ÎNGRIJIRI GENERALE ACORDATE BOLNAVULUI În condiţiile spitalizării, patul reprezintă pentru fiecare bolnav spaţiul în care-şi petrece majoritatea

timpului şi i se asigură îngrijirea. Patul - 2 m lungime, 80-90 cm lăţime, 60 cm înălţime de la saltea, satisface cerinţele de odihnă ale bolnavului, asigurându-i posibilitatea adoptării unei poziţii comode şi pentru manipularea lui de către personalul de îngrijire. Patul se confecţionează din tuburi uşoare de metal, vopsit în alb. Partea sa principală, utilă, este somiera metalică confecţionată din sârmă inoxidabilă, bine întinsă pe un cadru de fier şi elastică. Tipurile de paturi: - patul simplu cu somieră dintr-o bucată; - patul simplu cu rezemător mobil; - patul cu somieră mobilă (ortopedic) – cadranul somierei este din 2,3 sau 4 bucăţi articulate, dând posibilitatea de aşezare a bolnavului în poziţii foarte variate; - patul universal; - patul închis cu plasă (pentru bolnavi agitaţi, psihici); - patul pentru sugari şi copii (cu gratii mobile); - patul pentru terapie intensivă (cu apărători demontabile). Accesoriile patului: salteaua, una-două perne, pătura cu lenjeria de pat (două cearşafuri – unul simplu şi unul plic), două feţe de pernă, o muşama şi o aleză (traversă). 1. Pregătirea patului şi accesoriilor lui. 2. Schimbarea lenjeriei de pat bolnavului imobilizat. 3. Asigurarea igienei personale, corporale şi vestimentare a bolnavilor. 4. Dezbrăcarea şi îmbrăcarea bolnavului în pat. 5. Efectuarea toaletei pe regiuni la bolnavul imobilizat. 6. Efectuarea toaletei generale prin îmbăiere a bolnavului imobilizat. 7. Observarea poziţiei bolnavului. 8. Schimbarea poziţiei bolnavului. 9. Mobilizarea bolnavului. 10. Captarea dejecţiilor fiziologice şi patologice ale bolnavilor. 11. Efectuarea transportului bolnavului în spital.

1

1. PREGĂTIREA PATULUI ŞI ACCESORIILOR LUI Scop: asigurarea condiţiilor igienice, de confort, pentru odihnă şi îngrijirea bolnavului. Materiale necesare: salteaua, una-două perne, pătura cu lenjeria de pat (două cearşafuri – unul simplu şi unul plic), două feţe de pernă, o muşama şi o aleză (traversă). Etape de execuţie: 1. Pregătirea materialelor: - Alegerea accesoriilor (materialelor) necesare. - Materialele se aşază pe un scaun lângă spătarul patului. - Se îndepărtează noptiera de pat. 2. Întinderea cearşafului peste saltea: - Cearşaful simplu (sau unul din cele două) se pune peste saltea, la mijlocul patului. - Cu o mână se desface o parte a cearşafului spre cap, iar cu cealaltă se întinde spre partea opusă. - Se introduce cearşaful adânc sub saltea la capătul patului. 3. Executarea colţurilor (în formă de plic): - Cu mâna de lângă pat se prinde partea liberă a cearşafului, la o distanţă de colţ egală cu lungimea marginii care atârnă şi se ridică lângă saltea. - Din triunghiul format se introduce sub saltea partea care depăşeşte salteaua. - Se lasă în jos partea ridicată la marginea saltelei şi se introduce sub saltea restul triunghiului împreună cu partea laterală a cearşafului. - Se aşază muşamaua la mijlocul patului şi se acoperă cu aleza. 4. Aşezarea cearşafului de pătură: A. Cu cearşaf simplu - Se aşază al doilea cearşaf peste care se întinde pătura. - Marginea cearşafului dinspre cap se răsfrânge peste pătură. - Atât cearşaful cât şi pătura se introduc sub saltea la capătul de la picioare, după ce s-a efectuat o cută pentru a da lărgimea necesară mişcărilor picioarelor bolnavului. - Colţurile păturii şi cearşafului se execută identic ca la etapa 3. B. Cu cearşaf plic - Se îndoaie pătura în lungime. - Se introduce pătura în cearşaf, prin deschizătura plicului. - Se fixează colţurile păturii de cele ale cearşafului, cu butoniere şi nasturi. - Se face cuta pentru ca picioarele să stea comod. 5. Aşezarea pernelor: - Fiecare pernă se îmbracă cu faţă de pernă. - Se aşază pernele pe pat. - Se reaşază noptiera lângă pat.

2

pătură. . în ordinea întrebuinţării: pătura şi cearşaful ei se împăturesc în trei. Materiale necesare: cearşaf de pat.Se aşază capul bolnavului pe pernă. sac de rufe murdare.Lenjeria se împătureşte şi se aşază pe un scaun. . . pe faţă. pentru odihnă şi îngrijirea bolnavului. Fig. . .Prinzând bolnavul de axila stângă.Se menţine bolnavul bine acoperit în această poziţie. aleză.Asistenta din dreapta prinde bolnavul cu mâna stângă în axila dreaptă a bolnavului.Cu mâna dreaptă. muşama. . el se aduce în decubit dorsal cu foarte mare atenţie. se trage perna pe marginea stângă a patului. . Pregătirea fizică a bolnavului: . sprijinindu-i capul de antebraţ. 3 . 1 – Împăturirea cearşafului în armonică 2. 1).Asistenta din partea dreaptă flectează membrele inferioare ale bolnavului.Sprijinind bolnavul în regiunea omoplaţilor şi sub genunchi. cearşaful de pat va fi rulat în lungime. .Se sprijină capul bolnavului pe antebraţul stâng. cearşaf de pătură. . . aleza împreună cu muşamaua se rulează în lăţime. 4. fără ca lenjeria curată să se atingă de cea murdară.2. . sprijinindu-l în regiunea omoplaţilor şi a genunchilor. SCHIMBAREA LENJERIEI DE PAT BOLNAVULUI IMOBILIZAT Scop: asigurarea condiţiilor igienice. Etape de execuţie: 1. sub forma de armonică (fig. .Se anunţă bolnavul şi i se explică acestuia simplitatea tehnicii (pentru a nu-i crea stări emotive). de confort. Pregătirea psihică a bolnavului: .Se trage perna uşor cu mâna stângă spre marginea patului.Se întoarce bolnavul în decubit lateral drept. într-o singură direcţie. Schimbarea cearşafului de pat: .Se aşază bolnavul în poziţia decubit lateral. .Spălarea mâinilor.Cearşaful împreună cu muşamaua şi aleza pregătite anterior se derulează pe jumătatea liberă a patului.Se depărtează noptiera de pat. 3. Pregătirea materialelor necesare: .Se flectează uşor cu mâna stângă gambele bolnavului spre coapsă. feţe de pernă. .Asistenta din partea stângă rulează cearşaful împreună cu muşamaua şi aleza murdară până la spatele bolnavului. Tehnica este efectuată de două-trei cadre medii. sora din partea stângă îl ridică uşor şi introduce mâna dreaptă sub spatele bolnavului. aşezate de o parte şi de alta a patului.

2). . peste pătură. . acesta se readuce în decubit dorsal cu foarte mare atenţie. .Se aşază peste bolnav cearşaful curat. Reorganizarea locului de muncă: .Faţa de pernă murdară se înlocuieşte cu una curată. 5.Asistenta din partea dreaptă rulează lenjeria murdară. . cu mişcări lente. hotărâtă în direcţia picioarelor bolnavului.Menţinerea colţurilor de sus ale cearşafului va fi efectuată de a treia persoană.. prind cu o mână colţurile inferioare ale cearşafului curat.Se întinde bine cearşaful răsfrângând marginea dinspre cap. muşamaua şi aleza şi pe cealaltă jumătate a patului.Spălarea mâinilor. .Sprijinind bolnavul (asistenta din partea stângă) în regiunea omoplaţilor şi sub genunchi.Se aşază noptiera la locul ei. . dincolo de cele două suluri de lenjerie (fig.Se introduce cearşaful murdar în sacul special. Fig.Lenjeria murdară se introduce în sacul special prin mişcări lente.Se întind bine cearşaful. pentru a se evita împrăştierea în aer a impurităţilor. . . . în formă de armonică.Sprijinind bolnavul de spate şi regiunea poplitee. . . iar cu cealaltă colţurile superioare ale cearşafului murdar şi printr-o mişcare mişcare atentă.Se îndepărtează pătura cu mişcări lente. pentru a nu produce iritaţii pielii bolnavului. prafului etc.Se aşază scaunul la locul lui.Cele două cadre medii.Spălarea mâinilor. se execută dimineaţa înainte de curăţenia salonului. Schimbarea feţei de pernă: . Schimbarea cearşafului de pătură: .Se aşază pătura peste cearşaf.Se menţine bolnavul bine acoperit în această poziţie (asistenta din partea stângă). 4 • . el se aduce (cu foarte mare atenţie) în decubit lateral stâng.Sacul cu lenjerie murdară se scoate din salon. pulsului şi toaleta bolnavului sau ori de câte ori este necesară schimbarea lenjeriei murdărite. . . 7. în lungime . Muşamaua. 6. îndepărtează cearşaful murdar şi acoperă bolnavul cu cel curat.Se execută colţurile. stând la marginile patului. . . Observaţii: • Schimbarea lenjeriei. împăturit în trei.Se aeriseşte salonul. . cu bolnavul în pat. aleza şi cearşaful se vor întinde bine. 2 – Rularea lenjeriei pentru schimbare.Se plicaturează pătura deasupra degetelor de la picioarele bolnavului. iar bolnavul rămâne acoperit numai cu cearşaful murdar. după măsurarea temperaturii. .

pieptenele. alcoolul pentru frecţie. schimbarea lenjeriei se face în lăţimea patului (fig. lenjerie curată încălzită. iar în timpul spitalizării bolnavul va face baie sau duş cel puţin de două ori pe săptămână. . . Pregătirea căzii de baie: . Materiale necesare: termometru de baie şi de cameră.Este invitat să urineze. Fig. cască pentru protejarea părului (la femei).Pentru bolnavii care prezintă o stare de fatigabilitate se aşază transversal pe marginea băii o scândură. Baia generală. Etape de execuţie: 1. 5 . Pregătirea materialelor: . cearşaf de baie. pe o tavă.• La bolnavii mobilizabili în poziţie sezândă. trusa pentru unghii cu ustensile dezinfectate. va fi efectuată în mod obligatoriu şi înaintea intervenţiilor chirurgicale ca şi înaintea externării bolnavului.Închiderea geamurilor şi a uşii. peria de dinţi. Baia generală. . . duşul La internarea în spital. trusă pentru unghii. pasta de dinţi. lenjeria curată.Este ajutat să se dezbrace. pentru categoria de bolnavi mobilizaţi. 3 – Schimbarea cearşafului de pat. Cu această ocazie i se va schimba şi lenjeria. pe lăţime 3. paharul. 3. săpun. 4.Măsurarea temperaturii încăperii (în jur de 20°C). mănuşi de baie. cada fiind spălată şi dezinfectată în prealabil. bolnavului neimobilizat i se dă posibilitatea să facă o baie sau un duş.Se măsoară temperatura apei care va fi între 37-38°C. pe care bolnavul va sta în poziţie şezândă.Se aşază săpunul în savonieră. 3). 2. pentru stimularea funcţiilor pielii şi pentru asigurarea unei stări de confort fizic şi psihic. mănuşile de baie pe un suport la marginea băii sau pe un suport lângă duş.Se introduce în cadă apă fierbinte peste apă rece. alcool. Scop: menţinerea tegumentelor într-o stare de perfectă curăţenie în vederea prevenirii unor complicaţii cutanate. ASIGURAREA IGIENEI PERSONALE. pentru a evita producerea de vapori.Se aşază pe un scaun cearşaful de baie. Pregătirea încăperii: . Pregătirea bolnavului: . după aceeaşi tehnică. . Cada se umple pe jumătate. CORPORALE ŞI VESTIMENTARE A BOLNAVILOR A. dar rularea cearşafului se face transversal.

Se strâng materialele folosite. . B. prosop. se aeriseşte camera. Este transportat la salon. . 3.Bolnavul se dezbracă. regiunii axilare.Se piaptănă şi se perie părul. 5. supraveghindu-i reacţia.Se efectuează toaleta perineală. . Pregătirea încăperii (spălătorului).Este ajutat să iasă din baie.În apropierea duşului mobil se pregăteşte materialul pentru mica toaletă: săpun. .Bolnavul se spală singur sau este spălat de către asistenta cu prima mănuşă de baie. 6 . . . să se pieptene. pieptenele. . halat şi papuci.Bolnavul este introdus cu precauţie în cada de baie. Efectuarea toaletei: . pasta de dinţi.Spălarea pe faţă cu săpun sau fără.Este ajutat să se îmbrace cu lenjeria curată. pe faţă. lenjeria murdară se pregăteşte pentru transport la spălătorie. insistându-se în regiunea axilară. Etape de execuţie: 1.Se protejează părul cu casca de baie.Clătirea tegumentelor cu ajutorul duşului. urechilor.Se face frecţie cu alcool pentru închiderea porilor şi stimularea circulaţiei. partea anterioară a toracelui. 4. peria pentru păr. paharul. Pregătirea bolnavului: .Se face toaleta bucală. mănuşi. Efectuarea băii: . toaleta cavităţii bucale şi îngrijirea părului). . este învelit în cearşaful de baie şi este şters. Reorganizarea locului de muncă: . cană cu apă caldă (3637°C).Se spală cada de baie. pe trunchi şi membre cu a doua mănuşă. membrelor superioare. Se impune aceeaşi conduită ca şi la baia generală. după toaletă se schimbă lenjeria bolnavului. . Pregătirea materialului: . iar a treia mănuşă este întrebuinţată pentru regiunea perineală.. Se clăteşte şi se şterge.La chiuvetă se pregătesc: săpunul. 6. gât. dupa preferinţa bolnavului.Este ajutat să-şi facă toaleta cavităţii bucale. . membrele superioare cu mănuşa udă şi săpunită. Toaleta zilnică Asistenta are misiunea delicată de a controla (în mod discret) şi de a îndruma ca bolnavul neimobilizat să-şi facă zilnic toaleta de dimineaţă şi de seară (spălarea feţei. .Se protejează părul. o mănuşă pentru faţă. să-şi taie unghiile. În lipsa duşului se pregătesc un lighean spălat şi dezinfectat. prosopul. Se spală gâtul. . 2. Atunci când este cazul. membre superioare. gâtului. periuţa de dinţi.

Se readuce bolnavul în poziţia orizontală (decubit dorsal). întâi braţul bolnav. . . Scopul: păstrarea igienei personale a bolnavului.Acoperirea bolnavului cu cearşaf. . comunicându-i necesitatea efectuării tehnicii. la aceştia. DEZBRĂCAREA ŞI ÎMBRĂCAREA BOLNAVULUI ÎN PAT Lenjeria de corp a bolnavului (cămaşă de noapte sau pijama) trebuie schimbată periodic şi ori de câte ori se murdăreşte. . .Cel de-al doilea cadru medical scoate cămaşa cu o mişcare de la spate spre cap. sac de lenjerie murdară. talc.Lenjeria murdară se introduce. . Etape de execuţie: 1. 2. .Fricţionarea cu alcool a regiunilor predispuse la uscare şi pudrarea cu talc. . introducând mâna sub cămaşă.Una din cadrele medicale ridică uşor bolnavul. asistenta medicală este cea care trebuie să schimbe lenjeria de corp. 3.Spălarea mâinilor.Alegerea materialelor necesare. paralizaţi etc.Se trage uşor cămaşa în sus până la torace.Se anunţă bolnavul.Se întoarce apoi bolnavul în decubit lateral stâng şi se repetă aceeaşi operaţie.Spălarea mâinilor. alcool. Materiale necesare: cămaşă de noapte curată (sau pijama). . . în decubit dorsal..Se aeriseşte salonul.Se întoarce bolnavul în decubit lateral drept sprijinindu-l în regiunea omoplaţilor şi a genunchilor. . . prin mişcări lente. un cearşaf. . apoi cel sănătos.A doua asistenta trece cămaşa peste capul bolnavului şi o trage apoi peste spatele acestuia.Se acoperă bolnavul. sprijinindu-l în regiunea omoplaţilor. .4. .Se dezbracă întâi braţul sănătos şi apoi braţul bolnav. potrivite pentru bolnav. . Pregătirea materialelor necesare: . în sacul special.Una din cadrele medicale ridică uşor bolnavul.Se reface patul bolnavului. Pregătirea psihică a bolnavului: . cu excepţia celor imobilizaţi la pat. . . Bolnavii îşi schimbă singuri lenjeria de corp. cu mare atenţie.Se trage uşor cămaşa sub şezut.Plierea păturii care acoperă bolnavul sub formă de armonică. 7 . .Readucerea bolnavului în poziţie orizontală (decubit dorsal). Reorganizarea locului de muncă: . . .Transportarea materialelor şi aşezarea lor pe un scaun lângă patul bolnavului. adinamici.Se readuce bolnavul. Tehnica este executată de două asistente medicale. .Se scoate din salon sacul cu lenjerie murdară. Efectuarea tehnicii propriu-zise: .Spălarea mâinilor. . sprijinindu-l în regiunea omoplaţilor. 4. .Se acoperă bine bolnavul.Se îmbracă cu cămaşa curată şi încălzită.

material pentru igiena bucală (periuţă de dinţi. alcool mentolat sau camforat.Se dezbracă bolnavul şi se acoperă cu cearşaful de pătură. Pregătirea psihică a bolnavului: . favorizează mobilizarea anticorpilor formaţi de celulele reticuloendoteliate din ţesutul celular subcutanat. descoperindu-se progresiv numai partea care se spală.Cealaltă pernă se acoperă cu muşama pentru a o proteja de umezeală. . material impermeabil pentru protejat patul (muşama). un pahar cu apă pentru eventualele proteze dentare). un pahar cu soluţie antiseptică pentru gargară.Pătura se pliază sub formă de armonică şi se aşază pe scaun. materiale pentru îngrijirea unghiilor (foarfece. un paravan sau două stative şi două cearşafuri pentru a-l executa. Etape de execuţie: 1. . . . lighean. căldare pentru apă murdară. trei mănuşi de baie confecţionate din prosop sau finet de culori diferite (câte una pentru faţă. săpun neutru.Se îndepărtează una din perne. un pahar cu apă pentru spălat pe dinţi. lenjerie de corp curată. microbi şi alte substanţe străine care aderă la piele. aleze.5. o pereche de mănuşi cauciuc.Închiderea ferestrelor.Se aşază în jurul gâtului bolnavului un prosop.În timpul efectuării toaletei este interzis să se deschidă uşa. . sac de lenjerie murdară. .Se aleg şi se pregătesc materialele necesare. .Se controlează temperatura apei cu ajutorul termometrului de baie. . descuamat şi impregnat cu secreţiile glandelor sebacee şi sudoripare.Se aşază două scaune lângă patul bolnavului.Se explică simplitatea tehnicii (pentru a nu-i crea stări emotive şi a-i obţine acordul).Se verifică să nu fie curenţi de aer rece.Se pregăteşte o buiotă cu apă caldă (termofor).Se aşază capul bolnavului pe perna acoperită. . 4. două bazinete. creează o stare plăcută de confort. . trup şi membre. Scop: îndepărtarea de pe suprafaţa pielii a stratului cornos. care are un efect sedativ asupra organismului. EFECTUAREA TOALETEI PE REGIUNI LA BOLNAVUL IMOBILIZAT Curăţarea tegumentelor întregului corp se efectuează pe regiuni. Pregătirea condiţiilor de mediu: . Efectuarea toaletei feţei: .Se aşază paravanul în jurul patului. 2. cană cu apă caldă. . iar peste muşama se aşază o aleză. un cearşaf. Pregătirea materialelor necesare: . termometru de baie. pilă). 3. la patul bolnavului.Se îndepărtează noptiera de pat. tavă medicală pe care se aşază materialele necesare. . trei prosoape de culori diferite. . pastă de dinţi. cutie (pudrieră) cu pudră de talc. cană cu apă rece. . Efecte: activarea circulaţiei cutanate. organe genitale).Spălarea mâinilor. susţinând capul bolnavului. Materiale necesare: două scaune. . lenjerie de pat curată. . .Se anunţă bolnavul.Se umple ligheanul 2/3 cu apă caldă (37°C).Se încălzeşte lenjeria curată.Verificarea temperaturii din salon (în jur de 20°C). 8 . tăviţă renală.

. .Se scoate mănuşa utilizată şi se pune în tăviţa renală.Se limpezeşte şi se şterge imediat. Efectuarea toaletei spatelui: . .Se spală apoi ombilicul cu apă şi săpun.Se umple ligheanul cu 2/3 apă caldă (37°C). 6. toracele. abdomenul şi mai ales braţele şi axilele. . deasupra învelitorii. . 9 .Se verifică temperatura apei.. .Se săpuneşte o ureche insistând în şanţurile pavilionului şi în regiunea retroauriculară (cu aceeaşi mănuşă). .Se limpezesc bine şi se şterg prin tamponare.Se unge regiunea ombilicală cu vaselină.Se limpezeşte şi se şterge imediat cu prosopul curat.Se spală regiunea periorală şi perinazală prin mişcări circulare.Se readuce bolnavul în decubit dorsal. Efectuarea toaletei abdomenului: .Se aşază muşamaua împreună cu aleza sub abdomenul bolnavului.Se aşază sub bolnav muşamaua acoperită de aleză.Se întoarce uşor capul bolnavului şi se procedează la fel cu cealaltă ureche. . . Efectuarea toaletei membrelor superioare: .Se acoperă gâtul bolnavului cu cearşaful.Se introduc dopuri de vată (la cererea bolnavului). . .Se săpuneşte abdomenul.Se acoperă braţul bolnavului.Se limpezeşte bine şi se şterge prin tamponare. . 7. .Se clătesc cu apă curată şi se şterg cu primul prosop curat.Se săpunesc spatele şi regiunea lombo-sacrală. . . . .Se îndepărtează muşamaua împreună cu aleza.Se întoarce bolnavul şi se susţine în decubit lateral. Efectuarea toaletei urechilor: . . 5. îndepărtând murdăria. Efectuarea toaletei toracelui: . .Se acoperă toracele bolnavului. se insistă asupra regiunii ombilicale. . .Se aruncă apa din lighean.Se pudrează cu talc gâtul.Se săpuneşte circular. .Se descoperă gâtul bolnavului şi se spală cu apă şi săpun. .La femei se săpuneşte şi se insistă la pliurile submamare.Se fricţionează braţele şi toracele cu alcool.Se descoperă unul din membrele superioare şi se aşază muşamaua şi aleza sub întreg braţul.Se clăteşte bine şi se şterge cu prosopul.Se descoperă partea anterioară a toracelui.Se îmbracă prima mănuşă de baie şi se umezeşte. . .Se pudrează cu talc. . 10. .Se întoarce bolnavul în decubit lateral de partea corespunzătoare braţului spălat şi se procedează la fel cu celălalt braţ. Efectuarea toaletei gâtului: . .Se spală fruntea de la mijloc spre tâmple.Se taie unghiile cu grijă. .Se clăteşte bine şi se şterge imediat pentru ca bolnavul să nu fie predispus la răceală. . .Se şterge imediat prin tamponare. . 9. 8. . . insistând la axilă. .Se spală ochii de la comisura externă spre cea internă.Cu ajutorul unui tampon de vată montat pe porttampon şi înmuiat în alcool. începând de la umăr spre capătul distal.

. pentru a nu se produce leziuni. care nu irită pielea şi mucoasele. Efectuarea toaletei membrelor inferioare: . lighean.Se ridică uşor capul bolnavului.Se îndepărtează cu atenţie resturile de săpun. . Efectuarea toaletei organelor genitale externe. 10 .Se susţine capul bolnavului şi se îndoaie salteaua sub restul saltelei. (fig. prosop. .Se limpezeşte şi se şterge imediat cu cel de-al doilea prosop curat.Se umple ligheanul cu 2/3 apă caldă (37°C). 4 – Spălarea picioarelor 12. . . .Organele genitale şi regiunea din jur se şterg cu cel de-al treilea prosop curat. Materiale necesare: bazinet.Se săpuneşte gamba insistând în regiunea poplitee şi în spaţiile interdigitale. . şampon.Se protejează salteaua cu o aleză.Se fricţionează membrele inferioare cu alcool şi se pudrează plicile cu talc. cană cu apă caldă.Se îmbracă peste mănuşa de cauciuc cea de a treia mănuşă de baie.Se aşază ligheanul cu 2/3 apă caldă (37°C) pe muşama. . 4) . tampoane vată.Se prezintă bolnavului bazinetul pentru a urina.Se îmbracă bolnavul cu cămaşa de noapte (pijama). cu săpun neutru.Se îmbracă mănuşa de cauciuc.Se mută muşamaua mai jos şi se aşază ligheanul pe muşama.. . . .Se efectuează spălarea dinspre partea anterioară înspre anus. . . . .Se pudrează cu pudră de talc (pentru prevenirea apariţiei de intertrigo). .Se flectează gambele bolnavului pe coapse. . . . şi se pilesc. Materiale necesare: pieptene.Se limpezeşte cu ajutorul unui jet de apă caldă curată turnat dintr-o cană. . . muşama. insistând în regiunea inghinală. aparat de uscat părul (foehn). . apă caldă.Se aşază bolnavul în poziţie ginecologică. aleză. mănuşă de baie.Se aşază o muşama pe somieră şi deasupra saltelei îndoite. Fig.Se mută muşamaua împreună cu aleza în regiunea coapselor.Se săpunesc coapsele. .Se scoate bazinetul de sub bolnav. Efectuarea toaletei părului.Se aşază sub regiunea sacrală a bolnavului bazinetul curat. .Se îndepărtează bazinetul. .Se izolează salteaua cu muşamaua şi traversa. 13. 11. .Se aruncă apa murdară în căldare. care pot produce prurit sau inflamaţii. prosop (special).Se îndepărtează perna şi se aşază pe un scaun.Se limpezesc şi se şterg.Se îmbracă cea de-a doua mănusă de baie. mănuşă de cauciuc. pensă porttampon. .Se procedează la fel cu piciorul celălalt. .Se introduce piciorul în lighean. .Se taie unghiile nu prea scurt. . .

. 15.În funcţie de starea bolnavului.Se amplasează deschizătorul de gură printre arcadele dentare.Se spală obiectele de pieptănat şi se introduc în soluţie dezinfectantă. steril.Cu degetul înfăşurat în tifon şi îmbibat în glicerină boraxată sau zeamă de lămâie se îndepărtează depozitul gros depus pe mucoase până în faringe.Buzele crăpate şi uscate se ung cu glicerină boraxată. acesta este adus în poziţie semişezândă sau în decubit lateral.Se înmoaie un tampon cu glicerină boraxată. introducând-o în lighean.Se repetă manopera de două-trei ori.Se îndepărtează muşamaua. . Materialele necesare: tampoane pe port-tampoane sterile. .Se fricţionează părul cu ambele mâini şi se masează uşor pielea capului pentru activarea circulaţiei sangvine. . tăviţă renală. . comprese de tifon.Se piaptănă părul. . glicerină boraxată 20%. 14. spatulă linguală. . . . . . se acoperă părul cu un prosop încălzit. .Bolnavul este în decubit dorsal.Se limpezeşte părul. . A. mănuşă sterilă de cauciuc. 11 . La bolnavii inconştienţi sau comatoşi. Reorganizarea locului de muncă: .Se acoperă părul bolnavului cu un tulpan sau bonetă. . astfel încât să formeze un jgheab. tăviţă renală. aleză.Spălarea mâinilor. Fig. Efectuarea toaletei cavităţii bucale. . . .Se servesc bolnavului paharul cu apă şi periuţa cu pastă.Se şterg limba. atârnând deasupra ligheanului. .Lenjeria murdară de pat se pune în sacul special.Sub ceafa bolnavului se aşază capătul mai îngust al muşamalei rulate. . . . . bolta palatină şi suprafaţa internă şi externă a arcadelor dentare cu mişcări dinăuntru în afară. .Se serveşte al doilea pahar cu apă pentru gargară.Se pune pastă de dinţi pe periuţă..Peste aleză se aşază o muşama rulată de ambele laturi. Materialele necesare: pahar cu apă. prosop. Observaţie! La bolnavii inconştienţi.Se usucă părul cu foehnul. .Se protejează ceafa bolnavului cu un prosop.Se protejează lenjeria bolnavului cu prosop şi aleză.Se verifică temperatura apei. . B.Se aşază capul bolnavului în uşoară hiperextensie.După o clătire abundentă.Se întoarce lateral capul bolnavului. 5 – Spălarea părului . periuţă şi pastă de dinţi. deschizător de gură. .Bolnavul îşi va spăla dinţii. iar celălalt capăt se introduce în ligheanul aşezat pe somieră sau într-o căldare aşezată lângă pat (fig 5). . .Se umezeşte şi se şamponează părul. La bolnavii conştienţi. . apă boricată. .Se aşază bolnavul în poziţia iniţială. toaleta bucală se realizează cu mâna protejată de mănuşa de cauciuc.Se aşază sub bărbie prosopul şi tăviţa renală.Cu alt tampon se curăţă dantura.

