne gru z z i.r Zo t u . Timp ul recunoa ş te lipsa de rap ort mul ţ u m i t o r într e insti t u ţ iile împ r u m u t a t e de d e la s t r ă i n i ş i gra d u l de cul t u r ă al s ocie t ă ţ ii noastre. Dac ă . Liberalii aju ngâ n d la guv ern.r Zo t u .1 des ti n a u pe Gr. şi Timp ul avea nevoie de un bun redactor. dar poa t e c ă a fost che m a t aci de că tre şefii conservatori numai din pricina împ rejur ă rilor politice. î n c a r e î n t r e a l t e l e . n u v o i m d e l o c a n e a t i n g e d e li b e r t ă ţ i l e c â ş t i g a t e o d a t ă .i a tace la rân d u . Ziar ul e cont r a fra z e o l o giei goale. Astfel Pressa. Timp ul avea nevoie de un redac to r de talent. ce r e m în s ă s t a b i l i r e a ec h i li b r u l u i ca r e n u m a i exi s t ă p e n t r u s u s ţ i n e r e a i n t e r e s e l o r vi t a l e ale ţă rei. In Nr. In afa r ă de Slavici la Ti m p u l. su s ţ i n e nece s i t a t e a u n ei de sv ol t ă ri org a n i c e a socie t ă ţ ii noa s t r e . la sfă râmarea despo tis m ul ui de sus. s u n t în co m i t e t ş i e u î n r e d a c ţ i e Ti m p u l e o r g a n u l Ju n i m e i . d a r e î m p o t r i v a d e m a g o g i e i ş i în s c r i e ace s t p u n c t d e p r o g r a m . orga n u l de z i d e n ţ e i con s e r v a t o a r e îl ac u z ă o d a t ă p e Lasc ă r Ca t a r g i u . îşi dă seama de degradarea vie ţ ii noastre p u b li c e.i com p r o m i t e ş i desfiin ţ a politice ş te. Că zu ţ i de la guve r n la 31 Martie 18 7 6.o lui Emine s c u . 18 7 7 . Ac e a s t a o ş tie toa t ă lu m e a ş i Ti m p u l e co m b ă t u t ca org a n al Juni m ei". capabil să sus ţ i n ă atacu rile advers a rilor. Un d o c u m e n t m u l t m a i î n s e m n a t e s c r i s o a r e a l ui Slavi c i c ă t r e la c o b Neg r u z z i . Gra n d e a ca re d a c t o r . H. cu toat ă criza politic ă oriental ă . Epoca era fr ă mânta t ă de lupte de partid.

i c ă tre Iacob Neg r u z z i .1 p r e z i n t e p e Emi n e s c u . Roset t i. Ar ti c o l u l p r i m a l l u i P e u c e s c u e p l i n d e r e p r o ş u r i v ă d i t e l a a d r e s a l u i Emi n e s c u . d . Pole m i z â n d cu Emin e s c u .ş i schi m b e dac ă n u pri nci piile. E m i n e s c u n u a r e d e c i d e la 'nc e p u t d e p li n ă p u t e r e la Ti m p u l. Aj u n s s u b r e d a c ţ i a l u i Pe u c e s c u . su b titl u l Icoa n e vec hi ş i ico a n e n o u ă . a p a r e l a 1 5 Ma r t . Slavici sc ri e acel ui a ş i: "Red ac ţ i a Ti m p u l u i r ă m â n e d a r a p r o a p e n u m a i în s a r c i n a m e a ".1 Eminovici s ă scrie ase m e n e a in s a n i t ă ţ i. d a r pe 'nc e t u l toa t ă grija re da c ţ iei a trec u t su b mâ n a lui. Gr. Peuc e s c u ia re d a c ţ i a Ti m p u l u i. Gran d e a . Xenopol scrie: "fa ţ a şi mâinile sale poa rt ă n e n u m ă r a t e u r m e d e c e r n e a l ă vi ol e t ă ". A. Ziar u l Tim p u l. c ă ci Ti m p u l di n 27 Ian u a r i e 18 7 7 a n u n ţ ă c ă co m i t e t u l d e re d a c ţ i e ş i . a ti t u d i n e a fa ţă d e oa m e n i i p o li t i ci . 187 7. că tre Iacob Negru z zi: "Pen t r u ca s ă v ă vo r b e s c de Emine s c u . Emi n e s c u î ş i înc e p e activit a t e a cu râv n ă . s e ' n ţ e l e g e c ă v a d a s e a m a d e t o t c e a p a r e î n r e v i s t a t a " . Nicu Xen o p o l sc ri e în zia r u l de nua n ţă liberal ă Telegr af ul: "în ţ elege m ca într' u n u l din acele articole care împ o d o b e s c pri m a pagin ă a Tim p ul ui. La 20 Dece m b r i e 18 8 0. Maiore s c u într ' o scris o a r e d e la 4 Noe m b r i e 1 8 7 7 . d o a r m u n c a is t o vi t o a r e a lui Emin e s c u la redac ţ ie. Articolul Bălcescu şi ur m a ş ii lui. Slavici îi scrie lui Iacob Negru z z i c ă e sing u r la re d a c ţ i a Ti m p u l u i . iar la 28 Noe m b r i e într' o scris o a r e că tre acela ş . Tim p ul de la 21 Noem b ri e 187 6 m ă rt u r i s e ş t e c ă re d a c ţ i a e încr e d i n ţ a t ă n u m a i lui Gr. ca orga n al gr u p ă rii con s e r v a t o a r e d e s u b p r e ş e d i n ţ i a l u i La s c ă r C a t a r g i u . m u n c a lui Emi n e s c u e is t o v i t o a r e ş i el s e plâ n ge de acea s t a în scris o a r e a . n u ni se sp u n e îns ă cine era u ace ş tia. ca p e r s o a n ă ciu d at ă ş i ri d ic o l ă . Acea s t a n u îns e a m n ă îns ă c ă Emine s c u ş i . Acest a nu r ă mâ n e îns ă mul t tim p sing u r u l red ac t o r. G ă si m a c i p ă r e r e a c ă lib e r alii au pre z e n t a t ac ţ iu n e a con s e r v a t o a r e su b do u ă as p e c t e: lu p t a îm p o t r i v a p o p o r u l u i di n p a r t e a boe ' r i l o r ş i l e g ă t u r a c u s t r ă i n i i p e n t r u s u g r u m a r e a ţă rii. s e p a r e c ă Ti m p u l cau t ă s ă . e e m i n e s c i a n ş i p r i n i de i ş i p r i n s t i l. Se c r e d e î n d e o b ş t e c ă p r i m e l e a r t i c o l e d i n Ti m p u l al e l u i Emi n e s c u .Ti m p u l d a c ă (pr e c u m s e a gi t ă a c u m ) in t r ă s u b m â n a m e a . .g a g u de la Gala ţ i". Emin e s c u a veni t ca r e d a c t o r la Ti m p u l . re d a c ţ i a Ti m p dl ui se afla în se a m a lui Emin e s c u . De a l t f e l G r a n d e a î n c e p u s e s ă n u m a i d e a p e la r e d a c ţ i e . Maiore sc u înt r e a b ă dac ă s'a u t r i m i s b a n i i n e c e s a r i l u i Slavi c i ş i Emi n e s c u p e lunile Octo m b r i e ş i Noe m b ri e. E. pri n Th.s a l e c u a c e i a ş i s e r i o z i t a t e c u c a r e a r c e t i b u n ă o a r ă Per d a f u l ş i Cuc u r i g u . I. re d a c t o r ş ef al zia r u l u i cons e r v a t o r Tim p ul". Slavici sc rie as u p r a lui Eminesc u la 14 Dec. C a n t a c u z i n o . îi ce r e lui Jac o b Neg r u z z i s ă i s e t r i m i t ă b a n i la Ti m p u l l ui Emi nesc u. u n e i s i n g u r e p e r s o a n e c u d e p l i n e d r e p t u r i d e a . lu m e a s' a d e p r i n s d e m u l t cu ele ş i cit e ş t e b a z a c o n i i l e d . Tot aci f ă cân d po r t r e t u l lui Emin escu. iar la 31 Augus t. el luc r e a z ă c u z e l ş i m a i m u l t ă b u n ă c r e d i n ţ ă d e c â t m i n e".a r ave a t r e buin ţă . cu Pom p i li a n ş i c ă Gra n d e a n u m a i vin e pe acolo fiin d c ă n u i se pl ă te ş te. Emi n e s c u n' a av u t d e la 'n c e p u t ace a s t ă si t u a ţ i e .a în m u l ţ i t n u m ă r u l m e m b r i l o r . Emine sc u era deci l a Ti m p u l î n c ă d i n Oc t o m b r i e s a u c e l m a i t â r z i u din Noembrie.a î nc e t a t c ol a b o r a r e a . Din diferi t e p ro c e s e de p re s ă de s p r e care se vor be ş t e în Ti m p u l. La 1 Ian u a r i e 18 8 2. 1877. Emi n e s c u s e i s c ă l e ş t e : „M. 1 8 7 6 . O d a t ă ve ni t la Ti m p u l . Opo z i ţ i a con s e r v a t o a r e a r ă s p u n s la acea s t ă p u r t a r e ş i ea c u in s i n u ă r i: "Iar zi a r e l e o p o z i ţ i u n i i ş i m a i al e s ce l e c o n s e r v a t o a r e . Ad e v ă r u l e c ă Emi n e s c u e m a i dinai n t e re da c t o r al zia r u l u i. Re d a c ţ i a z i a r u l u i a f o s t a c o r d a t ă î n a d u n a r e a g e n e r a l ă a m e m b r i l o r p a r t i d u l u i . câ n d Lasc ă r Ca targi u aju n g e pre ş e di n t e al Club u l u i con s e r v a t o r . I n t r ' u n m a n u s c r i s . ex a s p e r a t e d e a ceast ă îndoit ă insin u a r e calo m nio a s ă . In 18 7 8 c hi a r . H. In 1 8 8 2 s e ş ti a d e c ă t r e to ţ i c ă Emines c u e aut o r u l artic olelo r din pag. Tot din pr oce s e de pre s ă afl ă m c ă l a 2 8 A p r i l i e 1 8 7 8 r e d a c t o r u l ş e f a l z i a r u l u i e r a I. n oi vo m ve d e a în ur m e l e de ce r n e a l ă . s u n t c e l e a p ă r u t e c u înce p e r e de la 11 Dec. Xen o p o l vre a s ă . afl ă m c ă la 30 Aug u s t 18 7 7 to t Gra n d e a er a re dac t o r u l res p o n s a b il.ş i al e g e si n g u r ă c ol a b o r a t o r i i d e ca r e . a p ă r u t la 2 4 Noe m b r i e 1 8 7 7 . La 5 Aug u s t 1 8 7 7 . In as t f e l de îm p r e j u r ă r i.

La 1 Iu li e Co n v o r b i r i l e lit e r a r e p u blic a u Doi n a . Dar nu merge. . da r ş i o dova d ă a ne r v o z i t ă ţ ii e d e m i s i a d e la Ti m p u l. La miz e r ia fizic ă se ad ă oga u de z a m ă girile sufle t e ş ti. Doc u m e n t e p r e c i s e n e d o v e d e s c c ă Emi n e s c u a d u s a c i vi a ţă d e mi z e r i e . p e ca r e Emine s c u o 'nai n teaz ă la 16 Februarie 1883. Un redactor dela ziarul Poporul. se sup ă ra când ziar ul prime a colabor a r ea cuiva fără ca el să fie întrebat.. oricât de mare ar fi îndealt mi n t r e l e a cre di n ţ a me a în p ri n c i p iile co n s e r v a t oare. c ă c i a p a r ş i d u p ă 1 6 Feb r u a r i e . n ' a m r e p a u s u l s e n i n . Bassarabescu. a r t i c o l e c a r e p o t fi a t r i b u i t e l ui Eminesc u. că ci am lucr a t din convi nge r e ş i cu spe r a n ţă în consolida re a ideilor mele şi un mai bun viitor. iar Eminescu nu se sim ţ ea de loc onorat de aceast ă vecină tate. a înce t a t d e a m ai lua p a r t e în re d ă c ţ i u n e . care . colabora şi el la Timpul. Qu e l l e vie. n u v a f i d e c â t d e s c u r t ă d u r a t ă ş i c ă n e v a f i da t ă . Poa t e c ă î n s u ş i Emi n e s c u ş i . m o n Die u. Ne p l a c e î n s ă a s p e r a c ă lip s a di n t r e n oi a ac e s t u i s t i m a t co n f r a t e . la 2 Iulie Ti m p u l a n u n ţ a c ă di r e c ţ i a ş i re d a c ţ i a zia r u l u i era u înc r e d i n ţ a t e lui Mihail Pal e o l o g u . ş i d e c u n o ş t i n ţ e . pâ n ă în m o m e n t u l cân d m â n a mo n a r chului semneaz ă . q u e l l e v i e !.". N. Mai o r e s c u e î n ş t i i n ţ a t d e D .1 Mihail Emin e s c u .n a Ca t i n c a Sla vi c i c ă Emi n e s c u a ' n e b u n i t . Şi 'n 1883 apar înc ă articole de . sufe ri n ţ a mo r a l ă .a d a t s e a m a c ă v r e m e a l u i d e g l o r i e t r e c u s e . La 2 8 I u n i e 1 8 8 3 . E lesne de în ţ eles că nu pot pri mi solida ri t a t e a cu aseme n e a pene. Din 18 8 2 e scris o a r e a sfâ ş iet o a r e pe care Emi n e s c u o t r i m i t e u n u i p r i e t e n : "Ei bi n e d e ş a s e a n i a p r o a p e . C ă ci Emine s c u co n t i n u ă a m u r i d e foa m e . Emine s c u se si m t e o b o s i t . ba unul din articolele sale Materialuri etnologice are o deosebit ă importa n ţă prin ideile politice expuse şi prin datele biografice ce le cup rinde. decep ţ iu n e a urma t la decep ţ iu n e şi m ă simt atât de b ă trâ n. ş i d e idei. în leg ă t u r ă c u ri d i c a r e a s t a t u e i lui Ş tef a n c e l Ma r e la Ia ş i. fericire a de a an u n ţ a reve n i r e a sa s ă n ă to s la func ţ iu nile de pân ă acum".expri m a u în te r m e n i p r e a col o r a ţ i de s g u s t u l ce si m ţ e a u cu d r e p t c u v â n t în fa ţ a a c e s t o r m a n o p e r e . d e ş a s e a ni m ă s b a t ca în t r ' u n ce r c vici o s în ce r c u l a c e s t a . E a c i o v ă d i t ă al u z i e la t e o r i a p ă t u r e i s u p e r p u s e ş i la s t il u l vir ulent al articolelor lui Eminescu. As t f e l Maio r e s c u îi sc r i e lui Iac o b Negr u z z i la 4 Noe m b r i e 18 7 7: "Cum st ă cu con t r i b u ţ i i l e Ti m p u l u i ? F ă bi n e . astfel articolul de la 15 Iunie în ches tia p r e t e n ţ i i l o r m a g h i a r e d e .nenum ă rate coloane din şapte ani ai Timpului o dovedesc . Maior e s c u înt r e a b ă iar ăş i la 28 Noe m b r i e: "Trimi t e Pogo r ba nii lui Slavici ş i Emine s c u pe Octo m b r i e ş i Noe m b ri e la Ti m p u l?". In opt ani de când m'am întors în România. T i m p u l î n s ă n u i . Eminescu lucrea z ă cu aceea ş i râvna şi de ş i nu mai era el acela ce decidea la redac ţ ia Tim p ul ui. El scrie în demisia sa că tre pre ş edintele par ti d u l u i: "Permite ţ i . Se p r e g ă t e a o p o l itic ă d e î m p ă c i u i r e în c a r e el n u m a i p u t e a av e a nici u n rol. d e ş a s e a n i n ' a m li n i ş t e . o r a 5 d i m i n e a ţ a .mi a Vă declar a c ă mie u nuia nu mi.e însă cu totul indiferent cu cine împ ă rt ăşesc onoarea de . Pe lâ n gă ac e a s t a . o d u c î n t r ' o m u n c ă z a d a r n i c ă . E u r ă m â n c e l a m ă g i t î n a f a c e r e . dar nu mai aduce nimic nou. n u m a i d a c a vor vorbi într' u n mo d incalificabil de pers o a n a Regelui.a civili z a Orie n t u l ş i cel di n 1 8 Iu n i e . nici ca exp resie m ă car. D e m i s i a n ' a f o s t p r i m i t a .în contra acelor scriitori cari cred a se putea dispen s a şi de t al e n t . d e c a r e a ş i a v e a a t â t a t r e b u i n ţ ă c a s ă m a i p o t l u c r a ş i al t c e v a d e c â t p o l i t i c ă .. Ti m p u l u i i ..cu dispre ţ .. Am fost pururea .a colabora la una şi aceea ş ji publica ţ iune.le idei to t a ş a de def ă im ă t o a r e. Colabo r a r e a lui Emine sc u a con ti n u a t tot u ş i ş i 'n 1882. Şi c ă u t a u di n pa r t e . s p u n e s ă t r i m e a t ă ban ii ad u n a ţ i lui Teo d o r Rose t t i. Plină de mult ă de m n i t a t e . cu care s ă v e s t e j e a s c ă p e a d v e r s a r i i l o r" . d .ale lui Eminescu.vreun decret de dec orare sau de numire în func ţ ie. a ti n s fii n d î n m o d s u b i t d e o g r a v ă b o a l ă .".i mere u credincios vechilor idei expus e. încât degea b a pun mâna pe condeiu să încerc a scrie ceva. atâ t de obosit.a d a t cele n e c e s a r e p e n t r u o via ţă d e m n ă . l a 3 Iuli e z i a r u l ve s t e a î m b o l n ă v i r e a lui Emin e s c u în ur m ă t o a r e a not ă : "Unul din t r e cola b o r a t o r i i ace s t e i foi.a d ă r u i t el a n i d e z i l e t o a t ă p u t e r e a s a i n t e l e c t u a l ă . S e v e d e c a b a n i i n u s e g r ă b e a u s ă vin ă .ago n i a p o e ţ i l o r r o m â n i " . c a r e c u t o a t e a c e s t e e s i n g u r u l a d e v ă r a t . .

re d a c t o r al Ti m p u l u i cu ' nc e p e r e de la 1 Ian u a r i e 1 8 8 2 . Exis t ă ş i a s t ă z i o a m e n i c a r e c r e d c ă Emi n e s c u a f o s t l a T i m p l u l u n s i m p l u s c r i b c a r e p e n t r u p l a t ă a e x p u s i d e i ş i p ă r e r i a l e p a r t i d u l u i . I n ş e d i n ţ a d e l a 3 D e c .1 poa t e face individ ul e de . care aduc ceva nou ca atitu di n e suflet ea s c ă . Se a d u c e a s t f e l o jigni r e ne m e r i t a t ă u n u i a d i n c e l e m a i a l e s e s p i r i t e a l e n e a m u l u i . Singur ul lucr u pe care . d a r c i n e v a c e r c e t a o d a t ă a c e a s t a . IV. n u ale s al e p r o p r i i . Dar acestea erau idei ap ă r ate de m ul t e ori de Emines c u în Ti m p u l. Nu mult dup ă aceia Eminescu s'a îmboln ăvit şi şi. Eminescu rec ă p ă tân d u ." şi ap ă rut în Româ nia liber ă la 13 Noem brie. sem n a t "M. a fic ţ i u n e i p a r l a m e n t a r e . ace s t a r ă s p u n d e a cu se m e ţ i e: "Alt u l o s ă m ă î n v e ţ e p e m i n e c u m s ă s u s ţ i n i n t e r esele nea m ul ui me u?". Tot de el tre b u e s ă fie ş i articolul Iar Icon arii. a lip s e i d e civili z a ţ ie real ă la noi. Du p ă câ ţ iv a a ni d e exis t e n ţ ă tr a gică . fi i n d c ă e r a p ă t r u n s de convinge r e a con s e r v a t o a r e . Primatul na ţ iunii.d a r n u m ai a d u c ni m i c d e o s e b i t ca gâ n d i r e . El cer e ca o p e r a d e o r g a n i z a r e a s t a t u l u i ş i s o c i e t ă ţ i i s ă ai b ă ca p u n c t de ple c a r e Con s t i t u ţ i a . 6 (8 Ianuarie 1889). P.a se pu n e în serviciul na ţ i u n ii s al e . Car p en u n ţ ă ş i p r o g r a m u l ju n i m i ş til o r . se reîntoarce la ziarism.şi să n ătatea.a sfâr ş it via ţ a în tragicele împrejur ă ri cunosc u t e. ca p r o p r i e t a t e a s ă fie asig u r a t ă . pr o p r i e t a t e a ţă r anul ui s ă fie gara n t a t ă con t r a pa rc el ă rii exce sive. Emine s c u a avu t acele a ş i p ă re ri ca ş i fr u n t a ş ii co n s e r v a t o r i . t r e b u e s ă ne întoarce m la articolele lui din tinere ţ e.lui Beldima n. To t Pe u c e s c u n e s p u n e c ă a t u n c i c â n d ci n e v a îi f ă cea vre . E v r e m e a s ă fi e r e v i z u i t e a s e m e n e a c r e d i n ţ e c ă r o r a n u m a i ig n o r a n ţ a o r i p a t i m a p o l i t i c ă le m a i d ă ex p r e s i e . dar nu ne folose sc la fixarea gândi rii lui Eminesc u. Gândirea politic ă a lui Eminescu. Eminescu scrie două art icole la 4 şi 11 Decem b rie 1888. A ceas t a par t e care . In che s t i a for m e l o r f ă r ă fo n d . p e n t r u a o . ci nu m a i unei p ă r ţ i.Astfel se încheia o prodi gioa s ă ac t ivi t a t e d e zi a r i s t p o li t i c. Ca r p t r e c e d r e p t fo r m u l a t o r u l d o c t r i n e i co n s e r v a t o a r e . îl află m colaborator la România liber ă . Radu Popea ne s p u n e c ă d e l a a c e a s t ă d a t ă n u s ' a m a i s t ă r u i t pe lâng ă Eminescu să scrie. Du p ă Emin e s c u o m u l n u a p a r ţ i n e în tregii ome niri.Eminesc u e acu m un du ş m a n al pesi mi s m u l u i ş i scep t icis m u l u i . Colaborat or la "România Liber ă " ş i "Fântâna Bland u z i e i". alte o ri nu. In 1888. Grigo r e Peuce sc u. Emi n e s c u î ş i d e s v o l t a p ă r e r i l e l u i p o t r i v i t c u i n t e r e s e l e n e a m u l u i . a pro g r e s u l u i pe cale evolu tiv ă . Ideile su s ţ i n u t e de Emine sc u au fos t un eo r i în conco r d a n ţ ă cu vede rile con s e r v a t o a r e . me s e r i a ş ii ro m â n i s ă fie înc u r a j a ţ i. de la 20 Noembrie. De Eminescu e cu sig uran ţă articolul Iconarii d. înceteaz ă colaborarea lui Eminescu la Fântâna Blandu ziei. în special la acele risipite cu d ă rnicie în coloanele Tim p ul ui. devenit ă ziar con servator înc ă din 1885 şi la revista literar ă Fântâna Blanduziei. Un articol plin de multa cum p ă t a r e ş i bu n sim ţ e cel di n 5 Ian u a r i e 18 8 9 şi unele forme ortografice şi particularit ăţ i de limb ă ne fac s ă cre d e m c ă e scris de Emines c u .i na ţ iu n e a are de în depli nit o me nire pe lume. In Fântâna Blanduziei. Ultimele articole ale lui Eminescu ne ara t ă con s e cv e n ţ a în unele princi pii politice. sc ri e p r e ci s: "Nime n i n' a r fi f ă cu t p e Emin e s c u s ă s u s ţ i e o i d e i e c a r e n u e r a a l u i". d a r ace ş ti a n u ' m p ă r t ăş e a u ved e r i l e l u i Em i n e s c u î n c h e s t i a p ă t u r i i s u p e r p u s e . s ă s e l u p t e co n t r a f u n c ţ i o n a r i s m u l u i . spre sfâr ş itul anului şi 'n Ianuarie 1889. deoarece era foarte nervos. Pen t r u a ex p u n e gâ n d i r e a s a p oli t ic ă . v a t r e b u i s ă vad ă dac ă nu cu mva Emine s c u a deva n s a t pe ş efi în mul te ches ti u n i ş i dac ă nu cumva îns ăş i doc t ri n a con s e r v a t o a r e se for m e a z ă od a t ă cu activit a t e a zia r i s t i c ă a l u i E m i n e s c u . 188 1 în Con t r a p r o e c t u l de ad r e s ă . m u n c a on e s t ă înc u r a j a t ă . Cu nr. Slavic i n e m ă r t u r i s e ş t e c ă Emi n e s c u a i n t r a t l a Ti m p u l . a ş a c u m l e ' n ţ e l e g e a e l . E. n ' a u p us sufle t u l cald ş i ent u s i a s t pe care 1 . s ă se int r o d u c ă s t a b i l i t a t e a î n f u n c ţ i i l e a d m i n i s t r a t i v e .a pu s Emin e s c u în a p ă r a r e a in t e r e s e l o r ţă r ă ni m e i . s ă s e în c u r a j e z e în v ă ţă mân t u l real şi tech nic.o obs e r v a ţ i e lui Emine s c u în leg ă tu r ă cu ideile s u s ţ i n u t e .

Pe ba z a acest o r convinge ri. El n' a fo s t n i c i o d a t ă u n a d e v ă r . Cine vre a s ă luc r e z e cu folo s pe n t r u u m a n i t a t e .dac ă el ar fi posibil. c ă sing u r e na ţ i u n i l e au dr e p t u l de . Eminescu sus ţ ine nu numai că na ţ iunea noast r ă s e v a el i b e r a d e v r ă j m a ş i . In ce p rive ş t e na ţ i u n e a n o a s t r ă .i este h ă r ă zit ă . Pentr u um a ni t a t e ca fiin ţă colectiv ă . v o r r ă m â n e a c e l e a ş i ş i m a i t â r z i u . Emine s c u are de pli n ă încre d e r e în vitalita t e a na ţ i u n i i . Eminesc u nu expri m ă nu m ai o credin ţă mistic ă în tri u m f u l dr e p t ă ţ ii. pre t ex t al lenei şi indifere n ti s m u l u i. c e l o r î m p r e u n a c u c a r e e ş t i d e s t i n a t s ă t r ă e ş ti.i d e re z i s t e n ţ ă ş i ' n vit a li t a t e a . Al t ă c o n v i n g e r e a l u i Emi n e s c u e c ă n a ţ i u n i l e au dre p t u l de .a pu s .ş i în d e p l i n e a s c ă misiu ne a ce . Cos m o p o l i t i s m u l e o sim ul a ţ i u n e . Gâ n d u r i l e ac e s t e a ex p r i m a t e î n e p o c a s t u d i i l o r l a Vie n a . cu sti ng e r e a pri n m oa r t e ş i f ă r ă ur m a ş i a noa s t r ă . re alit a t e a de ca re su n t e m lega ţ i pri n lan ţ u r i ce nu se po t de s f a c e e na ţ i u n e a: "E o che s t i u n e c e n u e x i s t ă . Nu treb u e s ă ne mai mir ă m de vehe m e n ţ a ce . cos m o p o litis m ş i egois m e ac el a ş i luc r u. pen t r u Eminesc u. s t a t e l e s l a b e s i m u l e a z ă şi e l e c o s m o p o l i t i s m u l p e n t r u a p o n e g r i ş i d a p e fa ţă ten d i n ţ e l e sta t el o r ina mic e mai tari.a nu face nimic pen t r u o par t e din ome ni r e. n u poa t e lucr a p e n t r u o o m e n i r e c a r e n u e x i s t a d e c â t î n p ă r ţ i l e ei co n c r e t e . Cosm o p oli tis m u l e o imp o sib ilit a t e . e l e l e g a t p r i n l a n ţ u r i n e d e s f ă c u t e d e g r u p a de oa m e n i în care s'a n ă scu t".a se ridica ş i de a . ci pen t r u toa t e na ţ i u n ile opri m a t e . nu se poa t e luc r a d e c â t p u n â n d u . I n 1876. S ă n u fi m i n v e n t i v i î n c h e s t i u n i a l c ă r o r î n ţ e l e s a r fi g r e u d e d e f i n i t p e n t r u fie c a r e di n n o i . Parerile lui Emine sc u asu p r a sta ul ui au la ba z ă tot conce p ţ i a sa asu p r a na ţ i u nii.s al ă t u r i d e t i n e . f ăţă rnicie.ş i p r i m e j d u i i n t e r e s e l e c e l e a u î n ţ a r a n o a s t r ă . Poli t i c a d e s t a t m a g h i a r ă e z a d a r n i c ă . acest triu mf trebu e s ă vin ă odat ă : "E pietroa s ă şi 'ncovoiat ă calea Drept ăţ ii.a fi st ă p â ne asupra lor înş ile.Ungaria. na ţ i u n e a rep r e z i n t ă o su m ă de put e ri vii care merg în direc ţ ia hot ă râ t ă de pro p r i a lor nat u r ă . Cos m o p o l i t i s m u l e n u m a i p r e t e x t u l de . Eminesc u cere drept u ri nu numai pentr u Românii din Austro .o Emi nesc u în articolele de ap ă rare a na ţ iunii noast r e subj uga t e în Austro .aj u t a s ă . c ă r e i a e l îi a p a r ţ i n e . n u pri n de s n a ţ i o n a li z a r e ş i re n eg a ţ i u n e". E în vorbele lui Emine s c u nu nu m a i încre d e r e a . scrie el odat ă .unga r. Cos m o p o li ti s m u l e sim ul a ţ ie.în n a ţ i o n a l i t ă ţ i. Triumful na ţ iunii e pentr u Eminescu triumful drep t ăţ ii.a avea suveranita te a şi legisla ţ ia prop rie şi că a trece suvera ni t a t e a unei na ţ i u ni în bra ţ ele alteia e o crim ă împo t riva celei dint âi. Pent r u Emine sc u. din pa r t e a un ui indivi d care nu lucre a z ă ni mic pe n t r u u niv e r s u l înt r e g . Desf ăş ura r e a pu t e r il o r nat u r ii nu poa t e fi de nimic opri t ă în ca l e. el are de p li n ă înc r e d e r e în p u t e r e a . Stat ş i na ţ iu n e. o n a ţ i u n e ' sf â r ş e ş t e p ri n a învi ng e .Ungaria. Indivi d u l car e are în t r ' a d e v ă r do ri n ţ a de .şi dete r m i n a singure soart a: "Toate na ţ iunile trebue aduse la valoarea lor pro p rie".i bi r u i t o a r e a s u p r a t u t u r o r as u p r i t o r i l o r ş i re s t r i ş til o r: "lim b a ş i na ţ i o n alita t e a ro m â n e a s c a vor pie ri de o d a t ă cu Româ n u l ma t e r i a l. dar e sig ur ă ". de oarec e for ţ el e na ţ i u n ii noa s t r e se vor desv ă lui în dire c ţ i a imp u s ă de na t u r a lor ş i vor înfr â n g e ideia de sta t aus t r o . pe d r e p t u l na t u r a l al fiec ă rei na ţ i u n i . In s u f l e t u l l u i e î n r ă d ă c i n a t ă c o n v i n g e r e a c ă oric â t e pie d i c i i s ' a r p u n e în cal e. Indivi d u l e os â n d i t p r i n ti m p i ş i s p a ţ i u . at u n c i câ n d ex p r i m ă cu h o t a r î r e p ă r e r e a c ă o na ţ i u n e n u are dr e p t u l s ă do m n e a s c ă as u p r a alt eia. d e a lu c r a p e n t r u ac e a si n g u r ă p a r t e . t r e b u e s a l u c r e z e p e n t r u n a ţ i u n e a î n sân ul că reia s'a n ă scut. a c e a s t a a c o s m o p o l i t i s m u l u i . d a r c ă ş i c e l e l a l t e n a ţ i u n i vo r s f â r ş i p r i n a e ş i d e s u b j u g u l ce li s' a im p u s de n a ţ i u n i m ai p u t e r n i c e . Str ă i nii si m u l e a z ă co s m o p o l i t i s m u l p e n t r u a n u . de . Dar el e im p o s i bi l. El se ba z e a z ă pe fa p t e l e ist o r i c e. Sprijini t pe cre di n ţ a în triu m f u l dre p ta ţ ii.a lucra pe n t r u societ a t e . Poa t e c ă ar exis t a co s m o p o l i t i s m .te în se r vici ul celo r ce . I n z a d a r a r î n c e r c a c h i a r d e a l u c r a d e o d a t ă p e n t r u t o a t ă o m e n i r e a . l a t e m e l i a l u i a f o s t t o t d ea u n a u n in t e r e s .

ve ş nice.alung ul veacurilor nu . adev ă rata unitate social ă cap abilă de. Ist oria conti m p o r a n ă a confir m a t p ă rerea lui Emin escu. pă rerile comune dau na ş tere la principii. Când individualism ul se gânde ş te şi la interesele colective.vem nevoie de . id ei a monar hic ă e punct ul central.1 ur m ă ri m: "Nu dre p t u l pu blic.i de mir a r e deci c ă Emine sc u se gân d e ş t e mai mul t la na ţ i u n e decâ t la sta t. au pr o g r e s a t ş i au aj u n s cele mai p u t e r n i c e în Eur op a .i sta t u l ci na ţ iu n e a. nu formarea unei Dacii politice.a le aduce în armonie. s ă o fereasc ă de spoliat o ri. c) economie. sc ri e Emin e s c u . aceasta . Stat ul e depe n d ent de na ţ i un e. ci un singur ind ivid: na ţ iunea. ele au nevoie de un centr u spre care să gravite z e şi se gru pe a z ă în jurul dina s t i ei ca al binele în jur ul m ă tcii lor. Societatea exist ă prin exploa tar e a unei clase prin alta. In împrejur ă rile nesigure din vremea r ă zb oi ul ui orie n t a l. Urm ă rind istoria ţă rilor noastre minate de ind ividualis m destr uc tiv. s ă o cultive. Pentru Eminescu. iar sta t u l care . adică excluderea parazi ţ ilor cond eiului şi silirea lor la munc ă productiv ă .am ră sturnat mereu domnii. cel inteligent e creator de armonie. e mi ş care. d a r ş i co n vi n g e r e a c ă 'n lu p t a di n t r e s t a t şi na ţ i u n e. Ideia statului e ideia armoniz ă rii interes elor. nu ale inteligen ţ ei.o orga n i z a r e de st a t care s ă per m it ă urm ă toa rele condi ţ iuni: a) stabilitate prin mon a r h i a ere di t a r ă . pent r u realiza re a princip iilor se for m e a z ă pa r ti d e.a înfrânge piedicile şi de.o asigur ă m. ci p ă st r a r e a na ţ i o n a li t ăţ ii noa s t r e e lucr ul de c ă pe t e n i e pe n t r u noi ş i ar fi mai bine s ă n u alegem deputa ţ i decât să se peard ă na ţ ia român ească". de nestabilitate în domnie. Interesele comune creaz ă clase. Pentru ca armoniz ar ea claselor să fie cu putin ţă e nevoie de .o dinastie. noi am prog r e s a t . Conferin ţ a . Individualismul exag erat distruge. să vegheze la prospe rita tea ei material ă şi să . a . Avem nevoie de aceast ă organiza ţ ie. b) munc ă . Când îns ă sub influen ţ a drep t ul ui public polon ne. mai mul t ori mai pu ţ i n abs olut ă .şi îndeplineasc ă astfel scopul lui moral. s u n t pr o d u c t e ale naturii. existe n ţ a lui e inferioar ă existen ţ ei na ţ i u nii.ne în p r a g u l e p o c e i co n t i m p o r a n e d e s b i n a ţ i şi cu tru p ul ţă rii sfâ ş iat. Statul Monarhic. în timp ce 'n jurul nostr u state uria ş e au luat fiin ţă numai fiindc ă aveau o m o n a r h i e s t a b i lă.a se desvolta de . deci pe acea s t a din ur m ă tre b u e s ă . de asuprire a claselor productive. am decă zut. În Influen ţ a austriac ă . Emi n e s c u e p e n t r u o di n a s t i e în j u r u l c ă rei a s ă s e c ri s t a l i z e z e vi a ţ a s t a t u l u i ş i ca r e s ă a si g ure armoni za rea intereselor de clas ă . da r la ba z ă e o clas ă care sing u r ă pro d u c e . Având în vedere caracte r ul firesc al claselo r sociale.i numai o lupt ă între ideia statului şi individualism.i reg ula t o r u l acestei vie ţ i e stabilitate.adreptul materiile pri me. el aj u n g e la convi n g e r e a c ă st a t e l e în care princi pi ul mona r hic a fost în floare. Clasele ca pă r ţ i ale na ţ iunii trebue s ă r ă mâ n ă egal de im p o r t a n t e în fa ţ a sta t u l u i a că rui menire statornic ă e de. adică cump ă nire între foloasele aduse de cutare chelt uial ă şi sacrificiile f ă cute pe n t r u ea. se ajunge la armonizarea intereselor individuale. Adâncind problemele istoriei neam u ri lor mo d e r n e . Eminesc u socoa t e că 'n ţ ara noas t r ă e absolut necesar ă o dinastie cu autoritate moral ă . Nu . La începu t ul des volt ă rii. adic ă princip al ul scop pe care tre b u e s ă . fiindc ă num ai ea salvea z ă na ţ io n alit a t e a. Eminescu ajunge la conclu zia că pen t r u p ă stra r e a na ţ ionalit ăţ ii. că ci e singura care lucreaz ă de . via ţ a social ă e un câm p de schi m b ă ri. In co n c e p ţ i a lui Emin e s c u a s u p r a s t a t u l u i .în tri u m f u l na ţ iu ni i. t r e z i n d u . Sta t u l n u tr e b u e s ă vad ă în clase indivizi deose bi ţ i. In ce prive ş te via ţ a intern ă a popoarelor. aceast a din ur m ă sfâr ş e ş te prin a birui. Statul treb u e s ă aib ă grij ă de aceas t ă clas ă de pro d u c ă t ori. Istoria noast r ă i a a r ă t a t c ă a t â t t i m p c â t î n s t a t u l n o s t r u a fost sta bilit a t e a do m n il o r. a lui Mircea cel Mare în Muntenia. Eminescu arat ă larg ideile sale asupra statul ui. exem pl u este epoca lui Alexan d r u cel Bun şi Ştef an cel Mare în Moldova. De ea Eminescu leagă ş i po si bilit a t e a sta bilit ăţ ii ş i asig u r a r e a tri u m f u l ui merit ul ui. Emine sc u expri m ă clar ideia că ţ inta noast r ă trebue să fie asigurar e a na ţ ionalit ăţii. Pop o a r e l e .

neavâ n d nici un sprijin. reazi m al na ţ iunii.şi îndeplineasc ă un rol moral prin ocrotirea meritului şi muncii. Statul demagogic nu realizea z ă armo nia inter eselor clasei do mi n a n t e cu acele ale clasei muncit o rilor: "Acest sim ţ i m â n t al stat ul ui.i fo r m a de guve r n ă m â n t . că un siste m. s t a t u l ace s t a e o orga ni z a ţ i e de pa r a z i ţ i ş i sala ri a ţ i. Când e vorba de conducere într'un stat. nici nu merit ă m s ă mai exist ă m: "s a u ţ a r a ac e a s t a s ă fie în a d e v ă r r o m â n e a s c ă sau nici nu merit ă să fie".".a fi un sta t na ţ io n a l: "Stat ul n o s t r u n u ar e al t ă r a ţ i u n e d e a fi d e c â t ac ei a c ă e stat românesc. de p a r t e de . exclusive prin natura ei". în c â t p o a t e fi c o n d u s în mod unilateral cu reprezentan ţ ii unei singure clase sociale.a asigura desvolta re a armonic ă a claselor sociale. Departe de.şi imp u n ă geniul lui spec ific şi să fie deter mina n t în via ţ a societ ăţ ii. fă ră suflet. e aceia de . Numai statul na ţ ional poate realiza condi ţ ia ca eleme n t u l ro m â n e s c s ă . Eminescu scrie că forma oligarhică a asigurat desvoltarea normal ă a societăţ ii ome n e ş ti. e tot ce se poat e mai r ă u şi mai uciga ş ca siste m" . ai scă p ă rii de ră spun de re prin paravanul parlamen t arismului.a înc u r a j a m e ri t u l ş i m u n c a . ca ceva superior dispozi ţ iilor generale ale unei genera ţ ii. Pentru Eminescu "Salus reipublicae summ a lex esto". când s t a t u l e a s t f e l c o n s t i t u i t . s'a pierdu t cu des ă vâr ş ire ast ă zi.. e conda mna t s ă fie sla b ş i 'n ă u n t r u ş i 'n af a r ă : e u n s t a t car e nu rezist ă descomp u n e rii. ca el s ă . ca scut al individu alit ăţ ii contra tir a n i e i p e r s o n a l e ş i a tir a n i e i uli ţ e l o r .i o simpl ă fra z ă . n u în sluj b a na ţ i u n ii. nu . Sco p u l p ri m n u . Asupra aceleiaş i chestiuni Emineseu scrie altă dat ă: "Ideia abstr ac t ă a stat ul ui ca ap ă r ă tor al intereselor clas elor societ ăţ ii. ase m e n e a un ui orga nis m îş i are evolu ţ ia sa. Statul. al averii legitim e. Pentru Eminescu un stat absolutis t în care oame nii tr ă esc bine e prefera bil unui stat liberal în care pretu tin d e n i e numai boal ă şi mizerie. Statul demagogic dev ine o unealt ă în mâna politicienilor. nu. Statul demagogic nu are respect pentru popor. Eminesc u scrie că sta t u l e un pro d u c t al nat u rii. al armo n iei intereselor. Real i z â n d u n a s e m e n e a s t a t n a ţ i o n a l .şi poate îndeplini men irea. ci a pa r ti d u l u i. ală turi de imoralitatea eventual ă a tenden ţ elor existente în societate". Num ai acele societ ăţ i s'a u desvol t a t în mo d firesc. a parve nirii. care.o ndeplinească statul nostru. Eminescu pleac ă de la realitatea vie: na ţ iunea. Stat u l aces t a e un mecanism fă ră moralitate. După aces t crit e ri u lau d ă el for m a oliga r h ic ă ş i con d amnă liberalismul.a face profesia sa de credin ţă într'o chesti u n e vital ă pe nt r u na ţ iu n e a şi sta t u l nos t r u. se sb a t e pe moart e. ci bun ă starea na ţ iunii. este ca element ul rom âne sc s ă r ă mâie cel det e r m i n a n t . are de rezultat moart ea reală a unei na ţ ii. Sta t u l t r e b u e s ă fie re a z i m u l sig u r al na ţ iuinii şi să . Dac ă via ţ a no a s t r ă de s t a t n u n e as ig u r ă ac east ă con di ţ ie. pentr u să n ă tatea lui. In conce p ţ ia sa asup r a stat ul ui. asigur ă realizare a intereselo r pers o n ale. In lumina realiz ă rii interesului na ţ ional judec ă Eminescu formele de stat şi de guvern ă mânt. Statul na ţ ional.şi sup u n interesele lor desvolt ă rii noastre na ţ ionale: "Chest iunea de că pete nie pen t r u istoria şi contin uit a t e a de desvoltare a acestei ţă ri. Sistemul de guvern ă mâ n t care nu .. oricât s'ar îmbog ăţ i patrio ţ ii.a duce spre progres na ţ iunea e un sistem ră u şi cond amn a bil: "Noi crede m îns ă . că ase m e n e a un ui copac urmea z ă anu mi te faze de desvoltar e. Eminescu dă aceast ă defini ţ ie tăioas ă: "Stat ul e azi ma ş ina pri n mijloc u l c ă reia cei la ş i se ră zbun ă asupra protivnicilor lor politici". fă ră ideal. n u m a i ave m a ne îngriji de elemen tele str ă ine care . deci desvoltarea elementului rom âne sc este ş i cat ă s ă fie ţ int a noa s t r ă de că p etenie" . al mu n cii leg itime. Condi ţ ia principial ă pe care trebue să . Asupra lui. e stat ul egoismului.Influen ţ a austriac ă e pentr u Eminese u un prilej de . e dominat de interese personale. care s'au ferit de demagogie şi de des potis m. prim ind o formă de guvern ă mânt oligarhică. Criticân d pe liberali.şi îndepline ş te rolul de . Astfel Eminescu scrie: "noi prim im ideia stat ului ca ap ă r ă tor al mer itului legiti m. Statul lăsat pe mâna politicianismului. că. pentr u tradi ţ iile lui. ca un elemen t moral. toate gân d u r ile şi sen ti m e n t e le lui Eminesc u se ordo n eaz ă în jurul unei singure axe: na ţ iu nea. Statul demagogic însă.

ca r e a d e s e a n e c o n ş t i u t u r m ă r e ş t e o ideie pe câ n d ţ e s e la r ă z b o i u l vre m ii. Soar t a ş i car a c t e r u l ne a m u l u i tre b u e s ă fie de t er m i n a t e d e ele m e n t u l n a ţ i o n a l: "De ac e e a cre d e m. Pentru Eminescu statul e un organism. bi s e r i c a u n t e a t r u p e n t r u p o li t i c i a n i . înclin ă r ile lui onest e şi genero a s e. gen iul lui. Emine s c u.. ins ti n c t e l e ş i înclin ă rile lui m o ş t e n i t e .ş i s c h i m b a i n i m a s a u c r e e r u l s a u p l ă m â n i i d u p ă p l a c.a avea Jorme stabilite prin care genera ţ iile trec de . a s e m e n e a n ici s o c i e t a t e a în t r ' o s t a r e a n u m i t ă d e l u c r u r i e c o n o m i c ă şi d e c u l t u r ă . dre p t u l. in s t i t u ţ i i l e o r g a n e l e l u i f ir e ş t i .dea tiparul acestei forme de stat. In socie t a t e a privit ă din oric e p u n c t al d e s v o l t ă rii. e mai m ul t ori mai pu ţ i n i n d i f e r e n t d a c ă o a m e n i i c a r e s u p u n d e s v o l t a r e a lor p r o p r i e d e s v o l t ă r i i n a ţ i o n a l e a Ro m â n i e i . în linia înt â i a .a p a r l a m e n t u l şi d e . m e n ţ i n â n d u . înt e m e i a ţ i p e vo r b e l e b ă t r â n u l u i Mate i Ba sa r a b . Voim sta t u l na ţ i o n a l. n u s ă i m p u n ă le g i a p r i o r i u n u i o r g a n i s m . Conc e p â n d st a t u l ca u n org a n i s m .i fireş ti de via ţă.a g u v e r n u l " . Emine s c u a r a t ă şi ' n c e c o n s t ă a r t a p o l i t i c ă : " a r t a p o l i t i c ă e ca a r t a m e d i c u l u i : a r e s ă s u b v i n ă ac ţ i u n i i ş i re a c ţ i u n i i b i n e f ă c ă t o a r e a n a t u r i i". bun ul lui sim ţ . s a u d a c ă în t r ' u n n u m ă r d e ca z u r i . A c e i a ş i i d e n t i f ic a r e a s t a t u l u i c u u n o r g a n i s m o g ă s i m ş i a i u r e a : "I n z a d a r a r î n c e r c a ci n e v a s ă d o v e d e a s c ă . a c e a s t ă o r i g i n e n u este atâ t de pro p ri e". n u st a t u l co s m o p o l i t . Stat u l e u n or g a n i s m . A s u p r a s t a t u l u i c a o r g a n i s m g ă s i m m u l t e p a g i n i î n a r t i c o l e l e l u i E m i n e s c u . ca limba lui. c ă s t a t u l e u n r e z u l t a t a l c o n v e n ţ i u n i i şi al p u n e r i i la c a l e p r i n t e o r i i . In loc d e s t a t n a ţ i o n a l .şi exprima viaţ a. Noi cr e d e m c ă . ţ a r a t e r e n d e ex p l o a t are pe n t r u st r ă i ni. Alt ă da t ă Emine sc u scrie: "Natu r a pop orul ui. s u n t î n o r i c e c a z d e o r i g i n ă p u r ă t r a c o . ele m e n t u l na ţ i o n a l ş i c ă e sc r i s în ca r t e a ve a c u r i l o r ca ac e s t ele m e n t să d e t e r m i n e z e s o a r t a ş i ca r a c t e r u l a c e s t ui sta t". c'un cuvâ nt geniul lui s ă r ă mâe şi pen t r u viitor nor m a de desvoltare a ţării şi să pă trund ă pururea a cea s t a de svol t a r e . aş a şi ţ a r a t r e b u e s ă şt i e t o t c e i a c e u r m e a z ă a s e f a c e în n u m e l e ş i ' n i n t e r e s u l e i" . Expu n â n d idieile sale as u p r a st a t u l u i ş i socie t ăţ ii ca fap te ale na t u rii. era firesc ca Emin e s c u s ă . d u p ă p ă r e r e a l u i Emi n e s c u . ace s t e a s ă fie d e t e r m i n a n t e în via ţ a unui stat" Ace s t e c o n d i ţ i i n u e r a u r e a l i z a t e în s t a t u l n o s t r u d e m a g o g i c . con d a m n ă un înt r e g sis t e m d e c o n d u c e r e ş i o în t r e a g ă o r g a n i z a ţ i e d e s t a t . aj u n g ă la co n vi n g e r e a c ă ac e s t e a con s t i t u i a u un ate n t a t la legile de de sv ol t a r e fir ea s c ă a u n u i st a t. n u p o a t e s ă s e jo a c e n e p e d e p s i t ă d e . c ă ţ a r a es t e .a râ n d u l as e m e n e a m a t e r i e i f ă r ă voin ţă ca r e tr e c e prin for m e l e exis te n ţ e i. d e a c i a t a c u l î m p o t r i v a li b e r a l i s m u l u i . Emines c u scrie că sta t ele au ten din ţ a natu r a l ă de . ia t ă c e ve d e Emi n e s c u : „Pa t r i a u n o t e l . ş i î n t o c m a i p r e c u m e u am tot d e a u n a cun oş ti n ţă preal a bilă des p r e act ele de voi n ţă ce se p e t r e c în t r u p u l m e u . de . u n o r g a n a l s o c i e t ă ţ i i ş i p r e c u m o m u l n u .r o m a n ă . spre a. Cond a m n â n d libe r ali s m u l . c a r e n u p o a t e t r ă i d e c â t î n c o n f o r m i t a t e c u l e g ile lui în ă sc u t e".i li b e r d e a . Me ni r e a a r t e i p o l i t i c e e "s ă s u b v i n ă ac ţ i u n i i ş i re a c ţ i u n i i b i n e f ă c ă t o a r e a n a t u r i i . n u p o a t e să s c h i m b e d u p ă p l a c f o r m a ş i f u n c ţ i u n ile s t a t u l u i .a se osifica în form e. n u Am e r i c a d u n ă r e a n ă .. s u n t co n ţ i n u t e fa z e l e ei viitoa re. — e l e s t e şi r ă m â n e u n p r o d u c t a l n a t u r i i . ş i d e aci violen ţ a împ o t r iv a p ă tu rii con d u c ă t o a r e şi su p e r p u s e .n e cu s t a t o r n i c i e p u n c t u l d e p l e c are al sta t ul ui na ţ io n a l. un foarte gingaş organism. . religia: aces te a nu sun t de câ t org a n e l e de via ţă ale socie t ăţ ii. legile. O d a t ă e l s c r i e : "U n s t a t e u n î n t r e g o r g a n i c . Întocmai dupacum un organism îşi caut ă formele . Ins ti t u ţ iil e îi apa r deci lui Emine s c u ca sim p l e orga n e ale corp ului social ce se desvolt ă du p ă legile nat u rii Privind felul cum se 'ntro d u c e a u la noi instit u ţ ii neisvorîte din prop ria noas t r ă via ţă. şi statul are nevoie de institu ţ ii reieşite în mod firesc din natura lui. via ţ a no a s t r ă p u b lic ă o oc a z i e p e n t r u ilu s t r a r e a ş i ri d i c a r e a în s u s a imi g r a ţ i u n i i din câte ş i patr u unghi u rile lumii". p o p o r u l o a m e s t e c ă t u r ă .

f ă r ă el e m e n t u l t r a d i ţ i i l o r n a ţ i o n a l e ş i a m m e r s î m p o t r i v a le gil o r n a t u r i i : "Orici n e va voi s ă d e f i n e a s c ă m a r e l e m i s t e r al exi s t e n ţ e i . ere di t a t e a înce ti n e a z ă me r s u l înai n t e. de .şi principiul leibnitzian.1 pe o m u l de stat Epurea n u. for m e . Eminesc u spu n e că acesta în ţ elese s e c ă ga r a n ţ i a d u r a t e i ş i tr ai n i c ei de s v ol t ă ri a un u i stat cu institu ţ iile lui e "împ ă care a form elo r tra di ţ io n ale de existe n ţă . Iar m a i de p a r t e : „Noi s u s ţ i n e m c ă . Fo r m e ve c h i d a r s p i r i t p u r u r e a n o u". Pe n t r u a aj u n g e la civili z a ţ i e n u t r e b u e s ă a d o p t ă m "cu de ri d i c a t a" legi. ins ti t u ţ iil o r str ă ine. Emin e s c u at a c ă fo r m e l e no u ă in t r o d u s e la n oi ş i fiin d c ă nu s'a ţ in u t se a m a de fo n d u l ro m â n e s c tra di ţ i o n a l.ş i u r m e a z ă evo l u ţ i a lor firea s c ă . De aci cuge t a r e a ac e a s t a ca r e a r a t ă c ă Emi n e s c u e r a d e p l i n co n v i n s de a d e v ă r u l s u s ţ i n u t d e el ş i d e u ş u r i n ţ a inov a t o r i l o r : "v e a c u r i l e vi i t o a r e n u v o r p u t e a s ă t r e a c ă f ă r ă u n z â m b e t de di s p r e ţ . Stat u l fiin d un org a ni s m viu. de s b r ă c â n d u . Eminesc u atac ă for m ele intr o d u s e . e m a i bi ne s ă înai n t ă m înce t. Leg ile cel e m a i p e r f e c t e ş i m a i b u n e ai u r e a p o t s ă a d u c ă s p r e p r ă p a s t i e u n a l t s t a t .şi înc hi p u i e ş t e a pu tea progr e s a prin saltu ri. o r i c e ci v i l i z a ţ i e a d e v ă r a t ă n u p o a t e c o n s i s t a d e c â t î n t r ' o p a r ţ i a l ă î n t o a r c e r e l a t r e c u t . Civili z a ţ i a a d e v ă r a t ă r ă s a r e d i n a d â n c i m i p r o p rii.a bici u i f r a z e o l o g i a n e a d e v ă r a t ă ş i a f o r m u l a si n t e z a un ei direc ţ ii isto ric e na ţ i o n a l e.a ar ă ta cu m s p oi a l a ş i fra z a m a s c a u n u m a i o lip s ă de fo n d a d e v ă r a t . că ci a t u n c i p u ţ i n i p r o g r e s e a z ă . Altd a t ă lă ud â n d u . t r e b u e s ă ţ i n e m s e a m ă d e c e e a c e t r e c u t u l n o s t r u a c r e a t şi p e b a z a l u i să m e r g e m î n a i n t e : "De c i . el con s i s t ă în îm p r o s p ă t a r e a co n t i n u ă a f o n d u l u i ş i p ă s t r a r e a f o r m e l o r .l as u m ă Emin e s c u la re d a c ţ i a Ti m p u l u i. Noi a m i n t r o d u s fo r m e n o i f ă r ă c o n t r o l u l . Ins u ş i n d u. s ă n ă t o a s e . Une l e n a ţ i u n i o a u . Să ne d e s v o l t ă m în m o d fir e s c ş i or g a n i c p r o p r i il e n o a s t re pu t e ri ş i facul t ăţ i. ins ti t u ţ i i. cu cupri ns ul lor nou.Legile pro gr e s u l u i ş i ci vi li z a t i e i. Civiliza ţ i a adev ă rat ă nu îns e a m n ă intr o d u c e r e a for m e l o r de via ţă p o t r i v i t e c u al t e n a ţ i u n i ca r e . va ve de a c ă . m a i a s p r u . Pr o g r e s u l s e f a c e î n c e t ş i g r a d a t . di n r ă d ă ci ni p r o p r i i. as t f e l cu m ele s'a u st a b ili t în cu r g e r e a vre m i l o r". de aci rol ul "de . De aci rol u l pe car e ş i . Şi 'n nu m e l e a ceia ce . . în me r s ul înai n t e nici o sc hi m b a r e nu se face sp o n t a n .i adev ă r a t ă civiliza ţ i e. ad a p t a b i li t a t e a ca u z e a z ă p r o g r e s u l. Nu exist ă o civiliz a ţ i e um a n ă ge n e r a l ă . m a i p r i m i t i v ş i m a i t â n ă r . n u di n m ai m u ţ ă r e a obî ceielor str ă ine. a r ri s c a lini ş t e a p u b l i c ă c hi a r". Eminesc u scrie: „Cine . Tre b u i a s ă 'nai n t ă m înce t p ă s t r â n d u . Pe n t r u a a j u n g e la o civili z a ţ i e a d e v ă r a t ă . pr o p r ii de de sv ol t a r e".ne de dâ n s a p r i n s t r ă i n e legi ş i s t r ă i n e o b i c e i u r i ". d e c â t p ă s t r â n d d r e p t ba z e p e n t r u d e s v o l t a r e a s a tr a d i ţ iile sale ist o r i c e . Fieca r e n a ţ i u n e tr e b u e s ă . pe s t e u ş u r i n ţ a cu ca r e a r u n c ă m la n o i b u n u r i m o r a l e . n u ave m o civili z a ţ i e ro m â n e a s c ă . Iat ă de ce Emin e s c u se ri di c ă îm p o t r i v a inov a t o r i l o r c a r e i n t r o d u c e a u l e g i şi i n s t i t u ţ i i fă ră să ţ i n ă s e a m a d e l e g i l e n a t u r a l e a l e p r o g r e s u l u i ş i f ă r ă s ă re s p e c t e ceia ce era tr a d i ţ i e ş i fo n d na ţ i o n a l . al t e l e n u .ş i aib ă civ ili z a ţ i a ei p r o p r i e . d e c â t s ă m e r g e m re p e d e în a i nt e. Pr i n e r e d i t a t e n e si m ţ i m leg a ţ i d e t r e c u t . s u n t e m t r a d i ţ i o n ali ş ti. pri n ada p t a b i li t a t e c ă p ă t ă m ap ti t u d i n i no u ă po t r ivi te cu me d i u l. da r p ă s t r â n d fire a n o a s t r ă r o m â n e a s c ă .ne ca r a c t e r u l ro m â n e s c : "Noi su s ţ i n e m c ă po p o r u l ro m â n e s c n u se va p u t e a de s v ol t a ca po p o r ro m â n e s c . cu desvolta re a nou ă". p e n t r u ca r e u n al t p o p o r . Convi n g e r e a lui Emin e s c u e că so cie t a t e a n u p r o g r e s e a z ă p r i n s a l t u r i . l a e l e m e n t ele bu n e . limbilo r str ă in e. d u p ă c u m o d o c t o r i e b u n ă p e n t r u u n org a n i s m poa t e fi d ă u n ă t o a r e p e n t r u u n al t u l . a c c e s i b i l ă t u t u r o r î n a c e l a ş g r a d ş i ' n acela ş chi p . nu face decâ t a da îna p o i". cu ele se p o t r i v e s c a n u m i t e fo r m e d e via ţă ş i n u alt e l e . ia r m a j o r i t a t e a r ă m â n e în urm ă .

b o g ă ţ i a u n u i p o p o r s t ă în m u n c ă . ci p a r a z i ţ i car e d e bi t e a z ă fra z e . el c r e d e c ă av e m n u m a i o f al s ă civili z a ţ i e . Privi n d via ţ a p u b l i c ă a vre m i i ş i g ă si n d p r e t u t i n d e n i s a l t i m b a n c i a i vo r b e i. Ad o p t a r e a de vor b e ce expr i m ă ins ti t u ţ ii nu îns e a m n ă o reali z a r e . c a r e n u a r e loc p e n t r u le n e ş i". î n f i e r e a z ă p ă t u r a p a r a z i t a r ă a p o l i ticia nil o r ş i a ele m e n t e l o r su p e r p u s e ş i d o m i n a n t e . ca r e va d u r a m a i m u l t s a u m a i p u ţ i n . ce r e d e p l i n e d r e p t u r i ş i t o a t ă a t e n ţ i a s t a t u l u i f a ţă de p ă tu r a mu n ci t o a r e. Ş i ' n a c e a s t ă a t i t u d i n e s e ve d e g â n d u l s t a t o r n i c la n a ţ i u n e a n o a s t r ă p e c a r e . El n u m e ş t e t e o r i a a c e a s t a "te o r i a social ă a co m p e n s a ţ i e i". Emi n e s c u ce r e t u t u r o r fiil o r ţă rii c o n t r i b u ţ i a m u n c i i . ci m e n ţ i n e r e a fo n d u l u i vec hi ş i de c ă z u t îmb r ă c a t în for m e costisit oa r e. d u p ă el. ne p r e gă t i ţ i ga t a să jo n g l e z e c u o ri c e p r i n c i p i i.a m d a t fo r m e l e civ iliza ţ i ei apu s e n e . In n u m e l e civili z a ţ i e i a d e v ă r a t e ş i p r o g r e s u l u i f i r e s c . Em i n e s c u n e a r a t ă ş i u n i c u l m i j l o c d e . T e m e i u l u n u i s t a t e m u n c a .a a t a c a t fii n d c ă p r i c i n u i a u is t o v i r e a ş i s ă r ă c i a n a ţ i u n i i p e d e o p a r t e . p e n t r u a a v e a d r e p t u l s ă s e b u c u r e d e via ţ a d e s t a t . Emi n e s c u s c r i e p r e c i s c ă n u m a i m u n c a s e r i o a s ă n e p o a t e d u c e l a u n p r o g r e s r e a l : "Ni c i zia r e. O n a ţ i u n e di n s â n u l c ă r e i a n u s e ri d i c ă o a m e n i d e m u n c ă .o a ş te a p t ă rui n a ş i de m o r a li z a r e a . E m i n e s c u p r e f e r ă să fi m u n s t a t să nă t o s c u in s t i t u ţ i i b a r b a r e . n u s u n t î n s t a r e d e . Progr e s u l reg ul a t ş i sigu r nu se face pri n de m o n s t r a ţ i i ş i m i ş c ă r i d e u l i ţ ă . Emin e s c u ne a g ă Evreil or dr e p t u r i l e politice fiin d c ă . O c u g e t a r e ne a r a t ă co n v i n g e r e a in t i m ă a lui Emi n e s c u : "na t u r a co m u n ă n u m u n c e ş t e de câ t d e sil ă ". c i " n u m a i ş i n u m ai pri n mu n c ă ". şi n u ţ i n e a u s e a m a d e t r a d i ţ i i l e ş i f o n d u l n a ţ i o n a l d e a l t ă p a r t e . I n f o r m e l e v e c h i t r e b u i a s ă f a c e m s ă i n t r e u n s p i r i t n o u d e m u n c a ş i d e iu b i r e d e a d e v ă r. îns t ă ri ţ i ş i însc ă u n a ţ i în . în ba z a c ă reia o cla s ă soc ial ă ori un individ com p e n s e a z ă nu m a i prin mu nc a intel ec t u a l ă ori m u ş c hi ul a r ă . im p r o v i z a ţ i ga t a să r e f o r m e z e t o t u l p r i n m a g i a j o c u r i l o r d e c u v int e. In loc d e ac e a s t a . d e c â t u n s t a t p u t r e d cu in s t i t u ţ i i fr u m o a s e . Int r ' o n o t ă m a n u s c r i s ă g ă si m u r m ă t o a r e a gâ n d ir e: "Fieci n e ş i m a r e ş i m i c d a t o r e ş t e u n e c h i v a l e n t d e m u n c ă s o c i e t ă ţ i i în ca r e t r ă e ş t e ". aceia ce pri m e ş t e.1 î n ş e a l ă p e Emi n e s c u . şi o s t a r e d e l u c r u r i c e n u s e în t e m e i a z ă p e ea. Legea mu n c i i. In s t i t u ţ i i l e c o n v e n ţ i o n a l e ş i leg i l e s c r i s e n u a r a t ă n i c i m ă c a r c ă s t a t u l n o s t r u e s ă n ă t o s . e o na ţ iune pe care . Emine s c u critic ă felul cu m am in t r o d u s noi for m e l e s t r ă i n e . El le . c ă ro r a le . d a r s e v a p r e f a c e în f u m la s u f l a r e a r e c e i r e a l i t ă ţ i". clasa ţă r ă nea sc ă . noi a m p ă s t r a t inc u l t u r a ş i s pi r i t u l biz a n t i n . n u în b a n i. Nici progr e s intelec t u a l nu se poa t e f ă r ă mu n c ă individ u a l ă . In t r ' u n a r t i c o l e l s p u n e : "Mu n c a e s t e le g e a l u m i i m o d e r n e . Alt ă d a t ă . E m i n e s c u a a t a c a t f o r m e l e i n t r o d u s e l a n o i. c o n d a m n ă cl a s a s c r i b i l o r c a in u t i l ă . f ă r ă stu d i u. e o fa n t a s m a g o r i e . n u . d a r n u c ul t u r a în s ăş i. La n oi s' a ve ni t c u legi ş i l u m e a s' a l ă s a t în ş el a t ă . Ţ int a civiliz a ţ i ei no a s t r e n'a fos t deci reala îmb u n ă t ăţ ir e a vie ţ ii noa s t r e publice.a în l o c u i m u n c a . fiin d c ă vor b a p o a t e fi fr a z a cul t u r i i. In ba z a ace s t o r gâ n d u r i . nu m u n c a real ă a intelige n ţ ei.Fa p t u l c ă la noi s' a u int r o d u s ini s t i t u ţ i i ş i fo r m e . nici legi. nici aca d e m i i.a r v r e a E m i n e s c u s ă o va d ă p r o g r e s â n d î n m o d fi r e s c s p r e o civili z a ţ i e pr o p r i e . nici o org a n i z a ţ i e a s e m ă n ă t o a r e c u c e l e m a i î n a i n t a t e .a a j u n g e l a reali z a r e a un ui cup ri n s core s p u n z ă t o r for m e l o r int r o d u s e : m u n c a . Evreii nu m u n c e s c ci s p e c u l e a z ă . Pr og r e s u l e co n d i ţ i o n a t d e d e s v o l t a r e a co n t i n u ă a m u n c i i fi zic e ş i in t e l e c t u a l e .

c ă ci a l t f e l c h i a r e x i s t e n ţ a n a ţ i o n a l ă a R o m â n i e i e a m e n i n ţ a t ă . av a n t a g i o a s ă p e n t r u el. D e a c i a m a f l a că m u n c a o m u l u i d e ţ a r ă n ' a f o s t n i c i c â n d r o b i t ă . a m f a c e m a i b i n e a n e c e r t a p e a f l a r e a o b i c e i u l u i pă m â n t u l u i di n vre m e a lui. s ă fi e b i n e î n ţ e l e s . Cu m n' a r vre a el s ă r e a d u c ă . . In a r t i c o l e l e s al e is t o r i c e ş i p o li t i c e . c â n d n e a m u l c r e ş t e a ş i p r o g r e s a . că c h i a r pă m â n t u r i l e p e c a r e l e a v e a î n a r e n d ă . Mi r c e a c e l Mar e. b u c u r i e d e vi a ţ ă . încât s ă fi pier d u t me m o r i a tr e c u t u l u i ? S ă n u ş ti m c ă n u m a i în p ă s t r a r e a b u n uril o r m o r a l e cu gr e u câ ş tig a t e în tr e c u t .a m v ă z u t deja. P ă re r e a lui Emi n e s c u e c ă ' n ac e s t ve a c av a n s ce n a tea t r u l u i u n iv e r s u l u i er a ocu p a t ă de Rom â n i. nu zice m cu asta că vreme a lor se mai po a t e înt o a r c e.i e p o c a d e glo ri e c â n d n e a m u l r o m â n e s c p r i n d o m n i i l ui s t r ă l u c i ţ i ş i p r i n f a p t e l e l u i v i t e j e ş t i . Emi n e s c u a r e c u vi n t e d e la u d ă p e n t r u anu mit e epoce din trecut ul nost r u: ep o c a l u i A l e x a n d r u c e l B u n .i asigu r a pu t e r e a milit a ră for mi d a b i lă de care se buc u r a înt r' o vre m e at â t d e d e p ă r t a t ă. în lo c c a ex p l o a t a r e a şi lăţi r e a si s t e m a t i c ă a a c e s t u i v i c i u p r i n c o l p o r t o r i j i d a n i . E m i n e s c u e m u l t m a i cl a r a l t ă d a t ă ş i n e a r a t ă li m p e d e c e î n s e a m n ă r e a c ţ i o n a r i s m u l s ă u . Ca e x e m p l e î n s u s ţ i n e r e a p ă r e r i i s a l e . în p ă s t r a r e a e l e m e n t e l o r e d u c a t i v e a l e i s t o r i e i r o m â n e e r ă d ă ci n a s p o r n i c ă a viito r u l u i ?". care . n u u n j u s a b u t e n d i " . Şi m o t iv e soci al e îl fac pe Emine s c u s ă . că be ţ i a er a pe d e p s i tă ca un lucr u d e r u ş i n e şi d e b a t j o c u r ă . Emin e s c u s c r i e c ă ' n ac e s t veac „Româ nii su n t po p o r u l cel mai înse ni n a t al Europei". de ş i nu era d e c â t j u s u t e n d i . Matei Basa r a b . fiin d c ă . Ş tefa n cel Mare.vite ji a ş i bo g ăţ i a de alt ă d at ă !: "a rea d u c e vult u r e s c u l avâ n t al Basar a bil o r. Ş tefa n cel Mare.a s e l u a ca ba z ă t r e c u t u l p e n t r u a p r e g ă ti p r o g r e s u l viit o p r a l ţ ă r i i . Emi n e s c u e r a c o n v i n s d e n e c e s i t a t e a d e .ş i m a n ife s t e c ul t u l t r e c u t u l u i . Şi e p o c a b o e r i l o r e l ă u d a t ă n u m a i fii n d c ă s t a r e a m a t e r i a l ă a p o p o r u l u i e r a p e a t u n c i b u n ă .ase me ne a cuvinte bune pen tr u regi m u l bo e r il o r . p o p o r u l a v e a t r e z i e m o r a l ă . Al e x a n d r u c e l Bun. Vla d D r a c u l .a iubi anu m ite epoce ale trec u t u l u i. a f i r e a c ţ i o n a r a r f i i d e n t i c c u a f i s p o r i t o r n e a m u l u i ţ ă r i i " . t r e bue s ă ţ ine m seama de convingerile sale filosofice ş i de sen ti m e n t e l e lui pa tri o tice. sl a v e ş i t ă t a r e . Pe n t r u a în ţ e l e g e a t i t u d i n e a lui Emi n e s c u . câ n d po p o r u l no s t r u f ă cea s ă di s p a r ă în fa ţ a p u t e r i i lui d e via ţă t r i b u r i l e . Emi n e s c u n u c e r e î n t o a r c e r e a l a t r e c u t . d e p e v r e m u r i . El s c r i e : " s u s ţ i n e m d i n n o u c ă s t a r e a v e c h e d e l u c r u r i . Emi n e s c u a r a t ă si n g u r a te m e l i e a p r o g r e s u l u i ş i civiliza ţ iei: m u n c a. I n l o c d e . î n d r ă z n e ţ u l Do m n al Mol d o v e i . vi o i c i u n e . Emin e s c u lau d ă veac u l XV. Mir c e a c e l B ă t r â n . a l e p u t e a r e a d u c e a r f i u n m e r i t ş i. Nu. Emines c u are mo tive par t ic ul a r e de . Emi n e s c u n i .e r a m a i f a v o r a b i l ă e x i s t e n ţ e i ş i d e s v o l t ă r i i n o r m a l e a p o p o r u l u i n o s t r u ". În ţ ele s u l reac ţ i o n ari s m u l u i lui Emine s c u . s ă f i f o s t u n i s v o r d e venituri. El are de . e r a p o p o r u l c e l m a i d e s e a m ă al Eur o p e i . n u pe u n răs ti m p sc u r t . El r e g r e t ă c ă n u s e p o t rea d u c e vre mile trec u t e. l e a v e a di n ne a m în ne a m . p r i c e p e r e . I n a f a r ă d e c o n v i n g e r i l e p e c a r e l e .a al is t o r i e i no a s t r e .c a r e n u s e m a i p o a t e r e i n t r o d u c e î n n i c i u n c h i p . cân d na ţ iu n e a era în cre ş t er e. că proprietatea era sfânt ă .a n e c e r t a p e b a r b a l u i Şte f l a n V o d ă . s t a r e a d e b o g ă ţ i e d i n vr e m e a lu i Pe t r u Ra r e ş o r i a l u i M a t e i B a s a r a b .ra ng u r i pe s t e no a p t e pr o f e s â n d o lim b u ţ i e ne s e r i o a s ă da r luc r a t i v ă . fiindc ă aces te a îi încân t ă s u f l e t u l s ă u d e R o m â n î n d r ă g o s t i t d e n e a m ş i visâ n d în ă l ţ a r e a ţă rii sale.i d ă p e m a r i i d o m n i t o r i Io n ş i Mat ei Cor vi n . ci r e z u l t a t u l u n e i t r a n s a c ţ i u n i î n g e n e r e . El s e î n t r e a b ă o d a t ă : "O a r e s ă f i m u n po p o r atâ t de b ă tr â n. ci c r e a r e a c o n d i ţ i i l o r d e vi a ţ ă . Am vă zu t că. t r e b u e s c c r e a t e n e a p ă r a t c o n d i ţ i i l e b u n u l u i t r a i u a l ţă r a n i l o r . El î ş i s p u n e p ă r e r e a c u p r e ci z i e î n t r ' u n u l d i n m a n u s c r i s e l e s a l e : "Leg e a t o c m e l e l o r t r e b u i e s c h i m b a t ă . Intr'un articol Eminescu ne dă urm ă toarea lă m urire: "Dac ă ne place uneo ri a cita pe unii din Domnii cei vechi.

ci împotriva abu z ul ui ce se face cu ele.o dorea pent r u viitor.o. El cerea să creem condi ţ iile . Convins că liberalii au falsificat instit u ţ iile în fiin ţ a lor ş i că se folo se s c de ele nu m a i pen t r u para d ă şi satisface r e de inte re s e. astfel din za r e a trec u t u l ui mai aju nge o ra z ă de glorie pân ă la noi. adic ă să desvolte posibilit ăţ ile muncii fizice şi . In atitudinea sa politică . Emine s c u ara t ă care treb u e s ă fie ţ int a pa r t i d u l u i con s e r v a t o r . de via ţă bună pe care le . Emi n e s c u a ş t e a p t ă d e la u n p r o g r a m co n s e r v a t o r c rear ea tu t u r o i r con di ţ iilor neces a r e un ui prog r e s firesc în toat e ra m u r ile de activita t e ale na ţ iu nii. tă ria sufleteasc ă . dar care poate n u era pe n t r u poe t decâ t jus tific a r e a unei m ă re ţ ii pe care . c u ca r e a z i n e fa c i m p u t ă r i". cu inima înc ă lzit ă de. Liberalii discrediteaz ă institu ţ iile prin abuz. Eminescu sus ţ ine că tot ce se f a c e în ţ a r ă e n e v o i e s ă ai b ă ca p u n c t d e p l e c are Con s ti t u ţ i a ţă rii în între g ul ei. el cere ca fiecare facto r s ă . cup ri n d e între ag a doc t ri n a con s e rv a t o a r e p e ca r e Emi ne s c u ave a s ' o ex p u n ă ş i 'n a r t i c o l e l e d i n Ti m p u l . dac ă nu pot umplea sufletele cu smerenia şi credin ţ a celor vechi". credin ţ a. u n a C o n s t i t u ţ i a li b e r a l ă d a t ă d e a c e l a ş i p a r t i d c o n s e r v a t o r . pitici moderni. el e contra imixtiu n ei de put e ri. Constitu ţ ionalis m nu 'nseam n ă deci simp le forme sub care totul e fal ş .şi înde pline a s c ă fiecare misiu ne a pre sc ri s ă de legi şi s ă nu treac ă pes t e aces te a. . Nu în acest fel era el reac ţ ionar. cons ervato rii treb u e s ă le conserve prin realiza r e a fondului lor. p r e c u m t o t c e s ' a făc u t şi s e v a f a c e v r ' o d a t ă p e n t r u u n i r e a n e a m u l ui ro m â n e s c . c i s e r ă s f r â n g e ş i a s u p r a a c e i a c e e i v o r f a c e î n vii t o r : "Un u l e s t e p a r t i d u l c o n s e r v a t o r . Eminesc u cred e că conservat o rii au menirea de a da formelor un cuprins real. El nu tre b u e s ă lup t e împ o t r iv a principiilor de libertate şi egalitate. I n a r t i c o l e l e l u i Emi n e s c u se vede bine convinge r e a lui că nu m a i con s e rv a t o r ii p o t s a l v a n a ţ i u n e a ş i c ă u n s t a t li b e r a l n u p o a t e fi p u t e r n i c . încâ t ra z a ajung e ochiul nos t r u într ' u n tim p în care steaua ce a revă rsat . Convins fiind că instit u ţ iile noas t r e treb ue s ă rep re zi n t e ceva real. călă tore ş te încă în univ ers.Precu m lumi na unor stele ce s'au stins de mult.o mă re ţ ie proectat ă în trecut.ş i cunoa s c ă atribu ţ i a special ă şi s ă fie respo n s a b il de îndeplinire a ei. Degeaba. forme care ascun d doar o societate organi za t ă de exploatar e şi intim idare a ţă rii. nu numai forme goale. Eminescu avea prea mult bun sim ţ ca s ă cear ă o întoarcere înd ă r ă t. In baza principiilor conservatoare. Sentime n t al trecu t ul ui din motive tem p e r a m e n t a le în opera poetic ă . c u m u n a e s t e ţ a r a . Conser v at ori s m u l na ţ ionalist al lui Emines c u. n u m a i legile co n s e r v a t o a r e p o t fi b u n e ş i o r i c i n e vo e ş t e în d r e p t a r e a l u c r u r i l o r va t r e b u i să d e v i n ă m a i m u l t o r i m a i p u ţ i n c o n s e r v ato r. Num a i con s e r v a t o r ii s u n t ca pa b ili s ă vin d e c e r el e l e di n ţ a r ă . Ei trebue să creeze condi ţ iile adev ă rat ul ui progres. de aceia conservatorii trebue să fie împotriva mi ş că r ilor revolu ţ ionare. Încr e d e r e a lui Emine s c u n u se m ă rgi n e ş t e la a c t i v i t a t e a t r e c u t ă ş i p r e z e n t ă a c o n s e r v a t o r i l o r . El în ţ elege ca facto r ii de guve r n ă m â n t s ă .a doua se 'nt reve d e na ţ io n a lis t u l înfl ă c ă rat cu gând ul la nevoile nea m ul ui. desvoltarea ţă rii nu se poa t e face decâ t pe cale evolu t iv ă . de c ă tre pa r t i d u l con s e r v a t o r se va f a c e". O d a t ă el s c r i e : "Dac ă lib e r a l i i s u n t p a t r i o ţ i ş i n a ţ i o n a l i ş t i. Eminescu e intransigent în ce prive ş te principiile.şi exercite în con ş tiin ţă datoria . abnega ţ iunea nu mai sunt. Eminescu în ţ elege constitu ţ ionalismul ca pă zirea real ă a principiilor înscrise în pactul funda m e n t a l al ţă rii.i cet ăţ en easc ă şi s ă nu fie sup u s presiu nilor morale şi materiale. el cere ca aleg ă tor ul s ă fie lă sat s ă . dar şi'n prima şi'n cea de . ar îmbr ă ca zalele lor. Influe n ţ a austriac ă îns ă . nu mai exist ă . din motive filosofice şi sociale în opera de natur ă practic ă . vo r t r e b u i s ă d e vi e re a c ţ io n a r i ş i s ă î m p ă r t ăş e a s c ă c u n o i a c e s t t i t l u . mânc ate de rugin ă . pe când cauza acestei str ă luciri.a avut nea m u l nost r u în epocile voivodale. A pro pie r e a lui Eminescu de convingerile con se r v a t o a r e se obs e r v ă din no t ele lui m a n u s c r i s e ş i d i n d i f e r i t e a r t i c o l e m ă ru n t e din vre m e a st u diilo r unive r s i t a r e .

El ş i . unul târ ziel nic în refor m e. In gân di r e a ro m â n ea s c ă .i liberal şi conservato r în ţ ar ă . aş a că prin liberali sm ne pute m a ş tep t a la o epoc ă de domin a r e a Ev r e i l o r . dar sig u r d e re ali z ă r i ş i alt u l rev ol u ţ i o n a r .a lu a t în se ri o s r ol u l de p r o f e t al ne a m u l u i pe de o pa r t e . Emin escu prefer ă pe cel dintâi. nu . Felul cum în ţ elege el desvoltarea ţă rii pe temeiul princ ipiilor conservat oa re. dac ă vom tr ă i pe acele vrem u ri. acea stă legisl a ţ ie es t e exclu siv în favoa r e a clasei de mijloc. p ri m i t o r al oric ă rei no u t ă ţ i. d a r a oric ă r ui Rom â n car e vrea s ă aib ă o ţ ar ă româ n e a sc ă ". dup ă Emi nescu. pe când cons erva t o r u l spu n e sincer ce vrea. mi n t e gâ n d i t o a r e ş i preo c u p a t ă de toa t e pro ble m e l e vie ţ ii na ţ io n a le. ş i ent u s i a s t .a m ă rit înver ş unarea împotriva liberalilor care. D a r el e c o n v i n s c ă u n s t a t li b e r a l n u p o a t e f i p u t e r n i c f i i n d c ă r e n u n ţ ă la p u t e r i l e sal e în fav o a r e a in d ivi d u l u i .i lui Emine s e u de ma r e încr e d e r e a în conserva to ri şi în ideia conserva t o a r e.i de mare şi siguran ţ a că liberalii şi'n general liberalis m ul nu pot face ca o na ţ i u n e s ă fie pu t e r n i c ă şi s ă progrese z e în mod firesc şi contin u u. şi atunci vei vedea. Sufle t a p ri n s . a m ă rtu risi t adesea convingerea că liberalii sunt du ş ma ni ai naţiunii. ci gân di ri bin e fixa t e as u p r a con s e r v a t i s m u l u i ş i libe r a l i s m u l u i în ge n e r e . Emine s c u ş i .o face el într'o convorbire cu Zamfir Arbore: "Să se r ă scoale ţă ranii cân dva în Româ nia pen t r u a scutu ra jugul ciocoilor. liberalul se serve ş te de intrig ă şi vicle ş ug. Pe când conservator ul are ca arm ă adev ă rul. ci o cl a r ă co nc e p ţ i e co n s e r v a t o a r e na ţ i o n a li s t ă . el crede că se ascunde ceva sub cuvintele dubioase cu care puterile au recun o sc u t inde pe n d e n ţ a ţă rii. care la noi e format ă din Evrei.s n u m a i se n t i m e n t e l e u n u i mili t a n t pe n t r u u n pa r t i d . nu să vâr ş irea de salturi schimb ă toa re mai totdeau n a nu m ai a sup r a fe ţ ii lucru rilor. un spirit conservator care vrea preg ă tirea unei evolu ţ ii. Vi s u l l u i Em i n e s c u e r a u n s t a t p u t e r n i c p r i n care na ţ i u n e a s ă se de s v o l t e ş i s ă . E int e r e s a n t ă ob s e r v a ţ i a p e care .ş i înde p li n e a s c ă m e n i r e a e i civili z a t o a r e . şi deose biri de origin ă şi deosebiri de car acter între ceia ce.a pu s to a t ă en e r g i a în se rvici u l ideilo r pe care le soco t e a mâ n t u i t o a r e . exploat au do a r na ţ i u n e a . înf ă p t u i t o r a to a t e pe hâ r t i e. a înfierat pe cei de provenien ţă nesig ur ă care alc ă tuiau parti d u l liberal.1 înal ţă înc ă înain t e a noa s t r ă : "St â n d la m o r m i n t e l e f r a ţ i l o r lo r c ă z u ţ i p e câ m p iil e Bul g a r i e i . Da r în l u p t a l u i a t â t d e ve h e m e n t ă a d e s e a o r i. Ţ inta sup r e m ă a par ti d ul ui con s e rv a t o r tre b u e s ă fie înt ă ri r e a ele m e n t u l u i na ţ i o n a l ş i ap ă ra r e a lui îm po t r iv a a to t ce l . Emineseu e convins că legisla ţ ia liberal ă a înc uraja t la noi lupt a de exploa t a r e. In vorb ele lui Emine s e u e un spirit pe care trebue să 1 în ţ elegem. Şi aceas t ă dragos te i. Emineseu a manifesta t o ne ţă rm u rit ă dragost e pe n t r u ţă r ă ni m e care pe n t r u el se conf u n d a cu îns ăş i na ţ ia. la ba z a atitu di n ei lui Eminesc u. el n u ui t ă c ă via ţ a p u b l i c ă e ceva serios.intelectuale. dar pu ţ in schimb ă tor al fond ului lucrurilor.. Antiliberalis m ul lui Emine sc u. nu ni . Fie ce zi ce trece ne convin g e mai m ul t c ă acea s t a trebue să fie ţinta supre m ă . Astfel pe n t r u Emines e u a fi con s e r v a t o r se conf und ă cu a fi româ n şi a voi binele na ţ iu nii. d e cen s o r al pl ă gilo r vie ţ ii n o a s t r e p u b l i c e p e d e al t a .1 învesele ş te. el n u re p r e z i n t ă o si m p l ă a ti t u d i n e d e p o e t o r i d e z i a r i s t î n f e u d a t u n u i p a r t i d . Ro m â n i i d i n c e î n c e s e . Emineseu ajunge cu neîncrederea pân ă acolo că nici faptul ob ţ ine rii Indep e n d e n ţ ei nu . pe atât i. Pe cât i . cât de sanguin a ri şi nemilo ş i vor fi aceş ti democra ţ i fa ţă cu poporul răsculat". f a ţ ă d e c a r e d o m n i a f a n a r i o t ă a r f i o ep o c ă de au r . In politic ă . Emineseu a atacat politicianism ul liberal cu toate aspectele lui.ar pri m e j d u i: "Şi ţ in t a noastr ă a fost totdeauna conservarea elementului na ţ ional şi ocrotirea acestui element contra conc uren ţ ei excesive şi a propriei lui nepreved e ri. liberalul asc unde totdeauna adevă rata inten ţ ie. dup ă el. ş i aceas t a .1 arat ă ostil progres ului politic ş i social. Intre cele dou ă cur ente fa ţă 'n fa ţă . nu numai a orică rui con s e r v a t o r . La baza neîncrederei în liberali sunt.

dar s'ar putea ca aceas t ă cre di n ţă s ă 'nce t e z e ş i at u n ci va încet a ş i cre d in ţ a în simbolul na ţ iunii. cere dre p t u ri pent r u toate na ţ ion ali t ăţ ile a far ă de Românii din Transilvania. care cere aceia ş i auto n o m i e. pentru ră st ur na r e a com pl ec t ă a du alis m u l u i care nu are nici o ra ţ iu n e de a fi. Legile un u i po p o r pu r c e d dela el îns u ş i. Eminesc u a ra t ă c ă Rom â n i i nu au a co m b i n a soa r t a lor cu a Ungurilo r. nu au o civiliza ţ ie proprie. Emine s c u ara t ă c ă articol ul e scris de el. Tirolezii. arat ă mai întâi că Ungurii nu se pot impune prin superiortate mor ală. unitatea Austriei nu cere existe n ţ a unei Ungarii st ă pâ n ă pe provincii str ă ine. Tries tinii cer aceia ş i ese n ţă su b alte for m e. Opini u n e a public ă a Aust riei s'a pronu n ţ a t pentr u că derea constitu ţ iu nei. Ei nu au a le cere aces t o r a ni mic. neînl ă turabil al unei cauze anter ioare. 3) prin for ţ a încălcătoare de orice drepturi. a unei forme ce contrazice natura obiectivă a monarhiei. Suvera n ul treb ui e s ă ţ in ă sea m ă de dre p t u r ile na ţ i u nilo r. ceea ce s'a întâmplat cu Românii cari au credinţă în unitatea Austriei şi în tron. Analizâ n d aces te trei caz u ri. că este şi o Tran silva nie. Afar ă de ceeace creiaz ă arbitr a ri ta t e a omul ui.a se înăl ţ a şi a.1 are fiece po p o r de a . 19). el ar treb ui prin consecin ţă să reprimeasc ă autonomia marelui principa t al Transilvaniei. u n d e cel mai ist e ţ tre b u e s ă fie r ă s pl ă tit pri n aplause". ci tre bue s ă se adrese z e Tronul ui. dreptul ce. în edi ţ ia scrierilor literare şi politice ale lui Eminescu sub titlul neexact Dualism ul austro . ed. Eminescu arat ă că Pester Lloyd.ş i de t e r m i n a voin ţ a pri n legi ş i de a avea un propriu organ pentru form ularea acestor voin ţ e. Eminesc u. Acest element se poate impune: 1) prin super ioritatea sa. Ideia unit ăţ ii Aus triei treb uie s ă se confo r m e z e cu treb ui n ţ el e popo a relor. O ră scoal ă mil itar ă e lucru foarte u ş or şi foarte probabil. Acesta . o legislativă. Gali ţ ienii. (224—232). au drep t ul de .şi ară ta valoarea lor proprie. ci un rezultat neap ă rat. Adec ă cu as tu ţ ia ce le e proprie. Acest articol a dat ans ă (prilej) procuro r ul ui public din Pesta d'a m ă cita la judec ă toria de instr uc ţ iu n e". ş i va fi şi pace. (v. Astfel numai în Austria va fi echilibru în via ţ a statului. ia r n u o co m e d ie. In Din Şedin ţ ele soc. fă râmarea dualism ul ui. Eminesc u arat ă că Românii cred în unitatea Austriei. In par t ea final ă a marel ui s ă u articol. c ă via ţ a p u b l i c ă es t e u n lu c r u s e r i o s . ar put e a procla m a singuri aut o n o m i a. In afar ă de aceasta. pe care o cere Bohe mia ori Gali ţ ia. nu. Articolul a fost repro d u s de Scurt u. Române 2257 ff. şi semna t cu pse u d o n i m u l Varro. ziar al intereselor maghiar e. Maiu 1870) am sus ţ inut autono mia Transilvaniei. Na ţ iunile. Articolul e publicat în Federa ţ iunea (III) 1870 la 4 Mai/22 Aprilie şi 11 Mai/29 Aprilie. 38 şi 39.şi cercue fru n t e a cu coroa n a Bohemiei. Sanc ţ iunea popoarelor trebue să premearg ă sanc ţ iunii suveranului.ungar şi na ţ ionalit ăţ ile şi cu dese omisiuni de cuvinte şi propozi ţ iuni. Fa ţă de aceast ă atitudine se impune cercetarea ra ţ iunii de a fi a dualism ul ui. Ro m â n i a jună . Ce h ii cer auton o m ia ţă rii lor. Via ţ a lor public ă e dec ă zut ă . 2) prin credin ţ a poporului în principii transcendente. ce e a c e a m z i s n o i s' a î m p l i n i t . In ce prive ş te cazul al doilea. Pent ru aceas t a e nevoie îns ă de feder ali za r e a Austriei. Emines c u spu ne aci: "In articolul Echilibrul publicat în Feder a ţ iunea (nr. suveranul. asemenea cum din calculul cert a dou ă cifre cer t e ese u n re z u l t a t ne a p ă r a t .p ă t r u n d m a i m u l t ş i t o t m a i m u l t d e c o n v i n g e r e a . Ca u z a ace s t e i t r e b u i n ţ e e ra ţ i u n e a lui d e a fi ş i ac e a s t a t r e b u e s ă fie n e a p ă r a t o r a ţ i u n e . to t u ş i po t fi caz u r i cân d un elem e n t st r ă in î ş i po a t e im p u n e le gile lui. ba chia r organ ul jidanilor unguri ţ i Pester Lloyd are inspi ra ţ iune a de a recoma n d a guvernului austriac o dep lin ă îndr e p t ă ţ ir e a na ţ io n a lit ăţ ilor. 1 8 7 0 ) Echilibru l. vor a localiza reforma Aust riei ş i uit ă inten ţ i o n a t. Românii având a respecta numai unitatea Austriei.s prin nimic superiori Românilor. Eminescu spune că Ungurii nu au puterea de . nu o combina ţ iun e ră ut ă cioas ă ori exaltat ă . Dac ă suver a n ul s'ar învoi s ă . n u exist ă ni mic în lu m e ce n'a r tre b u i s ă fie cu m e.a se impune.i obiectul principal al articolului lui Eminescu. ce nu se po a t e schimba fă r ă amestecarea unui element arbitrar ori . In fi n e . treb uie s ă ced eze cerin ţ ele acestora. In ce prive ş te cazul al treilea. Scurtu Scrieri politice şi literare p. (manuscrisul Acad.

umilire a du alis m u l u i. ce pos e d o re s p ecta bil ă inteligen ţă nalt ă . n u .ş i t o c m a i d e ace e a d r e p t u l de a fo r m u l a ac el e tr e b u i n ţ e în ar ti c ole ş i p a r a g r a f e e s t e . f ă r ă d e a ju d e c a cu m c ă di n a s t a p o a t e s ă n a s c ă n e n o r o c i r e p e n t r u el. d r e p t u r i l e s a l e . Sunt po p o a r e . E o infl u e n ţ ă pa cinic ă . Legi s l a ţ i u n e a t r e b u e s ă fie a p l i c a r e a cel ei m ai înai n t a t e idei de d r e p t p u s ă în ra p o r t cu tr e b ui n ţ e l e p o p o r u l u i . d e ex. c ă ci d e n u v a f i a ş a . a t i t u d i n e c e le d ă î n m â n ă d o m n i a a s u p r a u n o r na ţ i u n i ese n ţ i a l dife ri t e de a lor. acelo r pri n ci pii..nera ţ ional. d a c ă li m b a e s ă fie n a ţ i o n a l ă . a s t f e l c r e d i n ţ a c e a a d â n c ă c ă t r e u n i t a t e a Au s t r i e i ş i c ă t r e t r o n a f o s t c a u z a indir e c t ă . fie ace ş tia m a r i ori mici. Să vede m ra ţ iu ne a de a fi a dualis m u l ui.i po a t e im p u n e ni mic a. di r e c t i v a a to a tă via ţ a ş i a to a t ă ac tivi t a t e a o m e n e a s c ă . a u im p u s Fra n c e z i i Ro m â n i l o r . înt r ' u n cuvâ n t : legile u n u i p o p o r . d u p ă s pi r i t u l ti m p u l u i n o s t r u . care s ă nu re z ul t e din idee a ce na t u r a l m e n t e o con ţ i ne în sine mate rial ul ei . Acest element arbitrar. o ex p r e s i u n e fi d e l ă a t r e b u i n ţ e l o r u n u i p o p o r . ca r e e ş i t r e b u e s ă fie co m u n ă t u t u r o r p ă t u rilor po p u l a ţ i u n e i. f ă r ă in t e l i g e n ţ ă n a l t ă . cu di s p r e ţ u l s ă u p r o p r i u .a r e d r e p t u l d e a . s ă raci ori boga ţ i. Cu câ t ac e s t e c u n o ş t i n ţ e ş i p r i n c i p i i. p r o p r i e p e bi n a ce a m a r e a lu m i i . d e ş i cel m a i gre u ş i mai ne d r e p t .a s t f e l în s ă înc â t ex p li c a r e a ori aplic a r e a dr e p t u r il o r prin lege s ă nu . cu ma t e r i a l de vor b ă u n g u r e s c . o r i g i n a l ă . Astf el p r e o ţ i m e a evul u i m e d i u explica eva ng e li ul a s t f e l . a c t e l e ş i li t e r a t u r a f r u m o a s ă t r e b u e s ă fi e og l i n z i d e a u r al e r e a l i t ă ţ i i î n c a r e s e m i ş c a p o p o r u l . e p r e a l e s n e c a u n o m s ă v o r b eas c ă ne m ţ e ş t e. . Modul de a în ş ira în fra z e no ţ i u n e du p ă no ţ i u n e.ş i le gi u i t r e b u i n ţ e l e ş i t r a n s a c ţ iu nile ce re z u l t ă ne a p ă r a t din acele tre b u i n ţ e .a f ă cu t pe Ro m â n i s ă p r i m e a s c ă t ă c â n d . s u n t m a i d e s v o l t a t e . civiliz a ţ i u n e a un u i po p o r co n s t ă cu de o s e b i r e în de sv o l t a r e a acelo r apl ec ă ri u m a n e în ge n e r e .popo a r ele? Condi ţ iu n e a de via ţă a unei legi . p ri n ca r e u n po p o r po a t e ege m o n i s a p e alt u l. mijl o a c e pe n t r u sco p u r i de alt ă na t u r ă . Afar ă de acee a. c u o re z i s t e n ţ ă m a i mul t pa siv ă . o for m ă arbi t r a r ă .arogi cu insole n ţă dre p t u r i l e al t u i a ş i t e s u s ţ i i în p r o p r i e t a t e a lo r p r i n p u t e r e a b r u t ă . nera ţ ional şi de aceea barbar. al p o p o a r e l o r . pri n acce n t etic se n ti m e n t e . Un p o p o r . fă r ă de a fi ele civiliza t e. înc â t f ă ce a ca p o p o a r e l e s ă i în g e n u n c h e ş i s u b j u g u l u n u i r e g e r ă u . o variant ă a ete r n u l u i "divid e et im p e r a".i im p u n e . e asemene a să biei lui Brennus din cum p ă na cu aur. M ă su r a r i u l civili s a ţ i u n e i u n u i pi o p o r în zi u a d e a z i e: o li m b ă s o n o r ă ş i a p t ă d e a e x p r i m a p r i n su n e t e no ţ i u n i. p r o p r i e ori străină. . din cre di n ţ e ale o m e n i r ii. pri n ş ir ş i acce n t logic cuge t e. care i . c u a t â t a p o p o r u l r e s p e c t i v e m a i civi li z a t . Sunt cauze ce au trebuit să . ca r e s ă le fie t u t u r o r co m n u e . u n u l d u p ă al t u l ş i s ă v e d e m d a c ă v r e u n u l d i n e l e p o a t e f i r a ţ i u nea atit u d i n e i exce p ţ i o n a l e a Ungu rilo r din Aust ria. t o a t e a s t e a .. o c o a r d ă n o u ă . tot a ş a de m a r i la n u m ă r ş i n u m a i î n a p o i a t e î n c u l t u r ă . c u m . sau aceast ă form ă e numai o fic ţ iune diplo ma tic ă . n u p o t p u r c e d e d e c â t di n el în s u ş i. de ex. Ştiin ţ ele (afar ă de ce e a e e e d o m e n i u p u b l i c ) t r e b u e s ă p r e z i n t e l u c r ă ri p r o p r i i ale n a ţ i u n e i . Ţ i . C ă ci clasa intelige n t ă nu m a i. p r i n ca r e e a a r fi co n t ri b u i t la l u m i n a r e a ş i în a i n t a r e a o m e n i r i i .ş i da c ă . gara n ţ i a stabil it ă ţ ii s a l e e c a s ă fie u n r e z u l t a t . pe care cel pa siv o pri m e ş t e cu buc u r ie. S ă ce r c e t ă m a c e s t e t r e i p u n c t e . es e n ţ i a l dif e r i t de al lui. Al d o i l e a m o d d e a i m p u n e e a c e l a d e a f a c e din princi pii tra n s c e n d e n t e . o carac t e r i s t i c ă mai abs t r a c t ă o ri m a i co n c r e t ă a n o ţ i u n i l o r în si n e . car e su n t ne a p ă r a t e t u t u r o r oa m enilo r. Al t r e il e a m o d e cel m a i si m p l u . nu cons t i t u e civiliz a ţ i u n e a. Alt ele m e n t s t r ă i n. s u n t a l t e l e c a r e . de ş i pri nc i p a l ă . s u n t ale lim b i i. re cip r o c i t a t e a rela ţ i u n il o r sale. În t â i a r a ţ iu n e. a t u n c i a e n u m a i p r i n s u p e r i o r i t a t e a d e m n ă d e r e c u n o s c u t a in d i vi d u a l i t ă ţ i i s a l e .o ri c u m a r fi el .1 prod uc ă . în t r u n e s c to a t e con d i ţ i u n il e civiliz a ţ i u n ii. car e tre b u e s ă con s t i t u e fun d a m e n t ul. e supe rioritat e a mor al ă .

