P. 1
Cai de Comunicatii

Cai de Comunicatii

|Views: 13|Likes:
Published by Gigel Puscoiu
Cai de Comunicatii logistica
Cai de Comunicatii logistica

More info:

Published by: Gigel Puscoiu on Feb 21, 2013
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as DOC, PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

05/02/2014

pdf

text

original

1.

NOTIUNI GENERALE •Obiectul disciplinei Caile de comunicatii se clasifica in: -terestre:drumuri,cai ferate,cu cablu; -navale:maritime,fluviale; -aeriene. Drumuri=dromos-din limba graca care reprezinta o fasie de teren amenajata sau neamenajata destinata exclusiv circulatiei. Sosea=chaussee-provine din limba franceza prin care este definitor acea cale de comunicatie consolidata in vederea circulatiei. Strada=Via strata din timpul romanilor care inseamna drum executat in straturi. Reteaua de drumuri reprezinta pt o anumita regiune element de impartire administrativa. Drumurile(DR) sunt considerate bunuri imobile,terenuri neagricole cu destinatie speciala(TDS). Elementele geometrice ale drumului sunt: suprastructura si infrastructura drumului.

Suprastructura drumului cuprinde partea carosabila (pc)si acostamentele.Are rolul de a prelua solicitarile de la rotile vehiculului si de a le transmite terenulului. Infrastructura reprezinta totalitatea terasamentelor si a lucrarilor de arta. Terasamentele sunt lucrari de sapatura,umplutura,transport,finisaje,compactare a pamantului Lucrarile de arta reprezinta vaduri,viaducte,poduri,podete,ziduri de sprijin.Ele se numesc lucrari de arta pentru ca sunt unicate. •Clasificarea drumurilor dupa Legea drumurilor. Dupa legea drumurilor(82/1998),drumurile se clasifica din punct de vedere al: A.destinatiei B.circulatiei C.teritorial administrativ A.Destinatiei 1.drumurile publice destinate circulatiei pt economie nationala,pt aparare,care intra in proprietatea domeniului public.

1

Drumurile judetene(Dj)-intra in administratia judetelor si fac legatura cu capitalal de judet. Drumurile locale-sunt drumurile comunale care fac legatura intre comuna si satele din comuna respectiva sau intre centrul din comuna si centrul altei comune.national expres.nationale.drumurile de utilitate privata care deservesc statiunile.agricole sau drumuri din incinte.2.cu orasele si municipiile din judet sau cu centre din comune. B.pt statiuni. Drumuri moderne care se realizeaza cu un proiect si au structura rutiera din materiale moderne cum este betonul de ciment sau mixtura asfaltica.drumuri expres.drumuri tehnologice). 2 .). Drumurile intermediare-drumuri impietruite cu balast sau cu piatra sparta.etalon V. -inchise circulatiei publice(sunt drumuri de utilitate privata) C.miniere.Teritorial-administrativ –interes national -judetean -local Drumurile de interes national sunt:autostrazi. Drumurile vecinale-fac legatura intre diversi proprietari de pamanturi.principale. Drumurile de utilitate privata intra in responsabilitatea agentului executor care il deservesc. Drumurile expres sunt drumuri amenajate special pt anumiti utilizatori si este interzis celorlalti utilizatori.efectiv I >15000 >10000 Autostrazi II 11001-15000 7501-10000 DN cu 4 benzi de circulatie III 4501-11000 3001-7500 DN cu 4 sau 2 benzi de circulatie IV 751-4500 500-3000 DN cu 2 benzi de circulatie V <750 <500 DC(drum comunal) Dupa felul de amenajare a partii carosabile (structura rutiera) Drumurile de tip inferior-drumuri de pamant amenajate sau neamenajate. •Clasificarea drumurilor dupa clasa tehnica si structura rutiera. Dupa clasa tehnica(intensitatea traficului) Intensitatea traficului reprezinta nr de vehicul care trec in 24h in ambele sensuri si se exprima in vehicul etalon(Vt)care este autoturismul.Circulatiei -deschise circulatiei publice(toate drumurile publice.Drumurile de utilitate privata sunt destinate circulatiei private pt anumiti utilizatori economici sau persoane fizice (drumuri forestiere.national secundare. Clasa Intensitatea medie Tipul de drum V.