2. dezinfectată. . . cearşaf de baie. .Se schimbă mănuşa şi i se efectuează toaleta organelor genitale. două prosoape. pudrieră cu pudră de talc. lenjerie de corp curată. . .După micţiune se îndepărtează urinarul.Se aranjează lenjeria de corp curată şi încălzită pe un radiator. . . în aceeaşi ordine ca la toaleta parţială la pat. . .Se îmbracă bolnavul cu lenjeria de corp curată şi încălzită.Se susţine de sub axile pentru a ridica bonavul din cadă. .Se îmbracă bolnavul cu halatul şi papucii. materiale pentru îngrijirea unghiilor. .Se înfăşoară bolnavul într-un cearşaf uscat şi încălzit. 12 . 6.Se pregătesc materialele necesare pentru efectuarea îmbăierii. . grătar lângă cadă.Spălarea mâinilor.Se dă drumul la apă rece şi apoi la apă caldă. . .Se spală materialele folosite şi se introduc în soluţie dezinfectantă până la sterilizare.Se schimbă patul cu lenjerie curată. sac pentru lenjerie murdară. . . Pregătirea psihică şi fizică a bolnavului: .Se şterge şi se fricţionează cu alcool bolnavul.Se dezbracă bolnavul. .Se verifică temperatura apei cu ajutorul termometrului.Se îndepărtează săpunul de pe tegumente. prin introducerea bolnavului în cada de baie. două mănuşi de baie. . paravan.Se săpuneşte suprafaţa corpului.Se pudrează regiunea plicilor. . . Pregătirea materialelor: . Pregătirea camerei de baie: . în ordinea întrebuinţării..Se oferă bolnavului urinarul. în ordinea utilizării lor. Efectuarea îmbăierii: .Bolnavul se întinde pe canapeaua din camera de baie acoperită cu muşama şi cearşaf curat. .Se menţine cearşaful pe fundul căzii în tot timpul băii.Se transportă bolnavul în camera de baie. cască pentru protejarea părului. halat de baie şi papuci. .Se închid ferestrele şi uşa. Materiale necesare: camera de baie şi cada de baie curăţată. are acelaşi scop ca şi toaleta parţială.Se introduce bolnavul în cadă (cu ajutorul unui cearşaf – două persoane).Spălarea mâinilor.Se îndepărtează paravanul şi lenjeria murdară din salon. . .Se anunţă bolnavul cu o jumătate de oră înainte şi i se explică necesitatea. termometru de baie. 4. alcool mentolat sau camforat. soluţii dezinfectante pentru cadă şi robinete (cloramină 1%.Se protejează părul bolnavului cu casca. materiale pentru igiena bucală. . EFECTUAREA TOALETEI GENERALE PRIN ÎMBĂIERE A BOLNAVULUI IMOBILIZAT Spălarea întregului corp. un scaun. 3. Etape de execuţie: 1. săpun neutru. . .Se supraveghează reacţia bolnavului.Se îmbracă o mănuşă de baie. clorură de var 1%).Se stropeşte suprafaţa corpului cu apă la o temperatură ceva mai scăzută decât cea din cadă (pentru efectul de tonifiere a ţesuturilor şi activarea circulaţiei si respiraţiei).Se verifică temperatura din camera de baie.Se susţine bolnavul să intre în baie. . pe „truse”. spălată.

cu faţa în sus şi cu două perne (poziţia obişnuită). examinări speciale.). cu o pernă subţire (anemii posthemoragice.Se spală cada şi robinetele cu apă curată. . OBSERVAREA POZIŢIEI BOLNAVULUI Scopul: cunoaşterea poziţiilor pe care le iau bolnavii în pat sau în care aceştia trebuie aşezaţi pentru îngrijiri.Se înveleşte bine bolnavul.Se curăţă. Poziţia activă: bolnavul se mişcă singur. se încălzeşte cu termofoare şi se hidratează cu lichide calde. 7.Se introduce lenjeria murdară în sacul special. în unele afecţiuni ale coloanei vertebrale etc. Bolnavul este culcat pe spate. Bolnavul este culcat pe spate. 6) a. se spală şi se introduc în soluţii dezinfectante instrumentele folosite. 7). . . .Se spală bine cada cu detergenţi şi se umple cada cu soluţie dezinfectantă care se menţine timp de trei ore. .Se dă drumul la apa din cadă. b. . i se pun papuci şi se transportă la salon. Bolnavul poate avea o poziţie activă. 5. 6 – Poziţia bolnavului în decubit dorsal (cu suport pentru picioare şi în regiuna trochanteriană) 2.Se face toaleta unghiilor. .Se aşază bolnavul comod în patul său. Poziţia pasivă: bolnavul este lipsit de forţă fizică şi are nevoie de ajutor pentru mişcare şi schimbarea poziţiei. c.Bolnavul se îmbracă cu halat.. cu faţa în sus. nu are nevoie de ajutor. Reorganizarea locului de muncă: .Se aeriseşte camera de baie. fără pernă (este indicată după puncţie lombară. Decubit lateral (drept sau stâng) (fig.). Atenţie! Dacă bolnavul prezintă frisoane. pasivă sau forţată. . Fig. afecţiuni cerebrale etc. Decubit dorsal (fig. 13 . Bolnavul este culcat pe spate. impusă de boală sau de necesitatea efectuării unui tratament. Poziţia forţată: bolnavul are o poziţie neobişnuită. Tipuri de poziţii: 1.

cu capul întors într-o parte. a. meningite etc. 9 – Poziţie semişezândă 14 . b. iar cu celălalt îndoit şi spatele sprijinit cu o pernă sau un sul (indicată în pleurezii. trunchiul realizând un unghi de 90° cu membrele inferioare. prin ridicarea somierei articulate. în perioada crizelor de astm bronşic. în insuficienţă cardiacă. sau flectate şi aşezate la stânga şi la dreapta capului. Bolnavul este culcat pe abdomen. iar la picioarele bolnavului se plasează sprijinitorul. Gambele sunt în semiflexie pe coapse.).). bine îmbrăcat şi acoperit cu o pătură. în cursul anesteziei generale). 5. Fig. În fotoliu: bolnavul este aşezat confortabil. Decubit ventral (fig. este interzisă bolnavilor cu tulburări de deglutiţie. Sub tălpi se aşază un sprijinitor pentru ca bolnavul sa nu alunece spre extremitatea distală (poziţia este indicată în primul ajutor acordat bolnavului cu tulburări respiratorii. Fig. Poziţia semişezândă (fig. Se sprijină spatele bolnavului cu două perne. cu partea palmară pe suprafaţa patului şi sub glezne se aşază un sul (indicată la bolnavii inconştienţi. 8 – Decubit ventral cu capul întors lateral 4. În pat: bolnavul este menţinut şezând în pat. Sub braţe se aşază câte o pernă (poziţie indicată la bolnavii dispneici.Bolnavul este culcat pe o parte (dreapta sau stânga) cu o pernă sub cap. paralizii etc. comatoşilor. braţele de-a lungul corpului. Poziţia şezând. ea favorizând respiraţia. Fig. cu membrul inferior care este în contact cu sprafaţa patului întins. sub genunchi se plasează un sul. fără pernă. cu rezemătorul de spate sau somieră articulată. 7 – Decubit lateral 3. 8). la cei cu escare ale regiunii sacrate. 9).

I se explică necesitatea efectuării tehnicii. Fig.). pieptul atinge planul orizontal iar capul este într-o parte (indicată pentru explorări rectale – rectoscopie. se ridică şi se întoarce. Bolnava este aşezată pe spate. embolii etc. SCHIMBAREA POZIŢIEI BOLNAVULUI Scop: dacă menţine timp îndelungat aceeaşi poziţie. se pliază şi se aşază pe marginea opusă a patului. 7.6. 15 . iar cu cealaltă se rotesc bazinul şi membrele inferioare. hemoragii ale membrelor inferioare şi organelor genitale. se recomandă schimbarea poziţiei bolnavului. Bolnavul stă la marginea patului în poziţia şezândă.Se anunţă bolnavul. 10). Aceasta se poate efectua activ (bolnavul îşi schimbă poziţia singur) sau pasiv (cu ajutor sau îi schimbă altă persoană poziţia). după intervenţii ginecologice). între cele două extremităţi. care-i împiedică procesul de vindecare. . realizându-se o diferenţă de 10-60 cm.Cu o mână se sprijină bolnavul în noua poziţie. . 10.Se prinde bolnavul de umăr cu mâna dreaptă. Poziţia declivă (Trendelenburg). Schimbarea poziţiei din decubit dorsal în decubit lateral şi invers. Pentru prevenirea apariţiei acestora. . Etape de execuţie: A. bolnavul este predispus la apariţia unor complicaţii (escare de decubit. Ridicarea extremităţii distale a patului: poziţia decubit dorsal cu capul bolnavului coborât. drenaj postural.Asistenta se aşază de partea patului spre care doreşte să se întoarcă bolnavul.Se ridică pătura. 8. după rahianestezie. Poziţia genu-pectorală (fig. 10 – Poziţie genu-pectorală Bolnavul se aşază în genunchi. 2. Poziţia şezând cu gambele atârnate. tromboze. . Poziţia ginecologică. Efectuarea tehnicii propriu-zise: . Pregătirea bolnavului: . sub picioare se aşază un taburet şi va fi protejat contra răcelii cu o pătură (indicată bolnavilor cu insuficienţă cardiacă). Se obţine prin ridicarea extremităţii proximale a patului. tuşeu rectal). iar cu mâna stângă se introduce pătura sub spatele bolnavului pentru a-l sprijini. coapsele flectate pe abdomen şi genunchii îndepărtaţi (indicată în examinări ginecologice şi obstetricale). 8. În pat se protejează capul bolnavului cu o pernă aşezată vertical (indicată în anemii acute grave. 9. 1. Poziţia proclivă. aceştia fiind uşor îndepărtaţi.

se ridică bolnavul în poziţia şezândă (mişcarea poate fi asociată cu exerciţii de respiraţie) (fig.Asistenta I şi asistenta II trec de partea opusă a patului.Se explică necesitatea şi importanţa pentru vindecarea lui. într-o poziţie comodă bolnavului. .Se supraveghează tot timpul bolnavul. Momentul mobilizării este hotărât de către medic în funcţie de boală. .Se anunţă bolnavul. Etape de execuţie: 1.De mai multe ori pe zi. săşi îndoaie genunchii. tromboze) şi grăbirea procesului de vindecare. Readucerea bolnavului în decubit dorsal (lucrează două asistente). 9. cu faţa spre bolnav. se aşază sub regiunea fesieră a bolnavului.Se descoperă bolnavul până la mijloc. să se sprijine pe tălpi şi să-şi aducă înainte capul. respiraţia. . MOBILIZAREA BOLNAVULUI Scop: pentru prevenirea apariţiei unor complicaţii (escare. Pregătirea bolnavului: . iar cu mâna dreaptă îl roteşte readucându-l în decubit dorsal.Se controlează pulsul bolnavului.Asistenta I. 3. iar cealaltă mână. . . Se efectuează de două cadre medii.Asistenta II introduce mâna stângă sub bazinul bolnavului. . îndoind pătura. Readucerea bolnavilor alunecaţi din poziţia şezândă sau semişezândă. .La comanda uneia dintre ele. la spate. . sprijinindu-i capul de antebraţ.Asistenta se apleacă spre bolnav şi îi prinde regiunea axilară cu mâna. se ridică bolnavul până la nivelul dorit. dacă starea generală îi permite. . . . unită cu a sorei de partea opusă. 16 .Asistenta I şi asistenta II se aşază de o parte şi de alta a patului. aşezată la capul bolnavului. Ridicarea în poziţie şezândă în pat: . C. . 2. . sincronizându-şi mişcările cu asistenta I. 11). coloraţia tegumentelor.Se efectuează mişcări pasive de gimnastică la pat.Se ridică uşor bolnavul în poziţie şezândă. se prinde bolnavul de axilă. Repunerea în decubit dorsal se face cu aceleaşi mişcări în sens invers. B.Bolnavul este menţinut în această poziţie cu ajutorul sulurilor aşezate în lungime.. urmărind atent expresia feţei. Mobilizarea capului şi a membrelor (în poziţia decubit dorsal): . stare generală.Se îmbrăţişează spatele bolnavului cu cealaltă mână. 3.Se solicită bolnavului. .Cu mâna dinspre pat. să se prindă de umerii ajutorului . . pulsul. sprijinindu-i capul cu antebraţul. Schimbarea poziţiei din decubit dorsal în poziţie şezândă. îl apucă de sub axilă.Se examinează faciesul şi pulsul bolnavului.

dar în ordine inversă. Efectuarea primilor paşi ai bolnavului. îl rotesc în direcţia fotoliului şi îl aşază cu precauţie. 12 – Mobilizarea bolnavului la marginea patului 5. pe marginea patului.Se acoperă bolnavul cu pătura.Se îmbracă bolnavul cu halatul şi ciorapi.Se menţine bolnavul câteva minute. se descoperă bolnavul prin îndepărtarea păturii.Cu mâna dinspre partea proximală a patului.Se rotesc picioarele bolnavului într-un unghi de 90°. Aşezarea în fotoliu (execută două cadre medii): . 13). cu aceleaşi mişcări.Se verifică dacă poziţia bolnavului este comodă. Fig. Ridicarea bolnavului în poziţie ortostatică: . 13 – Mobilizarea bolnavului (ridicarea în picioare) 7.Dacă bolnavul devine palid sau cianotic. picioarele atârnând pe marginea patului (fig.Asistenta I şi asistenta II se plasează de o parte şi de alta a bolnavului.Fig. 6. introduc mâinile în axila bolnavului şi. 17 . îl ridică în picioare (fig. . . .Se repune bolnavul în pat cu aceleaşi mişcări. iar dacă are ameţeli se reaşază pe pat. . în ordine inversă. . Se prinde bolnavul de spate. asistenta îl solicită să se sprijine de umerii ei şi. se reaşază imediat în pat.Se aşază fotoliul cu rezemătoarea laterală lipită de marginea patului. la comandă. . dacă se simte bine. Fig. Aşezarea bolnavului în poziţia şezândă la marginea patului. . dacă are ameţeli. . .Situată în faţa bolnavului. 11 – Agăţătoare pentru mobilizare activă 4. . .Se aşază bolnavul la marginea patului şi i se oferă papucii. susţinându-l cu mâinile sub axile. 12).Se aduce bolnavul în poziţia şezândă.Bolnavul dacă poate se va prinde de gâtul asistentei. iar cu cealaltă mână sub regiunea poplitee. ridică uşor bolnavul în picioare. .

cu mâna dreaptă se introduce plosca sub bolnav (ploscă care în prealabil a fost încălzită cu apă fierbinte). .Se readuce şi se repune bolnavul în pat.. . .Se îndepărtează paravanul şi se aeriseşte salonul. A. . ploscă (bazinet). . materiale pentru spălarea mâinilor. .Spălarea mâinilor. . . 14 – Efectuarea primilor paşi 10.Spălarea mâinilor. Se pregătesc materialele necesare. . condus şi susţinut de cele două asistente. al patului şi ora defecării).Se protejează patul bolnavului cu muşamaua şi aleza.Se îndepărtează plosca cu multă precauţie.Asistenta I şi asistenta II se plasează de o parte şi de alta a bolnavului şi îl sprijină în axilă. numărul salonului. se ridică bolnavul şi. . .Pătura şi cearşaful care acoperă bolnavul se pliază sub formă de armonică la picioarele bolnavului. Efectuarea tehnicii: . . în vederea stabilirii diagnosticului. aducându-l în poziţie ortostatică (fig. comprese uscate. 18 .Se ridică bolnavului cămaşa de noapte. Captarea materiilor fecale Materialele necesare: paravan.Cu mâna stângă introdusă cu palma în sus sub regiunea sacrală.Patul bolnavului se separă cu un paravan de restul salonului. se îmbracă bolnavul şi se reface patul bolnavului.Materiile fecale provenite de la un bolnav contagios se aruncă după ce se lasă timp de două ore în contact cu un dezinfectant. 14). muşama şi aleză (pentru protejat patul).Se îndepărtează muşamaua şi aleza.Se acoperă plosca şi se îndepărtează din salon. . B. . în acelaşi timp. Pregătirea materialelor. 2. hârtie igienică. Fig.Se acoperă bolnavul şi se menţine astfel până termină actul defecării. o ploscă şi materiale pentru mica toaletă. acoperitoare pentru ploscă. .Bolnavul va face primii paşi în salon.Se oferă bolnavului hârtie igienică şi la nevoie se face toaleta regiunii perianale pe plosca special pregătită. CAPTAREA MATERIILOR FECALE Scop: observarea caracterelor fizice ale dejecţiilor fiziologice şi patologice pentru descoperirea modificărilor lor patologice. Captarea urinei Materiale necesare: urinar.Se va continua cu o scurtă plimbare în salon. Etape de execuţie: 1.Se spală mâinile bolnavului în ligheanul special pregătit. . . .Materiile fecale se păstrează până la vizita medicală în camera specială a grupului sanitar (plosca va avea ataşat un bilet cu numele bolnavului.

2.Captarea urinei bolnavului imobilizat la pat se face în urinare (recipiente confecţionate din metal emailat. Captarea sputei Materiale necesare: pahar conic sau cutie Petri sau scuipătoare specială. ci numai în vasul pe care-l primeşte în acest scop.Se sterilizează zilnic. 3. Fig.În timpul vărsăturilor. 16 . Efectuarea tehnicii: . sticlă sau material plastic). aleză. . . Etape de execuţie: 1. C. prosop. bolnavul se aşază în poziţia şezândă. Curăţarea şi sterilizarea scuipătorilor: . pahar cu soluţie aromată.Se protejează lenjeria de pat şi corp cu o muşama şi o aleză.5% amestecată cu sodă caustică.După golire se spală cu apă rece. cu săpun şi se dezinfectează. 15 – Urinar: a – pentru femei. Etape de execuţie: 1. . cu deschizătură diferită: pentru bărbaţi în formă de tub. va rămâne culcat cu capul întors într-o parte. să nu o scuipe în batistă. . se spală cu apă caldă în jet. apoi cu apă caldă cu ajutorul unor perii speciale ţinute în soluţii dezinfectante. şerveţele de hârtie. 19 . Se pregătesc materialele mai sus menţionate. iar dacă starea lui nu permite. cu soluţie lizol 3% sau fenol 2. să nu o împrăştie. Fig. 3. Captarea sputei: . Pregătirea bolnavului: . sterilizate şi uscate. două tăviţe renale curate. 15).Spălarea mâinilor.Se asigură cel puţin două scuipători de rulaj la un bolnav care expectorează (fig. aşezându-i sub cap un prosop.Se dă bolnavului tăviţa renală sau se ţine (în cazul în care acesta nu poate) şi cu mâna dreaptă se susţine fruntea bolnavului. uscate.Se instruieşte bolnavul să nu înghită sputa. Se pregătesc materialele necesare. b – pentru bărbaţi După utilizare. 16). . D. Instruirea bolnavului: . iar în faţa bolnavului se aşază un prosop.Se schimbă scuipătorile în fiecare dimineaţă. pentru femei mai scurtă şi lăţită (fig. prin fierbere sau cu vapori supraîncălziţi sub presiune. Pregătirea materialelor. Captarea vărsăturilor Materiale necesare: muşama. spălate. 2.Scuipătoare 4.Dacă bolnavul are proteză dentară mobilă se îndepărtează. urinarele se golesc imediat. Pregătirea materialelor.

la diferite servicii de investigaţii. cearşaf. A. Bolnavul fiind sub îngrijire. Transportul primar – transportul bolnavului la spital de la locul de muncă. . . fotoliu şi pat rulant sau cu ascensorul. se dezinfectează şi se sterilizează prin fierbere sau vapori supraîncălziţi sub presiune. Pregătirea materialelor: . brancarda (targa) pătura. muşama şi Fig. muşama. aleză. pătură (pentru targă) sau saltea subţire pentru cărucior. Scop: deplasarea bolnavului. 12. deoarece bolnavul este transportat nepregătit şi fără un diagnostic cunoscut. EFECTUAREA TRANSPORTULUI BOLNAVULUI ÎN SPITAL Transportul bolnavului în spital este o etapă importantă deoarece efectuat cu întârziere sau în condiţii neadecvate poate determina agravarea bolii sau chiar decesul bolnavului. cărucior. Efectuarea tehnicii . 20 . 18 – Ridicarea bolnavului efectuată de trei persoane. două pături (pentru învelit bolnavul).. de la o secţie la alta.Se pregătesc targa cu pernă subţire. bolnavul care nu se poate deplasa sau căruia îi este contraindicată deplasarea se transportă cu: brancardă (fig. precum şi mutarea lui de la un salon la altul.Când bolnavul s-a liniştit se îndepărtează tăviţa renală.Tăviţele renale se golesc. în stare imobilizată. diagnostic şi tratament. cărucior. o pernă subţire.Spălarea mâinilor.Se îndepărtează imediat din salon tăviţa renală cu vărsături. de la servicii de diagnostic şi tratament. În spital. se spală. . 2. 17). Materiale necesare: targă. Riscul este mai mare. Transportul secundar – transportul bolnavului de la un spital la altul sau la domiciliu.Cei doi brancardieri aduc targa de-a lungul patului. de la domiciliu sau de la locul accidentului. . transportul poate fi pregătit şi efectuat în funcţie de starea lui.Se clăteşte gura cu soluţie aromată folosind o altă tăviţă renală. într-un dulap special. .cearşaf.Vărsătura captată în tăviţa renală se păstrează până la vizita medicală. Transportul cu Etape de execuţi: 1.

pentru sala de operaţie. . spatele şi conduce acţiunea de mobilizare şi transport.Capul operatului se întoarce într-o parte.III susţine membrele inferioare.3” bolnavul este ridicat şi se face un pas înapoi. Etape de execuţie: 1. Efectuarea tehnicii (fig. pe care cele trei persoane îl vor aşeza cu grijă.Bolnavul este transportat cu faţa înainte. pentru a-i da sentimentul de siguranţă în timpul deplasării.Cei doi brancardieri pornesc la comandă de pe loc cu paşi schimbaţi. . .Pe cărucior.I comandă manevra numărând 1... Asistenta sau brancardierul din spate va supraveghea bolnavul în timpul transportului.Se pregăteşte căruciorul. Transportul cu căruciorul Căruciorul este specific secţiilor de chirurgie. 3. reanimare. pentru a micşora oscilaţiile tărgii. 2. b – la coborârea scărilor B. 19 – Transportul bolnavului cu brancarda: a – la urcarea scărilor. având înălţimea mesei de operaţie.Căruciorul se aşază în raport cu patul pentru a muta bolnavul de pe cărucior pe pat şi invers. 21 .P. cu lenjeria curată. Are 3-4 roţi pneumatice şi o pânză întinsă ca la brancardă. P. .I susţine bolnavul din regiunea cefalică. 19) Fig. la comanda . . P.Se acoperă bolnavul cu cele două pături.Transportul bolnavului cu brancarda pe scări (fig. 20) . Pregătirea materialelor: . . pentru a evita aspirarea vărsăturii. .II susţine regiunea lombo-sacrată şi membrele superioare. 2. . sprijinindu-i capul.Bolnavul este ridicat din pat de trei persoane: P. bolnavul se acoperă cu cearşaful şi laturile păturii.Brancardierii aduc targa în poziţie orizontală sub bolnav.

Bolnavul este ajutat să se aşeze în fotoliul rulant. .Asistenta I aduce bolnavul în poziţia şezândă şi-l sprijină. Dacă bolnavul nu se poate ridica din pat. cură de aer pe terase. 3.Fotoliul este împins din spatele bolnavului. la serviciile de diagnostic şi tratament. este transportat cu patul rulant pentru: explorări funcţionale.Se pregătesc fotoliul cu pătură.Asistenta I îl ajută să se întoarcă cu spatele la marginea patului şi sprijină bolnavul. Efectuarea tehnicii . Paturile sunt prevăzute cu roţi sau pot fi racordate la un dispozitiv cu roţi. Membrele inferioare vor fi acoperite cu cearşaf şi pătură. aşezându-l în fotoliu. . în dreptul spatelui bolnavului.Fiecare apucă bolnavul cu o mână sub axilă. . . D. examinări radiologice.Se îmbracă bolnavul.Asistenta II îmbracă bolnavul cu halatul şi cu şosete. îi pune papucii şi-i aşază picioarele pe suportul fotoliului.Cele două persoane fixează roţile cu picioarele lor.. Etape de execuţie: 1. 2. Fig. Transportul cu fotoliul rulant Bolnavii slăbiţi. peste pijama. mutări dintr-un salon în altul. orice pat poate deveni astfel „rulant”. Transportul cu patul rulant Dacă bolnavul este în stare gravă sau nu poate fi mobilizat.Bolnavul se transportă cu faţa în direcţia mersului şi supravegheat în permanenţă de brancardier.P. . iar cu cealaltă din regiunea poplitee şi-l ridică. în cazul în care acesta nu se poate ridica în picioare. convalescenţi sau cu afecţiuni ale membrelor inferioare sunt transportaţi cu fotoliul rulant. C. cearşaf. mutarea lui în fotoliu se va face de două persoane .Asistenta II împinge fotoliul la marginea patului.P. Pregătirea bolnavului: .II susţine membrele inferioare ale bolnavului. . în timpul transportului fiind aşezat cu faţa în direcţia mersului şi supravegheat de soră. cu şosete şi papuci. cu halatul de molton. bolnavul fiind astfel menajat. . Pregătirea materialelor . 22 . Acest sistem de transport reduce la jumătate numărul transbordărilor.Se anunţă bolnavul. . 20 – Transportul bolnavului cu căruciorul.I retrage fotoliul. muşama şi aleză. .

Oservaţie! • Este obligatorie transportarea cu căruciorul a următorilor bolnavi: în stare de şoc. brancardierul iese din lift înaintea bolnavului şi trage patul. . între diferite niveluri ale unui spital. femeile sunt scoase din sala de naştere cu căruciorul. astfel ca bolnavul să fie poziţionat cu privirea spre uşa liftului. Etape de execuţie: 1. .E. după naştere. . Lifturile sunt spaţioase şi prevăzute cu uşi largi. cu afecţiuni ale membrelor inferioare. scoşi din sala de operaţie după intervenţie. epuizaţi. cu insuficienţă cardiopulmonară gravă.Transportul cu căruciorul sau fotoliul rulant – brancardierul intră primul în ascensor şi trage după el mijlocul de transport. se face cu liftul. suspecţi sau confirmaţi cu infarct miocardic. fotoliul sau patul rulant. cu tulburări nervoase şi de echilibru. 23 . fotoliul sau căruciorul este împins afară din lift.La ieşire. Efectuarea tehnicii: . adinamici. Transportul cu ascensorul Transportul bolnavilor cu targa.Se împinge patul rulant în ascensor şi brancardierul sau asistenta intră după bolnav. astenici. somnolenţi. asistenta rămânând în spatele bolnavului.La sosire. în comă. căruciorul. febrili.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful