Economica Civica - http://atreiaforta.wordpress.

com/economia-civica/
Ovidiu Hurduzeu: Criza mondială actuală este una de sistem. Asistăm la prăbuşirea unui mod de viaţă şi producţie rezultat în urma a două revoluţii. Pe de-o parte, revoluţia culturală a “noii stângi”, începută în anii 1960, care a produs un relativism generalizat, o societate fragmentată şi distrugerea valorilor tradiţionale, deci un libertarianism cultural, iar pe de altă parte, un libertarianism economic susţinut de dreapta neoliberală, declanşat prin decizia politică a Administraţiei Reagan, urmată la scurt timp de conducerile altor mari economii dezvoltate, de a relaxa legile antimonopol. Odată ce mecanismul “dereglementărilor” s-a pus în mişcare, el nu a mai putut fi oprit. Dreapta neoconilor (neoconservatorii) nu a făcut decât să continue în plan economic excesele din plan cultural ale stângii. Potrivit actualului “regefilosof” al conservatorilor britanici, Phillip Blond, libertarianismul cultural şi cel economic au avut o agendă comună, ambele susţinând o ideologie liberală denaturată. Şi nu numai o ideologie denaturată, cât mai ales o antropologie anticreştină. În locul persoanei, în sens creştin, care există numai în comuniune cu celelalte persoane, unice, libere şi responsabile, neoliberalismul a pus individul monadic condus doar de propriul interes egoist. Celelalte modele economice promovează pe homo oeconomicus, care nu este o persoană, ci un mijloc, o “resursă umană”, exploatat ca marfă sau ca sursă de profit. Economia civică promovează dezvoltarea durabilă şi la scară umană, şi nu un progres nesăbuit, de dragul progresului; hiperindividualismul este înlocuit de personalism, în care interesul personal este urmărit cu responsabilitate şi armonizat cu cel al comunităţii. Economia civică propune răspândirea largă a proprietăţii productive sub forma unor entităţi mici şi mijlocii care funcţionează “în reţea” sau în asociaţie unele cu altele. Numele de distributism, sub care mai este cunoscut modelul, nu înseamnă “distribuirea bunăstării/bogăţiei” din modelul socialist, ci distribuirea proprietăţii productive, aici intră şi cunoştinţele, prin protejarea, stimularea mici proprietati si a proprietatii ''cooperatiste''. Nu avem capitalism adevarat pt ca nu avem destui capitalisti. Nu este vorba numai de o schimbare de model economic, ci de o întreagă paradigmă socială şi culturală. Modelul nu este “de import”, deşi a fost teoretizat, la începutul secolului al XX-lea, de gânditorii catolici G.K. Chesterton şi Hillaire Belloc. În trecutul nostru, distributismul a stat la baza economiei ţărăniştilor lui Ion Mihalache, dar îl regăsim şi în modurile populare de guvernare şi funcţionează cu succes, azi, în multe locuri de pe glob. Două exemple concludente: cooperativele Mondragón din Ţara Bascilor, cu cei 100.000 de proprietari-lucrători şi 50 de ani de activitate încununată de succes, şi economia civică a Emiliei-Romagna, unde 40% din PIB provine de la firmele care lucrează în sistem partenerial şi asociativ. Este o economie a libertăţii şi demnităţii umane. O economie a dăruirii şi frăţietăţii. O propunere fireasca de scoatere a României din criză.

este oportun sa se aiba in vedere acest inteles largit al initiativei antreprenoriale". infloritoare. ar putea fi comprimat in propozitia "Ce e mic e frumos".Spre o piaţă cu adevărat liberă. unelte. distributismul trebuie sa faca invers. Această istorie a fost stearsă sistematic de către regimul comunist din manualele de istorie. lipsind ?i dupa 1989 din istoria oficială. pentru viitor. O economie a libertatii si a demnitatii umane. academicianul Yvan Allaire crip. in diferite colturi ale lumii (Tara Bascilor si Emilia-Romagna sunt doar doua exemple). precum Ion Mihalache si Mircea Vulcanescu. care a fost un succes istoric la noi in perioada 1864 -1947. profesorul universitar John Medaille.ro/din-nou-desprecooperatia-istorica). Altfel spus. sprijin maxim dat formelor de productie asociative. chiar daca in realitate a functionat in trecutul nostru (cooperativele interbelice ale ?ărăni?tilor lui Ion Mihalache) si functionează. permacultura versus OMG. sustine doar Big Business si Monster State. ci proprietar-producator. Deci cele trei principii fundamentale aflate la baza unei economii distributiste sunt: 1#proprietatea asupra mijloacelor de productie (o lume a micilor proprietari). economie civica. din care am tradus o carte . pentru ca lucratorul sa nu mai fie sclavul salariat (proletar). sa se umanizeze. 2#subsidiaritatea (totul se pastreaza la nivelul cel mai mic posibil. sa transforme majoritatea populatiei intr-o clasa mijlocie ce detine puterea economica si politica. incat numele ei nu figureaza in dictionare. ci binele comun. Pentru agricultura eco/bio sustenabila . inainte de ciuma comunista (emilia-corbu-ce-este-cooperatia.Alex Ciolan : In esenta. Pentru a realiza o economie care in viitorul apropiat sa reuseasca sa se puna in slujba binelui comun national si mondial.). nu pe egoism. A fost o ordine a normalită?ii sus?inută de martiri ai acestui neam. ingropat acum in uitare. adica o persoana demna si libera. economie personalista. economie la scara umana. economie participativa. precum ?i economistul.contra agriculturii industriale chimizate. Sunt solutii care provin dintr-un model. dr. Mihaela Firsirotu irinamonica. pentru a nu indeparta omul de productie si a impiedica birocratizarea) si 3#solidaritatea. <Distributism = capitalism cu constiinta.wordpress. O economie a moralitatii. O ordine . Cat despre solidaritate ca principiu al vietii economice. fundamental pentru intelegerea distributismului. a carei bunastare depinde doar de ea insasi si de cooperarea cu semenii sai.com/interviu-pentru-romania-libera. economie sustenabila. O economie bazata pe altruism. > Irina Bazon : Printre colaboratorii dlui Hurduzeu se numără prof. economia trebuie sa ramana la un nivel uman. Economie mixta. economie etica. O economie promitatoare. iar scopul ei nu este profitul. nu competitie. distributismul vizeaza diseminarea cat mai larga a proprietatii productive (pamant. reprezinta o inversare a principiului capitalist al concurentei. cooperativelor. capitalism popular. emiliacorbu. Principiul subsidiaritatii. Neo-liberalismul = 5% versus 95%. echipamente etc.ro/articol. Solidaritatea presupune colaborare. O economie atat de revolutionar-subversiva.

Noul idealism va consta in faptul ca producatorul va fi si consumator.care pornea de la satul tradi?ional. Periferia va deveni noul centru. Va promova scopurile si nu mijloacele. VA FI INSTAURAT MAI REPEDE DECAT CREDETI. este inspirat ?i din cooperativele din Estul Europei. de la principiile crestine. teleologia si nu anarhia. Din ce in ce mai mult atat elitele statelor autoritare cat si cele ale statelor democratice par de o asemanare izbitoare. Resursele sale vor fi globale dar concretizarea va fi locala. Modelul acesta. etic si poate religios. Fundamentul sau va fi increderea. si va trebui in mod necesar sa apelam la noi si neasteptate resurse pentru a da forma unui nou idealism politic. Va insista asupra educatiei continue si va inlocui democratia reprezentativa cu cea participativa. ierarhie combinata cu democratie. din perioada interbelica. Occidentul producea elite animate de un spirit de sacrificiu. acum are elite care isi servesc cu asiduitate doar propriile interese. Va fi orizontal in loc sa fie vertical si va face popular conceptul de “peer to peer” (procesele in parteneriat). Noul idealism va fi romantic. Va creea o noua economie politica care va raspandi proprietatea si va inlatura intr-o foarte mare masura barierele care stau in fata patrunderii micilor entitati economice pe piata. noul idealism va fi transmis cu bucurie. Prea multe dintre institutiile noastre sunt corupte si prea multi dintre liderii nostri se amagesc cu ideea falsa ca interesele lor sunt si ale noastre.net/2011/06/a-treia-forta-romaniaprofunda/ http://atreiafortaromaniaprofunda. Phillip Blond: Adevarata politica a viitorului va fi anti-oligarhica. Mai mult pe : - http://librariilealexandria. Instrumentul noului idealism va fi asocierea iar metoda sa se va baza pe relatiile umane.blogspot. Virtute si nu utilitarism. O revolta impotriva oligarhiei va defini atat statele din Estul Europei cat si pe cele din Occident.ro/ - . numit “distributism” de catre Chesterton. clientul va fi si sustinatorul. Va fi comert etic si piata morala. cu accent pe valorile familiei. Va fi triumful sferei “micro” si infrangerea sferei “macro”.

com/doc/30646943/Ovidiu-Hurduzeu-MirceaPlaton-A-Treia-Forta-Romania-Profunda .scribd.- http://www.