Educaţie si cultură in U.E.

Educaţia in U.E. Stefan Wolff, profesor de ştiinţe politice la Universitatea din Bath a fãcut referiri la începutul formãrii unei adevãrate identitãţi europene. Wolff a preconizat cã în anii urmãtori Europa va fi condusã de lideri cu „mai puţine probleme interne, mai puţinã blamare a Bruxelles-ului şi mai multã unitate în gândirea politicã a Uniunii Europene”. În mod semnificativ Wolff a numit aceastã generaţie de noi lideri generaţia ERASMUS, dupã numele programului european ERASMUS dedicat schimbului academic. În cei 20 de ani de existenţã a programului ERASMUS, peste 1.2 milioane de studenţi au avut ocazia de a cãlãtori şi studia în alte ţãri participante în cadrul programului. Ca rezultat, aceşti studenţi au un avantaj pe piaţa forţei de muncã, datoritã studierii altor limbi şi culturi europene, o componentã internaţionalã fundamentalã a educaţiei bazate pe cunoaştere, pe care Uniunea Europeanã intenţioneazã sã o dezvolte în viitor. Un pas important în domeniul educaţiei a fost efectuat în 1998 când miniştrii educaţiei din Franţa, Germania, Marea Britanie şi Italia au semnat Declaraţia Sorbona pentru armonizarea educaţiei universitare. Scopul Declaraţiei Sorbona a fost extins un an mai târziu la Universitatea din Bologna, cea mai veche universitate din Europa, prin semnarea Declaraţiei Bologna. Cele 29 de state europene semnatare a declaraţiei au început implementarea Procesului Bologna pentru crearea Zonei Europene a Studiilor Universitare European Higher Education Area (EHEA). Procesul Bologna a fost completat în anii ulteriori prin întâlnirile periodice ale miniştrilor educaţiei şi prin intemediul modificãrilor aduse de Comisia Europeanã: -Declaraţia de la Praga din mai 2001 – a adãugat trei elemente noi Procesului Bologna, incluzând conceptul de educaţie continuã (Lifelong Learning), implicarea studenţilor şi transformarea Zonei Europene a Studiilor Universitare într-o zonã atractivã şi în acelaşi timp competitivã cu alte zone de educaţie similare din lume. -Summit-ul de la Berlin din septembrie 2000 – cele 40 de ţãri reprezentate au reiterat faptul cã educaţia universitarã este o datorie publicã cu o puternicã dimensiune socialã; au stabilit anul 2005 ca termen limitã pentru un sistem standard pentru acordarea diplomelor de licenţã şi masterat, precum şi recunoaşterea internaţionalã a diplomelor şi studiilor efectuate; au cãutat sã stabileascã o legãturã puternicã între Zona Europeanã a Studiilor Universitare şi sectorul de cercetare; au stabilit planuri de acordare a burselor naţionale destinate studiilor şi de asemenea de creare a posibilitãţii de acordare a burselor mobile; au reiteterat necesitatea implicãrii studenţilor în cadrul organizaţiilor studenţeşti. -Summit-ul de la Bergen din 19-20 mai 2005 – a stabilit obiective pentru summit-ul de la Londra din 2007, incluzând implementarea standardelor şi liniilor generale

Sistemele de învãţãmânt existente trebuie sã fie îmbunãtãţite la toate nivelele: pregãtirea profesorilor.E. toate acestea având o valoare europeanã: . La nivelul Uniunii Europene. miniştrii de educaţie au convenit asupra a treisprezece obiective care acoperã diferite nivele şi tipuri de educaţie şi pregãtire (formalã şi informalã) destinate realizãrii unui proces de educaţie continuã. Miniştrii educaţiei au stabilit trei obiective majore ce urmeazã a fi atinse pânã în 2010 spre beneficiul cetãţenilor Uniunii în cadrul programului Educaţie şi Pregãtire 2010: • • • Îmbunãtãţirea calitãţii şi eficienţei sistemelor europene de educaţie şi pregãtire. integrarea tehnologiilor de comunicare şi informare. Programul are trei obiective principale. Guvernele europene au realizat cã pentru atingerea acestui obiectiv. În prezent. martie 2000). cu un buget de 400 milioane de euro. dansului. etc.menţionate în raportul ENQA în programele naţionale de educaţie. reguli în ceea ce priveşte acordarea şi recunoaşterea diplomelor acordate pe bazã inter-instituţionalã între ţãri. culturi şi tradiţii ale cetãţeniei europene. programul de acordare a diplomelor universitare europene pe baza completãrii a trei cicluri de educaţie: studii de licenţã. prioritatea de bazã a Uniunii Europene este sã devinã cea mai competitivã şi dinamicã economie din lume. Cultura a devenit o competenţã comunitarã în cadrul Tratatului de la Maastricht din 1992. a filmului. asistenţã continuã. este destinat dezvoltãrii cooperãrii culturale transnaţionale între operatorii provenind din noile State Membre ale Uniunii Europene ce participã la acest program. Cultura in U. În 2002 au stabilit ca obiectiv ca pânã în 2010 Europa sã fie recunoscutã pe plan internaţional ca lider în domeniul educaţiei şi pregãtirii academice oferite. În prezent existã un numãr mare de iniţiative şi programe ale Uniunii Europene prin intermediul cãrora este promovatã cultura. crearea oportunitãţilor pentru metode flexibile în cadrul educaţiei universitare. tradiţiilor. bazatã pe cunoaştere şi capabilã sã promoveze o dezvoltare economicã durabilã prin crearea mai multor locuri de muncã şi asigurarea unei coeziuni sociale mai puternice (Consiliul European de la Lisabona. Deschiderea sistemelor de educaţie şi pregãtire pentru întreaga lume. menţionând aici cooperarea din domeniul muzicii. mobilitatea şi educaţia cetãţeneascã. Asigurarea cã acestea sunt accesibile tuturor. noţiunile de bazã. artei şi a altor elemente culturale. masterat şi doctorat. predarea şi învãţarea limbilor strãine. cultura este o modalitate de încurajare a identitãţii paneuropene totodatã pãstrând multe limbi. eficientizarea investiţiilor. modernizarea sistemului de învãţãmânt şi a pregãtirii oferite sunt esenţiale. flexibilitatea sistemelor pentru a permite accesul tuturor la educaţie. Pentru atingerea acestor obiective. incluzând recunoaşterea studiilor efectuate anterior. Programul de culturã (2007-2013).