dac ă alege re a la ei înse m n e a z ă be ţ ie. b ă taie ş i om o r ? Să nu ne mir ă m. Comerciul? în mâna Evreilor. Împ ă ca r e sa u tr a n s a c ţ i u n e nu se înca p e aice a. princi pii care se exclu d unul pe altul. d e c â t i a r ăş i fal ş e. o ri u n e i al t e i a . c u m el n u le a r e p e a l e t a l e : . Indus t r ia? germ a n ă . Să ne silim pu ţ in a analiza spiritul. com e r ci ul. iar pu r t ă t o r u l ei.1 vom putea cunoa ş te nici odat ă .a cuge t a dre p t .. m o d u l d e a în ş i r a c u g e t ă r i l e . Al ă turi cu o cons tit u ţ i u n e ne dr e a p t ă şi par ţ ial ă . de ş i n u co n c e d e m . care s ă fie o mai rea expre siu n e a po p o r u l u i ei dec â t cea m a g h i a r ă . d a c ă t o a t e co n s e c i n ţ e l e ce le t r a g di n p r i n c i p i i f a l s i f i c a t e n u s u n t . c ă ci dive r ge n ţ a n o ţ i u n i l o r f u n d a m e n t a l e ş i a p r i n c i p i i l o r si s t e m a t ice . Su n e t e l e în g r o z e s c p i a t r a . pur. primi n d o educa ţ i u n e. s'o schim b e pe aur. ca r e fa c e alt u i a o cri m ă . Arte şi literatur ă ? O traduc ţ iune rea din limba ger m a n ă ş i ş tie t o a t ă lu m e a câ t d e re a p o a t e s ă fie o tra d uc ţ i u n e. dac ă ei aplic ă pr i n c i p iile cele m a i m a r i di n via ţ a p u b lic ă a po p oa r e l o r . dac ă to a t e no ţ i u n i l e au cu to t u l alt ă se m n i f ic a r e . d e a a b s t r a g e n o ţ i u n i l e . Ei vorbe s c ger m ă n e ş te cu m a t e r i a l d e vo r b ă u n g u r e s c . ca cineva s ă fie ase rvi t vreu n e i na ţ i u ni vigur o a s e ce te s u p u n e cu p u t e r e a b r u t ă . cui? Celei mai dec ă z u t e po p u l a c e din Eur o p a.a f ă cut inca p a bili de . u m a n . . Aceste principii siste m a tice ale lor. tr e b u e as e m e n e a s ă fie în m â i n il e ace l e a ş i n a ţ i u n i. a c ă r u i li m b ă ş i n o ţ i u n i d i f e r i ă a s t f e l d e ale t a l e. guv e r n â n d u . . ho d o r o gi t. ste r p i. As e m e n e a c u m n u t e p o ţ i în ţ e l e g e c u u n o m . pe n t r u c ă ţ e s ă t u r a fal ş elo r no ţ i u n i fu n d a m e n t a l e i. t r o p i i .Decla r ă m a în ţ el e g e. a s t f e l c u m le a p l i c ă . a c ă rei vani t a t e ş i l ă ud ă r o ş ie nu e dec â t o lu n g ă ş i sc â r b o a s ă Do n q u i x o t i a d ă . de acee a n u ne po a t e pri n d e mi r a r e a . Nu e pe lum e o singur ă inteligen ţă . prin ce să ne supe rioriz e z e pe noi Românii. ce mi n u n a t ă t r e b u e s ă fie ac e a glav ă . Ş tii n ţ e l e ? Ce a u d e s c o p e r i t e i n o u î n ş ti i n ţ e ? P ri n ce au co n t r i b u i t ei la înai n t a r e a o m e n i r ii? Ist oria civiliza ţ i u n ii a înregist r a t nu m a i o nul ă . n u p o t fi. di n ace e a ce el p e n t r u si n e ş i cr oi e ş t e o vi r t u t e ! To t c e c o n s t i t u e vie a ţ a lo r in t e r n ă e o minciu n ă .con t r a z i c ă spi ri t u l u i acelo r a . c u u n c uv â n t s p i r i t u l infil t r a t ac e s t u i mat e ri al gru n z u r o s . nu al popor ul ui maghiar. escamotate din concep ţ iunea exagerat ă a na ţ iunii lor. c o n s t r u c ţ i u n e a . în care n'a u înv ăţ at nimic alta decâ t fana tis m ul. p e n t r u c ă s u n t p r i v i t e p r i n o p r i s m ă s u f l e t e a s c ă . Legisla ţ iune a? Drept u ri şi legi sunt într'o etern ă contrazicere.a u în ţ el e s pe do s. Nu tre b u e da r s ă ne mir ă m .ce putea fi ele de cât pure minciuni! In via ţ a pu blic ă îns ă ei jud e c ă con s e cve n t pe ba z a acelo r princ ipii mi n ci n o a s e . p e n t r u c ă ei le . s'au infiltra t în cape tele unei gener a ţ i u n i june şi de aceea docile ni ş te principii siste m a t i c e în flag rant ă contra di ţ iu ne cu tot ce era mai nobil în spir itul secolului nostr u.n e to t od a t ă ş i p e n oi p ri n o fic ţ iune diplo ma tic ă .t o c m a i a ş a n u t e po ţ i în ţ eleg e cu int elige n ţ a m ag hi a r ă . şi vom ar ă ta nu m a i decâ t cum nici nu pot avea. Va s ă zic ă nu au nimica ace ş ti oa me ni. ce te o r b e ş te cu lus t r u l civiliz a ţ i u n i i sale. gă se ş ti legi din evul mediu mai barbare decât barbaria. Astfel ace ş ti oame ni au dev enit tran sc e n d e n t a li. E o compila ţ iune ră ut ă cioas ă şi nerumegat ă a principiilor celor mai contradictorii. pe care din inteligen ţ a lui nu. înc â t el r ă m â n e p e n t r u ti n e n e t r a d u c t i b i l .A r t r e b u i s ă l e fi e r u ş i n e d e e a . di n n o ţ i u n e a fals i fic a t ă a d r e p t u l u i . De ce s ă ne mir ă m. liberal ă îns ă pent r u Unguri. . pu n ga ce h r ă n e ş t e p e in d u s t r i a ş ş i î m b r a c ă p e ag r ic u l t o r . e o copie a spirit ul ui limbei ger m a n e. Ind u s t r i a tre b u e s ă fie a na ţ i u n i i aceleia ş i p ă zit ă de conc u r e n ţ ă .ce au? Li m b a ? . scoase deduc tiv din o istorie falsificat ă . nici nu pot con s ti t u i o pu t e r e mo r a l ă oar ec a r e. care avea de princi pi u de a sti ng e to t ce în sufle t e cur a t. Cin e n u ş tie ac u z a ţ i u n e a ce ni se fa c e n o u ă Ro m â n il o r p e n t r u c ă s ol i ci t ă m p e n t r u n o i ce e a ce ei au solici t a t pie n t r u dâ n ş ii? Ce înt o a r s ă . c ă ci t u n u ai n o ţ i u n i l e ce le a r e el.. Eşită din ni ş te şcoli mizer abile a c ă ror sing u r ă ţ â n t ă e pro p a g a r e a minci u n ei.ci al acestei coterii care . nobil. ce fa l s i f i c ă t o t u l . Dar s ă fim servi t o r ii. dar aur ul. C ă ci ce a u ac e ş t i o a m e n i ca s ă n e s u p e r i o r i z e z e ? Au ei ce v a ce n o i n u ave m ? Au ei li m b ă ? Au ş tii n ţ e ? a u a r t e ? a u le gi s l a ţ i u n e ? a u in d u s t r i i ? a u co m e r c i u ? .1 guv e r n ă .

cu n u m e l e m a g h i a r . Nu cre d s ă fie vr'u n Ungur chiar. a luc r u r i l o r . Mag n a ţ i . e o expresiune a p o p o a r e l o r . Din fe r i c ir e. c ă ci în d r e p t ă ţ i r e a tr e b u e s ă p u r c e a d ă de la po p o r u l ro m â ne s c ca a t a r e. adic ă: parturiu n t montes. ă st ridicol e trist în sine. ce se nume ş te parlament ul Ungariei. e ace s t mi ni s t e r în d r e p t ă ţ i t de a fi mi ni s t e r u l po p o rului ro m â n e s c ? Nimica m ai p u ţ i n de cât as t a.De e x.zece milioa n e de Unguri.i zic ome n e a s c ă . cu care au în ş ela t Europ a. o na ţ iune mic ă la nu m ă r şi fanatic ă în aspira ţ i u ni.a lipi t u n uc a z al tr o n u l u i . că na ţ i u n e a ro m â n ă vre a cut a r e ş i cut a r e lu c r u . cum au schi m b at n u m e l e in d ivi z i l o r di n di s t r i c t e în t r e g i. Kant nume ş te ridicol risipirea spont a n ee a unei a ş te p t ă ri ma ri într' o nimic a într e a g ă . ori se m n ă t u r a cu t ă r u i o m al lui Du m n e z e u . m a i t e l u r i c î n a c e a s t ă n a t u r ă ce . ş i cu m toa t ă via ţ a lor public ă e o paro die. ei vo r s ă m i n t ă fii n ţ a ge r m a n ă o r i r o m â n ă . nascitur ridiculus mus.. c ă ci a t u n c i a a m trebui să uit ă m bă t ăile şi omorurile la alegeri. ş i s ă v e d e m cu m fa p t e l e co n c r e t e is b e s c în fa ţă acel e a b s t r a c ţ iu ni st a ti s t ic e.şi votea z ă ei oare fond u ri de dispo zi ţ iu n e ? Ungurii nu sun t su p e r i o r i în nimica na ţ i u n ilo r cu cari locuesc la un loc. m a i o b s c e n . ce e mai mult a noa s t r ă de cât a lor. şi acest palat de spu me mincin o a s e . Vina aces t e i dir ec ţ i u n i o au de s c r e e r a ţ ii lor de m ag n a ţ i.spr e . Fic ţ i u n e a t r e b u e red u s ă la valoar ea ei pro p rie şi treb u e risipit ă a ceast ă valoare nominal ă care uime ş te şi care cu toat e astea ascu n d e în sine cel mai infa m a n t fal iment. Şi. ce ei le pr e z i n t ă lu mii. e. puner ea sub acuz a ţ iu n e a candid a ţ ilor opozi ţ ionali ori de alt ă na ţ ionalitate. E trist de a vedea în inima Europei o na ţ iune. p e lâ n g ă a c e e a c ă e p e r f i d ă .Cele ş ase .a p o i câ t e m i j l o a c e n u vo r g ă si ac e i o a m e n i . c a r e ţ i n p u n g a ţ ă r i i î n m â n ă . Apoi în ţ elege . ce se află încă în evul mediu. Să tr ec e m la pu n c t u l al doile a: la ideia etic ă care a d o m i n a t p o p o r u l no s t r u . ce el o ur a din sufle t. în câ t bi e ţ ii loc u i t o r i n e m ţ e ş t i n u ş tia u în u r m ă cu m îi chi a m ă . care s ă aib ă bono mia de a cre d e . for m a ridicol ă a uno r pret e n ţ i u n i ridicole. de a proa p e privit.con di ţ i o n e a z ă o ete r n ă diverge n ţă a de d u c ţ i u n i lo r din ele. a c ă ror va n i t a t e îi f ă ce a s ă cr e a d ă . cu m c ă în legile ş i m ă s u r i l e lor ne oblig ă cre a ţ i u n il e u n o r cre e ri tu r b u r i ung u r e ş t i. E ac e s t p a r l a ment expresiunea poporului românesc? Nu.ţ iilo r be ţ i ei ş i ale de s f r â n ă r ii. p e n t r u c ă ge n e r a ţ i u n e a ca a t a r e n u a r e vina falsei dire c ţ i u n i a spiri t ul u i s ă u. Şi cu toat e acest e a.te c'u n as tf el de om! Noi Rom â n ii n u p u t e m înai n t a de c â t cu de s c o n s i d e r a r e a t o t a l ă a a c e s t o r o a m e n i t r a n s c e n d e n t a l i . Suveranul repre zi n t ă unitate a de stat austriac şi pentr u noi el e personificarea . în c e r c a r e a . cu p a r l a m e n t u l lo r. .a dat neîn ţ elep ţ e ş te su pre m a ţ i a asu p r a uno r na ţ iu ni tot a ş a de ma ri la n u m ă r ş i în ni m i c a m a i în a p o i a t e . a p o i e ş i e m i n a m e n t e va n ă .ş i aduc e ami n t e. Pe noi ne oblig ă p u r ş i sim p l u se m n ă t u r a suve r a n u l ui nostr u. ceea ce dove d e ş t e. nici ex p r e s i u n e a cel u i m a g h i a r m ă c a r . Şi cine nu . car e va fi ete r n neî n ţ e l e s . ş i acel p o p o r nici a fos t înt r e b a t m ă c a r la n o u a r e f o r m ă . . ş i de car e u n dec r e t d r e p t ne p o a t e to t a ş a de bi n e de s li p i. ori în d r o j d i il e vi . s p r e a o sf â r ş i în vr' o ca s ă de ne b u n i . toate acest e a am tre bui s ă le uit ă m. cu mi n i s t e r u l lor n u s u n t d e c â t o m i n c i u n ă . intimida rea popor ului prin ame ni n ţă ri. ei vor pu t e a m a g h i a r i z a p â n ă ş i pi e t r e l e .. Va s ă zic ă aicea nu se înca p e aces t mijl o c d ulc e ş i pia cific. c a r i ş i ' n ce p e a u via ţ a c u s c r i e r i fa n a t i c e ş i ex a l t a t e . Vina în fi ne n u e a lo r. cu care în ş al ă Europ a. c u c a r i ne . starea excep ţ ional ă a Transilvaniei.. o f i c ţ i u n e . inf luen ţă rile meschine ale guvernului şi ale corup t ei sale partide.el î ţ i r ă s p u n d e . su n t o minciu n ă . care se in ti t u l e a z ă cu cale ori f ă r ă cale mi ni s t r u . cân d a pri mi t t ă câ n d o refo r m ă . c u m c ă în ac e a s t ă ţ a r ă . cu p r i n s ă de o feb ril ă epid e m i e spi rit u a l ă . pentru a putea zice cum că aceast ă minciun ă . c ă defini ţ i u n e a filosof ul u i ger m a n are multe contr a sa. c ă n a ţ i u n e a r o m â n ă ni c i nu exist ă . p e n t r u ca s ă infl ue n ţ e z e ş i s ă con r u p ă ş i m ai m ul t? La ce. că r eia o apuc ă tur ă politic ă i. . Să n e u i t ă m d e p l i n s u b s d r e a n ţ a d e p u r p u r ă c e o p u n e i p e p r o f u n d a l o r m i z e r i e . Ast f e l cu a p a r e n ţ a . co pii b ă t r â n i ce p ă t e a z ă p ă r u l l o r c e l a l b c u t o t c e e m a i d e g r a d a t . Ace ş ti o a m e n i ei în ş ii c u st a t u l lor. Tu .i sp ui.

na ţ iunei române. Noi suntem amici ai unit ăţ ii Austriei şi tro nul va gă si în noi totdea u n a ap ă r ă tori sinceri, de ş i legi pe care nu le- am făcut noi înş ine, nu ne oblig ă. Ele sunt făcute în flagrant ă contra dic ţ iune cu convinge r e a noa s t r ă , fă r ă consi m ţ i m â n t u l nost r u, c ă ci a m re f u z a t de a dis c u t a ori de a vot a legi, care a prio ri era u fal ş e ş i ne d r e p t e . Cum c ă noi am crez u t a trebui s ă ne sup u n e m deoca m d a t ă aces t o r legi, din ra ţ iu n e a de mai su s, e o m ă su r ă , pe care oame nii de bine ne - o aprob ă ; cum că îns ă nu tre b u e s ă cere m am elior a r e a aces t o r legi, e ş i mai sigur, pentr uc ă ne pune m pe un teren fal ş şi recun o a ş te m legalitatea existe n ţ ei lor, când ele a priori prin ab ţ ine r e a noa s t r ă su nt nelegiti m a t e în sine, în esen ţă , şi legitima te num ai în for m ă prin semn ă tur a Domnitor ului, pe care noi trebue s'o resp ec t ă m, pân ă când resp ec t ă m unita te a Austriei. Se zice, că să cerem de la Unguri cutare ori cutare lucru, iat ă iar tere nul cel fal ş . Cum pot fi ei com p e t e n ţ i de a ne d ă r ui lucr u r i, pe care do m n u l le d ă rue ş te servului? Sunte m noi servii lor? Drep t u rile se d ă r u i e s c ? Sau su n t ace ş ti re p r e z e n t a n ţ i din diet ă repre ze n t a n ţ i fideli ai na ţ iu nilor ? Dar toat ă lumea ştie, că Ungurii chiar în Ungaria pro p rie sun t în mino rita t e şi că nu m ai prin influe n ţă ri mat eriale la alegeri o au put u t improviz a acea adu n ă t u r ă ce se pre ti n d e Adu n a r e. Noi nu ne pu t e m pu n e în rela ţ iune de do m n şi aservit, nici pute m intra în tran s ac ţ i u ni cu oame ni, care pen t r u noi nu sun t com p ete n ţ i nici de a lucr a ceva, decâ t do a r pri n pu t e r ea brut ă ce li- o pun e la dispo zi ţ i u n e imperiul, nu îns ă prin esen ţ a drep t u l ui. Puterea executiv ă treb u e s ă fie p e n t r u noi ace e a ce aplic ă as u p r a no a s t r ă legi, ce ni le- am făcut noi; iar nu aceea care ne imp u n e legi st r ă i n e ş i c ă reia n u ş ti m ce n u m e s ă - i d ă m. Şi apoi tra n s a c ţ i u n i cu astf el de oam e n i, cari în fap t ă n'a u ei in ş ii ni mic a, a c ă ror existe n ţă e iluso r ie, nu pr e zi n t ă nici o gara n ţ i e de du r a t ă , ba înc ă te com p r o m i ţ i pac t â n d cu ei asu p r a un o r luc ruri, care nu su n t ale lor, Atitu di n e a na ţ iu nii ro m âne e an o r m a l ă , ase m e n e a un u i orga n ce înce t ează de a func ţ io n a. Func ţ iu n e a lui e în el, în destin a ţ i u n e a lui, şi nu m ai o împrej u r a r e arbitra r ă poate să i- o opreasc ă . Asemenea şi noi Românii, Drep t u r ile şi legile ce au de - a ne guver n a pe noi, ni - s ima n e n t e no u ă , c ă ci su n t ima n e n t e tr e b u i n ţ e l o r n o a s t r e , vie ţ ii n o a s t r e , - n o i n u ave m a le cer e d e câ t d e la n o i în ş i n e. Acee a cu m c ă ni se o pre ş te exerci ţ i ul lor, nu schi m b ă nimic din fiin ţă . Să cerce t ă m mai de ap r o a p e ra ţ i u n e a se m n ă t u r ii, ş i d ac ă ea po a t e înse m n a ori obliga mai m u l t de cât sigiliul pe o se n t i n ţ ă , car e n u o p r e ş t e ca se n t in ţ a s ă fie ne d r e a p t ă . Să vede m care e rol ul no r m al al Domnito r u l ui şi al sanc ţ iu n ei - şi dac ă acesto r a amâ n d o u ă li e pier mis de a fi în contr a d ic ţ iu n e cu voin ţ ele, sing u r e valabile, ale po p o a r e l o r ca at a r i. Nou ă ni se pa r e, c ă pe n t r u fieca r e po p o r d r e p t u l ş i leg i s l a ţ i u n e a p u r c e d d e la el, ş i le c r e e a z ă câ n d ş i c u m îi t r e b u e s c , a s t f e l î n c â t în t r ' o n o r m a l ă sta r e de lucr u r i, sa n c ţi u n e a e o for m ali t at e, ca r e n' a r tr e b u i să o blig e, d a c ă n u o b l i g ă se n s u l celo r sa n c ţ i o n a t e . Vo m p r o b a c ă e a ş a. Pe n t r u c a u n l u c r u s ă exi s t e , t r e b u e s ă s e în t r u n e a s c ă m ai m u l t e co n d i ţ i u n i . Astf el, lege a re z u l t ă di n tr e b u i n ţ a p o p o r u l u i , d i n v oi n ţ a l u i ş i d i n le g i u i r e a lib e r ă , n ei n t i m i d a t ă , a ac el ei voi n ţ e . Est e s a n c ţ i u n e a , ac u m a , o co n d i ţ i e d e exi s t e n ţ ă a u n e i legi o r i n u ? Du p ă n o i, n u - cel p u ţ i n p u t e m co n s t a t a , c ă legal po a t e re zi s t a po p o r u l voin ţ ei Dom n i t o r u l u i, Do m n i t o r u l voin ţ e i p o p o r u l u i , ba. Va s ă zic ă ,sa n c ţ i u n e a , n u e c o n d i ţ i u n e a d e e x i s t e n ţ ă a u n e i l e g i ci n u m a i fo r m a l i t a t e a cu ca r e ace a leg e se in a u g u r e a z ă . Sanc ţ i u n e a e u n si m b o l , p r e c u m Do m n i t o r ul îns u ş i e ase m e n e a u n si m b o l, e pe r s o n i f ic a r e a fiec ă r ei a di n n a ţ i u n i , vâr f u l în t â m p l ă r i l o r ist o r i c e , t i t l u l c e s e p u n e p e o c a r t e ; a c e l t i t l u n u p o a t e f i o co n t r a z i c e r e a celo r cu p r i n s e în ca r t e . In Au s t r i a î n s ă s a n c ţ i u n e a a r e u n î n ţ e l e s g r a v ; c ă ci e a s f i n ţ es t e ş i d ă co nc u r s u l br u t do m i n ă rii ne d r e p i t e a u n u i po p o r asu p r a celuilal t nee g ali t ăţ ii na ţ i o n a l e , în ă d u ş i r ii u n u i a p r i n cel'l al t, - ş i in d iv i d e l e

di n p o p oa r e , d e ş i n u re c u n o s c în co n ş t ii n ţ a lor acel e legi, d e ş i n u iau p a r t e la legif e r a r e a lo r, la d e s b a t e r e a "a s u p r ă - l e f ă r ă e i", t o t u ş i p r i n a c e a s e m n ă t u r ă , ca r e re p r e z i n t ă o ide e sec u l a r ă , ei s u n t oblig a ţ i cu cor p u l, de ş i n u cu su fl e t u l . - Va s ă zic ă , în si m b o l c h i a r n e o b l i g ă ia r ăş i i d e i a s e c u l a r ă a si m b o l u l u i , n u s u n e t e l e ce - 1 co m p u n , s u n e t e l e u r n i i n u m e s a u ale u n u i r a n g . În d a t ă ce n u vo m m a i cr e d e în id e e a , în u ni t a t e a Au s t r i e i, si m b o l u l ide ei: di n a s t i a , pe n t r u n oi n u mai exis t ă . Idee a as t a în s ă p â n ă a zi a fos t o cre d i n ţ ă , o religi u n e a Rom â n u l u i . Idee a as t a în s ă t r e b u e s ă se co n f o r m e z e cu t r e b u i n ţ e l e t u t u r o r p o p o a r e l o r , ea s ă t r ă ia s c ă în t o a t e , t o a t e s ă t r ă ia s c ă în ea, de ş i fiecar e în conce n t r a ţ i u n e a sa pro p ri e. Ea s ă fie co m u n ă tu t u r o r po p o a r e l o r , cu m o religiu n e poa t e fi co m u n ă mai m ul t o r individ e, f ă r ă ca de acee a in divi d el e s ă n u aib ă fieca r e int e r e s e l e sale prop rii. Astfel federa ţ iu n e a garantea z ă pe de o p a r t e de s v o l t a r e a p r o p r i e a fiec ă r u i a di n po p o a r e , pe de alta e gajul cel mai sigu r al unit ăţ ii Aust riei. Repet ă m, că simb ol ul nu - şi poate disp r e ţ u i ideea ce o con ţ ine, căci apoi e redus la valoarea unui si m p l u se m n m o r t ş i f ă r ă în ţ e l e s. Sim b o l u l n u n e po a t e obliga decâ t pâ n ă cân d ne oblig ă idee a; - d e a Du m n e z e u ş i p r e v e d e r e a celo r m a r i, ca s ă n u ni devin ă odioas ă. - Ideea - pretinde ea neap ă rat d u a li s m u l , ori d u a li s m u l n u e dec â t u n ab u z cu credin ţ ele noas t r e seculare? Nu, u ni t a t e a Aust ri ei nu cere exist e n ţ a un ei Ung arii, cu m es t e ea a s t ă z i; Unga r i a cu m es t e , n u e co n d i ţ i u n e a Aus t r i ei. Noi am p u t e a u z a de d r e p t urile noa st r e prin pro p ria noas t r ă ini ţ iativ ă , am putea proclama autono mia Transilvaniei, fără ca p ri n as t a s ă pe riclit ă m u ni t a t e a Aus t r i ei, sin g u r a ra ţ i u n e car e are res p e c t u l no s t r u ş i car e ne oblig ă . Legi, m ă s u r i, an ex ă ri sil ui t e: as t e a to a t e , de ş i n u le pu te m respi ng e cu bra ţ ul, noi nu le recu n o a ş te m, ş i la r ă st u r n a r e a lor, ina u g u r a t ă dej a de p o p o a r e l e Au s t r i e i, vo m fi ga t a ş i di n t r e cei în t âi. Noi ave m dre p t u r il e ce ne tre b u e s c eo ipso, pri n voin ţ a noa s t ră chiar, şi noi nu treb u e decât s ă an u n ţă m pu te r e a, ce se în t â m p l ă a fi exec u t i v ă , c ă le vo m exe r s a . Dac ă ace a p u t e r e se va si m ţ i di s p u s ă d e a ave a o al t ă voi n ţă d e c â t cea a n o a s t r ă , aib ă - o s ă n ă t o a s ă ! No u ă nici n u n e p o a t e p ă s a, p e n t r u c ă în t r ' u n st a t con s t i t u ţ i o n a l guver n u l u i nu - i e per mi s de - a avea o voin ţă pro p r i e, şi nici nu treb u e s ă fie altceva decâ t b r a ţ u l legil o r , ce ni le fac e m n o i în ş i n e. A ş a t r e buia f ă cu t cân d cu ad u n a r e a de la Mierc u r e a . Acea a d u n a r e n u p u t e a fi di s o l v a t ă d e g u v e r n , f ă r ă ca o r g a n u l l u i s ă a r a t e o c a u z ă ş i o l e g e , c a r e s ă ju s ti fice gravit a t e a cau z e i; disolv â n d îns ă co mi t e t u l a d u n ă r i i, f ă r ă a - i s p u n e m o t i v e l e , g u v e r n u l a co m i s o ne d r e p t a t e , c ă ci co n s t i t u i r i l e a d u n ă r il o r ş i co mi t et el o r n u se fac cu în v oi re a ci n u m a i cu ş tirea g u v e r n e l o r . Dacă g u v e r n e l e a r av e a s ă - ş i d e a înv oi r e a lo r , o r i s ă d i s o l v e d u p ă p l a c , a t u n c i d r e p t u l d e î n t r u n i r e n ' a r f i d e c â t o i l u z i u n e . A d u n a r e a d e la Mie r c u r e a ş i Co m i t e t u l ei p u t e a s ă l u c r e z e p â n ă a z i , f ă r ă d e a - i p ă s a m ă c a r d e u n g u v e r n ce a d i s o l v a t - o f ă r ă a - i s p u n e m o t i v e leg a l e . Nu, pâ n ă ce legisla ţ i u n e a nu va fi pu s ă în ma nile t u t u r o r p o p o a r e l o r ca a t a r i , p â n ă a t u n c i a s a n c ţ i u n ea n u po a t e o p r i, ca o lege s ă fie ne d r e a p t ă ş i ne p r i m i b il ă : cu m sigilul pu s pe o se n ti n ţ ă nu con s ti t u e d r e p t a t e a ori irev o c a b i i t a t e a ei. Tro n u l tr e b u e să ce d e z e n a ţ i u n i l o r . Rol ul ca r e r ă m â n e p e s e a m a t r o n u l u i e înc ă fo a r t e m a r e . Ei e s t â n c a neclin ti t ă ş i neinfl u e n ţ a t ă a dre p t ă ţ ii, per s o n i fic a r e a fiec ă re i a di n n a ţ i u n i l e ce p rive s c eu m â n d r i e la el. De ace e a re g e l e Belgiul u i e a ş a d e iu bi t, c ă ci p o p o r u l e î n e l ş i e l e î n p o p o r ! T r e b u e c a d o m n ş i p o p o r s ă s e id e n t i f i c e; cel în t â i u s ă fie ex p r e siun e a celui din ur m ă , ast f el ca voin ţ el e lor s ă n u se con t r a z i c ă nicio d a t ă ! Tr e c e m la p u n c t u l al t r e i l e a , la ac el al s u s ţ i n e r i i î n n i ş t e d r e p t u r i

r ă p i t e p r i n p u t e r e a b r u t ă . La s ă c ă în t r ' u n s t a t lib e r a l , ca r e p r e t i n d e a n u voi al t a d e c â t e g a l a î n d r e p t ă ţ i r e a t u t u r o r , m ă s u r i b r u t e n u - ş i a u d e f e l l o c u l ; d a r a p o i c h i a r a s t f e l n i - a r p l ă c e a ca s ă n u p r e a f a c ă ni m e n i a p e l la ac e a p u t e r e t e l u r i c ă ş i s â n g e r o a s ă , c ă c i a s t a a r î n s e m n a a ui t a , c ă în s u ş i în a r m a t ă p r o p o r ţ i u n e a Ger m a n i l o r ş i Mag h i a r i l o r f a ţ ă c u Sla v ii ş i Ro m â n i i e c e a d e " 2 : 8". A u s t r i a î n c ă n ' a a v u t o r ă s c o a l ă m i l i t a r ă , d a r s e p r e a p o a t e ca ti m p u l s ă n u fi e t o c m a i d e p a r t e , c ă c i a s t ă z i p r i n v o l u n t a r i a r m a t a c u g e t ă , p r e câ n d ieri înc ă , er a n u m a i o m a s s ă . Şi s ă n u se u i t e , c ă i n t e l i g e n ţ a t u t u r o r p o p o a r e l o r d i n Au s t r i a e e mi n a m e n t e na ţi o n a l i s tă. I n f i n e m ă m i r , c u m v e n i m n o i R o m â n i i d e a n e co m b i n a s o a r t a n o a s t r ă câ t u ş i de p u ţ i n cu ace e a a Un g u r i l o r . Pe n t r u c ă s u n t e m a l ă t u r i c u e i, o r i p e n t r u că bi n e v o i e s c ei a o c o m b i n a ? S ă - i l ă s ă m d a r d e - o p a r t e p e a c e ş t i o p r i m a t o r i ai a u t o n o m i e i Tra n s i l v a n i e i, cu sc a n d a l o a s e l e lor s t ă r i exc e p ţ i o n a l e , c u t o r t u r i l e lo r ca în ev u l m e d iu, cu ju r ă m i n t e l e sa c rile ge, oa m e n i ce mis t i fic ă u n d e n u p o t co n t e s t a ş i mi n t u n d e n u p o t co m b a t e . Ei n u s u n t c o m p e t e n ţ i c a s ă n e d e a n i m i c ; ş i d e n e - a r d a , e d a t o r i a n o a s t r ă c a d e l a e i s ă n u pri mi m noi nimic a. Să ap el ă m cu to a t ă vigoa r e a de c a r e d i s p u n e m la in s t a n ţ a a d e v ă r a t ă : "la t r o n !" . Toa te na ţ i u ni le tre b u e ad u s e la valoa r e a lor pro p rie, ş i câ n d vo m avea di n ele fac t o r i re ali, neil u sorii, at u nci a se va pu t e a con ti n u a cu înles n i r e calc ul u l cel m a r e ş i se c ul a r , ce se n u m e ş t e : Ist o r i a Aust riei! In reco n s t r u c ţ i u n e a Aus t r iei tre b u e ca sa n c ţ i u n e a p o p o a r e l o r ca at a r i să p re m e a r g ă sa nc ţ i u n e i suve r anul ui. T o a t e p o p o a r e l e s u n t s e t o a s e d e vi a ţ ă p r o p r i e , ş i n u m a i d i n e g a l a î n d r e p t ă ţ i r e a t u t u r o r s e v a n a ş t e e c h i l i b r u l . At u n c i n u m e l e „Au s t r i a " v a fi si n o n i m cu "pace a". 1870) În unire e tăria.
Articolul e publicat în Federa ţ iunea (III) 1870, 22 / 10 Aprilie ca ar ticol de fon d. A ap ă ru t sub pse u d o n i m u l Varro ş i n' a fos t re p r o d u s de nici o edi ţ i e a op e r e l o r lui Eminesc u, afar ă , de aceea a clasicilor com e n t a ţ i. In p r i m a p a r t e a ar t i c o l u l u i , Emin e s c u re p r o d u c e dup ă Politik, ziar al intereselo r cehe, un articol în leg ă tur ă cu aspira ţ iile cehe la federali za r e a Austro - Un gariei. In par t e a a doua ur m e a z ă come n t a ri ul lui Emin escu, pe care - 1 rep r o d u c e m ş i noi în înt r egi m e. Emine s c u e st ă p â n i t de aceia ş i ideie ca ş i'n S ă face m un con g r es. El vrea s ă - i ş tie pe Rom â n i u ni ţ i înt r e ei m a i în t â i , s o l i d a r i c u cel e l a l t e n a ţ i o n a l i t ă ţ i în al d o i l e a r â n d . El î ş i d ă , s e a m a d e u r m ă r i l e t r i s t e ce le - ar av e a p e n t r u Ro m â n i o iz o l a r e d e cele l al t e n a ţ iu n i a s u p r i t e : a r r ă m â n e s i n g u r i î n f a ţ a Un g u r i l o r care au to t int e r e s u l s ă locali z e z e ref o r m e l e în Aus t ria ş i s ă nu le aplice în Unga ri a.

"Va s ă zic ă , da c ă pr e s u p u n e m cu m c ă ace s t zia r e ex p r e s i u n e a o pi n i u n e i p u b l i c e a Ce hil o r , a t u n c i a Ce hii ce r o fe d e r a ţ i u n e , ca r e s ă ga r a n t e z e d e s v o l t a r e a l i b e r ă a f i e c ă r u i p o p o r c a a t a r e ; - ş i s e p a r e c u m c ă ace a s t a a r fi ş i id ei a cel o r l a l t e n a ţ i o n a l it ăţ i al e Au s t r i e i . C e f a c R o m â n i i p e n t r u a s e a li a a c e s t e i i d e i? C ă ci v ă î n c r e d i n ţ e z i , d a c ă Ro m â n i i vo r l ă s a s ă li s c a p e ş i a c e a s t ă o c a z i u n e , d a c ă v o r l ă s a c a i d e i a s ă se localiz e z e nu m ai la po p o a r e le, cari o ma n ifest ă în gur a ma r e, dac ă Rom â nii nu vor aju t a să generalize z e că derea constit u ţ i u n ei din Decemb r e a s u p r a i m p e r i u l u i î n t r e g , - a t u n c i a l u p t a n o a s t r ă va deve ni din ce în ce mai grea, c ă ci în ur m ă nu va m ai fi ni m e n i în op o z i ţ i u n e af a r ă de noi, pe când azi avem atâtea na ţ iuni, cari au interese com une nou ă şi se lupt ă ală turi de noi. In mome n t ul cân d to a t e na ţ i u n i l e da u

i d a c u pici orul.m â n i n u v a m a i v r e a n i m e ni să p r i m e a s c ă m â n a d e în f r ăţ i r e a u n u i p o p o r f ă r ă e n e r g i e . dac ă orga nele noas t r e de pu blici t a t e au deve ni t în ti m p u l din ur m ă moi ş i împ ă c ă cioas e. a s t a î n s ă n u s c h i m b ă n i m i c a d i n fi i n ţ a d r e p t ul ui. Teclu şi Petru Bita un apel că tre public în Mart.o.am convins încă cumc ă : putere a şi mâ n t uirea noastr ă în noi este! 1 8 7 0 ) Noti ţ ă as u p r a pro e c t a t e i întru n iri la m or m â n t u l lui Ştefan ce l Mare la Putn a. Nu m a i t r a n s a c ţ i u n i l e di r e c t c u t r o n u l îi p o t ţ in e a pe Ro m â n i pe te r e n u l ab s o l u t al d r e p t urilo r lor.ger m a n.căci pregetâ n d şi ră ma ş i singuri pe câmpul de lupt ă . d a r a a j u t a n u ".cu picio r u l st ă rii de fa ţă a lucrurilor. chiar de . cont r a rii vor ş ti tot d e a u n a s ă am e ţ e a s c ă ca pe t e le pâ n ă ş i a con d u c ă t o r ilo r no ş tri cu pro misiuni lucii. u n d e în n u m ă r s u n t m a i e g a l i c u n o i .a s t f e l înc â t noi nec e r c â n d d e a o ge n e r a l i z a . Când un fă că tor de rele comite o infrac ţ i u n e în avere public ă ori privat ă . . nu mi n d . 3 Iuni e / 2 2 Mai p. s u n t pe r ic u l o a s e .să nu lăsă m timp popoarelor ca să vadă. nu e făcă torul de rele instan ţ a com p e t e n t ă . 1870. Eminesc u sem n e a z ă ca secret a r. noi nu ne . pe Unguri. c ă ci cu to a t e a s t e a . Societatea studen ţ ilor români România jun ă din Viena pl ă n u i s e o ad u n a r e st u d e n ţ e a s c ă la Put n a în 18 7 0. a u ş i Ro m â n i i d r e p t u l ş i d a t o r i a a . vo r g ă si în ei a t â t a si m ţ d e d r e p t a t e . d e e x e m p l u . ju s t i ţ i a bin e infor m a t ă va revoca o se n ti n ţă ori o apr o b a r e n e d r e a p t ă . înc â t s ă r e d e e . In noti ţ a pu blicat ă în Convor biri literare (IV) 187 0. . Să nu ne mir ă m. Se poate chiar ca justi ţ ia ră u inf or m a t ă s ă fi legali z a t apr o p r i a r e a f ă c ă tor ul ui d e r e l e . a do u a zi. afa r ă de noi în ş ine. c ă ci ei î ş i vo r fi is p i r ă vi t t r e b i l e ş i n e vo r l ă sa p e n o i în voi a s o r ţ i i ş i a neenergiei noast r e. al ă turi de N. cu m c ă ni m e ni în Aust r i a nu e obliga t de a se face a p ă r ă t o r u l n o s t r u ş i r ă sc u m p ă r ă t o r u l d r e p t u r i l o r no a s t r e . Azi foai a se înt o a r c e ş i fiec a r e î ş i ca u t ă de int e r e s e l e sale pr o p r i i. dar etern mincinoase. Ce d r e p t m a i m u l t p o t av e a Ung u r i i în ac e a s t ă ţ a r ă . de eroul neam ul ui (v. m â n i chi a r se vor b u c u r a n u m a i acei a d e f r u c t e l e r ă s t u r n ă r e i co n s t i t u ţ i u n e i . Nep ă sarea noastr ă ne pier d e. c ă ci. p e c a r e au r ă pit . pe n t r u co m e m o r a r e a lui Ştefa n cel Mare cu oca z i a îm plinir ei a pat r u su t e de ani de la cl ă direa Mân ă stir ei Putna. Dup ă cum ne m ă rt u ri s e ş t e Slavici (Amintiri p. s p r e a c ă p ă t a în s c h i m b o n o u ă pi e dec ă în dr u m. Româ nii au nenor ocire a de a nu avea încredere în puterile lor proprii. cri mi n a l e chia r.o nesuferit ă şi nesuportabil ă . ca r i vo r fi a j u t a t a o r ă s t u r n a . . de la care ai a cer e în d ă r ă t cele r ă p ite. cum zice mai su s ca m pi o n ul pres ei bohe m e. In pri n c i p i u a u ş i î n c e p u t o r g a n e l e o p o z i ţ i u n i i a l o c a l i z a re f o r m a Aus t r i e i. acest apel în Feder a ţ i u n e a (I II ) 18 7 0. cum că întru reconstr uc ţ iu ne a Austriei inamici ţ a Ungurilor se poate înconj u r a. A a ş te p t a s ă culege m fr uc t e l e se m ă n a t e de al ţ ii. Ungurii chia r tin d în tr'acolo ca să localizeze reforma Austriei.o f ă r ă consi m ţ i m â n t u l Româ nilor? . car e u ni t e c u u m i l i r e să se s u b o r d o n e z e in t e r e s e l o r u n e i alt e na ţ i u n i . u n d e p r i n i s t o r i e s u n t c u m u l t m a i t â r z i u v e n i ţ i d e c â t n o i ? . Ace a s t ă j u s t i ţ i e p â n ă a z i r ă u i n f o r m a t ă e t r o n u l . Emine sc u explic ă ş i mo tiv ul am â n ă rii ş i ce a ş te p t a el de la aceas t ă ser b a r e.Şi apoi nici nu avem noi s ă cerem de la Unguri ceva. nimeni nu se va mai speria de opozi ţ iun ea noastr ă singur at ec ă . ră zboiului franc o . e n e d e m n ş i p e r i c u l o s . Cine ar crede cumcă Ungurii. s ă p ăş im la o a c t i v i t a t e c o m u n ă c u e l e . Serb area nu s'a putut ţine în 1870 din pricina. S ă n e gr ă bi m d a r d e a n e d e c l a r a s o li d a r i c u na ţ i u n il e ne m u l ţ u m i t e ale Aus t r i ei. . C ă ci s ă n e a d u c e m a m i n t e . ci justi ţ ia. 15 Sept. căci ei nu sunt com pe te n ţ i să ne dea nimica. II). n e vo m t r e z i d i n n o u c u r e n u m i t u l r ă s p u n s : "A p l â n g e p u t e m . a u t o n o m i a T r a n s i l v a n i e i . . tr a n s a c ţ i u n i de alt ă na t u r ă îns ă .Acea s tă infl u e n ţă bine f ă c ă t o a r e ş i înd r e p t ă ţ i t ă as u p r a t r o n u l u i t r e b u e s ă se exe r c i t e z e îns ă laol al t ă ş i în acel a ş i ti m p i cu celela l t e n a ţ i u n i ne m u l ţ u m i t e . cerân d publicului sprijin moral şi material pent r u a se face o serbar e dem n ă .ar promite . c ă c i m â n i c h i a r v a f i p r e a t â r z i u .

n u ne înd o i m c ă pri n o con s e c i n ţ ă ne a p ă r a t ă ş i me r e u în cre ş te r e.dac ă junimea va fi disp u s ă pen t r u aceas t a . Insă genera ţ iunea ce cre ş te are şi ea datorii de împlinit. e. .interiorul ei . anti te z e l e ar deve ni mai ma ri şi mai neî m p ă ca t e. cit. şi treb ui n ţ a cea mai mare ni s'a p ă rut nou ă că ar fi o singur ă dir ec ţ iune a spiritului pentr u genera ţ iu n ea ce cre ş te.şi puterile suflete ş ti că tre acela ş i ţ el. Eminescu consta t ă că ră ul cel mare al vie ţ ii publice a Românilor e lipsa unei singure direc ţ i u ni a spirit ul ui şi. Rezumând u . ins ă pu ţ i n u l bine. a fost o idee ce trebuia exclus ă a priori.atâ t a în int e r e s e per s o n a l e (prec u m o s u s ţ i n u nii) ci m ai m u l t în p r o f u n d a sci z iu n e di n t r e di r e c ţ i u n i l e p e ca r e a u a p u c a t u ni i pe de . ne pu t e m lesne explica de ce sim p le div e r g i n ţ e în p ă r e r i se sc h i m b ă în n e î n c r e d ere ş i în ac u z ă ri de inte n ţ i u n i su bv e r siv e. favor a bil ă ideilor de adu n a r e ş i conl ucr a r e. pe care spiritele bun e o vroesc din toată inima. a realiza unirea în cuget. Insă unul din cele mai mari defecte ale preze n t ului e tocmai starea de lucruri. Noti ţă asupra proectatei întruniri la mor m â n t ul lui Ştefa n cel Mare la Putn a a fos t re p r o d u s ă d e Scur t u în ed. Viitorul îns ă e contin u a r e a.ne. în cazul cel mai bun rectificar ea trecutului. nu era numai p r i l e j u l d e . Serbarea la mormânt ul lui Ştefan . Aceasta se ţine la 15 August 1871. precum le are fiecare genera ţ iune.to t u ş i cu vre m e a idee a a înce p u t a prinde un interes mai bogat. ce am caracterizat .45) Eminesc u a dat ideia ca serba r e a de la Put na s ă fie folosit ă ca prilej pen t r u un congre s al st u d e n ţ ilo r rom âni. ş i d a c ă ge n e r a ţ i u n e a ce c r e ş t e a z i a r a d u c e c u sin e o m o ş t e n i r e at â t de tri s t ă .ş i au cau z a lor pe . . Amintirile lui Slavici ne arat ă câtă râvn ă a pus Emin escu în organizarea serbă rii. de pres ă.a desfăş urat încă.şi ma nife s t ă dori n ţ a de . pre c u m e acel al rasei noa s t r e. atâ t di n via ţ a p o li t i c ă câ t ş i di n cea s p i r i t u a l ă . luc r u r i exi s t ă . Xenopol care ţ inu cu aceast ă ocazie o splendi d ă cuvântare în care arăta că neamul nostru nu şi. înda t ă ce au cunos c u t r ă ul. Junimea fus e s e îns ă rcin a t ă cu orga ni z a r e a ser b ă rii de la Put n a ş i a tri mi s ca rep r e z e n t a n t al ei pe Al. ş i frec ă rile ei. şi e lesne de presu p u s că me m b rii ei. ci ş i o posibilitate de discu ţ ie asupra problemelor vie ţ ii na ţ ion ale. Românii trebu e să . put em vedea lesne c ă lini ş tea per p e t u ă din gene r a ţ iu n e a ce e azi la or di n e a zilei. Ca lucr a r e a noa s t r ă în viito r s ă con s t i t u e un singur organis m. . au cuget a t şi la reme dii contra lui. nor m al şi fă r ă abate r e. a că rui împlinire nu e decât pr o b l e m a t i c ă . Dac ă privim fierberea vie ţ ii noas tr e publice.Mare. are s ă cuprin d ă germ enii unei desvolt ă ri orga nice. de rectifica r e a gre ş elilor trec u t u l u i . pentru o rectificare a gre ş alelor şi lipselor preze nt ul ui. Serbarea. ş i c ă .cel. şi apoi ca urm a re fireasc ă va veni şi unirea politic ă. cu o ocaziu ne atât de favorabil ă în felul s ă u.a ve dea pe tineri conlucrâ n d şi concent r â n d u .o în liniile pri me ale acestei noti ţ e. Ră ul cel ma r e nu e că o ase m e n e a sta r e de. ce se în ţ elege pe sine îns ăş i. se'n ţ elege de sine. care mâne fire ş te va fi pen t r u to ţ i trec u t. Ad ă ogân d pe lâng ă ace s t e a u n cara c t e r ca m vehe m e n t .a n e a r ă t a p i e t a t e a f a ţ ă d e Ş tef a n . p e a t â t a de nef e rici t. al ţ ii pe de alta.oparte. de cum puteam pres up u n e din înce p u t . ce ar p u t e a re z ulta dint r ' o încerca r e de a orga ni z a via ţ a viitor ului. de şi p o r n i t ă m ai m u l t di n t r ' u n se n t i m e n t d e pie t a t e c ă t r ă tr e c u t u l no s t r u pe câ t d e glo r i o s .. tot cuprins ul suflet e sc şi că aceas t ă desf ăş ur a r e va veni nu m ai dac ă sufletele nobile ş i în ţ elep t e vor ţ inti spre acela ş i scop. ci c ă s e p e r p e t u ă ş i s e m o ş t e n e ş t e . Pentru organizarea ei. S'a n ă scu t con ş tiin ţ a c ă o întru nire a stu din ţ ilo r româ ni din toate p ă r ţ ile ar p u t e a s ă cons ti t u e ş i altceva decâ t nu m a i o ser b are pe n t r u glorifica r e a tr ec u t u l u i no s t r u . în concep ţ ia lui Eminescu. Eminesc u a lucrat la organi z a r e a serb ă rii atât în ş edin ţ ele societ ăţ ii România Jun ă cât şi ia Putna. Eminescu a venit în ţ ar ă şi a căutat să determine o campanie. sub titlul neexact Însemn ă tatea serbării dela Putna. Ca el să fie o simpl ă continuare a trecu t ul ui cu toate calit ăţ ile acest uia. probabil dup ă ind ica ţ iile lui Maiorescu şi ale cercului Junimea. caute a avea n ă zuin ţ e şi cred in ţ e com u n e. am putea s ă ne gândim mai serios asu p r a proble m elor ce viitorul ni le impune cu atâta necesitate. un ideal. putem spune că dacă exteriorul aces t ei fes tivit ăţ i are s ă fie de un caract e r istoric şi religios. de pr e g ă t ire a unui viitor rodnic. n u .

s'ar fi trecut ne b ă gat ă în seam ă şi fă r ă de . şi atunci reprezentan ţ ii aleşi de congres vor cere tronului satisfacerea voin ţ ei na ţ iunei române. a dualis m ul ui .l sili a ceda voin ţ el o r su p r e m e ale po p o a r e l o r ? . dar l. Nimeni nu trebue să fie aicia st ă pân decât p o p o a r e l e îns el e. profes or do limba român ă la Universitatea din Budapesta şi memb ru al Academiei române.i ră mânea decât alegerea între dou ă consecin ţ e egal de rele. . e o cri m ă cont r a lor.o bine. Crede m îns ă că n'ar fi neinte re s a n t ă o analiza r e a motivelor. Articolul e semnat de Emin escu sub pseudo ni m ul să u Varro. intimid a . care ap ă rea la Pest a sub con d u c erea lui Alexandr u Roman. Scrieri politice şi literare I fă r ă s ă res p ec t e titlul dat de Eminescu. era o mons t r u o z i t a t e din punct de vedere etic. e suve r a n ă . Sau că curent ul zilei îi imprim a. solidari cu celelalte na ţ i u ni. ce. Câtă vreme Românii vor fi fără vlagă. s ă fie energici ş i de carac t e r.o ur m ă mor al ă .ba poate că în cazul cel mai r ă u re ali z a r e a ei ar fi o p r i t ă p ri n m ă s u r i guv e r na m e n t a l e. fiind îns ă în contradic ţ iune cu curentul zilei.Hasner ar aduce cu sine că derea sistemei. s ă cear ă ţ ine r e a un ui co n g r e s în ca r e s ă a r a t e c ă Ar d e a l u l e al lo r ş i c ă v oes c s ă r ă m â n ă ro m â n i p e p ă m â n t u l ca r e . S ă face un congres fos t reti p ă ri t de Scur t u în ed.vor de ţ ipetele bufone ale Maghiarilor sau Nem ţ ilor . cum sun t obicinui ţ i a sta. Prin r ă zboi ul de fa ţă . a constitu ţ i unei.i expunerea scurt ă a scopului serb ă rei de la Putna. pe care n'o are şi nici int en ţ io ne a z ă de . sau. dac ă lume a ar fi fost price p u t .au cauzat amânarea ei. s'a creat un curent al zilei. sub titlul neexact Rolul Romanilor în regenerarea Austriei. nu . 17 / 5 Aprilie. e nevoie s ă fie solidari ş i cu celelalte na ţ ionalităţi asuprite. ci pe toate. toa t e na ţ i u nil e au dre p t u l de a se con d u c e ele în ş ile. o nua n ţă politic ă . . ş i a tre c e suve r a n i t a t e a în alte b r a ţ e d ec â t în acele a ale p o p o a r e l o r . a fost repro dus de ed. . Dacă ră sturnarea ministerului Giskra. care în ă du şă orice mi ş care de un carac te r mai pacific. patriot însufle ţ it. şi astfel am fi dat na ş tere la sgo m o t e şi p ă reri cu tot ul neide n t ic e cu sco p ul şi fiin ţ a ei.ori vor merge cu frun tea deschis ă . n imene nu s'ar fi interesa t de ea. Am corectat text ul dup ă ziarul Federa ţ itinea.ungar Giskra . Rom â nii au dre p t u l de . Iaşi 1914. Eminescu dorind auton omia Românilor şi a tuturor na ţ ionalit ăţ ilor.Pân ă cân d s ă d o m n e a s c ă cu t a r e ori cut a r e ş i nu to ţ i? Suveranita te a şi legisla ţ iu n e a treb u e s ă pur cead ă de la toat e popo a r e le ca atari.au permis să împiedice activitatea comitetului ales în adun area dela Miercure a. Dar . caut ă s ă arate că siste m ul dualist dup ă care conduce re a era în mâna Nem ţ ilor şi Ungurilor.Hasner şi se n ă dujduia în pr ă bu ş ir ea în acelaş timp a dualismului.vor ei cu m a n il e în sân. prec u m s'a u mai întâ m p l a t ş i cu alte ser b ă ri de na t u r a ace s t e i a . Articolul lui Eminescu e publicat în Federa ţ iunea (III) 187 0. cân d spiritele vor fi mai lini ş tite şi participa re a neop rit ă de nici un fel de consid e r a ţ i u n e. După Eminescu fiecare na ţ iune. dre p t u r i l e lor vor fi înc ă lcate. ş i put e r e a exec utiv ă treb u e re d u s ă la sim p l u l rol de ma ş in a fă r ă voin ţă proprie în mecanis m ul cel mare al statului.a peti ţ io n a la suver a n ş i a ar ă t a ne d r e p t ă ţ il e ş i jigni rile ce li se adu c. Op.am reprodus cu ortografia actuală.ce rol vor juca Românii la regener are a b ă tr â n e i Au s t r i e ? Sta . 1870) Să facem un congres. Dacă serbarea se ţ inea în anul acesta.se . Iat ă r ă lele în t r e ca r e t r e b u i a să aleag ă . Pentru câ ş tigarea autonomiei.a o avea. s p r e a . sp r e a a p e l a la si m ţ u l de d r e p t a t e al tr o n u l u i . fă ră voe. la care par tiei p e a z ă cu spiritul toat ă lumea civilizat ă . Ei tre b u e s ă fie ireconciliabili în mat e ri e de dre p t u r i na ţ io n al e. Eu nu în ţ eleg aicia do u ă po p o a r e ori dou ă coterii. Din aceast ă edi ţ ie. de ş i legea era de par t e a Rom ânilor. Nu e suficien t ca Românii s ă fie solidari între ei.a lă sa vre . cari au aspi r a ţ i u n i com u n e no u ă . Românii tre bue să fie activi. Asta . Astfel Ungurii ş i.i al lor mai mult decât al oricui.şi de aceea Comite t ul pen tr u serbar e a g ă sit de bine a o a m â n a pe anul viito r. complecte.însem nea z ă totu ş i mai mult decât nici o înc ercare spre aceasta. In aceast ă epocă se vorbea de căderea ministerului austro .

ase m e n e ec hili b r u l u i voin ţ e l o r u m a n e . f ă r ă ca ace a s t ă inf r a c ţ i u n e în d r e p t u l de a s e înt r u n i să fie urma t ă de destituirea func ţ ionar ului şi a ministr ului ce a ordona t . Cu n o a ş t e m fii n ţ e l e ac el e a lin s e . fie el min istru. dac ă ar fi în inima noas t r ă o singu r ă scân t eie din virt u t e a an tic ă a oa m e n i l o r . Ei bi n e . cari s ă p r o t e s t e z e co n t r a re p r e z i n t ă r i i lor di n p a r t e a u n u i o m. că ci aicia nu mai e vorba de declama ţ iu ni vane. Avem dre p t u l de a peti ţ i o n a . ne r e s p e c t â n d nici chia r in divi d u a l itat e a celorlal t e na ţ i u n i. Românii tre b u e s ă joace un rol emi n a m e n t e activ. şi Românii primesc aceast ă sist are. ce pare a se preg ă ti. Treb u e ca s u f l e t u l ace s t e i na ţ i u n i vec h i s ă luc r e z e cu toat ă vigoarea sa de fier.o c u al t ă in t e n ţ i u n e d e c â t ca s ă a r u n c e o n o u ă u m i l i r e a s u p r a na ţ i u n e i ro m â n e ş t i.alt a n u cu n o a ş t e m ş i n i c i n u voi m a c u n o a ş t e . şi trebue să le in t e r p r e t e z e c u fi d e l i t a t e . trebue să în ţ eleag ă spir itul legilor. gata în orice mome n t de a sus ţ ine acele prejudicii. Românii. î n l o c d e a p r e t i n d e c a t e g o r i c ş i im p e r a t i v d r e p t u r i pe n t r u na ţ i u n e a lor. acel e s u f l e t e de sclav. pe care noi ne m ă gulim de a . Ce pre s i d e n t e acela. ş i i n i m a s u v e r a n u l u i t r e b u e s ă f i e d r e a p t ă şi ne p ă r t i n i t o a r e . pe atâ t de bine calcula t e? Nime ni. cari fac politic ă de op o r t u n i t a t e . cari cer ş e sc p o s t u r i p e n t r u e i . a Romanilor. In aceast ă oper ă . c u m c ă a m f a c e p o a t e b i n e de a emigra în Româ nia.Nime n i. Ci n e p r o t e s t ă co n t r a u n o r a s e m e n e a in s i n u a ţ i u n i p e câ t de r ă ut ă cioa s e.a u ale s ? . Aicia tre b u i a u n pr o t e s t ene r gic ş i f o r m a l c o n t r a p u r t ă r i i n e e s c u s a b i l e a u n o r d e p u t a ţ i.care sis t e a z ă activit a t e a acel ui co mi t e t. I s e r ă s p u n d e c ă exis t ă ş i ni m ic m ai m ul t. care la s ă c a u n in s o l e n t s ă i n s u l t e .o. ca r e e cu m u l t m a i m u l t d r e p t ş i cu m u l t m a i m u l t ă r a ţ i u n e a l n o s t r u d e c â t a l l o r . în genere vorbind. f ă r ă ca s ă arate din ce cauz ă . am vedea ce absu r d e să cer ş im de la Maghiari dre p t u r ile care ni se cuvin şi care tre b u e s ă ni le lu ă m pe alt ă cale. ase m e n e a limbii la cu m p ă n ă . cari n' a u res p e c t de na ţ i u n i înt r e gi. acum n u . fie m a g n i f ic e n ţ ă . u ni u n e a Tra n s ilv aniei a foj s t f ă cu t ă f ă r ă d e a se în t r e b a Ro m â n ii. treb ue ş te o energie eroic ă . recte de a p ă r ă si acest p ă m â n t . oare luat u . s'au purtat mai mult ră u decât bine.cari su n t aleg ă t o r ii. Ei bin e . ori de oport u nita te.pen t r u a efect u a acea s t ă refor m ă mare într' u n sta t. cin e a u z a t e n e r g i c d e ac e s t d r e p t p e n t r u a s c ă p a n a ţ i u n e a r o m â n ă d e f o r ţ a r e a la 6 u ni u n e . Şi. un d e su n t atât e a r ă m ăş i ţ e pu t r e d e ale trec u t ul ui. f ă r ă ca s ă pro te s t e z e în fa ţ a lumii. într'a d ev ă r. b a a r e p â n ă ş i te m e r i t a t e a d e a ce r e ve ri fic a r e a ac e s t e i alege r i. că ci a fost f ă cu t ă con t r a voin ţ ii Rom â n il o r. c ă ci a c e a s t a e r a ţ i u n e a s a d e a f i ? Da r de p a r t e d e a fi n u m a i at â t a . Cin e a p r o t e s t a t co n t r a ? Cine a al a r m a t Eur o p a în t r ' o c h e s t i u n e a t â t d e gr a v ă ? Ni m e n i . fie aceea prelat. u n o m s e a l e g e c u u n v o t .i mai e per m i s ni m ă n ui de a me r ge cu cut a r e ori cu cutare perso a n ă . ci cu to ţ ii u ni ţ i t re b u e să merge m cu principiul.s'a dre p t u l de a p e t i ţ i o n a şi a p r o t e s t a ? Oa r e a m u i t a t c u m c ă t r o n u l t r e b u e s ă fie d r e p t . p e ca r e ei n u l . cu na ţ iu n e a. Să ne silim a enara faptele.al ege un comitet. ca ş i câ n d el a r fi s p u s . Un in s o l e n t a r e c u t e z a n ţ a d e a s p u n e î n c a m e r a U n g a r i e i c u m c ă n a ţ i u n e a ro m â n ă n u e xis t ă . o n a ţ i u n e în t r e a g ă ? U n a l t u l n i s p u n e . fie comisar regesc. I n N ă s ă u d . tre b ui a de mi s i o n a r e a de p u t a ţ i l o r ro m â n i din t r ' o diet ă . trebue cu dispre ţ ul libert ăţ ii şi a vie ţ ii tale să proclami ceiace ai da t o ri a de a pro cl a m a. cari zic c u m c ă Ro m â n i i n ' a u ni c i u n d r e p t î n a c e a s t ă ţ a r ă ş i ic u m c ă t r e b u e s ă c e r ş e a s c ă p e n t r u a .o.a orice dre p t a t e . ca ş i câ n d acel om n' a r îi ş ti u t . n e r e v o c a t la o r d i n e . fie ilus tri t a t e .ni . Aduna re a de la Miercurea se cons tit u e ş i şi.i avea de str ă bu ni. f ă r ă con s i d e r a n t e u n il a t e r a l e fa ţă cu to ţ i. al că ror men ţ in ă tor e. Sala tro n u l u i es te. t r e b u e s ă f i e d e s c h i s ă p o p o a r e l o r c a ş i i n d i v i z i l o r . că ci în secolul al nou ă s p r e z e c ele a aceas t a e singur a ra ţ i u n e de a fi a m o n a r h i l o r . pe ca r e ea n' o voie ş t e ş i n' o re c u n o a ş t e ? Nimeni. Un comisar gubernial oare . În d a t ă ce n u ş tie o r i n u voe ş te a le inte r p r e t a fidel. ce se n u m e ş t e d r e p t . Amploiatul. Oa r e m u r i t . Uniunea Banatului a fost for ţ at ă . care n u se re s p e c t ă . adic ă prej u d icii fa t a l e ş i at â t e a m a ş i n e vile ş i f ă r ă d e suflet. tre b u e de s ti t u i t.

c ă p ă t a . Politic ă de m n ă de rep r e z e n t a n ţ i i ei! - Ii cu n o a ş t e m , z ic, ş i n u n e pl a c e d e a ve d e a p e si n c e r i i n o ş t r i de p u t a ţ i na ţ io n a li jucâ n d pe ins t r u m e n t e l e aces t o r c r e a t u r i . Na ţ i u n e a r o m â n ă t r e b u e s ă s e p u n ă p e t e r e n u l d e d r e p t , p e ca r e s t a u t o a t e c el e l a l t e n a ţ i u n i a l e A u s t r i e i , - n i m i c a m a i m u l t ş i n i c i o iot ă mai pu ţ in. Cine cede a z ă dege t ul, va trebui s ă cede z e ş i mâ n a. P u ş i o d a t ă p e a c e s t t e r e n d e d r e p t , n u t r e b u e s ă c e d ă m n i m ă n u i n i c i c â t e n e g r u s u b u n g h i e , c ă ci n u m a i o e g a l ă î n d r e p t ă ţ i r e p o a t e d u c e l a lini ş te ş i la îm p ă c a r e . Politic a ling ă ilor t r e b u e l ă sa t ă p e se a m a ling ă il o r ; p e fl a m u r a n o a s t r ă t r e b u e s c s c r i s e p u r ş i sim pl u voin ţ ele noa s t r e. Cehii sp u n în orga n ele lor cu m c ă vor fac e o p o z i ţ i u n e pâ n ă a t u n c i a , pâ n ă câ n d se va recu n o a ş te deplina auto n o mi e a Bohemiei. De ce s ă n u ce r e m ne t e d ş i cla r pe n t r u n o i, cee a ce Cehii pretind pentr u ei? Transac ţ iu ni în drept uri na ţ ionale nu se încap, împ ă carea cu Ungurii ori cu Nem ţ ii nu se încap e, pâ n ă cân d nu ne vor ceda ceea ce voim noi; că ci fa ţă cu siste m u l cons tit u ţ io n al d e as t ă z i, fa ţă cu d u a li s m u l t r e b u e s ă fi m ireconciliabili. Stare a de fa ţă a lucr u ril o r e de na t u r ă ca s ă inspire ori şi cui neîncrede re, şi să - 1 facă îngrijit as u p r a ma rilor schi m b ă ri, ce se pre p a r ă a trece p e s t e im p e r i u . Orica r e b u n ce t ăţ e a n are da t o r i a de a se oc u p a de viito r u l pa t r i ei sale ş i de aceia şi Românii prin natur a lucrurilor au datoria de a provoca un congre s general al lor, care s ă dete r m i n e atitu di n e a na ţ iunii româ n e ş ti fa ţă cu o e ventual ă schimbare a sistemei constitu ţ ionale. Vom vedea, care guvern va avea sfrun t a r e a, ca s ă o p re a s c ă ad u n a r e a u n u i co ng r e s de cet ăţ e n i p acifici, cari vor s ă disc u t e as u p r a aface rilo r p u b lice ale sta t ul ui că ruia ei apar ţ i n. In ca z dac ă cong r e s u l ş i - ar alege oa m e n ii s ă i de încrede re, cari s ă - 1 repre zi n t e fa ţă cu tronul, ace ş ti a tr e b u e s ă fie înai n t e d e to a t e ene r g ici ş i de caracter. Oricine a ş ov ă it nu m ai oda t ă în car iera sa politic ă , fie el prelat, fie ilustritate, fie magnificen ţă , trebue înlă turat cu îngrijire, - căci aicea treb u e s c oa me n i ai fapt ei pe cari s ă nu - i orbeasc ă nici ş ansele, nici aurul, nici stelele şi ord u rile mari, care în genere se pu n pe inimi mici! Şi, apoi, cu oame ni probi şi de caracte r nu se înca pi tra n s a c ţ i u n i încu rc a t e. Ei vor cere pe n t r u na ţ i u n e a lor cât li va or d o n a na ţ i u n e a ca să cear ă , şi nu vor vedea nici odat ă , din preten ţ iu nile lor, c ă ci nu vor avea ast u ţ i a de a o face. Dacă mai are cineva o singur ă îndoial ă despre impo r t a n ţ a un ui Congre s, acela cuget e nu m ai cât d e d e g r a d a ţ i t r e b u e s ă fi m n o i Ro m â n i i, d a c ă pâ n ă ş i Maghia rii, po p o r u l cel mai dec ă z u t al Eur o p e i m o d e r n e , a u aj u n s s ă fie s t ă p â n i i n o ş t ri ş i s ă - şi bat ă joc de noi în ş edin ţ ele acelei adu n ă ri, ce se pre ti n d e came r ă . Am dispe r a t de mult de a cere de la Româ ni virtu t e a ş i dem nit a t e a str ă bu nilo r, nici crede m că am putea de ş tepta în ei sim ţ ul cet ăţ eanului Romei; dar nici că facem aicea apel la senti me n t e, de cari noi nu su n t e m cap a b ili, ci nu m a i la sim p l u l sim ţ de demnita te si mând rie curat omeneasc ă . Intr'a dev ă r, nu mai su n t e m noi me ni ţ i de a dicta legi lu m e i , d a r nici a m t r e b u i s ă fi m a ş a de a b r u t i z a ţ i ca s ă n e d e g r a d ă m n o i p r e n o i în ş ine la rolul de sclavi. Trebue să înceteze aceste referin ţ e de domina ţ i şi dominato ri; trebue să, fim p u ş i p e pici o r d e n a ţ i u n e egal în d r e p t ă ţ i t ă fa ţă c u n a ţ i u n e eg a l î n d r e p t ă ţ i t ă . E ti m p u l c a s ă n i se r ă spl ă tea s c ă ş i nou ă sacrificiile, care le - am ad u s secol cu secol aces t ei Aust rii, care ni - a fost vitreg ă ş i aces t o r Habs b u r g i, pe cari îi iubi m cu idolatrie fă r ă s ă ş tim de ce, pentr u cari ne - am vă rs at de atâ t e a ori sân g ele inimei no a s t r e f ă r ă ca ei să fac ă nimica pentr u noi. Ast ă zi crede m, că ar fi venit timp ul, ca să pretin d e m şi noi ceia ce ni se cuvine de secoli. E timp să declar ă m nete d şi clar, c ă în ţ a r a no a s t r ă (c ă ci es t e a no a s t r ă m ai bine decât a ori şi cui) noi nu suntem nici vrem să fim maghiari ori nem ţ i. Sunte m româ ni, vrem să r ă m âne m rom â ni ş i cere m egala îndr e p t ăţ ir e a na ţ iunii noa s t r e. Fa ţă cu orice încerca r e de des n a ţ i o naliza re ori sup re m a ti z a r e, întreb ă m cu r ă ceal ă şi co n ş t i u ţ i d e d r e p t u r i l e ce ni le d ă a b o r i g i n i t a t ea n o a s t r ă ş i s p i r i t u l se c o l u l u i: "Cin e s u n t a ce ş t i o a m e n i ş i ce vo r ei în ţ a r a n o a s t r ă ?" Reca pit u l ă m: 1) In ca z d a c ă opi ni u n e a p u b l ic ă a p o p o a r e l o r Aus t r i e i ar cer e sc h i m b a r e a sis t e m i i con s t i t u ţ i o n a l e de a s t ă z i: Ro m â n i i, s p r e a fi fac t o r i e mi n a m e n t e ac t ivi

înt r u for m a r e a viit o r u l u i im p e r i u l u i , s ă co n v o a c e u n c o n g r e s g e n e r a l a i l o r î n c a r e t o a t ă n a ţ i u n e a r o m â n e a s c ă s ă fi e r e p r e z e n t a t ă , ş i c a r e s a d e c i d ă a ti t u d i n e a ei fa ţă cu si t u a ţ i u n e a ce a n o u ă ,c e îm p r e j u r ă r i l e p a r a o cr e a ş i im p u n e im p e r i u l u i . 2) Co n g r e s u l s ă s e d e c l a r e s o l i d a r c u n a ţ i u n i l e d i n Au s t r i a ce u r m ă r e s c ac e l e a ş i in t e r e s e ca ş i ce a rom â n ă . 3) Cong r e s u l s ă - ş i ale a g ă re p r e z e n t a n ţ a sa, ca r e s ă co m u n i c e t r o n u l u i voin ţ a n a ţ i u n i i ro m â n e ş t i, ce r â n d a ei s a t i s f a c e r e . 18 7 1) Scrisoar e D - lui Dumitru Brătianu.
Dumitru Brătianu publicase un articol Serbarea de la Putna, scris cu m ul t ă că ldu r ă ş i ent u z i a s m . Eminesc u îi ră spu n d e prin aceast ă scrisoar e ap ă rut ă în Româ n ul (XV) 1871, 15 August. Scrisoarea ni - 1 arat ă pe Emin escu pân ă la ce în ăl ţ ime era capabil s ă renu n ţ e la individ u ali s m şi s ă se pu n ă în serviciul na ţ i u n ii. Din 187 1 înc ă , na ţ i u n e a e pu n c t u l cen t r al al vie ţ ii sufle t e ş ti a lui Eminesc u. El m ă rt u r i s e ş te că gân d u r ile ş i ideile sale su n t de t e r m i n a t e de na ţ i u n e ş i c ă ren u n ţ ă cu de s ă vâ r ş i r e la in divi d u a l i s m pe n t r u a pri m i aceia ce na ţ i u n e a îi imp u n e. Scrisoa r e a e de ase m e n e a o splen d i d ă ar ă tar e a ceia ce treb u e s ă fie solida ri t a t e a între gener a ţ ii. Scri s o a r e a e r e p r o d u s ă d e Scu r t u în ed. cit, p p . 419—420.

Stimate Domnule, Prin articolul d - voas t r ă publica t în no. din 23 Iulie a. c. al jurnalului Românul a ţ i împrum ut a t ser b ă rii de la Putn a acea st r ă lu cir e, pe care pre s ti g iul un ui nu m e ş 'a unei inteligen ţ e înse m n a t e i- o d ă unei fap te neîn se m n a t e chiar. Dac ă îns ă ser b a r e a s'ar întâ m p l a într' a d ev ă r ca s ă aib ă acea înse m n ă t a t e istoric ă , pe care i- o dori ţ i d - voas t r ă , dac ă ea ar tre b ui s ă înse m n e pia tr a de hota r, ce desp a r te pe planul istoriei un trecu t nefericit de un viitor frum o s, atunci trebu e să const a t ă m tocm ai noi, aranja t o rii serb ă rii, cum că mer itul ace s t a , eroi s m u l ace s t e i idei, n u ni se cuv ine nou ă . Dac ă o genera ţ i u n e poate avea un mer it, e acela de a fi un cre di n cio s age n t al istori ei, de a pur t a sarcinele impu s e cu necesita t e de locul pe care îl ocu p ă în lă n ţ ui r e a tim pil o r. Şi isto ri a lumii cuget ă - de ş i încet, îns ă sigur şi just: is toria omenirii e desf ăş urarea cuget ă rii lui Dumne z eu. Numai expresiunea exterioar ă , numai formularea cuget ă rii ş'a faptei constitue se meritul indi vidului ori al genera ţ iunii, ideea intern ă a amândur ora e latent ă în tim p, e rez ulta t u l unui lan ţ întreg de ca u z e , re z u l t a t ce at â r n ă m ul t m ai pu ţ i n de voin ţ a celo r pr e z e n ţ i de cât de a celo r tr ec u ţ i. Cum la zidirea pira mi delor, acelor piedici cont ra p ă su rilo r vremii, fun d a m e n t e l e cele largi ş i întinse purtau deja în ele inten ţ iunea unei zidiri mo nu me n t ale, care e menit ă de a ajunge la o culme, astfel în via ţ a unui popor munca genera ţ iunilor trec u te, care p u n fu n d a m e n t u l , con ţ i n e deja în ea ideea întregului. Este ascun s în fiecare secol, din via ţ a unui popor complexul de cuget ă ri, care for meaz ă idealul lui, cum în sâmb urele de ghind ă e cup ri n s ă ideea steja r u l ui într eg. Şi oare oa m e n ii cei mari ai României, nu - i vedem urm ă rind cu to ţ ii, cu mai mult ă ori mai pu ţ in ă clarita te, un vis al lor de aur, în esen ţă acela ş i la to ţ i şi în to ţ i timpii? Crepusc ul ul unui trecu t apu s arunc ă prin întu n e r icul secolelor razele lui cele mai frumoase, şi noi, agen ţ ii unei lumi viitoa re, nu su n t e m de cât ref lexul s ă u. De aceea, dac ă serba r e a întru me m o ria lui Ştef an va avea însem n ă ta te, aceea, ar fi o dovad ă mai mul t cum că ea a fost cup ri n s ă în sufle t ul po p o r ului rom â n e s c, şi s'a realiza t pen t r u c'a treb ui t s ă s e realize z e; daca îns ă va trece neînse m n a t ă , a tu nci va fi o dova d ă cum ea a fost expr e si u n e a u nor voin ţ e individuale, necrescu te din sâmb ur ele ideilor pre z e n t u l ui. E o axiom ă a istoriei că tot ce e bin e e u n re z u l t a t al cug e t ă rii ge n e r a l e , ş i to t ce e r ă u e prod uc t ul celei individuale. De aceea merit ul nost r u va consis t a nu m ai în for m ul a r e a ideilor şi treb ui n ţ elo r existe n t e ale po po r u l ui, nu în

crear e a uno r altor a; ne vom l ă sa îndr e p t a ţ i de cugeta r e a şi treb uin ţ ele pop o r u l ui nos t r u, nu de - ale no a s t r e p r o p r i i r ec e p u t e p o a t e d e la s t r ă i n i, ne vom lă sa cond u ş i de curent ul ideilor na ţ iunii şi nu vom pretinde rolul de a conduce noi prin ideile noastre individuale. Prin nu m e l e ş i intelige n ţ a d - voas t r ă a ţ i ar u n c at asupr ă - ne razele cele mai curate ale genera ţ iu nei căreia - i apar ţ ine ţ i; de aceea primi ţ i mul ţă mita noas t r ă - nu pen t r u noi, a că rora nu - i nici ideea, nici con di ţ i u nile de realiz a r e - ci pe n t r u sân ţ e nia cauzei, a că rei flamu r ă o ur m ă m cu to ţ ii, şi a că rei un mo me n t e şi serbare a aceasta. Cernă u ţ i în 3 (15) August 1871. Pentru comitet: Mihaiu Eminescu, Pamfil Dan. 18 7 6) Grigore Ghica Voe v o d.
Eminesc u scrie acest articol cu prilejul anivers ă rii as a s i n ă rii lui Gr. Ghica. Od a t ă cu ac e a s t ă a nive r s a r e se ina u g u r e a z ă la Ia ş i ş i bu s t u l do m n i t o r u l u i ma r ti r, făcut prin m ă rinimia Dom nito r u l ui Carol şi d ă ruit ora şului Iaşi. In par t e a I a stu di ul ui s ă u, Eminesc u vorbe ş te de epoca mona r hi s m u l ui în Europa şi de rez ult a t ele bune pe car e le - a avu t guve r n ă m â n t u l m o n a r h i c în st a t e l e ce l - au ado p t a t . După acea s t a, aut o r ul ara t ă ce conc ep ţ ie nobil ă avea Gr. Ghica în privin ţ a dom niei. Cu toa t e calit ăţ ile sale, Gr. Ghica n'a p u t u t asig u r a lin iş tea şi desvoltarea ţă rii dn cauza desbin ă rii ce mina poporul Moldovei. Această desbinare ne- a adus desmem brarea ţă rii. In partea II- a a studiului ni s'arat ă calit ăţ ile lui Gr. Ghica, grija lui de - a asigura integritat e a patriei. Du ş m anii neamului l- au suprimat ca să - şi poat ă îndeplini scopurile lor. Asasinarea domnitorului e o ruşine pentru nea m ul nos t r u ş i aceas t ă întâ m p l a r e treb u e s ă ne'nve ţ e a fi uni ţ i şi solidari. Sfârş itul studiului lui Eminescu e o mul ţ umire adus ă Dom nit o r ul ui Carol ş i o expri m a r e a dori n ţ ei ca din neamul Domnitorului nostru să se nasc ă ră zbun ă torul perde rilor noas t re şi întregitor ul patriei. Articolul a ap ă ru t în Curierul de Iaşi din 1876 la 1 şi 3 Octo m b r ie. E rep r o d u s în ed. cita t ă a lui Scurt u.

I. Pe ri o d u l al d o il e a al is t o r i e i m o d e r n e , d e la în c h e i e r e a r ă s b o i u l u i d e t r e i z e c i d e a n i p â n ă la re v ol u ţ i a fr a n c e z ă , s e ca r a c t e r i z e a z ă p ri n în t e m e i e r e a p u t e r i i s t a t u l u i î n p e r s o a n a m o n a r h i l o r , O r un d e u n m o n a r h zic e a "L'éta t c'e s t m oi", el ave a co nc u r s u l p o p u l a ţ i u n i l o r , s ă t u le de ra p a c i t a t e a m u l t i p l ă a s u t e l o r d e m i i d e m i c i t i r a n i f e u d a l i , d i n c a r e fi e c a r e e r a p e p ă m â n t u l s ă u s t ă p â n i t o r a b s o l u t . Ac e ş t i r e p r e z e n t a n ţ i a i li b e r t ă ţ i i a b s o l u t e , ai lib e r u l u i ve t o a u r u i n a t s t a t e l e , u n d e ei co n d u c e a u aface r ile, pe cân d ideea m o n a r h i că, de p r i n z â n d co m o d e l e ca s t e ale e v u l u i m e d i u l a m u n c ă , a co n s o l i d a t s t a t e l e u n d e e a a d o m n i t ş i le - a d a t p u t e r e a u r i a şă p e c a r e o a u a s t ă z i î n Eu r o p a . I n ac e s t p e r i o d , p e ca r e c u d r e p t c uv â n t îl n u m i m al id e ii m o n a r h i c e , ve d e m în Fra n ţ a p e Lud o vi c al XlV - le a , î n P r u s i a p e Fri d e r i c a l II - l e a , î n Ru s i a p e Pe t r u c el Mar e ş i p e Ca t e r i n a a II - a, î n Au s t r i a p e M ă ria Te r e z i a ş i p e Io s i f a l II - le a . Şi t o c m a i a c e s t e s t a t e le ve d e m ş i a s t ă z i c e l e m a i p u t e r n i c e în Eur o p a . In ele s' a în t e m e i a t s t a b i li t a t e a a d m i n is t r a t i v ă ş i j u d e c ă t o r e a s c ă , în el e a m v ă z u t î n fl o r i n d m a i c u s e a m ă a r t e l e f r u m o a s e ş i ş tii n ţ i l e , î n e l e p r o g r e s u l a f o s t g r a d a t , f ă r ă s ă r i t u r i , î n s ă sig u r ş i t e m e i n i c . In ac e a s t ă vre m e a ide ii m o n a r h i c e ca d cele do uă do m n i i a lui Grig o r i e Ghi c a Voe v o d ; ia r c r o n i c e l e n o a s t r e î n li m b a l o r f r u m o a s ă n e a r a t ă p e a c e s t D o m n î n t r u n i n d î n s i n e c a l i t ă ţ i l e m a r i ale m o n a r h i l o r ... 8 9 ).

El ur ăş te luxul şi d ă ru ş in ă to a r e pild ă la boieri şi p ă mâ n t e n i prin mo d e s tia îmbr ă c ă min ţ ii. s e r v i t ă în s ăş i d e o a m e n i c u m p ă r a ţ i c u b a n i a u s t r i a c i . a aju n s s ă J l po n e g r e a s c ă p e Vo d ă la Po a r t ă .au u r m a t . Vred n i c re p r e z e nta n t al prin ci pi u l u i mo n a r h i c şi fiu al un ui sec ol.o cu des ă vâr ş ire. Vă zân d st u p u l ma t e r n al Moldovii înt regi vân d u t Au s t r i a c il o r d e c ă tr ă Ru ş i ş i Tu r ci chia r. el de s c h i d e ş coli. a ame n i n ţ a t chiar Poar t a. a d a t contr a nobilului Voevod ordin u l de asasi n a r e. pri n ur m a r e aicia vede m ap ă râ n d servi ciul statului. î ş i ri d i c ă fr u n t e a cu în d r ă z n e a l ă . Vod ă a pro t e s t a t . d e ac e e a t r e b u e . Pen t r u acea s t a s'a r fi cer u t ca p o p o r u l m ol d o v e n esc s ă nu fi fos t de s b i n a t înl ă u n t r u şi în afar ă .o în Polo nia şi nici la noi. aces t b ă rba t. în c â t ac e a s t a . s ă n u ie e m i t ă . Iar dac ă acela.i împace. da r dipl o m a ţ i a au s t r i a c ă . al doilea este carac t e r u l şi intelige n ţ a per s o a n e i ist orice. El va u r m ă r i î n t o t d e a u n a r e î n t r e g i r e a p a t r i e i s a l e fi e p r i n r ă s b o i u . el înfiinţ ea z ă o fab ric ă de p o s t a v. d e o s ebit ă cu totul ui tot de um b r ele efeme r e ale Fan ari o ţ i l o r . t r e b u e ş t e co n l u c r a r e a a doi fact o ri. o ase m e n e a ţ a r ă e m e n i t ă s ă fie p r a d a veci nilo r ei. care avea un caracter cu totul perso n al. Urm ă rin d cu în ţ el e p c i u n e ş i cu m p ă t a r e bi n el e ş i int e g r i t a t e a p a t r i e i s a l e . ei n u s e p o t c u m p ă ra nici cu b a n i. c o n c e s i i l e s a l e v o r f i n u m a i a p a r e n t e . el pave a z ă Ia ş ul ş i ad u c e ap ă în or a ş şi toa t e aces t e a în sc u r t a Do m n i e înt âi de 2 ani ş i 6 lu ni. iste ţ la mi n t e .i o p r i er a u za d a r n i c e.Astf el era Grigo rie Ghica V. p r e c u m f u s e s e s u t e d e a n i d e . nici cu ti tl u r i . plin de de zi n t e r e s a r e închi n â n d via ţ a sa bin el u i p u b li c. Pe n t r u în t â i a d a t ă i se s p u n e bir n i c u l u i pe n t r u ce pl ă t e ş te d a r e . ş tiin d p r e a bin e ce sla b ă e Moldova şi Dom n i a ei. To t a s t f e l vo r b e ş t e ş i d e s p r e b o e r i . în locul vechiului serviciu al evului mediu. Al ă t u r i cu rap aci t a t e a pre d e ce s o r ilo r s ăi vede m pe aces t b ă rba t. ci c ă ac e a p u t e r e se r a z i m ă p e b u n a s t a r e a p o p u l a ţ i i l o r . o ţ a r ă u n d e antite z a între par ti d e se preface în adev ă rat ă du ş m ănie. E dr e p t c ă pe n t r u cr e a r e a u n u i o m m a r e . Is t o r i a vo r b e ş t e î n g e n e r e cl a r . el ca d e s d r o b i t ca ş i id o l u l d e fe r c u pi ci o a r e l e de lut.au p r e c e s ş i l . cu m p ă ni t la vorb ă .înlă t u r a t . Am b asa d o r u l au s t r i a c ce era în acea vre m e în Con s t a n t i n o p o l e s' a v ă z u t sili t a în c r e d i n ţ a p e ca n c e lar u l Kau n i t z c ă . ca r e d o m n i n d s u b al t e î m p r e j u r ă r i d e c â t ac e l e a d e sl ă bici u n e a p a t r i e i sal e. s ă n u fi fo s t sl ă bi t p ri n veci ni c e sc h i m b ă r i d e Do m n i ş i pri n vecinice intrigi. unde Domnul nu are puterea să . to a t e sili n ţ e l e Voevo d u l u i d e a . O ţ a r ă u n d e to ţ i p o r u n c e s c ş i ni m e n i n'a s c u l t ă . ar fi d ev e n i t o p o d oab ă a veac u r il o r. le . ene rgic în fap t e. si m p l u în obicei u r i. Dar n u era de aju n s cara c t e r u l s ă u in divi d u a l p e n t r u a a d u c e lini ş t e a ş i d e s v o l t a r e a în ţ a r ă . ca ri l . e r a u m b r a p u t e r i i t u r c e ş t i . f i e p r i n d i p l o m a ţ i e . în c â t cân d Aust ri a cii au ocu p a t Bucovin a fă r ă nici un d r e p t . Astfel cu ţ ar a slab ă şi Dom n ia e r a sl a b ă . un ul este acela al împ r ej u r ă rilo r. el price p u s e că p u t ere a Do m n u l u i n u po a t e st a în d r e p t u l s ă u de a di c t a legi ş i d e a s t o a r c e d ă r i. în t â i a d a t ă slu j b a ş ii ţă rii s u n t p riv i ţ i ca ata ri (iar nu ca privilegia ţ i) şi tre b u e s ă m u n c i a s c ă p e n t r u le a f ă . nici cu p r o m i s i u n i . Acea s t a a d o u a co n d i ţ i e Grigo ri e Ghica Voev od a îndeplinit . n u u n ma r t i r. Am vo r b i t p r i n g u r a cr o n i c a r i l o r d e ac e a fig u r ă b ă r b ă t e a s c ă di n is t o r i a ţă rii n o a s t r e . oric e tr a n s a c ţ i e ar face cu ace s t Vo e v o d . S ă fie bi n e co n s t a t a t c ă Buc o vi n a e r a d e f a c t o . II. bog a t în car ac t e r e m a r i.a râ n d u l . c ă c i a c e s t c a r a c t e r n u c e d e a z ă ş i n u s e p l e a c ă . s ă n u fac ă hat â r. înlă t u r a t c u o r i c e p r e ţ . care în sufle t u l s ă u re p r e z e n t e a z ă id e e a s t a t u l u i .a m e n ţ i n u t c u r a r ă e n e r g i e p e r s o n al ă p â n ' la cea di n u r m ă cli p ă a vie ţ ii sal e. pr e c u m n'a u avu t .

C ă ci ş i ac u m a m u l ţă m i m b u n e i voi n ţ i a M. cle ricii înc e p u r ă c u citi r e a ac el o r m o l c o m e ş i t â n g u i o a s e ve r s e t e bi s e r i c e ş t i. ce cu via ţ a a pl ă tit înt regi m e a p ă m â n t u l u i s t r ă m o ş e s c ş i ace a sfi n ţ i t ă co r o a n ă . î n m i j l o c u l c ă r e i a s e î n ă l ţ a î n c u n u n ă d e lau r b u s t u l d e m a r m u r ă al m a r t i r u l u i .ţ i ve z i r u ş i n e a c u o c h i i. Fie voi a s t ă p â n u l u i ţă r i l o r c a d i n n e a m u l M. la Berlin. ş i oc u p a ţ i il o r de revizor şcolar. vecinica ami n ti r e ş i orâ n d u i r e a sufle t u l u i ma r t ir în cort u r ile dre p ţ ilo r. Din aceas t ă epoc ă nu avem nici un articol care s ă ne m ă rtu ris ea s c ă ideile politice ale lui Eminescu. Du p ă se rvici u l fu n e b r u la Mitro p o l i e. Tr e b u i a d a r n i m i c i t ac e s t o m . In loc ul u n d e co m u n a Ia ş i a a ş e z a t u n s a r c o f a g d e m a r m o r ă . p r i n i n f l u e n ţ a m o r a l ă a Au s t r i e i . D o m n . . material înse m n a t pent r u . D a r v e a c u r i d e d e s b i n a r e n e î n t r e r u p t ă t e . a t u n c i ş i p ă m â n t u l t ă u s t r ă m o ş e s c r ă m â n e a u n u l şi n e d e s p ă r ţ i t . Cet ăţ e n i i Ie ş e ni a u în d r e p t a t o tel e g r a m ă d e r e c u n o ş t i n ţ ă c ă t r e M. a c ă r u i t ă r ie d e ca r a c t e r a m e n i n ţ a p e r ă pi t o r u l p a t r i e i s al e. avem îns ă numer oa se note manu scrise. Sale ri dic a r e a a c e s t u i m o n u m e n t î n t r u v e ş n i c a a m i n t i r e a l u i Grigorie Vod ă . c a r i o r i c â t d e d e o s e b i ţ i a r fi î n p ă r e r i . Aju n ş i în p i a ţ ă .a u a d u s la sl ă b i ci u n e . î n c e p ă t u r a d o m n i e i şi n e a m u l u i m o l d o v e n e s c ş i în ca r e d o a r m e ce n u ş a l u i Alex a n d r u . Şi în t r ' a d e v ă r ce r u ş i n e m a i m a r e p u t e a s ă n i s e î n t â m p l e ? Du p ă ce n i s e lua s e b u c a t a d e p ă m â n t . d u p ă ce a m p e r d u t p ă m â n t u l cel m a i s c u m p . plin e de sfin ţ e n i e ş i p a c e su fl e t e a s c ă . Sa Pr e a î n ă l ţ a t u l n o s t r u .a m r e a m i n t i t . p av ă z a c r e ş t i n ă t ă ţ i i î n t r e g i . Po p o r r o m â n e s c ! . f ă r ă s g o m o t . Anive r s a r e a a s a s i n ă r i i lui Grig o r i e Vo d ă ş i a r ă p i r i i p ă m â n t u l u i s t r ă m o ş e s c n e . o m ul ţ i m e ne n u m ă r a t ă d e p o p o r c u A r h i e r e i î n f r u n t e s ' a p u s î n m i ş c a r e p e p i a ţ a Beilic u l u i . t e . v a t r a s t r ă m o ş e a s c ă . Un studiu neter min a t Cultur ă şi Ştiin ţă . ş i a lui Ştefa n Vod ă . c u oc a z i a d e s c o p e r i r i i b u s t u l u i p e c a r e M ă ri a Sa P r e a î n ă l ţ a t u l D o m n 1 . Sal e Prea în ă l ţ a t u l u i n o s t r u Do m n s ă se na s c ă r ă z b u n ă t o r u l p e r d e r i l o r n o a s t r e ş i în t r e g i t o r u l p a t riei.ţ i s u f l e t u l t ă u cu r e a m i n t i r e a t r e c u t u l u i .a u a d u s s ă .o cu d u r e r e ş i ala l t ă e r i. Epoca 1872—1875 e închinat ă de că tre Eminescu st u d i il o r în st r ă i n ă t a t e. s c r i s e în d u l c e a li m b ă a t r e c ut ul u i. leg i u i t o r u l ş i p ă ri n t e l e ţă rii. Ş i a s t f e l s' a ur m a t . c a r e l e î n t o t d e a u n a a d o v e d i t c â t d e m u l t e m i ş c a t ă i n i m a Sa g e n e r o a s ă p e n t r u t o a t e d u r e r il e ş i b u c u r i i l e p o p o r u l u i ş i ţă r ii Sale. f r a ţ i s u n t . f ă r ă p a t i m ă ş i f ă r ă u r ă î n t r e fiii a c e l u i a ş p ă m â n t .Bu n . ce prin sl ă biciun ea veacu rilo r şi nu din vina Dom n iei a p i e r d u t o n e p r e ţ u i t ă p i a t r ă s c u m p ă . Do m n u l c a r e a î n d r ă z n i t a p r o t e s t a co n t r a n e r u ş i n a t e i ră p i r i . Nu m e r g e la m o r m i n t e l e Do m n i l o r t ă i c u s ă m â n ţ a d e s b i n ă r i i în in i m ă .cel . 1876) Influe n ţ a austriac ă asupra românilor din Principate. ei p r e c u m m e r g i ş i te îm p ă r t ăş e ş ti cu sâ n g e l e Mân t ui t o r u l u i . Serb a r e a a fo s t to t at â t de fru m o a s ă ş i de de m n ă ca ş i în an ul trec u t . încercarea de rom an Geniu pustiu. t r e c â n d î n p r o c e sie pe str a d e l e de c ă pet e n i e ale ora ş ul ui. a c o l o s ' a î n t â m p l a t a c e a f a p t ă a î n t u n e r i c u l u i . m a r i î n v ă ţ ă t u r i î ţ i d ă ţ i e a c e a s t ă î n t â m p lare. a c e a n e r u ş i n a t ă p ă l m u i r e a s l ă b i c i u n i i ş i d e s b i n ă r ii p o p o r u l u i r o m â n e s c . a s t f e l îm p ă r t ăş e ş t e .a d a t în d a r or a ş u l u i Ia ş i. a ce a m i ş e li e d e m n ă d e d i p l o m a ţ i a ve a c u l u i t r e c u t . fiii ac e l e i a ş i m a m e s u n t . u n d e z a c oa s e l e Do m n il o r n o ş t r i d e la Dr a g o ş Voev o d p â n ă la Pe t r u Ra r e ş . t r e b u i a a s a s i n a t î n t a i n ă .s e a s a s i n e a z ă . Dacă fiii t ă i ar fi fos t uni ţ i tot d e a u n a .au s t r i a c ă p e câ n d a m b a s a d o r u l le sc ri a ace s t e a Iui Ka u n i t z . p ri n c a r e s e c e r e d e l a s t ă p â n u l l u m i i r e p a o s u l d e veci. î n l o c u l u n d e a s t ă z i s e ri d i c ă p e o co l u m n ă b u s t u l n e m u r i t o r u l u i m a r t i r . d u p ă c e n i s e l u a s e .

ca ceva rotu n z i t. Asupra ideilor şi sentimentelor lui Eminescu în 1876 avem foarte multe date. Într'o singur ă conferin ţă Eminescu sintetizeaz ă : na ţ ion alism. man uf ac t u r ă . De o importanţă considerabilă e conferin ţ a sa Influen ţ a austriac ă ţinut ă sub auspiciile Junimei la 16 Martie 1876. dru m u ri de fer. cel ro m â n e s c ş i cel au s t r i a c. E de . Scurtu. e o închiegare de principii într'o doctrin ă na ţ ionalist ă precis ă . Scurtu după Convorbiri literare am introdus îndrept ă rile în text şi am îndepă rtat cele câteva supărătoare omisiuni strecurate în amintita ediţie. critică a func ţ ionarismului şi a politicianismului. indus trie. Aceş tia trebuesc ocroti ţ i că ci ei sunt na ţ iunea.ai în t o a r c e .o par te un stat mare. Cercetarea a cest ui ma t e r i al ne arat ă c ă Eminesc u la 'na p oi e r e a în ţ ar ă în 1 8 7 4 era deja st ă pâ n pe adev ă rat a . Eminescu recunoa ş te ca singur ă clas ă positiv ă pe ţă rani. noi în 1866. 165 ş i ur m ă t.cunoa ş ter ea desvolt ă rii spirituale a lui Eminescu. am fi ajuns la realizarea unit ăţ ii na ţ ionale. m u n c ă şi economie. E moment ul cel mai important în desvol tarea sufletească a scriitorului politic na ţ ionalist. înaint e de intr a re a în 1874 pent r u lung tim p în cercul Juni m ei. Trei sun t mijloac ele pe n t r u a Se aj u n g e la acea s t a: st a bili t a t e. razi m ul s ă u sp i r i t u a l în cul t a Ger m a n i e . ci ne încunj u r ă din toa t e p ă r ţ ile. recunoa ş terea primatului na ţ iunii asupra statului. fiind mai cu sam ă actual ă . un stat c ă r uia îi lips e ş t e co n d i ţ i a pri n ci p a l ă a u n u i st a t. concep ţ ie monarhic ă .individualism ul şi nestabilitatea. Aci Emin escu expri m ă ş i convinge r e a c ă sub o do m ni e sta bil ă şi priceput ă ca aceia a Muş atinilor. Controlând textul din ed.. dar şi o minte care vizeaz ă realiz ă ri şi preconizeaz ă mijloace. Influen ţ a aceasta. vom tre b ui s ă le carac te ri z ă m ase m e n e u n u i chi m i s t ş i s ă s t a b i li m p r o p o r ţ i a p u t e r i l o r în joc. ţă ră n ism. a cărui inteligen ţă consist ă dintru n element omogen. tr ă im su b pr e si u n e a ei. arat ă importa n ţ a stabil ităţ ii în dom nie şi deplânge dec ă derea claselor pozitive pe ruina că rora s'a ridicat o clas ă a scribilor şi s'a inf iltrat o mas s ă de str ă ini. a căreia lips ă de idealism o scoate în eviden ţă . ură contra str ă inilor. di n car e ca u ză înce p e a ţ i se n ă z ă ri ş i acol o u n d e n u e. îi pune în eviden ţă relele . cu to a t e oc u p a ţ i i l e sale.ase me ni cea mai dese a mă dova d ă a alipirii lui Eminesc u la concep ţ ia junimist ă . ş i cu to a t e ace s t e a a r e ju s t i ţ i a ş i a d m i n i s t r a ţ i a cum se cade.i gă seasc ă trept a t formele de expri m a r e. Eminescu gă se ş te vreme şi pentr u propaga n d a na ţ ional ă . singura form ă de stat în care se poat e realiza armo ni z a r e a interes elor şi protejarea clasei muncitoare. Pen t r u a cu n oa ş te m ai bine ra p o r t u l. c'un cuvân t circula ţ ia sângelui social e împlinit ă de . Influen ţ a austriac ă a ap ă ru t în Convorbiri literare (X) 187 6. ş i de aci a fost repro d u si ă în ed. Influen ţ a austriac ă prezint ă nu numai o concep ţ ie serioas ă şi unitar ă. Emines c u e un spiri t for m a t . în car e ace s t e do u ă ele m e n t e . Tot aci Emine s c u e con t r a vie ţ ii de pa r t i d la noi. El a n a li z e a z ă s t ă rile vie ţ ii no a s t r e p u b l i c e în t r e c u t . I n a d e v ă r n e g o ţ u l d e i m p o r t ş i şi expor t. dar a că rui func ţ ii vitale sun t în mare parte împlin it e d e s t r ă i n i . st ă p â n i n d s u b u n sceptr u popoare foarte deosebite. are dezavan tajul de a nu s t a î n a i n t e a n o a s t r ă c a u n ş i r d e fapte com plinite. mijloace de reali za r e a unei vie ţ i de stat na ţ io n al e. Ce vede m da r la cea întâi privir e? Pe de . pe care îl z ă re ş ti ori înc o t r o te . dar trebue să recunoa ş te m că de mult înc ă era în curent cu ideile şi senti men t ele Junimei. Eminescu e contra cosmo polit ism ul ui şi cont ra jugului str ă in în materie econo mic ă . cel din lă untr u ţă rei. 5 p.i gân di re politic ă şi r ă mânea num ai s ă .i forma de guv ern ă m â n t ci salvarea na ţ ionalit ăţ ii. Pe de alt ă par t e î n t â l n i m u n p o p o r m i c . în special de Evrei. desava n taj ul celuilalt. In Influen ţ a austriac ă avem şi o parte de critic ă soc ială. 1 Augu s t nr. tocm ai în vremea când oficialitatea se preg ă tea s ă s ă rb ă toreasc ă inaugurarea Universit ăţ ii germane. nem ul ţă mite cu supre m a ţ ia a dou ă elemente numeric mici. e ase m ene a un ui de m o n din pove ş ti. ba chiar o mi ş care ş tiin ţ ific ă dest ul de înse m n a t ă . Conferi n ţ a aceas t a e o sint e z ă de idei ş i sen ti m e n t e în parte exprimate deja incidental. Du p ă ce se 'n a p o i a z ă în ţ a r ă . se declar ă partizan al monarhiei. a c ă r u i p o p u l a ţ i e a g r i c o l ă . ava nt a j ele un uia din elem e n t e. nego ţ . Actualitatea influenţ ei. ar tr e b u i s ă int r e. având. Pentru Eminescu principalul lucru nu. In Octomvrie 1875 îl gă sim la Cern ă u ţ i fă c ând propagan d ă patriotic ă şi ră spândin d în mod cland estin o scriere în leg ă tur ă cu r ă pirea Bucovinei.

o înjgheba. avea pe atunci cea mai puternic ă armat ă .nu. Pent r u a le ţ in e vecinie lipit e ş i vecinie în disc o r d i e. că reia îi lipse ş te în ă untr ul s ă u unitatea voin ţ ei ? Ce lipse ş te eleme n tele sale. Afară de acestea. care încerca a realiza idealul impe riul ui univer sal. pr e t u t i n d e n i st r ă i n ă şi pretutin d e ni acas ă . Se ve d e c ă t o t d i n iu b i r e a cr e ş t i n ă t ă ţ i i Au s t r i a va fi încerca t sub Cons ta n ti n Brâncovea n u s ă iee ţ ara româneasc ă . Şi într'adev ă r Casa iera în toate condi ţ iile pent r u realizarea scop u rilor sale. care erau ale împ ă ratului germanic. Dela Carol al V. la sud cu Lusignan şi Burgonia. se nu m e ş t e imp e ri ul ro m a n . Aust riei îi treb u ia u oam eni şi în Orien t şi un ul din t r ' ace ş tia a fost Mihai Viteazul. ar e nev o e d e u n element interna ţ ional. căci dup ă ideile vremei aceleia. între al ţ ii pe Turci îşi pe Voevo zii Tran silvan iei. Aus t r i a exis t ă pri n disco r d i a po p o a r e l o r sale.lea se lăţ ise ideea unei mo na rc hii univ ersale a Cre ş tin ă t ăţ ii. astfel se fo r m e a z ă o p u t e r e nev ă z u t ă . dar familia n'a renu n ţ a t la culmea dorit ă . prin sus ţ i n e r e a dre p turilor principilor Transilvaniei asup ra Ungariei? Sanctitatea sa Papa şi catolicism ul rege al Spaniei Filip al II.încurajeaz ă pro t e s t a n t i s m u l în Germ a nia şi împ re u n ă cu celelalte pu te ri ame nin ţ a t e au su m u ţ a t asu p r a Casei tot ce se putea sum u ţ a.000. apoi o flot ă urie ş a s c ă ş i aver e în d e s t u l ă s p r e a o în m u l ţ i în orice mome n t. cum se numea pe atuncia. a c ă ror politic ă ţ inte a la mic ş ur a r e a Casei de Austria. încât Baco de Verulam exclam ă.00 0 c ă l ă ri. încât acestea co n s t i t u e s e o p u t e r e at â t d e m a r e ? In privirea aceas ta vom treb ui s ă consult ă m istoria. care domnea în Polonia. sp r e a ad uce pe tro n linia catolica de Wasa.str ă ini.însuşi catolic . şi a prinde ră d ă cina Olandei. de ş i sub o form ă foarte modif icat ă. la nor d . dar una venit ă de la Madrid . Intr'adev ă r cine 1. vom trebui să r ă sp u n d e m: în cea mai mare par te cel austriecesc. fă ră patrie proprie. Portugalia şi împ reu n ă cu aceas t a pu te r e a ei com er cial ă . îmbr ă cat în ras ă . în Milan 15. os ta ş ul îmbr ă cat în fier al Romei vechi se schim b a s e în miles ecclesiae. Sfâr ş im caracteri z a r e a politicei aus triace cu u nele tr ă s ă t u r i gen e r a l e. c ă pu t e r e a Spaniei este cea mai mar e din lum e. Casa do m ni t o a r e care se pu ne mai cu succes în serviciul acestui ideal. Imperiul roma n în decade n ţă dedese na ş tere unei religii cosmo p olite. înaintea acest ui pericol sta Europa la înc eputul ră sboiului de 30 de ani. În ce con st ă puterea Austriei.est cu Italia. ea ţinea numai în Flandra 40. Ţările de jos. vecinic în discor die. Aceasta era religia cre ş tin ă . Ră sboiul de 30 de ani a avut dre p t rez ulta t sf ă râ m a r e a acestei pu te ri urie ş e ş ti. este Casa de Austria. la sud . o oas t e cu m toa t e ţă rile cre ş ti n e de pe atunci n'ar fi putu t . Gustav Adolf trecea de uzu r p a t o r. In Suedia Casa intro d u s e s e intrigi împo t riva lui Gustav Adolf. cul tura şi ideile antice.000 pede ş tri ş i 20. la ră spân dir ea sfintei monarchii peste Europa înt reag ă . Spania făcuse plan ul de a pune mâna pe marea Baltic ă.a îndem n a t pe Mihai Viteazul s ă se încu rce cu Turcii. şi dac ă întreb ă m care element para zi t a intra t cu siste m u l s ă u de arterii în or ganism ul vie ţ ii noastre na ţ ionale.est cu imperiul germ a nic. în care legitimism ull era în floare.care avea în veder e nu m ai cre ş tin ă ta t e a . care continu a oare cum. aur ul Americei şi nem ă su r at ele m ă rfuri coloniale ale Ind iei asiatice. Richelieu . În ce consist ă deci puter ea Austriei.lea. Oastea sa num ă ra 120. Imperiul. Poate că o înde m n a r e venit ă de la Praga ar fi tre zit unele bă nueli în inima Voevodului române sc.000 de oameni. Era s t r i m t o r a t ă ş i p ri m e j d u i t ă în gr a d s u p r e m . c'un cuvânt painjiniş ul fin al ideilor religio a s e se pre f ă c u s e înt r'o m r e a j ă de fer. cu moartea lui s'a amânat proiect ul. care se for m e a z ă su b aces t painjini ş . Linia germa n ă a Casei de Austria intra s e în tru p u l Fran ţ ei cu Alzas ul şi Lotaringia. Catolicism u l întinsese peste Eur op a u n pai n ji ni ş su b ţ i r e de idei religio a s e. fără . asemenea o jertf ă a politicei austriace. precu m mai târziu a luat Bucovina. la nord cu Tările de jos pan' în Sadna. Fran ţ a era împ resu r a t ă din pat r u p ă r ţ i. ma m a tuturor comer ţ ielor. Liniile amân d o u ă ale Casei se în ţ elegeau foar te bine.mai cu sam ă ram u r a catolic ă . Spani a su b Casa de Aus t r i a avea la dis p o z i ţ ie ţă rile cele mai bogate ale Europei şi ale glob ului: Lombardia.

adic ă rable. Metoda de p ă trund ere a Austriei. a sl ă bit fo a r t e m u l t bis e r i c a. cu atât a vom tr e b u i s ă ne îna r m ă m mi n t e a cu o rece ne p ă r t i ni r e ş i s ă n u s u r e s c i t ă m cug e t a r e a . de vreme ce e co m e r ci al. che m a t s ă îndre p t e z e po p o r u l s ă u. c ă ci u ş o r s'ar putea ca să falsific ă m vederea acestei călă uze de s t u l de cre di nci oa s e şi s ă agit ă m cu vehe m e n ţă prin înt u n e r ic. fă ră na ţ ionalitate. ce i s e va p ă rea o palid ă exegez ă a moralei lui Laotse sau a eticei Vedelor. Pentru orice patriot aust riece sc e o datorie de a desc hi d e por ţ ile Orien t ul u i pe n t r u coloni z a rea prisos ul ui copiilor săi şi desface r e a m ă rfurilor s al e. pe n t r u c ă in divi d u l res p e c t iv s'a îns ă rcina t de a nu lucra nimic pen t r u uni ver s u l înt r e g.ai lua unui beam te r aceste câteva rable învechite şi r ă u stilizate. cel m ai a p r ig fa n a t i s m n u op r e ş t e de fel.a u f ă cu t acc e s i b il u n e i infl u e n ţ e ec o n o m i c e st r ă i n e . Dac ă i. c' u n c uv â n t p e n t r u pi o n e r i i c uc e r i r e i s al e . ca Austria să ne cru ţ e pe noi. vo m a r ă t a d e u n d e a t r e b u i t s ă s e n a s c ă n e o r â n d u e l i l e în via ţ a ec o n o m i c ă a p o p o r u l u i . nu mite Schim mel. în ca r e ea a t r e b u i t s ă se n a s c ă . to t a ş a vo m p r ivi ş i no i in di vi d u l na ţ i o n a l i t ăţ ii ro m â n e ş t i în d e s v o l t a r e a sa ş i co m p a r â n d pe ac e a s t a c u no r m a legil o r fi zi o l o g i c e ale s o ci e t ă ţ ii. Inim ă foart e cald ă şi minte foarte rece se cer de la un patriot. Acesta are o limb ă dar ea consi s t ă din câteva form ular e nem ţ e ş ti de concept e. ră spân dit ă peste to a t ă Eur o p a . când îşi sfâr ş e ş te înv ăţă tur a. atacâ n d prin agen ţ i econo mici. Ar fi a b s u r d d i n p u n c t d e v e d e r e a u s t r i e c e s c . ceea ce drep t vorbin d este unul şi acela ş i lucru. în lupt ă cu fant a s m e . de a p r e t i n d e ca ea s'o fac ă ace a s t a cu ar m a în mâ n ă . cu o fisiono mie fatal ă: bea mterul aus triecesc. a stu diat într'un gimnaziu ung u r e s c. cân d are înain t e .ş i înd r e p teze activitatea cu siguran ţă . ci ca u z a u n e i bo a l e ş i va sf ă t u i s ă . ş i chia r Chin e z u l n u va face m a r e deo s e b i r e într e m ă rcile im p e r i u l u i ger m a n ş i liv rele sterline. ci p e fie c a r e m e m b r u al s t a t u l u i în pa r t e . el nu mai ş tie nici o limb ă şi iat ă de ce: In casa p ă rint easc ă a vorbit ruse ş te. ca r e nici ş tie nici voe şţ e s ă se s u s t r a g ă de la ace a s t ă influ e n ţă . fă ră limb ă . c ă ci pat ri a sa este unde'l trimete ecclesia. . Din punc t de vedere austriecesc ar fi nedre p t îns ă de a pretin d e. c a r e l . de un eleme n t care s ă fie acas ă în Tirol ca şi în Boemia. căci regele s ă u este Pontifex maxim u s. încât aus t riac ul cel mai bun era şi catolicul cel mai bun. să nimiceascj ă ade v ă r a t a c a u z ă a r ă ul u i ş i s ă o s t â r p e a s c ă c u s t a t o r n icie d e fie r. Au s t r i a a t r e b u i t s ă . un elemen t cosm o p o lit şi egoistic. Pre c u m u n m e d i c n u va co m b a t e si m p t o m e l e n u m a i .i o cale pacinic ă . fă r ă limb ă . neav â n d pat ri e.cosmopolit per ex celentia m a fost pen t r u aceas t ă ambi ţ ioa s ă Cas ă preotul catolic. are nevoe de un ciu d a t soiu de indivizi generis nullius şi în secolul al XVI. în Gali ţ ia ca şi 'n Transilvania. nu ş tie nici o limbi ă cum se cade. iar ac e ş t i b e a m t e r i fii n d cu t o t u l n e t r e b n i c i p e n t r u o s a r c i n ă a t â t d e g r e a . căci cosm o p olitis m ul este pr e t e x t u l de a n u face ni mic pe n t r u desv ol t a r e a un ei p ă r ţ i a o m e n i rii. căci era neînsurat. pentr u a dom ni. Neavând familie. şi. Afar ă de acee a aces t ele m e n t e ş i mai cosmo p olit de cât cel catolic. Pe lâng ă acest eleme n t s'a mai for m a t înc ă un ul hibrid şi stan gaciu. nu fo r m a s t a t u l u i . Libertatea religioas ă . neav â n d limb ă . t o t f ă r ă patrie.ş i ca u t e u n al t ali a t p e n t r u p o l i t i c a s a . ca cree r ul s ă r ă m â e rece ş i s ă . neavân d rege. Ast ă zi îns ă nu se mai potrive ş te. Dar toc m a i fiin d c ă influe n ţ a au s t r i a c ă se pre z i n t ă c a o ţ e s ă t u r ă f o a r t e c o m p l i c a t ă d e c a u z e ş i efec t e. C'un cuvânt Austria.naţ ionalita te. Acest om pur . se înl ă t u r e z e m e d i u l .lea clerul catolic se potrivea cu acest rol. pe când el va privi cu un sim ţ i m â n t d e s u p e r i o r i t a t e r e l i g i a c r e ş t i n ă . acest elemen t înce rca să unifice Austria prin religie. încâ t fieca r e individ din ţ a r a no a s t r ţ ă tr ă e ş te sub pre siu n e a ei. că ci limb a sa era o limb ă mo a r t ă (cea latin ă ). de aceea cu cât ne iubim mai mult pat ria şi pop o r u l nos t r u. şi fana ti s m u l iubi r ei pa t r i e i. neb ă t ă t o a r e la o c h i ş i c a r e ni m i c e ş t e p e c o n t r a r i u în mod atomis tic. a trecu t la univer sita t e a nem ţ e a s c ă .

care produce mat eriile br u t e . t r e a b a n u p o a t e m e r g e b i n e . c a a ş e z ă m â n t a l n a t u r e i ş i n u a l r a ţ i u n e i . c ă st a t u l va îng riji ca ac e a s t ă cla s ă . forme superioa re a aceluia ş princip. Va să zic ă inte re s ele individ u ale sun t ar mo ni z a bile. a c e s t e a a r fi f o a r t e le g i t i m i s t e . tu love ş ti în tin e. care exploateaz ă de. ele încre m e n e sc câte odat ă : iat ă castele. De acolo pmove r b ul: to a t ă lu m e a s ă pe a r ă . In în c e p u t u l d e s v o l t ă r i i lo r ele a u n e v o e d e u n p u n c t s t a b i l. ni mici r e a sa ar fi o pie r d e r e v ă dit ă pe n t r u mi n e. su n t o par ti d ă . El pro d u c e grâu. Tot a ş a fac bre sl a ş ii. In locul individ u a lis m u l u i per s o n a l vine cel de clas ă . s t a t u l lor. a inimei sale este. dup ă pă rerea noastr ă cea mai important ă .Te o r ia fil o s o f i c ă a ist o r i e i c u apli c a ţ i e la via ţ a no a s t r ă pu b l i c ă . dacă o putere mai mare nu . Al ă t u r i c u a c e a s t ă t e o r i e f u n d a m e n t a l ă d e s p r e s t a t . încâ t fun c ţ i u n e a pri n c i p a l ă a vie ţ ei. el are treb ui n ţă de mine. un individ: na ţ iunea. Nimic nu va schi m b a nat u r a societ ăţ ii. în locul indivizilor avem clase.i pune margini folositor. binelui şi r ă ului. eu de el. sub ori ce for m ă paci nic ă s'a r p re z e n t a . m e n i r e a s a e s t e d e a s t a b i l i a r m o n i a în t r e ele. intere se co mu n e. ţ a ţă cu vecinii.1 car a c t e r i z ă m r ă pe d e . . fa ţă cu ace s t be llum omniu m contr a omne s. O t e o r i e f i l o s o f i c ă a i s t o r i e i n u n e p a r e d e p ri s o s aice a.a dreptul natura. voin ţ a ca ata re. Fa ţă cu aceast ă iluzie a inteligen ţ iei şi a inimei individ u a le. ş i pr e c u m soa r e le este tat ă l luminii şi al umbr ei. că societa te a exist ă prin exp loat a r e a unei clase prin alta . îm p r e j u r u l c ă r u i a s ă se cri s t a li z e z e luc r a r e a lor co m u n ă . 2) Statul mai are ş i un scop mor al. se cere real iza re a aces t o r p ă re ri în sta t: iat ă partid a. om pe om se ni mice ş te. care e cau z a că om pe om se exploa t ea z ă . s'au împ u ţ i n a t. p r e c u m r oi u l a r e nev oie de o m a t c ă . Ce este ind ivid u a li s m u l ? Fieca r e fiin ţă org a n i c ă e p e n t r u si ne luc r u l pri n c i p a l. ca o form ă şi mai înalt ă a aceluia ş princip. vo m tr e b u i s ă . de z bi n a t în politica sa. di n m o m e n t u l în ca r e ea de vi n e m a i s t r ă ve z i e . Dar pro duc ă torii de grâu au o ţ int ă com u n ă . iat ă clasa. c ă ci p u t e r i l e. car e ex pl o a t e a z ă na t u r a bru t ă . nu vede în clase indivizi deosebi ţ i. Dorin ţ e le ş i as pi r a ţ iile oric ă rui individ om e n e s c su n t ne m ă r gi ni t e . carile se lupt ă pe nt r u sup r e m a ţ i e. 1) Isto ria dinl ă u n t r u a po p o a r e l o r este o lup t ă între ideea stat ul ui şi individu alis m. Ace s t ele m e n t e ş i pe r ic u l o s ş i folo s i t o r .lea. un ochiu mai limp ed e zic e: Stai! Nimici n d pe vecin u l t ă u. Drep t va ră mâne totdea u n a. ci ale n a t u r e i . c ă ci t o a t e t r ă e s c ş i înflo r e s c u n a d e la alt a şi peirea uneia condi ţ io ne a z ă peirea mai curâ n d ă sau mai târzie a celeilalte. dac ă în margini legiuite el caut ă a . cu m în t â l n i m pe p o p o r u l no s t r u în is t o r i e . Iat ă dar ideea statului: ideea armoniei intereselor. iden tit a t e a de intere s e na ş te o iden ti t a t e de p ă reri: iat ă principiile. d e câ t a n e r ă s t u r na pri n c i p ii. a dic ă de pe la înce p u t u l se c o l u l u i al 14 . Pop o a r e l e n u s u n t p r o d u c t e ale int elige n ţ e i . tu eş ti mai s ă rac cu o su m ă oare care de pute ri. justi ţ iei îşi al inju s ti ţ iei. Deci vecinul să tr ă iasc ă . Pute rile în lup t ă se comma se a z ă . de a op ri ca un a s ă fi exploa t a t ă pre a mult prin alt a.afar ă de clas a. ci un complex de organe sociale. Dac ă albin el e ar avea jur n a l e. Peric ulos. nu m a i Mane a s ă tr ă ia sc ă . se m e n u l s ă u luc r u sec u n d a r . Deci pe lâng ă acee a. De ace e a s ă ne în t r e b ă m f ă r ă p ă r t i n i r e . care nu m ă pot ocupa cu toate oelea. Îl gă sim tot dea u n a de z bi n a t înl ă un t r u. Statul îns ă . Pen t r u a . ace ş ti h a m a l i ai o m e nirei să stea cât se .ş i asig u r a cerc ul de exp loatare. Ş i c u t o a t e a c e s t e a n o i Ro m â n i i d e s u t e d e a n i n ' a m av u t al t ă p l ă ce r e m a i m a r e . nu realiz a re a unei dorin ţ i ci dorin ţ a. For m e a z ă o cla s ă . au pri n ci p ii. tot aş a individualis m ul este tat ă l înflorirei îşi al dec ă derei. î n r e g u l a t o r u l s ă u . Toate clasele sunt înaintea sa egal de importante.şi reali z a pri n m u n c ă as p i r a ţ iile sale. Câ n d m e r s u l lini ş ti t ş i re g u l a t al af a c e r i l o r es t e lovit în ce n t r u l . Ea va r ă m âne a un bellu m om ni u m con t r a om n e s .ace a s t a tr e b u e st a b i li t.

Hugo Grotiu s scrie un compendiu: liberum mare. Englejii ră sp und: ne ierta ţ i .mare clausum. Ola n d a vec h e re p u b l i c e în se n s a n t i c. O exce p ţ ie pa r a for m a Svi ţ era şi Statele Unite. c' u n c uv â n t ori u n d e b u n ă s t a r e a u n u i a se t r a d u c e în a p ă s area direc t ă sau indirec t ă a un ui altuia. America. el o p r e ş t e ca ace s t e p u t e r i egal de folo s i t o a r e să se ni m i c e a s c ă u n a p e alt a . toate pe spatele ţă ranului. Ven e ţ i a ş i Ola n d a în ev u l m e d i u e r a u ca Fra n ţ a a s t ă z i. pe n t r u că clasa des m o ş te ni ţ ilor gă s e ş te o avere neî m p ă r ţ i t ă . Cet ăţ enii ger m a n i ş i polo ni (o cast ă ) cere a u re gelui liberta t e. Socie t a t e a e m i ş c a r e a . câ n d toa t e cla s e l e s u n t bo g a t e . a mo narchiei juridice. Ger m a n i a ş i Fra n ţ a vec h e p r i n ex p l o a t a r e a n e o m e n o a s ă a ţă r a n i l o r . ca r e s ă fie b o g a t ă . It a li a . preriile. Elve ţ i a t r ă e ş t e p ri n ex p o r t in d u s t r i a l ş i prin to ţ i indivizii câ ţ i alearg ă ca s ă chelt ui a s c ă sud o a r e a fabricii şi a ţă ra nilor pe privire a dealu rilo r. Gre ci a ş i Ro m a t r ă i a u p r i n sclavi. Libertatea e libertatea de a explo a t a . al e c ă r e i in t e r e s e s ă fie ac e l e a ale a r m o n i e i s o c i e t ă ţ i i.o împ a r t e . ci în se n s soci a l. p u t e r n i c ă cân d toate su nt p u t e r n i c e. p u t e a s ă zic ă da. aceea a individual ismului. egalita t e a e egalita t e de a deveni tira n. p e n t r u c a l u p t a s ă p o a t ă fi p u r t a t ă î n m a r g i n i . care ca ş i cele antice tr ă iau prin exploa t a r e a sclavilor şi a ţă ra n ilor. t r e b u e ş t e o f a m i l i e . un d e Dom n u l era cu mâ n ile lega t e şi cel în t â i u în t r e egali . Deci societ a t e a e câm p u l schi m b ă rilor vecinice. Cet ăţ enii fran ceji (cast e) st rig a u su b Richelie u liberta t e. ca ş i vecin ul me u. Aceas t a e din a s t i a mon a r c h u l. S'o vede m. influen ţ a econ omic ă a Aus t r i ei devi n e de s t r u c t i v ă ş i cu m s u b ea abia Hâncul îşi desc hide ochii. Polo ni a. nimice ş te clasele sociale şi în ur m ă şi stat ul: cum prin înmul ţ irea neam ului lui Hâncu. contra spoielei. a statului ca o unita te absolut ă . statul este regulatorul a ce s t e i lu p t e . u n d e o cla s ă st ă p â n e a to t u l. pe care şi. Deci Anglia. adic ă liberta t e a de a. Polonia. Egipt ul. Unga ri a. Re p u b l i c e l e a n t i c e s e b a z e a z ă p e s u p r e m a ţ i a cla s e l o r în fo r m ă d e ca s t e . adic ă o sum ă de drept u ri şi privilegii. care să compe n s e z e pe deplin sacrificiile celor inferioare.i spân z u ra dup ă plac. dar par n u m a i . un bellu m omnium contra omnes. Cu to t u l op u s ace s t e i se rii de idei es t e re p u blica nis m u l. re p u b l i c a m o d e r n ă se ba z e a z ă pe s u p r e m a ţ i a ace lora ş i clas e în for m ă movibil ă . Ro m â n i a s u n t a s t ă z i r e p u b l i c e în se n s mo d e r n . sistemul liberal. Vod ă a dic ă st a t u l.a lui Hânc u r ăm â n e a . contra tendin ţ ei egoistice a acestor clase de a câş t tig a m u l t pri n m u n c ă p u ţ i n ă . De aceea se vor vedea în toat ă ome nire a dou ă mari serii de idei. dou ă tabere.p ri m u s in t e r p a r e s . când s'or împle a. se sparie de câte . fra t e r n i t a t e a u n m of t ilus t r a t prin ghilotin ă . de a n u se în t r e b a în socote ala cui tr ă esc. î n c a r e o p a r t i d ă . Să venim la re p u b licele ro m â n e . Au s t r i a . s t a t u l st a b ilit a t e a . a lupt elo r pen t r u existe n ţă şi su p r e m a ţ i e.poate de bine. r e p r e z e n t a n t a u n e i s a u m a i m u l t o r c l a s e (î n s ă n u a t u t u r o r ) . Ger m a ni a vec h e . D e a c e e a . Rep u b l i c ă es t e oric e s t a t . Olanda cerea pen t r u com e r ţ u l s ă u liberta te. a d e s e p r i n t o a t e l a u n lo c . câ n d n u p o r n eş te din armo nia intereselor. a armoniei int ereselor. Rom a. An g l i a e x p l o a t e a z ă In d i a .şi desb r ă ca ţă ranii şi de a. Să cercet ă m în zigzag şi repede ideea libert ăţ ii. De aceea el va fi prin o aspr ă organizare contra semidoctism ului. ci din individualism. p o a t e s ă a j u n g ă l a s t ă p â n i r e . s a u p r i n ex p l o a t a r e a u n e i ţă r i p r i n a l t e l e . Tot pe n t r u că individ u ali s m u l este princ ipi u l vit a l al n a t u r e i o m e n e ş t i . De la bilul maritim datea z ă înflorirea Angliei. Ele exis tă sa u p ri n ex pl o a t a r e a ne o m e n o a s ă a u n e i cla s e p ri n alta. p r e f e r ă m în p r i v irea mo ş te nir ei legea salic ă şi nu maior a t u l. sa u p ri n expl o a t a r e a sclavilo r ş i a ţă r a n i l o r r o b i ţ i (cele a n t i c e). Să ve d e m cu m libe r t a t e a .. şi aceea. Hânc u zicea ba şi pe . el va că uta a deprin d e şi clasele superio a re la o mu nc ă folosito ar e. Fran ţ a. Ac e s t e r e p u b l i c e l e î m p a r t î n a n t i c e ş i m o d e r n e . Nu vorbi m de re p u b lic a ni s m u l în se n s di pl o m a t i c . Fr a n ţ a p e t o ţ i iu b i t o r i i d e lux di n lu m e . Grecia.

Do m n i i pe ca r e îi ale g e în t â m p l a r e a ş i in t r i g a . De aceea să privim împrejurimile. Noi am tr ă it sub influen ţ a drep t ului public a unui popor republican.lea începe în sfâr ş it o domnie lung ă şi lini ş tit ă . ca să pricepe m şi mai bine organiza re a lor putre d ă de stat. Ş i c u t o a t e a c e s t e s e ş ti e d i n r e l a ţ i i l e m e d i c u l u i ve n e ţ i a n . In Prusia boerii începu s e r ă a vorbi leş e ş te de dragul institu ţ iilor polone . Pu t e r e a s u p r e m ă a s t a t u l u i s a u m a i bi n e zis scaun ul celui întâiu dintre egali. In aces t e t u r b u r ă r i t r e c e v r e m e a . El ni m i c e ş t e infl u e n ţ e l e d e d i n a f a r ă c u s a b i a ş i c u i s t e ţ i a . nefiin d în st a r e s ă înfrâ n e z e aces te eleme n t e de disolu ţ i u n e. ş i a r e m u l t e riv a li t ă ţ i d e î nvi n s . A f o s t d o m n i a c e a m a i glo r i o a s ă a Mold o v e i. în sens ul antic al cuvân t ul ui . I n s ă a c e s t a m o a r e o t r ă v i t d e chia r Doa m n a sa. ca r e s e s f â r ş e ş t e c u ri s i p i r e a o ş til o r lui Carol al XII. n u es t e ni mi c m a i p u ţ i n d ec â t vrednic de laud ă . n u ş tie c ă vin di n ba al lui. Regalitatea electiv ă i. Ş tefa n e uci s d e bo e r i s u b co r t u ri l e d e la Ţ u ţ o r a ş i d i n vi ţ a Mu şă t e ş t i l o r n u r ă m â n e d e c â t Do m n i ţ a Ru x a n d a .a omorît politice ş te. Mai întâiu nefericita de Domnie electivă. d e la s t i n g e r e a m atc ei în roi ul Moldov ei. D e l a 1 4 5 7 . p â n ă la s u i r e a p e t r o n a lui Ştefa n cel Mare. Vin r ă sboa ele dint r e fra ţ i. o ca m p a n i e .ve de ş i n u ş tie de u n d e vin relele. In 33 ani el orga n iz e a z ă ţ a r a bis e r i c e ş t e ş i p oli t ic e ş t e ş i m o a r e avâ n d o sing u r ă ne n o r o c i r e: are doi fii în loc de un ul. un d e po t nu m a i. Du p ă el vine Pet r u (linie nele gi ti m ă ). Dar a fi cet ăţ e a n polo n era u n privil egiu. Ş tef a n a t r e b u i t să a s i g u r e p r i n c ă l ă u u r m a r e a fi u l u i s ă u p e t r o n . Domnia scurt ă a lui Drago ş ne inspir ă mari îndoeli asupra sor ţ ii acelui Voevod.dar marele Elector îi înva ţă minte. Cet ăţ e nii aces t u i sta t era u egali. C u ve n i r e a l u i Ş tef a n c e l t â n ă r p a r e a fii p ri n s oa r e c a r e sla b e r ă d ă cini legiti m i s m u l lu m i n a t e i r o a d e d e Mu ş a t i n . din care nu m ai u n lu c r u s e ve d e cla r . Du p ă el u r m e a z ă 6 Do m n i în r ă s ti m p de 50 d e ani. Ţ ara se de sc hi d e influe n ţ e l o r str ă ine.resp u blica Polo niae. In Suedia boe rii vor tot aces t e lucr u ri. Aici se vă d rez ult a tele stabilit ăţ ii. Ur m e d e le gi t i m i s m p a r a fi f o s t r ă m a s ş i a t u n c i . d o t a t ă c'o ene r gi e şi cu calit ăţ i rar e în isto rie.a lui Alexand r u cel Bun. un d e avem de la oamenii lui dou ă ziduri: turnul Mitro poliei din Suceava şi tur n ul Col ţ ea din Bucure ş ti. apoi din t r e veri. c ă u n ii aj u n g e a u la tron cu ajutorul Ungurilor. Acest drept public polon avea mari farmece p ent r u clasele pu t e r n ic e din ţă rile învecina t e. decât soarta acestei nefericite şi totu ş i nobile n a ţ i i. lă rgind drep t ul breslelor şi regulân d starea ţă ra nilo r. ceilal ţ i cu al Polonilotr. boe rii s u n i to ţ i a s p i r a n ţ i la u n t r o n . Cu secolul al XV. In aş a dese rela ţ ii eu ace ş ti vecini. ace s t a d o m n e ş t e în do u ă r â n d u r i . Nisipul pustiilor nu poate avea mai mare nestator nicie. care înce pe. uz u r p a t o r ş i el. pagi ni înc u r c a t e ale isto ri ei noa s t r e . le adu n ă su b ste a g ş i decla r ă r ă sb oi u la toa t a lu m e a. De la sti n g e r e a p r o g e n i t u r e i b ă r b ă t e ş t i a n e a m u l u i d o m n e s c . Cei mai mul ţ i locuitori misera plebs contribuens nu însemna nimic. care striga în parla m e n t: nie poswo liam Panie.lea pâ n ă în ţă rile noa s t r e .1 5 0 4 s e vă d d i n n o u e f e c t e l e s t a b i l i t ă ţ i i . pen t r u fiecare me dia de 8 ani . în ţ el e a s ă cu bo e rii. în care s'au desvolta t Românii. Fiul s ă u Ilie s e t u r c e ş t e . drep t ul lor pu blic nu pu t e a s ă r ă mâe f ă r ă înrâ u ri r e asu p r a noastr ă . dar mai n o r o c i t d e c â t c e i l a l ţ i . aceasta şi excesul libert ăţ ii ind ividua le. p e c a r e n u . Poporul era sclav ul unui milion de cet ăţ eni poloni. c ă ci c e l c a r e ia mâ n a Dom ni ţ e i o ia împ r e u n ă cu tro n u l Ale xa n d r u Lă pu ş n e a n u . Acest drep t. C'un cuvân t acele institu ţ ii gă sesc pretu ti n d e ni trec ere. Cel din ur m ă ş leah ţ i ţ . da t e a z ă c ă de r e a Moldo vei. încâ t ca s a ne f e r i ci t ă a regilo r. atât de lă udat de că tre mai to ţ i pub lici ş tii no ş t r i. nimicea hot ă rîrea corpului legiuitor.pu ţ i n pen t r u o ţ ar ă . fiecar e din ei era sta t u l polo n în per s o a n ă . mo r m ai to ţ i de mo a r t e nefir e a s c ă . era m ă rul de ceart ă între cei influen ţ i. c ă c u t o a t ă gl o r i a ş i lu n g a s a d o m n i e .

şi a s t f e l s e u r m e a z ă r e p e d e u n u l d u p ă al t u l câ n d p ri n t r ' o infl u e n ţ ă s t r ă i n ă câ n d p r i n a l t a . dup ă Tugomir Basarab . Ban de Severi n. lip s a u n o r din a s t ii con s t a n t e au tr a n s f o r m a t ţ a r a a p r o a p e î n p a ş a l â c . Fiul să u legitim Mihail moare d u p ă 2 a ni.. pe n t r u ca r e n u i se d a na ţ i u n e i nici o co m p e n s a r e . Duce de Fă g ă ra ş ş i Amla ş . Lă ptu ş ne a n u o t r ă vi t c u sil a.le a fi ul lui Da n I. Dup ă Dim.a că rui înce p ă t u r ă se pe r d e în noa p t e a u ne i ist o r ii.ur m e a ză Alexa n d r u . desce n d e n ţ i legitimi ai lui Dan I. Iată şi aici efectele stabilit ăţ ii: do m ni a cea mai glorioas ă şi întin de r e a ter itoriului cea mai mare. Des p o t Vod ă ucis cu bu z d u g a n u l . u r m a t d e Da n al II . pu ţ i n vom sp u n e de s p r e ea. Mol d o v a p e r d e d o u ă p r o v i n c i i. purta te precu m se vede de frate . Acolo se s t a t o r n i c e ş t e din a s t i a Basa r a bilor ş i aju n g e re p e d e la o cul m e. p u t e r e a c e n t r a l ă a s t a t u l u i e c u r a t n o m i n a l ă .iu.P er d e va t r a a ş e z ă rii ei. e r a u d ă r i p e n t r u î m b o g ă ţ i r e a p e r s o n a l ă şi r e p e d e a a c e s t o r o a m e n i . O soart ă mai fericit ă . Da n I . De aici is t o r i a Ţă rei Ro m â n e ş t i d e c u r g e asem ă n ă tor cu cea a Moldovei prin luptele continue între Dă nule ş ti. vi a ţ a ş i a v e r e a îi e r a u î n p e r i c o l . are Ţ ara Româ n ea s c ă . El las ă doi fii: Dan ş i Mirce a . Bog d a n Vo d ă go n i t la Mosc o v a . In t r ' a d e v ă r s e î m p ă r ţ i s e Pol o n i a ş i o ţ a r ă . Cante m i r în Moldova ş i pu ţ i n du p ă că dere a Basara bilo r în Ţ ara Româ n e a s c ă vine Dom n ia Fan a r i o ţ i l o r . Su b Do m n i i f a n a r i o ţ i . R ă s v a n î n ţ e a p ă . C h i a r d a c ă u n u l d i n t r e e i c e r c a a fi al t c e v a d e c â t ce e a c e e r a în î m p r e j u r ă r i l e d a t e . Mircea e Voevod al Ungro Vlac h ei. I o a n Vo d ă u c i s d e T u r c i . regele Ungariei şi câ ş tig ă de p lina au t o n o m i e a ţă rei sale. st r ă f u r g e r a t e di n câ n d în câ n d de nu m e l e Banilor ba sar a bi . ş i c a r e a v e a u n u m a i t i t l u l d e D o m n ş i p o m e n i r e a în bis e r i c i.iu şi Drăcule ş ti.să u Mircea. s ţ ap â ni to r amâ n d u r o r ţ ermilor Dun ă rii pân ă la Marea Neagr ă . La 136 0 el e Voevod al Ţă rei Româ n e ş ti. apoi Vladislav care întinde repede ma rgi nile ţă rei. Basara bii su n t stin ş i prin sabie. ş i n u p r i n r ă s b o i u — p r i n vâ n z a r e . Urme a z ă Rad u Negr u care ba t e pe Ludovic cel Mare. cara c t e r e l e tr uf a ş e ale aris t oc r a ţ i ei devin servile.iu e re n u m i t p r i n r ă s b o a e l e s a l e . a r m a t a n u m a i exi s t a d e fe l. de la care . Form e le biz a n t i n e vin în locul celo r vechi. Dup ă vremi pline de împe r ec h e ri. Vlad poreclit Dracul.prin o întâ m pl a r e analog ă cu cea din Moldova . care bate pe regele Carol Robert. P e t r u Ş ic h i o p u l ca vai de sufle t u l lui. D ă r i l e g r e l e . Dom n al cet ăţ ii Duro s t o r ş i al ţă rilor tar t a rice. î n c e r c a r e a Mo v i l e ş t i l o r d e a f o n d a o d i n a s t i e s e s p a r g e p r i n l u p t e l e î n t r e f ii i lor ş . nici de c u m în s ă co n s i s t e n ţ a m o n a r h i c ă . îm p re j u r u l c ă r ui a s ă s e cri s t a l i z e z e . c a r e e r a u t r i m i ş i p e u n t i m p a n u m i t . Parale lo gr a m u l d e p u t e r i n a ţ i o n a l e pi e r d u s e p u n c t u l co m u n de ac tivit a t e . descen de n ţ i ilegitimi ai lui Mircea I. Mit r o p o l i a s a veche. a. ca r e t r ă i s e în . Infl u e n ţ a ac e s t o r a fiin d o bi e c t u l u n u i st u d i u de o s e b i t. De la moa r t e a sa înce pe discor d i a în casa Basarabilor. Acesta devine pă rintele liniei Drăc ul e ş ti l o r . Ţ a r a d e v i n e v a t r a d e s c h i s ă a i n f l u e n ţ e l o r st r e i n e . c a r e t r e b u i a u să s e f o l o s e a s c ă d e s c u r t a d u r a t ă a D o m n i e i l o r . îns ă totu ş i foarte ase m ă n ă toa re cu acee a a Moldovei. la 1365 Ban de Severin. Dar Mircea mai avea un fiu nelegitim. ace a s t a n u ave a u n sâ m b u r e s t a bil. Disco r d i a din l ă un t r u . la 1368 Duce de Făgă ra ş .m a i şe d e a u n s u l l u i D u m n e z e u . In tr'a dev ă r. primite în sân ul lor. ş i a p r o a p e to ţ i sf â r ş e s c r ă u. în urm a intrigelor unei noua linii. . Moldove nii au avu t ne n o r o c i r e a de a vede a î n s t r ă i n a t p ă m â n t u l l o r c e l m a i s c u m p —. m o r m i n t ele Do m n i l o r . d. şi anu m e Cantac u z i n Basara b.iu se sue pe tron la 1383 şi domne ş te pân ă la 1418 adică 35 de ani.iu. Mircea I.intr ă discor dia în roiul de albine vorbitoa re. s t u p u l de u n d e a u p o r n i ţ i r o i u r i l e c a r e a u î m p o p o r a t ţ a r a d e j o s . vec h e a s a ca p i t a l ă . m. Aro n Vod ă mo a r e în te m n i ţă .

fiin d oa m e n ii lor. alta burgh es ă . clas ă cu clas ă . r ă u c'a u c ă z u t b r e s l e l e. o sche m ă pent r u înse m n a r e a unei adu n ă tu ri de oame ni.cum dispar clasele po si t iv e ale Moldov ei o m cu o m. un co m p l e x de latif undii în care dre pt ul privat e drep t public.de aceea ră u este c'au că zut r ă z e ş ii. limba na ţ ional ă e într'o vă dit ă decaden ţă . Turcia începuse a slă bi. Aceş tia nu st ă teau sub autoritatea statului. Tran silva nia cu do m n ia electiv ă . Căci se vor vedea tirm ă rile. Ţă ra n ii io b a g i. şi s ă vede m cu m se de sv o l t ă din ea su m a de as t ă zi. Pent r u c ă nu exis t ă m o ş t e n i r e a pri m o g e n itului şi fiindc ă boierii sim ţ eau.infl u e n ţ a m o r a l ă a Au s t r i e i ş i c ă D o m n u l a p l ă t i t c u c a p u l p r o t e s t a re a s a. adMinistrat e de ele înşile. mo ş te nire a averei teritoriale mo ş te nire a pute r ei în st a t. In Moldova în s pe ci al beo ri m e a nu mai se m ă n a de fel cu Nistor şi Grigore Urechi. un a ţă r ă neasc ă . cu m fu n c ţ iile vie ţ ii econ o m ic e dege n e r e a z ă . Ca să revenim la vorba pronu n ţ a t ă de mai multe ori în acest studiu: Statele de 'mpre jurul nostru care aveau o monarchie stabil ă . ad mi ni s t ra ţ i a şi dr e p t a t e a tr e b u i a u s ă fie înt r ' o sta r e de plâ n s . Ce er a în ţ a r ă la 18 2 0 ? Boerii mari.a sila. Boer u l er a a p r o a p e au t o c r a t pe m o ş ia sa. Deci ved e m c ă exis t a u d o u ă clas e ne a t â r n a t e . ades e ştiutori de carte. că zus e în mâinile Austriei. Cu o mini m ă pu te r e a stat ul ui poli ţ ia. t r e b u i a s ă a i b ă ş i s o a r t a e i . Nu m a i în grave cazuri penale . Se va vedea cum influ e n ţ e l e st r ă in e g ă sesc în fala n g ele na ţ i o n a l e golu ri din ce în ce mai si m ţ i t o a r e . nu mai avea nimic de per d u t decâ t doar fic ţ iu n e a unei expre sii geografice. . Cler ul laic ş i mo n a s t i c. er a u br e s l e cu st ă ros tiile lor. . O p a r t e din copii se călug ă reau cu de . er a n e a p ă r a t ca ş i s t â l p i i s ă ca d ă . . Ţ ara nu mai est e dec â t o mo ş ie ma r e. s'au cristalizat împreju r ul acesteia şi au devenit uria ş e. România care mo ş tenise de la Poloni nestabilitatea. O clas ă este într' u n po p o r un facto r al armo niei societ ăţ ii. Au c ă z u t ş i boierii. se int r o d u s e s e u n fel d e sil n i c ă e r e d i t a r e . Boerii mici slujb a ş i. Isp r a v n i c u l car e er a to t u l în t r ' u n ju d e ţ . cu m p ă mâ n t u l ro m â n e s c devine un tere n de exp loata r e pen t r u ind u s t r i a str ă in ă şi pr ole t a r i a t u l indigen. Nimicind u . ar mata. cu Miron Costin. m ai eu dre p t cuvân t s'ar pu t e a nu m i isto ria nimicirii r ă z eşilor şi bresla ş ilor. Cine ră mân ea să fie ad minist r a t de stat? Dou ă ele m e n t e n e a t â r n a t e : 1) r ă z e ş u l. se închircesc. Cu că derea Poloniei şi luarea Bucovinei se înc epe o nou ă epoc ă a influen ţ ei austriace: cea care atingea politica exterioar ă a statelor române ş ti se schimbase întru atât. şi erau sus ţ in u t e de Rusia şi Turcia. Din Domnia unei sing u r e clase rez u l t ă : lipsa total ă de dre p t pe n t r u clasa de mi jloc.a t â t e j a a s e m ă n ă r i c u e a . cu m arterii str ă ine intr ă în corpul nostru social. Ist o r i a celo r di n u r m ă 50 de ani pe car e m u l ţ i o n u m e s c a reg e n e r ă r ii n a ţ i o n a l e . Era u m e s e r i i. perd puterea lor fizic ă . fă r ă legi şi f ă r ă cultur ă .inte rv e n e a jus ti ţ i a sta t u l u i. perd guvernul lor na ţ ional. în ca re ace s t p u n c t ce n t r a l lipse ş te. r ă u c'a u c ă z u j t boerii. că în mă rimea prop rie t ăţ ii teritoriale consis t ă pute re a lor. unul sau doi mo ş teneau numele şi averea. 2) ne g u s t o r u l ş i bre sl ele. Ung urii erau supu ş i. nu aveau dreptu ri. Cum se schimbase fa ţ a lucru rilor împ rej u r u l Româ niei! Polonia că z use.şi nici atunci tocmai . întru cât aceste ţă ri nu mai înse m n a u nimica politice ş te. Ace ş tia nu erau oame nii ni m ă r u i. eşit ă din r ă sboinicii împ ro p riet ă ri ţi. al ă turat ă cu fru m o a s a î ş i spo r n i c a limb ă a cronic a rilor. — ţă rile ro m â n e . Erau clase ale evului mediu. Să face m oar e cu m o su m ă a aces t ei st ă ri de lucr u r i. To t u ş i t r e b u e s ă c o n s t a t ă m c ă ni c i u n Mol d o v e a n n' a p u t u t fi mi t u i t d e . ad m i ni s t r a t ă în felul un ei mo ş ii. dar aces te clase de oa me n i. ca ri s t a u s u b oc r o t i r e a ace s tor a. în locul ei venise Rusia.se îns ă talpa ţă rei.

Da t o r i a d e a fi sl u j b a ş al ţă r e i .o d a t o r i e f o a r t e gr e a ş i p e r i c u l o a s ă s u b d o m n i i l e vec h i.s e p o a t e p r e t i n d e d e la u n o m s ă fie m a i m u l t d e c â t o m ? Câ n d Do m n u l n u e p u s a f a r ă d e o r i c e c o n t r o v e r s ă . ce d e v i n e el d e câ t o si m p l ă p e r s o a n ă . înc ă rc ă as t ă zi ca s a pe n s i u n i l o r .lea se p o a t e car a c t e r i z a sc u r t: Da to ri a se p re f a c e în d re p t .. b o e r u l m a r e — D o m n . ve c h i l i i d e m o ş i i .a înc h i s d u g h e a n a . u n d e fi ul bl ă n a r a l u i s' a f ă cu t cin o v n i c. Ace ş ti isp r a v n i c i ne ş ti u t o r i de car te. In ge n e r e t o a t ă s o c i e t a t e a s e c o l u l u i al XVI. c a r e î ş i ca u t ă d e in t e r e s e l e s a l e. Ş i a c e ş t i î n d r e p t ă ţ i r i d e a o s l u j i s e î n m u l ţ e s d di n zi în zi.c e s ă z i c ă Do m n u l d e c â t t o t a t â t a .D a c ă c u a c e a s t ă b o e r ie ar fi fost combinată arta ră sboiului ca în e v u l m e d i u . Mul ţ i din cei neîn se m n a ţ i se fac su di ţ i . b o e r u l m i c b o e r m a r e . . c e l e a u p e n t r u s t ă p â n i i l o r . Pe c â n d î n s t a t e l e ve ci n e d o m n e a u n bi n e f ă c ă t o r a b s o l u t i s m .şi înmul ţ ea s c ă mu ş teriii. ciubot a r ul din Germa nia s ă . da r nefii n d a se m e n e a d a t o r i i ci n u m a i d r e p t u r i co m o d e . d ev i n e u n dre p t d e a sl u ji ţ a r a . Acea s t j ă p r o g e n i t u r ă u m p l e ca n c e l a r iile ş i alea r g ă la fiec a r e su p l i c a n t ca s ă . se p u t e a r ă sc u m p ă r a cu câ ţ iv a galbeni de la ace ş ti isprav nici.a de s c h i s d u g h e a n ă . negu s t o r u l şi ciubot a r ul româ n e s c c a u t ă s ă d e v i e b o e r . s e u r c a c e ? — puterea consulatelor.r ă m â n go l u r i ec o n o m i c e . bl ă n a r u l evre u ş i .lea ş i al XVII.se veci n ie d e plâ n g e r i la Poa r t ă ş i de r ă s t u r n a r e . Noi la înc e p u t u l vea c ul ui ace s t u i a a m fo s t înc ă în veac u l al XVII. era u su b do m n ii fa nario ţ i oame ni fă ră nici o înse m n ă t a t e. c ă ci to a t e isvo a r e l e de p u t e r i ale so ci e t ă ţ i i c u r g s p r e u n s i n g u r p u n c t . co mi ş ii de la g r a j d u r i . pe d e a p s ă poli ţ i e n e a s c ă . a că ror apuc ă t u ri ad mi ni s t r a tive aveau o singu r ă ţ int ă : st o a r c e r e de ba n i. d a c ă vre a ea sa u d a c ă n u vre a. s p r e a c e s t p rivilegi u. Deci clasa de mijloc avea nu m ai do u ă căi d e sc ă p a r e : s a u s ă s e f a c ă s u p u ş i a u s t r i e c e ş t i s ă .lea. mul ţ i se fac de casa cut ă rui sau cut ă ruia. . ş 'a d e s c h i s . Casa unui cons ul devenise o adev ă ra t ă ceta t e. sa u s ă int r e în cla sa blag o r o d n i c il o r s p r e a deve n i i n s ăş i ci o c a n . car e au înce p u t ast f el carie r a. p e ca r e le u m p l e u n ele m e n t s t r ă i n .i to a r n e ce n u ş e sa u nisi p p e h â r t i e. Fala n g a. Şi b oie r ii mici cu m se fo r m e a z ă ? Pri n m e r i t e l e i p e r s o n a l e . b o e r i a m i c ă s a u m a r e t r e b u i a s ă fie u n o bi e c t d e invi d i a t . . . . S ă v o r b i m d r e p t .a c o l o Evreul ş'a desc hi s ciubo t a ri.ş i p u e pe ca s ă p a j u r a cu d o u ă ca p e t e . .iar opo zi ţ ia con tr a ace s t o r pe d e p s e ne d r e p t e ş i ba r b a r e n u era nic ă iri. s a u î n s f â r ş i t s ă i n t r e î n s l u j b a unui boer mare şi să sufere mai bine palmele cu coanelor decât falanga aplicat ă de cutare aprod.a d i c ă p a z n i c d e n o a p t e . d e s i g u r c ă c a v a l e r i i c o t u l u i ş i a i c a l u p u l u i ş ' a r f i e x e r c i t a t m a i d e p a r t e p a c i n i c a şi m ul t folo si t o a r e a lor me s e r i e . car e în t r ' u n râ n d î ş i s u p e n d a s e p l ă ţ i l e . p e lân g ă ace s t e a cav al e r i s m u l d ev e n i s e ief t e n în Mol d o v a .şi adaoge milioanele. . Cam a r d i n e r ii. servin d fă r ă plat ă . v ă t a j i i. nu ba z a t ă pe mu n c ă .st ă rostiiie lor — asu p r a că rora stat ul româ n n' av e a nici o p u t e r e . Mul ţ i de acei.. pe n t r u gre ş eli mici. n u p r i n sluj b e f ă cu t e ţă rei. ţă ra n u l fecio r bo e r e s c . Un d e b a c a l u l b o e r i t ş i . D a r p r i n a c e a s t ă g r ă m ă d i r e l a p o r ţ i l e p r i v il e g ii l o r ş i al e sl u j b e l o r . In t r ' o ţ a r ă u n d e fie ci n e zi c e: "c h a c u n p o u r s o i" ş i „a p r è s m o i le d é l u g e " . ca r e d e p r i n d e a p o p o a r e l e la o m u n c ă regula t ă . mul ţ i în sfâr ş it caut ă prin bani şi st ă ruin ţ e s ă aju ng ă la sfân t u l privilegiu. p ă r ă si n d vechi a ş i ne a t â r n a t a lor albie. Ş i p e c â n s p u t e r e a s t a t u l u i r o m â n s c ă d e a — . te m â n d u . cei st r ă i ni ave a u p r e t u t i n d e n e co n s u l a t e l e.o Evre u l. ci pe privilegiu. s e b o e r e s c to ţ i ş i a u o p r o g e n i t u r ă fo a r t e bo g a t ă .Evreii. Se na ş te o mi ş care nes ă n ă toa s ă în so cieta t e. lor . la noi Vod ă era cu m â n ile lega te. Neg u s t o r u l vre a s ă fie boe r. Pe când comerciantul din Lipsca căuta să . u n d e ci u b o t a r u l r o m â n s ' a făc u t c u s t o d e a l u r b e i .avea de ad m i n i s t r a t pe neg u s t o r ii şi bre sl a ş ii din ţ a r ă .

Ce s i m ţ e a u ţă r a n i i c u m e s t e b o e r u l ? Ţă r a n i i s ă i e r a u b o g a ţ i .ş i asig u r e po z i ţ i a pe r s o n a l ă . j o c u l d e c ă r ţ i n'a r fi fos t ni mi c .d e m u l ţ i m e a ju d a n i l o r . cu acele a ş i tr e b u i n ţ e . Era u n o m d e u n ca r a c t e r r ă u . r ă p i t o r . Nici u n u l di n u r m a ş i n ' a fi av u t ca r a c t e r u l a p r i g al b o e r u l u i n o s t r u şi c u t o a t e a s t e a s u p u ş i i l u i a u d u s . p o s e d a .a u u n s f â r ş i t . I n l o c u l u n u i s u b i e c t . fo ş til o r v ă t a j i d e m o ş i e s a u fiil o r lo r .u n e l e m e n t d e n e s t a b i l i t a t e î n a v e r e a o a m e n ilor.clas a scrib ilor 83). o d i s p o z i ţ i e . a p ă s a fo a r t e u ş o r as u p r a s u p u ş i l o r s ă i. c a r i n u ş ti a u d e c â t a r t a s c r i e r i i ş i a c e t i r i i . rec r u t â n d u . E gr e u d e a ex p u n e o id e e f u n d a m e n t a l ă cu r a m i f i c a ţ i i l e ei a ş a.o a m e n i i . î n vi a ţ a e c o n o m i c ă c r e ş t e ş i î n g r o a p ă o n a ţ i u n e . d e s t u l c ă er a b o e r ro m â n e s c .. Un mic b u l g ă r d e o m ă t c ă z â n d di n vâr f u l u n u i m u n t e s e f a c e d i n ce î n ce m a i m a r e . Tot în ac e a s t ă vre m e se ext e r m i n e a z ă p ri n p r o c e s e n e d r e p t e c l a s a r ă z e ş e a s c ă .ace ş ti o a m e n i s e î n m u l ţ e s c p e z i ce m e r g e . Ac e a s t a m e r g e cre s c â n d ş i di s o l u ţ i u n e a cla s e l o r p o z i t i v e cre ş t e.p ă m â n t u r i l e s ' a u d u s î n b u c ă ţ i p r i n p r o c e s e ş i m o ş t e n i r i .ş i în schi m b u l vec h ei clas e bo e r e ş ti ave m o n o u ă clas ă . c a r e . El a mu ri t . e l d e s c h i d e o p o a r t ă m a r e b oie r il o r mici. Des face r e a pa r ţ i a l ă a latif u n d i il o r în m u l ţ e ş t e n u m ă r u l clas ei feo d a le. c u u n r a r si m ţ is t o r i c .s g â r c i t . se va ved e a cu m orice lege org a n i c ă a ţă rei înt r o d u c e ele m e n t e d e n e s t a b i l i t a t e . o cla s ă de tu r b u r ă t o r i de me s e ri e. î m p ă r ţ i t ă a s u p r a u n e i m a s s e a t â t d e m a r i d e p ă m â n t ş i de oa m e ni. Ne m i r ă m c u t o ţ i i d e m u l ţ i m e a crâş m el o r în ţa r a n o a s t r ă . ca n c e l a r i i l e g e m d e p r a c t i c a n ţ i f ă r ă p l a t ă . ca u z a e m u l ţ i m e a r a c h i u l u i . cre ş te cre ş te ş i azi. s t r i c ă o g o a r e l e . De a c e e a v o i il u s t r a p r i n fa p t e ac e s t e t e o r i i. era apr o a p e nesi m ţ i t ă . d a r c a r e p u s în a c e a s t ă s o c i e t a t e n e s t a b i l ă c a n ă s i p u l p u s t i i l o r .i c e r e a u s c a u n u l .. în c â t s ă d e e u n t a b l o u u n i t a r . In locul b o e r i l o r m a r i .ş i m e m b r i i di n fiii cle r u l u i lai c . cau t ă s ă . Int r ' o soci e t a t e în c a r e m u n c a a r f i f o s t l u c r u l p r i n c i p a l . mi ş c a r e a m e r g e c r e s c â n d . a s t u p ă u n sa t . ţă ra n u l î n c e p e a s ă r ă c i ş i a d a î n a p o i . ea s'a sc hi m b a t înt r ' o cla s ă de pr ol e t a r i ai co n d e i u l u i . Id e e a exi s t ă t o a t ă i m p l i c i t ă în c a p . râ n d u r i. f ă r ă nici o îns e m n ă t a t e pe n t r u na ţ i e. d e ş ir u r i ce a u în c e p u t . p e ca r e în ţă ril e civili z a t e le ş tie fieci n e .. t o t î n a c e a s t ă vr e m e r ă z e ş iil e vec h i d e v i n m o ş ii d e p r i v il e g i a ţ i m i c i . a s p i r a n ţ i i la p o s t u r i s e în m u l ţ e s c în t r ' u n a . u n u l care are 300 apa s ă foar t e greu as u p r a sat ul ui. care c ă u ta s ă ş i om o a r e vre m e a . d a r s p r e a o ex p u n e n e s e r v i m d e c u vi n t e .di n sl u g ile fo ş tilo r bo e r i ş i fiii ace s t o r sl u g i. f ă r ă nici o tre a b ă . D a r e r a u n o m n . ş i p e c â n d u n b o e r . di n n eg u s t o r i i r e t r a ş i ş i d i n fiii ac e s t o r n e g u s t o r i . 0 0 0 d e f ă lci în t r ' u n h o t a r . Un m ic si m b u r e greşit în org a n i z a ţ i a s o c i e t ă ţ i i . I n v a z iile r u s e ş t i a d u c joc ul de c ă r ţ i. car e n'o co m p e n s e a z ă de fel pe cea vech e . e r a u a c u m m ai m u l t e s u b i e c t e . r u p e c u el c o p a c i i c o d r i l o r . cu ace le a ş i c h e l t u e l i ş i c u m a i m i c ă a v e r e . 0 0 0 d e f ă lci. c a r e a v e a 1 0 .De a ic i î n a i n t e î n t r ' o s o c i e t a t e a n e s t a b i l i t ă ţ i i . ap ă sa r e a devi n e ato m i s t ic ă . Gr ă m ă d i r e a la po r ţ il e p rivilegi ul ui devi n e din ce în ce m ai ma r e. m u l ţ i m e a vel n i ţ e l o r . Du p ă oc u p a ţ i a r u s e a s c ă vi n e u n d o m n f o a r t e in t e l i g e n t . d a r oa r e ace a s t ă m u l ţ i m e de u n d e vin e? Sub d o m n i a t u r c e a s c ă a e x i s t a t m i c u l s i m b u r e . a m b i ţ i o s f ă r ă m a r g i n i . U n b o e r . c u p r i n d e o mi c ă di s p o z i ţ i e . n e b ă ga t ă î n s e a m ă ş i t o t u ş i d e s t r u c t i v ă : Boe r u l a r e v o e a d e . Reg u l a m n t u l o r g a n i c m u l t l ă u d a t ş i cu d r e p t c uv â n t p e n t r u u n e l e p ă r ţ i ale s a l e —.e i n d i f e r e n t u n d e .a a l u n g a o r i c â n d d e p e m o ş i i l e s a l e ş i d i n v a t r a s t r ă m o ş e a s c ă p e ţ ă r a n u l i o b a g ..înt r' o socie t a t e de p rivilegia ţ i. f ă r ă n i c i o î n s e m n ă t a t e p o z i t i v ă în s t a t . joc ul de c ă r ţ i a t r e b u i t s ă fie d e s t r u c t i v . Acea s t ă cla s ă se îmfl ă râ n d u r i .o m a i r ă u s u b m o ş t e n i t o r i d e c â t s u b e l .2 5 0 . căc i a p ă s a r e a u n u i a n u m a i . fo ş tilo r co m i ş i. cl a s a d e m i j l o c a p e r i t .

S'a u f ă c u t m u l t e c r â ş m e .ar fi crea t o clas ă de amploia ţ i. dar ace ş ti amploia ţ i ar fi fost stabili. Boerii mici slujb a ş i. In sfâr ş it loan Sand ul al IV. In sf â r ş i t în an u l Do m n u l u i 1 6 6 0 ar fi ve ni t lo a n San d u l al III. Vo d ă . în locul grâ nelo r s'au luat cart o fii. Se de sc h i d cam erele. Vod ă zi c e a d a ş i Hâ n c u ba.ş i cru ţ a u po p u l a ţ i a în mo d . . se m ă nâ n c ă şi pita lui Vod ă pe rân d. a d i c ă s t a t u l er a cu m a n i l e leg a t e . car e d ă înt r ' a d e v ă r tu t u r o r aces t o r as pi r a n ţ i şi n u m a i aces t o r a . Breslele târgove ţ ilor cu st ă rostiile lor. o egalit a t e de dre p t u r i fă r ă dat orii şi prolet a rii de scribi au pus mân a pe ţă rile române ş ti. Boerii ma ri. rac h i u l tr e b u i a co n s u m a t ş i e r a m u l t . Fiecare constitu ţ ie. Ră ze ş ii. Nu e d e m i r a t . pr o p r i e t a r i de latif u n d i i.î n vi t e . insti n c t iv. Vel ni ţ a c o n s u m a p r i s o s u l ş i d a h r a n ă vi t elo r. c ă in fl u e n ţ a a u s t r i a c ă e mare. S'a î n t r o d u s ex p o r t u l într'a d ev ă r. Cu cât deve n e a u mai mul ţ i aspi r a n ţ ii la privil egii ş i po s t u r i. fă r ă energie de carac t e r. da r se sp ă r g e a de st â n c a m ai e s t ă ţ ii. c a r e î ş i vi n d e m u n c a p e b ă u t u r ă . Iobagii. Ce urm ări ar fi avut stabilitatea în domni e. c ă ci rachi ul deve ni s e o treb ui n ţă şi aceas t ă treb ui n ţă cerea împlinire. ca legea . ş i n e a m u l lui Hâ n c u cre ş t e a di n ce în ce.lea m o ş t e n e a u n st a t ro m â n e s c cu car e te .a m folo si t d e c â t s p r e a n e r ă s t u r n a Do m n i i . Unele pl ăţ i pent r u m u n c ă s e f ă c e a u î n r a c h i u . p â n ă ce am aj u n s la co n s t i t u ţ i e . Să compa r ă m acuma suma puterilor scoiale de ast ă zi cu suma puterilor sociale de sub patriarchalul prisacariu Ion Sandu Sturza Voevod. care .lea. având şi cele trebuincioase pe n t r u acea s t a . pre c u m voi ar ă ta.lea po s i t o . Pe n t r u a c e a s t a t r e b u i a u c r â ş m a r i . Iar acu m cum s'au desvoltat lucrurile? De toate de z a s t r e l e vecinil o r n o ş t r i n oi n u ne . Mitro p olit ul ar fi asigur a t o desvoltare clerului laic. Care au fo s t re z u l t a t e l e ei? O p o p u l a ţ i e n e s ă n ă t o a s ă . c ă ci nu m a i un d e Vod ă se per â n d e a z ă . cel din 59 Bucovina.p l ă t i t e c a a s t ă z i . Să ne închi p u i m c ă pri s a c a r i u l ar fi fos t din dinastia Muşăte ş tilor. Di n ş c o a l e l e p o p o r a l e a r f i e ş it oa m e n i ş tiut o ri de cart e cari r ă mâ n e a u ce era u şi nu se fă ceau su b p e r c e p t o r i de perce p t o r i căci intr a r e a între ad mi n i s t r a t o r i ar fi fost grea într' u n corp stabil.de ex p o r t . iar sud o a r e a manilor ei se capitalizea z ă în mâinile un ui eleme n t fă r ă pat rie. La influe n ţ el e secolul ui al XlX. nu s'ar fi nă scut gol u r i ec o n o m i c e a t â t d e si m ţ i t e . fă r ă limb ă . el n'ar fi rezis t a t. . Dre p t u l civil ş i. fă r ă ener gie eco n o m i c ă .Sub ce îm p r e j u r ă r i! Fir m e le de pe uli ţ a ma r e ar fi ro m â n e ş ti. Negus t o r u l ar fi ră ma s negust o r. . cel din 66 Transilvania. îns ă velni ţ ele au ră mas. S'ar fi pl ă tit p ă m â n t u l în 90 de ani şi nu în 15 . Atunci s' a r fi f ă cu t înt r ' a d e v ă r vue t m u l t .ai fi p u t u t fă li. acela ş i drept asigura prieta t e a ră ze ş ilor. ţă rani liber. ţă ra n i su p u ş i. Atu n ci r ă sb oi ul din 54 ne ad u c e a Basar a b i a. dar nu ră mâ n e a u atât ea ne .se voteaz ă legea împro p riet ă ririi. S' a u c o m b i n a t l u c r u r i l e . c'u n d r e p t as u p r a u n e i p ă r ţ i de p ă m â n t . Prin ur m are grâ n e l e n e c o n s u m a t e t r e b u i a u p r e f ă c u t e în o b i e c t e x p o r t a b i l . o p o p u l a ţ i e în care mo r t alit a t e a cre ş te în mo d însp ă im â n t ă t o r. meseria ş ul meseria ş . Caracterul vie ţ ii noastre publice. Velni ţ a p r o d u c e a rac h i u . Ex p o r t u l grâ n elo r era oprit.. Un d r e p t civil ve n i t m a i t â r z i u a r fi d a t o via ţă în stat clasei de mijloc. . fă r ă na ţ io n ali t a t e . necon te s t a t de nimeni. S' a u a d u s m u l ţ i Evr e i ş i p r o p r i e t a r u l i m p u n e a fi e c ă r u i d i n s u p u ş i i săi de a lua atâta rachiu pe an. cu atâ t cere a u l ă rgire a privilegii lor lă rgirea liber t ăţ ii pe con t a p u t e r ii sta t u l u i. care nu se ră stoar n ă la fiecare schim b a r e de minister.

n a ţ i a în în ţ e l e s u l cel m a i a d e v ă r a t al cuv â n t u l u i . dar sarcina ce o poar t ă . clasa negus t o rilor sau ind us t ria ş ilor wygs . a p a r a t r e p r e z e n t a t i v c u m îl n u m i m . d a r îi t r e b u i a c a s ă . ci oame ni cu slujb ă: guuer n a me n t ali. ca r e p r o d u c o bi e c t e l e ce c o r e s p u n d a c e s t o r t r e b u i n ţ e . pu r t ă t o r u l ist o r i ei un u i p o p o r . ni m eni n'o pric e p e . De acolo vecinica plâ nge r e. cult ă . în st a r e a sa fire a s c ă . Să vedem acum. pa uv r e r o y . ţă r a n u l m u n c e ş t e p e n t r u t o ţ i : s i g u r ş i n e c o n t e s t abil. şi pe aceasta. cum am nimicit pe celelalte.. îmb r ă că minte a. că pa r ti d ele la noi nu su n t par t ide de prin ci p ii ci de inte r e s e pe r s o n a l e . o clas ă de pa t r i ci a n i.i d ec â t p r e t e x t u l d e a cre a di n ce în ce m a i m u l t e i p o s t u r i . Cu câ t m a i m u l ţ i in d ivi z i s e s u s t r a g d e la p r o d uc e r e a b r u t ă . Ac e a s t a e s t e î n t r ' o ţ a r ă cl a s a c e a m a i p o z i t iv ă d i n t o a t e . Cu m a m t r a t a t n o i p e a c e ş t i ţă r a n i ? A m cl ă d i t u n a p a r a t g r e o i u ş i n e t r e b n i c p e s p a t e l e s a l e .toat ă activita te a unei socie t ă ţ i o m e n e ş t i e m a i m u l t ori m ai p u ţ i n o ac tivit a t e de lux . gol u ril e s u n t îm pli ni t e de st r ă ini. Ţă r a n u l n o s t r u e a e e l a ş c a ş i î n a i n t e d e ci n c i z e c i de ani. ni m e n i n'o re p r e z e n t e a z ă . chi b rit ul cu care ne a p ri n d e m ţ iga r a. . pa uv r e pay s . ni m ă nui n u . s u t e d e m i i d e Ev r e i (î n î n c e p u t u l s e c o l u l u i c â t e v a m i i). clasa po z i tiv ă a pr o p r i e t ă ţ ii terit oriale tory conserva tiv. d a r îi t r e b u i a pi o s t a v.ţăranul român.d a r in t e r e s e l e u n e i clas e po z i tiv e. galon ul de pe chipiul ge n e r a l u l u i.ş i ea tr e b u e s ă fie to t d e a u n a isto rică pe n t r u a fi imp o r t a n t ă . bog a t ă . Ne mai rămâne o singură clasă pozitivă. cum ne silim din răsputeri de a o nimici.şi repre z e n t a intere sele în mod adecvat cu în semn ă tatea lor.i pa s ă de ea. Unde su n t la noi ace s t e clase pio z i tive? Aristo cr a ţ i a ist o r i c ă . De a c e e a o n a ţ i e t r e b u e s ă î n g r i j e a s c ă d e c l a s e l e . s a u va t r e b u i c a c u a c e l a ş ti m p ş i c u a c e l e a ş i p u t e r i s ă p r o d u c ă m a i m u l t . El p o a r t ă î n s p a t e l e l u i : c â t e v a m i i d e p r o p r i e t a r i (la î n c e p u t u l s e c o l u l u i c â t e v a z e c i). Dantele de Bruxelles. singura clasă Pozitivă. Ro m a n u l c a r e m â n c a li m b i d e p r i v i g h i t o a r e . e l e s u n t în f o n d a c e l e a ş i. are tr e b uinţe de puţine lucruri: mâncarea. de fa b ric a n ţ i ind u s t r i a ş i . O r i c â t d e m o d i f i c a t e p r i n l u x a r f i a c e s t e t r e b u i n ţ e . es t e ţă r a n u l . d a r f ă r ă a c e a s t a n u p u t e a . Car e . Va t r e b u i s a u s ă p e a r ă . s a u s ă s e c u l t i v e z e ş i s ă l u c r e z e c u m a ş i n a . ş i c a r e n u . co n d e i u l d e fie r cu ca r e sc ri e m . n u m a i u n a n u: p r o d u c e r e a bru tă care rep r e z e n t e a z ă treb ui n ţ e l e fun d a m e n t a l e ale o m u l u i. z e c i d e m i i d e al ţ i s u p u ş i . el p u r t a p u r p u r ă . s e p u t e a h r ă n i ş i c u p a n e . p l ă t i t e t o t d i n p u n g a l u i d i r e c t s a u i n d i r e c t . c a r e n ' a r e ex p o r t i n d u s t r i a l . î n t r ' o ţ a r ă . to a t e ne vin în s c h i m b u l gr â u l u i n o s t r u ş i ac e s t gr â u îl p r o d u c e num ai ţă ran u l.ş i p r i n c i p i il e s u n t int e r e s e . socialiş ti. De ac ol o p r o v e r b u l fra n c e z : Pauvr e pays a n.funda m e n t al ă a unui stat. c u a t â t m a i m u l ţ i t r ă i e s c p e s a m a a c e l e a ş i s u m e d e o a m e n i . e înzecit ă .la noi legea funda m e n t al ă nu îns emn e a z ă decâ t egalita te a pe nt r u to ţ i scribii de a ajun ge la func ţ iile cele mai nalte ale sta t u l u i. Aceste pent r u existe n ţ a perso n al ă . Ţăranii. lo c u i a î n p a l a t . Să nu uit ă m un lucru .a dis p ă r u t a pr o a p e . Corelatul constitu ţ iilor st a t e l o r ap u s e n e es t e o clas ă de mijl o c. grâul e pro d u c t u l mu n c ei sale. locuin ţ a. ş i îm p r e u n ă cu ea st a t u l ş i na ţ iune a. oa m e ni f ă r ă sluj b ă : opozi ţ ie.pa u v r e pay s.i ca z u l no s t r u ? El n u s' a cul ti v a t . cla s a de mijloc po z i t iv ă nu exis t ă .care v ă d în con s t i t u ţ i e mijloc u l de a. pe al cărei spate trăim cu toţii . De ace e a pa r t i d e l e no a s t r e n u le nu m e s c co n s e r v a t oare sau liberale. c e a m a i c o n s e r v a t o a r e î n li m b ă . pe care se întemeia z ă . Om ul. obicei u r i.clasa lucr ă to rilor. m i i d e a m p l o i a ţ i (î n î n c e p u t u l s e c o l u l u i c â t e v a z e c i ) . are drept corelat o clas ă cu sam ă . p o r t . Pro d u c ă t o r u l m a t e r i e i br u t e p e n t r u ace s t e t r e b u i n ţ e . Ce e s t e c o n s e c v e n ţ a ? Es t e c ă a c e l o m s a u n u va m a i fi î n s t a r e s ă n e s u s ţ i e . cla s a ţă r a n il o r e p r e a ne c u l t ă ş i de ş i sin g u r a cla s ă p o z i t i v ă .

a r îng h e ţ a m u c u ' co n d e i u l u i . Fa ţ ă c ' o a s e m e n e a s t a r e d e l u c r u r i . s u b . Că este ră u sistem ul nostru constitu ţ ional. d a c ă n u n e vo m h o t ă r î .. mai m u l t o r i m a i p u ţ i n a b s o l u t .ş i pl ă t e a s c ă d ă r i l e . . Da r ac e s t lux d e re v o l u ţ i u n i s o c i a l e n u n i e s t e p e r m i s n o u ă . Mijloac e de re m e d i ar e a r ă ului. Nu d r e p t u l p u b l i c . ere dit a r. ţă r a n u l a r t r ă i m a i bi n e . p r o p r i e t a t e a fo n d a r ă o r ăş e n e a s c ă e s t r ă i n ă . a c o l o i . Că ţă ranul trebue s ă ră mân ă ţă ran. înlesnin d scribilor a ajunge la s t r ă i n i (în în c e p u t ul sec ol u l u i câ te va su t e). S u b c e a d i n t â i Ev r e i i a r i n t r a î n s a t e î n n u m ă r m a i m a r e d e c â t a s t ă z i . m o ş i il e a r fi c u m p ă r a t e d e s o c i e t ă ţ i d e c a p i t a l i ş t i . adic ă guver n mo n a r h i c. a t u n c i a n e . a di c ă d r e a p t a c u m p ă n i r e în t r e f o l o a s e l e a d u s e d e c u t a r e c h e l t u i a l ă ş i s a c r i f i c i il e f ă c u t e p e n t r u e a . Azi m u n c e ş t e to a t ă va r a ca s ă . c Nest a bili t a t e a est e ca u z a c ă de rii pr o b a b ili t a t e a ace s t e i a e st r â n s co m bi n a t ă cu c ă de r e a br e s l e l o r . ţ ă r a n i i a r d e v e n i s e r v i i lo r . ia r n a ţ i a r e d u s ă d e p r o l e t a r i a t . 1. Ră ul deci e înl ă u n t r u l."Lămuriri asupra influe nt e i ausiriac e". a c e a s t ă d a r e d e s a m ă s e m n a t ă d e u n X. er a p ă s t o r . (prin urm a re organi z a r e de caste eredit a re).ruI 22 al Curier ul u i int er e s e l o r gene r al e cup r i n d e o da r e de sa m ă a s u p r a p r e l e g e r e i m e l e "de s p r e inf l u e n t a a u s t r i a c ă ". p a r t e d i n a r e m d a ş i. Econo m i a . Al t f e l a m a v e a a a l e g e î n t r e d o m n i a a u s t r i a c ă ş i c e a r u s e a s c ă . ş i ace s t e cla s e a u for m a t în di s o l u ţ i u n e o cl a s ă d e p r o l e t a r i . Ş i a c e a s t a n u e o ve s t e d e s e n s a ţ i e . f a ţ ă c u o ţ ar ă . se în ţ elege c ă influe n ţ a a u s t r i a c ă ec o n o m i c ă va t r e b u i s ă p r o p ăş e a s c ă r ă pe d e ş i s ă u m p l e golu rile noa s t r e cu pri s o s u l p o p u l a ţ i e i s a l e . ia r ă cei m a i c u r a j o ş i a r m ă ri po h o d u l na Sibir. In o r a ş u l Ia ş i a b i a a t r e i a p a r t e a p o p u l a ţ i e i s u n t s u p u ş i r o m â n e ş t i . pa r t e di n pr o p r i e t a r i . N. în s ă c u c o n d i ţ i a c a s ă s e r u s i f i c e . t r ă e ş t e m u l t m a i r ă u d e c â t a t u n c i ş i se s t â n g e . c a r e d i n n o i c u m a r s c r i e . Veci n ă t a t e a Au s t r i e i e o m o r î t o a r e p e n t r u n o i. . Că num ai despotis m ul este fericirea şi progresul popoarelor. Mor o s u t ă . d a c ă n u vo m d e s c ă r c a p e ţă r a n ş i n u . robul rob. ş i s e n a s c în loc u l lo r 6 0. De a e e e a n e t r e b u e s c t r e i lu c r u r i : Stabilitate a. ca r e î m i a t i n g p e r s o a n a ş i n u a u a fa c e c u o b i e c t u l . ci p ă s t r a r e a n a ţ i o n a l i t ă ţ i i n o a s t r e e l u c r u l d e c ă p e t e n i e p e n t r u n o i ş i a r fi m a i bi n e ca s ă n u ale g e m d e p u t a ţ i d e c â t s ă p e a r ă n a ţ i a r o m â n e a s c ă . pr e c u m au f ă cu t Ung u r ii în vre m e a ab s olu ti s m u l u i.s u b . f ă r ă ju d e c a t ă . 3. a d i c ă e xc l u d e r e a p r o l e t a r i l o r c o n d e i u l u i d e l a vi a ţ a p u b l i c ă a s t a t u l u i ş i p r i n a s t a s i lir e a lo r la o m u n c ă p r o d u c t i v ă . a c e a s t a a t â t î n e c o n o m i a g e n e r a l ă a s t a t u l u i c â t ş i î n c e a in d i v i d u a l ă . Ace a s t ă m u n c ă u ş o a r ă s e p o t r i v e a cu regi m u l as p r u . d a c ă n u n e v o m t r e z i d e c u v r e m e ş i n u v o m a ru n c a la naib a to ţ i pe r c e p t o r i i. Şi a s t a merg e crescâ n d . care se des p o p u l e a z ă . cu t r a i u l s ă u si m p l u .a m s p a r g e c a p e t e l e u n u l a l t u i a p â n ă s ' a r a ş e z a l u c r u r i l e . M u n c ă . Ab s t r ă g â n d c u t o t u l d e la o b s e r v a b i l e . care dă drept la alegeri. a c ă r o r s t a t e v e c i n i e o c h e s t i u n e . boerl boer etc.I n c a z u l a l d o i l e a u n u c a z a r ş t e r g e li m b a d i n b i s e r i c ă ş i s t a t . ca r e t r e b u e ş t e d e p ri n s ă la m u n c ă . Pe a t u n c i ţă r a n u l n o s t r u cr e ş t e a m a i c u s e a m ă vite.ci a d e v ă r u l . cuprinde urm ă toarele puncte teoretice: Se zice că a ş fi sus fi n u t . cu p o s t u r i l e sal e lu n g i.p e r c e p t o r i i . pri n or d i n ad m i ni s t r a t i v . Me s e r i e ş i n e g o ţ . ca r e d e n a t u r eaz ă atât înfelesul cât şi tendin ţ a cuvintelor mele.ad mi ni s t r a t iv poria d k o m . d a c ă a m fi î n Sp a n i a. s ă n u p u r t ă m ni ci u n p r o d u c t s t r ă i n pe noi. Da c ă n' a m ave a veci n i e in f l u e n ţ e s t r ă i n e p r e c u m le a v e m . s u b p e r c e p t o r i i.i v o m a s i g u r a o d e s v o l t a r e li n i ş t i t ă . c o l o n i z a t e c u Ne m ţ i . 2.

precum au sfâr ş it şi despo ţ ii din istoria Românilor.şi repre ze n t a interesele lor în stat. Unde aceast ă putere a statului e în veci nică mi ş care şi lovit ă perpet uu în centrul să u. C'un cuvânt am sus ţ inut domnia absolut ă a principiului armoniei intereselor. Articolul e şi un înde m n cald la mu nc ă . lipsite de drept. cu care acest bă rbat plin de inim ă şi înze st r a t de natu r ă c'o minte pă tru n z ă t o a r e şi c'o fant a zie energic ă . a lucrat la istoria lui Mihaiu .Vodă. care dă drept la alegeri. ba în urm ă pân ă şi proprieta te a rural ă . 2. încercarea luă rei Olteniei sub Const. Prelegerea mea. e că puterea stat ul ui dom nia concret ă a legii trebue s ă fie mai tare decât tendin ţ ele claselor sociale şi să le înfrâne ze. proprietatea fonciar ă urban ă .afacerile stat ului. cu cari apoi a zugr ă vit acea icoan ă m ă rea ţă . 4. la care a ajun s româ ni m e a în deob ş te de la 1560 încep â n d şi pân ă ast ă zi. Că m'am ferit a vorbi despre influen ţ a austriac ă .i. Const. acolo se na ş te despotis m ul unei caste şi lipsa de drept a celorlalte clase sociale. N'am sus ţ inut că e ră u sistem ul nostru constitu ţ ional. vitejeasc ă şi mân d r ă şi vred nic ă de a se coborî din str ă lucita vi ţă a Basarabilor. înlesnind scribilor a ajunge la afacerile statului. N'am cercat a dovedi nică iri. singu r a capabil ă să asigur e desvoltar ea na ţ iu nii. în contra despotism ului. 5. dac ă se poate nu mi prop a ga n d ă . asu p r a fran ţ u z i s m u l u i societ ăţ ii noas t r e.şi pierde pe zi ce merge din manile sale comerciul. Articol în care Eminescu laud ă calit ăţ ile lui Bălcescu ca scriitor şi ca om. Brâncoveanu. asu p r a fru m o a s ei limbi de alt ă dat ă şi decad e n ţ ei limbii p ă s ă re ş ti a gazeta rilo r vremei. Articolul a ap ă ru t în Timp ul (II) 1877.a intro d u s la noi forme nepo t rivite cu starea real ă a societ ăţ ii. din care figura Voevod ului rom â n e s c ese în prosce niu95). 3. Toa t e ace s t e s u s ţ i n e r i s e înt e m e i a z ă cre d pe n e p r i c e p e r e a cel o r zi s e de mi n e. 24 Noemb rie p. şi care ast ă zi e apro a p e uitat ă şi înlocuit ă prin "pă s ă reasca" gaze ta rilor. Negru z zi. n'a fost politic ă ci econ o m i c ă . se na ş te despot ul personal. toate colorile din rela ţ ii şi noti ţ e. 1. care . care devine însp ă imânt ă toare fa ţă cu o ţ ar ă ce se depop ulea z ă . meseriile. Se ş tie neob o sit ul zel. Donici. ci am ară tat numai că acest sistem e lă rgirea vechilor privilegii asupra progeniturii claselor privilegiate din trecut şi că nu corespun d e cu clase economice pozitive. In acela ş i timp autor u l îşi expu n e şi ideile sale asu p r a genera ţ iei de Ia 1848 care . fa ţă cu un popor. care nu respecteaz ă nici o lege şi sfâr ş e ş te ră u. ră pirea Bucovinei) cât şi asupra influen ţ ei economice actuale. pân ă la aceea a clasicilor comen t a ţ i.o Alecsan d ri. Peste dou ă trei zile va eşi de sub tipar Istoria lui Mihaiu . Limba lui Bălcescu este tot odat ă culmea. etc. o limb ă precu m au scris . Articolul însu m e a z ă pe scur t idei pe care Eminescu le va desvolta în întreaga sa carier ă ziaristic ă . Eminescu vorbe ş te de spiritul r ă u în care s'au intro d u s la noi ideile apu se n e de liberta te şi egalitate. 4. care să gă seasc ă în el mijlocul de a.Viteaz ul de Nicolae Bălcescu. a domniei unei caste sau a unei persoane pe seama celorlalte clase. că despotis m ul este fericirea şi progres ul popoa relor. III şi n'a fost înc ă repr o d u s în nici o edi ţ ie a lui Eminescu. Din sute de că r ţ i şi docu m e n t e el a cules c'o adev ă rat ă avari ţ ie pen t r u gloria na ţ iei rom â n e ş ti. Despre influen ţ a austriac ă am vorbit atât istorice ş te (rolul lui Mihai Viteazul în vremea ră sboiului de 30 de ani. Ar fi m a i r ă u pe n t r u au t o r u l lor de a p r e s u p u n e re a credinţă din parte . ci că înaintarea dintr'o clas ă într'alta trebue să fie bazat ă pe munc ă şi nu pe privilegiu. N'am sus ţ i n u t că ţă ranul trebue s ă r ă mân ă ţă ran. Că prelegerea mea a fost o propagan d ă politic ă. 5. într u cât are legă tur ă cu via ţ a econo mic ă a po p o r u l ui nost r u . Deşi Bălcescu se înte m eia z ă pret u ti n d e n e a pe . In ce prive ş te starea politic ă . Tot ce am ar ă tat. 187 7) Bălcesc u ş i urma ş ii lui.Vodă . Via ţ a for m a l ă (politic ă ) a sta t u l u i a fost con side ra t ă nu m ai întru atâta.

gazet a ri cu patr u clase prima r e. El s'ar sp ă imâ n t a vă zân d cum a fost să se realize z e pe p ă mân t u l nost r u liberta t e şi lumin ă .i ajunge mint ea.o deie.o pre ţ ui nicioda t ă . cenu ş a sa n'a sfin ţ it p ă mân t u l patriei. liberta t e a ce se câ ş tig ă prin mu nc ă . A. tope ş te nen u m ă r a t ele nua n ţ e într'u n singu r întreg şi ase me n e a scriitorilor din vechime.a lă sat man u s c ri p t ele sale d . prin cartea lui ar fi trecu t o suflare rece de ironie asu p r a piticilor cari îngân a u a împ ă rt ăş i sim ţ irile unei inimi. când p ă tura de cenu ş eri. Murind în Italia. duc ca d. fă ră ca auto r ul să . atu nci abia pop o r u l româ n e sc îşi va veni în fire şi va ră sufla de greu t a t e a ce apas ă asu p r a lui. le. energic. fabric ă vorbe nou ă . fie liberta te a adev ă rat ă idealul nost r u. c'un cuvân t oame ni cari vă zân d că n'au încotr o de lipsa lor de idei.i aude vorbin d dup ă cum le dictea z ă caracter u l şi. Facă . ră spâ n d i t ă asu p r a scrierii întregi. că limba româ n e a s c ă pe vremea lui şi înainte de dân s ul era pe deplin for m a t ă şi în stare s ă repr o d u c ă gândiri cât de înalte şi sim ţ iri cât de adânci. precu m în icoanele mae ş trilor mari nu se vede amest ec ul am ă n u n ţ i t de vă psele şi dese m n u l îngrijit linie cu linie.şi fi îng ă duit a între b ui n ţ a un deva isvodiri pro p rii ca poe ţ ii. Odobesc u cu revizuirea şi editare a scrierii. lene şă. ca pe o marf ă . s'ara t ă cu acea ne . Când panglicarii politici care joac ă pe funii împre u n ă cu confra ţ ii lor din Vavilon ul de la Seina. atu nci va suna ceasul . pen t r u a p ă rea că tot zic ceva. ră m ăşi ţ ele lui dor m în p ă mân t ul din care a por nit încep ă tu r a nea m u l ui nost r u. El ar vedea parla m e n t e de pă pu ş i neroa d e. Deşi nu mai împ ă rt ăş im entu sia s m u l că r ţ ii lui Bălcescu pen t r u ideile. Cu limb ă de moar te îns ă şi. pe care n'au ştiut . cum au intro d u s for mele goale ale occiden t u l ui liberal. Colonel Angelescu la o moar t e sigur ă şi fă ră de nici un folos pe acest popo r vitea z şi vred nic de a fi altfel guver n a t. încât toat ă descrierea perso a n elo r şi întâ m p l ă rilor e dra m a tic ă . nu mai sun t p ă tru n ş i şi se slujesc nu m ai de dân sele ca de o pârg hie pent r u ajunge re a unor intere se mici. ast ă zi când vitejia şi vârt u t e a ţă ran ul ui nost r u ne face s ă uit ă m făţă rnicia şi micime a de suflet a oame nilor de la 1848 şi neme r nicia unor a dintr e coma n d a n ţ ii impr oviz a ţ i de fra ţ ii ro ş ii. fă ră ş tiin ţă şi fă ră avere va fi împin s ă de acest popo r în întu n e r ec ul. totu ş i mu nca nu se bag ă nic ăiri în sam ă . înainte de a vedea cum contim p o r a n ii care au copil ă rit împre u n ă cu dân s ul şi în cercul1 lui de idei. pent r u a simula o cultu r ă care n'o au şi o pricepe r e pe care natu r a n'a voit să le. îmbr ă cân d cu dân sele pe ni ş te oame ni de nimic. cari pen t r u a. O neobicin ui t ă căldur ă sufletea sc ă . ce cu drep t i se cuvine. profesa t e azi de colegii lui de la 1848. risipin d vechea zidire a limbii româ n e ş ti. univer sit ăţ i la care unii profeso ri nu ştiu nici a scrie o fraz ă corect. ci e pe veci ames t ec a t ă cu aceea a să r ăcimii din Paler m o.şi vedea visul cu ochii. Nicolae Bălcescu e de altmin t r ele a o dovad ă . de ş i ne .se aceast ă scriere evang helia neam u l ui. se vor stinge pe rud ă pe să mân ţă de pe fa ţ a pă mâ n t u l ui nost r u.am încredin ţ a t cu durer e că chiar aceia ce azi le repre zi n t ă . adev ă rat. căci este sincer. care va vedea lumin a la vreme. să rac şi p ă ră sit.şovăire de care ne minu n ă m în caracte rele antichit ăţ ii.au exploata t pe acestea. de ş i ştim că dac ă inima lui era vie în vremea noas t r ă .a luat la sine înainte de a.lui Ioan Ghica şi ast ă zi du p ă un p ă trar de veac din ziua mor ţ ii lui societa t ea acade mic ă a îns ă rcina t pe d. el îi vede pie eroii săi aievea şi. Dum n e z e u a fost îndu r ă to r şi 1 . totu ş i entu sia s m u l lui ca atare ne înc ălze ş te.şi dura glorie pe ac ţ ii. fran ţ u z i rii şi a civiliza ţ iei "pom ă dat e" a fost curat în dau n a limbei noas t r e. încât tot ce s'a făcut de atu nci încoaee în direc ţ ia latiniz ă rii.isvoare şi scrierea lui e rez ul ta t u l unei îndelu n g a t e şi am ă nu n ţ it e mu n ci.

Univer sit a t e a e dec ă z u t ă . sta t u l u i. ne teme m chiar de a face conclu zi a final ă. Elemen t e nep r e g ă tite se îmb og ăţ e sc prin politic ă din averea. ră să rite din alte st ă ri de lucru ri. înain t e de 184 8.adev ă ratei libert ăţ i.vor dest ul de în ţ elep ţ i ca să nu lingu ş easc ă pati mile mul ţ i mei cu fraze sun ă to ar e. To ţ i fac politic ă în loc s ă se ţ ie de ocu p a ţ ii serio a s e. Legile str ă in e. dar po t rivite cu Fran ţ a. Tur m a net r e b n icilo r treb u e alu n g a t ă . Azi n'ave m nici bog ăţ ii. Articolul II. Starea noa s t r ă eco n o m i c ă de po p o r agricol nu ne per mi t e pri mi r e a instit u ţ iilo r de lux a sta t elo r ind u s t r i a le. a da t pe b ă trâ ni la o piar t e ş i a luat con d u c e r e a ţă rii. Liberalis m u l de la noi nu are o baz ă serio a s ă . nici con d i ţ iile eco n o m ic e neces a r e. apoi. ins tit u ţ iile str ă ine au s ă r ă cit clasa po zi tiv ă . I. da u pe fa ţă . In pri m u l articol. era mult mai bine în ţ ar ă . econ o m i c ă a ţă rii.vor în stare acei tineri să în ţ eleag ă . legile su n t str ă in e. serio zi t a t e a gân di rii lui Eminesc u ş i p ă tr u n d e r e a pro b le m e l o r vie ţ ii noa s t r e p u blice.i stabiles c re rep u t a ţ i a. întrunirile si parlamentele sunt temelia unui stat. Clasa noa s t r ă de mijloc e for m a t ă din da sc ă li şi avoca ţ i. deo s e b i t u l talen t de ziari s t al lui Emines c u . e în leg ă tu r ă cu star e a. ca adica întâmplarile concrete din viata unui popor sunt supuse unor legi fixe. va fi mai în stara s ă în ţ eleag ă pe acest popo r. la Timp u l şi. rasarite din libera învoiala reciproca dintre cetateni: nimeni afara de potaia de gazetari ignoranti nu mai poate sustine ca libertatea votului. Cele ş ase articole ap ă r u t e în ciclu su b titlul Icoane vechi şi icoane nou ă au o imp o r t a n ţă deo s e b i t ă din do u ă pu n c t e de veder e: ne arat ă . ci s'o fac ă a vedea lă murit. De sunt acestea sau de nu sunt.a gata prin intrigi de parti d ă şi prin lingu ş irea de ş er ţ ilor şi făţ ar nicilor ro ş ii. ş i nici cult u r ă . că mu nca şi nu m ai mu nca este isvor ul libert ăţ ii şi a fericirii şi cum că cei ce pretex tea z ă că bun u rile morale şi materiale se câ ş tig ă prin adu n ă ri elector ale. Articolul III. ţă ranii. mai întâi. nu sun t de nici un folos pen t r u ţ ar ă ? Fi. Dumn e z e u l p ă rin ţ ilor no ş tri s ă aib ă îndu r a r e de noi. Emine sc u critic ă via ţ a noa s t r ă p u blic ă . Bătrânii şi tine rii. precu m este pen t r u noi cea fran ţ u z e a s c ă ? Iat ă întreb ă ri la care nu îndr ă sni m a ră sp u n d e. şi îmbuib a t ă cu idei str ă ine. ale că rui treb ui n ţ e nu le în ţ elege. pe vre me a boerilo r.1 rupi de la ră d ă cin ă şi. dar ea se întemeiaza pe un axiom care e comun tuturor cunostintelor omenesti. Oare un stejar care . care lucreaza în mod hotarât si inevitabil. că nimic pe acest p ă mân t. ale că rui sim ţ iri o las ă rece? Fi. Paralele eco n o m ic e. Dar suna . că toate coco ţă rile lor de . nu se câ ş tig ă fă ră mu nc ă îndelu n g a t ă . Scriitori care în privirea ideilor lor politice sunt foarte înaintati au renunta t totusi de . Actu alita t e a.1 să de ş ti în mo d me ş te ş ugit într'o gră din ă de lux are viitor? Oare neam ul româ n e s c cu toat ă tr ă inicia ră d ă cinilor. 187 7) Icoane vechi ş i icoane nou ă . cari am ă gesc pop o r ul în intere s u l lor şi spre risipa bunei st ă ri? La întreb ă rile acestea ră spu n s u l e greu. prin discur s u r i de cafenea şi prin articole de gazet ă . Tineri m e a fra n ţ u z i s t ă s'a înto r s cu pri nci pii înalte. Sociologia nu este pâna acum o stiinta. a cărui limb ă şi istorie n'o mai ş tie. pent r u a fi priincios.va acel ceas? Oare tinerim e a care ast ă zi îşi uit ă limba şi datinele prin cafenelele Parisului şi care se va întoarce de acolo rep u blica n ă . sun t ni ş te şarlata ni. cân d tru n c hi ul e rup t de întreg trecu t u l nost r u şi ră s ă dit în mod me ş te ş ugit în stra t ul unei desvolt ă ri cu totul str ă ine. Actualitat e a. statul .a mai crede ca statul si societatea sunt lucruri conventionale. dar e lipsit ă de sim ţ isto ric şi cat ă s ă intr o d u c ă în ţ ar ă legi ne p o t r ivit e cu noi. ne ara t ă cu m au fost intr o d u s e la noi legi str ă in e ne p o t r ivite. are viitor.

aduca toate celea de. X nu învata nimic. fara legi.adevar. ca si când poporul românesc a fost în trecut un popor de vite. ci face politica. încât sa aiba nevoie de a fi instalat într un spital de nevolnici.ai sta sa numeri foile din placinta. Caci natura comuna nu munceste decât de sila. un om a carui meserie este sa dovedeasca ca negru . de care radicalii se bucura atâta. Si cine plateste oare pe acesti domni din clasa de mijloc a caror mâini si inteligente nu produc valori de un ban rosu macar? In linia din urma munca taranului care.a gata din cea mai renumita fabrica. ce credinte poate avea un om care azi sustine. pe care . Asemanarea e cam vulgara. în împrejurari normale. X autenticitatea cronicei lui Hurul. mâini combate unul s. din lâna postavuri. acest domn ajuns din întâmplare profesor s. d.ar exista n.si deie o importanta pe care natura n. se simte în sat fara câini si umbla cu mâinile în solduri. ei nu si. temelia liberalismului adevarat este o clasa de mijloc care produce ceva. Conditiile placintei noastre constitutionale. Nimic nu arata mai mult ca spiritul public nu e copt decât discutii asupra teoriilor constitutionale.ar fi împlinit teoria unui pedagog francez. Dar împrejurarile nefiind normale d.am fi auzit sustiind pe d. învatatii straini. îndaratnice. de. lasa scoala pustie si vine la Bucuresti ca sa .un sfert de ceas si care . Silit de împrejurari normale.a voit sa i. a libertatilor publice. e o galimatie deplina si un falsificat greoi. puind mâna pe o bucata de piatra. fiindca nu este cu totului tot marginit. Dar în genere advocatii sunt inteligentele cele mai stricate din lume. fara nimic.nvete legile si datinile pamânt ului. ar fi ajuns sa poata împartasi studentilor ceea ce au aflat altii. dar are meritul de a fi potrivita. Atunci nu l. sunt economice. le. pentru filologi elementari chiar. îi da o valoare înzecita si însutita de cum o avea. pentru a tinea pe umerii lui o clasa de trântori netrebnici. Nu avem pretentiu ne ca profesorii nostri sa fie genii. stiinta si industrie are un trecut foarte lung în urma .nvata pe de rost într . Departe griva de iepure. într . despre limba româna.trebuie sa existe si e supus unor legi ale naturii. De aceea cele mai multe din . care face din marmura statua. libertatea alegerilor. Caci. introd ucân d formulele scrise ale vietii publice de acolo. din fier masine. ca muncitor se speteste platind dari. dar cu toate acestea acele foi exista.o deie. Aceasta copilarie a spiritului nostru public se arata de la începutul dezvoltarii noastre moderne. si trebuia sa i s. unde.ntelegem. ca un scolar poate învata de la profesorul sau mai mult decât stie acesta însusi. Am luat profesori de universitate pentru ca un institut înalt de cultura poate ilustra mai clar starea noastra de decadenta. autenticitatea unei scrieri care. Deosebirea este ca în viata constitutionala lupta pentru existenta a grupurilor societatii care stiu putina carte gaseste rasunet. Dar. Drept ca e asa. Drepturile imprescriptibile. din in pânzatur a fina.i. X bunaoara e platit de stat ca sa învete pe studentii de la universitate limba româna din punct de vedere filologic si istoria românilor. care.l cunosti ca atare la cea dintâi vedere. din advocati. suveranitatea poporului sunt cuvinte care se.i negru? Oricât de buna morisca intelectuala ar avea.o manânci. nesilit de nimenea. Si daca n. uimiti de efectele stralucite ale unei vieti istorice de o mie si mai bine de ani si uitând ca padurea cea urieseasca de averi. încât s. ca dorobant moare pe câmpul de razboi.ar fi placinta.acelasi lucru. ci au introdu s pur si simplu codicele pe care le învatasera la Paris. E o zicala veche ca. fara obiceiuri.i alb si albu .ar fi aratat calea buna si batuta de oameni mai cuminti.ar fi pus penvatat carte si. facând de prisos orice munca intelectuala.au întors din Paris.l ridica pe om la noi în tara. responsabilitatea ministeriala. D. de ex.si faca mendrele si sa . Tot astfel e d. al carui interes este ca toate clasele sa steie bine si ca lupta dintre ele sa nu fie nimicitoare pentru vreuna. nu mai ajungi s. neabatute în cruda lor consecinta. Sa ne. sa codifice obiceiurile natiei românesti. Ce sa mai zicem de advocati? Intorsi din strainatate.au dat silinta sa . a monarh ului adica. fixe. doua obiecte pe care nu le cunoaste deloc. Y si buna parte din cumularzii universitatilor. pe când în statul absolutist acea lupta e regulata prin o putere mult mai înalta. Este clasa noastra de mijloc în aceste conditii? Poate ea vorbi de interesele ei? Clasa noastra de mijloc consista din dascali si din ceva mai rau. au socotit a introduce aceeasi stare la noi. din zilele în care cei dintâi tineri rau sau deloc preparati s. X ar fi devenit un profesor mediocru. ea se strica cu vremea si devine incapabila de a afla adevarul.

iar copiii acestor lepadaturi sunt liberalii nostri. Dar statul a ajuns la un rezultat cu totul contrar. care batjocoreste armata noastra puind . Candiano. A. plebea intelectuala si morala. d. ca ni s. Acestea sunt elementele carora legile noastre frantuz es ti le dau în stapânire tara.nii C. de ne veti fi iertat sau nu. Dupa ce acesti domni si. iar noi taranii. pe când statul nu este nicaieri altceva decât organizarea cea mai simpla posibila a nevoilor omenesti? Ce sunt aceste papusi care doresc a trai fara munca. de vorbe însirate si fire încurcate.si câstige. d. Arionesti si Caradesti. Andruno p ulos. poporul de jos saraceste si se stinge din zi în zi de multimea greutatilor ce are de purtat pe umerii lui. fara avere mostenita. adica i. Serurie. d.adevar! Pe cei mai multi din acesti domni statul i. Legile noastre sunt straine. se gramadesc în orasele noastre. mici si mari.au umplut caraghiosii si haimanalele. care n. ca dupa aceea sa . Anghelescu sa poata culege lauri pe pielea lor? Ba au ajuns ca pâna si ciorò . când lovesti în ei. Ionescu. pe reprezenta ntii clasei de mijloc care sa se deosebeasca de fabrica de mofturi ale "Telegrafului". pe care trebuie sa si. Iertati ne pentru ca nu bagasem de seama ca sunte m în Bulgaria. Am facut strane în biserica nationalitatii noastre neavând destui notabili pentru ele. pâinea de toate zilele. caci. care a scris un volum de poezii "grecesti".ar putea sa împlineasca nici pe una în deplina constiinta? Ce cauta d. de greul acestui aparat reprezenta tiv si administrativ care nu se potriveste deloc cu trebuintele lui simple si care formeaza numai mii de pretexte pentru înfiintare de posturi si parapost u ri. Nu va e destul. sa întrebam ce produceti? Aratati .voastra? Si. noi suntem niste ramasite din vechile populatiuni autohtone.au ce pierde. cea occidentala si cea asiatica si toate lepadaturile Orientului si Occidentului. Ce cauta aceste elemente nesanatoase în viata publica a statului? Ce cauta acesti oameni care pe calea statului voiesc sa câstige avere si onori. rumânas de laie. boieri. sunt singurii români adevarati. din nefericire. fara stiinta. notari si paranotari.am voit sa ne batem pentru bietii greci si bulgari. Si. caci.ne. oamenii care risca tot pentru ca n.adevar. Nefiind oameni vrednici.lui Popovici. la urma urmelor tot tarani sunte m. toti acestia platiti cu bani pesin din munca lui. Nu vedeti ca ne .i mai de rând si mai înjosit în orasele poporului românesc. cumulân d câte trei. tot nume vechi de care foieste textul cronicelor României. printr . alb ca pana corbului. bulgaresti.ne apoi ca n. nici postavurile de Manchester cu istetiile d. De! iertati . si ale "Românului" si de fabrica d. am durat scaune care trebuiau umplute. jidovesti.discutiile Adunarilor au caracterul de cârciocuri si apucaturi advocatesti. care nu stie a scrie un sir de limba româneasca.horò.Ureche.am supus stapânilor? Nu vedeti ca ne.i românesc si ca esti rau român. grecesti. oamenii a caror munca si inteligenta nu plateste un ban rosu. noi bastinasii din tarile acestea suntem straini care vindem tara cui ne da mai mult pe ea.ne în Adunarile d. zic ca lovesti în tot ce.a hranit prin internate. Liberalii sunt smântâna si temeiul României. poporul nostru sta pe muchia ce desparte trei civilizatii deosebite: cea slava. le. tot ce. Ciudata tara într .lui N. de primari. Rosetti. milostivi stapâni? Dar acum. patru însarcinari publice dintre care n. care sa constituie clasa de mijloc. în care sa ne batjocoreasca în toate zilele. Plebea de sus face politica.am trimis copiii la junghiere pentru ca d.a parut si noua biet ca traim în tara noastra si avem de zis o vorba. Carada. sa scoata gazeta.au mântuit .are atâtea cunostinte pozitive pe câte are un învatator de clase primare din tarile vecine si care cu toate acestea pretinde a fi mare politic si om de stat? Ce cauta? Vom spune noi ce cauta. Arionii de tot soiul. ele sunt facute pentru un stadiu de evolutiune sociala care în Franta a fost. X profesor de universitate. sa stam de vorba gospodareste si sa va întrebam ce poftiti d.voastra de palavre din Dealul Mitropoliei? Caci nu credem sa puteti cere ca noi sa confunda m matasariile de Lyon cu blagomaniile d. iertati .o vânza pe zeci de ani înainte pentru a sustine netrebnicia statului român.a fost înca.a crescut. care nu merita sa fie bagate în seama.o sa joace la circ. la noi n.un mestesug cinstit. ca sa stim ca aveti dreptul de a pretinde. Intr . de cautare de noduri în papura. stârpiturile.voastra pe reprezen ta n tii capitaliilor si fabricelor mari.

au destula minte pentru a se economisi pe sine si voiesc [sa] va economiseasca pe voi toti".au nimic si vor sa traiasca ca oamenii cei mai bogati. care vindeau braga si rahat cu apa rece sau umblau cu patrafirul si sfistocul din casa .ar desmetici din betia lor [de] cuvinte. ci unor baieti grosi la ceafa si târzii la minte. etc.ati întolit.asculta. profe s ori de universita t e.numitele studii. breasla cinstita n.i numai atâta. adica sa. şi. vin iar la stat si cer sa . mult mai înfumura ti decât coborâtorii din neamurile cele mai vechi ale tarii. Dac ă merge a lumea r ă u. pentru ca. capete desarte. adesea foarte de rând. nu stiu nimic si vreau sa va învete copiii. II. va platesc ce voi cheltuiti cu dânsii? De aceea alungati turma acestor netrebnici care nu muncesc nimic si n.însii nu . neprod ucân d nici o valoare. ca s ă nu dea Dum n e z e u omul ui atâta neca z cât poate duce. Avem la datorii: o jum ă ta te de miliar d de franci dato rie public ă . învatati nici cât negrul sub unghie. demagogi. lenesi care traiesc din sudoarea poporului fara a o compensa prin nimic.frumosi cu stele . fabricanti – numai de palavre.ar fi mai bine ca sa stapâneasca cei ce n.ar zice:„Ia stati.l ocupa. nici carte stiu.om face dint r'în s a. nerepreze n tâ n d nici un interes general decât pe al stomacului lor propriu.n frunte. ambasade.aveau dreptul sa viseze. sunt st ă pâni ţ i de legi absolu t dre p t e cari ne gara n t e a z ă toate libert ăţ ile ce sunt cu pu ti n ţ t ă .au ivit că prui şi cele dintâiu idei liberale. prod u s ă prin s ă r ă cirea gener al ă .ne nou ă ţ ara pe mân ă şi ve ţ i vedea ce . în momentul în care s. meseriasi nu. oameni buni! Voi platiti profesori care nici va învata copiii.n casa. Domnia lor vor sa faca pe boierii. Tarani? Nu sunt. ci din contra va mai si dezbraca. pen t r u că neaju n s u r ile se ţ in de nat u r a lumii ace ş tia. catedre de universitate. încât oricân d ne pute m ruga. deputatii. 3–4–500 de franci pe luna nu . boerii erau de vin ă . abu z u r ile erau la culme.si locuri si locusoare. consilii com u n ale şi jude ţ ie n e. de rând. Caci din doua una. Proprietari nu. ei îsi fac mendrele si va saracesc. nu mai exist ă abuz u ri. advoca ţ i. nici nu visasera si nici n. primarii. si prin "calitatea" muncii lor intelectuale merita locul pe care . că jupuia u lumea şi. caci nici unuia dintr . Să facem deci isvodul averilor noa s t r e.i fac sa se puie pe munca pentru a deveni folositori natiei de pe spinarea careia traiesc. S'au dus privilegiile. Apoi ei toti poruncesc. nu altceva! Ca şi acu m ei f ă g ă duia u mare a cu sarea. to ţ i furau şi liberalii zicea u: Da ţ i . creând u . Că ci lipsea u gara n ţ iele.au. o sc ă dere regulat ă atât a mu ncit orilor agricoli cât şi a bresla ş ilor. cerul pe p ă mâ n t. De acolo pizma cumplita pe care o nutresc aceste nulitati pentru orice scânteie de merit adevarat si goana înversunata asupra elementelor intelectuale sanatoase ale tarii. cum li s. Am în avere: camer e.asa . nota ri.i capatuiasca. etc. Sunt nascuti pentru lucruri mai înalte. trebuie reîmpinsi în întunericul ce li se cuvine. iar nego ţ şi mese rii în mâni . In epoca aceea în care s'a n ă scu t regula m e n t u l. prim a ri. ciocoi boierosi si fudui. relele de atu nci au fost atrib uite claselor st ă pâ ni to a r e. sau.şi f ă ceau de cap. Nefiind stapân care sa . ce sunt dar? Uzurpatori. ca totd e a u n a . scaune în Academie. pentru deputatii. tot lucruri mari la care cinstitii lor parinti. lipsea suvera nit a t e a popo r ul ui. dupa ce voi i. ba s ă r ă cirea claselor de sus. caci nu dadusera nastere unor feti. Sau acesti oameni sunt toti genii. că disp u n e a u f ă r ă contr ol de avu ţ iile ţă rii. acade mii. si nimeni n. N. prin mintea lor bine asezata.i hraneasca pâna la sfârsitul vietii. Paralele economice. s. o des p oia t e mai neîn d u r a t ă a ţă ran ul ui. si n.adevar. ca şi acu m cau z a tut u r o r relelor era că clasele privilegiate dom n e a u.au nevoie de averile voastre. Ast ă zi na ţ iu n e a cont rolea z ă tot ce se face. Trebue să ad mit e m că între anii 1830 şi 40 vor fi exista t abuz u ri ş i neaju n s u r i înde s t ule în ţă rile noas t r e.ar deschide oamenilor ochii când unul le. ca b ă trâ nii. comisii si multe altele pe care voi le platiti pesin.ar mântui cu domnia demagogilor. platiti judecatori nedrepti si administratori care va fura. şi.i ajunge leafa.i linistesc si nu . având pe ale lor proprii? Sau cel putin oameni care. lipsea cont r ol ul. absolut nimic în schimb. pe când ei nu va dau nimic. toate pl ă tite cu bani în nu m ă r ă to a re. Bun.i tie în frâu. Intr . Dar nu. ministerii. nici ho ţ ii. Si acestia va ametesc cu vorbe si va îmbata cu apa rece.

Am admi s legiuiri str ă ine? Ei bine nu le . bani n'are. ţ inut ă la universita t e. dar ea. Că ci ce se 'ntâ m p l ă într'a d ev ă r ? Ai vând u t ocaua de lân ă cu un franc. St ă m mai bine pen t r u aceas ta? Nu.ţ i ia pe aceia ş i oca 20 de franci.a venitt înapoi. asem e n e a sum a din buz u n a r u l me u arat ă cât s'a mu ncit pen t r u mine în societa t e a ome n e a s c ă . popo r de ţă rani. dar mai este un cus u r la mijloc. pen t r u că ceea ce un po p o r agricol nu are nici odat ă . universi t ăţ i. scris de un ajutor de prim a r la sat. coma n d a t din str ă in ă tate. de ar avea poft ă de dân s a. pent r u a între ţ ine apar a t u l costisit o r şi netre b n ic al stat ul ui mo d e r n.o asem ă na re între unul şi cellalt? Poate t ă ieto r ul de lemne.1 ţ in nimica şi. Am creat o atm o sf e r ă public ă pen t r u plan te exotice. deci din grâu.şi ţ ine zilele de azi pe mâne. Un şir.o face. a că ruia mu n c ă prin calitate a ei . Calitatea mu ncei indu s t ri ale e alta.l ai în mân ă şi. biblioteci. o pros tie care o zice. şiatunci înc ă atâr n ă de la ploaie şi de la vânt.. oricât seu la r ă runc hi ar avea.a dat o valoare înzecit ă în câteva ceaisu ri. Dar grâul se pro d u c e cu oste ne al ă mult ă şi spor pu ţ in. în cât treb u e să le sleim pe acest ea. pe care . că ci instit u ţ iile nou ă nu se potrivea u cu star ea noas t r ă de cultu r ă . pent r u că minte a nu se m ă nâ nc ă cu lingura. cellalt mu nce ş te din greu şi câ ş tig ă pu ţ in. că ţă ranul treb ue s ă munce a s c ă o var ă pen t r u a pl ă ti un obiect de lux. consilii jude ţ e ne şi com u n ale.o trime t e înapoi sub form ă de post av şi. Fran ţ u z ul ia o buca tj ă de metal în pre ţ de 50 de parale şi. te ţ ine nu unul. pe care ţ i . nu m ai vorba e că moca n u l n'a dep rin s me ş te ş ug ul. sunt banii. de zece ori mai r ă u.în sfâr ş it ban ul este pret u ti n d e . pe cân d me ş ter ul str ă in a lucra t ocaua de lân ă şi i. De acolo vine.ta îi vinzi ocau a de lân ă cu un franc şi el ţ i . pe care nevast a d . şi abia . suver a ni t a t e a po p o r u l ui. d .ţ i face din ea un ceasor nic. şi care ş tiu a se folosi de dâns elie. şi de aceea câ ş tig ă într' u n an cât câ ş tig ă me ş ter ul din str ă in ă ta te într'o zi. egalitate. poate s'o aib ă .1 face depu t a t u l în came r ă . Dar noi.i mai cu cap. Nu. Cu ce 'mpline ş te cusur ul de la unul pân ă la dou ă zeci. de se va face sau. că din alte prod uc t e şi nu din lân ă . frater ni t a t e şi suver a ni t a t e? Fran ţ u jii sun t far ma z o n i de au put u t .str ă ine. un t ă ietor de lemne mu nc e ş te zi cu zi. cu calitatea mu n cii noa s t r e.ţ i împle te ş te din ele o p ă l ă rie. când ţ i . Control. de unde mai iai înc ă nou ă sp r e z e ce? Neap ă rat. .i mai cu cap decât noi. Sunte m ţă rani. Un pas pe care .. Spre a pro d u c e un fir de grâu î ţ i treb u e o var ă 'ntreag ă . ci o mo ş te n e ş te omul de la tat ă şi de la mu m ă . Ţă ran ul.ea repr e z e n t a n t u l şi t ă lm ă cirea citea ţă a mu ncii. o vinde şi tr ă e ş te cu 'nde s t ul a r e zece ani de pe dâns a. ci dou ă z eci de franci.ş i noi s ă nu pute m? Nu sunt e m noi oame ni şi nu put e m s ă ne lu ă m du p ă dân ş ii? Adec ă ei s ă fie mai cu cap de cât noi? Adev ă rat.tale d ă trei sau patr u napole oni. teatre. ci pent r u eleme n t e econo mice cu care se potrivea u. De aceea îns ă me ş ter ul din Paris are de un d e pl ă ti camere. O prelegere rea. şi un d e Fran ţ u z u l e cu dare de mân ă noi treb ue s ă leg ă m para u a cu trei nod u ri. Este vre . nu.1 vinde cu doi nap ole o ni. Şi apoi ce deose bi re între mu nc ă şi mu nc ă ! Unul mu n ce ş te u ş or şi cu pl ă cere suflete a s c ă şi câ ş tig ă mult. cost ă bani şi ban ul e mu nc ă . încât un moca n poa te fi tot at'ât de iste ţ şi desc his la cap ca şi un ceasor nica r din Paris. ba chiar brân z ă de iepure. Fran ţ u z u l nu . care nu . de care plan t a auto h t o n ă moa re. şi ţă r ă ne ş te ar fi treb uit s ă gos p o d ă ri m.1 po ţ i da iar. şi sta t ul mo d e m are nevoe de bani. cu sum a pute rilor muncit oa r e de care disp u n e m . cost ă bani şi ban ul e mu n c ă . codice fran ţ u z e ş ti.am ad mis pen t r u rom â n. fran ţ u z u l ia paie de ore z. care ne'm pie dic ă sau ar fi trebuit s ă nte' m p ie d ice. Că ci azi avem cele mai înainta t e instit u ţ ii liberale. cost ă pe ţ ar ă bani şi ban ul e mu n c ă . într'în s ul e su d o a r e şi pu te r e musc ula r ă şi prec u m ar ă t ă tor ul pe ceasor nic spu n e la nu m ă rul cuta re câte ceasu ri au trecu t. nu le pute m toate aceste a decât cu 'ncet ul. cu treb ui n ţ el e că ruia nu se potrivea u. Un zugrav face o icoan ă bun ă . Dar va zice cineva: Ei ş i? Cu mu nc a Româ n u l ui nu pot face sta t constit u ţ io n al cu liberta t e. curat ă socote al ă .

ast ă zi aveam 8. întâ m p l â n d u . Poate s ă fie r ă z ăş ul cât de iste ţ .000. mure a u oam e nii pe uli ţ i? Ia s ă vede m.se ani r ă i. ş i toate erau cu spo r.şi îng ă due luxul na ţ iilor ind u s t ri ale înain ta t e. pen t r u că la nun ţ i şi cume t rii mai mult chef se face de cât la proh o a d e. ce fel am pu t u t intro d u c e la noi instit u ţ iile str ă in ă t ăţ ei. Dar ace ş ti bani poate erau chelt ui ţ i în zad a r.00 0 de locuito ri. Dar pop ula ţ ia se 'nm ul ţ e ş te în p ă tra t. s ă pune m pent r u Moldova 40. Dar boerii pr ă da u şi erau r ă i. pie lâng ă un boier cu 100.000 de franci. că cineva are un palat cât al lui Vod ă .483 lei". sau. .i şi na ţ ia. dar nicioda t ă nu va pute a s ă .a umbla pe una. Ce avem ast ă zi în maga ziile noas t r e de reze rv ă ? Tot pe atâte a chile de palavre liberale. poate tr ă i foarte bine nu zice m ba. de la 5 Augus t. nu în progre si u rie aritm e tic ă . Dac ă ţ inea tot guvern ul jefuitor al boierilor.20 7" . zic liberalii. s ă se m ă sure vreod a t ă cu zug rav ul? Dar a ş a . Acum poate în ţ elege ori care om cu mint e. că ea. Popula ţ ia s ă rac ă şi r ă u admi nis t r a t ă poa te că se stingea mai r ă u decât ast ă zi şi la o vreme de foa me t e. s ă duc ă traiul boer ul ui tot nu .dom ne ş ti. Dou ă zeci şi vreo dou ă de milioan e pen t r u amâ n d o u ă ţă rile eu dou ă scau n e . liberta t e a. nu era expus ă . doa m n e p ă ze ş te. s ă moa r ă de foame. s ă ţ ie slugi multe de pe petec ul lui de mo ş ie ? Şi ce . pân ă şi că r ă rile. Acuma dup ă ce am vă zut că suvera ni t a t e a. care ca p ă pu ş arii chiar sun t cum plit de scu m p e pen t r u noi. pen t r u că p ă rintele când se 'ntorcea de la vr'un bote z.pre ţ ue ş te a ş a de pu ţ in. dar vezi că treb u e omul s ă 'nve ţ e mai întâi carte şi apoi s ă calce a pop ă . şi citim urm ă toa rele: "In anii 1837. oricât de vrednic fie. din contr ă pop ula ţ ia rom â n e a s c ă a ţă rei noas t r e e azi mai mic ă de cât la 1840. precu m stat ul e dato r cu cinci sute de milioa ne. bun ă oar ă . ci treb u e s ă deveni m şi noi na ţ ie indus t ri al ă m ă car pent r u treb ui n ţ ele noas t r e. iar liberalilor li face m o pl ă cere. cât de bun dei gur ă şi cât de harnic.i nici Dum n e z e u nu poa te lua.o pa noi nu ne ţ ine parale.000 nu m ai în Munte nia. O na ţ ie care pro d u c e grâu. Haide s ă le face m pe plac şi s ă zice m şi noi că erau para focului şi varga lui Dumn e z e u. ţ ifr ă rot u n d ă . egalitate a şi frate r ni t a t e a ne ţ in o jum ă ta te de miliard datorie şi opt z eci de milioan e de franci pe an.1 ţ in curelele.va pute a el să duc ă traiu de Domn. Dar mai cetim înc ă ? "Capitalul "cutiilor satelor" din princip a t e s'a vă zut în catagra fia din urm ă la 2.a fi tot n'a m put u t face nimic.000.va s ă zic ă în trei ani au fost 48.a pu ter e . că ci ast ă zi şi comu n ele rurfale sunt datoa r e cu câte 10 . Deschide m "Curier ul româ pie sc" dela 1840. No.441. în loc de . Câ ţ i lei avem noi în cutiile satelor? Datorii. cât ă frun z ă şi iarb ă . că erau nu n ţ i şi cume t rii multe şi pro h o a d e pu ţ i ne.i într'a dev ă r o na ţ ie agricol ă pe lâng ă una ind u s t ri al ă ?? Cât un r ă z ăş . Neap ă rat că nu treb ue s ă r ă mân e m pop o r agricol.000 de pogoa n e într'u n hota r.10 6 chile de porui m b şi 299 mii 700 chile de meiu". umbla pe cinci. Să zice m. pent r u că de un d e nu . 50. trebue mai întâi s ă fii na ţ ie ind u s t ri al ă şi du p ă aceia abia s ă ai legile ş i instit u ţ iile na ţ iilor indu s t r iale. popor s ă rac. încât şi popa era mai câ ş tigat. că ci pop ula ţ ia se 'nm ul ţ e ş a acolo în acela ş mod regulat ca şi dincoace. că ci de .26 3.357.993 de oame ni spor în po p ul a ţ ie. Nu r ă mâ ne îns ă mai pu ţ in sigur că po p u la ţ ia se 'n .20. s ă vede m cât ne ţ inea pe noi. 38 şi 39 s'au n ă scu t 139.mul ţ ea. au murit 90. Pă pu ş arii. . pe cân d n'ave m nici patr u bune . şi venitu ri nu m ai de pe un petec de cincizeci de pogoa ne. "In maga ziile de reze rv ă se afl ă dep u s ă în vreme de trei ani din ur m ă 4. zicân d . Dar ce mai cetim înc ă în "Curierul rom â n e s c". ocâr m ui re a jefuito a r e a boerilor.

Şi ce avem în schim b? Poate o cultu r ă mai mare? De loc. Apoi exista aut orita t e ş i asculta r e. pe care pastorii Indiei le îndrepta u luminei si puterilor naturei. De zicea Vod ă un cuvân t. Negru z z i. pen t r u un vad de moar ă .şi angajea z ă mu nc a pe un an. Statul e azi ma ş ina. la un loc 90. pen t r u. Stan gă se ş te azi o pu ng ă înainte de a fi pier d u t . libera te a. ş.. şi Stan m ă nânc ă mai întâi b ă taie de la prim a r şi de la sub p r e fe c t. miile de prim a ri şi dej ajuto ri de prima ri. a. fac zece franci. Dac ă cultur a se judec ă du p ă scriito ri. prefect sau sub p r e fe ct voiesc să se r ă zb u n e asu p r a un ui conse rva t o r. Donici.a pururea în miscare.consilii! Asta e cura t ă socote al ă de moflu z. si imnele din Rig. Apoi bune sunt ? . Cum era înainte? Bran pâra pe Stan la boer şi. adica. de ş i D. pen t r u pesc uire a un ui iaz. A. Stan se întoarce acas ă .şi pier d e şi tot ros t ul.. d.Veda . cânele pisicei. vred nic ă . fac 20. prima r a scris pe dâns ele: "se va ur m a în confo r mi t a t e cu ordin ele D.a o fi pierd u t Bran. şi. cu care petreceau odata neamurile de ciobani din Grecia. Judeca ta tribu n al ul ui corec ţ io n al ţ ine 10. Scurt. dre p t şi .lui V. oglinda realitatii. Citim azi cu placere versurile batrân ului Omer.a se ocu p a c'un delict mai com plica t. Costine sc u. Judec ă tor ul de instr uc ţ ie î şi pier d e ziua cu dân s u l. câte un franc. Cara da si Funde sc u. apoi e închis preve ntiv. pe care le ţ inea minte. Precum viata consista din miscare.Dar poate avem azi mai multe garan ţ ii de dre p t a t e? Ia s ă vede m. consilii şi para .au treb uit nou ă ? Pentr u împrej u r a r e a că p ă time ş te un loc pent r u megie ş i. a. ciudat lucru. pent r u a li se alege p ă r ţ ile. iar azi. Cu greu pricepe o minte de rând ca nu este în lumea aceasta nici o stare de lucruri si nici un adevar social vecinic. nota ri. ci ceea ce este spre petrecerea lor.au purtat pamânt ul nostru. asa si adevarul social.. în care a ă se vorbea sc ă des pr e "lapini". A.şi gă se ş te ogorul pârloag ă şi via paragin ă . Trebuia u miile de advoca ţ i. era bun zis. Iat ă la ce hal am ajun s cu suvera ni t a t e a po p o r u l ui. fac 30. pisica ş oarecelui. deci pune m leafa lui zece franci. In aceasta curgere obsteasca a împrejurarilor si a oamenilor sta locului numai arta.şi vad ă de trebi. Azi m ă nâ nc ă dou ă . c'un cuvân t: Stan e ruina t pe câ ţ iva ani. m. nu ceea ce e.trei b ă t ă i şi. ş. şi în ţ elea s ă de opinc ă ca şi de Vod ă . pentru a le lauda si a cere de la dânsele iarba si turme de vite. pen t r u c'a gă sit o pung ă înainte de . Bolintinea n u. plasmuirile lui . 100. la un loc.gratis. treb uia u legi fran ţ u z e ş ti. egalitate a şi frate r ni t a t e a. Tot asa privim cu placere plasmuirile celui mai mare poet pe care l. ci si ideile. Rosetti. Stan gă se ş te d ă rile nepl ă tite şi.? Azi por u nc e ş te cânelui.Bune. mâine e îndoielnic. ş 'apoi se ducea s ă . în loc de . Bălcescu. iar ş oarecele de coad ă î şi atâr n ă poru nc a.şi prime a pu ng a înd ă r ă t.nii C. zicem. fac. Care .i ur ma r e a judec ă tore a s c ă ? Se discope r e lucrul. Ceea ce azi e adevarat. si pe roata acestei lumi nu suie si coboara numai sortile omenesti. Ureche. că Anto n Pann era un scriitor cu mai mult talen t şi mai de spirit de cât o sut ă dintr e oftico ş ii cari fac ast ă zi "esprit" prin gazet e. neîng ă d uire a la pose sie. câte un franc ziua. Dar apoi în de ob ş te legi fran ţ u z e ş ti ne .n folosul oamenilor. nu m ai au un cusu r: Nu se potrivesc. Stan e închis pe dou ă luni de var ă . Azi se împline sc ordinele num ai când D. că oame nii ş tiau o limb ă fru m o a s ă . că singu r a come die "Buna educa ţ ie" a lui C. III. pierd e zece zile de lucru. cu p ă rere de r ă u. Azi gă se ş ti prin sate ordine minis te riale. C. că rora nu li se d ă nici o ur ma r e. ca să le pl ă teasc ă .lui minis t r u". a. iar Stan că p ă ta în schim b u l pu ngii cinci be ţ e s ă n ă toa s e. la un loc 190.o Bran. bez b ă taea prim a r u l ui şi sub p r e f ec t ul ui pe de asup r a.. Bătrânii ş i tinerii. ş. prin mijlocul că reia cei la ş i se r ă zb u n ă asu p r a potrivnicilor lor politici. Bălăcescu e mai original ă de cât toate scrierile D. este de. apoi s ă nu uit ă m că de genera ţ ia aceea a urgisi ţ ilor boeri se ţ ine pleia d a scriitorilor no ş tri celor mai buni: Alecsan d ri. pier z â n d mu nc a unei veri. fac 60. că Eliad şi Asachi ş tiau de zece ori mai mult ă carte de cât D. atu n ci vom treb ui s ă const a t ă m.

o tara cu care nu se potrivesc. duci societatea de râpa. Ajunsese cutitul la os prin multimea darilor si prin tot soiul de greutati pe capul oamenilor. Iar orice e organic se naste. spitale. Luxul si modele istoveau averile cele mai mari. Cum numim însa pe aceia care zic c.ale lui Praxiteles. La noi. chelie. se însanatosea z a.n drum? Libertate. Nu se potriveste! In Franta toate darile erau date în antrepriza.auzi. Iar nu se potriveste! In Franta locurile de judecatori si din armata se cumpara u cu bani. Si de ce asta? Pentru ca – întorcându .altfel. da' taranul saraceste. orice. Voda Stirbei pleaca din domnie lasând 16 milioane în visteria tarii si 3 milioane în cutiile satelor.sau. încât simtim si azi placere citind ce vrednic si cu virtute român a fost Maria Sa. durere de masele. te face cu minte. egalitate si fraternitate. având de gând sa le lase toate si nepotu . La noi boierul mostenea o blana de samur de [la] strabun u .. Or fi bune ele buruienile acestea pentru ceva. Libertate. degeratura.sau.i icoana. care traia de pe mosiile lui si nici nu facea vrun lux deacatarea.. precum sunt deosebite soiuri de constitutii.Shakespeare. un leac fara gres. egalitate si fraternitate si toate vor merge bine.i trebuia. si s. Da’. Si. Ce sa zicem acum de doftorii poporului românesc. moare chiar. si dreptatea asemenea. poduri. si antrepreno rii storceau toate clasele societatii. sau sa scapi. darile se strângeau mare parte de. si toate or merge bine ca prin minune. dar se vede ca nu pentru ceea ce ne lipseste tocmai noua. In veacul trecut au fost în tara frantu zeasca taraboi mare pentru ca statul încapuse prin risipa curtii craiesti într . oricât de curat ti. Iar nu se potriveste! Oare ce facusera mosnegii ca sa merite urgia liberalilor? Ce sa faca? Ia pe cât [î]i ajunsese si pe ei capul. care. de. dar nu se face grâu. putea sa ajunga alaturi cu coborâtorii din neamurile cele mai vechi ale tarii. ca sa se fuduleasca si el cu dânsele si fiecare avea strânsura pentru iarna si parale albe pentru zile negre. pecingine.si amarî viata ei în de ei. scoli.ai asurzit.i boala de vite?. egalitate si fraternitate da oamenilor. în sfârsit.or plati. ba poate mai mult înca decât contimpora nii lui.un praf ne îndoapa. manastiri. La noi. care cine stie de ce o fi bun? Da’.un cuvânt fiecare avea mai mult de câtu . la noi fiecine.au descoperit o singura doftorie pentru toate boalele din lume. de esti nebun.i scoala rea. iar Voda era boier cu stare.ar fi cugetul si de buna inima. si ascultam muzica lui Plestrina. încât ti se frânge caru . caci pe atunci toata tara era „conservatoare".atâtea datorii încât se introd use se monopol pâna si pentru vânzarea grâului. într . buna pentru toate boalele si pentru nici una. tot c. tot asa lecuirea se face într .un praf te îndoapa? Pe un asemenea doftor l. decât sa duci asa viata. încât nu mai era chip decât sa dai cu parul si.sau. te face s. si. da’ nu stiu profesorii carte. ciupituri de varsat.am numi sarlatan. Dar nu tot astfel sunt gândirile care ating folosul oamenilor.ai avea.i acru sufletul de ele si tot rau. si tot astfel privim statuele lui Fidias s.sau. Biserici. Tot astfel ne bucura portretul pe care . creste se poate îmbolnavi. c. e organic si trebuie sa te porti cu el ca si cu orice alt organism. Dar se înmultesc datoriile publice? Libertate. pentru a hrani curtea cu trântorii ei.o alifie te unge si tot c. ca aceste prafuri si alifii ale liberalilor le. care la toate neajunsurile noastre tot c. dar breslele dau înapoi. un sal turcesc de la bunu . dupa câta carte învatase si minte avea.ne la cararea noastra batuta – orice nu . Introducând legile cele mai perfecte si mai frumoase într . sau sa mori. Iar nu se potriveste! In Franta nemultumirea economica era la culme: caci fiecaruia îi trebuia mai mult decât avea. sa li se pomeneasca si . Bran se îmbolnaveste de dânsa si mai rau. fântâni. pe când Stan se însanatoseaz a de o buruiana. icoanele lui Rafael. ci viu. un antereu de citarea de la tata . perdea la ochi.i soseaua rea.l face Grigorie Ureche Vornicul lui Stefan Voievod cel Mare.un rând.a dreptul. bunul lor trai si petrecerea lor unul lânga altul fara a se prigoni si fara a. Sa vedem acuma cum au ajuns liberalii la reteta lor.am luat de ni. Am aratat. da’. si ne bucura m de frumusetea lor atâta.

cu capul gol si punga item.nzestrat rautacioasa natura.au pus pe iscodit porecle batrânilor. masurân d oamenii si împrejurarile cu capul lor strâmt si dezaprobâ n d tot ce nu încape în cele 75 dramuri de creier cu care i. Cum sa nu . numai apa de izvor nu. cum se tese pânza si se toarce inul.Radulesco".au pus aproape toti pe politica.o tara bolnava în privirea vietii sociale: Clasele superioare putred de bogate au ajuns acolo la o rafinare de placeri nemaipo me nita în alte colturi ale pamânt ului. obiceiuri sau maniera de a vedea. tot ce poftesti. membri la Societatea Academica. ba ciocoi. In mod mai precis abia se poate arata ce lipseste acelor indivizi pe care geograficeste. Multi din ei au scos punga din buzunar si au trimis pe baietii ce li s. ba retrograzi. apa cu zahar. scria marelui ban M.as avea mijloace a.un cuvânt câte prapastii toate. nu prin limba. Ticalosi au fost parintii si ticalosi fiii care orbeste s. si cum se mai cheama acele mii de forme goale cu care se.au fost dus într . scoase din cafenelele frantuze s ti sau din scrierile lui Saint. Acest tineret.i cresc straineste si ei apoi sa traiasca româneste. batrânii .nvete carte. cum faci pe copii sa priceapa mai bine cartea. egalitatea.au parut mai isteti „înlauntru".i ameteasca? Cap de crestin era acela. „Petite République FranØaise" si. Eliad batrânul. si pentru ca ei o spun. cum se fac talpe trainice la cizme si alte lucruri folositoare de acest soi. ei se tin de natia româneasca prin împrejurarea ca s.nvete lucruri folositoare. Bucuria lor ca venise atâtia baieti toba de carte scosi ca din cutie si frumosi nevoie mare! Dar ce sa vezi? In loc sa le sarute mânile si sa le multu measca. Pe la 1840. înarmat cu aceasta vasta stiinta. producerile sanatoase în literatura si arta facuse loc picanteriilor de tot soiul.i asteptau cu masa . pe când înca nu se numea „Heliade . si înca una. câti cai verzi pe pereti toti. ba baccele.Simon si alte altor scriitori ce nu erau în toate mintile. sa se procopseasca spre fericire neamului. s. Astfel vin patura dupa patura în tara noastra.au crescut pentru „alt veac" si pentru „alta tara" si au trait apoi în „alt veac" si în „alta tara". adica au adunat multa învatatura din „Figaro". are trebuinte de milionar si bani mai putini decât cinstita breasla a ciobotarilor din acele tari. pe care mai ca era s.a doua zi între deputa ti. Aceasta tinerime vesela si usoara traieste în România si se trezeste în Franta. apa cu migdale. Parca se pornise morile de pe apa Siretului. zic. fraternitatea si suveranitatea.am unde sa .aveau de ce. pâna ce au ajuns . în sfârsit orisice era mai cautat decât apa limpede si racoritoare de izvor.au adus pe cap. ministri. Le lipseste simtul „istoric". profesori de universitate. încât batrânii . sa afle adica si sa descopere cum se fericesc neamurile si cum se pun la cale tarile. Acolo. vine la noi cu pretentia de a trece de .o tara saraca si au deprins cu toate acestea obiceiurile bogatei clase de mijloc din Franta. apa cu otrava. în loc sa. a deprins ariile teatrelor de mahala din Paris si. Ba strigoi.au întors rânduri . ce se caracterizeaza prin o rara lipsa de pietate fata cu nestram u ta t a vrednicie a lucrurilor stramosesti. adica cum se ara si se samana mai cu spor..i creste aiurea. adica pe când nu . c.rânduri în tara. si de. trimite l la Paris si rezultatul chemic e un june „român". Ghica urmatoarele: Sunt tata de familie.mi cresc copiii decât în aceste asezamâ n te (ale tarii) pentru ca. acest tineret. gândul meu nu este ca sa. Si le povesteau câte în luna si în soare. voi sa fac din ei români si trebuie sa stie cele românesti. vorbind o pasareasca corupta în locul frumoasei limbi a stramosilor. Caci acest tineret s. n. cum se lecuieste o durere de stomah. Apa cu parfum. ca sa ne puie la cale. ba câte altele toate.lor numele când va creste iarba deasup ra lor. ei se fac de catre padure si încep cu libertatea.au crescut serpi în sân cu alte cuvinte.l ametise înca atmosfera Parizului.o uitam. ca sa . Si.a.i asteapta si de ce belea si. iar formele vietii noastre de astazi au iesit din aceste capete sucite care cred ca în lume poate exista adevar absolut si ca ce se potriveste în Franta se potriveste si la noi..ntinsa si cu lumânari aprinse. Când au sosit la granita. îi numim români.mbraca bulgarimea de la marginele Dunarii! Caci cei mai multi din acesti laudati tineri sunt feciori de greci si bulgari asezati în aceasta tara si au urmat întru romanizarea lor urmatorul recept: ia un baiat de bulgar. unde se mai pomenise atâtea asupra lui? Apoi s. traieste într .au nascut pe cutare bucata de pamânt. si legi si obiceiuri. cu ideile cele mai ciudate. s. habar n.si pierd cu totul calindarul.

un napoleon.ai lor. Bãtrânii aveau gurã de lup si inimã de miel. şi nu legile. nici nu pricepeau bine acuzarea ce li se facea. proast ă . Neam de neamul lor trait în tara. Ce va fi fost vecinãtatea aceea nu stim bine nici astãzi. aproape nimeni că bogăţ ia unui popor stă . cum se cresc vite si cum se strâng banii. se. şi abia acum au început să în ţ eleag ă pe ici pe colea. mai fericiti decât noi. care am fost meniti sa ajungem zilele acestea de ticalosie. apoi stim multe. nu este ea însăşi. fara mânie. au venit liberalii cu gura de miel.a mai înfiinta . biruri pe care apoi le. Precum liberalii le ziceau boierilor „strigoi" si alte celea. sã nu umble din loc în loc cu bejãnia. şi. dar cu inima de lup. dar. Atât au si asteptat domnul.au strecurat pe rând acolo unde nu le mai zice nimenea ca au fost rai români. Vorba ceea: nu crede ceea ce vezi cu ochii. împrejurarea ca multi dintre liberali erau chiar copii de. în care tara se înstraineaza pe zi ce merge în gândire si. tirani etc.i ajungea pentru plata dãrii cãtre Poartã. cum îi trãsese c. ba mai este încă aproape general ă . cu mitropolitul în frunte. fara opozitie. crede ceea ce.au adunat si.au pornit asemenea asupra lor. încât ei s. luându . ca sã statorniceascã oamenii.o. au gândit în gândul lor: „De. ei auzind ..au apucat liberalii pe boieri înainte.i popa lor.n ţ elege că opinia publică din ţ ar ă s.si ziua buna de la lume ca de la cel codru verde.tiunile si . Deci în ţ ar ă să racă am voit să introduce m de. iar batrânii sunt alta mâncare. şi. Nu.au legat cu jurãmânt cã neam de neamul lor n.n ţ elegea nimeni că bogăţ ia nu este în aer sau în pă mânt. ci în bra ţ e şi că. Si. ni se pare cã trebuie sã fi fost o mãsurã luatã de Domni. Apoi se mai ră spândise încă o pă rere gre şit ă. că ţ ara noastr ă e cumplit de bogat ă şi că po ţ i cheltui din greu. daca stim ceaslovul si psaltirea. nici în bani. care astepta u numai ca ei sa închida ochii pentru ca sa bata la talpi averea mostenita. I.o spuneau cronicarii. putin au ramas. dovad ă ţă rile cu mine de aur din America. credinta ca cei ce venise toba de carte ar fi mai folositori tarii decât dânsii. ca numai d. vorbind cum se vorbeste cu temei si sanatos. au ridicat vecinãtatea si s.ti zic eu! Si.n avutul ei. redaptorele. frate. s. iar cel dintâi e să rac. Nemaifiind oameni boieresti. în loc sa ia biciul din cui sa le arate care li. că temeiul unui stat e munca. acest din urm ă e cel bogat. si în locul nostru voi veti stapâni lumea si veti orând ui . asemenea le. si le. patriotis mul lor dintotdeau n a încercat si dovedit prin cinci veacuri de când au statut stâlpi acestor tari.au fãcut.Simon pe de rost. ca nu stim nici macar româneste". De.au zis si domnul fanariot cã sunt vânzãtori de sclavi. care stiu pe Saint . Ce. De aceea.a gata toate formele civiliza ţ iei apusene. ei nu fusese decât tocmai numai români. Si.ncolo tot povestea veche. ci iar ăşi în munc ă . admisibilile si propriamentele . prea putin mai iesea. erau a nimãruia si de a doua zi le.un veac si jumãtate înainte fanariotul Mavrocordat. ea tot o să aibă de unde plă ti. imperatorele. dupã vremi de mare turburare si de invazii. Uimitoarea putere a frazelor. vei ajunge să pl ă te ş ti o zi de lucru c. care totdeaun a revarsã cuvinte de mânie asupra orânduielelor ce asupreau norodul. si când toti se falesc de a fi români fara a mai fi. N.lor. Da’ ia auzi . Banul "reprezentea z ă " numai munca.au facut sa taca molcum si sa se retraga din viata publica fara zgomot. asemenea. închinând u .o stim.i. Noi socotea m ca.au încincit si înzecit preste câtiva ani.ar fi fost vrun rãu pe capul oamenilor ne. care era. care . IV. asa o fi. Căci dintre cel ce câş tigă 10 şi cheltuie ş te 11 şi cel ce câş tigă 2 şi cheltuie ş te 1.o cum va va placea voua". unde lipsesc bra ţ ele sau calitatea produc ţ iei e.se în aceasta limba.au tras liberalii pe sfoarã. Ilustra ţ ii administrative. sunt români. tocmai pentru cã n. cu toate acestea. aducân d bani mul ţ i cu ciub ă rul într . au zis:„De. Daca i.sa le zica ca nu sunt nici români. adică tot să rac. cum se ara gospodareste un ogor. Nu în ţ elegea. nepricepând alta limba decât cea româneasca. vom vedea mai pe urmã..au pus biruri ce nu le mai avuse niciodatã.o ţ ar ă în care munca lipse ş te. noi om fi fost prosti. urmãrile bunei lor credinte au fost cumplite. Nu în ţ elegea nimenea atunci la noi. la dreptul vorbind. plinã de cuvinte amãgitoare. . i. Dar de acuma mult au fost.au luat ochii. ca si la începutul veacului trecut.tionile. Acest domn siret nu putea pune biruri grele pe tãrani pentru cã erau vecini si peste cisla. dragii mosului. o pereche de cisme cu cinci.om fi stiind nici româneste. Si. nu poate fi nici vorb ă mă car de ţ ar ă bogat ă .

au luat atribu ţ iunile simple pe cari le aveau zapcii vechi şi li s.au vrounul din geniile universale ale liberalismului ce va să zică a administra ? Ce va să zică a privi bun ă starea popula ţ iunii ca pe un lucru încredin ţ at în ţ elepciuni şi vegherii tale? Să gânde ş ti pentru cel ce nu gânde ş te.s. Prin ce le puteai înfiin ţ a ? Dup ă cum am spus.taxă sau de ortografie.ncepuse treaba în vremea în care d. agen ţ i electorali fa ţ a cu cei care . subprefectul. îi mai scotea şi la câte un drum a că rui facere o poruncise domnia. Îndat ă ce şi. Am luat calea contrar ă . când e o şcoală de înfiin ţ at. pe unde să . Trebuia ca şcoalele pu ţ ine. câte erau. Nu mai pomenim de sin. Escep ţ ie făcând de ţ ara noastr ă . pentru a şti să aplice ceea ce ştie. ba stup ă rit. în treizeci de ani câ ţ i sunt de atuncea.o tăgă duim.însele.şi sem ă na ogorul propriu. Genera ţ ia ce le. . apoi mii de şcoli primare. Pe vechii profesori de liceu i. A administra ? Dar întrebatu . n. ci e curat un agent de corespon de n ţă între prefectur ă si prim ă rii. numai să fi ştiut a înnoda dou ă slove.am pref ă cut în profesori de universitate. o treab ă pe care serviciul po ş tal [0] îndepline ş te mai bine şi mai repede.am umplut cu care cum ne. buruiana noastr ă de leac prin munc ă . Rău şi fără cale. Dar se mai potriveau ei cu noua stare de lucruri.Trebuiau şcoli. căci administra ţ ia este o ştiin ţă .au dat altele. pe cari le. căci în privirea aceasta e vavilonie curat ă . Bun.au eşit înainte. Afirm ă m că sunt sute de învăţă tori cari nu ştiu să despart ă cuvintele unul de altul. nici să puie punct şi virgul ă unde trebuie ş te.un singur obiect. la numirea personalului că rora chiar de cap ne.l facă. Ce treab ă avea însă zapciul vechi ? Să îngrijeasc ă ca oamenii să . apoi am făcut o mul ţ ime de şcoli secundare. Cogă lniceanu ş. ba văcărit. fiind ast ă zi omul liber de a nu ţinea coş are de rezerv ă şi de a nu . precum se şi.nşire dou ă cuvinte potrivite pe hârtie. dar ce au făcut liberalii ? Au numit pe oriş icine.i lumea şi pă mântul nu.şi semene to ţ i pă mântul.îşi procopseau vechilii de mo ş ie făcân. căci nu se ocupase toat ă via ţ a c. când e un drum de făcut. El are să judece. Aceasta ar fi fost calea de dezvoltare prin munc ă . când dă înd ă r ă t produc ţ ia. din când în când. Afar ă de aceasta mai sunt încă ceva. numai că le dă dur ă dreptul de a juca pe autoritatea statului fa ţă cu foş tii lor st ă pâni. administrator ul pretutin denea e un adev ă rat pă rinte al popula ţ iei rurale. iar subprefectul de azi nu ştie mai mult decât a scrie neortografic şi a încurca slovele tip ă rite pe hârtie fără a şti ce zice într . ră u atâta treab ă ştia să facă.i zapcii.ar fi urmat ar fi făcut altele mai bune şi mai multe şi. Ne. Pentru atâta treab ă erau şi buni.du. adică tot pe acei vechili.ar fi făcut aceast ă întrebare ar fi vă zut ce lucru ginga ş e administra ţ ia şi cât e de necesar ca un subprefect să ştie atâta carte cât şi un profesor de admnistra ţ ie şi de economie politic ă. să depuie partea lor în coş arele de rezerv ă şi. de ce scade.au trebuit o administra ţ ie mai bun ă . să le deschizi oamenilor ochii ca să nu puie dă ri peste dă ri. Boierii .şi vând votul. Li s.o plă cea. şi pe lângă aceasta îi trebuie şi o deprindere cu locul în care tr ă ieş te. nu mai are nici o treab ă .nii Laurian. ba butuc ă rit. adică liber de a muri de foame cât i. M. ba câte comedii toate îi trec prin cap primarului pentru a stoarce si cea din urm ă pică tur ă de sânge din ţă ran! Ce era mai firesc decât ca liberalii să se întrebe ce însemnea z ă a administra. Căci. pe care nu le pricepeau deloc. şi fiecine crede că poate scrie cum îi place. în linia din urm ă . de ş i nu se potriveau de loc. iar prefectura este un biurou de coresponde n ţă între minister şi subprefecturi şi. a. de ce dă. să se ridice la cel mai înalt grad de dezvoltare cu putin ţă . nu erau decât simpli profesori de liceu. prim ă ria e un biurou de coresponde n ţă între autorit ăţ i şi particulari. când scade popula ţ ia. aveam ast ă zi şcoli destul de multe şi bune şi o genera ţ ie să nă toas ă care ar şti să gândeasc ă limpede şi cu temei şi să . cu cerin ţ e mai mari ? Câtu . care azi nu are o idee mai clară de ceea ce trebuie să facă decât predecesorul lui. să pui în cump ă n ă dă rile comunale.am făcut.

mai de treab ă şi mai cuminte român.m. Oameni cari nu ştiu bine scrie şi citi în ţ ara noastr ă sunt mul ţ i şi vor fi din ce în ce mai mul ţ i. pentru că "libertatea" e în primejdie şi mai ales pentru că liberalii promit totdauna că nu se va mai plă ti nici o dare. decentralizarea şi electivitatea func ţ ionarilor publici.au dat să . sau rude cu arenda ş i. negustorul. preotul.aibă lucr ă tori.nvăţ at dou ă buchii lasă plugul.i omul.i încape pe to ţ i. ci crede ce. adică vor să creeze un guvern de zece ori mai scump. ca nu cumva ţă ranul să le lucreze pe mo ş ie. atunci e vremea ca un advocat fă ră pricini să se facă director de şcoală secundar ă . mai bun de gur ă şi mai ră u de treab ă . în orice caz. şi astfel omul. fie mini ş tri. sau antreprenori de lucră ri publice. dar. de se gânde ş te mai întâi la sine. În pred me tul alegerilor li se face primarilor cu ochiul de a protegia la muncile agricole pe cei ce ţin cu guvernul. îi desfiin ţ ezi deocamdat ă postul pentru că trebuie făcute economii. odat ă intra ţ i în pâne.i angajeze cu te miri şi mai nimica. mii de locuri în care să încap ă . Dacă unuia nu . atît ă patriotism pe cât le poate avea numai un om cu mult ă şi temeinic ă cultur ă . Dar să nu ne uit ă m vorba. Pentru acest scop se desfiin ţ eaz ă legea tocmelelor. ca.unde s. apoi [î]l reînfiin ţ ezi când ţ ara e iar bogat ă şi. el nu vede legă tura în care stau toate lucrurile cu munca şi punga lui. Dar.o aş eze mai cu folos. ei se fac luntre şi punte ca să . Acuma. besmeticit.l condam n ă să . Acum adun ă tura de ghe ş eftari din Dealul Mitropoliei se pune să judece lumea. cotul si calupul în ştirea lui Dumneze u şi râvne ş te a se face roat ă la carul statului. iar la ceilal ţ i rechizi ţ ii şi perchizi ţ ii şi ordin verbal. dar nu. un altul primar de ora ş. fiindc ă acesta atârn ă de Camere. egalitatea si fraternitate sadea nu se cârpesc toate coatele rupte.nia lor. nici dă ri pe bă uturile spirtoase. a fost cel pu ţ in ho ţ i.ţi pui ciracul în locul gă sit vacant. pe rudele mini ş trilor şi prefec ţ ilor.atunci se m ă tur ă ţ ara de la [un] capă t pân ă la altul. şi Paş tele Domnului. pentru c.a. cu înscrisuri pline de clauze penale. un al treilea revizor de şcoale.njgheab ă Camera liberal ă. cel pu ţ in pe rând. alege cinstitele obraze propuse şi se. Paş tele libert ăţ ii de la un capă t al ţă rii la altul. pe cari apoi tot subprefectul liberal le judec ă în absen ţ a împricinatului ţă ran şi.i găseş ti nici m ă car cusurul pe care . proces tuturora. un al patrulea prefect. ei au interes să fie mult guvernul liberal şi. Mai întâi to ţ i din guvernul trecut. To ţ i au dreptul de . nici capita ţ ie.au nimic şi nu ştiu nimic. deci caut ă să fie aleşi. fie func ţ ionari. Ş-au făcut ei. pentru că n. cumu . îşi dau votul. nici monopol de tutun.şi scoat ă prietenii deputa ţ i.d. el vede daca notariul şi învăţă torul ştiu carte şi daca popa îşi vede de biseric ă ş. stabilesc d. Cumc ă vor fi între cei de azi si oameni cumsecade admitem. iar cel ce n. ci numai posturi multe.i vorb ă. de aceea fiecine care a. căci numai cu libertatea. cari nu ştiu istoriile astea.i dea . Dar fiindc ă la aproape toate posturile din ţ ar ă poate aspira oricare cenu ş er.ajung ă .a fi func ţ ionari ai statului sub diferite forme şi to ţ i aspir ă ca m ă car subprefec ţ i să li dea Dumnezeu s. Dar prietenii în mare parte sunt sau ei înşii arenda ş i ai statului. De acolo au interes ca liberalii să vie la guvernul central. Pentru sarcina de subprefect se cere atît ă ştiin ţă . să încap ă în pita lui Vodă. şi în sfâr ş it el e autoritatea care cu vorb ă bun ă poate convinge pe ţă ran că trebuie să aleag ă de primar în sat pe cel mai harnic. ca să tremure mini ş trii de dân ş ii şi să le facă treburile. sau au procese cu statul. tip ă rite pe datorie. nici armat ă . ca din întâmplare. care să se schimbe din trei în trei ani şi să se sature to ţ i. pentru ca cel ce au dat bani ţă ranilor să n. atît ă dezinteresare. De aceea. c. deci de alegeri. Băcanul. iar func ţ ionarilor ? destituire. sau advoca ţ i de antrepre nori. o cultur ă temeinic ă şi o experien ţă lung ă sunt o garan ţ ie mai mare decât nici o cultur ă şi nici o experien ţă .l are soarele şi daca are mai mult ă ştiin ţă decum s. cari ies ca ciupercile asupra alegerilor în tipografii jidove ş ti. nu vede că to ţ i liberalii nu speculeaz ă decât să tr ăiasc ă de la dânsul. în care să încap ă to ţ i.un personal de zece ori mai numeros şi mai netrebnic decât cel de azi.are să mai fie în vremea lor.ar cere pentru serviciul lui. nici timbru n. încât acuma au de gând să mai scoa ţă la maidan alt moft.i spun gazetele. nu . iar nu pe cel mai hă r ţă gos.

aduc toate d. să ne curg ă laptele .a plă tit la termen şi un deputat vrea să ia mo ş ia cu pre ţ ul jum ă tate şi să se foloseasc ă şi de sem ă n ă turile omului . dar de se potrive ş te. n. numai să se treac ă . îşi pune mai întâi degetul în gur ă şi vede câte "cuvinte" ii vin in minte.. şi dac . dup ă cum zic d.i pe un om care ştie tot atâta sau şi mai pu ţ in decât dânsul. au voit să reduc ă prefecturile.de atâtea ori pune mâna . notari şi perceptori. Dar un palat zidit în zece ani se strică în dou ă zile. La chemarea aceasta se deschide . Şi astfel mii de oameni râvnesc în ţ ara aceasta să capete avere şi onori pe calea statului sau cel pu ţ in să tr ăiască de la dânsul.. şi apoi acela face treaba celorlal ţ i cându . Pe apa Sâmbetei mearg ă ! Apres nous le déluge. e alt ă căciulă ! La gazetarii români. Să fie d. cu cât mai mult ve ţ i izbuti întru aceasta.o bun ă diminea ţă cu buretele preste toat ă dezvoltarea istoric ă a ţă rilor. au botezat crimele delicte. Au tras la sor ţ i să vad ă. polemizeaz ă cu citate.n raft şi scoate la iveală o carte nem ţ easc ă sau una fran ţ u z easc ă şi ră sfoie ş te pân ă ce găseş te cei trebuie. Aş ! De. ca să vie înaintea tribunalelor. V. X sau Y. nimic.o minunat ă mori ş că de creier.a gata din str ă in ă tate şi n.a doua zi cum au venit liberalii. pentru a putea controla mai de aproape pe primari. Precum ni s..i vine marfa. a vorbit cutare lucru. bun e Dumnezeu si va avea grijă de clasele pe care le să ră cim şi le stoarcem. deschid jurnale în care arat ă "na ţ iunii suverane" că libertatea e în pericol. Astfel i. nu au nimic formeaz ă o societate pe ac ţ ii (un abonamen t la "Românul" sau la "Telegraf"). care dintre ei să fie "conservator". pentru că au ieşit dintr . un fel de filiale. Familii ultraliberale s. făcând . tot astfel facem şi cu cuno ş tin ţ ele.au deprins şi cu treaba asta. Cei care nu sunt nimic. au suflat în ele şi au disp ă rut ca şi când n. le aş ternem pe hârtie în limb ă pă să reasc ă şi facem ca negustorul care nu. pentru ca să vad ă pus în locu.nve ţ e ceva cu care să se poat ă hr ă ni. cu liste exacte a domenielor statului şi. le luă m frumos din căr ţ i str ă ine. erau pe calea de. Cutare minune a str ă in ă t ăţ ii. d. neavând de risipit decât reparat urile făcute cu greu de conservatori. Prin ideea curat negativ ă a libert ăţ ei. iar clasele muncitoare? . . d.avem alt chin decât să băgă m mânile în mânicele paltonului venit de la Viena şi piciorul în cizma parizian ă . de ş i are o avere întreag ă băgat ă în sem ă n ă turi. am ă gesc mul ţ imea..a ţ i fost în stare să trece ţ i într . fă ră a ne preocupa mai departe din câte elemente economice se compu n lucurile.arenda ş ului liberal pân ă şi cenu ş a din vatr ă .. nu reprezentea z ă . pe care o ţinea de pe o zi pe alta cu leafa lui. adică de a produce bunuri reale. Din abecedarul economic. în care să intre progenitura acestei genera ţ ii corupte şi să . au redus prim ă riile la sate. fac alegerile şi. dincolo un arenda ş e dat afar ă de pe mo ş ia statului.am vă zut că. şi tot aş a in infinitu m. Cât lumea n.a înfiin ţ a şcoli reale şi de meserii. adic ă înaintea unor oameni cari avea con ş tiin ţ a greut ăţ ii crimelor. deci trebuie să fie neap ă rat adevă rat şi să se potriveasc ă . nu . lucrul e şi mai simplu. orice om onest.nii mei. de plastografii liberale ş. X să nă tos. De la un capă t al ţă rei pân ă la altul se corupe orice sim ţ ire curat ă .. liberalii din România au ajuns la ideea pozitivă că libertatea trebuie să le dea şi de mâncare şi încăl ţă minte şi lux şi tot ce le pofte ş te inima.apoi.s conservatori[i] la putere. Chiar învăţ a ţ ii no ş tri.te bine.şi dă nici el seama de unde .n pă sat . iar restul roş u face trebile celui unul.. Dup ă aceea. Acesta e liberalismul la noi în ţ ar ă .. De câte ori le arăţ i toate ispr ă vile zic : "Apoi noi n. împreun ă cu toat ă casa. ţin.avem să tr ăim. când sunt liberalii la putere. formea z ă apoi comitete prin jude ţ e.i aş a ? Cât vom tr ăi. a. Conservatorii au încercat ani îndelunga ţ i de zile a cârpi o clă dire a că rei temelie chiar e o mare greş ală. când ajung sus..nia lor .am fost decît foarte pu ţ in la guvern". pentru că. Ici unu1 e aruncat pe uli ţ i cu o familie grea.ar fi fost de când lumea. mai ales la cei liberali.o să cread ă că ei sunt mântuirea. care nu însemnea z ă nicăieri alta decât ca să nu fiu oprit de a munci.a func ţ iilor existente. însp ă imânta ţ i de delapid ă rile de bani publici.apuc ă la noi să scrie un rând ca să lumineze neamul ..presa este lumina. când vor să polemize ze. care totdauna se lupt ă cu greutatea vie ţ ii. De câte ori un creş tin s.

ai no ş tri. Parc.un cuvânt de acolo un popor plin de originalitate si de. începu să dea sfă tuiri pentru schimbarea legilor şi obiceiurilor. dă ruia pan ţ irilor şi dă ră banilor locuri bune pentru păş unarea hergheliilor de cai moldovene ş ti. dup ă cum l. Ce. dar nici să raci nu sunt. că ne strici obiceiele".veninau fântânele. pe care stau scrise libertate. suveranitate şi alte cuvinte tot cu atâta cuprins material şi dup ă aceea le. "Ia slă be ş te . bea bine la vin vechi de Cotnar şi din când în când tăia capul vreunui boier sau nasul vrunui prin ţ tă tă resc. tot pe atuncea în Rusia de amiaz ă zi se introd uc pe zi ce merge datinele române ş ti pintre malorosieni.şi bă tea el capul cu idei cum le au d. care au îndr ă git feliul de a fi al românului ? Dar aici se iveş te totodat ă întrebarea : cui i.i drept şi ce. de acolo însă şi nep ă sarea lui pentru forme de civiliza ţ ie care nu i se lipesc de suflet şi n. mai puind pe la soroace şi câte un Ştefan sau Mihai Viteazul. legalitate. Au venit grecii. prietenia lui cu codrul. care să se potriveasc ă pe deplin cu teoria lui Darwin. şi nu şi dă nici azi bucuros copiii la şcoal ă.are decât să se uite la picioarele şi la mânile lui. pentru ca să moar ă du ş manii de flă mângiune şi de secet ă . ce ştia el de sub ţ ietura de minte din vremea de ast ă zi ? Până la fanario ţ i n.ne. cea dântâi legiuire important ă şi plă smuit ă . şi apoi iar bă tea turcii. Radu Vodă cel Mare adusese în ţ ar ă pe sf.şi produce ramurile sale proprii şi frunzele sale proprii încet şi în mod firesc. ştia ni ţ ică slavoneasc ă . cari nu ştia mult ă carte dar au mult ă minte să nă toas ă . a. pentru introducerea paragrafelor ş.apuca pe om vremea pe cale de munte. de acolo poveş ti.i sentiment ul orică rui popor să nă tos căruia.tari de .apoi vai de capul lor ! Îi mersese vestea voievodului românesc şi moldovenilor că nu sunt deprin ş i a sta pe saltea turce ş te. din buzun ă rile cărora scoteam ce ne pofte ş te inima. a turmelor de oi şi de vite albe.o fecioreasc ă putere format ă prin o munc ă plă cut ă . pe când na ţ iile cari muncesc mult au mâni mari şi picioare mari.ai fost trecut cu buretele peste kolakiile şi bizantinism ul acestor damblagii.au îngropat cu cinste la m ă n ă stirea Putnei.i altoie ş ti ramuri str ă ine pe când el e dispus a. Şi tot astfel au fost pân ă .o parte şi dintr .ncă pea. popo.o ţ ar ă agricolizat ă . n.alde gaze . ci sunt totdauna gata de ră zboi. compus din prea pu ţ ine file. de acolo sim ţ imân t ul adânc pentru frumuse ţ ile naturii.nsura. cu calul frumos. Ce ar zice liberalii de la noi daca le. pân ă ce şi.au avut amestec cu nimenea. averi mari iar n. Sfânt. un semn că nici trebuia'. ruse ş ti. făcea m ă n ă stiri şi biserici. c.am spune că.au închis ochii în cetate la Suceava şi l. tă tari. ca să ne puie la cale.au fost avut! Acesta .. Când au ieşit din ţ ar ă .o zi. Românii au fost popor de ciobani şi. încât Vodă . case de vălă tuci acoperite cu paie.i zise într . pân ă ce venea Vodă de .au domnit o sut ă de ani.i propui să . care ca cioban au avut mult ă vreme ca să se ocupe cu sine însu ş i.o vad ă cu ochii.alta. de . vedea el pe cine nu.i strâmb ştia fiecare din obiceiul pă mântului şi judecat ă mult ă nu se.acolo cumin ţ ia românului.a lungul râurilor. ş . venind.o mai fi şi civiliza ţ ia si voia s. biruri mai de loc. să se poat ă înjuga boii la venirea tă tarilor şi dintr . pentru că simte ce soi de şcoli avem. Ci înainte acest sentiment de să nă toas ă barbarie era predo m nitor. ba se da foc ierbei şi se. Un asemenea popor însă îşi impune feliul lui de a fi şi vecinilor.1 vă zuse de nu pleca în ţ ara cui l. si iar desc ă leca târguri şi iar se. oameni vârto ş i.am avut cod.n vremea noastr ă . Dar sfântul. avuse[se] mai multe rânduri de neveste. fran ţ u z e ş ti. daca voieş te cineva o dovad ă anatomic ă despre aceasta. şi.i am ă gea pe du ş mani prin glas de buciume în văi şi prin codri. fără trud ă . Ţ ar ă să racă . pân ă la Regulament. Bietul Ştefan Voievod ! El ştia să facă fă râme pe turci. Apoi desc ă leca târguri de. cară cu dou ă oiş ti. leşi şi unguri.dic ţ ionarul nepaginat al capului. de acolo limba spornic ă şi plin ă de figuri. Poporul nostru au ră mas nep ă s ă tor la reformele grece ş ti. iar oamenii se tr ă geau la munte şi lă sau câmpul limpede în urma lor. El are mâini şi picioare mici. st ă pânire pu ţ in ă . De acolo multele tipuri frumoase ce se gă sesc în pă r ţ ile unde ai no ş tri n. Sentreba şi el ce.a mai ră mas prin sate. pentru a li se da foc la călcarea du ş man ului. Nifon patriarhul.au. pe când ei introd uc istorii fran ţ u ze ş ti în institu ţ ii. limb ă şi datine.au putut veni în minte de a introduce toate formele costisitoare de cultur ă ale apusului într . fraternitate. cu turmele bogate. egalitate. Ce.nşir ă. nici urm ă n.au ră să rit din inima lui. nesfânt. abia pe la anul 1830 ? . legende. cântece.

vorbea cu dispre ţ despre calitatea cea mai bun ă care o aveau boierii. VI. cultur ă . se plă te ş te numai şi numai din prisosul gospod ă riei private..i trebuie pentru a reproduce. şi încă şi acela cu trebuin ţ e foarte mici. nici leah. trece în Ţ ara ungureasc ă şi nu se mai încurcă . atâtea ciubere de grâu pe un ciub ă r de lemn. în acest prisos sunt cuprinse : întâi ceea ce. pe care o istovesc din ră dăcini. Va să zică prisosul pe care muncitorul îl poate pune la dispozi ţ ia civiliza ţ iei şi a junilor crescu ţ i la Paris e foarte mic.i trebuie pentru ca să şi ţie sufletul lui ş . Dacă am face şi noi socoteala mo ţ ului din Ardeal am zice : Atâtea mii de chile de grâu ne ţine o chilă de fraze liberale. Prisoasele economiilor individuale constituiesc o sum ă cert ă.ar pă rea mai natural decât ca oamenii să ia lucrurile aş a cum sunt şi să nu caute în nouri ceea ce.var ă şi alte soiuri de parazi ţ i. condi ţ iile existen ţ ei lor private.lor de aceasta ! Liberi nu sunt de a să ră ci lumea? D. Atâtea doni ţ e de grâu pe o doni ţă de lemn. căci natura n. în cuvântul să u de la circ. . Frază ş i adev ă r.Sigur că numai oameni cari nu . şi încolo un prea mic prisos. cheltuie ş te prisosul timpului şi banilor lui. c. lui nu . Nimic n. Dacă hr ă nim cu acest prisos str ă in ă tatea de idei. atâtea chile ne ţin tinerii ce. cu un cuvânt toate liberalismurile.şi pierd vremea prin str ă ini.i ucizi economic. Moţ ul din Ardeal e un negustor foarte cuminte. n. biseric ă. Dar ce le pasa d. încât la 30 000 de suflete venea un boier.i trebuie la nego ţ nici un fel de samsar. ci le schimb ă de.n palm ă . care . atunci nu ne mai ră mâne nimic pentru ceea ce este într. nici compensea z ă prin ceva munc ă social ă. dac ă istove ş ti pre acesta. Deci abecedarul nostru economic zice : Natura i. cumc ă din acel prisos se hr ă nesc toate formele civila ţ iei şi că. de institu ţ ii şi de forme lipsite de cuprins al că ror complex liberalii au apucat a. atâtea ne ţin legile fran ţ uze ş ti. Ţ ara n. deci trupe ş te şi suflete ş te ? Apoi de ce munce ş te omul ? Ca să aibă el din ce tră i. El face ciubere şi doni ţ e.un cuvânt tot ce e comun al na ţ iei. Ţinem seam ă de aceste cuvinte. pentru că nici turc. A.şi cuno ş teau ţ ara deloc.au reformatorii că lucrurile acestea nu vor ţinea bani ? Şi. 40 de boieri mici. adică 80 de oameni cari îmblau cu zilele în palm ă şi ţineau neatârnarea tă rii prin iste ţ ie şi adesea prin sacrificiul persoanei sau al averii lor.i taie.al copiilor. " Ţara ? .a dreptul pe . El produce ceva mai mult decât consum ă .au dat fiecă ruia atâta putere ca să se poat ă ţine bine şi să mai puie şi ceva la o parte.1 poate pune la dispozi ţ ia societ ăţ ei sub form ă de dare. nici chiar banul. Dar puterea fizică a unui om e restrâns ă . Daca vei hr ă ni cu ele câteva mii de stârpituri liberale. armat ă . atâtea mii de chile ne ţine Constitu ţ ia. va să zică condi ţ iile muncei de mâni.i dinaintea nasului lor. de unde îţi mai ră mân condi ţ iile pentru între ţ inerea unei culturi să nă toase şi temeinice ? Două sute de nebuni m ă nânc ă desigur mai mult decât un singur în ţ elept.40 de boieri mari. socotit ă numai pentru a se ţinea pe sine şi familia.a dat omului putere mă rginit ă .. nici ungur nu caut ă să . C. pentru ca mâine să poat ă reîncepe munca cu mijloace mai multe.au făcut calculul că aceast ă putere va avea de hr ă nit din prisosul ei liberali. Cu toate acestea tocmai calea contrar ă urmeaz ă .întreba d. advoca ţ i. cum şi cine îi va pl ă ti ? Nu ştia absolut nimenea cum stat. pierde .l numi "tot ce este românesc". nu însă ceea ce. ci i. atâtea chile ne ţin m ă rfurile importate din str ă in ă tate. atunci începi a mânca însu ş i capitalul de munc ă al oamenilor. nici de vrun duh aş a de sub ţ ire nu se bucur ă . grâu. nu prisosul lor.avea pe umerele ei decât 80 de oameni.i purta. Rosetti. Din acest prea mic prisos al gospod ă riei produc ă torului tr ăieş te toat ă civiliza ţ ia na ţ ional ă .lui . Oare crezut . mâncând chiar condi ţ iile de existen ţă a claselor produc ă toare.au ştiut de unde. şi. Dacă ascult ă vioara sau petrece să rb ă torile. Astă zi avem zeci de mii de liberali cari nici îmbl ă cu zilele . pentru cultura na ţ ional ă în adevă ratul în ţ eles al cuvântului. adică compensa u pe deplin munca social ă care . În acest "ceva" mai mult.adev ă r românesc. dac ă ştiau că vor ţinea. iată ţ ara pe când eram eu tân ă r".

Beţia de cuvinte din gazetele române ş ti e numai întrecerea be ţ iei de cuvinte din cele str ă ine. Sărăcia trebuie luat ă în în ţ elesul ei adevă rat. lipsa de credin ţă . la câmp se ar ă. deci având mai pu ţ ine de împ ă rt ăşit decât str ă inii. ? "Lumineaz ă . "Să po ţ i. Socialistul Bebel. Cultura frazelor o puteau învăţ a bine din gazetele str ă ine.atunci putem face ce. Tot astfel sunt toate frazele radicalismului. Fraza întoars ă nu va fi nici mai clara şi mai cuprinz ă toare de cum e. De aceea se şi vede care e ră ul cel mai mare : să ră cia.elend" german. ş . merge la biseric ă. adică lumina. Materia vie ţ ii de stat e munca. Că este aş a ne e dovad ă suma de cuvinte cari însemnea z ă relele morale prin cuvinte împrum ut a te să ră ciei şi boalei. Sărac e cel ce se simte să rac. darul be ţ iei. se secer ă .i cald. Oricum le. sau nu exist ă . se sam ă n ă . cuprinsul lor nu sadaog ă . tund oi şi numai în zi de să rbă toare stau mânile şi lucreaz ă crierul. Căci ce este statul şi ce scop are el ? Nu din carte ? aievea. unul croieş te. Se ştie că sunt făcute pentru a trezi patimele societ ăţ ii şi a crea în public atmosfera ce. Tot astfel. Să zicem : "Sau nu exist ă Dumnezeu. ţ es. scopul munci bunul trai.te şi vei fi". furti ş agul.om pofti". Să nu ne înş elă m. şi. spune urm ă torul lucru: "Sau exist ă Dumnezeu. să rbă toarea e a creierului şi a inimei. averea.Înainte de. Oamenii scot acolo gazete în toate zilele şi neavând ce spune. "Fii şi te vei lumina !".atunci sunte m tra ş i pe sfoar ă . Iasă cineva pe uli ţă sau la câmp şi va vedea îndat ă ce e. deci acestea sunt esen ţ iale.i trebuie ş te guvernului sau adversarilor săi spre a inaugura suirea unora şi coborârea altora. Căci o existen ţă lung ă şi sigur ă va avea drept fruct al ei cuno ş tin ţ a.atunci putem face ce. iar când vrea ceea ce nu poate nu. căci omul vrea ceea ce poate. azi înseamn ă lips ă de calit ăţ i morale.l încălze ş ti pe nimenea şi vorbe ră mân toate abstrac ţ iunile şi. ş .atunci vei şi voi". fie cum o fi. Căci nu mai este îndoial ă că n. Tot aş a. atavistic. în sfâr ş it să pt ă mâna toat ă e a stomah ului. ba adesea contrariul lor coprinde mai mult adev ă r decât ele înşile.l au. sau exist ă ş . colo meli ţă cânipa. căruia îi trebuie neap ă rat mai mult decât are. aproape toate sunt câş tigate sau prin să ră cie proprie sau. cu atât sunt curat ă vorb ă de clacă. cu vorbe nu. Odat ă voievozii române ş ti dă ruiau prin hrisoave pe "miş ei" în în ţ elesul lor.au învăţ at mai nimic de la str ă ini decât să vorbeasc ă sub ţ ire. căci prin mijlocul lor po ţ i scrie coale întregi fă ră să spui nimic. dar şi în str ă in ă tate lucreaz ă în mare parte gura. pentru că nu. Atunci se folose ş te omul de prisosul liber al unei vie ţ i de munc ă .atinge de partea lor inten ţ ional ă . Ci în str ă in ă tate în genere nu prea iau oamenii gazetele în serios întrucât s. să se îmbrace sub ţ ire şi să puie lumea la cale cu fraze. în sfâr ş it presa nu . ş .a da exemple din ţ ar ă dă m unul din str ă in ă tate. ast ă zi miş eii în în ţ elesul nostru st ă pânesc toat ă ţ ara de la un capă t la altul. în foaia sa "Volksstaat". anul 1873.i şi cu ? "Voieş te şi vei putea !". boala. altul cump ă r ă . Dar. abstrac ţ iunile le vin foarte bine la. "misérable" francez şi . un al treilea bate fier[ul] pân ă .. zavistuirea bunurilor altuia. traiul ră u în familie.ai întoarce.i cu mult mai mult decât o fabrică de fraze cu care făţă rnicie omeneasc ă îmbrac ă interese str ă ine de interesul adevă rat al poporului. ră utatea. Sărăcia e izvorul a aproape tuturor relelor din lume.i în toate min ţ ile. fă ră ca crierii să ştie mult despre aceasta. prin să r ăcia str ă mo ş ilor. Dar cu asemenea cultur ă din gazete au început reformato rii no ş tri.om pofti". cu cât mai abstracte sunt. Poate contrariul e adevă rat. dup ă aceea la hor ă .atunci sunte m tra ş i pe sfoar ă . Colo unul vinde.ndemâ n ă . gazetarii no ş tri au şi mai mult ă nevoie de gur ă decât de cap. altul coase. . Mişel. alt ă dat ă însemna să rac. Mai pu ţ in cul ţ i.

. totdauna foarte diplomat ă .Calităţ ile morale ale unui popor atârn ă ? abstr ă gând de clim ă şi de ras ă ? de la starea sa economic ă . de ora ş ele Moldovei ? Toate împrejur ă rile acestea însă nu se schimb ă prin fraze. pentru că cele dou ă zeci de mâni corespu n d cu cinci zeci de guri cari. Din contr ă am urmat. Blânde ţ ea caracteristic ă a poporului românesc dovede ş te că în trecut el a tr ăit economice ş te mul ţă mit. Va să zică.a pierde pe zi ce merge clasele sale de manufacturieri. pentru că lipsesc condi ţ iile lor de existen ţă . Num ă rul produc ă torilor. mici prin participarea tuturor la afacerile guvern ă rii. Dar aceste împrejur ă ri nu se schimb ă nici prin legi civile. la vânzarea productelor ei. la cump ă r ă tura celor str ă ine. va să zică ea pă gube ş te dublu în toate tranzac ţ iile ei. În loc de a. cari reguleaz ă modul în care are a se face tranzac ţ iunea X între indivizii A şi B.. dar erau române ş ti. cari. azi .aceasta era autonomia breslelor şi îngr ă direa lor fa ţă cu orice agresiune de din afar ă. devin proletare.? Ce să mai zicem de Iaşi şi. tot in aceea ş i vreme vam ă . dă înd ă r ă t. Căci firul de grâu trece prin dou ă zeci de mâni de la produc ă tor pân ă la consuma tor şi pe aceast ă cale se scumpe ş te. Dar aş a au făcut liberalii no ş tri. nu e mai pu ţ in adevă rat că sunt cel mai general articol de produc ţ iune. A introd uce formele unei civiliza ţ ii str ă ine fără ca să existe corelativul ei economic e curat munc ă ză darnic ă . produc o scumpete artificială. Încă rcând 500 de vagoane cu grâu cape ţ i în schimb o jum ă tate de vagon de obiecte de lux. transpo rt şi câş tigul comerciantului se scad din pre ţ ul cu care na ţ ia agricol ă îşi vinde productele. Nu. a Austriei şi.au ţinut de relele accidentale şi fără însemn ă tate. Nu mai pomenim că pricinele dintre bresla ş i se hot ă rau la staroste şi se înt ă reau numai de Vodă.un cuvânt na ţ ia agricol ă e expus ă de. Pe când na ţ ia agricol ă plă te ş te atât transpor t ul cât şi vama şi câş tigul comerciantului la cump ă r ă tura unui articol industrial. La noi evul mediu au ţinut pân ă mai ieri. în genere. nu se schimb ă prin axiomul că to ţ i oamenii sunt liberi prin drept înnă scut şi imprescriptibil. ba nici m ă car prin şcoli profesionale. dacă constituiesc o trebuin ţă general ă.a fi exploatat ă de vecinul industrial. nu erau aş a de str ă luci ţ i Bucure ş tii pe atuncea. având a tr ăi de pe dânsul. deci e supus la o trud ă mult mai mare decât poate purta. Căci profesiile lipsesc. Evul mediu avea o form ă pentru pă strarea fiecă rii ramuri de produc ţ iune.. îmul ţ indu . ş . În aceast ă manipulare na ţ ia agricol ă totdeauna pierde.i trebuia.i vorb ă . cari în ţ ara noastr ă sunt absolut numai ţă ranii.alalt ă ieri. c. La ţ ar ă putrezesc grânele omului nevândute. Apoi e cumplit de mare diferen ţ a între valori. C. Samsarlâcul care mijloce ş te schimbul între productele noastre şi cele str ă ine încape pe zi ce merge în mânile str ă in ă t ăţ ii.şi arunca privirile la ră ul esen ţ ial ai societ ăţ ii s. în oraş plă te ş ti pânea cu pre ţ ul cu care se vinde la Viena sau la Paris. Dovada cea mai buna pe continent e chiar popurul nostru. şi senmul ţ esc ? cine ? Cei cari precupe ţ esc munca lui în ţ ar ă şi în afar ă şi clasele parazite. şi mul ţ i bă trâni vor fi ţinând minte epoca în care un str ă in nu putea fi bresla ş .au introd us consulatele în ţ ar ă sub numele şi forma de "stă rostii de breasl ă".se trebuin ţ ele. deci trebuia îmul ţ it ă produc ţ ia şi bra ţ ele produc ă toare. căci la urma urmelor tot nego ţ ul nu e decât un soi de samsarlâc între consu ma to r şi produc ă tor. nu mai pomenim apoi că institu ţ ia au fost atât de puternic ă încât împ ă r ăţ ia. un fel de manipulare care scumpe ş te articolele. pentru că productele ei sunt uniforme în privirea valorii şi. nici prin regula căci to ţ i sunt nă scu ţ i egali.au avut ce.nmul ţ eau trebuin ţ ele. Oameni bă trâni n.ar avea decât să asem ă neze fiziono mia de azi a Bucure ş tilor cu aceea pe care o avea înainte de cincizeci de ani. Deci condi ţ ia civiliza ţ iei statului este civiliza ţ ia economic ă . În veacul nostru se. ba de. trebuiau îmul ţ ite izvoarele produc ţ iunii şi nu samsarlâcul. adic ă acela care se face pretutinde nea. neputân d concura cu fabrica.

II. I. mâine să vrem să vindem ce avem. în 187 7 el scrie articol ul Ră pirea Bucovinei pe care .ar fi putut realiza bunul trai al claselor României. Înainte de 30 ?40 de ani aveam o clasă puternic ă de ţă rani. In 187 6 scrise s e fru m o s u l articol Grigore Ghica. Da ţ i. Cu oca zia co me m o r ă rii mo r ţ ii lui Gr. E. nu de stârpituri ? ne înnegrim. au creat guvern reprezen tativ pentru ca să . o cit. Toro u ţ i u . (v. ho t ă r ăş te înfiin ţ a r e a la Cern ă u ţ i a un ei univer si t ăţ i ger m a n e al că rei sco p era pr o p a g a r e a ger m a n i s m u l u i ş i sl ă birea rezis t e n ţ ei na ţ io n a le a Româ n ilo r. Ne înnegrim unii pe al ţ ii ? vorbesc de naturile mai nobile. dar cu oameni mizeri. (VIII) 187 5. Ut. 310. decât în statul cu legile cele mai liberale. să se azvârle toat ă asupra puterii statului.au adus la sap ă de lemn. apoi neparticiparea la guvernul ţă rii erau rele cu totul neesen ţ iale. Căci omul are pe atâta libertate şi egalitate pe cât ă avere are. când nu vom mai avea nimic în România. Să nu ne facem iluzii. Chiar ar fi bine să ne luă m de pe acuma o bucat ă de loc în Mexico. mai egali.am încurcat ră u. Un ase m e n e a spec t ac ol avea înain t e a ochilo r Emines c u cân d şi.l împle oameni ce abia ştiu a îndruga dou ă cuvinte. ale cărui interese sunt identice cu ale ţă ranului. asemenea. destul că avem dovad ă că pe valea liberalismului mergem tocmai dempro tiv ă . Mai mult încă. pentru că sim ţ im că starea poporului românesc e nesuferit ă şi că ne. şi liberalismul le. în care să pornim cu toate ale noastre. nu bogat ă . din par t e a ziar el o r ş i revist elo r ro m â n e ş ti. Prin atârnarea noastr ă economic ă am ajuns ca toate guvernele.au fă ptuit tot ră ul. In 187 5 guver n u l au s t r i ac se preg ă te ş te s ă ser b e z e sgo m o t o s anex ar e a Bucovin ei la Aust ria ş i pen t r u a da eveni m e n t u l u i o mai mar e str ă lucir e. proprietar ul.mi statul cel mai absolutist în care oamenii să fie să nă to ş i şi avu ţ i. aceast ă acuzare ar fi prea gravă pentru ca s. în care au intrat tot gunoiul societ ăţ ii. zic. în loc de a că uta să munceasc ă şi să înfloreasc ă . care au format cadre goale. aceş tia vor fi mai liberi. spun ă ele ce or pofti.ar sta în rela ţ ii cu consulii. Ră ul esen ţ ial au fost că se. au aceea ş i atit u d i n e de m n ă ş i al ă tu ri de ele pre s a din ţ ar a noa s t r ă înfiere a z ă mâ r şă via s ă vâr ş it ă prin st ă r ui n ţ a Aust riei. Nu doar c. compus din oameni boga ţ i şi să nă to ş i.constitu ţ ionale s. not a 180). Iar cel să rac e totdau na sclav şi totdau na neegal cu cel ce st ă deasupr a lui. gă sim cump ă r ă tori str ă ini chiar în ţ ar ă şi am putea să ne luă m lucrurile în spinare şi să emigr ă m la America. Căci statul are nevoie de clase puternice. In vre m e ce la Româ n ii din Bucovina vede m suf eri n ţă dar ş i re zi s t e n ţă fa ţă de încerc ă rile de des n a ţ i o n a li z a r e. Pu ţ in ne pas ă pe baza căror principii metafizico . pg. au făcut ca clasa de mijloc. inegalitatea claselor şi nelibertatea.a scris articolele sale. Acu m Convo r b irile liter a r e pu blic ă un vehe m e n t articol al lui Nicu Xeno p ol con t r a guver n u l u i au s t r i ac şi lau d ă ab ţ i n e r e a de la ser b a r e a Româ n ilo r. dar cuprins ă . 18 7 7) Ră pirea Buco v i n e i In anii 187 5—1 8 7 7 opinia pu blic ă din ţ ar a noa s t r ă e su r ex cit a t ă de prov o c ă rile guver n u l u i aus t r i ac. în statul absolutist. Azi ţă ranul scade pe zi ce merge.o facem cuiva. unii pe al ţ ii.l p u blic ă în Curier ul de Ia ş i înca d r a t în negr u. ca să domneasc ă . asupra liberalilor de orice nuan ţă . fie ele în orice parte. nego ţ ul încape pe mâini str ă ine încât. Eminesc u d u p ă ce face un scu r t isto ric al ra p t u l u i ş i al asa si n ă rii lui Grigore .mul ţ eau trebuin ţ ele fără a se înmul ţ i produc ţ ia sau fă ră a se urca în mod considerabil valoarea ei. să atârne mai mult ori mai pu ţ in de înrâuriri str ă ine. bresle nu mai avem. 446 449. în Princip a t e le unite vede m cald sp riji n şi uitar e de pati mi în mo m e n t e de du r e r e na ţ io n al ă . Serbar e a din Bucovin a înd r e p t a t ă con t r a Româ n ilo r în Conv. şi începuturile unei clase de mijloc. îl prefer statului celui mai liber în care oamenii vor fi mizeri şi bolnavi.Deci salus re[i]publicae sum m a lex esto. 1 Febr u a r pp. v. Dar în aceast ă încurc ă tur ă vina istoric ă şi blestemul urma ş ilor să caz ă asupra celor ce. Ghica Convo r b i rile liter a r e.

Articolul a fos t pu b lica t în Curier ul de Iaşi din 187 7. bivoli s ă lba tici şi în mu n ţ ii des p r e Apu s o fiar ă . Cu a noa s t r e mâ ni o vom de sc hi d e dea p u r u r e a. cau t ă de p ăş u ne înd ă r ă t hra n a lor. la 177 7 aceas t ă r ă pire fă r ă de sa m ă n s'a înch eia t pri n vă rsar e a sân g el ui lui Grigorie Ghica V. Pe cân d dincolo su n t mu n ţ i cu po mi şi cu al ţ i cop aci ro di t o ri.o vârs t ă de b ă trâ n e ţ e adâ n c ă .le ase m e n e a unei mâ n d r e gr ă dini. care din t r ' o par t e şi din t r ' al t a de pe vârf u rile m u n ţ il o r se pogo a r ă la vale cu un' su n e t pre a fru m o s pe aces t e lat u ri fă cân d u . aface r e de 'ntr e o m u e r e desf r â n a t ă şi într e pa ş ii din Bizan ţ . ca şi cu m ar fi el ap r o a p e în ung hi ul ţă rei. care în rang şi în neat â r n a r e era egal cu pa t ri a r h ii. Povesti n d o legen d ă în leg ă tu r ă cu por t r e t u l lui Ştefan. la cap mai mic. Emine sc u ara t ă ap oi înflo ri re a de pe vrem u r i a Bucovinei ş i dec ă de r e a ei du p ă anexa r e a la Aust ria. care în zilele seni n a t e se poa t e vedea pe vre m e a Apu s u l ui soa r el ui din Ceta t e a alb ă . prin t r e cari curg apele cele lim p e z i. pe care Moldove nii o nu m e s c zi m b r u . acolo Alexan d r u înte m e e t o r u l de legi. c ă ci în gru m a z u l cel scu r t nu au nici o înch ee t u r ă şi nu po t s ă . "La ma r gi n e a ei st ă Ceahl ă ul.care acu m. Oile cele s ă lba tice. su n t mari câr d u r i de cai s ă lba tici. ş'ale Ardeal ul u i se lovesc. scau n u l Dom niei vechi cu ruin ele m ă ririi noa s t r e. gru m a z u l mai ma r e. La an ul 177 4 au intr a t o ş tirile aus t r ie ce ş ti. acolo doa r m e Drago ş . ciute. Căci acolo e sfân t a ceta t e a Sucevei. acolo scau n u l firesc al un ui Mitro p oli t. câte ne . Fără de lege nep o m e n i t ă . pe n t r u ca sufle t el e noa s t r e s ă nu uite Ieru s ali m u l. tot u ş i st ă p â n ii lor nu aveau pu t e r e. . nici nu . s'a fă cut Bucovina. Pe lâng ă hot a r ă . dea p u r u r e a o du r e r e pen t r u noi. cap u l nici într' o par t e din a dre a p t a sau din a stâ n g a. un d e nu m ai hot a r el e Moldovei. ale ţă rii le ş e ş ti. Vod. pri n politica au s t r i ac ă şi inva zi a Evreilor. şi şirurile vechi. est e la m u n t e şi are aer rece şi s ă n ă to s. c ă prio a r e. ce se încep din mu n ţ i. iar de la Miaz ă no a p t e se vede de lâng ă apa Cerei mi ş ul ui. mai înalt în picioa r e. le vom îm p r o s p ă t a în ad u c e r e ami n t e. îmblâ n z i t o r u l de zim b r i.Dar nu vom lă sa s ă se închi d ă aceas t ă ran ă . Negu ţă t o ri a stu p ilo r este mul t ă şi în do b â n d ă .Ghica. citat ă . se gă se ş te praf de aur. şi se vede a ş a de cura t. acolo Ştefan. nici a . cu dis p r e ţ u l oric ă r ui dre p t al gin ţ ilo r. Emines c u se într ea b ă cân d va veni ora în care por t r e t u l se va lu min a din no u. E rep r o d u s de Scurt u în ed.şi înto a r c ă . . Eat ă cu m un om din veacul trec u t desc rie ţ ar a: "Aceast ă pa r t e de loc zice el. vân z a r e a Bucovinei va fi o ve ş nic ă pat ă pen t r u împ ă r ăţ ia vecinia. des p r e câm p u r i. în par t e a cea mai vechie şi mai fru m o a s ă a ţă rii noa s t r e. un om de 70 de ani şi înc ă mai mult de 80 este de .au r ă ma s. acolo su n t moa ş t ele celor mai ma ri din t r e Dom nii ro m â n i.a mira r e a.i ped e p s i cu mo a r t e ea lucr u ce se cuvine nu m ai Dom n u l u i st ă pâ n i tor. cel Mare la Putn a. c ăci aici se stâ r n e s c un fel de frigu ri şi locuit o rii nu aju n g la vre . prin cod ri su n t cerbi. Dintr e vitele albe m ul t e mii se duc prin ţ ar a le ş asc ă la Saxonia sau la Bran d e n b u r g şi de acolo se duc mai de p a r t e. ara t ă că ran a ce ni s'a f ă cut nu o vom lă sa s ă se închid ă şi că mer e u ne vom ad u c e ami n t e de r ă pire a celui mai fru m o s col ţ din ţ ar ă . la pâ n t e c e sub ţ i r a t e c. coar n el e îi sta u dre p t în su s. Prin n ă sip u l p ă raelo r. deve nit întu n e c a t în no a p t e a ra p t u l u i. "Unii ţă rani era u vecini. La m ă rim e ca un bou du m e s t n i c. un el ti r e mi ş eleasc ă . cu a noa s t r e mâ ni vom zug r ă vi icoa n a Moldovei de pe acea vre m e.cale de 60 de ceas u ri. poa t e s ă sar ă ca şi cap r ele de pe o stâ n c ă pe alta. dar nu atâ t de prielnice s ă n ă t ăţ ii. în pace fiin d cu Poar t a şi cu Moldova. su n t ascu ţ i t e şi nu m a i pu ţ i n pleca t e într' o par t e. zid ul de ap ă rar e al cre ş tin ă t ăţ ii. 30 Sept. pe cân d cealalt ă par t e a Moldovei este de câm pii c ăldu r o a s e. Fiar ă s ă lbat ec ă şi iute.

agen ţ ii de împlinire au tan tie m ele lor.Cu toa t e c ă Mitro p o li t u l de Moldova îşi ia blago sl ove ni a de la pa t ri a r h u l de Ţ arigra d. ci el are ase m e n e a volnicie ca şi pat ri a r h u l". se vede curat că stat şi biseric ă erau neatâ r n a t e. ast ă zi ei au drep t în mijlocul capitalei havra lor. Târgove ţ ii de pre la ora ş e şi târg u r i su n t Moldove ni adev ă ra ţ i. ci cei trei episco p i mol d ov e n e ş ti pu n ma n ele lor pe de . pe cari îi rân d u e ş t e Dom n u l în trebile ţă rii. într u al treilea su n t c ălă rime a slujito r ilo r care pe n t r u venit u rile mo ş iilor. aveau scutirile şi drep t ăţ ile lor. su n t r ă z ăş ii cari mai bine s'ar che m a oam e n i de ţ ar ă slob o z i ca şi pa r t e a Boerea sc ă .a costa t pe noi râuri de sânge. se nu m e ş te a duce civiliza ţ ia în Orient. Şi fiindc ă la toate aceste proce se de expro p ria r e. iar asu p r a ţă rii ei s'au svă rlit ca un pâlc negr u de corbi. Deşi du p ă drep t u l vechiu. fă ră mu nc ă . zice vechiul man u s c ri p t. Pă mân t ul cel mai înflorit încape palm ă cu palm ă în mâinile cele mai mur d a r e .raiul Moldovei se um ple de nea m u l cel mai abject. au fost chem a ţ i să civilizez e cea mai fru m o a s ă parte a Moldovei. Şi ce a făcut din ţ ar ă ? Mlaş tina de scurgere a tut u r o r eleme n t elo r sale coru p t e. că clasele societ ăţ ii erau libere. şi fac neg u s t o r ii cu nego a ţă de mâ n u l e lor.şi lucre a z ă p ă mâ n t u l lor îns u ş i. Şi cum era acest pop o r se poate judeca din împrej u r a r e a că. bun u rile m ă n ă stire ş ti să le întreb ui n ţ e z e spre ridicarea pop o r ul ui mold ove n e sc. în deob ş te coloniz a ţ i. su n t dat o ri nu m a i cu a lor chelt ui al ă s ă ias ă cu Dom nii la oas t e.pu t e a ei ca s ă vân d ă pe vre un ul din sat u l de un d e era el n ă scu t. Juda nii n'avea u voe nici sinagogi de piatr ă s ă aib ă. târgove ţ ii într u ale lor şi multe alte lucru ri a făgă duit. vavilon ul babilonicei împ ă r ăţ ii. ce treb u e să le pl ă teasc ă . Popor ul cel mai liber şi mai îng ă duit o r şi. căci pân ă şi vecinii. prec u m în Câm p u l u n g din ţ in u t u l Sucevei. chiar la 1777 Austria avea de scop a împ ă r ţ i Bucovina în "ocoale de oş teni pede ş tri" du p ă cum era în Slavonia şi în Croa ţ ia. Ei su n t împ ă r ţ i ţ i în trei st ă ri: în cea din t âi su n t boerii acei. cari au de mo ş te n i r e case şi sa te. Oame nii. c'un cuvân t un pop o r liber de ţă rani şi de p ă sto ri. scrise de mân a bă trâne a sc ă . Fără a vărsa o pic ă tur ă de sânge. s ă ră cit prin împr u m u t u r i spre a. . "lăcuitorii au la slujba ră sboiului pute r e şi îndr ă z n e al ă .asu p r a celui ales şi du p ă aceia Vod ă roag ă pe pat ri a r h u l ca s ă înt ă rea sc ă în vred nicie pe acel de curâ n d Mitro p oli t. căci. . nu m ai c ă ace ş ti de pe ur m ă nu au case ţă r ă ne ş ti su b st ă p â ni r e a lor. Şi asta.a fost Austria s'o ţ ie în vechile ei legi şi obiceiuri. Şi ce a devenit ast ă zi obâr ş ia Moldovei? Făgă duit . a că ror unic ă ş tiin ţă st ă în vânza r e a cu cum p ă n ă strâ m b ă şi în ş el ă ciune. fără inteligen ţă . toate mi ş c ă rile cele mai sfinte ale inimei noast r e. veacuri de mu nc ă . a că ruia ap ă rare ne . Mitro p o lit u l nu d ă nimica Patriar h u l u i şi nu este nici de cu m înda t o r i t ca s ă în ş tiin ţ e z e pe el pen t r u pricinile biserice ş ti de la Moldova sau s ă .1 între b e la vr'o soco t e al ă de aces t e.1 mu t e într' alt sat. In sfâr ş it. In alte ţ in u t u r i ţă ra nii su n t oa m e n i slob o z i şi a ş a au ei o volnicie ca un chip de rep u b lic ă . ră z ăşii s ă ră mâie întru ale lor. nici s ă . fă ră inim ă pun e ast ă zi mâna pe un p ă mân t sfân t. de aceea jidovimea şi judec ă to rii merg mân ă în mân ă sub pajur a cre ş tin ă cu dou ă capete. expro p riin d palm ă cu palm ă pe ţă ran ul înc ă rcat de d ă ri. toat ă inteligen ţ a noast r ă trecu t ă . nimicit prin dobâ n z ile de Iud ă.şi pl ă ti d ă rile. dar nu est e su p u s lui. Boerii su n t cur a ţ i Moldove ni şi soco t e s c înce p e r e a lor de la Ră mleni că se trage. ci locue sc prin sate şi. Din toate acestea.a plecat capul sub jugul celei mai mizer a bile şi mai slugar nice rasse omen e ş ti. iar spre plata birului nu au bani". într' al doile cur t e n ii sa u oa m e n ii. ce li s'a u d ă rui t lor de la Dom ni. în jargo n ul gazetelo r vienez e. loc de adu n ă t u r ă a celor ce nu mai pute a u tr ă i într'alte p ă r ţ i. care pa t ri a r h u l nea p ă r a t treb u e s'o fac ă .

p ă rul capului lung şi negr u acoper ea umerii şi că dea pe spate. De plân s e ţ ara. apoi Dum ne z e u tat ă l. s ă g ă seasc ă un mo d u s vi . 25 Martie pag. Căut ă tu ra era trist ă şi adânc ă ca şi cân d ar fi fost cuprin s de o stra nie gândire. Câmp ul port r e t u l ui era albas t r u. La Putna un călug ă r bă trân mi . dar cu umer e largi. ce însu ş i auzise. A doua zi por tr e t u l Voevod ului Moldovei era atât de moh o rît şi de stân s.Vod ă. nu treb u e să . Intr'u n a din zilele anului 1777. biserica se lumina de sine înă unt r u de o lumin ă stra nie şi ne mai vă zut ă . unul deschid e u ş a bisericii.1 plânge m.se . cu stânga ţ iind globul pă mâ n t u l ui. In sit u a ţ i a p o li ti c ă a n o a s t r ă în 18 7 8 I. Mai tare te dogore ş ti. Smad şi îngă lbenit la fa ţă. a 'ncep u t s ă sune de sine. a făcut copia ce exist ă ast ă zi. cu fa ţ a mare şi lung ă rea ţă . "Ce m ă plânge ţ i pe mine. Coroa n a lui avea deas u p r a.a avea o ar m a t ă p u t e r n i c ă ş i bine echip a t ă . apoi tot mai tare şi mai tare. în mijloc.cono mi ce la noi. de ş i avusese unt d ele m n îndest ul. în drea p t a şi în stâng a chIPului per d ele ro ş ii.. De aceea când ş tim pent r u ce a că zut Voevod ul moldoven e sc. Istovirea economic ă ne.se . conipi. Dup ă original el a fost mic de stat. Călug ă rii coborîr ă într'u n şir trep t ele chiliilor.i repro d u s în ed. în care stetea odat ă aninat por t r e t ul original al lui Ştefan . crucea toat ă de aur. clopot ul cel mare.a îm pi e d e c a t de ase m e n e a de . Emine sc u ara t ă ce înflorit o a r e era pe vre m u r i sta r e a din ţ ar a no as t r ă şi în ce deca d e n ţă e aceas t ă stare în veacul XIX. II şi. ce cre ş tea trep t a t. că nu sun t de plân s. şi în biseric ă era întu n e r ec des. Şi e plin ă de du ş m a ni Ca râul de bolovani. Am întreb a t ce s'a făcut originalul? Călugă rul a ră sp u n s.ven di care s ă ne per m i t ă şi no u ă s ă tr ă imj ca na ţ iu n e şi să ne fereasc ă de com p r o m i t e r e a viitorului nost r u econ omic. ş i o ţ a r ă d e p e n d e n t ă în p r i v i n ţ a ec o n o m i c ă va fi dependen t ă şi politiceş te. Op. Mi s'a hot ă rît bucuria drep ţ ilo r. Articolul a ap ă r u t în Tim p u l ( I I I )187 8. în sune t u l clopot ul ui. Iar mila str ă inul ui E ca um b r a spin ului: Când vrei ca să te umb r e ş ti. pe cercul de margine al coroan ei un rân d de petre scu m p e de jur împrej u r. cu drea p t a binecuvâ n t â n d . Călugă rii trezi ţ i din som n se uitar ă în ogra d a m ă n ă stirii. Iaşi 1914. întâiu încet. s ă chib z u i a s c ă bine. încât pen t r u pă str ar e a mem o riei lui un călug ă r. ce nu ştia zugr ă vi. cu frun t e a lat ă şi ochii mari pleca ţ i în jos.. Aust ria dac ă vrea concesi u n i eco n o m i c e la noi.. îmbr ă cat era Vod ă într'u n straiu moh o rît cu guler de aur. în acea clip ă clopot ul tă cu. care prin moar t e a lui totu ş i n'a fost scutit ă de cea mai asp r ă tru nc hiar e..a ar ă tat locul înl ă unt r u l bisericii. la miez ul nop ţ ii. Ca iarba de m ă r ă cini. Buga. Starea noas t r ă econo mic ă e t r i s t ă . Aprin d e . Br ă tia n u merge la Viena spre a solicita sprijin ul Austriei. cari n'au făcut lucru ri vred nice de lacr ă mi". împo d o bit ă cu cinci petre nesti m a t e.vor cand elele pe mor m â n t ? Lumina . Sub crucea coroan ei urm a u Duhul sfân t.va vechiul por t r e t? 18 7 8) Conc e s i u n i eco n o m i c e . Acest stat cerea în schi m b u l sp rijin u l u i politic conce si u n i e . In fioroa sa t ă cere. iar pe gât îi atâr n a un egolpio n din pietre şi m ă rg ă ritare. .a. Candelele pe mor m â n t u l lui Vod ă se stân se r ă de sine.Şi e plin ă de str ă ini.

lui Brătianu în Viena. Pe atunci Turcia era cea dentîi putere militar ă în Europa. transp ort ul scumpea marfa manufacturat ă în mod considerabil şi o făcea accesibil ă numai claselor bogate. lui Miron de pe Bîrnova (Barnoschi Vvod) i se dau. precum Ungaria avea unul pentru ca Valahia să existe. Movileş tii sînt principi egali în Polonia cu cei mai mari magna ţ i ai acestei ţă ri. Afar ă de aceea. pentru ca pierduse Moldova.o munc ă folositoare. el scă dea poate ceva din bun ă starea clasei noastre de mijloc. încît ală turi cu industria sub ţ ire. acela şi ră zboi. Chilia şi Tighina. care. cîteva mici principate în Polonia. dalt ă . sub Casa de Austria. Polonia îşi deschisese totodat ă o cale bă tut ă şi sigura pentru comerciul să u cu înfloritele ora ş e italiane prin interme diul coloniilor genoveze din Cetatea Albă. În veacul nostru însă lucrurile iau o form ă foarte amenin ţă toare pentru cel economice ş te slab. prin ajutoare contra turcilor şi tatarilor perdeaua Moldovei şi a Ţării Române ş ti contra puterii osmane. c. care .O telegra m ă a agen ţ iei Havas ne veste ş te sosirea d . Dacă domnea un deplin liber schimb între ţă rile noastre şi celelalte. cu foarte întinse posesiuni în Ungaria şi în Ardeal. dar esisten ţ a ei modest ă . fiul lui Mircea cel Bătrîn. Nu aducem exemplul . ciocan. produc ţ ie care se dovede ş te prin organizarea medieval ă a breslelor din ora ş e. avantaje pe care în mare parte le posedă şi ast ă zi şi le. lipsind drum urile de fier. pentru cel necult.a avut de mult.ministr ul nostr u este în stare de a pricepe însem n ă tat ea lor.şi vînz ă munca. ciocanul şi dalta. pe cari el domne ş te în acela ş mod semisuveran ca şi ceilal ţ i principi. de atîtea ori Polonia ră spundea că desfiin ţ area statului moldovenesc ar fi un pericol. Fără a prejudeca lucrurile. care era pus ă în schimb de o negustorime interna ţ ional ă . respective a gurilor Nistrului. Petru Muşat că pă tă de la poloni Pocu ţ ia pe o cale cu totul prieteneasc ă . solicitarea sa pentr u sprijinul Austriei în afacerile noastr e şi răspu n s u l Austriei. Cu toate acestea. Aceast ă cale comercial ă se ramifica lîngă Prut în dou ă drum uri. dar în orice caz popula ţ ia ora ş elor avea o pia ţă în care să . pentru că aceast ă perdea între Turcia şi Polonia era cel dintîi zid de apă rare. cînd concuren ţ a e pe deplin liber ă. cea dintîi stavilă de înlă turat în înaintarea armelor osmane. prin simpatii. Căci ră zboiul pînzarului şi al postavarului. tă rîmul econo miei politice fiind circu mscris şi putîn d u . Dar pe acea vreme industria omeneasc ă era m ă rginit ă la lucru cu mîna.se împ ă r ţ i în cele dou ă ramu ri mari ale prod uc ţ iei brute şi a celei indust riale. era un animal liniş tit şi neturburat de grija pentru a doua zi. Cei ce vor să se încredin ţ eze despre aceasta pot cerceta Tratatul de la Karlovitz. gelă ul şi strugul sînt pîrghii şi suprafe ţ e înclinate care prefac la un cap ă t al lor în munc ă industrial ă puterea omeneasc ă aplicat ă la cellalt cap ă t. Vladislav Iagello şi so ţ ia sa Hedviga îl dă ruiesc pe Vlad Dracul. gelă u produceau la noi cu folos o industrie groas ă pentru trebuin ţ ele claselor de jos ale ţă rii. ajunsese la culmea mă rirei sale. ală turi cu lucrarea capetelor culte a industrialilor str ă in ă t ăţ ii. avea pînea de toate zilele cu îndestulare. neîntrecut ă decît de Spania. produ s ă cu unelte care pref ă ceau în obiect de consu ma ţ iune tot numai putere omeneasc ă . al Dun ă rii şi al Mării Negre. acelea ş i instru me n te. Regii Ungariei şi ai Poloniei aveau pentru Domnii acestor ţă ri o deosebit ă bun ă voin ţă . Polonia avea un interes ca Moldova să existe. prin daruri. Cită m numai cîteva cazuri. vom premite numai urm ă toarea întrebare : Are Austria interes politic ca noi să exist ă m ? în decursul lungei şi mult încercatei noastre vie ţ i istorice am putut observa un lucru. e uş or de presu p u s că Austria va fi cerînd avantage nou ă pentr u înlesnirea desfacerei indus t riei sale în România. Nu pute m şti nici de ce natur ă pot fi acele concesiu ni. precum define ş te Aristotel pe om. încît zeci de mii de bra ţ e erau puse în miş care printr . De cîte<va > ori i se propu nea Poloniei să anexeze Moldova. Animalul făcă tor de unelte. şi anume stipula ţ iunile privitoare la Polonia şi la Moldova.un cuvînt marele regat slav că uta să înt ă reasc ă pe cît putea. dac ă i se vor face concesiu ni econo mice.i ferea în mod egal şi de mole ş irea produs ă prin prea mari bogăţ ii şi de istovirea şi imoralitatea produ s ă prin să ră cie şi lips ă. Românii aveau o clasă de mijloc nu atît de puternic ă ca cele din str ă in ă tate. care se zice că ar fi egal cu încuviin ţ are a acelui sprijin. nici întru cît prim . traiul cu îndestulare [î]i era asigurat.

Leben und lehen lassen este un bun proverb german care se tîlcuie ş te . mai practici şi mai oameni de pace. în imprim ă ri în metal.a zvîrlit uneltele la apropiarea lui. lipsit de importan ţă ideoogică . 1878) Din filozofia dreptului. scumpin d în mod artificial traiul zilnic. N. care nu ostene ş te niciodat ă . Mai poate însă o asemenea societate să formeze renumita perdea polon ă între Austria şi . Unde apare productul fabricei de postav sau de pînz ă . cu toat ă greutatea ei. O deplin ă subjugare economic ă în condi ţ iile de ast ă zi ale muncii e egală cu să ră cirea. demoralizarea şi moartea. ră zboiul postavarului şi al pînzarului înceteaz ă . care . în izbiri cu ciocanul. A. Atîrnarea economic ă de alt ă dat ă se schimb ă din nefericire în veacul nostru în esterminarea economic ă a aceluia căruia locul unde munce ş te sau nivelul să u de cultur ă nu. care au gă urit pă mîntul mult mai adînc decît to ţ i băiaşii altor mun ţ i.avem nevoie a o mai spune că România e asemenea în mare parte jerfa acestei întunecoase maiest ăţ i.un cuvînt puterea individual ă nu e mai nimic fa ţă cu aceast ă neador mit ă putere care n. şi. care produce în minute ceea ce omul singur ar produce în ceasuri sau în zile.are nevoie pentru hrana ei decît de că rbuni şi de ap ă.nostru. că sunte m atra ş i pe teren ul teoriilor eleme n t a r e ale vie ţ ii stat ului. Istovirea noastr ă economic ă ne. Bresla ş ii. sînt o dovad ă demn ă de plîns pentru tristele împrejur ă ri ce se nasc cînd i se ia unei popula ţ ii pia ţ a pe care să . Nu ne pare bine. fă ră ca munca lor să poat ă concura.o elementar ă orbire vechile clă diri ale civiliza ţ iei omene ş ti.şi desfac ă munca prin absoluta libertate de schimb între productele omene ş ti. creş tini şi evrei. dar pînzarii din Silezia. care se hr ă ne ş te cu jă ratic. Capă tul pîrghiei.am lă sat la o parte. în zbor de suveică. dar lasă şi pe altul să tr ăiasc ă".. ea să îmble goală şi flă mînd ă în aceast ă campanie de iarn ă în care ră bdarea soldatului român a fost poate mai de admirat decît curajul să u. Articolul n'a fost reprod u s în nici o alta ed.şi na ş terea unei puteri oarbe şi elementare. Rosetti. care odat ă era ridicat şi plecat de puterea omeneasc ă . e ast ă zi pus în mi ş care de o putere elementar ă . puterea oarb ă a aburului întemni ţ at ă în cilindrul ma ş inei cu vapor ridică pîrghia la un cap ă t.nu zic să ne înlesneasc ă . iar acea ridic ă tur ă se preface la cellalt cap ă t în rota ţ iune.a oprit de. o a patra clas ă care. Ba Maiestatea Sa aburul şi. a operelor lui Eminescu. de aceea nici credem că acele concesiuni cerute să fie de natur ă a compro mite viitorul nostru economic. Articolul e publicat în Timpul (III) 1878. ştiu a se desp ă gubi de stîngerea breslelor prin precupe ţ irea întins ă a obiectelor de consuma ţ iune. cu deosebirea că cre ş tinii fac politică. asemenea cailor nă zdr ă vani din poveste. că ci discu ţ iu ni asupr a unor aseme ne a materii dovede sc totde a u n a nema t u ri t a t e a politic ă a .i dau acelea ş i avantage ca vecinului să u mai fericit. 2 Sept.. ba chiar băiaşii din Boemia. aceast ă istovire a făcut ca. c. Noi credem că împ ă r ăţ ia învecinat ă . Cumc ă acest soi de via ţă economic ă nu poate duce decît la discom p u n e rea deplin ă a societ ăţ ii române nu mai poate fi îndoial ă. ar trebui să chibzuiasc ă cu noi în aceast ă privire un modus vivendi care pe de o parte să ne facă cu putin ţă . pe cînd evreii. C. Sfârş itul articolului. de acea a clasicilor coment a ţ i. cu toat ă vitejia şi cu tot patriotis mul celei ce o avem. l. st a re ş i ea con di ţ i o n a t ă de anumi ţ i factori. Legile şi institu ţ iile sunt expresia instinctului de conservare al popoarelor manifestat la fiec are popor sub forme deosebite. afar ă . cu munca lesnicioas ă a altora. fă ră titlu.de a ne crea o pia ţă pentru munca popula ţ iilor noastre din tîrguri. datorindu . se sfîşie şi se mă nînc ă între ei şi ridică în cer pe d.n ţ elege atît de bine toate acestea.a avea o armat ă mai mare . gra ţ iosul nostru aliat ? Nu pomenim decît un lucru.a creat un anume popor în toate ţă rile. Teoriile aplicabile la via ţ a statului sunt cristalizarea unei anu m e st ă ri a socie t ăţ ii. Tocmai pentru că ştim pre ţ ui în ţ elepciunea politic ă a oamenilor de stat din împ ă r ăţ ia învecinat ă . amenin ţă c. "Trăieş te tu.

celor ce le pun pe tapet. Politice ş te nema t u r e oricine sus ţ ine adev ă rul absolu t al unor teorii aplicabile la via ţ a stat ul ui, că ci acele teorii depa r t e de a fi absolu t adev ă rate, nu sunt decât rez ult a t ul, cristaliz a ţ iu n e a, form ula mate m a tic ă oarecu m a unei st ă ri certe a societ ăţ ii, care stare iar ăş i e condi ţ ion a t ă prin o mul ţ ime de factori econo mici, climatici, etnologici, ş. a. m. d. Precum haina se îndre pt e a z ă du p ă clim ă şi e în ţă rile calde un obiect de lux, sup u s unor schim b ă ri foarte fanta s tice, pe când la nor d devine un ap ă r ă tor foarte neschim b a t contr a frigului, adap t â n d u - se agen ţ ilor natu rii, tot astfel legile şi instit u ţ iile nu sunt decât expresia acelui instinc t de con - serva ţ iu n e al pop oa r elo r, instinct în toate popo a rele acela ş i şi totu ş i manifes ta t în sute de forme d e o s e bi t e, că ci un pop o r, ca societate organi z a t ă prin natur ă contra agen ţ ilor destr uc t o ri ai nat u rii, are a se lupta ici cu ar ş i ţ a, dincolo cu apa m ă rii, colo cu nefertilitat ea p ă mân t ul ui, colo iar cu inva - ziuni repeta te, şi avân d toate acela ş i scop, adic ă conserva rea existen ţ ei pro p rii, popo a rele se folose sc pent r u ajunge rea lui de cele mai deosebitei mijloace. Greuta t e a cu care via ţ a organic ă se desface din moar t ea stato r nic ă a natu rii anorga nice, mul ţ i me a de condi ţ iu ni pe care o are cea dintâi şi lupta pent r u câ ş tigarea lor, confir m ă teoria neuita t ul ui fisiolog Bichat, des p r e caracter ul negativ al vie ţ ii fiind o lupt ă contra mor ţ ii ca ceva pozitiv şi stator nic. Tot ce vede m viu pe p ă mân t, începâ n d de la cele dintâi forma ţ i u ni organice cu condi ţ iuni pu ţ ine, pân ă , la organis m u l cel mai înalt cu o mul ţ ime de condi ţ iuni de existen ţă , omul, ne repre zi n t ă miile de forme ale acestei nega ţ iu ni. Ceea ce o fiin ţă nu vrea, e lesne de ş tiut, ceea ce vrea pozitiv e foarte greu de hot ă rît. Tot astfel e, se în ţ elege, şi cu pop oo a r ele, că ci natu r a e una şi aceea ş i pret u ti n d e n e a şi de - a puru r e a, cu toate formele ei atât de deosebite. De aceea îns ă e clar, c ă nici un po p o r nu e des t u l de s ă lba tic sau de st u l de civiliza t, pe n t r u a nu mai ş ti ce nu vrea. Deose bi rile ma ri se na sc abia acolo, un d e e vorb a, ca în fa ţ a nega ţ i u n ii fă cut e s ă se sta bile a s c ă o voin ţă po zi tiv ă , bine for m u l a t ă . Aci qu o t capi ta tot sen s u s .... 187 8) Liberalism ş i cons er vat oris m.
Raţ ionamentele materialiste şi- au găsit în veacul XIX aprigi ap ă r ă tori şi de aceia societatea moder n ă pare a merge pe un povârni ş fatal. Omul în starea primitiv ă , nu - i lipsit de senti m e n t ul în ă scut al drep t ul ui şi de a - ceia pe nedrept se admite că'nainte de constituirea stat elor oa m e n ii era u în vecinic ă vraj b ă . Om ul pri mi t iv de la'nce p u t tr ă e ş te înt r' o societ a t e, via ţ a îl face s ă ajung ă la stabilirea de adev ă ruri morale. Omul însă se des prin d e din totalitat ea organi za ţ iei nat ur ale si caut ă să - şi lărgeasc ă invidualitatea încălcând individualitatea' semenilor. Lupta între taberele numite liberale şi con- servato.are e lupta pentru drepturi de- o parte, lupta pent ru dato rii de alt ă par te. Conse rvati s m ul îş i are prim ejdiile lui căci pioate paraliza ini ţiativa individului, liberalis m u l şi el e prim ej di os că ci pioat e tran s f o r m a via ţ a într'o lupt ă de exploatare reciproc ă . Idealul e întov ă răşirea cerin ţ elor statului cu cerin ţ ele libert ăţ ii individuale. In Europa îns ă , individualis m ul liberal a ajuns la exces. Individul ui i s'au sacrificat toate elrm entele organiza ţ iei vechi, individul a ajuns scopul. Articolul e publicat în Titripul (III) 1877, 8 Noem brie, art. de fond fă r ă titlu. Articolul n'.a fost repr o d u s în nici o edi ţ ie afar ă, de aceea a clasicilor comenta ţ i.

Spirit ul pu blic mo d e m suf e r e de - o bo al ă , pâ n ă la oarec ar e grad nep rice p u tă pent r u noi, n ă scu t ă fiin d di n îm p r e j u r ă r i ş i di n s t ă ri d e luc r u r i f ă r ă analogie în via ţ a noa s t r ă inte r n ă . Nu e vorba - int e r n a ţ i o n a l i ş t ii di n Ger m a n i a , Fra n ţ a ş i Angli a, s u n t p r i e t e n i b u n i ş i p e r s o n a l i c u d. C. A Ro s e t t i , cu d. Bră tian u, dar ideile politice profes a t e de cos m o p oli ţ ii a p u s e n i s u n t pe n t r u s t a d i u l d e d e s v o l t a r e î n c a r e t r ă i m , u t o p i i , în c a r e n u c r e d ni c i c ei ce le profe s e a z ă la noi. Religia, cu credi n ţ ele ei fe ricite, care sta bile a în mo d dog m a t i c toa t e r ă s p u n s urile la într e b ă rile cele ma ri, ce preo c u p ă o min t e ome n e a s c ă , a sufe rit grele lovitu ri - îns ă nu m a i, nega tive - din par t e a uno r ulti m e ra ţ io n a m e n t e m a t e r i a l i s t e , c a r i în si n e s u n t t o t a t â t d e n e î n t e m ei a t e ca ş i mi t o l o g i a gre c e a s c ă .

Da r r a ţ i o n a m e n t e l e m a t e r i a l i s t e , b r u t a l e fii n d , les n e d e p r ic e p u t ş i a p e l â n d o a r e c u m la be s t i a di n om, g ă se sc în su t a a no u ă s p r e z e c e a , o m ul ţ i m e de a p r i g i a p ă r ă t o r i , î nc â t vi a ţ a n o a s t r ă m o d e r n ă p a r e a s e a p r o p i a d e p o v â r n i ş u l fa t a l, p e ca r e is t o r i c ii latini îl pres u p u n , f ă r ă cuvân t, a fi exista t înain te a co n s t i t u i r ii st a t e l o r , ad e că ace a s t a r e de vecinic ă vrajb ă , înse m n a t ă cu vorbele bellu m omini u m contra o m n e s , răs b o i u l t u t u r o r c o n t r a t u t u r o r . F ă r ă cuvâ n t s' a a d m i s ac e a s t ă s t a r e d e luc r u r i p e n t r u o m u l p ri m i t iv, din ca u ză c ă exis t ă un se n t i m e n t de dr e p t în ă sc u t . Nu d o a r ă c ă oa m e n i i s' a r fi a d u n â n d di n im p u l s , p r o p r i u ş i a r fi s t a b i l i n d u n m o d u s vi - ven d i p ri n di s c u ţ i e ş i p u n e r e la cale. Aces t s t a d i u vi n e m a i c u m u l t m a i t â r z i u . Da r p r e c u m în r o i u l d e a l b i n e s a u î n m u ş i n o i u l d e f u r n i c i n u e x i s t ă legi sc ri s e ş i fac ul t ă ţ i de dr e p t , de ş i toa t e fiin ţ e l e rrc â t e co m p u n u n roi u, tr ă e s c înt r ' o râ n d u i a l ă st a b ilit ă p r i n ins t i n c t e în ă s c u t e , t o t a s t f e l o m u l p ri m i t i v t r ă e ş t e d i n cel e d i n t â i m o m e n t e în s o c i e t a t e , iar când începe a- şi da seam ă si a , că uta să explice mod ul de convie ţ uir e şi de conlucr a r e, se nasc religiile, care stabilesc adev ă ruri morale, sub for me adev ă rat că dog m a tice sau mitologice, religii care su n t to t o d a t ă ş i co di c e. Cu înce t u l îns ă , o m u l pe r f e c t i b il se de s p r i n d e din to t ali t a t e a org a n i z a ţ i e i na t u r a l e ş i - şi l ă rge ş te di n ce în c e ce r c u l s ă u d e ac tivi t a t e in d i vi d u a l ă şi atunci abia începe pentru el via ţ a într'adev ă r omenea sc ă , via ţ a liber ă . Dar totu ş i în lărgirea ind ividualit ăţ ii sale, omul poate atinge o margine, în care p u n e în che s ti u n e individ u a li t a t e a şi liber t a t ea seme nilor săi şi în cele mai multe cazuri a sem enilo r acelo r a cari su n t mai bu ni, mai cap a b ili, mai de inim ă . Astfel s'ar pu te a sp u n e, că întreag a lup t ă între t a b e r e l e o p u s e , n u m i t e u n a lib e r a l ă , ca r e aj u n g e la comu nis m, alta conservatoa re care poate ajunge înt r ' a d e v ă r la osifie a r e a st a t u l u i, e pe de o pa r t e lu p t a p e n t r u d r e p t u r i , p e d e al t a lu p t a p e n t r u datorii. Conse rva tis m u l lupt ă pen t r u dato rii. Pentr u el îm pli nir e a da t o r iilo r c ă tre se m e n ii s ă i, soli d a r i t a t ea de b u n ă voie sa u im p u s ă pri n legi a cet ăţ e n il or un u i sta t, o orga n i z a r e st ric t ă , în care indivi d u l e nu m ai mijloc pentr u între ţ ine re a şi înflorirea col ectivit ăţ ii, cru ţ area econo mic ă a tutu r o r claselor pe care le prive ş te ca organ e vii ale societ ăţ ii, cu un cuvân t organi za r e a natu r al ă , în ţ eleas ă de to ţ i, mo ş tenit ă adesea prin tradi ţ ie, prin obiceiul pă mân t ul ui, rec u n o s c u t ă de to ţ i f ă r ă legi scrise chiar, iat ă st a r ea de lucr u r i la car e as p i r ă co n s e r v a t i s m u l ex t rem. Dar şi ceas t ă direc ţ ie are pri m ej diile ei. Ve- inica tu t e l ă , exerci t a t ă as u p r a clasel o r de jos, le d ă într'a d ev ă r pân ea de toate zilele, dar le lip s e ş t e d e e n e r g i e in d i v i d u a l ă , le fa c e in d o l e n t e . Pe de alt ă pa r t e sis t e m u l libe r t ăţ ii, to t o d a t ă al in d iv i d u a l i s m u l u i , c u p r i n d e p r i m e j d i i ş i m a i m a r i . El p r e f a c e via ţ a în t r ' o l u p t ă d e ex p l o a t a r e r e c i p r o c ă , c a r e p o a t e a j u n g e la di s o l u ţ i u n e a c o m p l e t ă a sta t u l u i. Şi înt r' a c o l o tin d ideile co m u n i s t e inte r n a ţ i o n a l e d e a z i. Intre ace s t e dou ă extr e m e e po a t e me ş te ş u g u l adev ă ratei politice. A împ re u n a exigen ţ ele exist en ţ ei nea p ă r a t e a sta t u l u i cu exige n ţ el e libe r t ăţ ii in divi d u a l e , a n u p e r m i t e ca as oci a ţ ii de indivi z i r ă p i t o r i s ă f a c ă d i n s t a t o u n e a l t ă a l o r , ş i a n u l ă s a p e d e al t ţ ă p a r t e ca s t a t u l i m p e r s o n a l s ă le g e cu tot ul ma nile individ ul ui, asta e proble m a pe care m u l ţ i s ' a u înc e r c a t s' o d e s l e g e , d a r d e la Ce z a r i i Romei ş i pâ n ă la Ceza r ii mo d e r n i nu s'a u g ă sit înc ă re m e d ii radic ale, ci nu m a i paliative. Un n e m ă r g i n i t in d ivi d u a l i s m s'a l ăţ it pe s t e to a t ă Eur o p a . In d ivi d u l e sc o p u l , c ă r u i a i s' a u s a c r i f i c a t t o a t e ele m e n t e l e ca r e fo r m a u în c h e e t u r i l e o r g a n i z a ţ i e i vec hi. Teo r i a c ă via ţ a e u n d r e p t a p r i n s r ă d ă ci n i î n t o ţ i ş i c u

d u r e r e ' t r e b u e s ' o m ă r t u r i s i m , c ă în m u l t e lo c u r i c h i a r cl a s e l e s u p e r i o a r e a u î n c e t a t a c r e d e c ă a u d a t o r i i c ă t r e cel e d e j o s , p r e c u m ş i c el e d e j o s n u m a i v o r s ă a i b ă d a t o r i i c ăt r e c e l e d e s u s . 1878) Liberalismul socialist.
Europa e amenin ţ at ă de o grav ă tulburare socialist ă. Eminescu e de pă rere că victoria principiilor liberale - socialiste înseam n ă moartea culturii şi că derea în barb arie. Mul ţimea oarb ă recrutat ă mai cu seam ă la oraş e, amenin ţă cultura orică rei na ţ iuni. Socialismul industrial ignoreaz ă faptele reale şi legile existen ţ ei. Socialismul se ridică împotriva clasei avute, dar tocmai aceast ă clas ă asigur ă crearea culturii şi triumful calit ăţ ilor care disting pe om de ani m al. Articol ul a ap ă r u t în Ti m p u l (III) 187 8, 6 Augu s t fă ră titlu. E nerepro d u s în alte ed. ale lui Eminescu, a- fară de aceea a clasicilor comenta ţ i. Am lăsat la o parte pasajele lipsite de interes ideologic.

O serioas ă turbura re socialist ă amenin ţă Europa. Cetăţ enii liberi, indepen d e n ţ i şi înfrăţ i ţ i ai republicei universale, cari la noi sunt repre ze n t a ţ i prin partidul roş u, încearc ă a răsturna toate forma ţ iu nile pozitive de stat, şi dac ă n'o vor putea face aceasta, ceea ce e de mai nainte sigur, totu ş i vor încerca s'o facă pe calea lor obicinuit ă a atentatelor, a scenelor de uli ţ e, turbur ă rilor etc, iar acele încerc ă ri încep a- şi arunca umbrele de pe acum. Noi, cari sunte m siguri, că victoria principiilor liberale - socialiste însemnea z ă moartea oricării culturi şi recă derea în vechea barbarie, vom combate tenden ţ ele lor, ori în ce punct s'ar fi ivind. Lucrul st ă astfel. Cultura omenirii, adică gră m ă direa unui capital intelectual şi moral nu seam ă n ă cu gră mă direa capitalelor în bani. E drept, că cei ce trăiesc ast ă zi se folosesc de rezultatele dobân dite de al ţ i cuget ă tori înaintea lor, însă acele rezultate ei nu le cap ă t ă de odat ă ca o strâns u r ă părinteasc ă, ci trebue să şi le aproprieze prin o nou ă munc ă intelectual ă, prin studiu. Civiliza ţ ia omeneasc ă se 'ncepe oare cum din nou şi din funda me n t cu orice genera ţ ie nou ă, care dac ă nu e silită a repeta anevoioasele cercet ă ri, făcute de pă rin ţ i, totu ş i trebue să - şi câş tige prin propria memorie şi judecat ă cuno ş tin ţ ele lor. Prin urmare cercul de oameni într'adev ă r cul ţ i, cari conduc societatea şi au fost în stare să - şi aproprieze suma de cuno ş tin ţ e, gră m ă dite de părin ţ i, acest cerc e relativ foarte mic; împrejur ul acestui cerc e unul mai mare al publicului cult, care poate să priceap ă şi să aprecieze munca învăţ a ţ ilor, fără îns ă de - a prod uce ceva pe acest teren. In afar ă de aeejste cercuri e massa sau incult ă sau pe jum ă tate cult ă, lesne crez ă toare, vanitoas ă şi lesne de am ăgit, pe care oamenii cu cuno ş tin ţ e jum ă t ăţ ite, semidoc ţ i sau incul ţ i cu totul, caut ă a o asmu ţă asupra claselor superioare, a căror superioritate consist ă în na ş tere, avere sau ştiin ţă. Cultura orică rei na ţ ii e împresu ra t ă de - o mul ţ ime oarb ă, gata a recă dea în orice momen t în barbarie. Aceast ă mul ţ ime nu se recrutea z ă mai nici odat ă la ţ ară, între ţărani, ci tocmai în ora ş e, între acei oameni produ ş i în condi ţ ii nefavorabile şi trăind în ele, cari - s crescu ţ i închirci ţ i fizice ş te şi intelectual, cari n'au mintea clară şi sănă toas ă a omului nă scut şi crescut în condi ţ ii normale. Socialismul industrial porne ş te de la o iluzie economic ă. El ignoreaz ă pe deplin faptul că chiar ide s'ar împ ă r ţ i averea toat ă, a claselor bogate între cele sărace, chiar de s'ar organiza altfel munca, mijloacele prime de existen ţă nu se pot înmul ţ i în infinit şi că nevoile sociale trebue neap ă rat să consiste în renu mita dispro p o r ţ ie formulat ă de Malthus, confor m căreia popula ţ ia se 'nmul ţ e ş te în progresie geometric ă, adec ă în pă trat, pe când mijloacele de traiu se 'nmul ţ esc numai în progresie aritmetic ă. Contra acestei legi, în temeiul căreia omul e

1 um p le prin cucerirea unei Europe pe care ei o socot îmb ă trânit ă .Stefano în întregul lui. precum colinele undoiate şi mun ţ ii cu dumbr ă vi a ţărilor apusene sînt acolo înlocuite prin şesuri fără de capă t. nu despre popoare. în aşa.numitele misiuni istorice cari.i re p r o d u s înc ă în nici o edi ţ ie a lui Eminescu. În zadar caut ă un popor în întinderi teritoriale. ei nu vor crea o cultur ă fiin d c ă nu au calit ăţ ile în ă scu t e pe n t r u acea s t a ş i oric âte cuceriri ar face nu vor pro d u c e un Beethove n. multe milioane şi ne va costa poate şi o provincie. Situa ţ ia persist ă a ră mînea nehot ă rît ă . Rusia nu ne insuflă frică. Căci cine va mai lua acum la serios declara ţ iile diplomatice făcute înaintea trecerii Prutului ? Erau declara ţ ii îmbun ă toare. fiindcă curentul ce se mişcă în contra civiliza ţ iei trebue să fie nimicit cu vremea. Ea îş i arog ă misiu ni isto rice. 7 Aprilie pp. încît chiar ast ă zi ciceronii vene ţ ieni au pă strat mai mult gust în judecarea tablourilor decum au mul ţ i profesori de estetică . Rusia e în mod egal muma mîndriei şi a lipsei de cultur ă . A le răsturna pe acestea sau a le face existen ţ a imposibilă. Articolul a ap ă r u t în Tim p u l (III) 187 8. ea ar renun ţ a la foloasele materiale în a că rora prevedere a declarat ră zboi.1 umple prin mu nc ă şi cultu r ă .o de ml ă dio ş ie şi dîndu . Rusia repre zi n t ă mân d ria.a fost înş elat decît acel ce au voit să fie. de natura lor cuceritoare. fanat ismul şi des p o ti s m u l. E un articol scris în epoca crizei orien t ale.o vagă m ă re ţ ie. Într . Acela ş scop tainic l.i lipse ş te în chiar sufletul lui. ş i n u .conda m n a t la munc ă aspr ă pentr u a putea să . 187 8) Tende n ţ e de cucerire. dar cauza dreapt ă va birui.tonie are înrîurire asupra inteligen ţ ei omene ş ti. Dar toate aceste condi ţ ii de mă rire erau cîş tigate prin munc ă îndelungat ă . Ru ş ii su n t su b do mi n a r e a un ui de ş er t sufle te s c pe care în loc s ă . caut ă . că are o cultur ă a min ţ ii şi a inimei. nu exist ă remediu.o urmau Ruş ii de o s ut ă cinz e ci de ani.adevă r. ale căriii hră nitoare sunt pu ţ in numeroasele clase avute. deprinderea şi priceperea se mo ş tenea apoi din neam în neam. Eminescu analizează . Ru ş ii se afla u înc ă pe teri t o r i u l no s t r u ş i p u r t a r e a lor îng rij o r a pe to ţ i bunii Români. Cu toate preten ţ iile lor.i instincte fanatice pentru idei de. în cuceriri. prin industrie. a fanatism ului şi a despotiei.a refuzat sau mai bine zicînd ceea ce Dumne ze u a voit ca să fie rezultat ul muncii a multe genera ţ ii dedate la lucru. sub nici o zon ă din lume nu va găsi ceea ce Dumne ze u i. Guvernele au fost în stare să cunoasc ă foarte bine politica ruseasc ă şi ţintele ce ea le urm ă re ş te de. însem nea z ă a dărâma temelia culturei. lipsa de cultu r ă .1 Mica Vene ţ ie era odat ă o putere mare european ă prin cultura ei intensiv ă.o sut ă şi mai bine de ani. cu toate acestea noi credem că limba cumpenei înclină spre ră zboi.au avut Ruşii şi când au declarat ră zboi Turciei sub pretextul eliber ă rii cre ş tinilor. tin z â n d me r e u sp r e aca p a r area ţă rilor ră să ritene pentru că slavism ul să se întind ă pân ă la marea Adriatic ă . de care noi credem că nimeni n.şi între ţ ie existen ţ a fizică. II . afar ă de aceea a clasicilor comenta ţ i. prin arte. . că are o existen ţă deosebit ă moral ă. ocup ă ? Căci st ă oare destoinicia unei na ţ ii în vrun raport cu întinderea teritoriului pe care ea. apoi politica ce. să . daca ar supune deliber ă rii Europei Tratatul de la San. Răsărit ă din rase mongolice. Dar omul se distinge tocmai prin aceasta de lumea animalelor. Frumosul e înlocuit prin m ă re ţ . În tenden ţ ele de cucerire. Eminescu caut ă să caracteri ze z e politica ruseasc ă pe baza tr ă s ă tu rilor suflete ş ti ale rasei slave. lipsind . căci aceasta ne . în ră zboaie ceea ce. daca Rusia ar face concesiunile cerute de Anglia.III. dar la baz a aces t o r a e nu m ai ne ş tiin ţă şi gus t de sp oliar e. Aceasta o spune m despre guverne. dar ne îngrijoreaz ă .. un Rafael ori un Kant. Vremi grele ne aş teapt ă . aş ezate pe stepe întinse a căror mon[o].a costat multe vie ţ i. prin judecata să nă toas ă a aristocra ţ iei ei.şi caut ă marginile naturale nu e nimic dedesu p t decît pur şi simplu ne ş tiin ţ a şi gustul de spoliare. Basarabia. Oame nii no ş tri politici r ă u au f ă c ut că s'au dat în apele Rusiei.

cercurile culte umplu golul sufletesc cu fantas magoria unui imperiu care ar ajunge de la Sibir pîn ă sub zidurile Vene ţ iei şi apoi mai departe. pentru că lipse ş te ră dă cina subiectivă a unei asemenea culturi. el exist ă în capetele a mii de oameni visă tori cari dau tonul în Rusia. Europa le pare ast ă zi în starea în care era Bizan ţ ul la apari ţ iunea un[ui] neam asemenea mongolic. de a o ocupa cu alte cuvinte doi ani de zile. Doi ani ? vă zînd şi făcînd s. dreptul de a. În locul civiliza ţ iei grece înflorit . precum amenin ţă pe cea nou ă . Scopul fictiv al ră zboiului şi scopul adevă rat sînt diametral opuse.un cuvînt în loc de. de Europa. Ră zboiul a fost declarat Por ţ ii pentru a elibera pe creş tini ? în form ă în fond însă pentru a cuceri întreg Imperiul otoman într . le ţ ii.ar preface apoi în . îl sumu ţă contra Europei. nu se vor fi aflînd cu mult mai sus decum îi va fi gă sit episcopul Albrecht la a[nul] 1200. De aceea ni se pare că din nefericire ru ş ii sînt sub dominarea unui desert sufletesc. ţinta cuceririlor ruse ş ti sînt ţă rile ră să ritene ale Europei.un rînd dup ă aceea se stabile ş te c. tot mai departe. în ţă rile coroanei habsburgice pîn ă la Marea Adriatică . bulgarilor.se panslavismul în miezul Europei.. coapt ă pentru a că dea întreag ă sub domina ţ ie ruseasc ă .au înlă untrul lor. Astfel se dă ruie un regat splendid celui mai neînsemn a t popor din Peninsula Balcanic ă.un mod care să poat ă fi înghi ţ it. Astfel misiunea istoric ă de care se face atîta vorb ă nu . în loc de a stă vili acest horror vacui. a unui urît care . Tocmai aş a nu va înflori o cultur ă moscovit ă pe pă mînturile supuse ru ş ilor. nu se va na ş te din milioanele de oameni nici un Rafael. a unei barbarii spoite cu frac şi m ă nu ş i. în loc de a. ochii vecinului nostru sînt pironi ţ i cu flă mîngiune asupra Apusului.Stefano indepen de n ţ a României şi c. cîtu . ea e rezultatul unui gol sufletesc. de. Dup ă Turcia urmeaz ă Imperiul habsburgic. dar mai cu seam ă de o sut ă cincizeci de ani încoace.ar st ă pîni pă mîntul. Astfel sîntem aproape siguri că în cump ă na economic ă Rusia. trage mai uş or decît mica Belgie.a avut Olanda în istorie.i face să caute în cuceriri ceea ce n. în mînele şi capetele a poate dou ă sute de mii de oameni de origine german ă .şi caut ă compensa ţ ie în glorii sîngeroase şi în cuceriri. mai de nevoie. pe un pă mînt de mică întindere se află mai multe averi decît în Rusia întreag ă .ar umple.şi are originea în afar ă . Pot să treac ă şi Dun ă rea şi Carpa ţ ii şi Adrianopol. crevinii şi cum [î]i mai cheam ă . mai de voie.i de mare. dup ă dînsul cine mai ştie cine. şi ast ă zi încă sînt state mici care se bucur ă deo înflorire estraordinar ă . tot nu s. Existe testa men t ul lui Petru cel Mare sau nu existe. a unui deş ert care.şi trece trupele prin ţ ara noastr ă .o. nici un Bethoven. De mult. Nou ă ni se pare că cercurile culte. Cerul deasupra .i o misiune care. să ia Roma veche. care vede întinzîndu .1 schimbi. a turcilor.au în Bizan ţ o cultur ă turceasc ă ? Deloc. C. În Rusia chiar miezul culturii e în Ingermanlan d şi în cele trei provin ţ ii baltice. ba tocmai lipsa unor asemenea spirite de adînc ă în ţ elepciune şi de un adînc sentiment pentru bunurile ce înnobileaz ă omenirea este cauza acelui gol sufletesc care. marea trecînd . Şi aceast ă misiune tainică o împlinesc apoi diploma ţ ii şi baionetele.a desf ăş ura activitatea înlă untru. livii.un al treilea..Un rol analog 1. pe care o numesc îmb ă trînit ă şi enervat ă . nici un Kant.1 împlea prin munc ă şi cultur ă . pot să presure Europa întreag ă cu cenu şă şi cadavre.lui Aksalvof. nu sufletul. pe cînd popula ţ iile str ă vechi a acelor provin ţ ii. fă ră de noi. Nu mai vorbim despre cuvîntul d. Se stabile ş te în Tratatul de la San.

sus ţ iind dreptul nostru. Agricultura e înapoiat ă iar ţă ranul e în neagr ă . cazacul prad ă în Vlaşca. precum nu ne îndoim că. Administra ţ ia e o pacoste pe bietul ţă ran. căci despre Anglia nu e vorb ă . ci numai în noi înşine şi în aceia care sînt nevoi ţ i să ţie cu noi. vedem ivindu . Se stabile ş te principiul ca Basarabia să fie cedat ă prin liberă învoial ă. Zicem poate. Primej dia reviz ui rii art.lă m noi când se pune aceast ă chestie. Bucure ş tii sînt împresura ţ i de trupe.a costat mii de suflete viteze. coroana ei şi pe augustul purt ă tor.se col ţ ii priete ş ugului. el trebuie să fie nimicit cu vremea. oricare ar fi curentul ce se mi ş că în contra civilizatiei.zece şi în o sut ă . trenurile noastre cu muni ţ iuni sînt oprite în drum. Nu deprinde m frica şi pace bun ă .o preg ă te ş te nou ă . grijă tot ne inspir ă . Ne hot ă rîm de a n. de ş i. Ea este în stare a ţinea ră zboi pîn ă ce Rusia. pentru că Europa e interesat ă ca si noi se întîmple soarta pe care ne. n. pentru că splendidul regat bulgar e plă smuit aş a de frumos pentru ca să ră mîie proprietatea ohavnică ruseasc ă . Articolul e scris în vreme a enerv ă rii ce cup ri n s e s e opinia pu blic ă la noi din pricin a revizuirii art. generozitatea în locuri unde ea e plant ă exotică. 1 8 7 9 ) Mi z e r i a v i e ţ i i n o a s t r e p u b l i c e .si va fi zvîrlit în vînt cea din urm ă rubl ă metalic ă. liberalii consmopoli ţ i c. Nesperînd nimic. ci în starea în care ne a. Şi pe tă râmul politic si pe cel economic nu s'a făcut nimic serios.o ceda şi Rusia a ocupat . încît vecinii se gă sesc în drept de a se rosti nediplomatic fa ţă de cei ce reprezint ă ţ ara. sunt gre ş elile s ăvâr ş ite cu începere de la 1848. În fine. 7 nu st ă în îns ăş i. miz erie.o ceda. în moment ul în care Gorciacof se ră ste ş te. Ţara trece prin zile grele şi pricinile. Team ă ne e numai ca Imperiul habsburgic să nu cad ă la învoial ă cu Rusia. 7 din constitu ţ ie.o ast ă zi pe deplin.o poleim cu formele unei civiliza ţ ii fal ş e. dup ă Eminescu. navem nevoie de a ne mai încrede în al ţ ii precum ne. Aducem aminte convorbirile dintre principele Gorciacof şi generalul Ioan Ghica. Deviza noastr ă este : a nu spera nimic şi a nu ne teme de nimic. Artico l u l a fo s t p u b lic a t în Ti m p u l (IV) 18 7 9 . care convorbiri aveau un aer deja neînm ă nu ş at.a nă scut încă rusul care să fie în stare a ne insufla frică.avem nevoie de a implora. ceea ce presu p u n e că sîntem în drept de a o ceda sau de a n. 23 Iunie ca articol de fon d fă r ă titlu.ne de nimic. c. chestiunea israelit ă . Nu mai vorbim de altele şi mai rele. confor m cu condi ţ iile impuse de tratatul de la Berlin. zeci de milioane şi poate o provincie. ba putem zice siguran ţ a că ne aş teapt ă vremi grele.am încrezut. Răstirile diplomatului se traduc în acte de brutalitate cînd ajung în rîndurile din urm ă . Se poate ca Rusiei să i Guvernul a ales o politică pe care o aprob ă m ca directiv ă. Deşi nu s.avem nevoie a pomeni exemplul nostru.l gă sim foarte inept pentru a o executa. ÎN cestiune. netemînd u . Via ţ a noastr ă publică e o mizerie pe care .un cuvînt Rusia a început a întrebuin ţ a mijloacele ci civilizatrice pentru a ne intimida. Oamenii fă ră sim ţ istoric. Dar acea vreme e adesea foarte departe.un foarte incolor sentimen t de patrie s. Despre biruin ţ a cauzei drepte nu ne îndoim.au dat în apele Rusiei şi a declarat un ră zboi care ne. în Vlaşca cazacii îşi bat joc de popula ţ ie dînd oamenii afar ă din case. N. dar destul că. . Dar contele Andrassy a făcut propune ri de împ ă r ţ eal ă şi aceste propu neri prefac în ţ elegerea în complicitate şi complicitatea cu Rusia e tot[dea]una fatal ă. Guvernul liberal a intrat în i ţ ele Rusiei şi e prea angajat.

pe lîngă toate necazurile ei. republici mari şi mici şi preziden ţ i de republic ă pe toate uli ţ ele şi. vicleş ugul şi cinismul .n America. în via ţ a politică şi intelectual ă . şiretenia. în numele egalit ăţ ii şi fraternit ăţ ii . toate teoriile cosmopolite. mai ales cea mai dep ă rtat ă de tîrguri.a făcut alta decît a se lepă da sistematic de orice tradi ţ ie. Aceasta ca stare normal ă şi constant ă .ar fi putut numi original în via ţ a ei na ţ ional ă . Sîntem azi un popor de abia aproape cinci milioane de suflete. cu atît mai mult toat ă lumea îşi pierde cump ă tul şi facultatea chibzuirii. Aceast ă corpora ţ ie liberal ă şi umanitar ă nedrep t ăţ e ş te. se învrednice ş te să m ă nînce carne şi să bea vin. Aceast ă popula ţ ie. om de la ţ ar ă . în moravuri.n acela ş i timp a adopta. ocup ă miile de func ţ ii publice. Dun ă re şi Marea Neagr ă . a putut constata că d. fraternitate şi egalitate între om şi om. Judecata rece lipse ş te de pretutin de ni şi mai ales de acolo unde ar trebui neap ă rat să nu lipseasc ă.a pă ră sit. seam ă n ă cu al uvrierului stors de puteri în umbra fabricilor. fă ră să mai pomenim că pe la soroace vine şi cîte o împrejurare mai însemnat ă . Două milioane şi jum ă tate de ţă rani (cifr ă exagerat ă poate). în România ca şi. a greş elilor şi ră tă cirilor noastre politice săvîr şite de treizeci de ani încoace. De Dumnezeu nu mai are nici o team ă muncitorul de la ţ ar ă . Trecem prin niş te zile în adev ă r foarte grele şi trebuie în sfîr ş it să ne dă m seama că aceasta este plata.n toate cafenelele. De la miş carea din 48 şi pîn ă ast ă zi na ţ iunea româneasc ă . drept bă utur ă spirt amestecat cu apă. fost rep r o d u s în ed. nimic. în mîna acestei administra ţ ii. la zile mari. cam ă t ă. mai ales prin cele de cîmp şi de balt ă . şi poate că aş a de tîrziu încît îl vedem în zadar. pentru toate necur ăţ eniile ce s. tr ă it în aer liber. mult doi. foarte scump ă poate. de la mila elementelor lui. şi aceia slabi. din ştrengarii şi necă p ă tui ţ ii de prin tîrguri. foarte rar. din nenorocire întru aceasta ne deosebim cu totul de America. Cine a umblat prin satele noastre. O stare de nervozitate acut ă domne ş te în toate cercurile. Chipul unui ţă ran român. produc ţ ia noastr ă atîrn ă mai mult de la bun ă voin ţ a cerului. în limb ă .n America. sînt membri în aceast ă onorabil ă corpora ţ ie al că rora numai numele bagă în nă bă d ă i sate întregi. în România ca şi. Acestea pe tă rîmul politic. cu atît nelini ş tea şi temerile cresc şi cuprind toate min ţ ile. n.un chip cu totul rudimentar şi. pentru cine ştie ce păcate. liberalismul şi umanitarism ul ne prie ş te foarte bine: în numele libert ăţ ii se face cam ă t ă fără margine. pentru că Dumneze u 1. ţă ranul a ajuns la un grad de anemie şi de slă biciune moral ă destul de întrist ă toare. toate calapoadele interna ţ ionale. ghe ş eftul ? scopul. cu mai mult ă ardoare decît cuartalurile de coloni din America de miaz ă noap te şi pe o scar ă tot atît de înalt ă . în cea mai mare parte agricultura noastr ă se lucreaz ă într . şi politica umanitar ă ? mijlocul. Cu cît trec una dup ă alta zilele. Opere Complete Iaşi 1914. Libertate fă ră margini pentru orice individ. În acelaş i timp. tr ă iesc din ghe ş efturi şi din politică . Rezultatul îl vedem. tîrguri şi tîrgu ş oare. Popula ţ ia rural ă în marea ei majoritate.Warszawschy. lucreaz ă pă mîntul şi dau singura produc ţ ie real ă în aceast ă ţ ar ă . ligni ţ i şi chinui ţ i de friguri permane nte. a arunca departe orice s. aproape absolut nimic nu se produce în adevă ratul în ţ eles al cuvîntului în ţ ara aceasta decît pe tă rîmul agricol. în ora ş e mari şi mici. tr ăind sub un regim alimentar aş a de mizerabil. popula ţ ie amestecat ă din curcituri asimilate românilor.ar scurge din cele patru col ţ uri ale lumii. pe tă rîmul politic. mul ţ umit ă nestatorniciei de temperat ur ă ce domne ş te în valea dintre Carpa ţ i. compus ă în cea mai mare parte din haitele de cafenegii. a ră sturna orice autoritate.A. batjocore ş te şi jefoaie pe ţă ran fără nici o mil ă.are drept hran ă zilnică decît m ă m ă ligă cu o ţ et şi cu zarzavatu ri. Nimic. din str ă ini neasimila ţ i încă şi din jidani neasimila ţ i şi neasimilabili. pe cel economic. ca de exemplu afacerea Mihlescu . specul ă . cei din ora ş e. mai are unul ce pune vîrf la toate : administra ţ ia. galbeni. cu atîta cestiunea revizuirii se încîlce ş te mai mult. fac negustorie.virtu ţ i cet ăţ ene ş ti. n. toate reformele. în tot. şi nici chiar atunci în multe cazuri. curat nimic. popula ţ ie în adevă r româneasc ă . cu cît se prelunge ş te fără nici un termen prevă zut sesiunea estraor dinar ă . pe cîtă vreme restul locuitorilor români. şi.abia din trei în trei case se gă se ş te o familie care să aibă un copil.

că altfel nu pute a u . 7 nu st ă atît în însăşi cestiunea izraelit ă cît în starea în care ne află m cînd ni se pune aceast ă cestiune. S'au împlinit mai mul ţ i ani de zile. c e t i s e r ă m î n Ro m â n u l . n u al lui prop ri u. Rezultalul unei asemenea vie ţ e publice îl vedem ast ă zi: primejdia revizuirii art. Su n t a c u m c â t e v a z i l e . că elementele să nă toase trebuie să se conjure şi să facă o lupt ă supre m ă pentru mîntuirea acestei ţă ri este denun ţ at opiniei publice de că tre negustorii de principii liberale umanitare are ca barbar.s ă fac ă ş i tocm ai pen t r u aceea crede m. Ti m p ul n u rep r e z i n t ă oa m e n i. n Noe m b ri e ca art. m numele na ţ iunii române. Se poate pune din acest punct de vedere ală turi de Reac ţ ionaris m ul partidului conservator. ba chiar şi la mai multe. Pressa şi îndeob ş te "inimicii no ş t ri na t u r a l i ş i ne n a t u r a l i" le cre d rele . reac ţ ia repr e z e n t a t ă de noi. ca s ă ar a t e n e g r u pe alb ideile pa r t i d u l u i al c ă r ui organ este. poate şi este speran ţă că se va dezlega cestiunea evreilor. apiare în toate zilele.o cum p ă nire în expresie a ş a cum o are Eminescu oric â n d ş tie c ă vor b e ş t e în n u m e l e pa r t i d u l u i . Nu vom cercet a. Cu mult ă greutate. Vom fi un stat indepen de n t. un articol în care ni se f ă cea onoa r e a de a fi recu n o s c u ţ i d e or g a n al re a c ţ i ei. au avut tot odat ă tactul politic de a înf ăţ i ş a cetitorilor s ă i. îşi propu n e s ă explice în num ele partidului ce 'nţ elege acesta prin reac ţ iune. colegii no ş tri din st r a d a Doa m n e i. Eminescu exprim ă ideile în legă tur ă cu progres ul înc et şi temeinic al ţă rii. va ră mîne îns ă de dezlegat o cestiune cu mult mai gravă şi mai gră bitoare. deja destul de scump plă tit ă . facem politică radical ă .ne de firea noas t r ă prin legi şi obiceiu ri str ă ine.a c u n o s c u t d e o r g a n al u n e i "re a c ţ i u n i" oarecar e. Recunoa ş te m şi noi. cum vom face uz de aceast ă indepen d e n ţă . recu n o s c â n d u . precipitarea noastr ă spre fundul ră ului o numim progres. 1 8 7 9 ) R e a c ţ i o n a r i s m u l Par t i d u l u i Co n s e r v a t o r . în loc s ă merge m repe d e des b r ă câ n d u . ca reac ţ ionar. articolul Despre Program din Timpul (V) 1880. aceasta e cestiunea cea mare. pe care tre b u e s ă o pro d u c ă epoca de z ă p ă ceal ă cosmo p olit ă în care ne afl ă m.deschidem bra ţ ele tutulor elementelor stricate pe care le rejecteaz ă chiar societ ăţ ile ipercivilizate şi. Articol ul a ap ă ru t în Ti m p ul (IV) 187 9. aspirînd la o republică . cu destul chin. şi . Se în ţ elege. ne va fi recunoscut ă . Toat ă mizeria noastr ă public ă o îmbr ă că m în formele poleite ale unei civiliza ţ ii calpe. dac ă este ori nu este un par ti d r e a c ţ i o n a r î n ţ a r a n o a s t r ă . astfel cum lor le vine la socoteal ă . cestiunea dacă trebuie să urm ă m calea pe care ră tă cim de atîta vreme sau daca trebuie să mai putem apuca pe calea cea adevă rat ă .ne de ceea ce în adev ă r su n t e m . Organ al reac ţ i u nii na ţ io n a l e. cine s u n t e m şi ce voim. ca antina ţ ional. Eminescu fa ţă cu desele atacuri personale din partea ziarelor adversare. Dacă Românul. că progresul nostru ne duce la pierzare. că nu ni . ci pen tr u al ţ ii. cestiunea vie ţ ii noastre publice. E de. şi independe n ţ a. dintr'u n isvo r m ai au t e n t i c de cât Ro m â n u l. Acela ce cuteaz ă a se revolta fa ţă ca aceast ă stare de lucruri. acela care îndr ă zne ş te să arate că formele poleite învelesc un trup putred. pe care le crede m folositoa re pentr u soc ietatea noastr ă . fa ţă cu acuz ă rile repetate că partidul conservat or e reac ţ ionar. ci u n ş ir de idei. mic şi mare poate s ă ş tie.ar ş edea bine să facem critica portre t ul ui ce n'a fost fă cut pent r u noi. de când Timp ul. 17 Feb ruarie. ţ i n e m n u m a i s ă fi e co n s t a t a t c ă Ro m â n u l n e . de fon d f ă r ă titl u.afirm ă că trebuie să 'naint ă m încet dar s ă ne p ă st r ă m firea rom â n e a s c ă . fierberea unor elemente necurate si lupta lor cu elementele ce au mai ră mas încă să nă toase în ţ ar ă se nume ş te politic ă.

cari nu vor. decât p ă strâ nd dre p t baze pent r u desvolt a r e a sa.a m sfiit nici o d a t ă ş i n u n e sfii m nici acu m a declara fă r ă Şovăire.am emis î n m a i m u l t e r â n d u r i în c ol o a n e l e Ti m p u l u i ş i pe care adversarii no ş tri nu cred de cuviin ţă a. fie d e la Press a. că prea pe fa ţă sp u n e m ceea ce ave m pe ini m ă . Când capetele mai luminate ale genera ţ iuiulor tre c u t e au îmb r ă ţ i şş a t ideile libe r al e ş i s'a u ho . c ă ele su n t u n ma t e r i al p re ţ ios pe n t r u ist o r i o g r a f u l care . c ă nici odat ă n'au fost comb ă tute de că tre Român ul. Atu n c i. ci un mijloc pe care întotde a u n a . Noi sunte m urma ş ii acelor oameni. Nou ă n u ni se poa t e im p u t a .şi dea fă r ă ş ov ăire aceast ă convingere pe fa ţă . fie d i n al t ă p a r t e . s ă le pun ă fa ţă în fa ţă cu ale noa s t r e.ş i înf ăţ i ş au viitorul astfel cum e pirezent ul. c ă nu am exp u s l ă m u r i t ş i f ă r ă ş ov ă ire cee a ce gâ n d e a m . ci con t r a ab u z u l u i ce se fac e d e libe r t a t e şi egalitate. mai pu ţ in liberali decât „na ţ ionalii. să . dac ă s u n t ca p a b ili. fie de c ă tr e vre . a fost comb ă tu t întreg ul parti d conse rv ator.1 combate.1 subord o n a u princ ipiului na ţ ionalit ăţ ii. dar mai mult na ţ io n a li decâ t dân ş ii. n u . ca s ă com b a t ă un a sing u r ă . d i n c o n t r ă n i s e i m p u t ă m e r e u . nu au decâ t s ă le com b a t ă ş i s ă vin ă cu act ele mai bu n e. Parti d u l con s e r v a t o r es t e u n p a r t i d de re a c ţ i u n e . ci to ţ i inimicii no ş tri se m ă rginesc a insinua c ă n u le ave m dec â t pe buze? Va s ă zic ă . Nu ne . Adevărafii apo s t o l i ai libe r t ă ţ ii era u înai n t e de to a t e români pă trun ş i de con ş tiin ţ a unit ăţ ii noastre na ţ ion a l e ş i d o r e a u lib e r t a t e a ş i eg ali t a t e a n u m a i ca ni ş te înlesniri pent r u desvolta re a popor ul ui. cuni ele s'au stabilit în curgerea vre m il o r.u n m e m b r u au t o r i z a t al p a r t i d u l u i. s'o s p u n ă ţă rii.ş i va p u n e odi ni o ar ă de gân d s ă stu d ie z e via ţ a ideilo r în zilele noa s t r e . pje care lor le vine la socoteal ă să ni le atribue. ci d e încre de r e a în cu t a r e ori cutare dintre membrii partidului conservator. Dac ă adve r s a r ii no ş t ri. c ă p r e a a f a r ă din seam ă n sunte m sinceri şi nerez erva ţ i.voltare. I. c ă ne afl ă m fa ţă cu ni ş te oa m e n i. atu n ci vom sta faţă ş i vom pri mi lupta. c h i a r ş i a d v e r s a r i i n o ş t r i v o r t r e b u i s ă rec u n o a s c ă îns ă . Pressa ori de că tre al ţ i „inimici" ai no ş tri idei emise în coloanele "Timpului" Au fost combă t ute pe r s o a n e care fac pa r t e din pa r t i d u l con s ervato r. nu e vor b a de ideile e mis e de noi.t ă rît a se con s u m a în m u n c a pr o p a g ă rii lor. M ă rt u r i s i m î n s ă . d a c ă s u n t d e p ă r e r e c ă lib e r t a t e a în toate împreju r ă rile şi în toate stadiile de des . am fost comb ă tu ţ i numai şi numai pentru idei şi tendin ţ e. Pur t a ţ i de d ori n ţ a de a nu n e ri s i p i a n ii vie ţ ii ş i p u t e r i l e vii în z a d a r . Nu ne r ă m â n e p r i n u r m a r e d e câ t s ă re s p i n g em insinuă rile lor şi să mergem mai departe. c ă n u m a i c u vie p ă r e r e d e r ă u o face m ace a s t a .d eil e libe r a l e n u era u pie n t r u d â n ş ii u n sco p . n u îns ă co n t r a libe r t ăţ ii. s ă di sc u t e ideile ce p u n în mi ş care societatea noastr ă . cel ce e d e alt ă p ă r e r e . n u pe n t r u te n d in ţ e ma n i f e s t a t e . a u al t e id e i. . fie în coloa n e l e Ti m p u l ui. s'o spun ă l ă m u r i t ţă ri i. pe n t r u ce n u a ve ni t ni m e n i . p e ca r e îl su s ţ i n e par ti d ul cons e rv a t o r. pe care l. nu îns ă pe n t r u idei emis e. cel p u ţ i n. tra di ţ iile sale istorice astfel.ace s t e idei. a m voi să gă sim oameni care să discute cu noi princ ipiile ce emitem. din ideile emis e de noi. Şi ca s ă dove d i m ţă rii ş i ge ne r a ţ ii l o r ce vor u r m a . că sus ţ i ne m ideile liberal e nu m a i pe cât ele n u pr o d u c o pe r t u r b a ţ i u n e în d e s v o l t a r e a n o a s t r ă na ţ i o n a l ă ş i n u m a i pe cât ele nu ne împi n g sp r e for m e de vie ţ ui ri str ă ine de firea popor ul ui rom â ne s c. vom formula ast ă zi l ă m u r i t ş i f ă r ă d e ş ov ă ir e u n p r i n c i p i u . dac ă sus ţ i n pjrineipiile liberale fă ră de nici o rezerv ă . Noi s u s ţ i n e m c ă po p o r u l ro m â n e s c n u se va putea desvolta ca popor româ ne sc. Cetitor ul ne p r e oc u p a t va fi obs e rv a t îns ă . Căci o comoar ă de idei mari nu sunt coloanele Ti m p u l u i. p e car e to ţ i le ad m i t . fie de la Ro m â n u l .liberali". n u co n t r a egal it ăţ ii. înlesne ş te desvoltarea na ţ ional ă .

Ro m â n i i di n ce în ce se p ă t r u n d mai mult şi tot mai mult de convinger e a că via ţ a pu blic ă este un lucru serios. care să asigure existen ţ a viitoarei sale familii. copii redu ş i şi închirci ţ i în privin ţ a fizică şi intelectual ă . dar pă strâ n d firea noast r ă româ ne a s c ă . se va na ş te un fel de clas ă ibrid ă .trei familii într . desbr ă când u . cel ce e de alt ă p ă rere. incapabil ă de a se înmul ţ i din cauza să răciei. în care realul ţă rii st ă în dispropor ţ ie cu popula ţ ia. In afar ă de aceste refor m e privit oare la chestia ţă ră neasc ă . 1 7 I ul i e c a articol de fond fă ră titlu.Noi su s ţ i n e m c ă e mai bine s ă înain t ă m încet.are şi instru me n t ul necesar de munc ă . E evident îns ă că micile pă r ţ i de pă mînt. Daca ţ ara ar fi locuit ă de alt ă ras ă decît cea traco .constituie un pericol imediat pentru existen ţ a economică şi na ţ ional ă a ţării. parc el a r e a mo ş iilor st at u l u i într e mi n orii familiilor. al esploat ă rii altuia. Iar libertatea adevă rat ă şi neatîrnarea economic ă sînt dou ă no ţ iuni identice. e nevoie s ă se introd uc ă stabilitatea în func ţ iile judecă tore ş ti şi administrative. nu se însoar ă defel.voie de a.latin ă ră ul n. ne dovede ş te că ideile noastre sunt ideile ţă rii. Evreii se gră m ă desc în ţă rile unde semiciviliza ţ ia e unit ă cu pseudoliberalisn ml şi fug de civiliza ţ ia adevă rat ă şi de libertatea adevă rat ă .ar fi mare. A fost reprodus în ed. 1 8 7 9 ) So l u ţ i a pr o b l e m e i s o c i a l e . aceş tia vor fi redu ş i cu vremea la starea de proletari avînd fiecare cîte cî ţ iva stînjeni de pă mînt. fă ră putere şi fă ră produc ţ iune. Opere complecte Iaşi 1914. Şi nimic mai m ul t de cât m o d u l în car e a dve r s a r i i n o ş t r i di s c u t ă cu noi. de predispoziile ei psihologice de cîte ori croim legi generale. neavînd absolut nimic.şi întemeia un că min dacă împrejurul casei sale n. dacă vor fi din nou împ ă r ţ ite între descenden ţ ii familiilor foş tilor clăcaşi. decât să mergem repede înainte. totu ş i ei constituie mai mult o boală acut ă decît organică şi că printr . face mul ţ ime de copii. a clasei celei mai numeroase şi esclusiv productive. s ă . se. c ă gr ă in d ş i.nsoar ă cu toate acestea foarte de timpuriu. aib ă îndr ă z n e ala de a ni . . a clasei ţă ranilor. Em i n e s c u p r o p u n e i n d i v i z i b i l i t a t e a p ă m â n t u r ilor ţă r ă ne ş ti. Prin crearea unei civiliza ţ ii adev ă rate şi a nea târn ă rii economice. Camerele actuale de revizuire nu vor avea oare nimic alta de făcut decît de.ar pier d e to a t ă trece r e a. prea mică pentru epoca de ast ă zi. Pu ţ ini oameni cu mai mult ă energie economic ă îşi vor acapara apoi pă rticelele foş tilor clăcaşi şi. Şi cînd vorbim de neatîrnarea economic ă în ţ elegem eliberarea continu ă .o organizare mai conservatoare ei ar fi sili ţi să emigreze în alte ţări ale Orientului. prin cultur ă şi prin împropriet ă rire. nici capital în bani. în cari se dezvolt ă un singur instinct. Evreul proletar. popula ţ ia agricol ă va da mereu .dar mai cu seam ă Moldova . acela al specul ă rii muncii altuia. sclavă absolut ă a capitalului. fiindc ă ş tiu. neavînd pă mînt. Tac îns ă cu to ţ ii.a da o solu ţ iune oarecare cestiunii izraelite? Opinia noastr ă intim ă este că. c ă vii t o r u l e a l n o s t r u ş i c ă n u m a i e d e p a r t e ziua în care ţ ara se va cura ţ i de element ele stricate ce a zi se r ă sfa ţă înt r 'î n s a . tr ăieş te cu ei în cea mai mare mizerie ? adesea cîte dou ă . A r t i c o l u l e p u b l i c a t î n T i m p u l (IV) 1 8 7 9 . Observă m întîi că pă rticelele de pă mînt acordate ţă ranilor sub domnia lui Vodă Cuza constituie pîn ă acuma în mod definitiv proprietatea ţă ră neasca şi o m ă rginesc prea de timpuriu la o cantitate oarecare. deşi evreii în num ă rul mare ce a inunndat tara . Dar noi trebuie neap ă rat să ţinem seam ă de calit ăţ ile şi defectele rasei noastre.s ustragerea ţăranului de la exploatarea cârcium a rilor evrei. Trebuesc luate mă surile necesare pentru îndreptarea stă rii ţă r a n i l o r . prea pu ţ in pentru a tr ăi şi prea mult pentru a muri.o odă i ţă ?şi astfel în aceste furnicare omene ş ti se cresc apoi genera ţ ii de hiene ale societ ăţ ii. nici meş te ş ug sigur. iar nu o come die un d e cel m ai ist e ţ tr e b u e s ă fie r ă s p l ă ti t p ri n apl a u z e . Evreii vor trebui să emigreze.ne de dânsa p ri n st r ă i n e legi ş i str ă ine obicei u r i. Ţă ranul român e departe de a fi atît de cutez ă tor în maniera lui de a vedea. Evreii cons tit ue mai mult o boal ă acut ă decât or ganic ă. deodat ă cu cre ş terea sau creiarea din nou a altor latifundii. El. Stân d la mo r m i n t e l e fra ţ ilo r lor că zu ţ i pe câm p iile Bulga r iei. el renun ţă de bun ă .o sp u n e.

pretextarea principii politice.ţ i dai seam a miai târzi u că trebuiai s ă . . cîrciumele sînt locale de îndobitocire şi de prostitu ţ ie sufleteasc ă şi libertatea de a le ţinea deschise dumineca şi să rb ă torile face ca biserica să fie pustie la zile mari şi cîrciuma plin ă. minoru m gentiu m. încît epoca n. Totodat ă ar înceta şi starea de lucruri de ast ă zi. Dar corolarul acestei m ă suri generale trebuie să fie neap ă rat parcelarea sistematic ă a mo ş iilor statului între minorii familiilor. întroducînd u .ar fi suferit în nici o ţ ar ă civilizat ă din lume. Nouă ni se pare aş adar că un principiu care ar trebui admis în legisla ţ iunea noastr ă . este indivizibilitatea pă mînturilor ţă ră ne ş ti. şi e asemenea mai folositor decît crearea unei propriet ăţ i rurale de mijloc. Noi sîntem siguri că cu o organizare mai strict ă . în a doua. ţă rii întregi. 1 8 7 9 ) Spi r i t u l d e g a ş c ă . e de a preface dreptul de debit al bă uturilor spirtoase în drept al comunelor rurale.s lu p t e de pri n ci pii ci de pe r s o a n e .şi da mo ş iile pe mînile acelei neomenoase esploat ă ri estensive care se sfîr ş eş te cu ruinarea propriet ăţ ilor şi a popula ţ iilor.ar pieri evreilor pă mîntul de sub picioare şi ar emigra de la noi cum emigreaz ă din alte ţă ri într . va să zică maioratul. îndep ă rtînd u .am mai avea decît ora ş e str ă ine într un deş ert românesc. aceast ă cangren ă a societ ăţ ii. În înlă n ţ uirea m ă surilor organice care trebuiesc luate pentru solu ţ iunea definitivă a cestiuni sociale sustragerea popula ţ iei de la esploatarea de că tr ă că rciumari evrei formea z ă o parte însemnat ă .a cîş tiga prin schimb ă rile din centru.o ideie. Dar cu org a n i z a r e a lax ă de as t ă z i. se constituie şi se gereaz ă în victim ă a principiilor sale politice. adecă formarea altor minorate. iar consiliul comunal să îngrijeasc ă ca debitantul să fie numai locuitor şi alegă tor în comuna rural ă . cu cor u p ţ i u n e a erij a t ă în p ri n ci p i u d e a d m i n i s t r a r e . cerînd la reîntoarcerea la putere a camara zilor săi o recompen s ă pentru suferin ţ ele sale pă timite pentru na ţ ie şi libertate. care n. pentru stat e mult mai folositor de a avea mici proprietari cari să .înapoi prin stingere. Lupt e l e de pa r t i d la noi nu . ar înceta pînă la un grad oarecare alergarea dup ă func ţ iuni. Dacă profesezi vre.i respec ţ i. ar trebui să se facă cei dintîi paş i pentru a introduce stabilitate în func ţ iunile judec ă tore ş ti şi administrative. luîndu .se stabilitatea în mod sistematic. folositoare în prima linie lor înşişi.adev ă r civilizate. căci numai o biurocra ţ ie stabil ă garanteaz ă aplicarea strict ă a legilor.şi munceasc ă pă mîntul singuri şi în mod intensiv decît de a. în care orice liberal mai cu seam ă . le. cari ar avea de scop a pune la adă post popula ţ ia rural ă în contra să ră cii. numai pentru că se pretinde că ar fi din partidul cutare ori cutare. cea m a i b u n ă ş i m ai na ţ i o n a l ă sol u ţ i u n e a ces t i u n i i iz r a e l i t e n u va fi d ecî t u n p ali a t i v b u n co n t r a u n u i si m p t o m ac u t n u în s ă . Nu mai pomenim de marele folos că o mul ţ ime de inteligen ţ e şi de bra ţ e cari azi nu urm ă resc decît munca stearp ă a goanei func ţ iunilor. ner ă mînînd decît num ă rul strict necesar pentru mijlocirea schimbului în activitatea economic ă a ţă rii.se cu stricte ţ e orice subantre pre no r ascuns sub titlul de servitor etc. pentru a se persecuta oameni îndealtmintrelea one ş ti şi muncitori. dat afar ă pentru incapacitate sau ho ţ ie. mai protectoare pentru munca material ă şi cea intelectual ă . Cîrcium ă ria evreiasc ă în ţ ar ă au ajuns un adev ă rat scandal. Ataci di n s pi ri t de pa r t i d adve r s a r i pe care . m e d i c a m e n t u l s p e ci al co n t r a bo al ei org a n i c e d e car e su f e r i m . căci aceasta din urm ă se traduce în tirania capitalului mic asupra muncii.ar fi departe în care n. făcute cu scopul de a ocupa locurile. calomniarea şi denigrarea func ţ ionarilor publici. Măsura cea mai nimerit ă pentru a înlă tura acest adevă rat scandal. pe mo ş iile statului. în sine. stingerii şi esploat ă rii uzurare. Deodat ă cu aceste m ă suri. Capitalul mic are totdauna tendin ţ a de a fi uzurar şi un proprietar a o sut ă pogoane e mult mai apă s ă tor în sat decît proprietarul a mii de pogoane. ar fi silite a se aplica la o munc ă mai productiv ă . cel pu ţ in pentru un num ă r anumit de ani.şi odat ă nă dejdea de. pe lîngă neînstr ă inarea lor că tr ă nes ă teni.

căci dacă n.. că cei mai mul ţ i.se din ele concluzii nemaiau zite. Ei singuri au dreptul de.şi vedea ideile întoarse şi ră sucite de adversarii lui. Conservatorii sunt reac ţ iona ri în sens ul că voesc ca ţ ara să ră mân ă româneasc ă şi să nu ajung ă la discre ţ ia naturilor catilinare. în ză dar am cere să ni se probeze o singur ă tenden ţă reac ţ ionar ă în în ţ elesul adevă rat al cuvîntului. dau într.ntîmpl ă dar că ceea ce ieri în toate cazurile era bun. plivite din discursurile revolu ţ iilor franceze. la Mihăleş ti. pericolele imediate ce amenin ţă în mod invederat ţ ara au trebuit să le demonstre pîn ă şi ro şilor că ideile politice cat ă să fie un rezultat al unei st ă ri de lucruri nu viceversa. ar şti sau ar putea să facă altceva mai folositor ? Dacă cineva se uit ă la teapa obicinuit ă a roş iilor. Cu toate astea campionii acelor idei a devenit reac ţ ionari şi combat în acest caz cu înver ş unare principiile acelea cari. o gur ă ce pare a.un curaj demn de.au trecut vreodat ă . condamn ă ceea ce nu cunosc.a fi ceea ce ni se imput ă că voim a fi şi că faptele noastre toate sînt contrarie acelei aser ţ iuni gratuite. Dacă nu voieş ti să crezi fă ră a cerceta.i vorba.a afla adev ă rul. Nu a fost încă reprodus în edi ţ iile lui Eminescu.adev ă r atît de nefericit să profeseze o serie de idei.o orbire şi c. ci de eristică. trezindu .o cauză mai bună.ntoarce la teocra ţ ia şi feudalismul evului mediu. nu . pretin ş i politici. Oare se poate o dezmin ţ ire mai flagrant ă a libert ăţ ii. cari pentru toat ă lumea ră mîn acelea ş i. ? Desigur că nu. dacă n. ci din contra de.a juca vrun rol în via ţ a statului decît pe acela că s. se întreab ă cu drept cuvînt: mai au aceş ti oameni şi alt merit. adecă tenden ţ a de. batjocoresc ceea ce nu vor să cerceteze. Ziarele roş ii scriu de ex[emplu] contra evreilor. potriveasc ă .a fi monopolizat pe seama lor toate ideile mari şi frumoase. sînt mîntuirea popoarelor şi culmea tuturor fericirilor.o ţintă pe care ar fi respectat .a face parad ă cu patriotism ul lor. egalit ăţ ii. că ideea statului concret a învins frazele. Funde ş ti etc. nu îns ă în virtutea unor enun ţă ri sau fapte determinate. nu o list ă de persoane.a vedea avem noi a mul ţ u mi titlul de reac ţ ionari. dup ă calomnii acreditate prin repetarea papagaliceasc ă din partea celor uş ori. Caracterul obş tesc al luptelor din via ţ a publică a românilor e că în mare parte nu sînt lupte de idei. în ză dar am dovedi că nici prin vis nu ne .se prea tîrziu c.au minte. .ar face atîta m ă car. Aparen ţ a ţine locul adev ă rului. unicii români. au cel pu ţ in o gur ă . Domnia absurd ă a frazei a mers atît de departe încît ei înşii şi. Conservatorii însă nu sunt împotriva libert ăţ ii ci împotriva abuz ului. fraternit ăţ ii etc.a figura în via ţ a publică a statului. e în pericol de . cestiunea e de a taxa pe adversar de ceea ce vrei să .1 taxezi. sînt adev ă ruri absolute. Astfel conservatorii sunt taxa ţ i ca reac ţ ionari. Cum se. Unei asemenea maniere de . adversarii no ş tri. mare. dup ă evangelia Revolu ţ iei franceze.a trecut de .au deschis ochii şi merg pe calea pe care odinioar ă o numeau reac ţ ionar ă . Pătă rlăgeni. nu meri ţ i a şedea ală turi cu unicii na ţ ionali ş ti. iată oamenii esperimentelor cărora avem a mul ţ umi trista stare în care ţara a ajuns astă zi.au întîmplat să fie români? Cam de contra band ă români.ar fi dat osteneala de.a acredita un neadev ă r. unicii patrio ţ i. aş a deodat ă să devie periculos ? Iată dar că în acest caz re ţ eta Revolu ţ iei franceze s.a ne. dacă nu juri că frazele apocaliptice.a o privi mai de aproape.şi fi arogat pe seam ă . frumos şi folositor. Iată cărui soi de oameni avem a mul ţ umi epitetul de reac ţ ionari. Căci în aceste discu ţ ii nu e cestiunea de .se epitetul sau nu. ca şi în alte multe ocaziuni.aceasta e imediat tălm ă cit ă gre ş it de adve r s a ri care nu caut ă adev ă rul ci acre di t area unei opinii personale. dar la aceasta se reduce toat ă îndrept ăţ irea lor de .o dacă şi.au fost indu şi în eroare de ambi ţ iile vreunei gaşte şi că a lovit într. nu de logică. cari lui nici prin minte i.şi atribu ţ iunile tuturor celorlalte calit ăţ i intelectuale pe care natura obicinuie ş te a le dă rui oamenilor. alt ă ra ţ iune de. înduplecarea locul convingerii. va vedea tr ă gîndu . în deplină necuno ş tin ţă de ceea ce combat.un principiu oarecare c.au dovedit rea. În ză dar am protesta. şi în fine se va vedea citat înaintea opiniei publice dup ă şoapte. Articol de fon d f ă r ă titlu publica t în Ti m p ul (IV) 3 August. ci de persoane. cari se bucur ă de privilegiul de.a. afară de aceea a clasicilor comenta ţ i. dup ă placul acestora. Dacă un om e la noi într .

a vedea progresul ei material şi intelectual asigurat pentru tot viitorul.a vedea ţ ara înflorind. de.credin ţă . arbitrariul unei asemenea substitu ţ iuni se traduce în crize acute. întru cît aceş tia sînt de bun ă . Legile votate de camerele actuale şi de cele trec ute sun t legi cons e rva t o a r e: legea pent r u neîns t r ă in a r e a p ă mâ n t u r il o r ţă r ă ne ş ti.aceea nu ne îndoim că acum. Num ai ni ş te legi cons e r v a t o a r e pot salva ţ ar a de peire. vor fi poate chiar conforme cu cuvintele noastre. întru cît era formal ă . aş a că reac ţ ionar va fi un titlu de merit chiar pentru mul ţ i din aceia cari pîn ă ast ă zi dă deau acestui cuvînt senzul reînvierii privilegiilor şi feudalit ăţ ii. Cine sus ţ ine îns ă ca absolute şi neînl ă turabile principii a căror aplicare ar fi echivalent ă cu sacrificarea unui interes na ţ ional. Dar uu punctul să u de vedere c cel care folose ş te altora. care politice ş te ne e indiferent ă . să simt ă nevoia unei reac ţ iuni să nă toase şi conforme cu trebuin ţ ele actuale ale ţă rii. Non idem est si duo dicunt idem zice un proverb latin.1 scuza. 1 8 7 9 ) Tri u m f u l pr i n c i p i i l o r c o n s e r v a t o a r e .a ne îndoi că to ţ i românii ? de orice partid ar fi ei. de orice opinii sar fi ţinut pîn. s. pe cînd pentru noi adevă rurile sociale. vor treb ui s ă fie cons e rva t o a r e.asta consist ă logica patimelor omene ş ti. De. dar. orice creş tere ar fi avut şi orice aptitudini le. căci de la zisa în treac ă t. de aceea Dante a avut cuvînt cînd a zis că loca ş ul celor răi. caracterul ei economic a ră mas încă neatins şi o serie de mă suri organice trebuie să complecteze însemnata reform ă . că fiecare individ din punctul sau de vedere. Articol de fon d fă r ă titlul publicat în Ti m p ul (IV) 1870. Reac ţ iunea noastr ă se intemeiaz ă pe convingerea că ţ ara nu mai poate merge cu aceast ă organizare laxă.în ţ elege că nu vorbim aci de nuan ţ a Warszawsky . Tocmai într . legea cont r a uz u r ei. iar nu pe acela al intereselor publice ? deosebirea este că liberalii iau în sens absolut ideile citite şi nerumegate din autori str ă ini.Deosebirea între noi ai liberali. Numai pe terenul acesta găsim că o discu ţ ie e cu putin ţă . dîndu . altele cu priviri personale şi pentru a îmbrobodi. întru cît ea e compatibil ă cu existen ţ a statului nostru ca stat na ţ ional . acela nu poate fi omul nostru. şi că daca se introd uce o legisla ţ ie artificial ă în locul celei care sar fi potrivit şi ar fi rezultat din stadiul organic al lui. are cuvînt. ce pot pune cap ă t esisten ţ ei noastre chiar. guvernul şi organele lui vor propune fel de fel de reforme. Ast ă zi. Sale Domnului. Astfel chiar sub guvern a r e a liberal ă au trium f at principii conservat o a r e şi în viitor legile pent ru a fi bune.i pe terenul articolelor respective ale Codului penal. Dar între inten ţ ie şi putin ţă e o adev ă rat ă pr ă pastie. dup ă ce cestiunea. Tot în sens conservator s'a făcut şi modificarea art. A fost repro d u s de ed.a înceta să fie ţ ar ă româneasc ă . favorabil ă naturilor catilinare şi reputa ţ iilor uzur pate.ar fi dă ruit natura ? doresc din inim ă de. Aş tept ă m dar ca. Nu sîntem dar contra nici unei libert ăţ i. Ia ş i 1 9 1 4 . 7 din Cons ti t u ţ i e. de la repetarea imitativ ă a acelora ş i cuvinte pîn ă la reproducerea în alt creier a aceleia ş i gîndiri e o mare deosebire. "nu acelaş lucru este daca doi zic acelaş i lucru". într . iadul. asemenea proiecte vor ploua. că cel care . întru cît adecă un pericol poate fi înlă turat prin dis pozi ţ iuni legislative. . oricare ar fi aceea. unele din bun ă . e înlă turat ă . Dar daca ea s.asta consist ă puterea tragică a ră ului. 14 Octom b rie.românesc şi întrucît s. economice. din neputin ţ a de . Opere co m p l e t e .Mihălescu.a mîntuit în mod formal.a voi altfel decum e osîndit a voi. care are legile organice dup ă care tr ăieş te. spiritele oneste. e pardosit cu bune inten ţ ii. pe multe terenuri ale vie ţ ii publice. fă ră de pericolul de. nu acesta poate aduce pacea şi înflorirea între to ţ i.a mîntuit deci cestiunea izraelit ă din România.acuma. dar lipsite de în ţ elegerea noastr ă . pe convingerea în fine că statul e asemenea un produs al naturei. cu pretextul interesului public. juridice nu sînt decît adevă ruri istorice. interese private.adapteaz ă în mod natural cu progresele reale făcute de noi pîn ă acuma. Promulgat şi sanc ţ ionat prin semn ă tura M. Sîntem departe de . în ziua public ă rii prin "Monitor" a noului articol constitu ţ ional.ne numai ocazia de a discuta asupr ă .credin ţă ? căci se. noul articol 7 al Constitu ţ iei române a trecut deci prin toat ă filiera legislativă şi a devenit lege. oricum fie. adică.1 comite gă seş te mii de motive pentru a.

de.1 pune la adă postul asalturilor desperate a oamenilor cari nici au învăţ at ceva în via ţă.adevă r diversitatea originei locuitorilor nu . nici sînt în stare a cîş tiga ceva prin munca lor proprie. şi orice reform ă s. Astfel legea pentru neînstr ă inarea pă mînturilor ţă ră ne ş ti ia celei mai numeroase şi mai folositoare clase de români dreptul de. vom ră spun de. se servesc de stat şi de demnit ăţ ile lui pentru a cîş tiga o pîne pe care pe calea muncii oneste n. să nu uit ă m asemenea că acest cîş tig.i lingu ş itori şi servili că tre mă rimile zilei. deprinde pe oameni de .arbitru. a avut din contra pe acela de.a făcut asemenea în senz conservator. îşi aduce aminte de casa şi locurile pă r int e ş t i ş i vre a s ă le reva d ă .au a face defel cu contractul social al lui Jean Jacques Rousseau. pentru a ne împlini misiunea istorică pe care Dumnezeu ne.Am zis în mai multe rînduri că oricine dore ş te vindecarea relelor cari bîntuie ţ ara noastr ă va deveni mai mult ori mai pu ţ in conservator.a spera totul de la schimb ă rile politice. Unui copil ursitoarele îi dă ruesc tinere ţ e fă r ă îmb ă trânire şi via ţă fă ră moarte. 1880) Independe ţ a Eminescu poveste ş te un frum os mit popular că ruia . Din punct de vedere liberal aceast ă lege e o adev ă rat ă erezie. Tot în acest senz vor trebui a se face toate reformele necesare pentru a fi folositoare. încît liberalismul în România.a avea de rezultat o ţ elirea caracterelor.a bizantiniza şi a veş teji oamenii ce erau încă neatin ş i de acel ră u.a se împru m u ta sub orice condi ţ ii voieş te e o adevă rat ă erezie. Din punct de vedere conservator însă aceast ă lege e bun ă . Pentru a ramînea ceea ce sîntem. când spu n e lumii că .a adus cele mai mari rele. Modificarea art. Din punctul de vedere al liberalismului e injust ca un individ să nu ia parte la via ţ a statului fiind de altă ras ă . cel pu ţ in pe deplin româniza ţ i.a. din punct de vedere conservator însă aceast ă lege e pe deplin conform ă cu natura statului.a dispune de propriet ăţ ile ei. 7 din Constitu ţ ie s. De aceea direc ţ ia în care se vor face reformele trebuie să fie de. în loc de. adec ă români. de care au suferit ca de o boal ă cronic ă pă turi întregi ale societ ăţ ii noastre.i opre ş te pe ace ş tia de a fi buni patrio ţ i americani. demoralizîndu .alungul pă mântului. Aceasta este atît de adevă rat încît chiar pu ţ inele legi de o valoare oarecare ale Camerelor actuale şi ale celor trecute sînt conservatoare în toat ă puterea cuvîntului şi n. . pref ă cîndu . Legea contra uzurei e tot conservatoare. sub pretextul liberalismului şi al democra ţ iei. e socotit nebun. dogma suprem ă a liberalismului şi ra ţ iunea lui de. căci un capital împrum ut a t e o unealt ă de munc ă împru m u ta t ă şi nu se cade ca împru m u t ă torul să distrug ă toat ă puterea de produc ţ ie a împrum ut a t ului numai pentru că pe un timp oarecare i. are nevoie mai cu seam ă ca existen ţ a claselor ei productive să fie pe deplin şi afar ă de orice îndoial ă asigurat ă . î ş i vede pro p ri a stat ui e ş i. Adormind odat ă în valea aducerii aminte.i adesea în denun ţă tori şi calomniatori. căci acesta are nevoie de clase puternice. la care oricine poate ajunge fără munc ă . trebuie să ţinem ca to ţ i membrii statului nostru să fie de nu români de origine. Astfel se petrece şi cu Independen ţ a ţării. Aju n g â n d îns ă aci.au încredin ţ at .ar putea . încît nu e departe ziua în care toate sferele din ţ ar ă vor deveni conservatoare. Nu trebuie să uit ă m că liberalismul cosmopolit. unde într . ne. pentru a fi bun ă . va trebui să fie conservatoare. o lege care opre ş te pe cineva de. din care cel mai mare e că nenu m ă rate nulit ăţ i.au procurat unelta de munc ă .ar introd uce în legile noastre.o din ziua în care Traian împ ă ratul a pus piciorul pe malul stîng al Dun ă rii.i sistematic.a scă pa statul şi organiza ţ ia lui de lupt ă pentru existen ţă şi de ambi ţ iile individuale. el e aut orul faptelor m ă re ţ e ce se povestesc.a fi. făcîndu .i dă o semnifica ţ ie nouă .o cîş tiga. Aceast ă teorie e cu totul conservatoare şi diametral opus ă teoriei de "om şi om" profesat ă de liberali. Din punctul de vedere al liberului. Cel mai mare exemplu citat de inteligen ţ ele liberale sînt Statele Unite ale Americei. Dar [românii] nu sînt engleji. Copilul devine curâ n d un mare viteaz care s ă vâr ş e ş te lucruri mă re ţ e de.

c'ar f i u ci s u n z m e u în loc u r i l e ac e s t e a ca r e e r a u p u s t i e . eu sunt acela — zise atu nci cavalerul nem u ri to r.mul ţ i ar lua în râs pe b ă trâ n. ca r i a u t r e b u i t s ă v ă p ă s t r e z e ţ a r a şi na ţ io n alit a t e a" .a fl ă u n o r a ş f o a r t e m a r e . Totu ş i.1 crea z ă că el fuse s e acela. se zice. Ba în pi a ţ a o r a ş u l u i v ă z u u n g r u p d e m a r m u r ă . Acest ă . u n d e .i h ă r ă z e a s c ă cev a ce n ' a av u t î n c ă n ic i u n m u r i t o r . n e m u l ţ u m i r ă c ă i s e dă r u i s e r ă şi l ui b u n u r i p e ca r i le . — Dar bine. nevoin d nim e n i s ă .Bă trâ n ş i ar zice: "eu v' a m d a t in d e p e n d e n ţ a ţă r ii. cu m i se p ă r e a lui. r u gă pe cele tr ei zâ n e c a î n d e o s ebi co pi l u l u i ei s ă . înce p u a n u m ai cu n o a ş t e lu m e a. p l e c â n d î n s ă la v â n a t . Nu ne . lume a . Aci p e t r e c u t r e i z il e în d e p l i n ă lini ş t e. d a r t o t u ş i î ţ i î m p l i n e s c d o ri n ţ a ş i d ă r u ie s c co pil u l u i t ă u tin e r e ţ ă f ă r ă îmb ă trâ ni r e ş i viea ţă f ă r'de m oa r t e". Mu m a c o p i l u l u i . lu ă l u m e a î n ca p . nu exista u ase m e n e a idei".i a d u c e a m i n t e d e c a s a p ă r i n ţ i l o r . 14 Februar. o m e n i r e a d e d u ş m a n i . c a r e . în 1891.i r ă s p u n s e u n a di n z â n e : "Ca t o ţ i o a m e n i i ni ci j u d e c i . pe ca r e p ăş te a u ca p r e l e . a d o r m i î n t r ' o val e fr u m o a s ă în ca r e p i e t r e ş i c o p a c i . câ n d ia r p r i n î m p ă r ă ţ i i î n f lo ri t e ş i vec h i. Copilul cre ş te a v ă z â n d c u o c h i i î n t r ' o z i c â t a l ţ i i î n t r ' u n a n şi m â n a t d e i n s t i n c t u l d e n e î m b ă t r â n i r e şi d e n e m u r i r e . câ n d p ri n p ă d u r i loc ui t e d e fia r ă . m' a m su p u s îm p ă r a t u l u i s u b co n d i ţ i i . r â u r i ş i is v o a r e î n c e p u r ă a vo r b i e u el ş i a . pie ca ri le ni m i c e a f ă câ n d d r u m vâ n ă t o r lo r ş i c ă r b u n a r i l o r . T r e c u p e r â n d c â n d p r i n p u s t i i . desc hi z â n d loc u r i a ş e z ă rii o a m e n i l o r .cel . şi nu m a i da t o r i a pu b lic ă de ş ase su t e de milioa n e e meri t u l vost r u de pat r u sp r e z e c e ani înco a c e" ro ş ii i . Ca m as t f e l pa t e ş i geni u l neî m b ă t r â n i t al ist o r iei Ro m â n i l o r .ar r ă s p u n d e .i r ă spun s e că acum câte .1 crez u nebu n. Dac ă ace s t ge n i u a r ve n i as t ă z i s u b fo r m a lui Mirce a . Dac ă acel a ş ge n i u s u b fo r m a lui Cu z a Vod ă a r zice: "eu v'a m d a t to a t e d r e p t u r i l e câ te le ave ţ i ast ă zi. d e l o c u r i l e p ă r i n t e ş t i ş i to t a m e s t e c u l ace s t a d e vor bi ri îl fe r m e c a ş i . Aj u n s e î n t r ' u n l o c . care cur ăţ ise codrii de fia r ă ş i p u s t i u r i l e d e m o n ş t r i . s u t e de a ni t r e c u s e r ă di n ti m p u l cân d el pleca s e în lu m e d u p ă ne m u r i r e . pe ori ş i un d e vedea înflorire în ur m a fap t elo r lui. El în t r e b ă p e . c ă ci d u p ă ce a m înf r â n t o ş tirile tu r c e ş ti. C u m e ş i d i n c e r c u l m a g ic al z â n e i.1 ad e m e n i at â t de m ul t . p r i m e j d u i t e d e z m e i p u t e r n i c i . a t r e i a m ă r i r e lu m e a s c ă . u n d e ni c i o m .i u n a t ă r i e . în t r e b ă p e p ă z i t o r d e n u ş tia u n d e e o r a ş u l cu t a r e .a u av u t at â ţ i a oa m e n i . râse de dâns ul şi. "c ă nai n t e de a se prip ăş i un fanario t în stra d a Doam n ei. Peuces c u în edi ţ ia articolelor politice ale lui Eminescu. D u p ă t r e i z i l e .se cu u n z m e u .u n d e f u s e s e a c u m t r e i z i l e u n p u s t i u î n t i n s . u n d e ş t i a c ă e u n o r a ş m a r e ş i n u g ă si d e câ t r ui n e .ar revendica înf ă ptuirea indepen de n ţ ei. Un u l d i n m i t u r i l e c e l e m a i s e m n i f i c a t i v e d i n câ t e a p ă s t r a t p o p o r u l n o s t r u es t e u r m ă t o r u l : La le a g ă n u l u n u i c o p i l s e c o b o r â s e r ă c e l e t r e i u r s i t o r i . ş i c ă d e a t u n c i înco a c e a fo s t cu p u t i n ţ ă s ă s e a ş e z e o a m e n i a c o l o ş i s ă s e ri d i c e a c e l oraş.u n or ăş an oe însem n e a z ă acel grup.şi b ă te a joc de el. i s'ar r ă spun de de că tre ro ş ii că ei sunt înf ă pt uit orii.va sute de ani un viteaz. îl lua în râs. A fost reiprodus sub titlul Independen ţ a de c ă tre Gr. Articolul de fond f ă r ă titlu publicat în Tim p ul (V) 1880. dup ă Eminescu. al t a i s t e ţ i m e . n i c i t u r m ă nu pu t e a pe t r e ce ş i ucide a pe acei z m ei. care înai n t e de .am mir a dacă înt r' u n a din z il e r o ş ii s' a r l ă u d a c ă ei a u "cr e a t u n i v e r s u l " .1 r e p r e z e n t a p e el în s u ş i lu p t â n d u . n i c i p o ţ i j u d e c a e e e a c e ai c e r u t . p â n ă ce în t r ' u n tâ r z i u aj u n s e s e în p al a t u l u n e i z â n e ae ri a n e . Lumea ce se strâ n s e s e împrej u r u l lui. nu a par ti d ului liberal. Cu ' n t r i s t a r e . î n că li că şi l uă d r u m u l s p i r e c a s ă. d a r ac e s t a r ă s p u n s e c ă n e a m d e n e a m u l l ui n u p o m e n i s e a c o l o d e c â t r u i n e . p r i n o r a ş e p u t e r n i c e ş i av u t e . El a d o r m i s e î n v al e a "a d u c e r i i a m i n t e " . in depe n d e n ţ a e crea ţ ia gene ra ţ iilor trecu t e. s p r e a m â n t u i î m p ă r ă ţ i i l e d e p e i r e .Dac ă geniul neam ul ui nostr u s'ar prezint ă sub forma lui Mircea cel Bătrân ori a lui Cuza şi şi. m e n i n d u .1 a ş t e p t a n eî m b ă t r â n i r e a ş i ne m u r i r e a . Şi astfel pe ori ş i un d e trecea. Nu t r e i z il e. T r e c u m a i d e p a r t e ş i . să d i t î n p i e p t u l l ui. încâ t cu m se deş t e p l tă.

că . p a r t e p e d e p l i n a u t o n o m ă în l ă u n t r u l s ă u.un pericol pentru desvoltarea lor ulterioar ă .goale. lipsi ţ i de voca ţ ie. f ă r ă ca să se fi ivit vre . car e p r i m e j d u i e ş t e m e r s u l b a z a t î n e s e n ţ ă p e m u n c ă şi p e p r o d u c ţ i u n e . Cul t ura clasic ă are o deo s e bi t ă imp o r t a n ţă educa tiv ă . n u ne o p r e ş t e îns ă de a releva oarecare lucruri..liber al. grece a s c a ş i latin e a s c a s ă fie de vin ă că societate a noast r ă merge r ă u? Milioane d e s p i r i t e t i n e r e s ' a u a d ă p a t la i s v o r u l f e c u n d al antichit ăţ ii clasice. Sihleanu. f ă r ă a fi p ă tr u n s de acel ad â n c spiri t de ad ev ă r. câ n d ve d e m ac u m a ideile n o a s t r e îm p ă r t ăş i t e cu m u l t ă b u n ă . î n n e n u m ă r a t e r â n d u r i a m a r ă t a t c ă .oar ă . a înv ăţ a reg u l e gr a m a t i c a l e f ă r ă a fi p ă t r u n s ace a . d e la ş co al a p ri m a r ă înc e p â n d ş i sf â r ş i n d cu u n i v e r s i t ă ţ i l e .rescu. A.pa r t i d u l na ţ i o n a l . N u e x i s t ă m a i m a r i p r i e t e n i a i î n v ă ţ ă m â n t u l u i re a l d e câ t t o c m a i n o i. 1880) Învăţă mântul clasic. Cat ă dar să fie o cauz ă mai adânc ă . ne lipse ş te într'a d ev ă r calificativul p e n t r u a în s e m n a cu d e s t u l ă p r e g n a n ţ ă p e a p r i g u l ap ă r ă tor al ches ti u n ilo r . ea de sv o l t ă spi ri t u l de ad ev ă r. Emines c u îi r ă sp u n d e în Ti m p u l. dar supe rioritatea hot ă fîtoare a d . st ă pâ ni ţ i de spirit ul politicianis t.au da t acea s t ă su m ă ş tir bi t ă . Cult u r a clasic ă are calita t e a de t e r m i n a t ă de . Cerem iertare ilustr ului fost vice . Ce ferici r e p e n t r u noi. ne mai vorbind de cea nem ţ easc ă care nu merit ă nici o consid e ra ţ ie în ală tura re cu a noast r ă . ca ministr ul al învăţă turilor. A înv ăţ a voc a b u l e la ti n e pe din afar ă . Articolul su b titlul înv ăţă m â n t u l clasic a fost rep r o d u s de Gr.prezide nt al Cam erei roşie. Maio. . In n e n u m ă r a t e r â n d u r i a m vo r b i t d e s p r e i n c o n v e n i e n t u l s o c i a l al p r o l e t a r i a t u l u i c o n d e i u l u i . noastre e şcoala pr o a s t ă lă sat ă pe mâ n a u n o r pr o f e s o r i igno r a n ţ i. car e ne . ea e o ad ev ă r a t ă gim n a s t ică moral ă . pentr u care greceasca şi latineasca să fi avut tocmai în România rez ulta t e fatale. nici n u exi s t a . El cau t ă s ă d ove d e a s c ă c ă n u grece a s c a ş i latinea s ca su n t cau z a dec ă derii societ ăţ ii noas t r e. cu drep t cuvânt faimoase. Şi c u t o a t e ac e s t e a e evi d e n t .a creşte. pa r t e in d e p e n d e n t ă . Emil Costine sc u fost minist r u şi om politic liberal su s ţ i n â n d în t r ' u n zia r c ă ş coalele de grec e ş t e ş i lati n e ş t e ne . ne imp une a de la sine acea s t ă pr o b ă a su p e ri o ri t ăţ ii culturei române asupra celei franceze bun ă . Peucescu în edi ţ ia men ţ io n a t ă . şi iat ă ceea ce.au p r ă p ă di t ş i c ă si n g u r a salv a r e e in t r o d u cerea un ui înv ăţă mâ n t real. cari vor ar ă ta că ideia noastr ă adopta t ă cu atâta genero zita te de aprigii odinioar ă adversari ai proectului de lege propus de d.1 cită m ală turi c'un om atât de "insignifiant" ca francez ul mai sus pomenit. are mai multe r ă d ă cini şi nu se bazea z ă nu mai pe insuficien ţ a ş coalelor de grece ş te şi latine ş te.ş i m u l ţ u m e a s c ă exis t e n ţ a u n u i p a r t i d car e n u e dec â t de ieri alal t ă ie ri ş i c ă in d e p e n d e n ţ a . asupra lui Cincinat şi a pocirilor. Scoale de latine ş te au prod u s în Fran ţ a pe un Voltaire. precu m şi cercet ă rile sale. Înain t e de toa t e.celor mai po p ul a r e. de pr eg n a n ţ ă şi de fr u m u s e ţ e a an ti chi t ă ţ ei cla sic e . mi n u s in d e p ţ i il e u n u i p a r t i d co m p u s di n oa m e n i ign o r a n ţ i si de rea cre d i n ţ ă . la noi pe d. in s t i t u t e l e n o a s t r e n u p r o d u c d e câ t su t e d e exe m p l a r e ale logo f ă t u l u i Coa t e . ea este în esenţă educativ ă.lui Sihleanu în modele de stil.. n u ar e s ă . din contra. căci isto ri a ne arat ă dim p o t r iv ă că cult u r a clasic ă a con t ri b ui t la cr e a r e a a to t ce se n u m e ş t e lu m e cul t ă . lip s i t ş co al el o r n o a s t r e p â n ' a c u m a ş i le va lip s i înc ă m u l t ti m p în ai n t e . Cauza dec ă derii societ ăţ ii. a o r i c ă r e i s o c i e t ă ţ i o m e n e ş t i .. Aceast ă fericire de a. e su m a vie ţ ii no a s t r e ist o r ic e.şi vedea în sfâr ş it recun osc u t e ideile.voi n ţă d e u n organ atât de. Articolul a fost publicat în Timpul (V) 1880.a. c ă o ţ a r ă care exist ă de 70 0 de ani ap r o a p e . de p a r t e de a fi m e r i t u l ac u t a l ei gen e r a ţ i i. 28 Iunie.

ş i du p ă aceea leag ă cartea de gard. cari au cultivat . Sco p u l înv ăţă m â n t u l u i clasic n u es t e ace s t a .lor Mircea. nu mai citesc absolut nimic şi dict eaz ă numai an cu an acela ş caet vechiu şi unsuros. s ă st ă p â n ească în societat e. Vintilă şi Horia? Noi crede m că. c a r a c t e r u l .si m e t r i e in t el e c t u a l ă a cu g e t ă r ii a n t i c e.se schimba. prin telegra mele de condo lean ţă ale d.1 are an ti c h i t a t e a . ele într' a d e v ă r nu dau de cât prof e s o r ilo r p â n e a d e t o a t e zilele.ş i ne ş tiin ţ a lor dr e p t ş tiin ţă . vrân d . nevr â n d . Mu n c a u n u i o m s e p o a t e p l ă t i . şi de aceea în ţ elege m ca stu di ul lor s ă fie m ă rgi ni t la cla se le acele a ale socie t ă ţ ii. p r e c u m se d e s p a r t e f a c u l t a t e a d e m e d i c i n ă d e ce a d e d r e p t . scri sorile lui Cicero. n u se cerea de cât absolvirea liceului însu ş i şi depu n erea unui concurs ca vai de capul lui. c ă niş te somnoro ş i fă r ă voca ţ iune se pun pe carte pân ă ce po t trece vr'u n conc u r s . Sco p u l p r a c t i c al înv ăţă m â n t u l u i real e câ ş tig u l. A j u d e c a u n p r o c e s d e m il i o a n e . ne mai putâ n d u . Fixat odat ă pent r u totdea u n a. că rede ş te p t a r e a culturii în genere se dat o r e ş t e stu di ul u i aces t u i a. pe n t r u a fi pr o f e s o r de liceu d u p ă incalifica bila no a s t r ă lege a ins t r u c ţ i ei. ca r i n u s u n t avi z a t e la m u n c ă m a t e r i a l ă . p e n t r u ca ac e a s t ă gi m n a s t i c ă m o r a l ă s ă s e r e s i m t ă în ca r a c t e r u l ş i în s p i r i t u l p u b l i c . De sig u r tr e b u e s c îm p u ţ i n a t e liceele. e p o a t e o m u z i c ă t o t a t â t d e u ş o a r ă c a ş i a j u d e c a u n u l d e o s u t ă d e lei. est e co n f u n d a r e a ace s t o r sf e r e d e o s e b i t e . t o t a s t f e l p u r u r e a t â n ă r a şi s e n i n a a n t i c h i t a t e d ă o a t i t u d i n e a n a l o g ă s p i r i t u l u i ş i ca r a c t e r u l u i o m e n e s c . va fi iui in s t r u m e n t d e s t u l d e b u n p e n t r u d e s v o l t a r e a in t e lig e n ţ e i lo r . el înc ă nu are acea for m ă pe dea p t u r u r e a dete r m i n a t ă . At u n c i gi m nas tic a acea s t a se va resi m ţ i. c a r i s' o ex e r c i t e i m e d i a t .c ă ci de sv o l t a r e a lim b ei na ţ i o n a l e. e liter ă fă ră în ţ eles. ş i a n u m e cl a s e l e a c e l e a .1 j u d e c a d r e p t şi p e u n u l şi p e a l t u l . prin Rochefort. şi asu p r a celorlalte clase pozitive. c u l t u r a l u i n i c i c â n d . ca r i d e t e r m i n e a z ă s p i r i t u l p u b l i c: la înv ăţ a ţ i i d e p r o f e s i e . nici grece a s c a. Cel el a l t e cla s e se p o t în t r ' a d e v ă r dis p e n s a de cu n o ş t i n ţ a an t ichi t ăţ ii.umple catedrele liceale şi gimnaz iale. nu su n t în ele în ş ile d e vin ă la rel el e ce li se at r i b u e . d a r c h e s t i u n e a e d e a . p re d â n d u . Nici lati n e a s c a . c ă ci a p a r ţ i n e u n o r ti m p i d e m u l t înc h e i a ţ i . Prec u m gim n a s t i c a de s v o l t ă to a t e p u t e r i l e m u s c u l a r e ş i d ă c o r p u l u i o a t i t u d i n e d e p u t e r e şi t i n e r e ţ e . ca r i n u s t a u în a b s o l u t nici o p r o p o r ţ i e c u c â ş t i g u l i n d i v i d u l u i . este o mu n c ă zad a r n ic ă . d a r nici n u es t e ace a s t a m e n i r e a lor. cu toat ă actualitatea produc ţ iunilor gen iale ale acest ui s ă n ă tos şi mat u r pre z e n t . st ă p â n it ă fii n d di n sf e r e l e s u p e r i o a r e d e ac el a ş s p i r i t d e ad ev ă r ş i bin e pe car e . unor urechi nou ă ? Latineasca şi . l a cl e r . Sau într'a d ev ă r s'ar putea suplanta Salust. Da r. ce do m n e ş t e în cult u r a fixat ă pri n ele. t r e b u e c a s ă e x i s t e c l a s e î n t r e g i d e o a m e n i . sunt cele mai înaintat e. es t e a m e s t e c u l înv ăţă m â n t u l u i cla sic cu cel real. Sferele tr e b u e s c d e s p ă r ţ i t e o d a t ă p e n t r u t o t d e a u n a . s p i r i t u l antic hi t ăţ ii e reg ula t o r u l sta t o r n i c al intelige n ţ ei şi al car ac t e r u l u i ş i isvo r u l si m ţ u l u i ist o ric. . e aplica r e a cu n o ş ti n ţ e l o r pe n t r u a câ ş tig a. prec u m o are antic hi ta t e a. Dar o dovad ă nete d ă pent r u influe n ţ a educativ ă a antichit ăţ ii e fă ră îndoial ă faptul că tocmai statele acelea. Dar n u m a i n u co n f u z i e ş i a m e s t e c în t r e sfe r e cu to t u l de o s e b i t e ale ac tivit ăţ ii in t elig e n ţ e i.o mai mult. de sig u r tr e b u e s c ş coli re al e. Dar avu t . d a r î n a c e s t e r a m u r e c u n o ş t i n ţ a t r e b u e s ă fie d e p l i n ă .am noi oare licee? Cine nu ş tie c ă . Privi t e ca cun o ş ti n ţ e. Cee a ce n u n e c o n v i n e a ş a d a r în m a n ier a d' a ve d e a a org a n u l u i guv e r n a m e n t a l . Oare latin easca şi grecea sca su n t de vin ă că o genera ţ ie întreag ă de ignoran ţ i except ă m profesorii cu studii academice . l a j u r i s c o n s u l ţ i . Im p o r t a n t es t e ca s pi ri t u l de a d ev ă r. c ă f ă r ă el n'ar exis ta în genere o cultu ră a catarii. Din co n t r ă . se p r e s u p u n e to t d e a u n a c ă înv ăţă m â n t u l clasic a d u c e fol o a s e s o c i e t ă ţ e i .

me n s ă pleb e de as pi r a n ţ i la fu n c ţ ii. ministeriul a trebuit să revoce o m ă sur ă asupra corigen ţ ilor de team ă de . cei eşi ţ i din scoale de arte. ci desvolta r e a de ma g ogic ă a societ ăţ ii noas t r e. ci şi ră ut ă cioas ă : că ea n . de meserii.în şcoalele rom â n e ş ti. dar a pier d u t în inten si ta t e.. înv ăţă mâ n t u l dem o c ratic n'a creat oa me ni de cultu r ă şi de ş tiin ţă ci o i. Cihac ase m e n e a nu. relele cari r ă sa r din de sv ol t a r e a de m a g o g ic ă a societ ăţ ii.ele nu vor pu t e a aduc e nici o îndre p t a r e într' o socie ta t e în care meritul e în pozi ţ ie de a fi judeca t de Funde ş ti. Peucescu în edi ţ ia men ţ io n a t ă . care ş tie de sigur bine latinea sc a sa. to ţ i. ce nu ş tiu citi ş i scrie. Emin e s c u ar a t ă c ă înv ăţă m â n t u l a câ ş tiga t în exte n s iune. Lumea asta ar mai trece ea daca toate p ă surile şi toate neno r o cirile ţ i s ar întîm pla încai sans phrase. din ignor a n ţ a noa s t r ă şi din lipsa die voin ţă de a pu n e cap ă t uno r mo n s t r u o z i t ă ţ i inc ompatibile cu secolul în care tr ăim. e ş ef al diviziei ins t r u c ţ iei în Româ ni a? La acestea nu e de vină senina antichitate. 1880) Învăţă mântul democratic. Costine ş ti sau Serurii! Şi oare nu vedem aceast ă ten d e n ţ ă nefe ricit ă la aceia chiar cari au ur m a t cursuri de ş tiin ţ e exacte? Medicii români.a muri. Astfel s. daca te love ş te vreo neno r ocire. Să nu atrib ui m dar exclusiv împrej u r ă rii. ş tiin ţ a. Pân ă ce nu va înce ta acea s t a .cât de spe ciale .au închis peste nou ă sute de şcoale rurale. salaria t e de sta t.. Deş i chiar de că tre organ ele guver n u l u i liberal se co n s t a t a dec ă d e r e a înv ăţă m â n t u l u i. Articol ul a fos t p u b lic a t în Ti m p u l (V) 188 0. B. ea e unit ă cu nepl ă cerea că unuia din pretin ş ii amici îi va veni mînc ă rime de limb ă şi. am avea eru d i ţ i. Ei bine. p ă rerile de ră u ale cuno sc u ţ ilo r. 8 Iulie ş i a fo s t re p r o d u s s u b titl u l în v ăţ ă m â n t u l de m o c r a t ic de Gr. o ţ ar ă a c ă rei jur n ali s m şi legisla ţ iu n e e re p r e z e n t a t ă to t p ri n ase m e n e a genii. ş i de c ă tr e b ă r b a ţ i cari în t r e n oi fie zis. î ţ i mai îngreuiea z ă înc ă sarcina vie ţ ii. a cărei inst r u c ţ i e se dirigea z ă de c ă tre indivi zi cu câte pa t r u clase pri m a r e .a constatat de că tră chiar organele guvernului că învăţă mîntul merge foarte ră u. n'a stu di a t în şcoalele noas t r e. ce n' a m ved e a ast ă zi în Româ ni a? Am vedea cel pu ţ i n ş tiin ţ ele isto rice înflo ri n d . câ t ă s e fa c e la n o i. de com u n e . că se pre t ex t e a z ă prin şcoli a se înv ăţ a latine ş te şi grec e ş te.ţ i va ţ inea la că pă tîi un discur s cît toate zilele. pen t r u întîia dat ă . to ţ i alearg ă du p ă func ţ i u n i. D. c'un cuvân t nici unul din învăţ a ţ ii sau litera t o rii mai înse m n a ţ i.un chip oarecare pe cînd ţ i le d ă.greceasca e de vină dac ă pos t u l a n ţ i de râ n d . în anul acesta. a observat că soart a nu este nu m ai rea.ar fi pun â n d piedeci!. Num ă rul celora cari. de tecnic ă . cari înd eal m i n t r e l e a se po t nu m ă r a pie cele zece dege t e. nici n'au stu di a t vr'o dat ă . agent elector al de soiul birta ş ului Purcel. Boerescu şi redactori de la Român ul care sus ţ inea u că am făcut mari progrese de la 1848 încoace. dup ă cari în genere se ascu n d e p ă rerea de bine..aduce nu m ai suferin ţ e. d e oc h i i lu mii oa r e c u m . au fost în stare a depune bacalaureatul e minim. O ţ ar ă.a nu depopula clasele superioare.. Daca ţ i se . se fa c e d e r u ş i n e . sigu ri că ar r ă mâ n e a câteva de pris o s. care pl u t e ş t e as u p r a tu t u r o r ra p o r t u r i l o r . de jud e ţ e! Da r d a c ă în a d e v ă r ş co a l e l e n o a s t r e d e la t i n e ş te ş i grece ş t e ar fi fo s t b u n e. iar . preve d e m că orice ş coli s'o r face . n u poa t e înai n t a. Nu a fost lipsit de iste ţ ie murito r u l acela care. Cipariu. din cau z a spiri t u l u i de minci u n ă . ci te ironize a z ă totd e o d a t ă într . în patru ani de guvernare roşie s.ntîm pl ă fericirea de . n u în s ă di n cau za că latineasca sau greceasca i. ocup ă func ţ ii în organismul instruc ţ iei publice? Lat ineasca e de vină dac ă un reteveist cu patru clase prim a r e. se g ă sea u oa m e n i ca Hajdeu. cel pu ţ i n nu în cele din România. caut ă func ţ ii.

D. o înmul ţ ire fără tranzi ţ ie. De vreme ce orice creş tin. Învăţă mîntul. Arta atît de răspîndit ă a înşirării negramaticale de vorbe pe hîrtie deschide celui ce. ştiin ţ a şi literatura. cu ocazia distribuirii premielor. a gă sit că minunate progrese am făcut.l luă m ca întreg.deasupr a tuturora este a se deplînge ignoran ţ a deplin ă a personalului didactic. bugetul statului. cu toate acestea ? d.n ţ elege. de vreme ce exist ă . ast ă zi este la dispozi ţ iunea oricui în ora ş e şi. Cumc ă în m ă n ă stiri se învăţ a mai mult ori mai pu ţ in ă carte e prea adevă rat.a adus la şcoala din Socola. d. istoria biblică. morala. care învăţ a la Socola în anul 1810. exegeza Psalmilor.o posed ă toate căile de înaintare în via ţ a publică. pentru înmul ţ irea şcoalelor. însă aceast ă cultur ă numit ă teocratic ă era totodat ă şi . ca una ce garanteaz ă creş terea mai bun ă a copiilor. pentru întemeiarea învăţă mîntului. pe atunci privilegiul cîtorva. ci Regulament ul Organic.a luat mai întîi dincolo de Carpa ţ i. din nenorocire. Aceste caiete încep cu gramatica româneasc ă . în discursul făcut. din care aceasta din urm ă se datore ş te în Moldova lui Asaki şi Săulescu.l merit ă şi de a le lă sa să fie plă tite direct sau indirect din . ea asemenea nu merit ă un nume atît de pompos. făcut ă . ale unui fiu de ţă ran. daca nu sînt oameni cu apuc ă turi destul de dibace de . nu exist ă nici ştiin ţă . iar acest învăţă mînt public nu se datore ş te ini ţ iativei românilor. avînd a ţinea discursu rile funebre ale unui învăţă mînt în asemenea condi ţ ii. Ele sînt de a dreptul dezastr u oa se. fără deosebire de rang. democratic ă . nici literatur ă Cataloagele librarilor sînt pline de tip ă rituri făcute cu scopul lucrativ de.A. Ba mai mult încă.. în Ţara Româneasc ă lui Lază r şi Heliade. pre cît a cîş tigat în estensiune.are pentru şcoală nici o semnificare. a împ ă r ţ it cultura şcolar ă a românilor în trei faze: teocratic ă .ar atribui asemenea fericitei inspira ţ iuni a d. în fine istoria general ă.lor Carada şi Costinescu. . În to ţ i timpii clasele mai avute au făcut abstrac ţ ie de la şcoalele publice. Ini ţ iativa s.a le desface în şcoală. democratic ă . se datore ş te epocei de regenerare de la 1848 încoace. mai cu seam ă sub Maria Teresia şi Iosif II. Nu mai vorbim despre efectele sociale ale învăţă mîntului nostru. ră spîndit şi în sate. Hasdeu. ca şi profesorii pe cari Asaki i. în cîtva. care n. putea să înve ţ e carte în m ă nă stiri de se făcea sau nu călugă r. Noi nu ne vom sfii a zice că înaintea învăţă mîntului public şi gratuit. în detriment ul calităţ ii lor. logica. Vasile Boerescu. Hăsdă u. dar care spune prea pu ţ in. s. cîtă se face la noi. . datorite Mariei Teresiei şi lui Iosif II. institutori. catehismul creş tinesc. iar daca ? Românul ? dore ş te numaidecît o epoc ă de regenerare în care am intrat şi de la care ?mari sînt progresele făcute ?. dar din nenorocire adevă rat. ba profesori de universitate chiar cari nu ştiu scrie corect şi. Nu ne. Ca principiu general cat ă să admitem că învăţă mîntul.. asemenea d. că grozav ne .ar spune că Şincai.a da operelor lor un relief pe care nu. Avem înaintea noastr ă caietele de studiu. accesibil pentru to ţ i. atunci nu citeze anul 1848. aristocratic ă şi. Se. Ini ţ iativei Cur ţ ii din Viena i se datore ş te aş adar învăţă mîntul democratic atît dincolo de Carpa ţ i cît şi dincoace. Foaia ? ăţă torul satului ?. Lază r însu ş i era un product al epocii iosefine.am luminat. O împ ă r ţ ire frumoas ă .lui C. că r ţ ile de ştiin ţă sau literatur ă se tip ă resc în vederea unui premiu academic.. apoi urmeaz ă retorica. se face numai cu paguba de timp şi bani a acelora ce se ocup ă cu ea. redijat ă de Petru înv Poenaru în colaborare cu Aristia şi al ţ ii.. E nemaipome nit. care a început a ieşi la octomvrie 1843. Şcoalele rurale înfiin ţ ate de bă trînul Grigore Ghica din Ţara Româneasc ă erau pe atunci privilegiul cîtorva. Petru Maior şi Lază r a început cariera lor prin a fi ciraci la redac ţ ia ? Românului ?. Cît despre cultura aristocratic ă . . şi epoca lui Cuza Vodă . Din aceste se vede lă murit influen ţ a şcoalelor latine ş ti ale Apusului. pe atît a pierdut în intensitate. preferînd instruc ţ ia privat ă . foaie care se ocup ă numai cu şcoala să teasc ă şi e mult mai bine scris ă decît gazetele de azi.am mira daca cele dintîi şcoale române ş ti. legate la un loc. nu exista în genere învăţă mînt. Rosetti şi daca ni s. şcoala nu era monopolul clerului. Românul ? gă seş te că mari sînt progresele făcute în învăţă mîntul public în epoca de regenerare în care am intrat la 1848. ca la acest popor care ? cînd e vorba de cultur ă ? cat ă să .

t o t u l s e r e f l e c t ă s t r â m b ş i în p r o p o r ţ i i p o c i t e . în socoteala însă şi cu paguba poporului. afar ă de aceea a clasicilor comen t a ţ i. c ă dr e a p t a con s e r v a t o a r e din Româ ni a ar fi reac ţ ion a r ă . 15 Mai ş i a fost reprod u s sub titlul Partidul constitu ţ ional de Gr. d e a t u n c i i m p o r t u l d e f r a z e . a i a v e a c a u z ă d e a t e î n t r i s t a ş i d e a d e s p e r a d e v i i t o r u l o m e n i r i i . pes t e bal a m u c ş i p u ş c ă rie. Astfel activitatea intelectual ă a genera ţ iei actuale pare a se mistui în singura direc ţ ie a cîştigului fără munc ă pe acele mii de cărări ale influen ţ ei morale pe cari le deschide atotp u ter nicia demagogic ă. care înobileaz ă aspra lor lupt ă pentr u existe n ţă .am con s a c r a t atâ t e a critice.începînd de la scriitorul sătesc şi sfîrşind cu consiliarii tronului.a . Peu cescu în ed. Emi nesc u se'n t r e a b ă dac ă e posibil ă o reac ţ i u n e în ţ ar ă . Articolul a fost publicat în Tim p ul (V) 1880. care prod uce atâ ţ ia Mihăleş ti. f ă câ n d u . pe teo rii de gaz e t ă . d a c ă n ' a i ş ti că d u p ă o s u t ă d e a n i d e p i l d ă. Num ai acea s t a ne sca p ă de pr o ş ti ş i perv erşi şi ne dă putin ţ a isă privim cu râs voios priveliş tea zadar nic ă pe care ei ni. î n c â t n u su n t în s t a r e a înţ el e g e cel m ai si m p l u ad evă r. Articolul fă ră titlu publicat în Timpul (V) 1880. Partidul conservator are un progra m clar şi precis: voe ş te conservarea intact ă a constitu ţ iei. e ş i acee a inve n t a t ă de Ro m â n u l ş i afilia ţ ii s ă i. c ă ci s p i r i t e l e cele b u n e . Dup ă ce arat ă decade n ţ a contim p o r a nilor săi. fra z ă ca r e s ' a r e p e t a t d e a t â t e a o ri în via ţ a n o a s t r ă p o l itic ă .dou ă de s p ă r ţă mi n t e l e geniilo r conti m p o r a n i. De câ n d d a t e a z ă ex p o r t u l n o s t r u d e g r â n e . Emi nescu spu ne că garan ţ ia triumf ul ui binelui şi adev ă rului e moa r t e a . l e d a t o r i m u n e i e p o c e c u m u l t a n t e r i o a r e celei ac t u a l e .ş i co m p li m e n t e u n u l alt ui a ş i nu m i n d u . 18 8 0) Partidul con s t it u ţ i o n al. m u l ţ i . d. men ţ ionat ă . Toate. cel pu ţ in pro ş tii şi perver ş ii in concreto sunt muritori. c ă reia i . departe de a fi reac ţ ionare. e s t e m o a r t e a . încâ t conf o r m pr ov e r b u l u i lati n e s c "calu m nia r e au d a e t e r se m p e r aliq ui d ha e r e t". c e m a i s u n t î n v i a ţ ă . De acol o râ s u l. to a t e fizi o n o m i i l e ace s t e a v o r fi p e r i t f ă r ă d e ni c i o u r m ă .se s a r e a p ă m â n t u l u i . iată ce au scos la lumin ă învăţă mîntul democratic. ca în nişt e o g l i n z i r e l e . Cuvân t ul "reac ţ io n a r" nu are la noi nici temei istoric. Câ n d ve z i ca p e t e . Gar a n ţ i a învi n g e r i i a d e v ă r u l u i ş i bi n e l u i în lu m ea ac e a s t a . ca u n voio s se m n d e încr e d e r e în ză dă rnicia acestei priveliş ti. 1 Februa u r şi nere p r o d u s înc ă în nici o edi ţ ie a operelor lui Eminescu. Ca u n f e l d e r e f u g i u d e m u l t e l e i n c o n v e n i e n t e a l e vi e ţ i i . pe su b ţ i ri ap u c ă t u ri a d v o c ă ţ e ş t i ş . f ă r ă nici u n co r e l a t real. iar acu z a r e a ad u s ă de adve r s a r ii politici nu va pu t e a fi nicioda tă dove di t ă .au determinat progresul soc iet ăţ ii române ş ti. c a ce r c u r i l e idi n f a ţ a u n e i a p e s t ă t ă t o a r e . D u m n e z e u . sunt dimpotriv ă liberale şi . Partidul conservator era acuzat de reac ţ ionarism. p e s t e a m â r i .m. 1 8 8 0) Opti mi s m . a t â t d e v i t r e g î n z e s t r a t e d e l a n a t u r ă . a d a t o m u l u i r â s u l c u t o a t ă s c a r a d e l a z â m b e t u l iro n i c p â n ă la cloc o t i r e a ho m e r i c ă .actele conservatorilor. E o fericire pent r u noi că. pros tia şi perversita t e a fiind nem u rit o a r e. Funde ş ti. î n î n a l t a s a b u n ă v o i n ţ ă . dac ă moartea n'ar pune adev ă rul la ad ă po s t de onoa r e a de a fi coexista t al ă t uri cu par t e a crimi n a l ă ş i st u p i d ă a ome n i rii.. Pătârl ă geni.o ofer ă . S'a r p u t e a z i c e c ă Ro m â ni a a p r e s c h i m b a t p ă t u r i l e a d â n c i ş i bi n e c u v â n t a t e d e Du m n e z e u al e ţă r â n e i s a l e p e vo r b e de ş er t e. O imens ă plebe de aspiran ţ i la func ţ iuni. nici îndre pt ăţ ire social ă. n ici o d a t ă n a ţ i i l e n' a r fi p u t u t s t r â n g e ac el ca p ital de adev ă ruri. va cre ş t e iar b ă ş i c ă în a mi n t i r e a ge n e r a ţ i e i viito a r e . ca p e t e în car e. Dacă m o a r t e a n u s' a r îndura să ne scape de o genera ţ ie în disselec ţ iune. Costine ş ti. Int r e a c e s t e fr a z e d e ş e r t e .

su n t în t r ' u n chip oareca r e reac ţ io n a r e. voim m ă car reî nt r o d u c e r e a reg ul a m e n t u l u i orga nic? Pânâ ş i copiii ş t i u c ă a s e m e n e a i m p u t ă r i n u c u t e a z ă n i m e n i a ni le face.o p u r u r e a : es t e conse r v a r e a inta c t ă a ace s t e i con s t i t u ţ i i. de a me ni n ţă ri ş i p r o m i s i u n i d e fu n c ţ i i ş i fav o ri. t o a t e î n t r ' u n g â n d d e .ar da cuiva oca zi a de . e m ă car cu putin ţă în România. Ştiind îns ă . altele a p e l u l n a p o l e o n i a n .odi ni o a r ă sea m a de în ţ el e s u l. Prin intact în ţ el ege m îns ă ca to ţ i fac t o r ii con s t i t u ţ i o n a l i s ă . Da r ce voe ş t e d r e a p t a la n o i ? Avem vr'un candi d a t la do m ni e. c u v â n t u l u i c e . Dre a p t a 'a voit ş i a reali z a t int r o d u c e r e a liber t ă ţ il o r p u b lic e şi a mecanis m u l ui constit u ţ i o n al în ţ ar ă . A. care i . fac s port cu acea s t ă p o r e c l ă .o drea p t a. de la aleg ă t o r înce p â n d . cu un cuvân t ea s'a m ă rg init la p ă st r a r e a .o n o u ă .o vreo d a t ă liberalii. Toate partid ele mo na r hice de acolo. n u a în c e r c a t în s ă ni ci a le f al s i f i c a .o re p e t ă f ă r ă s ă . K.a amenin ţ a t eu asas inarea sau cu detr o n a r e a. Da c ă n o i z i c e m d e s p r e li b e r a l i c ă s u n t ra di c a li.hoc. Care su n t oare actele reac ţ io n a r e ale dre p t ei conservatoare ? La u ni r e a ţă ril o r. f ă r ă a s e î n t r e b a c e l p u ţ i n d a c ă o r e a c ţ i e . într'o m ă s ur ă mult mai mar e de cum au fă cut . la con s e r v a r e a insti t u ţ i il o r act u a l e .a r ă s t u r n a constit u ţ ia actual ă a stat ul ui france z şi de . nici în fin e a le di s t r u g e . av e m e d i ţ i a duo d e z a acelei repu blice la ferici ţ ii Ploe ş ti. p e câ n d în fo n d to t . voim su p ri m a r e a libe r t ăţ ilor pu blice. egalitatea civilă şi instr uc ţ iune a po p u l a r ă se da t o r e s e con s e r v a t o r il o r. Constit u ţ ia liberal ă de ast ă zi se pro p u n e de un guv e r n în m a j o r i t a t e co n s e r v a t o r . Secul a r i z a r e a ave ril o r înc h i n a t e se p r o p u n e ş i se ob ţ ine cu unani mita te de voturi de către un actual conservato r. Rep u blica de la Ploe ş ti înt r ' a d e v ă r n'a pr ocl a m at . unele voind drep t u l divin. ni ci a le înl ă t u r a . Ce e a c e voi m a z i . O reac ţ ie exist ă în Fran ţ a. ş i n u m a i d e p a r t e . C.ş i exe rci t a d re p t u l lui pri n t r ' u n sis t e m de pre si u n i mor a le ş i ma t e r i al e. Epure a n u .bue pe n t r u a n u se conf u n d a re s p o n s a b i li t a t e a lor.ş i fi da t vre . s ă nu se ame s t ic e în atri bu ţ i u n ile pu t e rii ju d ec ă t o r e ş ti şi a acelei execu tive. aleg ă t or ul s ă nu fie stâ n j i ni t de a . Dac ă îns ă . în maj o ri t a t e con s e r v a t o r . nici adve r s a r ii no ş tri politici.ş i în d e p l i n e a s c ă mi si u n e a ce li se at ri . singur ul adev ă rat. p u t e r e a exec u tiv ă s ă nu ocolea s c ă res p o n s a b ili t a t e a ce . pre zi d a t ă de M. In privirea aceas t a nu exist ă absol u t nici un p re c e d e n t . vr' u n Vladi sl a v Basa r a b . îns ă bi n e în ţ e l e s in t a c t ă . Oborîrea privilegiilor. Came r a St ă fie Came r ă . a t r i b u i n d . ai c ă ror a cr ai ni ci ş i cu r t e n i s ă fi m. a egali t ăţ ii ce t ăţ e n il o r ? Nimic di n t o a t e ac e s t e a . ave m d ov e z i la m â n ă : ave m Re p u b lic a Ro m â n ă re di j a t ă de îns u ş i Pon ti f e x Maxi m u s al p a r t i d u l u i .a su s ţ i n e a c ă d r e a p t a a fo s t câ n d v a rea c ţ i o n a r ă . d. Da r n o i r e a c ţ i o n a r i ? De u n d e ş i p â n ă t u n d e ? E vr'u n Ioan sa u Calima n Asan. ac e ş ti a c ă te r m e n u l "re a c ţ i o n a r " e o d i o s în u n e l e p ă r ţ i ale Eur o p e i. î n s e n s u l a p u s e a n al c u vântului. Ro s e t t i . se a d m i t e d e că tre o adu n a r e în majo rit a t e con se r v a t o a r e.1 î n t r e b u i n ţ e a z i ă . to t co n s t i t u ţ io n ali s m u l se m ă rgi n e ş t e la p ă zi r e a ext e r i o a r ă d e fo r m a l i t ă ţ i go al e.i incu m b ă pri n vot u ri servile. la aleg e r e a u n u i Do m n . c ă ci e p r o p u s ă d e u n g u v e r n . au lu a t p a r t e cu vo t u l ş i cu fa p t a co n s e r v a t o r i i act uali. precu m se poate consta t a din discu ţ iile adu n ărilor ad . Da r p â n ' a c i . a p ă r ă m p r i vi l e g i i ş i c o n s t i t u ţ i i vechi.a read u ce ins ti t u ţ i u n i din d o m e n i u l tr ec u t u l u i. vota t ă de o ad u n a r e în majo rit a t e con se rv a t o a r e. vr'u n Bogda n Mu ş a ti n . p r e c u m a m v o i t . pe Domn nu 1 .

am dat despre conseq ue n ţ a cu care este con dus acest organ. calo m n i a c ă d r e a p t a e reac ţ i o n a r ă ş i . Singu rele analogii ce se pot cita între drea p t a noast r ă şi alte dre p t e apu se n e e poat e cu par ti d u l conservato rilor repu blicani din Fran ţ a şi cu partid ul constit u ţ i o n al din Italia. a tunci nu mai poate fi vorba de guvern parla m e n t a r. radical.cât una nu poate fi. cop il ă riile ş i por eclirile' din trec u t vor încet a.c ă în era nou ă ce ni s'a creat prin tractat ul de la Berlin. Fa ţă cu ten di n ţ ele unui Clemencea u şi a altora. Dreapta se poate numi cu drep t cuvânt partidul constit u ţ io n al. necum citit. Atunci avem a face c'o societate organizat ă de ex ploata ţ ie. "su p e r s t i ţ i e".. instit u ţ iile ei actuale. fie voluntar ă fie involuntar ă .1 mai cite ş te nim enea. Afar ă de Ro m â n u l . se usu c ă şi disp a r e ca toat e crip t o . d. dar una ştim. De ş i nu sper ă m din par t e a conf r a ţ ilo r de la Românul că vor recunoa ş te pe fa ţă eroarea lor.a tr ă it şi ea trai ul. ne . că ci mai pu ţ in de . a d v e r s a r ul zice "bigo te r i e".a înt r e b u i n ţ a te r m e n i im p r o p r i i în disc u ţ ie. de .le ad absurd u m şi inspirâ n d na ţ iu nii neîncre d e r e în efic acita te a lor. care falsific ă şi spir itul şi litera instit u ţ iilor actu ale. Sihlea n u zice "piochi". adversarii de rea credin ţă vor continua a ne nuimdi reac ţ io n a ri. Deşi presa guverna me ntal ă nu înceteaz ă nici azi cu toate că adese ori a ţ inu t sea m ă de argu m e n t a ţ ia noa s t r ă . şi în co n t r a ei d r e a p t a co n s t i t u ţ i o n a l ă e în ap ă rar e.pri ar fi ter m e nii no ş tri. tr ă dea z ă . Specia presei radicale de res p â n t i i n u mai e re p r e z e n t a t ă as e m e n e a de cât printr'un singur organ. amicul cauzei zice "pie t a t e " sa u "bea ti t u d i n e Du m n e z e i a s c ă ". ceea ce noi nu facem ori cât die as. ap ă r ă cons ti t u ţ i a actu al ă a Fran ţ ei. Nep ă r ti n i t o r u l zice "preo t". Astfel îns ă st ă şi cu dreapta conservatoar e. Întreb ui n ţ a r e a aceasta de porecle de ş erte e in dealt min tr elea o sofismă comu n ă şi veche ca lumea. precu m se exprim a u odinioar ă confra ţ ii no ş tri. de. in t e n ţ i a p e car e o au. Ne p ă r t i n i torul zice "cult" sau "religie". cei ce discut ă .a avu t ş i ea ep o c a de înflo ri r e sau mai bine de rodire. Pă tă rl ă geni. Cei nep ă rtinitori o vor numi "partid constitu ţ ional". Astfel. pe care nu . s ă se d o v e d e a s c ă . toa t e gara n ţ iile ei înl ă tu r a t e.a r ă ma s a ne m ă guli cel pu ţ in cu realitatea lucrurilor. că în contra evi d e n ţ e i lu p t a e . în ca z u l no s t r u în loc de a dov e d i pri n fa p t e c ă d r e a p t a voie ş t e tr e c u t u l . se aleg în disc u ţ ie din ca p u l loc u l u i n u m i r i .a mai insista asupra lipsei de gravitate a acestei alian ţ e de ocazie d'alde Dimanci. ca r e cu p r i n d în sine deja concl u z i u n e a şi din a că ror anali zj a lexicală s ă re z u l t e ceea ce mai întâi ar fi treb u i t. rep u blica nii conservat o ri. e cee a ce se n u m e ş t e în logic ă o petitio principii. d e u n d e a p o i ar re z u l t a în adev ă r că e reac ţ io n a r ă . s ă p o a t ă avea o infl u e n ţ ă oa r e c a r e as u p r a convi n g e r i i oa m e n ilor. In loc de a dove di o tez ă . dup ă probele vesiele ce le. căci calom nia e criptoga m ă şi învechin d u . lup t a ei e înd r e p t a t ă con t r a par ti d ului anticon s ti t u ţ io n al. E într'a devi ă r trist ca ni ş te apuc ă tu ri sofis tice. prin chiar alegerea terme nilor.ga m e l e ce ro d e s c la în t u n e r i c ş i în u m b r ă . ducâ n d u . Astf el. înc ât de la înt âia vede r e sar în ochi. Am avut spe r a n ţ a . p r e c u m les n e se ve d e.van ă pioa t e . care intimidea z ă ţ ara prin mano p e re ma chiavellice. etc. ne credem dispen s a ţ i. Ea ap ă r ă instit u ţ iile actu ale gi libertă ţ ile publice. Cât des p r e Pressa centr ul ui sau centr ul Pressei.se îns ă s'o probe z e aceast a.se pe teren u l inu n d a t de lumi n a mare a adev ă rul ui. ferin d u . atâ t de vec hi ş i at â t d e cu n o s c u t e fiec ă r ui a. şi . a d e că vo r b e . n u m ai e înt r ' a d e v ă r nici u n or g a n ra d i c a l care s ă p o a t ă fi lua t în m â n ă m ă car. cu num ă rul disp ă rân d al foilor oficioase.s p i r i t u l co n s t i tu ţ iei e falsifica t. d u p ă t o a t ă b u n a c u v i i n ţ ă .

aş eze la noi. dac ă tot în numele lui o societate de exploatare a pus mîna pe statul român. Nu credem ca cititorul să mai cear ă probe pentru eviden ţă . însemnîn d ac ţ iunea negativ ă produ s ă prin una pozitivă. ne desc hi d e per s p e c tiv a de . stingerea industriei casnice şi înlocuirea ei prin producte industriale str ă ine.ab s u r d ă ş i ri dic u l ă ca ş i ac e e a a celeb r u l u i ero u de la Manch a. Peucescu în ed. O reac ţ iune în adev ă rat ul sens al cuvânt ului nu . Emi nescu arat ă că cuvânt ul reac ţ iune nu are nici un sens dacă . pret uti n de ni stat ul e la discre ţ ia unei societ ăţ i de exploatare. men ţ ionat ă.au împr ăş tiat pe nesim ţ ite şi au slă bit cu încetul sim ţ ul conserv ă rii na ţ ionale. pentru a altera terenul discu ţ iei. Aş a ceva nu . toate acestea dovedesc că ţ ara noastr ă nu mai e vechea Românie. Pe de altă parte dorin ţ a de progres şi de libertate a introdu s fraza goal ă în locul realit ăţ ii în mecanism ul nostru politic. dorin ţ e de progres şi de libertate nechibzuite au introd us prea ades în mecanism ul nostru politic fraza goală în locul realit ăţ ii. că derea repede a tuturor meseriilor.i lipse ş te orice tem ei u isto rie. Constitu ţ iunea nu este un mecanism. Adecă în Constitu ţ iune. pentru ca să nu se ignoreze tocmai no ţ iunea funda ment al ă de care e vorba. nici o discu ţ ie nu e cu putin ţă . reducerea român ului în ţ ara sa proprie la rolul de simplu salahor agricol. care este accep ţ iunea ? singura adev ă rat ă ? a cuvîntului. Dar nu este acesta sîmburul discu ţ iei cu ? Steaua României ?. Articolul a fost publicat în Timpul (V) 1880.lea] alegă tori fraud ulo ş i. nu poa t e exista un partid capabil s ă îndeplineasc ă aş a ceva. 1880) Reacţ iunea.a vedea disp ă r â n d . al unei ac ţ iuni contrare Revolu ţ iunii Franceze.a.şi imputa dac ă sub masca lui se desf ăş ur ă influen ţ a imoral ă . din dic ţ io n a r u l nos t r u politic cuvân t u l reac ţ ionar. În politică însă cuvîntul . ne întreb ă m: ce e reac ţ iune? O espresie împrum u ta t ă din mecanic ă . Eminesc u cons t a t ă dec ă de re a vie ţ ii noas t r e publice şi totodat ă micşorarea vitalităţii noastre ca neam. acum un altul. Daca acum le dă m un în ţ eles. ră u daca se aplică ră u. şi tea m a de ridicol. şi aceste idei. o logomahie. bun dacă se aplică bine. Cuvintele au în ţ elesul lor. Programul nostru zicea: Teorii abstracte de cosmopolitism importate de. fiindc ă aceş tia nu voesc stabilirea st ă rilor din trecut. Pret utinde ni trium f ă fraza goal ă . ceea ce permite ca gunoaiele societ ăţ ilor vecine din cîteş i patru unghiurile lumii să s.. au devenit un adevă rat pericol pentru na ţ iunea noastr ă . al căror principiu e Ubi bene ibi patria şi teoria de om şi om ?. Absu r z i su n t oa m e n ii ade s e o r i. vătă mă toare chiar în ţă rile luminate şi puternice de unde s.i cu puti n ţă . lipsa absolut ă a unei legi de incolat. prec u m nu are nici o înd r e p t ă ţ ir e socială. dac ă în numele lui se înscriu în listele colegiului I şi al II[. că ruia . Acest adaus este al ei. Pentru ca discu ţ ia să nu devie o simpl ă ceart ă de cuvinte.i aplicat la conservatori.a întrebuin ţ a t întîi la 1789.reac ţ iune" s. In acelaş i timp conservatorii sunt mereu acuza ţ i de reac ţ ionarism. 22 Iul ie. Aş adar. ridicoli îns ă nu vor s ă fie nici cân d. ca să nu se facă vorb ă zadarnic ă ? .au luat. Tot u ş i nu exist ă pat rio ti s m f ă r ă drago s t e de trec u t. prefacerea în fine a acestor elemente în elemente politice cari au umplut func ţ iile statului şi se strecoar ă în reprezenta ţ iunea na ţ ional ă . Acest text nevinovat nu are deloc a. Trunc hia t a fos t publicat sub titlul Reac ţ iu ne a de Gr. aş a de vioi şi de puternic odat ă la români. adaug ă Steaua României ?. Il reproducem aci în întregime.aiurea s. ci un text de lege. uzurpînd numele de partid politic. Înecarea cu str ă ini a tuturor ramurilor vie ţ ii noastre economice.i cu puti nţă în ţ ar ă şi a crede în ea a te lăsa vră jit de iluzii. ci e o Americă oriental ă deschis ă tuturor imigra ţ iunilor. De altă parte. pe care confr a ţ ii treb u e s'o fi avân d. ca sinonim al contrarevolu ţ iunii. Ar fi bine dac ă s'ar put ea face o reac ţ iu n e fiindc ă aceast a ar înse m n a read uc e r e a în ţară a puterii pie care neamul nostru o avea în secolul XIII ş i al XVI.

ceea ce el voieş te a avut odinioar ă trup. Deşi aceste imigra ţ iuni reprezint ă prisosul. o fac cu bun ă ştiin ţă! Înaintea negrei str ă in ă t ăţ i care împînze ş te ţ ara cad codrii no ş tri seculari şi. Dar orice tenden ţă de reform ă . responsabilitatea adevă rat ă în locul ascunderii dup ă clapi ş ti iresponsabili . dovede ş te că e în descom p u n e re deplin ă .a. Noi nu ne îndoim că şi din acest aluat.a existat odat ă : regalitatea de drept divin. în o asemenea ţ ar ă omul e redus a constata istorice ş te ceea ce se. special într . oricum ar fi el. a rîde mai adeseori. nu tocmai clasic în virtu ţ i şi inteligen ţă . Pu ţ ine avem de zis ca concluziune la o polemic ă cu mult prea lung ă pentru obiectul ei. în care Costine ş tii şi Serurii joacă un rol atît de mare. unde procurele false ca şi falsele că r ţ i de alegă tor joac ă rolul de că petenie pentru înaintarea oamenilor.d. Ceea ce am fi dorit însă e ca confra ţ ii de la ? Steaua României ? să . avînd putin ţă de.m. a fost concret. Moartea. Ceea ce voim noi: realitatea în locul frazelor.a se numi şi na ţ ional. oricine se asociaz ă cu ro şii. nici stat românesc. totu ş i acest prisos.a vedea clar. Acest soi de reac ţ iune ni se imput ă nou ă . ştiin ţă. pîn ă acuma în opozi ţ ie. a se indigna din cînd în cînd. al popoarelor învecinate. toat ă istoria. Dovad ă despre aceast ă descom pu ne re este imigrarea continu ă de elemente str ă ine. de. Iată dar accep ţ iunea politică a cuvîntului: Tenden ţ a de a reintroduce o form ă de guvern ă mînt care . trebuia să caute un pretext pentru trecerea nejustificat ă în rîndul guvernamen talilor. nu contest ă m.a fost nicicînd mai mare decît sub sistemul actual de guvern ă mînt. căci totdeauna a existat acest partid. e superior plebei superioare indigene. tradea z ă îns ă poporul ţă rei. prin aplicarea institu ţ iilor ei. Dacă pretextul ar fi cauza adev ă rat ă . dac ă nu tradea z ă pă mîntul ţă rei. Contele Chambord voieş te regalitatea de drept divin precum ea a existat odat ă . caracter nu sînt nimic. cei mai mul ţ i poate o fac fă ră s.am pierdut de mult în România. nu în cel politic al cuvîntului. sînte ţ i acum pentru el. dar ceea ce se va forma nu va fi desigur nici popor românesc. Constat ă m inconsecuen ţ a şi ne m ă rginim la aceasta. o nou ă ras ă american ă . se formeaz ă un popor nou de venetici. într . Altă dat ă îns ă reac ţ iunea înseamn ă asemenea o contraac ţ iune. însă în senzul restabilirii unei stă ri de lucruri care a existat odat ă .ale drumului de fier şi curînd ministru de finan ţ e. atunci aceast ă trecere ar fi trebuit să se opereze încă de acum cî ţ iva ani.O dat ă contraac ţ iune. ba le decoreaz ă chiar.n aceast ă ordine de idei opozi ţ ia făcut ă de ? Steaua României ? pîn ă mai ieri. Dreptul de.toate acestea ar fi un progres pe lîngă ceea ce se întîmpl ă ast ă zi.n ţ elege că ? Steaua României ?. decre ş terea popula ţ iei îndepline ş te apoi restul: .o ştie. al conservatorilor. lipsa de caracter.a descoperi un pretext mai plauzibil decît cel inventat de genii de la ? Românul ? sau de la ? Telegraful ?.şi dea cel pu ţ in silin ţ a de . ci alta.i tot. care are preten ţ ia de . încurajaz ă ignoran ţ a. Atîta . Mul ţi. pretins dezn ă d ă jduit. e asemenea reac ţ iune. Ne făcusem iluzia că putem aş tepta mai mult de la tineri la cari presupu nea m mai mult ă iubire de adev ă r. Într.a ne mira l. neconsecuen ţ a. Din punct de vedere istoric. în ochii că reia vechiul popor al lui Mircea Basarab dispare şi emigreaz ă Promotorul acestui americanism e partidul roş u. tot caracterul nostru. pi şicherlîcul şi hatîrul tot. Ţ ara care. Aşadar nu existen ţ a partidului conservator e cauza adev ă rat ă că ni se caut ă acum nod în papur ă .ntîmpl ă .o ţ ar ă în care mucenicul Simeon e un om căruia nu i se poate imputa nimic. chiar aceea care ră sare cu necesitate din relele actualit ăţ ii. unde merit. vai de aceia însă cari. deputat.o ţ ar ă în care un om cu patru clase primare şi peste aceasta din fire m ă rginit e redactor de ziar. dar a se mira de ceva nu mai are dreptul. În acest în ţ eles orice opozi ţ ie e o reac ţ iune şi. nu poate fi numit ă reac ţ ie decît în senzul mecanic. apatic de suferin ţ e şi ame ţ it de fraze. şi aceasta zicem că e o scornitur ă din partea organelor guvername ntale. Pe spatele nefericitului popor românesc.o na ţ ionalitate nehot ă rît ă încă. se poate forma ceva. Centrul din Germania voieş te restabilirea unor legi cari au existat odat ă şi au fost desfiin ţ ate. ori de ? Presa ?. împreun ă cu ei. Aţ i fost contra guvernului. care n. Pretinsa cauz ă nu este decît un pretext. imperiu ş. tripotajul. Dar la ce atîta discu ţ ie? Se. controlul real al actelor guvernului în locul simulacrului de control. director de Bancă Na ţ ional ă . nu o reac ţ iune.

Eminescu simte. In primul articol Eminescu dup ă ce subliniaz ă neî ncre d e r e a Româ nil or în progra m e l e politice.i crea ţ ia part d u l ui liberal ci a ma rilor do m ni cari au ş tiut s ă asig ure via ţ a na ţ iunii. Fără cultul trecutului nu exist ă iubire de ţ ar ă . cu toate acestea. ar mai fi cu putin ţă la noi în ţ ar ă . În Decembrie 1877. iar via ţ a noas t r ă cons tit u ţ io n al ă e o paro di e.voltarea progresivă a na ţ iunii prin munc ă fizic ă şi int elect ual ă . Statul nu. Cele cinci articole care constituesc ciclul Studii asupr a situa ţ iei înde pli n e s c aces t rol. de cîş tig fără munc ă a cuprins plebea noastr ă roş ie şi infecteaz ă chiar sfera ce ră m ă sese neatins ă de acest spirit. Dat ă fiind starea rea a ţă rii. dar că înc ă sunte m în epoca.am şti bine că nu exist ă nici putin ţ a unei adev ă rate reac ţ iuni în ţ ar ă. nevoia s ă arunce o privire asup r a întregei noas t re vie ţ i de stat şi s ă ne dea obs erva ţ iile sale. din momen tul în care împ ă ra ţ ii au început a înlocui prin oameni noi pe senatorii Romei. sale a supr a vie ţ ii noas t r e publice în Icoane vechi şi icoane nou ă . nu este iubirea ţă rînei. de datini şi de popor sînt înlocuite la tinerime şi ceilal ţ i prin romane fran ţ uze ş ti şi cînt ă re ţ e pribege ale cafenelelor str ă in ă t ăţ ii. E deci . El recu n o a ş t e c ă oareca re progr e s s'a f ă cut în dome ni ul politic. a le putea readuce ar fi merit şi.. Princ ipala caua e prea marea putere a partidelor. Liberalii au avut un singur rol: au for m a t din via ţ a noa s t r ă public ă un bal ma s c a t de panglicari şi negustori de vorbe.lea. în senzul na ţ ional şi istoric al cuvîntului. Roma a mers spre repede că dere. îş i exp une pă rerile asupra desvolt ă rii normale a unui stat. mi niş trii nu sunt supu ş i controlului ţă rii legale şi suveran ului. ar însemna a se face jertfa unei deş erte iluzii. dar nu sufer ă nici escep ţ ie mă car . Dup ă câ ţ iva ani de d ă ruire a energiei sale intel ectuale. Cazul Romei nu numai că nu e izolat.. Dar nici putin ţă nu exist ă pentru un asemenea partid. starea de bogăţ ie din vremea lui Petru Rareş ori a lui Matei Basarab. A readuce în ţ ar ă acea repede creş tere. Mecanis m ul statului e la discre ţ ia exclusiv ă a partidelor. Izvorul înt ă ritor al istoriei na ţ ionale. In al doilea articol Eminescu caut ă să dovedeasc ă fapt ul c ă inde pe n d e n ţ a stat ul ui nos t r u nu . In al treilea articol Eminesc u îş i arat ă ideile sale asupra statului monarhic. Emin escu îşi propune să analizeze cauzele acestei stăii. pu ţ in timp dup ă venirea la red ac ţ ia Timpului. Eminescu e contra mişcărilor revolu ţ ionare şi cere des . Parti dele la noi îşi bat joc de interesele generale. Un aer boln ă vicios de corup ţ ie. iubirea de adevă r din partea feluri ţ ilor no ş tri adversari politici de . Azi e constatat că. el garan te a z ă desvoltarea na ţ ional ă şi politică a statului nostru.i num ai o sum ă de indivizi. în care poporul românesc făcea să dispar ă dinaintea puterii sale de via ţă triburile tatare şi slave ce cutreierau pă mîntul acesta. In ar ti c ol u l al pa t r u l e a Emin e s c u ar a t ă m ai înt â i cât de preca r ă este situa ţ ia noas t r ă inter na ţ io n al ă . a readuce vulturescul avînt al Basarabilor. .. nu prin profesarea de fraze. De aceia stat ul ca instr u m e n t atât de ginga ş nu trebue lăsat la discre ţ ia unui partid. partidele au reu ş it să anihileze amândou ă aceste controluri. Patriotismul. form elor goale. Şi libertatea şi cultura se dobândesc prin munc ă . iubirea de limb ă. A crede că o reac ţ ie puternic ă .ar rezulta din instinctele nesoc otite ale actualit ăţ ii. am trebui să fim m ă guli ţ i de acest epitet. ci repre zi nt ă putin ţ a de îndrept are a tuturor relelor ce.a nu mai vedea alt ă cauz ă de rele în ţ ar ă decît reac ţ iunea. dar în realitatea via ţ a constit u ţ ion al ă e o fic ţ iune. în care tradi ţ iile şi cultul trecutului se întrupaser ă . Şi cu toate acestea ar trebui să ştie to ţ i că dac .am fi închipui ţ i şi dacă n.. de frivolitate. Nu vom avea considera ţ ie în afară decât întă rind institu ţ iile noas t r e dinl ă un t r u. început ă în secolul al XIII. ! 18 8 0) Studii asupra situa ţ i ei. Monarh ul e pers o nificarea stat ul ui rom â n. Eminescu îşi expune pă rerile. ci iubirea trecutului. a fi reac ţ ionar ar fi identic cu a fi sporitor neamului şi ţă rii. Statul are menirea să aduc ă armonizarea intereselor claselor sociale.stîrpirea fizică a neamului românesc. Principiul mona r h ic trebue s ă asigure îndeplinirea menirei stat ul ui. în aparen ţă domne ş te în ţ ar ă legalitatea cea mai des ăvâr ş it ă.

de Utopia lui Thomas Morus. S. Căci un principiu absolut.adevă r imagina un sistem de idei politice. nici avem vreo încredere în mi ş că ri violente sau estralegale şi. nedescoperit ă încă. Căci cine . Atîtea programe au apă rut în ţ ar ă la noi de patrus p re zece ani încoace. o con ş tiin ţă întemeiat ă despre solidaritatea intereselor na ţ ionale.n ţ eleg de sine la al ţ i oameni şi în alte ţă ri. realizabile. Con d u c e r e a ţă rii e pe mâ n a stâl pil or de cafenele. înainte de toate.o alt ă stare de lucruri premerg ă toare şi. care să nu fie conforme cu sentimentele şi aspira ţ iunile ţă rii. cari sînt şi trebuie să fie armonizabile.sim ţ trebuie să înving ă un sentimen t de sfială cînd încearcă a recuceri pentru cuvîntul .i pl ă smuiesc gazetele. ca ea să corespu n z ă cu sim ţ imintele şi aspira ţ iunile legitime ale ţă rii şi să fie adaptat ă institu ţ iu nilor ei. de ş i aceste din urm ă s.au bucurat în trecut de o nejustificat ă glorie. de voie de nevoie.ar fi cu mult mai mult decît productul unei imagina ţ ii fecunde. Din nefericire însă cat ă să constat ă m că în ţ ara noastr ă multe lucruri evidente şi simple nu se mai în ţ eleg de sine. dezvoltare ce nici se poate tăgă dui.ar putea într . clasele pozitive sunt doar o mass ă impozabil ă şi exp loatabilă. I.i sînt date. stabilind principiul funda me n tal că orice politică practic ă nu poate lucra decît cu elementele cari. Articolul al cincilea e în legă tur ă tot cu via ţ a const itu ţ i o n a l ă la noi. oameni lipsi ţ i de m e ri t tr ă esc di n poli tic ă ş i pri n poli tic ă . pentru a se dovedi că ea este singura linie dreapt ă .program" în ţ elesul lui adevă rat de serie de principii m ă rturisite. o stare de lucruri rezult ă în mod strict cauzal dintr . cîte au vă zut pîn . sînt şi trebuie să fie armonizabile pentru ca statul să fie cu putin ţă . Eminesc u arat ă cum voin ţ a cet ăţ ea n ul ui a fost sistem a tic înc ălcat ă şi cum alegeri drepte au fost num ai când a interveni t suvera n ul. Despre program.ca la noi la nimenea .l vedem şi nu.a formula în teze generale lucruri care se. o clas ă domi na n t ă s'a form a t din oame ni nepro d u c tivi. este ca. ba de la partizi. nu în opunere unele cu altele. Partidele au reu ş it să izoleze na ţ iunea de suveranul ei şi s ă fac ă o fic ţ iune din tot ce. nici înlă tura.a fi comparat ă cu miile de căi strîmbe cîte se urmea z ă . într adevă r. de aureola pe cari cei interesa ţ i o creeaz ă cu aceea ş i uş urin ţă cu care cei dezinteresa ţ i o condam n ă . un patriotism luminat şi mai presus de tenden ţ e înguste mai nu are nevoie de. 0 profesie de credin ţ e politice care ar face abstrac ţ ie de linia general ă descris ă prin spiritul public nu s.a alege. iar nu cu cele pe cari şi le închipuie ş te a le avea şi convin ş i că idei şi interese. nici noi nu sîntem tocmai bucuro ş i de. ba de la personalit ăţ i politice izolate. fie cît de diverse. împ ă rt ăşite sincer de mii de cet ăţ eni. tot astfel aspira ţ iunile şi sentimentele sînt rezultatul neînl ă turat al unei dezvolt ă ri anterioare a spiritului public. Astfel s'a ajuns la starea tristă când în toate unghiurile ţării e numiai o explozie de nemul ţ umire şi de indignare.l aprob ă m decît în dezvoltarea treptat ă şi continu ă a muncii fizice şi intelectuale. Tăgă duim că pe calea aceasta se poate realiza un adevă rat progres.i între tron ş i ţ ar ă .sim ţ . net ă gă duit de nici un om cu bun . folositoare chiar. întîmplarea nu este nimic alta decît o legă tur ă cauzal ă . Ştim asemenea că un viu sentimen t de stat.acum lumina zilei.mplinite cu numirea de negustorie de principii. de Statul ideal al lui Plato. De mult încă am însemnat asemenea izvoade de fericiri promise şi pururea ne. Deci. partidele au ajuns stat în stat. mai pu ţ in încă. în conspira ţ iuni. de laurii pe cari cu uş urin ţă .ar deosebi cu mult de scrierile regelui Iacob al Angliei. pe care nu .Trecâ n d în revis t ă via ţ a noa s t r ă pa rl a m e n t a r ă în ultimii ani. nici în ţ elegem. Ceea ce se cere de la o profesie de credin ţ e politice este desigur.. fiindc ă atît în lumea fizică cît şi cea moral ă . de Contractul social al lui Jean Jacques Rousseau. Un nou progra m? va întreba cititorul.eviden ţ a îns ăşi are nevoie de.a trebuit. şi atîtea decep ţ iuni amare au urmat tuturora încît orice om cu bun . Acestea sunt amarele observa ţ ii pe care le face Emin escu asupra situa ţ iei la noi în 1880. emanate ba de la guverne provizorii. încît . un nume care . devenit neîncrez ă tor prin pompoasele liste de făgă duin ţ e şi de vorbe mari. pentru o serie de principii sincer espuse. dar în lumea strictei necesit ăţ i un asemenea sistem n.au ţ inut. de pretexte invocate pentru a urm ă ri cu totul alte scopuri. să figureze în fruntea tuturor făgă duin ţ elor cîte nu s.

precu m orice moment al cre ş terii e o conservare a celor cîş tigate în trecut şi o ad ă ogire a elementelor cucerite din nou. A îmbă trîni în mod artificial pe un copil. progresul adev ă rat fiind o legă tur ă natural ă între trecut şi viitor. ba na ţ iunea întreag ă . îmbr ă cate în reforme foarte costisitoare şi cu totul . al înaltei culturi şi lipsei de prejudi ţ ii a secolului al XVIIIlea. înlocuiesc exerci ţ iul propriei judec ăţ i. din contra. Farmecul ce ne ţ inuse în întuneric şi înapoiare nu era atît de imaterial precum şi. I se ivise în ţă rile noastre un reflex. mai cu seam ă pe terenul politic. cu continuitatea lui treptat ă . se inspir ă din tradi ţ iunile trecutului. a înlocuit şi înlocuie ş te încă în mare parte silin ţ a de . astfel. ale că ror amenin ţă toare brîie de pă mînt şi piatr ă trebuiau dă rîmate pentru ca să .ar închipui cineva la prima vedere. am fost pu ş i în contact cu civiliza ţ ia.şi închipuia libertatea fă ră munc ă . că niciodat ă fraza libert ăţ ii nu e echivalent ă cu libertatea adev ă rat ă . al ţ ii din contra prin o risip ă pu ţ in justificat ă a acelor puteri pe căi improd uctive. Deci tocmai lipsa unei reac ţ iuni adevă rate. cari şi. care e cultura adevă rat ă . găsim prin mijlocul cără rilor laterale cari s. nici pe organiza ţ ia înn ă scut ă a statului şi a societ ăţ ii. din discursu rile unor politici tr ăi ţ i şi crescu ţ i în alte ţă ri. Deci. ca obiecte ale naturei. cu ideile Apusului. la început încă slab dar nefalsificat. precum inteligen ţ a nu cre ş te şi nu se.zice ?progres ? nu. începînd a se dezvolta bogăţ iile pă mîntului nostru şi că utîndu . Dup ă pacea de la Adrianopol s.şi schimbul pe producte apusene. ci devastare. setos de civiliza ţ ie. lipsit de cuno ş tin ţ e pozitive. care . din scriitori de a doua mîn ă. bine întrebuin ţ at. dar şi foarte superficial al epocei trecute au făcut ca introd ucerea tuturor formelor nou ă de cultur ă să se întîmple fă ră controlul.au dă rîmat în sfîr ş it şi cele din urm ă fortifica ţ ii pe cari Turcia le avea pe malul stîng al Dun ă rii. şi potrivite şi nepotrivite. adă ogînd pe de alta: o vie legă tur ă între prezent şi viitor. ră să rite din alte st ă ri de lucruri. a ră să di plante fără ră dă cină pentru a avea gradina gata în dou ă ceasuri nu e progres. ra ţ ioname n te str ă ine.l poate admite decît cu legile lui naturale. a primit fă ră control. Precum cre ş terea unui organism se face încet. care a intrat în formele nou ă ale civiliza ţ iei apusene. care e facultatea de a dispune de sine însu ş i prin munc ă şi prin capitalizarea muncii. s. cînt ă rire. Nu o utopie. că niciodat ă fraza culturii nu e echivalent ă cu munca reală a inteligen ţ ei şi mai ales cu înt ă rirea propriei judec ăţ i. reprezentat prin un sistem de cet ăţ i turce ş ti din stînga Dună rii.au pierdut în pustiu calea general ă a unui progres real. nu vedea că niciodat ă o vorbă nu poate înlocui o realitate. şi de. idei şi bune şi rele. 0 serie de fraze ieftene.odat ă cu aceasta se ridicar ă una cîte una piedecele de pîna . cu prea pu ţ ine excep ţ ii.au făcut drum şi s. fă ră nici o împotrivire din parte . cultura fă ră învăţă tur ă . în loc ca un spirit nou de munc ă şi de iubire de adevă r să intre în formele vechi ale organiza ţ iei noastre. Nu ceva esen ţ ial. fără. că unii ani se deosibesc prin un mare prisos de putere intelectual ă .nceteze epoca întunerecului.a dat poporul nostru de cincizeci de ani încoace. reflex care avea caracterul acelui secol: un ra ţ ionalism str ă lucit şi spiritual. fă ră elementul moderator al tradi ţ iilor trecutului. nu îns ă o serie de să rituri fără orînduial ă . Ne putem făli cu drept cuvînt cu probele de vitalitate pe cari le. El era. Zei ţ a ra ţ iunii credea în Apus să pun ă lumea în orînduial ă numai prin propriul aparat al deduc ţ iunilor logice. adev ă ratul progres nu se poate opera decît conservînd pe de o parte.ne. o mie de utopii populau capetele genera ţ iei trecute. ale căror premise nu erau bazate nici pe esperien ţă . Golul nostru intelectual. ci men ţ inerea tuturor neajunsurilor vechi. Din timpul ră zboaielor lui Napoleon.nt ă re ş te decît prin asimilarea lent ă a muncii intelectuale din secolii trecu ţ i şi prin înt ă rirea principiului înn ă scut al judec ăţ ii.atunci ale nego ţ ului şi agriculturii şi astfel. organiza ţ ia modern ă fă ră o dezvoltare economic ă analog ă. copiate din gazete str ă ine.au ră să dit la noi fă ră nici o greutate. Din capul locului cat ă să neg ă m că ar fi existat în ţă rile noastre o reac ţ iune în senzul feudal al cuvîntului. prin superpu ne rea continu ă şi perpetu ă de nou ă materii organice. nu îmbun ă t ăţ irea calit ăţ ii a fost ţinta civiliza ţ iei române.a pă strat din contra incultura şi vechiul spirit bizantin. înlă tur ă îns ă inova ţ iunile improvizate şi aventurile hazardoase. E drept că în acest period de ani aceste probe nu sînt rep ă r ţ ite în mod egal. ra ţ ionalismul foarte str ă lucitor. totu ş i îns ă sumînd la un loc şi m ă rimile pozitive şi cele negative.a învăţ a singuri.

Ar fi un act de adînc ă ingratitudine că tre str ă mo ş ii no ş tri dacă ne.fi cu putin ţă de.ncheia un tractat de comer ţ cu Austria.a judeca în mod mai limpede necesit ăţ ile ei.rul trecut intr ă şi aceea a independe n ţ ei statului român. Programul publicat în n. între aceia cari tr ăiesc pe pă mînt spre blestemul. va ajunge pîn ă în sfîr ş it să fie conservatoare. ce neasem ă nat de mari sînt repreze nta n ţ ii din trecut ai neatîrn ă rii statelor române fa ţă cu epoca noastr ă ? Oare Mircea I. O schimbare a opiniei publice în în ţ eles conservator se poate constata de mai mult timp încoace.am făcut decît a m ă n ţ inea cu mult mai mult ori mai pu ţ in succes ceea ce ei au cîş tigat fie prin sîngeroase lupte. fie reale fie închipuite. în mod fragmentar. II. cu ambi ţ iile şi preten ţ iile lui. asupra că ruia vom reveni în deosebite rînduri. lată dar că din haosul de idei liberale cosmopolite. fie prin dezvoltarea unei iste ţ ii extraordinare. Foaia noastr ă acum doi ani încă a prezis că ţ ara. nici cultur ă fă ră munc ă . ci. la dreptul vorbind.am închipui că cu noi se începe lumea în genere şi România îndeosebi. Mitilineu. Şi ce str ă luci ţ i într . care recunoa ş te orică rui cet ăţ ean dreptul absolut de . de . s. e evident că sarcinile cu care tranzi ţ iunea ne. Nu ne îndoim că mai tîrziu capetele mai clare dintre liberali vor recunoa ş te tot atît de mult necesitatea absolut ă a propriet ăţ ii mari. ruina şi demoralizarea poporului lor. iar individul totul.în dispropor ţ ie şi cu puterea de produc ţ iune a poporului şi cu cultura lui intelectual ă . prin cuvîntul „epoca de tranzi ţ iune”. deci libertatea şi cultura. Nu o dat ă în istorie se va confirma adev ă rul fabulei lui Meneniu Agrippa.o ştie între parazi ţ ii societ ăţ ii omene ş ti. Cine crede că prin profesarea unei serii de fraze a înlocuit munca.ar putea esplica. de ş i nu justifica. ca toate tenden ţ ele adev ă rate. d.a vorbi chiar de neatîrnarea statului român fă ră a sufla praful aşezat pe tractatele noastre vechi şi de pe cronicele noastre? O ilustrare curioas ă a manierei de . prin tristele esperimen te la care e supus ă de domnia frazei. acela se prenum ă r ă fără s. Nici aceasta n. cînd. Chiar dacă epoca formelor goale. Aceste legi stau îns ă în flagrant ă contrazicere cu însăşi ra ţ iunea de.rul de ieri.a ne întoarce de pe calea greş it ă. puse amîndou ă adeseori în serviciul acestei unice preocupa ţ iu ni. a fost pururea prezent ă şi întunecat ă numai uneori de nevoile moment ului. care este în toate ţă rile sprijinul cel mai puternic al neatîrn ă rii de caracter. în cei 38 de ani. fa ţă cu meritele unui trecut a că rui gur ă o astup ă pă mîntul. al celei mai înalte forme a libert ăţ ii omene ş ti. îndealtmintrelea lesne de făcut. ca manifestare a neatîrn ă rii noastre.a. înalt func ţ ionar al Ministerului de Esterne.a venit ex abrupto. În urma acestei preziceri.a fi a liberalismului. a pă str ă rii neamului şi ţă rii. n. s. publica un volum de tractate de alian ţă şi de comer ţ încheiate de dinastii române de înaintea epocei fanario ţ ilor.adev ă r. a ră să rit din acest viu sentiment al contrazicerii între fond şi forme care se arat ă atît de deschis în toate fenomenele vie ţ ii noastre publice. cu graiul lui viu. În ordinea de idei espuse în n.a vă zut că însu ş i liberalii au fost sili ţ i să recunoasc ă necesitatea unei legi contra uzurei şi a unei alte legi contra înstr ă in ă rii pă mînturilor ţă ră ne ş ti. e un advocat foarte elocvent pentru meritele sale.a dispune de bunurile şi de munca sa dup ă propria şi libera sa chibzuin ţă .au încă rcat cu asupra de m ă sur ă ne dicteaz ă în mod serios de. ră sare ca din senin necesitatea absolut ă de existen ţă a unei clase asigurate de muncitori agricoli.şi atribui un merit care e în mare parte a trecutului e că în acela ş i timp în care se. Încheiem aceste şiruri aducînd cet ăţ enilor aminte că nu exist ă nici libertate. Independen ţ a român ă . Şi cu toate acestea fost . de. că numai noi am fost capabili a avea instinctul neatîrn ă rii. Ştefan cel Mare în cei 46 de ani ai domniilor lor au avut o alt ă preocupare decît neatîrnarea ţă rii? . pentru cari clasele şi statul nu sînt nimic.a privi în mod mai limpede starea adev ă rat ă a ţă rii.ar. care domne ş te de dou ă zeci de ani şi mai bine în ţă rile noastre. E drept că prezentul. ca din senin.

pă strat ă în memoria întregei Peninsule Balcanice. un cirac al lui Capudan baş a din Ţ arigrad.au bine sau făcut .au putut să se introduc ă în tractate de supunere proibi ţ iunea pentru moametani de .au ră u cei mai mari doi Domni ai no ş tri preferînd o suprem a ţ ie nominal ă turceasc ă unei suprem a ţ ii reale cre ş tine? Realitatea a dovedit că era tot ce puteau face mai bine. iar mai cu seam ă secolul nostru a fost bogat în succese pe terenul acesta. Fogaras et Omlas Dux. totu ş i a doua zi de încheiarea Tractatului de la Paris. toate acestea fără nici un sacrificiu. Purtat de o mi ş care de.a gândit toat ă via ţ a lui decît la mă n ţ inerea neatîrn ă rei. izvorul din care au decurs actele succesive de emancipare de sub domnia turceasc ă . pe cînd vechile noastre tractate.o dinastie european ă nu se putu împlini deocam da t ă . Din atitudinea acestor doi Domni se esplică cum de ţă rile noastre au putut să se închine puterei turce ş ti pă strîndu . în contra lui Mahomed I.hoc n. Făcut . ca legiuire unitar ă pentru amîndou ă ţă rile. tradi ţ ia ei şi încercă rile de a o restitui n. dar din libera discutare a parlamen telor de atunci. la 1412 scoate un alt pretendent.hoc de a alege un principe dintr . la 1395 încheie tractat de alian ţă cu Ungaria. era un liniament al unirii ţă rilor. Căzut ă în desuetu dine prin necump ă nitele acte ale lui Dimitrie Cantemir şi a generalului de cavalerie Toma Cantacuzino. cum s. la 1398 bate el singur pe Baiazid lîngă Dun ă re. dar absolut toate statele dun ă rene au devenit pa ş alîcuri. ca drept pururea în vigoare. daca ea a fost întunecat ă curs de o sut ă de ani prin posto ma nia fanariot ă . Polonia a fost împ ă r ţ it ă .voin ţ e de care ne bucuram din partea lor. ră să rit ă chip din ini ţ iativa ruseasc ă . ca fapt ştirbit din cînd în cînd.a dreptul entuziast ă . anume Mahmud Bedreddin. căci şi ace ş tia îndr ă zneau a se numi Domni din mila lui Dumne zeu. pe Mustafa. şi în fine la 1866 ob ţ inur ă m şi recunoa ş terea unei dinastii ereditare. . Severini Comes. Cuza Vodă a devenit el însu ş i principalul purt ă tor al politicei esterioare. nu prin alt drept. au sus ţ inut Ştefan cel Mare. 1418. şi mai este azi.au gă sit alte arme mai puternice înaintea Areopagului Europei decît tot pe acestea. a ajutat cu bani şi arme pe un sectator momenta n. la 1396 ia parte la bă tălia de la Nicopole. ci prin escese şi abuzu ri de putere ale turcilor şi. prin conferin ţ a de la 1864. Terraru m Dobrodicii Despotus et Tristri Dominus. Toate. cum s. E o ciudat ă ironie a istoriei de a vedea pe un Gheorghe Hangiarlâu de pild ă . a luptei directe cu turcii. Aş adar „independe n ţ a”. precum o numim ast ă zi. Dorin ţ a Divanurilor ad.Mircea I — acest prototip luminos şi al artei ră zboinice şi al celei diplomatice la români— n. gra ţ ie numai încrederii ce am putut inspira marilor puteri şi bunei . ci un prin ţ care dormea cu sceptrul şi coroana ală turi. nu este un „copil găsit” fă ră că pă tîi şi fă ră antecedente.au ră sfrînt pîn ă chiar asupra umbrelor de fanario ţ i o raz ă din vechea neatîmare. îl sus ţ ine cu bani şi arme şi îl face împ ă rat. de ş i se ştie că titlul Deigratia nu se cuvine decît numai suveranilor. fostul Domn ob ţ inu suveranitatea absolut ă în legisla ţ ia intern ă . neatîrnarea noastr ă a fost pururea real ă. iscălite cu litere mari şi băţ oase pe piele de vi ţ el. La 1394 bate pe Baiazid Ilderim în memorabila lupt ă de la Rovine. îmbr ă cîndu .a se aş eza în ţ ar ă .şi cu toate acestea întreaga lor suveranitate înlă untru şi. la 1406 îşi întinde mîna în Asia şi scoate pe Musa ca pretende nt în contra lui Soliman I. deş i erau numi ţ i şi sco ş i prin firman. am ales un singur Domnitor pentru ambele ţă ri surori. Acelea ş i tendin ţ e se ivesc cu mai mult ă putere în mi ş carea de la 1848 şi culmineaz ă în 1859 prin alegerea lui Vodă Cuza. şi în contra prescrip ţ iunilor lui formale. Deja Regulamentul organic. au fost pîn ă ieri izvorul neatîrn ă rii reale.au încetat nicicînd. cî ţiva ani în urm ă am realizat Unirea. şi Divanurile ad. O politică analog ă a contrapu ne rii iscusite a puterilor creş tine. al politicei neatîrn ă rii. ba chiar în anul mor ţ ii sale. sperînd succese politice din sciziuni religioase între turci. avînd cea mai credincioas ă şi neobosit ă mîn ă de ajutor în Constantin Negri. Tudor se bazeaz ă pe ele cînd cere de la Poart ă reintrod ucerea domniei na ţ ionale.şi fiin ţ a paralitică cu titlurile unui Mircea Dei gratia Woevoda transalpinus.n afar ă . marele regat al Ungariei au fost asemenea paş alîc o suta de ani.

mai ră mîne în paharul destul de amar bă ut pîn . În fapt ă juridic ţ iunea consular ă şi. se caracterizeaz ă în modul urm ă tor: Deşi existau în amîndou ă dinastii — în Moldova neamul Muşatin.ar fi atras cu repejune şi pe de . Electivitatea însă [î]i desp ă r ţ ea pe candida ţ ii de domnie. ce pă rea a lipsi din dic ţ ionarul Apusului european.au putut stabili în mod esclusiv nici o influen ţă str ă in ă .un singur vecin în contra celorlal ţ i. de ş i nu prin titulatur ă . aceste exerci ţ ii de echilibristic ă ar fi de atribuit unei deosebite în ţ elepciuni politice. sporea însă sub mîna oricui care ar fi avut voin ţ a de. renun ţ area unora din ei trebuia ră scump ă rat ă . abstrac ţ ie făcînd de la nesiguran ţ a lui.a pierdut terenul sub domnia lui. decît recunoa ş terea unei neatîrn ă ri ce existase totdeun a şi care scă dea numai cînd navea cine s.a uş ura situa ţ iunea.avem nevoie să ad ă og ă m că. tot astfel nu s. ar fi că utat prea cu uş urin ţă un razim continuu într . abstrac ţ ie făcînd de la milioanele de bani. mini ş tri diplomatici. în Ţara Româneasc ă str ă vechii Basarabi—totu ş i domnia era electivă. de la miile de oameni că zu ţ i în bă tălie. secularizarea averilor închinate s.o punîndu . ea se restabilise pe deplin înaintea Tractatului de la Berlin. Dar acest folos. nesiguri numai despre str ă in ă tate. E evident că acest scop politic nu se putea împlini decît pe socoteala ţă rilor române. Ştefan asemenea. îndeosebi — devenise regisorul urm ă toarei drame. Nu doar că aceast ă duplicitate.i lipsea decît numele propriu.au prea avut altceva de cîş tigat decît firma. alta întinderea de la Adriatic ă tot pîn ă la Marea Neagr ă .au operat. Guvernele cari au venit în urma anului 1866.acum drojdia asigur ă rilor formale din declararea de recunoa ş tere. Fiii de Domni aveau to ţ i dreptul de . s. încît întregului aparat al unei depline suveranit ăţ i interne şi esterne nu .au înfiin ţ at o armat ă relativ numeroas ă şi complet ă .Toate atributele unei neatîrn ă ri reale s. politica noastr ă trecut ă . în loc de . Polonia şi Ungaria. Cele dou ă mari puteri vecine de pe atunci. a îngreuiat . întru cît s.a pururea în sfera unei singure puteri. Dup ă stingerea dinastiilor se începu aceea ş i vînă toare dup ă tron între boierii cei mari. cu prea pu ţ in ă politic ă bun ă şi fără cheltuiala unui ban roş u. În ţ elepciunea consista numai în a se folosi de împrejur ă ri date precu m erau. dar cu atît mai mult pe str ă mo ş i. precum nu se putea stabili esclusiv nici o linie domneasc ă . recunoscînd pur şi simplu un fapt ce rezulta de sine din că derea împ ă r ăţ iei turce ş ti. Nu este nici o îndoial ă că cump ă r ă tura firmei a costat mult mai mult decît realitatea neatîrn ă rii noastre. a fost să mîn ţ a nestabilit ăţ ii din ţ ar ă . În rezum at. de la pierderea unei provincii. ca toate inconvenientele. Domnii cei siguri despre ţ ar ă.o mă n ţ ie. n. Cînd o influen ţă repreze nta t ă prin Domnul cutare amenin ţ a să prevaleze. ai Por ţ ii. făceau tot astfel: Mircea contrap u n ea influen ţ a polon ă celei ungare şi viceversa. neatîrnarea României era atît de reală încît. vechii consuli generali devenir ă de fapt.au luminat încă iluş trii oameni de la putere. şi o compensa ţ ie oarecare în bine.a o restabili.ne condi ţ iuni atît de costisitoare. Acest inconvenient avea. suplantat Drago ş izilor. care. erau ambi ţ iile liniilor nelegitime şi colaterale. care nu ne. încît. Mai periculoase îns ă decît certurile între fiii legitimi. departe de a fi un copil gă sit. interesul dinastic i. Căci. Daca principii ar fi fost siguri despre ţ ar ă . s.au proclamat neatîrnarea bisericii na ţ ionale pe baza vechilor drepturi ale Mitropoliei Moldovei şi Sucevei. Electivitatea aceasta. cari totu ş i se mîntuiau într . lă udat ă pe cuvinte cu totul gre ş ite de către o seam ă din publici ş tii no ş tri. deş i călugă rii greci se gerau în supu ş i ai puterei suzerane. în partizanii unei influen ţ e sau a celeilalte.a fi aleşi. al ţ ii trebuiau înlă tura ţ i cu arma. boierii îl ră sturnau. rela ţ iunile interna ţ ionale ale statului român erau încredin ţ ate unui ministru al afacerilor esterioare în regul ă .a costat nimic pe noi. Poporul român — boerimea oligarhic ă . dînd greutate momen ta n ă altei influen ţ e şi viceversa. în privirea neatîrn ă rii.atinge de reazimul de din afar ă .un chip oarecare. voiau una întinderea de la Baltică pîn ă la Marea Neagr ă . asupra cărora nu ne. N.au cîş tigat de că tre Vodă Cuza esceptînd firma acestei realit ăţ i. era cu totul întrecut de pierderile ce că ta să le sufere ţ ara prin vecinica nestabilitate dinl ă untru şi contra acestui din urm ă .

a pus. un alt pamfletar va soliciat . în loc de a înceta. prin acest zgomot de iarmaroc. cîş tigul fără munc ă . Din momentul în care s. s. La crearea acestui mediu au contribuit toate: şcoalele. tot pe calea bă tut ă de acest din urm ă . dac ă abuzul partidului radical face necesare alte abuzuri. III. ar fi fost fiul unei vechi şi bogate familii aristocratice. Deie. dar în realitate postulan ţ i.a instituit domnia ereditar ă în locul celei elective şi s. la ad ă post de patimele şi de asprimea intereselor momenta ne şi trec ă toare îns ăşi ideea statului. glorificarea ră ului şi absoluta paralizare a celor buni de a putea. s. Toate acestea desigur că nu reiese din spiritul Constitu ţ iei noastre. sub pretextul deosebirilor de principii.ni. Astfel nestabilitatea de sub domniile elective. uzurparea de reputa ţ iuni lesne de operat în mijlocul unui popor incult. să dema ş te acest bal mascat de panglicari şi de negustori de vorbe. numai de . în genere interesul de partid. Ideea statului monarhic. Asta este în esen ţă deosebirea între monarhia constitu ţ ional ă şi republic ă . daca majorit ăţ ile se formea z ă din func ţ ionari şi rude de func ţ ionari.se voie a ară ta că ideea statului. Unde aceast ă clas ă nu exist ă decît în mod rudimentar sau unde ea este prea slab ă pentru a se împotrivi tenden ţ elor estreme republica devine o jucă rie a partizilor. că statul nu este numai suma de indivizi ce coexist ă într . celui mai însemnat autor în românime. Merit? Există chiar o medalie „Bene. Să ne. epoca poart ă pe deplin caracterul unui grup de interese predom nitoare. ideea armoniei intereselor exist ă în realitate.au creat un mediu social în care să poat ă înflori cu de prisos. înainte de toate. că radicalul X.Merenti”. daca se permite falsificarea listelor electorale prin introd ucerea în ele de proprietari fictivi. în Constitu ţ ie nu st ă ca succesul acestor oameni să atîrne de la am ă girea alegă torilor prin negustorie de fraze şi izvoade de făgă duin ţ i mincinoase. reprezen tat în genere prin formele existente ale unei civiliza ţ ii trecute. conferit ă de conservatori unui Alecsandri. în care copiii în loc de idei înva ţă papagalice ş te mii de mii de cuvinte. În republic ă domne ş te îndeosebi interesul individual. ce primesc şi bun şi ră u. Partidul şi numai partidul alege pe capul statului.a fi nă scut în sfera de jos. al nulit ăţ ilor cari au impertinen ţă îndestul ă de a se impune. o forma de care abuzea z ă şi "unii şi al ţ ii în detrimen tul vă dit al intereselor generale.o asemenea. precum şi stabilitatea lor. în loc de.nchipuim de ex. şi între tenden ţ ele zgomotoase ale trebuin ţ elor acute ale prezentului. deci imoral.şi împlini iscălitura dat ă cu atîta uş urin ţă de o genera ţ ie de demagogi fenean ţ i. arenzi ale statului şi hatîruri ale postoma nilor de toate categoriile. O organizare care să asigureze prin legi atît cultura înalt ă a depozitarilor puterii publice. .ai lor să fie. adic ă ideea armoniei intereselor na ţ ionale. ar fi fost corelatul natural al domniei ereditare şi e evident pîn ă la virgule că o asemenea organizare nici este cu putin ţă daca nu se ţine seam ă de slă biciunea corpului electoral. Acelaş om cu acela şi tempera me n t ar fi reprezen tat. că el reprezen t ă îns ăşi putin ţ a de îndreptare a unor rele ce rezult ă din instinctele nesocotite ale actualit ăţ ii. Aceast ă stare de lucruri e în aceea ş i propor ţ ie lipsit ă de pericole în care esist ă în stat o clas ă de mijloc economice ş te puternic ă şi cult ă care să m ă n ţ in ă echilibrul între tendin ţ ele prea înapoiate a sim ţ ului istoric a unui popor. în Constitu ţ ie nu st ă ca ignoran ţ a şi ambi ţ iile nulit ăţ ilor. şi nu e de mirare daca.a pus puterea suprem ă a statului la ad ă post de înver ş unatele lupte de partid. în principiu cel pu ţ in.inconvenient e îndreptat ă Constitu ţ ia noastr ă şi domnia ereditar ă în orice caz îns ă în Constitu ţ ie nu st ă scris ca vechea vînă toare dup ă puterea suprem ă a statului să fie înlocuit ă prin vînă toarea de func ţ ii. reprezentate prin nevoile claselor de jos. grozav de mul ţ i. să vîneze cu înver ş unare puterea. sistematica lăudare a mediocrit ăţ ilor de că tre camaraderii. daca risipa averii publice de că tre acest partid impune ţă rii necesitatea de a crea noi biruri pentru a. el formea z ă voin ţ a statului în articole de legi.a generalizat. cu neputin ţă de să turat şi.un momen t dat. ea se confer ă a doua zi de că tre liberali unui pamfletar. coteriile politice. ba şi.

sau mai bine de a nu şti scrie şi citi e echivalent ă în România cu dreptul de a domni peste munca şi în ţ elegerea altora. Capitaliile cele mari a acestei clase consist ă în sume colosale de fraze. Deja bă trînii no ş tri. acest reprezen tan t atît al vie ţ ii istorice cît şi al armoniei intereselor unei na ţ ii. O curioas ă ilustrare a manierei de a privi statul şi societatea ne . ci o idee de un ordin mai înalt a condus na ţ iunea în hot ă rîrea ei. nu este în stare a fi regulatorul exclusiv al vie ţ ii publice.în locul ideilor radicale. ar reprezen ta de alta dispre ţ ul şi desconsiderarea aspira ţ iunilor celor îndrept ăţ ite ale prezent ului.o în to ţ i timpii evreii.trage bucuros. în mijlocul statelor ce. să formuleze copilă reasca lor uş urin ţă şi instinctele lor de dezordine în administra ţ ie şi finan ţ e în paragrafe de lege.a dat ocazia de a câş tiga fă ră munc ă . oricît de recunoscut ă ar fi necesitatea unui interes general de fiecare în parte. Căci dacă luă m individ cu individ am vedea lesne că marea. A pune dar acest instrume nt ginga ş al statului. obligatorii chiar pentru cel mai în ţ elept şi mai bine cump ă nit om din România? Oare Constitu ţ ia noastr ă n. încît.a ţ i suit pe tronul României.un mod rudimentar.o clas ă cînd într . nă scut cînd într . M. şi de la plata de bir şi de la presta ţ iu ni şi de la recrutare. numai de.şi bat ă joc de stat în detriment ul intereselor generale. acea zi care a întemeiat pentru ţ ar ă începutul unei nou ă ere. dar a se sustrage. ca nealte popoare. încît acela ş i tempera me n t. nici altul. adec ă pe acela al func ţ ionarism ului şi al proletariatului condeiului. Dar statul nu este nici suma indivizilor coexisten ţ i. i s. nu este ea din contra o garan ţ ie împrotiva tiraniei şi arbitrariului partizilor? Cînd. instinctul să u intim şi primitiv este de a se sustrage.a avut tocmai scopul contrariu de acela care se împline ş te prin ca. subvie cu atomul să u individual acelei necesit ăţ i.alta.a mai întîmpinat nici o rezisten ţă şi.a pune un cap ă t rivalit ăţ ilor primejdioase dinl ă untru. nu credem că unica preocupare a ţă rii a fost aceea de. sub pretextul şi fic ţ iunea constitu ţ ional ă . e folositor înainte de toate ca. putem aminti aci cuvintele rostite de că tre pre ş edintele Constituantei. pe un teren steril pentru dezvoltarea general ă .o ca data inaugur ă rii regimului monarhic. de substituire. Ca prob ă că acesta a fost sentiment ul ţă rii. Noi avem o clasă de mijloc care ? tocmai din cauza lipsei de ap ă rare a muncii ei şi din cauz ă că. putea să tr ă iasc ă din propriile ei puteri şi din propria ei con ş tiin ţă na ţ ional ă . Kostaki.au dat . A se bucura de toate dreptu rile. incalculabil de marea majoritate a oamenilor s. de e cu putin ţă . E bine. carele singur . la anul 1866.a dat institu ţ iunile care domnesc ast ă zi. cînd e vorba ca el să. Întîrziat ă de împrejur ă ri neatîrnate de voin ţ a noastr ă . putem zice că din acel moment chiar. totu ş i. nu este în stare de a exercita controlul de care vorbim. ţ ara a vă zut realizat ă cea mai vie şi cea mai scump ă a sa dorin ţă . În ziua de 10 mai. d. alte idei tot atît de estreme. la discre ţ ia absolut ă a unui singur partid este periculos. partizile să . nici stabilirea unei dinastii ereditare n.a chemat la cîrma ţă rii un prin ţ str ă in. cînd Înăl ţ imea Voastr ă V. aproape acum cincizeci de ani. în numele ţă rii. în moment ul cînd a prezenta t alesului ei pactul fundame ntal. ţ ara a salutat . de ajutor mutual. şi indepen de n ţ a statului român în princip a fost deja recunoscut ă .ar sus . în cuvinte de ş erte. Precum vederile unuia ar fi înr ă d ă cinate în trecut. cînd s. îndat ă ce România dă duse semne de a sa vitalitate şi făcuse să se nasc ă încrederea că ea. tot astfel tendin ţ ele celuilalt ar fi o expresie exagerat ă a nevoilor momenta ne a claselor de jos. o dat ă cu recunoa ş terea ei. X reac ţ ionarul perfect sau X radicalul? E clar că nici unul. Care din doi ar fi avut acum dreptate. concepuser ă ideea unirii sub o dinastie ereditar ă .ar putea.o înconjurau. însă cu totul opuse celor dentîi. ţ ara si. arta de a şti. pururea aptitudinea unei organiz ă ri de dosire. mai cu seam ă cînd elementul ponderator al unei clase de mijloc culte şi avute e reprezen tat numai într . ar repreze nta de o parte ura şi invidia demagogic ă pentru tot ce e superior ca avere sau inteligen ţă . de la toate datoriile este deviza lor şi pentru realizarea acestui princip au.

a ţ i devenit român. Constitu ţ iunea ce am onoarea a o prezenta Măriei Tale în numele Adun ă rii dă o legitim ă satisfac ţ iune acestor aspira ţ iuni ale ţă rii. vom face în modul cel mai impar ţ ial bilan ţ ul perioadei celei din urm ă a vie ţ ii noastre politice. constat ă m cu înlesnire că nu numai toate atributele suveranit ăţ ii statului au fost cîş tigate înainte de 1866. zeloas ă pe de o parte de a aş eza principiul monarhic pe baze nestr ă mutate şi voind. ba chiar în urma Tractatului pentru ob ţ inerea recunoa ş terii firmei indepen de n ţ ei (recunoa ş tere pe care chiar organele oficioase ale guvernului o declar ă drept un act de simpl ă formalitate). titulaturile. Adunarea. ci asemenea că recunoa ş terea unei dinastii ereditare era însăşi recunoa ş terea suveranit ăţ ii reale a ţă rii ? toate acestea fă ră nici un sacrificiu. ţ ara a voit a crea acea institu ţ iune care să fie nu numai personificarea statului român. Vom întreba mai întîi cu mîna pe con ş tiin ţă pe orice bun român dac ă crede întradev ă r că ţ ara trebuie să se simt ă fericit ă în situa ţ ia actual ă. Nu ră mînea cu mult mai mult de cîş tigat decît firma deschis ă . deplin convins ă că regimul constitu ţ ional a devenit pentru România nu numai o condi ţ iune de existen ţă şi de prosperitate. uni ţ i într . de altă parte. convin ş i fiind că noua pozi ţ ie ce ne este creat ă prin Tractatul de la Berlin ne face direct responsabili de urm ă rile noastre.un sentiment unanim de concordie şi de frăţie. s.o de fluctua ţ iunile momen ta ne ale partizilor. dar totodat ă şi garan ţ ia cea mai puternic ă a consolid ă rii tronului Măriei Tale. ale agen ţ iilor diplomatice. încunjurînd tronul cu institu ţ iunile constitu ţ ionale. condi ţ iile impuse deci pentru îndeplinirea unei simple formalit ăţ i ne. Plini de speran ţă că nou ă le institu ţ iuni vor pune cap ă t suferin ţ elor unui trecut dureros. ast ă zi România constitu ţ ional ă Vă ră spunde prin organul repreze nta n ţ ilor ei că Măria Ta ai devenit pentru ea simbolul na ţ ionalit ăţ ii sale. . analoge st ă rii de lucruri. Condi ţ iile impuse nou ă prin Tractatul de la Berlin însă. a ţ i spus românilor c. ferind . că sîntem lipsi ţ i ast ă zi de acele garan ţ ii care ni le prezinta Tractatul de Paris şi în momentul de a intra într . Călcînd pe pă mîntul ţă rii noastre. românii.a considerat ca o garan ţ ie de putere pentru tron. Măria Ta! Să tr ăiasc ă România! Dup ă rostirea acestor cuvinte a urmat pronun ţ area formulei de jur ă mînt din partea Măriei Sale: Jur de a pă zi Constitu ţ ia şi legile poporului român. ca să ne preg ă tim cu bă rbăţ ie pentru noua eră în care intr ă m. a încunjura acest princip de toate libert ăţ ile compatibile cu ordinea. Examinînd mai întîi starea noastr ă politic ă interna ţ ional ă . ubstituind deci principiul monarhic mult bîntuitei domnii elective.am bucurat în trecut. de a m ă n ţ inea drepturile lui na ţ ionale şi integritatea teritoriului. ca o garan ţ ie pentru dezvoltarea material ă şi politică a statului român.a gră bit de a vota pactul menit de a ajuta pe deplin acest scop. Să tr ăi ţ i. consacrînd pentru România principiile admise în statele moderne cele mai înaintate pe calea civiliza ţ iunii. în acela ş i timp. acel regim le.poate garanta României consolidarea statului şi binefacerile unui guvern stabil.au impus sacrificii din care unele. mai constituie şi o izbire direct ă în autono mia de legisla ţ ie intern ă de care pururea ne .o nou ă eră politică . Preocupa ţ i ast ă zi înainte de toate mai mult de viitorul ţă rii decît de interesele de partid. vor întrebuin ţ a silin ţ ele lor cele mai st ă ruitoare întru a apă ra aceste principii şi a da cuget ă rilor leale şi generoase ale Măriei Tale concursul lor cel mai sincer şi cel mai devotat. depozitar al tradi ţ iilor politice ale ţă rii. dar. pe lîngă gravitatea lor.

Cu toate acestea ? în scurtul period de abia patrus p re z ece ani ? bugetele statului s. Ficţ iunea parlamentar ă .o chestiune interna ţ ional ă . redusese bugetul la cifra de 87 milioane cu venituri constatate în sum ă de 81 milioane. deş i întîmpinase împotriviri puternice din partea unora dintre puterile subscriitoare ale Tractatului din Paris. cu alte cuvinte. Întă rirea orică rui stat îns ă. De la Vlădică pîn' la opinc ă se striga în sînul adun ă rilor ţ ara e să răcit ă. între altele. Am putut constata că. cînd iar ăşi ca motiv de agita ţ ie se invocă . sîntem convin ş i că numai înt ă rirea institu ţ iunilor noastre dinl ă untru poate să ne dea considera ţ ie în afar ă. în urma sacrificiilor ce ne. prin echilibrul intereselor europene. sîntem convin ş i între ţ inînd bunele rela ţ ii cu toate puterile în general.au urcat la aproape cincizeci de milioane. Dup ă agita ţ ia produs ă în ţ ar ă de mi ş carea numit ă de la Mazar Paşa. ast ă zi dup ă un scurt timp de abia patru ani de zile se prezint ă ţă rii bugete pentru peste 116 milioane.am luptat ală turea.ar espune şi pe viitor o politic ă aventuroa s ă . IV.S. între ele ca să exercite o presiune asupra şi în contra statului român. ne putem feri de pericolele la care ne .am impus prin participarea la ră zboiul oriental.ar fi putut aş tepta ca. Dar daca bilan ţ ul situa ţ iei esterioare a statului e atît de nefavorabil epocei de la 1866 încoace. un spor de abia 26%. Una din gravele imput ă ri ce i s. . Am avut şi mai pu ţ in încă simpatia acelor puteri cari au privit cu un ochi de neîncredere participarea noastr ă la ră zboi. cît de nefavorabil trebuie să fie bilan ţ ul afacerilor dinl ă untru? În afar ă şi Turcia se m ă n ţ inea prin ac ţ iunea şi reac ţ iunea. Ca prob ă necontestabil ă ar ă t ă m că veniturile domeniilor figurau în bugetul statului. dar mai cu seam ă a unui stat tînă r. atîrn ă de starea sa de prosperitate intern ă . gravitatea st ă rii financiare şi cînd sub impresiunea momentului ? Camera de atunci. dar mai ales cu cele limitrofe. Dar mai mult încă. Ce deosebire estrem ă între aceasta şi secularizarea mă n ă stirilor închinate afacere de valori imobile de cîteva miliarde care. nam conservat .a făcut regimului ră sturnat la 11 fevruarie 1866 a fost aceea a delapid ă rii averii publice. cu ocazia unei simple afaceri comerciale. ca să respect ă m precizia matematic ă a guvernan ţ ilor de azi. afar ă de Dobrogea şi cu veniturile Basarabiei în mai pu ţ in. înlă untrul ţă rii şi în afar ă de ea. şi astfel am putut constata că nici o voce amică nu s. un spor de preste treizeci ş i patru la sut ă într. contribuabilul îngenuncheat ?. Cît pentru noi. şi ast ă zi încă. pe cînd în Fran ţ a ? care avuse la 1865 un buget de 2 362 000 000 ? nu s. să conserv ă m m ă car simpatia acelei puteri cu care ne. recunoa ş terea e problematiza t ă de misterioasele asigur ă ri formale despre care nu ştim nimic. Negre ş it că în raport cu sporirea sarcinilor contribuabililor peste puterea lor a trebuit să se produc ă secarea for ţ elor productive ale ţă rii şi micş orarea avu ţ iilor particulare. Cu durere trebuie să m ă rturisim că niciodat ă încă pîn ă acum nu li s.5 milioane cît erau înainte ? s. Dar o contrazicere şi mai recent ă şi mai frapant ă . totu ş i autono mia noastr ă a ştiut atunci a se face îndestul de respectat ă prin Cuza Vodă şi Negri pentru ca să putem învinge acele greut ăţ i. Precar ă este aş adar pozi ţ iunea interna ţ ional ă făcut ă nou ă pîn ă ast ă zi şi nu cunoa ş tem politica de mîni pe care ne. în privin ţ a căreia e un adînc mister cum ea a degenerat într . unele puteri se în ţ eleseser ă . a împil ă rii contribuabililor.a ridicat în Congresul de la Berlin în favorul României.a urcat bugetul pentru anul 1879 decît la cifra de 2 miliarde 980 milioane. dup ă doi ani. adec ă în timp de patrusprezece ani şi în urma dezastrurilor suferite. conform politicei noastre tradi ţ ionale.o va aş terne guvernul. fidel ă încă angajamen telor luate.au sporit peste îndoit. dar înlă untru st ă rile de lucruri erau şi sînt nemaipo me nite.au înfăţ i ş at genera ţ iunilor prezente starea economic ă a ţă rii în condi ţ ii mai îngrijitoare decît ast ă zi.o însă nici pe aceea.un period de trei ani ş i ceva. anuit ăţ ile datoriilor publice de la 4 .

Maşina produce putere şi aplică putere. credem. tot prin o mică activitate. ca să nu zicem desfrîul.nlă untru. Ră ul fiind constatat şi nimeni. Rezervîndu . puse în joc paralizeaz ă activitatea organului regulator.ar fi cu putin ţă mecanism ul ceasornicului şi că acesta ar începe prin a merge foarte repede şi ar sfîr ş i prin a merge foarte încet. fă ră spor şi folos. punerea mecanism ului statului la discre ţ ia lor esclusiv ă a fost cauza de că petenie a compro miterii intereselor statului în afar ă şi. economise ş te şi condensea z ă puterea. Căci evident este că regresele în neatîrnarea real ă a ţă rii. totu ş i exist ă analogii reale între mecanismul organic şi cel anorganic. a tă gă dui că starea de ast ă zi trebuie să ne întristeze pentru prezent şi să ne îngrijeasc ă pentru viitor. Deşi compara ţ ia statului. este mai mult decît o culpabil ă nep ă sare. în cunoş tin ţă de cauz ă . in aparen ţă neînsem na t în realitate de o estrem ă importan ţă . mesagele domne ş ti aş terneau regulat programele . numit regulatorul centrifugal. ci vom întreba daca guvernele şi factorii regimului constitu ţ ional se pot crede împ ă ca ţ i în con ş tiin ţ a lor la ad ă postul formelor esterioare ale regimului parlamen ta r. cînd ma ş ina ar sta pe loc el. În fa ţ a unei asemenea situa ţ ii economice nu mai cutez ă m a întreba daca român ul se simte fericit de starea prezent ă . cu mecanism ul unei ma ş ine de vapor bun ă oar ă ră mîne o compara ţ ie. cu toat ă deosebirea. Mai putem încă întreba daca ace ş ti contribuabili. de şi acest rol. prin activitatea sa dă drum prisosului. daca ar lipsi coarda regulatoare. pă gubitoare chiar. care e ceva viu şi organic. ar fi să ar ă t ă m o crud ă nep ă sare pentru soarta ţă rii.au produ s. vom vedea lesne că frîul prea lung. Traducînd aceast ă compara ţ ie luat ă din mecanic ă în termenii vie ţ ii statului. nemaiavînd curajul de a. În mecanism ul corpului omenesc regulatorul e prezentat prin organul inimei. lăsat partizilor. Camerele se convocau regulat la epocele prescrise în Constitu ţ iune. cat ă înainte de toate să ne dă m seam ă de cauzele ce l. au putut consim ţ i la sporirea atît de dispropor ţ iona t ă a cheltuielelor şi la micş orarea avu ţ iilor lor proprie. deci fiece parte a mecanism ului va fi viciat ă în mi ş carea ei. acoperite poate cu progrese nominale. Dar puterea produs ă e supus ă unei iregularit ăţ i atît de mari. În aparen ţă legalitatea cea mai perfect ă a domnit.la 1865 cu suma de 17 244 000 la 1871 cu suma de 20 461 000 la 1880 cu suma de 15 000 000. în care fiece parte are rolul să u deosebit. deci şi activitatea mecanism ului întreg. şi acest neajuns trebuie să rezulte din neaplicarea unei esen ţ iale pă r ţ i a Constitu ţ iei . precum şi regresele vă dite pe terenul economic cat ă să fie atribuite unui neajuns oarecare. Iregularitatea puterii elementare deci ajungând a învinge întregul mecanism.ar exista un aparat. A mai găsi că asemenea momente sînt oportune pentru a ne arunca în afaceri financiare. desigur că mi ş carea acestuia va fi iregular ă . Se ştie asemenea că n.l nega. A da la aceast ă întrebare un ră spuns afirmativ ar fi de a abuza de fic ţ iunile constitu ţ ionale. calificate de str ă lucite. care trebuie să stea în legă tur ă bine determinat ă de rela ţ iuni de reciprocitate cu celelalte. E evident că o încordare prea mare a patimelor politice. este in strîns ă legă tur ă cu foloasele pe cari le aduce mecanism ul ca întreg. Cînd puterea elementar ă produ s ă de ma ş in ă e prea mare regulatorul centrifugal. indică m deocamda t ă aceste liniamente generale. e evident că în ruajul constitu ţ ional lipse ş te un element oarecare de regulare şi control.ne a reveni asupra situa ţ iunei financiare dup ă un studiu mai am ă nun ţ it al tuturor elementelor ei. încît ma ş ina ar să ri in buc ăţ i sau ar sta locului daca n.

astfel şi regimul parlamenta r s. legile.a garanta prosperitatea ţă rii. în învier ş unarea luptelor politice le.a înt ă ri tronul şi de. Greş eala noastr ă cea mai de că petenie a fost că diferitele partizi. daca nu vine arhitectul să opreasc ă ruina prin mă suri luate din capul locului. şi ast ă zi.au violat garan ţ iile constitu ţ ionale şi s. Un lucru lipsea însă . se bucur ă de toate acele prerogative constitu ţ ionale care. conform aceasta şi cu tradi ţ iunile parlamen ta re din alte ţă ri.se la putere. orice violen ţă ce se comite în contra acelui regim se comite în paguba prestigiului tronului şi totodat ă în paguba prosperit ăţ ii ţă rii. Nu credem că se poate descrie în cuvinte mai elocuente starea de slă biciune a alegă torului pus fa ţă în fa ţă cu ma ş ina guverna me n tal ă decum s. Prin Constitu ţ iunea noastr ă . fiind lă sate fa ţă în fa ţă .o în mai multe rînduri. se deterioreaz ă .a făcut aceasta deja prin proclama ţ iunile de la Mazar Paş a. Putem deci afirma că dac ă alegerile ce s.a fost permis de. prin care ar ă ta Înalta Sa Domneasc ă voin ţă ca ţ ara să se manifeste în libertate la alegeri. dup ă o trist ă esperien ţă . fă ră control de sus. ţ ara nu. succedînd u .1 pun în pozi ţ iune de. Ca să ne rezum ă m într .a viciat la noi din zi în zi mai mult.au pus la discre ţ ia nesa ţ iului ambi ţ iilor. chiar pentru acte săvîr şite fără de aprobarea Camerelor.a compro mis şi starea economic ă prin concesia Strusberg şi prin cheltuiele[le] nesocotite ale anilor 1867 şi 1868.ar fi pă rut că prin acele programe se consacr ă obliga ţ iunea real ă de.a nimici pe adversarii lor şi de. că dacă regimul constitu ţ ional e menit de . ca să nu fie lipsite de sanc ţ iunea parlamentar ă . Şi cu cîtă recuno ş tin ţă . din capul locului o mare parte din alegă torii no ş tri. fără control de jos. prin o scrisoare deschis ă că tre primul să u ministru. cea dentîi alegere.a putea guverna dup ă placul lor.financiar cît şi de caracter politic.un cuvînt vom zice că: cheia bol ţ ii regimului parlamen ta r consist ă în manifestarea liber ă a ţă rii legale ori de cîte ori ea este chemat ă . Precum am declarat . în propor ţ ii din zi în zi mai mari. atît de caracter economic .a le urma. iar consecuen ţ a imediat ă şi vă dit ă a epocei reteveiului şi a influen ţ ei morale a fost că. a fost aceea a că rei sinceritate e mai pu ţ in bă nuit ă . mini ş trii sînt supu ş i la un îndoit control: la acela al ţă rii legale şi la acela al şefului statului. lipsea voin ţ a real ă şi sincer ă a ţă rii legale. o putem afirma cu mai mult ă tă rie.au urmat dup ă cele de la 1866 ar fi fost puse şi ele toate sub patronagiul şi controlul şefului statului situa ţ iunea noastr ă ar fi cu totul alta decît cea de ast ă zi. În adevă r. situa ţ ia ţă rii o consider ă m de prea gravă ca să ne preocup ă m numai de interesele de partid. încît mini ş trii au ajuns ast ă zi în pozi ţ ia de .diferitelor ministerii ? încît s.şi aduce aminte de binef ă că toarea intervenire a şefului statului. unii lipsi ţ i de indispensabila educa ţ ie politică.a anihila prin urmare controlul binef ă că tor al unei opozi ţ ii parlament are. în acelaş i raport s. concesiunile se votau şi.a controla escesele de putere ale mini ş trilor săi şi astfel a face posibil şi binef ă că tor mersul regulat al regimului parlamentar. Dar partizile au făcut mai mult decît atît: ele au înlă turat pîn ă şi controlul şefului statului care. Ne gră bim deci a recunoa ş te că. Din nenorocire nu mai departe decît alegerile de la 1867 au fost cea dentîi desfidere dată regimului constitu ţ ional. pus prin Constitu ţ iune mai presus de partizi. din toate alegerile efectuate în aceast ă perioad ă de 14 ani. Precum o zidire la care se simte vreo deteriorare. Preş edintele Constituantei a stabilit cu drept cuvînt ca principiu. în propor ţ ia în care s. al ţ ii zdru ncina ţ i în interesele lor prin m ă rimea impozitelor. La actele cele mai importante. ca să fie consultat ă . se cerea mai în urm ă înregistrarea. bugetele. urmat ă îndat ă dup ă votarea Constitu ţ iunii. . din 1866. în numele şefului statului.

jucînd pe reprezenta n ţ ii voin ţ ei suverane a ţă rii.a prezenta garan ţ iile unei puteri judec ă tore ş ti de sine st ă t ă toare. în armat ă de complici irespon sa bili ai unor şefi necontrolabili. corpuri .au inventat şi se aplică cu o rar ă virtuozitate în România. de tot ce dispune puterea statului şi e stoars ă şi restoars ă pîn ă prime ş te forma ce.. căci mai presus de ele sim ţ ul public indignat se de ş teapt ă . de făgă duin ţ i am ă gitoare. manipularea fără control.a pă zi litera. îmbă tate de un triumf mincinos. augmentabilitatea discre ţ ionar ă şi necon ş tiincioas ă a unui buget a cărui cheltuieli sporesc în realitate. o iluzie ministerial ă.i fie unui român cînd se pronun ţă numele obscure a acelor naturi catilinare cari formuleaz ă voin ţ a statului să u în paragrafe de legi. tronul însu ş i e din ce în ce mai izolat. a că rui venituri se îmfl ă fă ră realitate. de . E evident dar că tot ce e între ţ ar ă şi tron devine o fic ţ iune. daca vom adă oga. corolar indispensabil al regimului constitu ţ ional.a nimici spiritul Constitu ţ iei.n ţ elege de cătr ă propriile lor creaturi. avînd numai instincte reale. promisii. seam ă de simpto mele politice ale acestei st ă ri boln ă vicioase de lucruri. se izoleaz ă de na ţ iune. atunci nu mai ră mîne nici umbr ă de îndoial ă că un regim constitu ţ ional aplicat în asemenea condi ţ ii e o iluzie şi nimic decît o iluzie. o fic ţ iune făcut ă dup ă regula iudaică de.a pă stra aparen ţ ele şi a compro mite cuprinsul. deci asemenea o crea ţ ie a lui : în fine şcoala general ă de corup ţ iu ne preface armata de func ţ ionari. e ca şi cînd ele n. indignate cat ă să sim ţă cînd vede creaturi fă ră principii. se înş al ă mini ş trii lipsi ţ i de orice for ţă moral ă . Nimeni nu întreab ă dac ă . fă ră. căci toate organele mediatoare sînt false. se. cari în realitate nu sînt decît propriile lor crea ţ iuni. Daca vom adă ogi pe lîngă aceste inconveniente şi pe lîngă masa de func ţ ionari de care dispunea deja pînă acum guvernul şi pe cei crea ţ i în anii din urm ă prin concentrarea în mînile sale a impozitului bă uturilor. voin ţ a alegă torului scoas ă prin presiuni morale. vânz ă ri de propriet ăţ i şi întreprinderi operate pe o a cinchea parte a teritoriului statului).şi dă. a administra ţ iei drumu rilor de fier. Între Coroan ă şi popor nu mai e raportul dintre voin ţ a legitim ă şi aspira ţ iuni legitime. pe lîngă toate acestea. de decretele de numire. sînt supu ş i arbitrariului de partid. atît pe cît sentiment ul de stat se mai poate manifesta.ar exista . De vreme ce acele corpuri cari sînt la mijloc între mase şi Coroan ă au devenit o fic ţ iune. E drept că înş elă torii se înş eal ă şi ei la rîndul lor. el apuc ă adeseori drum uri neprescrise de legi. căci în zadar se fălesc cu acele majorit ăţ i din Camer ă .al ţ ii în fine cu interesele agronomice cele mai vitale la discre ţ ia guvernului şi adeseori la discre ţ ia adversarilor lor. Un sistem întreg de viciare a espresiei acestei voin ţ e s.o voieş te ministrul.a fi aleşi. Orbit trebuie să fie acel guvern care nu . Parlament ul o crea ţ ie a ministrului . o înş elă ciune.corpuri. Şi aceast ă indignare nu e decît prea justificat ă . între acea reprezent a ţ iune de teatru care se petrece în guvern. a monopolului tutun urilor. e departe de.şi . Sînt deosebite numirile ce aceste grupuri adopt ă .. nimeni nu .şi ţin făgă duin ţ ele ce le. fără umbr ă de cultur ă . de distinc ţ ii nemeritate. încît. amovibil ă fiind. decrete de înaint ă ri şi puneri în func ţ iuni numai e decît o voin ţă stoars ă în momente de nevoie şi formulat ă dup ă voin ţ a ministrului. Şi astfel guvernele. În toate unghiurile României se formea z ă grupuri de nemul ţ u mi ţ i cu mersul actual al lucrurilor. Ruşine chiar trebuie să . alegă torii. nimeni nu întreab ă pe ce cale a fost cu putin ţă ca asemenea oameni să iasă la suprafa ţă . de . nemul ţ u mirile şi agita ţ iunile cresc din zi în zi. lipsi ţ i apoi de o justi ţ ie care.au făcut înainte de . în loc de servitori ai legii. Acea parte de voin ţă din fiece individ destinat ă pentru controlul afacerilor statului şi a interesului general e apucat ă de mîna func ţ ionarului administrativ. con ş tiin ţ a cetăţ eanului subjugat la alegeri se revolt ă . un lucru însă le este comun tuturor: sentiment ul de indignare şi de exasperare de cele ce se petrec zilnic. un larg de ş ert se formea z ă între puterile pozitive şi nelini ş tite din stat şi între acea nega ţ iune a adevă rului. o pă zire a formelor curat esterioare. a mai face amintire de favorule ce pune la dispozi ţ iunea prozeli ţ ilor săi (precum arenzi.

dintr . a putut să devin ă elementul domnitor în România. să citeasc ă proiecte şi paraproiecte de legi din Camer ă . noi sîntem na ţ iunea . cu tot cutremur ul. cu o caracteristic ă lips ă de respect pentru tot ce e într .am spune Nu exist ă libertate a alegerilor şi le. fă ră identitate de interese cu clasele productive şi pozitive ale ei. care nu era numai o cestiune de încet ăţ enire. lipsit ă de orice cuprins real. şterge ţ i pe func ţ ionari. Nu putem tăgă dui că ţ ara se cutremu r ă de spaim ă la perspectiva deschis ă de acel articol.au dat existen ţă şi teren de înmul ţ ire. ţ ii majoritatea în mîn ă si sistem ul constitu ţ ional. s. s. acest bagaj al litera ţ ilor lucrativi de mîna a treia.a dreptul prin influen ţă guvername n tal ă . defectele instruc ţ iei publice şi golurile create în ramurile administra ţ iei publice prin introducerea nesocotit ă a tuturor formelor civiliza ţ iei str ă ine.şi întrebuin ţ ea z ă mintea la nimic alta decît la reproducerea de vorbe din căr ţ i str ă ine.ar putea zice că aluatul din care se fră mînt ă guvernan ţ ii no ş tri e acea categorie de fiin ţ e fără avere. fără legă turi cu pă mîntul şi cu neamul ţă rii.aibă majoritatea absolut ă în Adun ă ri. aceste sfor ă itoare nimicuri sînt cultur ă na ţ ional ă sau civiliza ţ ie adev ă rat ă . ştiin ţă de carte şi consisten ţă de caracter. V.asculte prelec ţ iuni la universit ăţ i escept ă m pe cele de matematic ă să citeasc ă ziare şi bro ş uri. pe arenda ş ii statului şi pe rudele acestora. liberschimbiste. sistemul controlului se reduce la o iluzie copilă reasc ă . de şi aceast ă opozi ţ ie nu era esclusiv ă. leLua am zice. tresare mai cu putere cînd îi pui cestiunea de moarte şi de via ţă . listele electorale. că propria munc ă intelectual ă se reduce la nimic.dă seama cum aceast ă popula ţ ie flotant ă a României. foarte numeroas ă clas ă de oameni nu . ? ţ i. liberale şi umanitare. cum ca consist ă curat în pă zirea formelor esterioare ale culturii apusene. căci .adevă r decît să deschiz ă o tez ă de licen ţă . În zadar le. Declasarea.al treilea în acelaş i chip. repetînd fraze cosmopolite din gazete str ă ine. N. care americaniza pe deplin teritoriul nostru. pe datornicii statului şi pe rudele acestora. Am vă zut cu înlesnire ce unitate e în caracterul civiliza ţ iei noastre de azi. şterge ţ i dintr .i mai frumos e că se prefac a nu te în ţ elege. nu au trecut în suc şi sînge. mai ales cînd este augmentabil în infinit.adevă r românesc. că aceste clişeuri stereotipe egalitare.are cineva într . ele acoper cu zgomotul lor de moar ă de palavre o înjosire şi versatilitate de caracter nemaipo me nit ă decît în timpii cei mai răi a Împ ă r ăţ iei bizantine. Din aceste mici minorit ăţ i se compu ne opozi ţ ia şi ea reprezint ă partea neatîrnat ă a ţă rii. Daca activitatea lor s. Ceea ce.am dovedi .ar m ă rgini numai la aceasta ţ ara ar să m ă na numai a casă de nebuni.al doilea tot astfel şi vede ţ i că partea neatins ă de sistemul de corup ţ ie al guvernelor e estrem de mică. E prea adevă rat că aceast ă con ş tiin ţă individual ă . Cu bugetul în mîn ă. colonizabil cu toate semnin ţ iile. dar fiindc ă miile aceste de vorbe nu sînt resim ţ ite. S. ? Mai lua ţ i colegiul al patrulea şi şterge ţ i afar ă de minime şi estrem de rare escep ţ ii ? toate numele deputa ţ ilor aleşi de. listele falsificate ale alegă torilor au făcut cu putin ţă ca opozi ţ ia să n. Ei totu ş i vor ră spunde: Na ţ iunea e cu noi.o cu acte. maltratat ă în toate chipurile şi supus ă unei sistematice corup ţ iuni face reac ţ ie. nu au avut nici o influen ţă educativ ă asupra lor. Astfel cu articolul 44 al Tractatului de Berlin. adec ă şterge ţ i pe to ţ i a căror con ş tiin ţă o pute ţ i stoarce prin tiranie de partid şi nu vă ră mîne decît o mică minoritate ?. sus ţ ine. acei parazi ţ i cărora nestabilitatea dezvolt ă rii noastre interne. Ei bine.a drept ul declararea României în teritoriu neutru. aluatul e o popula ţ ie flotant ă a cărei patrie întîmpl ă toare e România şi care. ci era de.asculte discu ţ ii în Adun ă ri şi se va convinge că o numeroas ă . acei proletari ai condeiului din cari mul ţ i abia ştiu scrie şi citi. le.

pune un fir de grîu în ogor şi scoate zece. cu scopul anumit de a se ilustra. rolul de a încurca şi întuneca în ţ elesul legilor.a dat în mîn ă spre munc ă . grupul Binelui public. Iată dar o nou ă clasă dominant ă în România. mare sau mic. iubitoare de adev ă r şi cu minte? Aş adar. la dreptul vorbind. Nimeni nu se va mira daca .a ame ţ i lumea cu fraze sfor ă ietoare despre o libertate în alegeri cari nu exist ă decît atunci cel mult cînd Coroana o asigur ă prin propria ei voin ţă . din mii de pie ţ e existente. din contra. de cinism chiar. administratori. financiari.un moment dat. liberali modera ţ i. cel pu ţ in pe marele mucenic Warszawsky de pild ă . Cînd vedem deci că partizile devin un stat în stat. cu singura deosebire că noi le spune m pe fa ţă. cînd un advocat se face soldat.cuprindea conservatori. actori. de ş i n. de metal. e în stare să zguduie opinia publică şi încă nici atunci cu destul folos. adesea o însutit ă valoare de cea care o aveau înainte. cînd un al treilea joacă pe arheologul. membri la prim ă rie. un al patrulea e ales în Academie ca filolog. şi literatur ă . pe cînd. din miile de pre ţ uri relative el caut ă pre ţ ul absolut al obiectului într . dacă nu pe altcineva. Tot sistemul acesta este atît de vicios încît din nenorocire numai cestiuni de . interesul de că petenie al adversarilor a fost pururea şi trebuie să fie de.a ascunde aceste adevă ruri şi de. frac ţ ioni ş ti. De aceea nu ne mir ă m dac ă vedem acest proteu al unui universalism incapabil şi ambi ţ ios îmbr ă cînd toate formele posibile: mini ş tri. pentru a canoniza. şi ştiin ţă .am mira dacă s. nefiind nici în interesul nici în maniera noastr ă de. Şi daca relevă m acestea fa ţă cu adversari de sistem şi adversari de ocazie ne ră spun d că majoritatea formal ă de care se bucur ă în urma libert ăţ ii presiunilor.a dreptul vitale. nu a libert ăţ ii alegerilor.şi cîş tiga existen ţ a. acel al claselor pozitive.a le ascunde. şi alegeri.a dovedit printr . este în mod esclusiv na ţ ia. el e capabil de a falsifica totul. O na ţ ie curioas ă în multe priviri. Deci şi el augumentea z ă nu totdeaun a fă ră pericol pentru alte clase valoarea .un singur şir scris că e specialist în aceasta. avem pu ţ ine de adaos. nu e decît o mas ă impozabil ă şi exploatabil ă. că totul atîrn ă de la ele iar statul adevă rat. cînd un altul se face prezident de republic ă fie chiar numai ploieş tean ă . Centru: adică stîlpii ţă rii..i vom spune că în ţ ara noastr ă se află advoca ţ i profesori de teologie. de piele. care se distinge prin absoluta ei improductivitate. adică a trece în rîndul sfin ţ ilor.. lucruri despre cari sînt convin ş i şi guvername n talii în acela ş grad în care sîntem convin ş i noi. pe aceea unde productele na ţ ionale se pot desface mai cu folos. Negustorul caut ă . totul în fine. oricît de viciat ar fi prestigiul ei prin procederile de partid. solda ţ i (care au luat Grivi ţ a cu gura). Ţăranul. Meseria ş ul ia o bucat ă de lemn. căci ţă rani sînt şi proprietarii mari şi cei mici.ar constitui şi în Sinod. şi forme parlamen tare. şi liste electorale. Trăind din politic ă şi prin politică şi neavînd nici un alt soi de resurse materiale sau de putin ţă de a. de a tăgă dui lucruri cari izbesc vederile oricui. deputa ţ i. Cît despre aluatul protoplas m atic care formea z ă la noi un stat în stat. cînd vedem toate astea ne vom convinge cu durere că golul reformelor trebuie să fie cumplit de mare daca trebuie pentru el atît de mul ţ i comentatori înaintea forului. întreprin z ă tori de lucr ă ri publice (cu capital de palavre). căci vedem că adevă ra ţ i jurisconsul ţ i ex professo joacă un rol secundar între ei. atunci întreb ă m daca nu e o superinfluen ţă de cutezare. şi idei economice. precum zicea pe atunci Presa ?. cestiuni unde nimicirea existen ţ ei na ţ ionale e evident ă pîn ă în cele mai mici am ă nunte. advoca ţ i revizori de şcoale şi nu ne. deci el înzece ş te valoarea obiectului ce i s. ba pîn ă şi . o supu ne muncii sale şi scoate obiecte cari au o înzecit ă . ba cu mai mult ă decep ţ iune încă ne vom convinge că aceast ă imens ă sum ă de aluat protoplasm a tic are. aş ezat asupra institu ţ iilor şi poporului. Şi aceasta să fie na ţ ia. na ţ ia noastr ă modest ă .

Românul" principii funda m e n t a le de politic ă de vreme ce deosebirea punctelor de vedere e foarte mare şi întreaga manier ă de a privi stat şi societate ne sunt deosebite. ci să aibă cuprins real. Vedem că activitatea tuturor claselor pozitive ale societ ăţ ii consist ă în a augumen ta prin munca lor valoarea produc ţ iunii na ţ ionale. [î ]şi are fazele sale de dezvoltare. inexact al aş a. In stat ul nostr u demagogic. asemenea unui copac din pă dure. al armoniei şi solidarit ăţ ii intereselor na ţ ionale.ajunge nici m ă car în corectitudinea gramatical ă a frazei? Desigur că nu. fa ţă cu ra ţ ionalismul frazelor. E prea adevă rat că ideile noastre sînt adeseori escamotate şi anticipate de că tre aceş ti adversari generis nullius şi că. ? Românul" şi liberalii în genere îşi închip uiesc că statul e rezulta t ul unui con tract sinalagmatic . armele şi inteligen ţ a lor. dar că sun t ches tiu ni care nu pot fi lă sate pe mâna oricui. intriga şi minciun a sunt mijloacele de ajunge re oricât de sus. a o însuti chiar. Voim a conserva libert ăţ i şi institu ţ iuni prin realizarea lor. Arti c ol u l a a p ă r u t f ă r ă ti t l u în Ti m p u l (VI) 18 8 1 . Toate acestea le fac pe cuvîntul că ne numim ? conservatori ? şi pentru că în că r ţ i şi în gazete din Fran ţ a şi Germania între conservatorii de acolo exist ă. Este aceasta misiunea proletariatului de încurc ă tori de legi.numi ţ ilor liberali.am convins că popoarele acelea au avut privilegiul dea imprima universului întreg caracterul lor. Noi credem. Se poate întemeia un stat serios. introduc dezordinea şi turburarea în toate clasele. noi reprezen t ă m realismul naturii înnă scute a statului şi pretinde m că formele introdu se să nu ră mîn ă forme goale. coji pentru a se juca partizile cu ele. o organiza ţ ie serioas ă pe aceast ă clas ă de oameni fără soliditate. Mahiavelli însu ş i. Sub titl ul Clasele supe rio a r e a fos t re p r o d u s de Gr. Cuvintele conservator şi liberal au îns ă la noi cu totul alt în ţ eles. Averi descurcate le încurc ă . dar nu pentru a domina statul. despotism ul . prin aplicarea lor sincer ă fa ţă cu un curent care le discrediteaz ă prin abuz şi prin ducerea la absurd. in usum Delphini sau mai bine în interesul unit ăţ ii Italiei. adic ă ne numesc scar ă la Dumnezeu şi pod peste mare. asemenea orică rui organism îşi are evolu ţ iunea sa. gol. al căror instru me n t de munc ă e o inteligen ţă sofistizat ă . în a o înzeci. insipid. fără ştiin ţă . st ă ri de drept sigurele primejduiesc. Peucescu în edi ţ ia men ţ iona t ă .. din cauza unei vechi civiliza ţ ii.produc ţ iunii na ţ ionale. a proletariatului cenu ş arilor? Din contra. Nu vom discuta cu . acest adânc cunosc ă tor al naturii omene ş ti în pă r ţ ile ei rele ca şi în cele bune. pentru rezolvarea marilor ches ti u ni s'a for m a t o clas ă de politiciani. a unei conven ţ iuni stabilite între cet ăţ enii lui. că el e un product al naturii. şi. a că ror ştiin ţă n. signatura lor. Eminescu arat ă în acest articol că nu e contra part icip ă rii pop o r u l ui la con d u c e r e a trebilor publice. parazitis m ul e în floare. că. din contra. pentru a se putea gera ei în adev ă ra ţ i proprietari ai ideilor noastre. o seam ă de reprezentan ţ i ai culturelor şi formelor trecutului.au dezvoltat în mod firesc ferite şi de demagogie şi de despotism şi că forma cea mai normal ă şi mai să nă toas ă a dezvolt ă rii unei societ ăţ i omene ş ti este oligarhia. 8 Mai. nu poate reprezenta sentiment ul înr ă d ă cinat al ideei statului. nu pentru a vîna rolul de organizatori. Poate că şi ci se pot întrebuin ţ a în vrun mod practic. O popula ţ ie flotant ă nu poate reprezen ta stabilitatea institu ţ iilor. ţ ara a ajuns pe mâna unor declasa ţ i din pricina că rora rassa degenerea z ă . fără avere. cari s. 1881) Clasele superioare. daca aprob ă . ne taxeaz ă de reac ţ ionari cu instincte medievale. Făcând paralele între istoria deosebitelor state antice şi moderne ne. O oligar hie istoric ă nu se mai poa t e sta bili la noi.

prin ajutor str ă in. dar ceea ce e mai trist sunt cauzele acestei scă deri. a descris aceste st ă ri de lucruri în colori crude. fără sim ţ istoric. via ţ a politică . Nu noi singuri o zicem aceasta. împ ă r ăţ ia se clatin ă .a ne atribui că voim ceea ce noi înşine ştim că este cu neputin ţă . Statul demagogic e prea dominat de mici interese zilnice şi personale. Din contra. Dovad ă via ţ a din comi ţ iile Romei. că aptitudinile lor fizice şi morale degenereaz ă . sau . Asta e chiar deosebirea între na ţ ii mici. a tr ă da chiar patria lor în mâni str ă ine. unul dintre ei să se ridice asupra tuturor. viciilor. de aceea lipsa de încredere în eficacitatea lor. Vidra ş cu.o are nici o altă form ă . în comun ă şi în comitat în Anglia. abia fiul o vedea realizat ă . În Senatul Romei putem urm ă ri modul în care se creau legile romane. decă derii vie ţ ii de familie. Un prefect roş u.o noapte şi sunt votate a doua zi cu drumul de fier. De aceea tâmpirea cu care ele se voteaz ă .. pe de alt ă parte recunoa ş te oligarhiei o putere de rezisten ţă contra agen ţ ilor discompune rii pe care n. bunul o sus ţ inea în acela şi Senat. sobr ă în orice punct. o clasă de politiciani. Nu mai e nevoie a adă uga că aceste rezultate sunt a se atribui şi să ră ciei şi urm ă rilor ei morale. rasa să degenereze .a împ ă ca formele trecutului cu exigen ţ ele viitorului. Cu toate acestea urm ă rile domniei declasa ţ ilor sunt evidente. Popula ţ ia. Despre refacerea unei oligarhii istorice pe care ne. Noi nu zicem aci că poporul trebuie esclus de la dirigerea afacerilor lui. el e conda mn a t de.Românul" poate.un profun d sim ţ istoric şi c. imposibilitatea unei asemenea refaceri şi e un act de rea credin ţă de. că sunte m ca omul care munce ş te pentru str ă ini de vreme ce el sau nu va avea copii.un punct. Trei genera ţ ii treceau pân ă să se voteze o reform ă . dar că în acela ş i moment suntem suplanta ţ i de str ă inii ce imigrează . a obiceiului contractat de sute de ani. şi tocmai popula ţ ia produc ă toare. practicate cu mai mult interes de binele comun de că tre to ţ i cet ăţ enii decât tocmai sub oligarhie. cari fac din politică o specul ă . D. Mărimile lui improvizate şi fă ră tradi ţ ii. Sunt cristaliza ţ iuni imperfecte pe lângă câteva cristale perfecte pe cari le prezint ă istoria.a fi. dar. vine o zi în care el nu rezist ă discomp u n e rii .a observat de că tre medicii de regimente că statura oamenilor scade. renun ţ â n d la maniera lor de .a fi slab înlă untru şi. daca prin puterea iner ţ iei . Noi nu zicem că statul român e menit a ajunge vreodat ă acest ideal. la signatura existen ţ ei lor. Stră bunul propu nea reforma. şi aceast ă din urm ă împrejurare e mai trist ă decât toate celelalte. şi na ţ iile mari. de aceea multe legi sunt nă scute moarte. Dar sunt cestiuni de politică general ă . scade de la 1864 încoace în propor ţ ii însp ă imânt ă toare . În state demagogice se formeaz ă . c. Statele moderne nu se mai dezvolt ă . pentru rezolvarea acestor cestiuni. de patrio ţ i de meserie. în linie dreapt ă . care apoi intra în adev ă r in succu m et sanguine m . noi vedem foarte bine. interesate. S. sunt roş ii cari o zic. el continu ă a merge câtva timp oarecum de la sine. Despre o via ţă şi evolu ţ iune proprie a ideilor ce se legiuiesc nu poate fi nici vorb ă . cauze adânci economice şi sociale cari fac ca însu ş i sâmburul na ţ ionalit ăţ ii. de ră zboi sau pace. de întinse şi mari reforme sociale a că ror realizare determin ă epoce întregi ale istoriei cari nu sunt . asigurân d statului continuitatea de dezvoltare. dar ei vor fi totdeauna neutraliza ţ i şi zdrobi ţ i de clasa lor proprie. fără trecut. meschine. Între oligarhi se va gă si un tr ă d ă tor sau doi. şcoli etc. nu pot fi puse la cale în comi ţ ii de omul ocupat cu munca zilnică şi cu interesele zilnice.un mare viitor. d. izbit cu toat ă puterea şi bă tut într . dar adevă rate din nenorocire. un mijloc de trai. mai puternic sim ţ ite. tat ă l întrunea deja o mare minoritate. Un monarh poate fi foarte puternic. din nefericire. care nu va îngă dui ca.o atribuie ? Românul" nu poate fi nici vorb ă . ferindu 'l de să rituri şi de întreprinderi aventuroase şi înlă untru şi în afar ă .n afar ă şi. La noi lucrurile se traduc din fran ţ uze ş te într .au întru nimic a specula interesele publice. mai bine decât . ci prin cotituri. fără tradi ţ ii. Inamici ai frazei şi ai orică rii forma ţ iuni factice şi improvizate .. nicicând libert ăţ ile publice nu sunt mai vii. ambi ţ ioase n. Aurelian constat ă că facem drumuri de fier. adesea prin concesii. în statul oligarhic exist ă o clasă de oameni cari ab antiquo are sarcina de .Casei de Borgia .

Aceş ti oameni declasa ţ i sunt totodat ă instru me n tele cele mai bune. ci un lene ş ignorant care învârte ş te şurupuri patriotice ajunge prin intrig ă şi neadev ă r oriunde pofte ş te. 22 .au gă sit egaliza ţ i de sabia pă gân ă . evident din munca altora. al apuc ă turilor sofistice a acestei bresle de negu s t o ri de vorbe.ar îmbog ăţ i patrio ţ ii. În alte ţă ri clasele superioare compensea z ă prin munca lor intelectual ă munca material ă a celor de jos. men ţ io na t ă . tradi ţ ie şi datina au fost îngropate sub ruinele Cetăţ ii de Spini.Românul" crede că moartea. unde acea datin ă nici a fost codificat ă vreodinioar ă . Moravurile fără legi pot totul.i constituit ă de politi cianii corup ţ i. ştiin ţ ei. scris pop ula r pent r u în ţ elegerea fiec ă rui ar merita în adev ă r acel nu me pe care călug ă rii 'l d ă dea u în evul mediu logicei lui Aristotel: medica m e n t u m mentis .. parte inten ţ ion a t e. Lipsit ă din veacul al Xiv. Desvolt a r e a firea s c ă a unei societ ăţ i cere o împ ă care între formele trecut ului şi institu ţ iile nou ă cu cu prins ul lor. activit ăţ ii.lea de o autonomie oricât de restrâns ă . Daca . trecut ă prin focul şi sabia cuceritorilor osmani . oricât s. Iată nervul ră ului în contra căruia nu ajut ă nici proclamarea Independe n ţ ei. Peucescu în ed. bazat pe cuno ş tin ţ a că statul român are bunuri imobiliare de câteva miliarde de înstr ă inat.i fie de bine. Articolul a fost publicat în Timpul (VI) 1881. Dar care e originea comun ă a acestor rele? Declasarea. că el însu ş i se bucur ă în plenitudine de mă rea ţ a mo ş tenire pe care i. E un adevă r acesta. atât de general.lui Costinescu compensea z ă zecile de mii de franci ce acest consuma tor le ia pe an. un sâmbure să nă tos.o harnicii şi vitejii lui str ă buni. Cons ti t u ţ i a trebu e res pec t a t ă . Aceasta nu va dovedi însă că din sine însu ş i poporul românesc se dezvolt ă . să .au avut în curs de sute de ani obiceile lor juridice şi administrative lucrul merge de la sine. a ş a cum este ea şi numai în marginile ei să se creeze legile care să a sigure progresul ţă rii. Întreb ă m daca cele patru clase primare şi cursul de violoncel a d. abstrac ţ ie făcând de orice alte motive. Cu totul altfel în Bulgaria. zicem noi.i ve ţ i avea. tine loc legilor scrise. nici coroana de o ţ el a regelui. care tăiase orice cap ră să rea deasup ra pu ţ in . În unul din numerele trecute vorbisem de schimb ă rile din Bulgaria şi gă sisem că manifestul tân ă rului principe de Battenberg avea. Ţ ara adev ă rat ă nu . nici ridicarea creditului visteriei . A generaliz a o aser ţ iune sus ţ in u t ă nu m ai în parte e o sofis m ă din cele mai comu n e. orice stat are nevoie de o seam ă de condi ţ ii indispensa bile pentru ca să poat ă exista de pe o zi pe alta. parte neinte n ţ io n a t e .au lă sat . are de rezultat moartea reală a unei na ţ ii e tot ce se poate mai ră u şi mai ucigaş ca sistem. pentru că cele mai coruptibile . La statele cu trecut istoric sau cari şi. În adevă r. 1881) Des v oltarea istoric ă a româniei. datina .copiii lui se vor stinge. cu cari se servesc str ă inii pentru a exploata ţ ara. Înaintarea pe scara societ ăţ ii române nu este dar datorit ă meritului. ci de oamenii cinsti ţ i care cer ca munca lor s ă fie asigura t ă de o admi nis t ra ţ ie cinstit ă şi de o justi ţ ie nep ă rtinitoare. aplicabil tuturor forma ţ iunilor de stat. Voi ţ i bani cu 3 la sut ă ? Vinde ţ i mo ş iile statului la companii str ă ine şi. încât se va vedea că statele în care exist ă şi mai mult ă justi ţ ie şi mai mult ă libertate cet ăţ eneasc ă sunt acelea unde obiceiul vechi. înmul ţ irea peste m ă sur ă a oamenilor ce tr ăiesc din munca aceleia ş i sume de produc ă tori . cîte obvin în ele. nici frazele patriotice. dreptul public şi cel privat. Un cod al şiretlicului gaze t ă resc . împreun ă cu dinastia şismanizilor din Bdyn . Noi credem însă că un sistem care. popula ţ iile ei autohtone.23 Mai şi a fost reprodus sub titlul Desvoltarea istorică a Româ niei de Gr. autoritatea coroanei şi apiărarea eleme n t u l ui auto h t o n faţă de eleme n t ele n ă v ălitoare de peste grani ţă . pieirea fizică a neamului românesc nu este o ironizare amar ă a sistem ului de pân' acum . încât mi ş carea de emancipare a popoarelor orientale i. legea fă ră moravuri aproape nimic. E adev ă rat că sofis m ele sunt atât de dese în gazete încât mai nu merit ă ca cineva să releveze erorile.

Admi ţ ând că înlă turarea orică rii rivalit ăţi între aceste dou ă puteri pe malurile Dun ă rii de Jos ar fi solu ţiunea cea mai favorabil ă ţă rii. aceea ş i form ă ca uria ş ul secular care a dat naş tere unui codru de stejari. absurd pe de alta fa ţă c. Deosebirea e mare. chiar daca n. cari n. cari formeaz ă elita partidului ro ş u. din acei oameni cu patru clase primare şi exigen ţ e aristocratice.un cabinet din care făcea parte şi d. La noi în ţ ar ă avem o clas ă de poli . Aceasta nu s. al ţă rii fa ţă cu pă turile neistorice ale unei recente şi din ce în ce mai mari imigra ţ iuni .au nevoie decât ca munca adevă rat ă şi rezultatele ei să fie asigurate prin o administra ţ ie onest ă şi prin o justi ţ ie nep ă rtinitoare .. autohton. dar care nu are legături cu pământul şi . Alte condi ţ ii de existen ţă ca stat are deci a propu ne Alexandru Bulgariei sale ca să existe în mod normal. zice .lui Dimitrie Brătianu. cu dezvoltarea nou ă . Epureanu era liberal şi liberal sincer. scoş i ca din cutie. oricât de mic ar fi la început. ale că rei pă r ţ i constitutive aveau trecutul şi tradi ţ iile lor stabilite de la începutul secolului al XIII [. El cere îns ă des vol t a r e a ţă rii pe ba z a for m elor vechi c ă ror a treb u e s ă li se împ r o s p ă t e z e neî ncet a t spirit ul. improvizat în tribun al poporului. totu ş i solu ţ iunea aceasta ar fi favorabil ă. Favorabilă vederilor. 1881) Desvoltarea istorică. Partidul cons erva t o r nu urm ă re ş te insti t ui rea dom n iei u n ei oliga r h ii ari s t o c r a t i c e. zicem noi. cuprinde condi ţ iile ce ţ ara le pune dinastiei.aş avea un folos direct de acolo. vederilor aceluia dintre puternicii vecini care nu are interese comerciale pe Dun ă re.ticia ni gata pe n t r u toa t e refor m e l e.Rom înul ]" de la 20 mai). altele cu totul [î]şi imagina Epureanu pentru România.ar fi propus loviri de stat sau feudalism este neadev ă rat pe de o parte.a făcut şi nici nu se mai poate face. Al doilea cap de acuza ţ ie pe care ni. avea din parte 'şi dreptul să pun ă asemenea condi ţ ii bine cump ă nite . Astfel stejarul. deci nedându .în ţ eleg ă toarei mul ţ imi. Ioan Brătianu. ţ ara consist ă în cea mai mare parte din oameni cinsti ţ i. A imputa lui Epureanu c. Dar. Dându . dinastia.lea] şi pân ă la 1700. Dar fiindc ă Constitu ţ ia se nume ş te pact între ţ ar ă şi dinastie.un om care a fost prezident de Consiliu într . pentru ca din acordarea reciproc ă a condi ţ iilor să rezulte legea funda ment al ă a statului. sau celor ale Rusiei. care a asimilat cu esen ţ a [sa] şi a absorbit în formele sale pă turi din ce în ce mai adânci ale suprafe ţ ei pă mântului . oameni ce ar trebui sustra ş i de sub sistemul de corup ţ ie electoral ă şi administrativ ă a partidului roş u. contrariu aser ţ iunii d. pe care o respingem.se totul.i un viitor de sute de ani. Problema a fost şi este cu totul alta decât în România. nagaica eventual ă a unui Ehrenrot român ar avea efecte moralizatoare . Generalizarea celor zise de noi despre Bulgaria asupra României e deci o sofism ă a foii oficioase.se nimic nici unuia nici altuia. din gheş eftari . Dup ă sincerii reac ţ ionari întrupa ţ i cu sincerii liberali. Admirator şi cunosc ă tor al institu ţ iilor liberale engleze el recunoscuse adevă rul că garan ţ ia duratei şi trainicei dezvolt ă ri a unui stat cu institu ţ iile lui cu tot e împ ă carea formelor tradi ţ ionale de existen ţă cu cuprinsul lor nou. Dar domnii de la ? Românul" sunt deprin ş i a da totul şi nu .Românul".şi pot esplica că ceea ce e defavorabil adversar ului meu e favorabil vederilor mele.ar fi compu s ă decât din acei elegan ţ i picpoche ţ i înm ă nu ş a ţ i .se totul sau Austriei sau Rusiei (. ş i nici n u s'a gân d i t s ă read u c ă stare a de lucru ri de pe vremea lui Matei Basar a b.o parte. are acelaş i caracter.. pe de alta dezvoltarea moral ă şi economic ă a ceea ce noi numim elementul istoric. Daca în adevă r ţ ara n. daca ilustrul Carada. Deci numai în marginele Constitu ţ iei actuale se pot crea acele legi organice cari să asigure autoritatea Coroanei pe de. copiat ă de pe texte str ă ine. cestiunea Dun ă rii cu nici un pre ţ nu se poate rezolva decât dându . pretindea că opera unei singure nop ţ i de insomnie.l face ? Românul" e aser ţ iunea noastr ă că solu ţ iunea cestiunii Dun ă rii nu poate fi favorabilă decât sau vederilor Austriei. un vlă star ră să rit din pă mânt . având înainte .

a că ror esperien ţ e şi apuc ă turi poli ţ iene ş ti sunt esplicabile prin trecutul lor misterios. ar fi absurd a o pretinde chiar pentru împ ă r ăţ ia Braziliei şi pentru orice stat nă scut în urma acelei prim ă veri etnice care se nume ş te evul mediu.o spune m.ne a pretinde ca Statele Unite ale Americei să fie conduse de .o poate avea Serbia. a Caradalelor.o ţ ar ă în care. Nici pentru ţ ara noastr ă n. nici o influen ţă politic ă covâr ş itoare pentru a fi ceea ce baronii au fost pentru Anglia. sub domnia unui regim de ereditate care avea în vedere împ ă r ţ irea averilor. pe care pu ţ ine popoare l.o robie de cinci sute de ani aproape sub domnia egalizatoare a unei rase str ă ine.ar fi cu putin ţă nici pentru Dumnezeu din ceruri. Cariagdiilor din genera ţ ia întâia .au putut pă stra nici o avere destul de mare. Olanda ş. într .o aristocra ţ ie istoric ă când ea nu s. Poate însă exista o aristocra ţ ie istoric ă într . totu ş i n. men ţ ionat ă . reac ţ ie ca încercare a unei reconstruc ţ iuni istorice anterioare fanariotism ului . nu vor gă si în reminiscen ţ ele celor patru clase primare şi a unui curs de violoncel elemente îndestule pentru a ne în ţ elege.a cita condi ţ iile ce le credem noi neap ă rate pentru existen ţ a unei aristocra ţ ii adev ă rate.are a face. Din aceast ă teorie sus ţ inut ă în genere .au a face unul cu altul şi formea z ă apoi un act formal de acuza ţ ie în contra noastr ă .o baza ţ i pe cele mai str ă lucite exemple din istorie. Să discut ă m cu "Românul" lucruri elementare pentru orice cunosc ă tor al istoriei. Rosetti a fost asemenea boier? Dup ă epoca vechilor fanario ţ i. Peucescu în ed. că aristocra ţ ia adev ă rat ă are un rol esen ţ ial în via ţ a unui stat. Avem Roma. Dup ă bă tălia din Câmpul Mierlei .are aristocra ţ ie şi care totdeun a a fost domnit ă de despotism ul obicinuit în statele Orientului asiatic . E evident că n.ne mintea ca so punem pe o treapt ă egal ă cu a lor. Prin urmare cu totul altul este rolul manarhului în Bulgaria. republica Vene ţ iei. Odat ă ce virusul personificat prin lepă d ă turile Orientului. lipsite de iubire de adevă r şi de curaj. Există în adevă r familii istorice în ţ ar ă. fie oricât de deş tep ţ i. numele lor e format în genere dup ă numele vreunui munte din Carpa ţ i.o de atâtea ori că reac ţ ie în sensul adevă rat al cuvântului . nu mai e cu putin ţă în România şi nu suntem utopi ş ti pentru a cere ceea ce n. Gianiilor . Aceasta am spus . Într .lui C.tradi ţ iile noastre. a că ror via ţă a fost corupt ă prin demagogie sau prin despotis m. adevă rate naturi de spioni şi de agen ţ i provocatori precum sunt oşii de regul ă . deş i tot organul ilustrului Costinescu are impru den ţ a de. nu mai poate exista aristocra ţ ie istoric ă în genera ţ ia a doua. patricianii pentru Roma sau pentru Vene ţ ia. cat ă să renun ţ e pentru secole înainte. Ea ră mâne un ideal de invidiat. pentru că nu e în interesul lor să în ţ eleag ă . coborându . întâi pentru că oamenii cu cari discut ă m. nu poate avea aristocra ţ ie.Românul" ne atribuie in specie că pentru România voim domnia unei oligarhii aristocratice . ei estrag bucăţ ele din articole ce n. Astfel pasajul privitor la aristocra ţ ie ca element de dezvoltare istoric ă se pune ală turi cu considera ţ iunile ce le facem asupra manifestului principelui Bulgariei.i facem abecedarul istoriografiei sau fiziologiei statului? Ar fi o misiune de dou ă ori ingrat ă . apoi pentru că.a putut nici naş te pe pă mânt american. un str ă in ca tat ă l d. a intrat în organism ul viu al unui popor. bulgarii şi sârbii n.am gândit vreodat ă de. precu m n. Se cere a fi istorică am zis noi.au putut pă stra o institu ţ ie proprie popoarelor celor mai libere şi epocelor celor mai libere.o discu ţ ie cu totul teoretic ă spusesem..ne noi chiar la nivelul lor intelectual şi copilă rindu . Dar.a. Ar fi absurd din parte . de exemplu.a propu ne un sistem care să învieze . Arti c ol u l a fo s t p u b l i c a t în Ti m p u l (VI) 18 8 1 . Anglia actual ă . cu indignare şi ru ş ine trebuie s. nu mai poate fi vorba de aristocra ţ ie istoric ă. daca nu pentru totdeauna. să . De aceea am repetat .au ajuns în toat ă cur ăţ ia lui şi de la care alte popoare. Bulgaria nu are. cu totul alte condi ţ ii de organizare social ă cere un stat fă ră trecut şi unul care are trecutul lui istoric. în cursul timpului ele n. Dar. 6 Mai ş i a fos t rep r o d u s sub titl ul Desvolt are a istoric ă de Gr. care ea îns ăşi n.ar voi să în ţ eleag ă . A.

sunt sili ţ i a vota o lege în contra str ă inilor sociali ş ti de vreme ce indigenii sociali ş ti ocup ă func ţ ii înalte. Eminescu se simte obligat să dea câteva lămuriri as u p r a me t o d e i de cerc e t a r e ş i fel ul ui cu m a exp u s fapte exacte şi a form ulat adev ă ruri generale. pururea reâmpros p ă tate de spiritul modern. se cutremur ă din temelii de o mi ş care social ă. e destul atâta . Eminescu rec unoa ş te că stilul acestora nu . pă streaz ă şi ast ă zi vechile sale forme istorice. vedem cavaleri de industrie îmbog ăţ indu . decorat cu Steaua României. tot astfel republicana şi egalitara Fran ţă . neavând o patrie hot ă rât ă .i eufemistic. Dup ă vehementa argumentare a teoriei pă turii superpuse. c. se poate improviza şi că putem scoate din pă mânt oasele Basarabilor spre a le da o nou ă via ţă. Şi când Epureanu a dat consiliului să u M. Acest problem social ar fi trebuit să . ca articol de fon d f ă r ă titlu. Vedem pe cucernicul Simeon. Cu totul altul e rolul monarhiei în ţ ara noastr ă . în Anglia sunt organele centrale ale Interna ţ ionalei roş ie. Cu acelaş i sistem oligarhic vedem Roma devenind imperiu. Artic ol u l e p u b l i c a t în Ti m p u l (VI) 188 1 . vedem oameni prin ş i în rebeliune făţişă devenind adiutan ţ i domne ş ti.au aş ezat deasu pra lui din secolul trecut începând .veacul al Xvii. Ei bine. Acestea dou ă nu sunt asigurate în dezvoltarea lor. Ba chiar membrii interna ţ ionalei de la noi.lea . dar absolutist . nici merit nici munc ă nu sunt considerate. ca inim ă este superior pă turii de parveni ţ i şi de scurs ă turi din câte ş ipatru unghiurile lumii cari s. Sale l. 1881) Metod ă ş i form ă .un cuvânt . generalisimul partidului şi nici pe guvernul.se peste noapte din ră scum p ă rarea drumurilor de fier. Cu toate acestea oricine va voi să defineasc ă marele mister al existen ţ ei va vedea că el consist ă în împros p ă tarea continu ă a fondului şi pă strarea formelor. un ora ş. Un stat mare şi puternic ca Rusia.i doare capul de aceasta. acest odium generis humani cum i. E îndeajuns daca sub ea se asigur ă înaintarea meritului şi a muncii şi dacă acestea se pun la adă post de escamotarea din partea Caradalelor şi Costine ş tilor. .a dat dup ă îndemn ul a o sum ă de deputa ţ i cari amenin ţ a u a nu voi să treac ă Milcovul daca e vorba ca samsarii din porturi şi declasa ţ ii cafenelelor din Bucure ş ti să determine şi pe viitor soarta acestei ţă ri. iar ignoran ţ a. Sarcinele de între ţ inere ale politicianilor de la noi diminueaz ă pânea de toate zilele a poporului de jos. în curs de o mie şi mai bine de ani. devenind putere.ar zice Tacit. de alalt ă ieri. s. ci cei scur ş i de ieri. Forme vechi. vedem pe al ţ ii vânând prin cotituri sub masca patriotism ului posturi la Casa ţ ie ori la drum de fier. substratul oligarhiei. felonia politică . senator şi om mare. N'a fos t rep r o d u s în nici o edi ţ ie a Jui Eminesc u afar ă de aceea a clasicilor comenta ţ i. In ce prive ş te forma dat ă articolelor. ajun ş i aci mini ş tri şi membri la Curtea de Casa ţ ie. De aceea o şi vedem ră mâind ca granitul . tot astfel Germania. epoca lui Matei Basarab. ce merit ă o chilie la m ă nă stirea Ocnei. ca inteligen ţă .i fie cunoscut regelui la venirea sa în ţ ar ă. şi pentru atâta numai se cere o reorganizarea socială. cari uzurpa ser ă pentru ei privilegiul de a fi ei singurii români. m ă rea ţă şi sigur ă în valurile adâncelor mi ş că ri sociale de cari statele continentale se cutremur ă . Astfel vedem cum Anglia. Şi to ţ i aceş ti parazi ţ i sociali. nefiind români şi singurii patrio ţ i. vedem Vene ţ ia. de munca modern ă . care stă în toate celea în fruntea civiliza ţ iei. care ca rasă . adesea de rangul întâi . dar spirit pururea nou. foarte mult. Chestia în disc u ţ i e i se pare lui Emine sc u prea serioa s ă pe n t r u a se recurge la cuvinte blânde ori la glum ă .ar fi că zut să cunoasc ă că nu oamenii lega ţ i de sute de ani de soarta acestui pă mânt şi a acestui popor pot fi inamicii lui. tr ăieş te Marx. 2 Sep t. nici pe poporul englez nu . vicleş ugul comun devin titluri de recoman d a ţ ie pentru înaintare în statul român. Dar se în ţ elege că nici prin gând nu ne trece a admite că aristocra ţ ia istoric ă. toat ă secta asta de spioni şi cavaleri de industrie. cost ă mult.

Adversarii no ş tri sunt naivi când cred că. d e s i g u r c ă a m fi m a i b l â n z i . p e n t r u c ă r u ş i n e a e u n s e m n d e p o s i b i l i t a t e d e î n d r e p t a r e . a d e văr u l s p u s de n oi r ă m â n e a c e l a ş p e n t r u t o ţ i . ci le. In Bucur e ş ti ş i pe mal ul Dun ă rei îns ă . o m o d ifică ? Acu m veni m la for m a în care sc rie m.se la o par t e încep u t u l în ed. Ne .i co n s t a t ă m bo a l a. Se zic e c ă ea ar fi exage r a t ă .a polemiza apoi cu . In realita t e stilul nos t r u nu este eufe mi s t ic.a calculat are idei fixe sau halucina ţ iuni ? Daca un nebun constat ă conform adevă rului că un perete e alb devine peretele negru pentru că nebunul i.. vorbe ş te de teorii boln ă vicioase ..am d e p r i n s a c ă ta p e n t r u oric e ide e exp r e s i a cea m a i exa c t ă p o s i b i l ă . Dac ' a m voi s ă gl u m i m . de medici speciali în privire .. de institute filantropice. prin diversiuni ce n. ei n u m a i sc a l p e l u l c h i r u r g u l u i . Astfel se 'ntîmplă şi în numă rul de sâmbă tă .. e n ă dejde s ă sc ă p ă m de dom nia noilor fanar io ţ i. dup ă procedarea tot atât de naivă pe cât de comun ă a ziarului .a r p ă s a d e a d e v ă r u l ce . e bun de legat şi de dus la Mărcu ţ a . Ră mâne mai pu ţ in adev ă rat ceea ce.au a face nimic cu obiectul în sine. Dar luc r u r il e la noi nu se petrec cu înc u n j u n r .am urmat. idei pe cari le împărtăşim poate numai în parte sau cu oarecari rezerve. Daca un nebun multiplică dou ă cifre corect este quo ţ ientul neadev ă rat pentru că cel ce.. dup ă Eminesc u. d e . Eminescu face un istoric al luptei între element ul istoric şi cel superpus şi'n vehemen ţ a sa îndeamn ă . lă sân d u . car e să însan a t o ş e z e cor p ul stat u l ui .a zis? Asta . Abia în 1921.. Că autorul acestor şiruri e nebun. O a r e s u p ă r a r ea bol n a v u l u i pe n t r u c ă . D i n s â m b u r u l ş i e s e n ţ a p o p o r u l u i te b r u e s ă ias ă p u t e r e a m e d i c a t r i c e a na t u r i i. şi de.Cată să spune m câteva cuvinte asupra metod ului de cercetare a cestiunii etnologice şi sociale pe care l.Românul". ca ale noastre. d a r r o m â n sa u st răi n.Independa nce roumaine". c'a r cu p r i n d e înj u r ă t u r i s u r u g i e ş t i . . Să presupune m că aş a ar fi.. ceea ce a zis import ă . precum şi asupra formei date acestor studii.. Dup ă Eminescu nu exist ă deosebire de rass ă între Rom â ni. lui Gr.am reprodus din alte ziare.am scris. d a c ă n u n e .a c e e a î n a d e v ă r n u ş ti m d e c e . î n c e l e n a t u r a l e î n d e o s e b i . create prin t ă i e t u r i . a m p u t e a s ă sp u n e m lucr u rile mai cu încu n j u r.1 z ic e m . Peucescu. Da r a c e a s t a li p s e ş t e c u t o t u l .a m vo r b i d e el e cu încu nj u r ?. Câ n d s ' a r p ă s t r a cel p u ţ i n a p a r e n ţ e l e . câ n d a m ve d e a c ă o a m e n i l o r d e ca r i vo r b i m le e r u ş i n e d e c e e a c e f a c .a atribuit o calitate ce i se cuvine ? Da r ne e s t e ci n e v a a m i c o r i a d v e r s a r . m e t o d u l n o s t r u e cel u r m a t în ş tii n ţ e în g e n e r e .i cestiunea. A fost reprod us sub titlul Pătura super pus ă .Românul" a contractat năravul de. Daca ceea ce.a ne atribui articole pe cari nu noi le.a zis autorul e adevă rat. la ins tituirea ordinului sfintei cânepe. s'a for m a t o ras s ă hibri d ă din care s'au recr u t a t con d u c ătorii ţării noastre.ne . sunt în stare a ne abate din calea noastr ă . 29 Iulie. nu cine a zis. Articol ul a fos t pu blica t f ă r ă titl u în Ti m p ul (VI) 1881.. 188 1) Pă tura superpu s ă . N e m ă r g i n i m l a c o n s t a t a r e a d e fa p t e exa c t e ş i la re z u m a r e a lor în a d e v ă r u r i ge n e r a l e . e t c. Ve d e m d a r c ă aci nu aju t ă alifia în d u l ci t o a r e a euf e m i s m u l u i . . Rassa aceasta se caracterizeaz ă prin sterilitate fizică şi intelectual ă . în care vedem că polemizeaz ă cu noi pe temeiul unui articol reprodus din ? şta" privitor Po .Timpul" combă tând . d e ac e e a t ă ie m în p u treju n e a bubei noast r e na ţ io n ale şi voim ca prot o pl s m a na ţ io n al ă să reîntregea sc ă golurile..

i st ă pâni .ar pă rea ră u de. Ce nume . Caradalele actuale. un alt grec.au fost români neam de neamul lor.aceea e destul ca aceş ti oameni să lipseasc ă de la guvern. E absolut aceea ş i ras ă . Fizic şi intelectual stârpituri .i am ă geasc ă şi să ajung ă a. ba le vedem aliindu . Ceea ce sunt pentru Moldova evreii sunt pentru Ţ ara Româneasc ă aceste venituri cari. nici o deosibire între rasa română din Muntenia. şi e o apuc ă tur ă de rea credin ţă de. român ul de oriunde începe a se sim ţ i str ă in în ţ ara lui proprie şi..se în Moldova cu evreii ca să paralizeze lupta de emancipare na ţ ional ă de acolo. Rosetti. C. dup ă a noastr ă pă rere. C. Abia la 1921 avem perspectiva că. Pherekydis ş. au precupe ţ it tocmai instinctele noastre na ţ ionale. un grec. vom fi exterminat pân ă şi urmele acelei domnii odioase. şi. Noi.A.un nou punct de vedere. nu putem corci stejar. guvernul i se pare tot atât de str ă in ca cel unguresc ardelenilor Po . nu e.a. Pe aceste producte de balt ă moldovenii 'i confund ă apoi cu popula ţ ia istorică a Ţării Române ş ti. chiar să vrea.al. demagogia României.se la discre ţ ia str ă inilor şi votându . formeaz ă naturalmente elementul de disolu ţ iune. căci nu sunt munteni. să . Abia atunci caracterul meschin. le. Ei cari n. nici patrie. Domnia fanariot ă şi scurgerea sistematic ă de stârpituri şi fali ţ i în şesul Ţării Române ş ti a ţinut 121 ani.le când pe Stroussberg.d. lipsit de onoare şi de curaj al acestor venetici se va fi adaptat caracterului inimos al na ţ iei române ş ti şi abia str ă nepo ţ ii Caradalelor vor putea fi români. Nu exist ă . Aceste elemente sunt cu mult mai numeroase în Ţ ara Româneasc ă decât în Moldova..am reprod u s.A. prin identitatea religiei. Rosetti. nu prin ora ş ele de la munte. Aprin ş i de. au ştiut să se strecure printre români. Aş adar: distinguendu m est. la Târgu . şi pe Carada.la antagonismul dintre moldoveni şi munteni. ca cel musc ă lesc basarabienilor . Pherekydis . Vedem bun ă oar ă pe.un C. Ceea ce însă nu e al nostru. nu pot să fie români.am vă zut introducân d în toate ramurile legi str ă ine neadap tate nici intereselor. din cea mai considerabil ă parte a Ardealului şi a Ţării Ungure ş ti.m. . Acestea sunt ră m ăşi ţ ele haimanalelor de sub steagurile lui Pasvanoglu şi Ypsilant şi resturile numeroase ale cavalerilor de industrie din Fanar. fie oricine altul. oricât neam sili. la Tîrgovi ş te. Carada. le vedem punându . nici na ţ ionalitate hot ă rât ă . Acestor producte de balt ă moldovenii le zic din eroare munteni. când ră scum p ă rarea. cari s.au prip ăşit în ţ ar ă de 50 ? 60 de ani încoace. Moldova. Dar cum o fi Carada.o instinctiv ă ur ă contra tuturor elementelor istorice şi autohtone ale acestei ţă ri. Dar în Bucure ş ti şi în ora ş ele de pe marginea Dun ă rii s.au furnizat genera ţ ia actual ă de guvernan ţ i. nici prin ţinuturile de acolo. înfiin ţ ân d o gazet ă . precum zice ? ş ta". care modifică esen ţ ial maniera de .a. Giani. sau de tranzi ţ ia printr . de ex. nici naturii ei. Toat ă spuma asta de fanario ţ i novisimi .i dau? Românul". şi numaidecât nu se mai simte nici o deosebire între român şi român. Din aceast ă semin ţ ie nou ă fac parte oameni ca Giani.au ivit un element etnic cu totul nou şi hibrid care ne.jiului ş. neavând nici tradi ţ ii. avem în privin ţ a aş a numitului antagonism dintre moldoveni şi munteni o pă rere proprie.A. dar şi aci ele se află mai cu seam ă în centrele şesului. Cariagdi. bazat ă pe observa ţ iuni etnologice. E un axiom în mecanic ă că efectul trebuie să fie egal cu cauza.a privi cestiunea. precum din salcie . prin o lung ă reac ţ iune a spiritului na ţ ional şi a puterii de asimila ţ iune a solului şi a rasei. Nu doar că ne.a ne atribui în total şi direct idei pe cari nu le împ ă rt ăşim decât în parte sau indirect şi cari au nevoie sau de . Rosetti. precum se află în sate în genere şi îndeosebi la Câmpulung .o rectificare. Serurie ş. cu absolut acelea ş i înclină ri şi aptitudini. De.a fi scris acel articol pe care l. pentru ca lucrul să le succead ă şi mai bine.

Calităţ ile morale şi intelectuale ale rasei au o însemn ă tate cu mult mai mare.a ne ră spunde.nainte. La 11 fevruarie 1866 învinge din nou elementul imigrat. ordinul Sfintei Cânepe spre a ridica la acelea ş i demnit ăţ i pendente şi pe grecul Serurie şi pe grecul C.i ridică aş ezate în afar ă . a arenda ş ilor bunurilor publice şi private.n vremea lui Tudor.A. Planta creş te la noi.am încerca se determin ă m exact timpul în care elementul autohton au învins pe cel imigrat. una cîte una. identic ă în toate ţă rile pe cari le locuie ş te. e momenta n a acestor din urm ă . Dar să nu desper ă m .un cuvânt a tot ce reprezint ă circula ţ iunea şi reglementarea vie ţ ii generale a ţă rii. sau a fost învins de el. distribuind cordoane la Caradalele din zilele lui. poimâni biserica şi şcoala. Na ţ ia româneasc ă n.a ferit de. precum vedem.avem decât poporul nostru propriu. în şcoalele noastre. distinguendu m est. Azi e limba. E o lupt ă comun ă . La 1821 începe reac ţ iunea elementului autohto n şi merge biruitoare şi asimilând pân ă la 1866. la zece nume. când asupra celor instinctiv str ă ine. Dar nu este încă şi nu are încă nici posibilitatea organic ă de.ar primi aş ternându . făcea un uz îmbel ş ugat de aceast ă plantă . Rosetti şi pe bulgarul Mihălescu şi toat ă semin ţ ia dominan t ă . lupta lui e dispropo r ţ iona t de grea.le flori şi covoare pe drumu ri. incapabil ă de adevă r şi de patriotism. Nu tă gă duim că foarte numeroase elemente s. dar acelea sunt intrate demult. ci imigran ţ i proaspe ţ i. cari sunt abia în genera ţ ia a doua. ră să rit ă din amestecul scurs ă turilor orientale şi occidentale . Avem apoi deasupra acestui popor o pă tur ă superp u s ă . a că ror limbă matern ă era încă str ă in ă şi cari s.o înn ă scut ă incapacitate de. rasa Caradalelor. aceast ă forma ţ iune hibrid ă se pretinde român ă ? Neap ă rat se pretinde. Aceast ă teorie am espus .atunci o oscila ţ iune . o mutare a punctului de gravita ţ ie când asupra elementelor instinctiv na ţ ionale. încă o dat ă . Limba singur ă nu constituie îns ă na ţ ionalitatea. . esploatat cu neomenie.are de gând încă să instituie . un fel de sediment de punga ş i şi de cocote. vedem pârghiile cari . afli abia unul românesc. a pensionarilor . Adu ş i la putere de Rusia.a fi român ă . Însă nu acestea domin ă .o în mai multe rânduri . pe care moldovenii din eroare o numesc munteni. Totul trebuie smuls din mâna acestor oameni c.au românizat.Lupta Moldovei contra numi ţ ilor munteni nu este deci îndreptat ă în contra elementelor istorice ale Ţă rii Române ş ti. de vreme ce aceş ti oameni au sprijin pe str ă ini.o parte rasa român ă . adormitul întru fericire.au asimilat pe deplin cu rasa român ă . va observa cu înlesnire că frânele st ă pânirii reale a scă pat din mâna elementului autohton şi istoric şi a încă put pe mâni str ă ine.un guvern compu s în cea mai mare parte din asemenea adun ă turi şi pentru un partid în care. popor cinstit.ar avea pretext să st ă pâneasc ă . dou ă . Şi Matei Basarab. căci altmintrelea n. dar ? Românul s.o sut ă . am zice: La 1700 învinge elementul imigrat prin domnia fanariot ă . cu trecutul ei.o pă să reasc ă neîn ţ eleas ă . cucerind bucat ă cu bucat ă bunurile lui na ţ ionale. capabil de adevă r şi de patriotism. scă zând numeric şi fă ră o con ş tiin ţă limpede de ceea ce trebuie să facă. ba chiar de dou ă sute cinzeci de ani. în privirea limbei. de. sus ţ inu ţ i azi de alian ţ a austro german ă . la care tot neamul românesc ia parte în mod instinctiv. Dac . Aş adar. dar victoria. pe când înlă untru n. precum i le aş ternea lui Matei Basarab la intrarea în Tîrgovi ş te. c. apar ă peste Olt ca. Apar ă ele în Moldova. pe care aceste stârpituri o pref ă cuser ă într . E o cestie foarte nepl ă cut ă pentr .a pricepe adev ă rul şi lipsi ţ i de posibilitatea patriotism ului: totul trebuie dacizat oarecum de acuma . Ar trebui numai niş te mâni vârtoase mocă ne ş ti cari să ştie s. Există şi de. Avem de . inimios .o întrebuin ţ e ze. a deputa ţ ilor. mâni va fi poate organiza ţ ia socială. să ră cit. ci în contra celor neistorice. Cine va face lista func ţ ionarilor mai cu seam ă înal ţ i. na ţ ia le. Deşi poporul român e numeros. pentru regularea acestui soi de st ă pânitori . Dar acest din urm ă element.

precupe ţ irea şi colportajul. Dacă am cerceta originea ofi ţ erilor de gard ă de la 11 fevruarie am afla că e str ă in ă. Marile fenomene sociale se întâmpl ă . Geniul neamului românesc e o carte cu şapte pece ţ i pentru genera ţ ia dominant ă . 1881) Problema evreiasc ă . deci s. cu tenden ţ e elementare de atrac ţ iune şi repulsiune . într . de aci nu urmeaz ă că putem suporta un element prea numeros. A face să nu existe aceast ă putere nu st ă în facultatea omului de stat. tot astfel nu ur ă putem sim ţ i pentr . căci mintea omeneasc ă veritabil ă stă în raport direct cu capacitatea de . . Sunt intelectuali şi fizic sterpi. pe când cu . N'a fost repro d u s încă în nici o edi ţ ie a lui Eminescu afar ă de aceea a clasicilor com enta ţ i. fă ră a fi. Istoria lui Tudor şi a lui Cuza ar ilustra aceast ă teorie.Românului" nu ne putem întemeia.saxon ă ca pe.i ur ăş te pe Evrei. căci am scăpat din vedere articolul în cestiune şi numai pe citatele . Noi zicem prin sterilitate fizică şi intelectual ă . deş i anglifica ţ i . fă ră claritate de vederi.o ordine cauzal ă tot atât de necesar ă ca şi evenimentele elementare şi daca nu putem zice că avem ur ă în contra ploiei . Ches ti u ne a princi pal ă e îns ă pent r u noi ca element ul române sc să ră mân ă cel deter mi na n t. nici pricepere pentru geniul lui. Prieteno ş i .Apărătorul". Izraeli ţ ii în num ă rul în care sunt ast ă zi constituie o putere de a cărei ac ţ iune cat ă neap ă rat să se ţ ină seam ă . Evreii cons t i t u e o put e r e ş i aceas t a ar put ea s ă devin ă în adev ă r folosi t o a r e pri n t r ' o bu n ă orga ni z a r e soci al ă a ţă rii noas t r e. chiar când cade prea mult ă . La ei mintea e substituit ă prin viclenie.. tot astfel poporul românesc simte instinctiv că e dominat de oameni cari se pretind numai români. 17 Decembrie. de provenienţă transda n ubian ă . îi tr ă deaz ă . Emine s c u nu . Articol ul a fos t publica t f ă r ă titl u în Ti m p ul (VI) 1881. să poarte urm ă rile nefaste ale persecu ţ iilor ce izraeli ţ ii au avut a le suferi de la al ţ ii..a pricepe în mod dezinteresa t un adevă r. cam eufemistic. sunt catâri în toat ă privin ţ a. fie de caracter. dup ă a noastr ă pă rere.Dar care . fie intelectual ă . precum nu poate cineva desfiin ţ a Dâmbovi ţ a ori Ialomi ţ a. Oameni ce lingu ş eau a împ ă rt ăşi ideile acestor spirite cu totul lipsite de viclenie. lipindu . Precum cel ţ ii Irlandei . Viclenia e un semn de slă biciune. cu specula mai ales. simt domina ţ iunea anglo. cestiunea nu poate fi decât a o face în adevă r folositoare. Ca slă biciune de caracter e de citat falsitatea .Apărătorul''' pare a fi având despre partidul conservator. Fără îndoial ă lupta aceasta e purtat ă în mod instinctiv. nu aceia cari ar fi avut curajul de ..i semnul prin care se disting aceş ti oameni neasimila ţ i . începând cu fiul unui făclier grec de la Botoş ani şi urm ă rind toate numele. da r nici nu poa t e privi nep ă s ă to r cum un elem e n t para z i t a r per s e c u t a t aiurea vine la noi şi tr ă ie ş te din specul ă ş i colpor t a j. Alte popoare i. şi cari n. Sau nu produc copii defel sau produc stârpituri menite la o degenerare gradat ă şi la stingere în genera ţ ia a treia ori a patra. Noi voim statul românesc na ţ ional.a li se opune pe fa ţă. de popula ţ iunea de ras ă ? Cerem a se constata aceasta în toate punctele.a contractat anume apucă turi economice ce nu ne convin.o fi zis . ei ur ă sc în realitate orice putere superioar ă .o domina ţ iune str ă in ă de rasa şi înclina ţ iunile lor. Dar totodat ă nici o minte serioas ă nu poate pretinde ca poporul nostru. Precum un râu de munte îneacă nefiind supus voin ţ ei determinan te a omului.au oprit de la meş te ş uguri. nu statul cosmopolit.au nici milă de el.. sub persecu ţ iile altor popoare. Constat ă m apoi la ele simptome permanen te de slă biciune intelectual ă .au dedat cu nego ţ ul şi. ci în producerea de valori de loc şi de timp numai.Românul" ne face o imputare gravă din buna opinie pe care ziarul izraelit . neajungân d acesta. dar daca a luat act de repetata noastră declarare că nu urâm pe evrei desigur de adevăr a luat act.un eveniment atât de elementar ca imigra ţ iunea în mase a unui element etnic care . Nu ştim ce. precum se nume ş te. a că rui ocupa ţ iune de că petenie să nu consiste în produc ţ iune de valori intrinsece . sau contra ninsorii .se şi mă gulind pe oricine de care au trebuin ţă . cel nevinovat în chestie.

nu America dun ă rean ă .se cu statornicie punctul de plecare al statului na ţ ional. Cestiunea de că petenie pentru istoria şi continuitatea de dezvoltare a acestei ţă ri este ca elementul românesc să ră mâie cel determinan t. numai a român nu. astfel şi un element etnic care ar lăsa curs liber numai instinctelor sale ar fi periculos. atunci are poate cuvânt .nii Mandelbaum şi Rosenbluth pot fi atât de români ca şi Giani. am trebui sã protestã m. intelectual ă şi moral ă . Un asemenea sistem precum îl descrie Laing că exist ă în Danemarca bun ă oar ă ar ocupa bra ţ ele. ar învăţ a poate mai mult şi ar cânt ă ri cu mai mult scrupul valoarea sa proprie. a neam ţ . cu vremea. mă n ţ inându . a ţă ranului.e Mandelbaum . înclină rile lui oneste şi generoase. sau daca într . bunul lui sim ţ . Arta de stat a d. sub domnirea altor idei.un mod folositor şi lor şi semenilor şi s. într ... nu meri pă dure ţ i . care . Aş adar ce ne imput ă foaia guvername n tal ă ? Că nu punem pe românii . Astfel d. Dar . în ce mi.e Pherekydes? Că unul o fi originar din Tarnopol . aş adar ă m ă suri interne. Noi credem că. unui sistem de armonie a intereselor. O serioas ă reorganizare socială şi apă rarea meserielor de concuren ţ a articolelor gata importate din str ă in ă tate.acuma ar fi poate în stare de. Rosetti a consistat din contra a face pe român să semene cu orice parte a str ă in ă t ăţ ii mai mult decât cu el însu ş i. . combinate cu alte vederi de politic ă economic ă decât ale absolutului liber schimb cari au domnit pân .Românului" mai presus decât pe cei cari aspir ă a deveni poate mai buni români decât cei de sus? Că nu punem Caradalele mai presus de Mandelbaum ori Feigelstock ? Pentru că au nume str ă ine? Egal de str ă ini ca origine.lui Jules Allix asupra . Daca . ai cauzei na ţ ionale a unei rase str ă ine celei române. căci ce mi. ce mi. vestitele izvoare de învăţă tur ă pentru demagogia roş ie care ne guvernea z ă . Dar daca crede cã procesul de asimilare se va face cu mai multã cruþare ºi siguranþã sub domnia unor vederi conservatoare.albia regulat ă el poart ă vase şi devine un izvor de înavu ţ ire pentru câmpiile ce le petrece. . pe când abă tut în albia unei munci liniş tite şi productive ar deveni folositor patriei lui adoptive şi. .e preferabil unul celuilalt? Ba cine ştie? Poate chiar presupu s ul Mandelbau m ar fi mai exigent fa ţă cu sine însu ş i pentru a aspira la portofolii ministeriale decât Pherekydes. c.roman ă . a englez. e mai mult ori mai pu ţ in indiferent daca oamenii cari supu n dezvoltarea lor proprie dezvolt ă rii na ţ ionale a României sunt în orice caz de origine pur ă traco . Voim ca stejarul stejari să produc ă . noi nu gă sim nici un cuvânt pentru a decerne superioritatea unuia sau celuilalt. am lunecat deja pe un teren str ă in discu ţ iei.ar înlă tura gravele neajunsuri ale dispropo r ţ iei de azi dintre clasele produc ă toare şi cele consuma toare. să semene a francez.a ocupa bra ţ ele şi inteligen ţ ele celei mai nou ă imigra ţ iuni cu o lucrare mai folositoare şi mai spornică decât precupe ţ irea spirtului .n ultima linie nu se poate face decât în detriment ul să nă t ăţ ii şi bunei stă ri a celei mai importa nte pă r ţ i a poporului românesc.Apă ră torul" ar vrea să ne facă amici ai cauzei izraelite ca atare.Melcilor simpatici". ca el să dea tiparul acestei forme de stat. că în locul speculei poate veni industria şi anume industria aceea care întrege ş te activitatea agricol ă şi st ă în legă turi cu ea. altul din Epir. pân' acum improductive. Dar pentru o asemenea reorganizare să nă toas ă se cere un bagaj mai mare de idei decum [î]l dau articolele foilor politice din Paris şi conferin ţ ele d. ar ţine poate la pă mântul ei sfânt tot cu atâta tragere de inim ă ca şi urma ş ii acelor ră zboinici pă stori cu puternice şi încă pă toare cranii cu cari Radu şi Drago ş au cuprins câmpiile Moldovei şi ale Ţă rii Române ş ti. egal de improductivi ca elemente economice şi de . Carada ori Pherekydes. Voim statul na ţ ional. ca limba lui. nu statul cosmopolit. E însă pentru noi sigur şi net ă gă duit că actualul sistem de exploatare economic ă poate face loc..lui C. A. pân ă a râvni atât de sus.un num ă r de cazuri aceasta origine nu este atât de proprie.o valoare social ă egală.un cuvânt geniul lui să ră mâie şi pe viitor norma de dezvoltare a ţă rii şi să pă trund ă pururea aceast ă dezvoltare.

să ră spunz ă la trebuin ţ ele noastre şi să fie în raport atât cu datinele şi cultura noastr ă cât şi cu mijloacele noastre de aplica ţ iune. Toate cestiunile rezumate în ră spuns ul prezintat de d. Acum însă când preocuparea cea mare a românilor s. pe care d.au avut nici timpul. Şi în adevă r partidul conservator a sus ţ inut totdau n a că orce sistem de organizare .şi redobân di indepen de n ţ a România a negles prea mult aceast ă parte a activit ăţ ii publice. de la 2 decemvrie al ? Timpului" ră spuns ul prezintat de d. nici liniş tea de spirit necesare ca să creeze un sistem de organizare care să izvorasc ă din studiul profun d şi con ş tiincios al trebuin ţ elor noastre locale şi care să fie potrivit cu puterile intelectuale şi cu mijloacele de avu ţ ie ale popula ţ iunilor noastre. încă din ziua proclam ă rii regatului. ba încă avem prea multe. Maiorescu la mesajul tronului au fost dezb ă tute în sânul partidului. n. legi de organizare interioar ă avem destule. Maiorescu la mesajul tronului în numele minorit ăţ ii conservatoare a Camerei. Organizarea trebuie să ţ inteasc ă ocrotirea element ul ui băş tina ş şi na ţ ional. Nu e vorba. Articolul e un coment ar în marginea progra m ul ui cuprins în ră spuns ul lui Maiorescu la mesagiul Tronului. O adev ă rat ă organizare intern ă trebu s ă decurg ă numai din nevoile imperioase ale ţă rii şi s ă se bazeze pe respect ul pactului funda m e n t al care . Am publicat în no. Şi de aceea. Carp a conceput ideea de a întruni într .i Constit utia.a formulat şi le. Şi cu atât mai mult ne felicit ă m de aceasta cu cât cea mai mare parte din ideile exprimate în document ul de care vorbim nu sunt decât accentuarea în mod mai practic a ideilor ce a propagat totdeuna partidul conservator şi oarecu m dezvoltarea ideii conservatoare însăşi.un mod sistematic câteva din ideile funda ment ale ce s. Adevă rul este că în lupta ei secular ă pentru a. În ţ ara noastr ă avem prea multe legi copiate dup ă str ă ini. şi a fost reprod u s sub titlul Progra m de refor me de Gr. 64).a terminat. a că utat să demons tre necesitatea unui program complet de organizare în noul stadiu în care intra România. men ţ ionat ă . că utând a le localiza pre alocurea. Maiorescu le.1881) Program de reforme. de alt ă parte. instruirea unei administra ţ ii cinstite. prin intrarea României în concertul european. Acestea nici nu se pot aplica în întregime. nr . este timpul să ne ocup ă m mai serios de cestiunile cele grave ce ridică organizarea noastr ă din întru. partidul conservator a cugetat să puie în vedere ţă rii un progra m complet de organizare interioar ă care să procead ă din nevoile noastre. îndat ă dup ă proclamarea regatului. preocupa ţ i cum au fost pân ă acum de ideea cea mare a emancip ă rii na ţ ionale. Articolul a fost publicat în Timpul (VI) 1881. 6 Dec. reprimarea imediat ă a unor abuzu ri care de mult candalizea z ă ţ ara şi o economie în ţ eleapt ă a banului public. dar bă rba ţ ii no ş tri de stat. Peucescu în ed. iar când sunt aplicate determin ă organiz ă ri costisitoare.a prezintat la deschiderea primei sesiuni parlamenta re a regatului român.au agitat între membrii partidului ce reprezint ă m . aceast ă organiza ţ iune este prea costisitoare. Şi un articol publicat în coloanele acestui ziar (la 21 martie 1881. Nu putem dar decât să ne felicit ă m că d. din fericire. Acest ră spuns cuprinde un program aproape complet de organizare interioar ă şi vine în momentul cel mai priincios spre a chema activitatea Corpurilor legiuitoare asupra cestiunilor celor mai importante ce ar trebui să le preocupe. Şi de aceea pân ă acum mai mult am copiat legi de organizare str ă in ă. Şi dou ă neajunsuri însemnate au izvorât din aceast ă organiza ţ iune prea complicat ă : de o parte multe legi nu se pot aplica decât foarte ră u. iar.

credem că e bine să aducem aminte acestui Parlament care îşi începe lucr ă rile sale ceea ce zicem în program ul partidului conservator în 1880. Va să zică. Şi de aceea încă demult partidul conservator s. o adevă rat ă plagă socială. Vom discuta dar împreun ă cu to ţ i acei ce primesc aceste idei eminamen te conservatoare mijloacele practice de a ajunge la scopul dorit. şcoala şi căile de comunica ţ iune. . ale industriei şi comer ţ ului. iar de alta. de la cari am fost distra ş i prin evenimentele esterioare şi de a lă muri ideile partidelor şi a împr ăş tia nedomiririle cari au fost şi sunt sprijinul principal al partidului liberal. democra ţ ia în sensul cel adevă rat al cuvântului . Şi ţinta noastr ă a fost totdauna conservarea elementului na ţ ional şi ocrotirea acestui element contra concuren ţ ei escesive şi a propriei lui neprevederi . deoarece sporirea impozitelor a ajuns să ating ă chiar for ţ ele productive ale ţă rii şi asemeni dorin ţ e se traduc neap ă rat prin noi sarcine. reprezent a ţ iu nea ţă rii prin patru colegii electorale. În special în ce prive ş te magistratur a. să aduc ă la picioarele tronului plângerile ce se ridică din toate pă r ţ ile ţă rii contra administra ţ iunii guvernului de ast ă zi. conservarea meseriilor în mâna meseria ş ilor români. acum când are ocaziunea de a vorbi în mod solemn cu regele. Dar. Fiece zi care trece ne convinge mai mult că aceasta trebuie să fie ţinta suprem ă nu numai a orică rui conservator. formula în care d. noi credem că este un bun început pentru activitatea parlamentar ă a acestei sesiuni. Acesta [a] fost şi este punctul nostru de plecare. ca să poat ă să îndeplineasc ă bine pre cele esen ţ iale: biserica.interioar ă în ţ ara noastr ă trebuie să ia ca punct de plecare Constitu ţ iunea noastr ă însăşi. Ca să poat ă elementul nostru românesc să iasă înving ă tor din lupta cea mare pentru existen ţ a na ţ ional ă ce ni se impune. care însemnea z ă predo m nirea inteligen ţ ei în afacerile politice şi dreapta cump ă nire a tuturor intereselor în Corpurile legiuitoare. de o parte monarhia constitu ţ ional ă şi egalitatea tuturor înaintea legii.lui Maiorescu. Conservarea mai cu seam ă a propriet ăţ ii mici în mâna proprietarului român. aş a de abil în a turbura apa şi în a calomnia pe adversarii săi. Constitu ţ iunea în întregul ei. Acestea fiind ideile funda me ntale ce se esprim ă în documen t ul de care vorbim. Nu mai pu ţ in credem că este de datoria minorit ăţ ii din Camer ă şi Senat. Nu mai pu ţ in partidul conservator a semnalat totdau na ră ul ce. şi a propus ca instruc ţ iunea public ă să îndrepte ze for ţ ele vii ale na ţ iunii că tre ocupa ţ iunile. Maiorescu a rezu mat credin ţ ele partidului conservator este cea mai nemerit ă şi o adopt ă m fă ră nici o adă ogire şi fără nici o restric ţ iune.a ridicat contra direc ţ iunii ce se dă tinerimii în şcoalele noastre. aş a de bogate şi aş a de necesare în organizarea societ ăţ ilor moderne. dintre care mai întâi pe cele propu se în proiectul de ră spuns al d. a cerut stabilitatea pentru to ţ i.l aduc fluctua ţ iunile politice în buna administrare a ţă rii şi a cerut ca func ţ ionarii administrativi să prezinte garan ţ ii serioase de aptitudine la intrarea lor în func ţ iune. dar. că adică trebuie să înfrân ă m deocamd at ă orice dorin ţ e de îmbun ă t ăţ iri şi întreprinderi costisitoare. mijloacele protectoare nu sunt fă ră îndoial ă decât un ajutor vremelnic : ridicarea nivelului intelectual şi dezvoltarea activit ăţ ii şi a bogăţ iei sunt mijloacele fundame ntale. dar a orică rui român care vrea să aibă o ţ ar ă româneasc ă . pe lângă aceste idei de organizare interioar ă . El va avea îndoitul folos de a chema aten ţ iunea publică asupra cestiunilor de îndreptare interioar ă . De aceea am cerut totdauna simplificarea mecanism ului nostru administrativ şi credem că e bine să se împu ţ ine ze mai ales atribu ţ iunile comunei rurale. care a creat şi creeaz ă pe fiecare zi un fel de proletariat al condeiului. odat ă intra ţ i.

nu e în stare a pricepe termenii tecnici cu cari opereaz ă şi. Asemenea afirm ă ri nu se discut ă . are numai ră ul civiliza ţ iei şi ră ul barbariei.românul ".Lumea este scandalizat ă de îmbog ăţ irea aş a de repede a câtorva din cei ce au mai multă ac ţ iune asupra guvernului ţă rii! Abuzurile şi deş an ţ area au fost denun ţ ate în public chiar de că tre pre ş edintele Consiliului de Miniş tri şi de pre ş edintele Camerei legiuitoare.barbaria nu . forme.şi încoard ă toate puterile spre a ajunge. adesea supersti ţ ioase . Civiliza ţ ia adev ă rat ă a unui popor consist ă nu în adoptarea cu deridicata de legi. Peucescu în edi ţ ia men ţ ionat ă . Niciodat ă .semibarbar " şi nu .barbaria. defectul acestei stă ri intelectuale. Dar când el admite de la alt popor numai ştergerea credin ţ ei formale. că e o jum ă tate de civiliza ţ ie. 25 Oct. care nu cunoa ş te termenul . Hot ă rît că nu se discut ă ceea ce zice ? Românul". Eminescu arat ă că semi . el ră mâne şi fără una şi fără alta.i întrebuin ţ ea z ă pe dos. de şi primitivă poate.a vedea în materii religioase. de coru p e r e moral ă .i un pas de la bar ba ri e la civiliza ţ ie. a devenit semibarbar . Acest pas fă cut spre civiliza ţ iune şi aci vorbim în teza pretin ş ilor conservatori în loc de a. Când el. fă ră a învăţ a cum să devie el însu ş i în stare de. adică pe jum ă tate barbar. cump ă r ă obiectele gata de la str ă ini.rea nat u r a l ă a facul t ăţ ilor noa s t r e. se 'n ţ elege . este corumperea unui popor primitiv prin viciile unei civiliza ţ ii str ă ine. e semibarbar. e un ră u mare.avem temeinic şi serios în trecutul nostru. pentru epoca din urm ă a istoriei ţă rilor noastre.a întins repede pân ă în cele din urm ă strate ale societ ăţ ii. se 'n ţ elege . e nefericirea poporului român.. . 1881) Semi. şi. Şi cu toate acestea demoralizarea [î]şi urmeaz ă cursul. A fost publicat sub titlul Semi barbaria de Gr. . se schimb ă în convingeri morale. un regres . e semibarbar. Un popor barbar e bun ă oar ă religios.i o stare de degr a d a r e. credin ţ ele formale.românul " în semibarbaria " lui are.Pseudo . ? Pseudo . Civiliza ţ ie adev ă rat ă ne treb ue nou ă ca nea m. Civilizarea lui religioas ă adev ă rat ă vine atunci când . Semibarbaria e o stare de degradare. Noi nu avem înc ă o civiliz a ţ i e ş i pe n t r u a o for m a t re b u e s ă plec ă m de la ceia ce.. activitatea lui economic ă să nă toas ă . nici am putut afirma vreodat ă platitudinea că semibarbaria e un pas spre progres. fi un bine. că ci lumea . prin progresul lent al propriei sale maniere de. Cerând dar o bun ă organizare în întru nu trebuie să pierdem din vedere că legile cele mai bune nu pot da decât rezultate rele în mâni deprinse a le viola şi că. fă ră propor ţ ie de rea fa ţă de civiliza ţ ia adev ă rat ă . ş i aceast a nu poate veni decât prin desvolt a . o economie în ţ eleapt ă şi o administra ţ ie onest ă pot ajuta la năl ţ area claselor muncitoare şi la ocrotirea lor. că e o stare de semibarbarie de o sut ă de ori mai rea decât barbaria adevă rat ă . pe jum ă tate civilizat. spre civiliza ţ ie. de vreme ce nici am zis. dă urm ă torul în ţ eles cuvintelor noastre: Poporul (spun conservatorii) au făcut un pas spre progres: din barbar acum 50 ? 60 de ani. ci . oameni înfiera ţ i de opinia publică stau în capul departa me n telor şi în capul jude ţ elor şi exemplul dat de sus s. Articol de fon d f ă r ă titlu în Tim p ul (VI) 188 1.a le produce. în loc de a da dezvoltare propriei sale munci. la civilizare ţinteş te şi.ntreag ă spre civilizare merge. meseriile lui. mai mult decât cele mai bune legi.i ştie însemn ă tatea. Am ară tat în unul din numerile trecute cauzele cari ne fac a stabili. Un popor barbar îşi are industria lui de casă . fă ră a o înlocui prin convingerea moral ă şi religioas ă .

a propriilor facult ăţ i ale sale. accesibil ă tuturor oamenilor în acelaş grad şi în acela ş chip. organic ă sau necesar ă . una italian ă . dup ă date statistice autentice.au a face nimic cu dezvoltarea general ă a lucrurilor. un regres . la elementele lui bune. dar ele nu mai sunt slave. sinonim ă cu libertatea de. Poate că popoarele slave ale nordului şi mijlocului Germaniei sunt mai civilizate . Emi nescu arat ă că Evreii în ţ ara noas tr ă sunt uni element parazit. etichete .. una german ă . trunchiul. ci e o boală . incapabil ă de a..o. Ei trebuesc sili ţ i la munc ă .institu ţ ii. Barbarie şi civiliza ţ ie stau laolalt ă în raportul în care st ă ghinda stejarului cu ră dă cinele . Eminescu m ă rturise ş te că nu are ură îm po t r iv a Evreilor. institu ţ iunilor str ă ine. Dacă pe acest pă mânt va exista vrodat ă o civiliza ţ ie adev ă rat ă va fi aceea ce va ră să ri din elementele civilizatorii vechi. Pro forma independe n ţ i. Semibarbaria nu este dar un progres. e o boal ă produs ă prin mediu str ă in. dar c ă nici nu poa t e iubi un elem ent para zi t a r venit la noi din cauz a pers ec u ţ iilor din alte părţi şi deprins cu specula.oameni" azi decât sub hanii lor.şi aleag ă mijloacele necesare. nu din maimu ţ area obiceielor str ă ine. ci de la barbarie la civiliza ţ ia adev ă rat ă . în adâncime proprii. Nu exist ă însă o civiliza ţ ie român ă şi. de ş i în ea intr ă o mul ţ ime de elemente comune şi altor popoare. căci asta e o trecere spre ră u. ? Românul" mai pretinde că barbaria actual ă ne. libertatea popula ţ iunilor noastre este. o stare de slă biciune şi de mizerie. ci fiecare popor ]î]şi are civiliza ţ ia sa proprie. plă tim un tribut de sute de ori mai mare decât cel vechi. la libertate şi la con ş tiin ţ a de sine. Deci orice civiliza ţ ie adevă rat ă nu poate consista decât într .a pricepe poporul nostru.a muri de mizerie. ci un regres din punctul de vedere na ţ ional şi politic. să nă toase.a fi al unui alt popor. Numai elementele pro ductive merit ă s ă fie încet ăţ enite. Na ţ ionalitat ea noas t r ă î ş i are dre p t u r i l e ei în ă sc u t e ş i în ap ă ra r e a lor e liber ă s ă . Iată lucruri ce le tăgă duim. la munc ă muscular ă . ră sare civiliza ţ ia adevă rat ă a unui popor barbar. nici salcia pom. ci de perfec ţ ionarea şi completarea vechilor şi propriilor începuturi de legisla ţ iune şi via ţă juridic ă. la producfiune. Popula ţ iile tatare ale Rusiei sunt mai civilizate ca . ele sunt cu totul individuale şi n.. decrepitudinea ce s. progresul şi averea se află în realitate nu la elementul care etnic şi istoric e singurul element în adevă r românesc. nici Caradalele români. Dar nu mai sunt tatare.l iubi. Semibarbaria e altceva. la progres şi la avere. au pierit în poporul a că rui civiliza ţ ie au primit . organic ă a propriilor puteri. creş terea ulterioar ă . una englez ă . Ea consist ă în dezvoltarea natural ă . Există deci o civiliza ţ ie francez ă . ele au pierit ca existen ţă proprie din momentul în care au primit modul de. la acea pă tur ă superpus ă de popula ţ ie str ă in ă incapabil ă de . Discut â n d as u p r a probl e m ei israelite la noi. românii ? Românului".ar produce plantând un stejar la loc băltos şi ml ăş tinos şi supu nâ n d u 'l la regimul salciei comune. proprii de dezvoltare.ca oameni" decum erau în starea primitivă. ci la . haine str ă ine. dac ă sunt începuturi. nu de traducerea de legi str ă ine atârn ă civiliza ţ ia juridic ă. Din ră dă cini proprii. Trecerea adevă rat ă nu e de la barbarie la semibarbarie. 1881) Teoria compensa ţ iei muncei.o par ţ ial ă întoarcere la trecut. Nu de greco bulgara sub ţ ire şi nazalizat ă a secolului fanario ţ ilor se va lega progresul limbei noastre. Semibarbaria nu este o stare. Nu exist ă o civiliza ţ ie uman ă general ă . limbelor str ă ine.a dus în aş a scurt timp la indepen de n ţă şi la regat. .. Ei. ci de începuturile să nă toase ale unui Urechi sau Miron Costin.

ea pă r ă se ş te rezerva ce şi.au corupt.a atinge punctul care .Cump ă na" zice că toate ţă rile au pe evreii pe cari . evreii se prezint ă ca un element parazit de mijlocitori . Iată punctul important al discu ţ iei. cea intelectual ă în facilitarea produc ţ iunii acestor obiecte. domne ş te cea mai mare să răcie. primind colonii de puri consu mato ri improductivi . colportajul trebuiesc m ă rginite la strictul necesar. ci dau na ş tere patimelor rele şi viciilor. România. venirea evreilor în ţ ara noastr ă a fost cauzat ă prin necesit ăţ ile economice ale genera ţ iei trecute. Atunci se vor dezna ţ ionaliza de sine sau vor emigra. de caracter femeiesc oarecu m. La noi. ca în toate ţă rile.A. l. la apari ţ iunea ziarului . meseria ş ului. ei. de fon d f ă r ă titl u. Rosetti.au câş tigat importa n ţ a actual ă. . la munc ă muscular ă . La munc ă Caradalele. N'a fos t re p r o d u s înc ă în edi ţ iile lui Eminesc u afar ă de aceea a clasicilor com enta ţ i.a se feri de Stalele Unite.o mai mult. dar toate foile europene sfă tuiesc pe speculan ţ i de. Nu dezna ţ ionaliza ţ i trebuiesc evreii.lui C.Articol publicat în Timpul (VI) 1881.l scumpe ş te în aceea ş i mă sur ă în care . Teoria socială a compensa ţ iei fiind a noastr ă şi neaflîndu . în urma miş că rii antisemitice şi a circul ă rii d. intelectual şi material egal de sterpe. Scris ă într . dar la munc ă şi evreii. munca trebuie să determine mersul societ ăţ ii şi înaintarea pe scara social ă.Cump ă na". Ele nu dau subsisten ţă decât emigrantului produc ă tor. în loc de . la produc ţ iune. de la traficul viciilor şi slă biciunilor. N. Trebuie să li se îngreuie parazi ţ ilor de tot felul meseria lor. ne. a că ror activitate.au adus poporul la sap ă de lemn.. ci sili ţ i.a iefteni schimbul de producte. iar pân ă atunci cat ă să fie înlă tura ţ i absolut de la esploatarea claselor muncitoare.o impusese ..se în nici un manual de politică . şi arat ă arama şi. Unii imigra ţ i din Rusia şi Austria. absolut strică cio şi în toate ţă rile. de aceea şi vedem că. Din acest punct de vedere vânzarea de rachiu de cucut ă prin sate şi colportajul nu ni se par nici a fi produs obiecte de utilitate. nici a fi înlesnit produc ţ iunea prin o mânuire mai inteligent ă a instru me n t ului de munc ă . că. pân ă ce.i merit ă . Noi tă gă duim aceasta. foaia s..i vom gă si nici ca muncitori în fabrici. ne credem în drept a o esplica. Am cunoscut evrei cari au emigrat din Austria în America. prin serviciile ce le. Au oferit deci o compensa ţ ie pentru munca na ţ ional ă ce i. egal de str ă ine. Oricât de mul ţ i ar fi într .a ferit pân ă acum de . Numai noi observase m. Mai mult: evreii par în genere incapabili de munc ă industrial ă .l monopolizeaz ă în mânile lor. pe cari le ignor ă m . şi. cum am zice. Aceste dou ă elemente. Dup ă .n sfâr ş it .au adus acestei genera ţ ii. prin o strict ă organizare economic ă .o fi durut . al ţ ii veni ţ i din Turcia au avut o influen ţă dezastroas ă asupra dezvolt ă rii materiale şi intelectuale ale ţă rii noastre. Compensa ţ ia nu se dă de că tr ă o clasă sau de cătr ă un om decât prin munc ă intelectual ă sau muscular ă .a sus ţ inut. A fost inept a crede ceea ce unii credeau. iar de acolo au venit în .Cump ă na". nici în ateliere. Munca muscular ă consist ă în producere de obiecte de utilitate necontestat ă . ţă ranului. nici Caradalele noastre. deci şi România. escep ţ ie făcând de meserii foarte uş oare. Nu specula.am meritat prin nimic nici pe evreii no ş tri. oriunde se află în num ă r mare.. Omul fă ră meserie piere acolo. inep ţ iile ei. Ei sunt . Fără îndoial ă că suport ă m urm ă rile genera ţ iei trecute.un oraş .au . că foaia aceasta e redijat ă de tineri izraeli ţ i.şi dă în petec. 20 Octom b rie cu ar t.o limb ă româneasc ă deosebit de bun ă şi c. l. nu calit ăţ ile. le încurajeaz ă şi le satisfac . Nego ţ ul cu bă uturi spirtoase. căci foarte pu ţ in ne pas ă daca o întreag ă ras ă consuma toare şi improductiv ă va vorbi sau nu române ş te. Şi în Statele Unite imigreaz ă oameni. Costine ş tii şi Mihăleş tii. se spore ş te avu ţ ia şi puterea de munc ă a ţă rii. dar păcatele.. la munc ă . ca element comercial. nu. îl scumpe ş te în mod artificial şi. Ei nu împlinesc necesit ăţ i.o inteligen ţă cald ă .

precum au adus la sap ă de lemn pe ţă ranul din Gali ţia. tot atât de nes ă n ă toas ă precum e a noastr ă ast ă zi şi vor nă pă di asupra ei. Mediul social însă permite ieşirea la suprafa ţă num ai a element elor dec ă zute.încet şi. Dar pentru sanificarea noastr ă e necesar ca să dispar ă din via ţ a public ă elementele parazite transda n ubiene. Nu se poate zice despre viile de Cotnar că merit ă filoxera .m. nu pentr u câ ş tig. Invazii de armate str ă ine şi invazii de parazi ţ i str ă ini sunt nenorociri pe cari o ţ ar ă nu le merit ă . România. t e o r i a a p r o d u s o im p r e s i e p e n i b i l ă a s u p r a celor atin ş i de ea. Aş a ar fi trebuit să ră mâie totdaun a. Breasla aceasta avea dreptul public al orică rii alte bresle şi. Noi nu urâm pe evrei.a fi. Practici în ţ ara noas t r ă sun t nu m ai liberalii care prin nego ţ de palavre se îmbog ăţ e s c ş i parvin. nici o arm ă nu este rea întrebuin ţ at ă la timpul cuvenit. a căror vină publică e dezorganizarea actual ă . membrii comunit ăţ ii economice nu se că puteau înmul ţ i peste trebuin ţ ele reale. dacă e vorba de pă strarea rasei române pe acest col ţ de pă mânt şi de înt ă rirea caracterului ei şi a felului ei de. dar trebuie să le suporte dac ă e mică. Alegerea armelor şi mijloacelor atârn ă de timp şi împrejur ă ri. Eminescu crede în adev ă rul teoriei atât de adesea sus ţ i n u t e de el ş i ne sp u n e c ă toc m a i fiindc ă . Teoria are îns ă înse m n ă t a t e a ei. precum tineri învăţ a ţ i. căci pune în eviden ţă faptul că pentru conservatori pri nci piile sun t mijloc pen t r u p ă st ra r e a pre d o m i n ă rii rasei româ ne.ş i pri m e a s c ă soa r t a şi carac t e r u l de la elementul istoric. el nu trebue s ă devin ă un fel de Americ ă . 6 Augus t. Stat ul rom â n treb u e s ă . prin caracterul chiar al institu ţ iei. nu poate fi obligat ă a suporta economic şi social urm ă rile acelui ră u tratament. Încolo însă na ţ ionalitatea român ă ca oricare alta are dreptul înn ă scut de a. dup ă vechiul lor obicei. şi. Sub domniile vechi na ţ ionale pu ţ inii evrei formau o breasl ă al cărei staroste era rabinul. Statul român nu trebue lă sat la bunul plac al unor venetici. În organizarea veche nu încă peau parazi ţ i.făcut vicios . nefiind vinovat ă întru nimic de pozi ţ ia trecut ă a evreilor în ţă rile apusene şi ră să ritene. dar nici de vină nu suntem că au fost persecuta ţ i în alte ţă ri. că au contractat deprinderile de specul ă şi de parazitism pe cari le au acum. vor că uta o alt ă societate omeneasc ă .i ade v ă ra t ă . El ne spune că str ă inii au ajuns să acapare z e toate ram urile vie ţ ii publice. Ceea ce se poate face este încet ăţ enirea elementelor în adevă r folositoare. În lipsa absolut ă de organizare social ă de care ne bucur ă m în urma influen ţ ei altor elemente parazite asupra statului a putut însă încă pea o mul ţ ime de lume fără că pă tâi . Că utând a esplica etnologic antagonis m ul atribuit moldovenilor contra muntenilor am . N'a fost înc ă repr o d u s în nici o edi ţ ie a lui Eminescu afar ă de aceea a clasicilor comenta ţ i. şi nici putem iubi acest ră u elementar ce cade asupra noastr ă . Articolul fă ră titlu a ap ă rut în Timpul (VI) 1881.d.au fost persecu ţ iuni religioase. din Rusia de sud. din Bucovina. iar element ele s ă n ă toase ajung să fie exploatat e de cele parazitare. dar con servatorii nici nu urm ă resc a ş a ceva. În moment ul în care ne vom hot ă râ a organiza şi apă ra munca na ţ ional ă credem că evreii fă ră silă vor disp ă rea încet . din Maramure ş . Sus ţ inerea teo riei nu are folos practic pentru conservatori. La noi n. 1881) Teoria păturii superpuse. meseria ş i buni ş.a.şi ap ă ra mo ş tenirea ei istoric ă şi munca ei de orice alt element str ă in.

i stipuleze o plat ă de zeci de mii de galbeni pentru nego ţ ul de palavre exercitat de la 1857 încoace. sub cu totul alte formule politice decât cele cosmopolite ale membrilor societ ăţ ilor interna ţ ionale. căci au ieşit să raci. ca atari.a să ră cit dintre roş ii. Pentru meritele reversibile financiare ale grupului Carada ? C. le. şi sacrificiile ce le. Vedem că roş ii. numai la putere să ră mâie .a reprezen ta un popor din care. şi tineretul Facult ăţ ii de Medicin ă şi.au uitat la folosul practic. fie pentru alte considera ţ ii.A. în definitiv. una şi aceea ş i în toate provinciile.. C. pentru poeziile neogrece ş ti ale lui Serurie. Auzit . ne ră spun de ? Cump ă na". o impresie penibil ă asupra celor ce cred a avea cuvinte să se simt ă atin ş i de ea. de exilat. Cât despre folosul practic pentru ideile conservatoare. maiestri în precupe ţ irea unor asemenea formule. ziar redijat de tineri evrei. toate acestea se impun vederii. punerea tezei poate fi oportun ă sau inoportu n ă . Formula unei organiza ţ ii conservatoare. Împlerea Parlament ului şi a func ţ iilor cu noi fanario ţ i de provenien ţă proasp ă t ă .a jignit multora interesele şi avutul lor.muntean" popula ţ ia istoric ă a Ţării Române ş ti. practică sau nepractic ă . Declama ţ iile şi asigur ă rile solemne de patriotism nu ajut ă nimic în cestiune. În privirea politică . întru cât e etnologică .lui C. imigrat ă de curând prin ora ş e.A. în înmul ţ irea datoriei publice ş. au devenit peste noapte din republicani monarhi ş ti şi că primesc orice progra m politic.a produs un fel de spaim ă de ei înşii. autohton ul simte că nici limba. Martiriu şi patriotis m ce se traduce în practic ă în pensii reversibile.un dram de creier. Argumente în contrariu cari ar invalida teoria noastr ă nu se prea pot aduce. neistoric ă . Rosetti. le. Rosetti. incapabile de o activitate intelectual ă . Practic e d.a vedea nu pot fi repreze nta te de cranii c.A. din care se recrutea z ă partid ul ro ş u. nu fac parte decât din întâmplare şi prin strecurare pe furi ş . fie din cauz ă de oportunitate. pe care l. deci. Cine.au cineva de vrun roş u care.o judecă .gă sit că bă rba ţ ii de peste Milcov nu în ţ eleg sub cuvântul . Studii craniscopice comparative ar fi de folos. în lefuri exorbitante create ad .au impus celor mai mul ţ i pozi ţ iunea lor oficială le. care pune pe Giani să .ar câş tiga un merit comparân d încă perea cubică a unui craniu în adevă r dacoroma nic cu strâmtoarea acelor scorburi gă unoase în cari rezid ă sterilitatea intelectual ă şi perfidia partidului roş u. el e evident. Practice sunt Caradalele. căci au fost oameni de stat în socoteala averilor lor private.o la serios? Dar Goleş tii erau boieri de neam şi autohtoni. în politică. Poate că folos practic şi partid conservator sunt o contradic ţ ie în adjecto întru cât [î]i priveş te pe conservatori. dar totu ş i numai din punctul de vedere al oportunit ăţ ii . Treaba lor să ră suceasc ă şi să falsifice principiile conservatoare şi să . de prigonit. Eviden ţ a nu se poate tă gă dui. în urcarea birurilor . în sporirea cu 40 la sut ă a bugetului cheltuielelor. Rosetti admirabila calitate de .a ştiut juca în perfec ţ iune. abstrac ţ ie făcând de ţ ar ă şi de poporul istoric. de ş i un asemenea mister public nu se m ă rturisea . Fără atitudinea declamatorie a ziarului francez din Capital ă . se dovede ş te a fi steril ă şi lesne de escamotat . supus la ramolisment . Să sper ă m că va avea alt în ţ eles pentru distingerea între ceea ce e tipic românesc şi în adevă r na ţ ional pe de o parte şi între importa ţ iunile de tot soiul ce se pretind na ţ ionale.m. Foaia aceasta ne zice că ?teoria noastr ă nu are nici un folos practic pentru partidul conservator". nici maniera lui de . ceea ce şi fac.a produ s poate salutara îndoial ă daca în adevă r ar fi ei aceia că rora li se cuvine misiunea natural ă şi înn ă scut ă de. mai obiectiv. precum se cutremur ă eroii lui Eschil când simt neînduplecarea fatalit ăţ ii .a concilia interesele sale private cu rolul de martir. ci o pă tur ă superp u s ă . cari ştiu a utiliza tot în afaceri ale ţă rii cele patru clase primare sau Codul Boerescu în aş a chip încât ajung directori de drum de fier şi de banc ă şi milionari. afar ă de bie ţ ii Goleş ti cari au luat . cestiunea e şi inoportu n ă şi nepractic ă .hoc. nu s. falsificarea vie ţ ii intelectuale şi politice a poporului prin capete de forma ţ iune hibrid ă . ca orice adevă r. dar numai din punctul de vedere al celui care. Aceast ă teorie a produs.d. lă sând în seama d. nu din acela al adev ă rului în sine. ră mânân d ca popula ţ iile vechi sau pe deplin asimilate să se grupe ze. nici înclin ă rile. să fie atât de nepractic încât să piarz ă un ban? Miniş trii da ţ i în judecat ă de aceş ti virtuo ş i se disting prin absoluta lipsă de sim ţ practic întru cât [î]i priveş te.a.

Poate fi ciudat ă filozofia aceasta. zice ? Cump ă na". sau nici nu merit ă să fie". un otel. Când un popor încape de ex. deosebirea între idei conservatoare şi liberale. sub domina ţ iunea str ă in ă . mincino ş ii . lingu ş itorii . între idealuri abstracte de organiza ţ ie va că ta să înceteze. Istoria noastr ă e o ilustrare a acestei teorii. La 1874 .a lă sa România să se prefac ă într . nefavorabil pentru să nă tate. nu o patrie. Este o ciudat ă filozofie aceea care se sileş te a demons tra că elementele putrede.. dar nu e mai pu ţ in adev ă rat ă . Puterea intrinsec ă de. ci numai că mediul e favorabil pentru decrepitu dine moral ă . . Rosetti şi a muri în ră zboi pentru a pune funda me n t siguran ţ ei falimentelor frauduloase ? Espresia etnologic ă şi geografic ă a statului român să nu fie decât un pretest pentru Chiri ţ opoli de a. viclenii. atât în lumea fizică cât şi [în] cea moral ă exist ă şi domne ş te numai ceea ce are puterea intrinsecă de.Cump ă na" ne citeaz ă însă state în cari împrejur ă rile ar fi ca şi la noi: Statele Unite şi Belgia. De o parte vom întâlni fanario ţ ii şi str ă inii. În epocele în cari se cerea vigoare şi o intensiv ă vitalitate s. Pretinde m în mod absolut ca el să fie acela ş care. Rosetti de a se gera în om de stat şi de a. în cari originea locuitorilor e indiferent ă . Pentru noi principiile sunt un mijloc pentru pă strarea predo min ă rii rasei române în ţ ar ă. Evreii au zis Congresului de la Berlin: .A.. C. în epoce de domina ţ iune str ă in ă . corp cu corp. s. pentru ca str ă inii să se îmbog ăţ easc ă şi să se încarce cu onorile create în numele acestui popor?. amândou ă fă ră trecut. că decrepitu dinea poate doborî şi stă pâni elementul să nă tos şi viguros.Sau ţ ara aceasta să fie în adev ă r româneasc ă ..pretinz ă că sunt ale lor. exercitat ă din Ţ arigrad ori din alte puncte.un mediu stricat viclenii şi poltronii înfloresc nu e dovad ă că au o putere intrinsec ă superioar ă celor inteligen ţ i şi de caracter. elementele sale viguroase şi statornice vor ră mânea jos.a ră mânea la putere şi a escamota încrederea celor lesne de am ă git.a plă ti pensii reversibile dlui C.un mediu nes ă n ă tos. iar cele cari se vor adapta mediului nou al robiei ... fă ră ca ace ş tia să justifice prin munc ă sau inteligen ţă o asemenea suplantare? . Stejarul nu creş te pretutindenea. Astfel grija cea dendâi a fanario ţ ilor a fost de. în genere.i exploata în bun ă voie? Oare poporul nostru nu are alt ă misiune pe pă mânt decât de. Lupta se va na ţ ionaliza . fără caracter na ţ ional propriu. Lupta trebuie să devie mai substan ţ ial ă şi s.a exista şi domni.a domni". de alta românii proprii şi în realitate asimila ţ i .A. de orice credin ţ e politice ar fi. o firm ă .. De unde să rezulte în adev ă r obliga ţ iunea pentru ţă ran ori pentru fostul boier să se lupte în ră zboi sau să plă teasc ă dă ri pentru ca Caradalele şi Goldnerii de toate categoriile să aibă liniş tea şi mijloacele de . Dar.a exista şi domni nu este absolut ă . Tocmai cerin ţ a de.au ridicat str ă inii. ci atârn ă de la mediul în care se exercit ă . Ţ ara Româneasc ă nu mai e decât ocazia dat ă unui grec ca d.şi face nume? E conda mn a t acest popor ca paginele istoriei lui să fie mânjite de indivizi str ă ini.o putere intrinsec ă mai mare de . O ţ ar ă care ar apuca căile americanis mului deplin devine indiferent ă pentru român şi e cel mult o espresie geografic ă.şi face mendrele. abstrac ţ ie făcând de principii politice. Amândouă forma ţ iuni nou ă . învins prin superioritatea numeric ă .. Un apropiat viitor va zice: . se vor ridica.a. nu înseamn ă superioritate organic ă . buruienele în tot locul. nu un stat na ţ ional. pentru a nimici mediul în care calit ăţ ile rasei române şi puterea ei de via ţă se putea exercita. pentru ei un mijloc de.apropie timpul în care. nedemn.Sau ţ ara să fie cum o vrem noi sau să nu fie". Aceasta nu va să zică că ele au .a desfiin ţ a armata noastr ă . Adaptabilitatea c. Sunt tocmai statele contra compar ă rii cu cari am protestat totdau na.o Americ ă sau o Belgie a Orientului este aceea că reia ne opunem din toate puterile. Daca într .a exista şi de. Nouă nu ne e deloc indiferent elementul ce are a determina caracterul şi soarta acestei ţă ri.au ridicat românii.Românul" cerea desfiin ţ area armatei pentru cauze de economie.a determinat caracterul ţă rii de la 1200 ? 1700 şi de la 1821 ? 1866.

spre munc ă şi adev ă r. adecă tot timpul necesar forma ţ iunii stâncii . to t atâ t de vitreg pr ec u m ar fi do m n i a m u s c alilo r sa u a tu r cilo r. Tradi ţ ia ? Nu. în contra scepticismului ce.a privi lumea. orice paradox e bun numai să aibă puterea de .un mediu dat de timp. a s u r p r i n d e s t a d i u l l u i d e d e s v o l t a r e ş i a . 1 Ap rilie. nemâncân d patru zile. valoarea lor e numai relativă şi are numai atâta pre ţ pe cât contribuie la realizarea ambi ţ iei personale a unui om sau a unui grup de oameni cari vă d în stat un mijloc de . ci numai niş te expediente timporare. nici ce tradi ţ ii are. istorice ş te.ar putea rezulta din teoria luptei pentru existen ţă se . ca pe ni ş te ter e n e de expe ri m e n t a r e .a le aplica. geograficeş te . John Stuart Mill observ ă deja în scrierea sa asupra guvernului reprezenta tiv că sunt spirite.a o duce pe calea aceea care n.a gă sit o broasc ă ţ estoas ă care tr ă ise sute de ani fără hran ă . Cu toat ă adâncimea filozofiei naturii.i nimic. Modul de.a guverna ca . văzând cazurile în cari decrepitudinea şi parazi ţ ii ajung a esploata şi stă pâni elemente sănătoase şi puternice. nici n u c u n o s c n a t u r a s t a t u l u i ş i p o p o r u l u i r o m â n e s c .şi câş tiga nume. Dar se ruineaz ă poporul? Le e cu totul indiferent. A r t i c o l u l a a p ă r u t f ă r ă t i t l u î n T i m p u l (VII) 1 8 8 2 . est e atâ t lipsa de res p e c t pe n t r u tra d i ţ i e şi trec u t cât şi de pli n a nec u n o a ş t e r e a na t u r ii sta t u l u i şi a po p o r u l u i ro m â n e s c .i pas ă liberalului de toate astea? Toat ă lumea să piar ă numai Manea să tr ăiască! Orice idee a priori. Nu superioritatea organică învinge. Formulele şi frazele cari umplu programele acestor oameni nu sunt adevă ruri în sine. el e bun anglican . ră să rit ă în creierii strâm ţ i a unui om curios. dar se împr ăş tie ca de vânt comoara de în ţ elepciune şi de deprinderi pe care neamul a mo ş tenit . ? Exist ă al ţ i logiciani politici continu ă John Stuart Mill cari privesc ştiin ţ a de . despre care să nu ştii bine nici ce voieş te. Ei n u u r m ă r e s c de sv o l t a r e a tu t u r o r ap ti t u d i n e l o r p o p o r u l u i ro m ânesc.a aprinde imagina ţ ia mul ţ imii şi de. Demult gândeam la o asemenea modificare a teoriei luptei pentru existen ţă. cele slabe se vor adapta ca ceara unui mediu nedemn chiar. N'a fo s t re p r o d u s înc ă în nici o edi ţ ie a lui Emines c u afar ă de aceea a clasicilo r co m e n t a ţ i.ndreapt ă aser ţ iunea că la urm ă victoria e a superiorit ăţ ii.a face avere. Arta g u v e r n ă r i i e ş ti i n ţ a d e . pe am â n d o u ă . încât slăbiciunea e din acest punct de vedere un titlu la existen ţă. Dar se altereaz ă dreptatea mo ş tenit ă a caracterului na ţ ional. c. poporul e o manier ă mecanic ă . pe cari e sau nu oportun de. sunt lucruri despre cari e în sine indiferent de exist ă sau nu. ar turba ? Victoria finală a superiorit ăţ ii e coada teologică a bătrînului Darwin. deci optimist. cari privesc arta guvern ă mântului ca o chestie de afacere". nici daca e capabil ă a conduce un stat ori nu. dat de spa ţ iu.o din bă trâni mai vrednici decât genera ţ ia actual ă ? Ce.o conduce pe ea spre bun trai. o moar ă .În stânc ă s. ci care poate ridica o pă tur ă nou ă de oameni în sus.a ajunge la ranguri şi la demnit ăţ i. de.1 f a c e s ă m e a r g ă lini ş t i t p e cal e a p e ca r e î n m o d fi r e s c a a p u c a t . In via ţ a st a t u l u i tre b u e s ă fie de t e r m i n a n t e na t u r a popo r ul ui. de . O ma ş in ă de vapor sau una de treier . ci adaptabilitatea c. Este ea organic superioar ă unui englez. Vechile datini de drept ori de cuviin ţă ale poporului sunt niş te prejudi ţ ii. o pă tur ă turbure. care. ins ti nc t el e ş i înclin ă rile lui mo ş te ni t e.un cuvânt orice oper ă mecanic ă cu resorturi moarte a că rei activitate şi repaos se reguleaz ă dup ă legile staticei şi ale dinamicei e pentru ei ceva asem ă n ă tor cu statul. Ceea ce d ă guver n u l u i ro ş u ap r o a p e car ac t e r u l un u i guver n str ă in. Liber a l ii nici n u r e s p e c t ă t r a d i ţ i il e n o a s t r e . 18 8 2) Arta gu v er n ă rii. pe cari le privesc.a n e a d a p t a n a t u r i i p o p o r u l u i . societatea. maniera lor de.a .a exista al statului. forma lui monarhic ă bun ă oar ă . dar se viciaz ă bunul sim ţ . Dar naturile viguroase vor căta să întipă reasc ă mediului caracterul lor.

rul Quesnay. Fiin ţ a inteligent ă a omului.o. Legile demagogiei sunt factice.a produce altceva.a dezvolta unul din acei germeni . Nu pe ales aş adar sunt formele de guvern. daca nu codificarea datinei juridice. Rosetti.a se fi construit un cerc razele lui nu erau egale". redus ă la rolul unui ş urub de ma ş in ă . pe care nimeni n. Deosebirea pă trunde şcoală. necon ş tiut. Ideile conservatoare sunt fiziocratice . care adesea. iată singura ţint ă ce. nu maimu ţ area legilor şi obiceielor str ă ine. geniul lui. inept pe toate terenele afar ă de unul singur. tot atâtea canaluri pentru scurgerea industriei şi prisosului de popula ţ ie din str ă in ă tate. De teapa aceasta sunt toate planurile de reform ă şi organizare ale d. care nu vede decât rezultatele. nu lucrul căruia.a guverna e ştiin ţ a de. restrângân d pe român numai la acel teren mă rginit pe care mai poate suporta concuren ţ a. A. ieften ă . ci a ne adapta legilor cari . înainte de. Măsurile economice ale demagogiei sunt o maimu ţă rie. bă nos . ieften. am putea zice. nefiind to ţ i plugari. ginga ş ca toate produsele de soiul acesta. nu expediente sunt. Dar.a cunoa ş te propriet ăţ ile lui naturale şi nu dea. ca eligibilitatea magistraturii.i o dori n ţă ca acele vremi să se întoarc ă: . nu ca să degenereze şi să se închircească în favorul uneia singure.a exista legi. alta alt lucru.a ne adapta naturii poporului. acestea să fie determinan te în via ţ a unui stat. supte din deget. ce devine restul? Restul caut ă func ţ ii şi liberalii esploateaz ă inep ţ ia economic ă pe care ei au creat . Natura poporului. Îi vezi creând drumuri nou ă de fier. [î]i face să se usuce şi să degenereze. ci un produ s organic al naturii. la agricultur ă . Căile ce se deschid concuren ţ ei absolute. arta de . bă noas ă . departe de . e un produ s admirabil al liberalismului în materie de economie politică .i sunt înn ă scute. instinctele şi înclin ă rile lui mo ş tenite. zice (în cartea De l'esprit des lois ) că. pe când ele ar trebui să fie. ideologic ă şi urm ă re ş te aproape totdauna realizarea unor paradoxe scornite din mintea omeneasc ă . din contra. pe când adevă rate m ă suri ar fi acelea menite a dezvolta aptitudinile cari sunt în germene în chiar poporul românesc. necerute de nimenea sau vulgarizate ca o marf ă nou ă sau ca un nou spectacol. Eminescu apă ră partidul conservator de învinuirea de reac ţ ionaris m. imperios cerute de spiritul de echitate al poporului. Întoarcerea sufletului spre trecut e numai o drago s t e pent r u vrem u rile de alt ă dat ă . una să produc ă numai un lucru şi să fie absolut inept ă şi incapabil ă de . Aceast ă îndoit ă manier ă de.o cere.o ramur ă a ştiin ţ elor naturale". a celor demagogice pe de alta. din acest punct de vedere. În adevă r imens. 18 8 2) Guv ern u l cari ni trebui e. a surprinde oarecum stadiul de dezvoltare în care se află şi a.lui C. cel pu ţ in dictate şi nă scute din necesit ăţ i reale.a vedea am gă si. existau raportu ri de echitate şi de justi ţ ie. adaug ă el. nu reforme introd use în mod clandestin.l facă unilateral. nu . De aci apoi o împ ă r ţ eal ă a muncii dup ă na ţ iuni. deschizân d din ce în ce mai multe func ţ ii pentru miile de nevolnici economici că rora le.a apucat. administra ţ ie. urm ă re ş te o idee pe când ţ ese la ră zboiul vremii. Deci. afacerea noastr ă e de . A zice că nu exist ă nimic just şi nimic injust decât ceea ce ordon ă sau opresc legile pozitive este a zice. ea e istoria paralel ă a ideilor conservatoare pe de . Oare nu are mai mult ă dreptate acela carele zice că obiectul îngrijirii publice e omul care produce. nu să degenereze toate şi să se condam ne poporul întreg la un singur soi de munc ă care să . nu în senzul unilateral dat de d.l face să mearg ă liniş tit şi cu mai mare siguran ţă pe calea pe care .a dat na ş tere tocmai liberalismul în materie de economie politică.o parte. justi ţ ie. E vorba apoi ca totalitatea aptitudinilor unui popor să se dezvolte. Produc ţ iunea numeroas ă .i dă fiin ţă ? E vorba ca toate aptitudinile fizice şi morale ale omului să se dezvolte prin o munc ă inteligent ă şi combinat ă . vederi economice. nu opera unor inten ţ iuni premeditate. întemeietorul cercet ă rii naturaliste în materie de viaţă publică . va zice: scopul economiei politice e produc ţ iunea. Pe terenul muncii liberalul. traduse de pe texte str ă ine. tot.i dicta noi legi.o petrecând istoria tuturor statelor. ci în toate direc ţ iile vie ţ ii publice. Demagogia e. că înainte de. Genialul Montesquieu însu ş i.o urm ă rim.

ar fi vro pagub ă dac' ar exista şi ast ă zi. Indiferent de felul guv ern u l u i. cu independe n ţ a ei de caracter. credin ţ a.Românul are chiar aerul de. n.n ţ elegem: nu dorim nici una. Nu restabilirea trecutului. nu eroismul. Degeaba pitici moderni ar îmbr ă ca zalele lor mâncate de rugin ă daca nu pot umplea sufletele cu smerirea şi credin ţ a celor vechi. ei. Stigmatiza ţ i de chiar şefii lor cu epitetul de putregaie şi de oameni corup ţ i. vân ă toarea brutal ă dup ă aur şi influen ţă ar fi motive îndeajun s pentru ca to ţ i oamenii de bine. Observă m că unirea între grupurile opozi ţ iei nu . Dar de la pă rerea de ră u dup ă veacuri trecute de neatârnare pân ă la dorin ţ a nerealizabil ă de . iată ceea ce că ut ă m în ză dar la adversarii politici. ea ar fi îndeajuns pentru a face cu neputin ţă perpetuarea la guvern a unor asemenea elemente.nainte..m. g Dec.n Dun ă re şi Nistru. între şefii partidului chiar.i face mult ă plăcere .au existat pentru a face ru ş ine genera ţ iei actuale. Nu i se poate spune zi cu zi ce . că grupurile sunt una numai în nega ţ iune .au stins de mult călătore ş te încă în univers.d. precum am suportat titlul de reac ţ ionari.. dar care ţine locul ideii. şi acea aristocra ţ ie. ale cărei privilegii consistau în datorii că tră ţ ar ă mai grele decum al ţ ii aveau a le purta.o aristocra ţ ie istoric ă . nici alta.a mers mia.o nu mai exist ă . celui mai vulgar spirit de echitate. .a ne face o imputare din aceasta. Ci nu de ei poate fi vorba când discut ă m ceea ce se petrece în zilele noastre. . nu virtu ţ ile lor de eroi şi de sfin ţ i pot fi m ă sura virtu ţ ilor confiscate ale ilustra ţ iunilor actuale. ne. cu curajul ei. iată ţinta la care se m ă rgine ş te oricine din noi.Obstruc ţ ioni ş ti e bine şi felicită m pe confra ţ i pentru îmbogăţirea dic ţ ionarului de porecle.o compu s ă din oameni vrednici de pu ş că rie şi carantin ă ? Este sau nu adev ă rat că nu exist ă. fie chiar deosebi ţ i în principii. nu pentru a opune reforme la reforme.le . Corup ţ ia dinl ă untrul partidului. Este sau nu adevă rat că prezidentul acestei Adun ă ri a numit .scut cre ş tin ă t ăţ ii precu m [î]i numea biserica şi evul mediu. că .a. Precum lumina unor stele ce s. încât. orice ar pretinde că vor să facă de acu . care e dator s. stabilirea unei stă ri de lucruri oneste şi sobre. Trăim în ţara poreclelor. N'a fost încă rep r o d u s în nici o edi ţ ie a oper elo r lui Eminesc u afar ă de aceea a clasicilor com enta ţ i. Să ne. Nu. astfel din zarea trecutului mai ajunge o raz ă de glorie pân ă la noi. Articolul de fon d fă r ă titlu pu blica t în Tim p u l (VII) 1882.Românului. Ceia ce ne trebuie e un guvern onest. fără a o fi.. ba . Când lipse ş te ideea răsare numaidecât un cuvânt nou care nu prea are în ţ eles. pe când cauza acestei str ă luciri.o aibă orice om de rând. ci pentru a restabili domnia celei mai vulgare onestit ăţ i . Unde . Adevirul e că. Daca ne place uneori a cita pe unii din Domnii cei vechi nu zicem cu asta că vremea lor se mai poate întoarce.vorbim cu deliciu de un Domn român de sânge.conservatori sunt atât de mari încât nu e cu putin ţă a se stabili o program ă comun ă. Nu poate o na ţ ie să fie pururea condus ă de ne.ar fi decât aceast ă m ă rturisire. mearg ă şi suta. Onorabilii confra ţ i găsesc că deosebirile între sinceri .a întins armele pân ă . indi fe r e n t de vede r il e lui.adevă r şi de corup ţ iune. asemenea n. înconjurat de. via ţ a noastr ă public ă e dec ă zut ă . abnega ţ iunea nu mai sunt.un timp în care steaua ce au revă rsat . la ce ne putem aş tepta de la ei ? Din coada de câine sită de mă tas ă nu se face.liberali şi sincer . pentru a forma un partid obstruc ţ ionist ş. onestitatea vulgar ă . Din nou ni se spune bun ă oar ă că dorim întoarcerea st ă rii de lucruri înainte de 1700.partidul consfeirvator e coniş tient de această imposibilitate.a restabili trecutul e o mare deosebire.. încât raza ajunge ochiul nostru într . nimenea care să creaz ă în onestitatea acestui partid ? Daca n. tă ria sufleteasc ă .am deprins cu toate. Dar de ce n.am aminti cu iubire trecutul ? Fără îndoial ă vechii Domni cari şi. ceia ce se cere e ca el să ofere toate garan ţ iile de probitate şi s ă smulg ă stat ul din mân ă nat u rilor catilinare.. sentiment ul celei mai simple datorii. Nu abnega ţ iunea. credem că putem suporta fără pagub ă şi pe acesta. să se uneasc ă în contr ă .

destr ă b ă larea administra ţ iei.ar naş te din încruci ş area rasei ovreieş ti cu cea neogreceasc ă .progrese enorme face. Ceea ce sim ţ im cu to ţ ii însă sunt relele reale cari bântuie ţ ara. nu Constitu ţ ia. Ar fi interesant a se constata ce min ţ i. rele cari nici au a face m ă car cu principiile conservatoare sau cu cele liberale şi pentru a căror înlă turare nu se cere dialectică şi oratorie. o lupt ă pentru religia politică nu mai e la loc şi cu cale de vreme ce problemele ei sunt rezolvate prin legile actuale. escitate prin lovirea ce i. risipa banului public. religia politică a unui guvern.l citează şi care e urm ă torul: .. Mizeria material ă şi moral ă a popula ţ iunilor.un pasaj pe care nu . ni se spune că unii din opozi ţ ie sunt prea liberali.a fi m ă rul de ceart ă între cavaleri de industrie şi de facem . clar formulat ă .au a face. Articolul e în bu n ă par t e o pole mic ă a lui Eminesc u cu Nicu Xeno p o l. N'a fo s t re p r o d u s înc ă în nici o edi ţ i e a lui Eminescu afar ă de aceea a clasicilor comen t a ţ i.. cuprinde un întreg program fa ţă cu aceia cari nu cred în nimic şi pentru cari principiile politice n. Nu se poate vorbi de sporirea avu ţ iei publice în acela şi timp în care popula ţ iunea decre ş te pe un pă mânt roditor şi înzestrat cu toate de natur ă . Chiar numai tenden ţ a. Se preface a se sup ă ra pe un pasaj din darea mea de sea m ă asu p r a novelelor lui Slavici. echitate şi adev ă r. în acelaş i timp în care membrii ei sunt sco ş i în vânzare ca vitele la târg.a sup ă rat pe ceea ce citeaz ă . pe de alt ă parte. nici formea z ă pentru cineva obiectul vreunei controverse e stearp ă . Ceea ce spune d.Ro m â n u l a a p ă r u t s u b p r o p r i a s e m n ă t u r ă a l u i Emi n e s c u î n Ti m p u l (VII) 1 8 8 2 . Nu e în discu ţ ie alegerea între monarhie şi republic ă. ea nu .a se servi de nulit ăţ i venale.. criticul literar de la . s .Telegraful'' ci pe. Nicu Xenop ulo s .i ob s e r v a r e a so cie t ăţ ii n o a s t r e ş i p ri n cu n oa ş ter e a realit ăţ ilo r sociale în ur m a călă toriilo r f ă cute de el în toa t e pr ovi nciile locuite de Româ ni. cumulul.au a face cu subtilit ăţ ile teoretice ale deosebirii între principii liberale şi conservatoare. Xenopulos în privirea mea sunt crea ţ iunile unei fantazii nervoase. Oricare ar fi guvernul şi oricare vederile sale supreme.lui Maiorescu: roman urile genealogice ale lui Emile Zola. Când toate concurg pentru a dovedi că domnia ignoran ţ ei şi cupidit ăţ ii privilegiate e cu neputin ţă în România şi că ceea ce se cere înainte de toate e un guvern onest. fă ră solu ţ iune practic ă . încruci ş are ce se .i dă drept de. oricare ar fi. de naturi catilinare. ci munc ă . Nu se poate vorbi de progresul luminii când nici trei la sut ă nu ştiu citi şi scrie. ş i p e d e al t ă p a r t e . la dreptul vorbind. nu drepturile sau datoriile cet ăţ enilor.o în darea mea de seam ă . dar mai cu seam ă ce caractere s. Tot u ş i ar tico l u l e deo s e b i t de im p o r t a n t pri n fa p t u l c ă ni se ar a t ă în el p ă r e r il e lui Emin e s c u as u p r a o r i g i n e i l u i n o b i l e ş i r o m â n e ş t i .a parveni şi de.a baba oarba cu cititorii Telegraf ului .Şi noi am avea ceva de citat in contrariu m la teoria d.am aplicat .fun d e sc u " în socoteala mea. critic u l liter a r al foii liber a le Ro m â n u l. 8 A p r i l i e . nu preocup ă pe nimeni şi nu de ea e vorba. Articolul su b titlul Materialu rl etnologice privin d în parte şi pe d.au fost decât pretexte de. toate acestea n.a sup ă ra t în realitate pe alt pasaj şi sfâr ş e ş te prin a m ă face bulgar şi a descrie du p ă cum îi place esterio r ul şi dep rin d e rile mele. binevoie ş te a se juca de . II .treburi. prin Constitu ţ ia actual ă . p p . p r i n ac e i a c ă av e m în s ăş i m ă r t u r i a lu i Emi n esc u c ă te o r i a p ă t u r ii s u p e r p u s e a lu a t fiin ţă p r i n p r o p r i a . corup ţ ia şi malonestitatea trebuie să lipseasc ă din via ţ a publică. dup ă cât ştim. ca statul să fie guvernat de oameni de cea mai elementar ă probitate şi să 'nceteze de. D. Asemenea deosebiri nu mai pot exista între partide de vreme de principiile supre me nici nu sunt în discu ţ ie. N. Toat ă discu ţ ia asupra unor lucruri ce nici nu sunt în cestiune. criticul literar de la Pse u d o . de oameni de nimic pentru a guverna. cu cutari sau cutari principii de guvern ă mânt. pă suirile . corup ţ ia electoral ă . Noi credem însă că sunt o sum ă de lucruri cari n. Căci dumnealui nu s. 18 8 2) Materialuri etol o g i c e . Nicu Xenopol.III.Român ul". al ţ ii prea reac ţ ionari şi că o unire între ei nu e cu putin ţă . şi.a se îmbog ăţ i.

a constata adec ă că tocmai în România poporul românesc n. îi merge ră u o negustorie şi s...a m ă rosti asupra unui adev ă r pe care .o seam ă cu el. el nu m ă opre ş te de. de cari nu mi.or fi aflând poate ţă rani liberi.l drapeaz ă fără îndoial ă cu mai mult ă elegan ţă decât eu partea mea muritoare. nici o pute ţ i şterge cu buretele . de la vârsta care . poporul românesc.mi pare de cea mai mare importan ţă pentru dezvoltarea ulterioar ă a poporului nostru. Dar cine eş ti d. nu în d. Asta dar v. dar. căci nu credem ca evreul să u fizic. cari privesc toate în ţ ara aceasta .a constata un adevă r despre care m ă mir că nu .ta pentru ca. s. .a pă rut că trebuie să v..opereaz ă uneori în România. În acest instinct de suficien ţă greco. ceea ce şi este în el. Xenopulos înva ţă doppia scrittura şi alte lucruri ating ă toare de nego ţ în str ă in ă tate. să .. judecân d iar de sus în jos autori de cari nici nu e în stare să ..ovreiasc ă am lovit prin pasajul de mai sus.o d.o dau d. Actele aceste de flagelare le voi repeta de câte ori voi avea să lovesc în instinctele bastarde ale acelor str ă ini. şi aceast ă pă tur ă superp u s ă e cuprins ă de . Astfel toat ă atitudinea dv. trebuiesc intimidate prin lovituri dureroase. pentru a esplica. de . Am avut nepl ă cuta datorie căci pentru individ poate deveni o continu ă nepl ă cere ? de . egal de decrepite fizic şi moralice ş te.hoc. Deşi eu însumi nu dau în genere nici o importan ţă acestor lucruri. ci în defectele înnă scute rasei.un fel de daltonism intelectual fa ţă cu calit ăţ ile unuia din cele mai inteligente şi din cele mai drepte popoare. C.ţi fie permis a.a sup ă rat.apuc ă de alta: de negustoria literar ă . greci ori pă zitori de temni ţă m ă car nici unul.e ru ş ine să vorbesc. aluziile la cafeneaua Procope.nului mai sus citat n. încât vă asigur că între str ă mo ş ii din Ţ ara de Sus a Moldovei. o aluzie la originea dv. De aceea v. de Alecsandri se leagă . .aduc aminte şi iată de ce. Titu Maiorescu în studiul să u Literatura română etc. Aţi vă zut în acest pasaj. Xenopulos in abstracto am lovit. În critica d. Şi acea fizionomie de frizor nu s.Românului".l cred nestr ă mutat şi care .ar avea nici o valoare. s. onorabile. să invent ă m o teorie ad .o ai şi cu cuno ş tin ţ ele ce nu le ai.voastr ă fizic şi intelectual.ţi da aere de superioritate? Cine eş ti? Ceea ce nu pute ţ i tăgă dui a fi. aceea a roman ului ţă ră nesc. Stilul parc ă . Fără îndoial ă amestec ă tura între dou ă rase egal de vechi.a ajuns decât cu rare escep ţ ii de. Aceste defecte trebuiesc temperate . ar produce niş te exemplare de caracterologie patologic ă care ar fi o adevă rat ă pepinier ă pentru viitorul redac ţ iunii seudo .apuc ă doar să critice ceva de. nu. în literatur ă chiar s. precum a făcut . Dar acest reflex nu schimb ă deloc realitatea. dar jidani. Dar aceast ă lă murire ce i.Pseudo .un cuvânt.a superpu s o promiscuitate etnică.a ţ i şi sup ă rat foc pe spusele mele căci adev ă rul doare pe când eu nu mă sup ă r deloc de modul cum se reflect ă persoana mea în ochii d.o familie nu numai român ă . D. pentru că nu pute ţ i tă gă dui fizionomia. În via ţ a publică. căci de la aş a oglind ă nici nu mă pot aş tepta la alt reflex. întors aci. .de sus în jos". ele sunt reale şi se pot schimba tot atât de pu ţ in ca şi evreul d.voastr ă asupra novelelor lui Slavici citesc urm ă toarele: Acolo unde d. cari nu se pot schimba. de vreme ce plutea în aer şi se impunea de sine însu ş i. cu acea suficien ţă care se crede superioar ă oricui. vine să vânz ă m ă run ţ i ş uri şi suliman la Bucure ş ti. pe care . merge pe brânci şi nuvela e atât de lung ă încât chiar nem ţ ii au zis că putea să fie mai scurt ă . pentru a nu deveni strică cioase vie ţ ii noastre publice.voastr ă .Românului". romaniza ţ i de ieri de alalt ă ieri. Aceast ă lă murire [î]mi dă mie ocazia de. e scris ă cu acea cârnire din nas proprie scriitorilor izraeli ţ i din toate ţă rile. dup ă cum vă preface ţ i . în şcoli.a da espresie fiin ţ ei sale proprii. din pă rin ţ i ce nu vorbeau în casa lor române ş te.apuc ă de nego ţ estetic în coloanele . ca şi când a ţ i avea a da seama despre scrierile unor oameni inferiori d..tale. Unul abia sfâr ş e ş te liceul.Nu era nevoie.şi deie bine seama. lucru de care mi.a fi dintr . Slavici voieş te să facă spirit el devine nesuferit. să intereseze tocmai mult pe cititor. ci şi nobil ă neam de neamul ei ? să nu vă fie cu sup ă rare . iar nicidecum.l formulaser ă al ţ ii înaintea mea. e de sus în jos. N.

ci ceva factice şi artificial. Legea cauzalit ăţ ii e absolut ă . dar cari s. Fundescu. al cărei apogeu e sub domnia lui Carol îngă duitorul. De aci abia am putut să . nimic mai pu ţ in decât proclamarea perpetu ă a predomin ă rii elementelor str ă ine asupra poporului istoric. s.n curmezi ş . chiorâ şă şi mioap ă . nu talentul înn ă scut al d. că sunt în ea ră m ăşi ţ e de vrednicie dintr .o banchetul d. absolut altul decât acela al popula ţ iunilor din ora ş e din care se recruteaz ă guvernele. fie demnitate. trebuie să . căci are o inteligen ţă cald ă şi deschis ă adev ă rului. seam ă n ă în toate cu mult mai mult poporului.n Dun ă re. Nu e nici un pericol pentru români de .mi explic revolu ţ ia social ă petrecut ă în zilele lui Cuza Vodă. caracterul poporului este cu totul altul.bun ă cum o fi fost. din copil ă rie încă. când vine în atingere cu usc ă turile omenirii. pân . în care suflet şi trup erau venale . Am vă zut că român ul nu seam ă n ă nicăiri nici a C. luând cam peste picior novelele lui Slavici sau o teorie a lui Maiorescu. iar în privirea onestit ăţ ii cuget ă rii şi înclin ă rilor e incomparabil superior acestor oameni. şi am observat că modul de.în Tisa şi. resturi intelectual sterpe. Şi cum să nu fie aş a? Plebea aceasta e recrutat ă din Bizan ţ . Cu viclenia din privire corespun de daltonis mul intelectual pentru orice bun moral. deputa ţ ii ş.A. Odat ă ajuns la aceast ă convingere. în care că să toria era o batjocur ă . dar un pericol mare de. era o datorie de a fi şi de. cu acele resturi în care vertebre şi cranii sunt osificate şi condam n a te la o anume form ă . Rosetti. nici a Giani. inteligen ţ a lui să ră ceş te şi se usuc ă . fie onoare. cu inteligen ţă ml ă dioas ă şi primitoare de adevă r. ci ţiganul din el.a ră mânea în partea poporului istoric. C.Românului" un aer de superioritate. fizic decă zute.Pseudo .au pierdut pe de.a încuibat în privirea viclean ă . cu înclinarea cocoa ş ei fizice corespu n d e cocoa ş a moral ă . fizic. cu resturi de popoare vechi cari au trecut prin toate mizeriile unei civiliza ţ ii stinse. Un popor bă trân şi unul tân ă r sunt dou ă ramuri din copacul omenirii.am convins că în decursul evului mediu.o vreme anterioar ă epocii fanario ţ ilor. Trebuie să . cari au trecut prin o înalt ă civiliza ţ ie şi prin mare corup ţ ie.a fi. acel abis creat între trecutul de ieri şi prezent ul de azi nu e un rezultat organic şi necesar al istoriei române. nici asimilabil ă mă car? Dovada cea mai str ă lucit ă despre aceasta mi. să nu se fi materializat în rasa de oameni ce tr ăia acolo. din apele Nistrului începând. din împ ă r ăţ ia greceasc ă a Răsăritului.a dat .Întâmplarea m. din care însumi fac parte. ci grecul: nu omul in abstracto.o absurd ă promiscuitate. de mizerii. cu instincte generoase. în cruciş şi.a avea cocoa şă. copilul scotea ochii pă rintelui. mia de ani de crime scârboase.şi reprezinte cineva istoria acestei împ ă r ăţ ii.a petrecut ca cauz ă o mie de ani în Bizan ţ şi pân ă azi a trebuit să treac ă în organizarea fizică şi moral ă a acelui neam. înjur ă în Telegraful". moralitatea lui decade.adevă r de.jidanul " din el îşi dă aceste aere.a asimila rase bă trâne.m. Rosetti. că are mai mult ă franche ţă de caracter şi incomparabil mai mult ă onestitate. de demagogie.d.a. în fizionomia de capr ă .a făcut ca. şi cari în decursul vie ţ ii lor şi.am convins că acea ur ă în contra trecutului.şi aduc ă aminte că era împ ă r ăţ ia în care ta ţ ii îşi desvirginau fiicele. Nu omul in abstracto se miş ca în d. acea aruncare în apă a tuturor tradi ţ iilor.a pururea zestrea să nă t ăţ ii fizice şi morale. Toat ă via ţ a publică a poporului tân ă r se viciaz ă . ci . moralice ş te slabe şi fără de caracter.şi asimila rase tinere de orice origine ar fi.au desp ă r ţ it de mult şi s.o stranie. fie adevă r. în înclinarea de. nici a Carada. care pentru noi a încetat cu venirea fanario ţ ilor. rea . Caracterul din nefericire se mo ş tene ş te. şi în contra pă turii superp u se de venetici. Se putea oare să nu conchid că pă tura superp u s ă de roş ii nu e nici româna de origine. gazetarii. compus încă pân ă azi din ţă rani mici şi mari. Rosetti în contra boiarilor . M.au deosebit de mult.lui C. Vai de poporul tân ă r. Din citirea izvoarelor istorice m.A.. Căci cine nu . Am observat şi mai mult: că clasa veche superioar ă . nici a Xenopulos. Este în realitate nimic mai mult.lui Xenopulos îşi dă în coloanele . cu mult superior celor numi ţ i mai sus. că acest popor e întâi. pă rintele copilului.a . ceea ce s. la care mesenii erau într .. n. să cunosc poporul românesc. totul era hot ă rât pentru mine.am avut clasă de mijloc decât ca slabe începutu ri şi că aceast ă clasă ? escep ţ ie făcând de olteni şi ardeleni e cea mai mare parte de origine str ă in ă.A. şi atunci va vedea că niş te cauze cari au durat o mie de ani nu e cu putin ţă să nu se fi întrupa t. intelectual asemenea. de .

punga ş i. Vestitul etnograf francez Lejean contest ă acestei rase orice putin ţă de onestitate. fiindc ă cei mai mul ţ i advoca ţ i sunt asemenea greci. Prici n a e cla s a co n d u c ă t o a r e al e c ă r e i t r e b u i n ţ e s u n t p r e a m a r i f a ţ ă c u s t a r e a n o a s t r ă d e p o p o r i nc u l t ş i ag r i c o l . iar un autor modern vorbe ş te astfel despre ea: Grecul nu se bucur ă în România de nume bun. N' a f o s t în c ă r e p r o d u s î n n i c i o e d i ţ i e a o p e r e l o r l u i E mi n e s c u a f a r ă d e a c e e a a c l a sicilor comen t a ţ i. onest sau malonest. Mizeria e gen er a l ă .a mă lăuda în coloanele ? Pseudo . Din cele ce preced d. Emi n e s c u c o n t e s t ă r e a l i t a t e a p r o g r e s u l u i l a n o i î n ţ a r ă .n dou ă picioare o caricatur ă .s e se a m ă de legile de s v ol t ă rii fire ş ti. R. ea ştie foarte bine de ce. Nu m a i cul o r ile negr e di n Dan t e ar pu t e a re d a adev ă r a t a st a r e din admi ni s t r a ţ i e.minte niciodat ă e natura.i permis dup ă opinia lui. scrise în sfintele începuturi. moral sau imoral. daca se şi descopere. şi ceea ce ea fizic condam n ă la uriciune e şi moralice ş te urât şi trebuie să culmineze în Tetzis şi în Scarvulis . El n u g ă s e ş t e p r o d u c ţ i i d e val o a r e în d o m e n i u l ş tiin ţ ific. el nu se sfieş te de nici un mijloc şi oricare . Când pune . pentru care însu ş i numele poporului nostru e o marf ă ce se vinde pe 20 bani num ă rul.ar putea .ar durea. când omul era încă adev ă rat ca natura şi natura adevă rat ă ca omul. Din clasele de jos ale acestui popor se recruteaz ă în România cei mai mul ţ i escroci. da r nu cont rac t e a z ă ş i a p t i t u d i n i no u ă .se că nu se poate proba nimic în privire . Atacuri nocturne şi ho ţ ii la drum ul mare se comit mai cu seam ă de aceş ti oameni şi. ceea ce le dă oarecare aparen ţă de oameni de societate este polite ţ ea lor posp ă it ă. De câte ori contes t ă m realitate a progre s ul ui ce se pretin d e că România l. Henke . la el e totul de vânzare pentru bani şi sperjuriul nu e pentru el o fapt ă condam na bil ă . Grecul începe cu lada de portocale ce le precupe ţ e ş te şi înceteaz ă prin a fi dublu şi triplu milionar. 1 2 Oc t o m b r i e . drept sau criminal. Daca evreilor poloni cat ă să li se conteste orice moral ă . La n o i n u exi s t ă u n p r o g r e s r e a l re z u l t a t di n t r ' o d e s v o l t a r e fi re a s c ă a or g a n i s m u l u i s o ci a l. La cali t ăţ il e ce se tr a n s m i t p r i n e r e d i t a t e s e a d a o g ă al t e l e c ă p ă t a t e p r i n a d a p t a b ilit a t e . Aceast ă opinie nu este numai a mea. Şi aceasta m.ar fi făcut în decu r s u l celor din urm ă treizeci de ani avem fericirea a vedea pe confra ţ ii de la . [Î]i pot spune că singura insult ă gravă ce mi. Xenopulos se va fi convins cât de pu ţ in m ă poate atinge ori sup ă ra ceea ce spune despre mine.o. (V. ho ţ i şi uciga ş i. parla m e n t . grecului trebuie să i se conteste şi mai mult încă.o aduce ar fi de. Lauda în acel organ. Pentru a câş tiga aceast ă avere. el devine evlavios abia după ce averea e pus ă bine în lada de fier.. căci nu ştiu să fi gre şit ceva lui Dumnezeu şi oamenilor pentru a merita o atât de amar ă pedeaps ă .ar face să m ă îndoiesc de mine însumi şi să cred c.Român ul" înm ul ţ in d în mod consi de r a bil nu m ă r ul frazelor . r a s s a d e c a d e . nici o desvol t a r e înse m n a t ă a ind u s t r i ei. i se dă drum ul ho ţ ului să fug ă sau se achiteaz ă . via ţ a econo mi c ă . da r ace a s t a cer e ti m p . A r t i c o l d e f o n d f ă r ă t i t l u a p ă r u t î n T i m p u l (VII) 1 8 8 2 . Pentru a mă cur ăţ i de vina de a fi lă udat în organul în care a fost lă uda ţ i şi cei ce şi. conna ţ ionali ai celor mai mul ţ i dintre roş ii. pretextând u .sa îmi face onoarea de a.am început a fi de. pag. Cât despre func ţ ionarul grec.Românului". N. 18 8 2) Progre s u l real ş i cel ficti v. aj u n g e m la o st a r e ca acei a a no a s t r ă câ n d exige n ţ e l e pre z e n t u l u i s u n t dis p r o p o r ţ i o n a t de ma ri fa ţă de calit ăţ ile trec u t u l u i .au înfrânt pân ă şi jur ă mântul şi onoarea militar ă la 11 fevruarie ar trebui să intru în sfântul fluviu Gange şi să m ă închin.o teap ă intelectual ă şi moral ă cu roş ii. 37. nu se descopere în genere nimic sau. Rumanen .mi batjocori scrierile.a pus . Ne ţ i n â n d u . Oamenii avu ţ i dintre ei sunt aproape fără escep ţ ie jucă tori de că r ţ i şi de o complet ă imoralitate sexual ă . căci nu cred ca neogrecul să afle în dic ţ ionarul să u vorba moralitate. 38). D. Societ atea noas t ră con t r a c t e a z ă nece si t ăţ i nou ă .i . În acest timp conş tiin ţ a nu joac ă la el nici un rol. recitând imne ale Vedelor. o asemenea laud ă m.

pe care descoperirile sunt lesne de făcut din cauza vastit ăţ ii domeniului lor. ci facem apel la spiritul lor de adevă r. Chiar cazul acesta e estrem de rar şi constituie aproape un merit. cu aruncarea în apă a orică rii tradi ţ ii. c. nu însă a introduce în ţ ar ă condi ţ iile de cultur ă sub cari asemenea rezultate să se produc ă de sine.ni . E matema tic sigur cu toate astea că tot ce se face fă ră o dezvoltare paralel ă a culturii în zadar se face. Lucrul la care aspir ă to ţ i este a se folosi numai de avantajele civiliza ţ iei str ă ine. să nu se fi aflând nici un chip pentru a m ă sura gradul de cultur ă a unui popor? Am dori în simplitatea noastr ă să ni se enumere marii oameni cari ar fi făcut la noi descoperiri în mecanic ă ori în chimie. organismul îşi încheie socoteala sa zilnică cu deficite cari se traduc în morbiditate şi în mizerie. dar cu ce pre ţ ? Cu acela al degener ă rii şi al stingerii timpurie. de . şi că mă tarul cel mai facil e timpul. al nostru cam ingrat: ei se adreseaz ă suficien ţ ei oamenilor.a crea şi întrebuin ţ a ma ş ini. principiul conservator.un cuvânt întreaga constitu ţ iu ne fizică şi moral ă a popula ţ iunilor noastre.se rezult a t ele pseu d o civiliza ţ iei cu fel de fel de epitete mari. Un organism e rezultanta a dou ă puteri opuse: a eredit ăţ ii.l face timpul e mai scump decât oricare altul.au fost favorabile în lupta pentru existen ţă . ci încet. ori în genere pe terenul ştiin ţ elor naturale. Am dori să ni se enumere operele de fond apă rute în ţ ar ă de 30 de ani încoace. Ceea ce ne dă dreptate nu sunt fără îndoial ă lungile articole de fond ale . Acest nivel de cultur ă scă zut şi sus şi jos n.se nou ă nu m ele de reac ţ io n a ri. Daca se gă sesc instrument e pentru a m ă sura fenomene atât de simple cum e urcarea şi scă derea căldurii. pe când noi nu m ă gulim pe nimeni. Buni bucuro ş i dacă apare câte . dovedesc din contra că autorii lor nu sunt în stare nici să în ţ eleag ă texte str ă ine. de .a substitui for ţ ei musculare agen ţ i naturali. Un popor incult care tinde cu stă ruin ţă . Dar la aceasta nu gânde ş te nimenea. care se deprinde el însu ş i zi cu zi a. însă gradat. calificân d u . Şi aci vom constata că ma ş inele introduse sunt în genere puse în mi ş care de mecaniciani str ă ini şi că românul e întrebuin ţ a t ca lucr ă tor cu bra ţ ul. Când o societate contracteaz ă necesit ăţ i nou ă ca a noastr ă ea trebuie să contracte ze totodat ă şi aptitudini nou ă . ci înlă untrul oamenilor şi că. legitimi ş ti etc. O a doua m ă sur ă toare a gradului de cultur ă este dib ă cia unui popor de . Şi acest regres e foarte mare. fă ptura fizică. în care autorul a ştiut cel pu ţ in să traduc ă bine. prin care rasa şi individul pă streaz ă şi trans mite la urma ş i calit ăţ ile cari i. care nu se poate ignora decât în detriment ul vitalit ăţ ii. e un regres organic care atinge să nă tatea. căci aceş tia sunt pururea predispu ş i a crede tot ce li se spune de bine de ei. se ajunge unde am ajuns noi. cu cât aparen ţ ele nejustificate ale progresului sunt mai mari. o na ţ ie incult ă rezultatele civiliza ţ iei.a ajunge la civiliza ţ ie. ca să vedem gradul de cultur ă .dura te în favorul partid ul ui ro ş u. că orice progres real se opereaz ă nu în afar ă. bunele moravuri. E ţ ara poreclelor .şi aproprieze într .ar zice. adevă rat pentru totalitatea fiin ţ elor organice.o carte elementar ă . orice s. ca la noi. A sconta viitorul e lesne. bilan ţ ul puterilor risipite întrece pururea pe . Cele mai multe căr ţ i. prin care rasa caut ă a. Calităţ ile din trecut devin insuficiente pentru a sus ţ ine exigen ţ ele prezen tului.ar fi o nenorocire absolut ă .şi apropria aptitudini nou ă . dân d u .un mod cuviincios ştiin ţ a altora. cu atât regresul real cat ă să fie şi el mai sim ţ itor. căci scontul pe care . Un copil poate avea plă cerile bă rbatului. Daca reforme şi schimb ă ri vin peste noapte.şi apropria îndemn ă rile şi cuno ş tin ţ ele altora. principiul progresiv.Românului'. să . bunul trai. Natura omeneasc ă şi natura organic ă îns ă îşi au economia lor. Din cauza acestui punct de vedere. şi a adaptabilit ăţ ii. Dar pentru ca adaptabilitatea să câş tige calit ăţ ile nou ă se cere timp. suntem numi ţ i reac ţ ionari. în . necum să produc ă ceva de la dân ş ii. Rolul confra ţ ilor e comod. chiar elementare. ce i le impune noul mediu înconjur ă tor . pentru ca oamenii să aibă timpul necesar să se adapte ze condi ţ iunilor nou ă . Mediul social şi economic în care un popor tră ieş te nu trebuie schimbat peste noapte.al celor puse la loc. ajunge în adev ă r să egaleze pe ceilal ţ i.. Nimic din toate acestea.

pentru că trebuin ţ ele claselor lui superioare sunt cu mult prea numeroase ca munca lui să le poat ă satisface.a numit liberalismul din România ? Ară tă m atât rezultatele cât şi cauza. daca cauza e asemenea stabilit ă. cu capacit ăţ i nule. chiar daca cerul ar fi o hârtie şi marea o cerneal ă .Ro m â n u l d e ie ri s p u n e b u n ă o a r ă citi t o r i l o r s ă i. n. E acum vina noastr ă dacă aceast ă pseudociviliza ţ ie. în cele mai multe stagneaz ă şi s. N'a fos t încă rep r o d u s în nici o edi ţ ie a lui Eminescu afar ă de aoeia a clasicilor comenta ţ i.care se vorbe ş te de civiliza ţ iune. aceast ă înmul ţ ire a trebuin ţ elor fă r o sporire paralel ă a aptitudinelor economice şi intelectuale. aleg ă t o r ii s ă i î n t r u n i r ă ş i'l d e z a p r o b a r ă . cel mizer se zbate în zadar.a co m b a t e ast ă z i cee a ce a m su s ţ i n u t ieri. pentru că e un popor incult. c ă n o i av e m t r i s t u l c u r a j d e . români şi unii. pe la Slă nic . Chiar de . Un coresponde nt al . s. înt ru p e a z ă ti ne r e ţ e a et nic ă ş i tot u ş i noi ni m ic n'a m f ă c ut pent r u el. Emine s c u rec u n oa ş te c ă ţă ranul e p ă st rul caracte r ul ui na ţ ion al.apropie de scă derea absolut ă .am voi să zugr ă vim lucrurile mai rele decum sunt condeiul nostru abia e 'n stare a atinge umbra realit ăţ ii. numai în câteva de . Articol de fon d fă r ă titlu publicat în Tim p ul (VII) 1882. puterile cheltuite sunt pururea superioare celor reprod u se. 1882) "Timpul" ş i problema ţărănească. pe când trebuin ţ ele statului şi ale societ ăţ ii sunt moderne. Em. Şi de ce aceste condi ţ ii de existen ţă lipsesc ? Pentru că poporul are un guvern cu mult prea scump pentru nivelul lui de cultur ă . o facem dup ă îndreptar ul unui adevă r valabil pentru lumea organic ă . Mai o r e s c u a s u s ţ i n u t î n c a m e r ă n c e sit a t e a ref o r m e i toc m e l e l o r agric ol e. ceea ce ne dă dreptate în contra voin ţ ei noastre şi din nenorocire e realitatea. de libertate. La acuz a ţ i a Român ul ui c ă conserva t o rii au o atitu d ine nepat riotic ă în chestia tocmelelor agricole.şi înţ eleagă misiunea lor oamenii politici. a p â r e i n e c e s i t a t e nici n o i n' o . s. prin locuri mai pu ţ in populate. pe gră nicerii no ş tri cu cei austriaci.au ochi de vă zut. În unele jude ţ e popula ţ ia scade. ca de bunuri câş tigate de liberalism pentru poporul nostru. Am lăsat la o parte început ul articolului. Ea poate ridica un popor să rac. avem azi o nou ă aristocra ţ ie. De . în administra ţ ie.au oglind ă în care să se uite. pentru a dovedi contrariul în contra eviden ţ ei probe nu exist ă. dar să r ăcia dispune de condi ţ ii de existen ţă . în condi ţ ii mai primitive pentru a ajunge numai la dezvoltarea agriculturii. unde e mizerie acolo condi ţ iile de existen ţă sunt nefavorabile. ce fusese menit a tră i poate o sut ă de ani încă. spore ş te. cei dent ă i tipuri clasice de morbiditate şi mizerie.Românului' compara. români şi al ţ ii. Se vede că redactorii . care nu costa aproape nimic. E lesne a înfrum u se ţ a lucrurile.. agricol. acu z â n d pe minis t r ul ce . dar ceea ce nu se schimb ă prin teorii şi tirade e realitatea. să ne spune ţ i unde ve ţ i găsi atâta boal ă. de sute de mii de oameni cu aspira ţ iuni imense. Şi oare nu este aceast ă Românie pentru poporul ei propriu un adevă rat infern ? Am dori să trece ţ i grani ţ a pe oriunde pofti ţ i. cu totul improd uctiv ă . Emine s c u ara t ă apoi cu m în ţ el e g con s e r v a t o r i i s ă fie aplicat ă legea toc m el el o r agricole ş i cum treb ui e să .a îmbr ă cat sub forma liberalismului.Românului" n. E verisimil că nici şcoala nu ajut ă în contra mizeriei. neavând interes ideologic.a ne da porecla de reac ţ ionari sau legitimi ş ti.am voi să calomniem. nu putem. d u p ă c e d . cei din urm ă însă rumeni şi să nă to ş i. Astfel st ă cu toat ă popula ţ ia. Lucrurile ră mân din nefericire aş a cum sunt. el sfâr ş e ş te prin a se istovi .. ultramoder ne chiar: sunt ale unui stat industrial. în via ţ a economic ă şi moral ă a imensei majorit ăţ i a poporului. atâta ră u trai şi totodat ă atâta gol sufletesc ca la popula ţ iunile din ţ ara noastr ă . ar trebui cineva să 'mpru m u te colorile negre din Infernul lui Dante. de pu ţ in interes e de. Daca rezultatele sunt de net ă gă duit. pentru că în locul vechei organiz ă ri. prin a.a pro p u s refo r m a .nescu arat ă că Timpul întot de a u n a a fost ap ă r ă torul ţă ra nil or ş i c ă 'n che s ti a ţă r ă nea s c ă a pu s toa t ă pa ti m a de care era u capa bili colabo r a t o r ii.. . atâta mizerie.şi slei via ţ a în silin ţ e ză darnice. în Parlament.a lungul Dun ă rii. Pentru a putea exagera ceea ce se 'ntâmpl ă în ţ ar ă . 18 Febr ua r ie.

d. când ajungem a vorbi de ea. A. ei 2 2 0 d e z il e al e e r e i lib e r a l e . Ş i c i n e e d e v i n ă d a c ă ţ ă r a n u l n o s t r u n u m a i e la la r g u l l u i ? Ci n e . Rosetti a repe ta cru dele adev ă ruri des p r e plebea nes ăţ ioas ă de str ă ini şi semi . Şi n oi a m voi r ă ul ţă ra n u l u i ? Dar dac ă . el e sing u r u l care de zec e veac u ri n' a d e s p e r a t d e so a r t a n o a s t r ă în Orie n t . A. Serurie. Cu m cânt ă ' u n u l şi altul ast a e ch e s t i u n e a . A. d.sa ştie fă ră . As t ă zi? Su b d o m n i a b a n u l u i co s m o p o l i t ş i a p o s e s iunii cos m o p o l i t e . ş i încă bini ş or. Ş i n oi i . pe care i. pr e t u t i n d e n i sim ţ i n ţ i n d u . Cu m a prop u s . n e a m u l r â z ă t o r a l l ui Mir o n Co s t i n . d. Rose t t i e silit s ă p r e v a z ă în leg e ca cel p u ţ i n 2 zile p e s ă pt ă m â n ă s ă r ă m â n ă p e s e a m a ţă r a n u l u i . legiuiri str ă ine. n' a r fi cu b ă n a t . ni m e n i n' a ac u z a t pe d. asta a fost chesti u n e a.n e n u m ă r a t e râ n d u r i s' a oc u p a t cu d e . Va s ă zic ă nu 22 de zile ale r e g u l a m e n t u l u i . n e ca m de o s e b i m .o i n s p i r ă t o c m ai ţă r a n u l . Rosetti.1 comp ă timi. C. căci. d e colo s u l u c i g ă t o r d e n a ţ i i a l Ru s i e i . Roset ti voe ş te s ă fie alea s ă de gar d a or ăşă ne a s c ă a ven e r a b i l u l u i au t or de versu ri neogrece ş ti. In privin ţ a nec esit ăţ ii refor m ei ne în ţ elege m deci cu onor. dar cum? Noi cerem numirea prin concu r s de titluri şi vechi me de serviciu. în sc h i m b u l a 2 2 z il e d e luc r u pe a n. d . mi ni s t r u pe n t r u că a pro p u s refor m a. A. fac e m ac t d e p o l i t i c ă c u s c o p u r i n e m ă r t u r i s i t e ş i d e r ă i p a . asu p r a mo d ul ui am insist a t şi l. Cân t ă pe violi n ă Don Pablo de Sara s a t e ş i cân t ă pa r d o n de exp r e s i e. Nim e n i n' a de z a p r o b a t pe Maior e s c u . C. pe care se prefac azi a. p a r c ' a lui a r fi îm p ă r ă ţ i a Mus c a l u l u i . î ş i b a t e j o c d e m u s c a l i s u b n a s u l lo r. nime ni din noi n'a tă g ă duit aceas t ă neces ita t e.n e voi e d. m u n c e ş t e a s t ă z i ş i e m a i s ă r a c d e c â t o r i c â n d . p e ca r e ni m e n i n ' o p o a t e sf ă r â m a ni m e n i înd u p l e c a .o.rio ţ i. e o p a r t e d e r e z s t e n ţ ă în el. pre t u t inde ni înt r u p a r e a tine r e ţ e i et nic e. el e p ă s t r u l car a c t e r u l u i no s t r u în lu m e a acea s t a fra n ţ u z i t ă ş i ne m ţ i t ă . Numai r ă pos at ul Bolliae a mai sc ri s p o a t e cu at â t a co n v i n g e r e ca ş i n o i în ch e s t i u n ea aceas t a şi colec ţ i a din an ul trec u t şi din cel cu r e n t e fa ţă pe n t r u ca orici n e s ă se co nvi n g ă c ă e poat e singur a chestiu n e în care am scris cu toat ă pa ti m a de care e cap a b il ă ini m a noa s t r ă . Roset t i voie ş te refo r m a magis t r a t urii.a în ţ olit din su d o a r e a aceluia ş ţă ran. Costi n e s c u . pe n t r u c ă a su s ţ i n u t nec e s i t a t e a re form ei. cu toa t ă d u r e r e a ş i c u t o a t ă m i l a p e ca r e n e .p u t e m ne g a . Da r m o d u l cu m s e fac e u n luc r u e în to a t e celea es e n ţ i a l. p ă s t r e a z ă p r i n l i m b ă ş i d a t i n i u n i t a t e a n o a s t r ă n a ţ i o n a l ă . de ani încoace. El c ă r u i a n u . d e c â t r e f o r m a t o r i i c a r i a u v oi t s ă ' n d r e p t e z e d a t i n e l e a ş e z a t e d e Do m n i i cei vec h i ş i a d u n a t e î n ac e a s t ă p r i v i r e î n Reg u l a m e n t ? Cine decâ t inova t o r ii cari cred e a u a pu t e a inv enta o alt ă ţ ar ă . Lipit în Basa r a b i a . cine decâ t cei ce au intr o d u s. trebuin ţ e str ă ine.str ă ini. ş i ono r. Do u ă d i n t r e i p ă r ţ i a î n t r e g p ă m â n t u l u i Ro m â n i e i îl d ă de a Reg ul a m e n t u l or g a n i c în p o s e s i u n e a ţă r a n u l u i . acea foae a fost Timp ul. prec um şi inam o vi bilit a t e a.s e ş i fii n d s u p e r i o r cel o r ce . C. C.ş i c u l t i v e p ă m ânt u l s ă u pr o p ri u . A ş a c hi l o s ş i g r e o i u c u m e s t e . De e .a m voi r ă ul? Dar dov a d a cea m a i vie e is t o r i a re c e n t ă chi a r . în z e c i t ' a t â t a c â t m u n c e a în a i n t e . Ro s e t t i a c o n t e s t a c u d e s ă vâr ş ir e cee a ce zic e. — D. cine d ec â t cei ce f ă r ă ş tiin ţă de ca r t e ş i f ă r ă .am gă s it revol u ţ i o n a r ş i pr o p ri u a agrav a. Şi noi o voim. c a s ă . se r i o zita t e mo r al ă s'au imp r ovi z a t în st ă pâ nit o ri ai a cestei vechi şi bine cuvân t a t e ţă ri? Nu ne mai sileasc ă d. nu a u ş u ra si t u a ţ i a .i d ă m ni m i c î n s c h i m b . dar în modul cum pricepe m unul şi altul luc r u r i l e.1 înc o n j o a r ă . mode str ă ine. e l. a c e s t u n i c ş i a d e v ă r a t p o p o r r o m â n esc.a m ă r u n t u l ş i se va ocu p a înc ă de so a r t a ţă ra n u l u i. a fost foae care'n . In Arde al scoa t e cu s u r Ungu r u l u i ş i Nea m ţ u l u i.

A r t ic o l n e r e p r o d u s înc ă în edi ţ iile lui Eminescu afar ă de aceea a clasicilor comenta ţ i. Articol de fo n d f ă r ă titl u p u blica t în Ti m p u l (VII) 1 8 8 3 . cu pă strare a celor dou ă principii necesare în materie: liberta t e a tran s ac ţ i u n ii şi obligativitate a strictă a îndeplinirii. O voim cu serioase şi am ă nu n ţ ite stu d ii. Atunci se vor convinge tinerii că boala imigră rii str ă inilor. boala fenea n ti s m u l u i. Şi fii n d c ă p e d . Stare a noa s t r ă n u de p i n d e de noi. Puind u .. Popor ul nost r u este a ş eza t între furt u n a ce vine din ap u s spre a înt â m p i n a pe cea de r ă s ă rit. va fi de t e r m i n a t ă de al ţ ii.îndoial ă din experien ţă c ă to t fan a ti s m u l no s t r u de ras ă se de sl ă n ţ u e a tunci şi că praful se alege din ghe ş eftarii şi patrio ţ ii de meserie cari .. se vor co n vinge că stat ul omen e sc nu e rez ul ta t u l unui contract sinalag m a tic. ci po p u la rit a t e a şi vrajba social ă .asu p r a noast r ă . E în suflet u l ome n e s c o ordi n e d e luc r u r i to t at â t d e fat a l ă ca ş i acei a di n lu m e a meca n i c ă ..1 m a i p u t e m în d r e p t a . dar nu cum o voe ş te d. de ba r b a r i po s p ăiţi. Se 'nc h e i e ş i d u p ă d a t i n a no a s t r ă cu zi u a d e as t ă zi u n ş ir de eve ni m e n t e m ă s u r a t e du p ă ap u neri ş i r ă s ă riri de soa re şi fixate în me m o r ia noa s t r ă cu cifrele acest ei m ă sur ă to ri. dar inven t ă m mere u mijlo a c e ca s ă ne face m via ţ a grea ş i d u r e r o a s ă . altcev a pe p ă m â n t . ş i as t f el eveni m e n t e l e car e sg u d u e isto r i a su n t inevita bile ca şi eveni m e n t e l e în con s t el a ţ i a cer easc ă. Şi. o voim de bun ă credin ţă şi înte m e i a t ă ast f el. ş i tot u ş i guver n u l se ocu p ă cu che s ti u ni care au me ni re a s ă agite opi nia public ă . care nu poat e tr ă i decâ t în conf o r m i t a t e cu legile lui în ă scu t e. nu să imp u n ă legi a priori un ui orga nis m . prec u m p u t e r e a gravita ţ i u n ii le face . 1 Ian u a r i e. legi eter n e con d u c ş i socie t ăţ ile o me n e ş ti.1 servesc. Aşa dar înc ă odat ă : voim refor m a legii ţ ocmelelor. s t u d i i n d d a t i n e l e d r e p t e ş i vec h i ale ţă rii lo r ş i ale alt o r a . A.i sus ţ i ne. nu uit ă m pati mile care ne mi ş c ă . C.se pe carte.a se p u n e serio s pe carte şi pe mu n c ă . nu anun ţă mul t ă bucurie. ci un organis m. că ruia nu tocm elele. intro d u se în ţ a r ă de min ţ i se mi d o c t e . ci acee a de . Legi eter n e mi ş că univers ul de .i ceva accid e n t a l. mi ş că universul deasu p r a capet elor noa s t r e. Sun t e m mici pe un glob neîn se m n a t în univer s. Cu to a t e ace s t e a p r e c um o lege etern ă . p o a t e se vo r co n vi n g e c ă u n p o p o r tâ n ă r nici n u e în s t a r e a fi al t cev a d e c â t r e a c ţ i o n a r şi că dem agogia şi rep u blica univer sal ă nu sun t dec ât se m n e de ma r a s m senil la o rass ă învechit ă în zile rele. Dac ă privim regularita t e a feno m e n elo r lumii sid erale ş i o co m p a r ă m eu ne s t a t o r n i c i a so r ţ ii o m e n e ş t i . boala simplific ă rii mu ncii na ţ io n ale. pro d u s de nat u r a intim ă şi de înclin ă rile unui pop o r şi că arta politică e ca arta medicului. 18 8 3) La un an no u. a m do ri ca tr e a b a co piilo r s ă i s ă n u fie a reali z a re p u b l ic a.. E p ă cat şi ne de m n ca 'n situ a ţ i a grav ă în care ne afl ă m. a m p u t e a cr e d e c ă al t c e v a se p e t r e c e în cer u r i. se vor co nvi n g e c ă ma r e m u l t bin e a f o s t o d i n i o a r ă în ace a s t ă ţ a r ă ş i m a r e m u l t la larg u l lor ş i în dr a g ă voie tr ă ia u oa m e n ii înai n t e d e ep o c a ref o r m e l o r ş i înoi t u r i l o r. pen t r u a com p e n s a prin ele darea ţă ran ului care . are să sub vină ac ţ iunii şi reac ţ iu nii binef ă c ă toare a natu rii. De ş i ne d ă jm sea m a că via ţ a . încâ t s ă nu mai po a t ă fi o ar m ă de influe n ţă electo r al ă în mâinile guver n u l ui. po a t e vor deve n i reac ţ i o n a r i ca ş i n o i. Ro s e t t i n u . ale carii pu t e r i mo r al e s'au sleit. Anul ce 'ncepe nu inspir ă mult ă speran ţă . s ă mai juc ă m comedia luptelor lăuntrice. Rosetti. mai ş tii?.i um b lă prin cap. sun t toate a se atrib ui ideilor şi treb ui n ţ elo r nes ă n ă toas e şi disp r o p o r ţ i o n a t e.

guver n e a z ă oame nii şi societ ăţ ile. In aces t conflict. s u n t cu t o a t e ace s t e i a to t at â t d e inevi t a b i l e ca ş i u n eve ni m e n t în co n s t e l a ţ i u n e a cer e a s c ă .ar a m e n i n ţ a cu ni mi cir e a to t a l ă . gata a fi privitoarea interesat ă la uria ş a ciocnire dint r e lumea slav ă şi cea germ a n ă . car e dict e a z ă în m ec a n i s m u l or b al gravi t a ţ i u t n i i cer e ş ti. c ă cee a ce acolo ni se pr e z i n t ă ca mi ş ca r e. to ţ i astfel alte legi. mai greu de cuno sc u t. nu m ul t ă spe r a n ţ ă ne . e dinc o a c e voin ţă ş i ac ţ i u n e şi c ă or d i n u l m o r a l de lucr u r i e to t atâ t d e fa t al ca ş i acel al lu mii me c a n i c e . Se ved e c ă acee a ş i nece s i t a t e ab s o l u t ă . In adev ă r dup ă înfrâ ng erea insu r ec ţ i u n ei. Dac ă .şi face via ţ a gre a ş i d u r e r o a s ă ! S'ar cre d e c ă cu cât cu n o ş ti n ţ el e înain t e a z ă . Oricât de mici am fi pe acest glob atât de neîns emna t în univers. ce s e va al e g e d e cei m i ci? Po p o r u l no s t r u mic es t e p u s toc m a i ca o m u c h e de de s p ă r ţ ir e înt r e fu r t u n a ce vine din ap u s pe n t r u a întâ m p i n a pe cea din ră s ă rit. De aceea vedem că marile evenime n t e istorice. pe care viitor ul îl indic ă cu cla r i t a t e . ca r i s' a u .a că rui an întreg de câteva sute de zile nu e m ă car un ceas pe n t r u an ul lui Nep t u n de şasezeci de mii de zile. nici excep ţ ie. E d r e p t c ă cei vechi n'av e a u cuvân t de .1 mi ş că.şi fata favebunt . fac bin e oa m e n i i ce ne guvern ă de . ci chiar mai pu ţ in decât nimic. Oare în preziua unor evenimente.ge r m a n ă ş i a s e d a p e faţă înarm ă rile Rusiei.a r fac e. de cât o clip ă în ete r n itate.a pierdut în s ă t o c m a i în p r e z i u a a n u l u i no u p e b ă r b a t u l care reprezenta politica ei de ac ţ iune. am pu n e orosc o p u l anului ce vine. d o m n e ş t e ş i în ini m a o m u l u i. Dar n u es t e as t f e l. Din n o u che s t i u n e a Orie n t u l u i sa u mai bine a împ ă r ţ irii împ ă r ăţ iei oto m a n e e obiect ul ce preocup ă lumea politică şi se poate ca eve nim e n t e l e din Egipet s ă fi fos t cel din t âi u sta di u al desf ăş ur ă rii chestiu nii. tot u ş i ce multe şi mari mizerii se petrec în atât de scur t timp. chiar d ac ă n u ne .a judeca du p ă situ a ţ i u n e a apa r e n t ă a lumi nilo r ceea ce se va pe t r e c e o d i n i o a r ă p e p ă m â n t . gata chiar a participa . s ă le poa t ă înl ă t u r a cu to t u l. pururea fatal ă nou ă. rezulta t ul evenimen telor va fi totu ş i stabilirea unei preipon d e r a n ţ e politice.a vede a se ascu n d e a un adev ăr. r ă sb o a e cari sg u d u e o m e n i r e a . ar scă dea de ş ert ăciu n e a car e es t e isvo r u l ur ei ş i al de s b i n ă ril o r. Oricare ar fi soar t a arm elo r. oricât ă însemn ă tate suspe n siv ă ar avea pentru evenimen t e. dup ă cons t ela ţ i u n e a împ rej u r ă rilor celor din ur m ă . Fran ţ a. mai pu ţ in însenin ă toa re decâ t o pic ă t u r ă în ocea n. d a r c u t o a t e ace s t e a j în naivul lor chip de . de vreme ce via ţ a omenirei întregi este ceva acciden t al şi trec ă tor pe coaja p ă m â n t u l u i. încât s ă poa t ă uita pati mele mici cari . de ş i p a r a atâ r n a d e d e c r e t u l u n u i in d ivi d .a pun e orosco p u l şi de .se că nu numai nimic este. min t e a lui va fi isbit ă cu atâ t a adâ n c ime de aces t mare pro ble m.a pune chestiu n e a revizuirii constit u ţ iei? Fac bine a pro p u n e exclude r e a din via ţ a publică a elementelor celor mai luminate ale po p o r u l u i . tot astfel evenime n t ele de pe p ă mân t se' n t â m l p l ă înt r ' u n ş ir. determinante pe n t r u so a r t a no a s t r ă . p a r e c ă de mai nai n t e deter min a t. de la care nu este nici abate r e. oricare noroc ul ră sboiul ui. cu cât om ul câ ş tig ă convinge r e a des p r e nimic nicia lui şi despr e m ă rimea lui Dumne z e u. acela. că încredin ţ â n d u . nu credem ca moartea unui om. cât de multe mijloace nu inventea z ă oamenii spre a. Cu toate acestea. oricât de în ţ eleapt ă va fi politica micului popo r. n u m u l t ă b uc u r i e n e . dar sup u s e aceleia ş i necesit ăţ i. a încep u t a se dese m n a cu cla r i t a t e ali a n ţ a a u s t r o . că prec u m o con st ela ţ i u n e e dat ă cu necesita te.ar ins p i r a .pe to a t e s ă pl u t e a s c ă cu re p e j u n e în ch a o s .

Cu toa t e aces t e a cur e n t u l fatal de înoit u r i.. dar chiar şeful acestui guvern a recu n o s c u t . Ca un sfinx.. el s'a p r o p i e de mo n s t r u pe n t r u a . că ci însu ş i tinde a la amânare reformelor. c ă cu m p l i t e s u n t e nig m e l e c e le v a r o s t i . Cu pă rere de ră u cat ă să constat ă m că. inteligen ţ a pol itic ă a ace s t e i ţă ri ar a t ă u n e o r i se m n e d e co p il ă rie. s t ă a n u l vii t o r î n a i n t e a n o a s t r ă . împi n g e pe majo ri t a t e la pu n e r e a u n o r c h e s t i u n i c e n u p o t d e c â t s ă t u r b u r e ţ a r a ş i s ă accen t u e z e deo s e bi rile de inte re s ş i de par t id între oameni..Sfar si t . d a r ş ti m b i n e c ă m u l t e a r e d e zi s. şi în loc de a fi p ă tr u n s de serio z i t atea adâ n c ă .se pe probab ilitate a evenime n t e lo r. întemein d u . prin supri m a r e a colegiului I? Nu numai că nu fac bine. ce bat la poar t a cet ăţ ii noa s t r e . Fă r ă în d o i al ă cee a ce ar e s ă se' n t â m p l e se va 'n t â m p l a . c â n d t i m p u r i l e s u n t f o a r t e s e r i o a s e .i r ă sp u n d e cu.. d a r e p ăc a t şi n u e d e m n c a a t u n c i .. care e cara c t e r i s t i c pe n t r u epoc a de spoial ă în care tr ă im..d ov e d i t în t o ţ i ti m p i i a fi ş i cele mai patrio tice.. tragic ă poa t e a fizio n o m i ei lui. cu toat ă bă trâne ţ ea premat u r ă a nă ravurilor. mu t înc ă ş i cu ochii închi ş i. juc ă riile n o a s t r e co n s t i t u ţ i o n a l e. . Iar Edip u l d e s t i n e l o r n o a s t r e se ui t ă în fa ţ a aces t u i sfinx. c ă î n p r ă p a s t i e v a c ă d e a c e l t e n u va fi în sta r e s ă le de sl e ge. u n p o p o r s a jo a c e m i c a co m e d i e a lup t el o r sale dinl ă u n t r u .- .o aceas ta.