Prin trafic rutier se intelege totalitatea vehiculelor care circula printr-o sectiune a drumului.40.de asemenea greutatea maxima nu trebuie sa depasasca o anumita valoare.6 h h 3600s 36 IV 60 40 30 V m V 60 40 25 3.Vehiculul care are pe osia sin spate 91 KN sau 100KN si care se foloseste pt dimensionarea sistemelor rutiere rigide.acesta este un vehicul teoretic care are greutatea=130KN. Viteza de proiectare se defineste ca fiind viteza cu care poate circula un autovehicul in portiunile de drum cele mai dificile.Intensitatea reprezinta totalitatea vehiculelor care trec in 24h printr-o sectiune de drum si se masoara in vehicule etalon sau vehicule fizice.2.intensitate si viteza. v=25-120 Km/h pt drumurile publice si variaza in functie de intensitatea traficului si de relief.i.la fel si conditiile atmosferice. -A13 se foloseste pt dimensionarea sistemelor rutiere nerigide.in profil longitudinal si in sectiune transversala.25. energia calorica degajata prin arderea unui carburant se transforma in lucru mecanic pt deplasarea vehiculului pe drum. C.10 km/hsau m/s.presiunea in pneu(p)=5daN/cm2 si diametrul cercului echivalent D=34cm. Traficul se caracterizeaza prin:-componenta.Autovehiculele sunt construite a. A. Clasa tehnica Viteza(km/h) Pt dtrumurile de utilitate privata Ses Deal Munte viteza de proiectare este I 120 100 80 de:50.6 s 3 .Viteza de proiectare sau viteza de baza este o caracteristica in functie de care rezulta toate dimensiunile geometrice ale drumului in plan.Componenta traficului se refera la tipul de vehicule care circula. Vehiculele etalon sunt : -autoturismul(Vt)se foloseste pt calculul intensitatii cand se face clasificarea drumurilor in clase tehnice.15.inclusiv pietonii.VEHICULE RUTIERE SI MISCAREA LOR PE DRUM •Caracterizarea traficului rutier. Vehiculele pot fi:-cu tractiune animala:carute -cu tractiune mecanica:autovehicule Carutele sunt standardizate a.cand suprafata drumului este buna.Vehiculelel fizice se transforma in vehicule etalon prin echivalare si se considera ca 2 traficuri sunt echivalente daca produc aceeasi deformatie asupra drumului.i greutatea sa fie repartizata uniform pe cele 4 roti. B.20. II 100 80 60 m V Km Km 1000m 1 III 80 60 50 V = = = s 3.

Caracteristicile constructive ale vehiculelor sunt:-caroserie -sasiu -motor Caroseria trebuie sa aiba forma aerodinamica pt ca rezistenta aerului sa fie mica.Repartizarea sarcinii pe roti. Repartizarea sarcinii pe osii.Tipul de osii so roti.de aceea se recomanda ca aceste vehicule sa fie transportate cu platforma.Distructive asupra drumului sunt rotile cu senile care distrug suprafata drumului.•Caracteristicile constructive ale vehiculelor.Drumul prin nereguralitatile suprafetei actioneaza asupra rotii cu un efect de tocire a cauciucurilor.Caroseria are rolul de a proteja conducatorul auto.din constructia vehiculului se poate face astfel: osia directoare osia motoare 1/3p 2/3p 1/4p 3/4p 2/5p 3/5p 5/6p 1/6p Rotile vehiculelor care intra in contact direct cu drumul au un efect distructiv asupra drumului in functie de materialul din care sunt realizate.de asemenea prin 4 .Cand vehiculul este in miscare apar atat solicitari verticale cat si transversale(orizontale).fortele verticale care se manifesta in principal cand vehiculul sta produc o solicitare care conduce la deformarea sistemului rutier. Motorul este elementul care transforma energia rezultata din arderea carburantului sau energia electrica in lucru mecanic. Osiile pot fi directoare sau motoare. Sasiul este un cadru rigid pe care se monteaza osile si rotile.inscrierea vehiculului in curba se face prin rotirea rotilor de pe osia directoare si miscarea cu viteze diferite a rotilor de pe osia motoare.Un vehicul are obligatoriu o osie motoare si una directoare. La contactul dintre roata si drum exista o interactiune reciproca deoarece atat roata actioneaza asupra suprafetei drumului cat si drumul actioneaza asupra rotii.aceasta este montata pe sasiu.Cele transversale au tendinta de deformare a imbracamintii drumului .Roata prin fortele verticale si orizontale(transversale)actioneaza asupra drumului.poate avea de asemenea ambele osii moatoare si osia din fata sa fie directoare. Distanta dintre 2 osii se numeste ampatament iar distanta dintre rotile cere se gasesc pe aceeasi osie se numeste ecartament. •Contactul dintre roata si drum. De obicei ele sunt realizate din cauciuc(anvelope cu camere cu aer in interior).persoanele transportate sau materialele transportate. Osiile sunt fixe pe sasiu.

cu 4 osii 24t. Dimensiunile de gabarit sunt: -latimea(e data de ecartament +caroserie:2. pt autotren intre 34-40 t.greutatea de franare este egala cu greutatea totala a autovehiculului. 5 . cu 3 osii 22t. pt remorci intre 16-22 t. Pentru un autovehicul forta de franare este egala cu produsul dintre greutatea care revine osiilor franate ci coeficientul de frecare prin franare φ.adica forta de franare Ff. pt autobuzul articulat cu 3 osii 26 t. Conform legii drumurilor 82/1998 .In cazul autovehiculelor cu frana la toate rotile. In timpul circulatiei apare deseori necesitatea reducerii vitezei autovehiculelor din motive de siguranta sau in vederea opririi.Cand conducatorul autovehiculului franeaza. •Tonaje si gabarite.presiunea specifica pe imbracamintea drumului nu trebuie sa depaseasca 6 daN/cm2 pt osia directoare si 7 daN/cm2 pt osia motoare.se creeaza un cuplu rezistent produs de frecarea dintre sabotii franelor si suprafata tamburelor de franare ale rotilor.cu 2 osii 1617 t.5 m maxim) -inaltimea(maxim 4m) -lungimea:fara remorca-12m max cu remorca-16 m max autobuze-18m max remorca simpla-12m max •Franarea autovehiculelor.astfel ca: Ff=P•φ Valoarea maxima a fortei de franare este determinata de conditiile de aderenta dintre rotile franate si suprafata drumului.iar intre drum si roata ia nastere reactiunea franarii.Pt ca un vehicul ce se deplaseaza cu o viteza V sa se poata opri sau sa-si micsoreze viteza trebuie sa franeze.Distanta de franare in palier. Tonajele permise pt autovehicule nu trebuie sa depaseasca pt vehicule.gropile care se gasesc pe suprafata carosabilului actioneaza asupra rotii prin deformarea acesteia.

Acest lucru mecanic este dat de produsul dintre forta de franare Ff si distanta de frabare df si este consumat pt reducerea energiei cinetice a autovehicului de la energia corespunzatoare vitezei V1=V la cea corespunzatoarei V2=0.Cand conducatorul autovehiculului franeaza.la franarea autovehiculului contribuie si celelalte rezistente ce se opun inaintarii.relatia pt distanta de franare este: df= •Franarea autovehiculelor .Coeficientul de frecare prin franare φ depinde de starea pneurilor rotilor franate.343 900 − V 2 g V1 100 2 Daca consideram φ=0.ea fiind invers proportionala cu coeficientul de frecare dintre roata si drum si este direct proportionala cu patratul vitezei. cu exceptia rezistentei datorate declivitatilor.valabila pana la viteza de 108 km/h este: ϕ= 0. Distanta de franare este distanta necesara pt micsorarea vitezei autovehiculului sau pt oprirea lui.Pt ca un vehicul ce se deplaseaza cu o viteza V sa se poata opri sau sa-si micsoreze viteza trebuie sa franeze.Distanta AB notata cu df. Distanta de franare in palier este spatiul parcurs din momentul apasarii pe frana(pct A)si pana cand autovehiculul s-a oprit in pct B.sunt mici.Acestea insa.In momentul aplicarii franei.distanta de franare va fi: Pf m(V1 − V 2 2 ) P V 21 − V 2 2 ×ϕ × d f = = × 2 g 2 2 Distanta de franare nu depinde de greutatea vehiculului. O formula empirica indicata pt determinarea coeficientului de frecare prin franare.In afara de forta Ff dezvoltata de sistemul de franare.din care cauza se neglijaza.se creeaza un cuplu rezistent produs de 6 .40. Daca vehiculul nu se opreste ci numai isi micsoreaza viteza de la V1 la V2 SI V1>V2.de rugozitatea si starea imbracamintei drumului si de viteza de circulatie a autovehiculului in momentul aplicarii franei.reprezinta distanta de franare.in pct A energia cinetica a autovehiculului este (m•V2)/2 si este anihilata de lucrul mecanic rezistent realizat de sistemul de franare.Distanta de franare pe declivitati In timpul circulatiei apare deseori necesitatea reducerii vitezei autovehiculelor din motive de siguranta sau in vederea opririi.

de performantele tehnice ale autovehiculului.de ocolirea unui obstacol fix sau de depasirea unui obstacol mobil.In aliniament si declivitate exista o buna vizibilitate a drumului.Acestea insa.Aceasta distanta depinde de viteza de circulatie.astfel incat sa poata efectua manevrele de franare sau ocolire.etc. 7 .etc. Distanta de franare pe declivitati se modifica datorita rezistentei Ri.pt a preveni ciocnirea unui obstacol.ca si pe racordarile verticale convexe sau la intersectii de drumuri.iar distanta de franare de obtine direct in m.adica forta de franare Ff.ziduri de sprijin.la franarea autovehiculului contribuie si celelalte rezistente ce se opun inaintarii.se poate adopta in calcule un coeficient de siguranta de 1.25 iar distanta de franare este: V df=0. In afara de forta Ff dezvoltata de sistemul de franare.sunt mici.pana la care conducatorul autovehiculului trebuie sa vada in conditii bune suprafata drumului de parcurs. Distanta de vizibilitate-se determina din conditia ca un autovehicul care merge cu viteza de proiectare sa poat opri prin franare sau sa-l ocoleasca. Pentru un autovehicul forta de franare este egala cu produsul dintre greutatea care revine osiilor franate ci coeficientul de frecare prin franare φ.frecarea dintre sabotii franelor si suprafata tamburelor de franare ale rotilor.greutatea de franare este egala cu greutatea totala a autovehiculului.astfel ca: Ff=P•φ Valoarea maxima a fortei de franare este determinata de conditiile de aderenta dintre rotile franate si suprafata drumului.ecuatia de reducere a energiei cinetice a autovehiculului are forma: sau in cazul opririi totale V1 :df= 254(ϕ ± i) 2 P V1 − V 2 2 P(φ±i)df= g × 2 2 Deoarece chiar la aceeasi imbracaminte pot exista variatii accidentale ale conditiilor de rurale. Distanta de franare este distanta necesara pt micsorarea vitezei autovehiculului sau pt oprirea lui.005 (ϕ 1± i) 2 (m) In care V1 se masoara in km/h.Stabilirea distantei de vizibilitate poate fi facuta in baza unor considerente legate de oprirea autovehiculului. •Vizibilitatea pe drum Prin vizibilitatea unui drum se intelege distanta minima.din care cauza se neglijaza.vizibilitatea este impiedicata daca in campul vizual al conducatorului auto sunt obstacole de tipul unor taluzuri de debleu.libera de obstacole.In cazul autovehiculelor cu frana la toate rotile.si trebuie asigurata atat in plan cat si in profil longitudinal. cu exceptia rezistentei datorate declivitatilor.iar intre drum si roata ia nastere reactiunea franarii.cladiri.vegetatie.in curbe.

278(V1+V2)+0. df-distanta de franare S0-spatiul de siguranta(5.dupa cum atentia este concentrata(obstacol asteptat sau previzibil)sau difuza(obstacol neprevazut). • Distanta de vizibilitate pt oprire in cazul a doua vehicule care circula in sens invers.parte carosabila deteriorata).10m) E=S1+df+S0 Daca distanta de franare este de 10m iar timpul de deliberare este de 1s distanta de vizibilitate pt oprire va fi: V V2 + 0.Valoarea medie a timpului de perceptie-reactie(timp de deliberare)este cuprins intre 0.si considerand φ=0..6 ϕ ±i Datorita faptului ca valoarea lui i se neglijaza .sau cu 2 benzi.material cazut din vehicul.75 si 1.pietre.4 obtinem urmatoarea relatie: E=0.0125(V21V22)+S0 8 .Acesta se compune din 3 lungimi distincte: S1-este spatiul parcurs de autovehicul in timpul de perceptie-reactie.0125V2+10 (m) iar V-viteza de proiectare in km/h Aceasta relatie este utila in cazul drumurilor de exploatare cu o singura banda de circulatie.•Distanta de vizibilitate pt oprire pt un vehicul reprezinta distanta necesara unui autovehicul care circula cu viteza V.la drumurile de exploatare cu o singura banda sau cu 2 benzi. E=0.sa se opreasca in fata unui obstacol aflat pe partea carosabila.unde in fata autovehiculului poate sa apara un obstacol fix care nu poate fi ocolit(vehicul in stationare.dar se circula neregulamentar pe o banda exista posibilitatea intalnirii doua vehicule ce vin din sens opus(in acest caz.5 s.deoarece este mica.005 + S0 E= 3..adica in timpul scurs de cand conducatorul autovehiculului a observat obstacolul si a actionat asupra franelor.pt evitarea coliziunii distanta de vizibilitate trebuie sa permita franarea ssi oprirea ambelor vehicule).278V+0.insa aglomerate.

•Vizibilitatea in curba Vizibilitatea in curba se asigura astfel incat conducatorul sa opreasca autovehiculul la timp. 9 .Sectorul de manevra S2 reprezinta proiectia pe axa drumului a lungimii celor 2 curbe inverse de raza R.numite statii de incrucisare.pe care autovehiculul trebuie sa le parcurga fara alunecare laterala si este egala cu: S2=2 b R 2 − ( R − ) 2 ≅ 2bR 2 La toate drumurile de exploatare cu o singura banda de circulatie se amenajaza.555V+0.Acestea au latimea partii carosabile iar lungimea de minimum12-20 m si se amplaseaza in limitele vizibilitatii.locuri pt incrucisarea autovehiculelor.025V2+10 (m) •Distanta de vizibilitate pt ocolire Este formata din spatiul S1 parcurs de vehiculul in continuare.cu un obiect aflat pe partea carosabila.Daca se considera ca autovehiculele se deplaseaza cu aceeasi viteza V1=V2(Km/h) atunci: E=0.in timpul de deliberare sau reactie cat si trecerea acestuia pe banda alaturata de circulatie.evitand coliziunea cu un alt vehicul ce vine din sens opus(circuland regulamentar pe aceeasi banda).fara sa depasasca distanta de 300-400 m de la o statie la alta.in unele pct intermediare ale traseului.

se obtin mai multe 10 .Daca vehiculului si obstacolului li se dau diferite pozitii.Masurarea de vizibilitate BC va fi: BC=(EB+EC)1/2 Latura BC reprezinta raza vizuala limitata in momentul cand cei doi conducatori auto trebuie sa vada.putand da nastere la ciocniri co obstacole.care reprezinta portiuni dificile pt circulatie si se amelioreaza prin racordari verticale.Ameliorarea conditiilor de vizibilitatea se face tot prin racordarea declivitatilor.tot spatiul hasurat se elibereaza de orice obstacol.triunghiul este isoscel.care s-ar gasi intamplator pe drum.se reprezinta sub forma unei raze vizuale care urmareste inaltimea ochiului conducatorului de vehicul.0125V2+10. •Vizibilitatea la intersectii La intersectia a doua drumuri campul de vizibilitate trebuie sa fie atat de mare incat autovehiculele sa poata frana si opri inaintea punctului de intalnire sau coliziune. •Vizibilitatea in profil longitudinal Schimbarile de declivitate apar sub forma unor frangeri.Franturile convexe impiedica vizibilitatea.care circula in sens opus (neregulamentar pe axul drumului sau pe aceeasi banda de circulatie).278V+0.sau cu vehicule.In acest caz distanta de vizibilitate.mentinandu-le la distanta E.Coarda AB reprezinta lungimea razei vizuale si marcheaza limita in interiorul careia este necesara creearea conditiilor de vizibilitate.cu un obstacol de 0.consederata la 1.convexe sau concave. Distantele de vizibilitate BA si CA se stabilesc in functie de distanta necesara pt oprire calculate pt vitezele V1 si V2 cu relatia: E=0.35 m deasupra drumului.pt a frana si stopa.1 m inaltime. Pt satisfacerea conditiilor de vizibilitate.Daca drumurile sunt de acelasi tip.

Fc=m × a=m × R × ω 2 ω= V R V2 P V2 = × R2 g R Fc=m × R × P V2 Fc= g × ρ Fc-forta centrifuga m-masa vehiculului a-acceleratia liniara ω -viteza unghiulara P-greutatea vehiculului ρ − raza curbei progresive Necesitatea introducerii curbelor progresive La intrarea in curba forta centrifuga are o crestere brusca si se semte la volan ca o smucitura si da tendinta de iesire de pe partea carosabila.raza notata cu ρ .DRUMUL IN PLAN •Racordarea aliniamentelor cu ajutorul curbelor progresive.Intre aliniament si curba circulara se interpune o curba cu raza variabila.Ncecesitatea introducerii curbelor progresive.In aliniament ρ = infinit iar curba ( ρ ) = 0 = 1 / inf init 1 11 .raze vizuale a caror infasuratoare reprezinta curba de racordare a celor doua declivitati. 3.

12 .Supralargirile se fac in partea interioara a curbei si de obicei coincide cu curba de vizibilitate. Acestea sunt curbe mamtematice facand parte din categoria radioide. Lungimea curbei de tranzitie (L)=2 × V=2 × 3. Curbele progresive sunt:parabola cubica.Clotoida.ea se mai numeste curba mecanica prin excelenta.clotoida. •Tipuri de curbe progresive. Un vehicul care circula pe clotoida cu viteze constanta se inscrie firesc cu manevra foarte usoara a volanului.In curba trebuie sa se asigure vizibilitatea.Pt viteze de pana la 40 km/h nu este obligatorie nu este obligatorie introducerea de curbe progresive.lemniscata.Pt viteze mai mari trebuie sa facem racordarea folosind curbe progresive.6 = 0.555 m V •Amenajarea curbelor Pt inscrierea corecta a vehiculelor in curba se executa supralargiri. Clotoida Clotoida este curba care se foloseste cel mai des.

Consolidarea partii carosabile se face.1 × V S= Re + R D2 R Supralargirea unei benzi de circulatie se noteaza cu “e” si este egala cu : e= S=2e(2 benzi) Amenajarea curbelor in spatiu:convertirea si suprainaltarea.Straturi ale structurilor rutiere.Rolul fiecarui strat.de regula. 13 .ALCATUIREA SISTEMELOR RUTIERE •Clasificarea strucrurii rutiere. 4. Pt evitarea derapajului se fac amenajari in spatiu a curbelor care sunt:convertirea si suprainaltarea. Pt autocamioanele cu remorca supralargirea este: D 2 + D 2 1 0.printr-un sistem de mai multe straturi suprapuse din diferite materiale.Supralargirea (S) Se determina prin incercari cu vehicule de diferite dimensiuni.1 × V S= Re + R Pt un autocamion supralargirea este: D 2 0.

Sistemele rutiere rigide au in alcatuire un strat din beton de ciment.sunt foarte flexibile.colecteaza si indeparteaza apele meteorice ce se infiltreaza in sistemul rutier.le reduce si mai mult si le repartizeaza patului drumului in limitele admise. se interpune intre pat si fundatie si indeplineste urmatoarele functii: -rol anticapilar (opreste ascensiunea capilara in cazul existentei unei panze de apa subterana ) -rol antigel(impiedica patrunderea inghetului la nivelul pamantului din patul drumului) -rol izolator si anticontaminator(impiedica patrunderea de jos in sus a partilor fine prafos-argiloase si a substantelor organice din patul drumului in stratul de fundatie. Stratul de baza-se executa din materiale cu calitati superioare.provocate de circulatia vehiculelor si protejaza sistemul rutier impotriva actiunii agentilor atmosferici.i sa nu stagneze la nivelul patului) 14 .repartizeaza bine sarcinile solicitand putin stratul de fundatie .a. -rol drenant(dreneaza. Straturile care intra in alcatuirea unui sistem rutier de tip modern sunt: Imbracamintea-preia direct actiunile tangentiale si le transmite pe cele verticale.are menirea de a reduce solicitarile concentrate de compresiune.datorita materialelor din care sunt alcatuite straturile. Dupa modul de comportare sub actiunea combinata a traficului si intemperiilor sistemele rutiere se impart in doua categorii: nerigide si rigide.se deformeaza la trecerea vehiculelor si in urma actiunii repetate a circulatiei. Fundatia-primeste presiunile transmise de stratul de baza(sau de imbracaminte).pot prelua solicitarile de incovoiere.Sistemul rutier are drept suport pamantul din patul drumului si impreuna cu zona activa din terasamente constitue un complex rutier. Substratul de fundatie-este executat din nisip sau balast.dar nu pot prelua efectul de incovoiere. transmise de imbracaminte si de a le repartiza fundatiei in limita solicitarilor admise.pot capata treptat deformatii permanente.insa sunt sensibile la trasari. Sistemele rutiere nerigide.Totalitatea straturilor rutiere prin care se consolideaza partea carosabila a drumului constitue un sistem rutier.pot prelua sarcini verticale.

anrobatele compacte.executarea zidariilor la poduri. •Materiale de cariera pt straturi rutiere. Produsele de cariera folosite la lucrari de drumuri se clasifica astfel:-materiale neprelucrate(piatra bruta) -materiale prelucrate nefasonate(piatra sparta.criblura si nisipul de concasaj) -materiale prelucrate fasonate(palele. 15 .sa aiba o gama intinsa de fractiuni granulometrice.iar rezistenta sa este data de coeziunea dintre particule si calitatea liantului flosit.pavarea drumurilor de importanta redusa.ziduri de sprijin.stratul capata o granulozitate continua si se inchide.ea trebuie sa indeplineasca urmatoarele conditii:-sa aiba rezistenta ridicata la compresiune.Dupa acest principiu sun alcatuite straturile de pamant stabilizat.Principiul macadamului sau al impanarii-se caracterizeaza prin aceea ca stratul rutier se executa din mai multe sorturi de piatra sparta monogranulara.Inainte de utilizare ea sufera o prelucrare.pereuri.calupuri.unul din urmatoarele doua principii structurale: 1.Tipurile de materiale concasate folosite la executia sistemelor rutiere sun piatra sparta si criblura.a carei inclestare se obtine prin cilindrare in reprize.In general se recomanda.care impiedica asezarea ei normala.de regula.preparata a.cu ciocanul.in cazul unor sisteme rutiere moderne. -sa aiba structura compacta.borduri) Piatra bruta-are o forma neregulata.iar cele inferioare dupa principiul macadamului. Pentru ca piatra provenita din cariere sa corespunda ca material rutier.Straturile rutiere obtinute in acest mod au o structura deschisa si rezistenta lor este asigurata in special de frecarea interna a materialului.mixturile asfaltice si betoanele de ciment.la uzura si la soc.ca straturile superioare sa fie confectionate dupa principiul betonului.i. -absorbtia de apa sa fie cat mai redusa.cu dimensiuni variabile si se utilizeaza pt anrocamente.Principiul betonului sau al amestecului in baza caruia straturile rutiere se executa dintr-o mixtura minerala(agregat mare+agregat fin+filer).sub actiunea traficului. -sa se preteze la prelucrare.In acest mod stratul rutier capata o structura compacta si inchisa cu minimum de goluri.-rol de omogenizare(repartizeaza mai uniform presiunile pe patul drumului si netezeste denivelarile acestuia) •Principile de alcatuire a structurii rutiere Alcatuirea straturilor rutiere are la baza. 2.anrobatele deschise si tratamentele superficiale.pietrele spargandu-se si macinanduse.Dupa acest principiu sunt alcatuite macadamurile simple sau tratate.Cu timpul.si care se aglomereaza cu un liant. -sa nu fie casanta.a parapetilor). Materiale prelucrate nefasonate-se obtin prin concasarea si ciuruirea(sortarea)pietrei brute. -sa fie omogena.in scopul inlaturarii colturilor si neregularitatilor proeminente.

Se caracterizeaza prin forma poliedrica a granulelor. 16 . corespunzator raportului dimensional: 3:2:1(lungime.latime.se folosesc pt pavaje) -Bordurile(sunt precum trotoare.se ingroapa la marginea imbracamintilor moderne.obtinuta prin prelucrarea manuala sau mecanica.grosime).obtinuta dintr-o roca dura.se caracterizeaza printr-o anumita conditie de forma a granulelor.conditie care se exprima prin raportul: 4:2:1(lungime. Acestea sunt: -Pavelele(se folosesc la executarea pavajelor si sunt normale(de tiop dobrogean si transilvanean) si abnorme. Criblura-este o piatra dublu concasata si ciuruita.grosime). -Calupurile(au forma cubica .Piatra sparta se foloseste atat pt fundatii cat si pt diferite tipuri de imbracaminte.latime. Materialele prelucrate fasonate-au o anumita forma geometrica.

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->