Programul cuprinde urmãtoarele cinci pãrţi: -Pregãtirea personalului de specialitate -Dezvoltarea proiectelor de producţie şi a companiilor -Distribuţia programelor cinematografice şi a celor de audiovizual -Promovarea proiectelor cinematografice şi a celor audiovizuale. De-a lungul anilor. În prezent Uniunea Europeanã are 23 de limbi oficiale. germana fiind cea mai vorbitã limbã maternã. oraşele selectate astfel au beneficiat de interes internaţional sporit. Programul are un buget de 10 milioane de euro şi va prezenta o serie de dialoguri interculturale ce contribuie la o convieţuire mai bunã în cadrul Uniunii Europene. în special şcoli şi institute. menţioneazã care limbã/limbi vrea sã le aibã declarate ca limbi oficiale ale Uniunii Europene. Fiecare stat membru. precum şi sã protejeze limbile minoritãţilor. precum şi promovarea operelor europene de audiovizual. programul Dialogului va încerca sã implice cât mai multe persoane provenind din medii sociale cât mai diferite. Promovarea dialogului intercultural bazat pe egalitatea culturalã. Cu o varietate de locuri. documentare. Politica oficialã a multilingvismului cautã sã promoveze cunoaşterea lãrgitã şi utilizarea tuturor limbilor oficiale ale Uniunii Europene. animaţie şi noi tehnici media). Media-Este un program al Uniunii Europene destinat susţinerii industriei de audiovizual. Programul actual este stabilit sã se deruleze pânã în 2019. Engleza este a doua limbã vorbitã şi devine treptat cea mai utilizatã limbã . Pânã acum doar Statele Membre şi cele candidate au putut propune oraşe pentru a fi capitale ale culturii. Rezultatele acestei campanii pot fi accesate la aceastã paginã. Noul program MEDIA 2007 (2007-2013) este al patrulea program multi-anual din 1991 şi are un buget de 755 milioane euro. Încurajarea circulaţiei operelor de artã şi a produselor culturale dincolo de graniţele naţionale. în momentul în care aderã la Uniune. Programul Capitala Europeanã a Culturii-Selecteazã în fiecare an oraşe europene care sã îşi prezinte bogãţia culturalã pe durata întregului an. Anul European al Dialogului Intercultura (2008)-A fost propus în octombrie 2005 de cãtre Comisie.• • • Susţinerea mobilitãţii transnaţionale a personalului din sectorul cultural. Comisia a lansat o campanie pentru idei pentru tema anului 2008 care s-a terminat în octombrie 2006. incluzând susţinerea acordatã organizãrii festivalelor cinematografice -Acţiuni orizontale/proiecte pilot. dezvoltarea proiectelor de producţie (filme. însã Consiliul poate desemna şi un oraş provenind dintr-un stat non-membru al Uniunii dacã aceastã propunere este unanim acceptatã. Acest program co-finanţeazã iniţiativele de pregãtire a celor care lucreazã în industria audiovizualului. drame.

Existã peste 150 de limbi neoficiale în cadrul Uniunii Europene. Î mbunãtãţirea calitãţii predãrii limbilor strãine la toate nivelele. Comisia Europeanã a adoptat un Plan de Acţiune ce vizeazã promovarea învãţãrii limbilor strãine şi diversitatea lingvisticã. În iulie 2003. Construirea unui mediu favorabil multilingvismului. . unele dintre acestea fiind protejate de cãtre Statele Membre. Un numãr de limbi din Orientul Mijlociu. propunând 45 de acţiuni care sã fie desfãşurate în perioada 2004-2006 în trei domenii cheie: • • • Extinderea beneficiilor învãţãrii limbilor strãine pentru toţii cetãţenii ca o activitate continuã. India şi Balcani sunt de asemenea vorbite. însã acestea nu au primit nici un fel de statut în cadrul Uniunii.în cadrul tranzacţiilor europene.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful