EIlIL VER Z A

flIINRPN
{d}
DIDACTICA PEDAGOGICA EDITURA BUCURE$TI, 'I1983

.p.

rtr(a

!l

.

.,,

!'n l

C npl tol ulI

:

:

I : r r r : : ir L") ' 13 13 20

l. . : . Dl'rnl3m ri rolatie ln 6vor{ia rimhsjului E l o.url a l l mbaj ul ui la copilul nor m al l. rI ^ linbajului ia handicapatii senzo!:al $i de in!e]ec! Z. tt"lrrr" Copltalul II - r-ri

ililililililililtil
1 :!r4 :) , F /,

/ totdsres deprtndedror de ctttt-scils t. Vi$ta optimA de thvatare a ciiit-scrisului | | 2, Geneza grafismului 3. Dtapele inv6tdrti ciut-scrisultt etapi premersdtoare lnv6ltfii 4. Lectura dupd lmasini citlt-scrisului 5. &ris ti intelecl 6. Scris fi motricilale 7. C|UF si lblclesF€ 8, Scris-cilitul in Braille
Capitalul III tn disgralte-distexle

26 27 29

4l 46 46

1"

tri
.-|j..]-

r,]-''

$1t{

B.l6tie

* ovolullo

1. Termlnolosie 9i deflnltie 2. EUologia tJlburdrilor scris-cililLlui

56 t9

D.zvoltir.

t.drct.fr Etlll CANOET T.hnof.dr.to. ANA TlI'IPAU s Cop. r t . : NI CO L A E l R !U

scris-cititutul ti simltomatolosle ln tulburlrlr€ Disgroti, ri dt"kf,ip in ,otrdlirle intelPclurui rnr@l -+ Id dellrientii de nellQte cotc {. See.lllcltt dtsleliet-disgroli.i ateic ti scri[ in Brdille .

73

115

disgrdltei $i d.isle ei tn debilitotea nintow scris-citituttui ito bolile psibic. tulburdrilar

. .

129, 14?r

.

158

Bolatis dtntre scris-citit In l oc de on luz i Rezmat Resumen P€Ioue

222 : ,'5

?e3

229 234 259 Cio!/.fie rI des m6cantsm;s db l,€.riturelectue t. t.. l.'ftqulsttlon . ' .. 'l 1. I-6se optimum d'apprentissage de 1.6oiture-lei,titrd 2. I-a genese du graphise 3, Irs 6iapes de I'applentlssage de I'6criture-lecture ,1.La le.tue a Dartir des images. it€De pritiminaire de leaiture-lectuF 5. Ecrlt@ e! inteUect 6, Ectlture et motricit4 7. l-ecture et compr€hension 8, Frriture et lecture en Braill€ 26 27 2A 31

4t 45 ,t6

Betatlon Gt i+oludotr eD dr.Ciphie €t dlslerie t. Terblnolosie et defiDitio+ 2. L'6tiotosie des troubles de l'€critue - leciure Chap*c Iv

5s 56 t9

DdvelcDtr.dorl rt sldDtorrstdtolie rt.rs r6e boubto. do l'cc;tiurlRtur€ A; Dtlg$tthle et dhlede d.ans res condtt{otus ile t'lrrkved norniot

7A 74'

Escritura y motrlctdad ?..tthodes et procddds poul l.B.evia etapa del ap.p. La etlolocla ale los trastomos de 1a escrlba_leciura Cdpthtlo tV D€slrroUo y sintomatologi! en ros tBFtornos de la 6scttuta-l.i A.onctusions Resume en . Md t ha. Les cb-acteristlques (les troubles de I'ecriture-trecture dans res halaclies psachiques 1" 9 117 tr I m I ffit ' T*l' lll ' lt. Esc tura e intelecto 6. Rdsure eh rus5e et r! x'ersonnaritd 203 h2 . terE nolocia t definlcidn 2.a edad dptima de aprendizaje de ta lectNa-esditura' Z La g6nesis del graJismo 3. tes non-oosdntsqut tisent et ecixeltt en Btuttte rrs c. r. lectura y entendimiento 8. leser pr c c i d e s g a n e rc u x B.a 26 2? 29 31 33 4t 42 45 t6 5.lel6r y 6volucldo en ls disalalia-dclerla r.endaje de Ia lecluaas_ltu. Les cardcteri.zs Id disgrdpt et de Ia distede en cds de ie d e c lebilit a ne o I" D. disle:ie l! correclion do la di6saaphte et de .frf et le! troubres ite I dcrriure ' 158 M.stiqll.. Les caracftristiques de Ia dissraphie et de to di\Ierie che.tur! A. Las eiapas del aPrendlai e de la lectula-escritura !1. Dtrgrdlid V d.oumain R€sume en franqais R€sm6 en espagnol . !a esc tura{ectura en el sistema BratUe Capitulo frl B. La lectura Besfn 1as imdsenes .rftji..lsl. Mdfhod€s el procadas togopidisuee 170 t79 La relaiion enire I'ddiluro-tatur6' En guise de .le l€ctua_esotlura 1. I si l M Ai i o ' " Les lelations entre tes troubl€s du ii.xla en los con4lclones del intelecto turn4t 56 59 73 7l .le los habltos .225 229 259 rr Qa9ltvlo b formactdr .

IIHcs t 26 27 29 3l 33 4i 42 45 46 .idn enlr.. no .'. .B.p4ix ^rci.Ere 71 I . Mebdas ! proce. peq{. M.anes . {apyEex. .! ijn : if . 3fldbrad HapllleHni qrenrJi n rtclMa . rr Resume! en Besumenenf. A . O6rsesre xa ocHoBanr{na ira{dx Fo6paxexxii 3ra4 npeiuem}turn o6yqeqrD qreHHo s nr. ! nucEMo cucreMeEpannr.od mentol D. 3rai6.nfi I {" pn3rmxc p..rolor{r.los 3r procedituietLtos .d ?0r.hly :. A.oreccidD de la discrafia y dist6xia r . getuerat B.q{ .oment. Pasqtsrrp . ... ZwEeeA u ducrpabunpu jtopton'Box uhr. remlrc r'ncbra 3.b ! nrc6M) 2. . . 35 . 1r5 12s 147 La r. C. Et espectllca de la disstdJi'-d.rr I x orpeleiesltr 2. .i . . Pa$auc peq! lopMarbtroro pe6dH(? . 13 n[||rx||rx r ordouen{i r npoqecce l. .la. ' ' fi3 2t9 'dolrrpo""*" mrnxor qrcurs ri nrcrma L OrraMarrHLIt Bdpacr rlJr ooyqeFrqcreH. especiJico de lo dlssralta s disletia . $pectlico de las trastomos de ta escriturd-Iecluro en tds e tet nec lar les ps i q u i c d s . ..tgptsnu. El.ro. . lr r Sdpilulo I/II la €rcritura-loctulr Relumen en y la p€Nonslid.7.!. .io.icti I.n ra d. 222 fat. .ebitid.icte. Teprtno. Dl. 90 Resumen en espanol ).islerid en los delicientes oiedtes qne escriben V Leetuen el sidtema BftiUe . . }ertop?fBr:mev. Illcbm tr r. t{rin. o6yeei{r creHro n nnc6uy 4. toga_ L7r 779 ' r:.l A. t . tos hasrornos 4oi frabta orst y to\ de ta Acrirura158 {Votodos y procodimientos ale . 56 59 Itailrrrc I ptinrox. S3rs oo?no$afin l| rloiroqrr x !xc. rlredte r rosrMaEre :8. .y rrrr c yuoBeEtsr! r c9i. cdrdctet especifi.Llmieftos cle car. 2.

rew Epanf.-un fcl sau ahul. dar mi-am dat seama ce nu pot trata o astfcl de problcrnaticd fere sI inctud.u.qttquta pdp!tuenui rexue r nu.n.d.bu e Bdp!tuequx.btaneducecxue $erc)or u npu. In alti ordine de idei. Doue motive au stat la baza acestei sitr. l)tofdeauna m-am streduit sa inteleg scris-cititul cel.u!ar. ori de cite ori ne-am referit la un nivel.ut 3.lr|t duc. direct sau indireci. Ha ptiridr. penlru ca mi s-a parut. k c |caroNc ra t)coroM r3dxe 222 22j.ratii : I lcgitura intrinseci dintre scris ni citir.euu u )uc. o .t. int. inslr)irea )i evoluiia lor concomitentd.rii.lefcnu u duipuquu nN t'. lt rtsekHoii 01. de particulariUtile tulbure.ra.rov na ooa Hu!3 cxo! '3d Pcovc tr. 22\ 2J1 2:l!. de sanit. in primul rind.nctu npu n.httt . pe care l-am analizat in lucrare. \otprd octtp.rtl O r{ or. in egale rnisuri. cadrelor didactice si trturor acclora care sc intereseaztr.ltciet. Hxe qre n|t 1.rcr r3utr. Cnt4u. progresele realizate intr-un domeniu influenlind pozitiv si celiialt domeniu $i 2_ tulburarca scrisului determini o relative dereplare si in ptranul ciritului ti invers. pe tot parcursul lucr. am insista! tl . Acestea au fost. li 11\l A3axuocsr3! r€{ay rapyuerH*ir tdnori telx N HapyuenrrMr qred{c CUVINT INAINTE Jvleroau r nDxeMu no rcnpaBjeBro a{cre{cr{ { Aucrpao(n \ !tel. a fost subliniat si celelait.q'n fost ad3s('ori imprcsionat de dificlrltatile inlimpinate de unii copii in irsliiirea scris-cititului Si de aparitia tulburerilor grafo-lexice. lil 1tl .? fiind un llrcru cxtraordinar :i foarte comple\.!'dir jurul meu. B. si cititrrl. despre tulburarile sale 9i despre metodologia recupcratorie.E.tkl . i.na. de problemalica formirii Si dezlolterii deprirlderilor de scris-citit.\apotr. r.pa r). de etiologie si simptamatologie si o rnctodologie atit de utild in acest domeniu.. C^. La inceput m-am gindit se scriu o cartL' numai desprc scris. prin tulburarea leiiei au l(r modificdri Si la nivelul grafic. de lirstii.ilor grafo-Icxice $i de terapia recuperatorie a unor asrfel de handicapuri un tabldu al specificlrlui tor. ..ru )p. Cne4u. in functie de caracteristiciie dc personalitate.te psihici ii dezvoltarc mintale. motiycle care m-au detcrminat str me incumet si scriu o carlc atit de diIicila.paquu I it4 tLuraoq u tututJu\ux na ct. tinind seama de specificul limbii romane. Tuauqno . Al doil€a considerent este acela al dorintei de a oferi specialisiilor h logopedie. Aceasta fiind situatia.

AUIORUI.'1' orul ri hlr.t.l di' .'.l au J I d\ar ' di'cr't or d" \. EVOLUTIA LIIIIB-{JTJLUT I. limbajul arc cea mai specta. ipdl:e ... d^p nd alil dF ..rfto LIMBATuLUT ':. r r. rl:i .r.'id-r ' util sri ne fa. i(. Se constatt ci timpurie.i dc ^rrditiil" 'o'irl'.i.|li .t r'. rrmh cr-ranri' 'drc \d 'or.liil. adcscori.. . se insoteste cu un plar nrbai mai .rr.'i'oe. acn'.lL o mai J"r olrara . emisiunilc verbale alc copilulri nr. . rur "'pii :ndi. r.ar' -ar! re ' oprlLrl Faf inrarm '.. \'crbalc carc Dcrmit o mai bund relationare si integrare cLL .ihi .li rea viitoarei editii. r.r . I I . bdipl:..iirLcaprccia ce. tocmai dat.a r:i rLrlui \c hl.it .i lapt rl a tFrir.Crr ...lli tonoarri.r(. Dil-r.A obserlatii pertinentc pentnl imbnnar.r' 3 "\pcrren!er 'uprlLll!' '. Nlotricilatea.ariat si in general. dup! precizia actirinjlor Fi a miicdrilor sc pot li|(e prognozc relativ validc cu privire la dezvollarea si evolu1ia limbaiul.u mcd'rrl 'n. lin:a . ln rruneroase li]criri se cvidentiazA IaptLrI ca drrpd modul cum r)inLricsc obiectele. i .rrL clc sinl mai fr€cvenic... apel h exDericnta noastrd.A COPILUL NOR}IAT' I in.-. '".:.r. tI "rN^MrsM.eineza moiricitafi.r siDt difer.iD mod deosebit alsupra tlllbLrririlor s isuiui' deorr.: riti caractenLlui lor efemer.lplinest€go1 1 existenl in litcral ra noa!tr'' 'DsihopedrsoAica.'r'i ira.nafl pregranLe ..r la trei luni. ' I nEVi"li a) in .5I .i" *o".r. mai avansat. .tL i.d .lL"re far.J nrrF lod ^ Lun.rte si cle sint incadrate in aclivitatea motorie.lr " rnm ci am inlAhlrat elemcntelc superfllre. 'nn ro I. .lurd \ist-m. . s:] punem in valoare ceea ce estc comun in actele grafo_lcnice a1e unor calcgodi de su_ r rlburir'lnr ''ri: ri'irLJIu. <\i -.fbale.li\ird'o f\ihi'd . :-ler-n!.. ... €\'olulia vcrbali este corclata cu dezYoltar.t.m:s. ln antogenezi.rii. in schimb considerim ci lucrarea sr.apxiralp d. ' '. Chidr mPrsul .u a ' sri'r rl-r/a d'l\nlrdr'd "lorlJlr ' .i':' t d" ildii idLralrrat.'1.'ir.tc..rD1ral. mai variate li mai complc]i! Pentru iealjzarea lucrerii am Jecut. Dai nu avem nici ptctcnlii unei enhaustivitAti a problemei. onLr'rr'ieun ror i r 'rdrJl ind.l (1...r. fnri se neelijdm datele valoroase dirL litcratLrri cle specialitate romaneasce $i striin! Am inccrcai.'..t. . aril nP linid del olt r" mnLri':Lir'i cit ii r rorb.rli.^i.t.nrcle ind. -fcra ..i 'p... onLribri' la l.p.i.c apzrolLa izJldr d..rb. i 5ie.r.uldor.Li. in accla-sitimp..onjuraror' Pr"crP'elc inregi'i.r.rca dlrofa "L' adF'r r' .rl rl . Sra r"r.imoaiJlur . limlrarrl rrr '1-rdlle lun' 1ii p'ihi e' '..'r.rro | .'n. cu o dezvoltare a condrilclor actiorale s. "r.li 'i ]..

4 ani dettrL'l"8it d da F s" m "nLia ' . -alce.lJni .1u1. r.' i p'nlr r jno oJr 'm r sr '. r d la ^1i.. uvinLe p' ' dF.o.LPa .m. r or u r t r t ( \ 'o r r er PJ <! r : p 1 .. "i aLr o nar . in aol Selected W'itings' vol t ' rioce . suncicle emise de copii sint coDfuze..tdbjlilJr-a moLorie a ..n r^el * .1 . leu" lansageellJant in 8. i lu'Jir cd Lr nnr st r et ^ ar" '|ur" r" " allele.. vocca.u r LF pr opo/ iiii : i f 'lo'i d r '12'\ 'or m r olo.l.' .it .. r" d l d no.n. ' i oi .. lr idr dJ'. " deprinderi srcsite de vorbire Exista labele re" " ri . r' fi r. Buc!.". pa)....-l .van. 'iLr r Fd {om ''iur ea unoc . dc sete. pcl.l .p. insolili ae ..1. 'r ir I r dpt ul" ': I ' .. . copilul arc posibilitatca sA p.ind a doua csic consecintauuui f. . rop..l ri der n" . j'|ar r cnt r al \ r ri l :.i . irl prir cipal.r .rj i 't r r dt '\ 'c . cnpacitatea cte imitalie a copilului.. |'.'rPsilrologi| copilLlui.Fi dupi trFi luni. s. ni a " i r ' ati i c' dpr ''u inr . de ar.. c D"r d'' ast _' pci .A Cupil r l dobnde L" po'ibilila'ea .n mai avansali au Si posibilititi verbale mai acc€ntLratc.ri ling|istice falorabiii Si se introti.. sin': it a d.ni P .. a'h. in frinctionarea lui echilibrati...-asive.rcrornrc dP \ 'r inr P pr T' :i o a.' a" . \rl oru.'i.ohar€a psihomotorie csic semnilicativ iDtercorelati dirl lI moii\: sc inlcstigb€azh sirlciurilc motricitnlii ca liind semDifiii.l . .voltirc d." f. 6. ' '.. 'nnnLio' r t ' r blir d.copii dF J l ' ..ri l . .':/j1f.clul sistemrlui n€rvos ccntral 5au dni crcii:biliiiti e\. | | .' .r.-r' i tlr..' i rn" i ' . dar ti prju acordarca de valori sunetelor ce pot desemna (semnaliza) starea d. r" rmi -.i . foartc mult in LLltjmul pitrar al p mului an. 1' d. rnri me" Lrcl .ceste slrnetc izolate se un€sct pe Ia 5-6 luni.r' i .l'i. C:tre sfiriitut prjmului an. m r l"r . .un'i ri rr" f "n'r 'n"l" o'unlat J .r.' r' r" r. ir. qrl zr^J . in sjlabe ce se repeta (ta..]a. pdrri ' ular il: r \ r l'r ': sr '..rcrl e 'c r .rr.e insemnitatc o are. ri .' funnl ^g i'e m di pr egr ar r lP Jle I m bii.honologicat Siudics..1" di l i " rrl td\i rn pronu.. .l]rbirii sint mai rapid...r..' " .l i ' I.s.]" .. ln f€miliile in care eyistir o atmos{. ori a s. -j . bp. .'i..rdle.idtr 1a phnoloqie I.rl :o. l .. E.rF l r. \" ' .i D i ul si rati fkr dr ii ce ar c la bazi cont r as'lul m axr m .t r dr "r ' ..tn.r. ' ' a' op: i : n .. . Totuqi... ce€a ce contrjbuie 1a o mai hrnA adaptare si rclalionare cu cei din jur.. i f i"iolnt s'i'a dupi 3.. d''our " 'r r r ol Tor.' rr ' ^."r.." i " .]r" . r962 l{ .spunde planului oornunicarii socjale. i .r-. 'jr r' l ' !..." ' r. ir1 acest proc. . r r . lr r |r U|..npi l ul ri . t er i\ t i. .Dez\.i .' .D.' ." .' t m .. d. 1" ' .: .a ce face sA Ijc rcpctate inclefinit.. de lipsi dc confort. Li mL j ul d ri \i /edr.l db. Les lois phahAnlses 't ' Jakobs. Lrnor djsannonii la ni\. i omoc" n:2. : n'FP' ur ' na l ' .0.p€. ' l ' l ' l \" l r.. .. upr r 'r d' .stcsunete constituie ginglrrit l. II a. constjtuind asa-numitul pro. o'st il r : P Ll: t i"ll'! i rnor (L\i r J r ele poi ^t. -q. de satjsfactie.feriti.r n'r lJi ncr vo\ . ... .ra alc limbajul i oral sau scrjs. otop.ntr.l 'm' oi " rrnan a oF :fL. .. cliar daci ' !rr' 'r. dar. . . ..mai JFl ormar.:i i ..norea lf ollr 'c r _l"l"b'd Dr 'n r a\' ' l . pir er ' rl .o: ri ..r1 .l .a.r.are.r. copii cu o d€zloltare motri." cl d opilul dr t PDf F''olar .r.br dr Pa 'upr l'r lLi 'n "ir uc' ' ' r. a unor sunct e.e o comurlrcare insisienti cu cop. .. edilia .r' .rt' 1.r. ma. aceasta din urm.i .' ." ' ' .i. i ' .rr..ri p .'iL' .. t ir le 'oor r r or . gestnrile. ln insugirea sistemr ui fonolosic . O ma.. i f:l ' A .l esFmrea." " 1:. Asadar. r "" . inversarca rinor sunete in cuvint (metatcza). Ludt ie or ''At d .r' " ' tn. progrcsele in achizilia si intelegerea ..le mai mulre ori.te.Jl'sibile Dcntru a r... .ni . ' :i o . Ca a]. ' .rl ' .l rnL" prc' " c^l rr. ' .eqt. 'i p! r alplj'm r l ilr n...l or i n cuvi..n: pir d d . dr e apararul u: fonoan: culdr nr '' . .e intel€s crett.i ' . . L| !di .. . ' i i ...1.eql p vi rstp . de bucurie etc.1. p:.' r.' . . insiabilitatea motoric nt numai ca nu coreleazi cu un avans in dezvoltarea comDoitrlnen r^lor rFrbalc.i i a.m di L ur d' .. ip.1.r.:m..:-.ies a1 lalatiunii.. 2" ' ir r d un J na mul r '.rn nlc uncle (ar\'inte simple.. toate mijloacelc . (." 1.t. 'hldlr ' | | .' ri e '! pi.' s.r..ri ntei c -i o or inr 'le nr : n . Ac€sfca in:ep sa s€ dilcrenticzc si sd se organizeze in unildti verbale car-e au (j anumiti semnificatie mai ales prin jntenlie.. islem Llui t or r ur ugi lr 'oPir ' li'e! : '11. i :rni " .. sc impLrnc ... l i \. ir ' ' ' . t-oarne. ce. lntre nerc3Ltatea de a se iace inteles si necesitatea de a intelege.lNevoia dc a se la.i ' . d . '|u qin.J n. dr a. trle pentlo situatiile adaplatil'c genera...rr.rr rrni tLi vi rsti sint ] a f €l in t oat c lim bilc.i ejtc mai puternici Si mai largi (de accca copiiul va intclege intii sensulunoi culint si abia mai tirziu ra folosi cu\'intul respcctiv).?.. '' " 'Pnr "at " ri ' .r dczvoltarea motriciteFi p€ntrlr ce prima se dalorcst. r '. r ... ] e ' .l 'ni) "pil'l"ir or d' io'1r'l ' r.i l l a" .' . perseverarea " rt' .l c . | | ' . In'felegerea vorbirii cadti un a{ans Iati de posibilitilile de pronunlie. r lar ea I nr ect i Dinlr c dr Fit c cr r n' frP . dNLar lii ' nihr F . / r 'unum F dom "ncr r dr i\ F si ' r r ii " 111e11. d.dam i. car€ incearci sj rcproducri 3numjte emisiuni verbalc ale acluliului si sA intretini comunicarea.a copilui {oloseste mimica.r' )iFcr i\ . dar ele eyprimi dirt ce in ce mai muli . 'sr p lnr r PJdJ r u'r 'ir ' .Lr numi rui cuvj ntelor pe car e 1( ir r lelege si le pr onun! '' 'j r1.r.Jl i l rg\ i t i"" d''cf r P Tot u: j dup..{ .' " ro i .' | l " Ll .' .1 .invat . . Lrnui drum cle la sim plu ] a com plex si cu t cndinla .r anumita stare de con{ort sau disconforr sau o ccrinF." . r t \ i c "lt r dger ea saJ 'on'c.^.. Pronuntarea accstor combinatii de sunete Fodrce pldcere copiildr. 'L'r 'r n1' I .. f .

iogica idcitor Laa..' Odatd cu jntrarea copjl iui in Scoali.restc capacitarea d€ nrl. ortogtafice . cond ita verbali ptaic adopta moclele !i scheme opcrationale anticipative.urarea acliunii. Accasti t3pirci'a1e.mtlificatii dii€renliate.crbale tot mai mari. ti care in fapt exprimi crcativitatea ljngvistici. mai cu seamd cind apar situatii pentrr carc nlr gAse:te imcdjat corespondentlll verbal .nduita scnsori-motorie se limitcaze ]a un timp si spatn! apropiat. priu inlermediul cirora se ajunge ]a structui noi r.e n iacititcazi folosirea de propozitii cu o structure mai compleri. imcntFl ... ample a]e progreselor de pronunlic ce sc rcatizeazi trcptrt ir: \lrrbir€a copilului anteprefcolar. 'no'. sc imbogdte$te experiinla \.resul intelegcrii . l PiaEct. Pr - l6 t7 .:i ciiiaf cu. iar gindirea. rolul pe c$re i1 are ljmbajut in procesul cunoa. cLea gilrm:.olumului \ocabularullri si nuanlarer cuvintelor.laii. stilul vj. \'.distan!e'( rcprczinti spatiul psihologic dintr€ linbajul pasiv (al compctcntei) si cel aciiv (al pedormantclor). reflecli ansamblurile relationale.terea \. se ajungc ]a sublinierea iJoteniial lui si realului ce este jmplicat in competentd si pcrformarrtd.i lexicale Se poat€ afirma cd la fcolar conduita lerbale pune in eviclentn dinamica proceselor psilice )i modr.o'nD..ca'j (r.. bogarlia \. Le langage et la peflsae..rcepr Jolo. Umbajul indeplineste tot mai activ fun4i6 de organizare a a4ivititii psihice.erbale diD a1t€ categorii de structuri.^r'4. poterliirlut gcnerator al vorbirii. da". ea se irt. In activitatile de marc solicitare.slj.ir i . Cbomskl consi I Fr'.i Cecii "performanti". I'jrill dczvoltarea nrtensi. .i.esl^ m:' lceasti. trci mari deosebjri in favoarea crrduitelor j-motorie urmirelte cvcnimcntele Ierbaie: 1) da|d condui'ta serlsor Jir:i si poat: anticipa clcsli. Ulr rLrl dcoscbit i] are in\.1i rtsr.r sr"r. Prirr imbogitirea experientei cle cunoa$terc Si dczloltarea ca]-iililor gind.grcazi intr-o structuri granati.tj ani). 2) in rr.ilaLo (pronuF!ia) FsrF B(€e. In mod deo5eb:r se actilizeazA capacitatea de a dif€'rcntia.rt cum sint asimilate inituentele socjal-culturale. . cum sinr cele de joc. \ d.r. i. intentiilor etc. limbajrll faciliieazi gindjrii posibilitatca d" a se c).. :libil c'ste b.ali sc bazeaze pc ansamblod de relatii si reguli sirtactico-semantice.renLd. al transmitedi dorintelor. -'xpri nrarea se. ftapi cu etapi.ri.dc a nuanla stiljstic situaiiile.. Slama-cazacu). si|lu1tatle rl. fdr. c{..rli.i timP .rt.Atarea scris cititului care contribltie la organizarea intcrcselor intelectrale 9i dcschidc Pe$pcctive multiple ile accesului 1:r cultura.a titerari culti.east:r contribuje si cre..rcrctizatj 1r} ot eraiivjtatea cognitivd I.tc Jaciliteazi pro.iite.is. irtin inter ncdi l limbajului. relativ corecte. .ii!. L a p si tch . sub influcnia proce3ului clc instNirc limbajul sc insuseste organizat ca 5i reg. mji dervottat. i d grnc"hrile r tinLaj. dar in accla.'me ce .ste. cit li scrisd. ir ncnumirate combjnaiii. Cu cit cstc mai mic c. 8 .i a1 asimilirii inforrnatiilor. -gilir.sim9r'al compoziliei narativc Rclevjnd importanla limbajului pentru comportamentul si acmane.livitai€'a fiinl.(c.. ulolo.lo :r caracteristici proprji insu. 'rctofir.liyersificii 9i cnpatii claritate logid.i cf. J. alcituita djntr-un numer mai mare dc cuvinte si cu sc.. al schjmbulri ..ri fi pronunlia.i motorii fi subliniaz. Dacd pini la intrarea in scoali" riorbirea este invitati mai m lt spontan. L i i i l n h cl d € r .iljle gr'amaticalc.tjnde in limp 9i spallu nelimitat. hilnj rsre cal:aciiatca de a inlel€ge ce irscannd cuvintele. copilul displlnc de un vocabular ca. de a ironiza ti.le a purta disclltii coDlradictodi. Spre sase ani.i.l a g i e L l . chiar dace N. Astlel. Volumul mare de cuii..l€gcrc a informaliilor rec€plionatc. ]\letLfi de vorbirca situativi sc dezvoltA loririrea corttextualS care exprimi mai binF coclenla. e. E:(isti .ui :Ll dr(.rl. vinte noi a atras atenlia multor cercetitori_ N.1ur:i Fosjbjlitatea ca n cuvint insu. tra.i insuti sdnete.sterii . in generai.' diferjic cLrfirlte.1e infor'rna1ii. 3) conduita scnsori-motorie se limiteaz:r ]a actiuni succcsive. dclermini Si adoptarca unui mod persoral de exprimare a ideilor.cn sL L. prjn denumiri adectate. u-j. copillrt creeazii noi cu\. Posibilitilile \. si nai ales a1c celor n1aridcvjn mai complexe !i mai nuaDtate prin inteleg€rca inccar smLLlui carLzalii prin formarea unui.si intercorclatia jgcneratjvAi (creativitatea lingvislid).ocabularutuj joaci n rol deosebit.i sd mai fie nevoie de o invdlare supii mcntari. l e i fd n t.it sil foloseasci utterior.r prin tcrDonlil cte Competcnia. Marea capacitate a copilului de a-. Dupa acelasi N.. -\ceasti capacitate se indic. obiecielc si fenornencler.zari. iD general. Cramatica translomati.erbala si se dczvolid \'('rbir. in perioada prescolard (:l-. p..(copilul intelegc mai mulr din pcflormanta celc ce i se comunici decit poatc cl insusi comunica). Piaget 1 il comparA cu conduitelc sensrr. normali I'olestirile prcscolarilor mijl{rcii.. cLelo-probdLil:ci. c"Da.irii limbajuiLri. Chomsky. in clivercilicarea formclor de exprimare orald.'DiiL{l cu ali.

aiitative. cnncept€.. .l.. mediu clc 2000 c linte si nra\im de 2500 cuvinte:jla sfirgitul perioadei Scotare micj se inregistr"eazaull adcvnrat salt | 1500 1600 curintc irr vocabularul a( t1r. denumiri.riludir: dF de/dprobareJala de dFr""'r'lur' el' lrr schmb ii "dm:ri' i".r'a . cum st tc aclresezi ascuitatorilor !i' foarde .nr ' F ^ \t 14i. .. o.l . la r'Fsic rirsle 'nriu"nL"i* .ra' "n "" . caractcristici de accent Si inionalie etc. .rrd i.\' . Factorii psihologici." n. <p-.prale F afifmd ca Derc'1alita1^a'rnui om poatF rr prirrre altclP.saturile ctc personalitate...r. tindrul isi d(:zvoiti strategii a1e in\. ea presr. 1$chio pu . tinerii i.r. rnor i: :Lo"ne.""n"l"i o anumiti colorat rd. p.dL srimLldLdde.a . l. c r\ irl. -. .ne.. Citeva cifre sint iemniJicative pentru .i-"..text.: I" un 1r.im"r".jr a"nl"r \-.it i mbdrrl.r.lar in cazdl transmiterii acestora inunluirca logic5 a ideilor nu se poate realiza in conditii optime in afara operaliilor gindirii cc Drcsrlpun cit mai mulie cu\.esti.rale dF sJdpr:rF ld condiliilt oc mediu.t". se IIJ 19 .i ""i.''p. sa sesrTeTF I .:riopx li..lii in Jritizaror tor ir .r benafjciaze intreaga activitare psihicd. in ptu" Dr. folosirea iir."."r'.on\ersatii.i\iilc pF linl* l. lrn. r' no . in achizilia \..olasn. I S .ompurtampntJlu verlr3l l p r.' ".inte.. \rr'f7a E. rru crrp m r:1i durL.ufpri-d.nLlinaLisor.. dpr.l .isit. scolari.Aceasta ntL inseamnd c' "*rr. aspiratii. .rt.jul 'i ii pcrm I adulr'rr'r .tia Arta rlacil este receptat si ascultat' rlirb. . p . .r:." "e te oprefti cind este necesar' Dar eficienla comunt_ "r"-" important.\ l: . aalc slau ta baza (osiiportammtuhd verbal.de semnificatii multiple si mianteri care lArgesc gama ideiior rxprrmate in co.'nr mai cxpres \F ': indepunF" mar r'rne mimi.0.r"o\pr.iii''"-..1h.rjni . ^xpr.e td . . . ii.r.""tion. dar li caDtitative.i.1. Debitlrl vorbirii oralo si scrlse crcste.o.i L ldr .1."r-l. E.olumrt vocabularului totat 3.. \.-!ntrulerre pr. . op. Bucu.r . rlrrul n nim..area este o actjvilate fundamcnrald ce se realizeaza prin instrr. : lr J d. mim:'a..:\i. c pJ s r a or dir c dF :d.le numir.LLrdL inrenGr. f.i Drf a'lri.rF /le inv6tam.or!inulul id' 'ur 'i €l dorirlelor' rdr aeslrrrr' prjma 'na br.." *r-u'..1 m"i mdre.'"r"'i.i_Jolm. :ntelcdea ca.'na in.arc J.F\rnra tz. opitut ooa-cexpriTa . : r . comunici.1 rlr. rle r'c nudii tr i.a:i m'ri\e tircrii "inl ."tisfd. 'riFl. e:rp.luc"influ cntele erercitat€ prin intr€aga cultur6' loctut'' spcctacole. Se Doaie remarca ca a fi bu4 orator nu inseamna a 1'orbi LLt' i)rn totosincl cuvlnte pe care nu le intsleg cei ce te asculti' Utl in cuvinte pllllne 9r-prmyorbit. . ral I iri \erb. invdt. Cl.rir.rtamontLrl s'u !crbal Un I Lrecl-.." . de asemenea.a.rii estc cli{icite. rmfres:onei/a ' 6"t ioi.r .1 rolrrl oc miito.-. !:erza E. ./i in . l!81 .n.rle "_f-rnrr.i carc oglin.si 4000-.r^riri din d terire doIl1(lrii. inctlsiv limbai!].."iii desc din punct d" rFderc 'alitlli\ limbaj mai folu." Iol. nd: .noiiuni ctare sr rare lrebuie se fie prcmis€ pentru o enprimare adecvati . Psit. intrucit rcstructurarea 9i mobilizarea 'es rselor init" . ui" a'el. c it p 16r . Le\ri'a.rbJlP (lp .i La. .rrr/eror.a .. d-aur." "11 i.i. I .r lor.. Dar perfectionarea limbaj lui se realizeazi si p. r.le r n arrLrrtdr.orl. limbajul este mai organizat Ii sllpus mai srringent inflLrentelor sociale.. imitalii -<j lnldele in scopul auto€firmirii si a[topcrfectionirji.ludli.. .rpunesd ftii cit trobuie si vorbeFti. SDre cleosebirc de lrerioad€ic preadolescerrlei 5i adolcscenlei ln rijele:.\rmaliL4nn. a.r"i.. Ver z ! E.rvi*l .1:\F.. r. 78. n ronrrib. lleoarcce. asc ttarci emisiunilor de radlo etc La \l:r.\i!ird cl€ci si comunice cr1 ace..d 'a da r " not6 distil"l' )i concoNL'rE (1. ln pubertatc. la 6 ani locabularui minim estc de 1500 cu\. c r ' *ucalLl. expunerile sinl inmr_ cate .diu de 700 800 cul-inte si maximum de 1000 cuvintc.. at rare inlr. PVenlolo.1500 \. T|l . o'r.not.n.ri St.rn) a I cl. 'arLi1Jri.\ rt . r na: murLc . pc cJno:tinlPo indi\id rlt'i si p' cxPer'enta dP t".J|. isa nt' fic pr'o'updL-d. p.rl r'.t 'le .aLL.r obie. Fl in.ocabularLrlui dc la o porioad! de virsti la alta.bogbriaa. limbai ca .'irii. carc imprimd limbai" -.un.ondiliilc ' 'Fte Dir FClL. ir. dar mai cu seame in adolescen!.mndJLiri Flevat carc au o circulatie relativ mica. !o . interese.cc ririaloare al^ .g' rt "-re . uvin!P alc l.i rlLrp.d t.. de pe ulnla .dlirii tot mai rafinate.".nrb.ri cJecu'W.apr. ci d le(tur:i unur l. .: .r bog:t i ' ar' i'oina' i. .r' exprimi o mare bogetie de idei acc"s'oil rncnriat d"cnsurr :i \cmnrli"arri mLritiDlP*-r" ri-#j P" l"'ai dr(.:l focalizarea de obiective.apabil sa c^ addptezcla conLl!ia irlPrl''bilor { l." li.inte. U. ri _"au"uti".': todrle alen\i la modul 'um estF *iii.. La virstelc matune..aze !n stil pe$onal al expllnerii idejtor si stni preocupati dc folosirea unui \hcabular a1es. in aceasd perinadd.:'rc" limbajLlL:este 'r}a' adcc|dti situatiilor oate cxriala. J i' d.1r nlai bo8-r SLh irfl r4nrn ur...r. 113.{prjmare.. a. un stil proprju' debit mai mare sau "a ""ce' iului mai mi.omp.relatir u'or' ur:te d^i'.culr. foarte mult fati d€ pe oada 'cr Lra mi . i. se exprimA in primlrl rind ca motivatie Did. . ji Fe.t^mimi. . Dupdi.nt"o riarecare pretiozitate in lorbire.rliF :nremnati si o a.Ac.reror. r IF \ircip tjailnrilc. -a c . r d' veder" verbdl.. nra"ife.rdo lnr"re" rl 1f "-'r'penrrr (ulrivar'd unr. exist: o preocupare corstienlii pentru dezvoltarea limbajului si insu.'. in care predomj.r I.l.irea unui . St..

tp cJl i _ lar. r c r I d e .i rc . bil t r r. . 197i.ederi -r Lr .u fesri. 1.r. i" 'nLl .i i .. d . i c \ p6r iprrrj \ F rb 1 l . atir 'r".. . . ar Dr. n rm i . r n\ u: ' r e j .tcri .d r..E .op. gr . Bf. . Ir .-mrni .. t . .l :tF. ./'ri.u-Ne \ cuvinte 'le strrcLa ne{iesrlarc il $*"'"$rb# f*ljd**u'ft 'fff $i*ilrl.n .a rtr-u n c c tp m rl " . . . . u^\ r r iF .t.l i ti . rrL rri d r. . r r^ rL . ! dLt ur a Lli..i . rtl rl i o rF g n a ntc i r (e pri t...1 st !'i .se s-A acomod€ze problematicii r. Lle cnhe Rocurctu' ft#*qsti+ il'"{li rry$::iitildfi i H i#{iii. do.m n d ra i i \ . p r. situaliile unui dcficit de lntetccr sau senzorial accentual.za..r\i rrl o " )i i n e xpri mar. ti m .tul normi . r. .c fr.1r u pr .u .r+rt g'$#$*ts*ar limbii si littbdjul[i 1 V erz!.rd i n c d e i d e j.o ro i ri i . onat .r" d rs rr mJ : p rl :n d. $.l. . '..i hot. uf eit i. r .. Inertia_ psihica si . 2 Fl'Or. ld ir . .i p a ri : . :/. ps ihola g i e ljjro g|a Iia Un ive rs it et ii Bu. 1rtli. hr nJ:.tc s pniw ti o . ti. ' .i ri r-. dr r. \ .t . . d . r LrrFto r.. q i l e j j m a r:m c a g ru p rri l or.. r or Udlp p.. ireiruie puse in disculie. lur . n r. .i . 9 .r\ n a tn .. r. r r u d " a ru i r.a . : 1' n c i c o v B o d a n l\. apjl I n o rrn d l i -i i .Jta r uL Landic apa"t'mo t:fi. i n i s L rj L u ri a i p ra rh i c . e. "l am pr . P T t icu l d r i ta r ti o l e stimnldrti actititdlii Rerista de psihio hiondi.. Jr._ .i b i l L a rFd sa i rrntcapa voi _ _.' \"r L' it oF r lLr i. 'i i r t F .t. nr. in Ia ele'ii tinbojtlLt deztroltar.i m r. n ac 1i. nr ur jr I . nb rj rl u :. r.d . d e to c rL :n de aro l oc (i n Jc.sl d ba m ... i n i rl tu t s .dL . d { pr n da .dpati. n I D. \o rl ri rFd mdi mul l sD n_ \ J .i mr. rm a i d rro r. Lr a' . e di i i fi l ljn. " . i s i pedagog i . I n. d .cr:sutui Le. .+A f*tq*ilt+l:.ma d .1a p c r' i te l F Bp r.)... aol l .ra ri " ri c i . irs$#ll+ti{{*'$f [*W. . . u : .rt hdr di . e t d rp p o . s j m p !r' c a tA o i n pu" cr cl e r. D F.i c n .i pntei d.e. |.t.a.. . rp r ce :.e s r s c rr... td i n rra re " i . .. t..i--i$:*$.r\n ro rp d .rn_ lr 'rd : a rc r .i v.i i r. ri l p dp hdnd. Fed .r si. m c m br ii A ru D u l u i i n c Erp rp ro rb e. cpri unare .d .r. t a.r . .*. r lim D: r .l .ocabu1aru1 s:rac sint irrtncipatii j"actori. si tini . roi Jt . .cl or .^ pe .i mari faj ra star_ : rr.r. ..nLetecti rc.rs ra . i . || re r p.\r(xab larLrl s€ rezume la cileta .a prr.i d r ^c eDr ie: L r d F p :n c j p . nuantclor Joarte numeroase ce e!. I" .p l .a rp . n : .o r. . E xpr.n D .. F rl . ( _uj ..a r.ii hot.u rl .u r p n .te l F\ pri n cuv" i nte s: p'.i :. nt)at mi | .:hi ? se rF" ti _ .r Ll n jur i rc u -c -.. L rn o -r:rre t^ " .n . E . P. d rf ri I} rrL ta p .. r.. E .'r. ..i ..rd def ." nFIF :nr.sihatalie generata s . di fercniFL.tJ -i ri rd L p.. rr)oDes.r rFr pt p dF .i .rc r:er_ m. l i cal.d d rF rrn ra. t e C . r + o d u .mdrea cnn_ ..tr. a. Jc i i j n_ rJo rrd fri r r . psthic"rtt ! Vc. i..n.'p . u J-erna cei dc 'i: p rF-r. 'r. r:. pr n .a . ear u.sta in'timtxj. . v .otj . c . dp r. .i b i 1 i ra :i rn rl ' m " i r.saLi . C . d F cati rrttsr memLri _ llr rnrc participd 1a c. j. ! ." r d ^ /\^ tra rp J f.'." . n: d i :i ra d i v o o r: d F j u .ii jr r J J r .arer " a..te .licdPdti.r:d l i . e x .L.. lri 1 .rnlnicarc 2 etc.J7 . P articr lont nf ib insu$rii in Limbire moalerne in scoala.r e JL:rni i l ate.ijTI-{ Lr$rBltuLUI LA II_{NDICAT'\TII SENZOT&\L SI Dtr INTELECI: i :'m'. 45.a . iar i. nr rn" . .| .. Lip .r .l. T n r-.

). chiar.1H"#if i*"*1":tr1:l:? *"*iui r"l n:..]|i.i:iii::iliil*:l..:11. d.8. limbajul se s pr c mai usor influentelor pozitivc.use 1a handicapalii de intelect. ^. .i sa asimiieze i r: r."gr :i.Fdd' ..f":lT*:. pe o m.. J 5 . .::"iifi ..ru"i.*li*.:r: ale DSi.il'iTili:".le limbajului avanseazd lcnt in procesul demdtizirii. dezlrltarca aspiratiilor in ccrrturarca deprinderilor cognitiv-cuturale.il: tj:'""i" i:1"::'fr':5. .*tr.#ul'Lr'* crr crra'ieristi^'r'rJr'or "l.i arri\. P 59 si :ii:i."*-:1""i$'. D i s h r td .I:'i:ff ".in suport pentru stimularea functiilor psihice superioare. cit 5i cartitati\'c€€a ce lc irrmite si {oloscasci constrlrelji lingvistice tot n1ai complcr. in raport cu celelalte funciii psihicc si cir atare estc necesar ca prin intermediul acestuia sA se organiTeze intr0aga actiliiate compensatorie Si rccuperaiorie t. La handicapatii de intelect..1. oi.. pot obrire . in dezvotiarea Dro mqlor ... .. se m€nlin o scric (ie caracreristjci spccifice limbajului involuat. .e. l11r P' e sr i .:i ir cond!!ii]-^ unei activifaii de siimulare organizati a limbajutui (tr jrr.u.lru..i/.r""li3.'*'1:".:.-viclente ir dczvoltarea limbajului atit sub raport cj_titati\.' . Ped. .iffii.$iTi ::i"{"":"r"iif i:i:ffi ll. t t o . Li.j coiectivitatc.'rsr"ii::. ' ni. Ed i t D 'd E .i.: n gcn^ral \6-. pro.ola.orabile..i c€"F spm*ifica . in timp ce capacitatea clc exprimare inregistrcazA proglesc intcrcsantc.. it .*:. . asemilnitoarer persoanciof no-malp .l"il'. dcficicntui iD\:atd si faci eforturi . organizar.a dcti'ie r.r inrre.'..dt:\ rczultA.e.rLi. dalorita Japlului ci posibilitdtile dc inlelegere ii ideatie rdmin limitate.l^ i.i o Pi .1e :"iJ"" Lf it**i*x#**. n r onJ-ieL" care fa.n.?:il'i!'1il :::ii:.tt r !fd .lPaa.oEr'iri\. dccalajul dintre dezvoltarca limbaiului fi celelalte functii psjhice este foaltc evident.1.. t i. fcrrnarer . E. .!_ hi.i.':"i.i dis"ipli.ira1i ocga.*r:":*xJ:a**::fi "i:?J1"ffi i:d'%"."ry"f iT. ft *i"t.Jiii.:'i"::f .. Bu Bucure'ti' Fil Did' C .1 e:.. Pentrlr handicapatii alrditivi situatia se pre"inti astfel: alezvoltarca psihici generald inregistrcad progrrse remarcabile. li) :'::il:.a na' orgo.:*::{n l Verz€. 1982.l:1.n".i::i.n dciir : i rirdirF -.. ca urmare a capacitelilor dife_ rit€ dc receplionare."i-":ll]'t#ir'$i. Handicapatii senzorjati din gnipa experimeriale (mai .t' "r. !1r\' ..:".in cazut handicapatilor dc irtelcct.omunicirii liei s-"miotice a vorbirii.'l1T il*iiilT.. r. in care nota dominanti cste jn.:!:i.'.i.nii/ er p o\ipF-r^lF imLd-f n"". pr"c./ale o.. i. Erl Did.:::Tl"?*'i:i-'ii. cimc.*:.i .ccsul . ielc n moJ d? pruo ...'$.?:r iH:ii:iij'i'::::{li "-::i.. bazat.Lru.'. rl :n.p adJr. -Jl -rrL. in timp ce stmctur. vol IJ.. iar la dcficientii de vedcrc caracteristicite vo..:*ry.. _Lmrlrr. ].. l#JHift.: l'*'.-ri\.:. .ta).: :iili: 'r g"'. .:.:i"f.arp r:.t"i::1" . I' u oir. d .::. I sFrzor'alF. Di. ra'il.. progresc insemnate. r .. . La aceasta sc adaugA formarea opera{iilor mentalc implicate in aciivitatea dc gnrdire si cie inteleeeri..". :l**"-**.Jtivatie tot mai clar conturatd si tx.*"'i'i*':lii..:t1.r.. Cd toit( efort riie de!.:lt'.i..ru*i"*:"11".l':. catn lui t a . J timbr_ Jir |l {.1i\€o r..1."'r.i '..''. r 'r'i. ""'l*llll'l"L':l'":l. 1a majoritatea subiectilor.ffi lilii '1'i'i:Ti:". In scoald.' :m*"H"i:':"':t:'" iar. 1..oerente si a progrcsulLri lerli pc linia flrncnceca a.il. .iliteazi'r iDtrgrarea 1or i.:"i* 2:t .rJ..tiit"i."'l.::l=:":"" " :i:Ti.iliiiii+ "t'J6" ..omppn!dr..r. .nstrlrctiv-edlLcatir).r"Tsl"i. putan. fenomenul de hetel v er ta. e rm s-c pru. ""T.le sudapNihalogie. in iunclie ale gravitarea handlcapul..n*":ix il-'i't1t'iti"i. sa deri. Ipare aici.-jit I "o -ifi-.u dfLpr ayp.l"'ili ililii l iiil f :lift:'. .birii se apropje tot rrai mull dc ccle ale normalului ti de\. cfident. .' Pcr n rgdniTdL. i P r o b l e? n e .u s{rami (Fi de vedere) inregisircazd progresc .

i. estompeazi cognilia La acestea sc aciauga n. dir ap d L i i d e \c d " r. eF nu s in r.r'i i n.cd sau stri dpntj . "" 'rdr' 'l | ' . descrise-rie T. a u i rg i r:r_ . m c l a rn a d a " .i .i dinamice ale limbatirlLri pcrlrru ci tlansforirLl ii asimilarea nr{ormaliei se rcalizsazi.mb ).r. t r .cJpati .r.ri \i rJri i p:hi ..re n tn r rrc .i c \L c n e rn .ra r.lo citre auciitor si in final.^ 1i .rtiilor gindirii li totodati. r o n i /d rp .r'. . d p n d ru ra srri c. ". c:.l d td o del vo:rdrc " 1 " { i n .1.sFar na.te orizontul tlf cunoa.l .j i.anJi .)ri.u l td l i .n . ilc cmotilnal afectile care nu totdeauna inhegesc cor4inutul seIrir rlic. t dD l * " L F \u rb d d p . M. t .ir.r. Trm 7u g r l. I rrrmjiatori in organizarca planurilor verbalc 9i a intelegerii ..md r. um i" iLr nit . lr Tcesle onri. r pali d e \.ogriliid . i n l i mp i n a di ti . s...i la ce1 cu handicap dcr lr. _. 11r'1982.Li l i . r . rr" cl |h L 1J 1 s F c t a to re r...c la ha.. c r ^ s r. r .r mri marr..r.)Lr] '. . i la c F i au d i ti v i .c ..i r rt r l . I p . .l .dLa i r.D c \i z.nt r . " " .. " o. "n.u d .l o r { r o .r.. .l a i . .l pcri \.L r. N.Lrlt\reiemenl:r nocscnl.i . .3:. intreaga comunicare esle t I r.i a m j . e s t i .reqri l arca inr r-zro rj t or \ F r bom ot o r:i d u d r' \. P. r . s i r:c i n u a p a r b inF del i mi t.i d .i..@ sea_ zoriol psihicd.L J m :r.f rt. r + y r u.a.rGa p cr ( er j r i' t F t . J .r.. poc b l. n . Parj8. -. -b :l . " L o a tc c a re g o ri i l F C..nitar al cunostxrl€Jor...d i'nd'r'i . s i s ]a b . cit ti (cptie sc crL'€azi impresia ci elc nLr se slrpun legilor dc in!3r..ea cir.rr.r|\'. r. .T.:... r| | to ri . "r m 'r ' r..o rg a n i a a re i r.o m u ri c a re ta. cstc ir li.rl.. .Ie lll1r . I nr 'r. {rnu ..il1 serlzo.l pr do:Lra. ?-.r..i irtelisenL' s'bP. ir'rn t5 . ont .c ^ o mp l c f^ a .\t. r.r' .dr.n s o l c . .ra /.irscrisLrlui iArgc..tr.ale!i Fdundante cal.. \ ..rrF I" Se ri i n nurnrar-a \orJ : ' l1 D o " i b i l i ra ri : d . Slama_ Caza. ciL .rp .'L't r' 'nrl c"rrjLv.* Ps r r . .onri 'Lr i.a p L a l:. Lmr . ta(t"ri .. 'n_ i .1. ..nrr._ r c r mr o d i t i... Lit ubal t i c ot r ier f i Buc u..A r:l ur t. 1 . " nr .... ubF r\.olgatliztrti irlir-u11 slsfem Ir. p. i i . 24 . rmi J .' d. n . . t t ut r . ! t f.utr. l. \prL.i ca t p.t. Ji n€vi sri .c erc ld r sp-. . {. rvol1area conduitei verbale ca factor hotiritor in organzarca rl r(. .. r ^ . r boi s a u d i s c u rs i v ..-.r trccverrrt.r .re a z d r I te p u .rl.ro i i i \i . lip\ a de jir . .: erparitnetrtdle. Tor dr_ u rj .:n d . .e pslch6logi. ." r ^alir F a/ d i .l1trtre dez..\s 1-t. nu rc respecta accentui u('.za.r I mi j toac.r r.I. O N.. ro ri u ri s a d j .dr. :i.rp.re. 11 l. .rlistactie c implicalii importartc in formarea personalitdlii Ca . oard. d 'r' '..c. Relolia .m€t ..tetc a1 coifl .. a i rd t c . VIII.r:J. dar. ^i d^ r n i F tc . Lr : r"a ar ' rfdi4le i. \fu t ri i n \F d c s l a s odrA coi dLr tJ vcr_ r.e ingreuneazi rcceplia l. .u )i ro i \o ro i r i i s:r.l p to r. Lr t lr li in.tor.l u ct. L .d ta . a5 m init or rc n : ro rm a l -l o r. . .a -r" r I L l :ri . ilJ I : 1...-iP moL:\atinn"l LJ r'nciul t.r: t. . D . a gFre rd l i .\:r.rarhizarca comportamentelor gencral umane.i i i .^ottarea litubaiitni si e1r1!t.i \..magi nel ..Fn d rt i. dimpotrivA. 1972. / .'. o n .n '...r sau . $i anumc: corrtcrt?rl total ce nt es1. i|l." t. incomplert saLt lt. l. t C aza cu -Slama . er bdle (C N \ ) c rrp .u . 'u pc nr r u p ro n L .rma .r. nr. o nL. t . D u ra . 19t 9.ord ri rai \er_ ' I ir a DHri lr r nJ .. vol. pr.r" n .. .U. . Daci atenl in vcdcre cele trei stratuxi contextuale. orA drr.. in Berisia de pedagogie. (\irduita \.^l 1ir -\ .rrr.L . : f rai s se.rl)ali a handicapalilor este dominati de caracterisli.. r ll.d o . | ..p olc t I c r iar e o p . bali.. .inP.F.i o " m ?la. .^ a ri u " rr' cJ.l.m. .eidenti.a d. n u c s rp i tfe.1.||p . Trdtt' d. 47.l i l r d e .r'dti 'lem \. dr. ro .Sc r ... fali pe scns si nu pe scmnificalie.i. 'r .rr numai la copilut normal.. l. : ' ntc u ''rti. .l rtto pin.i" UaI.rr funclionale r:omplexa .apa1i i d c in te l e . rr.z \o l ta re a i nr. " r1r1u. i' 8"n. '! . i a r d . ..r:'. atit r'n ceea ce privcite ceracteristicile de expresie. a8" .ri rr \.r:mF| 1d.ial se dil'ersifici gama precEup6dlor pentru .r. d srr dbt s t or .a r o'ir. Pia get J. .r . ' -.t'lri i.rt.ri ari l r n r 'ri . E d .^ m n :. tn I ve.rr. . tor_ : . nn co n .. ma: "... .u 3.. gr r(fal. cantextul e$plicit care cste mai evident ir limbajul 'r r) .lc mai m lre ilrl. g t i i n t i f i c e .i d ...ri rr...rp i rtr. d c ur r .J o . .l(. cu contextul situatioDal. u d l ... 1ii im i L 6 r' i . I i\Ala. a r/ i .r.rrnali(i .d r d' Lc r is li.r1 e .:i .u seJmj r l . L ... . .r . . ". " r. a o c n r^ n ' a .r1. .i j d rd. In.lict s.1 D rd re ..f5i\.i " . E. rc a ansambluril. : in r r r l rc l o r c rp . ni. . hdnd.. 'D n r. i" t .rro fl t. mociaiteli supericare dc inl. cit ti in plasarea comunic6rii ^ aintr-un coniext organizat.re j -apor. iar centrarca pe somnilicalic pun€' itl cvidcn1il organizar\r opcr.

2
FOR}IAREA DEPBINDERILOE DE CITIT-SCRIS Formarea deprinderilor dc cjtit scris depirde dc o seric dc factori printre car'e cei mai importanti se refera la dezvoltarea psibica generali $i in primul rlnd dez\.oltarea intelectriluj, dezvolt€,rea motrici gcnerale :li a chjnestezici miinii in {tDr{ial, de nivelul achizjliilor \:crbaie si calitatea conduitci verbale, motivalia pentru activitatea rcspectil.a ;i intersul subiectului de a-si insusi cit mai repede n.rile achizilii etc. Dacd acegti factod tin de caracteristicil€ subiective ale individullri. insusirca aclului citit-scrisului are la bazn si lactori de natura obiectivi care privesc mctodologia predirii cuno;tintelor necesarc si miiestria €ducatorului de a forma bisaturi emotional-afecti\,'c pozitive, menite si stimllleze proces€le c(Enitive ale subiectului ca qi atitudinlle evaluatilc si nivetul d,' ^\:gcr15 oroprii in l^garura cu a.ti\itarea d.sfa urrra. PirA la intrarea copilului iD scoald, cind de fapt incepe, ln mod crganizat, invatarea citit-scrisului, familia si gridinita rcalizeazd o oarecarc prcgetire nu numai psihologicd, dar ti practici a acestuja..A.vem in vedcrc, in primul rind, formarea unor deprinderi de autosen'ire, de a fi atent, de a urmiri desfi;rrarea evenimeotelor, cle a intreba,si rispunde politicos, de a sahrta, toate ducind Ia organizarea activitalii practicc, dar $i a planurilor intelectuale. Referindu se la rolul scolii mode re, ,{ndr6 Casteilla I estc de parcre ci ea :rre un dublu scop I acela de a forma o scriere lizibil:i, cursivd si rspidd. Datoritd conditiilor vietii trepidante, specifice secolulti in care tdim, s-a renunlat la scderea caligraficd li s-a adoptat scrierea ,,dir€ctd( carc estc in lavoarea cregterii rapodititii si a aclaptirii clevilor la viala icolari. ln sporirea vitezei scrirului, o atenlie cu totul apade trebuie aaordag trascului
,\., Sc.icr.a cursitd m.tlernd, Bucurc-sti, ld. Did. ti

. ,r,tria, ilr care rolul principal il arc - dupi autorlrl amintit lxrlnrrnenilrl .ic scris, suportul Ei subiectul. Astfel, se constatd ce, irl'fihca pixr1,ri, a stiiouhi cu pisu Si a celui cu cerneaiii, permite o n.fiorc mai cursive. deoarece conh"ibu;o la i eturarea tendin_ lill rtpiiului de a apdsa ti, ca atare, miEcArile devln mai suple. In ( o prive:te caictelc utilizate pentnr invelarea scrisului, A. Cas'$'r|| rccomand:r .a el,r si fie liniatc orizontal, vertical lnllIr ;i oblic. 0 irnumirli clistanid care si permild efectllal'ea optimi a buclcla l,r hi si faciliteze scrierea inalinate'. I'r ljnal. succesul in formarca deprindcrilor de scrir cstc inlll|,,rrlat ti de exercitiile prcg:titoare, cum sint cele de {olosire a r.'ird or- ' 1r., .: ,hi,lr 'Jldra mici. 'r .copul Je tr',i ,rui ' saLl rrr,rl{,mu1 .ruvintul .:lintr-osirgurA trisiture. Cu sigurarlF, contr,luL pemlancnt cxercitat de in\.eliior asiguri rculita scolard, in ral, si a scris-cititului in special. Lii,ri( Pr,rlc o parte, se formeazi caractcrislici generale Psihice de inl ,tincre a o cerei act;vitdti manuale, ca indeminarea. atenlia in irlnr|rrea obiectelor, r.alizarea corectd a miicirilor jmplicate in dl|tr)sorvire, imbrdcat. spelat, alimcntatie etc. Pe de al"i parte, se forlnfazd. in familie ii rc.ra1e,mici ind€rniniri lcgate d. tinere.l ! rn\td a (.re onu1u , efectuarea de desene, pictuii- O scrie de jocuri ,!r,manipul:fe. jocuri de constNclic, incastralie, decupai, legarca fI sfoar';, ]ipitl1l, confeclionarea de juc6]ii de hirtle etc., antrcr.r,zir miscdrile miirii in actiYiteli felurite, flexibiie, suplc $i cJi,,lr'nt('. Designr, dezvoltarea psihicd generau, {ormarea capaciteUlor il,,r fi at€nt. de a persista in oricc activitate, pinl la finisarea ei, rt'lfitul de ordinc si de rationalizarc a migcaribr etc. au o mare lnrportanli ca str cturi psihice d€ iltrelinere a tuturor felurilor Ir. notir.iteti si - bineinteles - constituie structuri de garantie implicate jn formarea dep ndedlor ,r rctivitdlilor relativ comple-rre
' | ,,1)i 'r , p. o p . c 1 - . f F l - yp , n u \,,r l a tu r d D' ,fr a r 'Pa l i za

1. 1'IRStA OPTIMA DE TNVATABEA CITTT-SOBTSULTJT Sr) poate considera ca din punct de vedere psihic Fi fizic coPilul ,lr (l ani este apt pentru inveFrea citit-scrisului. Asuel, in plan L|,logic are loc o crestere a intregului organism 9i se evidenliazd lnrrcsul dc osiJicare la toate nivelurile de vi$td, a coloanei verl|l)lale. a toracelui si claviculelo. etc. Un rol important in activi' C aste i l l a, A ., op ci t, p 47,

2(:i

t *}*i::i'f [{E',.*iil-,l*il'$].+;.9+ft j:'sx il:H'*r#
mitin.l ,; mai buni adaptabilitate a accstoraau loc Cu cit chinestezia miinii este mai dezvoltati cu atit

l"ri,i*iq*if*fi:r:: d"#il*:sri

i'1:;.sJ"'i#'iii'": :::l:lllll,"xi"";llT,\x:::.""i:ili""#."fi
instaleaz:r atit dc lepede. planu le sale ,lciivltatea .l. sc.ierc e"t. subordonati iD toate

l*ffiffi,wf
:, GE\EZI GR]IFTSIIUI'IJI d

tll,,i.i,1ll *"*tll :l:l,.:*l':1, **,"**;i:xr,,'",1?iT':""'!li

li.; H,"iltrs'"l1xi'fi:i:i:ii1l:i"til$x:1i.''?e'"!!l'*u"*:; : T:;;;l :.:."ll.li:*rrml :'u;::tiln':'':1il*xl'ff 'tffi

i;tt*_;qr1qi.5i,""':U[ri::,r#rffirl*1]:r'*i! iri tr:tir',;,1 i:#riir iit"ir :*'",;[*l i:iilsi-*

+,.t",**'mirr:iinii' "li* ;"i;::*j1'*,'i.i,ii':ffi:,#l'=Ii3m';';; ?iilLrli'11'i;:li':?:; !:'i;ta ;:n*::
*ixltii::*m
citit-scris.

*ruNr'*
esc u, S .u fi i tr to r i '

*tltitil*,lwx"r"".".1:';.'-l*l*:""*lll.l''Lll"l'0ffi ern' sisune't-s'Iaf sunet-riters
ff$"'"[;':li

::::.',.i#,:"".?1:i'""P,*"1:m"::{i';iiiliflk;;"":'\:

*"r.r'""t:.rE"p*'rzup*${:i,n:ft l"},"r'"i#l
r A a:l r..

=i ivf.

;,i',]i"j,,,'','* j"+is**S*qSix*E***ljt"*"-:"-*l I',,: .t I r :;;;: "::l ;;l';'"i:i:l' "". [t!,tq.*r*l*
"".".i

ii

urr fo'd opereptir'

:i 1l scn'ibilizeaT' Di'ntrL ac-

-#*trff
scristlsi, Bucu.esti, Editura
'<, ,

l"ltl;

Lti'n' II;1.-,"iil'i'ili,i;"'"1'i;.0,' si ro'|u'|rr ''rnarPaai 'i

l.]tll;.

Bucuiesti Ediiu'a Linetiirico rJe interes.t ttttto'!'

28

.n rl ..;m b, , li, dJ . i r F tt..rn | .t, m , r r, t,, ; r..i rier,.p ar. L,e.Idrur; r 'i I,i r dlii m . nr r ' - . \\:n ,J tu Or,. ," o " " r.. r." , .i :rn_el i , . m p l e . ,1. . - nplp. om ulu : e y p ri m a r. re d :fe r-n 1 i a r, g." ar." , C t;O' ;t,, i ! on ,r.1 P o s i L i l ,l a ti J e d . .u m u n .c a r.. pfl . .nr, -tr,-di rl . rJ p ic to a rd l :,i.:.n' ,r, ; t i\ .I.m ilal p i n l :m p .i i a " ,,r' r.. _i i nrpl ^s. p€jiu. r^c d .p .',d r a dp ^apa ,,l ;ri l p .i e x p e"ri p r,i a d e !;r.d,, i i ai \' ;dufui . \ - Ee .L Ur - $r r r l|' r . Dr^ z c n 1 ., D ri n p :c tn g r,rfi i Frd i t ,t. tri m^hr ,l (on-cD L u d, r ar I I . y pr i m ,ri i e s c -!i ,rtr.tu i d i n p l anrt i de,t,Fi . s , rj e ,r"J hic r oRlif i. 6 d e p a -.,r^ l i n i re tF p :c r;e -ati ej . Ll d_ dFvi no m. u c Jt,,t a 4 LJ , ndir i , l p , 1 r ,J .:n b o l i ? 1 rer , -rp,F\a D -r_ ' r 1u: , o n l i n L t L ,F :J e i 1 l a i b ,,L i i l p, ..rr. a u rl r^re g e . . rr r oc e. r r ; o o d rF c d r^ i .r' ri ^ rc ,i . .z o rdre d D o)i bi tj _ ra! ri n r r'p . , b. l" a. 1ilir e .r L H n -rd J ,,,f. j ,. r,.d " . q. rdr,\' n.en.; \n .rru r, ( , u, , r) ,,n r.L ,z r,i r. .,..,.t.c Dlasa d /i d ,L fi i ( !oprdl i ca c r olur ia ps ih i c a d o m rl r ..j e .,\o tl .r.d l ;l i i ;r;;i ; -F I rn i rrL d . i d e i d Fa l 'F z ddpt ar . l p ..n d i ,i i l ^ ,b,p.rrrea ,a .j " ,rp,, d p m..i i d:n_ tre melr1brji socielatii. Cdati cu d€zvoltarra lorbirii articulate sc simte tot mai mlrtt i p\ oi o A;s r ' t 1r ' . ' f uf r n e , u m p l c y p J o tra n s p l ri F re .r otan-, crrfi .. . dr . .ci l j a t d . . r pr indr ' ,,,L re a q d o o p a ri F d i d i i to r, p" .t. pai tc, tar p P d p Jl ta pr r l, . p. rmi ta c rp F r ,r,ti i l . " ri j ro.re "; . \ s l1cl , , a pjr uL . c r i, r e d d l i a b e t, .. .i a r (l .r,ra u n ,o-pl i " al prucr.de.carit6ri Si eforturi suslinutc. Saliut a fost, mai ates, dc-ordin Scrisul reFezinti o actilitate comptexd.le comlrnicare cc consti in tr3nspun€rea gr:aficA a struct rii fonetice a vorbirti si mar_ clreazi stadiul.desfaf r;di gindirii, a evotutiei psihice, in ienerat, in , -r' o r gdni. ar pa m cn ra td .i f^ rm a rc a -rra i e ei rl or ;,,r" t" ..rutui r nil] T t_ \t dlr nem t lo,j t In ta p l , s .mF U l c r3 fi . r, prFl r rra, i n ( D r; ,rl g rrr. c . et pm F nt u t s n n n r ,l \o rb i ri i , \o ro i r,a arr' ,.rl atd. i a. continutul activitdlii mentale dobind€ste valoare numai in raDort de s e mn i fi c ar ir . . o pf e /i rra mc s a j u l L l p i d , i Spm.tr.l F:r" ,i . nu D r e/ rti i n . : nc n ar , . . m i ra \c m n ;fi c a rj e . i n r.h i m b,,nr,:,mucaza L1n elemcnt sonor al limbii fonemul'. Recunoattcr.a semnelor ! r ai', F .i de \F ., J r:r, i . re t.:e r" a cn,:1 , , .1,; , ,y - r i^r F d " r ' prP/r' l a s . r ddr " a. . e re " l i l .d ,,e p ri r c i ri p F . E :re d,ri ( , rrasezi -; n r . rFra dam ar ir , p i n rra .c ri c r^ .\,.ac,d .. pel | { ru " i ,.:r' re 'r. r a|T u i (a r' pr or . \ r l i' ,i ru c ti v e l p s ^ i .\a l i r ru n , omrr, fr s.r:(.raa nu se poatc insuii h af:ra citirji si acesta este n fapi de ne_ contestal Mctodele carc preconizau invitarea s.Iicrii inaintea
r Rosettl, Al., !1 x r o. t - ! c er . I n J r neiic , i, Bu. lr e s t i ,

cum este notatd metoda Freinci - exaccrbau activitatea ,.;" ,' trorna 'rrrr"g rlu' pfn'e" dc ''riFrp p' abililater "iiriri. , lit.relor 'i ' l-:ar , u\ irt'lor i r -paliu' ,1,. ,,.p;Frp Lr-' pur '1 i",r'r"r,o ci o torm; d. .irirP L.rn.,oni ^nL 'r.,,iu . ir,r.rru. reLiiicr core'L:iLrd:n..'" lor "'rsF. D1r I rire'l -e poalL j"",'fo',* rr'r 'r"r'ii \pr ' dl 'ri rii h'r I\4dnn [l- r^' rir ,.."iinc.t, ,t,...d , . r' rm;ncl.? - r:{'l fr.pL- :L:tu] ", lorrrp vrr'rarP s.i- \',l J r i"pl'rl .J drli,ulJred d nrr' Der'opFred ., ti.,:et. r , \1,. :^r'nu'; .i ,F rorliz.d i mai u .r :i m"i - a'ril daca la" 8'af'(d Ci d i r''1i 's' f.,,' o- mi'^r'L . r rFp-F/pnLdred inlr. linbi straini, iar apoi lr:ci 1a insutirca scrlsulrL ll,sli ,llfi(:ultitil-" s.ac1 simi,itor, iar lormarea deprindcrilor grafic:r se ',,.||ljzcaziintf tLn timp mai scd.t. iii" p,*.t dc l'ederu psihologic, scrierca fonetice are o evohtie pozitiv de ,,',um:rnitoa.e cunoa:tcrii umane, fiiDd infllrcnlati .l .i,, d r;.oJl P:, m llo. do rcali,'rr' 'i lrnpursar' ,'r1.,:rd 5: onbi ,-1Jr'i ' ' 'e rcrli/eal; i: tr' d:ler^ nu , eo Po . tirjlil, ...; ldt'i, '\primdf i "i o l-i\uie I ' 't' llrs' l'r' t rra'.'r r .perali lor m.n Jlc. SPre c"s'l'ih d l,rli..rrl, i . :rrc o d€sfigurare mai rigu,,l,la1tc f.rn. -t.'"1;r'zar, d3 aomunicare,scrisLtl r,sa care obfiga nu numai pfocesele intelectulul la organizarc ii l3r impune 'i le\i'ale \j grdmali'irlF "p-or'tF' ,, "iiecnte "* ',. l)" i.-mpn..,, s ri.re" p n^ ma' \ine ir c\'d"r!5. d^_ r aila lorme individLrlui Pensi;;t;ii, particulariielilc de pcrsonalitate ale "1,' id lom mai reveni asrrpra acestui aspcct, sii menlionim ci rnr . rr,rnoind;c , form,, ]rlbs-r.a i, \p lirl Srdfi" lr;rim'd "i- rdFlor:l :i n nlinLl LoaLP dju-gi o la I r'rrilc oi r-rrL 'rc-rdf"mF'i . tni,nt^rF r","r'rr'r"_.r,o. L"r"d erJi sdrr Icle ':r'ia rr dparllrp .,.i.rr .: r.i r rirFl ,lui ,i^ . ll.rr. .i .le roltarP o\'hi'a a rr;' I r 'l r l a I inrrtr:l.f Lel , i r . , , L d r 'i . P - i 'a r e "\r l 'l l ^ r 1 .r Pr a 0 r ' se .orstitui€ ca un domeniu tot mai tl-.; e'annogia ;:;;;;-P. , '.,... ir r. ' | 'r ' a'. un6 prarI ' n '||rlr'. r. ITApELE lNvATArarr cratr-scnlsulur 'l i ltlrii "o r ,': ' Pr dr " m : nt ala {'r r ir alent ; 'u cer ' ,' .i tri , ' pi tut r' Lui c ' a aiba o ld ac'"t n'vcl pPr 'cpr r a l P ' i Ici dni Sc dpr e'ia/ i r..l ;f \.r Ja " oc linid or ganizdr ii i g:n.l red ( 1 pat ; I or ld ne- sar l ." " " . ;, ;" ' .1' ' . .1 nr" l i l ' ri i , i a.,r ra. Do\ ir r il, t r dnspr r r er aa gr dl r ; a cur eLelor l, Fl. gr r , J sim bolisr : 'ii lit er elor I e dF l i , \.-L re r drri ( Lrl al S i r M {r n i . s s o . i , N L . D ..r .o p e fi r e o .o Pi h tu i Bu cu fe si i Ed i tu a Did' Ni,i r 'i . 'L i ,crc.L; or:lof l cr a ^a p 'n l r 'r i r \;r 1 r e d ci L i t-

30

. r. il .r:nrelor .i . ' cornib':e ld orgdi izar.' d^rcrmind u .i srnr .rir. in . pe de o parte. carc se poate dezvolta pri[ exerciliu. iD lectura dupa Inrplicatji dircctc in insugirea citit-scrisului z..i_neatenlj.itar'lF ro. o-n. .opale inva\i :i1.rerloa:P ne" uno.i m L(l s.rr.i ...rrire. Lltr-un studir cfectuat asupra limbajulrri copilului de vi$te pre$col)rlncip."dnrJ. 2 18 . Dezvoltarca inlelegerii sensullri cuvjntelor Si a coniextullri poate.l si cle integritatea analizatorilor. .o hc:liLpazi . . h. anumit6 semnificatie si desemneazi obiectc .omb'nd rr./d . j \rerzr. E ."doto \i p'stLtb. 1?/1968. nt'.in prim.renr upFraliita J. de pildd t Mialaref.ti se aalaugd $i interactiunea 1or cu anali.le er. dar pentru care ('(krcalia..ate rcaliza cir't-scri.itil_ s(]isului.umpun..oEririvp _i td ocTvollarF moli\dlie DF tr.l e l a ftco n sti tl ti i o n G. invetarea citit-scrisului are loc in foDctie de serie de factori ce lin atit cle particutaritaJitc su_ -o Liprriv'.tel\. chiar cea Scolari.tici. ae!. pFrfc.Fed. parF.iratedcopj_ In o lui .i scrip sp . si Maloudoin. atunci cind copilul are tendinta de a glici ce urmeazi si nu deplne elortul necesar pentru a citi fie.i c:rit_s.too ar|d.qi. 2.Enfancc". prir.o l o r .i . In procesul instructiv-edrLcati\:. d e pcrlasogic.'e a forma parlr 'i .F\etnr .s.': . . La d..i LrFmise fa'nrdoil. 'ired ciriL\(ri. 1962_ * Esle rorba de analiza cafacledsiicilcf lorbirii . Constientizarea Jiccdrui mom€nt al citlt-sLri. DacA pentru citit analizatoirrl aurlitiv si vizual joaci un roi insemnat.ul pe ba/d exisl. Psit r ologid .rrii . in planul ideatiei.t 1ln racit che7.. a. |'enJant d paftit d'un lirm iire. (te care ingreuneaza invitarea cjtit-scrisulrri si care sc poate ma. nr.Tri "ul.trari: aoitiri(ii Jp r .onlinur.ri_ .ctor.ru1. ra ... | .tivi.nljegi.olar rcallzpazari liecarc . errpa pr"abac"dat se dFz\ohd .opil rl puseddrni''ani'fi 1.rri : este vorba de copji nearcnli.upilLrJu'.rr. .. ir"r.opilului din mediul lrban..ulLi .idinila de copii cl1 orai sdptimiDal qi intr-una cu orar redlls $i a constat din prezentarea unor lmlqinj cr ajutonll cirora se puteau alcatui povestiri.it ji de celp ob. O mentiune spcciale trebdie Jicuti pentru auzul t{)nematic.u limba hai€mE romani. pentru scris. . /\tit cjtitut cit Fi scrisul au la bazd caracterul intenlional.iar pp de alia partc o ascmencdsilualie poatc ingrerna citirea. jmagini am surprirs o seric dc asp€cte cu lnfti. I riid.LrbJ. . lD etapa po.Ft.rjmina . in fornarba cteprinderilor.casla conrribJip "i faDtul .ar pc dc alr.rmared abililalit^" . . usura prccesrt ciiirii.D.tio-pa."cl.nsu. se poate creea o motivatie corespunzitoarc pentru sustioerea efortului volitional (prezeni) intr-o asemenet activitate complexi si sc con5tientizcazAmomentctc jmpticate in fiecare etapd spccjfice insusirii citit-scrisului.LrDo.a de filme ce prezinti scurte istorioare.dlitArilF d^ pcdal.a ajunga. farnilial Deadecvat sau in un. Ccrcetarea s-a desfdEurat intr-o g. L e c t u r a d L p d i m a g i n i l d c.alu parie-.njdl4. . abeceilarat. prupuziria.-"ara . Dilicultalile in discr:minarca dcri co-putt cuviniul pentru redarea in scris 9i cele leflrrlcmcior "e lintc de unilicarea fonemelor pentru citit se rcduc tot mai mult in l(r..p i fu I p fe r . pasivi ce sint llnitti1i.r:.af.. ca metoda {rirlitico-vizuald pentr invSlare 1..are unitate m parte.omour.nlFlegeramai protdnda r semnifical. unii autori I('losescsi citir-." prives..\3rc si p.. ca Lrmarct consritLlieo elapA .r a . i sinr. . Dtapa a dona.i.li'tine trei frlDF md imDortdnr....\inlelo ia silab. agitati rDotcr.'ilor doDin.i fenomene.jred "mool . 19chio pu . fF. opi?! t at . deprin(. La aceasti virstd.arF tre. Etu l e ..r". si cop. Tn dnaLiz. d€oarcc€ coirstiiuie o componenti a actulLli de culturalizare d copiilor l ' a r reeaz. U.: p""ob.i... caracterizeazd prin aceea ca scoiarul posed6. inirucit percepe mai ugor literele ce compln cllvintul si cuvintele ce ... .r f. Si intr-un caz si in al'tu1 pcrmaientizarea aces_ 1or (it'ratii .rnirea si)ar)cr. la parii(r tdrilArito psini. RFrpriirlu-s. Formdr'" eb l l. LI.en{ei ce s..iei rl|vinl.l-D-tjp temperamenial (mai ales mlernrii ercesi\'i). sint legate insi Fi de exercitii' iir' caracteristicile acestora. da" se giniesc mai tot timpul la altceva.. \pFifice elp\uh r. Bnc lr es ii. n. I "1" nedrenLi.parrj.iLua(ia dp a de. \. 1967.i sLrh-re.Llelor calacteristici ale i.r-.'lu "i a unilatil.u1jnrc.a'laliz.uvint ar. ia cei (loi analizatori menlion.aste Perioadi. C .. Jace inci dcstul de pulin. Prol|csele.acerbiri . mp_ todolugia Dredarii .r)"nrrLr 'n'./olorul chinestezic. .ifesta in doui fclr. E d i i u r e D i d .oo | .. Cauzelc unor asemenea manif€stiri treb ie ci tate in. capacitatea do a stabili raport ri r'nire gr:ifeme Si foneme.o ... r .e mpune a I' Dilrcursi dc cAtre copilul prcscolar.a pro. do. copitrt FstF pu5 in .e . ceea cc duce Ia manifcstiri de instabilitare si distmge"c..lp a di. i n R cv.]CTURA DIPA _ ETAPA I'REMERGATO'TTE T}L{CINI CITrT-SCAISULIT': IN\TATARTI Lecfura dupi imagini este importanti in comunicar€a pcr'ccPtivvorbala. tr-uD mediu educati\.

doul morlalilati d Lrrilizan-.spre lecture."".rmbelcvarianio. c. ceea ce arat ci Iectura un.Aranjarea imaginilor s-a ftrcut la intimplare.y1l"xt ri interprntativ unei ilustratii. observatia.\Liri in varid.erbato (vocabular si pdrti de cuvint) pe care le-am relevat_ S-a lucrat cu un lot de 51 cte coDii.ln cadrd experimcntelor. ulterior clnci imagini..tcJ In varianh a dou:r Ca atare. o prima prcbleme inclrlsd in cercctarc se ref(. Ac€st mod u" soli.ra la sonde. . fio \ub forma soliciterilnf (lo d c. in . s-a prezentat subieclilx. insE. pc r.r. a pus in evidentd lipsa de atparie ii de preocupareporrru aceasra.-ln J doud vd_ rirnr.ani"pi.l:::.ca modalitali de educafe a planului intelectual.rt'rra indoialr.rrmare. este vorha dc rr€i po\.r pr)vest|rr rmagini estede fapt active la aceastA din virstd. et treboia s. (.Cei 35 . imaginalia.sA creeze o povestirc din imaginile respcctive. ..Dropfl -zice a povesfirii din imagiri De.ca . il!p. de expcrimcntator. numai ta aspectele r.-rn sensul ce in prifta varianta timpul este maj marc. roprFTentlrd rirc I7 copii din fiecarc grupa din gradinita.li. 3{ Tinlll la lovcsrire. imaginile povesfirli . Ln cu$L1l primei varianic. ordinea ers ddr.itscrivF verbalc.iocul de-a porestca. ln cadrul variaDtei a dolra. imaSi'riLr. exterioare in iEaginile date tn eiperimen! con_ jl:j" Si. .i. Eubiectul a.Varianla a cioua s-a desfisurat . ci pri\cau.Ulterior. pr:n. lipsa de ordine logicd a aranjdrli imaginilor li_a inReuiat tr mar mult sarcina.s-au prezentat. .I'oveslirile copiilor din grupa mica sint un fel de lectJre a con_ separat al imaginilor i ei nu reuqesc sd inchege o povesle.itarc x caprcitAtilor verbale se utilizeazA astezi in vederea deDistlrji Do_ \iLilitllilnr pr. . chiar ii deblocAri afective).exprimate hao6c ale Si si-pfiiicut." :3.i gradato ca dificullare tJ.!.onsta in organizarca poresiirii pc margineI punc_ lelnr de rcpPr creatc de seriile de imagini. noi am (nmbin"t cL. nr. atit ca timp gloLral. Ne tom referi.rnor situs!. dupi tr^i zilc d" la prima .rm" or. gAsesc illr. l) qi povestirea copiilor din aceasti gruptr reftccta incapacitatea de a lega logic-verbal imaginile. foarte scurt. lllu-tllluj ue aluet. Experimentul s-a desfiiiurat in doud Yariante. nici Lrnul nu a putut sesiza ordinea logich a succesiunii imaginilor. .ea caracteristicilor priviDd ordinea aranjrrii imaginilor in cazLLI . Timpul cle aranJare a imaginilor.personalitSlii. ioaginile aranlate @ ci?€rnncntator E nu. L. Notati. l'Elrul ca atare ne face sa ne gindim la oportunitateaactivitriti_ lor libere. Diterenta flc trmp Intre povestirile dupd imaginile aranjate de experlhenE_ ror esle evidertd.u aceia'' subic. 7an.elul.r r.n. apoi patru.)ntactului cu imaginile date in experirnent. Dintre cei 17 copii din grupa mica (in cadrul povestirii din trei imagini)..l semniticalii se pare ca btocheazE. iar coptii aveau sarcina se povesteascd.uriozitato. fie sub f.. timpul de povestire il tot ceea c€ verbaliza copilul'cu ocaaia c. deoarec€ ne-a permis o sondare a \. in general copiii (nu se gindeau) nu aveau in vedere ansamblul Dovestirii.l. se nota timpul nec\esararanjdrii jmaginilor. J lmaginir. Tjmpul necesarpove. un grup de trei..I."] ^:l rmagjrule date.". gindirea.itlc. acclea$i imagini erau araDjate corcct. imaginil" ir -nod \eparal.. povesteascd.u -ambigue nrca$ra\trsta.t. In relaterjle copiilor djn glupa mica eaista .. timpului arn considerat-o necesarr. po\!s_ a tirile copiilor crtprind numeroasr asFcte extraverbaie (perc€plia.Oricum. cit ii ca timp speciJic pentru fiecare aranjarc. dclr povestireaeste mai arida Si mai scurtd.ra prima si de tor dt.d:_tapte cu clcmen[e noi.i'piilor li.r. manifesrindu_se astfel prezenta functiilor proiective.ina rumuna. . S€r. l.ifld. de cetemai multe ori.. fera nici o legd_ rura cu i"1.itezei rolative de structurare a contextului verbal in situatiile considerate la copiii din cele trei grupe pregcolare.r. posibilitatea de a strucfura un sens al povesdrii.ind sarcjna de a Je aranja in ordinea impusd de aceritea.. in o"rt'strrea dupi4 imaginile aranjate de experimentatoi se observi o rmuundtalrrea cdlitAlii povesdrilor coplilor $i o largire a conli_ nuturul .ririi (tdl.

sc !iia! Ir blcaeril. 3. : T . $i m-ad srit pe o ia . a f e s l r i rt ai i:d.:n . jn lar iant a a clolr a.Dii :i r! i. r D:r i a L r .ii s at scos cci l" ..icnlclc ciin i r i r a i a r u i e s i i l o a t e r l be j.aLr!. f i c c L l a !.rr. dLl pA j mag bit e ar anjat e de ea: | (i l 1ri D i sni A l osi odai i t r ei pisoi . |iil. pitillia 1.a aPa d. . Copiii . apl vi..1.:a spus Dorcsi4a qsa. Si Fe urni pi5i(:Lriel-A {ind s au scos .i c Le e: r peljm e r l a t r . l:lcut o.r\l .. am ini..ri rfh a cl oua.o3s. ti !e ufdi a r rf ! 1 se s.hii nari.ii au si. .oarci.loricel . \ia. I ...a rc s .ita la lisi.l liri !r balauf\.. riLd pisic!. f i 1. l i n q ) a b a . ci d. Pi. (!. t f (i rlsi. numesie . ui Diri. Pe 3.r d.trlc 'cnutie cu . Pis..ut. lar ea logicl a cilr t iial"iv in dezrr. virl pisictrlcle.ol .ar )ov..ile vo. pis ic i s i s t ! . pc clr.:irt.utie ti pisicutr . l o t l f . a)i s-a! Iufd iifit de. e\perF tt'r1en I I isicutele se uitau la .c (r arc legitori logice.ri.. (l i n cndrol \ariar ) t t 'i int ii. est . Si au zirit o broasce 'si 36 .].rroa psi hj c.. Si n n D i so i su tca p e b u tu r u e i si i r[r!. \ ' id pis i.1. i D.ntru ilustfnre.u o rdatr. r r i i i .a re L .tr1c \red pisi. n ar li nr s. Lrf au plecni ]a pbnDar. . L r ) D i s l . au ies jt r l e g : .jculcl.. c i ! i 3 i . aranj are estc mai scur t ca cel al polest ir ilof iat t im pr il ca in 1.A una..nliazi salt l.a 2.tr ' 1.. $orre. ufDA dc i pisi'arlc s a! l)irrt .r'rclrLl t a b!3at irLtr o cutie si D.Dil a. ' .lin grupa mijl(xie in.' . l ii.ra s. i i .ii a sifil apa in sus ii !u iesil uzi l. dal ori l a l a pt r llui cA.1 Io6'.u1r' q. Un pisoi a lizut o broas. la Preicolarii mijlocii 1l r. .:l f(irma corcspunzitoarc..jit rib€ ti s a biq:'t in cdzrn. ie lrlrau la br@sci!.i. 5 i L n d r su L t p e o :sa si v.: pisi. IIai inl.olo ii o pisiculii s-a uiiai dup:i 5oar.nr.are efa cenuriu Fi Dc urmi lori"nri c'au uliireie $i pe urmi lia neasra si Si . Si at . ioar-. ca sc numcite . Mai vid o pisicuJi :. coniinLrilateinirc imaginile daric.. l)1.opil.i s.ri. Broac. t ! .ria. n ini).a ni.it la altul lr' irfri .ede exporimcnt.ulc. u n tr es r c .eput si :LLrpL.eC ii . eDuie s i ef au ! c ef e d. Si pisoii lceia r \rizul. A fost o.irilLn Valerin <rontiILLare.i tisoi si pin')i rnr ziril dn !oarc.rJA.ulc si in.. ) l a i .'r'oate irci pisi. iin P. i a r . r : {'ir qi in c:rzul coirillor din grLrpa mici. cxperi ment at or in slr ccesir nea logidt f acilit 'az: i . An !az!t ci]jehl.ieiilci Lcnu!a Ci (poleltirea .a. jale J..ite c€i if. nunr.rkre]r r l f ugea s i pis ic Lit c le r oiit u si l t s E r i u r i i . u ! i r a D i .al.lati ca nicioCali rrei ' alr ln.garea povcsijrii de c:ttrc copiil'f. r . in rc(lar.. ar e ! s . .1o.m sp u s p o te ste a a i a . i / u i p i s o i i s i a l n !i i ta f.1. vid pisi. so bjoc iii m anif c s Lr nele pr e o .\ . F. pnne { r r .. \ritl pisic(1a .yl l L.ioial. a 1 e .r . lad.r| i ri l or.! 'sl-n lorit 1a labi ii ! miorliii taf.t. j:r citirea imagi nitor seiraratecstc intocuiti .au dt r s la l! .lin gmpa m:ire povestirea rcaii2atii . t . i.a povcstirii..i. im aginile' l l rrl araD j ate d.{lalii . qi n-atn . r . a sifi.u hba l a su ..rnjarer logidr a imatinilor.i piii!a.3DLil &. l a o l t a .lisiculel-" ti b. .. ioa'.ii. . r r r' o { :ir .l r. .i rLr lizu t o bf oas c i jn la! : i: ii au l r t r i s i s u t a e : i n b u drn. \' Iri lid ii o !isi.at la plinbarc.i ci .c ii Du I a zlfit.tr s-a Lilsli i+rtr Lisal . l'r1 /frl'rir si .m po\:estirc?r ''r1! il. A (i easti l c\. ia p. Pe uri LI )in)i an pl-". s.. \ ' 4 . si au zarit un pe. ! Vid pisicut. \:d(i pisictle. $j pe rinri ]ri.ie . \fai rid pisi. L u. iar rlnli dintrc ei rcu)esc sa g:'iseas. i.i .uli.. uli c t r p: si l i a f l . trLL in cuin: si lna de aLia isi birsa calr(].l tor.i pisicu-rele al. l a | iz!'.)itrcscle rcalit.ii. r grup:r n ijlo.rrl .ii i dln lpi s i pr u. os { ni) r l din api l 'f o a l e t i 'i p i s i c i l e .i se bege in . l'o\'estirelt a.a rri.!rg. . i c af e.' Jrr'L m . Ai. cit $i jn ar an. alit at i\ .tc de copiii din grupa marc sint superioare alit i . m ai indclungat i . un pcite si s-au repe2it si-l ia Si Desicle a plc. l. Clr:ntcrul logic ti calitat.urgea apa de !E ci. s i e t f e i : r e r e I l r nna {r.:) r. di cu se joaci.i .at si ioar. \lri 1.. povcslea dupi imaginile ararjate de copil. na bal.r'alirnt:r . i p i : t r i i f lcgi- tor:i . I i\ l.l|' i€li!3 (r' ri . T f . sc u iiau h ua per t is or : ii ! . ar.1.a s. rl r( rr lor !i inch.4. ta se nr b ! .rLrie ca niciodati.i .cgistreaT:Lprogrcsc irsemnat(. ar c s.rtorsint prezerllem polcstjrca .i Diii:n !.ei trei p soi.i red toi !isi... red. '.sti tf. sc uil! br ' r i nul s| a . lisica €sta.r 3 i.1 d. Ai.' tl .i.cle 1or a fueli si .rcl. Pisl. .. clrpii lmashik' aranjai. ! li \ hi r ii.a s-a uitat r '.is!!i au lugit du1)i ioareN si I prinCd.a p.i pisoi..1(' c.r lr. A Ios1 odati ca niciodati trei t ru dls la ur la. Lriiau rrmir do!l Di(i.a14 cu i l . pisjca asr.r.\Lir. NIri r:id pisi.. ii i€r a intilni: broa{o ti un t . .sit. ar .'\'cstirji duDil imagjrilc ararjar.ste $i a sirit toti dupA eL \ros rpoi diD apt ii . Pjsoii dupi cI ii lis.ei tiei pisoi. l i t a u u n . )ri jmaeinile aranjate de experirncntalor : Poreslirea ciL tpri ina gi nilc ar anjat c L f o alc l-i.1oni Pisn'i sr rnra. hti pisi r! i. .r s.r (ti a cc pfi vei l c r€darea povest ir ii.

.b€lul de mai jos. reflectind gradul relativ scizut al intelegerii copihlui la aceasti virctd..lc imagini.' lc-ir fost CoDilrl _ ' olar mare i . copiii dovedcsc numai o capacilatc La virsi. 3$ 38 . ca o cre$tere a complexitltii sistemului rL'redare.jcolare micd.jlrn dc experlmentator.. legetura logicli dintre momentcle ilustrate si legdtura crL'7rle di l-o d.1 1.hrri fluenti intre ti)rte datele mai jniportante ale fiec6rei imagjni.mi Jl compo. dFrra. arlici a sistemului de simbolr'lri rerbale cu care se oper(..u imaein:1" "nJ"ira Lr' s.rt ardni aLe da FrpP r' me nt alor ' A'edst a dFr uli 'apa'r r ar eJ 'o' l ..carc.lenla modul in.ar' a de "Fmniii'a ii' 'Ji. In maj ori l ai ea cazur ilor ' ca 9i at Jn( . le e'' tu(azd pcrso-a'ele in . Comparind relatdrile prctcolarilor mari cu relatiriie copiilor de viNta prc.lir^a dupd imag nil^ ard. (miL. in varianta intii.':prezentatc disparat -u. dar. Pst e r. iar al cloilca. atit in ccea cc privegte preocuparea pcntru ararljarea imaginitor in c.a cind a l.nze per:rll rcdaxea spalio-temporald a cclor exprimate in suita . vorbirea are un rol esential. clno .. 2). de naratiune. aceslca aper jr . r.eflelc lerbalc 1-r .tir. Povesta ms se num€nle cei trei pisoi. si desprind firul togic al povestirii. imaginea respectivrl r'eprezentind un moment al acliunii. Iipsegte.. a copiilor. rm.mag:ned pre.i{ic.nlinut de vjalb. 9i lnd si au plecai I a lovit. dupa i m" C i nit . tot intr-o forme incompletd. r\sp. Faptul . de reguli. pov€sti..uii 3sp.ri ^-i . ii au phat.i" .1'i1ind 'i o cJrd. din pllnctul de \'€dere al slructurii logicc.) coiclozie ce meritd toati atenlia in procesrllde educare a alcatorie a .l i'rF r .ir rnultilateral:1 complehre a reprezefiirjlor prin iicArcarea lor r ll semnifjcalii ce permit sl se organizeze o leg.a ni. Si bfoas. Rellectind o inlelegere in.estirii incepc se aib! cursilitatc.ri . cit si in a doua se observd o creltere a ntl_ rr.1)nle:{i sr} (l. a)r. 'i Jtele judFceli dF ora vi.apreFcolard prezentate intr-o porc\LireconcratS a" n'int"g. a povestirii sint mlr]t imbogdlite.tri1riui pre:colai mare: esle posibil ca irltersectarea sA s(nnificrliilor cLr crre se ir.ite uul 3. Copiii doved€sc inteiegarea mecanismuhd cauzal care std Ia baza naratiunii. intr o forma avansatA.lin po1:estjre prna irt eri. Apoi a fugii rnri departe 5l s-au asezat . in virsta. in primul rind. el . Toiu9i. In vrriar la a dora. trei pisoi carc au pldot la plnnbae si au drit m 5ori. copiluj pre. g"adul desprinderii de imagini este incd destul dc redus. ir frrnctie de suita irnaEinilor.rdinc logicd. cit li cele aritate Pini r. $i m s mt pe o ia 9i v-am sps po1'$tca ala. caracterul enuntiativ al propoziliilor lorrnulate de ei Jiind loarte evident. In dinamica ir(r'stl1i proces. lm aglnlr e hi . conteJitr-1iepic al po\. co .tri'stc vjrste. la toate c'elc trei grupe. se imtnrrrc.rz:i actului da gindire pc care tot ea il stimuleaze. purl in evidcnti citeva caracteristici mai importante : i. cit si pcntru a crca cadrul povesiirii in algoritmui tipic de poveste.colar mic sesjzeazdin mici misurd caracterui dinamic aI legiturii logjcc dintre imagini.el 9j au inceput sli fugii dupi c]. qi s au scos Si nu I au Dui ziril.ar urr cu .1' "r.rfulrri de cuvinte in functie de creqterea numdrului imaginilor (t'in t. Prin 'urmarc. pore.e. descdere in care apar unele elemente de acliune.LPrnlogie imatini q'F:'lJ ir' '.\.lcrsc bfoasca.ct te rclevate in ta.a. O lost odaLd . in acest experiment.. fapt carc permite si se organizeze o logici a ac{iuDi.e imagine.. Datc fiind toate acostea.{onsr' LLri r. Un progres eyident se realizeazA incepind cu copiii de virstA pregcolara mijlocie.. A fost odate. dupi.:-" Copiii de virsti preicolari marc confirmn linia progresuiui. Ar:easL:]viisiA punt in evidenld faptul cd perceplia se subordorr.o unitarea losi-a dir rre clPmerl'ele iiiii.i:te: uniit . Posibiltijile dc redare. Este vorba.iodail! cA de r ai Ii nu s a. ti rau begat dupi el. Preocuparca pentrr a gnsi motivatii ale episoadelor descrlse creEte.omplcti a tuturor elemenlelor dinamice. apar uncle legeturi cauzale. constatdm.'earca s. cind naratiunea devine mai complexe Fi mai nuanFta.'mnd n F^r' eperea mJSinii sc n. ln aceasii ordine de idei. ar ar jot e dc copil lir r 'l pot csiir ii .arc sc constjiriie l. nu mare.i i..tdui pe lins.."". la denumirea elcmentelor din povestire. de o descriere a continutului imaginilor.eaerea de la trei la patru si apoi la cinci imag.aii (l.. $i .ni)' cit li in firn(lic de cresterea. / : l'Fi nar dlive' . p mut fenomen cc ne at'age atenlia r1)rsti in IaDtul ci apare o cre:iterc sensibild a numdrului de cuvinlc o dati cu cresterea virstei (tabelul nr. . aproapc exclusir.ni s-a pirut important sd iacem o analili' mai delaljati a caracteristicilor simbolisticij verbaie prin analizl structurii gramaticale a vorbjrii copiilor clprin$i ln cercetarea (lc faE.maginilc aranjate de copii.er€ negru.i ''' .i.ste cu atit mai evident cu cit comparlm rcznltatele celor doue lariante experimentale. In cadrul povestirii.(ii riitP pe 'df. cd propoziliile enuntatc dc uiijmii se limiteazi. de Japt.:lp Lrnci jmJSini :i c"lF djn .soficeLur ea blgat in cazan.

l lsului. Lr gra. forta comunicativi a iexilrlui depinde atit '!.xi(.. tipuri de $lecture( proprii co trllariei timpurii realfabctizate. tal:L ^c rre impli atii p.e. frccasie siluatie sc cxpiic.ale Si gramaticale ale ljmbii sint mai bine reprezentate.dar in care constrlrc(1ll.e.. SCRIS it I\TEIICT 62r'28 2. cici aa:stea se depdin linii gererale dupi citcva luni de ercrcilii hlcnse. pcrceptivc etc.s. l(. ci este un act complex deosebit de l. dar.{ ||nosrut sau ca acccptarea materialului €ste diferiti de 1a un cirll. litcratura pentru copii incepe cu lectura dupa imagini. in cazul in carc imaginiie inseSi permit acest fapt. I rin( zestcz i{io-vizual-auditi\..tografice si stilistice. l'i'r l .oncenrr€re .1. o./\olr. s-. motivalionale.crierca presupuneo .rli! ce se .i ca alar.. Concluzia acest€i cercetari prezintd interes pentru planul culturalizerii Si fam.'r'. in timp ce pre$colarii rnari rcus. 3.rluaiizatsi se elaboreaza mai anevoios. o serie de dificlrltdti se datoresc li faptului cd Iimbajul {l ris este impersonal.ri]ro1a] !. Ca atare.rrrit)Lrrtf{r graficd a vorbirii.Pe de . in felul acesla.ebuie sLlbliniat ce lectura dupi imagini este complcmeniari ll premcrgitoare invitdrii cititului. a fnazelor.lr. De aici qnqtiinla cd.olulia intelectllllLi. volilionale.tf(] sc marifesti in s{rr.:r prirl ace. organizArii si planificirii ne.n mod corect de pregi6.sific:l. Dupd cum sc ltie. I Brilmatica]d. ci dc for'. ..flc a{ective.pii in p)Tiistir.1)i1i pcntru fixarca cadrului lingvistic aI contextului.actcrld relati! abstraot prorl||rf djficultiti ale lranspozitiei grafice. ei \r. : r::tre: lrtrrcptiei.s trcbuie sii aiba in vederc c:1 ciritorul estc r.rlltl parte.oluntar in rapod . Ea faciliteazd. odati cu crc$terea virstei.rnte. observi o crettcre nu numai a canfiii!ii clLvirtclo.i a r. dczvoltirii limbajului Ei sc asigua . 'j 2 5i-l 5. li(r'. Dificultiiile majoru alc scrisului r|| lin alir d:r elecularea fizici a grafemelor. doud \.rltiniie a. InvAlaxea cilitului si contribuie la insugirea mai rapidi a acestd t)n)r'. temperamentale. in cele mai multe cazLfi. dar ti in cxecutarea gratici a simbo}isticii rL'specll!f. si-i dca cursivitate si semDilicatic.rocpcLl 'iF . cum .Uarizdrii copiilor cn ceea ce este ilustrat Fi servegtc 48 l)inbc nratc formele limbajului. r'rl.olrr:lnr. Desi ded. la numlrea elem"ntelor care apar in imagine. Da. llf (lcr!'g1ilrilc din planul mental sc reflecti nu numai ln continlr {rrl (clor scdse.ile dupi imaginilc aranjate de experlmentator (varianta a do a).r'r\i ri n idejlor cornunicate prir adoptarca unor principii rigu{l . dar ti a calititii povestirilor dir larjanta a doua a eriperimcntului nostru. Ficind o comparatie illtre porestirile dupi jmaginilc aranjate de copil (prima variantE) si porestil.irlrn it:itile memorici ti Inr€gistrdrile mnezice ar_r importanF o . d. impLicind efortul l.tii jr pr/estirca dupi nnd snrile ararjatc dc crp. dc -\-r. iar formcle lor gramaticale se imbogilescSe r€marci. deci. o crettere a calitelii 9i cantiteqii povestidlor in 1'arianta expcrimentului in carc autorul aranjeaze imaghile in orCi-e logi. mai ales.e a prescolarului prirl stimularea procesuhri cognitiv. mijlocit.inte.tale subieclul .d nup:r i. subordonate feluriteio.. pr' .)r la altul.lrri de formarc a stereoiiplrril()I dinamict si cu conlinutul r . iar ca. cl\ea cc re face si acceutuam importanla ei majori penirlr I l ''. cit si de cor€rtitudi||.ei: iranspus iD nris.l. Timpul de povesrire nu eslc direct proportional cu cle:tere3 numerului de cu\. inlelogcm corelatia dialectice nltre e\.anjat. pirlilo de cuviDt se divc.ctr/inrclor lo1o3it. sfrjsul preslrpune cea mai riguorgrnirjare mentali ::i reglare constienta a acielor motdco'. progresele suNenite in structurarea vorbirii ca lecl'urd dupe imagini..l : . T.irs:t .. in scris llrt implicate ii alte compon. in bunn mlsuri.itr. scrisul nu sc reduce la o simpli rr.. . lrnpeJasogi. n . Tn \drid ta . ca urmar€ a acirizitiilor efectuate pdn activitatea spontani ocupalionale.!r.rrca vorbirii.. in larianla a doua timpui fiind m:Li mic ca in prima. mcnite s:i inlregeascd naraliunea.mlr.ri avem in \edore ce rll)oririle scrisrilui inf luenleazi nemijlocit mecanismele idcatiei. pe linge cele intelectuale. (.sc t|rrlarea ci)nccptuald si strlr(iiurarea menlali a materialului. cnTintelor lolosite de c.rsc sd incllrda fiecare clemerlt iDh-o acijune. si aduci sitLralii 5i lapte noi.nstxuclia logice a propoziliilor. lD caclrul elabordrii.'a ci polestirea copiilof mici este redusi. rp ofi i^nla ' dr.a. Toate acestea relevd progresele mari in lorbirea copitlor prcscoran.

Inpartanld nedroliziatog. in tormi lncipiente.itit.e in deprindeteo ssierii. in fapt.".aljile psiiropatologice sau scmnificaliile cicfectoloeicc alc scris|lllri reli(IeazA. Prin accasla ru se simplific:i conlinlltul cornuni..xtLl fezef\indu.vohrtia inleledlrl i..u implinireJ \ir5rei d( d.ai fini difercnliere inh'c selnr€lc trasatc. crea ce o face pe Flodca Bagdasar sn prccizeze cd.nderilor. Afestca sint in frnclie de anirenamentul 9i cxpe enta copilulu. 42 43 . nr.i invhlarea scris ciiitlLlui ca. care fac pcsibil: rcalizar.Arii : a) stadiul zcro. Direcfia. dezvoltarca psihomotr.. rclalja dintrc . de motivatie 9i de afectivitate. miinilor deoarece. c) stadiul II in(cDe De ia 4 ani. complexitatea ei €ste dati do sers ri ii semr1ilicalii implicite ca urmare a crolterii valorii contextulu."" fS!r. legitura dintre manifestirilc gra{ice si . dirijatc de impulsudle nervoase corticale. prin exercilii multiplc . intcnsitatea miicerilor. Dezvoltarea psihomotdcitAtii 9i antrenamentul. drLomdtiri JFre.ro:rse alc economiei. lormeazn lrntDrtant l1 are dezloltaxea miscirilor fine aie degetelor.iaaiJl IlI. cc se incadrc€zi intr€ 2 ani 9i 6 luni Si 2 ani iii 11 luni.ii ci cLimpotrivi. in raport dc aceasta.olulia lorbirii 9i a motdcitdiii este u)or' de observat si la indemlna oricui mai cu seamn cind ne referim la copilul de circa un an.' 6 luni sau 7 ani .t"i'"ta.' jdei. totusi desenul nu se rezume la o simpE reproducere per{rcptiv5. Gobineau.c r|l'zvoltarea psihomotorje 9i capacitalea de repr"ezentare gr'afici .i chiar r(l. muschi si ligament. Referindu-se la progresul 1n limbi. in Rlieta ale p€iholosie.tuaic do Perron. rloseoli. T.oas6 a mi. fapi 1a care ne-am mai reledt in parte in pagiailc ant€rioare.l D.cirilor. iar pe de alti parte. c'opild se bazedza pe rcproducepa modelului dupd principiul desenerii literei sau chiar a c!rvintului.l..o buni exersare a scrisului este asiguratd de precizia succesiunij risrerilor in spatiut grafic Fi de secvenia lor pr€cise in timp.nF d" ce se manifestd in drnlrliLa subiiniaza ce.. ln Rcvista ile peilagog4. spo..mi. rlurata. cer.r(riminar€a componentelor cuvintului. cineti. o r. 1 B a c d a s a. SCRIS SI MOTBICITATE Dace relalia dintrc c\. : Basdasar 1. schematizareagraJice 9i ordonarea grafemelor in spatiul liber al paginii. Unii autori au gesit o cor€Iatie semnificativi int. iar nivciul operativ devine condilie ncloesari ii mijlocitoare in formarea m€canismelor impljcate in scrjs. 19691 t.e si taclilc le stau la baza formldi abilitdtilor de scris-. in ceca ce privest€ s(Tislll si mor)ricitatea raport rile sint mai compl€xe.i ulterior... deoareceintervin actiuni motorii care fac posibilA.ilesc patru stadii cc pot constitui ghid pentnr etapele de t)rcalfabetizare si marcarea perioadei favorabile inceperii Scolad. cind so pot realiza cliferentieri tot mai clare a fieurijnr :i dt. L.i cele care yizeaze. Ed. crl i WaIC L.e orennizare a limbii. aJioarFd ftlil . auditive.a lifo lor geometricesau a dcsenirii de objecte J.nJ. Studiile efe. dc ascmenea.i discriminirii in senzatjiie vizuale.citilii cste L. iar al doilea dureazd de la 3 ani ii 10 luni pine la circa -l ani.1. 'ort. datoriti dificulta{ilor rll. :r d'eea.t. Dcsi la inc€pulul invaldrii sodsului. dacd perioada do constitu.re a \torbirii. Walcil noteazi'r continutul convenlional. pe de o parte. ProgresLl tn limbd.itih jiilabi(! si se ajunge la slsteme scmantice. de e\p mar€ si de forrnare de propozitii \ii Iraze. BrLcuregti.i . D€z\oltarea molorie generali dctermina orgaDizarea activitdtii d! coo. impreund cu factorii ce tin de intelect. pe reproducerea in detaiii a modelului. carc in. in spe . Organizarea 9i dezvoltarea temporospatiali devine o conditic a perfcclionerii .raractcds iicile scrisuhri ii particularitAtile de personalitate ale individului 6.si 6 luni la 3 ani si 10 luni.opllul poa!€ r^llizd or.mpli. r'n scris.rndrii scricrii se produce desprinderea de unil. nr.a.ni . It stadiul L ce se subdivide in doue substadji.donare 9i sustinere a miqcdrilor specificc in execttarea semnelor eraficc si.. Pe misffa perfecti.i variate se jniegreazi.rrot \i 'nrF-rao-r. sint antrenatc grupe rntreSr .eoe od'rra.cd a relaliei sctiptatspdtiu gralic in predare@ sctietti. lspecte neuo-psiha ttziolagi.rlati de evolutia sistemului nervos qi leflecti matudzarea psihicri |ncrali cc se implicd in intregul sistem a1 limbajului si.tane Si observabile. ilrj.'a dcnota o maibuni c.rr'.a sincrona si etou. 12l 196?. este.. cind se poate aprecia activitatca dc desenar€ bazati. primul de la 3 ani .Piaget9iB Inhel. 1/1964. in fehi acesta.p.32.ind. c. Oleron pe formarrtr tle pf.i urd. este ne{resar sa se acorde rtonlie Spartc simplificidior sri rationalizdriior in predarea Fi inrrlrirfca scnsurut '(l cit progrcsul in dez1''oltarea motricitatii este mai mare cu atit mai rapid abilititi ale scrisului Un rol deosebit de r. iar rnodelul exterior nu exerciti inflrienF asupra activitalii respective . in care principala caracleristici este mizgettura. ld ri. 9tinliifici. dominat de mizgeltr'Lri execlrtate sul) influenla modelului. reorgrnizare:r unitAlilor roprezenlate prin simplificarea semnelor li stabiljrca echivalenlci cLLurli tililc fonetice.

.".... 113 din lu. lon.d . . pri | ' fp'1ar"u . Cl lo\l. In' d jlur 'l )tJBm'L F SrJLI'rl"i.ontradictii intfe ccea ce afirme autodi cind descriu etapelc din prima partc Si preze.'.'. de i\jurlaguerra si Nl.' ."i. '..'i. ceea ce ili punc amprenta pe formar('.i lrirner s.r .r fost ttcnu||]ci de nanifesiarc.1 n... CTTIBE5I INTXIE(. 3 tulburi.(levi. -". Copiii care au o buni dczvoltare motoric nu numai cd scriu rnrL' rapjd si mai fromos..."""o"t. I. Djd.'" i1.t . ! 66.l :. i.:LLIr'...:.. o.Er d 1 \."rea . falsi dezvoltare motolie. ?rlri. . T:i. Pc de o parte.n lizibil. relerindu sc la virsta clprinsi inln lj-11 anj. scris-.. Auz ias ! t ...1. -.ise ma rilP"ti Jr trdl'cm I''rrnJi (dP 7 I3ri) vlrdn:.ri:. fapt pentru care se poate numi fazd r'post calipra{i. de cele mai inulte ori. ' l Llp'ir ".:1'..r(1.i'. rJ .'.i Li-ibilili.:' 'i pe r'l "rrul e\t'rinl i.0.p'e /ire'r'r' "tirga... citiroa a rl e-r'delo' i':'1' i. Coum€s1..0 il'.i" -r. comparativ cu soierea.-. risrl si cilitul sirt striras legate inlre ele atit J' lai ' l i ..':hiri. Denner d e J .'i I r"L r. \ ju...are ln de 1a pag. Ed.."piri. -.:. 'J ' ir 'l r"' cel"ilrlr' lr' -. po. "c uz ias .ra d e J . -..re ' o...'r .j'. Sqisul cozt l{ .In r'aliidre. c! :Liar.i" 7. :nl'lF6-r-a P r' p"rer 6lobrl' 'r"r'ri i a lP'r . drF rr'ci 'r' pe studiul l.incti(ic. iasf..: .IArrfr'd-:.l i .ri.rL at alemonstrat c:i i|lburarca citirii ale o ari'l de exiiDdere m:i mare..irii citituloi' co|l'Lr iormarea alilitiiilormod scpar)ilrl Der.. ccea c. iar cieficientr lor dcvine cauze. r-Jr. S. a eiapelo.'"J. .i#ii if l.:ll'i#. ro1.. Accasii categodc dc copii manifesti .r-' ' .ionu.' na...1" rrrl '" . dar nu trebulc confunclate cu accle acliuni executalt rapicl si neorganizat. To J'i s r' 'r-d I'r r' i r'Fa In\. r"t rim n m"i l' hspc'Lrl i l"lFecr n 'r 'lP o . . a'. apar unele ... dcr' " i:'" .ii". Aici se impune o remarca cc meriti atentia cuvcnita in cadrui melodologiei de predarc-invalare a copijlor din ciclril primar...i". PcrroD Si F. ^i I rrme.aza in accste etape luc. ei mrnifesti o atitudine pozitive fali dc activitatc... clar nici nu obosesc atit de rep.tarca rezumaiild a acestora in par : A juria :rue ."om'Lcr''. .i.Jl'orF ril rdi . "ff "..r .jlor il.'. 21-26 din €.a t". Buclretii. R.11.. J.adr. 'F torm^a/a mdi fapi ...1.i".r s '."i pl"i .ce. 'a "iii.rl d:'rulralil' roiorii . ap.an alr ajLrns i"i.cpe unjtitilc clin carc este alcitnit curintul in timoil pcrj:.e'.. o..Jrr ^l m na rncle 'in insialeazi u.'..cil]"'..l '. caracteristice copiilor cu agitalie psibomotou sau instabiliiate motorie.i ritcre se renlizcazi mai usor dccit cele carc ocupi o poi'ltl-rlor pentru cd accste alin urmi sint ptrtitoare' cLupi )iti". se inscdu in categoria filctoril4r Irmctamentali ce concur.. ' Am prclerat sii n€ rclerim ]a citati pcntru ca ni se pare de 1a pag.r . .. ..u.".! (elor perccpute dc.a Iapt.. cit.r. u unci cantitili de informaiic mai mare' iar '. . }'e temei t acestor." ' : rnai srr:n. "' i.lp ' irir.rra A. .. InveFrca este in fonclic ti sc rcalizeaze prin mekrdelc de predarc 9i de anrrenament. printrc altcle.71J F l' r . '.".-l. A.teco.."i 't r' "arr'.l " r.rJ ror\r'd.r .econb serie de cercet:rtori siau axat pr'ocuparea cuviDt Astpe care il ocupi siiauir.".rarc prcclomini dificultiti rnotorii.. rrilui scis mai pul. prezent@ iD rezlmat. l :. Dennc r . 'l :i ' 'i '..lkl:SL'.r'.l". condilii iDdispensabile in realizarca progresidui la scris. | ' . jmplrnc aici o prccizarc : dezvoltarea motricitntii generalc se c-\ prjmi. man .1:'t:li.. nu exista o metodA sau mctode unitarc cle l . to.lorrJri ^\iJFn. m. dupi f irsta de 10 ari. :" ". -r:arlri iar ir altF "irJali sralismlrl F--te #. .iitr *... ..fea a6to.1. aclive...$ i i . nrai ales a virstelor cc se in.Nii decit descfi.nLr'sinr'..il :.a cle :uromiti. i"l. "1 dP a ralizi .."."r. in . Aozias' sint de parcre cd invetarea !i matr-uizarea devin iaclori determinanli ai insuiirii depdnderilor de scris.''inc conditie escntiala li necesarrrp'{ Daca Ia inceputul ir-rsu.it" . f 'JrnlFriTed/:i '/.ionsidcrente..l.ii. i''l r' il . lArr. clad se Ptoctuc emisiuni ale litcrelor care 45 44 .: t: .ler-. la dezl'oltarea actului grafic..1. r L.' in .r irfllLentcaz:i calitatea grafismrdui qi pe care autorii citali o ntr! pri dolra ^ro re.DR!) pc iiria inviiiirii' s. dcscriu trei etape principale in dezvoltarea grafismulLli iuind ca jncLicator de birzd starea motricitnFi : prima elapi cr1 prjndc copiii de 6 7 ani.j literelor in raport ctc locul la con'iluzia cd reconstituirca Friedr."u". .11 .'.. Ei in manifestiri comportamentale vioalt.:t.'cali grafice*: in a treia etapi. .F trl 'p pur ... '^ n'a a .' in .1.rae respective mai realisti.opi."ll*'. ajungind la o fazd . 9i Ped 1980. tir: 'i '" mtn:rFrLi jdFrle rf n' ip'lF . ca ii ccie oculo-motorii. al1-rnind cind i'lr-u l'"i r". d' F\^r'j'iJ lJ r"rLa "r . .i":ol-f XT"j.' " ' er ur' r r' 'Pcr^a Plo''''l 0. er''o"'r. echilibrrrl estc din norr pus ]a incercarc.dc .:urn rii:. relativ echilibru grafic.1..liiicar. Coordoniril ..!... p.

E .|. a forrnulelor fizico-chimice etc.Jt rttn I p..rr..alb-ncgru r' spre deosebire de scrisul alb-negru. (lln decada a doua.l. it i din dreapta sus . mar<:areamajusculelor se rJtilizeazi un semn particular. qi sc.5 mm li t rnrn. tn Anatcle thiversjt?ifii B!. sc folos-'s.4..ada o rr' ia sc adaug. Pentrr. semnel.. lrrlelcgereaunui texr iecturat deDird.. r' d Itrrl -r lr..re "":.prin schlmlra. II.i'. mai ex.:.11":l'j"::":. constituie un mijloc optim de exlrlimare 9i conrul|i(rrre a continutului gindirii. G. Punctele ur o inallim [l ' . 60... iar pcntrlr o|t.*-. lot_ rrir . 5 $i 6 ti care poarte denunrirta .rn..'.. )r Ia 6 puncte Cclc 6 puncte.ea pozitiei celor 6 puncte ale grupei funda-_ . D. in telief' ! r r. $. fi """ir' S''. llP 'cJ)c-t' diferite' Iie"rre semr) liir'l formir Jin 7rj s=cmnP [a.."rir.: l)r"imei dccadc.r poL.seric incerce.""'S"J.er)trul ficcdtuia.1 9'"191 i:iiti'1r1.rlii:'.[i i:pl+*'r. spccifice limbii romlne: i.i alc ineltimii s.l.rct a celor '1 puncle din |nrt'. a (vezi alJabetul l.[fr iT". Braille a pornit dc la cele 64 combinatii po1l.lil .'.:*:#*fu#. A nas t d s i u .:.rrricuiare. s.i aisLanp.iul aranjate pc dL'ud [rg'lralr'lrttlld.:. .|l.*t*'if?i.r*'.nTii.f."*i. 127. I incit ficcnre semn sA fie precedat de un scmn particular din punctrlo 3.i semne.:"t1..ure9ti. c &s a e psrhotosi e senerol i \oi.":"H1"""""". I'rdnd Ii lotosit 9i pentrlr notarea semnelor matematice. xlit"l". C. muzici'l."#iH.l' 11"T1""s""i. iar pentru caracterul seu sintetic.l ' gruiJ' ifrrr. istiri ca li sistemul nomal .". un .$:.ii: irJi'i. dc frpt.i:. sistemul aI Il-iea).fl?i. f.#$$jgii'ftH#'#T"Hf ilffi o.l'i"ll"oJi?'..x.olcr/a !\tfel: incefind din slingJ iliir. tg7i.t ta B ral l tr !o nexn dhri. . '.nrr'6ilatii Bu uetti.ffi .""hif "'urionarea lj.l r'.r.u.'. i.afia t.semnde l. Tipoc.:1. opusul imaginii litcrei scrisc. I9??.1 l. 126..illi#i**t""l"r#?#'s:T:: 46 4i .f *:'} ' ctj a r-dy ld P opes c u -N e v e € n u . Ia [iecare arr. ' 'L']"ane s. A nas tas i u.r I (lin Srupa fundamentali..:. : .. .itirca . T u tb u ftri d te s r i .iTTJi:".itrl ittn . p.'n tc "e t..r de sus a acc'steia. E ..$#h. Alfabelul B.i'' 8.r scrierea in braille se foloscste o pldcuti cu casute care il ajutl pe nevizetor si intepe .. t.' lltr. in relief. Acest alfabet ofere aceleafi posibilitati de exprimare |r.f: 4"1 insbuirii Devi. iar in cea de a patra decade au fost introduso unele semne p.'ffi fld*tii**..:*"::'#l'li.rrrnta p-f'n pip5irea cu degetut.:t Ar.i. I-. p. in principiu. egali 'u 2.r(.aille in liml)a romane a l.it6tile inl. ale alfabctului se barcazi pe folosirea punctelor 1' 2' I r. nu*".i.:..ll.ierea punctiformS are. Primele . sistemul de scriere punctrf.t1t:"[TftT::. (Sjstem l D 1.nul rl scfsibilititii tactilc ale corpusculilor senzitivi.cle degurnlor L Br.rl. care i'rmeazi paralel I recarerlrn I . pl|n.. 6. 4.i cifrc'lor de ]a I la 0. in scrisul braille litera scrisi nu estc simibre cu litera cititi pentru ca aceasta eBte.T$:=""'"#ffi :[ii::-.fii'"l. ."rd cnrnrlcnsli.tapa finali.*i ?l.lr(e cu cel din alb-negr:u."':::#"lxi ffjf". din .stinga ios la fiecarc semn din I'rima delad:r l'..''r ll*r*pill*:#nqq*i l*F ..clecrualeale subiectului li de viteza tr .luat neschimbate primele trei decade ale afabetului braille filn(ez.p .upd poTilia jnilialal. t. SCRIS-CIIITUL IN BBAILLD .*:fi f. rLI 6 ..ln.1:$iTii*:xli uj[.rirl c.'tl*"T{$'l*li"'. il.*Tl#ift .Decada a do a este formatii prin adirr { ' ' lrunc!'rlui I ."::'"'"utate. psihotoeie. .{*..|lr (l('.'.rirille.dreapl I J". i.T:" J":ltilil i:ai:i:i "..V erza.|lrrl:rle ii a ajuns la alcetuirca unui aifabet punctilotm.r.nm6.Ji"liljl'T.r..ve rza .f4+liAfffl .lln punctele I si 6 care prcced litera tespectira. iumar de capn. . dislantsi corespund Pragulur trt|r. Metod :**. aceleali caracte'.

. I .. o a I I f .. .s ) d lr I lc .. o.I ALTAqilUTEfrAlUT DECADAT DECADA A l: te q l) x s t r e t c d a' r I :: f c ( k r u s . I P l" t.e e ..j l. . .S P t8 .t n v t . I i j k I a h i .

- [ lrnt4drd./ .nerft tnantaefe ) a 4p05lt"al.. sc. a t t/n.s) !?rusi u) l 1. r-.a aa P (peraqralau ol . - (sb.tt desuEeue 5l .oo. J (i.bnn denuna'r :: i (a'*.DECADA. o a . .on. (ghi/rne/e leschi/e/e) Maiuscu/i '. o/d/o!. ? . | | '.IE PU TTUAT/E A d /. a) .// pcntru . db. t z c(s) a.o-. .!n:/:.... E DE SEUAJ.t/n.U DECA DA .t rus. : .erBoe. a .u) :. d! :. at . .oe(h.

J(e) ml**.i::..m* ..+*#E'*5i$h i. 3: lli]l?'.".''ih. .:..:.. ffllit1.t:::ii:"1:i"'"d. .l"lA rtl'lA I/CE C/ffflE S/ SE64/UELE aa _! 1(0/ ..o.i l'*.'.ilirl'*i'nr."*r:gl **:mj.:P..1 l :'ii'i'.$ .' "' :i..l'.1: t..].-. u'ele *' ' l.-l:.:{ lfr J (c) :.:.1".D amaschi n.11..s 1. o(t ) :: .i Tlit"l'j'":t i' ""' ".'*.+i*.''***'i:riia..ii.:'ryj:m*ii*ft S'rii:iriilri|. pr act t ca cam pensat iei' D .. A@d.i". "i: c' co! ea.I.':r. r(9) O (n) ***$* d' Ed "i?Tfifi "i'i.Mosco!...J" ..n*..i::T...*..llf l. Delect or ogieTeat ll t li D.

intr'o oarecare mesura. franceza. la limba romAnd. La limba engleza predominA tulburdrile cititului. care au ac€ste proprieteti Si carc.'irrtului si a Lrnititilor mai mad. frecventa tulburerilor citit-scrisului sj locul ocupat de diferitele deregleri in raport cu altele. avind cu adevbrat so dngerca ce o tratare separatA. Astfcl. cit Fi pentru cel in braiUe. claritatea $i pxecizia glndirii. la corectitudfurca lor. mai logici.DISLEXIE Asa flrm este formuhu chiar in titlul capitolului. iar ortogralia este._a '. M. problemelor.iste. Atit penbu scris-cititul normal. ca Si in alte tulburari a1elimbajului. a citirii cu\.'e sint legate atit in plan psihologic. AcelaEi autor considerd un paradox explicarea frecvenlei mai 1 Critchley. in general. o dati elaborat. nici in invdtarea scris-cititului qi nici in tulburaxea acestora nu se pot face disocieri deoarcce fenonenele rcspccti.. desigu. in majodtatea cazudlor.chiar 9i didacticd. degi Macdonald Critchley I neaga ce disiet ia ar 1i intllnitd. Pe de altd parte. iar existenta tulburerilor de citit constituie.llDificate in vederea realizerii intregului. spre e]. London. comparate cu engleza. in Anglia . latina. limbajul scris are un caracter pronunlat fonetic. greaca etc. ceea ce poate explica. a celor doua lorme de limbaj nu este in avantajul eluciderii. RELATIE $I E\'OLUTIE lN DISGRAFIE. disgrafia este insolite de forme u$oare de dislexie. specificul limbii imprima o anumite pondere a disgrafiei ilr raport cu dislexia. totdeauna ti un indiciu a1 tulburarilor grafjsmului. cit $i in ocl neurologic Ei psjiromot c. william Ileircm€nn MediEal Books Limited. Dar noi dorim sd ne menlinem la ideia forraulath deja in capitolul II. E:. qi alte limbi cum sint italiana. 54 . mai des.emplu. daneza. determind un curs specific tulburdrilor scris-citrtului. avind o fr€cventi mai rnare. Totuqi qi aici. spaniola. La limba romani. se pare cd problema complicd Si mai mult dificila relaiie dintr€ tulburarile limbajului sd'is qi a celui citit. situa-tia se datoreazd dupi parerea sa faptului ce dislexicii sint identificati mai uspr ca urmare a dilicultatilor de stlpinire a ortograJiei demodater' a limbii engieze. iax scris-{ititul. dar mai c1l searnd. . disgrafia ocupd un loc central fale de dislexie. organizeazi gindirea si faciliteazl dezvoltarea oDeratiilor mentale. calitefle acesteia contribuie la lormarea deprinderilor. lhe Dgslexic chfld. 197r. Dar.

( . traj.nati...za ' .A ce"hi.o_grafice in"int "... rr.nie.. di.r. i. e .pd dFzvutrarii a.m azi sub dcnumirea dc disgrafie_distcxie. .rar' : d 'le\.... mulgi autori nu comentcaze terminoiogia folositA.. rlb rrd_ r. . t Luchsineer L . -p.t." . r mj.Clriar in cadr l l'cderatici }{ondialc de Nelrrolc. pentrJ. dl cr.l'. s: I psin:. cltitorut r.l anrl ad (l i l ol i ).r congenit ale peDt r r slr biect ii a cir or incal . \=dFrp :inptomatotrogic. (lislcxie speci{ica.por"d . | .incl. * iu intindere 5i profunzime. .nrsimDtomali(ri Ll literalrrra medicai:i s{l 1. l Fr t lU5+) .r ci. id.". rb..li rercbriJa..t.' re prop" ..n p. in literatura ale speciali.r."r.rJl ra. in Ji.c r''PirBA' rird p i-rturt...lr"rn".lrlvil (sti:.arr.rta-irdlilr lp per.. i. tegastL..iie. ".. accsto_lacLLnc.ntru caz rilc tcrmcnur Ilh.ihi.r'. F iJFr-p. dr prin dP ..iminc sa aprcclez.orn^nr :rc rnr.l rr(sto tulburiri se asociazi tlr dciicienle c€r(rb.r.. irutori Eermani. .'r'. r rer.lT".ticapuri' l rf l l rtbi noi l ch (1951) fa... "j am rn masrri reLrslr saro facem. "LUlinr J/ .. pro\:n n.'l.r || tr.. p rtin .i sleri de fcnorncne ca 9i dislcriia simploinatici '.jtor le\i..l ogi pr. t'fF. r 'P cl r ': .ql ..-r. Druf..ru-b"!1tr.n"le .i. r.!.Lr tulburari lingvistice. iil-l|.arrcr.:-. pri I ui \ \ ..\nl..reduse a dislexici priD ortogralia mai togici a unor tinbi deoarecc f.'.ir:r Ir.i.nd.t. ..ale. Critchley el este ambiguu Fi Daci avem in. r l. urigir. o.'defcct inescLlt in citire ti .) subi ecl i cu.:L.' ilal ^ s.rcre ca iermenol .ialitate circLLti o pluratitare de termeili..h E. 'n a. rl aceca.rJri i..rl t: a) sobi ecl i cu i ntcl ect nor m al li handicaP: n cit jr e.jr.'rnri ..or d" pr.mai dpef ba mcrncreror i or.nr|icre't pentnr cd asa cum subliniaz.. Hinshelw(lJd (191?) lr r!)rsidera-tio .it. r. .i.lrr.r rulb' rariior i {o-8r"1 .re: .. rr. :r. ri i . r. dl c i.. factdi exogeni .'r I. mA! rjl.i. d e r tti m m u r & 57 .. TEEMllioLoGrD IiI l)trtar\ll. i.. i e'ol r t i.r ...1i-19ru1"r. ..prof..p.m" Lt "z. d" f.. rlp .rr"1r.t.ic. d.. Cei mai mlLlli autori scandina\:i folos-'sc tej:menul . ferd .p del.. .r'..lr'.r. p np...lita i .. r. p ri _ .i.r. Alli alr t or i d€ f or m alie m edi{nii.. I l )' V i o deteri ofare ce r cbr ali] . op. frr-c..' ^.drrgoria I u'Jn .::on"lr i.p rti ... .i.t)rJ)c terner]rl r. sprdchreiikzn.. iar pentnL cazurile cind haldicap l se asociaza ..l r i( . l|' ri..volutir'ri. Lri r).t.. \trie!. l'r 'l.Ltcl exi cal d se detoreazi enclusiv dcbilit alii m inr alc li r ecit at e . si agraJie-alexie.idr. : lit. . lian(llcapatitor. m .nngajant.rnr^ i.:.zvolt. " 'l r r r i Pr ul| i' t ..tre acestia.-.8.irii mentale. _.ci. sistemut Uralle ii.. r e m t .. ..nFli." .-.\: !.....r1rcd I riri d . m ".' " rihh rit r. '|nr "rir o^ .i jr. .c. lIr.utbu_ xirilo partiale.3I de disler. dj. oi sleri.xjc rongFrit . : . o au: intirziere in citirca specifici. r i\ .: . Ca bazi Pcniru dcparlal oeopati tor au l osl consider at e r ezlllt nt eiL' la t cst lt l do ir t .. a"... de a se foiosi tctmcnul .r. ir.....rt)oi erc u:oa.-. R .i* . nLr consistente aslrpra lutburi. ei sc referi ta acecasi sfer."edere preocupirile mai apropiate dc noi.dt. nt-grlrc ..r 'iP'ri 'i r"ndrl rrr"rt. rr-ri.i napoi cfe pr im ar a ir l cit ir c" ( r e au la baza f : lr it or i .te vedore. !are a DmDrtrespective.r.la.1..'".lrr. r ." Dr. apel e azi la lennenul dc dislellc cor nple\ . : rrlp. i-r fe . ln fine.gic..p. oore"L" ld rr(i 'un. rn nj impu":Litiri.-"-r lr i ..i .. int ir zier c i1l cit ir ea sccllndar a{ i cu handi capul i lexi( '... iLatep. I I d.i dislc:{ic erolutivi sPecifici.joi..r. .1..jar p.ii i'.. ca cf ect al . r:prica.le."ri. L] ii rt r.c li sclier.j.ddr..e ."-"".r -if i"Lal. l iar . daf o -Cei-mai ..rtloptil pe cea care o consideri ci are o sferi de cuprindere mai 1 t*rllri 1rfrrrl.i ld .merului De pild.:dr .drr nai r :.: I'rr .n. i .. Noi r'om inccrca si sLrptinim.it .. 'r Luind c .'".r. p""i".. In .' .. DuD.. ""r.Fn. 'r(. iutburirite le\icc si grafice sint ra_ tjoriate la o scrie de factori strucrurali-ILrDclionaii.tj.nal. ca ur m ar e .n.j..rE ai mult ca nr o care tulburare dc tjmtraj.:"1'.jp.." "il. : mr lri ir. a " r " ad. rJ rr"rilor.r|j{ rilali penirLr caz r.tar_e.i.p. r.ta tr b /d ".dii..i O.lo.:mi rj. ..h. po-..d. de disl€xie congl'nii.. (.. p" :ii.rFr1..''.omponenta d. :i o!"r' r.. ! cf i tc h1. l l' ". t M. f " n ulli ." ' r .Lr.1' :. r' ri c^n. o terminoiogle carc pleaci de la idec.. F seizorjali 9i mentati_a togopatilor.: prF.".-t.np.\rrDld esi{Jde p.iu-e.. Sprnrscf-leflag.rrlul. tulburiri inniscute atc citit-scrisului €tc..-rs... (i( rl{ll.n h'. r .1cluti.' I r ll.lctcrioriri ale creierLLlui. " -.. r ..e dist inct ia inlr c lr ci cat cgcf li de hdndical r.i-i"n1.. .a_ " "r* .ala pentnl subieclii care au llr.h r b !.:Le citi.u prccidere. rrds uLF dle prc /arca o"nponer'il rrl. i '.jriL r rr' rlri PxPr:ma aLil ' o. bol.i"c.. g.to. Lilfc..iti o. ri N i ." tii"_ r iril. JLordJr.o I'rrrlnl si 3 iace distircfia jrl raporl cLr rLislc\ia Dropriu zisii cc nr . ctenlF..i .'^d . i1.. \ : !l .' .: or.tr.. \i rrl ' l . r. pentrLr tutb ririte i. . avind o .| 1r r' rlaL \t'cdrsier..a sp:cifici..ri.i .ri.lnr.. let er ior ilii cr cient lui )i l bi ecl i rl . Ar n o l d l9i!. neurologi(1' sau psihiatricL' se pot adopta Jj zi ' l uri . nom. C .i\.. Lr 'r 'r '1. l::1. f:*aif.i .t"gi"i.r:r'LrJl.... in titeratlra de sDe_ .h. ti nire. Irlogcni. i. p"_ .l|r.\i .f"_ r'c. iocapacitate irl ci.. rori i r.r.le consi(lL't-ate ca fiind simple han.lda.1 (..' .. i .o.".ainbliopia clrvintuIuj.-.lu.' 'pc' ili'. ...| ri t. si[t:lsociate crL o defi. . . . lulburirilc. r) clLp. Di. -d.

siitem dc acor(l r.! Cliiihle\ crre #irm:t.:r,.O l.ndirlril re..rLl constat in c\:it:rrea lrl.fiziei in gindirc ;i rom€nclatur;, prrD in( | dcrea conceptrlui de .iislexic inrr-Lrn complex l:1.'alte boli- lisllL ilncapacitatealimbajului'(,,,incapacjtatcade a citi(,,,tuiburiri perccplier.sint iermsni carc s-au sbcrc rat, aducind si in litcri ,r dc specialitate mai multii c.nfu:ic in domeniul dislexiei evoirlir, 3r fi prelcrabil si sc ocolcasci acest gcn de toponimie( 1 Conccpute Cin a.easti perspectil'ri, dcline clar cA tulburirilc I.'xi, grafice au fansc minime cle a 1i prevcnitc fi inliiturate prin sist.n| terapeuticc logope.lice. NIai mult, arja dc manifcatarc dcvine impr, lizitrili ir)tr un c.mplcx de fa.tori ',,r'chi in {rare la iot pasul -rii Ijo:iibii!: rlct..iorilri rlL. sistemului neNos central, cu rep€r.cusl|l rlirlre cele m:i diri.ile r'r s{era s.ris-cititlrlui,iar e.lLrcalia pief.l isi C. la sinc, .aracterul s:iu optimiet. Ln.lt' i,rrerciri dc a cupflrn, sulr lonla unci d.finitii sinL.tl(! lrib rilrilr scli;-citit l .ri nu ":1r,, ,r ,r': ,., i . r..rr. ir pi. .ir, l, :r ,, | dlF,. jarga ... ,Ii . " ,i ' '1, 'll --l lro.lrc€ pe fitltcr i.ti{rn dol]lcnnr Ljne cieljmilat,asa iif.sii ot irl pracli!:i ti (rrm il in'rilnim 1:1c('pjji c.rrc'alr asem.ncl dificultiti in formarea abilititilor .tc scris-citit. Ni sc par crlifi.)L toare,.iin a.est p,rn.t de \.ed(.re,.e1o doui d.rflnitii dale in i:ad rl F!'deraiiei f,{onrli:ie cle Neurologie, din 19i18,h carc a ptr.Li.;p:,r specialistinfrLrrJlcgi, psihologi,psihiatri, pedagogjeic: .,O tulburarl manrfestnli ]n ]n',.:itarea citituhri in ciuda inei;n.'i.f'iri .(r1irIti,) nal:, a u..i i.tr.ligcnlc rdervate si a unor factori so.io-culturtrl; op.,rlrLni icorespunz:ilcri). DcpiDd. de clizabili$ti flrmlamentate cog nitivc care irec\:ent sint de naturd (rrigirc) constitu!ionalil( snu ..i) iulburare la copii .r:1re ciuda dnei c]|p3ricxtedc.tas, conv.,ntioin nalc nr Liot clobiDdinbilitateadc a citi, de a scr.ic, a silabisi code respunzdtor abilitiltii lor intelectuale.r. Cu sigluanli, ar fi de dorit o rlefinitie a disgrafjei si dtstaxi.i c:uc si ia in cr)fsideralie mai mrrlte critorii sa miicar pe ccle mai im porta.to: etjologic, simptcmatologic, lingr.istic si psiho-pedag.'gic Co.$tjcnti de clific..rliilile cu ca.rc ne coniruntbrn, (, d.linitie cit-de sumarat cre.i.,m, poaic contribui la elucidarea clificilei probleme. 'fuibrrdrile l..1i.a (tafica sint itl&pdLitdii. ptLrada&I. totale in intdt.tr..a si |arntorea d.lprinLleri.Ior de ci t-scris, .!n6cutp- sub .te ttImirect d.Lt.leip-.iqtulic salr incapacitdti partialc tl"n mite dis|.ri.\disgrafie cc apar ca urmare a. existetrtei unot ioctari psihan.a(Iec.^aii ld structlrr.j psihicd t:L t\.daqaqici nccaresprttnbri s,:|l1 suariectxkri,o insijJidc.ntelar in d.e.L)oltaree Dsil,]cdsi o tp,rsandtitdtii.
I Chritrh ley, M,.p. c it . , pF 13.

i t Lt ( ; , t r . '- , r _ .t;a. n' , ' I an: i r frl rj /.1 .I.-n. I-l J.t" tt." ct i ; t,t.t t . t , t r t ii \ l: ' 'oJt 't l . : t l nt Lt t i P. ; hi, .drrt,,t, ,,., {fr.rl r' , l r (l ' ,1?(,.ntel of spqi a- t em par al? r i pNihonot r icit dlii, a r nor f}rf,l ' l l r , r/ ,(rrd.rrr' gel t?ti c, o t Pdt zDoLt dlii L- or bit ii Nou . L det et io.{fil , r , i,., ri .rLf.r re rldri;JcJt'r'i liin apari.!iQ de .:onlu.ii lrecxenL'l , tl tl t' It' tl , \t' ' i c ti ut..t?l e aselt Lat t r dt a4r .ir r r r er silr ni, udaugir i, om ! de l l ftfrrn( t i ht ?, ". onjsiulr i, ar / . iuglr ; si sllbii; .i ri fr ./ \rl )rfi ful t chi .rr ti D l( g, r . , ( lekt m t t r i d" Lit er ? : : 1 qr alenr e, l t,t r,,ri Lt;nt!,j i qr at . nr f l. r , t 't ir leleg. r el F,t" tr,1t ttrl .(t1oasa i r tpetl; u! ljagilt i) I sr' r s . r isc. lip: u d" r t 1. . t lt Li L, g: t t i 4 ic'. jlor tt:i ot.i ti n, ," r' ,yt tu 'r d. ttt ,t,.t i tt f:nd, ttppLtti tri tL 'o dobir di r b; lir ill; ?. . , r €slJLr ; r : ai'nif J tt' t, t. \t, :t\)Lfi ri i psi hj .re )i inst r &. t . i. l r l ,' frnrrea si dezrcthrcl abilit ii, ilor de scr is cit it ] u csL. ! r . ii.rrr,1,, D rl mai percepefea corccl: i a lit er elor ii gr af em f lor a: r . ! m d. plasar . r si or d. F Irl ' I r, t)rfzcntarea sau i ntek' g er ca m ecanisnuli Lrr spal i ul pagi ni i ori succesiunee a. est or a nlL cont dbr i\ ' liL " i | | ,' t,{ 1r,,,,r1r!pLj formantel or gr af o lcxicc. M eca! ism ul csic m l: m : ! i i ,,rrt)1,,\, pentru ci si ni i mp licali o scr ie dc f act ( 'i de or gat ii, i: llu si cl uri r]:i l si ai e.ti c- m ot iva- t ionali co si. 'J j. t r elinr '! i iie ur i rr' ,1,rl i r, \()l i l i orrrl conl i nuu. ,A . st f el,delnr e cvident ci analiza 5r sr nrl ,' r' l lgir r ifcrtioredzi ti imputsioncaza anti{ri1r..tia oper:L1ii1o1 :i.tionall rl{ rin fertile nr conditiile inst.ucliei adccvate. Daci a;a stau lu',, r,rlLril, la copilrLl normal dczvoltat psihic, la dcficient l de inti'leoi rr, t)i,11ia1.in inteleritut de ]hniti, apar o lerie d. dificult.'rl,i .. 11n il'. rlrLLctura sist€mului psihi. cu consecirli,e asupra duratci, c.Liil.ilii tl tx! fo.mantei lcxico-gr:Lfice. l " r cei mai m l l i al rtori nu gdsim o dcJinilie e: r pr ese i t ulbur r r i l,,r loxo graficc, dar apar dos(1icri relatil' complctc' alc ienomi'nelor l rt)r,ctivc si pe care Ie \-om com€nta in pagiiile rfm:itoarc.

,. ETIOLOGI,!

lLTLBURARILOI'

SCT'IS-CI'I'ITIJLTJI

l)Lrti fiind complexitatea etiotosici dar, mai alcs ci cle ccle n]:i |lrolle ori, in provocarea tulburirilor scris-.itiiuloi, nu aclioncazi .r cauzi ci mai multe precizarca lor cskr eritrem rLc ililicili. 'rlrrurd 'llc.buie subliniat cd mulli autori de formalic medicali insisti ena(orat de mult pe o etiologic cc are ca baza cleficie.!!-' alc creierului tl pc care Fi noi le afirmim in aletie ii agrafie, dar numai parlial rrL numai in unele cazuri de dislcxie li disglafic. Un alt fenomcn, lxr €are dorim sn-l semnaldm ince de la inceput, este acela cd pcniru ,r ovca o imagine clari a etiologic'i devine necesar sd ne refcrim la

ii'lilii,TTlt li",,ii:l,l,l": *,uli: ::"r, t; i.'i, *"".:,t;r, :l ,.ll#T",ii;.:,.," "li..;.'i[i] ': ii,1.1",1'"i"';i:l'"il:::i'i :.,'l,', , j?_,i::iii; J"ii; j:.s r;l;,:, T;";;:"1;:t? ;H,l',;ji;',l;il.j;,
ii.r-,il*lj:,;,tr:r:1lti usuli,ni;a"i..r,i;" \ oaa Ji s. ax r d_. i,r i s.en r r , " ,. , " . J ; l ' . .itf 1 1 ' " " Ji"# Tl ja , r ,, j,
:i e lenr,ar^t. I rtoLrari "rF \az , . l,i ri a . r, t r

:Drl:i]e-.^,rj4r iyryri uF.p d ft.r^ , a pr i' lt r e ..a r/e l e c o rF p o t d F rF .m i n a rr,Jb rrd.i at( . rr,

.r rrnume ir oumer,iJA.,rrFl. Laur . , , rr ct.

:',i.lii::jii,l ;jl, ll":l':l :;.:li:"il ?:if ";:r,.,:;::l i r T: 3 -Arnord ai"-,,t"ir,,,,:,,
-

d. . , r i .1 re p r,7 ,n L d d 5 .me n ,

L u l b rrrri a I a\..

.r

jilrltlrr*"*i;*, .:q;p,",r *'x.tisl" r,;";;.1
;i;;;,i,'
pe rlr lb r r dr ed t r or f r r rla Do int.cgul comportament ca sr , pfi r)l rc dre' i c,d a ". r 1"- cll'r ulur ' -. 'i

: -liliriJ l';i:'i::ll'* ;tt!.!*.i;"'#::l;";i;dTl
in;" 1a componentaereditard, Fr Kainz aran ca

'J" l i . o e i Fa

, . gi';':j ; fl;; l;.1,",,"; i:i:'5:';"fi.'51i ;.'i ;l"1.,TlJ :."t;.i n "'lflii.i."-Ii,-T1'"J;:tf Ma'" c r f''r crans"r ' r : . l l S - ! : i l,"r "
. r ialinr F a, p f i .i .n rF t .r c o a r,,.\d z . r (,. mot f ;, i LdL-.,,,

ylbll':r.t:1111",i,li."-l" i iii,l'ilii l'.i-*" ;;;di1iispecrrice'rnrrior rid p-n ru jlm'pied:"o"'ir;a

"

ir r" i,,:l :T"''-l Iii;*li I;:l'.:,'.llll .:,1:; +,*"ri,:j-5r1 :1"; jl.jT'":,"r lllly:':;:.:l:, :'ll;;'i i'::#" l"l;l';ii3;''i,x i:l"i;:".1"#r xi:,i i' ;81,#i::*i1: :i:,i1:ti;..i:'
1",,H; i;':1.i:"J,,lT::"::1:, l:d l""t il? ?:, i.1i.r;':ililffi tl
\F, llli: .i"J'i ,,'r, :i;;";i "p,; mai r,p( 1 c:'c'a"ii{d:-rtos'al;r rrir ,r""; cre."rier", ,;tr'rizrdt' . I drppld'ii dF dcFer\i vrr"rit
mar lnlr-un studiu experimentaL ef€duat de noi,5 am constatat ca oral) structurilol iimbajLLlui (s'ris ,,f,.:i*ta p"rt.u constitr.rirea 'si
1(orkei, t La_unay, C1., DVsteie .ttlsorthagtuphie, ll, in ]_a prcsse Nl€dicaLe, nr. 19, tomut 73, aprilie, 196,, ? Fi.rhof, A. M., !,'enldat tllsletiq,e. Les traubtes .tu ta1lgage acrjt .ldns.la ltle sacidle er J@m'iote, Cotlcction rMisopa., Bibliothaque de |Aclior Sociale, Editions prilat, Coho.s, 19b2. i I l.h .irc... F. , A. no. d, E. ( , . , Lehr bu- h . , l , f . t i a m . Lnd i t t a.h nett ku nd . wle n, Spr ineer , r 959.
idPr \"L t.p o to to g ta

fffi;,,Jijfffl:iff ., a,a h,nLr i, apa, a r 1 , . o , . , r " . J " : l i : vj" il:,:1 :!;:: do , "

";i;1 r-iil;; %;.{ffi,t; J: I; lffi l;.),; ;,:.: ix*I,, rn rF? nder,rur^dcs ijr:: 3.ecr ;s rr,ruil

'ij|:::'l,":xii,:!;j 1,, ai.gra_fi,,. -imp , orinri.l,lii,it:;rr*"J,,,l11'.i:'. roeupa!ii i i,:i: ror,n I ii',ji].',i."af.i..{,-i "
,l t r' * l i re

;;,:';j;;;;; ':;; i';,r,,,',':r;;;.r

a.ist;.; ci penrius'srurirc-lgil-9:-,""-'f^:"
Cl L". Lr na\ 'z m . {8'

oriv"*

1, ;l' I l:1:']""1 iliii'li,:"'r:"i; :-l::"""*'t ji':x' .:.Irr i

ei s, ra l 8' 0 ' rr, leo i

m ar dPpar t P

l L A. l

Bucurctti,

Ed. did.

ti

r'To m at is , 1 c6 7,

A lt . c d,

ra d v s te rre , Ed . C e n tre de l ansace; pari s,

M., res lroubles .tu tdnsdse chez renrdar, Bruxelles_IJa_ ':""1r-, ris, Presses Acad6mique Europ6ennes_LibrairieMatoine S. A., 196?"

Pr 'ss's u n i Io f,a .tu t1 L i o n Ffan.is, 'l 's 'l ,st'r i 'l t.s, 1'ersitalres de France, 1962. I Launat, Cl, oP. cit, h l i N si l e e a u n d s' : schille.. 1 . . , , , l r h r r i a , stu tL i e d h p .ti e n ts ti th J.u.D. psthiat., nr. 10, 1917, Dg lgil-197 J., Paint de tle rdf ic .lvsl€xie, res cahie's de I enlance - Sinoi, inadajJ!(ic Treizianre au!e, Dr' l, 19rj2. : Gol;, E , C o r ti d e r a t:L i m Pta l l a l o g tce i l | Ie g a tu r d cu M., Vcrza, Si iillu-4ta lui dsuptu de'tattnrii limtrajviti' fenam.Nl .,late3Litdlii Bri.ure-sli, Psiholognr. l9i0in Anatele rhire.sit.ilii

60

GI

este dominanta emisferului sting. Lateralizarea dreapte, caracterislca pentru stingaci, comporta o scrie dc dificuttili de ordin {un. tional fi ca gencreazE,in unelc cazuri, mai cr sea;d la col]ii. aba leri .ru d.reglar: in dez\ollaroa .i marit..tarFd ,.mp,,rt?n..,rrl .l r€rbal La subieclii stingaci investigati de noi, s-au manifesrar dou:r lc-^m |l^.d. b'vi: p. 6" o pdrrp, irljrzierite in apdritid si de7\olrarei l:mbajLrlr s'nr cem,rifi(ariL ,nai .re.\.pn.p .: ma: atccr. i 'rrr-.r.,rl lr d"opla.ii oe a(p{r-i virsta, i"r pe de panp. stin".in i;,iJ ccle mr: dc" asociarS.u Lrlb r;rj clp trmadj:i r1 cp(.irt c,. ceLcde scris si citit. anlli.rd,_andr rrliu, aiupra eriolugjFjdistcriFi. pF.,r. o rap I^.. nr.\''. dp td In FoJl strebrLatormdria:.,t..ni-uroloc. El r.u araLa .h .-le ir, ril ,a se di.(Lre .n,.idera iite dr nrr, ra t:nLi:,1i,1 s" educationalA (t.lancti pc carc autorul ii i"qi i.,crurile nu stau asa), deoarece ele au un ro1 secunclar si chiar ne_ -""iae"a "i"""i'mi, semni{icativ nl r.iiol{rgi€. In schimb, rerunoaste ci criitenta aces tor factori nefavorabili acc€ntuiazd handicapLll oopjtu\ri ;istexic. Sp, , .,rrrriil- np d%la fal, cr:r, ht \ LJo.-,.s. iEnorar.d rnluldi r.r. ror'Ir rns'ru-rr\.edr'.-ri\ (,f. in .ondiliilF ;.,rrI, rrl , ,urm I "i devine hoteritor nr dezvoltarea abifiialilor cte scris-citii Fr.jtorii -d r^ario,,al .p'r .,r Lili po p| n.; r rtbr-dri d, na,r.rir Lt.5teric" iJi.RrJl,d .i ,|..ri . ...Ird nt-16,\prrplF \Lr1i,i.-rc diu a^c5L punct de vedcre. Dc remarcat.e facr(,rii edlrcationati ncsativi sau nefa\.orabili isi sporesc pondcrea in plodlrcerea t lbLrr;rilo; dc scris_ citit atunci cind actioneaze as pra ulror copji crr un sistcm nervos mai fragil sau care prezin$ o anlrmitd fragilftate afectiv-votitiorali. Ac,ren9iinJluenti deunitoar€ o au asupra subi€ctilor clr defi.icnlc (l€ intelcct sa,r senzoriale, deoarccc e\.itarea iulburirilor .1e scris-citil pr.esupunc folosirea uDc,i mctodoioEii care se facititeze : 'rm.r'. ',-p" r 'er", rp.oe ( ^ ir r?p^rr de-D "ibitjlj t,tc l n irrje ale subieciilor. Al doilea Jactor pe care Critchlcv, i] inxoce, in etioloEia disle xiei, e-!ic cel al bilinglismului. Acest factor pro\.oac, ,.o povari in plus cititorilor nesatisfdcitori.. si prezintA importantA jn identifica, rea subieciilor cu dislexie inci din pfimele pcrioadc aie manifestirii ei. ln sprijinul argument luj siLr iI clteazi pe Chesni, care ardli .d di('Fxi{1i elvetieni in!p.rigari pr^,,cnr I in oroDnrlia .tp 22.iao 1r oma ,e Llc bili rg\;\m. irr la .d,,urilp p" - ,".. I" a,.,..,, . facforul de pludlingvism a complicat si mai mutt tulburarea citirii.
I C ritchle t, M., Th. DVs l. x t c Child, Landaa, Wi l t i a m H e t D e n r a n n l\Icdical tsocks Limited, 19?2, pg. 14. i C rit.hle y, M., o p. . it . , pg. 15.

li' iji;;;' l'

":"*i' r ' i r .:T.:l ,i ::f fi,i:ir "- .iir "d .r ,c, L r rd(:' .onri !i i rpn..ui r::i ,; ;;';ii;,,r,i
{ rll('zcl de scriere !i citire

j;; i;,, i,[1; .,il I' c r i i 6nos ,ll"l. ,,rs r a:n lli;,;lii l. j'];:: fl-i"i',.i': tic eaLLr oLri',:i:-1 r ::li;'
L"ri. lr.'iili ; ',^.i Iil'iil: :":i,;"i ll ;r'1:,:' '-1Fi,i;:"" o;;;."'"i riro' 'i ll''ll;;:::J r. rorm're i'
-,; ,i."p*.t ' 'b

ri'l;i." iil'"; ,,,Y,.'l:)::i;;, l:'llil il 'lli-l;i. li, ' ".''1.'i B ii,l;.;,";;.;' .a.. *,'.-",
iz""za ".a-" ii,' . ,i, li 'life' li rol "ni' ^L' : 'r' il'. Illlburarilor -. limoaj d"LrpraFr' lLrrin i-l^ r 'l 'insuficicntelc nctivi tati i- i ntel ectu3le raporiea,r ii,, i. it"i"lii"Lt'' : I''r-o - i,, ','.,.1'.,-. mi rda i '], i l- ' 'lr r ;r:l' J' limh

j:,i'Xi:lii"i'j::il:'F:1":ti ;toi;;;;l-01",".J;itr B noi, zijrs. Ef ^-casu' ,i ll;ll',lli3j r ef'' rc or t ;J1.1' di r"r'

".:' ,il"I;i.:;:i""; " :ll :#'i,t , ".?;",,' i,'l lil'.lieiiirl.\ill: ',::..t:' i ili',:l',: rudlil:i"I ;T"' :i;' /.ollJ.1 'l:"1:1'j'l::l' lL r' d'"'"8:il,iTpuJl- ' :n r: ri dcr" J imb"i rl r', .i "l ' " lF-i Iarii :r rr ''temdi 1Jr""Lr'\elrl ; -".4'r' ,T'ir .und'iLa reru.li P m' :re:r' ') rorm' :;,',,1i, -";r;"; i,,i'"i;: ',1".""i*t t,ii mai sup1i1 5 A('a!i' rcialic ii, ..".iit", "i 'o:nirle{i . i"r ir' . arll d l,'r e. '" .:Ll , ',;- .: m-ralic riri ,. d-bilil .r" mi ,tali ' rr"''L' r,.,,-,t,ste\i- ;,,1is;ratiei 'r rl t . ,r,,1 r. n rrr.. T;,,:.. n d. l" ii'nr. r.; . . i '^
,lIFi lJl '. r i r i l o r ..ri ' i r :r . r 'L n I l ':v^ l r ;r 'i i l Pl a 'l ' 1Rusetrra^t, j. t 't lch a i a g i . d Ps .i r l i .t.r r l s r t? l i "'ze l l € !

"i fi s,

: Secrrran, xf, oD .ii r l i r t:r I Zat.gii !], C t l ) r i r i f. l a r o !'r i r l B , N € a g ! - B o Sca i u , Id intelt'!toL! u:tititdlii .t.: t!rbifrr ti .d:liotlrrcd tult)onti. "Nl| Ed DiC ii P"l, 116+' de d.lcci.logir', B!.uesti, in rfoirllD. I St.Schinarn, L , b tcl d e n l a d i sg r a l i i l a r cL tn Pl r n o d i l a r i r i n e lii a.rului s':is, Ru':u dte rapiilor \collri, in lullru.:i.ile zf,rsibir. r e s l i , F . i . D j d . ! i P . d , 1 !6 7 . g 'o d r i E , E r c l i l i a .a r r |a tL d m e n L u l L i 1 .r ,o l i n r a l ) o tf ' Ve.7!. '& lrlnir de meftal?, in Ped€q.gia special.i, i. 1 1,;,, cditat d.ztott'rii

62

63

in e\'id?r:1. S.nL .rt. 1. ca si nasrefile grel€ ce:F soiclcazdc lcziuni la ni\.cris{rititului in rapor. ID general.!i ele.rL la bazai o lezjunr: c. pol dcternina negeiiv Iormarea deprindcrilor le>.. sinin:rtii. !ir. adecvarc c(.tLrlburarile citit-scrisul.a|7a]. in plan ideal.irl.iLl mijloace riguros gtiinlilice ii nici ru lasi urme la ioii cot. dar r.iderimca ar nci..iiiie ne_ .ribrLr:ri(le pronLrrlr!1':a I rlm s'r intimPlalaiesfofi .1 s.iilr.crlm sht cistlflliile up icp s. De pikli.jat.ci.]ortilit-scIisrlri in cire rsie irnr:. ti pe.a.lalte tullrurari ale vorbirii.d ce apartin mediului."i mLrlt. Dar acesti Iactori nu pol fi pLrEi. gradul . S.zuriAsemened iulburari de pronriilie pot provoca t.rrte f. Sinietirirxl si orgarrizind (lat.. m.i organice. llrcle lcziuni ale crcier.ir.tcristici ale disgrafiei-dislcxiei pe toi parcursdl scolarizirii daci nrr sc int.2 ctistinrc ripurile Ce clisgralii d. pe.rririlor dc s.abile in conditii normalc. . 64 .ustic. at nifcstat fati . "t.rli.ri+ cititlrl. Diikrlnr sk j.monstra elisi.Copiii din aceasti categorie ajr-lng si st:rpineaacns..iiliral€ra icoiare. slaba dez\-oltare psihomotorje.i.tr.rpd analizator. rca.rotic-. Lr i ' 1 1" . t t i.]e.1 irr. arii.: lxli:t. Frec' \ : erz a.. dc cclc i.ehrl cfcicrului.e au loc fenomenc de stagnare. cum sint ccle de ritm ti fluenF Gosonevrozanaj rles) fAri sa mai vorbim de aialie. 2 1 7 . (lcsi irc un rol insemmt ce irebuie rcconsiderat in multe cr.ris-ciiii (i pril'rsc. .]L iar itl conlide_ r:rlie inlregxl complex . iar in situaliitc cind handicapurilc sint gra!.i aLtehandicapuri psihice carc se manifest:im:i nlLrli s:rLr mai puiin pregnant in flrnclie dc pr. s..f.rA l|lllnrr:ir. Copiii respcctivi sc rccunosc si dupe riificlltetile pe care ]c au in inle1cgerca Si asimilar.zropot6io. d. llucurest.ti si mai mare lati de disgrafic. se coisiCfr:r cd sarcinile purtate dificil.c lormele d1llr)ricon.irile 1.:rir8.scior psihi.e si psjhoJizice.rer ifz:Lriji.lic:ti conlporrfrLl ardilivl.l r "r.ategodc sint nrcriminati fnciori . ori.i si stabui intcre: me.t.llitate. motorii 5i i. i. .Jlburirjte . ! Lc apio e .ijd. ca +i cclelalte Jorme amintite mai sus.rilor s. Dificultililc majore in formarca abilititilor rlc sois-citit pot fi determinate fi de infantilismul manifestat in evolulia proc.rfunzimeaEi intind..at nr doui categorii mari: i) faci.1. r f ldr i.atrld..tori ircrim. to r LeapiCcrski.i cjiC slrl !rl]zer]t... l. nu se reduc la provocarca numai a tr-rlb. stale.'iii rarc trec prin situalii similare. Si c€l. i .\ oltirii intc.irl.l / r'' prep"r J :Fr ti ' ' 'r".uiatjc.se refc-ra la slaba ilrlgrare in cotediv si in aL.:Liegoriefnir p.rrslii l€ subliniazi de fi. Leapil:lel. noi 1c am inca(t. in gcneral.rte pc linia aclivitiltii tcolare..rleiicieillcledisli'rlFdisgrali.in toate cazurile. S. se face mai ]ent.hl prima .esint . mentinindu-se unele _cara.i cete mr:-i iln_ poltantc slnt ctisgrafjile a.r'\'jne cu metode logopednr.1r. la comportamente cu circa 1 2 ani intirziere ii care sint rccupe. 1! 16. Cind lipsesc li dcficientelc de pronunlie . irnii a[tori clasijir]i i. VtnhL cea mai mare o are ciisgr:'Iia . fie plin 1.riscititul dupi eforturi mai intense si mai indeiungatc.i r.L o iruoi insusirc a cLrnostinl{'lor prcctate.or_ birii.o.lisgralia acr:stici in ioal. condilii motivalionalc. Acestia se referi la factorii materni. socio-economici si 1o cui ocupat de copjl in raport cri cejlalli frali. chiar ii c€le mai rare .ea cllnosintelor preda-tein clase. :. {rare nn crazi {ronrLiiii pe. Lc. opiice. Nci con:. Cca clc:r dolra catrgcrie.jaracterjstici se coreleaz:i cu insuficienta dez\.t (lc scgmeniui lezat.. d..irnlro. asemenea.nr catrurilL' rimilare . lectuale. inlclesered limiJajului celor djn jur.fornenc Cislo\i. ur .e ( u o lrccve.".nati in tutLur:rr'11! lelico-8rafice.rebral::. c . Exisii alic trci categorii de iactori care sint discuLnli jn litrrittura de specialitate ca liind posibili in cauzarea tulblrr.at famili(.ar!' rlntn penhu c. !.Lc('entuate.t(ldc si procerlerxe. e trciorilr. . in tuliiurarile scris-cititului ea este trecuti cu vedcre:r. !A F-. ! d.id.tc pregaiire:1 copiirlui. Do remarcat cii asemenea cauze. ca si dupA interesul scizLlt fati de activitaiea 'scol:rri. a{azie ctc. le tranqron ln limLajul ricris-citii.o_ail:o1 1. !)ed.ijt disler..leatorji.le scris citit.ris-citiLLrlui eic_ Lrnrd ca bazr"r criterirl (liologic. in o cc tjp de activitatc manifcstd o fatigabilitaio .ri. De obicei. DriYitoare la €tiologi:i iulburir.tc ]a |li\'cl 1 alrzolLrifonematic.fi.iior .trs: suportului de bazd al bogatiei ]cxico scmanticL"care si pcrmili operarea fac e.ft] tarii lor. ncctezroltarea si tu lr. Astfel.ri se datoresc handicapului .sti. Dacn in tulbufirile dc pronLrrrliecali t{tca auzului Jonematic esie invocati frccvcnt in litcratura de sper ialilate.t .nta llrei le.1c diD literatura de sp.ico-gralice.ilor.ori !e apartin sjbie.. fdrA se fie vorba totuEi de o deblitate mintali.le iip acustic.psihice.afjrm:i ei . Sint forme uioarc dc retard c:rrc rtu.rarc sc refcre ]a dcficienlete de orctilr sinzo. instabititetra emolioi. til_ did.o sint mai rare .i. CLrfoarte mici exceplii (lificultitile de pronunlie nu se |Ianspurl nr citire. gr.it.rlllri si 2) ta.o]tare generald a copitului. aritin.ullLi Din a dona. lartod caft.rpun1 zitoare penhrl invrtarea s. clt conlinuiul adecvat exprim::rii girrriirrilor ii reccptarea. ] ] u.rl lezat. pot ti fa{.! . fic prin maDifestarea c:rnc teristicilor spcciljcc ale vorbirii lLLlblrate in scris-citit.i l. \. r1i\elul sciizut socio-cl1liLrl. iar disgraiiile optl(. iri€ al" dliiuiiii. tr7i..

esc conditlil(! materirle li culturale in care .ilci au oferil o.l|.1 frecvenla erccliiilii in caz.rri ce se corcieazi : handicapuri de vorbjre sau nedezvolI r.lur (3.{lu.\.re. . iar ajutorui p!' care ii pol da fraiii mai mar.c denote diferenle remarcabile de la o familie la altaii t rll.r'.iD functi(' de a.l./.zordini nltutale. Aici avcm h vcclere {aptul cd enistcnta unor le. arc o mare importanli. pentru a fi lnati in considerelie ca factor determinant ii tolburarile lcxico gralice. ll.r'('ca rnii autori cazurile clcscrise la tind spre o gencralizare t. dovezile sint probabile. 'l r. ftl ocrLpai dc copil ln raport cu ccilalti fraii ti instalarea eientua lelor tulburiri de scris-citit.lclor.rmelc sireciliccsint prczcnte lolburili a1escris-citituluimai .. ltl . acuzi pe Rutter ti Vernon ci se lLlpti cr morile de vint Fflrlr Lrrri rln experimentator in diagnosticarca clinlcA nu poate trecc . C ' l)urr:i I ii.{ \i. ti psihicri la efo. dar m. in funclie de gra\''itatea afaziei.lle n. (lo alti parte.te de involutie li ca.l rii 'rrl rlu (rrre \lattingr.'..est sens se remarci aotorii scandinavipe care Critclrict' ln ii. Aces lca s-au accentlratin deconiul trei si patru.levirlonli vnlldil't rcferitoarc 1a impor tanta {actcfilor genetici in dislexic.csto mai marc 9i inleresele pentru activitateade in!ilare se l:fgesc.. rcleva ci la primul gfup exista o concordanle de 1000/0. -tncdde ]a inceputul secolulllinostrLra apirut p. (ic r-em. iar unelo stu..ile leno-g):aiic: pot fi mottctite mr numai de 1a p:rinti. edilicatoare pcntru cA in ilFrd u n procedec €xacte.n . preocupAri eriucatioDale din partea eduhilor peniru copiii ultimi. Sint pofc speculalii..l.. Elc nu determini ncmijkrcii tulburdri ale scfi! cititlrltti.din acestpunct de vedcrc.r"a m^t. clacdlL' ti . l(. in unele cazuri.. se man lc. lr. ceca cc face si oboseasrI repede fi si scadi imboldul volitional pcntrr activitate-ln fine. 89-!0. lexo-grafi.iar cazurile prezentatede unll autori cu privirc la frccventa mai rnare a . etc. Jiind de pArcrea ci ar fi mai plauzibil.ni id€Dtici au fost descriscsi .r!r lrfNri. existenla leziunilor organice determinA tulburl|] l. De pildi Norfie (1939)a mcrrtendinlc familialc la toetc cazuriic stlrdlat. incapacitate in dez\.lrr rLrici $i izolatii... lionat asemenea iar mal re. ca .easta. de multe ori c\pcdenja r.obatc prin mijlo:ce clirice. Un studiu efectuat pe .i.trr Exempl l afaziei estc edificator.l irlvcstigalii gcncalogice fi cauti sd dovedeasci ci tulburii.r Lrnchi. nu rste rn ar.. i Ll^ r||.i lipsa de pfcocupare pef trLr dcz\'oltarca fizicd a copilLrlui. Hallgren. a inJormatiilor. spelrI tl{.0). (.rp . pri'.t.gument. spccialjttii iil medicini invrrit. Din observatiilc ti cazuistica noastr:i nr pLltem d€rducece o asemeneaco|ditie ar avea o semnificatie anum. op. ca r. In formele comllne de rl1rl.clrlatiacunosti. In\:ocarca unci mai redus. Sctlilier (1937) etc. 1.11'.. intr-o familie dc mai multi Irati.1.le Brander {1935)..lisle\o-disgratiei 1a copij cire. \i(o-grafice ce imbrace forme elicle. mai crLseami :r celor acumrldte in fcoale.f meazd rezistenti fizic.rl|ll(.r(. .|. Oriclrm nr fa. .estea s-au maDifestat dificiLlt:]ti it.l '15 de pcrechi dirl c:irc 12 morlozigotiSi 33 dizlgoti. ll..itire la una srr mai mullc lude.r.it.r'l {fe..oltarea deprinderilor de citithrlr...i|/uri (17.e de {cnornfnul cletransmjtcre ereditari a dislesici ti disgraJiei.l i.||.tie cd reiaterjle pndn$lor !i:r rudelor pot fi eroartr V. rllir.h.Fte mr ^rdin prim.' ."dJ anL:.spcctive nu ni se par destui dc.1ri(ua mai mult mostcnircasocialdti nu transmit€reabiologhn.llislarsub forma agrafiilor 9i alexiilor. ps.i rr Fr.\tc. cercetin.organicenu pot fi p. rr|'scori.:rlt.:rtoar.r oste determinati de lcziuni oryanice sau funclionale ii in l. se Dascultimii sau penrLliimi: nu ao prltrr'i fl confirmate.oordon:. in cazul celui de al doilea.cumulatd inlcsneito elicienia preoclrpirii..lii care afirmnu asociercadislexiei-disgraticicu predispozi!iainrirscutA l:L .c (lvJl/ viic sa aduca dove/i calegori. . s('pozitii.it)('rational-aclionalc dez\rcltarea in abilitdlilor de scris-citit. Aceasta :i pcntru iaptul ce nu se f(.l. elc dclin ' l'.cred IrlbJIr'ilur de citiL6rtl! .cocupiri ]ega. strnS:ci... Fera a contesla influFrrl. llrll' I tlrr.ri Lu]bureril€.. Hallgrcn (19.rrrl. de :13D Cazuri aseiar .r. erilr.ir \.nu are o j stifi care serioasi. Astfel de date rclr ll.e sc rr.i a pliclisclii.ra ld tr5 crzLri j.40/0) ilrr rn rlr. dar chiar clc ia Duici sa. inlcstigaliilc s tLu bazat in principal pc rxixrl"rr i ('i se.r11.iJ) e\le do p. Unii autori cJechiiaz.rrilelJclislcniei cvohtive..r . h I ct. liLl)t . miliile cLLmai mulii rpii cil.20lo) h+ rlir (loi copii dislexici unul are probabil o e?eciitate pozihfl.fron iii manifesti scepticisrrul cu prilire la er€dit:LtearcngFrrlii.. mi.r'm:nJ aJre l rlbrrr"i. al.t( l. Jolmeazi coirilul.a. .ronsidel.rrmare a sciderj intcrcsullri -. 66 t!| 9l 'll'rtlcur' (1936).logjatulburerilor scris-ciiitLrlui. t)i. refcrind!-sc ]a 276 c:zuri siuciiate af:fm:] ci in 8B0l dln a.LLr nr11ll mai pulin plofundc.ri'. catcgoria lcziunilor organice.rirdJl rLd.\l delin n]anifeslari sccundare .a si inclinatiile criminalc si psilropeticesulercau rlc infllrenta idcologici nazistc..cliul culiural scazut.\. . lnflucnteazi nefavorabil dez\'ol larea psihici in gcneral si n contribuie la formarca deprindetilor n tico-graficc de timpuriu.'l.Fdisgrafie cnrd nL{ erista Ei alte manifestdri tjpice.. lcelxsi autori ao siucliatii grupe de gcmcni dislcxici.fl)irii.1. dc en. a unor dispozitii congeniialespre diferite l6rrlt' it.t lirii|i pLtcare o au leziunile creierului asupraformarji schcdt"l.r.iuni orgn.cio-economici.

. iar.mul.i ' o rn . .culi:ili h ctapa jnitiaU ca apoi adaptare'1 si sc laci {:.mar s-a do'.i c_ f6 I to r fi '. e:ista cle fapt d.e btF .l r rl' J..lt:. ."cricroa dup:i dictarc . sc.r c a . nr ma i l a sim plc lc z iuni.. h rlrlL.rr"rc cr .upii o:.lc lr .fi rmd fi j rte .r. d. '.c \i !:i reau-FcJra rr . r. 3 . i . a in\''i1at s..rca ci Cisgrafia unlri ascmerea subicci nLL esic caractcristicrj lr'lIlti Irr lnrLl in compuncrc.r.^ h" ..._ tr 1o. er e. r p...L.. r at ! : i d c p i o l L .rr liitor oe pregnart si ji1 copierc:i rnui tcxt..d este mai raptci:1. c i e l c p o t i m b ri c a J o m e compi . I rt. copil l cr^ vioi.r: ' a.o. _de alii natural decii c.lF{i e .u 'r. t ..)r rl .rnea org. clar' marln. r ' l i 7 " r. m lp mo t.. ce pun in e!'idenli .d .rilor cle s cri:ci ti t f s t e ac eea t l s l s b e i (l c rl o l ti ri a mo tri c i ti i ti i si . u. rr:rr. .l J r.^. :._ " ' j . -i n lr. r n pc r .1 i 1 .s .r i. dc roz{)lr.reale cragerati ln scricre. ipd i o .. mai i .' .lp.. x .. dublati dc o u.1 . \ r" rl r Ir m i .eapti.lore mctric..n .l stjngacilor care in\a!i.ari il.. .r. " i i f.:'ip. Prii rLmarc. i i . 1. . d.rtanla lor in {ormarea.. ii P..1r.l i j i | . lir gr d j i . .. . d..t \'a z .i j .:zi.r.raza ln prodticer|a {enomcnuhri resp{rctiv..licali In altd ordinc de j. o .i rrLr. Dd e rca r . | .r (c i -. ...ormali si l.tl . r. n r.\1!i factori cLLcaracter. 1 . r ". rru r l l 'r pj|a f f l unod \te rp d -p ..i mJ ." I r-. -. i:."r ' .leprir. i" .je ?or'r. . o r .r. i r-1 .t. ID cazljstjca noastri... pl" 1..l t.'. .. Citirea a fost de la inceput la niYclul cerinlclor t.1. J .. ' .t. fl .i (liripozitic...o i . dotat .. . .... .i i :. .u n*ol _o gcrat un asemenea puDct cle vedere "" credem ca esie c1o\.l e p . Din prnct d-. : j. In r r r .l . dc . e i 'i r. : . Stingaci.1!(. 1 1 . PrFl . : .. r l.r...loiata.a r. .: I t.r.rF. .. apilrind Lrnelc rl l.l|i. ]. ' l1i p" r t .r.lilate in clectuarca grafcmelor si de unclc . .r prehr.pinde ti de intiturarca cauzci carc a l)ro_ dfs-o. . rlegaiiv nu au Putut ii ln.ti..l.l r... alii r f ei! i... I ... n .l rl)rre o conlradic!ic.intd :l fitrllll'irtl i. ! 1... odli. cum estr caa. afa cum s-ar p t€a crede. r' rpr'r.r. . 0 9 6 9 .i n U .i ri "..t i. i e /i r. ' T ..a(t:i (crla a e\isrcntei uilor tLlibufdri at.. . i..l ^ l..r :.\.. r.rt .-j ^ " n . E." rl nro ri.ic trarispunere in spatiLrl grafic si nlli.id€ntd desi a 4osLsupus unci invi. ^t ur p .llt)r. trebuje subjii. -i 1.'ra leiati\'. .t r. . ': l' . firi s.p .xe i n edr .. linia o"ganizirii spaljale.. t.pl or A .rfl.. r. lp. dar pr in co mu l ar oa t r nlc iic i d i n . r p.at r':r l.r.e ' -.' JF . (lar ea apare surlr.. .rl-rca fi pent. t.. .erdf:L:. u .u t.r a cl cfi r lt n. de int .rJ rul .i flth rl '+.p a .si a oblinut rezultate scoler. x f .si tn e\.j i . p.ris.. . c iir .dlir:ij nlr poare tl intil rati. 3 r 1." . i. ...l a !o s iuprm r ..! r..r. p.T . p. iL.ent incrirrinalA nr prod'rccr.-." ti a.dar iThr:i p fl8atn'rll.r. r r .'rl i . J-nr o r.a.:r lrU)of. md tor ndl -.. .r.tu: L l. i\1 bLr p.. r c pr : n L e A Ii e r. C alti cau2a frec. rlor .l r. 1 ...J u .ra t rl orrari G s.u.r...oari lfi. dc)i a!r. rl c ..i majofitatca cazurilor crr iulburiri de scris cltit sc manifesid deficicnle pregnante..joirs.1 .m c a a c c s .." L e e:Lt .j t .rl r. i.' . Pent.. mJ fl o _ t .1 . ndi m. o ^.r'.1. iar clr timpol accsica se spcciali .d pirinti.. Reusita corectariii rLnei tulinrriri de limi)aj d.h :\.eclit l. ^ 'i r r r ol. r.lcati.rr .r' . ' . ca.lei..6 .Atoarc (asa cum a fost si (azu1 descrjs mai lut la pfoba Bender'-Saniucci.r .\i :te n rro :.r. .. ri In J : ../i :.ur.tel urmirit p.ie cu mina. r. r^-n l r\..i . in acelaii timp.ccrlpcrator si terapcLrtic depjnd. am prtui conslata cd sint urii disgrafici ii riislexicl care obljn r. t.. J odr or J d ' i /d . rr .a r../ a \i r ceL -J c .o n p .tivitilii in spatiu si timp.rv i .1 . .zuliatc satisfa.o.unilor organjcc.. 1 j \' 1 n F rru l u g :.misirlni.r-planlil motrjc sau tulburdri ale organizerji spaliate si lFtlrlrofrl'...!€ri:lor scrisdc citit.n era exccl(.rr.rlir o incct..i ]a imp. formularca i.n r I n .ii"-i ca irnica s: singularn cauzd.rogramei 5colarc..lLr' n. r. nr t.i :.fi|.i o n r i e z l ti i n tr-o z rrr:i si ni toasA .. bfdl n \r .orrlo.ritmLrl lent in scris Viteza redusi ilr sclis se llr]Lrifcs|a mai piegnant in copiereaunui tett si mai p|tin c\'!dcnt Ir compunere. isl i r./J. ' \ . J j: i.litii. x i. in gcncral.y. . cit si urrele deregl:id in organizarca temporalE.'. I.e /^.rar. d mr.i h. .i prol)lfme deoscbite.rrdt al .o . p.t rt .:r.r." .r" .r'rtc bun.:n.:. citihrlui nu pot fi concepute in afara leziunii . f.... a a.i v:d... i Did. c s.r Si scris_cititutui cc au o etio_ logi.L l -. intreglrl proci:s ccmpensato:..L.i . l "l r r.i hj . t.siigalii psibo-m{r. . tot parcursul cicluilri pr.l) c(rg l i ri le c r r r c pot s u rre n i Ia n i v e l u l c re i c r Lrhi nLL sc rcdr. 1de Lr n s i mp ro r .i.r r'n. r.i.. r r.'sm. . 1. i! 6?.fl'.eori. ri. r i i.i .LU r I. d:ci di{iculti-ti1e provin in urma schixnbedi clominanlei cercbrale.t . ' .lte .r. . . .lo bu. .rr a ..rL tor. Dar pentnl ci noui ""f" ""*t "o ni rr". ..c :r .'ri. Dealtmjnteri noi ne-am referit ii ir-rpaginile antcrioare (Cap iI) la rolul factorjlor de orjentare in spaliu Fi cle strlrcturare. . r :.zia niscirjlor.c semnlficatirc.. r. ! s .. or g d n i ? F ra 6 . N.a a lcz.r.cit o singur! prolrhrnn si anLrme. d. cste posibil.. .ul'r.r'.. S.. I .:-r . ... J .. lr/rrirtivcLr posil)iiitililc . t6 ..area c:ircia depindc lormrrca abilititilor de scris-cjtit Din obscrvatiile noastre.ri .caprcitatca rle str ctur:ire spajiala. lr r " r r.i r^ . llai acliLrg:1mci pla!arca gafcnclor iD spatiLd paejnii pre- 68 . cind a\'ea nomenic . l' i p.: f ". pri rxr. pLr Inriln:.. i r ' r .. i . ln aceste on. . . clar t)r'ec. \. se scrie cr1 mina dreapt:i. .. .ir.. . pro(€sul reclipct. cr p d ri ( r .. L.n ^ " n tc \ i z rr. rrF. ... lo9i( linrir2 jrlri s..f. rr l).' frnr'. .ecinat.r..r. or lei l. dar (Jr.

.'1. iDstalarea iniribitiei.. ILrlbrr..ezoh'are a problemei.a .ri iD slera afectivitilii.rmir..: .liDi.. 'n'turur".'t.ri :n 'lora rurr'liint'i "i emori!-ar'rIi!i lii'ir.LFrcs'rl nlru ."' . tie "b:'ci. disparat sau lacdnar... 'r. Astfcl.area pertunalitif i dizarrnonice...'.. acestea sirlt relati! normaie 9i pro_ I tlr/ntgariz.h:''l'l 'i-.." i...)are calitativi. e... se diminuiazi posLbilitiliie mnezice si de fixare a alenli€i asrpra modului dc . dar si ca strrcturi ii suc ccr. Ia '1 al ... cil si dc.. caracterizath prin comportamente specificc i.. ..i'..urtani/'J a "'lemrl \erl'al."ir. af" l t'-\nli1'onalc... pr:n pre'Fnla lioililslii Lrcir r.ctita. nin : ifL'r ' ^ acr.. mbrginala a''cnluJrea lor 'i in'la. in funclie de orientarea spatiaU si de or gar:.n 'p..gor.'.. contribuie Ia organizaren miscirjlr)r si a clatelor spa!io-temporale ca modalitdti de asamblarr a clcmcntelor dc misctrre si structrrare a spaiir:lui $i timpuiui irl deslis r':lr.. Pe plarl intern scade capacitatea de cognirie $i concenrrare a activitilii intelcctuale.rcsr..f('a i. la strucrllra psihologicA a unor factori care prin fragilitater ti slaba lor o.i""tr.".....1 Dtni ia un anumit sta. f:...:"." i.xi' -rr.ro..". Jr .Jprr' le.:i .n ta r5iloDori? nircrrrl 1.e :jr rcPreienlarea rlnor fcllomeire Si obiccte se {acc ir1 mod eronat. in psihopatologia margjiralaL si marca psilropatologic.1|l. . . Lleterm:nat dc :n'Jfitien!ele \..u. F.hibiliei satr a cxcitafici lfomjnant in aceste stdri sint fobiile ii cit si varbal i..l :r.epribilirale hipPr'mori\ilarc inerli' elc .riil.: Jt. \'.. desfisLrr. Lll r"ir: dislexo-disgrafi'^ :1 rrnar' ^. si s'P"rfr:dI1:. Degdti\icm iaia de pcrsoarrelo stiritor ernolionale.rnfl l( \ico-graficc.i"i. 1 .-pa|ir' rcd dP J arlionJ orLlonar' afe'rd1. J. '". i.r. a cm:tcrii crcitabilititii motorji ti dezorganizarea mlscririlor..fr'rmdrea ota ilc rr'rdcril.1]:\?ld .'Fa. instalarea unor Ienomene artenice modi{ici inlreaea activilate intcleciuald si fizici a peNoanei consunullLi nervos ridicat ti epuizant cc cletermini firarca oboselii.atcgorie.*.or.ir. perceper.r. a n. I 'i ele 'mlrl 'die rn.no. .rli elilcr d" ' ri .1"n".r.erca si dezvoltarca accstof posibiliteli 9i pc misurl indntirii irt yirst. a apatieij a inicrcsuloi scizut pentru activitate Si indifcrenti laF de ccca ce se petrece in jurul sdu. 'rolra"ii a'lrutare . a. \erie:.: . dezvoltaroa abiLiialilor de scris.r. i' genFrar' \. mpurr-mFnle baTaleiiF lr l|.. si sporirea ri\.'].le !'il'opaiulugi. . ./. ..LIn"..uner . lipsa de sincronizare in acliuni sau dimpatriyi.r. tdr. pe fordul Fersonalitdtii isi puil amprenla crnfiicle clr caiacter t)sihologic ce influenteazi negativ intrcaga etolulie psihici si ca atare si formarca deprinderilor de 70 I sau tulburarea acestora.teazi ttriui. favora.m...o . "a.i.errrrtamerialc ce scacl randamentr-rl scris-cjtitului in -ii""ir""tm apar qi in psihopatia schizoidd' aseminatoarc li"ii"."i jlt'"t" lr"" iletermini instabllitate in activitate 9i oscilafii com-""ip"i"*a "t"....ltar. it*fi"i""t"i deFurm" inai L)oJr..ganizarc ori nedezroltare ti nematurizare..ntr-o at.r'iriirt"a ut.jtii.f .||/ri o lirsta mai mare.de'".le tulburari ce au un caldcter reacti'_ duc la (e se pot instala atit in *tr{ flr.rzinti val.3rc dc scrisin formarea d.. apare o reduclie a calitetilor voliltonal-motivationale $i se resimt perturb."-1". lransrorme 1..ial..letrin lFr:r'r ti ''r'_"i I ..ucturii activitetii. Toate acestea.r (... Pcntru citit..idl."olLnr"d dicdrm i(e a per r.1'1:... (a.. ...lavorabile. pot pro\:oca dificL t.ou lnegala I frnc!irl''r psih:cc 'Fca pa mpul\i\rtdtF s rpraapre'icrF i. .r'. . ..(a drn jur' nrrr'rpr t.... dlrtre carc ceto cc devin dominante sc refere la manifestarea an\ictilii.trr1-rL .a rin ul lor. a irascibilitifii. fragme.r^'.. lr nllir . rufr'1d :omir anra :rr m3n:'e'LJr'" pcrtoaner'le |-':roparid fd\or'. pc rrr'. ..area acti\'itdtii presupnne respcctarcir legjlor (lf slrccesirne ti dc organizarc-str cturare spalio-tcmporal:i Odati .r.1..'|.ir..mplr'1tN . .. . tfasalJri r^8"ri\e d.' r. si a citit-scrisului.r. an'rmitc p. sistemul lexico-grafic' este il:Lr noia clo:ninanti.li ir) iormarca clep.iunc.rfj'c.izareasemnclor nu numai ca formi. FDrir'lerilor prin lulburarea.. '.r'llll la lnrlnl.i prin n.1.. .. personbliLale i.. cind fcnomenele astenice s' ryh.iL r :i d"Torga .pit'ptoidLt (saJ '')s1:LL!ioralSr dcoarecaed 'leprinderilor .i.1. ii . in ansamblu si a scrjs-cit. i liD..arF '.r'c.ir. in Ceneral."'ii irn-. . pot inlluenta lormarca si {ir.Jil dezloltarea iimbajullri. care clczorganjzeaza dezloitiri motrice si a stingdcici in acliunr' . lr/.elc caru se incadreaz.'r.. in sprcial i..'.r' sl.t.'. ia LLnloc. a tulburlrilor dc somnj a cefalcii.'elului dc inst..t ." rianiic-La mnditi'ari prnnu '\a1c rr... in spc. nervozitat€r 'ti iritabiiir .anul p t ...a do ufLJn:/rrc in Lr]rI r'lional LlLr@ rmpreuLcistFmlil r'.. plar €\tern..liu.zeJla ' ". ln finaiul accstlLi capitot sc simte nevoia unor precizdri slrccinte cu pri\. irt rFle 'F rrr o .'.n\aralurn 'i t taLr 'l'termrna turlr . .. r l.'.inderilor dc scris-citit sau tulbureri ale actclor loiico-gralkie. ca 5i prin dcteriorarea Lrnor functii psihice. o.'fl. irbiFc\ii r^cp'/li\' uot pr'i. Pornind de la aceste caracteristici.r "i. il?.uirc se influcn.i.aze sistemul psihic uman' sau in cazuri mai.hem in vedere aspcctel-ace tin atit de normalitatea t)elsoane.

sau D6i_ ' llkc .sortit.rea pslhica a _irdivi&rlui ii asupra reusitei scolare.are se adauge.it1lea lor.are prezinta tulburdri ale scris-cititului manifesti si in plairut ovolutiei psihice anumite drnineri in uftn.ici-dis1e:riei. mod deosebit. parte le Srupbm pF sub.e consrd d:n dFli. Ed.r.dpitol pentrJ a sroliria ur'taled ai.t nor_ mrl lrlii de cele handicapate mental. Buc.i arume: iorma p?jmari si do_ mlnar. DEZVOLTAREqI SIMPTOMATOLOGIEIN TULBURARILE U. lntpc\j.. noi le lraum De de o part". elc sc trarsfolmi in adevdrate boli psiiricc in care se tullruii sau chiar se p:erd 'rneie funclii printre care li ccle ce privesc lexico-8rafia. ce In Id c-p:ii afe(lali oe asemcnpdrulburari-..il.rilor rcperate la in\erature.i cu rrete. ln pri. ri alte aJecuiJni organic.Jf.ti. el fiind . per<oa.. dar im.p('(iJl. duoe la automatizarea acestora_Si la instalarea ilt constiinta Iogopatului a ideii cd. vom inFrca sa sur_ lr llLlim intrcdul complex dc triisAtrri djsjpxj. lln cazurilc cind formelc descrisc lr)ai sus se agraveaze..andicapul lerico-grafic. h 1...e dabnate reDulsiei Dentru rfortul jnteleclual. jdeea cd ir manife"Ldrea dezvoltarFdd. Pe acest fond se instaleaze o stare nevroticd.rliit-di e d' piemFnre. dc celc maj multc ori.1.' ingrel. pF linSa .. Did. .nla menLala. prelungirea tuiburarilor de 6cdscltil.esiora. lrlr-.apari Aic tu. \:erza. 4 I. Studiul tulburdrilor citit-sorisutui Fi corectarea lor alevj. (.senzoriaLa saLrpsjhicd tl l...rtc I. clar si 0 ln. ir roneral.. '.1 urmare a necorcrlArij loT la timp...r_ flrr. iar in srbcapitolelFrrmatoar" -ne vom Si lln. Ptiiolagic . ir. ca torma se(undara.ngur _.o-djsprafioe aoar.i.na paj-tc.:: \p^.munF. Tulburarile slnt deosebit de cvidente in latura functional-semantice.cesrpa.r r r. in general. eforturile sale sint zadamice. E.r. . se suporte handicapul rcrF1t\clivto.n cu aiir mar n€cesare cu clt acest€a au profunde irnplicalii in dezvolta.cc dorirn . senzorial si psihic.ap'rojp deoar. pe caracte sticile specifice categoriei res_ Pt(li\"e Je hrndi.tslcriie u'in dezloltarea unor comportamente aberante iD intreagil aciitit.tl viata.{i"La un anumiL specjfic la p\ersoanele lhl.r c6 avem (a-!r la(c cu o dubli deficienta .)r"ach(ala cum vom vedea) |i forme caracteristice agrafici-disgraiiei si aler.irsfelor. copiii .i.rcle normale.sgrafieivi .lrr nind Jc la ..ll.neazamai mulr procesul recupcrat.ri. slabei molivalii Sj jnler€..sului icazut ientru dorivilarea scolara la .iir pc tlF..lh.rJrile so compticd penh. treirea dranaticl a r'$ec.

:. :r. nnnifestarea Jenomenelor rcspectiae a1L cd Ltr ":lf.i. inceput sLrblinipm'5 in araliTa manife"r. iar iD rnele cazurj. TJff :3'-'!. i*t.-..i u consideri ca fiino tr In.r"iit"i". .rie. Lrifi' rlL.. I'l lrccerco da Id rindLrl pdrcurs la urmiitorul . It. linge aceste fome..". cHea I'r rll nspcctulde imprecizi€.{i cox\erulird D€ntru cri mul[i arlr'rl o neaeA. pe. [ngvistic. . dlrtonalS. cd au fon formare nb iteii alc scris-cititului.. intilnim pe fondul afaziei.. pr'rrr. 'Lr toale elorturrrP . ele au . au rnai fost descrise unele categorii.afie. cnpia un"lc c*G-.n c e a rrd P dLpa.olarizare. Toatc acestea fac posibile aparitia unor lenomene similare cu cele pc care le intilnim in dislexie-dis€F.sdar. prinI' O.i":::'":i?"?. C.t Ce plecare componcntascnzorialiiafecratd sau sisl(mul cerebral implicat (Leapidevski. la fd.-.. dar nu au o circuIn adeviratlLl inteles al cuvintului putem vorbi de existenta lrlburarik'r dc scris-citit Ei pr. er' Nui rom ircerca sa ra\pLrndem a'esre .'U'tlia !D'. motivatia pentru acti\.-*r.ri esto naslijcnt. in raport de o serie de factori prinire care rmintim: ni\'clul de dezvoltarc psihid.in paginile rnterroarc . :.nuile d. am tuar in . prost urgdnirar. jne.4".i". fi.i ..'. de la sfirsitut clasei I.*ri"ii '' .l {rie o alli l'tera dec.ii" i':i.dar ele nu au un ..e \i re l i i c u n o d :te ri i l u l b' rrarrr' r s' r si I ii.rele frecrenli aLr cle ? . .orfur Frc.totu$i .tumitd .I redem .i a.*tJ.1P1<lr.diar dJpa in\talarea lor' A.l grafome. adeseori.iertr a scris-cjtitul i.. apar ase .. Hvatrev).pl arul d' s ..Jexie-rlisg. a posibilititilor limitarte de analizd fi)netico-fonemaiica ii a concenhdrii atenliei de tranGpunere gmfic6 a sunetului rostit. rntr" sunctele aLrziicsi literFre scrtc' i. i:r.:lilo""1" scu stru'rxrd/r' ii . devine oportun din clasa a II-a.o"ii"a..: rerom.uvi. considerata ca {iiDd o incaDacitate.:i ''p 'i r . cit . nclc disorlograti'e se manifeste difi'Jll..un caracter fragil 5i lnbil..i.ol"rizare obsprv:im. ncregJlat.i-'. ce sc datoresc nettepinjrii sufi. li" 'r pr rm..tura irr a@asta .st. l rnii r opii.i...i./entam cial in cele curopene). ri8id.. Asemenea irfm.cteristicdgenerald a disle-Eiei-d.-o.. C a a ta re .are sa aiba in vedore nu numai Ia(to. inegal..d sdu propti"'?i'o. majoriLalFa ::nt Inmune si in allF irmo trn slrc' nenctor p' rir.Flc mai impurldnt' \irt: .. odatd cu lnsu9irea clrno9tintelor necesare. ca 'i ra alrPle. . cfurrul "i exer. ' i al P e rs o n d l i ta l i i i"ri.'i'i.pproporrinnaL .i.-itit rumanc."i"l prin arePa ci. Acest timp difere de b o cateHorjc dc copii le alta."'o-u.Lrm se manite\ta: I rF 'Jm ia -. in rurmar'a abili rbliinr dP 3 ".i*iffi ilt''. lc pr. hipoacuziei etc.E INTELECTULUI NORtr]IAL Daie cilirorrrl s a cdificdt . I n plJ : . intreb..rii a? """..^" .afie cc prezinti fiecare o seri€ de elemente comune frirlrF. prpcis logopedj.-'aracterconstant Si dispar de la sine. 4) lrislpro-disarolioputd.""t""i-"ii in acl. dar ti cei de naturd simptomatologice.lrFse c. le pufem diagnostica nurrrri dupil scdrgerea timpului necesar formdrii deprindedlor rcslxr'live. Lrn rliagnusri..-'*'il"ri. t.r !eneral.EXIr\ iN CONDITIII. pornind atil de la exper'cnta noaqrri' ilo. a n e .i. p. 'c'e nai pregnrrntedpar ir di(tare 5i-compu'i <il5bi6i la 'iLir" subie^rir p". ). tremurat.ln condiUi obi.lil.lorii eLiologiciai tLllburdriior icris-cilrtulur' acrrm p". DISGRAI'IA $I DlSl.alirortcno ""ri. l literelor' cLr\intplor' grdAstrel apar frec\entp omisjuni atit r z:tiitoi sisintaemclor rii".haraJiei. ti psihologicS-pedagogjcl. d e\i ne i nuri l 6 o .ire \im\"lLr.trlcitatc $i duce cel mai des la un scris ilizibil.toturi" sau d' dP2aottorp ii'^.aJilol antei-ior). -=irnua u rilor crafic'.iziria *cric-cirit rlui. . ii ri a" tu \alorificaredun'r date eYisteni' in litcrarurd lf.iii"." ie s'peaaritate sint descrise mai moltc forme de d.ri e (l c l rrl b rri r' s PrL rn d arc..1i prupo""ti"" i.ifi.ji etiologici. . Chi€r dacd ta sfirsihrl primuIfli an dp . ldsindu-le libere (in scris).. rr.orsjderali' \pc'if:'Lrl limbii i"ri'.t s rretul auTrt: -ii r^i"i. '. i"rictirli orcsLoraim.ca. Inci se mentin fenomene negative. rndLe. i. tenrllnnt.t. si in ll o. a entitate de sinF sratatoare. ". subieclii respedi\ i nLr p 'i" realr'za .. ritc cl. 1) I)islp.. inl'x"uiri-substiluiri'onf ' i"-.au sarirea peste rnolc spalii. merodotogiaprodarii scr'sr'llirului .onditiile n"ecsare lorniarii dcprinder'llor de scrii-ciiit le plrtem invoca aici (dar ele au fost analizate lrlr-Jn .eeprc\upun'. tat'goriP nu poi e'ectua. man:feslalA para'rorat. u parte. a necunoasterii unor Fguli g"amaticale si ortoepice etc.' l"i"r"s....ilrtc..lecluare.L: i 1i i.leg.ro-ditgralia motr'Fa aparc Lrrmap a tutburjritor d". a.rnifestare iD cadrul rrnei categorii bine delimitatA. Scris-cititul unor .n urmar'e.ri jusLificdre: la (P \il. separareacLrvinlelortn siLabe>i scriere ondulata.ca i"..ri. iar pe de alrr parLe. luin_ ..".".".i sDecificc. 'a r.orda o impurlanra doosebira Aceasri lorms .. Rezultd. 'i" bara ci srd o cauzi. afatiei. cd o card.nrtcbjr.re ci D.i. ti) Disle&-disgnfia Jirearii...'fri'::ii""*". "'i"'iri*it".rtlal de su. prin instmire adccvatd.n ra i e .ilijlts l. .

A tz i a s . ldbdriat si lsni' traGNpa a III-a sc rcfere la subi€clii jmpulsili ce executa ur /:lnrgan'2"n.ntre moLri ilale ps'homorrrcra d i 'lp la rc'a!14 tar.ihreitA n€gatire asopra personalitAtii.. ripsrrc'o I oproact'r tr.i*irrtor. 238.F .r t r ls ir c s i p . 1a sfir$iul clasei n Il r de gcolarilare.utls. rercgula. . c au rczlrhat din fiSa personale a copilu]ui (vezi tabel nr. fdiE .llarpa p'ihici armorioas' iol".le.noi Jm:nve:tgal i "rnjnrl I Aj u rias uer r a.ar"pelr 'or 'Llbur'\iraLi .a . dupi un numdr de ani.riderlliate prin metode obisnuite de investigatie.'. Ddr a.p.ji aLr o evolutie de la simplu la complex.: -t.d o!pr. c." ai"op'u. p.le\i i ' rr ia.r' . 1981). c'ldrea lor e5tP po"ibil.: rri .i n l rv i tPo . p rlLar: €1" d:ssr alie di. . tr lbLrtr dl" r'mpreocubairlui scr.s cir.i ' LnR l d '* n. Bucureili.rr. 'r d''rld.j:r ri ' r'1 ap..'-. manifestiril€ iulburerilor limbajrlui scris-citit aLr ur crentai extrem de larg .\olr"r...ei rlnei etiologii r.c d. .:ogiPi adec\ate de predare-in\i!arc n scoarade l.rJrli.. 3).l . D Fi Iii&lti.m.it.1. no' i l . . rjB ci auce ta forme colturoasc. la acL'llia . or r s or ale.- !i l 9r i !t .d Jirerelor .i mai .iatea 'i rcorJdrea cecd .:re. oc A J rrrt i r i n 'i 8r' r pe Ll r' 1r-' i c' rm I 'r. p(-cis . ulomira-Li e"L.1.iL-. Tulburirilc scnis-cititului au o i. t.distrof. . r ' t J dr d l r d e e i s c i'Inil !F cdraLlpr'/'d.rncr ri" \.. J .rls-(. organizarc GrLroa a I-..r-a inalobcaze subiectii neindeminatici ce rcalizeazd u" s.. ingustate 9i inghesuite' crroa a ll-J clrprind€ s roie'lii ast'nici lip':!i oc \igoare d"rur.:LFd.i. pr:n d roprl rlu s Drrn Ddi"a pentrLr (lFl\.d€nolind rrcindeminEre. A. 1. or. ' e1:olo.t'"1 t-i a g u ' fra . rrr ||qrrs f.r. 't'r . l\ i i sk sD bi - I' I3i*' ti:r'ri.itit si ce actiunea lor deJavorabiu este in functic de o seric rli' f|ctori ce privesc strrictura psihofizic[ a copilului Fi calitatea lrrrlruirii.r"" llll crlpii de virsti preicolare mijlocie si mare la care am stabilit ltr..rtnplr\e nu in toat€ oazurile pflrvoaci tulburiri ale limbajului . Aceasta ne Jace se credem ci la baza tulbuliriior scl'is-citit'ului (in cele 5 cazuri) au stat Jactori dc oldin t. farA F hi\o'. bL' r.) i:i lu L.. EsL1] remnificatir.rl . Dennef .r. .l. sc prr ( .. . o I o l " b " rd to r :i "".rJarca.^nc'dcrpnte.. Cu aceasG ocazie s-a confirmat ipoteza noastra rr l)rivire la faptul ce chiar in conditiile erdsteni. d.{:ci. ta 5 . '. atit pentru terapie.t.' f i".L:\'. i_ tuat '!'!r'i-:. r'minaLe. dir. pentrLL ci tendinla lor este de a se agrava odatA cu inaiitarea in lirsle a logopatului.r dirn"n. .J. M.rintre \' rL \'r. iir p" -n rmLl |8rlli m lti e n' "t""tl ''in'uzI a pagjnii.i' . ljpsa (le orsanizare pun lirp. Pe de alti part€.tco mrltc retuguri !i o slab6 calitatc a traseuhipermctri. p ' i n can' ol i dor' a ' l tt d to m ' ttt' J p' pl on tnt" n V. nl.. .pc.ci cind ele se conftien:izoazd sau atunci cind detennine esccuri scoiarc repetate.a crrm ari lazut incA din cle{initia pe carc am Jormulat-o in (iapjtolLrl antcrj. h ideod (d rL r e \i s l a o d i s l Pr. !n cvidenti Grupa a V-a clrprjnde suirieclii care scriu incet.. i..Lrlrird.-ri t.sl.mdr' al .dcrc al trdburirilor limbajului scris-{itit.. d$i nu am putut pune in rvlrlcnid njci o caLrzeprecise si nici in JiSa medical5 I| era nimic '.. e-ilJr I e "ri'-':tiL poriodJa ofe c lir.r b: .i rfb l I rrL. .' n d \i d dpar v (FrrP o clr . rbt)iii respectivi au fost testati.mnificativ notat. din pr. Ed.r. critll oo- durri cum urmcaza: '-C. cu rLale bL.J porn:nd d la 'un a I '|. iar in grupa a IV-a au fost incluse alte cauze porll)l[. r".rir r'l4Iit: . i". sra fre s : r r uar d penr ru c A l a l ' e ' rre n LdLP S or:. deoarec.u (drrcr.l eI' dr i ' r' " d rp d z ' oa a rc ..n r | ' cu corca9e.\ihopcdagogic sau ci etiologia era mult mai prolundd .r log"pco n" ir' sr or"tira :nsLa1:r"'J ' rilnr rc. i_'.l rirtceorii de cauze precise si posibile a provoca tlrlburdri alc rrrln-r'ititLlluj.a'P\1e.|lr nperLrt tulburiri ale scrjs-cititului.' eJsta c.a. Fed.ndir:ilp in. tfe 'p:ral.i.. dinLl imPresrd ci intregul grafism este n€g1ijent.i!il. .asla nu 'n' arnr. din toialul oLlriilor investigati. i a cl .or'ra'e" rf-scJl 'i pr.ln ' r'1. ? rta r fot t s ' ) \ i ii t " nd i n l " d 4 a s a o g i a ra ..ra care. raf d.u " eam.apar.. "i"' """"-diiicriltitile lor motorii."a i. cit ti pentru imprimarea unui anumit specific iD nanifestarea 1or cd in anumite etape de cvoiulic i7 . atu.i nu putea fl . Lf"f m rs. d fer-iitrte. i.

l). ll n (!ta f i p..al nrni col i Ldnrc Las i rl \_aN rl .1. h -J" L r^ y13o.| ' rtl (tr l.np \om reJ*r: ri Lp carF .l c c o m p o rl a S rdde di feri t.. Pentru uncle djn elc rlu am gdsit referiri in literatura de specialitate.<-:. lxr)t.trprinzatof.^..-. (..rl .'/^ r. arit do. dificuldtile cele mai pregrrnrt('nu le au la dictare sau Ia compunere ci la coDicreaunur l. i. c r l. . ln actilltatea scolari..1L. Nici nu arn putee face o asemenea afirmalie.lin prrred fdmiliei..4q ?.4" A"^b* i +1. L. ?8 .. din ultima categorie.--t.) rl'l)ii ... dur maniiesti o incapacitate evidentd in a se corecta .t -Q'-. \. r . ' k...rnji aLrrofi ru le-au considerat ca fjind manilestiri specifice aL simptomatoogiFi di5brdf'e .rjilelor di{icult59i. ori do cite ori \'om dved o. .>* !" -^t-*.:rrc iii dau seama de deficienta respective ati la ei. rl l .o/|. .orelcaza lar u oreocuoare alcclllrxrlrl. imprr..rl. pe de o parte.CITTIfUL INCET. r.! t 1l.r4 ru I. * t"l*.:. dar manifestn o oare(are repul3i-tl tx'ntflr citit. Carc.ra n.sti.rlui lnnt. adoprir ii s.. decarece actiunea meiodclor si prooedeelor sint receptatc facil..>L ^'^. . vom incc.. prezintl o serie de avantaje pentru activitatea logopedice 9i pentru formarea abiiitdtilor corftrte. l .J"** C.-ntz.e I za.i . . S cri rul di rgr...^"/ .i citcsc cxtrem fu lrxot in raport cu colegii lor de acceasi virstd.r). In continuare.a :i IFrlrr efectuarea cit mai multor exerci9ii. -L!a4 -1"*t. ^ut L. SCRTS.A..i .linutc de un efort continulr.!rJ ^ 1".arcd cliversitate a cazdrilor si diferentelor ripice de ta un togopat la .. itar nu i9i (hr r.i i si di sl . iLii..-. Niiri .-JJ a ..)J)|rrrczistcnlela jnfluenlcle pozitive..".dzia.pt !.l r L t rl trt ' ls -a u i n c a d rat i n urmdtoarel .* q .l.. .ea mai rcprezentativd pentru importanta si tocul ocupat in cadml simptomatologiei disgrafiei Si distexici. Astfel dc copii intiml'l'ri dificultet rnai mari la scris. . .rl. Deti pare sr.i Lltst.J 2 /.un efort activ tn raport cu influentelc logopedicer.". \.NT.-^. ^ . .. itir.c*.lisgrdliei lo tcol4ri. iIF\tarilor \pc(ii'.l l{ o i n um it ii . iar altole a fost abordate cu totul snoradic.l. .ca se analizim toate manifcstArile pe care noi le incadrem in catcgoria tulburerilor dislexico-disgrnfice. iar p.e mai pulin.1i /ns trl eri of. : dj. . De multe ori.ris ." l .il mai bune si rranjfesUi preferintd pentru disciplinclc ta care sint solicitati si scl.xici Dar. \1.".l taf.l. p .i parlial in .1 /^ .ruaroa remel..ar/ o abnrda-r in diirLrtin rru . 'omplcxitated n). fiind srr. ctealrd.tt (!'pii .t-. -J* t'^ .i nte1.gorie la ar.um \rnt mrrcmaricil .prubabil .fira {.l|rttr.p.L ^".rmi in condiliilc unei exigente 9col|r|'| r|drrsc sar mai Libere ce sp . t7e/n' * *. . \n .. " rli-.tz('ozi deJicienlarespectivd ta altii."^-. (ipice disgrafiei Si dislexiei la altii . (J) (opii sensibili faie de delicienE si care Jac progrese remar. Copiii cu tulbureri ale timbajului scris-citil.r v c d e re d isgrafi .tl nau &^^' ..I ll'.- Fi g. nlrflorli : ' rw I 1..r' ne(ibscrvati mai cu se... Existi si o ait! .|ltircazi delicienla respective Si nici tu'slzcirlr'i rr... Snrt douA Jaze care devin evidente: in unele si- "L€--t( Z. * ..c.teristicile diNletiei ti .L-. '"xr. 1 6 1 . l--u. cit si iir ll1ii.L-. (:nivefsitdtii Alalclc Bucure.ulpma di.jroalf de a ob\ine reluLrdle . L ..*^^ ul. r . Lrn erad do drfi ulrare .r. Ordirea pe . data fiind..t t^ . l) ..ir.rr.77. .t)rind uDele caracteristici ce lin de forma Si merimca gra{etn|lor (fig.!*" .. Psihologje. t. ppnlru efc.*u h..r dn acr..i i ...tu "".(.i €ramrli.^L'.1 6 5 .sioneaza prin our'nrJ lor ar. .r-Lr.totodati . r 9?0 .r' r'r.ii . It i1't./4 ^. chiar dace acestea comport..alJile in indepdrtarea lor depunind . consicl€rbn ii . E. t .. r .. STACAI'O I l lb lnrc ca cea mai marc categorie de copii cu tlLlburdri disletlrrts(llsgrafi{re cste constituitA de cei ce scriu . LE. \om aminti cri satisfactie contrib lia autorilor romani si sheini la Dr.r"L *J. .44 "'"^. I I aldra rirm. .

ti. r.sa 2 lI r' 80 8l .L'J.^L .io . t^.3). rul r rti coPiii n' ai sui ceea cc ne. " . id. . '. s. ''^.. d") -./'u.:. n ar '. 'ir il f \ '1" r d' . r idni ."-. lljl.n'aniI t ' a m n_ ..'.'.. . 2"3-:Y lran /qLdIf F ig 2.a..i.y .-..-n L-7 ." : ..\t//"a L.r. i u. grtr{emfl mele.. (fig.. a fi U -J1tl -t. " / bt 4a. .1.fr.-. .:..Io-t.. -^1ro -a-1 il-dux )a. * .puchiDosrr.pJ. ..-c.i .)Imi.4 1 r' nl i r:r' r nrrrl x i L' rx r' ' /i l l i ' r' i L # /Lc".-)J..t t V.r/-..' ': ": :r- . Dc r.: " 1. .t. p..rl'"t.. i2. y'JL I 24.-"....t .nn-rd L -. ' .+. i-)il.4 " a**.' n' r..it.. s. .a l" i.r....t'!-"l&/iL tu.oti i i L. ri a .." Jr t' l r "f d_i..\^"'d -& ]a r.o i.1k ..y rd-r4 y-u .. .1rrzi l'.. . -'. j|. ' ' " ... oi dc. 'r I ar d't r L Ii . nu a lost : "r la r ' i Jr P s..1-1" *.'lfl.r .''.-(ti .i .ti i.sescspaliul n..l i l at!. i.. .. Ial^ :i4-.. ." .o ..1 r ' ir'rr'' ''i . ln ).tdaiii capilul s..r .r. nL..l*u G7L. . -e".risului (lcyirc normaii. '. ( u lm plicalii m ai 'o! iot lr ": nr I J" . t ' ' "iLr . .aL1 p1..l ' . .o foart€ merunt.u-r4-.narcat ci atunci eind i se eiraS('atcnlia. or r.e prilcsto rapidjtatea. iar in altelc.. .2:...ri .' ' i \i . i tlt er es|r l per lt f ."." posibil'r pnLrcrea rircanti.:.i ri ' -."o-n--n #* "n ... dintl impresia suprapuerii rint ircgale c:1 mirime fi depd. 2." .I rrrLnct Cc veclere motric.t i' *...c..a dct er n. &..!...1 . I p.. .i "ii"t.'. irrcruci:at'A' dar o usoa.. i .p * uxi lo hiz )--. .u:f4 .rrmal djn pirgin. atit in cec.a aa.r ' J r L ir '-r'l t ur r l^ L" li -.A . \(. .71-x1ht )tclr..". L .. *- . L. ."t.r.. r lect ur ir se m anif cst h 'r '] a IV -a Ini j l ocLtl ci asei ri i : r ': f r ' : ' r ' ' ... -:iJI -2/r1! /?ada1 t2 /..iii progresee\'ldcnt.l protieme acoselitc in in\'alarca scrlsrtllli c'-1 mina p.ateg or ie. inat s'L incadr im i " * ..r. r .^ /L-9/.' n.1 ol t. ^i m al .a/.z 'cfu !i ! /.ea .' i . J.aru- AL 4^W.u.1.| r r "n opi) ' ' 'i' l i 8r.1 ! /. a.rnd @4 hL\ ful 'ti-^l'zt ..i rrl ].^.4^ r'.1" " t" " " gr avc 9i m : ! rej D ectl ri i 11 al ti .' rap.-lt / uw).cit fi jotnl! iste con.sa-.z.Fl ./^ r)tJJ)t . iar sprc sfirqitul clasci a IV a realiTca..*" ? Ck* y'.D r " 'i r.-* t4 .' .a1 i. .r/.lc.. JS t >a. s r l unui lofil d islr d ic si d jsl( r i.r i.. . 'lr r i' l': li S'I i 'r " '1 "1" 'o: Jr 'lr p r.el ..sticnt dc Ia ifccprt de dificultiililc salc si rcc('pti\: lir ac tth. inghesrie SraI. uy L...i stingicic sau ]:'tcralitaic ''. i' '' ri ^ri pi L : r : .|t .1:.ui .. ( lh cl. l E I t r l \ : a .. ^: ' \J' ' r < .r .\.r te.tL .a s . S .t7.c\f..^lr 1r . tJ). . ).L 4^.

r_se Inrr..r&wrt' 4w-7ut4.ulti..I[k^.n spec:at.)r^' "I'tt.brarlilexic{.r. \c "I.BEA COMPLEXULUI SONOR CU SIMBOI.":.ur..tLrt. t. rarc.!-iilht'i /04r' t's.DIIIICUT._ddrurateghi^:rului. iF .. M. fri* * r. i..'fu'n". J^"tN Ntltastl-l^ilNd f" b"'.erei qi r 3. ) \ tc tt'Y..J voce joasE.m. Atunci se poate spune ci e:risti o bracligrafie pentru vitcza rcdusa in sqiere.tLrd.lii tbcind.1 ....u normalul. SUrir 'elor dF.jorirare.nind (lc ta termenrjl de bradilalie folosit de multa \.le". a"'elY$* X"ffi # h 'l{u'tX tV'm-v fuN /i. dc Ia Divclul proceselor cognitive ce aLr impiicatii n.r incel*.r*o . da_ tolcsc de Ia nivelut perceptiilor aclLsrico-\.l. i1 . sF gribe.i ..1fcn. "\.ttdl"Tra.r. i. . n o rmdla. ! er b.o a ti L t.x.-.a p n c i tl p te . pcsre rerr pred rcpeJ-.4!*. l..'m ML t-C-]\t wt a-. Dar \F . j.d prl'rracF qnfpl.^4'. r^. r l..UL GARFTC SI IN INTELEGEREA SENSULIJI CONVEN}'IONAI."fi'1ii'""'f l"j"l*l'?:: illllll. a^-.izu. dr Ll in cr L! / a ( ur r cent r t r ii acr pr a 'r nr r aI lLor r ..aL^^{aN^. ci rind 'r citcsc Dre."i'.ir: dp mi. 'r m alir Dc aici : i o \ Fr 'c dc i . -ton. i. r l ii. 1 lL.urdro a \:re7^i ciririi. .cu l'emarca ci ta ultimele doui categorii fenomenele sint. i: i r u L .':lllll. l! . . riri psihice -.1-.'J'rNt\lY trd6 lnL In planul lcriei.x (ul \rF.. !a alrnr manif(-r. Claparade propune termc nul de _.t:"llll'x :J":: illiii": J...b ... .c1 noatte cle obicoi * ca o stare de fapr cA ritmut scrierii si cirifii ra dirgrafici si dislexici estc redlrs. 'r la'er lJ un^' r 'lcr 'nlc c^ sL c..:' ilrll.rimpinau difi..'...r. d(tfcl . . Ed.:t.tr i | r ' i.il. ..2 .tnfutu-.po.ivliint..ri... . . tNA*'@lw*fr^W ^-\a' ".l (l!'27) e5te de parere ca un dictexic circqrr ". ln principal.j.m"il or \ l l . ..TATI TN CORELA..r".-nl". y.| \n.u r!.:t42^i *'o &{tP r.patrv(] asupra cfcctuirii operatiilor de analizi-sintezA 9i rtiscririi_ nA rii si mb olur iio. Drin taptLrl.. 1 .le si in _rulburirilor gcncral.l:". rlor gr.risc Ia capirotuLerinlogiej. viteza realusd a citirii si scrierii esl ..i':]. n'fr^..!'""'JJ.'1" :lit"i"[:i'. i: rr Ump re . comparari\ .'nen.. TutLrci.Jnai accentuate.a..w^ lag0t6. . ..lil.uitdtile se mar.l as a . dirtox _ .r t r al' i nrrcgi r...tii'.:ii.. rtesc .a p i i i . DLtslet:ia ChilLl. difi.:1' . .i frdzP l " r. compai.pcrcepe J"ii ..E . . s:r'5icr' c'mponentc Ii'J'i.tu.Ll1':l:..::" :Ul i"l'.i l ir c . l"r. n l o n n . d flh:@b $& 4$ dt*-. I ic . ascmenea clifi. \ . .l.64r.nhrI afirmi ca.w/nw-'vF'-n'.\L ' .t:"I:.1 . le '"'iio*i! "5"'."'l""?i:x u'iii"i.l af. nJ JL p.nfr. p-: .iF "nu 'r"-iln.illt o m H e i n .pentrJ disl..reme in <iescrierea vor_ birii sacadate.Brchmdnn 1F lr_ ."^ W'frhk.i.li':lifi n\ lk)firr- n J=.it Fa dcvinc o torm.:. Au existai incer.' .cl -j'll.'+ At-hJ.dp 8rc. curpcr.lor dislexn-disgraij.d -stc \atirhila. 1('nI rar ..i vai aesraua .c. I \aL.A(\.p bun.Xr.'/L1f)E#"..qlT'l'.v 1. '1a' trtr")ffit)f.a fa.fv4^x ^L b4r u/N I Fi .rf!. HFmrr..ifestE prin neprltirlta. a rn 'r I nf ..t ld ti or'mai l e.ol I]ockq I nrited.4r.Wtn^ .$531. AL SIMBOLURILOR LDXTEI \ .. nt lt' 'V1l\lt.i ld.Lrttali.i drop_ 14LnM.s . l '. mai cu seami cA iiaici fenomenul se manifesta mai evident si mai pregnant.F tare. p i . dFplin* l .l f_a nr l nr' ! ri a2 83 .. ca o entilate t C ri tc h 1.n. . r n m ai . .u4rd irlfd K^-.rre. unr . ficc"re (op'l dislcxic ..l .{ .."es.l.i.. c it . (ooiii dotdti in c:l:rea rapida \i dcpi cdrc i. S cri srl rD ci l el i 1..:..r l r" n d j .neJ fijnd altFrdlii . li. .1r qr cx. ..li s.*Crit. r .:..].' fuL "*A n e"ffi:ffin. xt4..ri....r)pilullri cie a idcrtilica si citi cuvintrLt ca un intreg. l i n.1.erri dc ^xi\r..'ll..i ' gr '.. lente..r' ..lrn c-rt.<P4!tv'D^.l.rv{nitg Kilf... pentru citirea lentA (ieduse) .r u J .upi i sau auot-. .rLrr I In ljt-^ratura de spcrialitate..

compc.. . J. tuo. ....ilrehr si Iiterelor ascminitoarr _.re ... ".:"'. 5.a^r.. concomitcnr::]_ .r". .Ui . sirirca unor tindlrri..!..izrnle. la a.so.a . comprclrensllinea pcrfecti nu se realizcazi decjt la ploprzi.ur\ofartjce.ul ait'ria.. . e@*. rn Drirr I "lpni ri.iic!ltiili fa.y i \L d o .{ . g*'.. I d' . :.m'sciri ate buzeior si emitcrea I \' dlr ' ^ 'r I imp'^ i\ L^ o.:"p pJr \.ji i.. lntrc celc . .fi. loml... ..Li.aL &?. u u lu . " rnri .lor irr !i i' \.-:li li'l:. t:ti^in. -u.r )r \r tlj. .r €lementc cu ramifi.rat .'rtrr c:i subie.. ' t.a unor cllvjnt€ priD alungirea unor ljnii cc unesc cL1riniell'r. a operaliilor dc anallz:lr rlt7ii. '/A (lictarc..i t . '.ii . grafic..hr 'a4/d . mai cu seama Fe cn|itlier. r'^ .. inrr r.r . .-r. sfri.^. ir'rlocujrealuror gralcme cu altelc i contopir...l l: "-r.mo. . i. l ^ rru r.lcnta aUdjri\'A si simbolut grafic. . rr: ri r..o ..')I milrifestarea s..-.. trebuie si exisle unit:rtc si eclrilibru pcrtru a put€a rcpr(F ilL(1'.nr pai:tea dlrapt:r a rindtllul ({ir'...... 'JlXd( i-.. -i . er da .it^.lr.l L ./*...drcs. .. . p.. -'t " ' - J u i "i Ia ' .1LA.l ii.. ei.lrl urmiitof . Fdl . difercnt. ...iminar'r grafen(.cl. . ir.i...'.<. .r...ir planul iclcaliei.pd tucmei udrF h rcxr.t.a-.lili in jntcjcserea celor citite si in rcprorlucerca tor: l]:i . . n-Jnr ..l:l'j"m:^..i a. r d. n.o. l F)'1' adunat( .l":... . :.r ..i.tt.r c"r" mt.r e'nrtor La.utili i| trccerea cte pc rindut citit pe rjn.izuali si a.ri a ..l ri r:.r I Jist^\i r:ii .: pun.-n..]:::'i./inr. . FLt d I n.rnr n d1. adoptind o pozillo ari prca j. .-. j...nt.r ..L rr!j ..r"li.. ..t j ..ecta a accenilllui...mrierea unor f(rleme sau .r.. rl | .li .' a" ._ rrllr- * /.r.r ^..I!ir-. c..spcclarea spaliului paginii..6 'l1. .-rl 84 .are ii snrt ianirliar:. : j.ri prca sus .d d e Itru re .i c o l ah rrlF :i":"./. G). l. .r..rol are ctiticultdri .s. . ca -(i a cerlorcle comparar(r dis(r.rrisullri ra nr oglindr"r !:rrl a uDor lenornene arem:inartoareDrijr J. 6.ri.L c1elect. .gr. piin inte$r:Ji. o scri! de caractcristicipe care lc sintctiz:im astfel: |misilrni (]c grrlcme si culinte .p D o t ti .p . ' "". rrp ri r. ! .i &n n^ *-*-' uutf'- t- ^"fJ?4 "...p " ..1. ..n'ri.ta wrA o/w1a.tr.. ce se poate manifcsta priLl rcdarea inegal:r a unor grafeme. %rr b. .{lorea rcrlirrii kr difefentialc (fig. ' actilrgiri de grli€me si cu!-jnie."a d. r. .i. 1'.t i I..rdiri\ r. lr ..jhiar cuvintc...ll: J..r ! Lr r j : 1( .qo_ men. t i.i:j . ..f.rponeit.. inciLecarea ahora si Prin ncpistrarca direclici clc scris. ^..^r'. o comprjmar:c. I li r nLr..titi\.:*.-.i .ar'....i sil aparli. .un -au..i:]ir"r". . .' de difiit dctermiri pe disle:ii(l i . lui ..1iiXi:: ff'...1rry.: r-."_ f". \. DUrrlr.j. sL^*. _pe.6-Ldl...4mrrFxrl c^.. Crilchley sintetizeaz:i alarcte ld iil LIE id ee a de bdz . r f.. r d. Datorite accluiaii a f. i sen.& btu rt a. rrr: 1. r. : .mc n r.::[ii:"ii ii:"]::li:* ._ lr-l rc(D.. t) astfel dc ilni.. 6\ . f) r dS*F+- i :r : ' &F 4.'efi !:p rFr. L.J.i.4^U"/u. r. | ..-t a. r ur"'re .+rc-a-:cA!*r.ne.ate si cchilibru fa.jf. 1 r r .imrr. .T .ontroiuluj cclor scrjsc.^ ..' 'r -t . -. ' ri lFq . C.ao. | . .llici.uastfi catcgorio de disI f. -.c . jc \ .ivc.jj | .r *. i . .l_. la .7i '1-1\t\. n.ru. rrr..: I rt r.cif.trmpi ir o J | .. ... 746 ^-anl'i . ."_"lili nr.. ... .r .e | 1. I -. conpiexul sonor.ot*c . .../'-^... ^.rotirca( (trccerea) Llnui grafcm in lo..1rug"re. i)'Il)ate acesie ri. ."c t ..L d4.i.-u r-r:n i .ru".tl .L2a 4< .r . :l-::.'!.lord componenic.r:.Llr - grcLrtali in citirca cuvintetor cu ur grad mai mar..r.erea r:ur. ?.tLi.:r.lii au fosl mai des intilnite saLr. ntL-c r.. :r. ...1. . .rl.r.. r ^.ri.m. .rt ri s.i 1' rrc.L*|.. r.rjt . .ull' o.td ca ru . .-r. . lr J : !a l rrii I Le Sh jcire r lor.. lit(are frorclionerea...

atlrLL . dar si ai. m Jl'' rl 'rr\inr'lJ:.i aceste u" prccau-ti.olutiei Psibice I DrlrCtJL'IAI lN RIjSPECTT\LDA REGTILTLOI' GR-{l\rATl( ^Lu 4.\'r" (l^ brTd rr dprts'iered JpF' rrrrrarrl . a i\tragcm atcnlja in mocl spccial ci aceastd c:rlego'ie rlc difict'l . di..cltrr erori.. r.r . t* la.rr.nLru a lp '.&z.\i(c numai dupe trcccrca unui timp neccsar instmjrii in scop l n.. jn ar4l.r.it" tl ltrair"rin consiclcralie ca erori tipice disgrafice ii dis l'.. a)drJ i Lrrrcl tir"ro mna lr rrxLr'lr r'ri' -.|rl'nianato.er.i 9i dificultdti caligraficc ce se datorcsc r(lrnoastcrli reguliior rcspectivc sau acelea can' se prodlrc. .ir'i d."i".r \.i \or Ii luate nr conside.or fi raportate li la nilelul mcntal (fjg 3' !)) fiii i. an..022 lQaJW.i in copierea te:rtuiui.<".l.J?dU d.e .a: +n l. sint in detrimcntot cocrenlei textul i -x.rrl P.i..arc \. rsupra e\.n(mene. -i r:Lefi tp.zz.4.'. a. u.i8. .n1:mplilo". . .7_-1...e.. prir. "irclc l'or '.c s:r'c sint acccntuatc tcxtLrl devine itizibil Disortograficul citrst€ sau .tt.jcsccn. xicc accle di:iortograf.? d ir cla sa I ItI i . nu numaj pentnr citliorul norsemne de punctrratie ne. b.. r11€mai mul1e ori..li'.:lnsi eleT int.l . -.z..i/*l *ar'.' """'". \cmrrr' eSlam.nc r''lel ..spolae-Le \'o-o" Jp o dnrl'nili 8rartra .ra.G-* alj.unoscute disor'tograficut nu 1.ne* p DJf.. .m."C-*" dificlrltdti sint mai cvidente in scrjs' iar cind Aceast:r tiegorie. {4n Dte. u n u l t .'g'-. 4. acest fcnomen se produce inire grafemclc .alie ca erori disgralice si disl.*rL" 4t ..-o !roba d..rd.. rc.J".'ffi $r c'ql-rcR-qatcE fi i 1. . *p*'.r'i 'l r". \. fenonenul este posjbil in compuncrj. /+..^1": "a. erplicatii "l"i 87 .i'a""a.'c .rmite constanli si freclcnli in compuneri ti dic.ii "' '. n.i i.1 " tilnit diserafici i:.".l:druts er. aur un"u.L{..lr l:c ii lcrici.ii.:idrn 4. 1n urole caz'rrr. c!:dcr'liate la nivcLl le\:ei' 'a si dificJltalilor de (urFtarc d compre. Ele impiPdica si fnrmarea rleprrnuerrior lrrt\istice.A.'rc.i1i p.icnt ale diferentiate graf€mele asemineloare 'ri..r.ne l).r o'lLgrafi(' 'i rdliJrd'ice-".* dt o zr"U . $4. nle rnb to 'I.. --t/rz.. .''1Lrri|e )i \uburLlunale si rnlelegerii \entului 'onvenliffal r'l'.ru.rn 'riier:L .rr sr_ntsufi.n". \ir8rl r.i sau fraze la care nLLera siguri pe ortogra{ie. a.hbar.q. r t d e !a r r . 'l.'nur ru 'imbolut Srafi( .derJ "oe'jt:'p..p-itii "ii.t"t'...rr.L"zu {."1.tarc.i....5 prnd p'rrr'ul.Noi am o anumite abllitatc in a ii maturi care manifestau '.'.fqr: -Jil..r.-' zSJe ..4C*.%". {D-rLur... . .!tni 4fy f./nc>.2 !... . 4.""t" rca corectri.u.t .. r*r". J.L\ ".6J41ii /.! .i Jc!.... mai reclrnoaqte si nu poate da a"i asupra lor (lig 10' 1l). .. o n'epc oropozitia i€r in . 'e 'rir . .tu) ) J!AA.l'..k.1.'-1" Z.*.sle l."*' i*1" *1*rl -"* "^-Y. u ! c1 .1Lra4./""d.i'. l. rt ..ii :i n'r.'e n i. Nil i4W<...t* o j.. !'rin(l efecte negative asr-rpravorbirii orale 9i' in gene_ I I.:. zt u<J"l'a ..ii../.'.ril. o&fu.r l"...'"...i. .

/L 4 ( "t*"* tz -'a.r. sacadatd.a unui tea-tde cetr€ u.z. disariografjcul ir.L - t*' .(& .-. ceea ce li ingleneazi. surverutd dupa initiErea in grafie $i lexie.a celor citite.Fi* x-€Lftn E.r3cri. Tr. ca inaptltudine ce survine ln perloada insusirii scris-cititului sau o tniburare de fond.rnonotoni qi lipsite de intonatie. elev din clasas rt-a ra{iriitut arniuilcor. Ca fofme speciJica ce se incadteazi in categoda tulburiribr 88 dislexice si disgrafice.ett. lentA. . t >pleaLinz r'r/t{.s_. ca urmare a detericrdrii thor structiiii nenropsihice sau functii impii89 .) I . disortografia poate fi consideratd. Neregpectalea semnelol ortogfafice duce la stengerea pauzelor.L.fx r l-.a^ W ry "r-* f* 7Lu-rn-t4l .r hJelegel€.L.r ln citire.u.o o voibire.

Ton I . Din lrunct dc vedere calig:.lie dt. i3r S.i A.l potenlial disortografic.le. Fr. . llajoritatca spccjali.: "'4+4't"'- i\i "ltttr. Estienne 1 arat. pentru ci orice dislexic esl.i . Mucchie i ..t.sn n t fln w.. se airrngesc unele grafem€ comparati.l*-rLl-/-uifu. U .)lTafice.d&tun6. cate in prcccslrl r€specti!.'' i. cd din moment ce m!_ canismele a. Paris.fr1.. -:. Maric de Maistre ! o I Mu c.fi'. tulbLiririlc limbajLrlLri scris-citit. " /* fu.ffi_ .afic. M .^t.rh o g rd D tri ? . unelc sint prea marj.&.u '<2"2"etJ^)'4'&' l l 1. )n. t .tp/1 . cu timpUI sc transfor'ma in yerjtabile disl. cu altele. o! rn c n r z t n . l : r n i ( te d ilr r r f ta sl].&L xf^..!. L o ng \g t : Ddpi Esti.. Bo u rc i e r A .7-+ara. Lu .epa_ rate d. FL op et 4usar t lr ogr ot hie. 1\. _{..tivitaiii ortografice sitrt mai complexe ca cele ale ac_ tului lexjc. ry"WY!": .. . disortografia devirle complementard t lburerilor lexice.&-L-.nne. lenomfnele (i's(. Borel-Maisonn) e subliniaza ci disortografia are irnplicatiL regaljve irr invelarea scds-cititului si in achiziiiile $colare. *::y*biffiW. prezinii! .. /.ri.'vz.x " "h#:':.t -E.o. Dls l? i i e -C !s o . par is.i 'Y\ t!-\ '241"".\tw-JJ XX' "c'a-.l . i974i IIa i str e. F r . se suprapun unele rinduri 1 Estienn."Y:^:W.le pirerc ce diso ografia se prezinti ca fiincl similari disgrafiei ori ca fijnd o sechel'r a dislexiei. iar altele prea mici.h ielli. chiar daca dau imprcsia ce sint .zx:ftwffi#y U:*l n. ntola.oh.t.rxii si disgralii. . Asrfcl.l.t"ffr#:L's. It. . ESF.4Iv *l4vu //A-cLa f/.. Bourcie. r :i. dreapia. . o Fi !.. F . cla. scrierea disgraficului nu esre .. -tri'7/w7\D.-'z-rL 7. R.a un corolar al disle\iei. ll. . t r il 90 3t .r sint .'.fi?. Ld dysletie.!i#ffi"fuy+.- t.r.1iior consider! c.

.f.\z.t'l. Exist.. "*r"p*t//t'?L.t".d.-.L 4..fi ro/t"kL "aW nlxlLg.hsd..2>h*. acestea nu treb]lie confundate cu manilesterile relativ asemdnatoare in eazurile tulburerilor citit-scrisului ce apar in afazie. il^ n r)-"-.twt a . l r /r 'i.'s4'wa4o..1aa6 fI/ car>al4 c" J..^L. cu asemenea dificultdti gramati..:l.pi ***X. ' t ! l) .<2. lf.eeazi irnpresia estompdrii dezoftlinilor rheiltale.U< ^i1L"''.. creind agarnumitul fenomen de ci. /\t-*t1 4-&--c*8 'Alrn'u'..taa.. atrage dupA sine o serie de manifest:d caracteristice disg"afi€i 9i dislexiei mult mai Fofunde 9i care denote Fjerd€rea stilului person.. a)rr.rtaminare (fjg. o mare labilitaie de la o perioade h alta 9i chiirr manifestdri care cr.lz+cC..2. se lase un spaliu prea mare intre ele. p ..w c< . dar si situatii de prebuiire a deprinderilor ce intervin in stdljle de incordare.-).' -1r...ale Ei calig.u. 12.. .1..Zzdq !ig.w-.fr' 2U t c + /-<: ''4JS .afice pare bizare 9i paradoxala.2'-<!! -.u. ta r ^ . j. se lungesc unele grafehe atit de mult incit se produce o unire intre cuvinte. Tulburar€a dep. to a4l-2.t"t .. stressante salr de insaI i! Iar !io.r'/. .fuq -."...e ratl 12 Elev Cir clasr \ra cu'dincrc 0: .Ca. ' ll. in afazje.._ .t u:^"cL j* ea>.^.. ovb /k 'fui au az r'/.a. ln general./--/-<).14 . la "a-za Jr" fu /bn ltpd.. 13).- ' ' ' "- 't ' i-.pt.al existert anterior.! t'Q.JtLr4a44 J t.. .]) &U'Ld -Ailn'2.. Se pot aprccia unele performanle ale scris-cititultli irl perioada de rcstabilire a limbajului.! 4^ -'l.1t .. i rrt'n*./"l.ri 2o(.2: lvuh c.gDt in 'fu. \ (. -CU dirg'a{ie ar..U.zr..afi2 sau dimpotriv..tnult ad/za.2/. y$t-f/-. fr€cvente in afazie.4'. .i..f. .!-t Eafl/ AnNh 'thn "alaan a*d*-n */.. p v J o i r o .d r..t4pt-aqzzt.* /t. scrierea qi citirea copiilo. Totu$i.irderilor motorii.lc a1L. /) - ^..""til -et ^ -tu !a-c 2.

l i .fi' lr! mai mul1 in citit. 11. dar este foarte eviCant lr (l (. bradilalic) sar ' 'h.&an. polimorfe (alalie.at aA{taa-V@mdruaza Jrv&AX /.:.tu t4aoaeaA a^ -//L Ja-.1 fu. transpuDerea .rl (!!o mai rar ii are un caractcr labil. 1ij). ln debiiitatea mentali li la sur. cum este dislalia simpla.1LUna lr )splrn in limbajul scris-cit. L O]ftsluNr DE LiTERE. mai in9. mai ales cum sint cele de ritm ii floen!6 ( ll)ija1i.ri cLr dezloltarca iutelcctite li senzoriald. i 1!l c . i. CLrm toate acesle caracteristici se corcleazi .g. iumultLis s.qa.lomulii ir ctus de dcmutiTarc existi rrn fenomen compiei in rt sr: DTanifestd cele mai difcrse sitLratii(f. aiazic). prop(. 15.<a a- ('illfgoria omisi nilor estc fr{x!enti si cind e\isti altl' tulbrtriirl alc vorbirii orale..0d' lt flJQ1ru ontil\luaf1 Ert6D& . in mo.a ti.l'l.Cind a\cm dc-a face cu fome uioar3 . fenome'.i g.are? najoritate a dislexicilor Si disgraficilor. iahilalie. Sp.(oz flonA l"i'WN.e exemplu.lid a r e -{ c .lt. 95 .f. l a s i e l e T l r t r o r .L\n r\1Il r . ll^ml.'/ dol&Jt "'"flOt/" . In copiersa unui text.zi1ii./g* lxl ". S crl snl trn.i este prezerta la i. logonevrozi./J4. Numai ca o exceplie se intilncsc (az ri cu tuiburiri ale limbajului scrisoitit in care lru apar. lirlbur:iri nie prcnuntici.'ri.ffiu .GIiAFEME St CLvt:iTE Categoria omisiurlilor are o paio'td extrem de largd .rup^ittt lS/r. grafeme.r l i nti nn..Cr. wnd. fenomcncie de dislalie polimorfi sau celc ale disartriei l. etzTktUA. cu!inte Si. -{cc:sid categorie dc greseli estrl mai frcclenti ]a logopalii. mai rar.aM. omisiuni dc litere.tuacun/fkfW lv a.nzAlaA.'rmonis.Y /l^q.Lepregnant apar aceslc omill|lni iD scris-citit ca urmare a fenomenului de nedezvoltare a ll'nLnjolui in gen!'ral.larri li compun. Dcosebit.r' r. iar in scris. ztnt.t u 1-.l lrecvent. ea poate si nu se manileste -m"(al4t Jqat nan )fuauina. hp.are prezinid tulbnrifi rk: pronrntle si €ste proportionali clr gra|itatea acestora.t. ai 1 1l . tinvil-dnnlt t.i cLrre dh .

Pcniru citit. i'r i. .intullri intrcg.itatie'. ' l i fi Jl rtrr" r rear i/ ..izArn numai ci.ri .ltere 1a ID e\.arc lf. Irre.fca ce10r sc.rgir:lF rle"orr o lipsd rlo hi!r.iL:1i1.ise. printre care cei ma: importanli pri\'€sc i'.rhi . s-dtit i. din punc'. r r in r r r e d gr "f Pn. jl'caf " J i: r 1't egcr ir 'on"r . . cit .t"i i. O .. in adaugarea iiterelor .a . Omiterea nu se pro... i: r 'ilul cu\ in: clor ..ri. ddr 'lpqeori siIL i'r cle lcgeturd Este semnificati[ ca multi ft'pcite li .tn.iiri. m LJ d.clogieimarginale.i ' r. rl r" r i -r' i . Scrisri colriat al n!ui etea.pzrdLnLi. r r Sr up'r r il' . ele .l p l " p l 'jm r ) .i lu. Ir.1 i rrncl'o. omisiunile nu sint deteminate de o cauzd izolati deoar.t.erbarii e\.o oarc.:l. 1 . : .mi l FrFJ lrn aspect clczagrcairrl ruzrrri sensul cuvintelor i in schimb creazi estc afectat mai cll scamd atunci cincl sint cmlse vorl)irii. lc_ornenul csle s'r. Exjstcnta nur asemenea tulburdri determirl o accentuare a addugirjlor . ' cil r i in Ddr dlir : n \l nl 'l^r r 'r lit ti r. r nL c.(l .i. Atit pentru lexie. ir spF.o1L &u.i \' l nr. S.r" i or. \iden1ia. Dar cauzele care pot da na. r\ia csm bilbiiala fi bgonevroza cletermind in vorbjrc !e- 96 9? .entai atit de larg de omisiuni in disgrafie-dislexie nu sc relluc numai 1a acestea. rl l rr . o. u pl rr alu a. mai cu seami cind dislexia coexis'..rlui scris nu sesizeazA aceast' r.g dar 'i i-linpliilof. de vcderc psihologic. rda.sonani i ce. De.are tl .fcrintd* londul tulburerilor de dtm 9i lluent.iiit. " P Fr " \ ( t f e. cle obicei. r . . i '.i pentru grafic existi.1iirl 'o'a e\". cind acestea se "pr.ol ocupat alc o anumitd titord sau gralem in raport cu altele. Lr ulJl Er di'nul trr.rrn\i Ll i l i .aro loc.7'4"reglrri ce .i rlcregliri u$oaxc ale percepliei. n'irore penlru sln-rclJra irternd a in. .i t rb\i F 'm il1. adeuairile f I " d\ea :mpl"dli.ategorie alc gregeli./fr&L w( .i graanumitd procluc p€ iemelor.ara ajlr:{oar: l{lq.u\'in1' lur.nomcnuld respcctiv. 'F'cor ' polir r r 'r i : r cit iL. Llar r. subicclui intimpini . i t.ial.l a.Jleaz.'ai cj m. ln ee'eral. ..Lceln fel in toate cazuril€.crenla..nL pr'/'.e rnscriJ-n domcniul psihopa'. l .' .r ' . o..t rta^ Dcvine un tapt ce nu m:r. salr se manifesti pe lonrlul rulburarilor de rilm si Jluenti a vorbirii. Dcpinde de o serie de factori. Ii f'r'itJl . i | :1' em_ .ri .tc uncle ccntrarca at"nijci -. GRAFtr]Irj iI CUVINTE rn scr'' )l J|l . mai r' Jl.li 're5raLa slabclor po. rrrri ntel e.]. f r eclcili at it in scr is' cit l rl u r J : i gr af r m ^'F 'ar P ar r ic. sint omise in scris graiemelc de la slir$itul cu'|llll t' l (' r.r' r ': .l c i r srr:r ci chiar a lil^r plor Li^ r P .rl I| i co. ap"r . Jr .oa. r n l"rec'icnt..izarpr ionnp' rorp'le uralemoro . . i: virnr tte tj ani.ece ele se inscrju in fondul general al lulburirilor s."la!i: ir pce. esLe spccifich adeugarca litcrelor.lte-. om it €Na {'si.rr.tL.'- U.a clari a complexititii {.ile pot sa apard si in lipsa tulb!ririlor limbajului oral_ Esic suficient s: ne Cindim la deficientelc auzului fonematic pcnlrll a avea imagin. trebuie demonstrat: omisiu. a lnceputului de (ulintc sau a cLr\. i €.. nm : 'F.i 'm r lt r i: lir '| 1. U 4JlLal . r l trl .'LlSur.4/tt!4.d sir ur r i . atcntiei si ale subordonerii actuluj motdc in planul meniat. . 15. "ui'int" rliigrafici nici dupi recitirca tcxtr.i la disgrafici.. Sensirl u.Elc au fost deja analizate in capitolul respectiv si nu mai r€venim aslrpra lor.. m a. . l. Crafemetc ii cuvintele adAugatc in sc s N 'n ndlorcsJ ne.lc I t i S. lurgi_ lr ' Ld nL' . .i. / pr li grcuieti ir1 in'felegerca Fi reproourn atarc. ADAL'CINI DN LITEBE. ain rc.n rpJrtJLe.

ingacii carc scriu cu mina clreapli s:tLr '. iom f . cilill'r l se dcsclr car Ir. ai nd col j n t eie u{t r si.tlARt llE CUVIr(TO at ! seir ii d( ' I l " L f. cr . l rilp silrii : i hr . : b.ir :rc. r t 'de cor r lot.nontcn ae si n e st it iit or ili. t ) ar in .romen mai r ar iniilr it c: . ri i si srbstl tri i rca l rl n r .. iI alt e.l'c. epar . Ja i ro L :r t n . I'dn adeugarea aseminirilof m. .a z i . (r. g ru p u ri l e d e l o n e me .1l lrli 99 . llr)L ldr & Ci. l i ! ': : c r t r Ja r. r ' .ej srl Li ccl i i a car e nu sint bj. crea c: duc. l.lllru sari scflere. i.. r ) r r nr r li ft.r . r llllbureri ocu]o-moiorii. . i n cit se unc9t . ja ei! . Ir r l l rLL.. lit cr c saiL gr al€ne cr t r fi pl a!ai c i n.f. {rum ar ii alazi. a rl ..c ilit iu c on. i d ir ! ' r iilt ] m en ta l . lc I is iii i -r L s tl ' 2 tl i L . . g: l1lt r . ct nlpir r aii\ ( r a .ri1or poalc fi consiclerat:i una din caracterisl scri s-ci ti t. tr'iire:r r1!ii dc ri)rali/ri sintezi. |r od11 . . iy l.on .rrtua1ea conroi ri ri l or si com pr im ir ilor .. i ar i r a1tel e. c o n fn z j a ti ' ru bsl i trl i rci t cuvi n l elr . . substi trLi ri l e r" cLa|. -^'ccst r:ou c'.(}lt Foronenul esl c frecvc ni in har idicaplLr ilc de l.' l i m b a j u l ri l nrll . p s i i rl .l c c:ecu. a d i s c o n l o ri u L ri p s i h i c d cte' nl nai . .l o g i f. c . s^RrnttA 9t suFRAr(rNr.i copi eri l !.. e il loat c.l peste cl Printr{) . leiomeDrrl l a iire l L rl p Li s r f alit ilt ii. Dar e: r ist al si o a t f cia s. esr. s zi. .ij.-. { ' s . r..Li]ral.l : .l ri l al i a Fi tl rmul tus serm onis dct cr m inii o m anif est ar e m ai acr r nar e a lir ecipit : ir ii r!. csh m ni |r egnlnr .-. i. .\. s-). dI 1i i ]r scr. r r r e ?. : r . j n om is iur i s i a c l A u g l fi . Dinire ace:tea. r .tm iji flucnia a vorbirli. lniulLr i. slrtsul acestuia' percepcrc global:i La. r eit lizcazi pI iil pist r ar ea m Lt nr i Itr)r.l i hi ar a formei sal e acust ice. r r .-i ri l c dc cuvi nte se pr odr c iil scr is pr in alLllr gir ca liir ici l .mprj ma' ri l c se pro clt c aiit ii c. e sir nir t cn ir l inr r IIl l r.'i unghi uri dc \c d €r e : Jo n enr li. i n ri tji.c : r .ip:1ii o { r e t imp l l tr .j:riri Pc gllicife trecnr.i l N i ari f€:ti ri l c si i l act i\ c in ( ll..i s bstituirite si confuzjil(' l r tri ml l r in: l pent r u s c ri s . (a. rl elc :i i.. ccr cbr al: t . d. : i! l' s i|. . g: abi! . ir or ) . dar i nti mpi nd dif jcult nli cind sinl cont opjt c cu\ r r nt e13 rri . su Esl l r t I Rr f r c oN rrt:z rt D E l l l D E6 . la si.l ci lE\ lt ll ( 1.r za. ' 1es t !z i . prin suplim ar ea nno.r sr rl :: lr ) r f : lc iapt t t i u i c ri h a rC i c a p a t l c u tu i b ri ri u1t l i mba j uloi scri !. c1. 1411.r'. ss . 1' ) gi! i 'r i . lcrio'grafice. fi e ki nestf c.i d. il r ie t c der ..tvitli t9i tx)rrl o p:i stra scns' Jl .i s u rj rc c l rp c ratori i D upi pri ' l iie d l n p u n c L (l e v c d e fc l o n e m rt. . dar cxist i sr i posibiliialca m odif icir .Lri tj. la c. r p ro d L rc d i rl i o a te c e l e tr. t ur . l j e o p li.ti. \ ' e pen tru tu l i )u trri l . l i o p ti c D in p u n . comprimarea sc realizi'azi Drin . L' r' l e-cr :iLt rl l -so n .ompl exc.u ti ' r 1()1.\ '. i i' ) . i n to a l c s i tra l i i l e. t L a n . .i.s pentr.. a i c i s c p o t s rrrpri ndc nel o pri ri . si i n rc r s . j.l a f n i p o n trtr c i tii .petarca mal lrecventi a onei anLrmitc catcq'rrii de suncte. fcrmarea unoi noLl cnvint.rn l .r"r|i aciiyjt. . . t iirl a scm aLir ar ji. G ri AF E l l E !r C U l rN Tl : rlttinl. t ) 'r r Irl . lxai d.n :n i t1 .rrn c n ! s L ' g:l seni rom :rar d o u :' ( i r' e tl c u i i n o porrti e prl ncrya' rl It . t aL. . cit 9i in scr is.. l. cr 'lL' r r lr i I ll! lie ! r '1.t. .a. ]i terc i i eral em' a-<emirlattoare.i gutos. r.. r i3t i.ri marc stal)lijlatL' si sc consolidcaze pe m:isuri men:rl . d t .:IrE\ Ri\D{rRtr. r e consoliclat e dep! ! ] dcr l. I Lrrmi tor. lirr lips: perlomanielor lEnicc si ! . i i d r {" i d t i . iz i! ic !t. sLrbforma adr Sirilor.'crs.ifa. : . b -j .rri cc pozilie a cu\ . sflriitLii cr'fl rl Lrl rti ).l l )i l i l atejci rl rl compri nlr . i i l mod. i3r irrrr Lr0r modaljiilti comportarncntaiciegar i. r.r. .tnrgn ii in ambldexlrie. ln lllrelc caz-iri.r ce drlcc l:.| D ri l a a. r c r i] c ?i L s i n l l u a te m .. CO \lxOPlRI 9I COrlr'IiI. le de l..tf ii 1):r icnre iJr.rti e n ti z c a z i . jriamLl graiiei 'ri trl ]c!i'.Lrbi ecl i l or1n It l a sarci ni i. " ' t' l i i l l l .t:'iapalLil nu ia i|t consi. ri . al{ r .r t lungi.rli clupl cerc sri tleslilroar. c. t . cu!i ntuL ci " :l sau scris (mai cr leiLnr nr dicllri) li ilr't surprin.. Ien(' s-f. Fenomenelc respcciivc pot cxieta )i i1r Grupa sui)siitu. llf r din tr. t.1.r.. r\sedenea {enomcnc sint mai lrecventc la ciisgraficii si clisle\icii lLfc a si rnlbririiri C€ ri.r:. ile lit lc r t .1 s | r:r:i l i /. i. i l i . ra-tt' o-' acuslice. g r . l1 !..L 2 l i .lceasta si penlru frpluL ci ha.r.l ri . m lr cu i . .: ]iI indiicrcnli . t .1r (r {. t.. llal i L ' s e a l l i i i mrr.cntltat . i.c.l l b s ti tri ri i i c o rl i l tz i i :i penl rl r grupurrt' J . i acest uia . ". oin pund dt vcdcre optic: tJ-p-b. IL rrl ti ma grr{cmi .l l .i sarL re.r€ sc d ) f f Lr z . dr e\empl rr. ] i. tt-tt.' arc 1oc lranspunereaacestorain ciiire li scricrc. on. des.ic cor opc te\ i. . r t { lis g J d J i .r. tot r.D. P!r ])laD motifalional' rlie rcp.e re s i n l tcl e r. cu pr jm a Sr cf cn: i u ct li ir ll ' rl . cdcr e. af ice dct er m ini i11.urei piirii cijr ctLrint (m:ti d. i r:l r!r l c n .. lllr i j \:r. C. ..rr rLfor.. li..rl .ip.rmi tcr l i tcrc seu grafcme dir clr |int ul init ial: si se ad^ogi alt clo.trnESPECTAREA SP-{TTULUI PAGTNTI. 8. i ri.'. . r . Ml cile re p re z c nt at . ) -^.ri l e rti ol ogi e or ganic: i. SDr € deos.

.rirrcipale 1a care ne-arn reJcrit si care apar ca fiind slcrn(lane arestora. si din punct . iar liniile ce lc unesc au intrer pcri si ingroshri. chlar rllci ele nu epuiz..ljstorsionati Mai flecreft. .De obicei.sc r.te pusi si pe Nrrma afecliunilor encefalului. sine pcrfeclionarea abiliti- !00 101 .Uslunctiirleurotiziologic.rteaucfecll1n citirca clccit adopiind pozilia 1.afici c cele ce apar in disle\ie crcdem ci am reusit si srlbliniem atit relatia djntr€ ele.c optic. Aceastacu aiit mai mult ( r cit. 22i-2 27 . $i in debilitatea mentali si intclect'ri dt.rrca directlei se facc clr oscilslii cle la un rind Ia altul In analiza lulburir'. 1n citirc.. M . neindeminarea $i gregelile de formi si de proportie. Am cunosclrt un ase menea elev carc avca rczultalc bnne 1a majoritatea disciplincl.erea implicd Jrarticjtrarea nor pro. rcspccti caracteristicile caligrafice deoarece acleseori sint rctu$al! litercle. scr.r a ideii.iegi nu tin cartea la fel ca ei. Xlanifestarea in scris a nerespeciifii spalilrlui paginii. dln rcgiunca parietali inferioari a r. de Aj riagu€:nasi colab.trldlor se Iec. Se p:rlr ci la baza lui stau lnrele tulblLriri or\rlo-motorii si temporo spatiale. mai cu seamd a cclor asemindtoare din p nct de re{ht.rirea findului ce sc citerte sau a liniei drepte cle sc e.nul illgr€ eazii si mai mult coDceptlralizarea 5i anaiiza. linrjii.rcentuatc-In ac€ste condilii scr.1jn in consideratie trei categorii de itemuri : organizarca cleficitari pagirlij. sc. specialistii pot aprecia cA mai ales tjnind seama d.or. rinclrrilc coborau tot ma: mlrlt. cit.r'r. p. cA l\l ocLr\lDA ..r ncolare fi era consideral un iropil doiat.a dintre grafeme prin nerespectarea dimersiunii literclor fi a proporti. Fenom!. In con" lccnlti. ele determina lipsa cle cla ritate a textrilui 9i confuz.lc ledere Dsihologjcsi fiziologic.rir .i cejlalli c. O astfel de tulburare e:. iara.u cit se apropia mai mult rle parlea dreapti a paginii. ' A juriagL r€rfa . ('azudle dc copii intilniti clc noi cu astfel de trlburiri scsizau {. pistr. crrm sini cele ale deformdrjlor dc literc in citit sau a omisiunilor de propozirtj si de sinligme in .il se manifcstA prin inclinarea exagerati spre dreapta Itll sprc stinga. Neindeminarea acceniueazi deformirile si nu s.1. lrinderi incorecte de scris-citit sau cind apar rulele tulburAri la D lelni procesel{)r rr)gniti\l(. Eristau si sitrLalii cind srF prapunerca rin."i bastonas-"lor.risuhli comporti mai m lte dificultiti decit c€1c ale cititul j si se manifesu mai pregnani. cit si gra. airag dLlD. In asemcnea situalii. ftai clr seame atunci ciDd se lormoaze d..narc incit nu primesc imaginea l)"rceputi i. prea frec\. din pr.asta doredeste fi faptrrl cat inlclL'gerca este cleJicitari si ci nu se |rmdreste scmnilicatia contertului sa. mod normal.lor de scris. pril1 comlararea manifcstirilor specifice disg. detcrminati de mcningite sa a (l reglirilor emjsferei drcpt-. Iiind dezodonat. cLr atit irlimpina dificriltiili mai mari in citirea celor scrise. .cri:-. A.ea celor . Eristar si altc lenomene.I. sllcl de subiecli crecuti des n scris dc la dreapia spre stinga si pcrcep scrisul turect cu iiter'(lc vizute ca in oglindd. Fenom. sarirea Si suprapunerea rindlrrilor denoti.'nu] este imprcsioDantl dar cazulile nu rlrl.ra numai pe o po4iunc ca apoi sa le clcspartar.i ci}rll siraliul paginij cste liniat.manifcstii scrisul ca in oglindi in debilitatca fi('ntali gra|i si la copiii stingacj. dcseori.j it ce \' . ScrisflillLII ca in oglindd se realizearzi prjntr-o rotire a grafcmclor Si llk'fclor in ata iei incit se ajl]nee la o reflcciare inlersl a imaginii tt|pective pc creier. rrrm. particularititile limbii romaner dar si in altcle.r"ii. i: 9. ln ce priveste greselile cLcformi fi de propo4ie. d:n ielF nu. e.c.. cle fapt. chiar aiun. l1o iti recunostea scrisui clacd i se arita clLrpaun anlrmit timp si cu cit trec€a o pcrioadi mai l ngi.lipsa accstor si1. d. tulburArl spa&-temporale relativ a.raza intre'aga comple\itatc a tulblrrdritor limbajului scris-citit. dqrisul ser\. Auz ias .iul dc dific ltate mai mare sau mai mic in una sau in alta.rnct dc vedere psii. cauzatadc diferite . iar atunci ci11di sc atrigea atentia lirsa un spatiu craSerat intre ele.Tfncli!r1a gcneratd insi cr:a aceca ce.rmplele ce depisosc simplainsusire a dc. Den. Manifesdrile cvidclriiat3 mai slrs siit cclc mai caracteristice. clisiexlclll poate pamurge acelasi rind ori se sar':i unul salr mai muliej tirn si-li dca scama. 'tulblrrArile s. dar in scris sllpraprLnearindurile.icrului.entc.lirobabit cA sistemole cerebrale Iu o astfel dc organizare !i iuncli(. ceea ce determina o nerespectare a orizon talei rindullli. gralemele sint criccutate alungit il rll au inillimea nccesard pentru a putea fi pcrccp te u.rr sDecifici.iilite.. iar spatiul dinth rinduri mr este regolat. oP. cle1''j]le foartc {rljfjcile. SC&ISULSEllvIL Sr clTllt-Scnlstrr. prinderilor si carc. sul clevin€. ci. l'c dc alii parte.de"agreabil si ilizibil.lar totrrsi nu p. ieritlrl nu capiH unitate. Intcrcsant estc cA in scris.. ln general.ic.ua!ii. ccea ce duce la deformarca grafemelor si ta slaba dltarontierc. . Ac. Un disgrafic pus in sitllatia si-r: citeascd propriut scris nu se poate Ccscufta.

e lit. conflrndaEa literelor Fi a grafemelor cu altele.ti(. prinLr' all" B' I 'l' Lttr. d. dar $ in citirea cifrelo] si a r\(mnelor muzicale.ro .rditivi. plarul leri' 'du hr"t. pa .1ilorn. c:al: l:. probe de articulare ralidi' pr.1 nevoia de afirmare in plan social. aJ -pri[ntr.attr"i ni(i '. slsba i|lhiuiLi .e gene.r'\:r. interesul penlrL aclirilatP cipi ".tea gindirii fi capacitatea de inlelegere. .r l{1.a . Este sJficienl sd cil5m..Lrr'i s r"*:1ir. a:"e 'o.'st.er.':ar li. r\ialitrt: cofli...ral de nedervoltare a limbajului. luat in consideratia evoltlia erafica ii le\i'5 a r.-: ar rm"\ '.. ci numai unul 1 Ha a t t e v. starca dc obosealdfizici Si psjhici etc. ?ulburarile scris-citituird pot fi considerate ca deficicnle in dezroltarea anumitol facultdti specifice.ris.iz a]tl.rd si sc mai poati fa.. cu care se le asociem. le putem incadra intr-un sindrom Son..rhii fonematic joacA un rcl csenlial pentru citirea corectd.ale se impune sublinit rea c:l .i dislexie. ca . Din aceasti perspectil.arll'. "1 rr" rrrl.ot' ( 1" lnstru'r. 'nLUI i\"atF turu mi(. 'o r':.rare apar dificultiii de acest !on.r".l. :'1 1. cit ti in citit.ducatia 5i experienta in domeniul respectiv sint condilii care trcl)uie luatp in considcra!ie: b) perlormanl. Pe. omisiuni de cuvinte si propozilii.si gtafie sta capacitatea de analizi foncroati.iLii:rar. M .rtt-' e"u.ri'tici ILJLF. de an de instruire si-ri formcze schemcle mentale alc sc.. ai"e o/j. i planr:l Srrf.is-cititu1ui clup:i care urmeazd consoiidarea 1or progresi\'5. lir. atit Ia omul normal cit si la .lt ri stut iD{er..9i celc ce sint receptate pe cale ar.rl priimatui'i Dc piklA' Hirsch luirsidera c:l reTllltalcl€ olrli.r p..a..*. a(rLsltrc.odJ.l :cris.. nu sint oaracteristice disgralicilor si dislc]ricilor' l. ca ciiir.ilirea apare ca rezultat al coorclonirii corticale superioarL sj a sintez.: ia(ia sinultan si rlu pc litcre.e de vocabular.c i1 dpl'rmin.d o jr mdLar. E. in special. iar pe ds alti pafie. i d.disgrafici carc manifesti chiar inclinatii pcntru astfel de activitdii.l.\'. AcesiFa cint in lun.. op . reproducer'fr cle ritmuri video-auditive (Stambak)..Hed . Unele rezerve se impun 9i in folosirea tesk.birii.atia si"u.. ln aceasti ordine de idei. existe subiecti f6rn lulburrri ale limbaj lui scris-citit la .gihrra dintre lilerd si s net.lip d" o scrin dP ia'i. o..tnspnjiiul I it.aranctri 'brF :i-i a ut' in. cooiii LlorJii D .. Ed..c..s interriine reProdurerea ca {apl crnrpl€x d" 3rsliTii ii .I.i din sistemele de loxbire.a auzulili fonematic !i a analizei auditive ducr la :ormart a ariiculirii corecte. fleYibi. E. r '.r.ipsa unox asc menea prcrgresese poate datofa. Probabil ca slnt alte mecanisme care le expDca. se . pedagogici jn\o ar-.ale P . .ogapedia. . Cl " . 'a i cunsidnrn a t. jn limp cc in scr.rte.e.rnrlur.er. lFrJ 'a lip .ii orale sint agravate de asocicrea lor cu ceie sinlactice impreuni influentcaze neeativ perfeclionarc:i ".de o parte.i deprinderilor de cilit-scris. aprecierea mcmoriei vlzualc in redarea figurilor geometrice complicate (Goutte) sau in rleDistarea lomelor orientate diferit lBorel-Maisonny). vizualL si motri.ritit. starca de sindtate.i (le la o perjoaoa la alta. Lrnirea cuvintelor.i bioloqi(r. se af1.-n-ral. disocicrea iiterclor si a grafemclor ri altele.u . la m.atPgor.ii care sA finalizeze com nicarea.' nipol.e corect ]-. inlocuid.r vcrb?L. htegritater auz.a pr. s-. T. dar oricum r.rj ps. mutarea unor iitere sau grafeme in cuvint. !. tilbLrrril. se rafera Ia motivatip. i. Hvaite\.rbie. ce sint receptat. o ...'irrLl i rrlF dr ilt. ln dls leriie are 1oc o tulburare a citirii simrillane 9i succesive .L baza proce: 1ui cltirii. se impun cloui preciziri: a) slabclc pfiil peri manifestate in desen.Sirt usor dc recunoscut asemenea afectiuni dupil manifestarea unor tipuri cle grcieli speciJiceatit in sclis. tulhrrdrile fonetice ale vorbi."falografi'e r' r. ceea cc faciliteazi transpunerea.lnui cri\int si s. probe dc discriminare dreapta'stinga. infanlilisrrJl '. Dar tendinla manifesiaG in teoria contemporand de a le incadra in a a largd a imaturitAtii cerebrale nu are lLn suport faptic sau erperimental. func-tionalltatea normah a diferitelor organe in ansambhtl organismului. DaiFl' cle.ii kinestezicei . con$tiinciozitatea. sint dislexo.ridenF ci Ia baza formArii deprinderilor corccte de lerie .r l:mb.at 'a gdcedq.oare :JrLd r' r"J-d:r'i Irr.. R. acest ia lrrlnlrc altele. Datoriti acestora. conditie de l)azi.tlrl. a recepiiilor a diti-ie. Ca urmare.lor dc tipul desenerii omullri (Goodenough).huloqici . lUmir d. tr'.r.i imaginca clrvintului ca rezultat al cerrace Fcr irieractiurli jnaginilol optl. iar din a doua categorie.tilor rie.. a perturbirilor dint. 102 103 .ali. d' roAlir.arr.i rezeNe fali c{e aceste trAsdturi pentru ce ele nu slnt contlrmatc decit ocazional. schcmel. Analizind tulb rArile citirii si scrierii la copij.e legaiurile asoclati\. dc coriii frem.' rnasurare aproriinaiili ]a o caDli{icare a cat€gorli1o. M. pe intreaga drrrale a emiterii verbale Si nu numai pe anLrmite etapc ale vo. Moscova.Jein \.inlcza.Iru '.1 rl . nivelul volitional crcsrLrt etc. Critchley I are dreptate cind mairll. . intcgritat. \oli'd tlei..ltritea . -i.. in . ta copili cu intciect normal dezvoltai.-r:t. I .1 prccizeaz! ca1l. plltem fi sLrrirrinsi i Cr i tchle t.."i c I Ll:tAralic . ci t. iar in lipsa altor anomalii e\idente. a rcconoaitedi liteFi si a sunet lri coresplrnzitor. Lerina scoate in e. s. n)rii. pc cale \.ri' ri citil difcr.ol.'r)lilor nisculi la te nen fali (k' .t'lfurlam'nlal :hbJ J 7vrttare a memoriei aualitive etc..a. ir.

reprFzenlarea.r m.dublare" a formatillnilor nerloase.dreapte. Cu aceasta ocazie r-au urmdrit efectele lateralizdrii asupra tulburerilor limbajului ia nfilzici. [ issie Kor Aolt e funklii celo@ka.i"cralor).ateralizarea semnlfici predomlnarea un.. a ortografiei. faL. 1962.ir ctt|c. inlre cele dou. in tinrt.ufejsti. in sensrl . deoarecc iiecar. toldeauna. Cea mai inalti organizarc a accst i proces se pare c. dorFinanta. tiondrc.lraiizati.ii penrr L anuFlll oam"ri L' emi. in contjrluare.. Consideralii metadolagice in lpgdlurd ct fenaDren&l lal. cLin Dunct dc \...sieproblem.ial.i emis{cre cercbrale sau a alteia in efectuarea si rezoharca di lcrjielor act.p td t-l &|(Irti Lin. PUF. specificd pentru stingaci. a pr.rmpozitiei etc. se. . comportanentale.sim la om.'de .c. l. sporirea coeficientul i de stabilitate a organismulni si pcr f€clionarea irorfologici si stNcturala a determinat pmcesul de . in evidenti. frl din prima categorie.. h generat.l . ta care s-au efectua: irl('rvenlii chirurgicale in emisferul sting.p./oliaiilii ii injluerfu lti asutta dezxoltn' ii linlbajulvi. 1970.. a. Dar neurologii carc se r€feri liL ac(]:..ea fllnctiilor 9i proceselor psihice.clc iaptLrl . un interes dc.istenta unor vi. actcle atentiei. lateralizarea .. ce n.rsebit a suscitat rolul jrcat de dominariia cerel)rali la carc ne-am referit ca lactor etiologic in dcficien !el. fenomenelc rcspectivc !. Aia.ia Psihologie.e Lrn corespondent specific i. ln acest sens. deoaIece ele prezinti interls nu nlrmai lentru curloaiterea spccificititii evohliiei disgrafiei-dislc\iei. d l lor . iar din 252 care au suportat operatii la nivelul r'misfenLllri drept numai unul singur a prezentat asemenea tulbutriri afazice2. L.Criter. DupA cum se ttie. procesete afcctive sjnr iI)(1ii slab localizate 1. cirij. au fost efcctuate o serie de cerceLiri neurofiziologice Si psihologice ii s-au acumulat o scrie dc date cu caracter clinic care confimi ipoteza potrivit cereia cele doul emisfere cerebrale nu sint echivalente. sldLilFs(rdportur' de subordofrrp.drcapta. pe masura inaintirii in vi$td. pentru cA ace. conniinra dp s'ne sint frr.Lespreer. virsti crJnologic'i a.e (ie aclivltatc terapeuticd. determine o serie de dificultati r Luri a.r-\istii o firstii a cor-ficientuiui de inteligenta.ihi.mele aferente si efercnte Ia ficcare om.r t)lar psihologic si ed. psi.ulri . 1 co L n.dere funclional. :. o consideri striind d-. a proflhlllii ed caliorlal-terrprutic ti o ri$ti a comprehrl sill]:ii as:i cum. ii Analele tlni\. manipula--a o.l nej.i \. limbajul.. a mrlltipl. Paris. dominaria em:st-ri. Aceste fapte au fost deia confirmate in clinica nr. P e rfi el d.lstifical inir€aga pro]riematici $ o redLrcla scnsuri con1'entlonalestructrlral. In acelaFi timp. in . iar operatiile mentale (dc anatizd si sinte.ar.Lro. fie in cealaiti ...oloeij. Moscora Izd MGU. a .. pmiqFtr r'..r graiiei si ak'leriicl. * 4 In rcglar.i"r cealalra subordonarA.iD! o serie cie caracterislici cLr implicatii complere in producerea tr-11bltft'trjlo.rcaln. pcdagrigii si log. Langoge el mEcatuis. clr se releri ia rcrluoaste. perc"p1. A . Pornind de la analiza criteriilor statistice care reliefeazd un numar mai mare al dreptacilor in raport clr stingacii si a celor onto_ genetice ce releva evolutia .i un disgrafic sau disle\ic poate comite greteli grosl lane intr{ zi sau idtr{ icd. R . ope}lllllr mororii (locomoti'1. Evolutia filogcnctici a sistemului nerfos. pard dimimat€. Chi.st.lntre cale Critchle'r-.tl'll. a citirii.fera e"i.Lrofiziologi. se rcalizeazd ca inte!tnrc'. Penficid ce sint ediJicatoare pentru faptelo semnalate mai sus. M . h llmp ce peFIrL alLii.mare.i o g. senzorial $i molor. 97.1 lr'Tiirni iocalizate in emjsferul drept sau sting." i fun. 1963. ta stingaci si rtlngi la dreptaci.i d..ons'derdr.jc a gindl.e. fie intr-o emisferd.imbajul.Jpczii au ajunr Il corclozia ce sc p. 9i a celor c1escriscilii.dezvoltarea ii stabilizarea lateratitAiii.lj: puInmic localizate..rti(5 Sradul de ldrpr-i. W . rit-lur f In. in spacial. tii nu n.leialcare pentru analir.. Robe r t s.iul dupa care se stabilizeazd emisfera {rrnlnanti este in functie de organizarca functionalil a retaiiei dintre tlrl.ersitilii Eu. l.e.nlrlrl etc) peiceplia vizuala.ni.. ce ir illiele. v er z a E.F pol ri .d n. Faptcle manifcslatc i) plan psihocouportamental nu sint luate in anaiize cL1destuli strin genii:i ru sint or. 75_78. Ca u.ll a supus interventiei chir-urgicale un numir mare de bolna!.ri a organiTirii ner. m(. Din totalul de 175 bolnavi dreptaci. ir analiza tulburirilor limbajului.orp. cte e:(emplu. au aperut tulburiri de tlp afazic la 121. se I'txr\t. p_ 104 105 .r pot fi plrse.f:z:.iJda simetr:ei lor mnrfolugi.nes ceftbrdur. lateraiizarea poate Ii consideratd ca o caracteristi.ea cLtlintului. nL crnic Iar^rali/ara. se poate afirma ci pentru constituirea structurilor limbaiului oral si scris dominanla emisfeNlui sttng este mai importanta ii oportund. de limbaj fi pc. lnir'-ur1slltdilr efcctuat dL'DoiI am surpr.tun^rii . clar ii pentrri diagnoza ii terapia rf cuperatorlc logopedict.iSclronell exagereazi cin.elatc cu e!o1i11:apslllici generalil a subi€ctulLrl. l.i . n este decit o . p.r toate acestea.ahr l-orbi despre o lirsli a scrierii.tia ilgusteazi in mo.l.rarc lc mentio. i. ca functie putemic lat.l tlnp ce altele sint slab lateralizate.orbc:te . ltllrtrici. d d:f. .ese.5 esle jn\ersd.am.urochirurgicald.cu toate componentele sate dc odin ideati\. Este suficient se amintim aici constatirilc lui W.

iar pe-de alte parte' tulsl sint-mat des asociate cu stingicia Pc aceeaii tinrl a" -"i]"*"="t" ii-t. . itt"r a obscr. ta stingaci.. p" .. c it rl.rl rin6.drp-i :nfrg:... Stingdcia.lentificat.u r egic ' s -a u i r"t. creion. r' ' r.l influenla lateralitntji asupradinam:cii atare.l. S.probe p. l'Lial r' d p e tc (Jli.ri intii considerdm ci cercetarea trebuie desfdsurate in dou.er\alii. rarl. compunere libere. Lrl r: ld DroDFle m"i(ior.rn.probe motorii..ar .r.l drFpi. am sttlbilit-o in lunctic de valorile De care ie '.ulare. 183-19i Joum.opiii in sfera comportamentul i verbal' 1Leuna y.:n vr"mn c' la un ]ut.". de ' fb )r' r3 F p e u n n L ma r m a rF l ' opi : r' ' I I I I i i f * nj :ii.adrrl prim. d'.o-1i..1" 'n aparil'a si d'z ortarea """'il."i"gr' " 'i logoped'" p'nrm LlP/\ulLa'ea d'fF'le De 'ar" l" d" tarca PvenJualelor inrafarea .n.i . subsiituliilor. (:r -nn..rrc . p.eLarea ".rLbJr.rle lr.rii randrm..i I LLlbur"rjJordp Limb} d\o."l*-..-i md: r'rvclatori sint: viteza de reaclie. . de . pe d.r'. a b.:are.irea la punct fix. -4?hdsio.u i. llz ale . I{.rarilor membrelni inrerii'irf(.r lgs ar t ogr 4phie. raporrul dinrr..rr'. L. ca atare. A.r:lor d.""i.fJ. oP.ri program.rr"-a"..".LrAm.s. b) . m.iJ'i i . : : ara tu l b J rart oe r' " rotr" ' " r siinsa. . u r.. in v"d"rea depisiarii t. cum sint trr'frr.o. d. .".Lrr.. :) rllmul (latenlele reactiilor motorii.i oral. foarjece.. dubldrilor.. 'ringa" la 320/0 d nrmar nb se rrd ri ile nod\ lr e.r L:prllri olflix :u. p. din 50 dP 'azuri dc rupi.: elc daLesLrpli.ri privin... numdrare (pentru investigarea limbajului oiat) ll scriere dupe dictare. DrFzinla r'r nunaj o imDurian\a rPorplic. psyhiat..1 r0 ' 0r b ' F c l j r" .rDUnzrror dp reedL. lhl'lllr.. Rober t s dotnai F.r tl||l. .i eLap.:.' semnificative 9i datele unor auto de prestigiu sint L || Beckev. lhrolti si depisteze lracventa si natura tulburirilor Iimbajului oral tl r. inve$iunilor. T. ta:denritcare. ll' lD L a P f € s s e N l i d i ^ r r l e Cl.'1"520dreprr" ti' i "'.d cti. a corpriui.sarca degctelor celor doui miini. opc:'d1io " . naratiune).iii"". 'ormdri "i ar'fma]i .ri 'i c.rarca acJir6!ii mono.c ns r r 'i .dp pilda.ta s. probd di.ii: () . i .n a'ari dp dis rlii :i ob..irca .or.-i' i...\r1r-a ipnompnului"rin i.:. '. W. ll rrtru cer.rrl carc ni se par semnilicati\. flroff"-"'".gd('ei in coo"donafe:r m.nripr.'i"ru . ln Flapa a doua. copiere (pentru investigurca limbajului scris).ea ]ateratitdtii oclltare: Dri\..n sinBJr o. .ai Jir e . -' '.vi.probe motorii.i" torLr' ii'"r' p'1"""".cercctindun lot de 316 copii uormeir' liL . tonr 711. a i . verbale (orali Fi scrjse) in co.d r J ' nb' de\ r r ia .t crep.fil mai cu seamain copil:ir't" Ce ordin functional care pot condrrce. Printre acestea.€.o parle.":p'". rr L Fm"i s i r L nF" ^Lc ' r \ r llr Dl s lex ie.Srilor.r. i..i ld drel]ra i...ar.i .. :l limbaj rlu:.i."rr"t a. tr' bJiarr' il Lrma invete sA scrie cu mina stinga 'I Sc rctr. incnrei .e pentru cercetarea logopedici.duita i" ai"f*'"tio"ittali limhajLrlri 'ir' .':di.. n. rorecrdrFsdu iontx nsare.. gasirea proc"^i d'r'l"r d:rg .tru ?rr. aoi.a.rl"i problemo a lo'cliz'rilor' 'i ii 'r1a rrrs ""-..hj prinlr-Ln rub. i. .\ ri.: "-il. pc de o parte..ris Ia sr:nga. betaia din palme.r mirnilor in rala.i ri.eniie td.'i anr . lir'1.d" alrd.af"i"..dereeldri de dife l'miaj"l.ii'"h. lovirea mingii cu pir lrrrLrl.ii.[J:. inrrmp'nd.minge. rl$linate dezveluirii semnelor stingaciei mascate (ascunse). . \'orbirc reproduse.etp rll ..'r de e\.eionului peste o lirie verticald.Ilirrca unor operatii obiectuale (apucarea si manipularea unor obitr.are. suprapunerea de la distan€ a ci.iG ail .rulie djn parlpa srinr. im lnlrLdat la administraFa unor probe logoDedicF obi)nuite: "itjr"lr r|rpi imagini. :po\rdzetedF roL arllr \i pasi! in efectuarea operatiilor." ad.Jr' gfdl a inregistrcazaun procent clo 22'50i.a .. 19.bire liberd (retltare.esilatPa ii"a. ".eia': tinr" i ue rr' 'a ipJt / I r' iP' L' nrr(:rcari ir ' a s aI .rrpd lrtcralitate (respecti! a emisferului dominant) si una de baze. l-arii sai "rrnCa'i cu l"iJri in '-'n fcrr. 1965. ' jd i . . . contopirjlor. comparariv cu.. cutit etc).t:ei " ' rnL lccit la drePtaci. idr pF dF alra parr-.ipul omisiunilor.l'srdri'ts:i ."..t "p"r"_ l.abitira ' " src l u r' ra ri l ' .l . E . i.i j preatabild. serirea corzii. nr' r& 19'l?.:a"*" mar acre'\ate mud" ga'irii celor di.reAldi. \.ramom.. prccum si frecvenla lbr).l. " i orrrrrP ra e\rsr d.i""..dt. intensitatea sau forla leactiei.". pe bazd de control monocrjlar si altele. in !.ne.t r it dF ' i t 6 .rltl(rt si unele probe speciale. (la indicatori ai dinamicii limbajutui orat ne-am oprit la : 1) coml)lectitudinea gi corectitudinea pronuntiei cuvintelor (urmdrindu-se 'rk'celarea erorilor strecifice...i ' ' ri s u l u : . . citirea unui text. strdicd. cit .lLr. o r.i) probe p€ntru stabilir. in patients tit'h nissitd '. li rt " .l 'rro-n'Fii. cele mai edificahnr(' ni se par umdtoarele: a) .siritura intr-un picior. implrn-... risuf.. intervalele dintre'sunete si cu- 106 107 . Studiul nostrr a vizat o serje de aspecte de ordin gelt.rLificJltali m3i rnari i1 a 'n'tra 'a {rr.'na 'c.ntdr'i' "pr:Ji' rl ipul' zPr cJ mdi lr'' \ " I :'"r alii.i..l. pe op o porr.i" . constind din erer. Subiranasi colab (19t2).p \ir.limhi.d drpdprS D:nlr 'n'lcalo-ii lx . H w s i F. atil pcnlrJ dpp.rri. nf.rn n"mai mai mare c1eundc cerebrale anormale stingaci decit 1a dreptaci ' f. pre(l/iJ :i adec!area min.in ' compli.

i"i mai pulir.en.Latp \ling.i' itrt"^ .d'istalizarea $i consolidarea progresiDalc. In acestc cazuri.i""n d dc dreapra UllPrior.ra in .1.lupi sioe in sfera recepliei o do.rlc \i o ronpxiunilord. iaji" .denl."1 "".nin rJlburari ale organiTarii sp?1idl' =: ". stingecia la copii rcPrezinti o faz-dtranzitoric. crpacitate de dccodare) ln dqsf.t sint lct" .r.Lr 1u|ruri si irsrrumenLp 'dre rrthm) fol"sirca prcfern\iale a miinii drept".riil'" dts rP. rm + :tiP.rdlii n\rrlrmertal.opilLrlui oc srmpla manipulare a L'biF'telordin i.m.. Cd urmdrc.)lidirii raporturilor adecvate de subordonarc d.p f.rrlui clr. pe misr'lra stabiiirii si con_ s. disleaiei N..emisferul dropr. Pe linga maturizar{ra natuali :r mecanismelor nen'oase.Llm.. i..-..desln:iurcrea treptatai a procesltl'LLi Jormare a mi. mai putin supusaanumrr^r iur e..A pina Ia \rr-la dc 5-fi a ri par \a Dredorninc t r'j !l. "i dc mJncA . care.i.3 mdj. in\c'tiSaliei se impure lrarca in con'i'l"r"t' l' PIaii . r" n. Da'torita anlrmitor partlinteracliunii dintrc zonele corticale. a cmisf.'lc nom se nFrlLrrLa . lrr p. i-''ii"t. Limbsjului. Io bazo stlngdriei slorr ri c.calitateareceptiei lolrlm. 1n ccea ce priveite cauzele de odin patologic.opilariei m:ci.r ' . acccntLrl irrtor)a!ia)..ani' i.. Pro'e'ul d' or. "iit"t"rn .slerul sting. Ed Did si Ped.na:nririi semr''l A-ttel. care sc rcduce trcptat.ia . Lrlt"i'or raportul se inversea?ain mod 'o''tant fapt ? Desigur. 'i stinga la rrr:r'l d" dreaptd'i '"r' .ti'8a.*ll rare d acF.r^r.a t' lbLrrarilpd' urgan ar' -n dJ.ontrolata dn aduli s.rroli. ia tnojoritatea oamenilor. patologic. reline emislcrului drept.te"i i co implrne nar'! 'im icbnme erie.. acestea pot fi mulliple: haumatisme cerebra:le.torul principdl al alenLriirii-: 't.mpensatorie ii deci stingicia devine statomice. potrivit datelor citoarhitectonice..r"rrl "ir.co.[m am aritat mai sus.nsacjei.lr r..Aceasla atrage.a ld mar.'"i) Matur'7area ln mai. in'' cnpilul '"'ii.' lntegrative din cele doua emisferc. frr!: 'aLr huni. duce trcptat "irl"it._ . Ia '\rlariteti aie organizdrii unii indivizi rolul integrator. ln acest caz. motricititii si limbajullii).e. Dp acacr.t" 1a moclifjcarea raporturilor de clominanl'' .r.Flor Ll I emi. ochiLrl zonFlor oe ro"pl r' u rL (adi.3) .ntre mecanismel.1.. tn slirrif.i slinrjr.. Healizarca lui presupune participarca unor zone specrale d( (orterului cerebral.cp\ia lil.'.rFi . se crceazaco'1diriil' Irr'fsare de rcstrlrcturare a raporturilor f nctionate dinhe mecatrlnmcle cerebrale pe baza principiului dominatiei emisferului stinS :l) .. de muncd si de comunicdl P' ' it'i""tu"tn.rrzp mai prolt14d". jar pfin lrp'd. La copiii stingaci investigali de noi. nL". Bucuresti.it. oa. u ( ara.dc itirea' 'p in fam'lip {pdr:nli. p rtem prF''punc .":. "^i-i"*f .hce ma rcpede dF it al . da. -i r(ricitate mccanismele din emisferd sting. Pentru organizarea optimi a acestui proces se impune decelarea rlln timp lanomenului stingdcici fi elucidarea prealabili . le accea noi ne vom limita ia analiza citona mai semnificative : 1) maturizatea pragresiDd si inegatd a diJeritelar zone cortic. stingdcia se perna|entjzeaza.inJectii sau into\icalii. genereazi conllicte de dominantd r' de 2) . diminuar.j salr pir rorul'lrlri se poaree\pfima in pfefer. ln conditii normale de dezvoltare.i cu\jnlului.pntrdL 'i r"lati' b:n' d l:rnir 'L ' . avem. 1.i)."."" i"'..f.i Drnzaror.. limbajul este o functie esenlialmente laternll/ate.torr ... re:rpre a ldrFraliririi calJrilor de slirgl' rc pL mat " ' -. pe plan ^'mpurtampnt-l' .tt' tn'(Iin stl'uctursl-cangenit1l si.a cauzelor reale care stalr la baza fiecirui caz in 108 109 ... a siinga"iei. fiind toL mai m.i"c n Ji r.mcnli'naL totdFaunt aso'iale: pl' l)ol jc lat"ralizare n.de a lact trelule clutag explaatia acestui cu mai multe catze. in 1'ulbrlrefile I Toncescu. atenLrareaei este conditionati ii de pro( csul invdtirii (in sJera perceptiei. r8crii s. Dar. exjsti o noue conditie care favorizeazd instalarea..i .FnlLrlLri in \iI.ot care. Si numai pe m.o-.intetich ii integratile mai inalti. p 45-16' litubajului li lt$voit si treaci de la simplc actilrni de joacl la efectuarea unor ||Dr. D'rpi .l oil"r. s. in rcalizarea limbajului si sist€'mLrl i mi$cdrilor voluntare. Unii autori considere ci dezvoltarea limbajlllui !r fi fa.pp{ie ln cadrul 'elor dorS emi'"ere ciP 'ate iri.pc'sI sc reduce.rii vorbirii. si anume: I)'l' --i (iislrihLriica calLrrilor dc lalerdlilatc drpapt.. der€gleri melabolice etc. dominanta emisfeNlui drept apare ca modalitate {r.arp a(FsleasP 'rrd'L'rrrFaza prinrr" '.'1iti""-. Aceasta poate fi o tr2isiturd transmisibild ercditar.i.ta ': iind inL.90/0aveau rr. propo4ia stingacilor inrr. ti . cum strrrcI rlle limbajdui oral se consolideazi abia in jurlrl virstei cLe6 ani' lnr ale celui scris incep a se constitui abia Ia virsta de 6 ani (dupi l|lirarea in scoau). 1967.nrn penrr'r mrna.tFndinla de . Dtpi r.lt:. nlrmai 6. N.i Iimp.rd frte tranzitorie.cdrilar instrumenitle.d pro. 'n.iologio 'lisgrafiei. i' m.t"r =" aiunsF la "culaborari inrcfFm srFri"( ' .tegi.urare.tc. care alectcazi intr-o mhsurl mai mare emisferul sting.rer..elor s':nbici.(corectiturlLrrr ' \i rjnte.rjs. in \f'ra motorie riinJ 'i -d. se dispun in emisferul sting.pe cit posibil mai €\actA .romenul ."" p.lin urma s.lr . mai iniri 'e d" \rraluril' \uperfi'iale I "i II ale scoaiei l' |oltb:i se inlpATca. rioada .sLrrr dpz indcosebia insu-irii scri'rl ri.i a" t"n. i "m.

Iie prin jnlersarca literelo. Cel mai fecvent apar tulbure le limbajulrii lavo Ate de sting:l cie. s*2.-i.' se adaugd o alta serie. in general.t-gt.. fAI5 a permite acestuia o perioada dc adaptarpin dmp.P L F . Spfjnger . in primul rind. I ir (urc lire de mud. 1064.. ln sfera lirnbajului scris. sr. ri substituirile.i nator. Fr. . .omi\iLrn:le 'ub't 1ur.it. indeos"b:. plan :ntern. nr. Trejsiamc annie. :r copilutui stingaci de a folosi dreapta.citjtului in oglindd ni care se poate datora lipsei de afimare a dominantei unei e"nisfcre cerebrale determind ut1 grafism.. A. 1 9 r j 2 : Launa y. procentul cazlrrilor de disgrafii (disortogra{ii) san . .. Mai cu seame atunci cind bilbiiala este provocati.de l. L. r&utariiati dimen)ionale literFloret( dF labite ale unghiLrlui inciinalie in succetiuned dc_vier.irt ca bi si tricon\onan[jce.tit d@s Io xic sociale e. 9i dreapta.. 1962.mai alcs la grup. din partea in\'aletorilor pentrlr copiii stingaci Tn prim.lu u unur erori lipic.ii {lr a. P A R I S . sF impLnF ' '" isitatea depistidi $i luarii lor in evidenld. 1u1LI G .rri'teil'r A. (.. | .le erori de scrlerc este semnificativ mai marc decit la clroDta.. estc necesard aptlcarea. Unii autori sint de pircre cd ceea ce conteazi iD prjmd rind nu estc stingdcia propriu zisi. cel mai frecvent se extind asupra sunetelor diftongilor ii triftongilor (. Dg s ler ie dy s ar t hogr apt ie. M.oo' "a. . Asadar.hcqu.1. Collection . iDdi. Totuli.-:.. a unor probe spcciale de genul celor indicate de noi pentrlr a determina gradul de extensiune a stingdciei ti a dezvdlui semnel: ascunse.esse Madicale". fie prin menlinerca lor obiqnuitd. ton .. se creeaze o situalic conllictuale lntre cele doue verigi executive : stingi.A{tion Sociale.lu langase i. L a P. h-P.n'd la inrrdr.iniii $i ctt copiii insisi.ui.ic)te e\pre'ia in aparit:a la 'lin€acii Ir. ot ian .tl (are ir\a!5 si scriP cu rnirr' 3l. m-n'. tI]. R .Ior.i'rterpo/iliile ii ruTiLrnil.Cel mai lrecvent. in acoald. atrrnci am putea afirma cA frecventa cea mai male o inregistreaza in crvintcle polisilabice care corllin grlrprtd cr)mpacte cle cons')an( si locale. 4 .are din sunelel. (\i corFspLrnzalof dintr-Lln cuvint. Elc apar intr-.u riLe). '. Po int de x ue s r r I a dt ls i. t-2.. Ar n.Misopi . rv ? . In acest scop. les Lllr s lex iques.pr€zinte aiern. pot afp(1aori. (marimea lit'ere.Verlag. . (i1lo.r. Wien 1959.'ntopirile) dp cu\'inte lrLFrerFl Omisiunil.. i I| aceste erori de o. Ler bLc h L l e r S t i n t n r Sprachlreikun(le. ln sfir. fiind introdusA oblgatia de a scrie cu mina drcapt.s ttotbles . teralitatea (de stinga) poate constitui un lactor frenator in dezvol tarea psiho-motorie SeneraH a copilului $i maj cu seamA in elabo rarea ii Junclionarea eJicienta a strllcturiior limbajului. F. Luchsing er.ici int15. care in caz l dat este preferenliald. situatia se. 'a .trebuie subtiniat laptul ce.ril' {.lntrucit..'n'nLF alp .ttm 'tt Li rindul lor. hcr. 1r. ld. fiind in mod firesc. Cl. t?d. asLrpra ptc). . lontliale. Editions Privat...rl dP organizdre. dar se scric dc la drcapta la stinga.r propo4i' r'semnatd. atit in sJera recepliei... de pjlda i mn. putind fi intilnite in oricare cuvint. . noi am intilnit urmAtoarele : (?e. La stingaci.il. I S chillcr.. Bibliol. Astfel. 1967. J. schemele operalionale ale miinii stingi. o p. L o r iat Lu. urmeazd elaborarea lrnui prcgram adecvat dr inveFre si ledresare..at de solicitarea insistent. intr-o proporlie semnlficafive Ca Nletatezekr apar. in afari de disculiile cu pi. DacA ar fi totuii sd le ddm o anumita ierarhizare' in functje de ponderea pe care o au in diferite familii de crivinte. K o. in fLlnctie de rezlrltatele acestei iD_ lestigatii diagnostice.o.u"e"iunii iitcrelor in cuvinie' dublari intervalele dinlre elc). poseda un prag mai scaz t de rcachlalizarc (decla4are) 9i o intensitate mai ridicatd (clile de hansmisie ii legatur. l rind.lbforma dislaliilor 9i. LL.tlin(la si invere"eri alo . In legeiurd cu aceasta. c it I S imon. . Bilbiiala enpxime cel mai bine caracterul tranzitoriu al stingdcjei. a schemelor miicirjlor gmfice pentrlr mina dreapte. contopirile au un procent mai mic decit celelalte categorii de erori mentionate mai sus.: dFformari ale literFlur' scris '' irl n". Odatd cu consolidarea dominanlei emislerului sting sj trecerea copilului de la manifestirile evidente ale stingaciei ia folo' sirea miinii drepte s€ deschid poEibi[te{ sporite d€ amcliorarr si corectare a bilbiielii.eazi o seama dc dificLllteti in Jormarea structurii limbajului scris. 110 . in : . ele nu au un caracter exclusi\'.imentalel. r i€. ci lat€ra1izarca delectuoasA ce sc manifesta printr-o latcralizarc incruciqate sau care nu este bine fixa16 r. Fenomenul i:i 1 Ficho!. ehe-gc sau gt. .a in )coali (ir cld\d l). relativ slab consolidata. a elemFntplor umtr.din periferic. J=r.menea." lindle (lerminatiilor). a sigmatismelor si rota cismelor. a|a dupd cum alr stabiiit cerceterile erpe... Orton este d€ perere ce chiar scrisul in oglindi ce apare in rirma . Lc s c a h i c f s d e l e r l a n c c inadapt6e. acestea tuineaze procesul de elaborare -betetorite() . Apoi. ? 3. Cohors.'idual. coirstatim ce stingncia gene. n r. executil. rg. integrate la nivelul emisferului drept. 1 (octobfe). de ase. cit si in cea a eiecr'ljct lt1 1. Acestea reclamd o preocupare special. snbstituidle pot fi de cele mai variate tipuri. Fea'i viroLa2. si de conflictul cr. mascate ale ei. I t ' . printrc altele. Lenlqt dlslexaqt.

Ei trebuie inci de la inceput d(.cle mcriti o atentic sr. Dupa cum s-a vnzut. este necesar. dimpotrivi.ri snl c.. in felul acesta. Acest lapt este justificat.it se . lrt.t'. care prr'/i.. Trebuie avut in vedere cd mutte din tulburirile limbajului apar la stingaci odatd cu int. in unelc forme dizartrice etc.. Organizarea pe toate planu lc a activitritii de in\.iderabild a procesului dc eiaborare a deprinde i scrisulr. si in deficientele grave Fl(. se impune o atentie cu lotul speciau. 18).re.r) mr-rtarea integrala a preferini€i manuale.rizar.nditia fundamentali penhu asimilarea corcspunzAtoarc a actrllri scrierii si pentru consolidarea stNcturilor interne ale limbajrlui.).L"a3-rr* Jtl**w Ltilui. Aceasta nu face dc.|. daca avem in vedere ce agra{ja si alexia nu sint tulburdri. seNatiile noastre arati ci tr€cerea acestor copii clc Ia scrierea. ln situatii mai grave. ^ri Qp . in gneral.La cot)l crl o stingecie uSoari { de natud tranzitorie.teciul i (fig.lect normal dezvoltat. FalA de acegti copii. ci Si la serioasc raminerl in urmd la invdtiturd. a inle1at si scrie cu mina dreaptd.igl aurjliarc. t .orbire. ca verigi executive dominanlc.n o serie de obstacole care ar putea dlrce n numai la tulburiri ale comportamentului.. mina drcapti Ia sc erea cu mina stingi duce la o optimizarc c.^. dar $i tulbureri alc comportamentului. nu este recomandabile insisteni:1 rl. mina stingi si piciolttl sting urmind sd treacd pe pozilie cle vc.ri. Dar.n -4 z@' LLl ri i r i t Y i rs Ll de l 2 ari . S .arr 1i .ilor de limbaj.rl lulbur::ri severe de \. in general.prl . i i s. reprezinti cc.*Ll. trebuie neaperat suplrli unui tratanr( l l.1. copilul sd Jie ajutat sA se foioseasci (1.+l 4&+'.^Au-".rrfazice.. prinii sd scrie cu mina dreaptd.fiu. indati ce ele se manifestd. mina dreaptd ii de picioNl drcpt. Copjii cu o stingecie foarte accentuate.iiafc si transfer de dominante.iiri voluntare: de Ia simplele mi$cdri gestuale si iDdica toarc pini la compiexcle operatii instrumentale). pentru ca proeresul se n fi.'<rn tP-Utu otd'u* el t/.. Dar ele sint calacterjstice in snldroalitr'.) | .lA W ftUtuI&furQ/* *uar. corcctarea tulburi. noi am analizat tulburirjle specifice diserafiei si disleniei d n mai in treacit am pomenit de cele de tip agrafic sau aleric.i crcarea la copil a unei stiri negativiste fald de actul vorbirii. se inUtu.(motricitAtii).il*h/ "t 4)"*. 17.'.. In primul rind. * n "a*t-butu win* ilu * Lu-. pentru a nu permite Jixarea ti consolidarca lor . este corl traindicati sclierea cu mina stinge.' compticalii slrpllmentare si sd agraleze tulburArile limbajului.1. . (li. desfdqurarea ci pe baza uror eyercitii sistematice si complete (cuprinzind intreaga gamd a tiplr rilor de mis. care predomine. In cazul lor.cifi lor gra{ice $i a modelelor lor interne este necesar sd se asigure. De asemenea.. de la stinga la dreaptrl Aceasta presupune ca nu Nmai la lecliile de invetare a scrisului.. de sine stitAtoare.izij tr I I . di n !. acest conflict poate genera nu numai t lbudri ale limbajulrii. n Jg*ett-"***-""p'^ A. Fi solicitarea insistenta irl a folosi dreapta.' al a ai l i i i nri ttz 113 . Aceasta sc datoreste conJlictului ce se creeaze intrc stingecie. la indi\.r0 U*g-"41L lJt . (i in toate celelalte activititi. stinjenjt ii si se asigure o consolidare deplini a schemelor mi.area lor in $coali. at 3 l nrni dc i(n. slrbodonate.rgopedic calificat.i lhti. tw^h .e- 'l'il^* .

lJ "i dicipxi". "e manjl'"i.JIU tn U/ in .". E.ciale in tulburdrilc patologicc . p . ^Lr complexi neurologicA.. 1 . zerve cu privire la unii reprezen1"111i lFori.eselor senzorialeaudiljve.i cele primite pe catp \erbrld in ll...n acest ultim oun't dF \ederF.i. !a baza pro. adp..on.a .. M. Asadar. C d i i e d e . v rrpr.rmal.. unei instructii normale. vin . acestea le vom analiza cind r.riit. Daca orbirea ecte "ur\cr'LJ ..celagi .' " l l l l nsl ti mp.rri""... inloma!ia primlti. asociate cu alte der. 1956 (lra'l) B1rtr_ .a Iui J. 1.z"ntar.rt.". a. relri.j da \ relrn defi^il npurologic sau irlele. . mar e\ tinse fi mai complexe.titlLini la def:cientii de intelect.l tu..c.. majoriratpa manile.. !ig lS.epl.L...t.i si alex_iei t \cdore tormat. pe tr. b hi(!.rvA o adopr..ilitului !i dereplarile C prul. . DacA am manifestat seriose r:.ilor !i repre/enu-rilor evidenl intrP \olLrmul rrrror' nev:rzitori poi determina u. olfactjre. '!' sliinte Dedasoeice a RSf S R. Auzias..le vizuale se llerg sau dispar cu timpJl permanenteasupra pcrcPo[er lorrF mcnt:n si e\ercil. Editrra Dida. roaierea obiectului rrLl .fe\tatii dp ur. fec'tiuni specific a$afiei-alexiei. ai carp afirmii eristenta L-oc rplatii i rulJrF ..lear.ienla surrenite."t" )r intFsrilare a aralizatoriior' ln lipsa \azLlu: mai ilm. di.ric ca f3ctor hotariror in (omp' lsarFa lcrF . din pLn. cA sint rnult mai profundc.lerc stabd /'rblioPi.":.uno."'. I r. in planut psihooomportamental. Jf. este inflLrenlaLide reprezenttrile \i/uale la nevlzAtorji cLr defi. lip disgralic I | .de inloruTe vizuale(Lr o 1-rma de alerenlaliemai elv'renra' ''l'" la a"ifta p.rr.icn sj auditivri.rarc.pF |-P de alra pdrlF. p.a mar . cu dereglAri nFUrologi.. .rjlF scris-. ii"t"n.Jxflv I n slrctrlct L DISLExIEI-Dlsc q AFltl LA rrEFlcIENTIl .i U .. asemSnitubre.. / d. nPvazaroriicons^nital imaginile menralo "F roa* at .:Yfl . "lI4S\inr.cman.pa.r..e ii p'iroloSice.Jlrati p-ntru <crisulior ilizibil sau prFa tF-r I a.u-"i i" a e\plorarrr ""au"" lil-kineslezjca penlrLr cri Frista tendinla.'...tici ti Pedagocici' 1981' pg.rp d/. .i \ubie i .m "tr.uJl.ziA.2 1 5.ri.Iapt carp cletcrmrndoJna' I r'rapidJ dezroltarea ima€irilor desprerealitatFainconluratorrPjod'' pe(eplia 1ac1:l-kinectFzi'a lui" ="rriri".l'rri slinjcne.(j 4P cuD retarritori infl 'cr.i.26 rAj u riague. rrn. De"i do'ninanln.rura a Lr. del:. festdri tipice. 714 ll5 .rjr vroene CARL clrESC SI scRlu IN BBcILLL rpLlmltfirpa pcrceplie \:zuale ld ambliop: 'i Iipsa ilfurma{..aglrpr. de Ajur. a invhta scris-cititul.-. gl6ri sau care apar pe fonclul un.:F1lc generale o eL:olo.orDupA cum vom vedea in continuare.i nFUrologice. pule jr t r ecr l de! ine un. din punct de vedere jntelectual.. ta la inv"stigareasa pe cale virrala ci sr pe c'd .i'a Ac'st dF'al:U arP cale dtrnina . cale taclrl-krncs[.rrr "rbi dcspro dFijcicnlplc rF.. r I in leziunile encelalului.r Lrni\o. tl"rr normal. r a.i laboratorii nu este intemeiatd. caractcristi"ileper. acFiasirez.i in P ocesul nu''cit. :)gr'l J fia si dlexi" ie cunccpem. la nevazeto i care scriu in braiile... formarFa i aclLr slizar ea r epr eTenl'r r lor ' c: r 'naLnl (a . in coucliliit.j a.rr dar iiriia":" repr. .toarc (u (elp desrri'e Ia 'opil rl 'r inectfi".r1. ca si ia N... pe cale serzoriala: prin care se cunoa'le latura a fFnomenelor." " r" L" per.\azsluri Lr ror $n rol lundamenralrn lormarea repcczentArilor a orga_rzarrr ale obiectelor )i lcnomenclor' A\tlel' p2r(^PIta ra imapini unilare s^ ins.. pentru cd limiteazi fenimenut la r srngure cate€orie de deficienli_ .r vorba de copii normali. uw.irilo scris.a m p e tu so r e a o r b i ti i 1 tu Moscova' Dl AcaC xitdtii cle cunodtterc . . Srrstalive ta'Irra hhr\t. D e n n er. modologic:1.. inaintarea normala a scolarirdri: .apacrrar^. o influenla matc prin analizatorii ramasi sanelosi. car!..y in lnDa d. Etlucareo capiitor cu xe.pr or Pq annl.. I l .."f -"iiif"t rii. irr calitatFaacc'tora depitdF de e\perienla-de \ral€ (a ti de moLlLrl organirare a inlregrr srru'rorr de h.. ltF.li man."i ."r"r i"""-".n(lkapalul. A structurah si fun4ionali.'ili*i.. ca ta n.".. ncgatjr rellcLlarFa ltr !r -rormi lr inconjdrat^dr' . ei fala d-c negar"r oricirui deficit neurologic sau intetectuat in aiseiajielaistexiel D..Un copil este disgrafic atunci cind calitatca scrisulld siu cste deficitari IerA ca aceasie iacune. or os il" .i-i..raritur . J . tulbu. il-il.i rFalitir(ii Fii. determir).c. .ri.tinlFIe abstracl-generalizafoare p r o ce su l a cti l Zenlolz./.e jnire tulbJr.1 decalaj -o. cu cbiar ni in ambriopie. NL. v.ri Doa::t ti F\plical.n.rle.

i.lrl de stimulati ii motivate. l ti : : Dadaschin. . pe i." d.P. -_L'k. Capacitatea vizlrald. dar asupra d€zvolhrii celor supe oare.^ la conc-pLUal'. td D i d 'si a^' r a l cu o arpntied os.ine modalitate instmrllentali de cr. ir.. posibilititile dc clezrrttare a limbajrilui s-. iar H $rappmal]r a elidentiat capacitatea de concentrare si stabilitate a atentiei nc\'67:tonllui lntr-un experiment ce viza mentinerea. ca unnarc a int€n'entiei fenom€nul i ant. .r derii Lrnor inlormatii cit mai completc. nrilji ariJrc Data fiird defici'rnta dc vedere care Imiteazi accesui ia intormaljjle senzoriale...-.rrri" c . citirii.In acestc condilii. it lna mar. r J c . ..d Ior.ii v^"r". D . D e l e cta l a g l e . K. r . . concret-intuitive.. pg 3rl Pe d .1p " I Adr.d atirrn. atenlia nevizitorului este compler solicitatd. ral mi'. a nripntzr'j .". ar :maJi .i paLuloR:"" i i .t r. F d '.rlui-in special-ii al \'or birii-in general... cor-'t' a 'un l lor' ar prin cel verbokincstezic se ajunge la descompunerea cuvintului in irneme si Ia comprehensiunea lui ca unitate scmantica..nrre m lrL'.a n..razata i'locrrir'e 'l'inenLr I i 'JfP a ' t rir . r .6. .'rtribuie la o mai brni inteleeerc a continlttutui tentlrlui Odatd cu insulirea scds-cititului in braiUe.l El^ p'i ipni lor.' rloi la sarcir.rLrl.ri"{'1. Dar condil. nu cste o irltimplarc ca sc acordii rtlt. qr.tFm Ac'-t rnrtsrri.". Astfel.ra ''m jlo.c o n t i .zualc se ajunge implicit ta cvaluarea nil'elului mentat 1.nohrri. r\1i. rcalizeazd un contact complc\ cu lumea incon_ juraioarc.1 Lrnilar de repr.i..i u dp^.stiinlilici. numai prin dezvoltar. rohl limbajuiui capitd o importanti deoslbiti intrucit prirl el s.moaiati" . rnJi daci sint clrprjnsF":multan in .r. \ 'L n e a a(r \itarii ptih.e. nti/d pr'n drlrprampnt i..1 .repercusi nl nu numai asupra proceselor psihice senzorialc.i formo cle activitate.Azdtorului in dcsfasurarea oricir.arca i braill.. prr{. in vederea cuprj.. .i r de aceea. i...s. l.aLi ".. ' : i.rio d" r omp'rLanP-t^ carF d\igr ra P. clive$ificI 9i contriboic ]a realizaraa r'mrtr . cit.F ii l. mr. b:p. Q u i 1!.npensare a dcficicntei prin influenta Dozitivi asupra t C arler a ro G.l Tocmaj cLatoritd exercitiului.l d r .. limbajul de\. in ansamblu.d i r r o i ct 't . clln1 ar fi memoria.".r'lp l'..ari.tiiln rama:n -a*it'ia\F pn rd I i' mn'l adaulsti\ :1o"ie r' *.?ceea ce . a. Dodrcr.. dcoarecr perceperca pe calea tactil-kinestezica a punctelor izolate au \ rr il:." I t3{a 'l'rmitd com pe"sareintra'i-t"micJ) ' il 'i a'raptrr'a t rn 'llr. a..sti. lr vederea rccupcririi funcliilor pierdute' sc elaboreaze sisteme rftlvc prin cdr.. Tufir. ."a rillogra":(d p. dp ..i . este supusa procesLlui pedectionirji. a D 'i l L i cl l u i u n a '' ] \ . Chiaf si metodelc carc vizeazardctcrninarea capacitatii vizuale.rrarea . in scrierea ri mai ates in ciiirea braille.sr r e a b o f.R. cit mai mult lirylt.buiF la r'"r-c- oc llrc t1.r irniLati. cirmncnsare se evid€ntiazi ta n€tizilor si in Jaza de alrloma li/ltre . . sub formd de grafeme.f sarea Si clez\:oltarca proceselor mnezice ce rcuniiicd. lnse$i deficienta impiici o solicitare 9i erir^rsarc permancnti a atenliei ne\. experi ent:li. rrralmente o imirortanli mrrlt mai mare noliunii dc compensare' rlrt fiind ci succeseleobtinutc in studi l mccanismelor ci au ariitr./. Ed.s.alititilor sale.pp! ..i.dpr^ titii !..t .Lnr' irr'rr.mi faDI face po i5rl I rLrra lor de si. id . finlindr"d ton"li' a si intdlarcd ern:1^ri.tiform.rnntarp D 'r.bir. Ld methartt ofiap1l..l' oru e" .. clr ajutorul i*t. ' o rt o " 'i n a l r r d l d P r i n a .ita intre cLr\int ri imagi_oa(o r_i. o.:tbpedagoei19i8. dp Drin.ri 13/' 1. ln fapt.fri.:" intermeiliul analizatorlrlui a ditiv se realizeazi disl. in Ec "rdl fd ' o fd L l '' :1 5 r . a. I l itr .it.n' '''l. Eu cu r L "cti . ir. e\i-ra ni. ASa sprc eremplu. Biirklen constatA.LrLr' d n rr. lldir. i. se poate stablli un rap{ifl acle(vat intrc acestea fi nivclul vocabularr.. D ..i .:mp rL a.um este .!s Mnrcrla NIedica.. "itri.npnrd pc:tri. r r '. p. r.bira iii"i i'..orp.jnrirtrea ci -p a i '"rl:ti.lrilibra"''r "' -r'n: i mPdi r .leoarece cunoasterea senzoriali nu este sufici. si spccificul proceselol psihice superioafl .z'olrdr. imaginatia cletermini o limitare a erperier)i. r.. d r -Lrn.Lnlie-ariiculatie. la ull grup de eievi ci prin citirea prelungite nu sc inregistreazi o creitcre semnificativd a gradulLri de oboseala.i-t..p"." p\ rr'-r5 i.r'.rn. rlator'' rl ""dfdrrl id' --n " \''rure iilrlrmin6 mentinerea Lrnui numdr mare de handicapuri de prom.cipirii.\.lo.gi.pi'r.. B!.lapta ra biologica.. ceea 'e ie * tranipun! in scris. Efortul nevdzitorului este centrat pe e\. rlrtorite cereia.r ..lil. tUn.'rb. p6 In j dr Lnr' .|.j produce cLer lan$rca succesiunii scnstlui logic al semnclor urmatoare.lLlLr core'1i r d'liunii l ? r'rl'/af'a . L . ji Psjltologia in U.Cu lnt 'Jp"ifi'ul r" Lp"rPrii lur'L:. ftrvulurii .i...o'oiL: nnrmdl'* O 35t I rl.laB.ure.. reprczcntArilor si perceptiilor tactil-kinestezice. prin perceperea nnui sing r semnt s.oltar€a capacititii vizualc. ca reor. in uliimi in stanli.. si odati cu aceasta a functiilor psihic. in care factorol psihologic joacd rotut fundamental.r r a 'u U l \l ^ m r l l Jr i 'onLr. marilestatc sub forma ii trr srxcial cclc de itrrlrrliilor.'r ll.ir.. . bez\.trr'rri I L|Lcli n tor 'n conoir.mp. 1963..rr in .. m H. a oLrre'. iDa DrLru drrlizdt f: de ba/a : au..nirri. .ja esenljali a functnrnarii otJ time a c noasterii atit pe cale senzoriaia.'""t.r .d Dri.i prin intermediul procL'selorcognitive superioare este dezvoltarea maximali a atenfii'i si a . r i a impo rbiri i.pnrririi arenr:.. N . ll6 . .c a ' i l r p d \ c d c r i i 'rcblric ' i b : l i r .l.

aille.carjlc m: . Lnrii. imagi. netd. tru ci ultima este in\.int.p"i"ae greselile iipice 9i frecvente in scrierea braille' neiazltori o comp. o ir.. pentru citirc (vitezA si corectitudiDe) hcbuie luali in consideratie. pauz&urm'Itoare' llnasemenea' saIectiipentru etc i neauli. n. Organizarca sistemului b.ri"utui aite p. rea analizatorilor este unitard.r 'n bra:llP ' '1" mat€rrialului faptic..:: ::.. determind o reducere f mai mare r timpului d-.rbiectul -saLr "r.: rrdr.111i r prr d \jl. impr-.n'a"i.rnerc libera (temi la aleSere)' n.nlrti. :mprima mi. r: . Dar si citirca in braille are.. fdpLL. Lir" cle au 1"iapi"i""" scris.)ntr.l^'..(pF ioil intoarsd pentru citire). pentru li{area miinii drepte.r )o. dar in perioada formArii deprin(t. ono \fir'iII *atli.'. o jr.uvi.r d:ficLrlLrlilor ..r.or-pur. o poar.it. Tulbur Ar i ole s c r i e r i i l n b d i 1 e t o ti.ri cu.rnl. ^ r^Ll..rar mdr.. S. rivelul sensibiiitefi tactii-kinestezic. confera un specific aparte invitdrii scri cititullri c-.. "rm.t.Lr:td) apar ir 'c.liiD]nit.l:e. ricicore.. ln acelasi timp..r n (lF..bl:nu1c!l uL\er\ariil.1d.analjzatorilor tactil si kinestezic.und c c.r .mpl.. Dealtfel. ln speranta de a suplini aceste lacune.'C-it"ip. cea a citirii estc de la stinga spre dreapta. I rma f'num r"rLI Li. G .r.conL:nur. Ornisiuni tle litet'e . rilor are loc o domniare temporald a unuia din ace$tia si se par.l-lorLrlui. t.i sil'tbe Cclc care au o frecv-'nti m:Li marc .r u s. pent. .'l ''r :Pf J u p . qri.iP(ttdr ' aP-J DPrmi' )c j .l.. oa.1.--a"l a"ilt* i..arii Lrr ccrccte.f (u.n'nPd omi'i. mi'na drcapti si intoarcerea pentru identificarea rindutui urmdtor. temperatura ctc. Ic a \l-a.rrLi-.r. uou11 ' d t.a. r'l' . ir. materialul pc care este scris textul. cade din decacia primi.-. In actul scris-cititului. Am dle" ddsle cldce dcoaF" ''r' t'' L n' l. con\rata "a lr' ' rld '^ntuPiril'r d' ( ..rLr. rc'pra -i la al\'c-\i."LrL 'r'.re mai mar c i.. r.rialul di11.'1.fbsurarernai rapid'.ri. on::i. .ecutate rl(.terza..riirea obisnuita.^_-r.tn. | .t'r 'pe d.aJ/. gr. r .e1.. ' .omp.tulLia.o jd. u ?' a J'r'F 1Lur rJr.r. r' .. Date fiind aceste dificultiti caracteristice pentnr insu$irea scris rititului in braille. tln asemcn.:n 'l : mdi . Mj. .a.r..lituiri "t llll t 18 . scris.r DUn.a'Jr' 'n-nlra'.".. fr. ctcixilizaliei.esti.ilal mFrit "a surprinda {ormele disgrafice la neva26rori.. ca si derivarea ultimilor trei (1. a \lt-a s: J rm.rncfiorr. fulF '.tc de scris-cititut in alb-negru.tf liber dintre cuvinte.ir. dL .r' j Lral-rr'l .i auditiv.. m."a rariila a gTatemplo.ri . C IP mai ....eNa imaginii percepute in sc s. a celr. Se. se dcoseb.a tip dc grc's€alAaPare rar ordill.tbrj lal. automatizat.rae oo.otn-r' '.".. .| \."1 i pr"f' .:.s. irt. Spie exemplu: tJi'cocosd' :dprdalcoitii.. e 6 .ae n" dlil d..pt"lrri ce sr.ti. nji stingi care urmeaze si controleazd intepetuiile e).t.. r. inrrFrupr. a:r re. ca"e le am analizat in capiiolltl ll bazi "aure . ui.ri.Darr.l rd-:1"..i inl. r. \.'.i. .redd l .la...u scriscititul in braille nu am gdsit shrdii sistematice care se vjzeze tipurjle de greseli alc nevdzAtorilor..prin analizatorul vizual.rrre sint lalablle ri pentru disgrafia din sisttmlrl braille: 2.r''c sub.r.rui s. La acesi. dp urilarr . Prin combinarea celor $ase puncte ce se dispun cite tr.ti. ea n Se irr rt ': 'n s'rFrFd f..'i .inte scr'erarc sl neatentiei in treceea cu punctatorul Pestc cisnta care i"ai"a *iti. iar rP(p.r.||. d rrp..cti\e oo r:1.n alla..r.i 'i r^ Jin' an .'d (r' alt{"1 iins'1i rd rrlrtrrp a | 6'rrDrnrr I I. el are u frcrrnlS (Lrlrslit iF (" 'J l' 'cint rr ul_ . umi .. Omisilmi de cul)inte. /ci p-.il"\alcJ ''t.r' -..d nrr r .. part r inrepata a fuii . in urma analizei zrliat urmitoarele tipuri de greseli freclente : 1..Prii :i al d:. respecti\' si '.. Llp.or.Lr di'erafa dpnrur'' n..lui a fost leriiicati pe altd caie). An as t as iu.l femril in braille este reprodus pe partea oplrsA a loii de scris (iit. an I r . se adalgi faptul c..inte e.t d "u. ecr" r'1 iir. tr. a"ptr iel ruar cu .. 1 o _ r .. am constatat o gamd mult mai variatd de grescli ce se inscriu in categoria tulibu$rilor dislexico-disgrafice ]a nerarzitori in comparatie cLr vizetorii csre scriu si citesc in alb-negru.l. mirlmea re liefulu. ca urmare a intoaf cerii foii.attc D^rrlr" dictdrp i'offI iL' l i J rr 'la i. 'u J ....dt E. AstJct.."" rlistinrte ci mai dcgra ri fen. Sprc dcosebir€ de scderca atb-neEru. . L i.tl. am intreprins un srudiu exDerirr.llll rob. 1rl sc.L pe doud coloane paratele :: rezulti efectut motor al srafemei. umi\irn:lP d. In timp co literatrira dc specialitate conline numeroase refedri la tulburdrile dislexico-disgrafice in scrierca obiqnuiti.'o'-np'r'eri onloprr' ci aude un sing r cuvint t.i irrPJrealiri In n"r"r :!ri rrto :i'i.. . r".t celo mai multe ori. i. d:trurI' ri ir:rr^..^ rorrjrca 'i u1'.'r. zaLpdcldpe. '. u .o I \ILI a alP r'olii I n^ral' rr 'r'r r" rrr. In Analele Univercitdlii Bucu.n. prapoziLii ti sintaqme Ca o caracterrsm" s:r. j r.ia psiholosje. '. I\ ': \ al' '. cle qraJeme Acest fenomen aparc foarte fr€rcvent 1.:. ru fod sLIpJ. 19?3.rLi..rLrt3... frpr rn-1e. oluau.ftr:llc.. parc) sri ca atare dircctia de sctiere este de 1a dreapta sprc stirlr .i dj.l. in r-.-. l" r'-. Anastasiu r. in : . pe lingd calitatea abilitiiji deprinderii. scris i in 1'raille s^ rFali/-d. 'i adoptim unHLeor'n' rPrr m roor':oir'lr'rl.r.:}lnerruluide pcriii a.'.rt( ."a mai mar" ln ."= . Substitairi qrrpr"r marF I in s(r:Frea braillp. trL .. ia.'. .u. cle reguti.t rrar. trlta parle. rn itrn mai lcrt deoarcce p n analizatodi tactit si kinestezia nlr se Doah r'.ail'-.. prupozil: "9* .i grafemul scris mr coincide cu litera citita pc. ti . a rrr T'.

.ra i d evs. piaprLri: electncitarea: llutl. i cu I cu d."..j.uli*. Spatii goale intre rirciuri irl)r. ceea ce il iace ilizibil. ti ped. 5.? "'t r.ij.:i:.hainele etc..: imi.l..dr pr.i de cuLinte. ziur.. lrl tt Addugiri de gr&Ieme it crlj:Dte..*tl..i:i'i". Ilc remnelor gramaticale: puncte. i. y j[?l]..peLral. lrl.:. Terte necoerente. :t'i"i 3*::.Iit_ 1. *:l :*:1.1il:"61?.i:l'J'1.. Fenomcnl rerl.. ll.1or silabe.mcreo lcr.emple din compiltlarff( si dicterile elevilor: tel?ri:ate : t?l. (.ir.".inte sarLcampri.j*:* l ::: :.:'::.s1lri fenomen dtce la ingreunar€a citirii. in spacial.. elevul tiriite punctatorul in .: '.i" lt: i jr:r". este intilnit mai rar si nu totdeauna duce la schimbarea scrlrrrlLri lrazei.""""11:: -*. e cu i (dici).l1. mlf. Bucure'sti.1i" ::l . . r?..tiugate.ii sar.:i'..Diziune.:.it"j"l.oordonir:i irtrc ming rlinge. Nesiglnanld in scrier?.i. Ditortogr|lii.:i.".?fl HT:::i . Si 1a disgraficul in scrierea iD alb-negru..:J. l.ill ..**. i. ca urnare a nestdpinirii deprinderii de srriere 5i se manifcsti p. Neuropatatogio.'5 l:i"li Lit."ll.:. la scederca ritmului 9i ( hiar la slaba inl€legere a conlinlrtnlui. 1.:..." r *iriryiffi . l."1. inainte rl(. de ise_ r L e.. Un astfel dc enemplu il corstitlrri' hFi\onta marc in ad:iugarea grafemului a..:i".:. 5. 17. Inloctire(r unor cul. toti.I. t.:-..cp. i cu rrl l'. haine . nii l*'iil:".Des sini adiJglle . I'i :ffid::-:X. ii.l a di.:..1..':il"t!"ffj:l :i:ir jlil .i i sint a. scrierea la singular.. r.il.'.... :i '.r-'i:i."t 3jij::xm .rs.d l L' r"i nj "i ln r'.i{ i. Acest fenomen are.::: ii" J 1.lL..-. adilgarca Luor grafeme la sfirEitul cuYinse luhi ciDd ac€st€a g:isesc in ruiintul unnarior."# :."in"ti:i1. uneori.r! lj\.:. '. Eri. 7. ilogice.mdtor de cebe mina stinge care indeplineqte rolul dc control. hi 5. .rr" ::l'"::..:l.L.". tonfi : Drofcsoard).l it.Scrisul zdrentuit apare . in compuneri la subiectii a ciror disgrafie estc mai accentuatii 121 .'iliif iff.stenta ri{. Dintrc a. h' i1cnt. repetaroa unor culinte J:re sens.tarea !1tim. f. egzita : exista.:". :j .l]]: I . rcpetarea uior silalx in divcrsc imprejuriri (ii). rcp.l.?T".fcrinii{ la 9i lri' plrt l cuvintuloi urmitor. oi' (t noaste).: om cu d. ir..fl. petrul .'_o:llyii:.guli qi anume."' ltJ. T:lt"[:.i|lr inci]ecate apar iot din cauza slabei . l lilizaltu : cinillzatia.:.f. b. il:''..i ....:ij. J c : intors.r ahrnci cr'nd estc mutat punctatoNl pe un nou spatiu.lieful slab aparc maj frecvent spre sfirsitul compune. Citim citeva c:. ir Ed."":L.::tl'''ir ff:""i". repetarea unor culinte (bin:. aspildtaare: aspirataore.Substit&td si defonnd.l:l.irisiur.". dt)/rf fenomene de repetilii a uDor silabe in intedorul crrr'lrtului 0tlngcgeau).ui. d crt ?1! cu zr (lumpi) r cL|' t. 1C.. l.-...lj. .:#.:xiHt"5:"5i. i{nd (llctarea se face la plural. Aici sc poate s rprinde o anutrrlti rc.i"i "!. c b.. ttfutricltete.tiidi cind sc instaleazi oboseala.':.Spaliile suprapuse .::i:i. a realiza o coordonare pe ectA a spatiuiui dr.'::.l T::I"'.'l'.^!.ubea.. 11.Asuta plAcii in loc s6-1 ridice de la un punct la altul.clama-rii.:'.: 'jrf). rirgrle..'":-?:. mani : Lmufi. gi cea dreapG. cind sint dictate la singular si in\.:i:Ti'#ff i:". i"r#r :i$d} l.i.! lJ t t. semnul er.. Apar multe dezacorduri gramaticale.i .lnii: 120 dlttel. o.i#1.:'X.. :. Acest fenomen apare.i:. o cL1 o cu ?.iry:11 .J.i.tii-i.H. peorrre'ic : pic.i atunci find in r'..:iiln::.. Asemenea manifesteri apar. l )..uil:.Tl.:. 1:r) fl ln Jjrc. Did.in prezenia unui text zdrentoit sau cu relief slab.rtutea unei deprinderi vechi.i.U e."?..r. I C.' ' "."".:.. frr/F 9 Rindlffi ldsate l.':lx'il[T''. i_.i :i."i:['.::':T.'.9fl-.bete sdlL supropuse.este grafeme.i' lrttnt'la..ii.n" ": l"L.fl tii-{. care indeplinqlc rolul dc control.ir'r .jl:... . mai cu seami cind se are in vedere conte\tu] general dl (ompunerii sau al dictdrii (inviiitoarc : plofesoari :ri ix\ers. otmenii : aamenL iubeau . Pe de alti parte.els.. ?r etc.

re 3u !i dlLc tJlbur.i\... cheorghe Enache .€a unor depri.' .t.. d^ire. oe.ii ""i.a. dp motricitafe i l*le de ..cE .uze (u .oI. au 1a baz:i lipsa dt . AtI Exp. r.derl dcficitare ce 6e pot maperfeclionarea abilitatilor in citire qi cind ter'irr irli. . prin e\iLIenlicr'a dirram:smuiLii plaJr i rr tetii lor.-. sr.rre fd.a ideaa LleconlinUitate5l alLln(' c'r !i pentrl =imt" neroi.i (L u disgr"tie u'oara' 5e manilesl.ainl'e c. rurintuLui. se creeazi dificult:ti Si mai mari in resa intonariei Si accentului."'a a lir{.arc ne{ pus la dispdzi:iie cazurile rcspeciive 5i .pinirc" (i1i rulJi Caract.rnor deprirdcri 8r^\:1...ilor de prcnfirrlie.:l'.ociatii (e se slabilFs.orccti {nnlrat li preocupat de evitarea greieiilor. itaiii cupi'lolr.amLlri rindulJ. anul II de studii. 0numite situatji $i adeugiriie au la baza ace$ti factori.e-t.r baza tulburerilor de scris-citit.*l. Ia handicapalii ci: Ledere dificulriilile grrlcrat.di'ldtie I sad (.. srlaDr'rrc aL "i ori repelarea rnrdurilor etc.:el crr 'lr..rtrrrt fFcperti\P se ComDr. global. i"r .rat(3 . po.erbale.i apdre evident (on . Si sitablsirea.' ' i s'mn. reptarea cnvinlului se datorc$te faptlrl' I I ji'r. inlo(Jire3 'utiniLlui mai lrP'\'enl cJ Llr air retcrea (urintului c I Er ' cd sc.J. Prin prezcnta tulburdr..' la.lorr.p rliu-remporr de. e i:r 'braille este extrem de dificildI'entr-u a ilustra comportamentul disle:rico-disgrafic prezentem h.zara sisremeiordF ir . dc"i nu este stingaci. inlocrrirpa i.)0c:ili formarea deprinderilor corecte lexico-graiice pentru ci. Tca succesivd a literelor.ea 'orrple d a lcxr rlui' rr" r"ntizea.cllj.ri odauBarea a"f"i'tr.or.rc gr^utal^ t.i cliar iliocuirea lui este favorjzate dc tcndinla subiectului. .inii. ..rgeratc l( rhrl parcLlN ori de reactuallza.rtoor<eredpe. dp ^le au implicalii compl.1 \raDinirca (iliri' nu Pste bine realiralzi €lJn'i repel rrrJ : vintului . corlinJtc. reg.ei caz ri care ni se par semnificative pentru cele subliniate mai fius *. re:ntoar. Acelasi roi insemnat il J.rs lp'la i' limP a I'nnr arlJ't preseli cl'rce 1a instaia.le a ghici cuvintul qi indati ce i9i dd seame rimine.l oou""riti.d/.u mina srinla.rrirre or (m:i cu Fdm.. impuse de simtul iactil.pe. intre realizarea imaginii mentale pentrrL llliliie percepute si permite strecurarea l]nor cufinte care pot (onsiderate parazit€. n 'r.:ni f mai mic cle inpulsuri.. coro (int Je.i d-z\oltarea aLilitar:loi Ieyi. sirirea --lj" l *ii nultc ori. spre cieosebire de cel vizual fa\'ori7-eaza$r cl citi... intrrLcit subjectul cste 'Fr.. sint mdi frcrvenrc i..rtru cilirPa I nflLIlut 'rm r.1)r :iil ii "i"rrier. asLLpr:i l!r:.r !crma la . ca si inlocuirea cr.\..r "".: la (ltirorii vi. dezlipire de retine posttraumaticd. De ia I ani lcind d a'rr aeid"a L'). ramini a^*a oin:i ta vlrsta de 16 aDi.ao.".n{eleeere Tn p L: r'n d nerca . P.]zi. chiar dacd ele nu altereazi lnlelegerea texlltl. lrrcdoninante in cele mai nulte cazuri. s.' de litere :i r uvinle' pron I s. a 'esa log:' ." iir". Acea'ra fa'" sa f'mi'. Lrc' |-. ln braille.. :n c:rire nu. pe plan mcntar r.rr.tYiDtului.n:':cl'e ': rn.lubelor ri a cuv:.izare.nerile pLFmert'lP a(lirnilL ' . penlrJ rpdare.ficr1iF.itit )i cd tlrrro.rrlonare defcctuoa.. orrl*n"t". "i'ir". a terminat o cbse Ia Scoaia de masi. Aditlgidle sint {avorizate si cle asociatiilc l.l. gre e ile Lle rilr Llislexicle pLrlemSrup'r dsLfol . ori temperatura scaz{ti deterll o sciderc a sensibiLtatii taciile...rF.ri Jp limbaj." ir \itela r.Ldrca inlonstiei ni a'centrlur. si cil.*" djslalie)..'nentel.railie. ca Si la scris.are au {G! llalizaie ile ct cu .' nom^n poatp I fa\orizar si dF mis arile .". Jar" unur . Idcilita crr.l. -i . rr lelege. dco3rpce "imr. creeazd un llmlt interval de timp."i ^.1.im61n muitumiri p.f i a . I..i'iil:Lrepelar'a per.ea unor e:rprcsli intilnitc anter dc catre subi€ct.eleduud miini Fenomenelcdc omi_ -ui siune se accentuieaze ii devin mai frccvent€ cind relieful nu esl(: 122 lxrrceput sau cind slaba igien.rci 'r' '.i-.."i -. l zJt de insrru. : i""t".n"tilarofulLi {a. n'rF.iar rar:r sens omisiunca lirerclor' ' . in virstd de 16 ani. sprc sfirsitul rindului 9i se datoresc tie oboselii. stau aceleasi ca..relorsi i. in citirca iiterelor.1ru intelegere. Per- 123 . mhi .crd spa-t:"i se fc.. s_er o .. mer!iunaa (ii dpfi." i. ca bilbiidla ("'"clFri/e"rA prin d(cea La oau.eurj de".te..mnul de punctualie este perceput 1a r1n anumit interval {lC limp dupi citirea cuvinbului. r. _ I'r.upa n r r:clicd Droolerrc (lposebir-penrrr .rCa.li1 de a rrprinde un r'.: tnrtll 1u puate cLprinde. Iie tendintei de a realiza o jntr-J"r caz ri in alful se pruduce ' Dar'i .\e. Incear'.pa.a.:r l..r renliz6rii lucldrii de diplMd. ceca cs explicA varietatea fenomenelor dcscrise mai sus bmisiunile au o frecvente mai mare.ii:. mai mult decit la normali..-edrcJrip fornlrred . Lu m..r .tarea.ea silabisitd $i perceperea disparata a sintagmelor.eori\A a a''lLi"'i semrr6r'' D.: in "cfiorad s' (irirea in a1b--egrLr. "orn'arcJ .erii atil pc.rdrc .rluLira a a'LiJn:lor ' u moll!atrl cauzal' 1 ' iLrDarea rnchigati .h. DunLitru. sub conduoefea noaslrd $tii4iticti. ar.o gr"ri. aridc ri Lleseuri 'u La cori. Cazurile respective au fost selectate dintr-un lot experimcnlal de elevi cLr dislexie-disgrafie ce a fost supus investigatiei pcntru surprinderca caracteristicilor specilicc ale tdlbu.irilor lexio-grafice la nev:zdtori.mpledF intorar:^ I'a<.rbt.lJlr." "op.

A.'a localilconsoani: rilh (iactr).n patrza graficd: ad. 3. aitepta.i'ane rie.i. 8Frerdl.aia". i interior). addugarea vocalei : o ir interiorul cuvintului. clr omisiuri.' mFr(lonAm: 1.tat sau cu grllPuri de cuvinio firi sens. i la stirtitul c1r finalc s (sco).coala speciali.1J& Ji. rcdat graJic d/t.r1 si vorbire€ elevului nu inregistreazi acest tip de gfe. mai des.1 med ca. silabisindu-le dc citeva ori. u.eau. ca impul. Lle/:" r' 'in: m. omisiuni ale consoaicbr I : de cuvinte 9i..itire. L omisiuneaconsoanci garca (o. l. atit in planul pronuntiel. s.ri .'r. 3.. .' 'iLcv. ln acelasi limp.sir {enomenul de omisiune vocalici (t iinal. tln.. rr.. le.1 dc cuvinte in al treilea.riice €tc.e crl nolla sa situa1itl tl s-a integrat bine in colectiv. i interior ii. . c: Ce ascmenea.inte: dlbi.dr" ln ceea cc privegte scrierea. ilb.tifea ..n.dprlLi Prezinr.' cn. dupn mine. ele\. (in total 8).rlL Lle d 'a Ir. De ascmcnea. 4 me.ndea7ll (1. a fina1.lrdri comt. La . dupA consoanac (duch.. bine etc. de cxem.{ id.i 5||{.ortante pentr citit-scris sht iulbulirile de motricitate qi pozilia . I substituiNa consoani. in Inrd'lid .ea conjxncliri t. cu umerii ridicati.lrri si nu respectdpunctuatia.t Iit rFle -i . r'ui. a lllt' ralizat suKesjv. . l ra fi indrumal. cit ii in timpul liber.80//0 din text). r'prcltc 9i nLr n1'leg . 11 sint monosilabice(5i. ill.. i/e.le ori) Cilir'. .1. zise).lcpi.niL oruired Ld t rrir!. apare aici la . manif.) san 1a fincle cuvintului. t. tlt Dina. e final. ppnlr'r i . Asifel sintagma j.drp prn rr oF\undi rn'. in al doilea. rczultate rli.'. c' ^orla'i. ces. cap-rl) llir'ltre principalcle tipuri de greseli ce au fost dcpistate erlunl. chnoatie etc.c. MafiIena.Nu a plrtr-rtcili decii cll rnare greutate 2-3 crL\irr. i final. o/r.n srlrstituirea vocatekrr fcli.r.. fe. Din aceste 13 cuvinte. i. mi.'uri. 2.cre. e g. Predomini altcrarea vocalismului (70 dc ere)eli). omi e cr'irrte Nu h lrcl rri .eli de tip disgrafic. "flr) r'i. ll\l Shiceasce comunicativ. " "t face comentarii in timpul cititului.\l:-.p]ll.!. in banci. . ceea ce a determinat si unele tulbr.le\ei \F r). .irr..eea la (.Loua sint bisilabicc (care. carc altlcl ar fi putut fi e).'si trti (lecit citir€i. sLlL srjtuir. atlk. meu. din tet tul dictat.soan. L. aYind 120 de greieti ]a n text de cilca 160 de {rL\inte. ciasa a III-a. Apaf.rlru cu mesexia pc care urmeazi si !i o jnsrfeasci 1a lcoali nu m | .lalF rlrlr'..{ a ir|'. in finc.i int 'rior.. oolu (cunoaite): 2.7.L fcsti o pref€rintI speciale li reiateaza cA o va face pe a.:1ir.1 lpr !j1lir de ghicire (p. firi a le putea rrnifica intFun cu\inl.e optici.rr\ inlul" rdur rird rl_. dlc.o-gramatical. a incepul si se impa.nu. Prezintd ticu verbalc frccvente cum stut. iar. iim. repetiri de silabe (mai ales ll ( '. prcgdi?lsc. adilr \intui.jnte (inslrmind 278 grafemc) a scris corect 13 cuvintc (ceca (t rcprezinti 1?. hipercmoriv. iar in al rxrtrulea. dar incore(td. Sc manifesta atit in clasd.L f.Jri . Ce.ier:ea braille.onuntiei dialectalu sau neingrijite (scric.oara de ma'd Lldr d :' rr'.ca ce pr. u iif. pe.o xei ghici4 apare grafic . care cr-lpr. cit fi in cel senanti. a intcrior./h (lrnccpeti.r.ul rcalizeazi fiteze rni. dar-dc cele mai multe ori nu reuiefte..r'olrra.r. t. pFrlrr prPg.. Scricrea elel'ului este mai g. in special ctupri consoana chrib. l'rec\. calralus€le.e.r sens in."elnit.. 5. a manifestat dificillHli de adaptare clr rLn l)n.: kle 3 orj.le).. substituireavocalelor: u/o. in Fr^..'".plicat prin influcntd p. i./e (venel)."1e-aici scr.intrF . Tr.rrLr'.ntopiri lr lli:.av afe. 'd thi' ei. 'n jcj 'l /. 9.: 7.. sau intcrioare : {'.rvintul hai.la di.sp€ti ti dezordonati.. e. Incear(ri 1 cufint€le.' l'rr.'.eptai. an t V.rif) pe urmitoarcie: I substituirealocalelor: d.ni. de excmplu. inbcLriri de c vinte cu allcle i.' . af" h. i. 25 cle cLrvjni().)i. def'cienrei:i .rs"n "r. a sLrr\.rcle. suf€rii). ailicpta. Imp. e/b.lr: mczinul. iS ul paLru clJse in . ce€a ce lace ca spalele si fie puternic curbat.dto'i. Ld efectuarca probelor de scfis-citit prezerlla un prag diicrenlial Il sensibititatiitactilc de 2 mm.io.el\..x:. dlLcelli-1id. S omisirrnea vocal-"i llrrrrl.) Frecvent.drat.l'.pn: l). mers. .ind dp fiD'.zinu].l -ut.. de asemerra. In cazui aitor cu\:inte.1nfon.i h in int-"riorul curintului (de 5 ori.t etc. . nil.nr f J 2| 'l' s'mne n"r:'Lentc irr alla'. Metateza.r' 'l ihtl. Citeste 20 clc cuvinte 121 Omile o frdzd: rdauba ct\int'. l:5 . \rorbirea este curgatoare. cl.:'ude|irafi. i lr.sociaii cu o mctatezA alcdtuit:i din grajemel'^ injtiale ale celor trei cLrvinte. Lle tiire t:t?.lta1. insumind 30 de grafeme (adice 10. rr\ ir tel" idr dupi i .c. jzolatc. .|rlam€ntale.. : o fina1. miers' binic' pent.1rd m.rn'. apare fragmentarea cuvinteior pr.Plrl hrailLe rom. in virsti de 20 ani. pot). ir. 2 substituiruavoltrli/irrnsoand I a/k.nlrnlat negatilism. peri. prcgitesch)i 6 omisiunea n 3 cu\. eld.. dach.nFs.ii (in prirnul minlrt L'itei:' l? cuvinte. clr capul in piept 9i cu bralele mult ridicate fale de planul cirlii..Nu rcu$eitc si ciieasciicr rntor)irtje r'ru respccii accentul. dc tipul !.'tFn'1 pl..80/'" din tcxtul dictat). p irrr ' -l m. foarte rar intilniti in sc. r€petarea cuvintelor (de 5 ori).irin. adarfga.. 5.ti. in virste dc 12 ani cu diagnosticul de atrof.' La rp Lul | Fri'i. .\ir'1 '-r\int lP lJ1gi.r"r"r' dara.ont este reprczentatd 9i contopirea cuvintelor sepsrate:s(i Ie. in iotal far:e 69 cle gre./e(de 5 orj).ir-^iJI3-'tin! | rlc . /'. cLr diagnoslicul de atrcfie A ot)l. carc apir rar') Ei mei aies pd'l rliltongarea vocalei c (care se tratsforme in ie) in interiorul sar la firu:ie cuvintulLri (acest tip de gre:eal:L apar! de 3'1 .o!'..i\. se manifesti tendinta de prescurtar: a cuvinfulor fj contoplrea lor.ri efii. hmpirat!Li) . Fd'a r)au/' I r'rdr' I i.tefectlroase. cai. pr. Face incer( irl rle a citi fi depune mare elort in identificarea ljtcrelor..' pt d' pi ai.

rrr "i.iiei pr:rn-. tip disg"afic si respecti! dislexic rezutti chiar din caracieriiti .jrgdrFapLrnLLului cinc: .-o. o devine b . pdtt. .rlui I etc.loi : o LipvinF. dy'g..i'ri.i I . ad le .Jla pr:''l^: . omisi nii si plasArii llresite a.r.'" g.rr' adaugarca punciulrri cinci etc. sA realizeze o diferenliere atit de Iine incit si inliture orl( posibilitate de eonfuzie intle pozitia plncteior..i ordine de idei.rnea purncrul.. In acee. "irr i.l. adeu_ :a doud puncte (4enomenmai rar) stlbstituie pe"c prin I sau i. ceea ce impticA automat g. intro eie. . ti. l" .r : .r orni":Lrner 1n d.n oi..nr.ct cpr .t.n. .t ptus-p'tn"tul -.1 min. rrr si a dltur cauze .'i' r..Ierirare . v/f.ulrin. b. explicarea nu poate fi redus. . t26 aouu pun...iu"titi.12 'nia". .r:arra purrlului palrj: b dF!i'le n.a inari.. l c pr udu' c sL'r "lit uir Fa Jaf Fm el' r din i"e"asr etcj " au u gr : f em "lor din dccadp dif Fr : Le. gramaiice.o j..n. prin adaueare3 tulur .'"'d D r..^ dir 'r 'i 'irr d"'i .i. cttiie" i.-"ste. irlo"uri d^ o: v \t^ i'lo^ 'i: da r) 'Omisiunea r'e.ase: .'i dc\-ir-o -gitla m. prin omisiune€ puuctLLlui . ortoepie fera si mai vorbim (L iegile fonetice specifjce limbii romane. d' r i\ a ' di.r. cLl) a oun't elor p"r ovoa" : o'n.1-.sist€mului braille. .l.i :aqe (7 J.rnct ducc lj crlr!lit. ore/..r '[.in dFcadaprimara de c. ])lasarca gpriii a prlnclelor slrbstittia graicrnelc diD aceeaii d:aade.im"a. scris-cititului in braille.le .r p.arr..r'at"o*" dc\i'c u Crri"mele din decadaa i' ^ d" c r " t n ' J n d ' ' a r l d d l F i d p r : n .. nici la necunoast.rea pun.=i"i de.ea gre:ita a 127 0c:n a . r dcfine i/ prir ad:rucr_ re' pLnclulu: . nemijlocit p. jltr..a" i doud ardfemp .! se maDifcst€ la toli elelii sau micar la marea majoritate._ -. l a .nrre eic. temperatura.i.itr. ni se pare deosebit de plauzibil c:i. P/t' prrnc'.ln' Lil d.: .are de .it" de giafeme din alecada treia. pri.rcd r'rr'l i rr' \e rransrormbin \ i li.'. La niv lul ti " .j.Fi . i pti" p"ncrut (a|P dcvine : Crarcn"lc din.rvonr h vedcrc ci acestc caracteristici de structura qi organizare spnliali pot fi influeniate negatir $i de alti factori (dispozitia subie(.r'rea grafernelorr.. la ni\eiJt decadeia IV_a d dcvi"..iie.)Lle pLrn'i". pun"lLl i p'rlru Srh'"! ' li r...asi .l-runcte(sens.:1di oari citre una superioari) | .de asti date.i plus punctul trei devine 11.ilor lexico-grafice caci altfel ar fi treblrjii . nu pot fi simplificate prin explicarea loi: ca urmare a nr consoldidi deprinde.. m/n. tulbuririie scrisului se datoreaze formelor asemenatoatr ale grafemelor.t" rr"r.riruirFr gr:fcmelor dir decaLta prim{rd dp carr.i .Analizind paxticuldritil il(.i-n.\'ine u: urjn ddaue.rre gralemole (tin roale decadFle derirale: "ub-rilrirea gralFmelor pri.* ctrbslitLrirea me alin decada a doua : d Plus punctul tlei devinc ?c.!1.rd. ledere.rn. .. DacI .d^- aii a" .lc J l-eia poL li 'L..' I :. qr I *i.iraf m^ (i devine 6 (prin omisiun. pr'n ddaugareirnLi pun. d€cadci a II-a: o devine pun.relor ''F. r nelor finale sau interioarc. prin Plasa. r ' r " sp' dP^"da Dr im ar . este vorba de addueirea punctului .de l: 9 9'.r. La nivelr.Drin ndaJgared p.i i a i " .i "n' dp 5 re 'iirl"'riLteri i e de.r. prin adeugarea punct..i r Il .i pa".. wiirit *u (lp'iner. proprieteulor relativ lillrit:tt. Tn sfir:'t.t clLrce 1ri d.c".Ia rb. d€termina dislexo-disgrafia.iormar au llllc cle grafeme din decade di{erite.: rl . ..tuiri de consoane (r/1. prin .i. punctelor la scris. sL{s'de!irra-n.'lui doi : p dn\.. omisiunea cori.i'jLUrrj !1.i-o.c . il principal.bnituiLedc grafenP d'r d"lf|at""r."c.a:r minLr plrncrurl. a ndrrJ.jnc q."t plrs pltnr'ul 'o " ii ii""l^"'1. n€ dnm seama cd fenomenete respective au o determinare Si o etiologie complexd_ O serie de grescii d.n in.. rlPvinPI i'ri' omi-i Ino." d d r c r r ' ri .t.n omi\iuned p rn' trlLi rr": la lel x dF\:rF :l Crdri 'Gmcl" de.rril Iegulilor de ortografi€.prin ad"ue. rile. in toate cazu.r ii"J"'i p'rmai de srafine di. d' l'ri d' ld ci. cri. iar e€le al€ cititului. pr. .. prin adeugare i.iugirii.r'. prin omisiunea punctului $ase. G.nu\ llun'tut.p riorul decadei I. ' l l l rc L. rl^.. i este intocuit de c (ptin omisiLrneapllllctului taso)' l|1r f devine €.u..lF-. " rn.clelor t.. e: r devjrc Dri" 1tui s \aie) .' 13 o )..:"" l' m rls pu.r . punctrl trei de\_jne Omi si urea dc pLn.prnctului iase). nivelul de insusirc a scris. precum si la substituirea Erafemelor din decajr.. La niYclul decadei primarq c este inlocuit de e.F p. t n ' 'uo=t so'" . tului. calitatea hirtici.. ld"viri i. .r Addugarea de puncte duce ia subslituirea a'raJemelor din ace." orncr.'1. prir om' pfir n. . . " decadcle derivate.je(aLl5 s3.tLILi rin.ir. s devi.'iifii. i n ltt lrl (irrci ln-'adrLl. speci{ice deficientllor (1. prin omisiunei pLncr lLr: pLrn'tulLi doi l' dec di a rdLr " ..:lsubstihlirii . p.i d^ rr 'l-n d n C^cadda Llorra ir. cit Si a formei ct( ansamblu a semnului ce semnifice o anumitl liter6." dcvine / (Y si z fiird..decadei l lO'1t. a. sau grafeme din decade difedte intre e1e. prin omisiunca de puncte. jL. .Urtui doi .rrli I (.-) ori C.subsl. r:n omi'i rnea orr ri^1rci .ontopirea cuvintelor separate (. fr.r d" 'rltima a i'ii !ri't t. t/q). omisiunea silabelor.. prir omiier.r...n d"c.i.' ale sensibilitetii tactil-kinestezice care nu reu9este.rclor Lr'. pr:r' €rla.t"'r. . pr..'r"'n.j.. \stIel. ca urmare a ad. La nivelul decadei a IIIIa u C. Adaugarea unui p. iJrefr. ?i d. folosirea nejustificaH a semnului nri ririi in interiorul propozitiei etcTutburdrile scris-cititullri (in braitie). graleme 'ri " : adau€area urlr-i prncr pcod'r(Fsubsltu red "ai"*r*" ir"i. :i :a\. l. . ir* i.1i"" L.'.a d-?ada " plus pun'|u" fil.ni.n't I trpi pflmara : r mlnus prncrJ/ otclap.: r' dce.

li .. cralemelc dir.unc inre scrislrl Si cititul irl braillc.'rd . .. r m o. m bL. l:!si mod de gr"r{emc din decada a patra: d este inlocujt de t. s este inlocuit de n.f_{TE-{ T.le!i ingfeuiatc d.ea ce pril'este irloc.:r. lr.il lr r. prin jnter rr.lor. in locnl punctului trci. e\ . I Nlillcr.i"t-nta De stit p€ntru scris. . nLlr m F t r l"i I .tia intelectului. p a . cor€spunzatoare pcntru invititurd.t normal. D e l a . Plrr. duce Ia inhcnirea lui {i de citrr l Gralemelc djn dccada a doua sint inlocuite prin plasalea gres.1e s. 1 pr ir r LJr r ar ea opr : m d per lr L hlor ir pd h' . X{iller.. eeca ce duce Ia surprirlderea r|r\ ificitetii cu importanli majore. jr" I. iar 1a scris.lird pur-rciatorlrLri si a placij de scrjs.rcsjti a punctuiui cioi.r. t)rL punctulri doi h locul punctului c.:' . .ri in raport de gra\.. ci i . lrare ^ DrodL. l .. Astf€. iar e\. sl. 11 sistcmul brai11t-.substituient din deca. l if .a . t)l ]]iasarea grc. limbajul c. u de\. arl pl i ir \ i lpf e a a .rr. L r.a1re r"al. prin plas.lrl decadei a tr. tl ' .. . rh (v estc subnl iujent dir decada a iroia) : s/t (s bsrituientll esk grafem din .ler. cbaux Niesl.lecadaa doua. Dupa cum rclcve J.n i ca tb n . d . ?coretic. r i\ ll ' rrl l .l a cttcs..l . g..||t.lr'l)indirea limbajului 4. si Drin nrl. In decada a pil Dltrsarea t estc inlocujt . comparativ cu scrisul.ite. prilr plasarca p nctului rlo. cu precidere.ii . . jar plasarea gre9iti a purct:rl.tl cada a patfa).l i dc l a Ln f : n. (e -. !i mai accc. L e l o n g o g e e t Ia p cn l a e ch e z ? e n j .nestcTic unde contactd. .laprimarii sint inlocuite de cele din decadaa doua: J de\l . . J . dificulti rlle c.:r.oitarea abilititilor cle scris'citit ii eritarea fcnomerelor specil. f| irrlditia irplicdrii unor lorme Fi procedee adecvate in procesul _ ItfllrLrctir-€ducativ.1 2 d Ln ld i.nci.1.i nr prnb.. A .t ca m n u . Cecada a patra sinl I L:'"uir. iar schema de rcalizare mo torie a semnul i ii scris este diferitn de imaginea sa iactili ilr (.la a doua). fapiLrl ci cele doud actilitiii :. tlasarca gresitd a lrLrn.j podt fi p . de cdtrc grafeme din decadele a doua a pa:ra: !r/o (o * s bstiiuienl di]] .plrnrtului patrri i J este tulocuit cle h. t. este probat si in I Piag. pcntru ci limbajui cste una din functi.i . .fod. L a n go g c . prin dcterminarca unor lllll)ur..l a l i ci e n . a patra : r'1 ?rll (lubstituieDtlrl cste dnr decada primarA). iar plasrf.t. pi€rderii semnelor limbaj lui. Dar nu trebuie omis nici faptLrl ci clcficienta de intclect |r. ji . prin plasarea gre$iid a pL L lulu. prin piiL sarea gresii5 a tnnct.leca.l l .l l ' hrl r. . . dez. reJi i -cd 7.tire .\ . u I or o. ..[.n t. cit si 1a acclea la. Accacraar.are este afectatri itrr. 9i in speciat.l oa .. patln. r .lecada a doua). . I Busenrann. ir i r .latea evocArii Lrnor situalii care nu sint actuale.i .r.arli prinar.{ceasta rezulti si clin fapiol (A 1a citit participi. Dentru rA . I B ! s c n r a n n .implici un irroces iusiructiv dirijat. ."r. . '1.itatea accsteia.f (.L ljatnr! in locol pinctullri 9ase.r'rco d a . jr fL . l l " r' ' ' 1" d' .IINTj\LA lilr(lielca particularilitikrr .e. ln jnterior. Drin piasarea grcsite a trunctului patru.i inlo.rd' e.LbctiLu.a . .lis :.1o a.\idcnti la clebilul minial.i ""ea . p . ln gcneral.ite a punciclor. 1 9 i 6 . .. r. . r/a (e .'. F€nomen l are caracterlrli(. P s l .rirea grafemelor din decade difcr.. dificuliitile cele mai frecvcDt-.rtrp .. t iv. llrFlsta pe ideea cle liDalizare a gindirii in dependeiti fi de actcle ilnrl)olicc.rl l . .e s i n i .llcIFICUL DISGRAFIIjT $r DISLE\IEI iN utiBILr. ini|ltiroa structurilor corecte ale ljmbajLltlli. n pla gre. i' srr:s .e. l la alt .eeazi Inraibil.t:a inlFligenrci. utllFll I itczei dc scris-citit. m.actic. irrlir tjlesarea grefiti a punctulri cinci. cum sint celc {lr.nea. Pa r i s. r l .lo.]llc impjedica inritarca vorbirii3. p a r i s. p U F.. 13 irlocuirea in1'ersi.olutia structuilor de comLrniInrl. etiista .r.ine z. r .ie limbaj in rlebilitar. strinsi irlicract. 1966.]._sc.tulLri cinci. simlul tactil..rsta se ajuoge la infl crtarea inteljgentei. Ar t r F am en ul . -r. d..ste s Lj stiluient din decada a patra).rncle cu intele..e. G .j.' din o.i/q (o .le:nL i "i a LI^LE:. in . 1.o foaia se facc indirect. .l.. P. r .1 . ca atare. 1a normati sj lr (l. .:. accasta se produce astfel: literele . cel ii. A . Crl loate acestea. 1923.er^a l d.h .pe. a treia.r .Lr ri i I lLx'lui . in care slrccesul cste in depljni concordantacd dczl'oltalca ia elevi a unei moti|atii con:tiente.g te . iar c_ A.. l|.i 6 . se creeazi un vid menial cc t irte fi comparal cu starea in care sc gaseqte copilLrl inainte de . p. in gencra].r ur cararter oprs de dcsfisu.ilirrra r.ia. in scisul c: tulbruirile de limbai hftucn. .. raporteaz:: la normalitale.rd..are.titului au o labilitate mai marc.lrln o importanti deoscbitd teoretidl si Dractici.srari " i ri mi :ni . . Fenomenul. iar plasareagrcsite a punctului unu {l . o p .te psihicc s| supune mai usor influenlelor educativc si prjn jrtcrmediul '! l sc poate potcnta intreaga dezvoltare psihicd qi de l cunoaitere. r28 129 .r/1.])ili.li. 'p u.i De asem.. formarlrt deprjnderilor -. . mai rd.l punctullri de citre grafemc din decadeie 1. in cgaE misure.le r€versibilitatc.i s. literele din decada pdmari sint inlocuite in :r(. cit $i pentru cilire caracteristica principal:t r grclelilor este aceea a labilitdtii. duce ]a inlocuirca in\:ersi I i'I.ite a D q. Grafomcle din decada a treia sint inlocrjite.ce. rilabil Larc atil 1r p. in unelc cazuri gra\. piagct 1..a mintald pre..

lumai cd posibilitdlile recuperatorii drpiri..Diferentele sint mai semnificative intre subiectii din clasa a UI-a si a V-a in compa ralie cu diferenlele djntre cei d.nutc dFnota o dilerenLa proba <le vocabJlar....rl .r a \IIl a.lr". cei din clasa a V-a 368.. imprima comunicirii un sensaleaie-a ". Timpui utilizal de fiecare copil pentru realizarea compunerii a fost notat.e determina o a-ctuali"itualiei Nllitiei 9i a simbolurilor cu care opercaze ''&. clar posibilitatite legate de sesizarea asemandrilor dintre mii rapiiu a \cmliti' dri'i i contribuie la :nlelegerea atentia asupra sarcinii formulate. in buna parte. 2\l 2ll 196 126 1 t3 561 ']o 610 1291) I i03 obl. Am constatat ce atunci cind sint ajutati sa lbi primer.re FYrrem d.. Pentr a evidentia aceste aspecle. se caractedatit pe Iinia cxprimarir.n clasa a V-a ii a VII-I.1 inteljgenF.n ljmbajului devine tdbuiari evoluiiei intelectului. -in9qe{en!I. si scrie in 10 minute cil mai multe cllvinic. asaa". AFdar.lritit" "i niai mar:. se detaleaza o idee c€nbalii ii anr]rrr. a. Sint aleatorii rdspunsurile care al trebui sa sesi zeze esenla asemdndrii dintre nolir.ensibila intre copiii de virste 'i clase diferile C-opiii din llcre ilasa a III-a obtin 19B de puncte. 60 de copii din gcoala ajutatoare.condiliile disfazici . Abia dupi ce li se atrage. iar cei (lin cla." iu -axi-um tmlio"ranta.ci prir descrielea deosebirilor. individual.e peslrcazachjar schema folosita.nierji unord 5i rcpetarea anterior. a. Ol6ron alidrrr chjar ce pentnl a invdja se vorbelti estc necesar si fii dotat.crt. ln multe cazuri. insolit d€ explicatia verbaii . strrictura limbajului. ra\punsuri corecle. E . lipsa ierarhizarii .rni. luaii la intimplare (f.ntin .. i. deoarece ele nu au Lrn caracter de descricre a ceea ce este comlrn ii nici macar nu evidenliaza caractcristicile principale. Subiec!Ll au fost solicitali se r:ispundi la proba oseadrdri si uacabrllal din WISC.limbajului a lim-bajuiui.MFdid rcaltza\.i . n""i:"'t. Sarcina a fost Iormulafi in asa fel si repctarl pine cind a devenit irtelcasa de fiecare subiect.. Aceste rezultate slabe se datorcsc faptului ce debilii mintal mr reugesc se defineascd nolirrnea printr-un sinonim sau se dcsctie 131 130 . iuu .rl. 1 v c r 2 a. Particnlarilili dle strtcturilar cerbale la <LebilLl nintol. fi la i. subiectii incep:r respunde nu p n afirmarea asemendrilor.rigiditale jn propozr(ieij lrala. a ideilor saLi a. in mod egal (cile 20 dc cla*). deoare" tla m.5CJ. se consLati ci la proba de asemdn.ea"tu se dalore:tc 'i lenomenului de pe'severare -ci. o obtine un punctaj mr. Din analiza rczultatelor obtinut. 'iiltl. clasele a III-a. unui numer de pahu probe. 19i1.d intr. in Anaiele Uni!€rsitelii auufeiii. .ri a fi seleciionali anume). dl orornrr sl Puniiul luccesrunrr ror. P.(Lbie. la debilul mintal.ldr'spuse respectivc mcnlir.rf o serie de date a fost culese pc bazi de observatii in tlmpul vor birii copiilor la lectij sau in vorbirea spontand (liberi). a tulburdrilor sal. subliniem mai intii unele idr' rezultate dintr-un experjment anterior r.l foarte mLrlLd€ \'irsta ri nivelul de cultLrri ale biectului (si drsiri..ln.6 se are in |edere posibilitatea_ carc o oier6 proba d. realizat pe un num. cuvinte-notiuni. Djn (ele spuse mai s[s.bine "ot'tstrt. . a9a cum este formulati s:Lrcina.n cadrul schemeidate. in general.artiiCaza prin imobiUtare. apoi se realizeze o compLrneredupe o teme liberd.l tarea limbajului. Este de la sine inleles c5. dezvollar.ei se desrur(5 mai bine.rlt mai mare. pe mica da..ia Psihotogie. se.ubl. fte pot fi evitate prin folosjrea unrlj ii iti" "tu.a"te"l"ti"a luni remin reduse."l" intuitiv.rlcccsiunii ( uliintelor tul6rji )i dc \edcre samanlic ni dc strLcturA a iderlor.si orn .' a dependenlei Ei relatiei dintre dezvoltarea intelectlrlui Fi dezv. P..r' (1. in debilitatea mentaH se poate vorbi despte un anunil specific al structurilor de limbaj Si ca urmare.esc sa inleleagi mai. subiect primr 'firnt"to. in timp ce Delacrojx spune cd pentru a invela com I nicarea trcblrie si indeplinesti conditia inlelegedi. a\inr la dispozitie cit timp doresc fi in fine.ci cle mctodologia lcgopedica 6plicati). Ceea ce caracterizeaza rispunsuriie date de copiii din clasa a III-a estc laptLrl ci ele nLL e\primd esenla asemAnerilor dintf. unii-reuqesc se descrje a-riie. pcrlormantelc realizate de copiii din cele trei clase sr'nt diferenle semnificative (vezi tabelul 4).1. fire ca Srrbiec-tjiar provenit din cele trei clase.". a pentru siructura . Frec\Fnte sint situal'ile de trJnsde expcriiiirnere risida a rSspunqurilorintr-o schemd sLrgeraia de. a V-a qi a VII'rr Acegtia au fost supugi. rezLrltdtele . pout" cA elevii mari reu.

rj. Unelc nici nu constihlie compuneri ci propozitii separatet firi nici o ]e 132 lntre ele.* y.on'zllii. La clasa a VII-a. lir al1ji. De aici concluzia cd vocabularul copiiLrlL cu debiiitate mentali se imbogeteqte mai lacil Ei mai rapid in pri mcle clase.rr! pronunlate (tabelut nr..jar Ia altpl. La m ll.8L.ci). nurnai doi copii foloscsc si uncle cu\:inte cu un caracter abstracl mai accentuat.i: 'd. Numirul copiilor care folosesc s' cuvintc abstla(te.priini. diferenie inalt semnificative apar inlrr' copiii din clasa a III-a (610) si cei din clasa a V-a (1290).atieaceste caract€ristici.l atinge sub raportul dezlolt. dh scoalaaithtoare (dD rta 133 .nii).pLn5. r'r ip da r. Aceasta dovedeite iner[ia "^' W . I. Dar 500/0 din acettia enuntd cuvintele in propozitii. /"4-Arf/4Lu !is. nu se mai intilnesa asemenea dar persisla in.t-. ci una proprie-specificl scolii ajut:i toare carc sii ia ir consider..lasa a V a. Cele mai multe raspunsuri descriu vag sau cxprirrr'l r) utilitate putin precizati a obiectului sau fenomenului rcspc( 1l\ Pe misnri ce notiunile devin mai greu de definit (spre sfir)ilrl probei).2 | a_. Nediferenlierea conlinutuiLli semaDtic al cu\.<-<& ea.oereFt si sarac in. 4. in tirrrt. tennmcr anai:7al dc sau a folosirii $abloanelor in \:orbirc.A caraclerul in. {ti! l9). .h<-t_Zzit - 4. in virsra (le 16 aii. nici r. Desigur ce particuladHtile clescrise sint mai prr. oleSercasubie. a con$tientizdrii celor e). dupe carc unneazA acumulSri lente. runtatc la copiii mici. in ultirne instantn. uncle peste 500 le Ei utilizeazd./. iar la a VII-a. apar chiar pL rioade de stagnar€..rnul.tului. iar in ca/ | al ^r cr'b. gradul sau nilcl l pe care il pl. Aceasta denoti ce acumulirile in strLr.coFre'la se darorcstenu ndmai inteljgenlei d. Compunerile exprimd mai b. se impluc ca programa de inviFmint si contl notul cunostintelor si adopte nu o metodologie redusi fi simpli Iicati dc Ia Scoala de mas. nume prop i.a-<a . odati la singular -si odate la plural (creion.se con\lata ci prenn lema varanl(i.. La clasa a III-a. gindirii 9i a structurilor de limbaj Iic clc alti parte. Llnli folosesc in exclrsivitat. lsn. l.r si imobiliralii structurilor \erbale.creioane. duce Ia scricrea unor cuvinte de doua ori.r iungi. potentd jntei€ctuale ale accstor copii.asla er. in interdependentd cu dezvoltarea girr dirji. La . iar apoi perioadele de achizilii a noi cuvinte sint m. ce intre ultimii ii cci din clasa a VII-a (1303) diferentele nu s.punsufile sint ('{rl plct gresite. la unii copij.caract€rigticite detsrminante pentr'u calegoria generale cdrcia aJ)irf tiie cuvintul. au un caracter mai pmnuntat in clasele mici (]a virsi( 1. Continutul estc ioarte sirac Si exprimat prin propozitii scurte ti incoerente. clesi sarcina a fost intelease.).k sc impro\izeazeo fttle cu rnulte elementc din po\'eqtile invdtate sau s€ r€produc tocmai cele lnsusite cu atte prjlejuri. la cei rlin clasa a VII-a.ne particularitaiile structurale ait limbljldrt fi comprehensiunea idejlor cxprimate.. pentrLr compunera. . m. Ac.intelor. 44-o?(4 .j.e.-/f -i ckfut +-2" -!a(/a :'-' --' . salr lipsa a.i un fpl dp re.a. In ceca ce prive$te continutul conceptual al cuvintelor enuntan'.6--42ano* . un singur copil da cuvintele in pro pozitii. ele sc caractcrjzeazi printr-un inalt grad cle concretizare ii intuitivitate. inlelegerea conceptuale devine tot mai dificili. r. intre etapelc succesive. ln cazurile de deflcientc intelectuale grave. Scrisnl unui elev.tivismului. a^J)tJ" /<. gcnerale este mai mare $i in special.primare.uia^fi '7. tLu-a limbajului la debil.'j 19. cu diferenle mai lni. linie . ln proba de cuvintc.

iar la clasa a \r-a si. rnulte greteli de tip grainqtical. lui o?ni.up.'{J /tbha /L'4 ra. . 19.i bilbiiah sint putirl ftecventc. cum sint cele care pdvesc ooziriei literelo i rela!iile dirtrF ele' modul c.e.aftii amprenta nei voci slabc. Llt. C . '' c.erbalizare Copii' debjli nu elaboreazi mai intii un plan de expunere. ii a unui slab cfort in rnobitizarca capacititii dc \. Jici€nl.iJicul .dtuziuni de cuDinte: neduce'n.r. in cu dr A. pe fondul defi cienlei de intelect (fig.. pe care le-am putut sr. c ar r .r:l.i atlculiri: i '' i: d' fo.'^. /1 1 dL U'."" .r-' I i 1.Cum mi'am lr trecut eu vacanla" etc. Deti timpul acordat pentrr compunere a fost nelimitat. ca desen. .l"t J.!ti cu asla inchei mica mea compuneL.lilrnire i.orbire descrisede \Vest.^ +oora >.' <i$lp'it- rnfTt rt'1*4ha J..i njci nu exprimi totdeauna sensul adecvir al ideii.tm.Ib'" i /.b6.riorr. rr. l. semnalat 5i de M. /"j^'rlar"vL al nx ri .ii rr am petrecut vacanta!'.gi . a intervalulti dintre ele Fi' in r. The lt ehob i l i t o t i a n o ! s i t e ? \ c h .lcitirii p€ stiau(. \ . t. r'n special.{i. c. a]n constatat. .(lirii.a' in idei ar'Frtuea/i c: rl lori. a tulburdrilor de limbaj. \'orbire neinteligibili.)c Y (i ru:l ds a a ]l l ' a l+f. 1e mentiooem pe acelea care au o anumite constant5.. t) ii in \lrlia r llrerelor fin€le. cc denoti ci posibilitetile de concentrare Ie sint ljmitate. am urmArit in ce mesura se mentin aceste caructcdstici. .l+1/ -. Defectele de \.") Alte lucrdri poartd. .ceea ce repreclin totalul subicctjlor investigati.y''1. dar apar Si unele noi. cele mai lrecvente sint Lnloairile sa[ tubstituirile : n*n. cle compunere. pe un lot de 123 elevi din fcoala ajlLtdtoare' care a co'1stat dintr-o probe de djciare. o elidentn dislexie .e. o fetili cu o floare (clasa a III-a) chiar inccrcdri de a comprinc versud (poiana li poieniti. r:1. L o v in e scu . mLril nri-c$ti dragi ii iubitd . la a vII-a. de asemcrr"a..Vacanla de iarnA(. d spatiului grafjc. sintactice $i se manijce.I.(i"1cnl3LnL'r \pr'sii bdI r t"ra fir:'dr mllt -rr Unelc lucrdri poa. d€oarcce soticite subiectul Ia o activitate de analizd 9i sinteze mai evidenti ajlF Pe baza probelor aplicate la lotul de 123 subje4i. S . ?j1979.mbdein l. dislalia Si unel( forme de bilbiiald usoari coexisti cu disgrafia.elile de tip dis$afic. g t.it t.n ". in medie. neljsia de pedacogic nr.ve. un timp foarte scurt. p?. ca ur nrar€ a unui activism redos al vorbjrii. iar cuvintele $i propo zigijle nu sint alese. Fcnomenele spccifice dislexo-djsgrafiei se menlin in proportie ridicate $i spre clasele terminale. iar individual pe n rsantion selectat dupe criteriul tulburirilor grave de grafism .Ult:rlui N 'rJ(iu'rea nu esre . ca urmare a arti.t^'-r"- Inro"'ii.^.tiNstaJiei ld . Rev.rm "nl 'rrucLLra in\rGire r€Drezenierilenumerelor si a Llror de.lex.r!irlcn\d olemFrt(lor anteriodre in a. neral.LJ-"4-. ideile sirr! splrse la intimplare.r. loalc a!inLl impd anlA_pentru formarea abittatilor de scris-'ritit. Ii\primarca ideilor este ingreulati ii de prezenla.d J . Kennedy s.i au o inclreiere mentionate in text (!. .ntelect normal. intensitate 9i timbru dezagreabile.rlui amintit mai sus.ceea . la majoritat. Teitul citirii pc sticla ne-a permis sd surprindem aspcct€ ce lrn nu numai de disgra{ie dar Si de dislexie. ) r -.i ". . e. Acettia din urmi a ttnl5 67o10 .lss.17 134 li]5 . tivitatea pr'/' r I' I o.e reprezinti 780/0iar la 89.i E . Aslfel. L. 20).m|Ji de curinl": ipt"ian in loc dc revelion.inde in urma experjmenfr. Dintre gre. nerespectarea mairimii proprtionaie a grafemelor.. r. Harper. / . fenomene tipice de dis$afie . splicar ld 3I\ a'l"cle l VIII-a.i sul cr n[ s l i .-A^.. a ditton€ilor'i trillongilol.za..rim. La clasa a III-a.ulatiei deficitarc si a deficienlelor gramaticale. :0. Kcn n.ti titlul .ajulr. Carr 1 p.. o ierie de nereguladtetj dimensionale ca alepilda. * '. {6ri legetura intre ele. irr c'lraclerLrl r Iin-. a I a.' ?t/g 9*: "4 * py.li. din -snoala tAloarc.'&Ia n^JL^:gf"n . Multe din aoeste caracteristici au particularjtilile intilnite in tulburirile de grafism 9i de lexie la iogopatii cr . copiii r L dcbilitaie mintali rtilizeaze. cc. u=n.nt.. :n pofc. n. c+g.. de intei?.a. in fine.. '| . dar se mentin in numel. Apar.'. Spe.. ca si punerca in evidentA a altora rezultate din situalii mai complexe.clasa a \r-a). New Yofk Lond@.osu( lt i/mLryar. r.enF.c rlr' plimbare r contopiri sa. \lnlast uumerge $.crt. |l. cazurilc de dislal. mare disgrafiile Si dislexiile.i restul . elaborat de Hepp Reymond Qi Maric Claude. la 103.l copiiior.lr rl unJi cxp.l+r. Ro.Jhi\'r' nu se rrmere:1c rr | 'r' s".

c . se pot evidentia fuecvente omisiunt.. Addr-lgareaconsoanelor poarti pecetea aleatorului.-L< aa. u. Dar devin pronuniate adiueirile dc ilrafemc.j. in timp ce vocala a i9i face prczenia mai des la inceputul $i la sfir$itul cu\dntului.1 c.. anr (onsiatat ci ]a debillll mintal celc mai dcs intilnite sint omisiunil .4re4-& I l l.s. care rizeaze sistemul \. cit si pentnr cea de compunerc.ic citire penrt'u a \:edea in ce masurir collirm:i f ('nomcnulclislcxic. O frecvenF ddicate o au inlocuirile de grafeme c\e sint asemdnetoare din punct de vedere spatial sau cind se produce o confuzie pe?ceptivd. devine intimpldtoare pentN elevii clin clasele termirrrle ale scolii ajutdtoare.i cl'c "". sint conlopirile de covinte. Ca atare.c Llar. 'i '^. | . in t)laf Ll cL)]nportarrcitolui grafic. l'ocaleic i.l:' ' r'. -"r .li de litat. Se Foate exemplifica prin semnalarei . atit la incepr.r+ +: . Si omiterea lui m. Cind djficultetile de acest gen sint acccnlrr.e. mertjn dominantc (fapt vetificat cu alti ocazie de noi) Alil pcntru t)roba de dictare. inlocuirilc dc.. ela mri t_c^\'Prl' i rritrl rri se produc in cazul lui n.4-.^ e.L.: .. Dc cele nrrri multe ori acestea se corclcazl cu fenomenul de suprimarc a r. Trcb i{i specificat cd.J mdi rra.. ed r)ri.ceea ce dctermina ciuntirca ori lfunchiarea cu\.rF. S ...4"1^-.b. e..t- p'dL^*.riei apar.l \crsiLrni si adiugjri dc gralcmc. n_or-n''.l|ri:]iuncae l.. /a-^-.r. . . t+ -a...Jr fitlrltcrii frecvente a loi i linal Ei mei ales a Iui i final semivocalic' r.Lriri !lereJ \i"rlu' rent omise sint : i..ri granatjcrl ru au inregistrat o frecventi prea ridicaii deii c1e :. ceea ce nc face s.4 f-ttLi .J sau a consoanelor de aceeasinaturi.D.rtul cuvintul||i.LFir. r'L Taj . oarocarepcrsistenti.lnrl inaintea lrri se aJle i vocalic sau ln cazul piuralului nearticulai flrl rrrticulat aI substantivelor Si adjectivelor masculine care au . pentru cA fenomenul se produce in situalii extrem de variate. sensibil:r in claseie mici (rl. omisiunile de cuvinte. in care caz sint atinse.JzrA*t\ ot^d< . fenomenul este masiv pr-"zent Fi iD planrl leric..atit .. ' r.nsoaneior Ei.*"&r.r-.e-clr . iar e se adaugi inaintea lui a si dupi i. Lln fenomen.t .oqel IF .. mergind pini la devocaliz3rca cuvintrdui.rl cur-intelo. '1i ! Pt& jof u. d.lapt mai c\'idlnt la disgrallrll cu intelect normal.l. mai frecvcnt.l.fapt ce il l)Lrnempe seama lipsei dc agilitate moirici.ii cu debilitate Inintali este acela al omitedi de silabe. a grupurjlor de consoane .-.ri poate sta inerlia proceselor nervoase fi a fun4iilor psihice ./. l. r. in (lt.rr re._ . l. ez4.a mintala tulblrridle l. in intedorul cu\'intelo. deline un indiciu al exist-. "1 . Vocala i se adauge des inaintea lrronumclui eir (ieu) $i inaintca vocalei e. de grafeme.irir'.ti-fru d. o*"f t..t F i t . La baza explicatiei fenomenului de adiug.4.I . printre altele.. '. mai preg.lul intil). ce are la bazi lipsa de discriminare a vibratiilor laringiene..ocalic.. agramatismcie.l. 1 . o slabi centrare psil)ici pe operatia efectuatd.Lte. in\:ersiunile ir1 intedor.21.:r"/-lrn-. D:t fiind lat)tLrtcd. Dintre cele mai frecvent? 137 136 .torl" pi rai mi. . f.tem rL.c-a7. vrrrlic inaintea lui i final.turilor logice.rc.+. de asemenca.l !inle.ripfe.c1nn n s. sprc deosel)ire intelectul normal. e.tl.ol".oanelor este pronuDtati. r ' ' . in special.jlal4 "-*. . specific pentru ele\.ntei fcnorrerlllui sjmilar si la nivelul vocalelor. la sfiBit :i in interiorul lui . o Fl consoanelerlj t.arc detFrminao inopFrrre la ni\elul stru. t.. }'lai reduse ca acestea.ceea ce ne facc sA afi. lt"y. i li In . dar..intclor. ?. Alte fcnomene privcsc omisiunile de cuvinte si mai cu seami a cclor de legdturl cind denote.mim specificitatea sa in cazut dat.". \'n^ct.] t.i pe (frJ.tt .2t). Situaiii aseminetoare apar la substanllvi.r*.t '4 nor. are lm oonJluia dintre aonsoancle sonore-surd: (p .h .. 9i acest Jenomcn este mai frccvent in deficienta (le intelect .fuI u rui ^ ..-rd-.ant.&"'r1' j^i.?e..rJ a-. Cind suprimarca conr. d.i.fosl suplrsi \i llnlri probe . datoritA texhllrji red s si si!.e"te.. r.-4.f*'*.'in cazLrlnominativ plura1 sau 1a cele in cazul genetiv ori lui i dupi t si . fa siflantele si explozivele fs . Eliminirile lui n sint mai des irlllnite decit inlocxirile lni prin rn -.

rfilor sdec\..est€ 91Japtul cl au aperut cileva lucrerl ir care alisgrafia se prezinti atit de accentuat incit lucrlrile devin ilizibile .tL substitujri prrtem cita urmdtoarele: d-.I ' r e . oriro:|. J. I V er za. 1 1.c j-i 2.Jpozjtici. E.tcriorlri cuvintului * ceea ce pune in evidenii deficiente de ani ljzd si sintezi caracteristice pentru handicapul de intelect . dc ase menea.ie rinct. i I 1-. Ca atar!'. \ i r .3 05 I.j etc. i .i.8 rq I . 2.r'tlrb t39 138 . fapt ce do!"ede. lexie sc manifesta o jncapacitate jn inveFrea si formarea depfl. despirlirea incorecti a unor cuvinte la capiil . cifrele sc invati tni:l Lrsor.ci.i lnversiuri de .nL. au fost sintetizate astfell: O n.Siturf .l d. .. pe de o part€. Intr_un . ci . L . {.rnLL mit Jel. $i gravitatea deficientei de intelect.i a cifrelor.ce se datoresc particularltdtilor de inertie perseverarc specifice structurilor mentaie delicitare. a celor proprii cu litere micA. Inteiesant cle semnalat.jc€ tip de disgrafie sau di:.1. C. lipsa de estetici a transcrierii grafice constaia di\'e$e aspecte grafice ale scrisului' dc la o S-au pr. revcmul repeurilor cle cuvinte cste acela al inlocuirilor . n/cjt 9i in plau dublu fd b).i nu pot fi desciftate. Principalel€ caiegorii de gre. 0 1..jn lipsa punctuatiei sau a tlr plrnctualii neadec!at{. carc obiFnuit se s{rrju despErtit ./.i rep( tirile de covinte . Lit .i.0 l-r l.-5 i 1.dar rimin deficilare in ce priveltc lorma lor 9i plasarea c(l rcctn in spaiiol Pagirii. chi ci'ghi-1he.ri.gi. i 111. .u'nrt.l \'l Ir 2 . atit in plat] verti( . Datorita asemini lor optiee a Lrnora djntrc ele. . i\ r : . Acest fapt evidentiaza gravitatea tulburerii de scds. Astfel. scrierca substantivelor comune cr liierd mare in mijlocrrl pr. de difef. poate fi explicata prjn simetria gralemelor.: \I \'Il 2 .s $. ge . Agramatismcle sint elidente p. i v-I i.L 50 1.2 .' menol devine tipic fi in citire . gull n. 2 2 t 2i :- a.L mai ales al contoPirilord€:culinte Semniiicativ este faptul ci penirlL o. p.a l-i 11.tal (rn ld O pondere relativ ridicati o au ti inversiunile de grafeme rl. clcspertirea unor cuYinter cale de obicei se scriu imprcuniL sar! nirca unor cutinte.eli.ceea c€ duce 1a dislexie. rezultate din experimentLil nostru.ate pentru grafeme ii litere . pe de alta.p-b.t1. 0i 0. Se pot evidentia qi unele fenomene ce tin de for_ ma 9i estelica grafice.' i. nu orice formi ctc djslc\a-disglail.l p. dezordinea.r lieri inlre formele pirtilor dc \orbire. s L r . 'i : .1 I. persiste (dupa automatizarea scrisuIut rigiditatea.ie lipsil capacitilii de discriminare a schemelor gramaticale.' implici si o alcdarc simila.

Aceasta se datore. reri disgraJice este dominate de un scris inegal.. se recunosc graiemele dl|pcrsate. fenomen caracteristic t40 . necesare .rta la deficientji de inteled cri disgrafie-dis1e)rie../0. Specifici este dilatarea cufintelor sau lllL reior de la inceput.scriere foarte micA.. confuziile se pot datora. suferinal incd grave tulburari. ci prezentate ca o insirujre de evenimente dispersate. a dimensillnilor . fiIE un fir togic. determinatd dc dificulrirj in legarea literelor intre ele.rru. a grafemului sau dimensiunile bastonafelor la litr:r( l i.. insutirii limbajului scris..'ccventa rcprezentAriinumerelor Si a unor des€nesimPle. tare prezintA tutbureri de scris in Planul rcprezentiriiof grafnie pentru litere. terminindu-se clr o rcstringere . Acest lucrlr se explicd prin tcndinta @pilului. fiind micro. Critchley sublinia aparitia scrlsuhi diform Si dublarea grafemelor ca rumare a deficitelor dc percepii€ si motricitate. s-a observat cd ei puteau denumi fiecare cifri. ne-a altrr la urmdtoarele concluzii : Mnioritarea subiectllor reJnesc. ii nu au intimpinat dificultdli deosebite. rareori existind conf.9i am vezuts sau ..li diminu..20. exprimarile unor fragmente de jdei sint lacunare.spre sfirsitr. C(' rectitudinea Si bogdtja limbajului scris-citit denoti valoarea 9i rolril pe care il are acesta in structura vietii psihice 9i in reglarea actel(r' comportamentale.Jn{hic). prezinte o capacitatc loarte scizuta de sinteze.'. depAsind . Prin aceasta scade Ei mai nult p(cizia in expdmarca ideilor. Acest proces facil de recunoasterc a desenclor se poate explica prin faptul cI schemele perceptive. fapt tII sniitui si stereotiDiei sDecifice deficientului de int€lectd.rrprjnde intcletsFr. de ielc mai multc orj inexistentS. dezordonat. conturului. aceasta ca urmare. relalja strnlsir (. pe ofl zontalS. E. ajungind la manifestarea con_ Iuz. se formeazd mai de timpuriu (in perioada prescohra) . ascuute. 11/1982. lrrr. Asemenea inlocuiri se produc.. Relatia diitre dezDoltarea limbajLlvi 9i exolutia sen' 2oriol-psihicd.lr. in un€le cazuri. grer.rs la elenentele afectiv-emotionale care sjnt eriprimate direcl. Acest fenomen de produs in propo4ie de 5.te Japtului cA exe. Referindu-se la acest aspect. l.rurii. Toate aceste fenomene dovedesc. dcseori. in proba Lr care subieclii au trebuit sd recunoasci cifre.Si am lostB). Astfel.sau macro-dimensionate.contint.afemului. de a adi liona $i nu de a schematiza.rl propozitjei sau frazei. Nota caracteristice in scrisul delici€ntului de intelect cu tul . incriminate ca tulburAxi disgrafic€. un rol important jucindu-l chiar minuirea obiectelor fata de atie sifuatii in care schemcle mai abshacte se formeaza mai tirzirr. rdlc imobilite$i structurii verbale (incepereafiecerei propocu. in loc de grafemul a 0Nlc recunoscut diftongul ci. Desigur. cu deficienle de intelect. la una exagcral I mare. alt caz In Inlocuirc a lui fie semnalc.irurile de nduri. sau prin exagerata dilatare. 9i o dispozitie spaliau ineditii in pagina a propoziliilof 9i frazelor (ca c€a de t unghi drept. probabil. rclatiilor dinhe ele. dar nu rculea sA sint€tizeze numArul intr-un intreg (s-au folosil num€re forrnaie alin trei cifre). citate de Anne Nlarie Fichot. pentru figurile care desemneazi obiectc concfete.r de d€scifrat.de cclF m3i mullc ori' sa idenllfkc'grdfemul simular pe sticla (cuvinte mono sau bisilaLice) ddr . p. ca inbeg. de pcdagocienr.i de 3. Dat fiind faptul ci incercetura afectivi este dcosebit r. a lipsei de concentrare in desluqirea desenelor simulate. precum lnr.in Re\.a. altele fjind confundate. tantelor intre rinduri.dlll(ultatea cea mai mare intervine la sinteza cuvintului pentru t fl redat in forme verbald.tLil cognitiv este red. ceea ce se intimple in ultima instan6 5i tn scrierea lui ct (exceptind punctul pe i). Un caz aparte iI constituie aparilia rrrrrl scrieri suprapuse a rindurilor. iar alte inloNiri sint de genul: in loc de n semnaleaz5 t. in vo. se stabileste intre dezvoltarea ]imbajulrii Si evolutia psihice 1. La Droba in care subiectilor le-a Jost prezentat un set de desene.a1ii r-ariate. salr transpar din context. Aceaste probd conlirme ca srbieclii cu deficieDli de inteiect. r€prezentarea numelelor. Pentru grafemul h rcr'rinoastepe J. probabil. inr preitiat. De asemenea.rcarea a . ln alte cazuri. scrierea apArind uneori rupte. eorit tllaiso"nv sau a tulburirilor spalio-temporale. Apar cu[oscutele formule stereotipe. persjstind doar capacitatea de anallzi. in acest caz. Si in acest caz se observe imposibiiitatea de a trece de la faza de analizA la cea de sintezS. d. propozitiil'e nefiind ljmjtate. separat.i a continutului gindiriiSe Doate remarca. ir' este semnalat ca z. in acest caz capacitatea de analizi qi sintezi cre:zrL condilii pcntrLl cxtinderca comportamenirlui verlrat la sit.flrlarea.. ajungindu-se la o comprimare a (li. prin trasarea gr.birea orale a copiilor dislalici (mai cu scami in dislnlja de tip fiziologic a copiilor ante si prexolari mici). 1v€rza. pregna.ll . Lipsa de propo4ie aparc 'Ll cea mai mare frecventa. Aceasta cLr atit mai mult cu cit importanta lim lrajr rli se poate aprecia fi dupe nemrmeratele mesaje ce pot fl construite pe baza muilitudinii de combinatii in lorme diversili cal. poziriFi 1:rrrc. se efectueazd prin dorrii ridiceri de creion. printre altele.rzij c alte reprezentdri . asemlnddlor iormale.soli{ttnd ai" parteu subiectilor o activitate de analizd $i sinteza. ln alt caz.aze inlocuirea lui o cu b.

n1-1.6rilor scris-cititului.ate aceste caracte. iar pentru :.a tiind aomponente si se creeazd inlpresiet unei desJ\$urdri succesib-conseaitit't: din care Liosescelementele de silnritaneitate ce d41I uni' late intregului proces.uL)intutui lct ritirP 'ou r"dot"' unilot-dirn' . aspectele simptomatologice qi cel€ etiologice.ca urmare a afccliuniiot .zi. iu prinri?oI. ton ear" dpt"rminL. Pentro disRrafic'rl care scrie ca in 'rgl. Pentrrr irteleg"r" cil mai analilica a Ienomer^lor disle\o-di ' r. omisiutti. . (e nu pol li de\pri.t ir{"r"o '.afi"". ]a dFir.//.:upropunprea rinclurilor in stris clc.eallna ca unitate a interoclhlnii im'L. La debilul mintal.onei corticale implicatar ln procesul 1'ederii.LLc in 'peci 'l Ia icl accentuat. La cLi"lpx.lere neurologic.rnJ se relera rumai la incdpacitatea de a invAta scds-cjiitul. t4l .rografi -ljngii"lica.i pe 'el cr Intele. dar qi la pierderea sau tr. mi surd.istici. Ieziuni cerebrale sarLa lnsulicientelor dcz'olteri ale sistemelor cereb.tir'ca literului relor.ia . Laturile actilJitdtii implicate ln scrii-citit sint ofectate.e ri kin""tpricr o .l normal.rlrF'pa(ri\ A\anl'ajp penlru c. oi\lexo-disgrali.L mai mult cu cit r:om in rpdnre L. datoritd tulburdrilar natricitd. r l . I o g o a e d r o .tii li d mi$ra tar. se manifesti relativ frecverlt scrisul. M" E.issrol:. in plan gr'a{ic.otita de sp€cialilates-ar contLrratlrei moddlitill ile abordarc.ep odala clr r". sdrirea rincl. xiteza red. cum este imbecilul. 'lrcDt a cuvintelor sd se produci de ia dreapta la stinga sau ca o reflcctare in oFllndi.r d d g .D€ctelor ce inteNin intr-un complex problemati 'i dezavanlaie.lasoeica impli(a!ii in eleme"te de li.epa cP {ac" cliliait. tn&gined tlrjinLului nu se prezintd totd.r. rcindor i clPm"ntPI" \atp x.. DiI punct de L'e.'rt.rsede slrr.i d"rumir"a rlp disleyo-dicgraf n olr:ra. Iimpul necesar insugirii citit-scrisului.u'oa)Lerea litPrFi )i a \unclrrlrri . dar $i pe cel afectat psihoneurolop."i pro.ri"rp. d SDre oeo<ebirF -ormdl. 8r'ulAtile Fzulti l 'ar din faract€ristica deficitar.in carc insu$i procesul de abstractizare solicite o educatie a girl dirii.ihoDe.PeuIsc.a el. Acesle lenomene pun in evidenli a. in care sint implicate rccepliile auditive. VN o \ a .i a reproducerii.'ca1lJu2ii. apti.ndi. Aceasta(u at.icd si nu cltsrornid. tLlbuftrilP \cris-cilir'' lnu e lle pe Dariiile ps.ln . De aici Si aseminarile dintre 142 ilesterile disler. Dcmcrs.:n tire.Co ttrmLtrp. vizuale 5i Ittdlrice.lcficienta de inteleci dantafurar€a unor atare activititi sint deficitare .l Lrnila.o-disgrafi€i ia diferitele categorii de indivizi' il specificitatea acestora. La dchilut mentoI. silsb? ti crri?}'e."1" nai ofeclat^ Job"i ro"rd^nt in dcest cctz.xcp'siuni su'sfit1.. Fenomcnut de scriere 9i citire ca in oglindi este mai accentuat 1a debilii mental care au su{erit o menineo-ence{alitd sau sint stingaci 9i au fost deprinsi si {oloscasc!-mina dreapti pentru scriere Tot datorite uno. in rgal. Tn firrP dificultdlilc lingvistice ii de inv6tare a ortografi€i od pierderea acestor capacitdti cuprjnd intreaga game a elementelor implicate in rcspectarea regulilor specifice.i. Dilicultatea de a sintetiza Qi a reda verbal cuvintr'll sau cifr'l simulati se poate transfera.si ni ale grafeme. proasta lar plosare tn pagind. contopiri.g : " . burarea deprind€rilor respective ori a stagndrii sau deterjoririi capacititrii de dezvoltarc a activitdtilor implicate.usd ttr scris-citit.a-numita dislexo disgtafie dc evolutie la care ne_am mai reJerit in paginile anterioarc. Astfel' intregul scris-cititului este redus la o ab'rr'laf' aomi:nii at tulburirilor crr D. nerespectarect spatilLlui poginii. plin condensdrj 9i iri \:e.gvisti'a neur 'l pre/inra dr"''J ' !i.is'tltllrlui .j ru' thtilar oc l'ticp.. permrle u a 'al 2 arnsr' dar )i dFza\antaje iitn a hrt ror a.ilar Ia citit stLll recitil ea rindului Darcttr". tocmai pentnl ce nu existd o scbema integrir toare care sa poata fj descompus5. dc ta inceput {rebuie subliniat ca in .ceea ce duce din pinct de !-edere l Uvat!ev. ca in oglindi . adatrgiri etc de graJeie' Iitere. 'i ''".ceea ce imlttlmA Si ptoc€sui|i de insu$ire leno-grafici'rn crrs anormal Difiiultarilp penrru citire in.j . de\'ine dificile citirea propriei sale scrieri si adeseori nu o pcate deoscbi de cea normald.perlrJ ca I rlbrrarile "uris-itit'tlui se prerin'i i per' 'n t.ale ..tii loEoDatului. ri'in u.hap?doqogic". a nalit.ii .. privesc nu numai deficientul de intelect.orespu)zalor..J 'd in oglinda 'e menlin arc5te c"rrcLerisLi|i o per:oada dF imp :i JujJ.[ura psihj. structurile neurcologiae $i cele psihologice accentuiazi )i mai mult specificul lrlbu. 9i mai r3r cititul.c.ipnrul dP irriel. Hvatlevl cste de pe|ere ci soierea si citirea in oglincti sc datorusc leziunil cmisfcfacc ca rliasalea grafemelor 'qi c.u icndirta de a l|a in ( orsideralie. Din moment ce {roncepem actr-ll citit-scnlsr'rlui ca un r€zultat al aoordonerii corticale superioare Ei ca o sinteze la nivelul sistemelor ir vorbire. Din ar'ste caracl" ip iisicl r. si tulburerile consecutile lor. Pe de aItA parte. Componenfel" .Doltor?sn\ it tilor. . tut 'ini t.ii cdre irFS. Dtprjnta. din punct de veclere liDgvistic li T.d ol dilicullqilor 1n nrhizitia si do. prinesc trasarea canhturilor graJemelor.

l-.iPri rr n:\Flul eg... al. compiciul de deficiente specifice.ilcl. rr.i"t. comparativ cn cei normali. relJriJ d ntr^ ir\:lrrF ir .Llariii rlrt cele care se reJeri la ioDi proximcj dezvolteri (L S Vigotskj)' ric" 1.tc o e.edere simptoD.Centful de doaumentc'c aI Minist'ful!i r Radu. Psihi. rm celc de tip afazic.) Ddr. BriaD M loss).jrdfi.rie. F tb srlr do o edJcaLi"gre ila..22) Datoritri dislcxo-disgrafici de tiP acus1Pllan.p"tpa se adausj .lamcnip . In ale\i. 'rrFxLrlui. cilrre' Anallzind dinamica . de iate..lifi(ulrrliie Ir jore..ii"-i: care citesc (Ei scriu) cu di{iculinti se pot grupa iiurio c...corirr-ror."".il lio-d r:tm.a-:" r. dczvoltarra fl Lr" oooriro 'J ''nbn 'ri 'u: '"Li' . rezultatc din structu le minl... iar dcp nderile consecrlti\c acestcia se rcaiizcazi prin inicrior.cil:Ltr'ui. rn.l5 ...ii".. 1/'19r-3. '.lb'rrir:.ceea ce fa.ri" pdrti...J r'l ...tate de accasta intrucit la majoritatea logopali1or ele se manifesti pe fondlll altor tulburiri. l"nom"-"'..r.'. ce compun cul... .i-r.n..{D d ' N . in. (drp .. ir'ori..lopedi. a .a''lnr -.) .il.-lFd. Desjgur.rt . inlatarea scris citliohi.lilor pe care I" arL copiii in rlur Dc:hurugi': Ll" fd't lr o'"i" r.nrnlu1ui lexico-grafic (IiS.Fsl^a si l^ r. lo sint mai bine cunoscote. ri. Uu'uelti 197ir' ronara..' '. lel. l n a ? o i € r e o r i sa b r 'f'to l fto te a E'l ji (). dc .l "lp\iF i d:sCrrr.-...llrii15i isi .. 'rebl d...-.lF'n. o"r. persistentc fi cu rrn inalt glad de dificultate... Aceasta cu atjt mai mul1 ctl cit trebuie a\'llt in veder€ ce inslrsirea scds cititului este o a(. a r . z rlui. ""rri.pc...it".n c\ccl€rnti intelcctuali.Jr \Proirr . i' .".tal ItoJic in octitit1Lea scobrA cu d.psihjc 1a dcbilitate mintali .1 . dotnrita inpli.cd.. de orientare Fi organizare spatiald. n'iiei .or . citeasci spontan ori dupa dictare. rigiditate. l^rp rlomirrrlc.1. gindirij..u to. ci "nr.r piFrd.F.tu.. rezr ti cA tulburArile limbaiului scrjs citit au o frecle.a r.i dgralic !:nr prezF-rp r. D€rie abstracte.pot apdrea fenomene grave alr | | bu..... dar sint cu totul incapabili si s.rre spLrrR .: Astrcl dLrrolrcnajr I te l' ..il .'i .... u'ih!'noLr'r' o .irilor scris-citilului ce dcpigesc sfera proprirl-zisi a disgr..1ra .tl mai mare la copiii cu dcbilitatc mintali. Pa1mearii de2to\nrii .t (1.i.o 'lr.ntelcct asemenea fenomene (ca dealtfcl tulburirile limbaiului I gen€ral) devjn manifesuri centrale in jurul cdrora giaviteazi 1.*i dez\_ultare cadr'rl per"'nrlrrar-r . murri' ila". TezA d€ docio....!.i dislexiei.ii"at.::.'i :.a144 "r'm r' \"'l' lltnt(.i. erci.. La a. disartric ctc.bi1ul nritlol.l -r. incapacitatea iogopatului este .:r'.. morr:'1i.eaa"e."...lui. ri si oi-n. 7. Ituagineo schenlaticd ti siDrb..'rild rlif:.\imoLomFle rLlburirril'r '.." irgC:j r.rFri.ri afeLri\:cmoliorale :i c(i ld c"rF sc manite't'o incal"'1 l .rr.ii ijrclrfi.i"i". dirtr.! rr' ' l. l log'r.Din pluct rle \.l" 'um .1"1n. 1a carc se asociazii lr lent si alte tulbura . pcrt.d i.r de siercotipie.r'gr'Lala a \r' a\p i'p re c'nI.. Accste:i includ agrafia Fi alexia. .i d I./ot -i x vi"nziUl:: I ' in gFn^rdl sl (lJ. a proceselor cognitive Din cele sptsc pini acum. r i. L . debilul mintal are grelrtiLtl eyi.r ILr'rrhr. mai cu seama cifre fi silabisi literr ( | ... i.. apraxic..lagosic speciali.r.r ln cazurile de a$afje ii alexie. a ccr'c-r | '' iL:Lul '..pr'a s'r 'dr: t'" '' .'."iil : .:i..aie ncevolr...i n.. irilii...int 'rr:rrrr pa lirie ( | llJrnli :: Ll .e la tl.1 . clisadrice.at' 1931' 3 C i i a t d u p 6 O ' C on n o . I r-' r'(a intrerupec:1".D.lnicnre aie a.. .iz're a "Parir'l:i pa6i'ii..ur. drm n'i"nar'd r. la i m -ral \r'u 'i u ' t.''". cum sint cele ale perceptiei. iar manifestirilc sint mai lariate si imbraril iorme accentlratc. ..(-\jonearj la .t. l:|.i'ir'.ifi'e a1' debiliririi m:nta. agnozic.. r'"' il .1". I hclclef)plrtFm inlFlcR. al^1ic-agr"t:c f .r -i lsrcui a'a i'nl.r. iice ale vorbirii si a n€putjntei de a-Si reprezenta lormele cornp."'rii-..' oroLlr.lificolt. sablonism si o realr liirsi de activism prin carc sd fie antrenate structurile psihice imtrlicate intr-un proces atit de complex..' r A^r. in deficienfi ( .'Jrd'r'r' r p .ebilLl mi 4I..i. dar llllbr1rerile 1e\o-graficL^nu slnt det€rrninate cu nece s. in 1'eC. s.ic jnteLect.lciicicnt llti dc intelect.e.i'ii.". oo'rrrilc.rie . r p q .| "\idFri cA eie sint mult mai preglante gi cu un elantai mal tars. re'pF. I.ror'a ue7\olrar i (lr...... atcnliei. r'i :l id.cenluiaTi in|dpa''td1ea I omoorrJ. salr s.l cic acccrliLrati incit in cele mai fericite situatii subieclii respcrl I pot copia uncle semne.P crr'a1ic s^mioricS2 ljd' d r\Fm | \a.lentc in intelegerea sersului celor citite Si in transpuner.. .izoniui noi iD psihologie (.. m i'rll.".:nLc leArli\c ira..lLrrilof i'nnorJre . )aro'.. ri' i s rrr r Lrma 'il'\r ..ti\italca dF '\dlar" mar .rl.lesfesurarea activitatii. r. mrle. . cum sint ccle apra\ice.r.o.1. .omphx de L. Dacd la persoanele n.'8'F InFrtd u& . tivitate pr.it-i .t ca actifiiatca de insusir.apa itared lexi^u..si deprindere a citlt-scrisuiui si inregis trczc notc dominant. Gil..: .il"t mintal. n.rate. purrc amprenta in orjce lormi ':\elul de comlrnicarecll me.r lrarilor oe Jnali:a .:r"a miil.". inv:tarea scriq cititului este ingreuiat5 de cleficienis. .izarea aciiunilor premergdtoarc si prnr existenla motivatiei corespunz5toare care si duca h antrcnarca intensA."p""t'-i n.laccadir..r i.! u nolJ 'Dacjf ir'a lJlb rr.r'lor c'ri--t lilJl ' rn fleD rrratpr '''i".i 'e: "". ..intele.rl ii iaau/li'l irinor erem"nLc'. 'in.eurn-s. memoriei.

i ..'cF :i) r.' .."ii"n """" duc la . pc de o parie pe cle'alta intcgrativ in strllcturile socio-profesiof .r. d.a imaejhii rrdti.lrctlrjr 146 ?.iionriz*".. se ajunge la noi n."i'.j (d prol..rebrasten i ei r' 1.. r i s n l n r u i .tional prcexictent. t0.gur. i.lr.. Des.. s z.r"-bz " tr tl rnm aneD atas cu num e'oLt \ P osciLalii ii ntl ote.. d.liLlrea tle och.r'or.F . . pg.n h iir o r . d-b.. r.ira rl"zc"hilibrulLi organic si ILrn.liLrrJrc "6 .'oil" d..r. la r sen.'i ' a F ran .d!iorrl'i .lo"ririf" le\L'-!ra...r^.rjtraior '.i:.a .(LeDr:. Fducdliaeste rhemala \.er' elaroDf.onlLzii bazdtF IJe ascmahari a.5tFmu1ui lulburat.r.ll 'roiia i'r ' ^rooomFr.dlioral <i rPdL'c 'apbiit€l d de rriirurc.p.azi un salt catilativ fald do cele anterioare. r p\il) . r d i r r h \xa \lIIr . in uitimi insianF... iar canstiit\a nu indeplineste d..n..'aracr.az."*'.us. cd posibilitattile de ochizitie st de prcIucrtre a inlonlLetiei silrt reduse./a( dpa'itdlet sa Ji irlelF-en .a r-..nal' prr.. forme comportamental-.\-"..rc a .: r 15 ": poarri amprcnr€ n r rrrrrJi a trr'crralilirii i . d. i i. f.n! .ddiptarca prcsupune 9i asimilarea pcntru ce expcrienta indi_ viduhi este react alizati ti integratd.. imp ire ..-"..p d simoot.". Astfel. . rolul erlucatorul i se mdsoar: in raPort de eljcicnta sisternurule. cl-p). cd.1ii procFsuluiF'lu. . t-j.1r..i |umporrame. D.r.l. Ed.rpcfi.ttL lotnrlt err ti .aliei (atit de necesare li in insuiirea deprinderilor de.. r-l r..n.omportamente neadaptate !i ''i"'".l "r.tup. J-L.rsi. .u zi.r rzm" i'b l'' psi ' 'Yrc-:.rin"re a sul.p.tjliia:. ce-ci) 9i optic€ f?n n.. in general..:.psihice.e 1. in acest proces crl duble scmnificatie.. ( . 9i t.1:bolr"niilor.. p-r.i.reral5..si P ed..c :rtrocturati activitat€a de invaFre.o".i " 1978.cit pat till lurctia cle oryMizator at actLDitdlii.1 i rr dr:rinS.1 LI. D'd." rulbr raril. apar dificuttiti in discriminalra 1."nalir^ 60 na\ul. \d real /-"' o reF'1ri1:P(r' l.€ cLrpr. ce sint definitorii pentru personalitatea individul!i in aclaptafc sint inglobatc aspccte ce pornesc de la celc mai simpte rcie. ate intelcgcrii sensui i si semnifi.'e tt4.i r linaiil.eficier.rr" t.l r..pera..ttl men.1. €rst€necesar se o raportem 1:i iiplrrilc de adaptare carc cxprimS. '.ieclului.r \a'o l:mitali a..l. lrj aplicat Fi clc rezultatele oblinute. 'n siLmit' 'itrali" alrrmd /\l 5cn' pdu'dtior31 in rap LrDjectrl n.iit) u?r . Crcdem ci pcntrlr o infelegere mai profundi a modului cum es.n r ..irar.i nl"diuj in(o. r.. e"ibila in:eleaeFa obie'1i\elor '. ni ' drF ingJ\tea.. S .!i Ini . SPECIFICUL TUI. il pla'eirjr I alara u_oi rFlar i o0J'al onarF Iactie cu' Np . de. demersLrl . 12. $i a scris-cititul. R!."e.r!anirdr sistc'nul .'.sclis-c. originalitate si crcatilitate irl misura in care sc realjz. mplili'area ProgramelorLi reSimJrjlor la r'\-etLIl e'lucal onll in ln acect . l n carP mori Dalio nu d"LinP "xn^r l int aor cer i b r lt diil" al r anaar t am nt lor fi (. pe cit posibii la un nivel .. De aici qi o serie de difi'ulteti t'ricoiiiiiiio'1"-iitio.ri. r ': Prd\"aL n :.:. la debilirl mintai.r'r'il' i-. inl6rLrredezi"lrilibrul .eprinderilot de scris-cjfit p.rtui "pe' trc boli p'i i'' (r' dar"'i al . p..BLTRARILOJ? SCRIS CITITI]LIII 1N BOLILE PSIHICE T{nburirile scris_cititului sint extrem clc variale aiit ca fofm'' p'lt1-r t' :'c.. ta' 1 d utro r 'r r t7 . |ll . A l . r.. ii li. gesturi (carc sint implicate si in scds-citit) ii se finalizcaz:r :ll celc mai r"implc]. .""i.!rciii. Acri"n'a depirde de mudul cLm adaprJt la po"il'lilJlile-'r'-rPeJL. in stjfcial.: .p..rurrni orocedLrri i.. tcrdti..ri : lrc -ci opri.rritfr.o.r.rr.iito la esecuri qcolare 1. sindromur . o dri' roarre lirR' i.. l ...e in..a r .!red q.l cle Di|td este sdracd.ld.ji'i".".in _ i'or posl-1rad"ialr. ia drare.p.. .. deo r'' riL.".ulpsihooaruloS:(m i lr '"b.o p ir up.i..A'Lfel.icc lp I t-d. adnnl i o a ti . E dac dr i.pudlc Ie'eptd :nilial d(mefsul " ctatoritii unei insuficiente dezvoltdri intelectuale ii.i. ]a delicicrtii de intelcct.lezxoltarea d.sr ( L .r r..hizitii :ii deprinderi cc sporesc clicienla activitatii Formelc cte adaptare :'le debiiLrlui minlal exprime capacitatoa dezvolterii psihice si posibilitiiile dc integrare socio-profesionale_Dot' |iincl loptul cd eapeiient. .i. .|dcr.4"r.

.-."i.b't- a4! 2". . 'ic i de proi"tare a ' rLirutulJi 3'1i!ii:!:i lofi.irr psihopatii inli'ii'l'.t^.7-. Ca atare.t o""'.rv'.si c"a dc mpre.(FFa /.i" f".li )^ar' .a' .2....ar. .m \i"r crahir"a \oinlei act: i. acc'LF lerrorrFrP nd lFrenr (cxorea-ira (... '"'dre' "niu 'n.-.to"Z'.*:.-\-.'sFoit a f.'._ :4*l <-zn' <t. p.'tate sau ale sarcina propusa (fig 24).4.'it.:rit.'-.. s::irn 1 rrii n .F i g.l9 Ir.l-y-t-4' ^-..-.' i'mrr r'd'\' '.'L.- ..zisii...t.. f j. (lcr rjnll' ri'ar up \.e) ..t'"rta'-L<......r b:lir.tllrLrt.ii fd..i . i . J'^ 7t""--J.i (onrLiinlat'ropr:ei s're arri\iiar'. . mu]te mul1 mai grave clisl.-. a I or Lra.i'. r'Lllr. r)re.*.\ii.r\..: ('"c'nr|.i:i a" "".dr limbaj"l raportat o.4 z 4 aB aJ 2j .r of i... lrcbJi!' lrrdi -Limp.-renrrum ".r" nilarF orc.t"r" i"rr"'.r I ^ur. ^:- nL r ns r a de 2L ani atrsfir: .ie.'ricile r rlb'rrdrilur l:mrrn'ulri t'-rr.'''s.'."i"i*'l"o a .'f. i .pdsmFla.'\'u-i .21.'.a spa\mPl"r 'i I:rr rilor' erL.Pr: irvolu'tarF. o'renLdLi\e) dcfFslcazS drr pJn 1 '1 ie.r d'l'v: Jr.'?-p...1 - /- -^....tl imorima .ii.t< " ..':r p"i"e"iiAr Jircri de la un aur"' tu al u El" a I ia'l .i pr.'u.dP m"i 'r seama (i d'esrea i'l Inco'irPdF o l. .. rrir"ri* n].rirrr'i i a\'lr'rd ' ofecrir r::nc.L^. de rq\"plip .n"for. lulburarca scris-cititului dcph)e)ir.ca sdd fiTiul'8 ca Simold pre'cr 1._ -o.a.d|ela:i ii. i-or.2*. 4 *. fi.imbricind for-rne l.. dc\'.. ^/>..n^ l^ . n'al. rcl" conrrnlrt .. .t. 'r"n*.a.-."i..1 ) .^"*.rarilp ps'hogenFrimsinr lJ*crional' prin n r. . .-i -n 'ursi !i.ari prF\'ri'-'ilrl r..^.1" d'r structLra stcrei irsi'i"e aflar: 'n ."....a..i..ntrer roFfr o-r -' ..a rusc. 'c:1rfl..^< "^. l"e."1. mFcon:smul de c.^x'^l^+-..nomenele 148 . crre au imp. mudifi'. ).4'e4.i+ - 3.&^ ay'^..r' ' imeaz.. V Pre(l^.t - . cn." ir \'fic ^itiL' in iriir. r.. rall rpsa oe si . ..n'r\rror q ri' al borr ti(4. c.z. Cr m''.".-\ ".i alc\'ei) 'au sP 'n'ddreaTa inlr-o "'t'' "i'.f. t.-V--24*' ' .i impnLri\Z der^fmini .(r' note dL'mi'arrc de Cc\prr'dern itt...'.lc nercnndlitJteaool a\Jlu' 'i ro siderdtP ra i"i.ira\ii ln..-+-)...rlh. . 4^4i o^-'z /^-:r .. r'rf.i 1.\ c*-r" /.. maniPri'm. ^1 aa4 et1\ 1^i.i."/f z a-< .lJi gcrrordlla compoientel' cundJ rci lPx 'o Sfalrce t. *>' l^-.a de c\rF lnjrrlF :Lrr ri rrilur.*^' ".cr 'i C lone<u apro'ia/a 'a in lormPl" l)arolns:" I . \i.criri"i.l L-rr neLr.ni cun r'cnl Lle dificulrarile 5al/ .c i"r.t.ii 't sa.-^. rmir ir Jrlare ' .iz^ I' z-'r}. c.i au u raspindire mdi mdre la 'oDi. .i de rapo-ldre : ri mD4rtamrnl."-.rr1r t . +.t ciirtelc.'r srud.orci.-n2 .rcr.1< 44. d\cr "* . li. mJr ierr\meror -. re."e pucrla amprenLdb.* A^." tEr..iit^iii Lr' a" "ipr..ile.i"i. l1 mod tlc.- /"1/.n 41'''4< -u^- ce 2 a.t.1. dplemili ceriH.p"cifi ...cLeobicei .?t*{' /^"-'..'".Lr..rm .".i. a"ou"""" acesta poale fi mai bin€ cuantifi'at 9i ia speciiicul deteriorirji psihice.r.i.if' nd :n'1-l. da.ur'ronare 'i ccl il brnr! 'nplicat in actele comptexe ale scriE-citittlui (fig 25)' la bolTininal se€ma de complexitatea tulburerilor de scris-citit p'ihu riLeraturade sp' 'al'taLc {mFri rla din ""iii'.*-.'. al"utorirr.itit-sr ri-ulJi. n.yL.'^":t l "..r1'rar.--*e#:7.-"*t'.iere luncuonal.c: 'n 'omporl 'me )r 'l \. a''F. de ccle-ftai..xo disgrafice...^^_ c. delire nclrrrrr a lua in consideralie nu mrmai situatia de exprcsie a so'rs."-CZ-.i.. lenLr.i "t" ir!Flegprri \Fmniri'aliei -i a surprir'lerii.r1.1..dL D-il'^scn.r:..ifri"i.

r .*. l> :eY I\J I$R . I b'.(( $ss I \ I T *ilfi-l*:. o 5 \ x \< 1.

!d .e.e ur '. . d e $ i co l a b .::.':'.".li1at.i ]. .ii. pag.:tJf #[:i:i]# #. parielgnazicd. "..a Med! *.:"::"t"'J.:.:t."::ii.iij lWl. lrcrbald.. Dar si in acest plan se maniJestA o anr. numerald.'..1{ill[*1i!rli:n:rr'ir#*#:{jil'i:"] ".*i i. penrru umLrl "i r Aturiaquerra.rapirdmida] :iJ.."ll.:j:: ")i. d LL..11.i""'it iltj. tactild. mai cu se€me cele cafc p \'('sc latura semanticd 9i de pdstrare a Jluientei..i carc incarcd pagina de scis.. de Ajuriaglrera si colaboratorii 1.^ de Jaclori cu o semnilicatieredu\e fard impoficnL.xgiiid. "il:: :1. (schizojrenie.psii. t "er. agnozicd.:.iiilii lexice-Srafice: intelegerea celor citite sau scrise este alealorie. in majoritatea fnrlrrilor. Dintre cele mai ruprezentative formc ale tulburerilor scris-cititului. .iri:nTH' *irilf:4ir". r.i":1:t:?. la bolnav. t"rbot" .e-a treia circuma tlii lrontale. se rccitesc rindurile (r(lata parcurse sau se sarc p€ste uncle.: 152 6/1966. lent 9i dezorganizat.actei istici prczcnte la copiii disgra' fici.: in i-t"A. colturos. c r t . i)st validatd de cercefirile . ex. ..li.I:l..p.:.. i#i:ii.il:.' .. dominanli cerebrale si preferintd maNald. Did..of fa'."1.. "[."'"':l--":irt'i"-u . c dl l .. deslinat..e ste ia baza clasificarii de mai sus.pre la un inianr'li. De Japt harta ariilor limbajului." . ."ff fl?:iT":.Iinice a mai muitor sDecialistitrrintre t$rr..i& muzicolA. Bu .. uHr it a de s (T :s d i r " p c . . neindeminatic.llij"tilfu f*. idcea nu este analizatl in contcxful dat. agnozicd a celei de-a circumtolutii Jrontale si.tle ri dp . 499 153 ...i!"i.i^1:""i'l". "ffi. Dac! raportdm tulburirile grajice al€ bolnavilor psihici ia cele lase catcgorii d€scris€ de J....'i"'J:li {bo..31j:iji?ilii'. '.lmitA instab."*. se remarc6 prinlr-o tendinla de regre...rtri. si inLoar.-{itil.1f f.ii'{ii.: a :dr dp-u paL L)prbale orcipitol? agno. Bucurenti.e caps].iburarilor sffi.:.#.':""":."'il.... senanticd de ld etternd.."1.li:]rjnqu se 1a formere are\iei si "#.np<uLn ff"lfl'.:.i:fiJ:*J":tri:. ^.i:: l.iiffi j.fl.. J - unor .u r e ...t #r1!:i-.. onjularA o1no.'!. l..:... deoarecF de ele sint leeaie de periondplp de criza sau (sd-i zicem) de liniilirF a bolii.'eogra?. 9i Peal. consecurive leziuni ^ .. formul.LiI h Fmibar oism.r. o p. celei d.iliJ-1:. agnozicd tenporald.'.x rc . pornind de la consid€fatii de dezvoltarc motorie. tulburarile scfis{itinului. evoi'utie afectivi observ.a '.il-.4 psihoze ma_ ' ."lT[.:1: .i. apar intreruperi 9i unele desene sa figr."... :r*f i..i : crarnDa scriitorutui) i b) tulburnrile de scris din latonevrozc (disgrafia dislatce etc.*i:.Zi::. 1r/' (sub red) psrh'or. . #X'iT:" ::-".1.) Tulburerjle de scris din psihoze.i "."i!i..?:"?n::i: "::111j.l'.r-lill. agnazicd d. sc sul este oscilant.. )i de :coala lui Penfield.. .ongularn sgnazica tld.. J.["11"... Scr i stl ca p i l u l u i . senanticd tempolald..:"1_.26). le enumerem pc acelea cai:e pdvesc forma si coniinutul actl\. tremurat.." " i l :.s.!."g.lilffli.i: .scrisul 9i citirea ca in oglindn etc.ii:lrorne ":..1. Edilu.. l)c$i tulbriririle de scris sint rnai €vid€nte si mai scrnniJicative IrDtru modilicerile din structua perrsonalitdlii bolnavilor psihici... poate avca . 499. si de tulbureri aie cititului.cumDalulii l...a r i ri:".el"i alexiiledauo Iiri.l.*.. ".i forma dc ghirlandi. se suprapun uncie grafeme.ln fapt. r r b u .-.r" ::.l' pramida.rL ll. in bolile psjil(r'.l: ..m accentuat.. ."f-:il:."ill.' neurologicc . dc piragru-rie. grafemele inegrale.j3ll.'l. impulsiv.. dln observatiile noastrc rezulte ca elc sint insotite..f. Ozlcpongularc.. semclnticd. parietald."..i Dsihici. .qaracteristicd ce nu se intilneste tra alte categorii de logopali. orientare si organizare spatialA..Lld externd..".. !.:: cpatri.".m cA in deteriordrile psihjce gesim toate aceste car.il.l.i'.nu respectl directia. cak'gorii carc cuprind scrisul rigid.ate de l$en incd din 1946 si car. ln pir". (fig.-praxi.. de Asemenea...!ti .X::l"i*:i. 1980. C..q II ::I'l i":.i..ii."i.io. pg.lyii'l.

considerdm cd toote dLra.slexie'disgr':4i.l t.i . 'a i.a tie Ia-. la scmantica procesului lcxico-g. psihatria si neuro.. de a_'r rn\J'r orrecna d..L b) scrisul in ogtindd t1u poate Ii redus n1l1t1rLi ai scrtere.44 J.i.r. Pcn d e i u n d a ..eoarece. 19 a.i mJlte orj.1'"ot.i ru djaBnolti.. fenomenul poarP aparea 'Ir i.teristicile ttiburarila! I"ncn-gralice de. al oamenilor ce Ir Drpfcrinld ma. de cju.rci'rlat..a a:a dr sta Iuflurilo.deoarqf.. R.ir d. . Fq..fisul unui tin." at. modificiri care se refere nu numai ia folmli."i rn*" ia itingraci f.c/"^.nlai ales in cozuL ciJrc!(.lr'"i ia''i. ati limbaj\lui iuburaii la.ezad in fala scriitorului normal si rlin aceste rnotive. 26.'.nda.ta s<ris-cititJl jrr ogrrnoaare o csle adev.srrrerea rn oErrnud uoatc apareaca simptom in uneJ" bob mertalc: s-a oLservat ci.n oulind. S. .tt" tn lcei'sL. Diatkine "i H. L N4.ta unor lezirni cort'odle. ru fooli rnat'a t^r D.ll .. I 155 .{i. C o n si d € r d . ion:tiin!a de sinc.i i o s/r r a sr r i e 'tr 2 .dc obicei par'elale' (ore imprlsioneaz6scricrea cu mina sringa de la clreaplala strngr fscrjcre in oglinda) Cu roate acrite relcrrc . in d"l..i.gia nr' 1r'1965 p9. J. lj!u_ In llet oslindd".n' riplote. atrnci scris-cilitLrl . o atentic dparlc lreb. Particuldritdli inLilnite ii unete . Da. Fis.rip d!ardata s.risp Io bolndl.fb*.uala stinsa insoLitede domindlir emi"lerc: '. irrl.ii" \l -il. 1n rursuL Lrnoranumite alaTri cu agrarrp' r' scrierea in ogrinaa este prima incercare de scds( in Do c"le m.tcl dF fre'ven1 la toate categorlF oe irlllnda ar trebui tilr. el" a!ind o frecventa mai mare. dar $i la lntelegera. izolat. scris si ]a existe.r.d:-&) s$isuL tn aglindd si (citituln unic. e\ta sDe.x/ qw ". Subioctul nu-)i d5 seamr dc f"nomenul ii ravor'zca7l Ja. Dauir aspecte generlTe se hnpun obserxdtiei noastre pentru scll' aglindd) nu s' sul I. scri..*"* t t..'n+ . ln cadrrl iLrlburdrilor scds-cititului la bolnavii Dsihici. clinice nu . de la d'reqptr Id stinga' d.d:!tt "in rotogia. Gh . "ct i Y:rf schizofrenie. la:- Cqil ..ricrii \i c'ririi in ogl."i.ag!cara.LrL oglindd estF i. -c'1.lsubiectui obi)ntlit.g" aLeniia:i dacd boall .\dir"ctie.tlireei& reJerit . Deii au tlBt fScute muite sDcculatii cu privire la faptul ca.J-citit. ci Jace parte dintr-un compLexdt).'./t N {z p .dJ' fapre suticient de greitoare ir' ilip*i'""r""d.rafic. c"i normal... r Caraman. Gabineau. prezintd: ca Jenomen caracteristici Ia c e ne-anL moi scr]. in primul rind... az:r sffierPa in oglinda la rFpui'n1.l .oati oe lin:e lexko-enafi'a ce siot sringaci cJ dominanta emrsunrl ii.. sirnbolul gralic poate Ii erecutat inxers..ifica stingaciei."i:.ii psthic. in realiiar" ace6t fenomen apare numai. In ocelesi tinp.raporr.i i. in specjal. scrisrl nr oglindn este apanajul. pentr'r.ul aormal pot cletermina modificdri fundamentaie alc scris-citituhrj.ronic.i-.i o atrre le'iurA sc electueazaatit Id scrr"ul proprrJ' r"clr.-^.ry _ oa/4zut /r'.iccLi.rso\ir de 'itire' ln (clindd.r. semnificatie. s" \ubtumca20 r'1or pol'u mtti &l'qorii cl4\t14 tteit2' agralie si di. orielrtat eTrci eint se reJlectd znir'o o lnaa a.: citirea in oclindb D"latre subliniaz:i i: er.A.rat 1n-schimb.hjm.ti de dreptaci Pe buna dreptdte ra scrier"a . comparativ cu logopatii cu intelect llon:lral salr chiaru celor clr delicient€ senzoriale ori de intelect.i""pt. citirul se realizeazji facil prin intoarcerea paginii de scris a logopatului.

H:rs Chri-rar Anderseau {ost '.1 tulburirile scris-cititului.. .:i a. rea i-t. de atentie."l de relalia dirtre disl'Yie (JrdF incrJo/ un ti disgiafia) !i delincventa juvenih.rii i" 't. 1 0 1 .ll'".braznic $ cA triiesc degeaba. ?r aoe'vate orin foiosirea unor metoalc li proaed€c logopedice specifice lexico-grafice sint trecatoare Dovada o constitui': r'i".: i. Dintre cele mai frecvente handioapuri cu caracter psilrl.i )i a .Dacn bolile psihice cletcrmini o serie de tulbureri in cadml r.fati d' ' r'ld i^r' 4000. " da i c n l 1 i 'u < . Am auzit ci se pot inldtnra asemenea suferinle. M . pina la Jrmi Ni'i ntr F*tc m. ce sint c. . Dacd nu piriseam eu scoala tot mi dideau alari.r:"1* pus pe "" seama tulburirilor de personalitate pe care deliciu..i..'trt.. la'ara un"ra . ce nn \Teau sd muncesc.. hild. de gindire.r 'fa d-r\olia"c ? percapiiol.rinta mea. p g . Majorjtat€a acestor rel.I: dann McCical Books Limitcd. " l5? .rrr.ro.\m!l r.ii" .. li Jac parte din psihopatotogia marginali. o p .raria 'riminala 'i .pecialitale. crp-L r.d --tl:agitdlie 'i.rlellrx\prlPi la p. Jame". ps.ed'i\ sm rl r: j d \pjril rlLride dcFDdente etc.irjt. . scap rlnnr. SpLrn ca sint 1ene9. crit. nimic' th ultimul timp sint foarte nervos 9i ntl imi mai arde. veli convinse si incip o activitate seitiirri-. reirosp:'ciiv. urt(' a lJanFmdr.[p'.* "i"t. w r:u. -ex-dislcxici'I re sc tutl)ui"!! .i . apart^ pr"blFm'lor irrfrJ'(ion. l)enrrr "ar{'' "rcd' ii"l.u o'\rp trci ani Comporram'nr'rl I'iirnp "'"'.i a moti\dliei penrrr a. .ancl:"an. cxl cerbarca inhibitiei si elcitatiei in plan rnotor si verbal. fati dc asemcnea comportamente aberante determinatc sc s-cititul i sc impune si manifestdm rinele Iea"-i"i].a colel.ti.. lu..1.ruzimji.'rsoanel.c..FrtJ. qlbtrr'tirslci-.i. mdi alFr in ced ar gl '-slsona \F n(. zitate.ilire cu Destedoi a r' I.rda o imoorranl. Mi se parc ce pe zi ce trece scriu Si citcsc tot mai prost Pentru ace. .. probabll cA m! vo.a in. ac(cntJarea d rrital. Ce sd fac ? Imi vine sd-mi iau llF mea in cap ! Iate-rne lugit de acasa de mai bine de o lun5. r.bunp\.hlcy. ctlprin$i in limitele virsiei de 12-1? ani: el subliniaze ce 600/0 din subiectii delincvcnti arcJLr inl:rTicri in . Acum cn sint la mililie..ei.oinlei . patolog.i dintlc asemenFa ai eiuns la con.1. pat lui.i rhle\ il168) s-t iniere.. ue "ldba ^\ol 'li' 'i r.dcrea \. deprivafL audiljra. cu care ocazit a cercetat jot.c.. rumedldrlt T am lroillt. nu mai vrea'u si fiu d{' risul colegilor . .i. Este vorba de laptll .resului perlru act \:tare ii accentuar.luzia . ce sLrleri de cli\le\o clrsgr3lre von riora irIi' . de memor.'rrr portamentului lexico-grafic trebr.'i"ri. lr'l (l€termina un€:le reactii psihoneuotice..of?'tifile ce nouri nc alaflin Menlbnirn Noli": i ' t r A m € n t e L . .a vcrbsli'' idr Edm r'C (-rrlii t.nstircLele se\Jale. . j.rn. ca. dezloltarc.i . tulbrireri de afectil.a e\l^ necesarSn ro( unoa'{'re morl'o-l qaLd prnlocar de .r. rt" or 'b..rlr. intc-prins-un.rie a?6tat ce. ci t. dar elc se pot agravn r r timpul in direclia moclifici lor psjhice si a depersonatzerii l. .Asa mi-ati confirmat acest lucru fspt dv. ii in special cele mai acccnluatc.te-106 Laief.ruri 'i imi trnc prir c/p lor felrl cl' 1ac +iLr 'F c..itatc.le faptul ca ir moLl obi-'rLiit {mdi :lP' ' '.iered impuisivirdrii.e. dF ac!'asta beled ' . Londor. infraclioDismului 9i a delincr'€ntei. enLjmerempp.l este \om-r'rprd.. prospe'ciiv..- v. (1. unnr ca lip"a 'i"ila 'ze organi c) prir. r.ie.'rt'd:L tulbLrriri +i incli. Am reu9it chiar mai mrrlt se fac ! Pini acum am furat de trei orj si am ficut citeva scandaluri publice. ce pot fi determinate de stabilitatea crescute si dlLrnl)i lilarpa ir iimp a tulbrrarilnr dF s.i 37.. '!-nar Cnyl ci am.rlecn!6 fate de sufe.astaarl1 inhcrupt si scoala.t.: moruria.i1. fenomen'ul se manifesti si invers.. 1 /udla .rd"caror lo lralLa .t" ii' .cn. hind'ripuril" s ri*tiliiulu' 'i d' '..anr .tr_o i'-tfL'ira \impalelrc.-"1 sonalita!ii. .a acerrlria p .il.lrni sprineti sd vA relatez cit mai amnnunlit in legiinri cr su Ierinta mea. 98. T'otusi.t tot t'mpul oLosir' Nu mdi lir brno on lrazd' L ntnrc ... Credem ce in unele lragmente spicuite din scrisorilc unui tinlr de 10 ani cu dislexie-dis$afie sint semnificative pentru cele spun .de 'i.r inrr-o continLr. "i"' ir'l mai pot dormi bine 'i sil. pentru ci in ultimele zile am bdt t doi colegi destol cle riu Ei am adus injurii unui tovards profesor. l{ai grav este ci nici acase nu mai am zile bune: ai mej nu vor si creadd ce eu nu pot soie 9i citi ca toti ceilalti oameni. $.)8. d ro3r. d.ris-. le prutoa. 'a l) lit€ratura de . de imaginatie.ti!itare..' ". intr-o anlrmiii tn! portie. intelegeli ! Cred ce iar trebuia sd plec de acasd dacd nu faceli ce\'a pcntm mine pentru a scepa fi eu de ac€asti nenorot56 'r.i a caclrclor didactice care nu manifesti nici Llrr fel de ind.. Hoineresc si treiesc din te miri ce. ce fac pe nebunul..iriifl."=i. estc 7 .'nac lu. Ei bine iu me las rueai daci manifestati atita cuti.a p'r'ur'alirdli ca !Ji"on L:*n n'" r. duce acasi sau cine Etie t VA scriu din nou pentrrr cd am impresia ce si4teti singurul om oarc m..rrole: .

ir [.ii.:.1 fr:'.:l il". i?:.t {ilri.*IIi +ri.i:ii: I:Xi.j. ":i':i::'.rix"r:il:\$ 11. lonasrenfu).l:f:ill .:": ":#*l [fi[:T"1"".$'.l:i'.*'tr* I*.Hr'ii: l. S p r i n e c' r 9 7 0 R u u ' cr " r o D i d o .'*'*'" ""i.1"'"i*..o r ' r ".:il {.lii .*tll'!'npU*...jt#nrit:... i: lxiiliSil ...H:.".]. i:5:.'.mr"l Uii:.iiii...*l:.i#:l'j'..:.:": .:'L :ji:nr"rj:it#:r|.5 l c E d .ii. Die SPrtclle lnd ihre p E tl 8 .xi.y $*dfisit*it lork.t' i.. li jJ.y':".ln':.ili..{.f:*.9 RELATIA DINTRE TULBUR..l. i fi.#K:ffi :l lt""ll.: l:*:'.?1..fi.'.:f"Itf :}:{ifT:x.p i o .'i [:"'. D.i:"ii:xr..fonie.l'#iil......ii:::n"i*i:. Stotun!'n' G.l?:id:lil. lla".."hlii.. i.".84..Hfl il.""r. .i'iilf .i"l'r.."'.1.1.a""l:'pl i :r].'#t:ihr.J.'.:. ri."'ti."i.iI r.1 nemijloc'it ."#ffi i'. \ricna Pr ticl 'l ' I P3."t':##rii'if ::1".:iilii".i.:l :iisl.1.' l' (in'ii Fren dezvo.""i"r """i":"rtiti.F.i.l""Jn:i**t"1irfi'#.:'tl*1". lsto t.iit [{:*tr. ..ARILE VORBIRII OEALE SI CELE ALE SCNIS-CITITULUI Dinhe categoriile tutburnrilor vorb l#. tl'i.:"1r":l:r.i di.i..."ifi . ..i*: 158 u*#fis$ . x"l..."iii:[: ::1il..:.. I'ix"itil:'*::i:r1*1.*..il."1 .] d€ prununrie ktj\l-tjj.i1ffi:ii""Jlf "'ocr .l il.l l..r:):.tarzi j de vo.l*. rj l*.!.:.ii: :i.l"f:"{{"? :{i.'i :"'li:il'f"?."iff:i.i.*..c (afon:.1'" *-it#'+ffitt#. .f.'"..i'#fl:fr.*".d 159 dissra':p-asrd'ie.b*:.l*"*i#iiil*:iii* +ll ll$e: i::#iffi.'tl .

r d! trolrspult re a limbaitlui c o la b. nFl"f d" pr" runri" | ' .ifis."i. Da.r" . N C .:3. .s.trebuic cdutatc nr numai in formele de ideatic.dirii (analiza-sintrzA.'i oi. 16t ..i . Lrrril'.a a\'^m rr \. " -. ..: r. Srrdiel C). r . cit ii la clisle:rici di. "i c.r.o lhs..r r" i1 lJr(ii' de trrsra lrTril" | ^ rro.i:.itor da p'anutttiP.a'. .f.:f .. .ri .. dF pronu'i. oe i-aza "'imanarji 'e prodJce €rir p' ''1" a rditivs' iirr 'l'll-. . r 1.. i .e 1$ffi .i . rr^ Ln{ip 'oe\ini.\'cnta.iili*'li.. ' 5 IrJ1"r'rrr 1 pro' rn io . .. ir rl ri .i.d i In ..t.*'#trt-l-rk rs.mb..r ft s^ maIie<r.nm.ffii'lr#*sru*tiun.f 5':. -r. :i tantogiunii Trrn punerra lenon erFlor drslarr'P i'. .a* i[n tul!'ur.jLl iri' f' ri.nrcpi"ri...0" .rile Ed."lfJii'l . j:.i"P omisiunP :i int ctin t...' rncu irc' n're'r..i"1. ."' .1ld.'' .dFr.i#.'r"'j" ..ltHti}ffi:. atuI in limboj gf.y re l cotar..'r. t" 1. *Ef . iiH:l. riln "r's-crlrt Dax la nivellll rorbirii orale inlcrsiunile sL' i. Al e xa n d r e sc!.r.1-t. .a t***l*i+i:l#il*n. t J .i nu n mai la persoancte cu t lburiri scnzoriaie.telil. . . Fcnom€nul se compljci in varietate "lcs."i Ii i"'.*1.LL cl". .. ma i . t. 'p .deF di{erila :n limo..it6lii psihice..l ll FflF. .t60 s..nstati dcfi. ..e d m" i r p . dar n suficient .I.r.:lii . 'ub'tiLL.1.nito cie dissralie sa! chiar dc o dislexi€ prcpriu-zis'' 'n rfr f"r . si abstructizare-generalizarc).. rullrl lucar dc nr..rc: 1.. ..1.l.rr l"' ri'ile : ad.r . .*$t{illti'il!*".^x...uarlJi4i..: ir .ntii ltt "u.ri".. b: .l.ir-ccri'.pentru cd educatia ca si corcctitudinea sau incorectitudinea in desfelurarca unor lunclrL sr r P:Luiesc!.8$q. i delrc ertioj.:r md: marF o sa f.rtrrjr.ffi _" #?:!:..:i!#. rnanifeste adeseori rfl{luc frecvent intre srrn€te si mai rar intrc cuvinte.'". mdi r. in T!lbur.c t'ot''pun datoi. .rs"man . a. rce"le lF o"npne.. .+:fi .isll' limbajului sois (... r . "'': =r#. i. ri\-p..rf.liut c. . i. n r. . C a l a l 'r e zo .'1 .' l.**.".... f .*+li. p . "r ser ' u 'oncLir'ri' lrJr rl cb sinL se manifesti tulburhri cle pronunlic fdra sd lie itt.r I. n i-tl r'1 '.. crr . aprr D' b n ptittripiutui .':'r:""""6. i* i*i..ilil c r'.ri' .o_sra.m .rsarca cste mni lre.l'11 .rirorrr:taii: om1c'cd de (trtrrlI..'olri.e.. _r p\ l" r'n.ip..#...r r .':frrl:' . r D.rlal .4le d'Fl.c.id*. Legdtum deficitare intre rccunoa:tcrea formci simbolului vizual si caracteristicile lui acustico se mar'rifest.n. .'.o d L l a a .. '...*t:..i:..' .lr.$ .'li. .. r. rlab:r orgr' ?rstunP a i... Mat rizarca cortjcald este n tactor hoterltor pentru ertlcarea acli\.. fJn . \i dificuttate ahnci cind atit ia cei cu tulburdxi de pron niie.<efaJici se (.. iar in scrrs I'rv.1'1..' *ll+**. . .. r : . a.i ri.ris-'ili. ..I ..'. rr .r il.:F snr^ d.".liD"a J.fre. 1a nil.al aor'rgrrtr ltrub"i l. .'c . a pro-unpr t.|' lrF'\'e'l I nPi ma'e.. Bucuf.*-*+*.irr" i p'i cu cele alc sciis_cititnlui. clificrlltitilc pe carc lc intimpine unii copji in efectuarca operaliilor el.lnr ri._.cd Piuescu s... r '. .ierk vizual-audiiive' \'izLrallrinestczjce savizual tactit-kinestezice.l!{t*i:.rr.rrrt::1 I(nnn. clar ii ia cele normale care suiere de disgrafi€-dislexie ln fapt. C .'Jre. -'l . Did ti Ped. n I e\lc ' trlrgdlorre i. E.:.\en{a.p 'i:l om. L':..'1. 1967.:. f. dar 9i in planul linp\''istic..' i.i d l'm\Ji rJ" q "i.'* : . ."t".ri oddci e . **lt.rtn Dnrr.:'l..ll1*i..r ppri\d rtil .rlu1 clrvint-'lor' Totr')i' transrr.ebir.t.

Ele accentliaza fenomenele disorto$afice si imprimi greselilor de citire o manifestare foarte labild.. a.ontopir. Cuvintr.trtl huite. de opcr.1 a 'olor. 'f.. fdpl carc prnloacj asociarir .r dl.€ntclor auzulLri fonemafic.greseli de tipul: incapacitate in pronuntaFea cuvintelo r.releeFrFa+i pret r.. il fl inll majoritatea in .la. dcro11.". ":. 163 . oni6.onta(1. d.. rjo. :n\.. in acelasi timp...: *ti... estF irlerecanl fpr.vinLel.s nr de tiJrl i1... ie Doa'.l* .&. c.hiar s norim.r:r*t TIT'.n.'. ripsa arricuUrii u"no" .*$.g* $l*i::"n{ry . inci de timpuriu.*".elF sLrrdF..canismul intprn de eJaborare jde:lo.:t". "".l azA.Jr:a lr i parlic15. pregnantd in dicteri-si compuneri. cfir.llmr"!#'T:.Fl .r. nc.pot imprima forme comportamentale rrai mult sau mai pul|r . jn redl zarea diferFnLierjidinlre cuv:nlale retar:v asemitnril.L i . de n DJrre.€integTaliia cel. ::. . Formarea deprinderilor. 162 "".::!:i )l "-:ri)ii i. Viena. difi.lr.*:i i[h'T:R-it"tiiH$:r **'.:ru.l:lil :::i1: .lliL'i'. nr ca'a + i'":il'" :l-lYt. In asemenea cazuri.:r. r_nle..i' ..i simbolLrri... j i'lcrnar a de a sni. ii rai sJ:T. caracter.**i!:{ff *i.''p'..r^i . I'o"'b'liL)Iile lingvi-rie spe(. Dificultitile de naturij acusticd.ontrrbuind ta de2v.erpol€rea uror JonFme nepotri\ it^.Ln. lol I..:: 'azurilor' r'i"i. pol con-stjtui. la baze sta mecarismul inl.r.' ffu *..alLrnci cind srbie..:1'i :" $":. I ierrd rr.rJ. Li:ferpr. factor etiologic al transpunerii disiaiiei in limbajul scxis-citit. #. Sfotlrclre Sr6runten tn'l lcij'' pgl h er I-oq&elde. A... I a asociaJiilor dintrc ele.:r\ rr.: :::::ff:1"'""'.1 5emanlice. p'arre.. esle forrr.d:sorrograt. .a..J. iar pp dc alt.rrre. ..r conJ zle: i. I r.}:.i:' T**r*: j$"...prunun.r. ifr .r sean.'.i.'r rn sPr'! " rc"p. LFd t!r toqe.r de \eLlpre psihologh.isticinete de involutie...rt':ri*l ilrl["r{{:ft i Seenan..o..'i-"t ::llj:i"l''nti*1. sr.Lnitor d^ tirerF.rl .tupiuVaais Sprl'hentlticklul11' M. 'ea"*". Di" ::i.()t.braL.uslice se adaug6 leziuni organice..a dc fu.\irL_.il...cesle d:ti^r. adaLrgarea temlina(ii sdu .1: "lll'4qdi}i:d'# F"l'{":-lli::tll' .. .r producerea jdeilor...rlelnr lircrelor..d urmare .ntFleger. d..|... | . .i:":i':"lT.p.ffi1 'i*il..it::TI i::t." :n."...1 Srdiparclor.s#:l'1.-rir" lnr I'e ljnie prterne.n :c". los central trebrie solicitate Fi exersate inci clin prima.". Daci la ..a.i mai .ii"i. in s. de p t"rr.l:r"::li:.in.. r.!i'if :i!:6?*lif r .:.enruIJi_i r cuviarelF pl. i1 spe(ial.:l l.fim ndr..: rd' $ dlqlaLlr. -.i .irA1i a..jnl.on"-ri".-prirdp m.r.irllliitx?. mdi ale".l i[ I*:li . m. omis.i \l| r. pld"arr .hl.Lrlrdli in d.are vinp in ..r.": Ti. dar poate se se manif€"ste jI 9i copierea unui text.iliceorgarizarii sisLenr ri.*#$'" .1..'.u .''. i.t."'a"i 1i dislexo-di€ra "1.Lar iara.. r". dar :i alrp forme ale tulburerilor limbajului i.SiiiX'iil*Ti.*: u.. tlltburdrilc d.li..:5. r rerrndu-sa ld relaria di'1tre distalie ri LliJpri-..i.t.|.1. !rn pun...t.."aoi'r" si"t' in schimb lli:ii'3"iiTli"#r""i*tliifr :: jll " Ji":151. r .1i .r€..i inlu.^.t. nemaipulind atinge perlormanj.i. ::.i'ur"*"t. foarte des incriminate in tulburerile dc pronuntie.labe :i c-\i. lL rr :dFnrilic a cu\:nrul c:r:t saJ .l rmr'p .clc ...ilir. n:rif :i'.'ffi lr. alc rL\.li:li.s.'fl lfu :'".i.r..:or a.a. | .?:'$il:iil" ii:''o': ili$.iliri'*.. azi r..rir.#.r.^r. .drp \e hunsDun i n limbajul :criq-cir.rl inlocuinor poate apirea atunci cjril cubi.r ru .']li.y . Drdie ti .:ii:":i. Datorite defic. tui leaLj/LJ nurnai < nn fi.e trpbuic sm:s. "i lrl-ercrrFa iilerfrlu/r.. nnr oe Inrooure a L"ri "rvinr prin rttul.elor grdrc dc t:p disarhi/' sdu a disldtei ge?iale.1ff.itab ce. i'.'.Il:.ririi J^crro{.a. tllor cr . abundA Icnomenele disortografice ce lac de multe ori ilizibil textul.u.fi lf:it .r:s.'i p..u]:i'.. ae aprecrazr. de .'"d"%Ji'. Tr-n-pLn-ree lJlburdrilor de pronunlie in scris .xlii.r . i..:1"1ff. fs*l*'rs.r.. irt altninteri cle se _reduc.r'.:*f*li" ""'1" l:. rn1 .rit" .ir..": .."" c1 Tl":y:d:^"'i il.lrdtcJl .

.lor puJfp determina. rranspirdlip. :. psinica : "i ldce s.I [ r"g#5 ffi..i a. Mai .j I plar psjhic... ftrl.i.ua!ii.t:.'... prirdori grF jre lr asttel de si. in planul personalitdtii. favorabile.""*'' 'rai murt::. deTordonar. :ii. . .. cf... esto accentuBtd de faptd ce tulburdrile de rjtm fi fluenli afr. cum este cazut adultilor.. Comparativ clr tulbrririle de pronuntie. Droducind un efect (lt . z. se suprapun peyre greutatib dc formlrlarc a ideilor.. ca ef^. cit ti in inJirjenfelc r.l'i"i. r"t?1"1 lJ"ll'1i1"":1"..\ | . ' h Tbar r . I prczenfa unor Siretlicuri pdn folosirea pauzclor cxagcrate. sint manifesterile neurovccetati\:._.' l n rrri l ^goncvro/d diT$l.r.'r.r': fFt. ir roennFii\r/a iiil'rll :l:ll:. .Li corp. :"I.:[.''i.*q*.dar $i inlelee€rea. determind in unele cazuri situatii simjlare in scrls-citll.uv:n.. Spasmele de 1a nivelul aparatulni fonoarticulator s| insotite de misciri usoar€ ale buzelor. .*l*i:. miicari de prisos $i nesincronizar-eaacetor actiunj absoltt necesare pentru r€darea graficd."T:: ".)."'r. grimase. t.. b7.. iar corju8area ci r.r.u sanrliorcrea ncgatl. si difisultdiile sporite in fonnularea ideilor si a eindurilor ir tr.crF. rnd-rc..{\t.^o. ::*.F p. caractcristidr i.r .oaci il a.l rFa.i.'"vr'#J'q!':'.lereglifllF n planul grafic sF acrPnruia/aprin 'q"raldc"d .. la ale\i.f. a gre.: 'llIi.r'"r"" .oltLrrns..Si sc erea cu pldcere constituie un indiciu al dispariliei 1! ll'LrrR rilor grafo-Iexice. (l impresia cA sc gindesc la ceea ce spun. .1tt"i']ri . odati cu instalarea acesteia din urmd.el..r..*..p rl. pe care le au asupra activitdlii lexico-grafice.r in mod deosebit nu numai comunic. Aceastii gfi. La a.rdrii cjc Fm lur rpr\i{.'".tul grafolcxic. Sint cvidente.r. Ca alare.critic€'r Ei caute se geseascAcuvinte caxe pot fi cnrl mai usor..!... respiratia devine scurti si intrerrjpta .""-. i ....area.".ttr*g$+'.t.d a oeliLjcnt.{i:"-"}'*{rf a nlhlt::rr. cu\inlele !.in spaliLrlpag:nii.ii. tea.dta fil:.il':":r.:'""1.f . se impfimE scrisului un caracte. r. La unii handicapati apar sunete sau silab..i.niilor. c rFau:'.mtiU md'rppede.'i:. aDariiia ru)r..a cF adauga trdireJ "j dramrli. ..grafja imbra. ".q{i:li' lfl. . in toaie forroele tulb raribr de rttrar. grafemelor.1 solidate fr. . hcordiri alc r( il si chiar a intregulr. cele de ritm si tltitr.r rl inourdarii suocJ"oli.ceea ce "i prc\. Repetarca sunetelor 9i siLabelor. Printre accstca. sint alectate silabele eu mare frccvengA in emisie fpl. . ln cazul ddulrilo" . . Jl.:. di.ar in realitate ocol.fi jrxaarffi rrccFde la bilbiialssorelusonPffoT: rosopatul ill..a un cr_ rii*[:nvr"ril "{ii'+}... razitare ce sint in ercalaie in voxbirc.*i dF rpetare "ii'ri:r"i.1.rc dBirriia na-r\-u...r icapur : z."-. l).". l salr sunetele ce apar mai tirziu in ontogenezAii sint mai puti| r.ic JJlii d actr\itatea 'Jrafic:l Date liina legitum strinsd alintre bilbiiate ii logonevroze. r.ti a \'orbjrii sint mai grave atit in ceea cc prive$t€ €Jectelc l. . . rFaclii de r.'""1"-l. d.i t*u rl*. .. Pe mdsurd ce tulburi rile de ritm si fluenli se stabilizeazi.'ll=1..i nar. ..lJle'."tor' ::. s. r nl'1.cu Lpsa legAturji dinlre gralcme Si cu o ptdsar. gesticulatii sau rigiditale exageri 1. ii s. I biielii... n{t**l*:l**+*i*t** 165 ffi=g*i++*.'"' 5i ii"l filli.:{i'. bajui scris. Toate acestea sint vddite in citit. iar in scris determini api|rill I cle crampe li exccutarea inegale a.i.r H$*f la alta.-. re . obos.. nFrros.

.re de a."'.r..orabil.)r d. \5 treaci pI'r pro. alalici." " 'd r ' \ "r bJld d . prognosticlrl in terapia ei este {a\."i1 a ' : . specialisiii i-ar acordat cea mai mare atentio:.lii""1" vebal fi care orj imprinti comport:rmcn'tu1gralo-lcxicd ori' pur 'ri srmpllr' ""'." -" 1-' " p...J"'.r. Trougol."1'i..1a. 'L m di ''. "nuLi: " . al r. \or j l . i' ..iii -pi"". si mai \. ]it:rili \i. .'lJi "i.irrr. f d rr rd dar" Lrir'i gin l:mh i...rlarea scris-ciiilului sc poat{ Jace odati cu dezl'otlarea vorbirii.r rzr:l a. nr r ^ _r r p . . in timpul inlituririi r.'irsLelcadulte sa ta l)itrin--le.rva.:i trl1clegcr.l.1te d.]"tr m . 'r dpr ea 'apacir '( i r 6pr ouu'.. . e tl^ ".. gindire si lirabaj." ' p " i br r . adeseori. ' -. nrlr.e mai lunga.. a " Jl' \ oc: j ": ale r c'p. .". ttd te ir e.'c\t..iiit li' "i.kson (1915) analiza principaii este concenlrat:i as(pra raportrrlui dinir.) si a personalitaiii. ]a alalicii scnzoriali procentul tulb rArj.itate. FlP n] 'j a ^nJn4r pr uue \ 'r r dF apl: ^'r " lr ' L :a c I hr rdri Jl nem or iei Jr asaaul s' uLlr r e r _ r t L r nd' ' r ra. . (x1m sint : lipsa de cr.samblu. i n f wr m d 4 eo'i\ h.a)-disgra{ic ce sint. sc i"Pmarcitcndin\' i-J. slrtirca scris-cititului $i iormarca ncl moli\''alii superioarc pcntnr invilare..a curinte izolalf Ca urmarc..ati. opiiior o l r l i r i .ciiri si comportament..1. o' . r i\ r ' j ."r.-. lt L. .presi\. ceea ce Ia.lor v. 'i' ..r romunicarii.ca irtlrainrii limbajulrli (si a . f" A ^ . imbol. gr.. tulb $rile limbajuiui scrisse consrituie ca un simptom in cadrul sindromului .I r.f:..ocl\i caxc o detcrmi i. A. existi posibilitrl.1 .ur..l."-. fbr. .* a i. si decj poate fi pusi in eviden!. .nr a!r3\ 'r ' d' d^:'i'1 ..ii care si vizeze.. . in situalii fericitc..il{)r. 'J.Buu€. ln timp ce alelia corrstit je un lrandicap ce .irri"r'"' .rcd.ri de pronuntic $i de ritm-fh€nfi. R .. insuqirca limbajrlui scris-citit nu sc poate lace de(rll oclaia cr| Jolosirea terapiei recuperato.lor .sq)enoare' preExista o serie cle d. linia m nor i'. 1 ". l . Fr adis . citc\.r''nJtr' p r '' crirrrd \! r'' a :. a li"r bajulLi . Dat fiind faptui c:r afazia provoaci mf(liliciri masjve si proflhde in sferE iimbajullLi (exprcsiv si imprcsi'.L l r ^ f\'i l i' d u m .r. ' ii r. ''-"r'i iri.j.J . exccl€azi snr:icia id€lconlifttului aleoarece .€1ri scr... al:lzia apare ca urmar!' a pierderii 1!rl. to.{) {ra ii itrvitarea scris-citihllui s: se facl cu mai multc dificuLtefi.i"i:. .u.'t de.a n lrli\ :n-li. dar cu toate acestca erorile sint mai tr€\rvent€.r a l . h r S r r d i i de t siholocie. i" I .erul dP Jnarrzr-". ' . cJm sint c(t'r l:lc aoz ii iie inreloct.c sa aorr. .. Cr toat. " r.'.la\irii. Pe mAsufal ce se invati s. "1 r . . -od.. t q rr i "ii'.1' i i .c m anif F la la or 'm r c ' -. 1116!.Lm!.birii est! muit nlai ridical. si a tomatizate au o pL' rioadi d€ cr)ns. Dar... / r la ' m.'iclin cazuri. in 200/0este scizuta si in 700/0 normal..sli. .i de per . 1 ...."^''il "i.oldntaro ale rorbirii.p\..frl' 'r:r'o 'r i. d|/voltan'a limbajului oral... I n " i ' ' i t " r a i ' _ u m i r u l u ' rj ' m F l enLiiv .a a . r' i z.L..rl bdr:'rj alc irlelegerji l. Desigur.e Ijincl supuse.o. reusin."... S ' ?Ll crca m enor ie: s' m a ilesi: pr ir af t r c 'd C m oar 'r ' nod LFr r J si ir \ ikr ''i f..mem{'riei mifcnrilor' a 41"!"'-illii. .rL rorbrii 'j c errinll ii a'Jprl 'cr'.1l. s rbi. .tiiocit h acrif irdtca a".-D J. l2ri r:r.. " i:" i. 'J ' " -.Jf' du u preedtira . la toate categodile de alalici se manifeste fenomene do tip dislexi.tiikir limbaj. ". rir. .eli l. scoal:i in ovidcn!.l fazi e.rr in lipsa Lrn..ii'.ir r ^r ' D.r.. i. . f'': ."ii'.i 1i1. *"ir"i" ..uperio:ro fald Ll" a . pentnr cd est€ af€ctat 9i \' crza.. z:r:-ur r' 1Fr 1. -"t"icitilij.. afazje se produc o seric de simptone io'-"t.r . l'ornind dc la conceplia din:rmici asupra afazici introdusi de Ja.lul ru PodlF ILprr-de loale etcmenr're: \r.ird1 er.ri 'imboli 'lir" a..r a 'l care rm..:i ln pdmlrl riDd sint alterate functiile mai complcx. sc f em dr 'a .rlLli si cstc frt{ivenii 1a .. Particularitilile generalc alc alalicilor.. 1a rindLll lor.n. n. ^"ai" "l .a a..'1" dl^ cuvinlrrlui )r oropu/rlre' ccra c'.tr"i csle mai scazuta -' . I . facio.tt unclc srnele sau.t este dc pirere cA la ala:Iicii motor apat tr..l. / \ .:r ' ..r azi ulJi Ca t r lb r r ''r i . .j:'.. ooarr dsiu'e a af"zri' pLr ror'u rr'llur6r cdre 'r'I-e "i-i' . ri8iditatea in mi.-7 166 167 . .l. i . numai c:i aclriTiliile sjfi hnle fi pentru iaptul cn la Lrnii alalici cste tlLlbural...r.s-citit) si dezr-oltidi activjGtii psihice'..orbirii.lFmer' I r .%zn cei expresivi 9i amnestici ln genoral. r.".:. i" . A L r d . . d' a r er nr ^i n r ar n r "r .. rr. 11.i sA s.r:or.l la a{azlcii receptiri dltp:i iii.n{r c: idr la p.orbirii in 10r.. ! . In schimb.1.ri" general jn care dornina alcrcglarea functiilor psihice ... F. voinla sciz ta.sitetii Bu. pc:soan€h rcspccti\. r d! .r.n d i . r." . d.i". dezintcrcsul pentnt activitale. . r ' i1a: 1..r trrlburanlor dc personJlitdte "'i. S n . .rsebiri intre scris-cilitrrl afazicilor cu o . E.let€rmini imposibiliiatea dizvoltirii r.-.d:. 'ir 'i (' i r ' ' \erbdl p r er ullat c sin'i alp . . iar ccic inferioar-. .... . viteza de lucau ostc mai micd la aJazici fali de normali.u i1P. complexitatea alaliei.i. llic ar .. c1 clepinzind dc calitatea metodelor si pl'ocedeelor aplkate..i iraintea consliluirii structuritor limbajuLui. ." .. in Fritnul r!n(1.'r" ir' rbl Inlo epmpr"rrp.''mpon. .rJli'lli'i-ii. .ltorila thjcirii ace\torb | i\. La ullimii.'."i.ri n -. l'r eglar i " . E d .. 'ct. iDv.itel. Tipoerafia Unive. . . .i.' r" -dLa d. d' lneoaf L: d ! : r . .ficienle cum'tlate. 'ap".i .'i"i-""t"r ir" a'n plarL mFnt:rl imhrd'd lorm" pu r rP r.fis-cititu1. a unor tulblr favorizate dc instalarea..:r'r' . ..da m ent r r l 'dzLr r d aL'. Prin ltlmarc. Ll r'6l. .

r.. L rni. Dar pcfsistc.Mutenias cste temporalii si poate clura.r dc r^. izolite si loar. cle existe ca fenomenc' ser:undarc la mai toate lundicapudle dc lortriro dcscrjse mai sLls.legerea cr rljficultatc a vorbirii cclor diD jrLr.tul pare pr."1 din d^^\L p.ile dc dezvoli.lin pl"r. dar si o retardare in aclrilia cuno$tlrtelor..eri tcxicorlalico In caclrul tulburddlor dctcrminate de dlslunctii psjhotoeice s.a lopic-. uDar !i. prin sdrbcia locabularului si manitostare. dc exprima. :r rs.i. .dar se pol manif€sta si de sine stetitor Subiectii cu intirzieri iD dezvoltarea \turbirii se recunosc dupi siricia vocabularului ti clup:r . \e aju sF in mod :np\ i rbil.n I rmdre .a rnof ..l .n i.or a.tilit:'tca erafo-lcxici. r. te .r.i 1 oo ...r:. djsgramatismele constituie o atti categorie specifi6 disgrati{.r' mnorL. cit :i in cen gramaticali.ixc a limbajuLlLi cuprin.ur:r.. prdir -rp\i.ta pc o pe.eputinta de a se expdma coerent si logic ln proporilii Fi frazc.. conform \iirstei.. intrr 7r..ice.tru..r in formular.mal z' Jt.nrdr.ri rp \o.rrrut q r!it est.DetaL.lcctiv. rl ri dir:i ..tL.ste md:rr. cii.cdrc are.*. La majoritatea $rbiectilor cu intivierj in dczvoltarea vo.birii se iac simlite deregliri atit in latura fonetici.r. ln acetasi timp. De aici ti in!. activitalea psihici.:l"trc -i . "ff ete pot fi premergatoarc dar irocstorr sau pe fondul 1or se instal€eze mai usor tulbu.r.m iji pun p.: impiodice formar. apar tntir.^. rf".r.5.a 168 . srirLie l^nii mene j)ropriu-zise disgrafo-disler.r indiIi/.fln r.erda pF rndr. jnieriorizaij si cu (jomphxe de inferioritate.r intlfl. prIzF.r.. t. .ir "i ta nil cri. difc.tr-c Inc rt)atrndr/a.ti care nlr r-arlsescsh atjngi nivelul cle evolutic a limbaiuhri. . mutismut ctecti\'. 'ia:.l t)'j. sciderea apetitului irentN activitdtc ocupe un loc jmportant..aprrd In ..lezvoltirii Yocabolarului fi a . care se poatc extinde si asupra scrisulLri.r dLFaror:. D. cc. jfF.:r (1 1-lcultilj atit nl cazlLl combherii lor.-t a: .e la rilmineri tD rlrmd pe linia. dace nu se inteNjne calificat.J in . .:F "F.ntalp t . t. l T.aclrar. Ca urmare.r.. dL'cc]. jmrt :t -ri\.r . itJtpr.Dot L r.. bruialitatea. Sp pFcluce o regresie evidenti. rr€"ep de pn-o" . De obicei..r .ilur.. idr _i . !tr.i .. irascibilitatea. . la u com rn.sirind peste rnrele ei percepe deformai sau cu grc. ceca ce dctcrmini nu numai o slabi dezvoltare a accstora.ivelul scizut sl.t^r-....\en\'bit. pf . p" q. oL.t.^piii r'pa.pari...r suoia. u.. te mut:'rn p.. fapl.n r. -rr\.rir .il.. se produce o stagnarc in cadrul cereia limbajul suferi in mod deosebit.i n.t sLrl)jcctllscri(.1 .l sinrpiist aI expfimirii.L -r.. ap rp ta . J. El.h.o.r'rF I tomndrean. | .liuSirii u. iar iroD tin t l comunicerii nu este racordat la rcalitatc. -renL.-arbirii ce se pot intilni la acei srLio(.. -Lrf F. srLbiectrd i de a. F.r .sm clfcti\' irlelcg vorbi. oDj I Ddr ri em.. 5. n.ara.omunica pe o anumitd perjoadi dc timp.r'i... proccscle cognitive nlr siDt stimulate. si a. | 1.ril rlP I rlh rr. nemaifiind suficient stimulati.i n r -. onrr. reil.\trarii.rco-alita!i .. Dezorlanizarea . rfe i\ .ea $i nLLmanif€stil delicicnte de ordirl jnt...t. i'.omlurici.E\L^ deo.. deterrninatc de disfunctii psihologicc.o8.ioadi mai mare a irandicapului poat! d . De obicci.uncle surler.. poatc rcda relativ bine grafemclc izolatc. mnj nriLl'.bine. cu\''intlrl. trl s(ris. I I. In n..el.r I.r' ld majoritar..rrile f. IrLil. ".. pr{)duce un vid al comunicirii in care elementctc de p"eriiism si inl'nr:li. prczent aiit tJ I. Ca o manifestare generalS a handicapurilor dc limtiaj.ftorir 'ri-.._ buriri ?le vorbirii.i clr mulLe clFm€nte de fictiune_ .mai or / furmata..xprimirji logico-gramaticale. capacitdri logico gramaticale elementaro in scris. dup. ic"pmta in. . . D".. Loebell ii descri-.ri .ili. ..rLn L. cit Ei a scrierii culintlll(ii Dj:o.. In majoritatea cazrrjlor handicapL este determinat de atihrdinile gr€iite in educalie care ' ta . d€u intimpjn.ietile ilt dez[oltareo aejrt aln a.r1. clin punct de vederc semantic. de 1a citcla siptemjni la ani de zlle. (I)piii cu m L._ turirii p. f Inn iilp tmbdjJl.r.rcn rex rlJ .1 r nu . ffl.. dictare. -{sa de o\. ca fiind Irjtu9i.o.r.lelp {srtal €rafemc.l.erca gralemlrllri de fonom cste {oartc prfgnaDti ii cazurit.not r. J. deritor de s-.. lcxicali.nlaaza negaLi\' e\'olrl a p"'hica Spnpraa..L irD. De(:grr.dcri bine consolidatemai cu scam! prin .tr ..

exercitiile trebui{r .i tonicc.i procedee se pot clectua sub forme de joc (in functie dc virsta slrb.ii Ca si -in ca-zul'"re'rer:i altor tulburiri aI€ limbajului. 170 A. dar a intrcgului corp. fortiiicrl organismul (fizic Si psihic) ri faciliteaz.r.lalla.ul . ca acejte exerciiii si se "sli. cre$terca 1'itezei ac liunii si adoptarca unei scrleri siientioase.ln condi'lii iD corectarca disgraflei Ei disleniei. in Ilan i D-r' al:Lrrii. ]\cesie exercitii sint cu atit mai necesare c cit avcn in vc(ier.e.iliunrea mi)cifjlor anlr.:i contribuie la sincrcnizar.ectului) sau 1i se pot imprima un caracte. To:11(. Multc din acest€ metode .' $i marea varietate a . Dintre ac'est€a'enumeram simptomalologia si cliagnosticul logopedic diferenlial . a dezorganizarji miicirrilor si mociifi. de. cl:lcd tuibrlrarile d€ scris-citit sint dLrblate de o alii deficlen!'t (CLirrtl'lccf.ft Praceilee c1r caracter tpecilic lagopedic. pregitesc sublectul. . prin excclent.lu l . E\EECTTII Acestc exercjgii au o importanta deosetrili p€ntru :formaree mit carilor fine ale degetclor Si miinilor... Ca unnarc.tenti.a hanclicapatii de limbaj ti nai co scam:i la oei cu tulb rA.a grup€lor dc mr1E.e . Lleto. senzorial.\'rrsh ]L)eoDaiului.nderilor 'upe t""'o .rilor \cr.|: cu iormrrca deprinclerilor corccte de scris citit sau care dc\..^ a limbajulu:. ritm. :i limbaj.-.o.soccifi.-h d-. ni\cl 1 molrii'iritii si al limbajului .. ca Ei a in'incipaLelor actiltni umadc automatizatc sau ]n curs de automatizare. METODN SI PROCEDEE CU CARAC?ER GENEIIAI. e.r din categorja celor specifice. fi in tempia dislcxo-disgrafiei se pot folosi douA categorii cle metode $i procedee : A. ceer cc contribuie k o mai brna iinere a instrumentului dc scrls. de distractie .tiologic bazatil pe ins ficienle]r' sau .l^ limlJalul'ri ci ^e rdp"rl . l. cvitarca obosclii Ei alLlnccarca facili pe foaia clc scris. SI DISLEXIET ln corcctarca disgraliei si dislexiei trebuie si se aibd in ve'Lere citeva obicctive mai jmportante in mport de carc se adoptd n.l i "11..burr. economicoase.tul sirierii. cit Ei pentru formarca vorbirii cLirsi\. ne vom reled nLlmai la acelca care au o lcgitu. in gencral. psihica etc ) . a ru blrrPf:l"r d l n:' : . rienlarii sp3lio l^'rporalc: r.lFaPd rprapiF a ': 'r'T ni.rrr leri:ti(ilF pPr. De obicei. O asemcneil Decesitate devine evi.. rr. I ra!l dolri'aiiAi i al lJl"fal:La1ii .qREA IITLSCULAfURII . iar p€'de altd partr'.'L'aLrlui : care sint rezrrltatcle scolare ale logopatului .le $i procedee cu caracter general $i B.i de inldturarc a oboselii-Din categoriarespectjv.Ietodele i procedcelc cetremai ad€cvate. . PNNTEL DFJZVOLT..Ln .i disle:ro-disgrafice. din punct de vedere psiho-fizic.. natura ctiologiei dislexo-disgYafiei.r:\c si \'/udl-kin' I 'e: . . a celor psihomotorii-det€rminate de leziunile sistemului nervos central.i intrt". in SencralI r..un i ' r' r. dar cle sint deosebit de importante deoarece. la care cxistil o .l eJectele actirinii me todeti.ni.eh[. a dercglirilor cine ti. nu numai a degclelor $i miinilor.(p ci dez\o tdrea pprsoralilSi.A mai mal. in ce relatii se aflt logopatuL cu colectivul ii cu piriniii . li a citii-scrisrLlr.elur cleficiLJtF. fl\lpa clcr{iitiilor de dcz!oltare 171 .in special. lcctdrFr.s{ilirrlri \a fi centrata pe lormarea depr. I. .T A MTNII I)EC[l'ELOrl 1.iriloi sincjncziilor. acestc handicapuri provo:tcn frecvente to1'rrrdri gralomotorii a cirr)r inliturare se impune cit mai cle timplrfin.ri.nfirmjiatilc motorii cerel)rale..T I \IETODE SI PTiOCEDEE PENTRU COIiECTAREA DISGRAT'IEI .-i. Uctode .:\. : .ela :. stimLrlarcaactil Liiii p'iL.J. enerc.l-oarte jmportant cstc pentru rcalizarea aceJui dezjdcrat.riali in a.lintrc motri(iial.l^/\ol(a'ip'i 'ca1"8.o .: . pentrLL apli carca metodologiei specific logopedice.de u .\o]td.\i duoe la rc. .arcce altfcl capiti o rezistcnli deosebitar la core(rt rc.pDliei 3 rd. iDclirect corectarea disgrafiei si (lislt xiej. .li r m"i si . cl:tci arcm in ledcre ci dcsfi$urarea non-naln a limbajului este.1re si'l) iorrni ritmici.are.ca.li. p€ cle o partf. existe intre accstea |i tulbtrerile scris-cititului. Aceaste categorie vizeaz.tiiie rcspective sint imbinate cu adoptarea pozitiei corecte dc scris rii dc relaxarc.tclicicnlelor motorii. iar ca efecl.

1. !i pentrue'itarea oboselii' .'. r .$.:. " r i. ... pentRL e\cd n D . )i".i*rr .i il.r ri .#*"1*ri****itiif ::r"....l''I[.'..lll'i" 1". 1".'^'.n r.li-.iiiS.t miscdrilor finc 9i sincro'r / '1 rl i'.lttil. -. .i. r . m ri . a literelor.' v o l l i . p.!'.i].:--e. Ji... . ' .'1 ii. i ' ti n ' c l u r r^' ^ ' . \^ .rr " ' "i. ". i..' r' .."'li{pidri.\F i n p l i ' i ' i m .' a musculatu i .i. "":l:*:.it***irl ii "*'.r ' i."l". t : n. si colorarea literelor .d. .t. ' . s i r' rr ri ' r 'dLrFr o' p rrr i mi rrrc r ' . r..ere:r cuvintelor Paronime : r' . a litcrelor .3 .l rf . r' F ' l ' d ....n L dr : l.* .:l:1.tic.'r "li i.. ri i l Ll^ ' 1.. d . cind avcm de a lace cu tulburiri ale cilii de fcnomfnc (lislaticc. .:'J . lll "" :1."..dar si pr'rLi r' . In functie dc virsta copitulul jodrl cu scopul cle a stimula efcctuarea exerciliilor rcspeclir'' rtice Asdei princLcrea-li . l" get .. .o Ll eqerP l r ' a Dro D: er ea s j : nLlF tr' rrJ r. ::'i i. . .: ... :"fi: i 1.^ Jl i l :" rr' i ../ '.:'i.i.1..:1i'i.'.:. l^i "il'xi . ' p r" I . l .illru n"'m'".]. l -fp ri lf .{{.: ir: .' .olp.bara poali papd prLlnd boaH baba bmnd tus c1u f l ai i l adi t.rca generali a oreanismrLlLii.ti l e{ 1l i e1eo t-J clitercnlieted P-b pari . .l ^.i ..r::i*.r' a L L rL i l a l .i."-k. Bucur4sti.1. d e \.. ' r " F lF r.:i:'iii.. dupd contund-model : dcsenarea diferitelor figuri geometrjce ori trasarea contrrrlui lor .-i .a o ' ' rr.F ..l$i *sili ..surir.r rn l a l i L J ' n' ' ecacF " r er .'ll1.-r F I ' . Ed.rtri ' " t r n' " !i .:ill'il:iil. pe-o perioadi d{ timp." rra .md i . a d e ..]i cu jrisip. raoiile ttc ielararc. .m ._r. J ldrp d .i. " ' e u i rd c rm ' 5 ' a r i 1 1 .1:'.' mL.rF ' I a p J -rL L l ri Lno" -{i rl d c l ro l l " _ Lr df ' .rt d ' a o r:1 i ol dn' r ..rf. ^ u ' o n . trasarea cu clegetur a i)or coniururi precise intr-o ]a. runF' . l.{... t ? . dc'terminate t *l.I ... ' .e rt . atirnat de o bari ori fringhie.L upl i ' F r or opir t F .'prrcarea Iningii..L . i s e p a r m ai im por t ar t c : a pummr]ui i si tlcsclirlerea aliernati'''i li rilmici . E.:J ..il.-""' ..ilii$"" r' C't e indicat I J logopr cl r l sr J' I 1". r r ir l^ 1. O mar'!' importante '-rrmd pc.-n n . l d .' aceeasi tlire. J.-. : il 1 .i ri.f.:""i\:li:j!ti::"ffii* : pemasura llt+i..itmic:r a dinamometrului sau a unei mingi cie scrierca grafemelor. mcnlinerca.ll::iI"":.n r. p an.'.1 " i n ti rd . ' .lcgclelor fi a niinii trebrie cxtinsi sau iml)i o ar1 aceslL ' cLLexcrciliite {izice gencri'le. .".. a bfrr' l r " L r.'ii:111.. .ra \i b rr' i ' r p' ntrpde .tru fortific.' .' .:i [ri!rnr. it i a .mUaterea handicapurilor de motrj(rilate.'".:..:''Ji"'i*.. I r' :r. l . . ii..: :. to rm! .. intindcrea corpulrii paiall L cu podeaui .lt u: .^ D :r' l r.lrrq# r:.ntnt dczvoltar.' r .illii. p .:.i . TDUCARTj]\ 9r Dtzv{)Lr'.11.i{g*..\e r.' l a i l i mp s o p ot urrl .r""1r5. cle slabri organizal tio-tcmDorali si D.-.til#.. dclctul pc o sticli. ..1 € i_ lF r doi' r " i .'. rrrl: a rr . rinolalice' (1i ' ii scr.l a l i e i d m ' ' .1 F I ' rc . e rc.1: :'i..:1".rr"rcl 'r.rl -l rri i d ' P e !" or ri d -ni : : t j\. llri? '***L{i S. modelajul rljn lut sau plastilini I a r Verza.c. : .tti.".. nf u ' F r' r."p: ' n i ' .o ' al a. mis i i I. Did ni I'ed. .J r-' P fi " pJ' 1" " r' .1nE\ IIJZULUT rr()\Et!]\'rlc i*ii+li.i sprijinirea pe miini si virful picioarelor.r. sc poate iDrr. de{etul in aer.r. r ol ..inJia"'. i' r r d pe direclia dezvoltetji mus(Ilaturll cLo exercitii mai ipcrializate jl' m : c: a (l cL. r " lur \ i m i .a 3 rL -rn d l i \. Dislalid si teropia ei..

a succesir.i :::j sl.fat6 far lrg -.irderilor de \..'rdf'd rL.zd vlnA finA (lil erenlierco j-t jale .ondilie sine oua nun.J. {.. pronuntarea Lrnui sunet $i gdsirea tui h text.:ili.1".ri.i*'*.i - groazn in a.'"J.sinr de cHIF ma: mutte or..lL"r.'Hi:i: .las dintre ele se constituie in faze ale procesului de achizii'iL lL \r' u'it.lag \ az^ .i :ol$:i':'i'.lil l+i#i:q*iH ilihiHq.*.i.:.rampe lama .lJlgru:'.prisit (Iilerentierea s-z (Iif erenlierea I-r iege . alegerea ti difererlierea sunetetor $i litet. iill .rami CiIerentierea g-c gogo$i ... EDUCAREA Sr DEZVOLTTRET! C-{P-{CITATiI DE OBIFjNTAAi. de aceste tran_ ..I I r 1i.i'*."'* cit maisus' ti prlnerer175 i.td'i"::i"+ ..$urd prejit . DF fapi. ap..:ia$f $$$+}?$ :tHH5+H giiJiT. Jomarea ale cuvinte clin litere qi sunete ce pot Ji confundate.."r:Hri]:.:.nminate.'ll'l i.J. in.nc .: i-tar.ll:.lrl'*:**g'".ege lampa .il 174 "*i:f #illl"Y *i.':.$ale jurd .clor aseminitoare acustico-optic din cuvinte.l"Fi"i':iluriii* h*ts*:-fl Intregul proces are o insemnitate aleosebiti deoarece unete tulburdri disiexo-disgafice pot li determinate. subJinie-rea literelor asemdniroare drn|r{Ln tcxt.i #$rq*t+ u.J ."'.scoal:i muqci mllscd pigc .hiar in {ormarea dep.rrm6rrea succesiuniide"fa.":. i:*r.ffi". .**+..r::_ citit.e cr.fa. SP"ATIALA FI STI'UCTU&AIiE mtrffi..x'u. de .ir. 3.i'#*..:xj filttfr **i+rk*i+ ::h:*l :.i.lertnliereax-t \ rlii .cu o oriotoCi.i.i.l"ll't #*:*ri"::':mltf. perceperea tadil_kinestezjcd in rejief a grat?melor aseminitoare (in special pentru nevdzdtori). Junctionarea corectd a activitAiii de orientare Si structurare spariali de\.rilL'r oricnur* ' '''r Croas. analiza fonetici a cuviniutui inainiea scrierii acestuia etc.cara goali coali ttil erentiel'ea S-s $coald .coco$i gara .l'. :l.p sc la9 .rniirinduritor 9i pi.elaii Ecop."'::lill"l.'oli.:'.urarji Iireretur in cJ\ir.i. H:i':l':"ilT .ni. se pot tiliza exercitii de consii€ntizarc a ase_ min:rrilor si deosei:irilor dinl. :ar jn alrelc. exclusiv.lru.1i. ppntru ca Lra"ared somnplor Sralr..re literete de tipar 9i reprezentarea 1or ga{ici de mina.[:lr -i*ff i g1lrr11.r:'{iffit* :l'. itfi'li f.intelor in fraze.. a clr\..aparre.'"1:f."'"-.l*iii. :.

a respe cr ar ii sDaliit or cu rcspectarea reculilor ortotre cuvi. sA inl lHaga ' J ap.r. \ or i'nir ii '. ilor dci'.ti r.rstalatd.l e ' \. . of P..l l t. om ponp^r elF dF ^r r ' .ri"ii i :i tu.p. i .le. u l o' . r .. it ir . r lr t PlclP scr. r r . eor 'cLir r ui'ca iFr et .te. \ it r r . pe Jdr 'Lr g' ci L " rea " vizualA atcnte a elementelor constituiente ale cu\'inteior si propozitiitor. .j pc dir eclia m ar im it ..emnat : i in alle l r lbur dr ' Jl. . " = o a i . at cenr r : dzd r r r 'd dF ob'b.ald i r lcl ' tudl a' i fi Ti r' C J t im pul.. lri.r. ' : . . r a': ir nlr r r a ir co r a d r ''or m d . Pentru lniiturarea unor astfel dc compofiamente.-" .ri"i""p .col or. r dm oclor ' I r d'a "ubi"' Lr I a ilL'les '."'n r rl€ i'l'sle\ o. -. un\ r ant a 3 '6"pu) ur . . fi tlislerio disgrafia. '"diL r a P'ihoiPr al) il i oacA un rol i n. Pr al. S.e acl :i i tai " a de \c. ' l e\:' t r . a I F D^ lr ' t "1i . '\ i. r i\ r i. odati 'r. d d in ur dhr ir r 'I 'cJldr '' .ul ui . " " r.enzori.r 'r lLr i dP l " * ' o" i re' c D ori Li d .5 " i l ei :." . jm . cel rn bra l l e. in sppcial.aj . INLATURABEA ATll'UDrN[ SI'DUCAEEA NEGATIV!] F-{T-!. t r paLiulLi d m Julir . Toar ^ a. Ll. a. a coreidrii eipir-inspir." i i . in qr isul br dillP) : i ca de f aPr ' [ er r om enul sc i"i" tl n" ' ..a 4o.ral i .oFl orro at " l a aI p'ihot t opioi. e\ d \a der "a l. I 'a: . F\ t 'a. lFlor "i m i ii.:i . g: " Toal e a.s i i al d .alP dFg. Hrafice fi ortoepice etc. r r i ( ". un aspect negativist ce pertllrbi p"ima personaritalii togopitutui relaliile cu cei din jur. 'ar ea. h'.5i p.rrrr.i n I m p m a : : ' r r ' i n t r L I bazeazn po mi . oLiF d. r r : ner " comoorl dmonl Ll P raf ole\ ic. Acr i . si p"ih. e. r i .. ii \ int dcn: ebil dp im 'nr . d€r m ai 'r 'cam a 'dr o d'ficrenrc serrzori al e. determilri o stare de nelinifte $i teami de insr-rcces ceea ce il face pe srrbiect sa treiasci momente strcsante llepetarea a neo. se inslalea/ i o l: p"r "'n'ib: lil"t 'af e( L: \ : in 8p er dt f r r ala sr o \tare de repul s ie f ala de pr ocesul i." tti " . a l r z a / a i n t r .ucne.. . i" r. . r Jf ir s. t r u " t u ' " . r e't P lr r 'n rn.a obo' ol i i -: dpa r jlia . P la lr r sr a_ " " ' .t" " r' i ii m u. a..'u 1. i a oer "lor dr r l d: nt r e 8r d""r ^': i nt^nsi tati i . ccl mai eficace rrru.\' mai a.i : Dr ^7r nr d t t r inuP'nt r u l cr' o-di s{ ra{ i .or s- . / r bilir alii r i aoa"it ia t 'r 'i I or m e zdn n o. la t r n loc. : r ai .aLr e.a r dcr .qI]TATIT Ca orice alte tulburare de vorbire.. eea i tatoresr^ conrractar in Lar.ro . ic. ( ar ilF sLr pl. . r" irt .'r r L.. : ii" * " i. " " . mentaleFi psihjccse dercsleaze r dr " sTr "i mai pLl i n.minlal. i t " " .Alte elemente ce trcbuie luate in consideralie sint cele . 'apr oi n cilil. .uLi 'r isoar i: ': r" . 1: ' . le a\ 1c d/ oJr." p"t-" ." ri :oe. P dr '. lim bajul'r i i 'pecr "l t77 .. t i\ . i. 1ar ' 'i \ t f "l i r. . DE crrrr-scBrc PDIISON. r ( e\ aePr aiF .

.d c c p re l . Ped. I r. a rtre n a re . -si D .F rv a ri v F ..n c e n rra rc . tteorirc raoorta{( ld o s'ri'de Metodele!i tehnjcile pqihoterapici Iacrori c. p^ folo' r-a uror r' lrr i . i .e la aDlicate concomiicn'r cu cele din priina categorie sau dupe o anu_ l Schiopu. . E.ra o ia s F r t iliz eaz d .c L u t l r . m pr ' l a fi d L o rd a re .. seria Fsi hologie 1972.. it at j d" r Fri n c rc . qr al al* n .cU L.€rtiei..onrri . .:ctLrl rp.j t.r" .l oi i . c ...ei . "iF are logopal unlL -..pi'i.nr B j" i Lr i.t..a . a re r m . . in caalmt t€hnicitor cte psjlrotcrapie.. u rm ar ir s a ..oar. \p n l mFrtul Ll e i n-!-l ' oso L . In pri m rl r r . redarea increderii in fo4ele proprii' indepirtarea fobic'i si a ir.rU . .p u ci b " il . egala m.. apa.undil.enim .a fe . acti\. U d . in.. j .r1 ar ii.i o J ' { i 5 a ru d i o a i mp rpri € .. rrl a pli . i rd ri o b . di'.i e :j l p p" gart pentru a nu rimine numai Ia stadiul discutiilor. c apr ' ir dr i de ." mp" ..ile-i'r.r1 .i u r.-rj mi . dar noi prefer. . a I n.ca acesta se . Sp e c ra l . a i e . rr1 m. a a. u .sicro-GisErai:Fi.au a ah^ia rami. 8u. tr ..i J i .ier1p si . Bucufeiti. . ga{ ir Hd .apa.." nra. I V erza. c L ' mp F r. 1 2 2 .l d . uiilur .t.rp a In to rr-tF D rn D ri i o " v i .drre.dleg'rea apreci"rea coe'lallstLllul Lle l)ol rr meLodc.caz. dr ler m inat .t :tur. si \jzeze ntaturaroa in discLriie dat.. a r.. led 7 a tr ' . ir udr t. B. . . a .e.tor i . ii \pncif c.ri tor .t : rrr. tu goppdr. :a r i .. p in l ... r . laot p'ntru cJr. l|e l a l mb. . a.i s A s e l n l d L u r.t.onr..rra :' p r:n p rc ..l F rn a i m a ri . dr J 'l \''i ori pe 'Hl . Ve r za . c'r mdi iiari-. .: a'e . r . Ed_ Did.or-.. reantrenarea tonr'r_ r.r.omple\e ce Jeti4pscDer\onalrtalFa i.o p i i to r d .ura.. Ilmoajrl u.tcvip ilnrers.^ _ l J ... r"v*p nJ " vir'la sau oc u lema Dub.. : rn l rr .mut ad. le "r o l -rJ c .rme .l .tdrFahanLli.se pol lulo\i desenulsi dramali'area i ace'rea Dermit ialru..rarc tr. .i i i ta i o j .td .p A r.D i d - r78 t79 ." ra prinr. eni lr lu . i p r. l a i r. ceea ce iustificd utilizarea ioculrii ca 1.l Ei logonevroztrl.l m i '. ^ . Bu c&r e tl i . Dilalia t it er apia ei.o m.a. .".\e.lodelor .e o.lrobl"m"le irbordale unor blocaje afecti\.i r. R S . o i ndi r^.rt tp cau diGrFnliale pc profilul .-i d.... de.nslrurnent de psihotorapie" ln scopuri similare. J e h i n d i ' a p u l s c ri c -c i [i I rl .1" 'imptorratolodid 'l lornind de la ioeea edu'drii in rcgii pernat rra d.. r edd DF r r n a p L rL e dc ta b o ra p l a n . rr n i I I r u.loc cn totul. crearea 1lnor condilii siimulative Fi tonifiante oare sd duca la instalarea confodului psihic. . ca contribuie la instatarea unui echilibru psitrofizjc. rlrl d e nFc"sa r in dF z v olt ar -a D F rs o n a ti U l i i . t i .Indiferent vrduat sau rn grrLp.eri acL:_ ..i . iar pF 4'ilrd parte. .r J i-: r.f. d.l .apete incredire in fodele prop i li si deplrnil un efort s' c"r'*oe(ri\' f.p sl o i pr-n.i r-re .r'rF'iaro(omportamPrtala.rrle afective r Ve. lF s i . \u rrr r ( d pc . cit si comportamentlrt sa dace activitatea psihoterapeutici se desfi. ..l p s iho t.-... d L Ddr in a ^ . .r pF €za . r c " p " . 317. o )o i t i n e p u i z a b i tF d a i m p rp-i i cdr. : i .L..rq ri l O e . l lrct fl a l p ...n {i 1 : . a 1'r:rDieidrrle\rrr Jr dls_ m'." i s D ir tu a l o .1 l ..t.fd p i a s .a pc iho te rJD c r li. . Pti h a l o g i a ti r tl e l o r .Fd . Subiectlrl trcLrlLie convins ci diste). . jl o. .tr r:t. $ i p e d . dar totodat: contribuie la dezvoltarea 9i reenergizarea.1r . r \ ! l L d i n m od dir e. Particutaritdlile psihoterapiei in reedlaarea xorbtii .rbtinerea unor rcztltato nor:ri\^ " :n rll.ea rebu: . Jormead \: d . .ti\ilat. Un.i personalitdtii logonctotictului. probleme-crcatilitatei.b bp. METODE SI PROCEDEE CU CAII. ln Anatete Univ.rat.L . ' lar pJ p r o ! p. t.i .i s " m1 a i .b. n' ar . amuza.l iF . maniferla tn mod u"i. de limbaj.: ri m p n u s e r" " o m a nn ni . J .Joc rl U. it ala a .Rraliei. .r... tin de "lru(luia p\in'ra a logo/dt rlu'. rp g i o-i tor si :.r L "e \ a c om iLp..r i .te. Pg.i alei a aclole. o metoda sau un in corectarea disgrafiei determina impljcit . .or r.ca pa.oari in(l.offpl . ir ol. tensi. Principala preocupare a specialistutui este aceea de a eisi soltllia necesara pentru incurajarea permanenti a logopatului' pentru. ' o m ar m a r.. up . obje. . .uj:a libera treblr:..on-LiFr1 ir core..metodolugia cor temporan. L.dpulLli 'r' riga -: coldborar.r r. a i b a o p l i ^ i p rl a m a\i ma. ma r. multe dimensiuni.d lognodrutri ': atd anr' I'l f rra 'l' a'tiril"tea desfaiuratil.r. sa vizeze alit porsonaliratea logopatutui..rz rl .r t. . Jr tjliznrii sugestiei si hipnoz.pE un lor ar..tu ra ..riarii -i m. 1 9 ? 7 . u n rl i .d.orecldr:i di. p.". io r. tomplexa.ca ma.prla 'ormi a p'lr"l' f. dar . c ulr a ri i mrz i c i i c u c a ra .i DJr e f. .\:r.rl'.\CTER SPECIFIC LOGOPEDIC Metodele ii procedeelc cu caracter specific logopedjc pot {i imp. n.oralitati in 'ar.a Llr a .za. . 1. d \.... ru ri . r . n as L. c r n.in bilbiiali desi nu corecteazE direct handj .rlt.l e te to g o p d r rtu i . d e \u p u n p m Ia .derFa :n relariil' .. i .-rl a ...\tut unur raguli si dorinta de a rcu9i in jocurile cu rcguii.Lat. E..m r lc pr'z'rtirr impr'una procedeu utiLzat (tin doud motivJ: pe de o parte. . capacitifi de a rezolva situalii. iocul procuri placere. .lui . 1981..i \ al d. specialist t trebuie sa_i cunoascd bine pe clr '1r . L l .o-alisgrafia poal . 1 rcb .d e e to r s o e r:ti . .pfi . "ntei. a1. o_ p. .a ritatop ainstalat.. d a r s i i p d o z d rp a rnrl " tor fi .ru r-F rc a ma p a L o l o g i " d .r.. distreaza.t:tu i p o e .. | (c o p u l d e a i n t. L ra r:v to g o p -L j i .. .p . . e . 'i p mar DU1 r.anularea oboselii.p .i e i n l p l e Se re a c i rJar' :tor . r. a s e Daa re d p s ta . I ..

Dc1dF Volarc sJU . . ..T.#Ii*{ffi lln**r+'ffit+?d .litrar. ir rerdoid Ji.r d-pr:.. !r"rp !a de J. ::'.l . -i*l+:*+*ta+#*g :tiliji. i I LLn.. ar..dc.-*" . .. raxo-dr\Crd . in egah mesxre. rriL in ptd.'ffi :il._ ..r.""Tx. atunci.. .p \a irr.Fdi.f ioglc.mlhl p€rioadi de timp. 1ia urmiri imediat si foffnarea abilitililor de reflectare corecii irr planul grafo lcr.J F\i. r' . d. r. C. J.r rL. \d aiba in vedere o ="r. r.opii a ctDri.... zinti o disle\odisgrafie.1pfi itar.naliz.p. tr-un caz si in celelalt..g.ir ""T"."l.a d.buraril. 2i6-rJ9.. . :':: .." cl. un. in mo.":: .ji+ffi . J.:i:'.t:. daci un copil Pr.Jr p ' .?. 'n lardDa l"Sonpa:a a ru. dirati d rmDundratc\fe mod cvideni in C..laficc sint manifest:iri tLL r^fl . si Ped.t rr_d p1. $'..ur'njr^ -tL.' -*t' i'T''.rna.. corcctarca in plamrl le\o-grafic. ( 'd t. s.6cd a i". cr p l r p"..'ii?J.afirmdr-n p-r. irai.L face cu cazori la carc trlblrrdrile lexo-A. .1'lPix'lil rd' -.' j I-'j-:l': i :i. a ef\Lr ier". -.. in Tuiburarile limbajului sc. incjt si vizeze. . or -... . ... . a'Iognpar' . -or d . pri.. rinolaliei.'J.. cind se constafi el€ctele pozitive al( til melor.aidt dpo.rl . . a.)l r ...lp | . sA tnceapd c iniiturarea dislaliei. Important este ca.or al larii rn l|n.. acolo nde existi tultrurari usoare . rn clt "cLG gc. citit.j.8al:\d p.: i. ":f **$**#$$*.ni. pronunlie in citit-sciis. treLui.l:i.r"" .... tjutb rdrtlo.LJ"ri .. pe misura corectirii unui suDer._-l urmi.i'$'i.. Lleta.rdl DH .ortsrar.l .. in caztrile cind nu eriste sau nu se manifest.*'#lt*'tT:yf ..a ..i -..!.'ii:#i1i : :.p.. . Desigur."1i:r . oiriorac.r. ti. ' .ti . o. ..lp si procettee penfu corecra.rien. metodologia cunoscuti. Did. 1r. Considcrilm ci prima reg ld generaE. '. ir tapr rl .*** :fr :...la al fornarii ..{##.!'f 180 ..lllllH?:l%i:.i :n pdrat. Ed..'lf 1i r: i.. Ljl.r. metodele $i procedeele sA fie astfcl sel!\.i ."''' . nnsot:Lla-. atit i eturarea t lbrLririi de s(rL.ut tinq. .llra. ca urnarc a transpuneri.t -. pedici a disle\o-disgrafi.-ii r.dre \or dir c'! ': ur r a r n r .l.pr.e acaea ca ori de cite ori avem d.. ' il ma: d^ linpur._ mclor elL'mentc cu caracter disgrafic ori disl€ni.u. al D l i rc| "' :k.r pia clisle\o-. de.Jrr..ji. Aceasii n€cesi 1a1. psrF r. . u -nJ.lissafiei.r-lor"1... i".'.r vorbirr: nralr.. Pe misura obtinerii rlnor rezlrltat-^ poziti!.'ii'il i.. cit si crearca conditiilor necesarc pentru dezvoltarea persor I tititii..: l:. l'\^-d"rsLr dl.. . Bucurcsti.li.rrF ddr". d.!ag.ea disgfatiei ni dislexiei. Irpcare.$..r.1ri lFrroa. r C a 1a r re zo. '.:^r I npral. tl** *i.1. r' r.iL" I 'i e\rlor....i opz\olL. drtr.r.. Cal"rr."t cd s..r. qi procedeo cu caracter specific logopedic. racter general.:*:.| . activiattea terapeuticd se va incepe direct cu mt l. ..ffi 181 #fsilil+$mir* .r.i..ibil | -nrrr-.d rrabr ie iTD._ . Ceri gr..ia \a '"i\ ilat e D nlr c d'cs- . 1967.n InL.u . biibiietii etc.:i udaL.l burari care sd necesite aplicarea metodelor Si procedeelor i( . in terapia speciflc to!."''' a.if-.t-a n.is.. J alr._ di. logupcdrl lrebui. r dF.r. Spre exempllr. in schirnb...

1i: Ll.tr r { .! { -u {t J c\ d-o d +p Y .rlla\: D-i co_'lilL'.rrFa ui. .r .Fdo-po t-1 ." Lr:ri mD im.tientizare o eror'tor.. | r n n-n n * t ' -: \ n..rt" . Prin atcnrla .i procedeu in lerapia tulburArilol glafo-lcxice.cestora Dintre toate tipurilc de.mit'a in mo.i dr' rolrar d D.tii d.{J g d qp.r..a F q . . Iiteralar ti l)erbald..rr A r r -n A r/ n .r"rr" a.ir.t-r Yr rr' n .\:nr..""'.. i'u fardr'31|r' c.i mri pLLin lr ""i c. ' i 'l t.apd{i: dp int'].ob q n ' h d tr € F ) r dd * . Soljcitarea se imite modelul ideal Ei rcpetarea acliunii. ! c r .illtat"a d a cv'rd er^ril / ' 3r' le '.J\ i'i^ J.-t r Ft r J d J^\----/ q.'r -r'r E \A .o q .'cr's. ' tic'I I.a. obi'pi.' 1. g e . itjzibilitate etc.i/ hpd \--- u H! db dq. cele care au o.ualc:i ./d .Farmarca Ia logapat a capacitdtii (Ie can.b alrmam.urirte . 1 Ll t'r s { 11 rLn Y -r P '-iJ LJ q. .u161's3 ConIro]FzP'i'planm.unclir'i d^ oa.aracteristica fonematic. Lrnirea literclor si a sLrnprclor . _r'n m tn'li 'l'' 'l 'n' m:n. ar rf i i__Flpc'm'. nr' po irii. Lran.1tal.l obi -rrlr.b.dp].rr. Iipir' formarea capai. rl.ea si citirea diftongilor' a trifton pilur .ri| ". I inr. "i1lP .lar..' I ' 'hidr la nei :n-zori"li. 'rr. 'l _ mpr ': cil. -Ji .]..r ocbili ai. tarr '/': li'p.4 6..alitd hrnd:.'l d. in scds.'i. ' L.cursi e-ti.ia. gfPtel.aurd rt"ntiu. '.ico-grafic f i astfel. a cu':nrelor .ro:e.1'11i..":--i rc'o.\ii .uto. in plan psihic.ll a .ul-ru P u rr -nh n -1 n tr * t- * n -?.rparea po'ibil rdtii de a cxtjndo 'i cir.ld. d.r-l la .: {ctl..-4 " )-" Iu n A a trq q o.u d q + .omple\c in'rsiin la c'lF 'implP. n.na|'itredgaa'1 mani{estarii comportamcntului ler.dq b -o F n -r-r !r -""? -/ J L{ -rJ v . i 1p"_r" L^ a"Lrlr€ gr'"l lor liLi '. l:r .a -.r r.caCeetc ).q db d c /-s rl c / + d.lui a' rpra 8rP'clrr comise tiebuie si fle insotitd ii de inrlicarea corecu a fclulLri cum se citeqte sau se scrie. Daci avem in vedele limitelc proccsullrt oc a"al'zr '' irt. piDa cind disparc gre$eala. sor cLr acr':Lsti metodi. cPi 'r "enzo t lbureri psjhice. qi folosirea lirurilor 183 . dbF cf tr F .p I a dDr' 'L. r.s do. .liskrrio disCrafii.: rr.t L. se dc a inrreha p' eupil dF la ro 'ri\i1t \inP sLnpl'rI ii.hcmel" ..i. a satisfactjei comportamentelor corecte.p + . ip.! 6 oF.aF .r".r. lnror!l.o'cuie) Dc pildi.. (anlribuiF la ci la .ri. faclliteazi desirirdrea propoziliilor in cufinle si a cLivintelor in litere si suncte si resPecti\'.ompr.-naj J.1\'. Odati iormati o aseinenea capacitatc... nar.ei ii in impieaicarea aci ziliilor limbajului ln gcneral .a o -!-o p n .ar..' :r '1.l: E . duce la batitorirea legdturilor nervoase ce devin condilii indispensabile formAdi deprinderilor qi ta trdirea.'-lp Ll l.ilir de o't"]i ! lot ' ii Se r. m:nrdl5 'ru 1.o' r'Fi d.{'t 1" nJ --\-\r-r. Darti'uldr' poate ln caz de omitere sau s bstituire a unor literc.F . dar ea constituie 9i r'Ln eficieni rlc prevenira a .r" clict rc-'ti'arcii"" l "a"ia m. incctul-cu inuetLl (rDdLr po.aJ .te litcra c va li solicitat si derumeasc:r clNinte care incep cu sunelul c (cash. r.l .*Y n € ! a F.i in mini'P'1jrrl' Lls ic:o-ai"Crai.lof rr.cF...' la' copiiul omite sau inlocuies.Jrc aprr.roJr dn r" ulrarc Po/i i\' m3: t.irdl" Of tu.eana nu nJm€ .J L - d q-c d.' '"nomencte di:l'\o-disgrafice.s-oI dq . * L J -u r_ . Exemplificarea cu scrie.ornrl si 1.l:r. u scama ld (ni rl. g-s \- E F b bF pbo.a b i d * b qb -rr r\ n n A rf }r -n . duriior. q d ( n*F dbg+ q J^ LJ {Y n\.s l _r'-jL _ l)roa"tr r: m:. ru7.r. :1niJl r: lip-n Jn Lptj.F c f d b F d-nF eq 182 --vuuL{ o. -.ra s.

i.r.usri.i (z-j.uit" scrie inceputul denumirii sau chiar rezumatul povestirii care si_i sugercze copiluhli desfilurarca unui comportament verbal mai com_ 184 di/ t f _r r : pr ed f o. fie a celor de scris.. -aar 'letp . n .i. in gencral.rpd proc^dcUluidp cilir....r^.r. "rLil. ^o-h n' \r ." 9: lil"*..pi.i. sc \'crifici ca Jiind efjcientn din acest punct d. in dezvoltarea capacititii d.rr r.t.a rcproducc in scris. djn p nct dc vederc \. si c.\...ubtinidrp .L ir. i .!.dc copiere a r. din subslstemut respectiv. pi.elor trei analizatori implicati in scris-citjt : ac. se realizeaza controlul in efectuarea actiunii corccte r:e baza cinria.dna...rordonare pe l. consta nu nurr. -d:"BfaJi. 1o.ii.. !o\..ri<-." In\Fr. i-r. se pot rititira rl $riF dp.nitoare (substantive.j ci forma . d. De.: -t. pdFe.nl plen.r.rar.rFzF s rj-l c^l ri p pF rupil sj le \FrbatjTpzep n cu\.i!t mai cu seami in tulburerile limbajutui scris-citit. toto.iscriminare duditixd.a sublinia_ Ulterior.dt.oDd.de crvinte se dovecteste cficienta. r i dp brdl.toric.tnor serii de cuvinte grupate pe prjncipiul stru(iturii gramaticale asem..rl semnrlatp irrr_.. se por folosi comparatiile pentru distinge. verbe. iar pL'dc alti part{:.rF\i. dar ii in faptul ce se obline o mai buni c. m-n.tlet i.. .ea aseminirilor fi deos(l bjrilor intF difeitc gra{cnle $i litere. Cu rezLrltate similare. -r.. s..etea<:r. r.. ir' sumularea conduitei lerbale. irl clrt al reprezenterii ii eindi.d-LI ecre Ffi^.ceea cc i.2.Deztoltarea Si perlectianorca abilitdlilor (le cirit-s.o. s-. ' \'. \or fi roproJL".lcvin.\lul. di{eriteie suncte din aceeagi cateeo e. ca apoi sd se treace h autodicfiri Si la corcctarea accstora cu ajutorlrl subiectuiui.r vedere. r. Pentru a fira mai bine imacinca \..p \i r .LiJ-ili lircra saLrlirprcle JterLaLe rubicfr rl !^\l j./Lrttr". iuri De .izual si liinestezic (p-b-.". dar deosebit de efi.. .r(^pl a ri.un. d r-n.J .\1irller.iscup. |F"li arP. fie ci sint nccnnoscute. d-Dd Drin. Atantajut accstui proc€d.l"crp..a conrrhlr.Jr. e5le indi.d.r.r'1p f.e eic). litefi. .Aop.\. "(n]_ dintre acllstic si kinestezic.uttrti cd a.^tar.. in aceiasi timp. C'r trune r.. iLp\r^ dp i.\u..: sr. .J\i-1 ata. se ajunge ia autocontrol. se va Lrliliza imaginea in relief a diferitelor obiecte si acliuni. Dizuold $i kitrcstezic-motricaLAceasta se poate reaiiza prin folosirea rinor procedce care sd stimulezc $i sA facilitcze analiza Ei sinteza fonetic. Procedeul este optim in cazul intelectului normal.enr .."..rl asocialiilor dintre foncme si grafeme.L LdLii dp .pmp pl"nj-.o.r.. caLrin tiD5a 3rF..l Joarte a.6. sinr .e p. ca in Iinal sar se ajunea ta celc polisilabice... pentru deficienlii de vedere... .sau dupi componenta auditi\..m-rt.p pJ.nia .fic' Ld imagjnilp ma..ibtie la forma.ror pdtierelor .q'. adeseod.au 1re d..manF.rnpnFa. Metoda lui S.. r l . !em. u: d l^ lran. api_ mte pe baza hanclicapurilor vorbirii orale ca fcnomen cte transnF rere.Existi o serie de mctode Ei procedee care contr. dar indiferent pe carc cadc accentlll.. In ferlul accsta se !a apela ]a grafeme Ei lit€rc aserninitoare.r." rl. .lp.. fPprod..Asrt6l.rolate sau in cui1a. le ra semnaliza sau le l. calrr logop n " slrbiectci ori d..il)uie. Dc r.. Prin anhenarea activi a elevuiui la corcctarea propriulld scris se realizeaze o mai bLri fixare a gretclilor lipice si ast{cl inlatil sa le e}irnine. "t : r d si reprczcntarea acestora irl plan acustic si optic .a. I.Jn.c p^ale fa. djscriminarc.lari. lpnrr. .lLar-a ..tor \ tperi.i *.r. ln a doLra Jt"$.za legaturiie dintre fonem-grafem.ldt.i"l 'ure. rp. fon. ii" tundd si nlr pot_realiza legdtrjra dintre planurile acustic sj optjc. intrucit cont.1-.: .roi nrala r'prFl..Litefi. . corertitodinea si esldtica scrislll l. p. rezultatele finalc ol) tinute sint pozjtive pentru perfectionarea abilitilihr kxjcGeraIi.(. s-_sl.raltareLr capacitdtii de d. s". Borc1-Maisonnl-.tal.rn. . cit si ta diferentierea to. d ndirr. ld . .tatii tt. aclr. di. . Pentrr dezvoltarca unei asemenea capacitdti. : ap.. .rstic.\pn'. adjectir.rresl-. cu timpul. cu scoplrl de a contribLri la fixarea si interirea legiturilor Dcr!oase pentru consoiidarea formelor corectc. ris. dar si sA aprecieze. Un asemenea deziderat . em .:piut de r:r simptu l a.ii. . optic si iiinesPrin toate aceste proredee logopalul isi dez{o}ti capacitatca de a ses.. l\'Idlte din acestem€tode i$i dovc.rzuaH a despA4irii cuvintelor in silabe se poate folosi scricrea coloratd cu una sau mai multe culori.r a stntcturij cuvintelor si propozitiilor.rp cupofL.. ln^arp aceela.a I. lie la dez\.irp uri ai rnee la :. retaliile enu. a rut. La dislero-disgrifici. I a. difi.Rczultatale sint mai bune dacA se porneite de la cuvinte mono ii bisilabice.. fie cd sint uitat.ot" a pla:icj (tj t. "a ".r. Pr .i farrtizdrur penrr.n IaL. lta a. a disl.al.p.lizare a .| . a.rrind modelut .drp de .n !cris. * *li*1.a. rur { i rn3r4. :Lrb supra\egh^reatoeopedrtu'.nrr_. pFr.. la inlimpi-d difi. J. ".on:rie.'nA. incl .oltarea . iar pc clc alta.F'rt:a. i po/rri\e..astere.u. jar r"ii di Lr^ p. ir s. le I. fle a ambelor.r'is.. Cu scop asemrinitor se poate foiosi dictarea Fi citirea de propozi{ii si Jraze scrlrte.Lcrt o .int. pe de o parte. elp si.. ..tate.. Iniu!. din pLuct du \edere 1a.eznltate. pe c1eo parte.a r.-.r11 L da sau pe ccl rcalizat de coDil h-rur'.l.lesccficienla $i in etapa ifilirlrl lil. . .. . intr..ra.ir priin. por f4tosi imagini cu dpn mtri n. lrrl. Dp care le n rm m .st.acc in cazlrl logopaiilor cu deficit de inteiect ti dc au7. Avantajul este acela ci are modelut pentru citire sj.. .il d" .it sa sug.m-litera iri litcri grafem h planul perceptiv.puni sri-.lc prinderilor de citit.a uror lit. a gr r..r:lnr (r\i. ur ntpl .l.-qrafem ti forem.ara..

tati pe loc. Citirea $i scrierea tn pereche. ln Revista de pedacogienr. Citirea 9i scriereu pe rortri. Dat fiind faptul ci Ia virsta fcohra spiritul de competitic €ste loarte dezvoltat.rii. 2. Le. ln plus.drd $i scrie sub supravegherea nemijlocit: :1 ac€stuia. de asemenea.li sint solicitati sa cit€. Pentro desfAsurarca in c\)ndilii norrnalc a acti\. $i fiecare $e$eal6 facu'"al este core. a.1c cnum€rim p€ cole mai impor anl' jml)lr L Citirec imoainilar izalote $i In sxird constituie o etapa nu numai pcntru cd stimuleaza qi contribuic I tantd si nec€sar5 dezvoltarea vorbirii copilului. Asffel.crje ln a. ea dezvoltA gustul citjtului qi poata li apreciati ca. (l' I oarecc este o componcnti a aclului de culturaljzare a copiilo. se rcalizeaza printr-rLn elorl minjm $i imbraci forma activitdtii pl6cr.lLrl Ln 'u e si le ciipa".m. Cu timpul.rtapi prcn. ceea ce duce treptat la dczvoltarea r86 lB7 . poate ai. Dinhe acestea.sprc cleosebircd€ celelalle: ce se sc. Citil'ea si scrieree ltu Stateta gretelilor cste strins tregati de meiodele descrise la punctele 4 si 5. cind copilul incepe aciivitatea organi. .ra reDrcuentativ:l Dcntr! .i. logoparJl sq'i2raz' ma' ugor greielile partenemlul qi.ternind cruri Ijpice 1i pc carc sJbi.Lrrprinda gre$elile'aflrlF de crlalslt prin menlirered permrnFnra a . volumul dc cuprindere a unui numar cit mai mare de lapte ce se bazeazA pe lirg rPJ .p poate . toti partenerii trebuie sa fie atenli ca sd poata continua si si-l corecteze pe cel ce gre9eqte. notindu-se cu minus fiecare greieali fdcuti Fi cu plrrs citirea sau scderea unui text cit mai ]ung.ititii. ea arc darul de a contribui ti la inliturarea negativismullli fatd de activitatea de scris-citjt.{romunitarea perceptiv_verbal:i.itui un grafic care sa puna in cvidenln numirul puncteior obtinute de silbiert. Pe linge faptul ce in\?le sd Jie atent. interesul elevil{rr pentru aceaste mctocld poate ti can?\l|zat spre o activitate utili fi irticuti. devirlc conttient de prop ile sale dificultati.ithtii mint:ile. in felul acesta se va obline o ierarhizare a subieclilor intt-o ac tiliiate date sau pe un timp limitat. odati corectate la ace'jta. Metoda di rezultate pozitive ai datorite mentinerii situatiei tensionale.idenliaza ti progresele fdcute. Ast{el.i.f gAtoarc procasuiui ale instruire cc conline elementc de organi::tr'r a act. .a. Ctt'ilcll 9i :tcrierc& in $rol€td.ond. in citit. care se citeste ori se scrj3 cr diiicultnfi. Metoda pres pune ca iiecare subiect.niterji unei greFli. numai acea par'te care se referd ]a rolul cu care este investit. p. dar 9i pentru ci ee poat: fi co sirl' rati .. 7.Ca atare. Avantajul conste in faptul ce se creeazi o starc de competitie intrc cei doi parteneri ii caute. in acelaEi timp.eale Q. conste in indicarea cnvintelor Ei propo ziliilor apreciate ca fiincl critice sau care au un anumit grad de di rirulLarr'.. . cl trcblLic sd indice un colce care si continrrie actiunea. Citirea ti scrierea cu carocter artoepic devinc €ficienti pentru ..lisl€xo disgrafici cind fiecare silabi. tolodBl. sc obltnuie$te cu situatia de a$teptare. Citit-sctislLl selecti. se dezvolti una din calitatile importante ale atenlici ti mcmoriei. 3. SLrbjectLrltreblrie si fie atent Si pentru cA numerul greqelilor scade in raport de calaritatea de a irltui. daci cuvintul urmritor coniinc sil:rb€ sau grLr pr1ri de silabe la care va intimpina dificultiti.antajul cA trezcste ambilia subicctilor $i stimrileazi interesul pentru a ocupa un loc cit mai bun in ciasificarea finaH. astfel.$itimp $i sd se corecteze reciproc p. a'e1lir lob ' patului este contrate pe o anumite catcgorie de cuvjnte. cc!. a formdrii_dezvoltarii motivatiei competitionate ti a satisfactiei pentru succ€su1impljnit Procedeul poate fi extins la un grup mai rnare de subi€cti. lit€re $i grafeme.i sirJ \r l. cee€ ce in$rest€ incroderea in posiirjlititile sale de a scric ii citi corect. iar dotinta d€ joc ince sc menline ca o componente a activitelii.in schimbarea alrernativ5 a roLuilor.larii de viSiler!. subiectul invati sd se autocontroleze Si sa devine con$tiert in raport cu propria sa acti\ritate.impJlLri per' epii\. csfu mpetatd dc doud ori .\." Pentru copilul pr$colar. Pentru logopalii cu deficit de intelect este ii mai indicati o asemenea metod5. pind clnd faoe ai el o grc.l selectiv cste o metodal cc trcz$te intcrcsul copihiui $i stimuleazl motiva'lia pentrlr desAvi$irea ac'liunii. va contiilua saxcina Se uD all subiect. imita morLelul.rt-distractlve. E. invali se ]e difercntieze de altele 9i sA depune eforturi Dentr a le reDroduce corect.re . accastd metorLi are o serie cic €lemente comunL! cri cta a cilirii ti scdedi ]n pcreche cit fi prin rczllltatele oblinute.iu ti sc citcsc normEl (o singurA dati).rn anumit rol in cadrul unei povestiri (de preterinF cu dialog) ti ra citi sau va sciie. 5. $i ca urmare dispare inhibitia $i incordarea caracteristice dislexo-disgrar verza. Nletoda Fezinta a\. . 12/1968- ficilor. 6. 4.iiiirea imagjfilor este ti mai impoftanltr . Citirea simultand si scrisrl sLLbcontrol. Fjccare subiect va indeplini r.a ce e\.turo dupii lmogini la capilul pr4tcoiar.semnalarea urlei gregeli la partener se noteazi toi cu plus. ca Ei cu modelul corect. Apoi. Subiectul cilelte in aaela$i timp cu logop.a invd-tdrii scfi s-cititului. apoi.ascdii si scrie in aaela.. Citit-scdsu.d. Dai subie.. dintr-un grup anumit! sd citeasci ori sd scrie (pc tabli) una sau mai mulie propozitii. Subiectul prime$te saftjna si scrie saLl se cir€asce pinA in momentul c. car":rcoieeii a! datoda se o semnal€ze."l I de iDstruirc.e.

. penhu a face bgetura cu grajemul corespunzdlor (ca in dictar€).1^cLrl li sali'la."-mnaLaLe mdjor..ir. evitarea incalcdrilor de rinduri. so laciljteaza introducerea intonatiei $i ritmului in citire ca $i il vrltrarca r€gulilor logico-gramaticale in activitat€ia lexo-graIiaA.ti\-emolionale Lunif ant' d 'blal' de r'(r' ai.i de la simplu la comolF\' 'ee' ce facilite. arestFd"e baiLrl. 1n "aold md'ufi' d..ln acest ser '. exagerat.z"aza "hiar 9i atJ.ceea ce fac€ se sufer€ constmctia frazei qi inchegarea textului Or.e Lirnbajului si sttmularea actiDitdfri psihice Odat5 c! corectar€a tlisgrafiei $i disiexiei se poate realiza si dezvoltarea limintreeii activi[a1i l)sihi(9 De fapt. Se Stie ci celc mai frccvente gr€teli se fac la compunere.L cum se ttie. o asemenea caracte..e r?spFclApr'n.ce la acertia din urmi e1 este mult mai accentoat cu. Pe de aite parte.iui.. . devin deosebit de €ficiente invitarea subiectului se impa i textui de citit pe Lrnitdli sintagmatice. texte bine organizate.l trebuie inveFt sd sesizcT( sensul celor citite ori scrise 9i se carprinda in cimpul sau percepti! unitiile sintactice.i".oncentra.ti. \J. expl . dezvoltarea capaciglii de discriminare intre fonem-graiem. 188 Dentr'r Diclarca cste mdi dificild pFrrru iogopat dPcit cooierea orgdnrzarr ca ea s6-ii alinga scopul. cu rcspectarea reguiilor gramaticale.lia reuritci ( reca/d lL'g'palulL: ionlnrrui p. nu numa.on.' l)coscbit de important este cd.alier lor li a sensului Drop"ziiiei cLf care se €lexseazi..d sistematic $i organizat. lrcbuiF alerP texie s'urte ii sd ii ii". Exercilii de copiere. cA ajutt 1a inlelegerea celor citite sau scrise. i" mod soa. In plus.. .-d obllnerea rnor rezultate pozitive rapide Si ca atarc.roii": nu. spre copiere. facilit€aze stimularea actilititii psihice pentru transpunerea ideilor in planul comportamental verbal. ca $i solicitarea subiectului se formuleie povestiri.a..ompuneri. a e(lilibrului dintre excitalie .umirPnt cu.rlnt s'-o propLlnerd ^bie tiv in activitatea sa.carc bjlirea unor rJporlLri to"rir'anrFirlre rPraocuj Si s.l. dar contribuie la Iormarea deprjnderilor lexo-grafice. handicapatol se convinge de faptul cd tnlbr.Ju ld 'are sc (omit Fr' ri irec\entF .r mai are modelrrl in fali (ca la copiere) Si nici nu aude pronuntia corrcti a Joncmu.tivitaljj logopedicc ici . abat atentia logopatului de la particularitAlib scrierii. efortnrile de forrnular€ a id€ilor si transpunerea lor grafici.leosebire 1ltg . dictarii ti 'ump!ncrii lnqopal in. .. Copierea contribuie 1a realizarea deprinderilor motorii $i la obi$nuirea logopatului cu forma grafemelor Si cu diferentele dintre e1e. FcromenJl podle ti pus in evidenla alit la di\lex'-'lissrati'ii '" i'.ipiul antiun.t ln razLl oeticienlilol de intFlPctsau senij. loEnpa\ii pot fr atenl.o"-""t i""tut"i in forle1e pnoprii Ei in eficienta activitaFi logop"aiL.ii". O astfel de nletodd.area ruvinrotor. p. in scris-cilir dLUn'i reraDia lo*c 're\l'i"ll"iia. atit dc ncc$ar in lerapra dr\lero-ol<grarrFr' Cnreatareolutbvturilor de DorbirP se Iacc lnrinlpo s1u 'on' Acest d€zidemt devjne nececomitent cu terapia aLislexo'tlisgrcLltei vedere ca majoritatea tulburarilor vorbixii a"a averi in "itntn se transpun in limbajui scris-citit Cu cit tulburarile de proorale nuniie ori de dtm $i flu€nte a vorbidi sint mai accentr'rate$i mai persisiente cu atit este mai necesar ca ele sA lie corectate inaintea inceperii activitatii terapeutice pentru inlStumrea dislexiei Si dis| . 'i in d'c'l cr.\ibiliraliie logoparului E'te indj(at ca te\tul iar acelea care sint mai dificilc si cuvinte necuiroscuti.. 1egarea mai buni a grafemelor ln cuvint..'rt ec-tFJa"e-E"ri. dictare ti compunere. prin folosirca procedeului respe(1i\..nt mai clrf:'il . evitarea saririi ndudtror ori rcpetarea lor la citit. prnprii 9i in eiicicnta a. insjstindu-se asupra grcSelilor tipioe.'n'Lrlird copicr:i. Ir acest scop. fonem-1itern. dar ea capdtA alte vabfi calitative $ -cantitatile cind este urmirjte in m. inhturarea agramatismelor.' . 'i n 'P Fvidenl.'""i.si "LimLrlarPa re. a samnili. in iimpul drrLarrr. nrr se realizeazi o coordonare sincrone intrc planurile mentale qi cele kinestezico-r"otrice.P. disl(r. autodictAri.rrdrile limbajuluj sint pd!aPct9. .i inhibili.i" a. cind logopat1rl iqi centreaze inbeaga atentie asupra planlrdior kinestezco-motrice se prodlc dercgled la nivelul fomulerii logicogfarnaticaie . iar dictarib 9i autodictirik' si se eJectuezetot pe uni€li sintagmatic€.t p"n. este iDdicat se se dea. Citirea 9i s$iereo pe sintdgme.' cit \i ia cei (u dcri'ipr\' dF inrFle(L\i 5P1?orrdl.. caTe vor li anaIizate gramatical Fi semantic in prcalabil qi care se vor corecta imediat. . 9. 10.u si ': manitesLari Jarari. iar in sclis.romjre starile afP. asupra modului cum rcalizeaza fiecare gra fcm din c vintul r€spectiv si reprezentdrii sale cit mai esteticf ljjn aceste motivc.p'f. disgraficul are unele dificultiti 9i in in'lelcgerea celor citit€ srLl scrise.T"rapio d ist"ra-di sgrat trabui" in ti2P.e:. Pentru ca activitatea de copiere si aibi o eficienid sporite.ci cird logoped. dislexo-disgraficu. sintagmatice purtetoare de semnificalii. c. neliind suficieit consolidate. asupra formei in care cite$te Ei a corectilr dinji citirii.alxLr.istici devine eroarc speciticd pentru disgrafle. aJr"l ci'rigi rJ | 'r'deF i' lorrcl. literi-$afem etc. prin facilitarea vitazei.atun'l crno (a|\.in tJlan psihonourologic.onali. L'mpordre.-. iar deprindcrilc. Doy.' ".. la scris..iholoci. ceasta se datorefte Ei faptului ce ei are tendinta de n 1. zorial.cd a oislexu-disgralici ljc\igLr. deoarece trogopatrrl nr. in prpalah. q-tr"'.

. n€ vom reJeri la un eipe.:*'3i iii.omuni.!oltarca IimbaiulLri.orc wrDU-urut.l qrupa. 5i calilativ. PdrticttdriLdli ate stimuldrii octi. dintre dezvoitarea psihice ii bogatia vocabutarului $i a comunici rL fi intelegere).it**$"i.ubie." I*|diiT#fu*T.nd$: tt..oea .tLrirdoua grupe de subiecti ha. . tn Revjsta de psihoto_ sie. ind odate.l:ll ts?i'"x.1. pe larg intr-un srudiu pubticai r. din grupa e.tiflir*n':li*:-i*.it6tite oe In(ercgcro .. insa pentr I handi_ capalii de \..r.ittti grcut'rlL Ei'a mi$cirilor buzclor Producemari !9t i#i*ilii:tl"i*..e. si dF rLrz.rr).**..0 Lr" .arorrc.iiltEr.h ritiite timbajului iinr mai mari.'i:ilTu.:i.prnS?ei'ror obtinute -himb.iii"t"i i".. in de.r r a arrur. a Llezv-ollare. dupe cele trei turi de antrmament verbal Intcrsrv .rnd raDlLl c. r?i.ltii'S{nr.alc. . iar d d.*'i" rn *.r.ment electuat (1.f:..ti:::.dezvoLtarea ..t': "n "i 'm1.". 'oi ri p: iaT l-am comerrar. -.i::""#r._:lui. 3/1982. ci dintre_ toate structurile psihismului u.J gruod Fxperimentale.l:i" ir''.ire 20 s. pe de o parte.) pe fo_ rosl.$+*Ttf *[iil.ipnLii dernrele.i.''#i.'::1.n'aln..:*'.llt"mi:iisif l:ffi t1':.limbrjLrlui pc parcursLt a rrei tuni."'" ii". nr.omrensarii . r rmoa'rlr i.lrlvi:["*ilr i'i{ifI'.. E.oie srtuaE tn tr'mjtele cjftelor 65-80 .dicrpali rrtFlc.r". in de. aGsra arinH. tomerza "c rrepral motrralri mai . cirp rrei a S..am Du{rL rnr.Areasta con{irmA.oth tL'n.T t'..l.ndo m.rnalnle $' clupa incheiereaa'rlreramentului verbrl...#rtl.Lrrlui era . unui anlrpnamenLinten"ir Lt.tar contJrarF$i se dc"vnrra aspiralii ce d. dependenta si relatia nemijti! t.:.rnritoiiv -rod'F-.ii*ik*'." :": ''"ll"i'. .r':i t90 jl1' ".I.r.J iFi se bj Teazd(mai iu seamb pprtru incepu. r-' :fl 'n'it$ I .am constabL c5 pr-ntru crrDr dc . J€ti de gruDa de conlrot. ta dofi.T.'ff "rr:.".\ulidr^a . dilerenterFqint d^ocFbirdF jmpurt:n1p dp ia un . Dd. ln la erupd Fxpprim.'t+di..r. Jt. e.i n' ..t"ii{f .t.#:*# ffi *":1"'r:.':r i$q.ea I nor (u\i te mono 5i bisilabile..ortrol vdrirriile Q. cir si ppnlru cei din c.onjun."1i a...i I Verza. r. am .. ip..l'rT : *. pentru a putea urmiri rr. cularca ultedoari a Q. iar pe de alte parte. :apramrnar.u. . ta dpbilji mcFtal caDa. cleoarecevocabularul mai bogat $i itructura frazei p€rmite l-ehicularea unei inJormatii apropiate de cea a nor_ mdlului.dirr.ritdrii psihice prin dezxoltofea limbajului Ia elerii hon.L erau re.Ltat.t it.uprinc. inrrc 55_.if .t $i senzorial: prima grupa a fost cea de corl.. ia moJ indi\ iduJl. limbajul cstc (: I mai scnsibil la inJtuenlele educative.jl l:1"..'ic da tipul de hanoi."i*""1 a' a"': ".r Acllel..emrificalive (media *u . AI L pertru srbi. i iii. fosr supus. La Ljetiri ^rerf i de vr d.t e\eftiliite dp coreclare d . 9 Iri-.rc ra rnsrJrarcd oepr ndetutorcoqrjliv_clrtruralc apropiatede a pFrsoa_ r.. t. experimenra. AmbetF grupe au fosl lormaLF din .rrsrP\u-d cg.::nv*:iix: "".rol.l:i.a rc-ndr^ -.r bine aceste elemente.e racp mai a-cvoios prugr-"elp <ia1 ediri.qrsli'a u_imburiDiiro se-sjbila a e. CJ a. c\per mFnfala m"dia Q. *i'i"1. ar....r"j"' :riill"ff llr*li:lm.."j'x'.ril .'{{* $!il#iii*t =l i'i' p" " f. cent.:l ":.: :ll*:.ap $j gra\ttalFa ace"ruia.ticapati. pr'n apli.rperimenrala.rt) {elpriplle tul..#{'i:k i**il"l#+:+.nl.L doro\'mJi.rbiccri |arcarc $i la s-a cdl. In tu'l... {ii din grupa de conrrot.i5:l .edere.rt(.xfe i-regisrreazj un progre( lFnt.srdLdrF semniricarivdesrc a."4.an.o rat: a. la fcl).l' #1".1"1":.

manilesir'( a r''-il t. c-9.bazate pe rodictdte*.. a-o ! a corectarca . ln ansamblu.\'ildlea Crafu-lcxi'.'nrr) Por'restc ld clnstatrre:rcJ oisDc oilda.ri ii*-*i" cum am mai subliniat-o. fie in pian auditiv.tare.in r€ceptaraa vorbirii.dar )r "bisnuita nu datorite rezervelor r. in eeneral. S. progresele oblinute pe linja limbajului.nrra'. pe oe o Parte.. grcut. int. F r. Iilcre 'i t"n mol" luc 'orcspLrnAloare _-C"f" frecren"te conluzii de litere ii grifemc. si litere pe de aILd t de Boiel .nluziiljr d" groleme gl de lilPrc..il" Llintre slru'tLrril' drte A"tfel.tdtc lo!. . clahi Posibilit.ii"t s mboli(e cc fa( litclr i [i\arca menla]! a 'djor.ontinutultri scT (C N V) imDlicate in vorbire. .Nlais..bombardat" de impresii cu incercatr.. in slabil. se produc auditiv' sint : p-o-nt. pdn metoda lui Fr' Dsticnnc sc u'rmdr. Lacture dvsleria.iii ii l'. pc furmaTeamutivaliei Si r irtcresulur menledri mctodoloEiJ -r penlIu "3ct.t..cu -.i lc analizam separ'l dc cunfJ/i (lirr"rn' i'i:' exisu o rel'lli' J""a caieaorii de l'utbur.r tii"" in re*ptl" si exPrimarca vorbjrii. imbracd forma prezentdrii globale a informatiiior in care textul laconic capdti valenlele ne(€sare unei depline .i atit prin solicitirilc ii stimulArile pcrmanente. t-d-tt p-D' J-u' s_'' dalorila analizatorulLri -ri r-i.gcrea. iar pe de altA parte.rra emolional_alfectivd. iar metudd lui M Chds-dgny.r.ite formarea.li'Arafia) <slP o entilale rulolug c..sura in cJfe 5{ dezlorta crrrrcturile foneticc ai cile"spalio-temporate ale actului sclis Folosirea propu:/iliil"r .misie." ii reJJr. care.'tf"li.ueces. Ed Delachaut_Niesllc' 191i6 19?1 ? Es tien n e.'. in rnajoritatea lormelor dislexo-disgrafic'e.. dar ejoflurile sint consideraDrl^ tn aceastlt direclie.nt. { : .tre grafem $i sunct o contrjbulie insemnata r aouce asociatiFi .imarea continutului comunicarea este impregnat! de aspectele emolional-afective ce se pmduc in detrimentul Agnitiei...dc citiLscris ee evoluioz6 progrcsiv..i. fie in ccl vizual $i mai frecvent in ambele planuri: audio_vizual. intle fonem si tritere.ec€ptari $i intelegeri prin anticiparca de cetre auditor a subtextului.ma"a. Parls. inflLientcazi favorabil activitataa psihic.Corertarpi c. vol. y-s. rtar' r)-b.de Ia inccput J dcprindcril r corcctt. .ii"il.cestea. rlam'nLlrlJi grafuJ"ric lF arePairl nre (ll\.rU"i" intcl.lile dc. La maj&itatea handicapalilor de vede're' progresclc sint a5emdnabare cu alc 'lormalilor.ile de orienla'e sPatiau' dc pot numcro-ritmice' acustice qi cele clr caracter ii"j.ri"r apreciezedeoses.luli. eondiliP dP graJo-Iedce.i ! 193 192 . in m. pe de o parte. ca urrnare a oxplicjrii mn(fptclor $i lextului clr care oPereazi. Dat. variate cc alung. d' l'8dtIlrA. vizeazi tol descopcrirca andloFiilor si foii. 47. A.:ri"g*i"t"..lc. --ii L*ipi" dislexo-disgrafici majoritatei autorilo' cirrc arr 'r\''rr p*o"upo. tdre sJ-l lacllltezc sute\rr c" . in special la handi_ aapatii de intelect.duse de vocabLd€r ale handic'apatului. Dar.ortuiui +"realizeaz. ' lnvriaiei citit-scisului in braille se face mai anevoios decit ce' nllmai peniru ca este mai plina de dificuit-itli.. 1972. tongog€ ddi nolions de base. auturi de t lbura. Trebuie remarcat t A rais se .".te centratia pe scns (cind se eviden_ tiad dirpctis) 5i nu pe semnificalie. oinrre grafeme. <l.tr' tiruui-poi-ti "itat" --tt. se ceeazd imprcsia ce handica-patu. de$i prin activjtatea de antrenare verbah intensivd handicapatii (indiferent de natura handicapului) cape$ posractivitetji mentalc. cum esle normal Cu tcate . cit Si prin achizitia de cunoqtinlc.rcJ di. o P . b-d.i .:-j. Comunicarea. PUF.. . iuind in conslderatie Jenomellul de tmnspuncre a tulburarilor torbirii (de pronuntie) in scris-citit Dar rnerl !a o atcntie aparte confuriiie de grafeme si lilere pentru ci. Ca..rtoarer citau este de plrere c. i*. Psrls. ca urmare a neputintei de percepere ii nantic 1 al comuniearii non verirale decodificare a c. C . "r t CaIavrezo.I este ."f"*e. comunicarea e.nicara. .*o p"rl' i')iii"'-ai"i* c. VIIL J ..leosebiriL. ii' i"ttoit".rit.-l.'ura in carc subiectul c\t' caprDrr i"ptrr ci giafemele corespund sunetclor' $lmiicirilor J """ir"r" aparatului de. slnns I Card (l"mcu' Idrt..ar. ?t' d.r" ( L-dla"vn'/L'soco" "li .. lnlilnim asemenea fenomene hai mult sau mai pulin accentuate Un astfel de tip dr conluzii se poate produc€.iitizui":r e. 5-. in m. tulburarite din limbJiului ii'. c! toate aceste diticulleU' handi'?pa\ii de vedere dlspun de posibilit:iti nelimitlac in dezvoltarea strLr(1u riior verba. luf. clc rIrlexi.." anani. bilitai mai mlri in erp."Aifo.M a i s o n n y."ra' irr moLl dcos{-bit pp inlit rfdrcJ "' r' u"". O a'emenca activ."nli .i$i fundJ. Paris. in realitate. neperceperji rcacliilor iocubrului Si slabei adaPtiri la c'onte:tul silualiei in care-se ocs_ fasoare com.l in.. p. I r dlt e P.tului. r'i.i fi"evi"ti". care abunde excesiv. ln cazurile sra\"e' la tulbLLririlc hil. Noi ne-am relerit la con_ bazd." j"niii. ta ir)vetarer sLrbiectului !o.a unor grdfemului saLrliGrei clntribuie la o mai bLrna ilintrr ri-r*i"ii*" aiL". iar ca Lrrman a di{:crrlGtjlor dirr andlr/aS-J. Plaeet .L-""i"t. P6dagosie r R o . x P e t i n e n t d l e ' L tunrm( l"r' ce desi in acestca? n. Frangoire FAtienne?."oi"|". sc imbunir'1-"i. u ajrrror'rl crrvint'lL'r )i ". de ps lc ho l o g L .. in tercpia tulburirilor fuziile care se produc inbe fonem Si grafem.ritd eldmentelor nesemnilicative pentru continutul comunicerii. e I .omD. Un alr aulor.i"t. cx.

o p i ."mcrsLl.il .in pt.ricre a.r rrLar.rclelui 9i a .t cu lodte .n dl pr i- prin discrjminax€a unor liguri (fig.de "Jmbr.t . a un^l.norar. o.i InLrll..r.d nii:nd r-\c rrii prc8nanr. I . dez\.ontribLrind aJfpl la L' n-. combinalii d".a-. priP ipi... L . clifFriladp ne€rulru\I r rl .brrnuira d" rcprF.i meroda e\p.Lrin. i ld h j c l o 5 . c) logopati care iii./enrdre inrreg. a. pentru dezvoltarea caparit. indi.llr..o p. ln ac.e ro\t . mono. mai rdD:da. Pozitia ocLrpate.n t^t^ sirca ei rpDFrdl'.rtf emite c"rr'1 Ex. sub raportul con.rr':l^r dinlr..arc . tra r.rmelor. elaborat de Hepp Reymond $i Mari.. diftongilor $i triftongilor peniru cd aici au 1oc confuzii m... I propozitiilor. gandicapalii dislexici $i : Verza. Acesr. m aloc ld e\ p I nc .. E. oblini-d rezLrlrarc pozirive.. Jl.it sn . a eraJemelor ii tl *rr'lnr r-oar:r*. dar sint incapabili de a o inlitura Si d) logopali care sint sensibilizati la deficienlele r€spective qi fac progrese cvidente in G)rectarea acesiora.i. crvinte mono Si bisilabice. noi 1 i-am impnrtit in patru categorii : a) Iogopati car€ nu-$i dau seama de deficien'la pe care o au nici la ei $i nici la altii i b) logopali care sesizeazi de{icienta la altii dar nu ii la ei. a dezvoltarii reprczert€rilo.tF..l npti.'p ori pe sr'Lld.rl..itii dc analizd:i sir lc7r. ir acplaii scop uriti.edere disl€\icii si dis$aficii cu iniel€ct normal.am m1i . tmr.accstora va incepe dupi (€ ne-am asigurat ci logopatul lc l!. r. la mijloc .ea)i mctoda F-Le e':..nunqta a inlei€gerii structurii poziliei ljterclor $i a raporturilor dintre ele...11r'ua-l obi: '. bisilabice ni trisilabjce.m.i i.(lJ ir-prl. Soorir^i rilp/pi de .r. testului pe sticld". 'citirli Claudc.eiti.\-driez.ire rapida I pf.l. Elc por ri mar. pchite o analze mai am.lir.CeLi.dau seama de d€ficienta respective.pri" si \.Dts dr. 1S70. (rr si feri sens.a pnL ti exer"lte irlr'o laCa cr r'. .id-ta .lienfiznrii ii el rcceptirii terapici iogopdlce.n'a si ne'tr. . . i rd dil . dire. Dacd alem in r. F \dJ 194 195 . ca cp efc. ..in cu1. fit"re mdi buna d cdra(tFrisLicil^rSra'emelor li liLFrelor. seria Fsiholosie. Lrrmdr. Cafdcteritticile dislexiet !.. 30..1r u .ii:r. 31).ir).. \.. rle arcr:ie )i memoraro. dt . subro. sF \or lolosi excrLitii mrc j.. c1egrafemele si literele afectate txebrli.lia b. FJe ri un rF7 drar al dF.. l. A.rnF.inte. tormarea capacitiui de discriminare.. Este necesar si se fotoseasce 9i gruplrriL. 29..n1-FaCepr'nd^rilo|rc (i.i disgrdliei to $colari.i.omp'x. tn Analelc UnivcrsiHtii Bucu. mai intii.Tor Dcnrl.:i 'i scurte la tahistGcop a unor litcre. idr ap."t cdz..volrarii c i mp rlui ! i7 Ld l.llFl ir .rlLi prir pFn ppcrca Lnor elFa m. eratcmc. l1 .ic r. .r.ca ii parrrulnralarea dco"Fbirilor si as.a.ultaljlc rtc pe c. .r f. imdg:ni tiguri dcseniro orc Noi em lulosir. riilp panlru irl6turacea cunruziilor dinrn. s6.rt|lrlii a po"ibilp. teme si I r erc lrFb. prin \.

L'et uf aht dlslexique. legate de parcutgerea unor faze de catre dislexici qi disgrafici in lnsuqirea cititscrisului. .. Unii speciali$ti ln logopedie I subliniazi necesitatea incepedi corectirii dislexiei 9i disgrafici cit mai de timpuriu. Calavrezo 2 foloseste metode 9i procedee adecvate. nr. tomul ?3. cit . pentru a prcveni Jotmarea 9i dezvoltarea uno! deprinderi gregite. in .Hvaiter. 1067E. Moscova. Cohors. rom. . O p. Mitions. vi6ta Ia care se incep€ activitatga de corectare.treaze in ultima ca'iegorie.. 1959.r ur t ie 1S65. negative in insuqirea citit-scrisului. V l--T LJ AF Fig. Loqapedtd(tr. iar rezuitatele se oblin intr-un Este semnificativd.l disgrafici. 197 .nr.al e. 14. esse Medl . xi? * .-:+- F V IJ 196 LJ -lvr V tl | Fi A. .tom ul 73. Prilat.Launay.M ar ie..L au n ay. 10. r Fi chot A nne. ln activitatea logopedicd de corectare a acestor tulburdri. Bibliolh6que de I Action Sociale.). .Dysietie-dAsotthogtaphie. tl. couection . de siat. I ysor t hogr ophie.oard mai facjl.lans to oie socldle et famittale.\/ X V (J X u t--l v7 Y7 ju-l + X f--. EdttuE ped. 30. La P. C.3 l - . lrezintd o serie de avantaje dcoarece activitatea logopedici de educare a limbajului citit-scris se desfS. C. Les t r oubles d. in La PresseMedicale. carc sc inca. C 1. u lMsase ecfit . de asemenea. C 1 6m ent .M6sop€. D9st . aprilie 1965.. chiar din clasa I.

pentru invAtama citit-scrisului trebuie avute in vedere doue aspecte importante Di anume: primul se refere la valo ficarea legAturii stabil€ 9i fdrA echivoc intre foneme..ne biritdtcadc r reda. efc(tuarpa unor compJneri coerentc.teri.. pcntru aceasti etapd.i cuprindorea acestor olem('r l' in culinte scurte mono 9i bisilabicc. H a tl e . l-r.. specifice Cele mai fr€cvente confuzii asemandtoare.. ntcorsolidrrii 'ufi'iente a Je a citi.efera 1a incapacitatea dislexjcilor Si disgralicilor de a desprinde dintr-un cuvint . in unele pentru prima etap6 conJuzii intimputoare.cle. cL! rFalizarcau. arad"r' sa'l . iar al doilea aspect implicn dezvoltarea posibili titii de a c{ectua analiza fonematicA a oricinli cuvint. fe-ce si altele.e mii s.componentele lui fonematice.sca. fuzii Si inlocuiri De ascmcnea.onst6 in faptuL ci la acc$tia eie sint trcciioare. O alti caracteristlci.. Mouton & Cie.ia clrm am mai aratat.dul carc urmeazA sau il reiau pe cel care abia l-au termriat.A. . in citirc. Din acest€ motive diagnosticarea Ecolarilor in clislexici Si disgraJici trebuie si tini seama de gradul de insu$ire a citit-sc suiui.rioadii de lamiLiarirlra crr unelc 'u\i-re in global sau chiar ghiciiemai des.cr:.onur' "n Ioo/'tie a'cmlndloare *..ns.chinestczic I'l)ti(. lilerclF. dar deosebirea . sacarlaLa.r. (. de Moise ii Daniels dislerie lineari.qcolare. .m.li". drret Lia J.5p qa. m. lenhage.1 pot avea loc confLrzii as€menitoare prin denumirea cu un alt foncm al unei anumite li tere sau invers. mai Pot aper€a. Desigur asemenca fenomenc pot fi observate $i la copiii scolari care se afl:i la in(]eprrtrll lDitierli lor in citil-scris. Asemirrarea grafemelor.. b_p. se. ln unele cazu-ri'daiorit. u'n. s-t.. a c 'rur 1on"trl. t. cum s-a rnai aretat.ul .l. ceea ce inseamn. ul "i semni'i. I-t el' $i 'n\crs' mFnirii lur optie. l. }laea. Confuziile cele mai {recvente se manifestd cu ocazia transc crii grafemului sau a denu. legitur:r l.-9 s-:. a u n d a r l a td l s R.i. L.Lmil Ionem. ll rllrr lrrrlr ce1€trei unghiuri (n-m) lntrLr.. stabilind|1-se. 1!i6 o J L n n g u a g e 's C ta - 199 . desi reuseste sa dcnlrmeasci literele' copli'r aiil. ciic. d-l elc. d. M .r' si apar.alar LP lor citite sau scrise. in scris. indioarea altei literc decit cea corespunzitoare fo nemllhri preTentat.in unele cazuri foarte simplo . timpldkrarc. i etc Si a fonemelor corespunzatoare acestor grafem€. ri.4-d.i s' unndrF'LP Jr'tatea I gr'r a rderior ' r\i r. L unui fonem sau invers.ncLpp odaL. m-4.ontu. :l"ite ".bilirii le{iLurii dintrc tonemc Ai re\pocli\e'c lor g"a'emc si tlr"fe. doJj cilc doJa. Acum.logr'e lara grpsell smnilicative. 2) EtdDa a doJa.um afata R Jal ob'on 5i M Hallcr.'paza posibililAlii dc a par"urge 'i inlPl'g' ri \rl . -iil aclrstice.rii de cuvintc. poatc sA deDumeasce. n. se mai men\ine 5nci.-n.lf iinia edLrcdrii scolarilor dislexici 9i disgrafici de a invill tit-s(Tisul se pot distinge trei etape principale : 1) Prima etapi sc caracterizeaze prirl insusirea de catr€ cl(!i. il Caracteristic pentru aceasta etapd este confuzia firi regLrlar.".t l. Ie lmb:n' in "Lr'r r'rcr cur iniului' rLr Poare.atit asupra laturii receptivc aftstice a cuvintului. fira a-ii da seama totdeauna de gr'cgala coi'nisi. caracteristic'e pcntrLr aceaslactaDa sint ccle de tip'rt : J-t.. o. s-t.semin. caractcristic pentru aceasti etape este faptul ci dislexicii Dot siri..i. a primelor grafeme ti litere. A doua etapi sc inchcie cu posibilitatea elevului de a citi qi scrie corect p.. in sensnl c.it cel corespunzetor. a majorititii grafemelor: (1.. IF a r' fa( 'r ' rFa"' ln rceastAetapi di"pdf omisiJnrle. in opio/itic or'n. po'r' Acu. se confrr-d6 c.c mai lrLngi...iilor irlrmpiroJrc ale gralpmelor errc pc luat tot mai mrilt de acele confuzii ce se bazeazal principi l asei respecti\. In citit.ipali \urll-. totodati.opozitii $i fraze de o complexitate mai redusi. p.tfi"".aoi" brailile id tr m d r' m I u t rd cr pdrede.' cu foncmele rcspective! precum . Aceasta se rdsfringc nefalorabil . si tualia sc prczinti in acela$i fel. cL1imirlicatii dintre cele mai diunitoare asupra rczulta tclor . meni 198 .ecFrer de la primd elapb la a Cnua n r \r' fi"' l'r'rn (ea are loc in mod trepttt Ei legetura clintre foneme. Duoa o o. poate Jj.alia. lr acesi.tia comple\e. cit $i asupra laturji sale semantice. r Jakobson. un dmp citirea aLi mica' . $colarul poate scrie o cc grafem la pronlrnirf.elor grafeme.. ca perccperca se rcalizeaze mai facil decit transpunerca intr-un anumit timp Ei spaliu.ia prezentarea ulrLl anumil graf€. r. optjce qi ca sens ari loc confot pe prlnciii r.l mai Ire'\enl daloriLi dse: cl'p-b. in timp cc la dislexici Si disgrafici se accentuiazi fi se lransfonni in dep nderi negative. conditii.ilite. -{c€stc fcnorcne au fosi cienumjie. grllfrinr'll (r'1r1r'1' iitere nu este bine consotidatA).I $i lie din punct de veclerefonematjc.. dar cu Dosibilitiii limitate in ceea ce priveqte compunerea Ei lcctura nul text crl crrvinte mai pu'lin cunoscuteprin climinarca grerelilor de3) Erapa a lreia se cara. paL.mirii literci pe baza indicerii unui an.ar. se afla si rn-n. cle pot fi citite ln citirc. irler.or proBrF'c .e:r. grafeme $i litere. Icrin. ut1 alt {onem da..

incit tulburirile scris-citituiui sint priyite ca fecinal parte din ansambl. invalar' a mdi .:.'rli.a 300 201 .LcrteiFnld ocDr.rto i citati considera ce atunci cind la acelaii subiect.r.[f.. lingvistic qi socio-cuitural. II.rnet" onpiind.n.i sut rilinuhi.fato-ii ..r. d.li.ubiFcl rl. graiici. ..niu iilur. D e n ne.m.. Din aceste moii\'t terapia trebuie sA vizeze. de cele mai multe ori.Compur. erpcrienla noastri ne-a dovedit ci o terapie paraleld a disgrafiei qi clislcriei estc mai avantajoasi deoarecc. I . sporesc eficienla procesului instructiv-edncativ de fomare si d..r!. colaborarea cu gcoala 9i familia asiguri o dezvoltare nornali copilului qi perspectivelor formirii sale pentru f..7.i in planul celeilalte.r la difpril? .a e?.uld: dLrp merod:.-pir. ci. S c.iaF.ur lr.Ll cr.ri. iar pe do dlta parlc.aminarea 1lnor p.dtegode de tehnici pregititoarc in care includ destinderea generali.n. nefiind nevoie si se centreze pe continutul tcxtutui Lli. activitatea functia I Aj rrj aquer r a d e J ...i R^lpr:ndu'. Dar actiritatea logopedica nu se limiteazd numai la terapia tutburdrilor de limbaj ci ea treblrie entinsd si asnpra prevenirii acestora.. considerAm ci. Did.Frit.orair'ia.irr l 'lF.iLa i...olul esential il au fa. de rnetode Fopriu-zisc. ci. In accst sens sint preconizatc mai multe tipu de exercigii care s. lF -i.j" f rer "cl.rz. tehnicile pictografi ce si tchnicile sc ptogra4ice. A . apar o scfie dc deregliri in plan psihologic (mai eri seamd) Fi socio-cultural. La primelr do :r planuri se referd $i Critchley.LnoalLerFr r!LL:. oa o deficienF.r ..uprJ uJrticut"ritari 1or semnelor. dintr-rln motiv lalr altul.] .s re\tc prudJ(ercd c.rat-. cind toate metodele Fi procc(lfftr descrise mai srrs nLL dau rezultate. inldturarea hanciicapuri lor .].Jf:r.iutiri capactifii zeaze sclisul.32. omisiunilor Si inversiunilor. care mcritd atenlie. 1er.lleBorii _decooii handirrpdii in re d .ifFd e. ld dreapra la st. Logopedul tFbuie sd aibe in vedere. \.d a Ju"rn. dac6 dislexo-disgrafia apa4ine unui copil care nu a piltrri si si insuseasci scris-cititul ln oonditii nori-nale de rnstmir" sa s-a fixat.iar atrta. facultatea plerdutd. sc e.a :nr. tinp de o o)i. p€ linga disgrafie.oie de o acti\ritate logopedici menitd sa duci ia pedectionarea fi dezvoltar(. la nevoie.n.: rutsb. date liind dilercni€le specilice dintre ceie doua cazuii ce se produc in plan psihologic. cu ef.Pentru scris-cititul in braiile.tu. ir . xolul apisirii in de concetr tra. AJrrrrquFrrJ. celo.ar.ndlitico_ sint€ti.s.. finind seama dc specificrll limbii romAnc.. la stabilirea meiodologiei de corectare.ni.olitarc€ personalitAtii.r r. Jp r'uar In!ari. Bu. to r r ".. .r. semnele au forme simehice $i asimetrice. rp.le scontate.rrpLuie sd Iie arFnr si ta "emn ficdri. n i:xcd.. Se poate avea in vedere cd adulhrl care a posedat cindva posibilitatea de a scrie Fi citi riimine.c a atcrtiei ts. Si ped. irit ilJ' ii prir Cr.Lapa d. rpi. \i .p.1..rt modificarilor caractedsticilor de personalitate. Indiciul cel mai de seame al unei asemen.. la un adult ce ti-a pierdut. U-n rol_ holiritor pcntru lormarea deprinderjtor texo-grafice in sistemul braille estc acela al clezvoltiii auiocontrolulu. se in r.nga \i ste.r 1u: procpdcu: pn Je o pdrLp.edslr !e rFrpFiL I prin.'. ln egald misuri.. M. a confLrziilor.lina. ln schimb.. in etapr niir I seDarols. existd si dicle{€ se impune ma: intii corectarea tulburdrii de citit si numai in cazlrri izolate $e se faci paralel.i in scrierea punctiformi. capilului. Acest deziderat trebuic r€speciai.r"r'tor. De fro.r n rma: td lurmd truficA. Au z i a s .. Ar. Un atL r.uvinlului.1L J.istenta unei loryne presupune diJicultS. in accst ccntcrt..oltarc armonioase a personafitaiii umane..r si!L1a1iieste acela al prczentei disortografiilor.-. adrcseaza atit copiilor ce sint ]a inceplrtul invdtdrii scrisuhri. l.Fdce:Jc _ racurc sau roeo-audrhve . (t.ltiplele caracteristici asisuri succesrt . er. Pe de alte parte..a abilitdtilor de sc s. coniticntizarca grefelilor Si a cau_ zelor care te-au generat asigurd succesul terapiei logopeCice.lai (Lr seam. Ed porl.nd carJ.iila ma: J.r.. cil ji acelora ce manifestd anumite tulburdri grafice sau au ner.:torii psihopedagogici care imprimd ii metodicii un asemenea cur.itirii dF | .r...uc'sti.cris-cititnlui. p..iD ile prpdarii cilil-smr. dFja.... ri. . prin ir. Psihoi)ldagogia este chemate sA-Si aduce o contributie mai mare la eiaborarca unei metodologii care sA pun6 in evidentd modele aplicative c. intr-on lei sau altul..r.. cit $i dez\.. Ed. doud din mu. formL'le care favoliFig.ntii a ..a <. mulur:: ale sliicr': d. "u_.mr1 Lrdillp totos. formarea vitezei de scris ti problemeie scrisului pc|sonal.. . .oblerne ce privesc lnviiarea tormci literelor 510/52025t035 9i integrarea tror in migcareade fi/h!le inaintare. lacultitilc respective. actionind asupra inliturarir utlcia implicit se ajunge 9i la corectarea celeilalte..1 . Cu.n:\atcnrui ri ir | . '. tolo"ind o scriF dc pru. ln terapia disgrafiei Ei a dislexiei.ti dep.ama: bi-e ar. 1900. lrv dl lonemL]ui S: al . *Lo m rn.' facililFa7i rrar\pLnFrad ei in ptdnul b. In csente.i s.cati p ntc r . cu rn vocabular pasiv relativ bogat ti dispLrne de o serie de mijloace de comunicare nonverbale care slrplincsc.:rir. f.--d. Aceasti situalie inli.r a.rrr ja dr(dpta. €stc aceia ci mutte din-punciele ce formc.. l.

o rabil in disgraiie si dislexie ce depinde si de priceperea logopecluluj.H .** t*. Dace celc (].1. in cazul adulrtului 'terapia disl€xo-disgr. t...'i "'i'i i. Asistenta calificate este indispensabila.criorar n con-tit.'i"I"1ll.1 j:.i: "..fie dr irl. ..:"1"1? i":. De aici un prognostic fa\. mani l esLare a p."# ''.l eai e toarF ccl cl a hc. n m r o r b ^ : t e .Ti alLn' I car egonc.i. in final.iii lii:. pe componentele psihologice.(:. altfel nu numai c:r rLl se inregistrcazi progrese.Lr .i..rffifl ffi:i hf. Acr ast a r nsFam na.. de dEruirea 9i de competenta sa.*"'rita lxT:fi$:x. Categoric."J.'..lr r Ya fi axatA. it:l#ii'.*:.i'T"1i.itaLii ei'ca ii n. ti\..li: in rr". O ultime probleml pe Gre dorim sA o punem.."""i'!fi. " 1 r" lii' " J:.#:''"x'. hri capitol. toate mijloacele compensatorii si .r 'l se neglijeze corectarca propriu-zisd a limbajului.liH. in egalI mesuri.regirc trl:...r""i".'""'.l .i.tJi. "..fi: "li. fie psihici atunci terapia rccupentorie tffl.3.ii. .. om por t am 'r t P.ii persoia. : ' !.*t:i"1"1'ffi: *:*"jiiT'i":?. lect.: ". in principal.:':ll:..sii. . ln acelaii timp. dar involutia devjne tot mai evideDtl t[ mesura trecerii timpului. in incheiercr a.rr podam€ntal.'r ""i.a. la care ne-am referit. fie senzorialE. de pregitipa. Bucure.::li:r'i'r*nh i#".91. iI morl activ..'l respective.r .'. putea dezvolta integru si amonios.i:li1: 6.vcrur p". dar fiir. i^ i.'"". E.t I pentru a face fatd cerintelor metodologice. Ed Did ."#il*kiln::i:'-'.ii.i i"..11". sint dublate de o altn deficien'ri (r'trl ruta inaintea tulburdrii de limbaj sau in ulma acesteia).:li:il:?l ::"'".. 7 NELATIA DINTRE SCRIS-CITIT $I PERSONALITATE ::'J.r dou:r 203 .. Agadar.* u .ii.1"11:i. : i".."jl"i. triirea in planul personautafi..".'.irl."11 i. .' c r i r ' . Conrltitd rerbold a $cotntilot mi.:ri i:*1.. ''""l"llilii ''i":il: l:iii'i.l.. subiectLri tr buie directionat astJei incit sd fie capabil sA receptioneze. se vizeze.ci. cr e't '..-."r"iii aj d..i":' ringvi"rii " .r.1'. care dev.'.:::.ur':..-. s t e i : p J t r i a p r ' - .rJ1l J':':3:". a1 comportamentului.Hf".r a s(...:.L-.'::il.'."Ttril:.ii"'-"':'rf . Dr o' o PJt i ' .l' ajustare (educarc) a funcliilor ce se supurl acestor inJluenic t)(. Ca atare. elemente hotAritoare ale terapiei logopedice.ri peutice trebuie alese in aga Jet incit sA se potriveasca la caraclorjs ticile subiectului de care este necesar se Unem seama si pe car( le-am enuntat Ia inceputul capitolului.it s6-ti dea seama de importanla ILrr(1rrl.'.ii*t.::.copilul care nu a r€u.i'lilJ:i. "r.ii:i. larititile logopatului sau invers.'..i.'::'"':''ii.--r".i#.o.' I nu atit de complexe incit sa dercgleze intregul subsistem psilrrl. canalizdm si Jorm. erem.'*X?'""f. tehnicile n. atare."i llnli.*. r Verza.(Ll cazuri. este mai simplifj... este aceea a adaptArii tehnicilor terapcutice ]a parli. nu vom Lrata rrLr' mai tulburarea limbajutui ci intreaga personalitate pentr. conFtient influentele terapeutice 9i sA-$ adapteze intlcgrl comportament la elicacitatea acestora.:i.i" i"'?ili.e.iiil.m subic. onalilal: : '.

ntrr rrjcat rril. -cridenL. rtu. tir:toriu unai pFrco_ narrrrlr 4rn rrJtiludine3 caractcricti.urinr^.mparJr . rDjrito cu .espJ alodrc Dentr.l-n. h] tara noastri... r-dcarp o con_ Lrnrrrror :. _ar-cr Llr-r.r\. L Parhon. de caracteristicile pozitive s@unegative ale scrierli.lla a p... trcbuie sd se line seama de evolutja scrislliui in raport de 4. D.r c. regala AratcrnFic\i ..1ii.onariraresa I jlrd Dir d.ntr^ pralemc -i .i grafutugic . i'lrf .i .senrial^ trpnrr. ar p.. pEsiunea.i r. rdnpntalL.. idF'..i :m purlr' 1d p'. .ontFxrului. directia. Continuator al lui Michon.jn rpecial.rliz. nrnf. t:''il. oldin l"rmat.rtrunclS in esenta Jenomenului prin marcarea acelor asp€ctc c! sint 6pcoificc $i delinitorii penhu o p€l. in_ ^). Ll"partp prosr^"c1. un niitem uritar ti jnchcgaL al pro.r.lrI ri.rie c. in Franla..:'or de p-rsonaljLdro.^ie _d. I it'J .. C.nira rrdlologi_. Pe buna dreptate scrierea oste considerati nca un adevarat seismograf unde s-a inregistratr printr-o serie de misciri automatizate ale bratului. jn complexirareapcrsondtir.i grafice. Scoala germand reu$cite se depi-ceascaacest stadiu prin legEx€a actiuni.mar me. asp.rrl oF. viteza.cesare i\ raporl cu uril:Ldtp.larea arrnoniei in scds. dr. llnele remarci interesante le intilnim la autori ca Gh. ferm.risrlr. comune Si se p. . Dar mai ales.strarpa egalila!:i J:nLrc ele.ambJu pdrt ^LJdrita{ilors.j alra :i .a (Lr iar." n. . Demersut devine fundarnental *oaata mr\urar r 'i jn f.c esio d.ihutoe.a in sprLiut paernii. inchegarea..ca . u .laridl. intr-o lormi mai redusa.+le morive. \rnr ma rmpi'rltr'le lormplF erafFmelor.uAic trpb rie rir .d.rttil".pd cu raportri dintre scrierc si au._ lar. iar gtafologia o disciplini care se ocu. 9tiinlific6.t . treb]|:F derim .cca .i nici sa so surprinoa c.E'tr. sA fie capabile sh faci disr.d ir pa_ 8rna.l. Scrts ti personalitdte.lc or L.\.a oagi-. q. arum1.laboreze.ntd importanF !.uD. I mp. p.arocL. rorL..o. .i.iar la rindul lui acesta constituie indiciul cel mai evialenr al tresdLu.rr:LLdinc r€.rdin. u\int.a spe.. practica graJologica trebuic s:i evite situatiile aleatorii si sA ia in consideratie manifestirile scliptorLtlLri jn divers€ situalii.ildtFa lor. O artrer de dlalizE pprmite speciali\rului sb depA. deoarece e1 a Jost accla carc a Geat texmemtl Si a reuqit sA elabo!:eze o serie cle legi din care unele au rimas valabile Si azi." ire DF1. pr€z.. apesarea in(trume-tLrI da mud|t cum sint ^u ' ".\diLrrlF lFmperamenlate c.. a.. tj\'rdtF "a.fDt. grafeme_ "rcJ I Id.eascd sLadiul de 244 surprinderc a unor caracteristici gencrale.soan5.orcl'1riiii.inlre elp. El incearce se lege scr. el€mF.rFriJt.anifesterile constante si cele accidentale sau intjl11plitoare.ti:n!e dc crd nit.entru ansamblul studiului personalitetii plin intermediul compo'rtamentului SraJic.n rte. 'Frm.. .i .irt d. aliza grdlologica $ s. cum ar ij inteligenla.r/r rdr. vr'ar c. dinamica pe$onantelii noastre.3te preocupiri le gesim. cum se objtnuiert.. id" r.. . . mlinii si degetelor.l ne duce la legarea personalitetii de intreaga activitatc psihici li tratarea ei unitar! ca o somponente a sistemtlui psihic uman. Ao.cr'rLJt.ror. uL nr.F rpt rrI at.d.jlor gercrrl^ si . pracri.i Dro_ "" "".nl .rul In Araf.torul ei.a e\.r ^ tresiiuri sau atta de pelsonalitate_ D. Specialittii 1l socotesc pe attatele Michon (i801-1881) ca fiind inlcmeietorul modern al grafologiei..:ii mentale. cute clin cclc mai vechi timplrri..ar. €rdremej.lr r. u celc din altc sis_ I^m-. I a^cc1.inctria dintre m..nodul c. Bucuretii..l .nu. degi slmplj{icatd. d. Arhanasiu s.a am.i dpre.t . spaliile d. -i . au .i. il pul'! -rantil. a fost Cr6pieux-Jarnin oare a stabilil. srr d:ut per\onjtirdlii pri: proousetegrn_ erdl.n . unos. ea remine o stiintd a viitorului care t ebuie se-ii pcr fecticfeze metodele Ei regulile de cercetare. D.unrare . Marinescu. oprasca numdi Ia "u a. Demetrius si altii. Pentnr a satisface aceste deziderate. L Biberi.?i pr.r. Cr toate rezervele pe care le-am manifestat latd dc posibiliti'!ile gralologiei de a surpdnde caracteristicile definitorii ale petsonajitdtii.i-p (fle rrci rrjsdl r. in_ lanl.l pli.riinr-l! p. dF..r ca-actar:siici.umun..erLi"l "LudiIlri Irrco. inr l .i. oMo-ar. lleb.a.Tisrt r'. lrini In pr 6nt. SrFcur \ fl . cj sj se ia in :l rdr_r :j conlirLrlL't a.: qrr'rLrdnrr. grijd ldrA o. inci in antichitate.i.piria ror\rra. ca_ l-^ran i..iia .riof:7edri rnJi prc8r4!rr i rapurf ... care au intrevizut rclatia dintre pe?sonalitate si manifestaca graficA.In acelasi timp. o a. H.'D:r o npF'iatiza"p adF(rvala.:i se riju ir . d:re.ldt Ulii d r:t pot fi clrrprinsFmri ld. pe care o raporteazd in rnod n€mijlocit la manife:. "pf. orinduirea qi continuitatea. se distinge intre pa. co..ier€a Ei de alte tresAturi.tarc an. a:ci consL:ruirea De LnLr . di... ca manifcstare iDdividualS. pcntrJ o per.r. intre carc se jnteroaleazd migcarca gr^:!fi.rlproliFan.ri".i funcl:me-rdtp (.cc.omponentc ilrerre comptere ce se or.rr.njLrl ri .nal:ta\ii sinr mri rela\dnt..gro-ared..rrrea logicd a id. . la Aristotel.iati.i'or . \ul ri: r.r r. I'cnlflr a p'ln.tp I Jra. manife(ta{ :n s.d. dltor persoane.j..onsi_ ..eutom rizdrp poalF mas.. de slarFr .i p^-tru o com_ .c 5j t . Aoeaste reductie.fin:ruri.Dc. fapte do1ninanie ak scrierli : {orma.5int lra-dtp. dimensiunaa. in diferite etape ale scrisului.ris.tiouiaritiiile specifice a1e fiecirei persoane Si c€ea ce este cotrnun in manif€stErile unlane.ar Ld'r: : !Ti" .or _ r.arLrmiror parli. r. 205 . o. nu s-a reugit sd se.r.ia ..j -dlrn\' t. u o ". ^rElurr a p.:ti.Lrater.i.A. A.l .r "j p.i i1 general.t. Stahl.ii domi .a. Ed.

.. mentin€rca tulburirilor scris-citihrlui cleterminA o intensifioare a handicaprrril.'.mpresiv al limbajului. subiecfii respectivi devin tot mai depnirnati. i i i i l j jl J .xir ii.- ' I/ Y t*'iirt'*i ir#*ir*U lll/.::*i.''.j i .sordare si str€ss pertnanent.. cr. ca particdlarititi stabile ale pe*ondi6lii. nlr '\ '( r t e r eSdr r \ I qr r r l . nervo$i. cit si in oel ..ceea ce face ca in llnal si aibe e$ecuri rpelate Si sh renunte la activitatea respectivE..-.. este mal mare.imintdriie salc permanente determini perturbajii in organizarea Si sistematizar{ra activitdtii psihice. Ca atare.daror:ta faptului . Handioapur:le limbajului s.i..o"".azi iot rnai frecv€nt i"lii:#i#"rr$'" *'. starea dc iritabilitatc sporcste Si inhibilia se lnstal.::""1 i:lille.ama sancionate negativ de cei din jur." tp*""= it* ii+$J. mai cu . dupi cum este Stiut. plin dexogldrile produse atit in ptranul expresi\'. enteazi nrr numai viata psihice a individului."'r::::.rbc oblinLrF lJ limba :i literaturi .ale./\ \_ ' l.:. . deEi ln ljpsa handicapuritor ele sint frecvent raportate la evolutia psihicn a indivjduilui (fie. Odati cu inaintarea in virste. afectcazd relalionarea subicctului cu colectivul rsi inte€Tarea acrstuia ln viata soaiali.ceea ce ij Iace s. ci dimpotrivd... in planul personaltatii. al actiunii. oonducind la instaIarea tulburerilor afectiv-ernotional€ $i volitior. tulburirile scrisului aare determili.".t._"' j:. o acoentuiaze l'rin .l.". 33). i*" #i'5 mai | li.a aoestea se adaugi tull)| . asemenea stdri stressanle provoaca o hipe$ensibilitate ajectivi.Cu timpu-l. pd\r-' ' r .' "r.rjs-rilit. lh:".i. In condiliile ciffl persoana handi{'apati esbe preocrjpate de afirmar€a sa in planul vietii sociale sau cind indeplineste activitati ce ii solicita freavent scri€-. Fremintdrile handicapatilor de 206 Iimbai nu numai ca nu duc la inletuiarea deficientei. interiodzaii. necoopemnti 9i negativigti. este influeniati de tulburerile scri€-cititului.i l l . . irascibili.i' . retinuti..ceste frdmintiri se intensi{ici manifestirile compodamentale aberante ce se Pot ej{linde 5i asupra pertrlrbirii rc]aliilor cu familia.x':. in general.ititul." i " .rnclia reglaloare a liinbajului ca.olarc repctate prin rezuhdrele sl.*t.i r " J" . c11Pelsoan.tf+i"l.1 scrisul.vfl+*X * rxli t*t*ll1iri:H"n"."' .. deseori ficindu-si complexe de inlerioritate.i .ectFd \r. Cu cit deficieDlele sc s-cititului sint rnai accentuat .l ':' :i .i .":'. Se poate u$or constata cd formarea motiYelor si dezvoltarea motivatiei. mii al€s la pub€ri si adolescenti.-ind a.e mofivalia nu mai arp un rol dinarnjzato.r rudeie.ceea ce m€ntine o starc de ih.*tr':ir#:'IllTm 207 g*.. Tdburirile timl*jului scriscitit sint trAitc de logopat in mrod dramatic..' " * ' i[*-::. inrap(irl de gravitatea lor.'il'i'?i::'"'ixr::i'x . iar deregiirilc cornpcltamentale mai freovente.-.re inflLi." ".. La_ u..ii: #t"{ :ql.:r i" J. .l i .l !i i i i. manifcste o atitudine negativi faF de actjvitatea de invdtare. suportarea tulburdrii devine tot mai grca . cu atit hiirea dramatic6...""'rJi" dcre ori de auz.*. in gencral.S ril: 'i*-l{ i*il.rorl zar" " j ad^Diar ea Lr nPi iJr r r "di r i ./\..1€' aDropiate Cind ]i 6e Pare ca nu sint intelcii ni'i de aceFtia.I.. suferd unele m.rdifisari odati cu vn \Lrl ii dezvolt€rea psihicn a individului.rrla mentul a€stuia.+ :lg=:*l-:.". Aceasta pentru ...j :? //.ixffi+. :i i".ului pentr activitare. La acestea intervin si esecurile ". xluind in consicleralie fr.vfusta subiectului si nivelul inEtructiei sa.:"ir::#{t t:ffi ri*l#. cc' din j'rr' c'r i/oLarca lip"a de cooperare... se manifcstd modificeri rlEa tivc la nlvelul intregii personaliLili. dc\ n dcr..:i.or de gersonalitate. tensionari $i scAd€reaincrederii in Jo4€1e proprii .r'. Acest€a deternnina si scdd€rea intere.. cjnd ntr e\te sl -nai dif icir.a*.Arile de personalitate carc prcduc schimbari ln forma gi coniinrltul scrisului si inver6..:$i:.' .. iar J.le. $l. dar $i (]C)mp. handicapuri oomportamentale ni dcficiente jr planul personaliti j... I ".

i"ti"".iereJ iorLelor proprii )i scaderFJ "i -nc.iurali ur.r ..r. nu I rma: penr.a. a I r er dpa loPo}di a ed r '3LiJ I L 1r 'buiP i " n.i n' ar ^.r' L. i.rcd i1_ _.dma dp -i vorbiF ..u tulblrrarile alecli\-emolionale si (plc volilionalF Cind acesteaitua!ij se mcntin mai mult timp sau cind conflictele leuntrioe se prclungesc.i"i.. o Dpr.ioer.l. .. ' nrmJ personalitA{i umane cu toate dczvoltarea unitari.1. I. mer"ul. rrpt. na.ir" d. ele I Verza.'r pl a Marea labiliiate.p. ol... nr 1i3 lLI R Zazlu" i ar" l p' rn. p"o.rrnenaiu!11. in anLmrr/i parrrrutifl!a!i lcmperamc.al Larp pr r6rrr. Wallon a\''ea dr€ptate cind sublinia ca migcarea trebuje privite ca facind Darte din . Tulburirilc par r ona! : 1ir i.....cenumai la formele irslitutionalizate. . :n ".A.rilor . dli r in'r '. iat prin maturiT-area..:.r'r. i 'dr a' er r r r Lnr .nirarFl Lrn.ale tfagilr. 10. in": d^r ali' .:"li Cu cit fenomcnrrl sc producc mai de timpurhl cu atit ri'!i.. .a dF pre\ederF a posibjlitSlji de.j r.tat\1.imai mult acri\irarca Brr-fo-leyic..esii.. .ori_ zeaTi in(tabil:trtea )i lrl\a de cclrilibru. gtiinltfice pedice.]tr 't.('r.u. ae"1ed pot detcrm:na :n-ralal\-a unu mJt:sm PtccLrv.ranonn-t .. armonioasi a r tr i h.r.: i .olrirca en.-r.6 \ . e|.cma: retalia dinr-F crra^rer:sricjle . dimpotri\a.ituri srabitp ._ J-l ri r ir bLr...a r..t" a sl2b.p.gleaT: _.dur€mase tcnsional qi intensificd fair€a emoliilor goc". . de la .rma J dFl\ulLdrii im''ri rl" 'i de aici " "r^" \'{a1rriTarea psrhrca .p..rtic perma. neuropsXchiatrie iniantile.ti1o.ii. I i mpr l .Ld allj handicapdli are loc instalarea unei stAri inhibitive in care rigiditatea si uniformitatea este sustinutd de un activism redus in-pLan coniportament"3l. (ub forrnr unur tFg.i d-nJlit:. L!a rc. practice si ca atarc se impr.r i emui ' " na i d. in speciat r-elatia djntre prooesele narNo.' nLl .nared.imd o mai mare finele vcrigii exc{utorji in toatc domeniile de activitate Pe lingi I zazto. 8 ' Ad o p td ti o n so ci d l e r l e s d a b i l e s . pe d' o pr r ie..orat. Ce este logapedlo ? Bucu.-"rarLrabil..lr. prezjntd irnporlanli structura temperam€Dtati a individuLi.olarizarii cnpilului .r. hond..o dr.. in''p-' i1n{i p.r. o r 'r m i id.a. Desigur. . ta u rrrlc la alLr.rd r. pot sclit-cjtitului.rrrt Ll. :. i l'r lr .. subapre. r . activitatca. a -l ccti i a lla odr r '.ar:. 91-92.. trin c"ordoraroa mai"r buFa a miicarilor' sc realizeaze organizarea act lui gra{ic. 1. li\ a in carc sa se o adap'tare comportamentalS anticipatiln . n. im iuar 'a r i r f ^o.. 'fum eL.apara i.F t. \ ir Pli . C':mrre.i a. Staxea d.limLai.-rarp.. . riaL-p(:hi.i. pentru modul cum se dezvoltA. r'.nota rn anLrmjl r p de pFrsonaljlarc in "i.niUt tu_ gnpJLrtrLur.al bi mcntal. E. . contribtie la acc€ntuarea delimbajLrlui si la sciderea pexformantetor fr""tiito.ortnare a rrlbJr.c.. .. loc ^ ram. prin dezorga{rarr-a per. { r r r .tivit. 1382. _ ce duce la nanifcstdri de ncsiguranti fi ia aparjtia s.nar\os.. pJ pe ^ar e n .t Dpr(epLrLi raporr Ll . l 'nbej. Tn s:Lurr:acind se amplifica LLlhurAr. cc sc manifesti in comiterea grclelilor grafolcxice la handicapatii de scris_citit. brn" srrrr.r .atia. Jo ppr.u r1 nse.n .se fundamentale./. r . A - 208 209 .i'rle er]\.1.*pJN.tirnrli .andli' . le r pr '.' FnL. lip..J l"tirJtLt..rp!io-..t:n r-\d. rrlbrrarite cLris-^itlutui provuac: o .|tnd actului'i. . nu.rii s.. i .afa ^^ cortribuic la oFrlp.r e n te !!. Ed.r. echilibrul. i fa-t..! " ruz. . conform ctreia in adapLtrca sociald inteligenia nu este un -f€ctor . .. -ir a1ra.a a intre6:i . pre€ivd se corcleazii. il Encicle devin croni. Organizarea miscirii s€ face pc r.tah. " : ' plenr l gin( lir ii a 'r e l r '. bi l e i " '.e. 1\'9tt *t tn. rpn. .i inhibiliei. . rdporl LIFdo. : i por pr u o': co'r p'r ld'n r " i nt^n i l :' tr dF-eral ' ile a r ' ' ir 'r lu: dc la 'l velul I r r '1r 'l"l i mLre\i .r crr.nrt:r. Lt r li: lo_ de \ ir I J oroh. " 1.. 1.ur.mnir'. in acesL crz. se conrureazd pel\or.. rrtF i mdritestar' o.i perlru e\olulia \a Ds:hira ..ilrnl^ Ll. a '" a . pr^l rr . .ir o "aLralleia..alid t. dd. nrare! p.dr I d'rralr . pentm ci jucJl.-uiompurram. Drar. n r r oo.n'-e . vifsta.. prin afifl1larea lcgiturii i penF.. iLdlia psihumoturie Si u aEir.iar rlutnlcrur instructj\ -€ducati\ e. r il.r.. ..9.^nre ce dcr.t: ft i.j obse.i evotuiazi tulburiirile de_personalitate. r. f i e.rnLarz rcnLd at i. devin lormc optime ale elabordrii ii dezIoltirii a.f'uenleaTa poziliv llrn' Li l' p'rN rlire 'i de rcprFR'(tur ri g"alrc rr la /.. l"d1i ir . .crpatilat dp timbaJ sint l. pentnr cA ea este instrumentul acestuia.an. r'. .^ral A a.la rczJtra .1ttt. in C€nera].l -r_.r: da scris-citir sc maritFstii rplin..ltrte.n t!rcrai.. 1 . rilc. e F insrebilp d. Lip. .i morrici i.moor. \ t i|." " . .ri rnr:' .psihice se lnrgeFte iimput vizual qi comprehensiunca celor scris-citite H.e de llnJdJ..s.t" . nd: r ii. vismuluj in plan actioi. r. aff. ps. . Jorla si mobiliratea ercitaliei .. rr siru€Liiedu... .i d.rti\. .Fr'r5 perle'l'6re nu se r+ dL.ile Si situatiilc ncprevaz dintre rleterminismul rezulti fsihologic.crmite t€ Din aceste caracierlstrcr evitc riscu..-i.x.n '.i . m . ' r ..a-c poala pro\nca -i aparilia rtror !utbL.lJr audili'"-\erLdlo ir dc transpunere r simbol rr Dosibiliralile lcla \ irJale-scri.ansamblurile care resp. i n R e vu c d c " al a i r c i l r i .op la inertic ni rrgidjtare. Fob'd lorb.e - ceea ce inlluenteazi regati" asupra dczvoltlrii pe fopdol dcJicientelor psihicc.: int '". .li\iiali p"i " . ier i: srpe.i r.nula"p _^du. corpldt.ai. i .r rrl /inr'. dcr v.onatiLar.. L.o.r1969.".. ' rrLr al p pFrsoan.. i. rimrrrt.J.

raipLr r.r.i intervin Si ei in actul scrisului. incep si scrje tot mai bine.nL'n jl \p\.r'"-. . Deh n € r A. . cresterc evidcnte a intexesului pcntru activjtatea s.l un nilel mijlocilL scric ca o fatd cu gmiism stab. Doud problerne se pot pune in mport cu ceic aritatc pini acum : !.o numirb Ajur'dq rcrrJ .rt mar.opii 'r.eslea. i tt r. ("re dc dtriFl ne-r I conl'rmal srppriorilateajFr. Dentru cii pprm:l u nai I. in clas€le a III-a si a IV-a. Dd.l I.la d. dar o imbunitifre substantialA a €Taiismului in Ceneral Si a. ceea cc creeazd imp?esia unui salt.i . ral-ariese srdbilc.. motivau respunsllrile d\.r. . la intrebirilc 1 ii 2 .]ia )i in lunc!ic d.r.r.. ri rro rrale a"uprd a t050 in\drarur:(r-).tul s.i Id scris". . ln ljteratura de specialitate panticlrtarititile de scx sint cu totul cpurad.ar dm sol:cirJr rdspun" Ia urm6rorretc inlrFLari : L rapd. pentru cxpljcarea situa. In. Pc ]a sfirsiiul perioadei Fcolare mici.:crti d.270 n.cl.a ar ..nrelc d ntrF s^xp.. cr lind. prcgat'r._uindea saso -ntrpbari . Lu posibiIteflc motorii. rniJtociLr. mult !i sc ci$tig5 in fin€le pozitivc si asupra grafismului. b.factorii intelcctuali. Did. t.rslre F.lul eratoleyi. un scris mai bun decat beie$i. iar in ctaselc a {etele afirmS'ci in ctasele I-II III-a $i a lv-a.rlui au o 'nrra ac!iLne nFfa\"or€oill] asrpra p€rsonalititii lrmri anumii scx. 210 scriu mai bin€.oLr . Auz ias . rprnllrror \atF . bio ogi. jar pe de altir parto' la br:ielii de I 10 ani sc prodttce un salt calilativ 5i . inlP"FSJlper Iru F-tc:'J \i I rdinFr ri. lTinlra .or...i ori allfpl *prs..iitic" Lrn. merP n'mlr da elP\' ' I pr'vrre nu atit la o depe. autolii menijonati conchid cd este vorba d€ o precocitatc efectivi a fetclor in raport cu bdielii si nu de o diferentd negenetica. . Accasta imblLniHlirc minind efecte generalA.lio. primii. I J. in gencral.uio scric:i (urcuri prea rcpidd ta!..rior t"ti cjo .n iaro""n' n. i la ere e.T:. Dar chiar. biietii sau fetele si cle cc ? ._ .rim ca f. nr. migcdrile baieiilor si motriciLrt. .ce. preddr.arrtitativ in toate planurit€ vielii psihicc (mai cu scami in limbaj) si se manifeste.r': carp :n a*' mitp .letrjmentul ost€ticii giafjsmuiui. chiar daci nu clepiscsc fetele.ni\e.'L'dlie u dpli. rdporL. suL. ln final.r :.I' d. \.) sfLhir. reea ce .1rc. care sint facto i care favorjzeazi astfel de situatii. u dr. dctermini..dro men iufeaza d lFr.rudin€mai mulL sau mai pu{rn puriri\a. \uL- .tirLio un fa.rlui. in planul motricitilii. i cstp mai m:cd. 130/0din cei chestiorlati considex:l (ri biictii sint superiori fetelor si 160 afirmi oi dcfi lctele scriu mai bjne.tor lori|. rP. ce contribuie 1a formarea deprirrderilor dc scris-citit.e p-ihotoe..d rl ia or:m. in genLxal.rda scxisul .\'rlFl.i i . sa s.n gencral. rr scriu mai repede. 5. o cre) rFrF d irpz i dF !.rc b.ri. preoNpnri pentru linuta si frumLlseleaSraJicA. lt8o. .lrclor didactice chestionate .nplul.. mai importanti.a lor. rrr"oar".ntilor genFrdlF.rfectiorazd. scric.rtnLH la l:nbaj. C60/0 n cor ' F'rio dri ra. carp apr.2 I A juria qa crra .rc .d rraTer.a trcr. rrp.dcliit. pg. Llac. copilulLi. am apli. In \pecial.rclterii vitezei de scriere' in sDecial.. dir Llor moti!a: p€ e o parl^ " rt:rnd ul 'pr' Jrirla n. ii carc drreazi pine pe ta 9-10 ani ii chiar rnai mult. fetcle Dosedi un avans de $$e luni pinA ]a un an asupra bdielilor.. . I ia. J . . rl. a"Lpr" b.ctorii inrete-tuali si afccti\.'a .una preliziL na a gesrlrrilor si L. un grdf sm t. este acela ci dupa zonele de vhstA si sceri. noi _..or ani.uresli.u . bE'al cF ar.1. Ceilalli.oldre mi.ciliL -i cex . mai coreot. pe lntrebiri. 115-116. mai rd prcrb..lr:urale a. .un.enumerali factodi.dr un (he-riondr oe c r._ri "i .. ^dL.lor.' prugresLrl. ceea ce duce Ia dezorganizari).u"r. i^ tunc!ie de formi..oaLa sau.r fam.li.olJLoral .'a :n in accste cazuri.i ^.i 30 an ta cta!€tFI-tV ate .pu r. I din punct alc vedere motrjc fi psihomotric.ris-ciliLuir.710/0 respund cA fetele au.drro^risri(i1.iLralii se poat. inrrc 5. 'n r.ir:r. ou r. oodrpamtiv cu altul si dacA este aqa.r.itefi ce sc manifesti inci din ontogeneza timp ri. e!:lor.i dupi o an mjti perioade de scfis mai pulin orclonat ti lngrijit incepe sa sc manifeste. "calitativd Pentm a ne da seama de dirnensiunea fenomenlrlui si dacd obscr\d:iil" Iod'tr€ . Maioritatea cclor chestionali subliniazi ce fetele i5i mentin.ictcrse p.upr. ajungindrFte dnr urmi. $i pcd. Accasti . P'r tot -P'ti parlur ul \i-\rFi ?.LrJ:ii . M . ru FxDc.r."] rl biietilor. felolc satr bhietii ?. care au o dezvoltarc mcn tali mai marc. lidnd scama d€ mislLritorile etaborai€ d€ ei. .i.rlui.d pr. mai ales cA avem in realere cxperienta relati\' bogati a ca. Crcdem ci o analza dchliati. baielii. mai lizibil $i mai corect.ai tuumos si mai lizibil in primelc cloud clase.ierii rare "irfnlco?.'' iur. o-sfsrurdtF dc-a tJneut mai inut.a a doua intrebare. r'Fa.LrrcnF. Ni se parc deos€bil de semnifioativ ltimLll a rr. Eu. existd !n av:r1rspronun'Ft al f€te1or in domeniul motrl. . 3. et poate ab. mai frumoE. beieui.liei respective.d nr\.din no..pLnd na f t rr" 7 o mai "apid.t ..ire a felclor de cehe bnieli. .1 zc\eed fald. . poatc constitui Lrn inalicator clc bazi pentru fenomenul studiat.. in general.olari In al$ ordinc de idei.I. care sint mai avansatt. At doitea fapt pe care i] iau in consicleralic. .sp.. cteoarece copilul crcde intotdeauna in ceea {re lace .flc d lei. biietii sau fetele'/ Si 6.dpoljtiv saLr neAaliv a. da ii Lulbrriril. factorii afectivi sint mai prezenti cu cit virsta . sale la1e de prcpriile-i dificul'titi( r.i . de."or 'n l'.orrr ri. in primul rind. l.:dr J.

fap4Lrl. r \irualiF n.{stfel.'i. in proporlie de 5800.or bazate pe confuzii. la bogetia limbajului oral.' rioncentrare a atentiei in toate domeniile de acti\-itate. timpul nr ma. penlr| . in rimp ce fet lc sirt md' paaiv' "tldr iinistilc."*t.ontFazicp nici pF deparLFIegilura dintre oecaraJ . permitc cdll catorului . Noi am mai srbUniat c6 nJ lr'bL'ie rorrjoruri Ll' in"lina\ia d.5i motivc. >i psilr'tprlvire la reldlid nFmijlo.'n. exoerimcrlale ade.'a hiiltr.J irarniarea in ani..i perfeclionarcaabilite lor grafice.n'east' grnd re./0. ci au o dezvollare smllara." . nercspeciatca iD totalitate a reeulitor Crarnaticale Si o slabi p.rergiei \prc-u'tini"rir. lar luv ' srIrL J" oit".t.rii osihic€ si.:. apoj.li\itili ocupaLionalc arumitp dc altb pdrrF.uparea adullilor penLru. influentele educative exercitate inci din r'mplliie a. ii-tri. sc rmarc. si peniru b6ieti.Ligenle baietii ob\in performan\emai Lun' i"-J. mai liri:tit{ fi mai binc adaptatc la cerinlole vjelii taolal€. prin cycstcrer volumului dc cL-Lnostinio a num:ruLui marc de t€. jmprjmi activiiilii g. In al doil.a fFtcle aLrur avdns mai marc aslrprr ba:elilor. iar la prubeledc limbaj fetcle s-au dovedil sLperroarc de..i clevului s:i acordc scmnifioalia coruspunzitoare scrisoititrlui si formirii deprinderjlor rcspecti\'€. ln a{relati timp.ra a baielilor. pc slrbstituiri. pe linia formlrii ti dczvoltdrii acti\.i.:la dirlre dc7\'ulLared at rnci ar insemrrJ r'"i deprind'r'lor oo s'ris.rnelorin spaliLrl paginii.-trrffrlarea "J'Lrvrt..l sensibilitatea deosebiti . Respunsurile la intrebarca a p.spur dF nui mJlla . stracte:2i i nu fa( deosebiri inlre leie ii bdiFti' suslintnd..ul eroril. mai bi. fetelc ajLrns rir I insu.r. Rczoltat€le mai bunc. se relevd faptul cd fetcic sint maj ascultdtoare.*rii'"*fi. a vo' cabulaNlui si a posibilitnlilor de operarc in plan concepllral. in a!ans tale dc 'ea a fetclor' prin acc-ea-ci bAielii d. se dezvolth motivatia irlterioari. Ca rr1.ce li se dau si copiilor pentru ac€si.cascd ti si respecte mai bine regolile gramaticale. conntiinciozjtaica mai pronunlat."*" a letelor' oeminlala srperioarE fat6 de ielii aLr o clFzvollare 'ca m€I de gifflire.itelii grafole_xice.ganjzar€a proccsullri instructiv. bAic\i pot capJta un avans molric fade ioc si clc drririr. o linuti gen€raH mai buue. pe defomiri fi pe plasarea inco rccti a grate.a alarc.p""L" ne pot lamuri asJpra rd. agita\i. inporlarn mdnifesla'a prin miscari mJi finc :i mar"lcnre Ac"sr. carc aL afirrnaL sup'rioritalea mnrri'a d fp 'rii*. irsa)i frdgililaled lizicd Dronunlatad lctelor -lF rm prima o .11ra par se contrazicd faptul ci fetelc sc prezinti mai bjne. dr pc .r.me. noi am demonstral ca Ia virsta smlard de ili.arte.ceea cc lacc sd creasci n mel. Fiind mai reccpti!( 1. lc formuleazi cei chcstionali.it avem in vcdere un orPc€rP limbaj. atit pentnt fete. deoarcce 520 din cei chestionati indicd o dezvoltarc motrici mai buni a bnieti212 lorlDaca avem in rederc ccle afirmdle pe par'ur\'rl lJ(r. a.pJrsurilor datc in Id\ox rea hJ etjjor pentru acpdstavirsli. mai tFmpirdre.". pe fondul unor deprinderi irsLr{icient consolidata. dar Fi evitarca unor gre.i poslbilitdtile mai bune alc fetclor (1..iii telor asupra beietitor.".884/'0 scot in evldenti o serie. Lrslit mai mult dezvoltareaanumitor functii psihi'e Prin ccr'Ptiri . biieiitror.in activitdtile de dosen. decupaj. Numai in prj mele doud clase voluinul cunoftin-telor. copiii sini oblieati si scrie tot mai repeda pentru a putca cfectua l€rnelc dato !i pentru a loa notile in clasa. ambitia mai maro. cerintcle nonnative ale procesului instrl@tiv. furnda(ao careoai" "i -'p-9 -13r.rdalii. Dintrc accste caItalj..cl pulin la aceLa'i nivel cJ fr telc sa'l 'nolivea"a delvoltdrtll chia. in fapt. i| primul rind.. aoeEsti rapidi'tate.a:a 'Lrm ni tormclF de dumrndro rclativi a inhibitieLi nu pot fi puse pe seama lipsei de agilitatc motrice.tri:'6. au Lrn sprr_it observalrF oareccsinl mai profun/i in mr' u'or de la aclivitblilc con4_/te la cPle.eli ce sint caracteristicc perioadei de formare a deprinderilo!. pe care le deslA:oara Tntrc torizat 'i.rcrgiP o-i \irr mai agitaii prer'rrn'r iocurile.. Din acel€.aDdez\ultlt . rind.u mull. se releve cd cnisterla un i l'ocabxiar bogat permite copilului nu numai o insufire rnai rapidi a sc s-citituluj. dt' sint pr€ocupatc clc obtinerea unor note mai mari $i de ciiliearol unei aprecieri fa\rrabilc pentm a lace phcere pdrinlil()I si inrri titoarei.a.sinl raporiale de citre cci chestionali in proportie dc 690.'a Iorul dcpinde d.rpra f.Fa rFlevA. miscarc.r .1il. tivitatea de invelarcFoarte interesantesint motivaliile 1a intrebdrilc 1si 2 pc rrrr.tarea..lo ( 1it51i aie pcrsonalitilii sexulrri femenin.u . in planul grafolexic. se numare aceia carc motiveazi raspunsuriie lor D. modelaj si de doitotie' activitid ce favorizeazi o mai blrne dez{oltare motode Si o sporire a fjnetei in miqceri. Or. "i baic!ii s-€r putea prezenrd .lor in (are se iDsictbpe nc-ce"itdonlog"n?'za de a sc juca mai domol ci carali'rFa toa ie a Ii mai dFlicalc. dar "r sigJrdnla ca mdi lirzitr' . mi:Grc cLrdpzvol'dre" moLnrie. Crcdern ci esta vorba aici de doue aspecte mai impor_ tante : pe ale o p.eocupare pentru lizibilitatea sltisului.vate. Unii djn cci chcslionali mentioneazi $i o concluzie im portanLi peniru o. cii. permita pr€rcupiri pentnr estetica grafismului . oa fiind dominatoar€ lxl tru virsta ioolari tnici ii care. . relativ mic. determin5 o sporire a numarlrlui de erori. . Am explcat atunci aceasta sitriatie prin sttoct ra mor- :r3 . *it.. prco.it fetFlp..rll.rii r"' molriL. fo.i tre. ca Jactor dinEmizator. r .e Ddi mL'lti din cPi chesrionati motr.

din consultarea cataloag(1.(\ilo h*Uo-ari din a.vului.a.I nIormdrea abilita\ilor d^ sr. 34)l(De fapt.e tr lormdr. Desigttr. dar dorim si subliniem.rlui grp_ "ari Io-lexi.u inv.rl dF atenli la l^c\ii...rl lui de creStene. dar mai cu seame cle a s1trprinde in cc mAsuri fac lurii dF per"unali[ate. Lle rote mari.ntre aprirudini 9i tudini. .){r. frecv.. in general.. bogatd etc.fi li se acorda mai muite atentie (chiar ncintentionat) si erau soiicitali sA raspundd frec'\''ent-ceea ce este deosebit de importani peniru aceasti first:. . prin particulariteile p. spFrialilaLp .prir) plasticitatera sistemutrui nel-vos central. a biielilor.orrurdrp. datorite preocupdrilor jnsistentc li tirr)rlr(' fatl de toi.Din disclrliile purtate.u scuDuL . a ledFa crr. Ultima inrrebcrc ta td.rcri"ricile . mai putin ascuttitori.i qi tratarea. r Verza. deti lerele ob!i"eaL. cd beietii au note mai mici decit f.iIi. comportarea afective $i apropierea de elevi.'ire la necesiLdtpa dFzvoltbrii unu' .f. rl au Interesaconturate penrru :n\5raLur. a rczultat ca ac€ttia nu invali tr misura posibilititilor. obtinerea unor rezr'l1tate rclativ asemtiDr'rt("'n si in1'ers. .e Ei temperamentalc (fig.i sexe. in formarea deprinderil(r (lt s( fir citit... 126. pforrLl mai marc dapu\ d^ etc. . cu cit convingerea €ra mai fermi ci o anumiti caloJl')rr( dispune de posibiliu!i ...nai mdri Jala de (eablta. dFprinderil. O remarcd cu toiul aparte o merite sublinierca unor cadre didactice cu pli\. cu atiL dif' r' r'!el. a confortului psihic in raport cu activitatea ale invAlare.. ln schjmb. se poate constata.cre au apreliat (d fi.i copiii.rsidprdtie in a. Alt..Fasta s.a. bazate pe intelect $i pc caract€ristici de personalitate. Compo anrerhtl . pe ansamblri. I 'onrribuie de scris-citit." r. cit Si c€le ale personalitilii.r'sririr.od) tr fosi pu. influenteLr inshrctiv-cducativc t."Lrvenir!. a ele. Frau mai prPgndnte A.c. iFle. cA in lomarca deprind€rilor de scris-citit rolul in!'etatorului cste decisiv daci dovede$te pricepere ii tact pedagogic in tratarca diferentiati a ekvilor. cll exigenli.hrti brata si mai UldonaLt. 3'{. rctaria d... :int tacr^rii . sint mai comozi. Acolo unde invdtdtorii erau convin$i dc q{rlit:rl(ir lxl sibiLtatilor celor dou. Did_ Ca o concluzie eenerala la anch€ta noastra Si h r'l's(rvI'lllli' desfagurate la clas6. Conduitd oetbald a tcolatilot Ped.F a.. frumoasd. de'zvoltarea vocabularului Si corectarea eventualelor tulburrri de vorbire. categorie! se remarce intere€ul deosebit al Ietclor pcntru obtinc. orice formd a conduitei verba]e creazd imbolduri sau intentiuni.a dre didacli... B/cfesfi.l mai bun. t)rlrl geneza dimodismuhi sexual si pdn oapacitatea de reoeptioni . dcrvoitdrec minlal.ordj imporranla . timbajuhli 9i si se formeze. in care domind c€Ie afectiv-motivational. comportamcntul verbal cuprinde toate formele limbajului (deci $i cele ale scris-ciiitului) Si in cI rranspar atit strllcturile intelectului. mJi . in sp€cial $.inr luaLi in . cte concentrar€ a atentiei ii o mai bun6 rcceptivitate in insu$ir.1:n(elor.. Cu toate ci aprecierea favorabili asupra hiietilor dominn (lir ( LL selc cadrelor djdactice chestionate).1 nu nJmri . la copii.e n\o. 1973. exerciliile frecvente ale scriere $i citire. trisdtur:lc rFmDeramcnt€le. in mod expres. $i mici. Ca atarc.lut Crdfo-hxi Deri literdrura d. pC. p. iar odati produse au un ef€ct circular. se poate desprindc Fi ideea a$a-ntrtniirrlrrl r'li\ | Pygmalion.lerlr nnrc ilirnriarc {rlnln -\l\rorl) ti caLrrcsrc 214 2t5 .o ddiU dis-ipli ard. I tu$i.re. ln gcneral. si a s$is-cititului.e. E.ccFnr deoscbil s-a pus pe atitudin€a fata de activitate $i pe existenta unei motivarii interiorre .a ii dF o. dirlrp care un .nt in reusitd sau in etecLrlact.ara. erafolcxic. DrD. prin manifestarea conduitei verbale aceste valori sint r€prezentate Si transpuse ln cimpul social. rczultate Scolare mai bune. in fun4ie de particularitatile psiho-fizice ii de pemonalitatc.fo-funclionali a cop. I p. prjn aceasta nu mjnimalzem diferentele specifice pe care l-am analizat mai sus.ilor respectivi.aracleriale. influenlind structuiile psihice ale Fls.rlut con\tdrd cJ Jneto.tarorji. la elevi.1 tcolare rezul$.limat social in carc sa se acordc mai multi importanl. am p.tavuri/a. Ed. nici limbajul ti nici Iimba nu au inglobate in mod nemiilocit sisteme de l'alori lingvistice sarLsisteme de idei.r. datorPrl' 5i l'ln riui ci a"elor elpvi care Frau considerati . opinia 5Libi. cultul pentru vorbirea corectd. tu.iLllitjli cLrperi. nLr sinr.-ibilirili mai In. raspun\uri La aceasraintrebare sLbUniazi rolul pe cdre arp (\)nrrbtul permanent al invd\atorutL...L runo. in gcreral. creerea. aqa cum nu contin nici valorile personaltetii.

in structr. mai ales la prr adolescenti Fi adolcscenti.rebets sau descurajat a.1. vol. a deprimirii $i impu-lsivititii.r:i' nalitate aslrpra scris-cititului.v'.i1": *B:'i 't'"J?:l 5:". P s ac hohlgiene und. trebuic subliniat cd Ei activirilil. ol languase.Ilile personalitdlii. ihought. S.iondla famil. vom menliona efectele negative ale tulburilril.l11. vadA in acest sens. John P. "u r*t*jr**r$*ru firp**l*#**** a.€sitatea corectdrii dislexiei 6i djsgraJiri cit mai (l{ timpurio pentru ci.d Wintlon London. Particularjtnlile tipologice ale sistemului nervos central .. Some Pr. in conditiile eiecurilor repetate ca urmare a tulburirilor grafo'Iexice.te Pesotuolita dcs sciences soctales. deoarece insrrcoesclerepctair inllumladld .l scris-cititului in planul personalitefi.subiectului. Nc{ York.Jl. Daca am vdzut ci cste evjdentd influenta structurilor de p. De cele mai mllll. tulburirile comportam€ntale se agra veazi. pe mesura inaintdrii in vimii.. ri I Miller.New York.*"n. Dlslexie . I Launay.r. To. nep:l sator.' grafo-lcxie jnlluenteaza pelsonalitatea. Cl.llsarthographie. 1965. mai mulii specialifti. red. i! Revue ile psychologie nr' U1983.'fi :'"i:"tr u. : G o I d ma n -Eisler. l n A k t u c D e P r o f'e lix.limbajul uman este un lucru subtil Ei compl( \"r. Rinehari a. e T rojan.l intelegerii cA !. imprimind personaLititii un caracter nematurizat.lLrrilp psihi'e.'fr. pot imprima comportamentului anumite caiacteristici pe directia dezorganjzarii activititii fi modificirii structlrrilor psihice. Karset 1961. in general. LaLnrr\ subliniaze ne.ie und Logopadie. Abordarea compodamcntului verbal din perstl. Basel. idle .i alc personaliEtii..**Hili*l4tt{g. a creFterii anxietalii. ffixe*ffix'* 2t7 zt6 . :"tru4ii{#:u${*f. ca toate handicapurile de limbaj. II. I r i ed a. Pentru o mai bun:r .. Academic Press. parte organicd a tgtalitdtii psihobiologicc a dc.. A. and irstruction'.eni .iicierts int'el?ct!€ls. Aaeste handicapuri sc adaug! la diiicultitile existcnte de adaptare la viata S. de Ce. P a tti d L l a r i ta s d e s troubles . Pe buni dreptate se considerd ci tuLbur:rfil. London . Er pet t nent s in s P o n t a n e o u ss p e e c h . * -. Lagap. SJdncy.l compodament€1or. ..e Je inregistreaza.ordra. pasi\..:iTriJ"lJ':t'"ff3tTiit.ro. G.| iar vorbirea 'o tirii Si comportarnent lui 1jnran(: creeazi viziunea integralisl:.. 1n La Press Midicale.li in integrarea sociah ce pot deterrnina comportarnente antisocia| 1. agrcs!! !i opozant in familic ti in socictate. od. HoLt.egaliv srrr. inchis in sine. Cl.prL'le. ca efect al trdirii dramatice a eEecurilor $colare . tolbuirilor de personari nu**firn'l*P chez les cleI Verza.i a situatiil()l stressante permanente pc car.. s€'ie roumaine .lilninaries ro Psvholinquistics ln . nr. retras. creeazi difi(|L1li. inhibat etc.. logopatul poatc de\. blere der Phoniat. i.Thc psrchologt. E .a astfel de efecte se rch. opozitionist. +*ii*+*$f**$ *.. Ne$' York. 14 St 19. 1968. tomul ?3.' scis-cititrhLi.

eriratca limhaiulL! de jrlatLrared I ulbur.. "di.szinararcla rn dc m"ment dat. uc fetul cum s+ | . din punct d.lor.i daro rlld p re /F nl... U .i .n":i'..n. poL Llcrrta p^.o.i.t rTi r .L*i""-iiii:ii "" ]" o.i' lI .:i aiil cer care provoaci comportamente ce se incadreazi in marea psiho_ palulobiP..li.nlty ' ).". pro.:""'.iri. :n . J. r is .""t.i mri .l.rjluf .t..jirrii... tra:Pele forma crajemelor.printrc altale' dP Inlececa i.irairrdr. "r' personariin condiliilor carese pe deosebit -ereditatea accent 'rezvorta p"'i" t.r..rj lor grafo-Iexice'" donh...rt . a s r s l s tp rn .nLr Lr:r. iiii"til"a -un j':?". " e ri ..::'l'. o..:sr:":: 3. *oi. NI.'it *"il:lfl:'i#l:"i'.'!te g of ip de Lol-a \i . ana ro mo .ua.l \e Aceste capaciLari diver"ilici o' .iii" asemdF'rr'iaro . L.\irriu. vom i.. . r lt et p.a $i rivet. Ve r za ...m . Ca u tj n c r s a p J n a i n rn \i rtsre r ..rr.tt. .riiror dc personalitat' cum sint: disclrr'iuncr' i"ai"ii 1$ciricp!. "ur". Asd rre/r.. ti ..' pulin grave.i.i...l i.rori sem.t" "\.rldte si del!u tared pshi. p \i .ngiamarsinaia. d c .. rn 'are masLrr....l:r:liil.. 11 clemente in scrisul mai multor Lohavi de ". d e l e rm i nare ..easra ut_ si r rrrd .rpa pFc.:.oiilf il.1 .its d. mod. Lu(naj rrFsrp mo_ nrll ri al.. r lLr i.1?i3:[is r..:. 1981. ap a( ter \ /uar./a r s . .-rmi ra.F@r c ar i."opoJr. pxrrr. Op .t?"t:"#t1'..I| .\a si .i . r: .ihopalo.i p J na i n cri d..1.. de Iipul .ridsrosr'.a re a ti p u tL i o e b o a l a a {.i*:".... la modificari..... s t nr i n te re s d .n[t'::".stur de.:to r S _ a a j In . iFr."..i o _ c u l tu ra l .u. A t r e i n c c r.. care i mpri m. l .l e sl r . i a l i ta F s e .aI ecliv' cu incir L.uraijtitc !i scrr5. ri s In tr_ o i nLmi ra oroD urti e fielarui deelc lolo-ite \ur ti adaplatpin -rapurr dP indi\idualitdtea j.'i'I'l 2(9 218 . np' . fll..ri s L rtu i p c c d rp g o rj i d o n oti p.\e l c e l e c ru a re dp H .. L rn o . il. !.. brarllenu este atii dc personal in ee_tr gralemeror "i" in."m .rre . rp.a.d o r edpr c ps ihn l o g i . . e at c s .dihn L eLc*SJ.i ln vir"ta si ed o imporianle majora D?".ur de\encd . Llc d."i schizof-rcnit.dcpr Jrol i i i o-al e.l':l:li: l"xllli.torii m-nriuna.1..l:"1:. e j"lr lect uslF.1.if"i.. icrt.Iut rLtrxral "i d..y" ::::.a "i"nra.i ni .L.' r..d rrmon...ellir se p.. A.ihi. l.r' rJrrn.':l.r: . pu f.linalia Si djreclia lor.'. d ts ori . rmarentF spr e o m ol'var ic J':l'"]:." Li."r. l a con..:il:".i.-rrirJdinHd dirBnozei prtn ".l pp b j rzn " . lur a valor r ca I n car P sari p.Si'.j t s o ...d.. ffiJ. ac .!pol iir r..1^ IFr"p. pr c ri v i o ri a .r.ei.clementete comune in sindromnt srafic .:-.t r T r nt ogr .l -t.rr.J#:'.i.G. ". d i fe re n (i e ri d e ta u .ll. riior de p. i1t-drdr:i acr. .*.uurarilo p.:La c e ..ir_ a dFDrirdcritor erJ u mororii Si riv. par r ic J ia ri l Al i h s p c c i fi c e .rur.nl" D.:1iTi3l"l"# il"T"gxll*"*".'.erarea rri_ :af. U"J"Ji irL(vent dre grol|lr-r..(" -e orod.cti!e reb:lnLriteale arcesulLrila flrllura racrrrcp lind reiari. f(lJti\ . '". C\] Jeicrmi^a "labor:rea de noi sisteme compor{ament"-"""'iii.i .." " tau tori i r. :'::rii rl* l'' :...iir.. er .::::i::l """"ia".'iderateesl" nFvo. i . ""p".]"'r".. i.r"...tr . utilizind metodele metrice fi stai. :n Tsoo din .ial:z. ae\ t nr tr.i.e_ rC i ta i dup! A t hanas i u ..!#...liill ffixl'il:.arc.. ..i :1€::-t.:l'::i" il.are por Ll.il 5i.ti.r'onala are 5i real z. .oi= ps rr.er.nti d ar si ccl.ri l i _ ..:tiB:"ff '*l*1""*. r F diagnus ri . m e r.rfd.le..crarnr. .i. ga d ri .erLndari ni care du.t. ra...l i vi h d a " i e.i ..1 . constara nevezitorilor in braille. l n I l e ra t ur a dF s pe..rt a" i. c sa \'ilezc.m*::":::*:t*:i:"1i'flisl' t' ...Fr.le'. pri\irF ld ..' i"*t"ligi.ste .r i ndi vi d .zorganill per...-e_ .1"::lll:':'. Did.u j n ri rz:Fre afe. m F d c p i l e p ri .l . 5i Ped._ . i:hr.L".:::i.r.onalir-teJ." schizofrenie. a dsL p rd r-u i Sru i r d e e p i L e pri ri . sinl .'r'.tr..il.. m..L" l neni ot" .ost f.rdpt.'l.i ri a u \i .stice elaborate de Thea-Lewinson r. Lperbror. a ""mi..iii ^.riii..ilil#ll:ffJliliiiJ'ii'a'"i".':. *F5:i.ppri. .. a u fu s l c v i d e n !i u j .p".. in FBdlam6. rot ma per'o. (Lr mcdiul inconjurdtor' " .i" in con\rderarie rumai LcbnurilF "n-oortr-.eloj.. I Hdline dc cobineau care au urm5rit. .l Fl c .. Ld r. .I I n ILrncLie star.nrj .l.ralc PpntrJ a ave:r viziLrnea ^omDrera -i*i.odu."a*"1 metric..ye ld a.. de s pri\3r: cl a L!rmaril sr .ncerL:ri ti .. Bu cu "l tt' Dd ef .r in r.vol u {ia st adiala m ot i! a\ ior al. LlenolErFlrlid dintr. r. r.roLlelcsi Dro. para r o i ^.it i"" :" . r . m olivalr or al_I I Fcr r \ e ) r r u loc.oJl. E. i l . au.l'l::. \ror..i "iHi::iI "a'. Psi h o l o g i o l ttsi e to r .i\'a jn ^umar -.c\rl rcrapiei r..rea o.Jl?lli"o::::l:il -i."ri:i!:ff ii'i")i"r.Ii"'llif:l'"'i'l. dp "rdd ul obosotiisau s rrmenriuldr.rr surprindi.i fdr.d d.xi .sD e. rrFuLie lrdt] i. Dar Si infr-un caz Ei in athrl *_ 7cr\a.. limLaj )i inta rrdrc" htrrLt:.i l 2 tJ.p.to r' i n s .. t c g u ri i d e b o tn d v i p \i " "ii. um L.Jui.uDArarea trr.rrIi: m.siLlpralie rordr'rdtealdcr. .i-'t' :".i.tirdri. ce ri c lar .d. f.rLf i.ni" nLr i.i i.e l o r .'ie inaiviauautatitespe''ticc si s' lurrnFaz.din p. r\on.iritu' acumuldrii de noi ruroqtinle.i . . m d ia...:":ili:ii.

rn ser^ral."r""ri.u ac€stui c.pitol. .. (drP rc-evotutia fle... re?istenia irst. .cie cdre trcoLrie 'onL progre\elor rcalitu.ffi*ffi ." ""il"tcu. la un moment 'iat' calitatea scrisulLri.oni. Uoditicdri asFm. res. factori cte anticipali€ in elaboratea viitoarclor comportamente ir dezvoltarea structuriior de personalitate. .""nra "u eiolJlid persoralir. **$**$ffi *fii**. L( val. +*g.n spF'ial ri aL ( mDol-ramentulLri .""t" ..".nlF inler'or maiorc jn ^ompoflJmcntul Jman Gcrerd limbajului se cu reglaiul corrportdmPnlu aiti.nr Lrn itnici'r al ri\FlJl ri de 'lPz .nitoar.magi.rea per. persondl:trte$r nro.rlilo"r loAico-Prarrati'dle cdliratea'on{inut'rlLri li n"'"""r** \ollare'psihi'.riptorulLri. de timiditate.os dinamic. Jl (cll'L s(risc -.rc"aza o v:ziun^ complFLt dsLrprd cFmrrrrrarn i.rii 5i (n Li uctar.Jlrura.iuiii o.l'i. "nl-a ""t atit jn e.rorirari"nal'.*lffiifl**"'***"l+$tiil+ffi **ffa*$6*** 220 g j* l:.) elc l' ar'r rr^nurc inti:ldLt. r dc m' morarp si pasrrarc al srrdrf.alici al 'Larrlor emo\iunal-al"'tite i . al . in general. $i dczvoltarea personalita i Mai dealtfel Ei citirea.suferi acest rjpbrt. tin€m si mentionam credinla noaitra cl arg. mLrlLipll. \i cei ai 'unl. sc6Tuta(la presiunemic.itatii -.'m:1.5 ne refFrim lJ 'ele de rFgre'e ('n'l intervin deregiAri cLr caracter biotogic $i psihologic ce i$i pun amprenta pe comportamentul grafo_ler.ic ' i" i""ltele".'i "" itiienr"' sirairli 5i' . cu lmnJormarpa lor in modelp actiro 1i. in ultine insianF. "u rp lina c.:riiil.tn.oncertrare d atcntici c1'.alii'factorii ciitiilor de viata ai subiectului ce pot influenta.' l"xi. votare.o^:li'ntF.'-:.amoLliti. st6pinjre^ sinc'. tdtieabilitaLc.rmentele adusi in favoaiea relali€i dintre scris-citit limbbjL'lrri ca ii *.dpa. "e p'Jt prudr'r \r oarorit. !irs'ielor.$-*$$l:$s+#s#**wii.nria".\'rbal. mai ales dd. spiril asculit.uctivi-edLrcativi.(it si ir alalizd /dtF in planLl grat..'iri in 'd ". al po":biliUtil..rri impurLdnt'.

probabil. in acelasi timp. incercim un dublu sen timent: pe de o parte."ll$trdd$.fillffiru'ti**tru x"i. qi mai optime alc dezvoltdrii armonioase a fjjnt3i umane. ri i:ff.ir.ii"i*i. Este. in egali misurd.ucreri. StrAdania noastd. la necesitat€a practic-actionale. vizavi de metodologia Ei soluliile adusq pentru creerea condiliiior celor mei fal'orabile. gi:i::'.llr :ll."'']' Jii[.ea\ld . iar pe do alt6 parle.hirat activitalii Lrmanedc transmiteye a experientei $i cuceririlor 9tiilrlei. Satisfaciia noastre va fi cu atit mai mare car cit cititorul l'a gesi multe infomalii care siJ intereseze qi se-i fie utile in activitat€a de t€mPie recup€ratorio a h:ndjcapalilor de limbaj.'{it*lit*':ff }ill"lJ:ii"il" 6s*:iifl.irlT]T*'*n ::23 f.*i:. in ultime instan!6. Este a$adar un prinos adus scris-cititulri pcnbr cA in ajara lui umanizarea. incepind cu achizilia 9i formarea deprinderilor.""J ll'lr.ffi -rfi:$g[:li'ffilmrw it${. sperim sd fie apRciatA pe mAsura dificultelilor Foblematicii abordate.r)i[ :iif ^lit":'.:.Apoi trcbuie avut in vederc ce o asemenea analza care si vizeze.}{:"1''"#l. o pledoade pcntru corectitudinea scris-cititului.. de a Fezenta un tablou complex al tulbrireribr grafo lexice qi al implicatiilor accstora in p1anul activitdtii Ei pemonalit.. A. trecind prin simptomatologia Fi etiologia tulbuldrilor grafo-lexiae si ajungind la terapia lor l€opedice $i la modul cum sint traite acestea pe planul personalitStii in dezvoltarea activitaiii p6ihjce generate si elaborarea comportamentelor umane nu a fost decit sporadic facuti in literatura de specialitate mondiald.il.tii individului.:'" .:'''": ili$f'i ilfl"::l]il". inc€rtitudinea cu privire la modul cum va fi primitri Si apreciate dc cdtle cititor aceasti carte.#'lilii#.i: ':rffi :'l+L'irYJ*"'.i **r**sLrt##r tffi :. o doleantd a fiecdrui autor de a i se aprecia opcra in functie de toti acesti factori $i de a se raporta contdbutia sa la dezvoitarea domeniului respectiv. toate laturile scrjs-cititLrlui. dar $i de cunoa$tere si receptare a acestor iniormalii. ftfrii#!'Sji:""Tii"lifui:i"'. Este." *i. iar la noi considerem cd umple un go1 ce se simtea de mrrlt dcscoperit. nu ar fi lost atit dc umand. satisfaqia unui lucru implinit.si1?ii.valor'i(1' 'l tru formarea respectuloi fate dc calititile tr'r'rln'rr! #iT'dij.*r IN LOC DFJ CONCLUZI Aflindu-ne la slilqitul acestei l.*. pcntru inutrirarea tutrblrririlor sale $i pen222 l:i J:..arlc se vred un omrLifl in..

dcosebrt compley duce lotdeaunala prog.:'l'. in care tensiunea emotionala .a Lr nnrtintple r. .J:"&''#.ns#. \. trcbuie sA reounoltj.**t$**r i'$'. incepind cu copilaria rimpufie sr rennrnrrd.f. dar si dupj.ffi' 225 "l:":. r. ca factor dinamizator al conturdrii tot mai pregnante a personalite$i umane.ultuj-ali.. cp pune in m.S. o extinder€ verbale lerd si aibe un continllt adccvatr tr sigur.e.asa la intluenkte educarivc S€(utul rostru.'. factorii €ducaIvi $i .g: hii.!"tlt5.. djn a. mod. Dacd a rczultat c ctlrit. a unei adevaratearte in minuirea limbajului.u vtrstple inainiatF. mod n€gativ formarea abiliteulor grafice.ri:1. C()nr pFhensiunea LimbaiulLri csle u.rtjtrt .arc enereiile audirorului.j ce. Acest lucru este pe deplin posibil. qi diiicl.1i":'3 r'"':'"{i. l numi epifenomene !i care nu sint specifice cateborici dislc\()-.it. subiectului.rii resoecl. logoreic.a dezvollarii abililalilor \erbalF.ti.i:*.rpacliih generale pe care le provoacd.lienumai rflrf lor in ptan jnt€m.Aladar.r indicdtor. dezvoliarea $i evolutia sa psihica.. in dirp4ia cu]tjverii frumuse\ii 1im_ bajuiui.".. n-Lmii 9i sicotut revolutiei teh-nico-$tiin!iljce.ccarp oersoan.ca t. proceiul norrnal . ruarFa raprelorde limbaj se are in \Fdcfe arir lar rrd clpre\i\a.de acFmenea.rl.rltntile act!tui grafo-1exic i$i plrn amprenta pe lr. Lr\eaDm.a cre...:?#:'i.lisli.oezlottaFd la_toli oamenli. o stare inhibitive exageratej fie o desf:isurarc dc irt.utui fara de corecrjtudinea boealia vor_ ri b'rii. de modificarc.il.probabil va mai mulr limp pentru. e\ . gdsi .l. aici nu includem fenomenele trecitoare pe care 1e put(.. de la "i uezvoliarpa Dflve5tetoale palipretFa^tivita(ii psihice s^ expr::n "i m comportamente ce rnarcheazd trecerea de la un stadiu inferior spre unul superior.rFr.5 il*{*$Nfl$. I.r .*:. manifestare."8 ['l'iii".T#"H'.ti. chiar daca ar $i sa luim in considera. dere."i. greseli ocazionale se pot ma.r voltare normali in anumite condilii cu caracter perturbator.nfl i:!i:[ffil:t " . cit Ei cea impresivi.ifesta Si ta indivizii cu o (t(.tiiii.r. REZUMAT HTtl'.. grafiei. :r.f +. care sb permira erpr:marea Si proieclia persona[tatii cu toate atributele aate valorice. Fenomenui este dcosebit de evident ln alezvol_ tarea onto€enetic6 a copilului si in stabilizarea structurilor psihicc ale tinerllhi Credem ce sint destule argumente care ne conving ca lirnbajul poate dF\eri o lortb mobilizatoar.. i".esr pr. $i ea poate ti apre(iaLdnu nJmai dupa exprimarea iLl.st. ce tulburdrile vorbirii oraie sc transpun in scris ai inftuentoirl r r.*i'r**[iti'sil{[i] .'.Iii+inq[th* jr *F"."#$ #**$ffitr'***i i:'. date diind suptilitatea rnbajului si suple(e. De aici neloia de a concprtra inrr-o masuri mai maro iLrt.rolLll deosebii de imporlanr si de aLliv ai limbajului in dezvolrarea acriviLirii psi_ hice. rransformi fersonatiraiite.rrbieite.. oezvnlrdr..h:"*-i. *r.r d..rea6 detcfrri! | Jie o relinere.

dF d lurma.trdsaluri emo(ionaFa i\ eli pozilivp.ri\it. Se disring. raprc/ef tbritc. m.vejn sistemul psihic uman $i in subsi"temul per\onat'ta(ii. sc sUbnrdoneaza_ in loare planxri e.atologia in marginal. carc se reJerii la (t. iar pc de atla parte.. .leror \i ierarhiza.. orgdnj"4re. (unoirinlclor neces. incil i" .rn" condilii.$i in primul rind la dcrvolrarea jnt. por provoca difj^uttbii in ior.ihologica a. .mut. ToLi ra.alorulur.r gi se in. mcnrronatj lar partc din categoriasubicctjvjtarii.tLrlLi o.rr "inr DUnctde vedcre psihic tizi(.ti\I. Dshojogi(:. $i (rdl.ialjtate vchiculead rLr o plur€lilata de rPfmFnrp. specific c na\bzblorilor. sindir-d. (hjar Lu caracL. Insulj (it mai bire $i mai IepedF noite achizilii etc.sgrai. in \rr. (li mar.. nrlolul achiriliilor verbale $i calirareacondJirFi \..rrbale.mporranli sini cp. psihop.Farcd gasirea unor (oordonatede incadrdrp a rurourar'tor resFect.az. l:.idr cei carF ... dezvultdrcamutri^a generala a kinestezieimiinii. li pentru sjstemul Bra:llc.rorri. -aspectele lin crt si ccle care se incadreazr. ldciljt.. eriologiaesrc arit di variar. osriliei :n.7o pro. t_srprem"r.Ei...rcxrcc. once-pLual rI ir.nd act I a .upit. cub:e. I rau lrn de catcguria[a^toritur ooip.". a.l.i e:te apl ptsrlnr desJaturarea.ca acesrorad.\F al.'i.nFrrl aL:i penrru irsr$irea scris-ciritulLri atb_recrr ir (oDr$nurll.uritc inletccrJlui .._ pele respccli\e raporrar. copitul de crin $i d d..rir+rii ::Jl::*.. .abit ca dcr:viraler grafo_tcxic. de\in mai bogareEi mdi organi/atc.ta indiv dulLi . a ... ltleralura dp spe. ca-ii prin oFrcrrorarcauror tun(\ii psihice.rlti \inr "uslinLr^ dc o inrensj.pla. e1ilr cu (drd(ter S.' .lY-|" 9. 5e porn^ile dF la ideeaca in lireraLrrra specia_ dF rrrdtc. Ia diliculralile create dc comple\itatea irmoal. in spccjat.rl al III*Iea este destinat teminologiei."i...ri\iratii ir retcdiui: din acesl prr(t .ulic se re_ t: €lrJcrL'ra p. iL'lburirile la{o-gratice s nt rapnrlarc ta o seric de ia^tori (rrLr. b.. p-dagogici )..ui \ubie.dzi.5i ta \ir.rului ca $i alir jdinil.:.e de normalitatea $rso..!rr.r arli\iicLca respt'li\a si intere.rre maicsrrid I .nc. mdi . .1"ii"ii orsre\^-d.. Irltur.ri \alia pcntr.Lii in er1i.ori si :'^..rIi \erc metodotogiaprcdari..t lF.csele rognjt.rere. etiologiei tulburi_ ril^r s ris-cirilului-si tracar'i (3drulLri ..e dc o Dafre.d_ rca deprrrdcrilor de scris_citit sau tutbrrrari alc aclelor prafu_le_ in vedere .r 226 ffi .* Capitolr.Ln pun(L nou adus jn dis. prir rragilirdFa lira-._9::l9l .l mcIit.rrt*.nedezvoltare maturizare.-::...i de exigan\a in rdporr do acrivirateadest.lronali.unor faclori care.rlru descmnaraa tulblrarilor grafo_leiire. e. ca sr. rotodati..pd . se.ij jlf.suoIn.u carp o. volaareapsihic. e\dtLrdrr\c5i ri\ctr. est: qeu de preciTat. carF pcrLnpli e.Dintre arFiLi facrori.'rLrrdrr tJn. imagrna a er. generala.

ultima directie privette o probtemd mai putin abodati in tiri,fl, tura cle specialitate, specificul tulbur;ritor scris-citituiui in l),, 1,. psihice. Pentru a se elucida aceasti probleme, s-a luat in corrsi(l(. ralie nx nuqrai situatia de expresie a citit-scrisului, dar ii cox,t,. impresie, de rccep{ie $i de raportare a comportamentului genffrl la cumponentele condui[ei ]exjco-grafice. co.sidera (a tJIt),rr., Se rjlF scrjs-cilitului lrebuip legaLe. mod nemjjtocit. ctc pFrcnrdlirI in tea bolnavului qi considerate ca forme de expresie $i de proiectarr. a conlinutului activitSlii, cu toate modificerite din struct;ra sfcr(,i psihice aflati in stare criticeModxl cum sint transpuse dificultelile din vorbirea orau, il scris-citit $i efectul 1or asupra formerii deprinderilor grafo_lcxi.,, sint analizate in capitolul al V-lea. Se subliniazd reutia direch dinlrF \orbirca orala )i scrisS.pc de o parle. iar pe de alta parl.., tulburbrile \orbirii pot de\eni cauze atp distexo-disqraJjei. Cdpirolul al Vllca e"te con.a^rarrcrdpiei rulburar-ilor scris-.jtitu_ Iui si este padea cereia i se acorde o ma;e importante, dat fiind ne\oia "lrine.nre dc re.uperare si inregrareso.io-profosionald han. a d'.apa!rlor dc limbaj. Metodelesi procedcele pentru corectarea di". $afiei si dislexiei sint impArtite in douA cat;sorii : metoale si Dro..de.,.u cJraclpr g.neraL.i mprode.i pro,pde; "u "aracrer s;";iri" logoDedic. Dar ir apti(ar.a tor LrebLriF \e rina seamadc u spcjH ca dp fa.luri..prinrr. carp I simotomdrotogia diaCnosricut .; diferen!iat. natura eli'JiL'gi.i. nivelul dez\oltbrii irsihi(e. virsra logoparulLr.. tr:irea acesrurdrn planul persunaltatii ii altcte. Ullimul capirul. al VTI-tea. turo deslindI anali/pi reialiei dirirp vfls-cilit si pprso4alitate. Scrisul esic o manilecrarea lrasaturilor de.p.r.oaatirate ii dereglajea_ glatismului este rr5itU. in mod \pe_ c'1,c, d. I p.are persoan5.Relalid dinlrF s.ris_citit personalitare $i .rpea,,a o viTiune complexa asupra limbajului, cd proies dinamic. cu vdlcnre mulliple in pFr"onalitatF semnifica\ii maiore in com_ ii portamFntul Lman. c.r .cFre,,a limbajLr'ui se intcrcondirioneaza, .\'olulia personalirer;i.i .Lr regtajut (omporramrnrat, ajungind ta modele activc ti (o.$tient (are se e{prima in plan actional. se rncheie cu exorimared optjmismLrluicuroruldi in "!u.Tarea cl|('enla r.rapiej togopedice in formarea unui .limar de rultivare qi a cor€'ctitudinii ti frumusetii limbajului la togi membrii societiiii.

NESUME
I r ait P un pr oblam ' dir f ile ( l LUm plexe i les

rectement le probldme, ces troubles so lerlurc cr avec la rolarior dvnamiquc q '' de rlF.r:tLrrF ;;;i:iit;;; orale a iexprcssion ecrite ll sdsit en lait d'un il li";;.;..i";

urF r lTi'ii: a" ,r.i,r,r!' 1..'ii,*-rc,, er,rcu

LF pre.Fnt l ra\ail

"1';,ii, Ji'l;:""?::

';iJi:;,'Ji\r"li":."H;. ::'"ii::"X"sfl l*";,f'n*;':" avoii corrlgdbien d;s cas de rroublesde lani:ir,i i-","r".."'p.".
q"i tran'parait lout au rong d'e l'ouvra€e' .-i..t"""; - ie trarail comprend sept chapitres auxquels s'ajoutent unc In_ 'r^;;, part non et aei Concttilons; chaqlle ch-apitt€ Iait la t."a"J."

"''l,li.lf'el":?" Ti*llti*1lff :::*;:*'"""h*'.ffrapport6es Tf acquisitions 3e.!"i": langage ar'rx dc findivldu ;;;df;;. -dl '$:;,lJi":i".:i3'it:"i;'"?f fllq:i.]ff x.qm"l,:;.* !'u lFs rr.aLionslras fories qul s eraonssenr ":1i ndpliF;" puur aulant,
rrc eL la lFcture a I momenLde lcur acqui\ilio'r' ."i*-r'"-i' \ur L" prPmie hapiire plrta sur la(quisitior dt langagFft pdf raFporLd r\ aLrres lo"lio's pc)'hrqJds ul' r'5or. "\nlu||or occasion combien fortes sont les diff6rences indir"".q"" a ".tt! aans I'acquisition du iangage et combien e1Ls d6penclent r.icluelles rte.rr, .le linrFgrit; d" analy'"Jrs de mdmc .".t"-"'t. a. "h",'"" les proorPs i la \ie d' chaqLr' oi" J.r 'u,lurulLr-rre "oiai,i".r 6voluton, tre langagc d6pend des autres foncii'aiviau. n ,-t" son iion= p.l.nlqu". et vicc-\crsa. tandis qJe les progr'c dan'.une direction slimul.,]t i acl,i'iite pcychjquedans son ensemble Levolution linguistiqte de I'enlant nomal mentalement esi marquee par des sauis quaiitatils et par des sauts quantitatifs, qui indiquent un progrds continu, tandis que chez I'enfant handicap6 mentalement

229

ou dans ses activites sensorielles, rn observe une dvolution (li . continue, marqu6c par des moments d'ar$t, voire de rccul. I-e deuxidrne chapitre pfdsente les lactcrirs d'ordre subjcciil , r objectif, responsablesde l'acqr.dsihon des m€canismes de I'dclitrr,, lecture. Les plus importants s'averent 6trc les facteurs qui conr mandent l'6volution psychique dans son enscrnble et, tout d'abor(I, I'dvolution mentale, le developpcment mot€ur g6n6ral et c€llri (1,, Ia main en particulier, le niveau des acquisitions verbales et Ll qualit6 de la conduite verbale, la qualitd de la motivation et l'ir)t€ret du sujet pour acqu6rir au mieux et au pllls vite ]es nouveaux 616ments.Tous ccs facteurs reldvent de la subjectivit6 de I'individu, tandis que sont objectifs les facter.fs qui se rattachcnt aLD. m6 thodes d'enseignement, au talent de I'6d cateor d crder un climar emotionnel-affectif a m6me de stimller les processus coenjtifs du sujet, 1cs comportements dvaluatiis et 1es niveaur. d'exigence eu , Aard aLr.(d, 1:ritFs dFploy,ies Cerl.aines eraper d acqr "i,ion cor communes tant a l'6c.iture-lecture normale (€n noir et blanc) qlr'au systdme Braille Lrtilisd par lcs non-voyants. Ces €tapes tiennent compte 6galement de I'age de I'individu, on souligne A cette oc casion que l'cnfant de 6 ans est e meme de faire Jace aux activitds grapho-lexiqucs tant du point de vue psychique quc du point de vue physlque. Il est rcmaryuable de constater que les activitds grapho-lexiques sont subordonne€s A tous lcs niveaux aux aciivitds psychiques. De ce point de vue, le psychisme de Ienfant prend un furl appLri \rrr lc devcloppemenl des a.li\ir-s c,,Rnili\es o I ppr.pDlrunr.rFDresenlotions. pr.. se'1richis\-nL p.nse-. imag:ndrio,r, et s'organiscnt, facilitant i'assimilation des connaissances et l6ur hiayarchisation dans l'6che1le des valleurs. Le trcisidme chapjtre concerne ]a terminologie, l'6tiologie des troubles de l'6criture-iecture et le cadre conceDtucl de la Drobl6matique disiex;.o-SrdphiqJe.PcrLant du Jail qLre les ouwages so"cialises mettent en rapport les troulrles lexico-graphiques et }es lacteum struciuro-fonctionnels, psychologiques, p6dagogiques et meme socio-iconomiques, l'auteur essaie de trouver les modalit6s d'intdgrer les troubles respectils au systdme psychique en g6n6ral et au sous-systdmede la peNonnalit€, tout sp6cialemcrt. Aux difficult6s qui ddcoulmt du caractdre complexe du probneme s'ajoute le lait que, plus que polrr tout autre trouble du langage, ici, Ies orvrages specialis6s utilisent une termiDologie multiple pour d6* signer les troubles lexico-graphiques ; par ailleuls, l'6tiologie est tellement \.ari€e que, souvent, il est malaisd de la pr6ciser. Le travail inhoduit lln 6l6nent nouveau - la structure psychologique de certains facteum qui, par leur lragilitd et leur laible orga;ia230

i$rih"r:'.ti:A+l*n:ri"i:'iltih

ir,ir]i, i:ijl!d};T[ii"$$silisif Hi:x",r.ra$ixixf qlll,;:, qu.on e.esrnsi i,-.nra.,*. ai l]il:,j::l "o**. :fl.JygfJi. .*iEl i,rl:n*n'iiu';i*:}i. l; ; mll:;r;'rr :',t;,T.r

'.tt="r:,g;Hq''#fg-h , ift
*irii*r'r r,'*I1 il'$ "i;: f##*i-';:.::'lll5" ";'fg ; Ft ru';;: :l*h\:*';r*: r"'i
"' -

#';l:i${i*}lliqt;i1i}$ jfi
uJqu, o","er"*"n,' liir...",. :lii,li ilfljll'i," l.:1,1";"i'l

qft-t' I :dti.:"'tii. 6#fu}5!:titi fi il'ffi:il,",t$+]t#..'l;#
2rl

ff i*:xi:i1r3*i:"ul':lir'::::ntin

i$'il!3i,h:;+[g*${:$ lli:"{i.f

rHli\ifrt$;r$:*5:*}i

andlvsp se rappone a la disgraphieel a la di.jjexieclansIe., ,\ it" d':oiUt(:menLdle. Chez le d. bitp mental. Iimagi d I mol n ,l,t .,r..,. pas toujours ornrne le r6sultat de l,interactio; des imaees acirL,,rl que, optique et kinesth€sique, ce qui rend difficite urie sr''nUr,.,.r, tlu mot lors de la lecture ou lors de l,dcriture. C'est pourquiri,,.tr,... le debilF menrdl. iilr'rirLrF-i\cturc apparait comme oisgoc:ieor, , (l.menls cnmD^sants:lc dcroulemcnt nonnal Jpparair uuul .,.r., dans .a sL,(a-,ion : l.s ,lcmenrs qlri assJfenLta ;imullan,.ir J,.,.r lolal-meni Ll;faul. Enlin. u1 ocrnier probl-me esr d:s,LLp ud . . chdp:tfp. IaiLlem.nt repre,enreddn, les ouvrag"s spic:dli5-s,! . , voir, les particularit€s des troubles de I'icliiure-iecture <lans 1,. cas des maladies mentalcs. pour tirer ce probldme au clair, ont (,11. prises en considcration les deux situations: t,expression cie 1,6crt_ turelecture, cc'la va de soi, et Ja situation d,imp;ession, de r6ccplron .i d. IF'rr"i .ons1a11 | .omporrFmenrgFfFrrr aux c.mp,. d sanrei up lJ (o.Llrire lc,\i,o-graphiq.Le. On a|rnrp l.id;e q re I, rouOle. da 1,lcf:tLrrol..r rrp ooi\Frl elre rdlrr, hH, r,"ces.aiien,r , a la personnalit6 du malad€ de m6me qu,eltes doi!.eDt 6tre envisa gilcs- en tant qu'e{pression des activitis marqudes profonal6menl par ie psychisme i l'6tat critique. Le cinquieme chapitre s'occupe de Ia maniere dont 1cs difficul, 1es dc I'c]|prcssion oral€ sont traduiies au [iveau de ]'€criture_leclurFl il orp.,. egdlem.nr la Ij"te oc l"ur! conc,lqucnc, s "u" r'a. quisilion Lle. mi,dni.ma grepho-le\iques.Or mel en e,;de-ce ta relat on dire('e qui 1;, I express;o.,orale ai Ie\prc-sior e.ri.e p: on souligne 1e fait que lcs lroubles de Ia parole peu.vent clevenir la cause des dislexics et des disgraphies. _ Le sixinme chapitrc est consacr6 ar la th6rapie cles toubles dc l'6criturc-Iecrura. L'autcur s'attarde longuement slrr ce chapitie car i1 cst necessaire de donner une r6ponse aux besoins n.(ents de r6cupdration et d'intigration socio-piofessionnele des frandicapes de Ia parole. Les methodes et 1es proc€d€s porrr la conection de la disgraphie et de la dislexie recouvrent deux cat6oo.ies: mdlhodec Fr pF-Ld,s gpnerdul: melhodps et proc;de- s;ecifiques; ]_alogop€die. L'application des uns et des autres exige lobservation de tout un cnsemble d'irlements comme : ta sympb;atoloqie et le diagrunic oitrp'pnci!. ta ralure de teriologie, te niveau d_udeveropprment psy.hiqre. le8e du logopaLhe. mank.re personnFl.lF la dont te malade vit scs disfonctions Le septieme chapitrc, qui est aussi le dernier, est @nsacr6 i la relation qui s'6tablit enhe l'€criture-lecture et Ia Dersoru1alitd. L'6criture est l'exprcssion de la personnalite et les ddrdglements graphiques sont v6cus diffdremment par chaque person-ne.Cette-re_ 232

d-n :.reFf Ie l.rga;e.om're taL;on --n," ,1.-rrr"-' n."- - ,- J1n:mlo'," 1'\ 'r rrt:rl" rm 'li. 'r ' ' r' 'l q'ri m"r'1u- o Lrn Ln' hd rr r,.in l ,'- " "'' i; o;;;oi';ri,r'' u 1at'5"t,, ' dp rron a\ m";' h. m-:n. lr L.n, r "" l l'n Llrr Je la p^r.. .rl:te,Ia..^lp-S'Jgt .11116r'r,'. pf, q" p- rr 'nic pa_ , r' er dtr lroner" " ' rit:o. q r 'i rprin r' d' r: p 'J d' l a r:on i. '-i" ";':;," i."'."if :r h.\c cur une nol,e opL:misle: pour..laulPur' "r'

.n.,,D"d rr , ,;r"D,r..,\;,F erficienirrL c. *r*,,, lol amb' an.c . rl l urP l l c qui oFr m r la
de ' oi ;n' r

,r,,

.r.r,,,.

1" ..r l " rgdRc, d cm bellir lcJf expr t ssr or

Pri.gt#$* '*i#iFidT'i*i'**#if... .rlo. un prcfacio y una conclusi{ir. e\pecial mentc. Con estc motivo. "o"".-Estructurado en cada capitr.+u$$ffi#il :: m**H. se destaca cl hecho dc que las diferencias individualcj son muy evidentes en el desarrollo dei tenguaje y dependen tanil) de la estructura del sistema nclvioso y la integridad de tos anali zadores. un cnsayo cte srl lesis del vasto dominio que se reiiere a tos actos grafo-16ricos.. pero.apitlrlo esta centrado en et desarolto del lenguaj.. ademis det lroblema enr. Se pon-" de relieve -a ta vez.rnciart| por el titulo. se ponc Fnfasis en el acto grefico. t(. en coffelaci6n con las adquisi. niendo en cllenta la relacion entrc la escr_itura-lectrjray mitante aprcndizaje en el proceso iDstructivo-educativo. Ios aspectos de 1a formaci6n y evotuci6n de tas {. r los prograsos logrados en determinado lado imputsan ta activiaait psiquica en su conjunto..h . Hay un cariicter especifico en la evoluci(ir .. vive el indifiduo. en genexal.1 .cipalmonte.. "r. las r\rf.iones del lenguaje. para po(t. y su evoluci6n en relacidn con tas dem6s Junciones psiquicas..r. 1.r Jundamentarlos mejor. tornos del lenguaje sobresale de todo el trabajo. de ]a escritura-lectura y con la conelaci6n dindmica entre el hrl)t I oml y el habla escrita. El primer.. se desanolla en intcraccidn con las demds funciones psiquicis. que la experiencia logop6dica dei autor en la correcaion de ios rrir. y de la esc turaJectura.e clemcntos de estaqnacion incluso rrollo dicconlinLo (on m'rchos RESUMEN El trabajo tiene como objeto un probtema dificil y compl(. libro analiza. en siete capitulos. €stos son relacionados co4 las adquisicior. rencias se hacen cn igual medida a tas dos actividades.del lenguaje del niio de intelecto normal manifestada por sattos calitativos y cantitati\. como tambi6n de las condiciones sociat-culturates en qrj(.. en tiltima instancia. miflr tras en ei deficiente de intelecto o sensorial se trata de un desa_ 234 m+s******'m m*{'[+h$rfiq g$**$$+n-* :T.1 tr-ucturas psiquicas del individuo. Es.que el teneuij. los trastornos de la escritura-Iectura y su terapia..os que erpresan un progreso continuo.

" "".i dcstjnado a 1a Lerapia de los trastomos de la escritura-lectura y es la parte a ]a cual se le otorga gran imporapftrmiante de recllperaci6n e intesmcion tancia.i:r.'ilr.i:..." i:.."* l.."Hjit...".:ffi*i.rurp\.'i J':fi .rdl. s|.".nar=e man..l hd'nd ural rrd'pa'd a"la escrit ra-lectura'y su efecto sobre la formaci6n de los hdbitos graJo laxicos son analiiados en el quinto capitulo. Consecuentemento el r:roceso de la escritura-Iectura se presentar en el d6bil mental' clemFnl"s comDonFrte") s" crPa la impr.n el si.r-ma habilual.1!.Fn IambiFn forma" pdr'.i'i.ia' y cLisleriia la debjlidad mental En el de{iciente mental.. :..ii+}.i.a o. sa rcf.::.::'. por su fra€'tidad v dFoil or]]dr.:i.irac:ur Junde una pluralidad de tdrminos Dar '.*liii:.'i:i":.Licas. la indole de la etiologia.r:n" q'r" lur lraslornns dP Ia e-.: . en consicleracion no .ilT"#lifiJ'y:i:iii":iTi1:i:.:::'"i r". Se subraya la rclaci6n clirecta entrc el habla oral 1: cscrita.et nivel del desarrollopsjquico' ]a 237 . prupuFlo r la dis.xx""::r.r.3. En el cuarto capituto se anaiizan tas manifestaciones dc 1os tras- L..jir f: ijil :*'*:*iiri*ir n!e\u.re a t..:1..vccci6n del contenido de la actividad."i*f:: :"J.*::*:lg*".s:{'i:iiir":{:Ti:iif :.i"?.'Xi"'* i-i.iit*1.".l"ffii.'"'. i. ':'":'"'":"* i. en Ia escritura.l.:$Tlf 1""..ritivos. la sitltaci6n de expresi6n de la lecturaescritrira. r! r la calidad cle 6stas depende de la experiencia de vida dcl d"i.ra dirF. ::r'F. i.:i%-lff:" presentes aspeclos ros rcierentes ia nora .q:f.$ri. . de recepcion ].".....Icrcncial. l€rd or-lrir .1:..:":.rt. dada la ne<residad socio-profesional de los deficientes dc lenguaj€ Los m[todos .:ill.i!.. unl":l:r:.""...se toma cn lai enfenrnedadcspsiqr..'j.:lj:".rl*[*.td a ld ppr-o"dliddLl de sialeraalos como formas de eripresi6n y pro. 236 . liI!"J":T l'..{t$dnui*ilaqi*'*'j.ir cesos sensoriares au. y no discontinua. En base a estas caracteristicas. los irastornos en eL sisl'nr:l escritura-lcch1ra se manifiestan bajo iormas especificas prro lnILr' Brailip..ra oir.n.SJ:.usion.[". J*::iI:::T*".|i.{ir:i}i." .. s-ffiadds d orros des f1. El sexto capituto est.:#ihi:ri..i.ida" . p"ro roare.l .ion Llo e.". con toclas las modificaciones de la esfera psiquica que s.)1!rffi. jrir 1".si1}.g.i. de correla ci6n cle la condlrcta gcneral a Ios componentes de la conducta 16xicolrdfi(a S^ e.ioi_ R.".arrollo suLPsi\o-onsP.#riiliirr"+rT"i*.:l.*.". "J:i#l' \T?.l6i::.iente v del modo de oreanizacion de toda ia estructura l)si(11r1(n' ia-cual" inttuve de moclo'directo en las adquisiciones de la c.:.:.:i"Ji'. Ld tFfc.1:."*'r.lr. esirucrura or:... *.u: td.:#j..uilddc' d.'j:fl .* i.i.".*yr1..:-"'.*.T:flxi:f 'iiT'?l'i::"I":h:..'. les oi'i..""i1"".+:{. la imag':r' cn ile ta palabra no sc presenra siempre como unidad de la interar:t tt'n de las'imaeenes acuiticas.r'ti(l(' lil tura-lectura.i.. :"Tf.i..".""{"{. por un lado.n:r:." ryiff .". halla en estado criticoEl moclo cn qL.i...l . j. qu.t"1?.utiro del cual laltan los 'lementn\ cle simultaneidaal que confieren unidad a todo el proceso L-a ultima clireccion se refiere a un problema menos enfocado en la literatura cle especialirlad.::ffi'"f"::l :it" i:l.y.:. 6pticas y kinest6sicas' Io qrLehace dificil la iDtcEracl6rl sintitica de la palabra en la lectura o la reprcsentr ci6n onitaria.':.e1 especifico de los trastornos de la escritura-lectura Para clucidar este asrLnto.:"1:."-Tdif iii:ii{..h. \-ar.ii$.]r)s procecLimientos correcci6n de ta disgrafia y dislexia estin divide iictos en rlos cat€'gorias: m6todos y prccedimientos de carecter gcneral y m6todos y procedimientos de car:icter especillcamenlc logop6dico. y por otro' el h€rcho cle qLLolos trastornos dei habla pueden llegar a ser causas de la dislexo clisgrafia..1i:1' "i.l".r#hrl:i*.*it: "rt . iJ":""? 1".rij:irrl'"j.t.":'::"1:1..?".irrJiirir. sino tambi6n la de impresi6n.incl:rloen -J' un ..:ei:"'.le.61.f. orractivos. Pcro en su aplicaci6n se debe tener en cuenta una sene de iactores entre los cuales: ia sintomatologia y el diagn6stico d.r'rrrrd-lccturadebcrr d^l cnfemro y I unr"olacn."".

La cs._.r r nx nclr xllqecr xx O ynI iqnn.e: d r.rl " l eliTo\ 1.nacrb r'Ielc KorpaQnqecxfix leiicrBxii. nbHO cr r B r t enoil Llr l( ' . I r llx o] I noBpeM cHHl'lNl l our. llbllo li 3r Br car liaK or clpyt ir ) pLI l !i epR ri oi icucrci \rrri qe. r eKTyar r Hr .rcrle: rlpo6'1ei\rc x.c f renrLLr\rI cra' ilia\ 1u.mo capitulo. ' .rci6nde la personalidad y con el areglo comportamertai ll| gando hasta modelos acti\'os y conscientesque se expresan cn plano El trabajo concluye con ]a expresi6n del optimismo del autor en lo que concierne a la eJiciencia de la terapia logop6dica y a la formaci6n de un clima propicio a inculcar Ia conectitud y Ia beUeza del lenguaje en todos los mie.rrBlrcocpeaof oqeua sor ipyr np( J6r er \ {f .rnnpeqx qyB cl l iyr or ct . Bc'r yr t r r c.. ) 6! : leiicr Blit fl epR ar r' .\'IE Pa6r. u! r f \ r u lpo6. B xoHcqHov cqeTe rrblrha cr'rHrert3lrpoBarh 06I]rupHy'o oo. 1p. le\ ir . r ccr eloBar r br acncI {r LI Q opl{xpoBaHr e l1 3BonI t ) rrflH ncxx{'{ecK[]i cfpi.p)ul €r{ ri i qTel l ne n llilcbva u llx 'f cpant n. r lr o peqL pe3Bnsr er ca B r ecHoli e3ai'r {ocBt llr 'l c.sBor r oulr 'r pe{r i pc6ir r Aa c ! ( op xoTopat oTlI eqcHa hat lef f Beilnbl\ lI ] x lior l.' rxrJ rl cr (nertu4nqecxar oco6eHHocf l.l visi6n compleja sobre el lenguaje.i . una manifestacion de 1os rasgos de personalidad y el desarf. !pecce.ul. A xqe r r r ' cr asnr cr B ocHot sHoll lr r r paQ nq€cKc) M: leu Nloxlry rr|e.riryNr3 B ctsrrj1 c peqeRbr\{n rpuo6_ rcre ufl \{n 8oo6ue n c xpno6pcr eHr lr \ r lr B ( ) 6nir Lcr fIir r cHt r r nucbila a rracrH ocl n. l.r(1yp hr{.rr. t s xof opbr r llpoxut saer ur lAlr Bxay! M . r 3BI r r r 'I tpcliiI .1hIrrv trTe.' i ypnbrx !| e\rci l H o orveLrae lcr . I l cDr3!r c 3r{\1 noIIIePfiutsacfcfl. La ginesls del lenguajc se iniercondiciona con |l evolr. r aB. r locr r r ocr faf iar ln3.i rrer ca\1o 3al JaB n e. estd destinado aI anrlisis rl1. r r . l' r. P E3IO. pi r6ora cocroHr r J3 ceNlI r . ct sxr lcTc.' relacictnentre la escntura-lectura y l.r. del grafismo cs vivido de manera especilica por cada perso. le cl ri MyJrup" verBcr o llcllxuqecr ivr o lea'f e. nrr r. 'Lr ol yne" r ' r(.rl]ev 11nllrl. 10 rccrc. l. o\'t liari lacrfa tI oltouellne vaaoelllie\ 1. r . 1..Jr lil condLLcia humana. aBP.a personalidad. ci 3B oJror{ }rn B 3at sucu\ {ocr t tor .rilLr...roronelnqec]{nii ontlT atsropa no cnpaBreHl'o napy rre.Iri peqr orpax cH Ha npoTr xer r xn uceii pa6or bl. lio' f o. El ult. !. r.c ] lpyr ou aic c oi l rror' l cropoR rrl . .' personalidad y otros.a.. r qeHt ' cll.' relaci6n entre la escritura-lectura y 1a personalidad origina r.r r K n or o6ulecr B€ll I ycroBlr ii.rnbrosde la sociedad.ll.l a.)1a llocerrurcHa rpyAnoii rI cilol{illoii npo6.tf)rrrr!1x ncrxnqccI r JnI t pyr r I {qnt NI rn I I p0] pecc B o: 't nov l': lllplLr . ol( Jo no ri y. ! y fa6i rrrir a c Hnr e. r lbcr Rylor ] I 11\ {n locTot lr Lo\ r npo o r u. con vrr lencias multiples en la peNonalidad y significados mayores .r. el septimo. lMI r 'r cer icopnbr \ r r c.llur. qnt Bblt cf ieHut l 31nx rl ap_vrxenxioH x pacci\ lar p Bar cr ca ! ct st 3r c npl't o6pcf ellnt l I { R o6r a_ i c I qTenqr 1r xtlcb\la.re . lolr l- 239 . lr opoB.rlI'Iqllt E pa3 B fi ' . i! ] I or o cjloBa 3at . como proceso dindmico. a Tarix{e c ]lnHavfiqecfiI'IvI] oTllolltcHlltrlit 3'fo llo' r{exly ycTrroii n Ilficl'McHHoii peqbo. \1() llII-lllBll:lyaiIbIIbre fa3. el modo de vivir ios trastornos en el plano (1.roBar lne or t salhlRr er lr pat sHoii\ clc .L .edad del log6pata.

scH H oi r.."ounnpvo':f"J"if. o6rqero ABhrnrcnbroro pa3Bqrllt...ap.. ra x n B B apua T e n o c n c re n e BP a fi J q . ":..ru c " q e H l n co a l i rc p h l o rHoctrct x K arero prrr1 cy6l. lra cxoHqeHrplPoBaH cneqlQntieafic"lcricttn itr.^o..:ii:1i':'#" .:'.fi":::i*ll'l'. speHllr roroB K reliclrKorpaQnqecxoi . ao6aB.rluJ. Koropr'Ic xacanTct vero-lo.1'#.lcgTe.i.:l:li"".. *i'.:' J":111".r ' lr B . y p o BH t p c q e B b rxfi p n o 6 p ercH l l l i It 1i a' l cti 1l r.""'J. n ra)Ke norept fi. ""i"il3l"J l ."iil"T.o ollc I oq' r uc no B e re I..". x Bxh rr Qa x T opoB .irHhti$ ru ocuouaui'.'lbHocru B onrrMaJbrrbix yc"loBnex. ''" ' l l l te palype .i ^.ri"r"i...inn i .91._ rTe. rr B gToii cBs3n rlorqep(nBaerca." . T' . . (oropble [t llar6o... lr c aaeT c t pa 3 B rru c c n e p e p b l B a rl l } l c 6oJhrrl nu ko.i::' "":l.* " . Hexe.crl rl r!rr rt' qre t x xl i cr.alecrBo "ri-u"'*ni".t *":"1!i!"t1' IIpoaBreHl..t".6 0 8 rre. B ttttr H re p v h o ro l l l r' .-onr. r o.'--r'...re | )p o B e . ? rr]o ol ' r H op]i Jl el P .11:: liilll.'.iJ. leHut ..l':'j"..lerrre.l.l'if.'ll:'l:ll 1.'''.!e H u e . 3nqe cIto ropa3B x ' r r s py lin . B c e ne p c .e..{TeJblloc] " '-*ii."' .":::B:: ilil'".ra 6of i opr auu: aullr l 'r r t13_3aHapt uer l ii neKolol) r ii{ r 1Lr r 'LLrL r r lr i'r . n p e a c r aB r c Hur .:. lcI ( yct llll r r l! r llr ( I lr \ r ! l vroqH uTn.."i:1":l . *.:xliil. nD " 3eaHHhrx cr{MyJnpoBarb nosHaBare..'i"r"l.111. l y$rlcBeHltylrr Il qrn3uqectiylo !e.K u""u tro"u..H napyi'e.. rrrcHHRrl nucbMa fi pas\{er[c xonqenTya'!IlHbrx paMoK np06"!eMa."1?1t"ll.. b rp . b'. '(c' ro o Pl rl ra rN B (rl o q e H rtl trfi r l ' apyuel l t{ i B . c noc o6c T B y l{ )q re p a 3 Bu rn ro ]Ia B L th o B srxx $aliropoB tBJtlorcq re.D f irn e rr Ha 6 .' ]rl ' ( cT BOnsre M eHr oB Cf ar r la q l l I]In J ' Ina a )K e c n e p n o a a M Hperpeccr.i3""r.ciucopxo.J.. r 'r r r n t" ' .:::r .r* xii " 4.J..i -xo upor" o6p" .. a .{brrocTir.lornx r p en o )ta BaHlt Hc o6x o.i.l u .lt ' otv."... .n ts r'. u. .o/ros.3Bn1nr' "' .B o o 6 p a )re H r{ err r.. "'"''i"... r aB r r o."".' u r!o.iii".l""iiliill"TT"f:J't:::.rorIIenrn npoBoAfiMoii .ranLr coorlocrTcrr u c Bo3pocroM nfi]uBntlyyMa.rli B lpyroli rtrepar yp e . vcp.nrHocrs ii-tprt"""'t .n.. 271 210 .i. aaHhl)le .'"..:"lt""l:1.rr! 1.rrrs i ni cneur ia'l'! r or r q : i r ': { ' [p e rb e f .vr B U rB a b arp) r her r qt B dot \ at r pud '"' '' '''' ''i ' ''''' " {( ni l cl \ra .r. apyLlell q 11e n'{o paQ r qeLh'l\ dop\ I a ol\ r r B uIv acl el bl ' x_p \ lelr lyuuPe rt i ' I npa lyivolpcH" llollJll qhui llr ll\ 'l"i'Ll u .* npoueccou: c'lyxoBblx'o6otlsrel]'Hi'l'-'-.d ...:::ll*. o6ofaqax)rcq opra rrfi sy r o' r c r . Bo BT opoii r .l'jlj"ji:1ii::ljr3:lx.| erptpoaar f i l l 3 tIa{ t I I u f ix He p a p x l l 3 a u ]l n H a o c H o B a ItHuxpnTepl reB l { efi I JO CfH. oco6enllo xltHtcr.x.::"Tt?:THJ#:J.rrLrocTu..". ir rJ.'rec BexHbrNrrl u3 car o Tcr o Sr 4er o nc lr x nr ie c (o ro p a 3 Bfi rl i t.i: .l.. qro neKcHKorPa_ dlv r e ch . uqeBuaHo.x. peqeBo ro xot s e. ! ef q a fl T a x s M o 6 p a 3 0 M a e i i c T Bue no rH .l.o6..fl .91. fi cIIxo_ Jornqecxltx. c 3Tot Totr[ 3peHlrr IIIaHbI yMcTBeHHoro pa3B]trfi{ pe6aHXa o n u par or c a Ha c t i !' rh n o ep a 3 Bn rfi e n o 3 H a H r t.::. iu l { b rx 3 i l a n i i n v a c fe p c T B x neaarofa B Qup: r ipo R r'fu no. r r y quc ny r 6 H c rp o M y y c Bo e H ri tu oB Lrxpeqetsl .3l ecrr B ocnput1Lie .opo'"." lt::]!"i:.e Qa(Topbr. r oc r o n o l q H e H a Bo B c e ' ( n rd rra x )vc.r6qc aeqre. o6hIqH oM) B aB y cso cl l rrn qf er r r r u nx cb Ma ri a K B rre p H o -6 e !' ro M plaf i re .i * " . qro r "rlrreparype no cIIeuuaJbHocrIl rexcltKorpaQuqecxue HapyulerlnH lx or H ocq fcr K c ept u c T p y Il T y p H o -o y rIXq n o H a " !L H L0axropoB .. ap) |I ! | ||I | ' "i r t ! r r liii' iir r lr "r 'l .3."l. np"""p.rrrB rrLXqel r.f i ":ii. i1. J anT.l br'r ei r rii r 16"suvr pea<r sH" i x'<r lJrI p " rr: f) dr cr i r.nn"" nu"nutnpv'n"" il..(.i " . r aB e o rrl e q a ro rc fi c y 6 l e K rl l Bl l b l e H o6l .nol J IBn p o B Knn a H H o i r ]l e tre . r.| efefrl npl H c y66e ri ra l i r ar .. oTnocrrcr Ir xareropua o61rax] ..tx r' o6pei e u rft n r ..ili'". llcxolHoti ToqKoii sB!'Itercq ror tpaK. n ror ilaxr. H oB bI^{ r r '*r l r r lr r r r r r ' t crpyri ry pbl HeKor r ) pr 'r x lt r t t 't r '1t "t t t " 'n --toi n" ccnoi l . cneqsQuqH oM A Jfl rre3prrrxj(.pnEu" R rRonhrur. lccXuc *1 ii..i:1"?J"'. )h e e . qro B 3Toii nureparype 6o'1bue.l"d.'iTJ. * " pr" i " . noeBr eh e r chuiul I \ 'Lir i r r ir i Hanp rei r n. c o a H o i i cTopoH bl ..ilbHblc npoqeccbl cy66eKTa.:i'" .o."" . i r lt \ r r)aO qech l \ ..JJ".l:.{e[ cI qccJiI I enAI t cr paolI .p e .rl b nocr! l ! nH .. n o c B r uleHt oii H a p y rx e H u tM p e q n .".op"il aHa.ffii.u.i d:. X.O aHo Bp e Mc H H c e rl l M p a 3 " !n q a lorct 06r{l ]c aranbr o (T.rxor ' .Mn $ aEro p b r. I uq e c rB o re p v ItH o B a rt 0 6 0 3l aqcl l rs rekctrK o- :: mll3fJ :lr.i .qHcrpaoun..'.ltercr K sarpvlxeuHqv..r 3aRIrcrll' trntuno"o:riunecresuqecKux np''rlev rx .. ne/iarorgqecK x Il Aaxe coIIHaJbIIo-3KoHOrlrrlecKIlx .tt ' .::ii "$'::i"":lJ".ro..Hoc'fr' 'rerioropLlx eo.:i'{"'T:J It3 lltx' q-fo coKpauleHue rtrv'riquii -tlll.eKrnBrrocrlr. { r r e r uH i ( i v o u h o u J l o In ? Q .nri oecn. r L.i"aa'.rr!i]t jlucieKcfin fi .. i.ii...oxo. a n p e x A e B cero yMrcucrl lror o pa3!fiTlifl.' llr r l || r I 'I ' LI |'||'I | 'lr ' " enD oqH ocrl r ri c.."#il a 'rrcrrret' n cbiuoB qac.rstotc'tHa QoFe o6qnx Hap vopr!ororlueixoil' crpvrilvPHoii u Qvlrt'11:.l bl ocrx B nr_ .".1iili. qro rxeclfiJrerntii pe66HoK c ncfixfl qecKoii n Ou3nqeclioii Toqer.. .: : cxcrrirQrrrreciian ra xoroprix cqrrarorct c'rrc'rLvnrqrc .il. M b [r].1'...:.ucIIoJb iona i o o rpov lr oe x o.".l . r reer e.'.q fl o nL||K f i I ai] r IIcrxuqecKyrc ctcrevy tleroBel{a n oco6enHo B cy6cucleMy rltqHoaru co3aaHIIbIM cioxHocrblo npo6ncMbl.. c oopul.' " H aA H c.

.. L r i.j r. lnur lt 'r r llr r r ( ) Lr 'r r L l) t i! r r lr r iLr r Lr L '! . noclrejlHee HanpaB!.i l .t (.l. ]r or p € On q ec K oio noRe.fc.\.]rL er o ca rrro e.. . ! | | l .''. e i i n p u: laar c r oc o6o c 3 H a tl e n u erI3 -3 a o c T p o i i H eo6xonrr\{ ocrl lpc l yf lep a q u u nr lq c I I apy[re H x t]trrl p e q u r l l x c o U ra.i .l rc r ex c f ill n Ifi c rp a Q u rr. ' . .rBennoc o.iraeT 3a'fpy{Herrfiblv cIItlfcTtr]ecKoe BX.{bHocTu lecvorpq H:l Bce rr3MeHerr{9 B cTpyKrype nc{xlrvecrioii crFepbI.i. q ro rre fl o c p c a c T B e H H o re r rra npl rof)| f L. noc.U B o 6 . npuaatolrlrx BceMy npoqeccy xapirh.!eilrc. ..tbHLrii. ii ( r r '.rrcacHrlr 3roii npo6.1eM6r 6i. 1 .. .*:".' . Tot rtro Hapylxennq perlu \{oi_\7r crerr) rif r q n ro r. a c trpyrori cTopoHl.. Oo p v b r.fc r. ( ( r l .-. Rbr paxar cu\ nect | | yBFo\ I 'o'r r ' r np+' ' l l r..Ihto C 6o". I n S. uer r 'A ...t.{rro rororrear{qc c lire ." .fHolxenre Mcx!y ycTnoii ]t nncbMcntlo]i peqblo.r1o. r ot i | !l a B e _ 3 a e c b n o l q e p I{ n BaeTc9.re !..rcHre3arparrrBacr npo6licuv.1..lerojlt ! r npneMLr lroppefiqnr ancrrcricfifi d II'ICrpaQrq Ae!'rrrcr rra ]lBe 6oJLtu}te riareroptu: Merotbr n llpfieML. l. ! ' ' .r.:l yurenu ..\r." . cne4rion. nurx.tro H a p yU l enn. '" \ r oae..tbH ocTn: l c ci I lrI Qn I{y n !py r r eir ir ji..fep iic . . L. n orul l ti ropLIe BcTpeqaroTcr B o6lrqlroii cncrerre.'reirHLIM ra a no3ToMy co3/.r L l r 'L tl r L r r r L ' I" LrL \i !r\ o rl I r I i I N r| | ' I f n I )i ' L l ' r' i LL ! r TJ{BH a {.r!r. r r ' u olr B! 'if 'Jhbf r r "u6\ o r vu' r 'ion\ ir lr onJ "'t r "r r 'l ... l l l e cra q r .tbnolo II paccMaTp BarL lrx xar( 3Kcnpeccllrt ri npoeriqltIl colcpxaHnfl acn T..' ." i . B . c -crctr IHc r ehc ' f lt r i. /'(c."ir.j n. r r e H rs n ri ri c h M a n p k n c rx x.a.'re:loBare".' . r. n nMrrpeccuBrrar.ra Bl )tc .' rto fc . qro 9Tor npo{ecc nocreneHrrHli..ero nepexnB aIJII' B "iINqsOTI NJ]AHE T T."'. eneqar. r r r t cr r r 'r ! | r ' | ' . Bo 3 p a c T !' ro ro n a Ta.]bH o-npo0cccfi o.rocrHocrH..!H 3 u poB ar r rBr f lr .ft' rc.i rrrr r r ue 0( ) pM x p o B a H n ere n c u Ko rp a o l l q e cK nx H aB bri (oB Ha npo a H a.(rrr r ...il Lnt r nllr ioclr r r ) Bo. cTopoHa t Ho pertcn llf91:::. 3pr .1.c oIH oi r cTor l)oH6r.. llre tsr. qrerrn. t .r. f -r3 n l e i .reK cfi . . Cn o co 6br nepeHoc a H a p y rx e H u fiy c rl o { p e q r B rtreH re n nl l cr.cocraBHbre qacrr.. e cHcre\ r r t bf r ii. . '. rr rrr L rrr. nenocpcrlc... Io n o n s . .vo r f ix B.r(roD ()r-)l l Lof ana . Haxontueiict B xprlr'rrrecxoM cocrorHxr. " . ' r r s a noc B rtJ l c H are p a n I' II rre p y l IIc IIIri i!rerrnq nrcL\I a.rrrH Ntx l { rl H e c l e 3 l rre c Kux l o6pa30B ..' ' .rx 4ro1. ftaKoHeq.. . ' Kvr br vpbl r t r pacor i'r pcI I n sccx r r oBr 'r .xpeccrBna9 q_retrnr nficbMa.Horo ufiTerprpoBaHfir.l .rI 3aHn 6 rx ctr t y x ot s lt x . r Li r r ()tl yr ror r n or r ol Apyr r lpyr a' co3'r lr uiLt Lr 1) L r I i r L r r ' ' .. rra.. Hepa3pbr BH o e o c n p o n 3 Bc Ie H te B n f i cb\l c.. fl 3.le Ilc r\.. Ir lIllCbI{a flaAO Caa3htBaTb IIenOCpeICTBeHHO ..to.o rra e . r . 1( .(. t H c tp a 0 rfi n p x y !tc rBe H o i otcti . fl p u q x npuM eE er r rJ H a A o u v e r! B Bl tAy c e p n rc QaxTopoB : A 1r4) rr QepeilqllpoBaHHue c!MiITovaTorrorxrc It AuarH03. lr .lac.A..!a crn r r r eHf if i ll nH c 6 M a . Ka i e q I tcl B o B .rlUqHoC.r) R I I . Ko-ro p yro \enbuie B c er o rr3 y q a e l !... 1 .q B c n e u j tQ q c . r r .illoqenfic cjroBa B qTeUItc . nplrpojly 3THor'rorrrIl. i re p a T y p a D o c n eqna.3a 3r0t..rcLr r r.oT t{r3 u cH Hor o onl..o rnouleHut o6q e ro n o B e l e n Il ' I x c o c ra BH E ]M qacTrM. B HeN{ ner 3. t a He B c .itc \{errroB olHoBpeMerrrrocrn. TDerbe rraflpaB.1 c loBa v fc 0. i .t r ! lc bv d n p o rB rrn )t. B c B e T e3 rfi x x a p a xr€pxcrrr\ r]i r )\rrL f f ir q .rcckn)i 3r6oreB r I' nHclvav ae6rr"'Ia npe/tcraBrterca npoqeccov.. y poBcH! n c ux nqec K or o p a 3 BrT n r. t c H l l fi . lT a n u u a n o T c l l o c o 6 a o fra n rr3 atl u! ct0 tJ(ri r tL I rrqecri o u c T py K r y pH. C . 4.r obrllero xapa(Tepa rr rrerollEr u llp]ieMr. pr3 r :.vj\ t.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful