378

nunld cob-eye-yo, eye (ochi) poate servi de cuv6nt cheie. Urmdtorul pas este acela de a forma o imagine care sd conecteze cuvAntul cheie gi echivalentul englez - de exemplu, un cal lovegte un ochi uriag (fig. 8. l 7); prin urmare se stabilegte o conexiune sem-

lntrodtrcere in psihol ogie

nificativd intre cuvdntul spaniol gi cel englez. Pentru a reactualiza semnificalia cuvAntului caballo, mai int6i trebuie si reactualizezi cuvAntul cheie eye (ochi) gi
apoi imaginea stocatd care leagd cuvAntul cheie de ,,cal". Relineli ci metoda cuvArrtului cheie poate fi folositd, de asernenea, 5i la oblinerea cuvintelor spaniole din cuvinte englezegti. Dacd vrei sd reactualizezi cuvAntul spaniol pentru ,,cal'., mai intdi trebuie sd reactualizezi imaginea care are in compozilie calul, prin urmare vei obline cuvAntul cheie eye care servegte ca indiciu de reactualizare pentru caballo. Metoda cuvdntului cheie pare complicatd la prirna vedere, dar studiile au ardtat ci aceasta
f aciliteazl,
d
i

subiect, ifi vei pune irrtrebdri cu privire la cauzele gi consecinlele epidemiei. Boala a fost transmisd de o persoand sau de un animal? Boala a fost transmisd prin sistemul de aprovizionare cu ap6? Pentru a stopa epidemia, oficialii vor ajunge pAnd acolo

incAt vor interzice str[inilor sd viziteze Brooklyn-ul? Cett v adura epidernia? intrebdrile referitoare la cauzele qi consecin{ele unui eveniment surrt elabordri eficiente. intrucAt fiecare intrebare duce la formarea

unei conexiuni semnificative sau la stabilirea unei cdi de acces spre reactualizarea evenimentului.
Tabelul 8.3. Metoda cuvintului cheie. Exentple de cuvinte cheie care sunt ulilizate pentru a lega cuvintele spaniole de traducerea lor in limba englezd. De exemplu, cand se pronunyd cuvantul spaniol ,,muleta", o parte a sunetului sdu este aseamdndtor cuvdntului englez ,,nrule" (hibrid). ASadar, ,,mule" poatefi utilizat drepr cuvdnt cheie Si vafi raportat la traducerea in englezd prinformqrea unei imagini a ,,hibridului" stdnd drept pe un arac. CuvAntul in Cuvintul Cuvintul in limba spanioltr cheie limba englezl
caballo
charco (eye) (charcoal) horse puddle crutch

n

pI

i

n invdfarea vocab

u

I

aru I u i

unei limbi strdine (Atkinson, I 975; Pressley, Levin, Delaney, 1982).

Elaborarea gi encodarea informafiei
Cu cAt elaborarea itemilor este mai ampl5, cu atAt mai bine ii putem reproduce
gi organiza ulterior. Acest fenomen are loc

muleta''
Clavo

(mule) (claw)

deoarece, cu cAt stabilim mai multe cone-

nail

xiuni intre itemi, cu atdt este mai mare numdrul posibilit6lilor de reactualizare.
Implicaliile practice ale acestor descoperiri nu prezintd complicalii: dacd vrei sd-fi amintegti un fapt oarecare, denoltdsemnificaliile sale. Pentru a ilustra acest lucru, sd presupunem cd citegti dintr-un ziar un articol despre o epidernie din Brooklyn, pe care oficialii din Ministerul Sindtdlii incearcd sd o stopeze. Pentru a dezvolta acest

lagartija
payaso

(log)
(pie)
(eel) (tennis) (bone)

lizard
clown
thread

hiio
Ienaza

pliers
soap

jabon
carpa pato

(carp) (pot)

tent duck

lIentoria

379

Fig. 8.18. Organizarea cuvintelor sub forma unei povestiri. Trei exemple de transforntare intr-o Doveste a ttnei liste de I0 cuvintefdrd legdturd. Itemii cu majuscule sunt cuvintele de pe listit. r Dupi Bower qi Clark, 1969)

Un PADURAR a TA$NIT din padure, el a PATINAT in jurul unui GARD viu in spatele unei COLONII de RAJE. A paqit u$or pe MOBILIER, rupdndu-gi CIORAPUL in timp ce se grdbea spre PERNA, unde era intinsf, AMANTA lui.

O LEGUMA poate fi un INSTRUMENT folositor pentru un STUDENT la FACULTATE. Un morcov poate fi un CUI la POARTA sau la BAZIN. Dar un

NEGUSTOR al REGINEI va CANTARI acea poarti gi va da morcovul unei CAPRE. intr-o seard la CINA am avut CURAJUL s6-l aduc pe PROFESORUL meu la mine. A fost o INUNDATIE in acea zi, iar BUTOIUL de ploaie ldrd indoiald cd a inceput sd fac6 GALAGIE. Oricum, era un VAS in PORT transport6nd acest ARTIST spre

CASTELUL meu.

Contextul gi reactualizar

ea

De vreme ce contextul este un indiciu loarte puternic pentru reactualizare, ne pu-

de liceu pe care erau siguri cd le-au uitat (Williams 9i Holan, 1981).

tem irnbundtdli mernoria prin restocarea ;rrntextului in care a avut loc invdlarea. In :azul in care cursul de psihologie are totieauna loc intr-o singurd sald, reproduceiea materialului de curs va fi mult mai :und daci te afli in acea sal6, decAt dacl .sri intr-o sala total diferitS, deoarece con:ertul salii este ul.l indiciu de reactualizare sntru materialul de curs; totugi, cel mai .Jesea, atunci cdnd trebuie si ne amintim :eva. nu ne putem intoarce fizic la con::rtul in care am inv[{at. Dacd ai unele ::ticultali de reproducere a numelui unui :..les din liceu, nu pofi sd te intorci la liceu :.-er pentru a-{i arninti acel nume. Totugi, .r astfel de situalii po{i incerca sd refaci :--:ntal contextul. Pentru a reactualiza nu:::le uitate de mult timp, cautd sd te gdn::sti la diferitele clase, cluburi gi alte .;:ir it51i prin care ai trecut in timp ce erai = 1coal6, pentru a vedea dacd vreuna din:i acestea i1i vor aduce aminte numele :;.rtat. Daci subieclii vor folosi aceste teh-.;i intr-un experiment real, ei vor fi ca:;.bili sa-gi reaminteascd numele colegilor

Organizarea informafiilor
Cunoagtem faptul cd organizarea in timpul encoddrii irnbunbtafegte ulterior reac-

lualizar ea i nformali i I or. Ace st pri nc i p i u are o mare valoare practicS: suntem capabili de

stocarea gi reactualizarea unei cantitAti masive de informatie doar daci o organizdm. Unele experimerrte au investigat procedee organiza{ionale ce pot fi utilizate pentru a inv5la mai mulli itemi l?rd legSturd intre ei. Intr-un asemenea studiu, subiec{ii au rnemorat liste de cuvinte lIrd legdturd, prin organizarea cuvintelor din listd sub forma unei povegti, aga cum este ilustratd in figura 8.18. Ulterior, la o testare a memoriei pentru l2 liste (in total 120 de cuvinte), subieclii au reprodus mai mult de 90% din cuvinte. Degi este o performanfd remarcabild, nimeni nu poate realiza aqa
ceva foarte ugor. La acest punct, trebuie sd recunoagtem c[ psihologii au elaborat unele tehnici ingenioase pentru organizarea listelor cu

itemi fbrd legdturd. Insd,

se va argumenta:

ce trebuie sd-{i amintegti nu sunt listele de

380

Inftoducere in psihologie

Elecuri de
reactualizare; interferenla; Erori in
16producerea

ciutar€
Si modele

de activare

consoanelor

Fig. 8.19. Reprezentarea unui arbore ierarhic. Crearea unor arbori ierarhici cu capitolele dintr-o carte va ajula studenlii sd-Si reactualizeze informalia despre acele capitole. Arborele din

figurd reprezintd organizarea acestui capitol. itemi fbrd legiturd, ci povegtile care !i s-au spus, cursul pe care l-ai audiat sau explicalii cum sunt cele din prezentul capitol. Nu cumva acest material este deja organizat, gi tehnicile menlionate mai devreme au o valoare limitatd? Da qi nu. Da, acest capitol este mai mult decAt o listd de
fraze nelegate, dar

capitol. O cale mult mai eficientd de a stu-

dia capitolul este sd

{ii minte aceastd
sd

organizare. De exemplu, ai putea

incerci

critic

totdeauna existd o problemd de organtzare cu orice material lung, inclusiv

-

- gi acesta este punctul

si re{ii o parte din organizarea acestui capitol prin sclrilarea unui arbore ierarhic asemindtor celui prezentat in figura 8.19. Apoivei folosi aceastd ierarhie pentru a-fi ghida cdutarea in memorie de fiecare datd cdnd trebuie sd reactualizezi informalia despre acest capitol. Cu toate acestea, este
mult mai eficient s[ faci propria
schi16

cu acest capitol. Mai tdrziu ili vei aminti faptul cb dezvoltarea semnificaliei vine in sprijinul invS{drii, insd acest lucru nu-!i va aduce aminte nimic, sd zicem, despre codarea acusticd in memoria de scurtd durat[. Cele doud subiecte nu par s[ fie in raport intim, dar existd totugi o relafie intre ele: ambele opereazd, cu fenornenul coddrii. Cea mai buni cale de a observa aceasti relalie este s[ observi titlurile qi subtitlurile acestui capitol, intruc6t acestea ne aratd modul de organizare a materialului din

ierarhicd a capitolului. Mernoria pare sd ne ajute maibine, dacd organizareaeste realizat6,de noi inqine.

Exersarea reactualizirii

O alta modalitate de imbundtdfire a
punem intrebdri despre ceea ce incercdrn sd invd!6m. Sd presupunem cd ai la dispozilie

reactualizdrii informaliei din memorie constd in practicarea ei - cu alte cuvinte, sd ne

metoda RICAR. pd4ile textului sunt bine conectate intre ele. O astfel de practicd mentald '. 1917) Una dintre cele mai cunoscute tehnici Metoda RICAR Pdnd aici. in . Citirea gi recitirea de patru ori a materialului este 381 in general mai pu{in eficientd decAt citirea lui o singurd datd. Citirea textului. este vorba de practica mentali. in prima etap6. citirea superficialS a capitolului in :rganizarea sus(ine procesul de cdutare in ::emorie). de asemenea. Intrebdri. Metoda igi ia numele de la priniele litere ale celor cinci etape ale sale: Rdsfoire. Aceasta implicd citirea schilei de capitol de la inceput. 1990).sfoiesc paginile cu materialul din capitol pentru a-gi face o idee despre principalele subiecte gi sectiuni. Rezultatele expuse sunt reprezentative pentru testele de reactualizare date imediat dupd invdlare Si dupd 4 ore de la lerminarea studiului. 8. Amintirea punctelor principale. Fig.tie opusd. 8. care implicd repetarea imaginatd a deprinderii perceptual-motorii ur t 6o N f50 ) F ?ao ut tr t- Heo z Ezo o &. Apoi unneazd recitirea pdrlilor selectate din text. .20. studen{ii rf.Putem ilustra aceastA metodd ardtAnd cum s-ar aplica ea la invdlarea unui capitol din aceastd car1e. poti sA te imaginezi ieganAndu-te in agteptarea mingii de tenis. 10 020406080 PROCENTUL DE TIMP PETRECUT CU RECITIREA MATERIALULUT in absenla oricdror migciri grosiere ale :trrpului. rnitiind corecliile la nivel mental dacd :alansul pare gregit. prin dezr oltarea acelor aspecte. o. am luat in : --nsiderare principiile specifice ale memo::ei (de exemplu. Exersarea reactualizlrii. in sta: : i rrea apl ica{iei practice a principi ilor me::.lenroriei gi sd ardtarn cum se bazeazd ::3asta pe principiile ntemoriei. De exemplu. Reproducerea idormaliilor vafi imbundldlitd considerabil prin incercdri de reactualizare efecluate in cea mai mare parte a timpului de studiu. in aceastd sec{iune.riei putem merge. de asemenea.. Recapitulareain gdnd. pentru a clarifica unele aspecte care au fost greu reactualizabile dupb prima citire. precum qi cu restul materialului. fEra a-{i migca nici nacar o mdnd. incercarea de reactualizare a materialului este un mod eficient de utilizare a tirnpului. Sh incepern cu prezentarea -::i binecunoscute tehnici de imbundtdfire " :.este destinatd irnbundtd{irii abilitalii studentului de a invd{a gi reproduce materialul prezentat intr-o carte (Thonias gi Robinson. gi intr-o :. insolitd de punerea de intrebdri despre text.20). Un procedeu inrudit cu exersarea reactualizarii este. acest fapt a fost demonstrat cu mult timp in urrn6 prin experimente ce au utilizat un material cum este cel invafat in prezent la cursuri (fig..\femoria doud ore in care sd invefi un material care poate fi citit in aproximativ 30 min. iar apoi am prezentat implica:::le lor in imbundtS{irea memoriei. principiul confonn cdruia de irnbundtdtire a memoriei .:e.recial dacd este combinati cu practica :lzica reald (Swets 9i Bjork. util in situatiile de memorie implicita.a imbunatdli performan{a deprinderii. 1982). (Dupd Gates.

382

I nlroducere in ps i hol ogi e

timp ce se acorde o atentie speciald titlurilor principalelor sec{iuni gi subsecliuni, gi o citire atentd a rezurnatului de la sfArgitul capitolului. Acest tip de citire prealabilS va
determina subiectul sd-gi organizeze materialul, ducdrrd chiar la rudirnente de organizare ierarhicd asemdndtoare celor prezen-

acestui capitol, po{i sd te

uili la titluri gi sI

elaborezi intrebdri de genul: ,.Cdt de mult poate fi imbunatafitd capacitatea memoriei de scurtd durat6?" sau ,,Ce este de fapt rnetoda RICAR?" Urrneazd sd citegti aceastd sec{iune gi sb incerci sd determini rdspun-

tate mai sus. Aga cum am rnenlionat in repetate rAnduri, organizarea materialului ajutd la dezvoltarea abilitatii individului de a-l reactualiza. A doua, a treia qi a patra etapd (intrebdri, Citirea textuluL Anintirea punclelor principale) se aplicd fiec[rei secfiuni principale, aga curn este ea prezentatd. De exemplu, in aceastd carte, ur.r capitol are in mod tipic intre cinci gi opt sec{iuni principale, iar studenlii vor aplica etapele Intrebdri, Citirea textului gi Amintirea punctelor principale fiecirei secfiuniinainte de atrece la urmltoarea. ln etapa Intrebdri, studen{ii citesc cu atenfie titlurile secliuniigi subsec!iunii, transformAndu-le in intrebdri. In
aceste intrebdri. Iar in etapa Anintirea punclelor principale, cititorul incercd sd-gi aminteasci principalele idei ale secfiunii gi sd recite inforrnafia (subvocal sau, de preferat, cu voce tare). De exernplu, dacd ai aplicat aceste etape prezentei sec{iuni a
etapa C it ir e a I e xlulu i,studenf i i citesc secli unea cu un ochi indreptat spre rdspunsul la

surile la intrebdrile puse (de exemplu, ,.O persoand a fost capabild de a-gi spori capacitatea mernoriei de scurtd durati cr.r aproximativ 80 de cifre"). Apoi vei incerca sd-ti amintegti principalele idei (de exernplu. ,,Po{i sd cre$ti mArimea unei uniteli, dar nu gi numdrul lor"). Etapele Intrebdri Si Citireo texlului aproape cu siguranld ii vor indemna pe studenfi sd dezvolte materialul in tinrp ce-l encodeazd; etapa Aminlirea punctelor principale va detemrina studenfii sd practice
reactualizarea.

Etapa a cincea, sau Recapilularea irt gdnd, are loc dupd terrninarea intregului capitol. Studenlii incearcd sd reproducd princ i pale e fapte gi si in{eleagd modal itatea in care acestea se leagd intre ele. Aceastd
I

etapd favor

i

z eazd

dezv oltarea

i

n

forrn

a1 i e

i

;i

oferd g practicd suplimentard a reactualizdrii. hl concluzie, metoda RICAR se sprijind pe cele trei principii de bazd pentru
irnbunitdf irea memoriei : organizarea materialului, dezvoltarea materialului gi exersarea reactualizdrii. (Perrtru o descriere mal amdnun{itd a metodei, v. Anexa I).

Memoria constructivi
in capitolele anterioare arn fhcut distincfia intre procese de tip bottont-up Si procese de tip top-down, in care ,,procesele de labazd,la vArf' sunt dirijate de cdtre input, iar,,procesel e delavdrf labazA" sunt dirijate prin cunogtinfele anterioare gi prin agteptirile individului. Prirr urrnare, s6 ne amintim din capitolul 5 faptul cd percepfia unui obiect se bazeazd,pa(ial pe caracteristici le fi zice ale input-ului (procesele ,,botton1-up") gi parfial pe a$teptArile celui care recepf ioneazd informaf ia vizuali (procesele ,,top-down"). Distincfia poate ti aplicatd la fel de bine gi memoriei. Pr,-'
cesele de tip ,,bottonl-up" opereazl, uuma, asupra informaliei input - itemii reali car.

trebuie sI fie reprodugi, in timp ce prc' cesele,,top-down" contribuie cu alte informalii care vin sd suslind sarcina respectir i Majoritatea materialelor discutate pdni

:: ix'l in acest capitol

se refer6 la procese finalul sec{iurriivorn -. ln considerare procesele ,,top-down", -.:: adaugd informalia la input, rezultind -.-: Je se nurne$te mcmorie constructivl. ,lind auzinr o frazd sau o poveste, de :- - nai multe ori o considerf,m o des::=:e incompletd a evenimentului real qi

::

::D ..boftorn-up". In

La citirea acestei povegti. subiecfii fac anumite deduc{ii. La aspectul 3. ei deduc cd personajul Corman a vrut sd fie rege,
ceea ce le perrnite sd conecteze aspectul 3 cu 2. Nurnai cd aceasta nu este un ra{ionament necesar (Connan ar fi putut a$tepta

-=

--

-

i..sinr de cunogtin{ele noastre generale

-::.:.r acest lucru? Addugdrn, la frazele gi :,,'.<siirile respective, posibile afirrnalii
-=:.,:ate din acestea. De exemplu,laauzi-:,: :::zei ..Mike a spart sticla in incdiera-;. ;: Ia bar". ne vine mai ugor sd credem -i =:easta a fost nrai curAud o sticld de :€-: iau de *,hiskey, gi nu una de lapte sau :: .:1. mineral6. Vonr adduga aceastd de:-::': la lneltlorarea frazei in sine. Com: .---'r'r intbrnratia originald prin folosirea : -- - s:lntelor noastre generale despre com:.: ::,:tatea lucrurilor (de exer.nplu, sticlele = :€re sunt compatibile cu barurile). Fa:-':-. sJest lucru deoarece incercdm sd ne : ,-: :5m noua ingine evenimentele auzite.
,l="--.

-,

:;'::re lume pentru a construi o descriere
: rnai cornpletd a evenimentului. Curn

ca regele sd-l primeascd). La aspectul 4, subiec{ii deduc c[ personajul Corman a decis sd-l otrdveascd pe rege, astfel cd ei nu conecteazd acest aspect cu cel care il precede. $i aici rafionamentul nu este

luecesar (existd gi alte persoane, altele decAt regele, care sd fie otrdvite, qi existd gi alte

utilizdri ale arsenicului). Cdnd nrai tArziu
s-au testat arnintiri le sub iecfi lor referitoare

la aspectele prezentate, ei au avut dificultati in a deosebi aspectele povegtii de ralioruamentele pe care tocmai le-am descris.

dificil s5 separi ceea ce a fost prezentat in realitate de ceea ce al.n addugat la aceasta (Seifert, Robertson, Black, 1985). Deduc{iile vor afecta, de asemenea, qi
Este

rnernoria scenelor vizuale. Acest punct de
vedere este ilustrat foarte clar in urmdtorul studiu: subiectilor li s-a ardtat un film ce reprezenta un accident de trafic, iar apoi li

:-.

:'ria constructivd este deci un co-pro'l neroii noastre de a in{elege lumea.

Rationamente simple

:'. : r:Stul de puternicd, mai ales atunci --- : :::im un text, intrucdt de obicei ratio- ' =:.::le surrt intrebuinlate la conectarea : j:::-;.ir aspecte ale textului. De exem: - i :.nalizdm textul de maijos (prezen*- -:,: subiecli dintr-un experiment):
,-::
-- :
.

,---.:e rationallente din ea, pe care le - .:1,: tr datd cu fraza. Aceastd tendin{a

i:3sea cAnd citim o frazd extragem

s-au pus intrebdri referitoare la amintirea lor despre accident. Intrebarea despre viteza vehiculelor a fost pusd in diferite rnoduri. Unora dintre subiecli li s-a pus intrebarea: ,,CAt de repede mergeau rnaqinile atunci cdnd s-au izbit intre ele?", iar altii au fost intreba{i: ,,CAt de repede nlergeau maginile atunci cAnd s-au lovit intre ele?"

Subiecfii intrebafi cu cuvdntul ,,izbit" pot deduce cd accidentul a fost unul foafte distructiv, probabil n-rult rnai distructiv decAt gi-au amintit in realitate. Era foarle probabil ca acegti subiecli sd foloseascd intr-un fel aceastd deduclie pentru a altera infor-

- -.an a fost mo$tenitorul tronului din ::-"... , : : atdt de obosit de a$teptare. - : :::lea cb arsenicul ar fi bun.
--raSr

".

este un regat pitoresc

din Franla.

rna[ia accidentului, fbcdndu-l rnult mai distructiv (fig. 8.21). Subiectii irrtrebafi cu cuvAntul ,,lovit" nu au avut tendin(a sd rdspundd astfel, deoarece cuvAntul ,,lovit" irnplicd un accident nu atAt de sever ca acela irnpl ic at de,,izbit" .

384 Acest tip de ra!ionament este sustil.rut de rezultatele oblinute la testul de memorie dat cu o sdptdniAnd maitArziu; subiecfii au fost intrebali: ,,Ai vAzut vreult parbriz spart?" In filmul care prezenta accidentul nu era nici un parbriz spart. dar subiec{ii care au fost intreba{i cu ,,izbit" au dat mai multe rdspunsuri gregite (cd parbrizul era sparl), decAt subiec{ii care au fost intreba(i
cu ,,lovit".

I tt

lrodu cere i n ps i ho I ogie

poate altera informa{ia din mernoria rnafto-

rului ocular, irrformatie pe care un avocat va incerca sd o dovedeascd.

Stereotipuri
a

O alta rnodalitate de a completa sau de construi o infornralie irr menorie se reaI

lizeazd pr i n fo I os i rea stereoti puri o r soc i ale. Stereotipul reprezintd un pachet de ra{ionarnente despre trdsaturile de personalitate sau atributele fizice ale unui grup de persoane. De exemplu. putern avea stereotipul unui gerrnan tipic (inteligent, meticu-

los, serios) sau cel al unui italian tipic (artist, lipsit de griji, iLrbitor de distrac{ii). Aceste descrieri sunt rar aplicate niajoritdlii persoanelor din grup gi pot fi adesea indicatori eroua!i pentru interacliurtea social6. Totugi, ceea ce ne intereseazd aici nu sunt efectele stereot i pLrri lor asupra interacliunii sociale (v. cap. I 8), ci efectele stereotipuri lor asupra memoriei. CAnd ni se prezintd o informafie despre cineva, uneori stereotipizdm acea persoand (de exemplu. ..Este r"rn italian tipic"). iar apoi combindrn informatia prezentatd cr-r cea din stereotipul nostru. Prin urmare, informa{ia despre acea persoaud este cortstruite in parte dupa stereotip. Dacd stereotipul nostru nu se potrivegte cu persoana.

formaliei originale, astfel incat ea sd

Fig. 8.21. Reconstruc{ia unei informa(ii despre accident. Intaginea (a) reprezintd informalia originald din ntentoria subieclului. Urnrcazd intrebarea cu cuvdntul ,,i:bit" care determind subieclul sdfacii rayionamente in legciturd cu distructivilatea accidentului. Aceste ralionamente pot f utilizate la reconstruclia inse

asemene ntai mult cu imaginea (b) a figurii. (Dupd Loftus qi Loftus, 1975)

reproducerea inforrna[iei poate fi serios distorsionatd. Psihologul britanic Hunter ne oferd direct de la sursi o relatare a unei astfel de distorsiuni:
La inceputul sdptdnrdnii, pe 23 octombrie, am cunoscut la Universitate un student cu o infhligare pregnant scandinavi. lnri arnintesc cb eram puternic impresionat de bdrbatul nordic, asemindtor cu un viking - cu pdrul sdLr blond, ochi albaqtri gi osaturd lung6. De rnai multe ori irni amintearr de iniitiqarea sa in le_sl5turd cu rnodelul scandinav, apoi
rnd gdndeam la el ca la vikingul perfect,

intrebarea cu cuvAntul ,,izbit" poate duce la recorrstruc{ia memoriei accidentului, iar infonnatia recorrstruitd con(ine detalii cr"rm

fi parbrizul spar1. care nu constituia o parle real6 a accidentului (Loftus, Schooler,
ar
Wagenaar, 1985). Aceste rezultate au imp I i cali i i mportante in i dentifi ca r ea realizatd de martorii oculari: o intrebare pusd intr-urr anume fel (mai curAnd ,,izbit" decAt,,lovit")

vizualizAndu-l la tirnona unei cordbii

p ! s-a spus cd ea mai tdrziu s-a cdsd: --:lt. por este despre evenimentele petrecute in '.. memoria noastrd este un compromis intre ceea ce este $i ceea ce credem cd ar fi.. homosexuali).c6ine" sau . obiecte.. putem observa pur gi simplu ceea ce este deja asemdn[tor cu o schemd din :entru acea categorie care sd demonstreze lescrierea originald. Parul lui era mai inchis la culoare. dar in{bligarea lui.). deoarece ele desemneazdclase de indivizi(de exernplu.. gi-au amintit contrariul. Bellezza pi Bower. (Hunter. in tirnp ce =.ea a avut int6lniri cu b6iefi".:ata unei femei. In mod similar.descriere relativ neutrd despre o persoa:a. Subiecfii cdrora li s-a spus despre cdsdtoria de rnai tdrziu a lui Betty. In loc sI percepem qi sd reproducem toate detaliile despre persoane noi. Percepfia gi gAndirea sub fonna schemelor ne permit sd procesdm o cantitate mare de informafii cu prornptitudine giintr-un mod economicos. subieclii citesc -. categoriile comune cum ar fi .ere. Stereotipizarea a :=ctat reproducerea ulterioard a povestirii -:isinale. mai tArziu vom descoperi cd aceasti rersoand aparlirre unei categorii particu. majoritatea adullilor au o schemd a modului in care sd mdndnce intr-un restaurant (intrd in restaurant. l'-'ilea grup a inclus-o pe Betty ?n stereo: :ul femeilor mdritate.m. De exernplu. incAt nu poa:e servi nici mbcar cabazAde recunoagtere. Stereotipurile reprezintd agadar un tip de schemd. Cdnd l-am revdzut pe data de 23 noiernbrie nu l-am recunoscut. I 978. intr-un studiu care :i identiazd acest fenomen.d. comandi m6ncarea g. intruc6t ele reprezinti clase de obiecte. 197 4. Subiecfii cdrora li s-a spus . Jespre infbliqarea studentului. obiecte sau evenimente pe care le intdlnim. cer un meniu de la ospitar. iar el a trebuit sd se prezinte. sau ei au folosit stereotipuri le pentru a rdspunde intrebdri lor atunci cAnd nu gi-au putut aduce aminte informa{ia originald a povegtii (Snyder gi Uranowitz. nurnit6 Betty K. constitulia sa mai putin atleticA gi purta ochelari (ca de obicei). evenimente sau situalii. 265-266) Se pare cd stereotipul tlcat in aga lui Hunter a modirndsurd infornialia din memorie construit infonnalia originald pentru a se potrivi stereotipurilor lor.: liceu. lnilial auzirn :. ochii mai pulin albagtri.. decAt faptul eA . Dupd citirea s-nlimentare despre Betfy K. Stereotipurile pot avea qi o acliune :etroactivd asupra memoriei. memoria pentru persoane pare a fi susceptibilS in special de interpretare. 1981). iegea la intAlniri".\lentoria lungi care strdbate MareaNordului intr-o expedi{ie de cercetare. Celui de-al doilea . de la nagtere la :erioada adultd timpurie.masd" constituie un alt tip de schemd. Era foarte diferit de cum mi-l aminteam eu. inc6t rezulta:ul a fost o arnintire total reconstruitf. Schemele pot fi utilizate de asemenea pentru descrierea propriilor informafii legate de modul de ac{iune in anumite situa{ii. Nu era vorba de faptul cd arn uitat cum arAta. ele au con::s la stereotipizarea ei. prirnul grup a inclus-o pe 3::n in stereotipul lesbienelor. ap cum mi-am amin- 385 despre activitdtile lesbiene de mai t6rziu ale lui Betty. femei. gi-au arnintit mai curdnd cd .a. pag. subiec[ii au prirnit informalii :atd nu a avut un prieten stabil pe cAnd era . In aparen{d.. a devenit mult distorsionatd. con{in6nd fapte :in r iata sa sociald.ea r1u a avut niciodatd un prieten stabil". Arnbele grupuri au re- tit-o.. ea seanana atAt de pu{in cu studentul. -:iecti i s-a spus cI Betty a adoptat stilul :: r iala al lesbienelor. Unui grup de . cum ar fi: . italieni.Degi nicio- ::rtului. iar apoi folosim stereotipul nostru Scheme Psihologi i utilizeazd tennenul schemi atunci cdnd se referd la o reprezentare mental5 a unei clase de indivizi. Povestea -rmdregte viafa lui Betty K. Agadar. gdsesc o masi liberd..

2. iar apoi sd encoddm gi sd reproducem nurrai trdsdturile sale cele mai I nl roducere in ps ihol ogie Si presupunem cd fraza nr. Bartlett (1932) a fost probabil primul psiholog care a studiat in mod sistematic efectul schemelor asupra memoriei. 19'79). le-am discutat rnai inainte. stocarea constd in re{inerea informaliei encodate.. pentru tehnici culn ar fi aceea cd prin utilizarea Black. Cercetarea a confirmat sugestia lui Bartlett. Totugi.. Situaliile irr care uremoria este dirijatd de schernd gi este puternic constructivd par a fi diferite de situaliile rnai sirnple pe care care mdnAncd gi iqi pl5tegte consumafia. Rezumatul capitolului 1. pot avea loc cdnd incercdm sd adaptdm povestirile in scheme. Agadar.bottom-up". schemele pot afecta reactualizarea. La o raportare ulterioard a acestei povestiri. dupd citirea unei scurte povestiri despre un personaj care merge la restaurant. Encodarea se referd la transformarea infonnafiei intr-un tip de cod sau reprezentare pe care me- moria le poate accepta. degi importau{a lor relativd poate depiude de situatia exactd. atunci cAnd citirn un paragraf despre o activitate bazatd pe o schern6.toarea povestire: imaginii vizuale se adauga semnificalia la input. este foarte probabil ca subieclii s5-9i aminteascd expurrerile legate de personajul vom folosi schema noastrd despre film pentru procesul de cdutare in memorie: de exemplu. Steven gi Edgar au discutat despre afaceri in timp ce a$teptau la rdnd. Exist[ trei stadii ale rncmoriei en- codarea. stocat"ea Si reactualizarea. Turner. sd ludrn in considerare mernoria pentru o listd de cuvinte fird legdtura intre ele: in acest caz) procesele memoriei sunt de tip . rnai precis. Steven Ei Edgar au fost la film. fur-rclia lor este mai mult de a conserva input-ul decAt de a construi ceva nou. I activeazd schema noastrd despre fihn. prin ghidarea proce- selor de cdutare irr memorie (Brewer gi Nakamura. rnajoritatea asemdndtoare celor care apar in stereotipizare. dacd ne vonr aminti cd aceasta irnplica mersuI la film.econornie cognitiv6" este acela cd un obiect sau un eveniment poate fi distorsionat dacd schema utilizatd pentru prelucrare nu este compatibilS.3 este rnult rnai legatd de schemd decAt fraza nr. rnai mult ca sigur cd apoi vorn encoda fraza nr. avem tendin{a sd o enco- ddrn in special faptele care sunt legate de schernd. cat $i stadiile de reactualizare ale memoriei de lungd duratd.cea de a conserva gi cea de a construi . preful pe care il pldtirn pentru o astfel de . 3 distinctive. 3. Lui Steven i-a plicut filmul. cele doud aspecte ale memoriei . Totugi. Putern ilustra acest aspect priu urmf.rn aspect constructiv in aceastd situalie simpld. deoarece frazanr. Dacd o schemd particulard este activ[ atunci cAnd citim o poveste.386 menrorie. Sclremele par sd afecteze aldtencodarea inforrnaliei. De exemplu. . dintre aspectele sale specifice dacd se cere sd o reproducem corect in detaliu. chiar gi atunci cind acele ac(iuni nu au fost vreodatd menliorrate in povestire (Bower.pot fi totdeauna prezente. iar reactualizarea se referd la procesul prin care informalia poate fi redobAnditd din memorie. de exemplu. El a sugerat faptul cb distorsiunile de memorie. existd r. 1984). trebuie totugi sd conservdm unele l. dar Edgar crede cd filmul este prea sentirnental. 2. In mod similar. exista ceva iu povestire privind reaclia la filrn? Prin urmare.

Degi avem o capacitate limitatd pentru numdrul de unitdli. in . indeplini funcfia de. Dacd itemii care trebuie sd fie reprodugi sunt semnificativi. in timp ce allii au interpretat rezultatul sub forma unui proces de activare.unproces de cdutare in memorie. Se pare cd memoria de scurtd duratd servegte ca . se instaleazd o formd de uitare: un item nou poate pdtrunde in memoria de scurtd duratd numai prin inlocuirea unuia mai vechi. dar conexiunile dintre ei nu sunt. cum ar fi calculul aritmetic mental gi rdspunsurile la intrebdrile legate de textul citit. Cu toate acestea. Numeroasele cazuri de uitare din memoria de lungd duratd se datoreazd eS ec uri l o r de r e ac tualiz are (informa{ia se afld in memorie. Aceste efecte de interferenld sugereazd cd reactualizarea din memoria de lungd durati poate fi realizatd prinIr-un proces de cdutare s ecvenliald in nremorie sau printr-un proces de activare prin propagare. memoria de scurtd duratd nu pare a fi implicatd in inlelegerea frazelor relativ simple. 1 Unele cazuri de uitare din memoria de lungd duratd se datoreazd unei pierderi a informaliei din stocaj. Cu cAt o persoand elaboreazd maimult semnificalia itemului. Cdnd se atinge limita memoriei de scurti duratS. cu atAt mai bund va fi memoria.spa!iu de lucru" ntental in rezolvarea anumitor ti- puri de probleme. dar nu poate fi gisitd)..stalie de tranzit" spre memoria permanentd. sau unitdli. Eqecurile de reacrualizare apar mult rnai probabil atunci cAnd existd o interferenld a itemilor asociali cu acelagi indiciu de reactualizare. Informafia din memoria de lungd duratd este de obicei encodat[ in funclie de senmiJicalia ei."lenroria 387 Cele trei stadii ale memoriei opereazd diferenliat in situafiile in care este necesard stocarea materialului pentru cdteva secunde (ntentoriade scurtd duratd) gi in situaliile care necesitd stocarea materialului pen- tru intervale mai mari de timp Qnentoria de lungd duratd). Cel mai interesant fapt privind me- moria de scurtd durati este cd aceasta are o capacitate de stocare limitatd la 7+2 itemi. degi putem folosi qi:un cod vizual. in care informa{ia poate staliona in timp ce este encodat6 in memoria de lungd durat6. Reactualizarea incetinegte pe mdsurd ce se mdregte numdrul de itemi in memoria de scurld duratd. memoria poate fi imbundta{iti prin addugarea conexiunilor semnifi cative care asigurd cdile de acces ale reactualizdrii. de asemenea.. Informa{ia din memoria de scurtd duratd tinde sd fie encodatd acustic. putem spori mdrirnea unui item prin utilizarea informaliei din memoria de lungd duratd cu scopul de a recoda materialul de intrare in unitdli mai semnificative. Unii cercetdtori au folosit acest rezultat pentru a indica faptul cd reactualizarea implicd. O alta catzd maiord a uitdrii la nivelul memoriei de scurtd duratd este faptul ci informatta se stinge cu trecerea timpului. 6. Memoria de scurtd duratd poate. 5.

I L Degi nu putem spori capacitatea memoriei de scurtd duratd. Unele studii dezvdluie faptul cd o variabild independentd care afecteazd memoria explicitd (amploarea dezvoltdrii semnifica{iei in timpul encoddrii) nu are nici un efect asupra gradului de incdrcare. Cercetdrile efectuate pe subiecli normali sugereazd de asemenea cd pot exista sisteme separate pentru memoria explicitd gi cea implicitd. emolia poate intensifica acfiunea memoriei. structuri cerebrale localizate sub cortexul cerebral. Degi unii cercetdtori aprobd ideea unei stocdri separate pentru liei pentru memoria explicitd gi tipurile de memorii explicit[ sau implicitd. in alte cazuri. memoria impliciti este de obicei disponibild. in alte caztti. motorii sau cognitive. $i totugi. 8. 9. in timp ce alte studii experimentale aratd.memoria poate fi blocatd in mod activ (ipoteza refuldrii). gindurile anxioase interfereazd cu reactualizarea informaliei fintd. Memoria de lungd duratd pentru fapte poate fi imbundtdlitd in timpul stadiilor de encodare gi reactualizare. 10. in timp ce memoria expliciti (in special reproducerea qi recunoagterea faptelor) egueazi in amnezie. Procesele de reactualizare pot fi perturbate qi de factorii emolionali. in unele caz:uri. ca in cazul amintirilor blitz. alfii argumenteazd cd diferenlele aparente ale memoriei se datoreazd de fapt diferitelor procese de reactualizare care opereazd asupra unei stocdri comune. Cercet[ri recente sugereaz[ ci procesul de consolidare a informaliei dureazd cdteva sdptdmAni.388 I nt ro ducer e in ps ihologi e special dacd are loc o dezorganizare a proceselor care cons olideazd Aceasta sugereazd cd pot exista sisteme separate de stocare a informa- informa{iile recente. pentru cea implicit[. Sediul biologic al consoliddrii informaliilor include hipocampul qi amigdala. gradul in care expunerea in prealabil a unei liste de cuvinte va facilita mai tArziu completarea unor fragmente cu acele cuvinte). la nivelul cdreia reproducem in mod congtient informalia din trecut. . cd. o variabili care afecteazd memoria implicit[ nu are nici un efect asupra memoriei explicite. denumitd incdrcare (de exemplu. in felul acesta sporind capacitatea de memorare. fErd reproducerea congtientd a experienfelor care au condus la acea imbundtdfire. Multe din aceste cercetdri s-au bazatpe o unitate de mdsurd a memoriei implicite. Eqecurile de reactualizare din memoria de lungd duratd au mai pu{ine qanse sd se producd atunci cdnd itemii sunt organizali in timpul encoddrii gi cind contextul reactualiz6rii este similar cu cel al encoddrii. putem utiliza scheme de recodare pentru a mdri dimensiunea unei unitdli informafionale. Memoria explicitd se referd la tipul de memorie manifestat in reproducerea sau recunoagterea informafiilor. Memoria implicitd se referd la tipul de memorie care se manifestd in sine ca o imbundtdlire a unor sarcini perceptuale.

l:. natalirii encoddrii gi reactualizdrii sunt incorporate in ntetoda RICAR de invdlare a unei cdr{i. Avem tendinja de autiliza cunogtinlele noastre generale despre lume pentru a construi o imagine mult mai completd a romanului sau a evenimentului. Alte modalitdli de a imbundtdfi procesul encoddrii (gi ulterior al reactualizdrii) constau in elaborarea semnificaliei itemilor qi organizarea materialului in timpul encoddrii (organizarea ierarhicd a informaliilor pare a fi cea mai indicatd).J:gnitive Psycholog. I 982) . vezi Squire gi Butters (coord. edilia III-a. 1990). 1987). 1989). Working Mentory (Memoria opera!ionald. 1986).i invS{drii. de asemenea implic[ adaptarea mate- rialului la stereotipuri gi la alte tipuri de scheme (reprezentdri mentale ale grupurilor de persoane.Steven. Anderson. evenimente gi situalii). Pentru o revizuire a cercetdrii legatd de bazele biologice ale memoriei .oferd o :. Cognition aceste cdr(i: Neisser (coord.Baddeley.ndamentals of Huntan Memory and Cog- ::rii ..\[emoria 389 O altS modalitate de a imbundtdli procesele de encodare qi reactualizare constd in utilizarea imaginilor .principiul debaza care susline sistemele mnemonice.are la memorie. Elentents of Episodic Memory (Elernentele mernoriei episodice. vezi Anderson. intrebdri. Lindzey gi Luce. al doilea volurn de Atkinson. Memoria materialelor complexe. Aschraft. Human Pentru o tratare avansatd a publicaliilorteoretice despre memorie. 1984). 1983). Ellis gi Hunt. Squire. Construclia poate implica addugarea :unor deduclii simple la materialul prezentat. ale cdrei cinci etape sunt: Rdsfoire. Recomanddri bib lio gruJice Exist6 mai multe lucrdri introductive referi:.::. in comple- : Psihologia cognitivd pi implica{iile sale. The Ar c h i tectur e of C ogn it i on (Arh itectura cunoa$- '..'roil (Fundamentele memoriei gi ale cunoagumane.rnoagterea uman5. Tulving. Baddeley. Httman Memory and Cognitior (Memoria gi . 12. cum ar ft metoda loci qi metoda cuvdntului cheie. 1990). de exemplu c64ile..re la -t : s =chetd despre reproducerea informaliei in :rrtertele naturale.ed (Memoria observatd.). Herrnstein. Cele mai bune metode de imbun6tdlire a procesului de reactualizare constau in restocarea contextului de encodare in timpul reactualizdrii gi in exersare a r eactualizdrii informaliei in timpul inv6ldrii ei. edilia a IV-a. Amintirea punctelor principale gi Recapitttlarea in gdnd.. Memory en. (Neuropsihologia mernoriei. . Citirea textului. obiecte. Majoritatea acestor principii destinate imbu13. a doua edilie. . edilia a II-a. Glass gi Holyoak. of Memory. 1988). terii. 1986).lt[entory and Brain (Memorie qi creier. and lts Implications Cunoagterea. care sunt ugor de citit gi prez:nta informalii de ultimi ord'. The Neuropsycholog. Stevens's Handbookof Experintental Psychologt (Tratat de psihologie experimentald .lzmory (Memoria umand.). este de obicei constructivd. 1989). 1983).

Capitolul 9 Gflndirea gi limbajul Concepte qi categorii Funcliile conceptelor Prototipmile lerarhizareaconceptelor Achizi.ionarea conceptelor Combinarea conceptelor Discufie critic6: Ipoteza relativitdlii lingvis tice Rafionamentul Raf ionamentul deductiv Ralionamentul inductiv Limbaj pi comunicare Nivelele limbajului Elementele componente qi procesele specifice limbajului Influen{ele contextuale asupra infelegerii gi producerii limbajului Dezvoltarea limbajului Ce amrme este achizitionat? Procesul invdldrii Factorii ereditari Pot alte specii si invele limbajul uman? Discu{ie critic6: Loculizarea cerebrald a limbajului Gflndirea imagistici Imageria viz.uald qi percepfia Operaliile imagistice C ieat i vitate a v-izrald GAndirea in ac{iune: rezolvarea de probleme Strategii de rezolvare a problemelor Reprezentarea unei probleme Expert versus novice Stimularea pe computer .

adicd ceea ce ..'pozilii sau declara{ii).animale". gi dezvoltarea acestei comunicdri. gAndirea ar putea :'i consideratd un fel de .mameleo' gi . in acest punct al expunerii se va realiza o prezentare a gAndirii irnagistice pentru ca. Vor urma modalit6tile de comunicare a gdndurilor.limbaj psihic". propozilionalS 9i imagisticd.im sh rezolvdm o problemd in sala de :urs. cu alte cuvinte procesul de achizilie al limbajului. iar celelalte doud (in special g6ndirea propozilionald) sunt specifice adultului. in final.nd regretdm o anume gregeald. Studiul dezvoltdrii cognitive a demonstrat cd gAndirea motorie este specificd perioadei copil6riei. cdnd visdm cu ochii deschigi a$tepi. gAndirea :.. respectiv rezol- Gindirea include o mare varietate de acti\ itati mentale. aceasta este gAn:irea propozifionalS (pentru cd exprimd 11... se va prezenta rolul acestora in clasificarea obiectelor. Un alt mod de jndire utrlizeazl.vedem cu ochii :intii". adicd ralionamentul. ' Concepte gi categorii fi gAnduri sunt fornrate din concepte. Pentru a irr{elege gAndirea pro- Putem defini propozilia ca fiind un -rtrnt cu o anumitd valoare de adevir. acestea constituind elementele componente ale sistemului gAndirii. 1966). Cea de-a doua secfiune va aborda modalitalile de organizare a gAndurilor irr vederea extragerii concluziilor. gdndim atunci cAnd incer. aceasta este gAndirea imagisticd. imaginile.mig:ii deslbgurate mental" (Brunner. cllffl ar . in urmdtoarele patru secliuni se vor aborda patru mari aspecte referitoare la gAndirea propozilionalS. varea de probleme. sd fie prezentatd gdndirea in acliune. cAnd scriem o scrisoare sau :6. Este vizibil faptul ci asemenea pozi{ionald trebuie ca mai intAi sd intelegem conceptele care o formeazd.arele salt calitativ al speciei urnane const6 in abilitatea gAnduri. de gAndire abstractd. adicd limbaj u l. cAnd facem planuri rentru vacan{b. cAnd decidem ce :umpdrbturi sd facem. Jea de-a treia forrnd de gdndire.. In toate aceste situalii. respectiv conceptele gi categorizarea.. in prima secfiune. . precum si in cea de a comunica aceste Greenfield et al. in special cele i:zuale.:: --Pisicile sunt animale" este o altd pror.uvoiului de propozilii pe care . O mo:alitate de gAndire este cea care corespun'Je .'zitie. Olver.. aceastd specificitate se va reflecta in prezentul capitol. .-'torie.. corespunde succesiuni lor de. accentul va fi pus pe concepte.ltarnice".ind sd inceapd cursul.le auzlm cu urechile min{ii". -\lamele sunt harnice" este o propozi{ie.. sau .. precum gi aplicabilitatea celor doud forme de g6ndire.pisici" gi . -:rrrospecfia demonstreazd insi faptul cd :indirea este mai mult decAt atet.

cul'n ar fi faptul de a avea seminfe gi de a fi comestibil.d. conceptul de ..ade- vdr".rndr" (obiectul respectiv este ro$u. nu este utilizatd. atunci c6nd categorizS. lucru care ne permite sd co- diferenfia. poate genera conceptul de .doi'').. Setul defi- ne$te prototipul conceptului 9i reunegte acele proprietb{i care descriu cel niai ilustrativ exemplu al conceptului.. arn folosi cAte un cuvdrrt pentru fiecare obiect pe care il intAlnirn.i cu proprietdti direct observabile: este rotund. altele ca exemple ale conceptului . Una dintre acestea este favorizarea economiei cognitive prin divizarea realitd1ii in unitali ugor de rnanevrat. ale abstrac{iunilor (. il considerSm ca fiind caracterizat de propriet6lile specifice acelui concept.) Din fericire pentru noi. inclusiv proprietdfile pe care nu le-am perceput in mod direct..pisicd". Dispunem de concepte ale activitSlilor (. reugirn si reducem complexitatea realitdlii pe care trebuie sd ne-o reprezentdm rnintal. totugi econoniia cogitivd gi are valoare predictivd (Barsalou. cu alte cuvinte este uu set de proprietdli pe care le asocieur respectivei clase de obiecte. Conceptul de . spre exemplu. Conceptele de{in cAteva funcfii extrem de impoftante in cadrul vielii psilrice. pentru ca dupd aceea sd putem adauga gi proprietdtile mai pulin observabile (are serninle gi este correstibil). rotund gi este fructul unui copac). t.lucruri care sulrt necesare pentru o excursie crr coftul". I 985). dacd le-am trata distinct am fi copleqili de numdrul lor.mdr" este asociat cu o multitu- care servesc urrui obiectiv specific: daci cineva doregte sd meargl intr-o excursie cu cortul. Dacd. in cazul con- . Putem utiliza proprietdfile vizibile pentru a cate- ristici gi pe acelea de a avea patru picioare gi musta{i. spre exemplu. Conceptele cel mai frecvent utilizate sunt exprimate printr-un singur cuvAnt. ea faciliteazl. ln fiecare dintre aceste cazuri gtirn c6te ceva despre proprietdfile comune ale membrilor conceptului.a. Ornul are insd gi capacitatea de a forma concepte tratdm fiecare obiect ca fiind unic.dreptate") gi chiar ale numhrului (.m un obiect. 1957).. cu denumire lung[.ru municim rapid experienfele noastre. De exemplu.. atdt de rnare incAt comunicarea ar deveni irnposibila. include printre alte caracte- dine de proprietafi dificil de perceput.m..pisicd". Degi aceastb formd de concepte. de concepte ale enun[urilor (.a mAnca"). (GAndili-va cum ar fi dacd am avea cAte un nulne separat pentru cele gapte milioarte de culori pe care omul le poate goriza un anurnit obiect ca fiind .scaun" q.a fi bdtr6n"). . Conceptele ne ajutd deci sd suplirnentdm inforrna{iile senzoriale pe care le avem la dispozilie (Brunner. Deci o a doua funclie majord a conceptelor este aceea cd ele ne permit sd facem predicfii privind inforrnafia care nu este u$or de perceput. atunci vocabularul nostru ar trebui sd fie gigantic.392 Inlrodttcere in ps i hol ogie Funcfiile conceptelor Un concept reprezirrtd o intreaga clasd de obiecte. mai multe obiecte surrt considerate ca exemple ale conceptului . ConsiderAnd obiectele diferite ca fiind membri ai unui anumit concept. aselrenea concepte de atingere a unui obiecliu au rolul de a facilita planificarea gi organizarea unei ac{iuni. astfel. foafie frecvent. obiectele din realitatea care ne inconjoard sunt practic infinite qi. Prototipurile fi Proprietdlile asociate unui concept pot grupate in doud tipuri/seturi. ci ca pe un exemplu al unui concept sau al unei clase. dar ... are o culoare specificd gi se gdsegte intr-un auumit copac... Procesul de categorizare desemneazd includerea unui obiect intr-un anumit concept.

O anLrmitd ipostaza va fi consideratd cu atAt rnai tipicd pentru un anume concept. dacd vedem un animal rnic este destul de pulin probabil cd vorll incerca sh determindm structura sa geneticd sau sd-i stabilirn paternitatea. Gleitman gi Gleitman.pasdre".pasdre". Caracterul reprezentativ al unei ipostaze a unui concept are o foarte mare importan([ in categorizarea respectivei ipostaze.-prietdtile esen{iale (a fi adult. ca pdrinfii sd fie pdsdri..mdr" (conrparativ cu mdrul galberr. vrabia are proprietatea de a zbura. proprietdfile prototipice. Sa ludrn in considerare un alt exemplu: :onceptul de . Esen{ialul conceptului va trebui s5. cu c6t de{ine mai rnulte proprietdli prototipice...ntina gi alte proprietati biologice: faptul :e a\ea o anumitd structurd geneticd sau. 1989). insd nu sunt valabile in absolut toate ipostazele conceptului (exista qi burlaci in vArsta de 60 de aui. i 983). ..lile esentiale sunt definitorii pentru lnem::ii conceptului.. :.. proprietdli care sunt specifice exemplarelor tipice.a avea 30 de ani"). are 30 de ani. aparlenen{a unui obiect Ia un concept derivat se poate stabili prin identificarea similaritdlii dintre obiect qi prototip (Srnith. rezolvareaaceleiagi sarcini de cbtre copii pune in evidentd rnult mai .: ra fblosi esentialul pentru acategoriza :.pasdre" sunt concepte derivate (fuzry).oncept (Armstrong...::" gi. mdrul rogu pentru conceptul de .. iar cele de tipul . de exem- comparativ cu altele. in cazul conceptului de . datoritd faptului ca :. curn ar fi vrabia sau priviJ. aceste proprietd{i sunt 3sentiale pentru a fi un membru al acestui . Observati cd in arnbele exemple. Pro- totipul este ceea ce apare de obicei in minte in momeutul in care folosim un concept.el pulin. Prototipul acestui :oncept va include probabil proprietdfile ie a zbura gi a ciripi..posdre".embrilor conceptului. . tot ceea ce putern face este sd verificdm dacdzboard sau ciripegte gi. Unele ipostaze ale unui concept derivat pot de(ine mai multe proprietd{i prototipice ceptului .. Conceptele de tipul . se considerd c5 sunt ipostaze tipice: vrabia pentru conceptul de. cel roqu pare sd fie o proprietate a conceptului de . Aceasta inseamnd deci cd un concept trebuie sd rontind 9i altceva in afard de proprietdlile prototipului. printre pdsdri.. in consecinfd.burlac".. nu sunt indicatori perfec{i ai :. . in tirnp ce proprie: =. pe cAnd stru{ul nu de{ine aceastd proprietate. dar nu gi pentru strut sau pin:uin.i evidente.npt. ::. pe cind cea a unui pui de gaind necesiti un timp de laten{d. proprietdfi valabile rentru cele mai multe ipostaze ale concep:ului . adicd proprietd{ile cele mai irnportante pe care trebuie sd le delind un obiect pentru a fi un rnembru al conceptului. proprietd{ile esen!iale (genele) nu sunt vizibile gi. aceste proprietSli sunt cele de fond. locuieSte singur gi are via{d social5 activd.pasdre" (comparativ cu stru{ul). pe baza acestor infornrafii.bur. pentru a identifica mernbrii respectivei clase ne vorn baza in prirnul rdnd pe prototip..burlac" sunt denumite concepte clasice.burlac" \a consta probabil in faptul de a fi bdrbat adult necdsdtorit. care locuiesc cu sora gi ies din casd foarte rar).-. vom decide dacd este sau nu pasdre. in cazul conceptului.. Prototipul gi esenlialul _ :a.a roluri diferite in cele doud cazuri pre:-r'rtate.p&sdre". in situalia in care se solicitd categorizarea. imagirrea unei vrdbii determind un rdspuns afirmativ pror. spre exemplu.-stazele conceptului. prototipul include proprietafi ca: este bdrbat. Un obiect care aparline unui concept clasic deline toate proprietd{ile esenfiale ale conceptului. Esentialul (fondul) conceptului de.hetoarea.burlac".Gdndirea Si linbajul 393 plu) sunt la fel de evidente ca qi cele prototipice (.mdr")..

de deliberare (Murphy gi Medin. Ierarhia conceptelor. se subordoneazd conceptului de .vrabia" este un membru al conceptului .mdr".. *d:l. ci are loc un ra{ionament de genul: (1) la petreceri se consumd adesea alcool. iar cele roSii conecleazd intre ele proprietdlile Si conceptele. veli stabili traseul ..fruct"l .. 1978). cu cAt este mai mare distanla dintre zonele ierarhiei in care acestea sunt situate.mdrul lie extrernd este faptul de a sdri in apd complet imbrdcat. Se constatd deci cd unele operalii de categorizare sunt rezultatul unor verificdri rapide. gtirn spre exemplu cd un anume concept. iar acesta din urm[.mai mare la bazl rotund DELICIOS( rotund DE ANJOUf atungiti BOSC(atung[i are seminle seminle f are seminle Iare seminte \rare I lucios I r"roni" ' I unele sunt verzi verde Fig. . degi a siri in apd complet imbracat nu este o proprietate esenliald a conceptului de .a fi beat". iar celelalte descriu proprietdli ale acestor concepte. in timp ce altele se bazeazd pe procesul rnai lent de ra{iona- ment.. ve{i afla astfel cd proprietatea de a fi dulce aparline intr-adevdr fructelor gi veli rlspunde afirrnativ.mirul Mclntosh".394 clar diferen{ele: vrabia este imediat gi corect categorizatl. este un (Rosch. In acest caz nu se cautd propriet6tile. Categorizarea nu este totdeauna o ches- tiune de stabilire a proprietdfilor esen{iale sau a similaritAtii obiectului cu prototipul.mai largi la baz6 /ro9u . (3) starea de ebrietate duce adesea la situalii extreme gi (4) un exemplu de situa- membru al conceptului mai larg .. proprietd- {ile unui concept qi relafiile dintre concepte. la rAndul sdu..a fi beat" gi nici mdcar o proprietate prototipici a acestui concept..Mdrul Mclntosh este dulce?" ve{i intra mental in ierarhizarea de mai sus (in zona . pe cdnd pentru puiul de gdind se oblin adesea rdspunsuri negative Intr oducer e in ps ih ol o gi e Ierarhizarea conceptelor Cunoagterea propriet6!i lor conceptelor presupune gi o cunoaqtere a rela{iilor existente intre concepte. . Mclntosh" - / MAR (rotund "o9u \are seminte McINTOSH FRUCT' dulce ------ . l.. cum ar fi .fructe". O asemenea situalie irnplicd faptul cd timpul necesar stabilirii unei relalii dintre un concept gi o proprietate este cu atdt mai mare. I 98s). In situa{ia in care afi fi intreba{i . Cuvintele scrise cu majuscule reprezintd conceptele. chiar dacd aceasta nu este legata direct de acel concept. sunt prezentate in figura 9.paSbre". Aceste doud tipuri de cunogtin{e.. sd ludrn in considerare situalia in care un bdrbat cornplet imbrdcat sare intr-o piscirrS.|lj"'" ou" \ are seminte rogu ..animal".1.. Sd presupunem cd nu qtia{i faptul cd proprietatea de a fi dulce are o leg[tur5 directd cu . uneori aceastd opera{iune presupune efec- tuarea unui rafionament in legdturd cu obiectul. este destul de probabild categorizarea acestuia in . Liniile albaslre aratd legdturile existente intre concepte. O asemenea ierarhie ne permite sd stabilirn dacd un concept are o anumitd proprietate. (2) consurnul de alcool deterrnind starea de belie. Pentru a ilustra aceastd afirma{ie.mdrul Mclntosh"). 9..

cu alte cuvinte este preferat Dentru clasificare. in .1.-.:l constd in proprietdlile distinctive. alte concepte trebuie insd irrvd(ate..mdr" gi .. va fi irrvb{at insd prin experienf6..dulce" este mai mare in cadrul ierarhiei.1981). In cazul ierarhizdrii din l'isura 9.-. in prirnul rdnd categorizarea unui obiect. un anumit nivel este .mdr" gi .ho[".rrtdr Mclntosh" sau .3re sunt distinctive.. s-a coustatat cd rdspunsul nu era la fel de prompt in cele doub cazuri: laten{a era mai mare la cea de-a doud intrebare. prin experienld.. din cauza faptr-rlui Rosch.mdr" gi .pard").u gi ... este rnurdar gi periculos (pro- . un obiect poate fi identificat la nrai multe niveluri.: cel mai inalt nivel din figura 9. multe dintre ele fiind co::rne cu cele ale conceptului .rotund" l.... Aceastd invd{are necesitd ceva timp.Mdrul Mclntosh este dulce?".. S-ar pdrea cd aceasta este mo- tipurilor.1'. invdfarea explicitd este mai probabild in cazurile in care invd{drn esenlialul (fondul) conceptelor...Gandirea Si litnbajul A. curr ar fi .fruct". in cadrul unei ierarhizdri conceptuale.mdrul Mclntosh" gi .1.rnti ai nivelului bazal? Se pare cd rdspun- cd un ho{ este un om c[ruia nu-i place sd munceascd. unorcopiiin vArsti de la 5la 10 ani li s-a prezentat o descriere gi li s-a cerut sd spund dac[ persoana descrisd apartine sau nu conceptului de .bazal". rnceptului de .timp" sau . nivelul bazal este cel care cou- iNvATannA PRororrPURILoR $I A ESENTIALULUI. Achizifion area conceptelor Care sunt modalitSlile prin care ne insugim rnultitudiuea de concepte pe care le definern? Unele concepte pot fi inndscute... Astfel. a explica unui copil despre . comparativ cu distan{a dintre .n-rAr" gi .dulce" (Collins gi Loftus.Mdrul este dulce?" gi .1.retati care nu apa(in gi altor concepte .. Conceptul de.spa{iu".ceastd ipotezd a fost confirrnatd experi- 39s lor realitdtii se realizeazd in prirnul rAnd pe baza celui mai inforrnativ nivel (Meris pi mental cerdnd subiec{ilor rdspunsul la intrebdri de genul: .lnbr" de{ine cateva proprietd{i . intr-un studiu.easta afirmafie este doveditd experimen:al printr-un studiu in care se cere subiec:ilt-rr sd denumeascd prin primul cuvAttt ca:s le vine irr minte imaginea unui mdr allurne invd{dm.fruct".... cu alte cuvinte pro:.ru ::rai degrabd . in comparafie cu prototipul. acesta este nivelul la care se realizeazd.:n".l:ura 9. Alegerea uneia sau alteia dintre aceste doud rnodalitd{i depinde de ce :ine conceptele de ..fruct". Una din descrierile folosite in experiment se referea la o per- .pard". ca distanfa dintre . Copiii trebuie de asemenea sd irrvefe ca esenlialul (fondul conceptului) este url indicator mai bun al rnembrilor unui concept.. Categorizarea obiecte- prietdfile prototipice).:ar o proprietate.. iar f.ho{" inseamnd de cele mai multe ori a spune copilului cd holul este acel our care furd lucrurile unei alte persoane (proprietatea esenIiala a conceptului de. are :.ho1"). invdlarea conceptelor se poate realiza fie prin invdfarea explicitd a caracteristicilor acestora. I .. s-a constatat cd acest cuvAnt era r. faptul :alitatea prin care divizdm lumea in con::pte bazale..lu sunt proprietdli ale - ::. Care sunt factorii deterrni.mdr par:.. in timp ce experienfa pare s5 fie metoda starrdard utilizatd in cazul achiziliondrii proto- \lclntosh. acelagi obiect poate fi . in timp ce concep- de . Aga cum se poate observa din figura 9.mdr \lclntosh".. care este situat . 1975). . .mdr Mclntosh" are doar cAteva pro::ietati distincte. fie irnplicit....

. pe datele de intrare (input). Datoritd faptului cI primul exemplar invifat al con- Un bitrin jerpelit. Ulterior. atunci este posibil ca clasificarea sA nu fie corecth (Mervis gi Pani.larea respectivului concept prin trei modalit51i. va avea ixvAlanrA PRrN EXPERTENTA. va stabili similaritdlile dintre noul obiect gi exemplarele deja stocate ale conceptului de . atunci cAnd copilul intAlnegte un nou obiect. 226) ceptului este unul tipic.veiozd" sau .mobilier".. are un pistol in buzunar gi intrd in casd pentru a lua televizorul pe care pdrin{ii nu-lrnai vor qi i-au dat voie bdtr6nului sd vind s6-l ia. care va determina men{inerea ipotezelor ce au dus la o categorizare corectd a noului obiect qi renunlarea la cele ineficiente.rnobilier" (cum ar fi . In situafia in care copilul intAlnegte o ipostazd cunoscutd a acestui concept. cu alte cuvinte pe ipostazele deja cunoscute... de exemplu. de exemplu un scaun. care caracterizeazd un set de ipostaze ale conceptului qi nu o singuri ipostazd. care sullt asemdrrdtoare cu exemplarele deja stocate. inclusiv masa. care duhnegte groaznic.. 1984). existAnd o adevdratd rupturd intre prototipul qi fondul unui concept (Keil qi Batterman.sesc in spaliile de locuit'). Cele doud strategii prezentate pAnd acum se bazeaz6. pro- prietdlile corrlune majoritalii ipostazelor (Brunner. Experien{ele de viald in care sunt implicate ipostaze ale unui concept pot duce la invf. Cea mai simpld modalitate este denu- rnit[ strategia echivalenfei gi poate fi ilustratd prin modul in care copilul inva{d conceptul de . pag. decizia in operalia de categorizare se iapebaza prototipului. dacd ipostazele ulterioare arata diferit fald de cele deja invd{ate (cum ar fi cazul conceptelor de . qi nu acordd o importan{d prea mare cunogtinfelor pe care persoana care igi . stocheazd o reprezentare a acestuia.396 soan6 conformd cu prototipul. 1981). Ulterior.masd" gi . O asemenea strategie este frecvent folositd de copii gi este foarte eficienti in cazul ipostazelor tipice (rnai loc o analizd a proprietdtilor critice ale noilor obiecte de lucru. dar nu qi pe cele prototipice: O femeie drdgu!6 qi prietenoasd. copilul va fi capabil sd clasifice corect alte ipostaze ale conceptului de .mobilier". 1984. care {inuse copilul in bra{e. una dintre proprietdtile comune este aceea cd se gf. care constd in explorarea ipostazelor deja cunoscute ale unui concept in vederea identificarii proprietdlilor relativ comune ale acestora (pentru . noile exemplare vor fi corect clasificate pebaza sirnilaritdtii cu ipostazele tipice.. exemplificdrii este inlocuitd pe misura inaintdrii in v6rsta de strategia testirii. 1956).. scoate chiuveta gi o ia {brd sd-i fi dat cineva voie gi ftrd a avea inten{ia sd o aduc6 inapoi. Degi rimAne o componentd a strategiilor de achizi{ionare a conceptelor..bibliotecd").scaun"). pu{in in cazul celor atipice).birou" sau .canapea"). dacd acestea au fost cele mai tipice (cum ar fi .. Strategiile sunt orientate cdtre abstrac{iuni (propriet6{ile). precum gi irr elaborarea ipotezei cd aceste propriet[!i comune sunt intr-adevdr caracteristice pentru concept. cum ar fi o masd. (Keil 9i Batterman. Goodenow gi Austin. PAnd la vArsta de 10 ani. strategia rnici au indicat ca ipostazd a conceptului descrierea prototipului gi nu pe n-rai Copiii cea de fond. o altd caracteristicl a strategiilor este orientarea acestora cdtre proprietS{ile esenliale.mobilier". in cea de-a doud descriere folositd era prezenlatd o persoand care deline proprietAtile de fond ale conceptului.. dar nu qi cu esenlialul: Introducere in psihologi.

lecarei categorii de desene. in timp ce un alt grup a afirntat cd clesenele din printct ::::gorie aparYin unor copii din mediul urban. Mai "':'it decdt atdt.: -ziul rural. aceeasi trdsdturd (detaliul indicat in desennl nr.'::ori interpt'etatii diferit de cdlre cele doud tipuri de subiecli. In capi- 397 subieclii din cel de-al doilea grup au considerat cd desenele din prima categorie sunt realizate de copii care trdiesc in orag. intr-un experiment. In acest studiu li s-au prezentat subiectilor (adulli) desene ale unor copii (fig. Un exernplu in acest seus este oferit de stu- diulde maijos.lnvifarea conceptelor prin strategiatop-down. unor copii rron-creativi.oriilor. iar cele din a doud categorie de cdtre copii care locuiesc la {ard.2). in cadrul unei strategii :op-down de invS{are a corrceptului.2. iar cea de-a doua.!ri a suslinut il-tN ai n\ ft q Fig. unor copii din -.:. incAt sd fie diferili din perspectiva cunogtinfelor anterioare: in cazul prirnului grup subiectii erau specialigti in creativitate. s-a corrstatat cd aceste diferenle influen{eazd descrierile celor doud categorii de desene folosite ca stiuruli.4 din prima categorie) afost '.azul carora se folosesc interrsiv cuuo$tinlele anterioare. Grupul creativ . dinlii. Subiecfii Jintr-un grllp au sus{inut cd prima categorie de desene aparfine unor copii creativi. iar cele din a doua -::egorie.Gandirea si limhaiul insugegte conceptLrl le deline deja. umbrele Ei W 7 Categoria 1 )t\ t4 !v :. Subiec{ii din cele doLrd grupuri au fost in aga fel selectali. in r ederea determindrii proprietd{ilor critice ale conceptului se folosesc odatdcu iposta- zele cunoscute gi cunogtinfele anterioare. 1991) . buclele de pdr. un grup desubiecli cd desenele din printa calegorie aparlinunor copiicreativi.. iar cei din al doilea grup de[ineau cunogtinfe despre via{a rurald gi via{a urband. iar cele din a doua categorie. Oamenii desena{i de cdtre copiii creativi prezintd mai rnulte detalii: genele. in . :erdndu-li-se sd menfioneze proprietdfile . unor copii non-creativi. (DupAWisniewski gi Medin.non-creativ a avut tendin{a de a descrie cele doud categorii de desene pe baza detaliilor: tolele precedente s-a fbcut referire la strategiile de tip bottom-up gi la diferentele dintre acestea gi strategiile top-down. Cele douii tipttri de subiecli ctu oferit tipuri diferite de descrieri ale categ.g. 9.

I ntr oducer e in ps ih ologi e iar cei desenali de copiii non-creativi sunt mai sumari.9.Andreea" este subiectul gi . acest mecanism al inglobdrii oferind omului posibilitatea de a forrnula idei extrem de complexe (Clark gi Clark.. activitate (.. menliondnd cd acesta este un indicator de performan{d a detalierii.. Cea mai simpld modalitate de combinare a re9l).Anei i-a plScut restaurantul" gi servegte drept subiect pentru cea de-a doua propozilie. iar ...Ben preferd pdtura" gi . Combinarea conceptelor Este important de cunoscut nu numai specificitatea conceptelor.Profesorii" este subiectul.muncesc din greu" este predicatul.Anei ii plac legumele.rnuncesc din greu").398 culoarea. s5 considerdm ca obiectlintd desenul numdrul 4 din prima categorie de desene (fi. Unii subiecfi din grupul creativ-non-creativ au interpretat ca buzunar detaliul indicat in figur[. de exemplu in .. in parte.. in care . Combinarea conceptelor in propozilii este primul pas cdtre gdndirea cornplexd.. ci gi modul in care acestea se combinl iutre ele pentru a forma propozilii logice..5.. subliniind cd acesta este un detaliu caracteristic pentru desenele copiilor din mediul urban. cea de-a doua propozilie constituie o parte a predicatului primei propozilii.Ben preferd pdtura albastrd" avem doud propozitii: .. Spre deosebire de acest grup. celdlalt a avut tendinla de a descrie cele doud cate- aceea a formdrii unei propozilii care sd con{ind un subiect Ei un predicat (o propo- zilie descriptivd). . iar in altele este o Se observd deci cI faptul care determin6. Pentru a ilustra aceastd afinnafie. . pe c6nd cei desenali de copii din mediul urban sunt imbrdca{i in costume gi cu cravatA. cu pdlirii de soare sau de fermd.. iar Ed preferd pizza".. Una dintre regulile generale de combinare a conceptelor este propoziliilor pentru a forma gdnduri este cea a simplei alSturdri a propozi{iilor: . iar .are pirul scurt")..Croitorul" este subiectul.2)..Andreea are pdrul scurt"..are pdrul scurl" este predicatul. Aceste rezultate dovedesc existen{a influen{ei cunogtin{elor anterioare asupra achiziliei corrceptelor (Wisniewski 9i Medin. Observali cd in unele propozilii predicatul este o caracteristicd (. Cea rnai complex[ modalitate de cornbinare a propoziliilor este aceea a intrepltrunderii celor doui propozilii. re77). spre exemplu. in unele cazuri se poate observa cd sistemele anterioare de cunogtinle detemini chiar gi interpretarea proprietdlilor. restul traseului const6nd din combinarea propoziliilor intre ele. pozilia. prima propozilie a fost inglobatd in cea de-a doua. unii subiec{i din grupul rural/urban au interpretat acelagi detaliu ca portmoneu. selectarea proprietIlilor unui concept care trebuie invdfat este sistemul de cunogtin{e anterioare.Croitorul doarme".doarme"). . in propozilia .Preferinfa Anei pentru restaurant a fost o surprizd pentru toli" con(ine dou[ propozilii.. Prirna propozilie este .Pdtura este albastrd".doarme" este predicatul.. in altele este o stare (.a fost o surprizd pentru to{i" este predicatul.Profesorii muncesc din greu". modalitdlile de cornbinare a propoziliilor sunt bine delimitate. mai mult decdt atAt... in pro- gorii prin accentuarea aspectelor vestimentare: Oamenii desena{i de citre copiii din mediul rural sunt imbrdca{i in salopete. in propozilia . O rnodalitate mai cornplexd de combinare a propoziliilor este cea a atagdrii la o propozilie a unei pdr{i din altd propozilie.. Astfel.

Antropologii Berlin qi Kay (1969) :risten{ei acestor diferenfe intre modalit6tile de :3rcepere a realitalii. . implicit. vocabularul acestora va conIine i :: .lulte dintre dovezile aduse in favoarea :cestei teorii sunt diferenlele de vocabular..r distinctii. s-a mai presupus.pudr6" :.. O asemenea rsen'a[ie constituie intr-adevdr o dovadd pu::inic6 in favoarea teoriei relativitatii lingvis:. in consecinld. acestea fiind de fapt cauza J!-estea. dacd un lirnbaj conline trei termeni cromatici. au studiat cuvintele ce desemneazb culorile primare din mai multe limbi. i'rr. Punctul slab al acestei ipoteze este acela ca asemenea schimbari nu depind de limbajul folosit.rogu". utilizate la descrierea culorii rnai multor obiecte. acegtia corespund inevitabil unui subset cromatic similar celui prezentat anterior. S-a mai constatat ci persoanele care folosesc limbaje diferite.. in englezd acestea sunt: . culturale ale cuvintelor folosite pentru denumirea culorilor.negru".. .rogu". in favoarea aces::i ipoteze este dezvoltarea jargonului specific ':. mulli lingvigti au considerat c6 diferitele limbaje prezintd numeroase varialii in ceea ce privegie divizarea spectrului cromatic Ai cd acest lucru determind aparilia unor dilerenle in perceperea culorilor.negru" gi .abularul englez.:ad5. acegtia corespund Ia . . daci are qase..gri" qi strdns de I . . de exernplu. dacd un anumit limbaj utilizeazd mai pu{in de I I termeni cromatici.:rgur cuvAnt pentru z6pad6..alb".ilir:::ul poate conline in sine distinclii specifice .:? Criticile aduse acestei teorii suilin.:uri de zdpadd.negru". ci de::rmind gandirea.. acegtia nu vor fi arbitrari. cd structura lim- ale zhpeziicomparativ cu persoanele din Hawaii..ere o explicalie pentru existenla varialiilor cajului reflecti structura gandirii. acegtia corespund la ultimii trei plus .li culturi. Teoria relativitalii lingvistice nu reugegte sd of.. Aceastl ipotezi destul de :rcitant6 a generat accentuate polemici de-a \... dacd un limbaj utilizeazd numai doi tenneni (gi nu existi limbaj care si conlinA mai pulin de doi termeni cromatici). dar nu este posibil sd le creeze qi :ici sd limiteze pe vorbitori in perceperea aces:-..albastru".i . Cea mai buni dovadf.roz". cuvinte destul de simple. aleg aceeagi :*rinte distincte pentru diferitele tipuri de ..rcdturi metaforici. diferentieri de care vorbitorii iimba englezi nu sunt capabili.verde".granulat6" gi nu doar . s-a pornit de la ipoteza conform cireia cuvintele ref-lectd concepte existente. ci se pare cd mai degrabI limbajul este determinat de schimbdrile de percep{ie. Cercetdrile ulterioare au dernonstrat tocmai contrariul. Cu toate existi specialigti care suslin contrariul: .. Se constatd deci ci ordinea termenilor pentru culorile bazale este universald..iorilor. in tirnp ce al es. care cuprinde gi termeni ca. elaboratd de cdtre Benjamin \\horf (1956).zipadd".l:lezi sd fie capabili si opereze aceleagi ::stinclii ca gi eschimogii dar.Gattdirea Si limbajul 399 mirire a vocabularului poate fi insolitE de modific6ri ale percepliei: eschimogii qi schiorii sunt mai degrabA capabili de a observa diferitele varialii Ip oteza rel ativ it d{ ii Iitr gvistice in secliunea referitoare la concepte. . dar care confin termeni specifici culorilor fundamentale.. Berlin gi Kay constatd existen{a unor caracteristici comune izbitoare ale acestor cuvinte pentru mai multe limbi.alb" gi .:. ci limbajul este folosit pentru a exprirna gdndirea gi.himoqii pot face diferenlieri intre diferite :.. -:sul anilor.galben". adicd nu variazl de la un limbaj la altul.. Mai mult decAt atdt. .. Este posibilca vorbitorii de limba .. acegtia corespund la .. . f6rd incf. La un moment dat.galben''. Whorf susline cd dilerenlele :xistente intre conceptele sau percepliile cu ::re operdm sunt determinate de particula::tatile de lirnbaj.. . Aceasta este teoria relati\ itd{ii lingvistice..himogi. con{ine un s..verde" gi . de vreme ce :-'3stea sunt foarte importante numai pentru =s. .alb"...:rnogilor contine patru cuvinte. aga cum susfine teoria relativitalii lingvistice.imbajul nu este deterrninat de gAndire.violet".oranj": indiferent ce tenneni cromatici ar avea un anumit limbaj.albastru". Je asemenea. aceastl . Orice limbaj iqi ia tennenii pentru culorile lundamentale dintr-un set relativ re- I termeni.maron".

400 nuantA ca fiind cea tipicl pentru un anume terrnen cromatic: sa presupunem ci douA limbaje au termeni diferili pentru culoarea rogie . Deci chiar in condiliile in care ci este posibil ca argumente favorabile sE fie aduse prin explorarea altor domenii (spre exernplu. trebuie sd delii un vocabular care sd exprime aceste distinclii. in aselnenea ca- 2. Dacd ploud. voi lua umbrela. lucru care ne poate duce apoi cu gAndul la repararea podului casei.rogu" dintre mai multe nuanfe. . Plou6. de obicei pe baza unor principii relativ sirnple. ra{ionamentele. cu alte cuvinte. nu trebuie insd sd ne determine sE abandonim aceasta vorbitorilor celor doul limbaje si alea- teorie pentru gf. in cadrul cdruia o propozilie este concluzia la care incercdm tivd a unui argument se realizeazd. asupra unui aspect deosebit de irnportant: pentru a invd1a sd faci distinclii fine intr-un anumit dorneniu. De asemenea.daci se cere I ntroducere in ps i hol ogi e matici). ne sd ajungem. al cdror vocabular conline numai doud cuvinte pentru culo- teoria relativititii lingvistice atrage atcngia rile primare. Conforrn logicienilor. zuri. ne imbogSlim vocabularul pentru a face distinclii fine in Studiul c6torva domenii ale limbajului (intr-un mod similar cercetdrii termenilor cro- respectivul domeniu. iar restul propoziliilor sunt premisele acestei concluzii. acela al codificdrii lingvistice a unui obiect sau a unui eveniment prinh-un verb sau un substantiv). 1986). Ideile noastre sunt uneori organizate de cdtre structura mernoriei de lungd duratd: gAndul de a-{i chema tatdl. nuanlele pentru ceea ce ei numesc ro$u sunt diferite. secvenlele de gAndire tind adesea sa formeze un argulnent. secven{ele de idei sunt organizate.. Un exernplu de astfel de argument este urmdtorul: conduce spre arnintirea unei conversa{ii recente cu acesta care a avut loc in cas6. Studiile ulterioare ale lui Rosch (1974) au demonstrat c[ membrii tribului Dani (din Noua Cuinee). Pe nrdsurd ce ne specializ6m intr-un anumit domeniu (schi. ideea de ro$u tiilic este aceeagi. cele mai puternice argurnellte sunt cele care au validitate deductivd. nu trebuie totugi subestimatd importanla existenlei acestui termen. este imposibil sd ajungi la o concluzie falsd dacd pornegti de la prerlise adevdrate (Skyrms. degi o anumita distinclie este posibil sd existe in mintea unei persoane incd dinaintea creerii unui termen care sa o exprime. 3. aceqtia vor face aceeagi alegere. de exernplu. Modalitdfile de organizare care intereseazdit'r acest punct al prezen- tdrii sunt cele prin interrnediul cdrora se realizeazd. chiar in condi{iile delinerii unor vocabulare diferite. studiu care nu a adus dovezi in favoarea teoriei relativitAlii lingvistice. cel mai bun exemplu pentru cuvantul . Ra{ionamentul deductiv REGULI LOGICE. Asocialiile mne- zice nu sunt insd singura modalitate pe care o avem la dispozi{ie pentru a ne organiza gAndurile. Rationamentul ln momentul in care gAndim propozi{ional. Decizia referitoare la validitatea deduc- l. Se poate concluziona cd perceplia culorilor nu oferd argumente favorabile teoriei relativitd{ii lingvistice. psihologie sau oricare altul). percep varialiile cromatice in exact acelagi mod ca subieclii al c6ror limbaj conline toti cei I I termeni. Deci voi lua umbrela. perceplia este identicd.

r Daci se aplicd ralionamentul propoI gi 3. er identd daci se ia drept exemplu un ---. procentaj ul subiec{i lor care au Iicut o alegere corectd (adicb au intors . Pentru a ilustra aceastd afinna{ie.nformarea (. adullii identificd prima premisd argument deductiv depinde insi gi de confinutul propoziliei.Bere" corespunde lui .:: -. 1983). -.. n"lai mult de 10% dintre ei au ales gi caftea . - lblosesc principii logice pentru a demon. voi lua umbrela.Dacd o carte are o vocald pe una dintre fe.:se.rnr Si limba.jul 40t riliei unei erori precum gi timpul uecesar se realizeazA insd o asenlenea eva-:re? Unele teorii ale ra{ionamentului de' ductiv susfin cd acest lucru se realizeazd.r :3lionamentul prezentat anterior: Dacd ploud. in ca:-.: j3-a doud premisd (. la acest principiu devine --..2 gi celei :-': deduse ne permite sd deducem cd '. Fiecare carte are pe una din fefe vdrsta gi pe cealaltd numele urrui produs pe care il consurnd.r (probabil incongtient) gi il folosesc :tr:. Deci voi pierde umbrela. sd ludm in considerare urrnAtoarea situa{ie J:. Prezurntiv. Subiectului i se cerea de aceasta data sd evalueze ::-:l--'.16" lui .lamentului =: tl". fiecare cafte are o literd pe o falh gi o cifrd pe cealaltd fafh (vezi partea de sus a figurii 9.Bere" gi . sd consi:=:am unndtorul exemplu de rafionament: TICILE.. dintre cele mai bune dovezi referitoare -:.Plou6") ca fiindp : : ::iftrentd qi apoi vor deduce partea q a :.:a ci o anumitd concluzie decurge din pre:'.. adullii stdpAncsc acest prin: :.iar subiec{iitrebuie sd decidd care cdrfi trebuie intoarse pentru a determina dacd este adevdratd urmdtoarea propozilie: .E"..::ndirea ---... care este concluzia..l numdr par pe cealaltd fa!d".:rela": propozilia..te..=-jt este mai mare probabilitatea apa- vedere logic. Asemenea principii sunt necesare numai ca urmare a formei propo- ALTE REGULI LOGICE $I EURIS.. atunci are ul. iar . .:enlele necesare sunt tnai numeroase. :fl:u a doua oard. 1976.rul de inferenfe necesare :<::-J un anume argument este un bun inI -itr-rr al dificult[fii argumentului: cu cdt --'.-:.Dac[ o persoand consumd bere atunci are vArsta de peste l9 ani".16") a fost mult mai mare. Rips. Prezumtiv. evaluarea unui propozilia q. adicd luarii unei decizii corecte (Osherson. experimentala. (Verificarea literei de pe cealaltd fafd a carfii .:ru a decide dacd argumentul anterior :-: r alabil. din purrct de -: pierde umbrela"..Voi lua umbrela").3).3).7" poate duce la confirmarea sau infirrnarea propo- ziliei iniliale. Degi majoritatea subiecfilor au ales corect cartea.7".a ploui.-:3 a rationamentului (Dacd p atunci q). :-'ltrsirea unor asenlenea principii este i:c<a cd numf. :rmdtorului argument se aplici de doud . Irrtr-una din variantele experimentului. Subiecfilor li se prezintl patru cd(i de joc. propoziliei nr. Regulile logice nu reprezint6 singurele aspecte in cadrul unui ralionament deductiv.. Pentru a ilustra acest lucru. Degi aceastd versiune este.) Performan{a scade insd semnificativ in cea de-a doua variantd a experimentului (vezi partea de jos a figurii 9. voi lua umbrela") ca fiind :.Voi lua apl icarea aceluiagi ralionament.E". atunci se deduce cd. similard versiunii anterioare (. :runci se poate deduce ziliilor logice.ment mai complex. Este deci evi- denti influenla conlinutului unei propozilii asupra ra{ionamentu lu i. Plou6. :--r-un mod sirnilar logicii intuitive. Daci se dd o propozi[ie de forma )tca p atunci q gi o alta propozilie p. alegere care este de asemenea corect6. . Revenind la argumentul ante.. Dacd imi iau umbrela o voi pierde. :=.7").

sunt deterrninate de con(inutul problemei. in problerna literd-cifrd. Odatd activat.ro- sa fie indeplinite anumite pre-condifii". Randul superior iluslreazd printa versiune a problemei. in care strbiec.1 6". Influen{ele con(inutului asupra ra{ionamentului deductiv. (Dupit Wason Johnson-Laird.402 I nlrr. care nu pot fi influerrfate de conlinutul prt blemei.. spre exernplu. Aceastd caracteristicd le diferenliazd de aplicarea regulilor lo-eice.. ideu- tificarea unor indicatori specifici gi elaborarea de modele merrtale) au in comun c caracteristicd . in care subiecyilor li se cerea sd decidd care erau cele doud cdrli ce trebuie inloarse pentru a tesla ipoteza . sensibilitatea omului la conlinutul unei problern= irnpiedicd adesca rezolvarea acesteia de pe pozilii de logicieni intuitivi.neutal pentru a vedea ce se irrtArnpld dacd cel care are atagata cifra 16 tine in mdnd un pahar cu alcool. Din cauza acestui fapt. 1988). Un astfel de exemplu este principiul perrnisiunii: . subiectii pot.1972: Griggs qi Cox. 9. 1986). Se poate afirma cd activarea unui principiu pragmatic dele sugerate de confinutul problemei (Johnson-Laird. . adica a faptului cd este necesard verificarea irrcdlcdrii legii doar in cazul rlinorilor. 1982) gi Holyoak.7".3.tducere in ps iltologie HEHE este detenninatd de con{inutul unei problerne gi cd acest con{inut afecteazd deci corectitudir-rea ra[ionamenlului (Cheng. . principiul va detennina subiectul sd verifice eventualele exceptii ale conditiei iniliale (vdrsta rnai micd de 19 ani).. rnai pulin abstracta dar mai relevantd pentru situa(iile vie{ii de zi cu zi. rr. Nisbett qi Oliver. acurn (apIicarea regulilor plagmatice. O alta modalitate de rezolvare a problemei beri i este aceea a elabordrii une i a reprezeutbri concrete a situa{iei. ci. qimetode euristice. adicd sd intoarcd . Multi dintre noi currosc acest principiu qi il folosesc in situalii similare celci de-a doua probleme prezentatd irr figura 9. I 989). deci nu a existat nici un motiv cd subiecfii sd intoarcf. strategii care cuprind proceduri prescurlate. mai degrab6. in prima variantd a experirnentului. In unele situalii de rationamente deductive se pot folosi..ii trebuiau sii decidd care sunl cele doud cdrli care lrebuie inloarse penlru a testa ipoleza . sa-gi imagineze doi oameni (fiecare cu cAte un nurndr ataEat gi cu cate un pahar de alcool in rnAnd) gi sd analizeze acest model r.Dacii o carle are pe o fald o vocald atunciva qveq pe cealaltdfalii un nunrdr par". Subieclii pot rezolva problerna cu berea din versiunea auterior rnentionati prin mobilizarea tnenroriei de lungd duratd gi identificarea la acest nivel a unui indicator relevant referitor la consumul bduturilor alcoolice. se folosegte o regulf. cu alte cuvinte vor considera problerna iu tenneni de permisiune. adicd Rezultate similare celui tocrnai prezentat dernonstreazd cd nu in cazul tuturor problemelor deductive se folose$te regula logicf. Toate aceste procedee descrise pAn. pe lAngd reguli. ETTE Fig. nu a fost activat principiul permisiunii. numite reguli pragmatice. relativ ugor de aplicat gi care adesea (dar nu totdear-rna) duc Ia rdspunsul corect... gi aplicarea acestLri indicator la problerra actuald (Rips. Rdndul de jos ilttslreazd a doua versiune a problemei. Aceasti idee susfine deci cd rafionamentele se realizeazdin termeni de modele nrentale.3.Dacd o persoand consutnd bere atunci inseatnnd cd are varsta de peste 19 ani".Dacd trebuie realizala o anumitd actiune adesea trebuie unui model mental.

conform cdreia proba::litatea apaftenenfei la o clasd (aga cum l'litch este mernbru al clasei contabililor) .Jack nu este deloc interesat de politica qi igi petrece tirnpul liber ldc6nd tAmplSrie"). 1986). Aga currr se va vedea. Mitch a absolvit colegiul de contabilitate. . Unele descrieri corespundeau prototipului de inginer (de exemplu. :..Mitch este contabil" nu poate fi mai rnicd decAt probabilitatea cd . unui grup de subiecfi li s-a spus cd un grup de psihologi au intervievat un grup de 1 00 de persoane.Dick este un orn capabil gi va reugi cu siguran!6"). gi au alcdtuit in scris profilurile de personalitate ale acestora. enumerare gi conjunclia sunt repere ralionale ale ralionamentului inductiv gi vor fi respectate in situa{ia in care sunt explicite.sle cu atdt mai rrare cu cAt clasa respec:".nt considerat. F6. Puterea :aracterului inductiv este deci o problemd Je probabilitate qi nu de certitudine. Astfel. Mitch 3. confonn cdruia Mitch este ::ntabil.::'ls6 premisa ca Mitch lnerge la un club =. logica ralionamentului inductiv se bazeaz6. Un eremplu de ra{ionament puternic inductiv este urmdtorul: exemplu.na din legile probabilitdtii.Mitch este contabil gi cAgtiga peste 40 000 lire pe an". cerdndu-li-se sd spund dacd persoana descrisd era inginer. care au prirnit instrucjiuni identice. Asemenea ra{ionamente sunt cele puternic inductive.. exernplul de rafiona--.Gandirea Si limbajul 403 contabili. 1..pective). relevanti pen::u discufia noastrd.. intr-unul din aceste experimente. 2. este induc{ia prin simpli enumerare..5 are mai mul1i membri (cu alte cuvinte.and acest lucru ne bazdn oare pe princi:rile teoriei probabilitdlilor intr-un rnod similar logicienilor gi matematicienilor? . Dupi aceea li s-au dat subiec{ilor 5 asemenea profiluri de personalitate.:arui mernbrii sunt in proporlie de 90oh tare ale teoriei probabilitalilor. tir lucreazd acum la o firmd de contabilitate. dar li s-a spus cd egantionul cercetdrii era format din 70 de ingineri gi 30 de avoca{i(distribu{ia inversd . Tversky gi Kahneman au demonstrat cd in cadrul ra{ionamentelor inductive se incalcd adesea reguli elernen- Acest rafionament nu este valid deduc(Este posibil cd Mitch sd se fi sdturat de :ontabilitate 9i s6-qi fi luat o slujbd de paznic de noapte la aceeagi firrn[). o altd descriere era neutrd (de exemplu. poate fi mai solid dacd se mai . O altd lege a probabilitalilor relevantd este cea a conjunc{iei: probabilitatea unei propozi{ii nu poate fi mai micd decAt probabilitatea acelei propozilii care se afl5 in raporl de conjunc{ie cu o alta. Nu a fost cu nimic surprinzdtoare constatarea cd subieclii au considerat ca fiind ingineri persoanele din descrierea prototipicd gi nu din cea neutr6. . cu alte cuvinte este improbabil ca o concluzie sd fie falsd dacd pornegte de la premise adevdrate (Skyrms. li s-au prezentat aceleagi cinci descrieri. format din 30 de ingineri qi 70 de avocafi. pe :errria probabi I itati lor. Specialigtii in logicd au constatat cd un anume ra{ionament poate sd fie bun chiar gi in condiliile in care nu are validitate deductivS. Oamen i i ulilizeazd qi eval ueazS ra{iona- :rerlte inductive aproape permanent. . Deci Mitch este contabil. EURISTICILE. :dt este rnai inaltd rata de bazd a clasei :=. in torentul ra{ionamentelor vie{ii de zi cu zi. Unui alt grup de subiecli. intr-o serie de experimente originale. lnduc{ia prin sirnplf. aceste legi sunt adesea incdlcate. probabilitatea cd . Spre Rafionamentul inductiv PRINCIPII LOGICE.

5. subiecfii din ambele grupuri experinrentale au evaluat descrierile neutre ca avAnd ganse de 50 la 50 sI fie ale unui inginer. Aceastd diferen{d nu a avut in realitate nici un efect: subieclii din al doilea grr-rp experimental au relatat aproxirnativ acelagi nunrir ca gi cci din prirnul grup.2 eslc conjurrclia propoziliei nr. conrbativa gi nu o femeie courbativS.. dar exis- Toate r6ndunicile au corpul sesarnoid.. qi fie subliniat faptul cd orice combatantd feminista este o femeie combativ[. 4. intr-uu studiu.avocat". 1983). Subieclii trebuiau sd evalueze probabilitatea urnrAtoarelor propozitii: 2. Deci toate vrdbiile au corpul sesarnoid. l-inda este combativd gi o rnembrd activd a rniqcdrii feministe. Este specialistd in filozofie.. Mai mult decAt atAt. aceea in care gtim cd anumili nrembri ai unei categorii au o anumitd caracteristicd 9i trebuie sa decidem dacd gi ceilalli membri au respectiva caracteristic6. estc posibil ca subieclii sa ll luat in considerare uutrai similaritatea descrierilor cu propriul prototip de .Linda estc o merlbrd activd a migcarii ferniniste". Clriar dacd s-a prezelltat o descriere carc poate la fel de bine sd fie a unui inginer sau a uuui avocat.. Deci toli strutii au corpul sesarnoid. subiec{ii au considerat primul argument ci fiind rnai puternic fatb de cel de-al doilea.404 fala de prirnul grup) sirnpla enunlerare a inginerilor avea deci difcrenfe senrnificative de la un grup la altul. foarte sincerd qi inteligent6. trebuie sd subieclilor li cerea sd spund care dintre urrndtoarelc doui ralionanrcntc este nrai puternic: 3. Ra{ionamerrtele electuate prin analogie pot conduce la erori chiar gi in cazul specialigtilor.combativitate" gi.inginer" gi . Folosirea analogiei euristice explicd de asernenea qi ignorarea induc{iei prin simpld euLlnrerare. 2 fa{d de nr. Spre exerlplu.. subiec{ilor li s-a prezentat urmdtoarea descriere: Linda are 31 de ani.. sLrbieclii au considerat cI anrbele situalii erau in rnod egal probabile. Propozitia ur. l. din cauza facilitAtilor de calcul oferite de lcgiturile existente intre analogie gi plobabilitate. O incdlcale flagrantd a regulii conjuncliei a fost faptul cd nTajoritatea subiec{ilor au considerat ca mai probabilS propozilia nr. l. I nlroducera in ps i hol ogi e - Linda pare mai degrabd o f'eministd. 1973). iar Linda ar putea fi una dintre ele (Tversky gi Kahnernan. 1 gi a propoziliei .cornbativitate ferninist6". S-a constatat cd subiecfii au ignorat complet infornra{iile desprinse din inductia prin sirrpl5 enurnerare (Tversky qi Kahnernan. Linda este cornbativd. este necdsdtoritd. in momentul irr care li s-a cerut sd cstirreze probabilitatea. Subiec(ii acestui studiu au folosit ca bazd pentru ra{ionamentele lor faptul cd Aga curn era de a$teptat. se constata deci ca. 6. td gi fernei corlbative care nu sunt fenriniste. Ra{ionamentLrl prin analogie mai are loc gi intr-o alta situalie destLrl de obignuit5. s-a fblosit ralionarnentul prin analogie ca strategie euristica. In sludiLrl ingineri/avocafi dcscris anterior. qi fbarte preocupatd de problematica discrimin6rii. Intr-un studiu. Toate rdndunicile au corpul sesarroid. sLrbiectii au estirnat de fapt analogia Lindci cu prototipLrl conceptelor . cAnd de fapt ra{ional ar fi fost ca descrierile neutre sd fie mai degrabd specifice prolesiei cu o ploporfie nrai mare.. probabil din cauza laptului cd rAndLrnica are mai multe siniilaritati cu vrabia decAt cu stru- . Nici regula conjuncliei nu se bucurd de o ateu{ie rnai rnare.

Deci toti strulii au corpul sesamoid (acelaqi rationarnent ca 5-6). 1990). o a doua strategie :e acest fel este cauzalitatea euristicd: oa:ren i i estimeazd probab i I itatea unei situa{i i :e baza legdturilor cauzale existente intre :r enimente gi respectiva situalie. 10. Toate rdndunicile au corpul sesarnoid. .u cea dintre rdndunici gi strut. fiind menlionate doar inundaliile.nulte caracteristici corlluue este posibil sd aiba gi alte caracteristici comune pe care insd nu le cunoagtem. 1992). 1 l: 1 l. atat in situafii familiare cAt gi nefarniliare. acegtia din urmd fiind de fapt :asari. iar alte reguli ale teoriei probabilitAtilor. care susfine cd probabilitatea de a fi convingi de o afirmalie este cu atAt mai mare cu cAt numdrul dovezilor existente sau numdrul informaliilor care sus{in respectiva afirma{ie (gi pe care le de{inern) este mai rnare. .Gandirea Si linrbajul 40s determina inundatii rnasive ce vor avea peste 1000 de victirre. iu rafionamentul nr. cutrenrurele. I i . probabil din cauza similaritdtii rnai mari dintre randunicd gi prototipul pasdrii comparativ legdtura cu nivelul rationalitatii noastrel analogia gi cauzalitatea euristica determind totugi o corectare a deciziei in rnajoritatea cazurilor.. deoarece se bazeazd.lstituie de fapt exceptii de Ia aceastd reguld (Smith. O asemenea reguld este . iar =trutii nu. Deci toate pdsdrile au corpul rnoid. l2 constituie o altd incdlcare a regulii logice a conjuncfiei (deci o altd eroare logicd). latd cd intui{ia bazatd pe analogie inducfia arnplificatoare. nu se prezinta nici o legdturd cauzald. de obicei se raporteazd congtient fblosirea sa. Inferen{a este prin analogie. 12 inundaliile au o solidl legdturd cauzald cu un alt eveniment. Fundamentarea ra{ionamentelor pe strategii euristice duce adesea la ignorarea unor reguli ra{iorrale elelllentare. . suutenl rnai degraba dispuqi sd credem cd un baschetbalist este bLln. in exent- :lul urrl5tor se apreciazd ca fiind mai pro:abil rationamentul nr. Langston gi Nisbett. tul. nu este mai probabil ca toate pisarile sa aibd anumite proprietdli. 9. Se pare cd aceastd reguld este foarte frecvent folosita in rationarnentele din viafa de zi cu zi.{nalogia nu este singura noastrd stra::sie euristicd puternicd. In anul 1997 vor avea loc puternice cutremure in California. Toate rdndunicile au corpul sesanroid. 12 comparativ cu :ationamentul nr. Nu trebuie insd sd fim prea pesirnigti in in aceastd situa{ie subiec{ii considerd cd primul rafionament este mai puternic. care vor uneori extinsd chiar la situalii care col. in anul 1991 vor avea loc masive inundalii in Arnerica de Nord ce vor I l. cum ar fi cea prin simplS enurnerare gi a conjuncliei. Aceastd argumentare Probabilitatea nrai rnare a ratiorrarnen- ralionald palegte insd in situa{ia in care se cere evaluarea urmdtoarei perechi rationarlente: 1 de 8. decAt dacd numdrul acestora este rnare dupd prirna lund a campionatului (pentru cd in prirnul cazavem la dispozitie o cantitate mai rrare de informafii). fiind :. avea peste I000 de victime. Acest rationament este insd eronat: bazdndu-ne re o aceeagi dovadd (rdndunicile au corpul sesamoid). mult mai intuitive. insd de aceastd datd incdlcarea apare datoritd faptului cd in ra{ionamerrtul nr. dacd numdrul de goluri este mare la sfArgitul sezonului. pe ideea cd obiectele care au i.e-a dus diu nou pe un drum greqit Osherson et al. qi sesa- tului nr. sunt mult mai frecvent folosite.

de exernplu). Aceastd naturalete duce uneori la convingerea cd folosirea limbajului nu necesitd nici o explica{ie speciald.inlelor Si al diferilelor particule purtdtoare de senniJicalie. l\ilivelul situut itt parted inferioard afigurii este cel alfonemelor. unii . 9.. I 965). precum gi al acelor particule lingvistice care sLrnt putldtoare de semnifica{ie Fig. Linrbajul este deci un sistern cu rnai multe niveluri.er". adicd expresiile gi propoziliile. nre. engleza con{ine aproximativ 40.. iar acestea la rdndul lor sunt formate dirr fone- lluziel Ur-rii oarneni sunt capabili sd citeascd. Regulile de combinare ale acestor foneme fac insd posibilS producerea gi in{ele- Nivelurile limbajului Folosirea limbajului presupune atdt producerea. Unndtorul nivel este cel al cuvirrtelor.. ln partea superioard se gdsesc unitilile propoziliorrale. Existd diferenfe sernnificative privind numdrul de unitdli existente la fiecare nivel. Nivelul irrferior con{ine fonemele (sunetele vorbirii). Virtual.4.I'ron" sau sufixul .ioacd gah. Nivelurile adiacente pre- . In partea snpea figurii se situeazd nivelul unildlilor propoziliei logice. cornbinarea cuvintelor pentru a forma fraze. allii nu. transpus intr-un fel sau altul intr-o frazd. sistem care leagd gAndirea de vorbire prin interrnediul cuvAntului gi al unitdlilor propozilionale (Chomsky. mai mult decAt atat. gi se finalizeazd cu sunetele care ex- primd respe ctiva frazd. orice om poate achizi{iona qi folosi un inrpresionant sistenr lingvistic. iar acest fenomen este una dintre chestiunile fundamentale de care este preocupatd psihologia urlan6. l. Deci folosirea limbajului presupune activit[ti desftgurate la diferite niveluri care sunt explicitate in figura 9. este un instrurnent urriversal: orice societate umand posedd un lirnbaj gi orice orn cu nivel intelectual normal achizilioneazd gi folosegte fbrd eforl lirnba materrrS. unii gtiu sd efectueze calcule. allii nu. Nivelurile limbajului.4. Producerea gerea a sute de cuvinte (un vocabular de 40 000 de cuvinte nu este un lucru neobignuit pentru un adult).livelul imediat inferior este cel al cut. dacd nu chiar a unei infinitdti. adicd expresiile Si propoziTiile (in accep1iunea curentd). Orice lirnbaj confine un numlr limitat de foneme. unei propozilii sunt coustrllite din cuvinte (care pot cuprinde uneori sufixe sau prefixe). ata$area sen-rnificaliei la sunetele auzite sub forrnd de cuvinte. cat $i intelegerea lui.406 I ntrodttcere in ps ihol ogie Limbaj qi comunicare zintd strAnse interconexi un i : expresi i le Linibajul constituie cel mai important instrument de comunicare a gAndurilor gi. regulile de conrbinare a cuvintelor fac posibild producerea gi in{elegerea a tnilioane.intr-un rnod sirnilar. inlelegerea limba- jului incepe cu auzirea sunetelor. allii nu. qi se finalizeazd cu extragerea unei propozilii logice. rioard (prefixul . de propo- limbajului incepe cu un gAnd propozilional..

spre exernplu. Elementele componente $i procesele specifice limbajului PosedAnd deja bagajul mirtimal de cu:rrritinte (adica cele expuse la inceputul :.. sunetul care corespunde pri::'. in :azul sunetelor care corespund aceluiagi :-.g".rui cuvAnt.. Ac{iunea unor asernenea reguli este evidentf.zuk" se formeazd prirr addugarea fonemului lsl . SUNETELE VORBIRII. Deci doua dintre caracteristicile cele mai sirnple gi rlai generale ale lirnbajului sunt structurarea pe mai multe niveluri gi :roductivitatea: reguIile permit combinarea unitatilor unui nivel.ul este acelagi. este posibilS prezentarea letaliatd a elementelor comporlertte ale .rman are aceste doud caracteristici.:r . fiecare lirnb[ avAnd regLrli specifice de conrbinare a fonemelor. Shankweiler gi Studdert- mentionate anterior corespund la doud foneme diferite. nu este dificil sd formdm pluralul unor cuvinte fbrd sens pe care nu le-am mai auzit niciodatd: sd luarn in cousiderare cuvintele . irr rmba englezd existd aproximativ 40 de foneme (categorii de sunete ale vorbirii): Je exemplu.imbajului precurll gi procesele specifice :lecarui nivel. Nu toate aceste sunete :. sinetul prirlei litere din cuvAntul .nern.piu" gi .pbet").. celei de-a doud litere in cuvAntul . Cornbinarea fonemelor intr-un mod corect are ca rezultat cuv6ntul.ei litere din cuvAntul . /p/. limbii.:are. rniqc6ri care au ca :ezultat o varietate de sunete.spin" acest suflu . Orice lirnbaj .o altd lirnba poate avea fonerne care nu apar gi itt limba matern6. deci se va aplica o altb regLrla: se va adduga fonemul lzl .spin" ' ibennan. .:t-lu de aer. nivelul abilitalilor discriminative :u este insa la fel de mare: de exemplu. ca sd rru mai ludrn in cortsiderare qi tirnpul necesar pentru a fi capabili sd emitem aceste foneme. transform6nd o trangd sonord continud intr-o secven{a de fonerne familiare. in lirnba hindi cele doua tipuri de /p/ zitii... Vorbirea pre)upune anurnite rnigcdri ale buzelor. in cazul in care splrneln ceva sall ascultdrr ceea ce ni se spune.zuk" gi .bdiat" este un fo: ern sirnbolizat prin /b/... degi are caracteristici fizice diferite: .. in ambele situatii fone:-. Ornul dispurre de o :rare capacitate de a distinge sunete dife:rie care corespund urror foneme diferite.. este astfel necesar un anulue interval de tirnp pentru a putea diferen{ia auditiv aceste fonenre. Fiecare lirnbaj poseda un set fonernatic specific.pin" fouemul /p/ este insolit de un ugor .zug" din englez[ . in limba japorrezd sunetele corespunzdtoare pentru lrl qi lll sunt considerate ca fiind acelagi fonem. In englez6. In limba englezd nu este insd acceptatd addugarea lui /s/ dupd ..rt fi ins5 percepute ca sunete distincte.te mai ateuuat (vd pute{i convinge de ralul cuv6rrtului .in conformitate cu o reguld relativ sinipl6 plu- 1961).. lucrur care reprezintd una dintre cauzele dificult6lilor intArlpinate in invd{area limbilor strdine . ca irr cazul cuvdntului .hiss". Cooper.tndirea Si IintbajuI 407 acest lucru prin plasarea nlAinii la o distanld micd fald de gura in timpul arliculSrii celor doud cLrvinte).estei sec{iuni). cu diferite :aracteristici fizice. Spre exemplu. Spre exemplu.. 3urii gi corzilor vocale. combinare ce are ca :ezultat uu nunrdr rnult mai vast de unitali specifice nivelului urmdtor. Este insd posibila gi situalia irrversd: inexisten(a in alte limbi a distinc{iilor fonematice existente in limba maternd: de exemplu. /b/ nu poate niciodatd urma lui lpl la inceputul cuvdntului (incercafi sd pronunlati. Deci categoriile fonematice se cornpoftd ca un filtm. la sfArgitul ur.i. cain .. pe cArrd in . gi il recunoa$terr ca i:nnedy.

aleargd".neadevdr").speaker) sau pictor" Qtoint -.r" regulile de combinare fonematica chiar gi atunci cAnd nu suntem pe deplin con$tienti de aceasta: ne conformdm la reguli pe care nu le verbalizam.increz" gi-a pdstrat pozilia in cadrul propoziliei. Unele cuvinte sunt ambigui datorita faptului cd denumesc mai rnulte concepte..gtirr.. cea nrai micd pafte dc vorbire care posedd o serrrrifica{ie. Un cuvAnt poate fi considerat ca fiiud nurrrele unui concept.. cAt mai rapid posibil - de . semnifica{ia sa.a picta - cd nrorfentele sunt tratate ca unitbti distincte (care de reguld surrt combinate prin aplicarea unei anumite reguli).. poate fi ori un cuvAnt (cum ar fi .a vorbi In ! rotlu cere in ps i h o I ogi e UNITATILE MORFOLOGICE. se iau in considerare atnbele sensuri ale cuvantulLri ambiguu. comparativ cu cea de a folosi cuvir. urrnati irnediat de un . O asernenea situalie irnplica faptul .. o persoand care inten{iona sd spun[ . In cele mai multe situalii insd.adevdrat") sau prefixe (cum ar fi ne din .. prepoziliile etc.rtele (Zuri1... .. bineinteles.d. alte cuvinte sunt utilizate in prirrul rAnd la diferite construc{ii vorbitor" (speuk . spre exemplu. astfel incAt ambiguitatea este inlSturat[ rnelor gramaticale se realizeazd intr-un rnod dilerit fala de cuvinte. in. in limba englezd.a. parcd . Cel mai imporlant aspect referitor la cuvAnt este.). Unele erori de vorbire sugereazd cd rdspunsul la aceastd intrebare este unul afirmativ.casa" sau . ori pafiicule care se atageazd cuvAntului pentru a forrra cuvinte mai complexe: sufixe (cLrm ar fi a/ din .LLri Srnith ii plac oanrenii increzu(i": rrorfernele iilori Si ttli au fost inlocuite unul cu celdlalt in tirnp ce rlorfemul .painter).. Uueori putem sesiza uqor arnbiguitatea cuvAntului.. Chiar qi in aceste situatii insd. Morfemul. dar igi dau seama 17ra nici o dificultate. iar sernnifica{ia cuvAn- grarnaticale (rnorfeme grarnaticale): articolele. Nl orlenre le gran-rati cale sunt prelucrate intr-o manierd calitativ diferita fata de cuvintele obignuite.Lui Snrith ii plac oamenii increzdtori" rostegte de fapt . pe g.m. Cele mai multe cuvinte au un anumit contiuut semnificativ. ca in cazul exemplu. .. contextul propozitiei clarificd suficierrt care dintre senrn ifi cali i le cuv6ntu I ui este v izatd. cum ar fi .Era preocupat sd subscrie celor din club". denurneqle alAt o organizatie sociald..club" in Iimba englez6. . itttr-un experiment.. cllm ar fi atuuci cAnd auzim propozilia .El a dorit sd se distreze la club".408 cazul cuvenfilui fuzz. Atunci cAnd vorbinr. achizilionarea morfe- tului cste de fapt conceptul pe care acest cuvant il denumegte. Vorbitorii de limba englezd nu sunt totdeauna congtienfi de aceastl diferenta de fonnare a pluralului. sufixul er este de obicei atagat verbelor pentru a forrna substantivele prin care sunt desernnate persoanele care efectueazd ac{iunile denumite de cdtre verb. existd dovezi care sus{in cd in rnod incongtient gi pentru pu{in tirnp. O dovadd in acest sens sunt tulburarile asociate unor afecfiuni cerebrale. uuele sufixe sau prefixe delin in primul rAnd roluri granraticale (cum este cazul terrrinatiilor de trecut sau de vi itor). tLrlburdri care afecteazi rrrai grav abilitatea de a utiliza morfenrele grarnaticale. subiecqilor li s-a prezentat o propozitie. o. Dupd cunr se va vedea in cele ce urmeazS. de exerrplu. Fiecare lirnbd detine reguli specifice de combinare a sufixelor sau prefixelor gi a cuvintelor.adev6r"). (cum ar fi un. inlrebarea care se ridicd estc insd daca producerea gi intelegerea linrbajului presupune folosirea efectivd a acestor reguli sau a altora sinrilare. 1990).cuvAnt-test" pe care subiectul trebuia sd-l citeascd cll voce tare. cAt gi un b5! sau un ciomag. Spre exemplu.

Atunci c6nd citirn sau ascultdm o propozilie. Sunt foarle multe do. 9. Unitdlile enunfului..\ia tna\riarn\n eoN\- existl insd dovezi in favoarea existenlei unor zone cerebrale specifice pentru secrenlele de sirnboluri purldtoare de semnificalie qi pentru secven{ele care nu au o semnificafie.elevii silitori" gi expresia verbali ... fie intregului enun{. Cercetdtorii au mdsurat variatiile de iriga{ie sangvind a diferitelor arii cerebrale in tirnpul rezolvdrii unei sarcini erperimentale specifice (aceea de a decide dacb o anumiti succesiune de litere formeaz6.. adicd at6t sintagmele cAt gi expresiile. Prima expresie. este pr etin a\u\ enun\u\rir .vinde asigur6ri". specific6 subiectul respectivului enun!. probabil cd aceasregiune este implicatd in evaluarea selnnificafiei cuvintelor (Peterson et al. 1979). Spre exemplu. ti UNITATILE PROPOZITIEI LOGICE. putem descompune propozilia simpl6 . in aga fel incAt o expresie sd corespundd fie subiectului. Reaminti{i-vd cb orice enunf poate fi descompus in subiect gi predicat.5). Una dintre aceste dovezi este de t-ala" (in englezd. Expresia substan- tivald expriml un intreg enun! .. Aceste rezultate sugereaz6 c[ ambele sensuri ale cuvdntului . se pare c5inainte de toate realizdm descompunerea in expresii substantivale gi verbale.bd{"). Leiman qi Seidenberg.ra- nuare un exemplu mai complex: . lucru care dovedegte legbtura existentd intre limbaj gi gAndire. Nu tdtorului sd . degi ambele secven{e contin o succesiune de foneme posibil de articulat. fa15 de plasarea in interiorul acestor unitd1i. aceasti propozilie rdmAne corectd din punct de .Elevii silitori citesc cdrli".extrag6" enun{urile din propozilii. 1979. Subieclii citeau .rezi in favoarea existen{ei acestei opera{ii de descompunere a propoziliilor in expresii gi considerarea acestor expresii ca unitali. daci aceste cuvinte sunt plasate intre unit6!ile propozitiei... es\e \ap\u\ cL mor femele sunt purtdtoare de semnifica{ie. iar orice propozilie poate fi descompusd in expresii. Cea de-a doua expresie.citesc cd4i".club" (de exemplu ..elevii sunt silitori". sau nu cuvinte).nldr").. cornparativ cu situalia in care nu exista o astfel de inrudire (de exemplu .cuventul-test" mai rapid dacd acesta era inrudit cu unul dintre sensurile cuvAntului . fie predicatului. au drept caracteristicd principald corespondenfa fatd de pa4ile gramaticale ale propoziliei. Si ludm in considerare propozilia.grLlp" sau .". o expresie verbal6. blast) qi negativ la cele de genul floop (cuvdnt care nu existb in limba englezd).. S-a constatat cd in ambele cazuri are loc o cregtere a fluxului sangvin la nivelul ariei corlicale senzitive.elevii citesc cdr{i" (fig.-pund" enunlurile in propozilii qi ascul- naturb lingvisticd: este mult mai ugoard plasarea unor cuvinte noi intr-o propozitie. se centreazd pe substantiv. asemenea coresponden{e permit vorbitorului sd . subieclii rdspundeau afirmativ la secven{ele de genul ... Ceea ce diferenfiazd unitAlile specifice nivelului cuvAntului de cele ale nivelului an\enor (a\ \oneme\or).club" au fost activate in timpul sarcinii de in{elegere a propoziliei gi cd oricare diutre aceste sensuri poate activa cuvinte inrudite (Tanenhaus..IJn tren plecd. Swinney. $i in acest caz se poate observa strAnsa corespondenld dintre unitalile enunlurilor gi ale propoziliilor. 1990).Gdndirea Si lintbajul 409 dupd prezentare. dupd care extragem enunfurile din cadrul acestor propozilii.Irene vinde asigurdri" in doud expresii: .lrene" gi .. expresia verbald exprimd in acest caz o parte (predicatul) a unui alt enun{-.... Aceastd propozilie se poate descompune in doud expresii: expresia substantival6.. denuniitd expresie substantivald..

" /i descontpttsit vedere gran-ratical dacd addugant un adverb intre substantiv gi verb. Sd luarn in considerare propozilia .Un cal alerga in apropierea grajdului.cdzu" sd fie consideratd expresie verbalS (cu alte cuvinte." Imediat dupd prezentarea fiecdrei propozilii.. Agadar.furd").. 1969)... Este ca gi cAnd unitAlile tind sa-i pdstreze integritatea.. Intr-unul din aceste studii. De ce? Pentru cd la o primd lecturd se presupune cd .Un cal" este expresia substantivalS gi . S-a constatat cd subieclii rdspundeau mai rapid dacd cele doud cuvinte (cuvdntul-stimul gi cuvAntul-rbspuns) proveneau din aceeagi expresie (.Un cal care alerga in apropierea grajdului fi cdzu"). atunci cdnd cuvAntul-stirnul gi cuvAntulrdspuns sunt conlinute in aceeagi expresie este suficientd actualizarea unei singure unitAli (Wilkes gi Kennedy. subieclilor li se dddea un cuvAnt-stimul din cadrul propozilieiauzite qi li se cerea sd spund care a fost cuvAntul care i-a urmat acestuia in cadrul propoziliei.. Uneori insd. Multe persoane pot intdrnpina dificultali in incercarea de a in(elege aceastd propozilie.fatd" gi ." Irrsd devine incorectl gramatical dacd rea acestor expresii curn ar in urrit6li nrai rnici. aceastd propozilie este o versiune prescuftatd a propoziliei . subiectii ascultd propozilii de genul ..410 I ntrodtt cere in ps i hol ogi e Propozi!ie complexi Fig. decAt dacd proveneau din expresii diferite (. O irr{elegere corectd a acestei propozilii presupune insd descompunerea in aqa manierd incAt intreaga expresie ...alerga in apropierea grajdului" este expresia verbalS.. cdzu". Aceastd descotttpunere se realizeazd pe baza unor reguli de genul . (sintaxa se ocupd cu studiul relaliilor dintre cuvintele care compun o propozilie sau o expresie). De obicei.5.. O altd dovadd este furnizatd de experimentele care abordeazd problematica ntemoriei.Un cal alerga in apropierea grajdului" sd fie consideratd expresie substantivala gi .Un repede tren plec6. trartsformdttd astfel propozitia iniliald in . sitr:afie care lasd pe dinafard cuvdntul .O fatd sdracd furd un palton cllduros.rurnele de analizl sintactici bele. introducem adverbul in interiorul uueia dintre expresiile propoziliei: .. in{elegerea unei propozilii se realizeazd printr-o analizd efectuatS lird prea mare efort gi aproape inconqtient..sdracd").fatd" gi .Uu tren repede plec6. iar noi devenim congtienti de efortul uecesar infelegerii respectivei propozilii. adjectivele gi verpoartd r. In acest exemplu apar initial difi- . Prima etapd a extragerii enunlului dintr-o propo:i\ie c'ontplexd din punct de vedere gramatical este aceea a descompunerii acesteia in expresii. Frazele gi propozi{iile. 9. 1990). Anal izarea expresi ilor substantivale gi verbale ale unei propozilii gi descompune- substantivele. fiecare expresie se compoftd ca o unitate mrrezic6.Orice propozi{ie poale inlr-o expresie substantivald Si una verbald." (Lasnik.. analiza sitttacticd a urtei propozilii devirre destul de dificila.cdzu"..

Trebuie ca intr-o primd etapd s[ sorta{i obiectele in mai multe grupe. propozitii) :nei propozilii (Garrett. extragem . 1990).ul ascendent (Adams gi Collins. cu siguranld cd putefi incepe. spatele acestor cuvinte) gi presupunem ::. ea este .:ansfonnd in expresiile . 1979).i suprasimplificatS. in figura 9.osirn pentru a construi morfemele gi =rpresiile propoziliei gi. Contextul este adesea acela care . degi am .i morfeme ale propoziliei. Pentru apro:uce o propozilie se incepe cu enunlul (cu 1.6 :ste prezentatd o versiune perfec{ionatd a . Cu toate cd o asemenea analizd descrie -:ele procese care se petrec in cazul pro:-:erii gi intelegerii unei propozilii.tt . dupd care aceasta se .. descoperim sem--icalia intregii propozilii (care st6 de fapt :.ireazd insd cd oamenii sunt capabili gi de .. Este adevdrat cb existd situafii in care infelegerea limbajului ar fi aproape imposibila in afara contextului. depinde de ce ave{i de 1icut.ste foarte imporlant sd nu exagera{i. du- pii care are loc exlragerea enunlului din cadrul acestor ttnildli..numit tip de analizd sintactici. abia in final. in final.-:1 cd . dupii care transfttnnarea acestor morfeme in foneme.rces ce are atAt un sens descendent.tul cuvintelor pentru a incerca s5 infele- Fig.sibili gi o a doua.::nsformate aceste morferne in foneme.. La prima vedere acest lucru nu pare sd fie .:elegerea presupune deslbgurarea unui ::. deqi este :.ir elelor limbajului.i morfemele spe.-.::u.6.pozifie. Alte rezultate demon. propozilia. 9.nalize simultane prin luarea in consi:erare a mai multor variante de analizd a ut F. Inlelegerea unei propo:itii prcsupune parcurgerca unui drum invers s t * folosirea fonentelor el or Si la con- r u ir e a m orfen fr az el or pr op oz il i ei. -. E. dacd nu vi lipseqte nimic. le :--.:. ::est proces are deci uu sens descedendent. cAt qi -:. o oo d L tll Influenfele contextuale asupra in{elegerii qi producerii limbaj ului Cu titlu de recapitulare. Figura reliefeazd fap- u UJ C2 o t f! infelegerea unei propozilii este inverproducerii unei propozilii. Bineinleles cd un singur grup poate fi suficient.:i :rtlce propoziliei gi. ?entru a infelege o propozilie are loc un :ilrces invers * de la nivelurile inferioare :ltre cele superioare: auzin fortemele.:e predictibil ceea ce se spune. DacE vd lipsesc anurnite facilitdli. incercafi sa citili acest text: Procedeul este de fapt foarte simplu.-zit doar cAteva cuvinte. :::r toat5. Pentru a vd convinge de adevdrul unei asemenea afirrnalii. in asemenea caztri. N Unitilile propoziliei (expresii.. sut. trebuie sI vi duce{i sd le cdutafi qi aceasta va fi urmAtoarea etap6. Producerea ttnei propozi{ii preslrpune transformarea enunlului in expresii . Nivelul de infelegere gi producerea propozi{iilor.'rpozifia gAnditd).jittdirea Si limbajul 4tl :ultati de analizd pentru cd se adoptd un . pentru cd nu ia in ::nsiderare contextul in care apare orice . :: 1a un nivel superior cdtre cele inferioare.rntul din unitali le propoziliei. adicd este mai bine sd faceli bine doud lucruri decdt mai multe qi prost.

Dacd vi se precizeazd insd coutextul..d.D6-r.. insd foarle curdnd vefi descoperi cAt este de u. De exemplu.Pe strada numdrul 34". Se poate spune ci este o minune faptul cd tofi copiii.in New York. achizilioneze gi sd stdpAneasc6 toate nivelurile limbajului .m. omul trebuie sI deterrnine gradul de potrivire existent intre cele vorbite gi contextul vorbirii. dupd care se vor aborda modalit6lile de achizilionare e limbajului gi rolul invd{drii qi al factorilor inndscufi in cadrul acestui proces. .jului.grupurile Dacd insd avem o rand la mdnd.codificate" ale pasajului.".... dar lucrurile se pot rapid complica. dacd cineva ia masa cu noi qi spune. atunci vei rdspunde . iar dacd intrebarea ifi este pus2l in Brooklyn.. car1ofii". I 975) Existd o multitudine de dovezi care confirrnI faptul cd oamenii considerd inten{ia vorbitorului ca parte componentd a procesului de inlelegere a lirnbajului (Clark.jului. de exemplu. UnLrl dintre aspectele importante ale cazul producerii lirnba.lucrurile" mentionate in aceeagi propozilie sunt. aga curn a fost prezentatf.or (dupd Bransford 9i Johnson. Intro ducere i n ps ih ol ogie pune cd intenIia vorbitorului nu este aceea de a afla dacd suntem fizic capabili sd-iddrn cartofii. pentru cd o gregeali vA poate costa scump..i Dezvoltarea limbaj ulu i Problernatica lirnba. Inilial intreaga procedurd va pdrea complicatd.nu numai nivelul sunetelor vorbirii. te rog. Va fi prezentat rnai intdi ce anllme se achizitioneazL le fiecare nivel al limbajului.. ci trebuie sd intelegem qi inten{iavorbitorului atunci cAnd emite o anumitd propozilie. Daca intrebarea ifi este adresatir in Cincinnati. veti avea cu siguran{d dificultd{i in incercarea de a inlelege despre ce este vorba. ilustreazd varietatea gi dificultatea sarcinilor cu care se confruntd copiii. poate ccl nrai irnporlant. pAnd in acest punct. este interlocutorul (adicd persoana sau persoanele cu care vorbim)..412 important. O situalie similara se inregistreazd gi in diferite" snut . in ambele situafii. Dacd cineva contextului. Pentru a irrfelege o propozilie nu este suficienta in{elegerea fonemelor.rri. morfemelor gi a expresiilor. Atat in vorbire. . cAt in in{elegere. acela al sp[l5rii rufelor. diu toate culturile.. iar ceea ce se schimbd este obiectivul vorbitorului.spdlSrii rufelor". vei spune .. precum gi modul de combinare a cuvintelor in propozilie pentru a-gi exprima gdndurile. in funcfie de contextul fizic gi de presupunerile pe care le faci in legdtura cu cel care intreabi.rufele". inlelegerea paragraful ui prezentat va fi excelentd in aceste noi condilii. obiectiv ce orienteazd rostirea propoziliei (Grice. acegtia trebuie sf.a. vom presu- te intreabd . propozilia (Ei enuntul) este aceeagi.. atuuci datele problernei se schimbd Lrqor gi putem presupune in egalS mdsurd cd inten{ia vorbitorului a lost aceea de a ne evalua capacit6tile fizice. ci rnai degrabd aceea de a ne con- vinge sd-i dam cartofii pentru a mAnca. pu- te{i sd va folosi{i cunogtin{ele pe care le de{inefi referitoare la aceastb opera{iune in vederea interpretdrii tuturor elementelor . 1973). 1984). ci gi rnodul de cornbinare a acestora in sute de cuvinte. reugesc sd-gi insugeasca atAt de multe in numai 4-5 ani.Unde este clddirea Empire State?" ii vei da rdspunsuri diferite.Procedura" rnen!ionatd in prima propozilie este aceea a ..rufele de culori diferite" g. Citind acest pasaj..

. in orice :...&i .dlumber" pentru. la vdrsta de un an..nineze lll qi lrl. . copiii .nsa au o capacitate relativ scdzutd de dis:riminare a sunetelor care corespllnd ace-uiagi fonem existent in limba pe care o -..1. La vArsta := 6 luni. jucSrii (.:. Aceastd apa:::t senza{ionalS situalie a fost confirmatd :rcerimental prezentAndu-le succesiv co::ilt-rr doui sunete in timp ce sugeau din !izetA: gtiindu-se cd orice copil suge rnai *.bebe").can-lion". copiii incep sd vorbeascd gi posedd deja concepte (in special cele de mernbru al farniliei...mama".. S-a constatat cd la vArsta de gase -... \985). CUVINTELE $I CONCEPTELE. insa igi pierd aceasta .rate la sfArgitul primului an de viala :-:r. Initial volumul vocabularului este aproximativ acelagi pentru toli copiii.. toate cele trei niveluri ale limba-jului gi incepe la nivelul fonernelor. cum ar FONEMELE $I COMBINAREA -\CESTORA. :":a suptului poate fi ulilizata ca indicator . in primii ani de viafa insd.r- reazd cf\iva ani pentru a fi capabili sd telor gi al altor morf-eme.. nume de animale (. dup[ care se :junge la nivelul unitdlilor de propozilie sau sintaxd).irnposibile".. urmeazb nivelul cuvir. sd diferen{ieze sunetele corespuuz:toare unor foneme diferite ale oricdrei . rata '-:tului cregte doar in situafia in care cele :: ..cAine".pr6\'r\ura*').:i folositS. jucd- . .pisicd".. orbesc cu ugurin{d. . .carle").Gandirea Si linrbajul 413 Degi copiii irrva!6 care sunt fonemele relevante incd din prirnul an de via1a.magin5".. copiii japonezi sunt capabili s[ : =:rir. \ .minge". uueori copiii rostesc cu- vinte . rYi* / *:F .-rci cAnd cele doud sunete succesive co- :-!r':rod la doud fonerne diferite.|ap\e". mAncare. Atunci cAnd incep sa vorbeascd. . :erceperii diferen{iate a doud sunete suc:=slre.tiu c6 in limba englezd /l/ nu poate urma lui ldl lainceputul cuv6ntului. iar in cel de-al doilea an de via{5 este compus in special din nume de persoane (..scaun") gi aceasta pentru cd incd nu .JIl. Este remarcabil faptul :i toli copiii sunt capabili. du- Ce anume este achizi{ionat? Procesu I dezvoltiri i caracterizeazl. ffl..lumber" (. ..tata". .:nbi. mAncare (. l{' %R . inve{e rnodalitdlile de con-rbinare a acestora pentru a forma cuvintele.nba materna gi pierd abilitatea de discri:rinare a sunetelor corespunzdtoare acelu:si fonem din lirnba maternd.lscaun" pentru... in jurul v6rstei de un an.r ata care sunt fonemele relevante pentru fi . Abia in jurul vArstei de 4 ani copiii vor reugi sd invele ceea ce trebuie despre combinarea fonemelor.s.ra{d").. incd de la naq::re.:.r. . copiii au o ratd a suptului mai mare ? '.cub"..a.' t i Vocalizarea este stadiul initial al achizi- !iondrii limbajului.barc6"). vehicule (.W Elffi] dt. rie gi pdr{ile corpului) pe care le folosesc intr-un mod sirnilar adullilor.. p6rq a\e cor- .-/ ! ' . r .sui'.'il i .:eme specifice limbii materne.:lt daca ii este prezentat un stimul nou. Trebuie reamintit faptul ci 'dullii au o mare capacitate de a deosebi sunetele corespunzdtoare dif'eritelor fone:re existente in limba care le este familiarS....i sunete succesive corespund unor . / .

Clark. Aceste cuvinte denumesc unele concepte de(inute de citre copil.. :: I .cb!elul"... Si 30 de ffl luni invald sd combine cuvintele tn . .$oset6". probabil datoritd faptului cd vocabularul copilului se mdregte considerabil. DE LA PROPOZITIILE SIMPLE LA CELE COMPLEXE. din aceasta cauzd. Copilul incepe s5 combine cuvintele izolate in propozilii de cAte doud cuvinte.gura") sau diferite alte obiecte familiare (.. atunci cdud aud un cuv6nt pe care nu-l qtiau.cdfel" pentru a denumi cdinele. Pentru a depdgi acest obstacol.Jimmy bicicleta" " . . Markrnan.. I nl r odtrcere i n ps iho I ogie Dupd aceast[ vArsti vocabularul copilului inregistreazd o adevdrati explozie: dacd la 1 % ani cuprinde circa25 de cuvinte.:!n . EJ.ochi". . Copiii cuvdrsta cuprinsd inlre I8 expresii Si in propozilii. Pentru a fi posibil un asernenea ritm de creqtere este necesarS invilarea zilnicd a circa 10 cuvinte (Templin.Acolo sunt vaci"). adicd a sintaxei.t: .4t4 pului (.pdldrie". r 987)... copilul va face o alegere corectd). 1980. lucru care duce la depigirea obstacolului menfionat (Rescorla.. .:.: ...lingurd").:aaaaa=: ':: -.*t'f..neetichetat" gi folosesc contextul in care cuvdntul apare pentru a afla acest concept (Clark. ln jurul vArstei de 2 % ani.prograrna{i" sd invefe noi cu- vinte.Acolo vaci" (pentru propozilia . dar gi pisica sau vaca (copilul nu este sigur de infelesul cuvdntului . aceste extinderi incep si dispar[. insd nu cuprind toate conceptele gi. copii cu vdrsta cuprinsd intre I gi 2'/' ani extind cuvintele pe care gi le-au insugit deja la conceptele inrudite: de exemplu. 1957. cum ar fi . 1 983. 1987). Miller qi Gildea. .. La vArsta de l'/r-2'/.. Copiii par . adesea apare o discrepanld intre conceptele pe care copilul doregte sI le comunice gi nurndrul de cuvinte pe care le are la dispozilie. 1983). la 6 ani vocabularul unui copil este de aproximativ l5 000 de cuvinte.nas". acegtia intuiesc asocierea lui cu un concept incd .: . ani incepe achizilionarea expresiilor gi a unitSlilor propoziliei.....dacd insi i se arat6 irnagini cu diferite animale gi i se cere sd aleagd. un copil in vArstd de 2 ani poate folosi la fel de bine cuvAntul .

. (Gleitman.gi". Mai mult decAt atAt.rre a limbajului. pdrintele spune .. prefixele) gi utilirca26..telefon". intr-o anumiti lard inva{d limba speci':= tArii respective (engleza. :. O a doua posibilitate de achizilie a lim- bajului este condifionarea: adullii recompenseazd copilul atunci cAnd produce o propozilie corectd din punct de vedere gramatical gi ii atrag atenlia asupra gregelilor gramaticale.poziflilor de doul cuvinte la stadiul pro: --zitiilor rnai complexe. cufir ar fi . in cadrul acestei sec{iuni fi prezentat procesul inv6{5rii. iar pe parcursul urmdtoarei secliuni va fi abordatd contribu{ia factorilor ereditari.. conjuncfiilor (. Succesiu-=. degi imitarea joac6 un anumit rol in invdlarea cuvintelor (ar6- Copiii progreseazd rapid de la stadiul . nu poate fi totuqi principala modalitate prin care copilul invatd sd produci gi sd in{eleagd propozi{iile. Unndtoarea etapi constd din folosi..Tata s: pune pdl5ria". copilul nu ia irr :lrnsiderare cuvintele cu valoare gramati:ali (.-:-ri.asta".".rrbitorulLri.. Una dintre modalitdtile de invd{are a lirnbajului ar fi imitarea adullilor. etapelor dezvoltdrii limbajului este si- tAnd spre telefon...Am terrninat l6pticul.-')f ..:es..Asta este bicicleta lui Jirnrny") sau . .Tata md iau") dernonstreazd cd acegtia incearci sd aplice reguli gi nu pur gi simplu sd imite Procesul invifirii Stiind cdte ceva despre con{inuturile .ui.--r sau descrierea evenimentelor gi acfiu: : . 1986). in prirnii ani de viafd. 1964). Chiar qi atunci cAnd se afl6 la stadiul propoziliilor de doud cuvinte. gregelile gramaticale pe care le fac (. aceasta explicdnd de ce copiii cres: -:.:.Prosopul este pe pat").Prosop pat" (pentru propozitia.: i cu pdpuga gi eu md joc cu cuburile") gi .lLli". in ambele secliuni se va pune accentul pe unitAtile propoziliei qi pe sintaxS pentru cd acesta este nivelul lirnbajului in cadrul cdruia pot fi foarte clar ilustrate aspectele va importante ale achiziliei limbaj ulu i.).. ca qi alte morfe- :e sramaticale (sufixele. franceza pasiv ceea ce au auzil cd spun adullii (Ervin-Tripp.) in vede=: lorrn6rii propoziliilor compuse (.Tu te ...-.:ra pentru tofi copiii. -."). incercdnd sd imite propoziliile mai lungi ale adultului (de exemplu ..Pd16ria tata" va ::reni . aceste .. IMITARE $I CONDITIONARB.. copiii rostesc foarte des propoziliipe . astfel.deci" etc....rf-emelor gramaticale (cum ar fi cele : . . aceastd ipotez6..Miller incearcd..nnate din doud cuvinte. iar copilul va incerca sd repete cuvAntul).. doar cuvintele care sunt puternic :carcate cu sernnificatie. Pentru a fi validS.pe")... O asernenea expansiune a =rrresiilor verbale este prirna corrstructie ::nplexd care are loc in vorbirea copi-.propozi1ii" reu::sc totuqi sd exprime inten{iile debazdale -. Este indubitabil faptul cd invdlarea :-:. copilul va folosi tot o propozi{ie telegraficd.re un rol important in cadrul acestui ::-. . Aceste exem:ie ilustreazi vorbirea telegrafici speci:lca acestei varste.iindirea Si limbajul 4ts etc. formatd din doud cuvinte (. ... in ciuda dimen.Tata are pdl6rie" gi in final . care nu le-au auzit niciodat[ rostite de cdtre adulli.:.Dornuul Miller va incerca").rzitiouate in cadrul procesului de dez.:unilor lor reduse... care exprimd mai :::cis g6ndurile. putem aborda acum -::alitalile de achizilie a acestor con{i.:Iru formarea timpului trecut).ar trebui sd fie aplicat[ fiecdrui detaliu . Un rol destul de important il defin qi factorii ereditari: to{i copiii inva{d sd vorbeasc5. in care propoziliile sunt -.:. dar c6{eii nu au aceastd posibilitate pentru propozi{ia . cum ar fi localizarea obiecte.

416
Cazden gi Bellugi (1969) au dernonstrat insd cd pdrin{ii nu acordd aten!ie rnodului in care copilul spune ceva at6ta vreme cAt propozilia este comprelrensibilS: rarele incerclri de a
corecta vorbirea copi I u lui (deci oportun itali de conditionare) sunt adesea superficiale.

I ntrodtt

cere in ps

i

h

ol

ogie

al vorbirii copilului. Brown.

gulate, deci vor utiliza fonne verbale care

nu au fost niciodatd auzite de la adulli. Existd insd eventualitatea de a inva(d ca
anumite verbe sunt neregulate gi astfel vor
pune capit generalizlrii ueselective a regu-

lii adaugdrii particulei erl. Cum genereazd copiii aceste reguli?
Existd cAteva principii opera{ionale pe care toli copiii le utilizeazd. ca ghid pentru formarea ipotezelor. Unul dintre acestea este observarea cu aten{ie a finalului cuvintelor:

COPILUL: Nimeni md place. MAMA: Nu, se spune ,.Nimeni nu md
place."

COPILUL: Nimeni rnb place. MAMA: Nu. Fii atent: ,,Ninteni nu md
place."

COPILUL: Eeee! Nimenimd PLACE.

(McNeill, 1966, pag. 49)

altul este identificarea sufixelor gi prefixelor care indica o schirnbare a semnificaliei cuvAntului. Un copil. vorbitor de lirrrba englezd. care posedi aceste doul principii, va fi capabil sd elaboreze ipoteza
cd ed la sfArgitLrl verbelor semnaleazd tirn-

TESTAREA IPOTBZELOR. Liniitele
ipotezelor de invd{are a limbajului prin imitare gi condi{ionare decr-rrg din laptul cd sunt focalizate pe aspecte specifice ale linrbajuIui (cirreva poate imita sau intdri ceva specific) in condiliile in care copilul inva{a qi
aspecte generale, curr ar fi regulile: se pare cd acegtia elaboreaz[ o ipotezd referitoare la

pul trecut, deoarece ed este un morfern
atagat la sfArgitul verbului care antreneazd o modificare a sernrrificaliei acestuia. Un al

treilea principiu este acela al orniterii excepfiilor, principiu care explicd generalizarea ipotezei (ed: tirrpul trecut) qi la

o reguld a limbajului, reguld pe care

o

testeazi gi o re{in dacd este functionala. Sd ludni in considerare regulile de formare a tirnpului trecut. in limba englez6, trecutul se formeazd prin addugarea morfemului ,.ed" Ia forma de prezent a verbului (de exernplu a pregdti mdncarea'. cook-

verbele neregulate. CAteva dintre aceste principii sunt expuse in tabclul 9.1 gi se pare cd sunt valabile pentru toate cele 40 de lirnbistudiate de cdtre Slobin (1971; 1985)
Tabelul 9. l. Principiile opera{ionale folosite in copillria timpurie. Copiii din diJbrite 1dr; .folosesc aceste principii penlru a produce Si
inlelege vorbirea. (Dupd Slobin. 1971)

cooket[). Multe verbe neregulate, destul de frecveut folosite gi care exprirn6 concepte pe care copilul le folosegte de foarle

l.
2.
3. 4. 5.

C6utarea schimbdrilor sisternatice ale fonnei cuvintelor.
Cdutarea particulelor gramaticale care
arata cu certitudine

timpuriu, nu se supun acestei reguli (a nrerge: go-went; a sparge: break-broke). Astfel, se pare cd folosirea corectd a timpului trecut in etapele timpurii ale vie(ii se datoreazd, imitaliei; copiii vor invdfa insd
forma de trecut a verbelor regulate gi vor descoperi regula (,,pentru a fornta tirnpul trecut, adaugd verbului la timpul prezent

modificdrile de sem-

nifica1ie.

Omiterea excepgiilor.
Cercetarea sfdrgitului cuvintelor. Cercetarea ordinii cuvintelor. prefixelor qi sufixelor,

particula ed). Aceastd ipotezd va duce ulterior Ia adiugarea particulei ed la sfdrqitul tuturor verbelor, inclusiv celor nere-

6. Omiterea intreruperilor sau reordondrilor
elementelor constitutive ale cuvintelor (ale unitililor propoziliei).

Gandirea Si linhajul

417

Recent a apArut ideea cd invh{area lim-

bajului presupune invd{area regulilor; unii
cercetdtori susfin cd ceea ce aparent este un aspect al invafarii unei singure reguli, poate fi de fapt un caz de invd{are a nurr}eroase asocialii sau conexiuni (curn ar fi acelea din rnodelul conexionist prezentat in capiiolele 5 qi 8). SA ludm din nou in consiiierare invdfarea timpului trecut al verbelor Jin lirnba englezdin cazul copiilor. Se sus:ine cd nu are loc invSlarea unei reguli spe;ifice (addugarea parliculei ed la fonna
de prezent a verbului), ci invS{area asocia-

Factorii ereditari
Aga cum s-a subliniat anterior, unele
dintre componentele I imbaj ului sunt inndscute sau ereditare, existAnd insd numeroase

la exterrsia gi la natura specificf, a acestora. Una dintre controverse vizeazd consisten{a lor: dacd discontroverse referitoare puneln incd de la nagtere de cunogtinle consistente, specifice, atunci procesul de achizilie a limbajului ar trebui sd fie similar pentru toate limbile, pentru cd toate

limbile ar fi bazate pe aceleagi cunogtinfe.
O a doua controversd o reprezintd existenfa

:iilor dintre parlicula final5 ,,ed" gi variaiele proprietdli fonetice ale verbelor care
eptd aceastd parti cu I 6, proprietd{i fone'iice care corlstau din proprietd{ile sunetelor :are formeazd verbul, cum ar fi terrnina{ia acestuia. Astfel, rnulli copii invafd (inconstient) cd verbele cu terminalia,,alk" (cum ar fi ,,talk- a vorbi", ,,walk- a se plimba"
.rc c

perioadelor critice sau optime de dezvoltare: a$a cum s-a ardtat in capitolul 5, un anurnit comportament inndscut este mai repede achizilionat dacd organismul este expus la stimuli adecvali in timpul unei perioade critice. Au aceste perioade optime
un caracter inn6scut? O a treia intrebare al cdrei r[spuns este controversat este cea referitoare la caracterul unic al limbajului:

pAndi") formeazd trecutul 'au ,,stalk - a crin addugarea particulei ed. Aceasti ipotezl s-a elaborat pe baza observdrii anunitor aspecte ale invdldrii verbelor, mai precis pe descoperirea faptului c6, pAnd la un anumit punct in dezvoltare, se adaugd :c/ chiar la verbele neregulate (Rurnelhart ;i McClelland, 1987). Alte aspecte ale :nt a{arii terrnina{iei verbelor nu pot fi insd :rplicate in termeni de asocialii fonetice: Je eremplu verbele ,,break - a sparge" gi ..hrake - a frAna" au forme diferite pentru -lecut (broke Si braked), degi au o struc:ura foneticd identicd. Deci este necesar ca ,rn copil sd invefe gi altceva in afard de iJeste asociafii fonetice, qi anume reguli suplimentare (pentru limba englezS,: dacd, 'rn verb este derivat dintr-un substantiv,

jului

abilitatea de invdfare a sistemului lirnbaeste caracteristicd doar speciei urnane? in continuare se vor aborda pe rAnd
aceste

trei chestiuni.

:runci va forma trecutul prin addugarea :'articulei ed - este cazul verbului brake
;are este derivat din substantivul ,,frAna"). Deci invdfarea lirnbajului presupune ?nvd-area regulilor 9i a asociafiilor (Pinker 9i

SPECIFICITATEA COMPONENTELOR iNNASCUTE ALE LIMBAJULUI. Tofi copiii, indiferent de cultura cdreia ii aparfin gi de limba pe care o vorbesc, prezint6o succesiune identicd a etapelor dezvoltdrii limbajului: la vArsta de un an copilul rostegte cdteva cuvinte izolate, la vdrsta de2 ani se atinge stadiulpropoziliei de 2-3 cuvinte, in jurul vdrstei de 3 ani propoziliile respectd par(ial regulile gramaticale, iar la 4 ani vorbirea copilului incepe sd fie asemdn[toare celei a adultului. Faptul cd o asemenea stadialitate este prezentd la toate culturile, demonstreazd cd acele componente inndscute ale limbajului
sunt foarte specifice.

Prince,1988).

418 Se pare cd elementele inndscute ale limbajului sunt at6t de specifice, incdt

I n t rodu cere i n ps i ho I ogi

e

copiii parcurg traseul normal al achiziliei lirnba.jului chiar gi in condiliile in care mediul in care traiesc nu le oferd modele de vorbire. Mai mulli cercetdtori au studiat gase copii surzi ai cdror plrinli cu auz au susfinut cd nu gi-au invdlat copii sd vorbeascd, inainte de a oferi copiilor instrLrc{iuni de labiolecturd gi vocalizare, aceqtia nu achizilionaserd nici o cuno$tin(a de limba englezd qi foloseau limbajul mimico-gesticular. In itial, Iimbajul mimico-gesticular (semne familiare) utilizat era o sirnplS pautomimd care uneori prelua proprietdlile limbajului: de exemplu, era organizat atdLla nivelul morfemelor cAt gi la nivelul sintactic, incluzAnd semne izolate gi combinafii de sernne. Acegti copii surzi, care practic i-au creat un lirnbaj propriu, au parcurs aceleagi stadii ale dezvoltarii ca qi copiii cu auzul norrnal: initial foloseau un gest izolat, dar rnai tArziu combinau aceste gesturi itr ,,propozitii" de 2 sau 3 concepte. Asernenea rezultate demorrslreazd specificitatea cornponentelor inndscute ale limbaj ului (Feldrnan,

achizilionarea sistemului fonetic al unei limbi strdine, iar dupd cAgiva ani de invdtare a acesteia, copiii o vorbesc rnai biue comparativ cu adultii (flr5 deformdri ale

accentului) gi o pot in{elege mai bine decAt acegtia, chiar in condilii r.tr.r tocmai adecvate, cum ar fi prezenla zgomotulLti (Lenneberg, 1967;' Snow, I987). Studii recente aratd existenla unei perioade critice in invd(area sir-rtaxei. Aceste dovezi sunt furnizate dc str-rdierea persoanelor cu surditate care stdpAuesc liurbajul american al setnnelor (LAS), care nu este un limbaj rnimico-gesticular, ci unttl care confine sunete. Studiile la care se fac.referire sunt efectuate cu subiecti adulti care folosesc LAS de celpulin 30 de ani;r care provin din parin{i cu auz, din perspectiva vArstei la care au inceput sI invete LAS, subieclii se irnparl in trei categorii unii dintre ei au inceput sd invele acest limbaj irnediat dupd nagtere, al{ii au inceput la vArsta de 4-6 ani (in rnouentul in care au fost inscrigi in ;coli speciale), iar ceilalli au inva{at LAS abia dLrp[ vArsta de 12 ani (parinlii dorind ca acegtia sb invet.
I

Goldin-Meadow qi Gleitrnan. 1 978). PERIOADELE CRITICE. in rnod simi lar celorlalte cornportarnente, invafarea limbajului este caracterizatb de unele perioade critice. Acest lucru este evident cAnd unneazd sd invd{arn o lirnbd strdind, cu

irnbaj u I ob i gnu it, au respin

s

ideea inv5ldri

:

alte cuvinte c6nd inv6!6m noi foneme gi regulile de combinare a acestora. S-a subliniat deja c6, inainte de vArsta de un an, copiii sunt capabili sa diferenlieze

acestui limbaj). Dacd este adevdrat ci existi o perioadd criticd in invdfarea sintaxei. atunci sLrbiec(ii care au inceput sd inve{e LAS la vArste rnai rnici ar trebui s: prezinte un nivel mai inalt de dezvoltare " sintaxei, comparativ cLr subiccfii care ar. inceput sd-l invefe rrrai tirziu, chiar gi dLrp,: 30 de ani de utilizare a LAS. Acesta a fos: exact rezultatul studiulLri: in cazul cuvintelor care con(in lnorfeme mLrltiple, curn a: fi ,,neadevdrat" (care con[ine trei morleme

fonemele oricdrui lirnbaj

qi iqi

pierd

aceastd abilitate la sfArgitul primului an de via{d. Primele luni de via!6 reprezintd pe-

ne, adevdr Si at), subiec{ii din

prinra

categorie au obfinut rezultate mai bune ata:

rioada optimd pentru invSlarea lonemelor specifice lirnbii materne. Se pare c5 exist6, de asemenea, gi o perioadd criticd pentru

in cazul producerii

cAt gi al inlelegerii. comparativ cLr cei din celelalte doud categorii (Nelvport, 1990t Meier, 1991).

Este posibil ca sistemul lor de comunicare sd fie :decvat nevoilor specifice. Antrenarnentul inceput la vArsta de circa uu an s-a desligurat pAna la vArsta de 5 ani. ulterior. la l0 ani. gi nivelul foneurelor. Spre exemplu.1983) a inv6{at cimpanzeul Sarah sd foloseascd simboluri scrise. existi oS€men€a dualitate structurald. cei care au ingrijit-o pe Washoe au comunicat cu aceasta numai prin LAS. invdlat pentru nrai mult rdsfhl. gi s[ comunice prin intermediul rnanipulSrii acestor sinrboluri.. 1981). Washoe era capabil[ sd inve{e semnele sirnple prin intermediul observaliei gi al imitarii. semnele LAS. deci nu c-r cute similare omului. Sd ludm in considerare sistenrul de comunicare la cimpanzei. unele dintre aceste studii folosind metoda comunicdrii gestuale gi nu pe cea a invd{drii LAS... de{ine drept caracteristicd inndscutA capacitatea de invd{are a lirnbajului rChomsky. insf. Oare aceste experimente dovedesc capacitatea n-raimufelor de a irrv5{a limbajul uman? Se pare cd exist[ totuqi dubii in legdturd cu echivalenfa dintre semnele . lucru care nu se int6mpld la cimpanzei.Johan este mancat de balen6".mai rnult". pe parcursul acestei perioade. incepAnd de la vdrsta de un an. la cirnpanzei fiecare simbol este puftdtor de semnificalie. in experimente similare. a reugit de asemenea sd generalizeze un semn de la o sitLralie la alta: semnul pentru . in ceea ce privegte limbajul cirnpanzeilor. Patersol. care uu au semnificafie.r (1978) inva{d gorila Koko sd foloseascl sernnele Iirnbajului uman. lnitial au invd{at-o sernnele specifice prin procedeul condiliondrii: agteptau ca cimpanzeul sa facd un gest care sd se asemene rrnui semrr gi intdreau acest gest. era folosit gi pentru mai ntult lapte. cum ar fi cuvintele. iar pentru a denonstra cd cimpanzeii au capacitdli innls- Alli cimpanzei studiati au achizilionat un vocabular similar.Gandirea Si limbaiul 419 Pot alte specii si invefe Iimbajul uman? Unii specialigti considerd c6 doar specia uman5. Intr-unul dintre cele rnai cunoscute astfel de studii. contestd sirnilaritdlile cu sistemul de comunicare uman. De exemplu . La vArsta de 4 ani. nu existd dovezi in ECEST SCNS. a fost folosit acest limbaj pentru c6 cimpanzeii nu au echipamentul vocal necesar pronunldrii sunetelor umane. trebuie sd dentonstrbm cd acegtia pot inva{a limbajul nostru. Washoe a reugit sE prodLrcd 130 de sernne diferite gi sd infeleagd chiar mai rnulte. acegtia sunt de acord cu eristenta unor sisteme de comunicare gi la alte specii. pe nume Washoe. in timp ce la om au loc asemenea rnodificdri. 1972). O altd diferen{5 const[ in faptul ca la cirnpanzei nu se modificd ordinea simbolurilor in scopul modific[rii sernnificaliei rnesajului. Faptul cd limbajul cimpanzeilor este mai redus fafa de cel uman nu inseamnd insa cd cirrpanzeii sunt lipsili de posibilitatea de a-gi mdri productivitatea. Premack (1971. care permite combinarea unui numdr relativ rnic de fonerne in mii de cur inte gi combinarea acestor cuvinte intr-un numdr practic infinit de propozilii.Johan mdrrAncd balend" inseamnd ceva cu totul diferit fa{a de . Koko avea un vocabular de 400 de semne (Patterson gi Linden. in cadrul lirnbaiului uman existd o distirrclie netd intre nivelul morfernelor. Gardner gi Gardner (1972) irrva{6 un cinrpanzeu femel6. compus din vocalizari gi gesturi specifice limitate numeric gi caracterizat de rr productivitate scdzutd in raport cu limbajul urnan. O alta diferentd este cea structurald: limbajul uman este organizat pe rnai multe niveluri. ale cdrui unitAli constitutive sunt purtdtoare de semrifica1ie.

Washoe m[nAnci tinip"(adic6.Washoe mdnAncd tot timpul").propozi1ii" au fost emise de cdtre Washoe atunci cAnd rdspundea la o intrebare : experimentatoru I intreba.. se constatd cd ins6gi dovezile care sprij ind existenfa capaci- dar nu au capacitatea de a inv6{a combinarea sistematici a cuvintelor. prin ascultarea experimentatorilor care pronunlau in englezd cuvintele in timp ce indicau simbolurile corespunzdtoare. Rezultatul a fost cd. spunea .. relativ sirnilare unui copil in v6rstd de 2 ani. iar dach Mulika il bdtea pe el... Kanzi igi insuqise cdteva abilit6li de modificare a cuvintelor in scopul comunicdrii unei semnificalii modificate: dac6.420 Introducere in psiltologie maimutelor gi cuvintele umane sau cu echivalenla dintre conceptele care stau la baza semnelor maimufelor gi conceptele omului. Mai mult decAt atAt.Mulika bate". dar sunt capabili sd combine aceleagi cuvittte pentru a forrna o cu totul altd propozilie .Washoe regretS" (Gardner gi Gardner. Aga cum arat6 insi rezultatele acumulate de-a lungul timpului. pe nume Kanzi. garpele".nan. Dovezi le experirnerrtale tocmai prezen- tate confinnd faptul cd maimu{ele iqi pot insugi un vocabular asemdndtor celui uman. Brown. Corlbinatia de cuvinte folositd in acest caz este o irnitalie par{ial6 a corlbina(iei folosite de cdtre experimentator. Kanzi o bitea pe sora sa Mulika. spre exemplu.c6inele" gi .$arpele omoard cAinele"...propoziliile" maimulelor sunt ceva mai asemdndtoare celor produse de om.propozifie" produsd de cimpanzeii antrenali din aceste experimente.Bate Mulika".. 1979).$arpele". Spre deosebire de . in cazurile in care .Tu mie banana mie banana tu" este un exemplu tipic de .omoar6" pentru a forma propozifia . nu aduc insl dovezi care sd ateste capacitatea acestora de a modifica ordinea semnelor in vederea producerii unei propozilii diferite (Slobin. in primele studii. Degi studiile prezentate aduc dovezi referitoare la existenla capacitilii maimulelor de a combina cuvintele intr-o secvenfd similard propoziliei.Gimnte floare" gi . cum ar fi comunica prin manipularea uuor simboluri care inlocuiau cuvintele. combindrile de cuvinte din cazul mai- mulelor sunt adesea simple repetifii: ... Subiectul acestui studiu. comportament care este specific uman. avea vArsta de 7 ani gi tdtii de a combina semnele intr-o propozilie sunt puse sub semnul intrebdrii. 1979. Existd dubii gi mai accentuate in ceea ce privegte faptul cd aceste studii demonstreazi c[ maimulele pot invdla sd combine semnele in maniera in care omul combind cuvintele in cadrul unei propozi1ii. se pare cd acest cimpanzeu igi insugise deja cdteva cunogtinle sintactice. 1990).. se constatd ci a avut loc o sirnpl5 imitare a secvenfei de semne emisd studiile anterioare.. Kanzi invafd sd manipuleze aceste simboluri intr-un mod natural.. cele mai multe dintre .. propozilie care este pu{in frecvent6 la copii. atunci spunea ... . 1972). iar maimula spllnea. Un recent studiu asupra unui cirnpanzeu pigrneu (aceastd specie se pare cd are un comportament mult mai asern[ndtor celui ut. 1986). Astfel.Cdinele omoard de cdtre experimentator. comparativ cu cimpanzeii obiqnuili studia{i anterior) pune sub semnul intreblrii aceast6 concluzie (Greenfield gi SavageRumbaugh..Washoe mdnAncd?". .. cercetdtorii au raportat cazuri in care o rnaimuld producea ceva similar unei propozilii cu inleles. Oamenii nu numai cd sunt capabili de a combina cuvintele . dupd c61iva ani de antrenamente. spre deosebire de propoziliile umane. fenomen care nu este sinrilar modului in care copilul combind cuvintele (Terrace et al.

intr-o disculie criticb vorbegti? P: Capul. lo . comparativ cu O: Lucrezi laPazade coasta? Nu. nouA. iin capitolul 2 (. 1975.'lucruri.. $tii cA odata m-am imbolndvit Broca. doui ori . m-am impus. da. dar pe de altd parle. degi s-a dovedit existenla abilitSlilor lingvistice ale lui Kanzi la r arsta de 2 ani. eh.. nu sunt bine.oncenffa pe relagia dintre zona corticall conceptuale a limbajului.chusetts .T. i-a luat rnult rnai mult tirnp il datordm lui Chomsky (1991). ee. (Ridicd mdinile de doud ori indicdnd . O: De ce te afli in spital? P: (Aratd mdna paralizatd) Mdna nu buni. dar dintr-un motiv sau altul nu a folosit aceastA capacitate pdnd la un moment dat. uh. localizat6 in regiun temporo-occi- .Massachu. ric. Reamintifi-vd din capitolul 2 ci existi doud iegiunii ale emisferei cerebrale.:stdngi care :etin un rol critic in cadrul limbajului: aria lui "fectat6 gi tulburirile laturii sintactice sau Vorbirea nu este fluentf.... ca gi descoperirea unor naufragia{i care ar putea sd fi invdlat sd zboare.. sd caut trebin gi tot felul de '. in{elegi ce vreau s[ spun. . scris . Pag 61) deja c6 leziunile anumitor zone cerebrale din emisfera stdngI duc la apari{ia uneitulburiri de . eh.da...doamne . a trebuit . Doamne. Unul dintre motive ar fi acela cd exemplul lui Kanzi este singular gi se ridicd intrebarea . qi aria lui ea \\'ernicke. O: Poli s6-mi spui ce ai fdcut tu in spital pdnx acum? P: Da. cdzut.nava..scrip. (Arati spre gurd) Vorbirea ... insd trebuie interpretale cu nulte precaulii din maimulte motive. exerciliu .19''. nu pot spun. Tulburirile limbajului in cazul afaziei Broca sunt ilustrate in urmdtorul interviu..da .... 68) . vezi? O: Ce s-a intdmplat s6 de nu mai pofi sl surprinzdtoare specializarea diferitelor arii cerebrale pentru limbaj.... pag.. vorbit .Gandirea Si lintbajul 421 fiinlele umane. nu este deloc P: Oh..ital6 (v.. chiar qi propoziliile simple prezentand numeroase pauze gi ezitAri. vorbesc .. citit . O: Al Egti in Paza de coastd de l9 ani.dt de rnult pot fi generalizate reugitele acestuia.. Aceste caracteristici ale vorbirii sunt total dilerite fa16 de cele ale unui pacient care prezint6 afazie Wernicke: Doamne... P..9). da.. N-ap putea si spun taripoi. in care O este'opefatorul de interviu qi P este :acientul: de gripd. biologicd de Dacd un animal ar avea capacilatea a inv6{a limbajul. Un alt motiv de circumspeclie este acela c5. lovitura. si ajungd la acest nivel.. 1975. (Gardner.. atunci ar fi un miracol al evolu{iei.. numai pu[in.imbaj... Probabilcd scepticismul cu privire la faptul cd maimu{ele au abilitSli lingvistice cornparabile cu cele ale ornului Rezultatele de acest fel sunt extrem de interesante. P: Locolizarca cerebralii u linfiai alui Dat fiind faptul cI factorii inn[scu1i delin un rol deosebit de imporrant in cadrul proce* sului de achizi{ie a limbajului.. sd mi agit. Eu am... acum o lun6. ip. ani.. (Gardner.. sunt transpirat. am fhcut mult bine. fig. Leziunile oricireia dintre aceste arii duc la aparilia unor forme specifice :e afazie. mmma fac bine.. Md simt groaznic. Actuala disculie se va '".Limbajul'qi creierul") s-a spus lo ... denumita afazie: s-a subliniat relalia :ristenti intre localizarea cerebra16 a teziunii qi specificul tulburbrilor (de producere sau de hlelegere a limbajului).. situatE in lobul occipital. 2.

Intr-un studiu in care se urmdregte testarea deficitului sintactic.a cuvintclor ambigue: de exemplu.bank" au fost identificate gi... de exemplu. cu pacienlii cu afazie Broca.bani").Ea s-a plimbat aproape de malul rd. avdnd un caracter telegrafic.. conservarea sintaxei. subiec{ii trebuiau sd asculte cdte o propozi{ie la fiecare incercare gi sd arate cd au inleles-o prin selectarea acelei imagini care este descrisd in propozi{ie. aceastb tulburare nefiind ins6 cornpletd * pacien{ii sunt capabili sd efectueze. Studiile comparate. .trebin").. ce constituie o reminiscenld a stadiului propoziliilor formate din doud cuvinte. semnificalia primeazd in cazulcitilii cuvinlelor inrudite. Alte studii subliniazd c6 unul dintre simptomele afaziei Broca ar fi dificultalile de identihcare a semnificaliei cuvAntului. s-a constatat cd pacientii cu alazie Broca rdspundeau la intdmplare (in cazul propoziliei cu leul qi tigrul s-au ales in egala mdsurl atAt imaginile in care leul era gras. bolnavii cu afazie Broca au citir cuviintul test mai repede atunci cdnd acesta avea sensul cel mai frecvent intdlnit sau cel financiar 1de exernplu acettia citeau rnai repede . acest proces fiind incetinit la bolnavii cu afazie Broca. imediat dupl ce le-au auzit. Deci are loc o tulburare a sintaxei in cazul afaziei Broca.He took a walk near the bank of the river" in limba englezd. aceste rezultate indici faptul cI ambele semnificaqii ale cuv6n- tului . existi dificultd(i evidente de folosire adecvatd a substantivului gi ocazional cuvintele sunt inventate din nevoi de moment (cum ar fi . mai mult decdt atat. Unele propozilii puteau fi inlelese frrI a fi necesare prea multe cunoqtin{e sintactice. Caracteristicile celor doud forrne de alazie sunt suslinute de argumente experimentale.1 i. in cazul propozifiei .1drm" sau . s-a constatat cd nu depind de soli- Zurif qi Nicol. la nromentul cel mai potrivit al prelucrarii unei propozi{ii (Swinne-r. in oarecare mAsurA. imediat dupd ce au auzit propozi1ia. a conlinutului.. afazia Wernicke determinf.. ln timp ce afazia Wemicke duce la tulburdri ale nivelului cuvdntului gi conceptelor.a)) Diferen{ele dintre aceste doud tulburdri nu constau numai din cele ale fluen1ei. vorbirea consta in principal din I ntrodtr cere in ps iho logi e cuvinte cu inteles gi nu corrline decdt cdteva morleme gramaticale gi propozitii complexe. subiectilor li se prezentau trei cuvinte gi li se cerea sa se- .. insd nu qi . au demonstrat c5 acegtia gdsesc rapid nunrai setnnificafia cea mai uzual6.i nu ina{azia Wernicke (Caramazzagi ZuriL l976r. comparativ cu situalia in care nu avea o legdturd cu o altl semnificalie precisi (de exemplu . analiza s intacticd (Grondzinski.bani". adicd un scor de 90 oh al citdrile sintactice ale propoziliei. 1989). rdspunsurilor corecte: in cazul propoziliilor a c6ror inlelegere implicd o analizd sintacticd extensiv6..ului'' (.lhm6ie"). gi asta ca urmare a cunogtin{elor de{inute despre conceptele implicate. dar se constata o alterare sernnificativf. Aceste observalii sugereazd cb afazia Broca determinA tulburdri ale nivelului sintactic al limbajului.1arm"): deci bolnavii cu alazie prezintA dificulthli de alegere a cuvantului cel mai potrivit. inlelegerea altor propozilii necesitd insd o analiza sirtacticA extensivdl in cazul propoziliei.Bicicleta pe care o are b[iatul este stricath. Spre deosebire de aceasta.Leul pe care il mbnAncl tigrul este gras. Alte experimente au avut ca obiectiv testarea deficitului conceptual la pacienlii cu alazie Wernicke.bank" este cuvant polisemantic: !drm. a cdror premisd este laptul cd subieclii normali reufesc sh gdseascd ambele semnificalii ale cuvintelor arnbigue. Dupd ce au auzit aceeaqi propozilie. In{elegerea unei propozilii necesitd identificarea semnifica{iei fiecdrui cuvdnt constitutiv. a putea determina cd leul este gras gi nu tigrul.. bancd etc.taripoi'' $i . In cazul afaziei Broca. cAt qi cele in care tigrul era gras)..) S-a constatat cb subiectii normali citeau cuvdntul test rnai repede dacd acesta era inclus intr-o propozilie in care avea oricare dintre cele doud sernnificalii (. ln cazul propoziliilor care nu necesitd prea multa analizd sintacticS. lntr-un asemeuea studiu.. in ceea ce prive..te performantele pacienlilor cu afazie Wernicke." Orice persoand igi dd searna cd este stricata bicicleta gi nu bdiatul. Argurnente favorabi le aceste i afi rmal i i su nt lurn izate de studii experimcntalc rccente. mal. pacienlii cu afazie Broca au oblinut rezultate relativ similare cu ale persoanelor sdndtoase. I 9 8.." este necesard bazarea pe sintaxd pentru.

ochii minfii" ciobanescul german. Omisiunile vizuale influenleazd gi iniageria vizva15: atunci cdnd pacien{ilor li se cere sa elaboreze imaginea mentald a unui loc familiar (un magazin. Dacd sunt intrebati .C6te ferestre are sufrageria cu aceste iniagini par sd aibd analogii cu opera{iile pe care le efectudm vizual cu obiectele reale: scandm imaginea sufrage- riei pdrintilor in aproape acelagi fel in care scandm o canrerd reala gi rotim irnaginea luiN in felul in care am roti obiectul real. cum ar fi . argumenteazi 1985).Gandirea Si limbaiul lecteze dou6 dintre ele care au aceea$i selnnificalie. actuale... 1982.privesc" la urechile acestuia pentru a le observa forrna. Kosslyn. doua dintre cuvintele folosite erau nume de animale. Cararnazza. de exen-rplu) gi sd descrie ceea ce con{ine.Ce noud litera se tbrmeazd dacb litera N este rotitf.cavaler". litera N sau sufi'ageria pdrinfilor nogtri.. pe irnpresia subiectiv6. insd existd multe altele care . Imageria vizuald este asemindtoare percepfiei pentru cd este rnediatd de aceeagi zond cerebralS.. Asemenea pacien{i prezintd omisiuni vizuale in partea stdng6. Degi selec- liile pacienlilor cu afazie Broca sunt relativ diferite faln de cele ale persoanelor normale.cdine". Aceste exemple sebazeazd..privesc" imaginea rezultatd pentru a-i deternrina noua identitate. rnajoritatea oamenilor afinnd cd igi formeazd o irnagine a capului cdinelui ciobdnesc gennan gi ..cavaler". acegtia enumerd numai obiectele situate in paftea dreaptl a ima- parin{ilor t6i?" oamen ii recunosc i adesea cd i i rnagi rrea 26.rotesc" cu 90o gi ... Deci deficitul conceptual este mai pronun{at la bolnavii cu afazie Wernicke comparativ cu cei cu afazie Broca(Zuriff. o .crocodil" gi . la 90o ?" multe persoane spun cd igi constituie irnaginea literei N dupa care. mai rnult decAt at6t. 1e74). 1983).... iar cel de-al treilea era un termen uman. Myerson gi Galvin.scaneazd" pentru a nurndra ferestrele (Shepard gi Cooper. lnental. hnaginile noastre despre diferite obiecte sau locuri de{in detalii vizuale: vedem cu . ci se dd.. adicd prin intennediul irnaginilor vizuale gi aceasti modalitate de g6ndire va fi abordatd in cadrul acestei sectiuni. curn ar fi . degi nu sunt orbi.crocodil" gi .. respectl totu$i distincliile animal-om. fie irnaginativ. sunt intreba{i . . Atunci cAnd. aceg- Gindirea imagistici S-a subliniat la inceputul capitolului cd omul poate gAndi fie propozilional.. acest lucru fiind demonstrat de rezultatele unor studii efectuate pe subiecfi care au suferit traumatisrne cerebrale la nivelul anumitor zone ale emisferei drepte. opera{iile mintale realizale Imageria vizuali gi percepfia Mulli dintre noi au sentimentul cd g6ndesc uneori vizual.. un pacient de sex masculin poate uita sd se radd pe partea stdnga).mama" gi . cI irnageria vizuala presupune aceleagi reprezentdri gi procese care se realizeazd in cazul percepliei (Finke. carner a g i o. astfeI da- 423 tia selecteazd primele doud cuvinte.cdine". adesea parcd regdsirn percep{ii trecute sau pa(i ale acestora gi operdm cu ele ca gi cdnd ar fi perceplii reale.Curl sunt urechile unui ciobdnesc german?". acegtia nu vdd nici un obiect situat in partea stdngd a cArnpului vizual (spre exemplu. . subiec1ii normali folosesc drept bazl pentru seleclie diferenlele dintre oameni gi animale. S-a constatat cf. spre exemplu. Dacd sunt intreba{i .

1988. In prezent existd din ce in ce mai multe studii detaliate referitoare la imageria vizualdcare folosesc telinici de scanare cerebrald . de la 50 inapoi.cum ar fi mdsurarea fluxului sangvin gi a activitdtii electrice . Rezultate similare s-au ob{inut gi in studii in care s-au utilizat alte modalitdli de mdsurare a activitdlii cerebrale. intr-un asemenea experirnent.9. fie inversatd (-fl).a 300' o de- Fig. Numeroase experimente oferd dovezi obiective in favoarea acestor impresii subiective. 9..gi care argumenteazd convingdtor faptul cd zonele cerebrale specifice implicate in rezolvarea sarcinilor cu caracter imagistic sunt identice cu cele implicate in sarcini perceptuale comparabile (Farah.1).dreptul"). cum ar fi EEG . Numerele indicd vialia de la verticald in grade. dovezi suplirnentare referitoare la faptul c5 zonele cerebrale irnplicate in percepfie au un rol important gi in cazul imageriei vizuale. 240' m ."). subieclii trebuiau sd execute atdt o sarcind aritmeticd (. Normal lnversal 0' in timpul rezolvdrii sarcinii irnagistice comparativ cu cel din timpul rezolvdrii sarcinii aritrnetice. ---l) 120' il) '180" texul vizual in timpul efectudrii unei sarcini imagistice. fald de o sarcin[ aritmeticd. la fiecare prezentare. . cAt gi una imagistica (. mergdnd inapoi gi urmdrind cu privirea alternantd stdngul.424 I ntrodu cere in ps i hol ogie ginii (Bisiach qiLuzzatti. Exemplele diferitelor pozilii ale literei R sunr ardtale subieclilor Si. Intr-un aselnenea experirneut. 1985). Traumatismele cerebrale au dus la aparilia unor tulburSri identice atAt in cadrul percep{iei. 1978). 1987).care mdsoar[ undele electrice din diferite zone cerebrale. s-a observat cd modificdrile de circulafie sanguind inregistrate in tirnpul sarcinii imagistice sunt similare celor care au loc in timpul sarcinilor perceptuuale (Roland gi Friberg. S-a constatat existenla unei rnai intense circula{ii sangvine la nivelul cofiexului vizual Opera{iile imagistice S-a subliniat deja ca opera{iile mentale efectuate cu irnagini sunt similare celor efectuate vizual cu obiectele concrete.Yizualizeazd drumul de la uga ta pAnd la vecin. Aceste studii eviden!iazd intensificarea mai accentuatd a activitAtii electrice din cor- m ) 60' a fi .7. iar in timpul rezolv[rii fiecdrei sarcini erau mdsurate diferenlele de circula(ie sangvinb de la nivel corlical. cAt qi al irnageriei vizuale. subieclilor li se aratd Iitera R la fiecare incercare. acestora li se cerea sd spund dacd litera era normald sau inversatd.Nurndra din 3 in 3. Studiu asupra rota(iei mentale. mai mult decAt atAt. Studii ceva mai recente furnizeazd.. Kosslyn. litera fiind prezerftatd fie in pozilie norrnald (R). Una dintre operaliile care all fost intens studiate este rotatia mentalS. fie in pozilie vertical6. fie inclinatd iri diferite unghiuri (fie.

Timpul necesar ludrii unei decizii refe. Scanarea imaginilor mentale.itoare la pozilia normald sau inttersatd a .8). atunci cAnd nu recunoa$- Fig. dupd care verificS dacd litera este in pozilie normald sau inr ersat6. 1973) Aceste rezultate sugereazd cd subiec!ii iau o decizie prin rotafia mentald a imasinii literei pAnd cAnd aceasta ajunge in pozilie verticald. deci atunci cand litera era rdslurnald. iar subieclilor li se cerea sd-qi fonneze o imagine a acesteia gi sd fixeze un anumit punct (de exetnplu. o t. copacul situat in partea de sud a insulei .9 tr 5 o o O alta opera{ie specificd atAt imageriei vizuale cAt gi percep{iei este scanarea unui obiect sau a Llnei suprafe{e.8. verificdnd constant (incongtient) dacd obiectul astfel rotit se suprapune cu o reprezentare existentd in memoria vizuald. subieclilor li se dddea mai intAi sd studieze harta unei insule imaginare.:terei a fost cel ntai mare in carl rotirii cu . rdspunsul avea o latenlS mai mare tfi-u.fig. ulterior harta era o TU o ui o o.'\0'. (Dupd Kosslyn. 9.9. 1978) tem obiectul) putern realiza o rotalie . 9. c . Fig. 9. Subiec{ilor li se cerea sE spund dacd litera prezentatd era in pozilie normald sau inr ersatd gi s-a constatat cd. intr-un experiment privind scanarea imaginilor. rotitA.i cd limpul necesar scaniirii nrentale esle cu atat ntai nrure cu cat distan!a de scanat este nrai mare. Se pare cd imaginea mentald este sintilarci hdrtrii reale . 9. Sabiectul scaneazd imuginea trnei insule cle la sud la nord. Ball qi Reiser.Gandirea Si limbajul 42s mentald a acestuia. l 98e). Timpul de decizie r Dupd Cooper qi Shepard. in special in cazul :ecurroagterii perceptive a obiectelor ro:ite. haftd care con{inea g N cdteva puncte critice. cdutand punclele indicate.9). pe mdsurd ce inclinafia fa{d de pozilia verticald era mai mare. Rotalia mentalI poate constitui un ajuirrr pentru percep{ie. Deci imageria vizuald gi perceplia sunt strdns interconectate (Ullman. in situalia in care avem in fald un anumit obiect care llu se potrivegte cu nici . Dupd aceea experimentatorul indicd un alt punct (de exemplu copacul situat in parlea = tr 00 120q 2400 3600 UNGHIUL DE ROTIRE in rota{ia mentald.r reprezentare stocatl in memoria vizuald ' cu alte cuvinte.

o alth similaritate dintre procesele imagistice gi cele perceptuale este faptul cI ambele sunt limitate de mdrimea punctelor. intr-un asemenea studiu. S-a constatat cd latenla rdspunsului a fost cu atit mai mare cu cAt distanla dintre punctul inilial gi cel indicat ulterior era mai mare. fainiosul poem . Pe ecranul televizorului. cum ar fi matematica gi fizica. cu c6t imaginea este rnai rnare cu atAt putem observa rnai repede detaliile unui obiect (Kosslyn. spunea cd numai rareori gdndegte irr cuvinte qi ca ii veneau ideile sub formi de . Albert Eirrstein. Cu toate cd la nivel cerebral nu existd un ecran. putem considera cd imaginile mentale se realizeazd intr-un rnediu rnental. vine din chimie: Friederich Kekule von Stradonitz incerca sd determirre structura moleculard a benzenului gi intr-o noapte a visat o figuri rdsucindu-se gi ondulAndu-se. de exemplu o pisicS. degi nu constituie in sine dovezi coplegitoare. . In-ragirrile vizuale constituie o puternicd sursd de inspira{ie pentru scriitori. Creativitatea vizuali Se cunosc nenumdrate cazuri de oa- o anumitd caracteristicd. Un alt exemplu. Este surprinzdtor faptul cd gAndirea vizuald pare a fi eficienti chiar in cazul domeniilor cele mai abstracte. I980). care brusc s-a transformat intr-o figurd continud gi rotunjitd.. s-a constatat cd tirnpul de rdspuns era mai rnare in cazul irnaginilor rnici dec6t in cazulcelor rnari.. S-a constatat cd rdspunsul era dat cu o latenfd mai rlare dacd respectiva caracteristicd avea dimen- siuni reduse. Subiecfii trebuiau sd scaneze imaginea incepAnd din punctul fixat inilial pAnd in rnornentul in care ajungeau la punctul specificat ulterior.Kubla Khan". ca qi in percep{ie. al lui Sarnuel Coleridge. Aceste rezultate demonstreazd cd subiecfii au scanat imaginea mentald in acelagi mod in care scaneazh un obiect real. dupS care i se cerea sd spund dacd aceastd irnagine are sau nu I nt rodttcere in psih o I ogie sau nu o anumit[ caracteristicS. poate cel mai celebru. 1982) gi.imagini mai mult sau mai pu(in clare ce puteau ft voluntar reproduse gi cornbinate". ale cdrui puncte limiteazl. Existd nurrerose dovezi care confinnd aceastd afirrnafie.. cuul ar fi glrearele. aceste cazuri se situeazd printre cei mai buni indicatori ai capacitdlii ornului de a gAndi vizual. in alt studiu subieclilor li s-a cerut sd-gi irnagineze un animal la diferite dimensiuni (mici. Dacd aceastd rndrime a punctelor este fixatd. Deciin cadrul imageriei vizuale. dupd care li se cerea sd spund dacd aceste imagini au meni de gtiin{a qi artigti care alr realizat cele mai creative lucrdri prin interrnediul gdndirii vizuale (Shepard 9i Cooper. i s-a irnpus autorului ca o imagine vizual6 prelungitS. cind trebuiau sd apese pe butonul de . sagrinurile tubului de irnagine determin6 reducerea detaliilor irnaginii in aga fel incAt sd rdmAnd totugi perceptibile. cantitatea de detalii pe care le putern detecta intr-o imagine. rnedii gi mari). spre exemplu. acestd figurd s-a dovedit a fi structura benzenului. atunci irnaginile mici sunt mai dificil de explorat fa![ de cele mai mari. subieclilor li se cerea sd-gi formeze imaginea unui animal familiar.426 de nord a insulei).sosire". de exentplu.

fiecare constAnd in : -Jea unui singur numdr din cele patru --= Ionneazi conibinalia.-la al doilea nurndr.Obiectivul general este acela de a gdsi identificErii respectivelor strategii.:uie sa-l descompunem in sub-obiective Strategii de rezolvare problemelor a . --. identificarea primului numdr inseamni de fapt atingerea primului sub-obiectiv. degiexisth in continuare o diferen{a intre enunlul inifial qi enuntul obiectivLrlui. iu-rti incet cheila de la cifru gi in ace- irirp sunten-l atenli la aparilia clic-ului. majoritatea dintre noi Jescompune acest obiectiv general in . Pentru a atinge acel obiectiv .427 Gfrndirea in actiune: rezolvarea de probleme Pentru multe persoane. Multe dintre cunoqtintele existcnte referitoare la strategiile de descompunere a obiectivelor derivd din cercetdrile Iui NewelI gi Sirrron (1972). Prirnul sub-obiec. in timp ce enun{ul obiectivului cuprinde ::-. enunlul initial va include informafii despre prirnul numdr. -si acelagi procedeu g..:Jrea unui exemplu. . vour delirnita sLrb-obiectivele. '' a t-i acela de a afla primul nuntdr al - Orice strategie are scopul de a reduce diferenta dintre enunlul initial al r-rnei problerne gi enunful obiectivului. cercethtorii cer subieclilor sd gdndeascd cu voce tare in tirnp ce iucearcd si rezolve o problenra dificila dupd care analizeazd rdspunsurile verbale ale acestora din perspectiva : :.:inatiei gi avern la dispozilie gi proce- necesar pentru arealiza acest lucru: .a.m.nentul in care avern in sfdrgit la disponrodalitAtile de soluliouare (Anderson. -.. = ie-al doilea sub-obiectiv este acela de : . -.:=:rul studierii rezolvdrii de probleme.rr-) \cest traseu se poate ilustra prin consi- :.d.: . pentru care se va - ': '.-: in sub-obiective este o temd majord .la care a fost prezerrtatd anterior. vor aborda aceste redelea atingerii unui obiectiv lird a .: -=:ii: J:spre care de{inern insd c6teva inforare patru nurnere gi ori de cAte ori se = :'.d.-:at sa ne apucdm si incercdrn patru nu- -=:: .'::: sub-obiective.: la iutAmplare.a incd preg[tite modalitalile de atingere ' ::estuia. pAnd in . ).:.. Enunful ini{ial al problemei nu include nici o infonnatie in leg6turd cu nici unul dintre cele patru numere. :. Ideea centrald care in vederea ..a.:. pentru cd acestea infl uenteazd rapiditatea rezolvdrii.:. reducerii distantei dintre cele doud enun{uri.m. Sd presupunem ci . -neori chiar acestea trebuie descompuse = :indul lor in elemente rnai mici.r temd este aceea a modalitatilor de inforrnalii despre toate cele patru llult-lere.. Astfel au fost identificate o serie de caracteristici generale ale acestora.. cea cu cifrul. rezolvarea de ::--bleme se suprapune procesului de gAnreprezentare a unei problenre.rina{ia de patru nuurere adecvatd.. ': :e rrrnitandu-se astfel faptul cd rezolvarea :: probleme constd in depuuerea unui efort - Urmdtoarele sec{iuni doud teme rnajore..:rrn sd afldm un cifru pe care nu il gtim.'losi un nurndr corect se va auzi urr . In acest punct. o putem reduce irr continuare prin identificarea celui de-al doilea nurndr q. Sd reludm acum problerl. in mod obignuit. unde solu(ia problemei este deja oblinutd. S:rategia de descontpunere a obiecti. .

Pot demonstra c5 triLrnghiurile ACD gi BDC sunt congruente dacd demonstrez cd au cAte dou. - enun{ul obiectivului. Problema este aceasta: dat fiind pdtratu. deosebit utild in cazul rezolvirii problernelor materlatice. ACD gi BDC surrt congruente. 232) Analiza finalurilor semnificative este mai complexd decAt strategia redLrcerii din cauza faptului cb prima ne permite sd ac{iondm chiar dacd rezultatul sau este o depdrlare temporard a enunfului inilial fala de Fig. pag.rn.. de m ons t r al i c ri s e gm e n l e l e. Aplicdnd prccedeul rezolvlrii inverse. analtza finalurilc: . Care este (cea mai importantd) diferenla dintre ceea ce arn gi ceea ce vreau? Una de distant6. insd mult mai com- plexd. 1990. O alta strategie de rezolvare a proble- strarea egalitalii a cAte doud laturi qi u:. melor (parcurgerea drumului invers .10. a$a clun este ilustrat in figura 9.428 in spatele reducerii diferen{ei este descompunerea in sub-obiective care.de la obiectiv la datele iniliale) este in mod (reducerea diferenlei. iar eliminarea acestei diferenle va deveni principalul sub-obiectiv.a. Cine are baterii noi? Un magazin cu piese auto. demonstrafi ci segmentele AD sr BC au aceeagi lungirne. se va proced: dup[ curn un.d. (dupd Newrnan gi Sirnon. 1972. aSa cum este citat de Anderson. 1990.9. odat5 atinse. degi faptul de a rnerge la rnagazin cre$te temporar distan{a fa{5 de obiectiv.- l A BC D. Multe dintre problemele apbrute in situa{ii obigrruite implicd aceastd strategie: Vreau sd rnd duc s6-mi iau copilLrl de la cregd. magazinul de piese auto poate Am raliorrat deci pornind de la obiecti'.. Ce este necesar ca si funclioneze? O noud baterie. Magina mea este stricatd. Dat. Ce (pro- cedeu) modificd distanla? Magina rnea. este analiza finalurilor semnificative. ABCD. (Dupd Artderson.1 Si BC au aceeasi lungime. ne plaseazd intr-un punct rnult rnai apropiat de obiectivul general. O probleml p dtr at tr de geometrie. In exernplul de rrai sus. gi apoi de la un sub-obiectiv (demonstrare: congruen{ei triLrnghiurilor) la altul (dernor.l0. in acest rnolnent vom incepe sd cdutdm o metodd sau un procedeu care sd ne permitd sd atingem acest sub-obiectiv: dacd se identificl acest procedeu. pag.- fi sitLrat in direclie opusb cregei gi. laturi gi un unglii egale. dar se constatd cd enunful inilial nu pennite aplicarea sa./ii. pAnd cAnd am ajuns la u: sub-obiectiv care era tocmai lucrul ce tre buia demonstrat. Cele trei strategii care au fost prczenta:. se va iutroduce un nou sub-obiectiv pentru a se elimina obsta- colul. unghi) g. 238) O strategie sirnilard. rdmdne totugi o etapd esen{iald in rezolvarea problemei. se aflA I ntr odtt cere i n ps i ho I og. prin care se compard enunful initial cu enunlul obiectivului in scopul identificarii celei mai importante diferenle dintre acestea.neazd: ce poate dovedi cd AD gi BC sunt egale? Pot denronstra acest lucru daca dovedesc laptrrl ca triurrghiuril.

Dupd .rnplicate. . Aceste strategii.r enunf in care . spre exemplu. . care la scurt tirnp vor duce la aparilia confuziei. Oamenii utilizeazd aceste metode atunci cAnd citesc pentru prirna datd ceva intr-un anumit domeniu sau cand rezolvl problerne nefarniliare. Se poate de asemenea reprezenta cea de-a doua problemi ca ur. mulfi oameni pornesc de la o reprezerrtare propozilional6 gi contirrud cu elaborarea de numeroase ecua{ii. Demonstrati cd existd un anurne :-inct de-a lungul cdrlrii in care cilug6:-i se afla.ale (Anderson.Gcindirea Si linrbajul 429 Incerc6rrd sd rezolve aceastd problernS. ceea ce insemnd cd David este cel care aleargd cel mai incet. o datd cu rdsdritul soarelui. ::neinleles...aleargd mai incet decAt Dan" este predicatul. dar rnai incet decAt Dan.lihnd. Problema poate fi rezolvaLd mult mai ugor dacd este reprezerftatd vizual . sd ne imaginam cei trei baieti in alergare ca trei puncte de pe o linie: . cdt gi la cobo:are. nrai mare decdt cea de la r:care.-eput calitoria inapoi pe acecagi JJrare. gi de r. Viteza medie la coborAre a fost. Care este cel mai putin rapid dintre cei trei bdieli?" Observafi cd pentru arezolva aceastd problemd pebaza propoziliilor.a scurt problema nu se cere sd spune{i care este acel punct...:.dihni. de multe ori se oprea pentru a se . pe cAnd al::rri este mai adecvatd o imagine vizLrald.tot ce trebuie lbcut este sd vizualizdn traseul de urcare suprapus celui de coborAre.-iteva zile petrecute la rndndstire. gi-a aga cd a a. atdt la urcare.aleargd mai incet decAt tem. Deci existd un punct de-a lungul cdririi in care cdlugdrul se va afla in ambele cazuri la un moment dat al zilei. cdnd mai ircet.tii dintr-un domeniu anume delin gi igi iezvolta procedee gi reprezentdri nrult mai . Astfel reprezerftate este ugor sd deducem cd David aleargd mai incet decAt Dan. 1974.ind mai incet gi a fdcut multe pauze de .) Unele problerne pot fi foarle rapid rezolvate prin utilizarea aldt a enunlurilor. adesea denumite metode banale..rl de re::ezentare al respectivei probleme: uneori :s:e mai eficieutd reprezerrtarea problernei . care dornind aceste metode ba:. chiar la rdsdritul soarelui. irrtr-un anume punct gi un anume rnoment al zilei.:rea descornpunerii..iuns .Ed aleargd mai repede decdt David. cAt qi a imaginilor qi se poate ilustra acest lucru prin urmdtorul exemplu: . in exact acelagi moment al zilei.\bilitatea de a rezolva o problernd de:inde nu rnrmai de strategia folosita in ve. semnificative gi rezolvarea invers6) au un Jaracter extrem de general gi pot fi aplicate practic la orice problemd. Pentru arezolva aceeagi problema prin intermediul irnageriei vizuale pu. pag. . rb tbrrnd de enun! (propozilii). se poate reprezenta prima parte ca un enunt in care . un cdlugir a inceput sd urce un nunte pe o serpentind cu lilimea de rprorimativ 50 de centirnetri qi care ajungea pAni in vdrful muntelui.David" este subiectul gi in vdrful rnuntelui timp dupd apusul soarelui.easta datd a mers cdnd mai repede. Vom vedea in continuare cb specia1i.. 4) Ed" este predicatul. 1 987).\darns. cei doi cdlugdri se vor intAlni. ci gi de nrodr. (Observafi cd in Reprezentarea unei probleme . nu necesitd cunoqtinle speciale gi este posibil chiar sA aibd un caracter inndscut. adicd s[ ne imagirtdm un cdlugdr care incepe traseul de la baza rnuntelui gi altul din vdrf: indiferent de viteza acestora. Cdlu:arul mergea cdnd mai repede..Ed" este subiectul qi . ?entru a ilustra aceastd afirma{ie sd ludm i considerare urmdtorul exenrplu: intr-o dirnineafd.

Mulli subiec{i au avut dificult[1i in rezolvarea problemei. probabil pentru cd gi-au reprezentat cutia ca un container gi nu ca o Laird.430 Introdu cere in ps i hol ogi e Acum putem pur qi simplu sA .r imagine. compara{ie cu un novice . ci ca pe ceva care poate fi folosit drept t6mpina dificultdli in rezolvarea unei probleme fie pentru c6 au fost ornise din re- prezentare unele elemente esenfiale ale problemei. Exper{ii pot realiza aceste perfonnanle mnezice specifice domeniului lor datoritd faptului c5. Adesea se in- platformd. Expert versus novice Specialigtii dintr-un anumit domeniu (de pilda frzicd. (Dupd Glucksberg gi Weisberg. rezolvd. aceste reprezentdri sunt de fapt ceea ce fonneaza suportul performanlelor din cadrul jocului de gah: un maestru poate de{ine in memo- Fig. Se poate ilustra aceastd situa(ie prin intermediul unui experiment. Mai mult dec6t atAt. Aceste d iferen !e se datoresc diferenfelor existente intre in reprezentdrile gi strategiile folosite de expe(i gi novici. Unui grup de subiec{i li s-a cerut sd a$eze o lumAnare pe o uqi. 9. Subiec{ilor dintr-un alt grup li s-a dat aceeagi problemd.11.. in tirnp ce al{i i adoptd reprezentare a v izuald (Johnson- Solu{ia era sd ia paftea interioard de la cutia cu chibrituri gi sd o foloseascd drept suport (atagat de uga) pentru lum6nare. de-a lungul anilor de practicd. ceea ce le permite sd codifice o configura{ie complex[ avAnd numai unul sau doi indici. stocate in memorie.14. in aceeaqi situalie. avdnd la dispozif ie materialele prezentate in figura 9.citim" rdspunsul la intrebare direct de pe imagine. Unii oameni preferd sd-gi reprezinte asemenea probleme ca enun{uri. insd dupd ce a fost indepdrtat con{inutul cutiei. gi-au dezvoltat reprezentdri ale mai multor configuralii posibile. reprezentdri rnult mai specifice. poate reproduce perfect distribu{ia a20 de piese pe tabld dupd ce a privit-o numai 5 secunde. Experlii posed6. gah). existd gi alte aspecte importante referitoare la ce anume este reprezentat. un novice este capabil s[ reproduca mult mai pu{in (aqa culn s-a meri{ionat in capitolul 8. 1985). pe care le pot utiliza in vederea rezolvirii urrei anumite probleme: un maestru gahist. s-a constatat cd acegtia au avut rezultate mai bune. problemele in modal it61i cal itativ d i ferite.1 L suport. Materialele pentru rezolvarea problemei cu luminarea. 1966) . geografie. in afard de terna enunt versil. de exemplu. fie au fost incluse elemente care nu sunt importante. Date fiind materialele prezentate (in stdnga) cum puteli aseza o lumdnare pe o uSd? SoluSia este prezentatd infigura 9. probabil datoritd faptului cd nu au inclus in reprezentarea lor cutia ca pe un container.7 + 2 iterni).

aceasta este o problemd din cate:-:ia celor care implicd planul inclinat" -:.existenla unei mLrltitudini de reprezentdri. .trii de gah sunt capabili si.n Solulia problemei cu lumdnarea. .:.. S-a constatat astfel cd cei mai mulli medici tind sd adopte un rafionament orientat cdtre obiectivul problemei (respectiv stabil irea diagnosticulu i pornind :. O altd diferen{d : -:. Caracteristicile specializdrii intr-un anumit domeniu sunt: .vad6" po=:rilele mutdri.ema in termeni de principii fizice care :-iit necesare pentru a ajunge la solu{ie: :: eremplu . care utilizeazd. gi Simon. :ae.. Simon giGilmartin.i.e incepe mai totdeauna cu scrierea =: -atiilor fbrl a fi elaborat in prealabil un . :::rata: . un --'. 1973. - existenfa unor strategii directe.:.blemd nou5. in tirnp ce novicele parcurge traseul :-..i mergAnd in direc{ia delimitlrii unei . : rlemelor :::1 sd .i.e aproape 50 000 de configura{ii care il :-'uta sd gdseascd fiecare mutare. a$a cum face un novice -hase giSimon.: jndirea Si lintbajul 43t Aceste diferenle intre strategiile de direclionare a rezolv6rii s-au constatat gi in alte studii similare care au vizat specialigti din alte domenii..sta in faptul ci expertul incearcd rezol. : :. 1980). de acfiune mental (Larkin...:site.. e-j). in situatia in care se confruntd cu o ::.-ltii. nefiind necesar sd se gin::ascd la ele.:3 (cum ar fi un elev la primul sdu curs -: I-rzicd) igi va reprezenta aceeagi pro: :ma in termeni de caracteristici de su- respectiv gi care iau locul strategiilor banale de rezolvare a problernelor.::ta de studiile cu tema rezolvdrii pro:.:e: aceastd situa{ie este sugestiv ilus. in timp ce medicii cu o specializare mai redusd tind sd adopte un ra{ionament invers..:melor de fizicd. anterior elabordrii ecualiilor.: .:. expertul gi-o reprezint[ .:r-un mod cu totul diferit fa{a de un no- . -ne-egal[-gi-de-semn-contrar". Un no. Deci. de la posibila boald la sirnptom (Patel 9i Groen. in studiile referitoare larezolvarea de fizicd. expe(ii cautd in geigi elaboreze un plan de abordare a ::: :lemei. .r categoria problemelor care implica : :. Glaser qi Rees.. McDermott. .::a problemei incepAud de la datele ini. 1982). Erperlul gi novicele prezintd diferenle . prezentate anterior. :n ceea ce priveqte tipul strategiilor : :. profesor de fizic[) igi reprezintd pro:.r directie opusd (folosegte deci strate: = :ezolvdrii inverse). Un expert (cum ar fi . :r c ipiu I orice-acf i une-detennind-o-reac- de la sirnptom).aceastA problemi face parte :..proceduri le specifi ce domeni ul Lr i . 1986).bazate pe principii gi elaborate sis- tematic incd din faza attterioard actiunii efective.

2. urmat de un numdr (insd nu orice numdr. . Sd ludm acum in considerare condi{iile care trebuie respectate atunci cdnd se elaboreazd. Pentru a verifica similitudinea. 6) Rafionarnentul de mai sus poate tetizat in patru reguli: fi sin- l.. Dacd existd similaritdli. pag.432 Introducere in psihologie Simularea pe computer Pentru a studia rnodalitdlile de rezolvare a problemelor. atunci trebuie extras din ambele par{i ale ecualiei. Pentru arezolva ecualia: 3 X+ 4: X+ 10. a. Simularea pe computer a de{inut un rol major in dezvoltarea atAt a metodelor banale de rezolvare a problemelor. il voi extrage pe 4 (gtiu ci trebuie sd-l extrag din arnbele par{i) gi astfel voi avea o noud ecua{ie: 3 X: X + 6.a cd voi imparle la 2 gi voi objine:X:3. Dacd avem un numdr in fa{a lui X pe paftea stAngd a ecuafiei. De ce sunt folosite computerele pentru a cunoa$te omul? Poate cI cel mai interesant rdspuns este cel dat de cdtre Simons: . output-ul computerului (datele de ieqire) in care niulti dintre noi rezolvd o ecuafie algebricd simplS. atunci i1 extragem din ambele pdr1i. datd fiind ecualia 3X+4:X+ 10. cercetdtorii recurg ade- sea la metoda simuldrii pe computer: datele oferite de subieclii care gAndesc cu voce tare in timp ce rezolvd o problema sunt folosite in vederea elabordrii unui program computerizat care sd rezolve probleme. performanla. bazAndu-ne pe faptul cd este posibilS simularea pe calpoate culator a comportamentului uman de rezolvare a problemelor in cazul acestor procese relativ simple. Pentru asta il voi trece pe X cu semn schimbat in partea dreaptd a ecualiei qi voi obfine: 2 X: 6. md pot opri gi pot verifica rdspunsul. in care ar trebui si nu mai existe nici un X in partea stdngd a ecualiei. 3). urmat de semnul :. ci unul un fi comparat cu unele aspecte ale performan{ei oarnenilor de rezolvare a problemelor aga cum au loc efectiv. atunci mai bine renun{ (pentru cd nu mi-ar fi de folos sd apard X in ambele pir{i ate ecualiei). 4. cdt gi a procedurilor special izate. Poate fi consideratd adevdratd afirmalia lui Simons. un program de computer care si- care sE se potriveascd ecua{iei dacd il putem inlocui pe -fJ. 1985. memorarea gi compararea simbolurilor. (Dupd Simon.Motivul pentru care fiin(ele umane sunt capabile sd gAndeascd este capacitatea acestora de arealiza(prin intermediul neuronilor) acele procese simple pe care computerul le poate rezolva numai cu integrate gi cipuri" (1985. trebuie sI fi invSlat deja sd raliondm in modul urmdtor: muleazd modul Solulia ecualiei va fi ceva de genul: X. Daci ajungem la o ecua{ie care arata astfel . in acest moment nu imi doresc sd am doi de X in partea dreaptd a ecua{iei."{: Un numdr".Aceste procese simple sunt: invd{area. Dacd avern un numdr pe parlea stAngd a unei ecua{ii. atunci impar- lim ambele p6(i la acest numdr. Dacd avem un X sau Lrn multiplu de -\' pe partea stAngd a unei ecua{ii. J. Deci. pag. oamenii fac un anumit lucru dacd simbolurile se aseamdnd gi un alt lucru dacd aceste simboluri sunt diferite. cum ar fi o succesiune de acfiuni. Dacd incep cu o ecua{ie care are un numdr in paftea stAng6. atunci respectivul program pentru calculator ne ofer6 o teorie a unui anumit aspect al rezolvdrii de probleme.

care speci':: fiecare etapd ce trebuie parcursd de -1::: calculator.lputer gi oanteui: cornputerele.:ej specific calculatorului). Aceste reguli pot fi transferate . care este de ':: un set de instructiuni (scrise intr-un :. totugi acestea -: :.slirul acestor cuno$tinte in limbajul spun acegtia.r.j-indirea Si Iimbajul 433 O sitruirtre pe coDtPuter a proceselor psiltice.i este posibil sd nu fi fost congtien{i :plicarea acestor reguli. insd pot exista gi sinrilaritali in ceea ce privegte rnodul de organizare gi de funclionare.prograrnat" sd facd. in diferite puncte ale acestui capitol s-au ivit unele intrebdri referitoare laaceste abilitAti ale sistemelor uon-urnane: s-a fdcut referire la maimute care vorbesc sau .. : llltorului. dupd aceca. este foarte diferita fafa de circuitele electronice ale computerului. S. De.:srintelor implicate gi. RegLrlile pe care le ur.. adica creierLrl. Allii sustin cdbaza biologica a gdndirii umane. Asemenea similaritali abstracte sunt de fapt principiile care stau labaza perspectivei cognitive in psihologie. pot face nurnai ceea ce au fost prograrnate sd facd: in orice caz este destul de posibil ca oamenii sd facd nurnai -.mularea pe contputer nu este totugi o -.::nsiderate instrucfiuni: simularea pre:-:-ne mai intAi cunoa$terea perfectd a --:. este evident cd intre creier Ei cornputer existd diferenle considerabile.=r noi in rezolvarea Llnei problerne pot .. ceea ce eredilatea sau experienta i-au .:: Ja scutitA de critici. Unii specialigti .-: nsiderat ci este discutabild analogia : :::- cor.stet la baza abilitltii de rezolvare a ::::tiei.-:-un program de calculator. :::.

setul de propriet[li asociat unei clase de obiecte. Proprietdlile esenliale delin un rol major in cazul conceptelor clasice. cAt gi esenlialul (fondul) (proprietdlile cele mai semnificative pe care trebuie si le delind un anumit obiect pentru a fi membru al conceptului).. Unele ralionamente sunt puternic inductive: este improbabil ca o concluzie sd fie falsd dacd pre- . Prin intermediul ralionamentului se realizeazd. constd adesea in demonstrarea faptului cd anumite concluzii decurg din premise.434 aproape vorbesc gi la computere care par a Intr o ducer e in p s i h o lo gie legerea inteligenlei umane prin compararea fi capabile sd gdndeasc5. organizarea unui enun!. 4. Gdndirea se realizeazd in mai multe moduri: enunliativ. imagistic Si motric. copiii incep si invele prin intermediul strategiei testdrii ipotezelor. Un concept include atitt prototipul (proprietifile care descriu cel mai ilustrativ exemplu). 2. proprietafile prototipice sunt dominante in cazul conceptelor fuzzy. Pe mdsurd ce inainteazdinvdrst6. in cadrul cdrora un nivel este bazql sau preferat pentru categorizare. 5. J. Evaluarea unui ralionament deductir. Unele ralionamente sunt deductiv valide'. este imposibil ca o concluzie s[ fie falsi dacd premisele sunt adev[rate. cum ar fi.celibatar". Copiii inva!5 adesea prototipul unui concept pe baza strategiei model: un obiect nou este clasificat o dacd respectivul obiect este suficient de similar cu o altd ipostazd cunoscutd a respectivului concept. ca urmare a unor reguli logice..pasdre". Uneori conceptele sunt organizate in ierarhii. fie ea naturald sau construitd de om. reguli care vizeazd mai degrabd con- linutul enunlului decdt forma lor logicd. Adulfii utilizeazd strategrile top-down pentnt invdlarea conceptelor: se determind proprietdlile conceptului pe baza cuno$tinlelor anterioare gi a ipostazelor cunoscute. Toate acestea igi cu inteligenla non-umani. cum ar fi cel de . aduc insd o contribu{ie impoftantd la in!e- Rezumatul capitolului 1. Conceptele determind ca ipostazd a unui anumit concept economie cognitivd. Alteori se utiIizeazd strategiille e m"i s ti c e. permilAndu-ne sd codificam mai multe obiecte ca ipostaze ale aceluiagi concept gi sd anticipdm informaliile care nu sunt perceptibile in mod direct. Componenta bazald a unui enun! este conceptul.

a morfemelor gi a propoziliilor. invdlarea propozi1iilor incepe cu stadiul cuvdnt-propozilie. Nivelul elementar este cel al sunetelor vorbirii. Mor- cuvintelor. 8. putem estima probabilitatea ca o persoand sd aparlini unei anumite categorii prin determinarea asemdndrii dintre persoana respec- . iar cuvintele. La nivelul superior se situeazd unitdlile propoziliei. cel pulin in parte. Copiii inva{d limbajul.cd!el" atdtla cdine cAt gi la vacd sau pisicd. de combinare a cuvintelor in propozilii gi a acestora in fraze. la rdndul lor. in ela- borarea gi evaluarea unor asemenea rationamente. prin testarea ipotezelor.:Sandirea Si limbajul 43s misele sale sunt adevdrate. inclusiv expresiile (care pot fi combinate pentru a forma propozi{ii). cele mai multe morfeme sunt cuvinte.. Un limbaj deline de asemenea gi reguli sirztactice. Deqi incd de la naqtere copiii sunt pregdti{i sd inveqe lonemele. Fonemul este un sunet al vorbirii. sunt construite din sunetele vorbirii. Limbajul. sunt necesari cAliva ani pentru a inva!6 regulile de combinare a acestora. Urmdtorul nivel este acela aI cuvintelor Si fr"agntentelor de cuvdnt care au semnificafie. iar restul sunt sufixe gi prefixe care ataSeazd se tivd gi prototipul categoriei sau FJ putem estima probabilitatea ca un membru alunei categorii sd de{ind o anumitd proprietate prin determinarea analogiei dintre acel membru gi membrii despre care se gtie cd defin acea proprietate. ci qi luarea in considerare a contextului precum qr a intenliilor vorbitorului. igi vor elabora expresiile substantivale gi verbale. modalitatea principali de care dispunem pentru a ne comunica gdndurile. abia in acest moment. Fiecare lirnbaj deline un set specific de foneme gi reguli de combinare a acestora in cuvinte. . vor progresa cdtre propoziliile telegrafice formate din doud cuvinte gi. Copiii incep s[ vorbeascd prin invdlarea numelor conceptelor familiare qi dacd vor sd comunice un anumit concept care nu are incd un nume (adicd nu a fost incd invdlat) vor folosi s u p rcr extensia numelui conceptului apropiat: de exemplu. Dezvoltarea limbajului se realizeazd in trei etape. se ignord adesea legile teoriei probabilitdlii. este stmcturat pe trei niveluri.fenrul este cea mai micd parte a unui cuvdnt care are o semnificalie de sine stdtdtoare. 9. bazindu-ne mai degrabd pe strategiile euristice care pun accent pe analogie gi cauzalitate. inlelegerea unui enun! necesitd nu numai anahzarea fonemelor. Spre exemplu. pot spune. Expresiile unei propozilii sunt construite din cuvinte (gi fragmente de cuvinte).

436 InIroducere in psihoIogie Acestea se pare cd sunt ghidate de un set de principii operative. relativ redus numeric. in timp ce pentru altele este mai eficientd reprezentarea viz:uald. unele dintre ele manifestAndu-se ca imagini vizuale ce conlin detalii similare celor existente in perceplia v izuald. igi reprezintd problemele specialigtii posedd mai noi in termeni de principii de . burdri imagistice sirnilare. au drept consecin{d tul- novice sunt diferite din cel pulin patru puncte de vedere. Astfei. unele abilitali de limbaj sunt invdlate numai in timpul perioadei critice. cunoqtin{ele inniscute pe care le delinem sunt foarte bogate.finaltl'il or s entn ifi cative (ehminarea celor mai importante dilererr{e dintre situalia actuald gi situalia finala) qr rezolvarea inversa. Rezolvarea de probleme necesitd descompunerea obiectivului in sub-obiective care suttt Ittai ugor de atins. Factorii inndsculi de{in un rol important in achizilia limbajului. omisitutile vizuale. spre deosebire de acesta. Unele probleme sunt ugor de rezolv at pe baza reprezentdri lor propozilionalc. ca zonele cerebrale implicate in rezolvarea sarcinilor imagistice sunt aceleagi cu cele implicate in rezolvarea sarcinilor perceptuale. multe reprezent[ri c are f actliteazl. ce atrag atenlia copilului asupra caracteristicilor critice ale vorbirii. Ca qi alte compoftamente inndscute. leziunile cerebrale care duc la aparilia unor tulburdri perceptuale. Faptul c[ abilitatea de invdlare a limbajului este specificd omului este o chestiune controversatS. 1 l. rczolvarea. constatarea cd to{i copiii inva15 linrbajul prin parcurgerea aceleiaqi succesiuni de etape. este relativ similard percepliei pentru ci este mediatd de aceeagi zond cerebral5. S-a demonstrat experimental. Modurile de rezolvare a unei probleme de cdtre un specialist qi un vizuald. 10. Imageria cadrul procesului perceptual. in studri efectuate prirr utilizarea tehnicii de sc(tnare cerebrctlii. nu au capacitatea de a combina sistematic aceste semne. Mai mult decdt atdt. cum ar fi flnalul cuvintelor. multe studii au demonstrat ci cimpanzeii gi gorilele pot invald semne echivalente cuvintelor folosite de cdtre om dar. 12. s-a constatat c[ opera{iile specifice gAndirii imagistice (cum ar fi scanarea qi rotalia) sunt simi- lare celor care se realtzeaz\ ir"t Nu toate gdndurile sunt exprimate in enun{uri. anoliza . Strategiile utilizate pentru o asemenea descompunere sunt reducerea diferenlei dintre enunlul inilial Et enunlul obiectivului. a$a cum demonstreazd.

ihologia g6ndirii: Osherson qi Srnith. tind sd adopte un ra{ionament care porneqte de la datele iniliale qi nierge cdtre solu!ic gi nu un ralionament invers. rezolvarea de . The Contplete Problent Solver (Rezolvarea cornpletd a problernelor. 1990.:.1 r.r oak. invd'::a .ecuri. rl. anterior rezolvdrii efective. O introducere in psihologia proceselor limbajului. 1977) qi Foss qi Hakes.stics and Biases in condilii de incertitudine: gi e. vol. l990. 1982).-.s (Procesele limbajului.:overy (lnduclia: Procesul inferenlei. 1990. Ghosts in the ll:lind's '. Se pot gdsi cAteva recente introduceri in :.s (Psihologia cognitiva Ei implicaliile sale. Categories and Concepts (Categorii . 1988) 9i Baron.Gcindirea Si lirnbuiul 437 este simularea rezolvare qi nu de caracteristici superfi ciale. Invilation to the Cognitiye Science (lnvitalie cdtre qtiinla cognitivd. G6ndirea. Pentru a studia aborddrile mai recente. S. studia{i Osherson qi Lasnik.c hs | 6 91' of L a n gu a ge P ro c es s es (Psiho- --. Sternberg g7' qi Smith (Eds). 1986) qi a lui Johnsongi Byrne. probleme qi cogni{ia. Psycholinguistics: An lntroduclion to / h e P s1. Reco m an ddri biblio graJice Mental Images and Their Transfnrmalions (hnaginile rnentale gi transforrrrdrile acestora. Thinking. Longuage Processe. Learning and -'. 1986). 1986) 9i Caroll. The Psvcho- Cognitive Pq.i descoperirea.rtl to Cogrlitive Psychologt: Thinking (lnvi::tie in psihologia cognitivd. I): Longuage (Linba.. Slovic gi Tversky.:r::ine psihic. Hunan Problent So/vlrg (Rezolvarea de problerne la orn. .. a II-a).rIundat puteti citi lucrarea lui Holland. lingvistic6.:rtului sullt prezentate in lucrarea lui {:hnenian.. I 98 I ). Invita. \ledin. pentru un studiu r. 'l'artter. 1988). Psihologia linrbajului constituie tema abordatd in nurneroase lucrdri. Pentru o introducere in procesul rezolvdrii de problenre pute{i consulta Anderson. Nisbet qi Thagard. O introducere in psiholingvistic6. a III-a). 3).:i puteli consulta Kosslyn. igi elaboreazd.. aceastd metodd necesitd insd foalte multd precizie referitoare la cunoqtinlele implicate in rezolvare. 1983).:r-u o introducere in studiul imageriei vizua- :. pentru aprofundare. Introducerea cea rrai utilizatd este cea a lui Clark gi Clark.cl1o7o* and Its Intplication. Mayer. :uteti consulta Kosslyn.jul.. 1991). -- :-. adtcd elaborarea unui program de computer care sd rezolve problemele in modalitali similare celor umane. oJ Httnran Thinking (Psihologia gdndirii -:rane.and Language: An lntroduction to Psycholinguistics (Psihologia qi linrbajul.nai '::.-. '. 1989. 1972). studiali Newell gi Simon.-oncepte. Deduction (Deductia. ed.: . Studierea concep:. Pentru un studiu ntai aprofundat al ima[ntage and Mind pi :- . P.sycholog1. Induction: I" .. Judgenent . 1980) qi Shepard qi Cooper. Cercetirile pe tema ra{iona- L:rionamentul - -ler Uncertainly: Heuri. 'itsses oJ Inference.rrr poate fi completatd cu lucrarea lui Smith ed.:. -:lstici . . Thinking and Deciding Jindirea qi decizia. vol. Hayes. un plan.l). Lan- . 1982).:)itne (Fantomele din magina psihicului. Problenr Solving and Cognitktn (GAndirea. O metodd eficientd in studiul rezolvdrii de probleme pe contputer.

1980) qi Fodor. 1984). 1973) qi Pinker. 1974) Pentru detalieri ale dezvoltdrii limbajului in copil6rie. 1985). . Language Learnability and Language Development (invdlarea gi dezvoltarea lim- bajului. in special a perspectivelor inspirate de teoria limbajului 9i a g6ndirii a lui Chomsky. puteli studia Brown. Pentru o abordare mai aprofundatd.438 guage Psychologt (Psihologia limbajului. Rules and Representations (Legi qi reprezenttrri. A First Language: The Early Stages (Un prim limbaj: stadiile timpurii. Language Psychologt (Psihologia Introducere tn psihologie limbajului. consultali Chomsky. Bever gi Garrett.

10 11 Motivele primare Emofia . Cap.Motivafia gi emofia Cap.

Capitolul 10 Motivele primare Motivele de supraviefuire qi homeostazia Natura homeostaziei Reglarea ternperaturii ca sistem homeostatic Setea ca sistem homeostatic Foamea Variabilele reglatoare ale foamei Detectorii satietdfii Mecanismele cerebrale Obezitatea gi anorexia Factorii genetici ai obezitdlii Supraalimentarea gi obezitatea Dieta 9i controlul greutElii Anorexia Bulimia Sexualitatea adultului Controlul hormonal Controlul neuronal Primele experienle Influentele culturale Homosexualitatea Dezvoltarea sexuali timpurie Hormonii prenatali Raportul dintre hormoni gi mediu Transsexualismul Comportamentul matern Determinanlii biologici Disculie critici: Instinctele gi comportamentele specifice relaliei mamd-copil Determinanlii de mediu Motivele legate de curiozitate Explorarea gi manipularea Stimularea senzoriali Principii comune ale diferitelor motive .

Modul in care opereazdtermostatul este similar principiului homeoslaziei.pri asllpra a ceea ce ei doresc. cAt gi anirnalelor. cel de-al doilea tip se referd la nevoile biologice cu valen{e sociale. implicd motivele legate de curiozitate.r ei constant. sd invefe..:e ale cantitAtii de apd din rnediu. iar - :n organisrn insetat cdtre apd. valoa- -:iiismului sub sau deasupra nivelului rea ideald. caracteri stice atAt ornului.1.. s5-gi aminteascS. In mod similar. r ciuda schimbdrii mediului extern. al treilea tip Dar foamea gi setea sunt doar doud clintre numeroasele rnotive. Temperatura camerei reprezitttd pentru termostat input-ul. El rnen{ine relativ constantl temperatura din casa dumneavoastrd (mediul intern).=: constante interne sunt esen[iale pentru -:iai ietuire: rneul.. in ciuda unor varia{ii dras- normal.si simtd. in tirlp ce ternperatura diu afara casei (rnediul extern) variazd. :.tendin{a organis:ului de a men{ine constant mediul intern. Studiul dorinlelor 9i nevoilor se inscrie in sfera inotivatiei.. in condiliile in care . . precum foamea gi setea. Aseme. sd perceapd.r elul apei in organism este menfinut la un . angajarea in activitate va fi mult :lai intensd decAt in cazul unui organism :. sd gAndeascd ne vom !. Termostatul presupune trei elerneute: senzorul.. temperatura corpului . precum compoftamentul sexual gi cel matem.te menfinutd la un nivel constant.enrotivat.:iul homeostaziei .:"rd doar cu l-2oC.inerea temperaturii or- cum indica gi partea superioard a figurii 10. aga care rndsoard temperatura carnerei.up6 ce am discutat despre cea ce oarnenii pot face . in acest capitol ne von-l ocupa de motivele primare - situafii. va. Sunt recunoscute cAteva tipuri de rnotive primare: primul tip corespunde nevoilor de supravie{uire ale organismului. Motivele de supraviefuire qi homeostazia \{ulte dintre motivele de supravie{uire -:ereaz6. Un organisrn fldmAnd igi va di:ectiona cornpoftamentul cdtre hrand. La :lir idul sdndtos. la o persoand sdlritoasd . in concordan{6 cu princ. care nu sunt iu relatie directd cu starea de bine a organismului. care reprezintd ternperatura .:rlperatura mediului poate varia cu zeci -= grade. ca qi lipsa apei timp de 4-5 zile. Natura homeostaziei Termostatul este un exemplu de sistern homeostatic mecanic. in ambele motive neinvdf ate. poate cauza moafiea. care se referd la factorii ce :rtergizeazd gi direclioneazd comportamentul. tirlp de mai multe ore. pa(ial.

1. variabilele reglabile corespund diferitelor surse de energie (nivelul zahdrului din s6nge.funcyiune mecanisnte de adaplare (reglare) doritd gi comparatorul.oloctrea receptatd a variabilei raportatd lat'aloarea ideald. care sunt adaptirile posibile gi care este zorra cerebrald cu rol de comparator. rnecanismul va pune in func{iune rezisten{a electricS: astfel. mecanisrnele de adaptare care pot corecta dezechilibrul. senzorii dirr organism detecteazd schirnbdrile fala de valoarea ideala gi activeazd. cercetdtorii incearcd sd stabileascd care dintre variabile sunt receptate. Pentru a regla aceastd variabila. senzorul determinii valoarea acestui input Ei o compard cu t.442 TERMOSTAT lnlroducere in psihologie 1. un comparator (control central) gi programe de adaptare. sunt puse in. Sistemul presupune ovariabildreglahild. 10.justiri t Fig.aloarea ideald. sen:ori care detecteazd aceasld vuriabilii Si un conparator care ntdsoarci t. Studiind aceste sisterne homeostatice.te pAnd la valoarea ideala. pentru sete. Temperatura canterei reprezinld inpul-ul lermostatultti. E. Aceastd descriere poate fi generalizat6 la toate sistemele horneostatice. grdsimile etc. senzori care mdsoard variabila. Parlea superioard a Jigurii iluslreazci ntecanisnul clc funclionare a /ermoslatului. Cadrul conceptual homeostatic poate fi folosit pentru distinctia intre doud notiuni . pentru foalne. Acest cadru conceptual ne permite sd infelegem o serie de motive urnane. In cazul temperaturii corpului. care cornparh temperatura receptatd cu valoarea ideala. CgmPararSr Cuptor t Comparator A. este pornitd rezistenla. oprirea sau pornirea rezis- ten{ei. aga cum puteli vedea in figurd. Parlea in/brioard af gurii iluslrea:it funclionarea untti sislent hctnteostalic in general.sen{a unui sistem homeostatic este o variabild particulard care trebuie reglatd (precum temperatura carnerei in cazul termostatului). In fiecare dintre aceste exernple.). rnomeut in care terrlostatul va decupla rezisten{a. Dacd temperatura receptatd este mai micd decdt valoarea ideali. variabila care trebuie reglatd este temperatura acestuia. Sistemele homeostatice. sistemul este prevdzut cu: o valoare ideala a acesteia. in cazul tennostatului). unde sunt localiza(i senzorii. Daciivaloereavariobilei este mai nricii (sau ntai ntare) decat c'ea ideald. variabila reglabila este nivelul apei in celule gi sAnge. la care sistemul recurge atunci cdnd variabila are o valoare sub sau peste cea ideald (de exemplu. ternperatura din camerd va cre. Dacii lemperatura receplalci este nai rnicd decdt yaloarea ideald.

chiar atunci cAnd corpul nu mai este fierbinte (Barbour. va lua :isuri de reglare (va cduta alimente cu un :..10. conservAnd cdldura r6masi pentru organele vitale. iar orga::smul. ceea ce va cre$te aportul de sAnge cald chiar sub suprafafa pielii. capilarele de la nivelul pielii se vor dilata. mdduvei spinlrii gi :::ierului. Dacd temperatura corpului este prea ridicata. De asemenea. Existd senzori ai tempe=:urii sanguine la nivelul gurii (putern . situat labaza creierului gi legat direct :e elanda pituitari gi de alte arii cerebrale .un grup de nu:.o stare de activare .ingelat" cu privire la temperatura corpului sdu. Dacd temperatura corpului scade prea mult.rntinut mare de zahdr). aflat in stare de activare. este activat irnpulsul.lb OoC (32 F). in schimb.a r aloarea ideala.3u un indemn care rezultd din nevoie. se pare cd re- . Dacd hipotalamusul an- :i. dis- :lednd celulele.are intervin frecvent in discufia despre rTiotivatie: nevoie giimpuls.tive gi nu-gi pot indeplini funcliile."-ioritatea proteinelor celulare devin . Nevoia reprezinta o abatere fiziologicd substanlialI de .a. speciile care au glande sudoripare la nivelul lirnbii (c6ini. Chiar da:i :eg.2). Aceastd cdldurd suplimentarf.:ti alimentele calde sau reci). organismul genereazd cdldurd prin tremurat. prin incdlzirea hipotalamusului. pisici.'. Dacd aceastd regiune este distrusd la un gobolan. chiar daci temperatura camerei este scdzutS. cai. radiazd de la nivelul pielii. pielii srmtim cald gi rece).-. in momentul in care termostatul hipotalamic identificd temperatura corpului ca fiind in afara unei zone ideale. o zond a temperaturii ideale). Pe lAnga senzori. corespondentul sdu psi:l. Principala arie cerebralb impli::i5 este hipotalamusul .!otivele prinare (fig. abilitatea a men{ine in organisrn o temperaturd :--ntbrtabild oferd cel mai simplu gi tipic :: :remplu de sistern homeostatic. Reglarea temperaturii ca sistem homeostatic Dintre toate motivele umane. nevoia apare :iunci cAnd nivelul zahbrului din sdnge s:ade semnificativ sub nivelul valorii jeale.:gelui. apa din organism incepe i se transforme in cristale de gheald. animalul va fi incapabil sa-gi regleze temperatura. care reflectd cu acuratete tempe:::ura corpului. qobolani) gdfdie pentru a elibera cdldura. ceea ce are drept consecinld scdderea temperaturii s6ngelui. (Acest caz este anatog situa{iei in care se aplicd direct unui termostat un jet fierbinte de aer. Transpirafia este un alt rdspuns fiziologic de pierdere a cdldurii la speciile care au glande sudoripare pe toatl suprafafa corpului (oameni. de tipul rdspusurilor fiziologice. scade fluxul sanguin periferic.larea temperaturii nu pare un proto:-: de motivafie umand. primul reglaj fi ziologic este constricf ia capi larelor epidermice. ea este decisivd :entru supravieluire.:i.rlogic este impulsul .: doar intre anumite lirnite ale ternpera::rii organismului: peste 45oC (133 F). Acest dezechilibru fiziologic va fi .rectat automat de c[tre ficat. tennostatul va actiona in sensul temperaturii din camerd).. Variabila reglabil6 este temperatura i. astfel. Astfel. corpului qobolanului va scddea. Celulele pot funcfio-. in :azul foamei. gobolanul este. hipotalarnusul anterior funcfioneazd ca un tennostat. 1912). de exernplu.. vite). giunea anterioari (frontal6) a hipotalamusului contine comparatorul gi valoarea ideald a temperaturii (de fapt. prin elibe- terior este incdlzit direct (printr-un fir implantat in zona respectivb). -:.hilibrul. Unele sunt automate. va face o serie de regldri. Dacd iJest mecanism automat nu poate restabili :. temperatura ::rea de zahdr in circuitul sauguin. .

regiunea anterioar6 a hipo- Setea ca sistem homeostatic Reglarea consumului de apd este un alt element esenfial pentru supravie(uire. in timp ce reglSrile fiziologice sunt reactii involuntare. Se pare cd aceste doud tipuri de regldri sunt localizate in regiuni diferite ale hipotalarnusului: aria preopticb rdspunde de schimbdrile fiziologice. (Dup[ o noapte de somn. Cauza tipica a pierderii de fluid intracelular este concentra{ia de sodiu rnai rnare in apa din afara celulelor decAt in apa din interiorul celulelor. Reglarile comportamentale sunt acte voluntare. activitatea osmoreceptorilor conduce la eliberarea hormonului antidiuretic (ADH). Peck gi Novin. atribuite mai mult unor pdr{i ale corpului (de exemplu. puteli observa ch urina dumneavoastrd este inchisd la culoare gi are un miros mai puternic dec6t in alte momente ale zilei. Aceste regldri comportamentale diferd de cele fiziologice din mai multe puncte de vedere. Acestea sunt evidente. mai exact in aria preopticd din zona frorrtal6 a acestuia gi reaclioneazdla deshidratarea prin deforrndri sau contractdri. Regldrile fiziologice implica recuperarea apei din^rinichi. fie prin transpiralie sau urinare. atribuite sinelui.fie prin evaporare la nivelul pldrnAnilor. glandele sudoripare). Celulele se deshidrateazd. este utilizatd pentru a transporta substanfele nutritive gi oxigenul lrecesare {esr. reglSrile fiziologice influen{eazi direct rnediul intern. 1970. 197 1). aceasta se intAmpld . ei sunt localizafi in hipotalamus. Dar pierdem constant apd . inclusiv din sdnge (fluidul extracelular). 1911).444 Pe ldngl reacliile fiziologice intervin qi I ntroducere in psihologie regldri comportamentale. CAnd ne este frig. ac{iondm in mod contrar. sistemulhomeostatic este mai complex. Satinoff qi Shan. Reprezintd aproximativ doud treimi din greutatea noastrS. Pe l6ng[ senzori. hipotalamusul pune in func{iune reglSri homeostatice. Acestea sunt osmoreceptorii (denurnili astfel datoritl legdturii cu osnoza). O dati detectate aceste modificdri. presiunea care se exercitd de ambele pa4i ale membranei (in incercarea de a echilibra concentra(ia de sodiu) conduce la pierderi de apd din celule (acest proces se numegte osrnozl). 1971 . dacd ne este cald. Vom examiua aceste variabile pe rAnd. inainte de a fi elirninatd ca urind.rturilor. are efecte asupra mediului intern. de senzori. implicit. care. Deoarece membranele celulare nu sutrt penneabile la sodiu. astfel incdt apa va fi eliberata in circuitul sanguin. Apa este un ingredient major al organismului nostru. Dar. In special. in timp ce regl6ri le comportamentale infl uen \eazd mediul extern (un pulover ne protejeazd mai bem apd? $i acesta este un sistem homeostatic. Acesta ac{ioneazd asupra rinichiului. ca gi pentru a indepdrta rezi- duurile reacliilor chirnice de la nivelul acestora. imbrdcdrn haine mai groase sau cdutdm un loc mai cald. dar numai unele dintre ele joacd rol bine de aerul rece). iar urina formatd va fi foarte concentratd. De asemenea. este componenta talamusului con(ine gi comparatorul gi principalS a majoritdlii (esuturilor qi a s6ngelui. in cazul setei. trebuie sb bem apI pentru a putea si o inlocuim pe cea pierdut6. iar aria lateral6 de comportamentele adaptative (Satinoff giRutstein. deoarece trebuie reglate doud variabile: nivelul apei din in- teriorul celulelor corpului (fluidul intracelular) qi nivelul apei din afara celulelor. Cum regldrn consumul de ap6? Ce ne determind sd bem? Ce ne face sd nu mai valoarea ideal6 relevantd pentru pierderile de fluid intracelular (Blass gi Epstein. De aceea.

rrii care mediazd irnpulsul de sete. de fapt? Ce ne detern-rind sd mAncdm.:. produce sete chiar :-:: celulele nu sunt deshidratate. produce un hormon numit angiotcnsini. infuzia unei cantitdti de apd direct la nivelul intestinului a detenninat anirralul sd ruu mai bea.rbstan{5 din circuitul sanguir.. in combinatie cu altb sr. ceea . altii in intestine. cu scopul de a dirninua volumul sanguin. care este o parte a -.-iarece organismul a recuperat apa din . .:\'ele printore 445 nd.:. Uniidintre acegti senzori (osmoreceptori) sunt localizati la nivelul gurii.--= i-ace exerciliu fizic. O per.et-rcit de fluid intracelular. CAnd deficitul de apa este :::: accelerat. Iat5.:ul sanguin o substanfd nurniti reni- . De asemenea.=r atii indicd faptul ca existd gi o altl --. renina. ceea ce presupune reglari comportamentale (Fitzsirnons.-jui de lichid din tirlpul somnului). ca qi regldri ale fluidului intra.-mului de sdnge. intervin adaptdri (reglari) : -:rpofiamentale: simtiti sete gicduta[i apd. celulele contractate surtt ::i. -in. -:-rul total de fluid in sAnge. In experimentele pe rnaimute. : :it-o.Z. care a pierdut o mare canti- prevenind pierderile de sAnge.:. pierzdnd sare prin --. Se pare cd setea irnplicd rnai rnult decAt -: . o persoand -. :.r ranitd. Subiectii privafi de apd pentru o perioada oarecare de timp se vor opri din bdut inainte ca nivelurile fluidului intra.gi extracelular. Cauza este un rnecanisrn special: senzorii de safietate. Consumul de : . Aceastd coucluzie nu este exactd. - :. O analizd homeostaticd poate sugera cd un organism insetat are nevoie sd consume lichid pAna cAnd elementele sale intra. diferite de adaptare homeostaticd. simte o sete accentuat5. degi :..:r3nte sdrate cregte concentrafia de sare .r.9i extracelular sd se restabileascd con-rplet.iului extracelular. extracelulare se rehidrateazE. trebuie sd -. Scaderea ' -. care determind cantitatea suficientd de apd pentru a :-. Foamea . Stricker gi Verbalis. acesta induce senza{ia de sete. astfel incAt sd ne putern men{ine - :: : -irr poate confirma oricine a experi- greutatea corpului. simte nevoia de lichid.gi -. .:spiratie.:e er ident de ce un harnburger cu cartofi :-'. ca 5i apetitul pentru sare. :t'ara celulelor gi deterrnina pierderi de in celule. restabili echilibrul flLridului in celule 9i sAnge. Ei detecteazd rnodificdrile := :::siune a sAngelui.entratia Sa. 1969. Aceasta influenteazd doud nrecanisme :. 1988)..'rila ce trebuie reglat[ gi anume cL-rncentratia de sare nu este elenren=sential in aceste situalii. el implicd un mecanisrn de satietate. :.hi pentru a competlsa lipsa consu- -. S::rzorii acestei variabile sunt locali-: .::ntralia de sodiu din sdnge rdmAne .r rinichi. degi nu bduse suficientd ap5 pentru a putea compensa deficitul din organism. -irnita limita.:rimbatd. aceasti reac{ie este o reglare fiziologicd. Pentru a supravie{ui.le sAnge. Dar cum se petrece aceasta. Toate aceste ' dilua concentra{ia de sare din sAnge. indiferent :: : -:. ce ne determind sd nu mai mAncdm? .:. Rinichiulsecretdin : -: -.:. Renina detennind constricfia vaselor de s6nge. deci.r.'iti ne provoacd sete. cd sisternul de reglare a consumului de apa este foarte complex. ::mea este un motivator puternic. De aserlenea.:est mecanisrn fiziologic poate menline =:r rlibrul apei in organism doar pdnb la o .

Acestea reprezintd produsul final al digestiei gi includ glucozd (zahdrul din sAnge). dar ele s-au dovedit nesa- fi tisldcdtoare. mdndncd doar atdt c6t s6-qi menlind greutatea. senzorii rndsoard diferenfa dintre nivelul de glucoza din artere gi cel din vene). Alirnentarea este stopatd in func{ie nu doar de restabilirea valorilor ideale ale depozitelor de hrand. creierul uttlizeazdglucoza ca suport energetic (restul organismului este mai flexibil in aceastd privinfd). (Mai exact. care indicd dacd sistemul dispune de suficientd hranf. despre mecanisrnele cerebrale (care integr eazd i nd icatori i al i rnent[ri i gi ai salietelii) gi. chiar dacd li se oferd alimentele preferate. Variabilele reglatoare ale foamei Studiul foamei este direct legat de studiul metabolisrnului 9i digestiei. supraalimentarea. dar. glucozd gi grasimi) gi cd suntem rnotiva{i sd mdncirn in momentul in care depozitele energetice scad sub un nivel critic. Rolul glucozei este cel mai bine cunoscut. homeostatic. uneori. in esentd. majoritatea cercetdtorilor au observat cd animalele au o greutate corporald stabila gi. Dar foamea este prea complexd pentru a putea . Rezultd cd trebuie lua{i in considerare factorii interni. in final. localizafi in hipotalarnus. grdsimi (lipide) gi aminoacizi. Acesta este un rdspuns plauzibil. din moment ce persoanelor cdrora Ii s-a inldturat stomacul (in urma unui cancer sau ulcer avansat) igi pot regla consumul de hrand. iar distensiile lui indicl faptul cd alimentarea trebuie opritd. Care sunt. Chiar dacd aceste rnotivalii exterioare sunt eliminate. dar nici ele nu pot fi deter- minan{i majori ai alimentdrii.de exemplu. Dar aces- tea nu pot fi determinanfi majori ai alimentdrii.446 Introducere in psihologie Existd unele rdspunsuri evidente la aceste intrebdri. vom lua mai intAi in considerare variabilele care sunt reglate (o datd cu senzorii care le mdsoard gi care deterrnind alirnentarea). apoi vorn discuta despre detectorii satietdtii (care ne semnaleazd cd am mAncat suficient). pentru cd este timpul mesei. oamenii igi pot regla consurnul de hrand. indivizii din dife1 rite culturi au aproximativ aceeagi greutate corporald. at6ta timp cAt hrana este disponibi16. celulele corpului nostru necesitd anumite elemente nutritive. Pentru a funcfiona. Ceimai mulli dintre acegtia sunt legafi de starea stomacului contrac{iile stomacului sunt un semn pentru momentul alimentdrii. fafd de in culturile africane). deci. despre deformdrile homeostatice intAlnite in obezitate gi anorexie. Numdrul de mese pe zi diferd foarte mult in funclie de cultura unui individ (5 in culturile europene. Se poate crede cd m6ncdm datoritd unor motive exterioare .. In general. Este necesard reglarea rnai multor variabile. Alli declangatori externi ai alimentdrii sunt aspectul gi mirosul mdncdrii. Trebuie sd remarcdm faptul cd nu orice persoand este capabilS sd controleze mecanismele homeostatice: in jurul nostru putem vedea frecvent exemple de supraalimentare (obezitate) sau subalimentare extremd (anorexie). determinanlii majoriai alirnentdri i? Cercetdri le actuale sugereazd cd dispunem de o monitorizare automatd a cantit5tilor de elemente nutritive din orga- explicatd doar printr-o sirnpl6 analizir homeostaticS. Pentru a inlelege foamea. Toate acestea sunt variabilele reglabile ale foamei. $i acest sistem este. Acestea pot determina. Creierul dispune de senzori pentru glucozd. dar nu este satisfhcdtor. Cercetdtorii au nismul nostru (de exernplu. acegti senzori reflectd mdsura in care glucoza a fost absorbitd de celule. ci gi de senzorii de sa{ietate.

:e suficierrt).rrland. digestiei. CAnd aninralul mdndncd. din rutind. i:atea cerebrald dupd injectarea cu glu::. gi in unnStoa- Dacd se injecteazd elemente nutritive direct in stomacul unui anirnal fldmAnd (inainte sd aibd acces la hrand). . 1977). Existd senzori pentru -. De asemenea.:..:rgie a organismului. care semnaleazd creierului cd aporlul nutritiv este suficient.:t-rtalamusul este capabil sd detecteze .e inmagazinate sunt convertite in ami-::cizi. deci acegti sen- zori au doar un efect de scurt[ duratl (Janowitz gi Grossman .localizat in tractul digestiv superior .fafa de cel res- ::p. Unndtoarele zone ce trebuie analizate sunt stomacul gi duodenul (parfe a intestinului subfire. Aceasta -.. Un astfel de animal va consuura rnai rnultd hrand decAt in rnod obignuit. Detectorii safieti{ii Dacd nu ne oprirn din mAncat in moin care depozitele de elemente nu:ir e ating valoarea ideald.= erplicd prin faptul cd. Este :'. Sub.rt foarle bine plasafi. Dar natura ne-a . :Jentd necesitatea regldrii arninoacizi-:. 1:. dar gi gAtul. Ambele zone con{in senzori ai safietdfii. animalul va reincepe si mdndnce curAnd.: iderea mdrim ii celulelor adipoase.:azuse (semnalizAnd cd nivelul glucozei =. in mod normal. --ai ales la nivelul ficatului.rzitatd in circuitul sanguin. lipi-. care reprezintd sursa majord de =:. acesta va mdnca mai pulin dec6t in rnod obignuit. intervin me::nisme de reglare fiziologicd gicompor. 1949). Iatd. Acegti detec. deoarece acegtia sunt esen{iali in for-rrea proteirrelor..u.nentald: fie ficatul elibereazd glucoza :ior zorii satietatii . senzorii salietSlii pentru foame? O posibild zond este gura.detectori localizali in pdr{ile superioare ale sistemului digestiv.lcatul este printre prirrrele organe care ::rnresc produsele digestiei (Stricker. Totuqi. Rezultd cd trebuie sd existe gi alti senzori ai sa1ietd1ii. de-a lungul tractului digestiv. fie orga::smul cautd hrand. furn izdndu-ne sen- :rplantat microelectrozi in hipotalamusul cAini 9i pisici gi au inregistrat acti.-: r ariabi16 reglabil[. destinate. cd foa- ponsabi I pentru inilierea al irnentari i. Ei au descoperit cd activitatea celu. putem conti-..! -. este o .':tul . dar este mai putin evi-:rt faptul cd o scddere a lipidelor poate :::enlina nevoia de alirnentare. lipsa lipi::. din mometrt :: . suntem capabili s6 re. deci. Astfel. hrana nu-qi urmeazd traiectul norrnal spre stomac (deci senzorii satietetii dirr stornac qi din duoden nu pot fi activa{i).'.'rtele printare 447 rele 4 ore.ozd localizali gi in afara creierului. situa{i mai jos. Saller gi Friedman.-: sd mancem.. produsi in timpul : ::r ersiei lipidelor in acizi graqi.) Unde sunt localizali. dar la un moment dat se va opri din m6ncat. -:: implicd sisteme homeostatice multiple. cercetdtorii au separat esofagul unui animal in punctul de conexiune cu stomacul.i.. ceea ce insearnnd ci existd senzori ai satietdtii in cavitatea bucal6 gi esofag. mai precis. iar alimentarea se poate opri.rta numitd glicerol.::i sur. Deci. Elementele nutritive injectate direct in duoden au acelagi efect de scddere a con- -. stoparea alirnentdrii este controlatd de un sistem diferit . intre rnese.r din zona laterald a hipotalamusului .. (Este o situalie asemdndtoare setei. practicdrrd incizii la nivelul mucoasei.2a. Pentru a stabili dacd aceste zone sunt prev[zute cu senzori ai satietdtii.rr poate conduce la lipsa de energie. CAnd senzorii indicd un ::r el prea scdzut al glucozei. . direct conectatd la stomac).ln nivelul aminoacizilor gi lipidelor de::zitate in celule adipoase speciale.scutit" de un asemenea comportanrent.

dar animalul igi menline noua greutate. In momentul in care hrana pdtrunde in duoden. Una dintre modalitalile de studiu a func{iei unei arii cerebrale const[ in distrugerea celulelor gi fibrelor nervoase din regiunea respectivd gi observarea compor- tamentului animalului. cercetdtorii au remarcat cd persoanele cu tumori . Senzorii de la nivelul ficatului monitorizeazi nivelul elementelor nutritive din intestine gi transmit aceste informa{ii creierului (Russek. Sindromul HVM a fost evidenliat la toate speciile de animale studiate . Primul dintre ele. Pornind de la aceastd ipotez6. | 9 62).. cea dinamicd. astfel. care limiteaz[ viteza cu care hrana trece din stomac in duoden. sindromul HL. gi hipotalamusul ventro- SINDROMUL HL $I SINDROMUL HVM. Nivelul de CCK din s6nge poate fi monitorizat de creier ca un indicator al satietifii. Hipotalamusul delne gi controlul central al foamei. un gobolan . ulterior. mai exact in hipotalamus. receptorii sdi sunt capabili sd mdsoare cu acuratete elementele digerate.2). Dupd cdteva sdptbmdni de hrdnire intravenoasd. putem considera c6 senzorii satietdlii (localizali in diferite zone ale corpului) constituie un sistem homeostatic. animalul -de obicei. reglarea fluidelor gi in unele aspecte ale triplAndu-gi chiar greutatea corporald (fig. in condiliile in care arialezatd. dar s-a dovedit cd CCK nu este eficient ingerat oral). in care variabila ce trebuie reglatd este reprezentatd de nivelul general al elementelor nutritive din sistem. 1973). (S-ar putea crede cd CCK este un inhibitor ideal al apetitului. la pdsiri gi maimule. majoritatea animalelor supuse acestui experiment incep sI se restabileasc6: la inceput.de la gobolani. lamusul lateral medial. acceptd doar hrand umed6. o serie de studii au concluzionat cd injectarea de CCK inhiba alimentarea (Gibbs. mucoasa din zona intestinald su- I ntroducere in ps i hologie hrdnirii. Cele rnai importante regiuni sunt hipota- perioard produce CCK. Aceastd tehnicd a permis identificarea a doud sindroame importante.rcfuzd sd bea sau sd mdndnce qi poate muri dacd nu este hrdnit intravenos. fiind ugor influenlat de starea chimicd a sdngelui. in privinla oamenilor. a. Prima fazd. intervine atunci cAnd se distrug {esuturile hipotalamului lateral. alimentarea este oprit6. 1971).nu-gi mai poate indeplini funclia in mod normal. Ficatul este primul organ care primegte elemente nutritive solubile din tractul digestiv gi. supraalimentarea dispare. 10. In cea de-a doua fazd. dureazd 4-12 saptbmAni: animalul se supraal im enteazd cu ldcom ie. Mecanismele cerebrale Sistemul satietatii trebuie integrat cu cel al hrdnirii. DacI se injecteazd. Aceasti integrare se produce la nivelul creierului. El este mai vascularizat decAt oricare altd arie cerebral6. dar nu beau. Young gi Smith. care.glucozd direct in ficatul unui animal fl5m6nd. in aceastd zond senzorul poate fi hormonul colecistokinind (CCK).448 sumului de hrand. are un rol central in controlul temperaturii. acceptd gi hrand uscatd gi incep sd bea (Teitelbaum gi Epstei n. in momentul in care aceastd variabili atinge valoarea ideal6. Acest sindrom implicd doud faze distincte. Sindromul HVM intervine atunci cAnd sunt distruse {esuturile hipotalamusului ventromedial. peste nivelul nonnal. cea static6. O altd zond principald in care sunt plasali senzorii salietd1ii este ficatul. acesta se va hrdni mai pulin. mai mult.a cum am ardtatdeja. Pe scurt. consumul de hrand ajunge la un nivel subnormal. Inilial.

Dar ei se stabilizeazl.ezarea hipotalarnusului lateral.la un nivel de greutate mai scdzut. 10. Supraalimentarea hipotalamici.un ceu:ru de hrdnire.lotiyele printare sau leziuni in hipotalarnusul ventromedial se supraalimenleazd. in hipotalarnusul . Ludm din nou ca exemplu un gobolan suprapouderal cu leziuni ventrornediale. Dar. Descoperirile mai noi au evidenliat ca ariile lateralS gi ventromediald sunt responsabile pentru reglarea greutdtii corporale gerrerale. ingrijili in prirnele sdptdmAni dupa .'entromedial (Stellar. Mai mult.greutatea sa va scddea pAnd la nivelul normal.:ina Sobolanul sd se supraalimenteze Sisd-Si :'. S-a consiJerat cd distrugerea lesuturilor din zona r:terald a hipotalamusului afecteazd cen:rul hrEnirii. 1954). sd-gi regleze consumul de hrand.ple:e greutatea. igiva pdstra nivelulnormal al greutAtii sale? Rdspunsul este nu * el se va realirnenta. deci animalul iqi va regla greutatea in funclie de un alt nivel de referin[d. inseamnd cd leziunile ariei ventromediale afecleazd pe tennen lung sistemul de control al greutd{ii.'. in hipotalamusul ventromedial deter. reugesc. mai inalt. irnpiedicdnd animalul sd m6:ince. in mod sirnilar. in tnotnet'rtul in care auimalului i se permite sd se alimenteze liber.tlit) la I 080 g. :hiar dacd igi menfin o greutate corporald rai scazut6? $i. s-a pus intrebarea: de ce gobo. Acest cornportament indi- cd tulburdri ale sistemului de control al greutAtii pe lungd duratd. 1914).r noua sa stare supraponderald. Aceasta se intArnpld deoarece animalul se simte confortabil nurnai ir. similar: dacd distrugerea :. in care igi men{ine supraponderabilitatea.anri. Dar. 3. control ul greut6{i i.:. gi pot deveni obeze. fayd de valoarea normald. cunr igi pot reduce ani:ralele consurnul de hrand in faza staticd? \ceste indoieli. gobolanii cu sindrom HL reincep sd mdrr6nce gi sd bea. leziunea hipotalamusu I u i lateral afecteazd. dacd gobolanul obez va fi supraalinrentat fo(at pAna c6nd va atinge o greutate extrernd. Arn ardtat deja ca animalul ajunge intr-ofazb staticd.eutatea sa cre$te de la 80 g (valoarea nor'. ca gi noile descoperiri prezentate in continuare. :lterior. 449 Initial. MODIFICARI ALE NIVELULUI DE REFERINTA. psihologii au interpretat sinjroamele HL gi HVM ca implicAnd exis:3nta unor centri duali ai foamei . 10. au irrfirmat interpre::rea duald a centrilor foarnei. Reamintim cd dupd o perioadd iniliala in care refuzd hrana gi apa. :entrul satietAtii. pdnd cdnd greutatea sa se va restabili la nivelul de referinld supraponderal (fig. ulterior el igi va reduce consumul de hran6.ipotalamusului ventrornedial afecteazl. astfel inc6t anirnalul igi va regla greutatea la un nivel mai scdzut. in hipotalarnusul lateral gi Jn centru de safietate. ajungAnd din nou obez. la urr nivel supraponderal (Mitchel gi -::iunile Keesey.3).2. sd presupunem cd animalul este supus uuui regim alirnentar restrictiv . $obolanii infometati inainte de lezarea hipotalamusul ui lateral nu refuzd sd mlnAnce dupa opera- . aga cum gobolanii cu sindrom HVM se stabilizeazd Fie.

..1":1::'::.l nl ir. Dupd operafie.'10 ! .:. tr::'0C :1. ulterior.a).zcro 5. 10. .]. Fig.. Hrdnireaforlatd sau idometarea altereazd doar temporar acest nivel al greutdyii sale. mai cdt cel din perioada infometdrii (greutate preopera{ionalS) (fi g..!::O. '1 . un lot de Sobolani afost supus infometdrii. Sobolanul se supraalimenteazd Si cdstigd in greutate pdnd cdnd greutatea sa se va stabiliza la un nou nive! supraponderal.:. .. (Dupd Powly gi Keesey. 1970) .:()' : .9 r'.: loo [' I ioo I rio 5 ll. in greutate..lQ 4A Dupi leziune-----------. Mornentul.450 lntroducere in psihologie scdzut decdt normalul.' $11 < 'lrl + i::3:l: .: . Greutatea corporali gi hipotalamusul lateral. tn timp ce un grup de conlrol afost ldsat sd se alimenteze liber.tr:0.{..[nalnte de .-::':'. 10.. animalele infometate Si-au mdrit consumul de hrand Si au cdstiga. . antbele grupuri s-au stabilizat la acelasi nivel ponderal. Ulterior. in hrlnirii forlate gi ale infometlrii la qobolanii urma leziunilor la nivelul hipotalamusului cu leziuni in hipotalamusul ventromedial.' .520 J. De fapt. i:d: . Sobolanul se va reintoarce la nivelul stabilit anterior. i O. dar rnai ridicat de- fie.:. 580 . Efectele ventromedial.3. mulli dintre ei se supraali- menteazd pAnd in momentul cAnd greutatea lor atinge un nou nivel standard. inainte de lezarea hipotalamusulu: lateral.4. 1 0.uJ il (5. in timp ce grupul de control a pierdut in greulate. zao 220 o Fig.r .

leald reprezintd nivelul de referinfd (. a unui hornron numit neuropeptidA Y (pe scurt. activare pot fi motivul pentru care un gobolan cu sindrorn HL refuza initial si mdn6nce sau sd bea. concentra{ia de NPY din hipotalarnus este rnai ridicatd decAt in mod normal gi. sd fie echivalentd). De la inceputul anilor '50. igi va :entine nivelul preoperator al greutdfii.. 1976. Leziunile in .:. iar o can:. dar :. distrugerea lor deterrnindnd problerne de activare 9i alte deficienle generale (aceleagi fibre sunt afectate in boala Parkinson. AIte explicalii ale . :.-rtru desligurarea proceselor metabol ice. nivelul de NPY scade (Stanley. cu alte cuvinte. animalul rnanifestd aceleagi scdderi in comportamentul alimentar cain fazele iniliale ale sindromului HL (Fridman qi INTERFERENTA CU FASCICULELE NERVOASE. psihologii.-int") al greutifii corporale. totodatS. atunci cAnd fibrele nigrostriate sunt lezate in afarazonei hipotalamice (pentru cb aceste traiecte se extind gi in afara hipotalamusului). aceasta afecteazd qi sb nu fie incornpatibile: o leziune la nivelul hipotalamusulr"ri lateral poate sd scadd nivelul de referinld al greutdlii corporale gi. greutatea Ia care . mai mult.nta de hrand gi se supraalimenteazL.:teresafi de efectele leziunii doar la ni'. unnare. : I u I h ipotal arnusulu i.. creierul este un organ foarte complex gi nu este posibila intotdeauna corespondenfa simplS intre activitatea cerebrald qi funcliile psihologice. in totalitate. in fiecare arie. intr-un anutne seus.lotivele primare 451 implicate in angajarea organismului in diferite tipuri de comporlamente (nu numai comportamente de hrdnire). incercdnd sd explice motivalia foamei. Acestea sunt . este info-:-2f Anderson. S-au dezvoltat gi alte interpret6ri mai noi cu privire la rolul hipotalamusului in foame. _srdsimi (pentru depozitare). -sul ventrornedial se supraalim erfteazd --i voase care activeazd organismul.entromedial. Este evident faptul cd interpretarea sindroamelor HVM gi HL este controversatd. Grayson gi Leibowitz.ele traiecte ale sistemului nervos para- :::rpatic care trec prin aceastd regiune. Aceste deficienle de Aceste descoperiri indicd faptul cI :. Jacd se lezeazd ambele arii ale hipotala:-l u s u I u i (astfe I inc dt inti n derea !e suturi lor .este efecte secundare afecteazd me-':olismul. intr-adevdr.set :. gobolanul cu leziuni in hipotala:.= intrerupe un grup important de fibre -:a oase numite nigrostriate. Degi cercetdtorii au fost Stricker.:3te prea micd este pdstratf. cd ==ctele acestora reflectd nu doar distru::rea nucleilor hipotalarnici. pe mdsurd ce animalul se 1116negte. O leziurre in hipotalamusul lateral poa- . gi-au deplasat interesul de la centrii foameicdtre nivelurile de referin{d gi apoi cdtre traiectele nervoase exterioare hipotalamusului.torii au sugerat recent cd foamea este cauzatd de prezen{a. CAnd gobolanii sunt fl[mdnzi.Jzate. astfel incAt o cantitate prea :. 1989).ipotalamusul lateral gi verrtromedial au 3::cte reciproce asupra greutd{ii corporale . Este posibil ca aceste explica{ii . NPY).:re de elemente nutritive este convertitd :.3n oase care trec prin aceastd zond.'. cercetf. care implicd inactivarea motorie). :€:.leale. :-s:tel. ci gi a inter::rentelor cu unele din cele 50 traiecte :. Greutatea . :'. iar leziunile in aria lateralS il scad. sd intrerupd traiectele ner- -:. Astfel. Stricker. Evident.ici nu se va subalimenta. 1983). in hipotalarnus. Vom -a din nou ca exemplu cazul unui gobolan s:praponderal cu leziuni in hipotalamusul '. :nirnalul nici nu se va supraalimenta.:ia ventromediald ridicd nivelul de refe- :rnta. animalul are o nevoie con-.:dir idul func{ioneaz6 optim.:ndroamelor HVM gi HL sugereazf.iru cd.

in Statele Unite. in mod clar. Cea mai frecventd deviere de la reglarea homeostaticd a alimentdrii la oameni o constituie obezitatea. Aceste statistici sugereazd existenla bazelor biologice ale obezitatii. 198I ). Obezitatea este mai frecventd la femei decAt la bdrba{i. dar corxpoft amentele noastre alimentare indicd unele devieri de la acest fenomen. aga cum vom vedea. Modalitatea prin care cineva devine obez este. Cercetdrile recente demonstreazd insd. de la un grup la altul. Prevalenfa obezitdliivariaz6. dar in altele sunt responsabili fie factorii genetici. psihologici qi sociali. Greutatea corporalS a unor persoaue nu este atAt de constantd cum sugereazd interpre- de tulburari care au ca simptom comull supraponderabilitatea (Rodin. in {arile in curs de dezvoltare. obezitatea este determinat6. oamenii sunt mai inclina{i spre obezitate cu cAt statutul lor social gi economic este mai ridicat. in cadrul societdtii. obezitatea poate fi un stigrnat social . fi e supraalimentarea. 19S2). bazele genetice ale obezit6lii. obezitatea este rnai frecventd in grupurile cu nivel socio-economic sclzut dec6t in (a) factori genetici. copiii pot imita obiceiuril: alimentare ale pdrin{ilor). Existd mai multe cdi pentru a ajunge aici. Cei mai mul{icercetdtori sunt de acord cd obezitatea reprezintd o problemd complex[. atata timp cAt. ci o multitudine obezi. Din moment ce gemenii univitelini au aceeagi structurd geneticd gi pre- . nu este de mirare cd. dacd unul dintre pdrinfi este obez. intr-un fel. STUDII ASUPRA GEMENILOR. de factori genetici gi nu de supraalimentare. in plus. in fiecare an. foafte cornund in civilizalia noastrS. milioane de oameni cheltuiesc foarte mult pentru diete speciale gi medicamente de sldbit. vom irnpdr{i factorii de care deir. dar sunt posibile gi alte interpretar: (de exemplu. in une- le cazuri.4s2 In !ruduccre in ps i hol ogi. doar cca 10% dintre copii sunt obezi.rile homeostatice. implicAnd factori metabolici. ca drumul cdtre Pittsburg. cca 40% dintre copii sunt obez|' dacd arnbii pdrinfi suni Obezitatea reprezintd un risc major pentru sdndtate qi determini creqterea inciden!ei diabetului. Peste 25Yo dintre americani sunt obezi.r doud grupe principale: tf. hiperlensiunii arteriale gi afecliunilor cardiace. Probabil cd obezitatea nu este o tulburare singulari. Av6nd in vedere toate problemele asociate obezitdlii.nAncd prea rnult (din motive psihologice sau sociale). fie pentru cd u-rd. cca 70Yo dintre copii sunt obez: (Gurney. condilie definitd ca un exces de 30% (sau peste) fala de greutatea normal6. in cele ce pinde ingrdqarea urrneazd. Aceste presupuneri pot fi nedrepte. Factorii genetici ai obezitifii Este cunoscut faptul c[ obezitatea se transmite genetic. Una dintre modalitdlile prin care se por ob{ine dovezi despre rolul factorilor genetici in obezitate este studiul gemenilor univitelini. ln farniliile in care nici unul dintre pirinli nu este obez. Obezitatea pi anorexia PAnb in acest stadiu am evidenliat pro- cesele homeostatice specifice foamei. iar calea pe care cineva o alege depinde de punctul de pornire (Offir. (b) consurn rnare de calorii (supraalirnentarea).oamenii obezi sunt percepuli ca fiind prea ingdduitori cu sine gi fdrd voin!5. ln unele cazuri de obezitate pot fi irnplicate ambele categorii de factori. oamenii pot deveni obezi fie datoritd unei predispozilii genetice. cele cu nivel socio-economic ridicat. In general. 1936).

: geamdn se ingrdgase in aceleagi zone 3 -'uchard et al. S-a constatat ca frafii aceleiagi perechi. Pe scur1. Cercetdtorii au studiat greutatea a 93 perechi de genreni univitelirri cresculi separat. cat qi consumul mare de calorii. . in condiliile unui consum mai referi la el ca .rte. Mai mult.::e in greutate. Fap. dar in realitate arnbii au rnAncat la fel. ci doar si citeascd. faptul cd unii oameni sunt supraponderali (obezi) nu este. tt0 zile. aratd cd fac.--li subieclii cAgtigaserb in greutate."tea f-izicd a subieclilor. gi cel6=.:i. la fel . Gernenii ut'ti. Dacd unul dintre gerneni se in::i.ase preponderent in jurul taliei. Avdnd in vedere rolul p. din punct de vedere al greutd(ii ca gi cei crescu{i separat.:r a deterrnina subiectii sI cAgtige iu greu::te. sd ::sfbgoarejocuri sedentare gi s[ se uite la ::lerizor..tigat in greutate sugereazd cd miri-. dar :::a ingrdgarii varia considerabil. 1990).. Dar aceste varia{ii (gi acesta -s:e un punct esen{ial) s-au inregistrat :-.:elini au atins niveluri sirnilare de creq. . Rezultatele prezer$ate evidenfiazd cd in -::51are sunt implicali atAt factori gene. De asemeuea. dar .ar intre perechile de gemeni gi nu ir-rtre ::nenii aceleiagi perechi.plus 4".kg la l3 kg.:ltA intre perechile de genterri. rezultatul faptului cd mdnaucd mai rnult. Un asernenea studiu s-a desligurat recent in Suedia. :.plus 4" nu..rta de a se irrgrS..."Iotbele printare 4s3 mare de calorii. 12 pereclii le gemeni univitelini (to1i baieli) au fost :inuti intr-un dormitor de colegiu tirnp de .i toti subieclii experirnentului descris .: _enetici determinl nivelul cregteriiin :. ne vom opri.. .plus 13").plus l3" a mAncat mai mult decAt . Studiului descris anterior i se pot aduce posedb geneticS. ve{i concluziona cd sLrbiectul . nu Ii s-a permis . faptul cd ingrdqarea a fost : -. este uecesard studierea gemenilor univitelini care all fost cresculi separat. de la .plus 4") gi altul care a cAgtigat 13 kg (. in cea rnai rnare parte.. factorii genetici constituie un deterntinant major al greutSlii corporale gi al ingrhgarii.' iacd exercilii. La sfArgitul celor 100 de zile.a preponderent in ace-:si zone. asupra cAtorva aspecte detaliate ale acestui . a fost restrArrsd activi. = :e alta par1e.:.plus 13" este mai gras nu pen- qi obiecfii.plus 13" sd vi se pard obez. TESUTUL ADIPOS. ci datoritd predispoziliei sale genetice. . ei au avut ten:. in coutinuare.. Dacd vefi considera cd obezitatea este intotdeauna datoratd supraali- mentdrii. gemenii univitelini ar :rebui sd aibd aceleagi pattern-uri de in:i6sare. ca gi a 153 perechi de gemeui univitelini crescu{i impreund. . in mod uecesar. -:. S-ar putea ca subiectul . erau similari.: intAmplase gi cu celdlalt geamdn. :ivelul goldurilor 9i coapselor. tru cd ar fi mAncat mai rrult.. Pentru a elimina aceste obieclii. Scopul experimentului a constat . Intr-unul din experirnente. Rezultatele experimentului aratd gi de ce nu trebuie si cor-rsiderdm cd oamenii obezi rndnAncd mai mult decAt alli oameni. dacd -:-:l dintre fra{ii altei perecl-ri se ingrdgase . dar nu .. cresculi irlpreunE. -.= i-^umdrului de calorii se reflectd in creg:::a greutalii (ceea ce nu este de mirare). Deci. dar trdiesc Ai in aceeagi structuri acelaqi mediu. Gemenii univitelini rnedii diferite. :adrul aceleiagi perechi.e care il joacd factorii genetici in ingrdgare. Sd presupunem cd intdlnili doi dintre subieclii experimentului de mai sus: unul care a cdgtigat 4 kg (ne vom supunend cd anumite gene JoacA un anu:rit rol in ingrdgare. in Subiectul . deci este posibil ca gi factorii de mediu similari sd influen{eze cre$terea in greutate. Fiecare subiect a fost supus unui re::rn alimentar cu 1000 calorii in plus pe lr.

1968). exact ca o persoani sla- netici. din moment ce . la majoritatea organismelor. Intr-un lot experimental s-a descoperit c5 subieclii obezi aveau de trei ori rnai rnult lesut adipos decdt subiec{ii nonnoponderali (Knittle gi Hirsch. Deci. facilit6nd pier- interven{ii chirurgicale impotriva obezi- tAtii .. in timp ce factorii genetici determin6. Organismele . cercetdtorii au demonstrat cd gobolanii care aveau {esut adipos dublu fa{6 de normal erau de doud ori mai gragi decAt qobolanii din lotul de control. mdsura in care supraalimentarea irnbogS{egte !esutul adipos este determinatd genetic. in parte. pentru unii oarnerri. 1976.nurnbrul gi mdrimea celulelor care fonneazd lesutul adipos . In alte studii. Medicamentele respectir e scad nivelul de referinfd.set poirrt''. cercetbtorii au indepdrtat chirurgical o parte din fesuturile adipoase ale unor gobolanitineri (astfel incdt aceqtia sd aib[ doar jumbtate din procentul de fesut adipos al subiec{ilor de aceeagi vdrstd). Dar factorii genetici impun unele limite procentului total de lesut adipos. Care sunt procesele metabolice gi digestive influenfate. iar privarea de alimente o poate scddea. Unul dintre rdspunsuri se referd la {esuturile adipoase . existd o legdturd intre pro- centul de lesut adipos gi obezitate. AnalizAnd ipoteza nivelurilor de referin!5.. Cercetdtorii considerd c5 o combina{ie a acestor elemente stabilegte nivelul de referin(i (. nivelurile de referinld ale indivizilor obezi gi normoponderali (care au aceeagi inll{ime gi structurd osoasd) pot diferi. in parte.in afara unor bb care s-ar simfi infometatd in timpul unui regim alimentar (Nisbett. Supraalimentarea in timpul primelor luni de viala poate cre$te procentul de fesut adipos. s-a dovedit c5. Intr-un alt experiment.4s4 rol.locul de depozitare al grSsimilor din organism.nici un organism nu pierde semnificativ fesut adipos. Am discutat despre doud elemente determinate genetic . supraalimentarea poate cre$te mdrimea lor. asupra nivelului de referinlS gi doar secundar asupra apetitului. Dacd aceastd presupunere este adevdratS. la maturitate..elemente care difer[ in funcfie de persoand gi sunt legate de obezitate. al individului. in mod special. Introducere in psihol ogie Procentul de {esut adipos nu este singurul factor esen{ial.oameni gi animale . . 1972).normalul". inseamnd cd obezitatea. daci diferd numdrul gi mdrimea celulelor adipoase.diferd in func{ie de procentul de lesut adipos. gobolanii operafi aveau o greutate reprezentdnd jumdtate din cea a celorlalli subiec{i (Hirsch gi Batchelor. menlinAndu-i sub nivelul lor de referin{i determinat biologic. NIVELURILE DE REFERINTA. 1984). aceastd varia{ie se datoreazd. conteazd gi mdrimea celulelor care formeazd acest fesut. Dar. El explica de ce indivizii slibesc at6ta timp cAt folosesc aceste medicamente. de factorii genetici? (ne referim la procesele care mediazd cregterea in greutate). in prirnul rAnd. mdrimea celulelor adipoase. factorii genetici influenleazd obezitatea. Astfel. procentul de {esut adipos nu este in totalitate determinat de factorii ge- nic5. prin aceastd verigd. in plus. incercdrile de a pierde din greutate pot induce unor asernenea indivizi o stare de deprivare cro- Totugi. reprezintd . celulele adipoase rdnrAn relativ constante ca mdrirne. Stunkard ( 1982) argumenta ci medicamentele care scad apetitul (precum fenfluramina) ac\ioneazd. dar se ingragd din nou in lipsa tratamentului. pe care hipotalamusul incearcd s6-l men{in6. ei vor simli permanent foame. Faust. Ei determind procentul minim de fesut adipos. factorilor genetici gi are consecinle majore pentru obezitate.

Rezultatele au ardtat cd aproape orice persoand ..Cdt de des {ine{i un regim alimentar?". istoria greut6{ii corporale gi obignuinlele alimentare (de exemplu. implicit. consumAnd doar puline calorii.3sta. 1988).dusd de organismul unei persoane nor-.:a rnetabolicd. O persoand obezd igi poate intrerupe dieta dupd nurnai doud zile. una sau nici o porfie de lapte indulcit.iatd de rata metabolic6. Un studiu de laborator a ardtat ce se int6mplS atunci cAnd nu rnai existd restriclii. din arnbele categorii amintite (toate normoponderale) li s-a cerut sd bea dou6. deter- -":. mAncAnd foarte mult gi cor-rsurnAnd chiar rnai multe calorii decAt inainte de dieta.prin arderea caloriilor .. . perrtru mulli oameni -:...poate fi clasificatd in una dintre urrndtoarele categorii: persoane .slab5. pierderea controlului (reprezentatb de intreruperea dietei) este un factor care sporeqte cousutnul caloric. Doud treirni din energia ::.. nirelul de referin{d inalt gi rata meta- nelor obeze decAt de cel al persoanelor care nu-gi impun restricfii (Herman gi Polivy.ri o greutate corporal[ mai rnare. Rudennan. medie sau grasd . -=. ea poate fi luatd in ::'nsiderare pentru anumite tipuri de obe--:ate. Deci. referinfd nu este valabild pentru toate ::zurile de obezitate. in afard de lesutul adipos. 1980. existd mai multe modalit51i -:.i factorii genetici joacd un rol im:'-::3nt in obezitate. fa{d :-'!r persoand cu rata rnetabolicd inaltd i. in special in cazul indivizilor care :-nt u$or supraponderali toatd viafa (ince:. Din moment ce dieta a fost o res- triclie congtient6. de nivelul de refelntrebarea care se :erea in greutate. Degi ipoteza nivelului :. In plus.li tar al persoanelor care iqi impun restricfii este mult mai apropiat de cel al persoa- pentru ingrigare gi anume: numdrul j:mensiunile mari ale celulelor adipoa.:tre studiile din dorneniu a ardLat cd . indiferent de greutatea actuald.'r usin et al.sunt desti-::3 proceselor metabolice (func{ii funda-.-:nI cu rata metabolicd scdzut6.MAncali mai pu{in in fa\a altora. determind oamenii sd consume prea multe calorii? ELIBERAREA DE RESTRICTIILE CON$TIENTE. Unul . la cregterea in -:eutate (pAnd cAnd individul ajunge la ::eutatea initiala). . veriga interrnediard este repre--:.1e .lttivele primare 455 ridicd este: ce factori..:ntale ale organismului). oprirea tratamentului -ste urmatd de revenirea la vechiul nivel referin{d gi. Iati o noud legdturd -::e obezitate gi factorii genetici.A scdzutd. apoi li s-au prezentat cAteva tipuri de inghe{atd gi au fost incurajate sd mindnce cAt doresc. Persoanelor :-:.. Pentru a in(elege mai bine rolul restric{iilor congtiente.zi problema este supraalimentarea. Un alt pro--s cu determinare geneticd par{iald este :.'..iului greutd{ii: ratele metabolice scd- --:i. :: rin{a qi rata metabolicd. Unii oameni sunt qi rdmAn supraponderali pentru cd reincep sd mdnAnce mult irnediat dupa o perioadd de RATA METABOLICA. de data ::. dar semnificativ rnai mult c6nd sunte{i singur?"). rata me:=:olic6 este un determinant major al con- regim alimentar. compoftarnentul alimen- igi impun restrictii congtiente i-:.::.: care factorii genetici pot fi respon- care in gi persoarre care rru-qi irnpurt alirnentatie asemenea restricfii. Su praalimentarea qi obezitatea )e. cercetdtorii au elaborat un chestionar interesat de regirnul alimentar. . Rezum6nd.:ui de a cAgtiga 7 kg intr-o perioadd de I :ni este de 4 ori mai mare pentru o per. 1986).nd din copildrie).

Subieclii normoponderali au consumat aceeagi cantitate de biscuili.5 este prezentatd cantitatea de inghe{atd pe care au consumat-o categoriile de subiec(i. experimentele suslin acest fapt. 1972). au mdncat rnai mult[ inghelat6 decAt cei care au bbut doar o porfie de lapte sau nici una. indiferent de filmul ur- marit (white. Subiec!ilor li s-a pennis sd mlrr6nce inghefatl de vanilie. subiec{i i supraponderal i au mdncat mai multd inghe(atd din cea pe care au apreciat-o ca . Subiec{ilor li s-au oferit calitdli diferite de inghe{ata. el va avea dificultali sa distingd intre foame qi alte senzalii.excelentd" decAt din cea pe care au apreciat-o ca . toate semnalele in timp ce la subieclii subponderali. s[ mdn6nce.gi normoponderali au urmdrit cAte un film in fiecare din cele patru faze ale experimentului. Unul dintre rlspunsuri este c5. decAt dupd docurnentarul geografic. existi douI rdspunsuri posibile. cdrora li s-au dat doua por{ii de lapte indulcit. Indivizii supraponderali recunosc adesea cd au tendinfa de a mdnca mai mult atunci c6nd sunt tensiona(i sau anxiogi. foameaversus anxietate). lbrd restric{ii. cu atdt au consumat. degi oamenii diferd in func{ie de sensibilitatea lor la indicatorii externi. in figura 1 0. cu cAt li s-a cerut sd bea mai mult lapte indulcit. iar reaclia sa la sd rndnAnce orice fel de emolie va (Bruch. Al patrulea film era un documentar geografic plictisitor. Alte experirnente aratd cd. ca urmare. inclusiv anxietate. ca adult. Trei dintre fihnele prezentate induceau erno{ii variate: unul era relaxant. in timp ce fi situaliile anxiogene ftc6nd singurul lucru care le aduce confort . Comparativ cu persoanele normoponderale. aroma qi gustul alirnentelor) gi ce tip de activare ernolionald pare si creascd consumul de hrand la unele per- soane obeze. Subiecfii obezi mbnAncd mai mult in situaf iile ir-ralt anxiogene decAt in cele mai pufin anxiogene. persoanele cu Introducere in psihologie legate de stres au fost interpretate de aduldin jur ca o cerere de hrand. iar altul excitant erotic. nificativ rnai mulli biscuili dupd vizionarea filmelor excitante emofional.. dar la categorii diferite de persoane. ACTTVAREA EMOTTONALA. in func{ie de cum i-au apreciat cal itatea.456 Persoanele fbr6 restricfii autoimpuse. altul amuzant. 1913). Subiec{ii obezi au m6ncat sem- mai pu{in sensibile la indicatorii interni (precum semnalele de sa{ietate de la nivelul intestinal). copilul nu invafd sd rdspundd diferen{iat la necesitdli gi sentimente (de exemplu.1977).respectiv.. consumul de inghefatd a fost mai pufin influenlat de gust. Alli cercetdtori indicd faptul cd ori- RESPONSIVITATEA LA INDICATORII EXTERNI. Dupd vizionarea fiecdruia dintre aceste filme. ulterior. in perioada copilSriei. subieclilor li s-a cerut sd guste gi sd aprecieze doud tipuri de biscuili. Unul dintre studiile din aceasti sferd a examinat efectele gustului asupra compoftamentului alirnentar al subiectilor sub. Astfel de oameni mdnAncd intotdeaurra c6rrd sunt anxiogi. gi li s-a cerut sd-i aprecieze (pe o scal6) calitatea. fiecare punAnd accent pe invSfarea timpurie. mai pulind inghe{atd. Un al doilea posibil rdspuns este cd oamenii obezi reacfioneazdla lii restric{ii autoimpuse. cele obeze par mai sensibile la indicatorii externi ai foamei (aspectul.gi supraponderali. Arlbele ipoteze sunt aplicabile. intr-un alt studiu. subiec{ii normoponderali rndndncd rnai multin situaliile pugin anxiogene (McKenna. subieclii supra. nu toti .rea la gust''. in schimb. Pentru a infelege de ce unele persoane obeze mdndncl mai mult atunci cAnd sunt activate emofional.

ipreciat. (Dupd Nisbett..:rem de strictd. Nu continul gi dupa ce s-a recAqtigat greutatea inilial6 dinaintea privarii de hrand.au prea mult succes sau. le recAg- tigd ulterior. Efectele cali' : : . in final. a I i nt en I el or as u pr a niv elul ui consumulu i. Dar. Arnbele reac(ii . Acest fenornen se datoreazS. eviden:ilndu-se doar o corela{ie moderatd intre :radul de reactivitate la indicatorii extemi .supraalimentarea gi scdderea ratei metabolice . Gustul gi obezitatea. vd reamintim c6. calitatea :. PAnd acurn foarle pulin timp .rI reacfii tipic umane la privarea temporarS de hrar-rd (tocmai ceea ce presupune o dieta).'. .:. in funclie de o scald. care f80 o =40 Rea .F t.-bezii sunt sensibili la indicatorii externi si nu toli cei sensibili la indicatorii externi sunt obezi.. gobolanii erau deprivati de hrand timp de 4 zile.stbieclii strpra. privarea este urmatd de sr. din cauza insuficienfei hranei din rnediu. Degi factorii genetici limiteazl greutapersoanele supra- :--nderale pot sldbi printr-un prograrn de :-:trol al greutifii.iclii. celor dor. 10. pe rndsurb ce rata metabolicd este mai scdzutd.5. .-l ce poate fi pierdutd.privarea de hrand a fost experirnentatd de orice fiinlb umand. Prima dirrtre aceste reactii este supraalimentarea imediat unndtoare deprivdrii de hrand. l981). 2oo 160 120 = o F () Acegti gobolani ajungeau sd mdnAnce mai mult decdt qobolanii din grupul de control. Deci. apoi li se permitea sd mdnAnce astfel incAt sd recupereze greutatea s6 mdnAnce cAt doresc.i implice mai mult decAt doar o dietd -'. foarte Excelenti bun6 EVALUAREA iNGHETATEI Fie. Reducerea ratei metabolice in -.= Jintre persoanele care respectd o dietd .)retatei Si au putut mdnca inghelatd fdrd Cea de-a doua reac{ie care ne intereseazd este scdderea ratei metabolice in urma privdrii de hrand. el trebuie ..: sradul de obezitate (Rodin. care nu fuseserd priva{i de hrand. mul. [n unele experimente. 1968) Dieta pi controlul greutifii . la fiecare perioadd de dietd.Si subponderali. lird restriclii. in fdrile subdezvoltate . inilial6 gi.lctIele primare . 19BB). . in consecinld.sunt interpretabile in termenii unei abordbri evolulioniste psihologice. sd piarda din 4s7 kilogramele in plus. printr-o scddere a ratei metabolice (Brownell. dacd reu$esc tirnpul regimului alimentar explicd gi de ce multor oameni li se pare din ce in ce mai greu sd piardd in greutate pe parcursul unor diete succesive: organismul rdspunde. reducerea caloriilor din timpul unei diete este compensatd par{ial de scdderea ratei metabolice. Mai n-rult.rpraalimelttare. ceea ce face dificilS atingerea scopului dietei. Subieclii -. in parte. existd persoane sens:b'ile la indicatorii exterui sau interni :r toate categoriile de greutate. .::lil de program si fie eficient. Un rdspuns adaptativ la aceastd insuficien{i este supraalimentarea gi stocarea in orga- . LIIIITELE DIETEL Din pdcate.gi chiar la ora actuald. se consumd mai pu{ine calorii qi se cAgtigd in greutate. pentru ca un .

8 Sclderea greutdfii dupl 1 an (kg) t4. (b) terapie medicamentoasd. deci. PROGRAMELE DE CONTROL AL oferit inforrnalii despre exerciliile fizice . Ir. PierdereaingrelttatelasfdrSit. Subiecliidir: primul gi al treilea grup au fost invSla1i si congtientizeze situa{iile care ii determin: sd se supraalimenteze.. (Dupd Craighead. au nevoie de un nou set de comportamente alimentare constante (gi nu ternporare. plus. pentru a pierde in greutate gi a putea menfine acest nivel scdzut. au fost luate in considerare gi doui grupuri de control: unul fonnat din subiecfi care agteptau sd ia parte la studiu s celdlalt format din subiec(i care consultaserd un medic pentru un tratarnent tradifional contra obezitAtii. un lot de obezi a urmat un anumit tip de tratament: (a) modificarea cornpoftamentului alimentar 9i obignuin{a de a face exercilii fizice.. Studiul pe care il prezerrtdm in continuare oferd un suport diflile asociate supraalimentdrii. el compard cAteva metode de tratare a obezitalii.Pierdereaingreutatedupddiferitetratamente. celor 6 luni de tratament Si dupd I an.2 4.3 . dar.2 6.l. ca in cazul unei diete).Pe lista de agteptare" 1. 1985).458 I ntroducere in ps ih ologi e nism a cat mai multor calorii.: o consiliere nutrilionalS.9 . ele au continuat sI influen{eze persoanele supraponderale (Rolivy qi Hennan.. prin selectare. Subieclii din cele doud grupuri de control ntt au fos: disponibili pentru evaluarea greutdlii dupd I an. Aceasta este o explicalie a reac{iei de supraalimentare. Subieclilor - din cele trei grupe de tratament li s-au au servit specia umand in perioadele de foamete. Tabelull0. 1981. evolulia a selectat gi abilitatea de scbdere a ratei metabolice in perioadele de privare aceasta este explica{ia pentru a doua reac{ie discutatd. sd-gi ofere recompense pentru comportamentele alimentare adecvate gi sd desligoare ur.4 15. Aceste doul reac{ii acestor concluzii.5 Grupurile de control .) Sclderea greut5{ii dupi tratament (kg) Crupurile de tratament Numai prin modificarea comporlamentului Numai prin terapie medicamentoasA Tratament combinat 10. cdt timp acestea sunt disponibile. Tirnp de 6 luni.. Un rdspuns adaptativ secundar la insuficien{a hranei din mediu este scdderea ratei de consum al caloriilor. inclusiv o dieti cu maximum 1200 calorii/zi. sd schimbe con- GREUTITII. ca gi de un program de exercilii fizice. Stunkard gi O'Brien. folosind un inhibant ai apetitului (fenfl uramina).Yizitala cabinet" 5. (c) combinarea modificdrii comportamentului alimentar cu terapia medicamentoasS. abilitatea de supraalimerrtare in urrna privdrii. program corespunzdtor de exercilii. o datd incheiate aceste privdri forfate. Se pare cd persoanele supraponderale. Deci evolu{ia este cea care a creat.

-.-. efectele secundare pot deterr-nina decesul.fbst pregdti{i sd facd fa!6 senzaliei ": :. Obsesia legatd de alimentafie gi pierderea in greutate pot conduce anore- .::rua s6-gi controleze greutatea qi dup6 : -:.entul mai intens alpropriei eficacitS{i. incluzdnd epu izarea. Tabelul I 0. .::uri. trebuie luata in considerare gi oprirea menstruafiei.:ribui pierderile in greutate propriilor :. arn inghilit obiqnuitul una -: rrmp ce obezitatea reprezintd . pe lAngb piederea extremd in greutate.lotit'ele primare 459 continuare.::tAnd sd-qi dezvolte autocontrolul. iar cei dirr prirnul grup ::i rnai pulin.. calculAnd cu grija caloriile pe care le consumb. Anorexia este . -:ibat senzafia de foame a subiec{ilor ::-. Dar.--= . Un : .:i:ctii supugi tratamentului de modifi::3 a comportamentului alimentar au pu-. Subiec{ii din cele trei grupuri :3 tratament au pierdut mai mult in greu. greutate poate fi urrnatd de o serie de efecte secundare periculoase. subieclii supuqi trata.:ne ulterioare opririi rnedicaliei. implicd o dorinla patologicd de a nu cAgtiga in greutate. majoritatea anorexicilor sunt albi gi fac pa(e din clasa sociald mijlocie sau superioard.: tratamentului.ele acestei risturndri? E ca unul dintre factori sb fi fost sen:-.:bieclii din al treilea grup au pierdut cea ::lai mare greutate. in forma i. ceea ce le-a intdrit hotdrdrea de a ..1 prezintd rezultatele aces:::i studiu. Care sunt cauz. - .iemporar) a scizut nivelul de refe' -.-::ului rnedicamentos -. su: . de exemplu. in timpul anului urtn6: . -. tlCtor posibil este chiar medicafia. . un anorexic ii relateazd terapeutului s6u: . Pierderea in s: de doar 6. in special. Uneori. : . men{inAnd o :.nimeni nu gtie cdte calorii are un timbru" (Bruch. opusul ei se manifestf. in cazu- . Anorexia este relativ rarS. anorexicii se concentreazl total asupra alimentatiei. . printr-o pierdere in greutate extremd gi autoimpusa. .-. aceastd preocupare atinge obsesia.:rdere medie in greutate de 9 kg la .:i i supu$i tratamentului medicamentos rile severe. in SUA.. :-lburdri..reriei nervoase qi bulimiei.:'...rsitul acelui an.'.- caraclerizatl. care . Este de 20 de ori mai frecventd la femei decAt la bdrba{i gi apare..nu pot sd umezesc un timbru cu lirnba .bil i I itatea cresc utd I a infec{i i pi alte simptome ale subnutriliei.ii) au recAgtigat cel mai pulin in greu-':e. indivizii pot fi diagnostica{i ca anorexici dacl greutatea lor este mai rnicd cu cel pu{in 15% fa!6 de limita niinirnd a normalului. 1973). respectiv 5 kg. Dupd standardele Asociafiei Americane de Psihiatrie (1987). Nu este de mirare cI unul dintre cei mai mari cercetdtori ai anorexiei a descris aceastd tulburare ca .-ribuit medicaliei rezultatele ob{inute. sen sib : .ele mai frecvente probleme de ali-:-....ada de tratament. Unii anorexici cAntdresc chiar mai pulin cu 50Yo din greutatea normald. lrr mod tipic.5 kg. : subieclilor din celelalte grupuri de . Anorexia gi celui combinat inciden{a sa este de aproximativ 1%.ament (medicamentos gi combinat) au .ca unnare.urmdrirea necrufdtoare a sl6birii prin autoinfometare.. Aceste :. a intervenit o r6sturnare : CARACTERISTICI. clriar pAnd la moarte" (Bruch. fatd de celelalte grupuri.:te decAt cei din grupurile de control. La femeile anorexice. . Pe de alti parte. pierderile in greutate . in plus.:rprinzdtoare a situa{iei. 1973).:tie . Subiec{ii din :imul grup (rnodifi carea colnpoftauren. la ferneile aflate intre vdrsta adolescenlei gi 30 ani..binein{eles cd am luat micul dejun. despre care vom discuta in <saluD cAnd am ieqit pe ugd" sau.

Aceastd pdrere sugereaz6 o imagine deformatd a propriului corp. in care au fost investiga{i sute de adolescenti (baieti 9i fete). intre lirnitele de+20o/o fafd de nor- t"" ti" \ :::i. existd dovezi experimentale. ExtinzAnd ideea. in intervalul +20%faSd d..'.460 Int rodu cere in ps i hologie xicii cdtre compoftamente compulsive de tipul desligurdrii exercif iilor fizice in ritrn sus{inut. ceea ce explicd de ce acest grup de vArstd gi sex este mai expus riscului anorexiei. anore- xicii tipici neagd cd ar aveavreo problernd gi refuzd sd rnai cAgtige in greutate. de acelagi a efectelor secundare ale acesteia.:.6. . Pentru aceastd deformare. in ciuda pierderii extrente in greutate gi Garner. percepAndu-se mai grei dec6t sunt de fapt.'. Este de rernarcat faptul cd. i i'. Cei mai mulli anorexici consider6 cd aratd prea gragi.11. 10. 1 -tl'11 j: "1 '{-" I :) t' i I | '. "'. Rezultatele prezentate mai sus sugereazdcd refuzul alimentar la anorexici este mediat de imaginea corporalS pe care o all despre sine . "j'i. c6teva ore pe zi (Logue. Subiecfilor li s-au ardtat siluete desenate. 'i ri::: ir:. mal (fig.prea gragi.6). .fotografi. 1991). Subieclilor anorexici gi celor dintr-un grup de control li s-a cerut sb ajusteze in ld1ime fotografia unei persoane. 1982). Anorexicul a fost mai ten tat decAt un subiect din grupul de con- trol sd Idrgeascb fotografial aceastd tendin- DEFORMARI ALE IMAGINII {5 de deforrnare se manifestd doar in legdturd cu propria fotografie (Garfinkel gi CORPORALE. normal. t. Subieclilor anorexici Si celor din grupul de control L s-a permis sd ajusteze ldyimea inaginiifotografice a unei persoane. Deformlri ale imaginii corporale. O dovadd in sprij inul acestei idei o constituie urmdtorul experirnent.t i" ! i:: il ' il 'ii' Mirime real5 lmagine lmagine ingustati (-20%'t extinsi (+20%') Fig. 10. rt' . Anorexicii aufost mai lentali sd ldrgeascd dintensiunile reale ale propriei. .. putem constata cd aceste deformdri ale imagirrii corporale apar la rnulte femei tinere din societatea noastr[.

.ctual5.=. Siluetele. 1 !:.. silueta lor idealS qi :- : ..:1*. Astfel.irl 5 2 2..:-3ne (idealul).d:.5 3.t desene similare pentru toate ce/e treivariante.:-s. adolescentele s-au dovedit nemullurnite de greu- . darfete/e au ales desenefoarte . (a) siluela cea ntai asemdndtoare stdrii lor .5 4.5 ldeali i '. m '| o.7) s-au dove: . de la foarle slab la .1 : i:t l .tilor li s-a cerut s[ indice: j .i<. . -ii'e.i . Pe scurl.-oafte diferite pentru bdieli gi pentru ::. 4. ... fetele au ales desene foarte diferite (doar silueta ideald gi cea atractiv[ pentru barbafi au fost mai apropiate). (c) silueta pe care o : -:..t.1 'I E w f.5 Atracti'vi CenirralS'iaeata g l:'.:$ 'ir T:. (c) siltteta ideald. Atunci cAnd subiec{ilor rnasculini 1i s-a cerut sd aleagd silueta ferninind cea mai atractivd. Subieclilor li s-au ordtat siluete . Baielii au ales desene similare pentru . .. considerAudu-se prea grase pentru a putea atrage un bdrbat."::.. -.7.. Imaginea corporalS la adolescenfi qi adolescente. :': i: i l:::': :tr::: in ":!.!-:tele printare . --:. -. a$a cum aratd figura 1 0..:. Rezultatele (fig. au fost 46t In schimb.-. majoritatea au ales siluete mult mai pline decAt cele alese de subiecfii feminini ca fiind ideale sau atractive pentru sexul opus.+ {". Su(a) silueta :::r se potrivegte cel mai bine cu starea -: :. r este foarte apropiatd de ceea ce con-::a a fi ideal gi atractiv pentru o femeie. Este clar cd fetele nu erau rnultuurite de greutatea lor actual6.sfuse pe o scal6. : : :1.:ii -3ia cea mai atractivd pentru fete. Aceasta s-a dovedit a fi o imagine corporald deformat6.-::a lor actual6. Atractivi 'tri Generald . 10. (b) silueta cu care ar dori sd . adicd au considerat cb greutatea lor ac.d P d"d d d*Ld".:te gras.? propriului sex Si li s-a cerut sd indice. silueta pe care o considerii cea ntai atractivd pentru sexul opus. pentru fiecare sex. s-a dovedit gregitd presupunerea fetelor ca baie{ii preferd siluetele foafie subliri.1 i: .siderd cea mai atractivd pentru sexul ..

462 tatea lor actual6. la femeile tinere albe. nu existd dovezi sigure pentru nici una dintre aceste cauze propuse. avAnd tendin{a de a se I nt r oducere i n ps iho logi e supune unui regim alimentar qi.8. Un indicator al acestei schimbdri sociale il reprezintd mo- dificarea idealului de siluetd feminind.actrita Julia Roberts. normele sociale gi fiziologia creierului.8 reprezintb o comparafie intre silueta perfectd a anilor '50 - Jayne Mansfield . incluzAnd factorii de personalitate. Dar. provenind din familii cu pretenlii de ascensiune sociald. precum formele feminine (Bruch. factorii sociali pot juca un rol major in anorexie. CLUZE POSIBILE. context in care refuzul alimentar poate fi o modalitate (incongtientd) de a-gi manifesta controlul. Silueta perfectd a anilor '90 Julia Roberts (b). Pe lAngd lipsa menstrua{iei. . Aceastd tendin!6 s-a intensificat semnificativ in ulti- mii 40 de ani. rnai ales datoriti accentului pe care societatea actuald il pune pe suplefea feminind. femeile din societatea actuald se percep mai grase decAt in realitate (Logue. Figura 10. p6nd in prezent. Implicarea factorilor de personalitate este sugeratd de faptul cd arrorexia este prezentS. ca urmare. 1973). Se presupune ci aceste modele exercitd o mare influen{6 asupra imaginii pe care o femeie gi-o formeazd despre sine. b Fig. Silueta perfectd a anilor '50 -Jayne Mansfield (a). la fetele cu severe scd- deri in greutate lipsesc gi unele caracteristici sexuale secundare. posibil. in general. 1985). in special. de a deveni anorexice (Fallon gi Rozin. 1991). S-au propus diferite cauze pentru anorexie.gi silueta perfectd actuald . 10. O altd posibilitate menlionatd este aceea cd anorexia ar reprezenta un refuz al sexualit6lii. Aceste date pot duce la agteptdri gi cerinle stresante din partea familiei. ceea ce concordd cu cre$terea incidenlei anorexiei. O serie de specialigti in gtiinlele sociale au sugerat cf.

in unele ::.rsibil sd existe un factor collull. un deficit de serotortind poate fi cauza atAt a depresiei. vd reanrintirn trei aspecte.: -. Bulirnia se intAlrregte latoate categoriile rasiale. 1982).r. cercetdtorii au cdutat explicalii pentru bulirnie in tennenii factorilor de ':.:. Aceste persoarte pot folosi hrana pentru a-gi cornpensa dorirrfele neimplinite gi sentimentele de goliciune sufleteascd. Un studiu asupra '. greutatea buli- presie. in :lr. O ipotezd este ':eea cd anorexia este detenninatd de dis::rctiile hipotalarrrusului.'.- . Darcompoffarren- rd de bulirnie igi motiva cornportarnentul astfel: . . silueta conforr.:lor gi laxativelor.i poate fi atribuita pierderii in greutate 5-10% pentru populatia fernininl americand.Credearn cd rezolvasem problema. 1982).. Iu acest colttext.:e sd-gi ascunda fafa de ceilalli tul.-rtare gi in f unctiotrarea . In ceea ce privegte factorii de personalitate. cAt gi a bulinriei (Bruch.i Garner.ind problerne precum deshidrata-=. privind cauzele acestor tulburiri.*-ra este insd mai frecventd decAt ano- avand o incidenld de aproxirnativ . gi in cazul bulimiei se pune accent pe pref'erinla social6 pentru silLretele suple. femeile tirrere (adolescentele). ce trebuie acceptate insd cu rezerve.::a excesiv cel pu{in o datd pe zi (in . bogate in car:'. seara). 1973). oprirea menstrualiei la anorexice :.=::ral. res:--rsabil atdt pentru neregularitdfile rnen. Degi. . ca urrnare a folosirii vo. gi acesta este cel rnai irn- :. aceasta le :.r = :.. de asemenea.imic poate avea riscuri fiziologice .-rmitive gi laxative. --= si anorexia. O ferneie care sufe- . in cazul multor fernei care suferd de bulirnie. Cercetdtorii interesa{i de factorii biologici ai bulirniei au rentarcat. biologici gi sociali. depresia este relativ frecveuta la cei cu bulimie (Johnson gi Larson.:rusul a fost considerat ca fiind factor :rirulr.!.lrati). cAt gi pentru anorexie.. folo' -.3nte dulci sau sdrate. -. in incheierea disculiei noastre cu privire la anorexie qi bulimie.:.-sibilelor cauze biologice. de exemplu.-:: nrari: utilizarea frecventd a vorniti--': r:::rlitic al potasiului din organism. cunoscAndu-se rolul sdu in ali- efectelor secundare ale acesteia. ceea ce privegte factorii sociali. Ca gi in cazul anorexiei.::uatiei. tulburarea este un mod de a solufiona problenra consumului mare de calorii.:ierizatd prin episoade recuretrte de ex- personalitate. :rei cantitdti mari de alimente). it-. terapeulii care lucreazd cu pacien(i bulirnici ii caracterizeazdpe acegtia printr-o lipsa a propriei identitdti qi a aprecierii de sine. legitura dintre bulirnie gi de- ::na lacomie alimentard (consumul rapid . In primul rlnd. : r lor bul i m ice ar atd cdrnaj oritatea tnd- -.zuri.:rtlnkel . pastrAnd.tivele printare 463 s-au concentrat asupra Alti cercetdtori :.'. Hipota.-. 1982)..td normelor culturale actuale.:::. -. de- : --:r-a de alirnentalie. .rcercdri de eliminare a excesului. consumul rnediu la o astfel :: rasd fiind de 4800 calorii (deseori. s-a constatat c5.::tmiile cardiace gi infecfiile urinare. : -: . CAUZE POSIBILE. hormonald Bulimia C {R{CTERISTICI. urntate :: . in acelagi tirnp. nu infelegeam de ce nu incearcd gi ceilalli sd mdndnce ce gi cAt iqi doresc gi apoi sd vornite" (Garfinkel gi Garrrer. : :. in sprijinul '::stei ipoteze. S-a sugerat cd aceeagi tulburare biochimicl ce determind auumite tipuri de depresie poate sta la baza bulimie i. bulirnia afecteazd.r'rdmAne relativ norrnalS. Dar. Intr-adev5r. Bulirnia este ca-. etnice gi socio-culturale. i r .

In general. Prirna dintre acestearezultd din faptul c5. tulburdri. In plus. Sexualitatea gi cornportamentul matern sunt motive sociale (satisfacerea lor implicd gi un alt organism). in care ne-an'. par foarte utile pentru anorexici gi bulimici. Ca gi motivele de supraviefuire. gice gi mediu este similard celei anterioare.respectiv al experienfelor timpurii gi norrnelor culturale . Dorin{a sexuald poate fi uneori atAt de puternicd. Psihoterapiile tradilionale sunt adecvate pentru rezolvarea unor probleme de personalitate. in timp ce motivele sexuale qi materne nu presupun un deficit intern ce trebuie reglat pentru ca organismul si poatd supraviefui. existd foarle pufine dovezi in sprijinul cauzelor deja discutate. motivele sociale nu se preteazd unei analtze homeostatice. Pentru multe aspecte ale dezvoltarii sexuale gi ale sexualitdtii adultului. in al treilea gi ultimul rAnd. incAt sd devind insensibild la durere. incdt sd devind o obsesie. foame. in tirnp ce motivele legate de suprevie{uire implicd doar sinele biologic. este pu{in probabil sd existe o singurd cauzd pentru anorexie qi una pentru bulimie. comportamentul matern) reprezintS un motiv neinvd{at. comun omului gi altor specii. trebuie avute in vedere doud distinc{ii esen{iale. instinctul sexual (gi. biologici. bineinfeles. pe care le-am discutat deja. Majo- Introducere in psihologie ritatea informaliilor despre anorexie gi bulimie provin din datele clinice qi nu din experimente controlate care ar putea stabili cu rigurozitate legdtura cauzalS dintre unii factori gi infometarea autoimpusi. A doua distinclie se referd la determinanfii de mediu gi biologici ai comportarnentului gitrdirilor sexuale. privitoare la obezitate.respectiv al hormonilor -.sau un rezultat al interac!iunii acestorai (Aceast6 diferenfiere intre procesele bioIo- nivelul fesuturilor. existd diferenfe majore socioculturale intre motivele sexuale gi materne. s-au dezvoltat o serie de tratamente pentru aceste tulburdri de alimenta{ie. gi mateme sunt al{i factori motiva!ionali puternici. in cont"cin{6. ale cdrui baze biologice incep sd fie cunoscute de c6tre psihologi. sete. motivele precum foamea gi setea sunt determinate de nevoile de la Ca urmare. iar mama (sau tatdl) poate dori at6t de intens s6-gi protejeze copilul. ocupat de factorii genetici care sunt. programele de modifi care a cornportamentului. Dar. existd mai multe cauze pentru aceste doud ciuda informaliilor limitate cu privire la etiologie. un produs al mediului gi inv6!5rii . deqi ne maturizdm sexual incepAnd cu perioada pubertarS. esre fundamentald intrebarea: in ce mdsuri comportamentul sau trdirile sexuale sunt un produs al proceselor biologice . vom face distinclie intre sexualitatea adultului (care incepe cu modi- ficdrile din perioada pubertar6) gi dezvoltarea sexuald timpurie. ajutAndu-i sd-gi controleze obiceiuri le alimentare. asemdndtoare celui descris in disculia despre controlul greutdlii. prin extindere. bazele identitAtii noastre sexuale se stabilesc incd din perioada prenatala. in Sexualit Lnpulsurile sexuale ^te^ adultului Cu privire la sexualitate. versus factorii care tind sd reflecte invd[area gi mediul). pe de altd parte. in al doilea rAnd. Ca gi in cazul obezitSlii. gi motivele legate de temperaturd. pe de-o parte. tratamentul irnplicd diferite forme de terapie.464 portant aspect. .

. care. Factori de eliberare gonadotropi ivelurile de hormoni semnalizeazi hipotalamusului sa activeze sau si 'ihibe factorii de eliberare gonadotropi N Gonadotropine LH/ICSH FSH Foliculul se maturizeazi Ei produce estrogen Sperma Ovula!ia @ . echivalentul rnascul in. 3. Prin interntediul horntonilor. in :erioada puberlard (11-14 ani).rmonii glandelor endocrine determind _:landa in in.) . dorinfa 5i excitarea: MODIFICARILE PUBERTARE.eeri chirnici) care.Androgeni produce progesteron qi intr-o anumiti misuri estrogen Fig. Sisternul lrormonal irlplicat este . ' : . stirluleazd producerea hormonului masculin an- - pituitard sd produci gonadotropine honnorri a cdror destinalie sunt gona- drogen. FSH stimuleazS cregterea foliculilor grupuri de celule din ovare care rdspund de dezvoltarea ovulelor gi secretd hornronul feminin estrogen. Primul este hormonul foliculostimulant (FSH). controleazd gonadele. IC SH. prin circuitul san- :uin. care secretii .:usirat in figura I 0. dar considerdm important in lcest punct al expunerii noastre sd ne :el'erim la rnodificdrile horrnonale din pe:it-rada pubertard gi la niodul in care a-estea influenfeazd. Procesul in:epe in hipotalamus. la rAndul ei.eliberarea unui ovul matur din foliculi .\[otivele prinare 465 dele . 1982.9.ovarele gi testiculele. celdlalt honnon feru-r Controlul hormonal Arn discutat despre dezvoltarea sexualS :n capitolul 3.:-ilantusttl controleazd glanda pituitard. (Dupa Offir. ajung la organele {inta. controlea:d gonadele. Degi am men{ionat rnullitermeni tehuici. modifi:driIe horrnonale permit diferen{ierea intre sere. la rdndul ei. Sistemul hormonal implicat in activitatea sexualS. Glandele endocrine produc hormoni nesa. La fenrei.9. hipotalamusul controleazd glanda pituitar6. principiul acestui proces este foarte sirnplu: prin internrediul hormonilor. 10. Cealaltd gonadotropind produsd de glanda pituitard este horrnonul luteinizant (LH) la f'emei gi horrnonul de stimulare a celulelor interstitiale (ICSH) la barbali. Secrelia de LH ac{ioneazd asupra ovulaliei . care.gi deterrnind foliculul sd secrete progesteron. unde sunt secretali -ctori de eliberare ai gonadotropinelor. Existd doud tipuri de gonadotropine.'":tnii sexuali.

Ce rol joaci aceEti hormoni in dorinla gi excitarea sexualS a adultului? La alte specii. La . Studiile asupra rclatiei dintre fluctuatia hormonal5 gi excitarca sexuald la femei. Detenninarttii rnajori ai dorinlei sexuale la barba{i par a fi factorii erno{ionali. rnai ales in comparalie cu alte specii. 1976. cancer testicular). la cele rnai rrulte femei. inairrte de menopaLvd. poate gi perrtru cd nu mai au preocupdri lcgate de gradivitate. Acegti honnorri sunt responsabiIi de modificdrile care intervin in organism tinuare.sunt nurnili hormoni sexuali (to1i trei sunt produgi atdt de birba{i. 1978). Walker. un bdrbat se simte distribuliei lesutulLri adipos (avAnd ca rezultat formele mai feminine ale corpului) gi maturizarea organelor genitale. psihologii au studiat. La baie1i. nu se dirninucazd. castrarea determini declinul rapid gi. uuele femei manifestd urt intcres sexual crescut controlate pe oanreni. o viald sexuald nonnald (Money. dar nu gi la femei. Walker gi Gain. La barba{i. Absen{a efectelor horrnonale asupra excitArii este gi rnai izbitoare la femei. Aceste studii aLr indicat cd unii barbati igi pierd interesul sexual. dorin{a sexuall. au condus la concluzii sirnilare: lrorrrronii exercita uu cou- trol substan{ial asupra excit6rii doar la speciile inferioare. Ferlelele castrate nu rlai sunt receptive la mas- cLrli gi nu rdspuud avarrsurilor sexuale. La toate animalele. este str. deterrnind ingroqarea vocii. cdt qi de femei. nu s-au efectuat astfel de experintente mai excitat atunci cdnd nivelul testosteronului este mai ridicat? S-a dovedit cd nivelul testosteronului poate sd nu aibi efect asupra excitdrii . Deci. dupd menopauzd (cAnd ovarele igi inceteazd func{ionarea). a dorinlei scdzute irr cLrplurile care participd la terapie sexuald este conflictul rlarital (Goleman. Wiedeking. in tirnp ce altii pot avea. se pare cd androgenul influen{eazd dorin{a sexuald doar in unele cazuri.466 Honnonii produ$i de gonade I nl rodtt cere in ps ihol ogi e - estro- gen. castrarea presupune indeplrtarea testiculelor. dezvoltarea musculaturii (rezLrltAud o formA mai masculind a corpului) gi maturizarea orgauelor genitale. care au suferit o castrare chimica (li s-au administrat hormoni sintetici care au inhibat sau au blocat utilizarea androgenului). in cele din urm5. De fapt. ceea ce elirnind producerea horrlonilor sexuali. Ferneia reprezintd o excep{ie. schimbarea O alta modalitate de a evalua contribu(ia hormonilor la dorin{a gi excitarea sexuald. hormoniijoacd un rol mai pufin important. intreruperea activitdtii sexuale. 1988). progesteron gi androgen . testosteronul (un tip de androgen) este responsabil peutru cre$terea pdrului flacial. subaxial gi pubian. I9BB). estrogenul determinl dezvoltarea sAnilor. pentnr barbati (ca gi pentru femei) cea rrai cornund cauzb. De exenrplu. in perioada pubertard. de la reptile la urairlute. astfel. la onr ins6. Desigur. insa. barbatii cu at-ectiLrni serioase (de exemplu. la bdrba{i.indicata de capacitatea de a avea erectie . in con- dupd menopauzd. La fete.rdierea relaliei dintre fluctua{ia hormonald gi interesul sexual. dar in grade diferite). de asemenea. EFECTE HORMONALE ASUPRA DORINTEI $I EXCITATIEI SEXUALE. excitarea sexuald este direct legatd de varia{ia nivelurilor honnonale.dar poate cregte dorinta determinatd de fanteziile sexuale (Davidson. castrarea femelei (indepartarea ovarelor) deterrnind incetarea activitdlii sexuale. O modalitate de a evalua contributia hormonilor la excitarea sexualS este studierea efectelor c:rstrlrii. in experienlele pe specii inferioare (gobolani sau cobai).

-:luentate de ciclul de fertilitate.:-ltului scade de la vertebratele inferi.rile pelviene gi ejacularea.1. ci intregul repertoriu de cornpoftamente sexuale.! 'ti'ele primare 467 situate la nivelul mdduvei spindrii. Mecanisrnul impli-:. la oameni. :=:5 ovula{ia este perioada cea mai in.:i pentru activitatea sexuald. in toate fazele acestui ciclu. Dupd ovula{ie. ron{dindu-i urecliile gi mugcAnd-o ugor de ceafE. -. cAnd nivelul estrogenului este in excitdrii sexuale este creierul. Chiar gi un rnascul satisfhcut va rdspunde stirnuldrii electrice. stimularea electricd a hipotalamusului posterior nu detennind doar copularea.-ale ale masculilor doar in perioada de -'.. Dar. gradul controlului hormo-. . Primele experiente Mediul are. toate aceste ac{iuni sunt valabile gi pentru barba{ii a cdror rndduvd a suferit leziuni serioase. ulatie. Urmeazd intromisiunea gi ejacularea. de asemenea. erecfia."- . inclusiv copularea (Caggnila qi Hoebel. $obolanul mascul stimulat in aria amintitd se comportd diferentiat. la '.:. o datd cu rnodificdrile fertilitdtii. : . in . impingAnd tija care deschide uqa cdtre fernelS gi desfigurAnd ritualul sexual. : -:inta gi excitarea sexualS sunt prea pufin masculi." r als motivaliei sexuale la cele mai --rlte specii de rnamifere.tt este mult mai complex. Reflexele spinale sunt controlate cerebral. La gobolanii : *rct maxim (cAnd femelele sunt . Totugi. Desigur c5. Cirnpanzeii gi gorilele femele co:.-:1a la bdrba{i.-. 1966).-'tionali. studiile clinice asupra femeilor cu leziuni la nivelul mdduvei spindrii sugereazd cd lubrifierea vaginului poate fi controlatd printr-un reflex spinal (Offir. se secretd '::.:.:j care trebuie lua{i in considerare. responsabil :tr-::Ll unele aspecte ale compoftamentu.:tate. RezumAnd. una din catego- riile de determinanfi fiind primele rien{e. La bdr- :emelele cu malnele. implicAnd gAnduri gi imagini. asupra comportamentului sexual al . la cele superioare. :iie complex gi variazd de la o specie .-::iate mai mult de factorii sociali gi . 1982)...:nul uervos este. ca o consecin{d directd a stimul[rii penisului.nnonii nu sunt singurii factori bio-. Cele mai precise inforrnafii cu privire la rolul creierului in sexualitate provin din experimentele pe anirnale.. iarerec{ia poate fi direct controlatd de cdtre creier.:npul primei par{i a ciclului (c6nd ovarul =ste pregdtit pentru ferlilizare) ovarele se::3ta estrogen.. controlul cerebral Controlul neuronal :1. cAt gi progesteron. existd un . treze$te . la primate. este controlatd de un reflex spinal. urtele tnecauistne rten'oase sut. care pregdtegte uterul pen::u inseminare gi.in cdlDar. Aceastd :e rioadd de fertilitate (sau ciclu estrogenic t este acompaniatd de variafii consecu- ba!i.. o mare influenlb asupra sexualitdlii adultului. ::r: irn rela{ia dintre testosteron qi dorin{a .ea26.. dacd stimularea electricd nu se incheie.r ercitarii sexuale.t estrogen.:eresul sexual. Dar organul cu cea mai mare responsabilitate in reglarea comportamentului qi -. in mod similar.:::Jare control hormonal gi la oameni. activitatea sexualS mai pufin influenfatd de ciclul de fer=s:e : . Majoritatea fe:. chiar :-:i")...-. qi el. p6nd cAnd aceasta rdspunde. hormonii fluctueazd :rclic. fiind .'. Experienla are expe- o influen{d micd asupra compoftamentLrlui de imperechere . La femei.-=ri.:a pe scara evolu{iei filogenetice. el face avansuri sexuale femelei. gi el.:lelor sunt receptive la avansurile se. ca gi migcf.

ci gi de legltr-rra afectivd intre indiviziide sex opus. nu gtiu sa manifeste postura corectd pentrll copulare.r rnascul agresiv. dar ating pro- lllii minore miros pafticular sau la vederea unui anunrit arlicol de irnbracarrrinte.dar reprezintd un determinaut major al compoftamentului sexual la speciile uramelare superioare. - gobolanii priul corp sau pe cel al f-errelei intr-o rnanierd dezordonatS. Multe persoane prezintd ceea ce s-ar putea numi para- lel de frecveut ca celelalte. la prirnate. este incapabila sd relationeze. Acest sentirnent prirnar de incredere reprezintd achizilia necesarb unor interacfiuni ulterioare satis{Zcdtoare. l97l). cap. Dar. Aceasta legatLrrd depinde de intcractiuuile tirrpr-rrii cu luraura gi joaca . Problcrna lor corrsld doar intr-o deficienth a rirspunsurilor specifice. in jocul lor. de anrbelc scxc. dar se opresc ferrn.. De exemplu. irrcapabile sd copuleze la maturitate. De aselleuea. lipsita de sens. De asemenea. in rnan i f-este teamA sau agres iv itate extren. O astfel de nrainru!. conrportarrerrtul heterosexual ruormal.468 la speciile man-relare inl'erioare I rtl roducere in psi hol ogie {ird experien!6 vor copula tot atat de eficient ca gi cei experirrcnta{i . Mairnu{ele masculi (crescute izolal) sunt capabile sa execute mecanica sexuald: se rnasturbeazd pentru a e. dar nu pot intra la ele) sunt. E.1. prin care exenrplarele tinere inva{d sa aiba irrcredere. Ei sunt excitali. sd-gi cxpurtd parlile delicate alc corpului lird tearnS. Tinerele femele se retrag atunci cAnd sunt arnenin{ate de urr tAnf. depinzAud de stirnuli specifici. Chiar dacd gcncraliz[rile acestor concluzii la comportaurentul sexual unran trcbuie licute cu precautie. Aceste rdspunsuri presexuale apar de la vArsta de 60 zile gi devin din ce in ce mai frecvente gi rafirrate la mainru{ele rnature.runrai dc hormoni sau de dezvoltarea rdspunsurilor sexuale specifice. Specialigtii - de exenrplu. Mairnufele crescute partial in izolare (in cugti separate. sd EXPERIMENTE PE MAIMUTE. excitarea la un . izolatd anterior.jacula aproxirnativ la PERVERSIUNILE SEXUALE. de dragoste. experien[a influenfeazd aspectele sexuale interpersonale. relationarea afectuoasd cu alti copii. depinde nu r.corp la corp". La oarneui. modiflcarea gi rafinarea acestor corrrpoftarnente prin experienfd indica fap- cu mama gi persoarrele care-l ingrijesc (v. cea necesard pentru a suporta grelltatea mascululuiin timpul copularii. Evident. de obicei. de unde le pot vedea pe celelalte. 3).xperienfa poate influen{a rdspunsurile sexuale specifice. tul ca invatareajoaci un rol inrportant in dezvoltarea pcttlent-ttrilor sexuale ale adultului. plezintd probIerne sociaIe sau afective: chiar gi in sitLraliile non-se- xuale. Copiii i9i dczvoltd primele sentimente de increderc gi afectivitate prin interrnediul relaliilor apropiate. Aparilia tirnpr-rrie a acestor rlspunsuri sugereazd cE sunt inndscute. un alt tip de problema sexuala atribuita printelor cxperien{e o corrstituie perversiunile sexuale sau parafiliile' (aga culn sunt denunrite tehnic). Astfel. maimu{ele tinere manifestl rnulte dintre ipostazele specilicc copLrlSrii.ri. obserl'atiile clinice asupra copiilor sugcleazd unele similaritdti. sd accepte cu pldcelc contactul fizic ai sa lle rrroliva{i penlru a cduta corlpania ce lorlalli (Harlorv. care sLlnt componente ale courpofianrentului sexual adult. tinerii masculi prezintd rdspunsuri de apucare gi irlpingere cu picioarele din spate. intr-o atitudirre similard cu cu ceilalli rrembri ai grupului. cdnd se confruntd cu o ferneld receptivd sexual. forrneazdbaza inlimit5tii cerute de rcla{iile sexuale adulte.

era de pdrere cd un copil trebLrie sd fie total ignorant cu privire la sex.t. in tirnp ce in altele era pedepsitd cu moaftea. 1984). La popula{ia africand Ashanti. sd aibd urmagi. In culturile prirnitive studiate de antropologi. homosexualitatea.. Consideralii le etice impiedicd desliqu:3. masturbarea. Unii dintre cei gapte :acienti avuseserd o educafie strictd. bdielii trdiau irnpreunI. dar parafiliile '-:t relativ rare .!oti'ele printare 469 :onsiderd asemeuea situalii ca inofensive. Mai exact. tive incearcd Prin contrast. din America de Sud. comportamentul sexual avea limite foarte largi de acceptare. Clrewa. Atitudini extreme de acelagi tip s-au relevat gi in legdturd cu alte aspecte ale comportamentului sexual.'at-ilii la gapte dintre pacienfi."'nsecinte grave. Desco-nrile lor au relevat unele dificultali in j:n'oltarea timpurie.dar pot avea influen{e 5)pra copiilor cu o structur[nativd fragila.in funcfie de societate gi in grade diferite. compoftamentul sexual uman es- :: puternic determinat de societate. in tribLrrile ::ie le afectau dezvoltarea sexuald). Infonnaliile despre acestea :rovin doar din relatdrile pe care persoa:. relaliile cu o fatd care nu a tre- - de la pubertate pAnd la vArsta cdsd- cut prin ritualul pubertdtii se pedepsea prin condamnarea la moafte a ambilor participanfi. era vdzuld in unele Influenfele culturale Infl uen{ele socio-culturale constituie o '.umatice in copildrie. se considera c5. precum abuzulfizic -u incestul. relafi ile sexuale premaritale . in cursul -::tarii unor copii cu tulburdri horrnonale tului sexual. copiii lorvorfi incapabili. ulterior. pe plan social gi pers. Dar. societSli prirnitive ca o parte esenfiald a creqterii qi maturizdrii. homosexualitatea.sunt pernrise. .nal . copiilor nu li se permitea nici mdcar sd priveascd un animal care na$te. \-itt'eI de inregistrSri cIinice menlioneazd . Recent. societd{ile foarte restricsd controleze comportamentul sexual al preadolescenlilor gi sd nu informeze copiii despre sex. Money ': Lamacz au studiat desfbgurarea unor :.i categorie de factori ambientali deter:rinanti ai sexualitdlii. pertlildndu-le acestora sd observe activitatea sexuald a adullilor. Spre deosebire de :rimate. la maturitate. alte persoane au pa- :esthgura actul. Populalia Cuna.mpurie.::i. In triburile Sambia din Noua Guinee a fost institu{ionalizatd bisexualitatea toriei. in care sexul nu fusese niciodatd ::intionat sau reprimat in mod direct 3rti\): allii trecuserd prin unele incidente ::.de exemplu. :nuetinerea relaliilor sexuale cu copii sau :rcitarea prin provocarea unei dureri in:3nse partenerului. fiind angaja{i in practici homosexuale (Herdt. :uita timp cAt se incadreazh intr-o relatie COMPORTAMENTUL SEXUAL IN DIFERITE SOCIBTATI. cercetAtorii Money gi amacz ( 1989) au studiat unele parafilii in ::rsul defbgurdrii lor. din Africa.termind intotdeauna parafilii . de exemplu.:. Alte aspecte ale comportamentului sexual . Asernenea cazuri au :. antisei-':ala..activitatea sexual6 la copii.persoanele cu astfel de tendin{e :elateazd c6 sirnt un impuls irezistibil de a 'erualS normalS.Jesea probleme de dezvoltare sexual5 :.educalia .. pAnd la vArsta cdsdtoriei.ta este foarte frecventd. De exemplu. De exemplu.rea unor experimente asupra dezvolt6rii :araf'iliilor. in lipsa unei exersbri sexuale. incestul (relalii sexuale cu membri ai familiei) este prohibit in majoritatea societd{ilor. Fiecare societate impune unele restricfii compoftamen- =trlii mult rnai serioase .eie respective le-au llcut terapeufilor. Asemenea experien{e nu :. Unele dintre cele mai permisive societ6{i incurajau autoerotismul qi jocurile sexuale la copiii de arnbele sexe.

SUA qi alte 16ri ves- tice erau caracterizate ca restrictive din punct de vedere sexual. 1917). o altd cale de studiu privegte modificarile culturale dintr-o anumitd !ar6. Marlin qi Gebhard.470 I ntrodu cere i n ps ihologie ALE IN STATELE UNITE. Dacd o modalitate de studiere a diferitelor culturi EVOLUTIA MENTALITATIT SEXU- ai acestor societd{i erau angajafi in astfel de forme de exprimare sexuald. cAt gi la fenrei (Hunt. condamnate de opinia publicd gi interzise prin lege. . ffi. 1917). in mod tradifional. activitdtile sexuale este investigarea practicilor din diferite 1dri. incepdnd cu anii '60. O astfel de modificare a avut loc in SUA gi in alte ldri vestice. dar. existen{a sexualitdlii prepubertare era ignoratd sau negat6. 10.H 3. cei rnai mul1i. lrJ . printre studenlii colegiilor (bdrbali Si/bntei). Fiecare punct din grafc reprezintd datele relalate de diferile sntdii asupra incidenlei relaliilor seruale premaritale. 1953). intre deceniile '40 gi '70. Desigur.: z z UI 0j: M H!o F"..Bfrb€g . cu sentimente de rugine qi vin5. Pe parcursul anilor.t la bdrbali..zJyo dintre fernei Si 49% dintre bdrba{i erau implica{i in relalii sexuale premaritale.10 aratd inciden{a relalii- maritale sau extranlaritale) erau. Observali modificiirile ntarcqnte. de la vArsta de 2l ani (Kinsey. (Dupd Hopkins. o serie de studii deslZgurate in anii '70 asupra studen{ilor colegiilor arnericane au relevat o cre$tere a procentajului mediu de la 400/o la peste 80Yo. au devenit mai acceptate gi mai frecvente.. irr schirnb.o u F lri i . Dintre studentii colegiilor americane. rela{iile sexuale pre- au devenit mai pulin restrictive.* . in general.10..Femel. 19741' Travis qi Sadd. in anii '40-'50. mai mullimembri 100 F. Kinsey. de exemplu.#ffi "{ .':X :tO :L .trJ l 'r . intervievafi in anii '40. iar alte forme de exprimare sexuald (homosexualitatea. 1948. Relaliile sexuale maritale erau singurele rela{ii legitime de acest gen.E -v. Pomeroy. Incidenta rela{iilor sexuale premaritale. Pomeroy qi Marlin.. atir. n u "*ffi 1938 194:2 194S 1s50 1954 1958 1963 1966 19?0 ANII DE STUDIU w Zs 19::24 Fig.[f :l ir' -a ffiw id r'| 3ffi d40 F :.t:. Relaliile premaritale. lrl J F I 80 . Figura 10.

in principal. compoftamentul sexual .977). doar aproximativ 4o/o dintre blrba{i sunt exclusiv homosexuali. Activitatea qi satisfacfia lor profesionald surtt egale cu cele ale heterosexualilor. jocuri erotice cu copii de acelagi sex gi mul{i bdrbali au una sau mai multe relalii homosexuale. Ei se descriu ca fiind mai tensionafi qi rnai depresivi fa16 de un grup de heterosexuali. unii indivizi cdsdtorili intrefin relalii hornosexuale extramaritale. 197 4\. in schimb. in special fa{d de sindromul imunodefi citar dobAndit (SIDA). irnplicAndu-se erno{ional in ':este relafii. In alte domenii. blrba{ii au ten:inta de a cduta relalii sexuale cu parteneri :. Deqi femeile s-au mai apropiat de rarbali din punctul de vedere al compor:amentelor sexuale. intre{inAnd relafii sexuale cu persoane de ambele sexe. \1ai mult. Se poate ob- in cornportamentul serual au fost mai accentuate la femei decAt la bdrba{i qi c[ cele mai semnificative schimblri au avut loc la sfArgitul anilor '60. in interviurile realizate in anii '70 cu cupluri de studenli serva c6 modificdrile combinafii variate de compoftament sexual. limitat de atitudinea exclusiv homosexuald gi de cea exclusiv heterosexualS.holnosexual" se aplicd at6t :irbatilor. se pare cd revolulia sexuald este bulversatd de tealna fa{d de bolile cu transmitere sexualS. cAt gi femeilor. doar 1-2%o dintre fer-nei sunt exclusiv homosexuale. in general. doar 20Yo dintre cei intervievali derau re I ali i le sexual e irrtArnp I dtoare :a total acceptabile (Peplan. revolu{ia s-a reflectat in special ia nivelul compoftamentelor gi mai pu{in la nivelul sentimentelor. 1978).:ord cu pdrerea lui Kinsey. Aceste diferen{e pot dispdrea dacd ne rapoftSm la cuplurile de homosexuali care trdiesc intr-un cvas i mariaj. ci de tratamentul Homosexualitatea Termenul . =meile homosexuale sunt numite lesbiee. '.A sunt atragi rnai ales de persoanele de . tdlii rnintale. Neferic irea celorlalli homosexuali nu este determinatd. Mai multi specialigti sunt de . dar. PAnd la inceputurile revolufiei sexuale. Aceste modificdri au condus mai multi specialigtiin gtiinlele sociale la concluzia cd in anii '70 a avut loc o revolutie sexualS. Indivizii sunt considerati homosexuali ::. homosexualii par mai pu{in adaptali. Rubirr gi Hiel. ele continud si difere :rin unele atitudini critice cu privire la .lii. de preferinfele lor sexuale. Unii indivizi sunt bisexuali. mul1i psihologi 9i psihiatri o considerd o variantd de exprimare sexuala gi nu un indicator sau o cauzi in sine a bolii mintale. ins6. intre care se situeazd lor premaritale indicate de studiile desfi. Mulli bdie{i desfhqoard. la sfArqitul anilor '60. Astdzi.urate in perioada amintitS. Degi unii oameni incd mai considerd homosexualitatea ca fiind impotriva naturii. Ferneile sunt mai pulin inclinate cdtre interac{iuni homosexuale in copildrie sau cdtre episoade homosexuale in viala adultd. homosexualii apar la fel de bine adapta{i in diferite domenii ale vielii ca gi heterosexualii (Bell gi Weinberg. in ur-rele studii asupra sdnd- \{ajoritatea femeilor care intrelin relafii =eruale premaritale au doar unul sau doi :arteneri. in copilSrie.:ela5i sex. conform cd::ra homosexualitatea nu este o chestiune :e alegere strictd. J rrn si HOMOSEXUALITATEA $I SANATATEA MINTALA. situdndu-se in sfera anormalitf.rtretinerea rela{iilor sexuale premaritale.\fotivele primare 471 reprezintd un continuum. homosexualii erau considera{i bolnavi mintal sau perverqi. Potrivit unor statistici.. americani.irltipli (FIunt.

aceasta uu se poate generaliza.472 la care sunt supugi. Dar. dar acesta este un adevdr valabil pentru orice grup cu risc crescut pentru o afec{iune rnortald. dacd bdrbalilor homosemai feminind li se administreazd hormoni masculini suplirnentari. Fdrd indoial5. in rnod similar. O localizare mai plauzibil6 pentru diferenfele biologice este nivelul honnonal. cea mai cornund pdrere este aceea cd homosexualitatea rnasculind rentltd din identificarea copilului cu mama sa. foetusul masculin secretd testosteron (aga cum vom gi Hammersmih. Mai exact. Mai mult. sunt rezurrate in tabelul 10. Trebuie sd remarcdm faptul ci aceste date asupra homosexualitafii $i sanatS{ii mintale au fost inregistrate inainte ca SIDA sd capete proporfii epidemice in cadrul cornunitAlii homosexualilor. nu existd diferenfe reale intre caracteristicile corporale ale homose- xualilor gi heterosexualilor. mult mai pulini hornosexuali au relatat cd. comparativ cu grupul ferneilor heterosexuale. Dar. nu existd eviden{e pentru a asocia orientarea hornosexuald. ca qi altele provenite din studiul lui Bell. (Aceste rezultate. Astfel. foetusul feminin expus ultur nivel de testosteron sernnificativ mai ridicat dec6t niedia poate fi predispus la . ca minoritate dezaprobatd de restul opiniei publice: a fi atras de Inlroducere in ps i hol ogi e o persoand de acelagi sex poate fi deprimant sau nu. Weinberg O ipotezb biologici rnai prornildtoare este aceea cd homosexualitatea gi heterosexualitatea diferd sub aspectul hormonilor la care indivizii au fost expugi in uter. cu limitdri ale slndtdlii litatea masculind nu se poate face o legaturd simpla qi evidentd. gi-au dorit sd fie ca tatii lor. Chiar dacd unii barba{i homosexuali au o aparenfd mintale. mamei. Pe de altd pafte.2). in copildrie. ins6. in perioada prenatalS. asupra dezvoltirii lor timpurii (Bell. De- ardta in sec{iunea despre dezvoltarea se- ci. l98l. dar preferin(a sexuald rdm6ne xuali aceeagi. a trdi cu SIDA gi a muri din aceastd cauzd afecteazd sdndtatea rnintal6 a unui individ. Cele mai relevante date pentru aceastd ipotezd provin . ipoteza identificdrii cu mama nu se verificd. Propunerile cu privire la cauzele biolo- gice ale homosexualitalii par la fel de nesigure. care poate masculiniza creierul. Unele studii au relevat un nivel mai scdzut al testosteronului la bdrba{ii homosexuali fafd de cei heterosexuali. cele doud grupuri de subiecfi au diferit in ceea ce privegte identificarea cu tatdl. datele sunt cel pufin inconsistente. din interviurile extensive. irnpulsul sexual se intensific6. in privin{a cauzelor legate de mediu. 1986). in copildrie. in tinrp ce alte studii nu au semnalat diferen{e ale nivelurilor ltormonale. 1978). In ciuda cercetdrilor DETERMTNANTT BTOLOGTCT $r re- lativ numeroase. Este posibil ca indivizii care au avut un nivel de testosteron semnificatir mai sc[zut fald de medie sd fie predispugi la homosexualitate in perioada adult6. desfbgurate cu sute de lromosexuali gi heterosexuali. Bell 9i Weinberg. gi in acest caz. Weinberg gi Hammersnrith. existd pufine date sigure cu privire la cauzele homosexualit6lii. Pe scurt. dar a fi ostracizat gi dispreluit din cauza preferin(ei sexuale este cu sigurarrfd deprimant (Brown. consideratd in sine. AMBIENTALI. in ceea ce privegte dorinfa de a se asemdna. intre rela{ia sdracl cu tatdl qi homosexua- xuald tirnpurie). deoarece aserlenea rela{ii au fost identificate ca prevalente gi in cazul lesbienelor. Aceste studii nu au evidentiat di- ferenfe intre bdrbafii hornosexuali gi cei heterosexuali.sau fen-reile homosexuale au o aparen{d masculina .

in special cu emer.femeie". de experien[e heterosexuale. Rezultatele prezentate se bazeazd pe interviurile desfiiEttrate in anii 1969-70 cu aproximativ 1000 de bdrbayi Sifemei homosexuali din zona San Francisco.sau heterosexuald). Schwaftz Lerris. l. (Dupa Bell. cdt pi pentru femeile intervievate. De asemenea.2. 1984). Homosexualii (bdrba{i gi femei) nu diferd major de heterosexuali in relatarea primei intdlniri sexuale cu indivizi de acelagi sex. Aceste sentimente. existS date unele descoperiri recente legate de diferenfe anatomice ale hipotalamusului bdr- :':e . 1980.\lotivele printare 473 Tabelul 10. Variabilele care influen{eazI preferinfa sexualS. :onceptelor standardizate de. la maturitate.bdrbat" Si . Analiza statisticd a conturat "elalia intre asenteneavariabile Eipreferinla sexuald laydrsta adultii. chiar dacd nu devenisera incd activi sexual.i Hammersrnith.:. intervenite cu aproximativ 3 ani inainte de debutul homosexual.) de sex opus.2.:-' in tabelul 10. relationarea saraca cu tatdl pare sd rol mai important in predispozilia pentru homosexualitate decat calitatea relalionErii cu marna.:a timpurie a sentimentelor sexuale r:--rl n. iar relaliiie intrafamiliale par mai semnificative pentru fernei in dezvoltarea preleriniei sexuale. La homosexualii intervievali s-a evidenfiat o legdturd puternicd intre nonconformarea la caracteristicile genului sexual gi dezvoltarea hornosexualitalii. neconformarea la genul sexual pare mai semnificaiivd pentru bdrbali.tala au fost expuse unei concentra{ii ri-. Chiar autorii acestei ipoteze considerd cd. homosexualitatea a fost indicata sau intdritd prin sentimente sexuale.iin afarafaniliei Ei natttra copildriei lor Si a experienlelor sexuale. la dorinla individului respectiv). 1 981. . Dar ei diferd de indivizii heterosexuali prin aceea cd au considerat aceste experiente ca nesatisftcdtoare. Dar ipoteza prenatald " . Weinberg . La vdrsta adolescenlei.-.:ate de testosteron sunt foarle bdieloase :. S-a observat cd fedespre care se gtia cd irr perioada balilor homosexuali gi al celor heterosexuali (Le Vay. . hipotalamusul este o regi une expusd infl uen{elor testosteronulu i . homosexualitatea este o preferinld in intregime invStatd gi cd ea poate fi modificatd prin terapie (desigur. preferinla sexuald a intervieva{ilor (b6rba!i qi femei) era deja conturata. Examinatorii au analizat relaliile intervievalilor cu niirinlii Sifralii lor inperioada copiliiriei. a juca un rol crucial in Homosexualii intervievali (barba(i qi fernei) nu au lost Iipsili. in perioada copil6riei. 9i pare a fi valabild doar pentru indivizii exclusiv homosexuali.-:. 1991). Printre cei intervievali. relayiile lctr cu indivizii de aceeasivdrstd . par dezvoltarea homosexual itatii adultului. Degi aceasti ipo- -=zi poate pdrea exagerat6. srnt predispuse la fantezii de tip lesbian irr perioada uterinS. 1986).. s-a dovedit nesemnificativd pennu orientarea sexuala ulterioirh (homo. :sbianism.:nere{e (Money. ipoteza ::=:atald pare compatibilS cu datele rele. in perioada copilariei 9i adolescentei. in copildrie. lpoteza este sus(inut6 gi de rdmAne speculativf. in privinta diferenlelor identificabile intre dezvoltarea psihosexualh a barbatilor gi t'emeilor.: o sus{in indirect. Money. Identificarea intervieva{ilor cu pdrintele 1 joace un Atdt pentru bdrbalii. gradul in care subieclii s-au conforntat. irr unele cazuri. mai mult decdt activitatea homosexuald in sine..

au doar cAfiva parteneri. testiculele sau ovarele produc hormoni sexuali. iar femeia ca femeie. Hormonii sexuali sunt mai importanli pentru dezvoltarea prenatald decdt pentru exprimarea sexualit6lii adultului. in studiul lui Bell 9i Weinberg ( 1978). ca gi un tubercul genital care va deveni penis sau clitoris.cu alte cuvinte. o glandd sexual6 primitivd (sau gonada) formeazd testiculele. 2) sau ovarele. majoritatea lesbienelor au relevat cd au avut. cap. comparativ cu bdrbatii homosexuali. avdnd fesuturi care se vor dezvolta for- mAnd testicule sau ovare. in acest stadiu.) De asemenea. De asemenea. numdrul partenerilor sexuali. mai pu{in de l0 partenere sexuale.474 Introducere'tn psihologie lor fa{i de sex. daci embrionul este genetic masculin (adicd cromozomi XY . dacd se angajeazlin rela{ii sexuale premaritale. Dezvoharea prenatald: 4 luni. . Hormonii prenatali in primele doud luni dupl concepfie. (Totuqi. femeile. daci embrionul este genetic feminin (cromozomi XX). cltre relafii de lungd duratd. Aceastd dezvoltare este complexd gi incepe in uter. considerd sexul ca o componentd a unei relafii de dragoste gi. S-ar pdrea cd aspectele romantice ale unei rela{ii depind mai mult de sexul individului. ca urrnare a efortului de a reduce transmiterea sindromului imunodeficitar. singurii care pot indica sexul embrionului uman sunt cromozomii. in total. decAt de orientarea sa sexualS. intre 2 gi 3 luni. comparativ cu homosexualii. Odatd dezvoltate. Dar. care controle azd dezvoltarea structurii interne de reproducere gi a organelor genitale externe. este necesard dezvoltarea unei identit[fi de gen adecvate . bdrbatul trebuie sd se perceapd ca b[rbat. Studiile asupra heterosexualidtii au arStat cI bdr- balii gi femeile tinere diferd prin atitudinea Dezvoltarea sexuall timpurie Pentru ca experien{a sociald gi sexuald din viala adultd sd poatd fi satislbcdtoare. in ultimii ani. lesbienele pun mai mult accent pe aspectele romantice ale relafiilor lor. mai mult decdt bdrbalii. bdrbalii homosexuali gi-au restr6ns mult. Lesbienele sunt mai irrclinate. ele au doar pufine partenere sexuale. ambele sexe au o aparenld identicd. DIFERENTELE SEXUALE. in timp ce majoritatea bdrba{ilor homosexuali au relatat sute de parteneri sexuali. Aceleagi diferen{e se relevd giintre birbafii gi ferneile cu orientare homosexuald.v.

f"). -:ile rnasculine gi cornportamentul care se -:nilesta peste lurri sau arri.:e (penis in loc de clitoris) gi reaclionau : =rit comparativ cu alli pui. pe care l-am men{ionat anterior . cAt qi cu trdsdturi tnasculine. datoriti glandelor sexuale foetale care produseserd prea mult androgen (totugi.::esir i in joc.de exernplu.ui masculinizeazd.ninine. din punct de vedere sexual. cat $i la gobolani chilibrul hormonal prenatal.-'enir. r. Jezr oltarea anatomicd a ernbrionului fe:inin nu necesitd honnoni feminini. natura va produce un organism fe:inin dacd nu intervine androgenul. Herrnafrodilii sunt indivizi ndscu{i atAt cu trdsdturi fer.\'lotivele primare 475 nate hormonal la maimu{e. Daca glandele seruale ale embrionului produc suficient :ndrogen.r : rnt-irmd faptul cd acfiunea prenatalS a ':. cu manifestdri masculine . Pe sJurt.hipotalamusul regleazd moti. hormoni decdt de mediul social. este nrasculin (.drogenului modifi cd volumul celulelor :. ci :. ulterior. -. erau rnai . maimu{ele -. nurnitd andro::nizare. nou-nds:utul va avea glande genitale feminine. Dupd ce modeleazd organele geni:=1e. tele prenatale ale hormonilor gi despre dezvoltarea timpurie la om au fost oferite de studiile asupra hermafrodifilor.':'curile sexuale gi mai putin intirnida{i :: apropierea altor maimufe (Goy. care aveau organe genitale ambigue. Dacd acesta este un adevdr valabil gi la oarneni.stante au fost injectate cu androgen (rnai . 1968. un copil cu organe genitale ambigue. testosteron).::uctura .a un tip de androgen). fie organe genitale care nu concordd cu organele sexuale interne (penis gi ovare).1.. Ca exemplu.'nr ica. care a fost etichetat gregit.:ale specifice (precuni agresivitatea accentuatd la masculi) pot fi determi- foetus feminin din punct de vedere genetic are prea mult androgen sau un fetus rnasculin din punct de vedere gerretic prea pulin arrdrogen.. atunci unele aspecte ale identitdlii noastre de gen sunt controlate in mai mare rndsurd de Hormonul esen{ial pentru dezvoltarea :enitald este androgenul (rnai exact. 1968). Goy qi Resko.i .ar absenta hormonilor masculini. in care un )'lrrn€\'.\. ei pot avea fie organe genitale cu aparen{d arlbigud (un organ extern care poate fi descris ca un clitoris de rlari dimensiuni. prezentdm cazul a doi copii de sex ferninin din punct de vedere genetic..rou-ndscutul va avea organe :enitale masculine.: hipotalamusulfoetusului gi le detaliazd . 1988). Studiile asupra gobolanilor -. Intr-o serie de experirnente. dacd androgenul este rrLrdus in cantitate insuficientd. organe- . In asemenea caz.t. se dovedegte fata din punct de vedere genetic (XD Si anatomic (are ovare)? In cele rnai multe cazuri de acest gen. Aceste efecte ale androge- . la nagtere . Infl uen{a androgenuIui. Aceste date -:r:a faptul cd anumite comportamente -r.\cegti pui prezentau modific5rianato-. eticheta sexuald prirnitd la nagtere gi rolul sexual conforrl cdruia individul este educat au o rnai mare influenlI asupra identitd{ii sexuale decAt genele gi hornronii. sau un penis foarle mic). Raportul dintre hormoni gi mediu Majoritatea cunogtinfelor despre efec- :hiar dacd genetic. tesit-rSterorlul. dupd care puii rezultali :3 se\ feminin) au fost observali in deta. se extinde dincolo de sfera ana:.. care poate fi identitatea sexual5 a unui copil herrnafrodit. cre::ul.:. dar sunt responsabile gi pentru trbs6. care a fost desemnat ca bdiat la naqtere gi care. in primul rdnd. Astfel de fenomene sunt determinate de deze- androgenul aclioneazd asupra celulecerebrale.:ia atAt la oameni.

intr-un sat izolat din Republica Dominican6. ceea ce le-a ugurat tran- zilia ulterioard cdtre rnodelul masculin culin din punct de vedere genetic. care. Sus{indtorii determinan{ilor de mediu evidenliazd 9i cazul incredibil al unei perechi de gemeni identici. feminine).476 le lor interne erau. gi-a dezvoltat identitatea feminind. Zece luni mai tArziu. cdt qi mediul postnatal . datoritd insensibilitdfii falA de androgenul generat prenatal. celuilalt copil i s-au gdsit parteneri sexuali feminini. Copilului i s-au administrathonnoni feminini qi a fost crescut cafatd. bdiatul a fost acceptat ca atare de grupul celor de vArsta lui. To{i cei optsprezece au fost crescu{i ca fete. in mod evident. Unuia dintre copii i-au fost. in acest caz. factorii biologici s-au dovedit mai putemici decAt cei de mediu (ImperatoMcGinley. hormonii masculini au determinat schimbdrile obignuite.. dar cu organe genitale cu aparen!6 femininl (prezentau un organ foarte asemdndtor clitorisului). Maj oritatea acestor bdieli. 1987). mediul prenatal nu a fost normal in totalitate). in cursul unei circumcizii de rutind. bdiefi. pdrin{ii au fost de acord cu o interven[ie chirurgical6 care sd le transforme copilul in feti1i .au fost eliminate testiculele gi s-a modelat un vagin in formd primara. Unul dintre cele mai cunoscute cazuri de acest gen s-a petrecut in urmd cu cAliva ani. La pubertate. Ambii copii au fost supugi unei inter- I ntro duc er e in ps ihologi e venlii chirurgicale de corectare a clitorisului supradimensionat. Dar. in ciuda interesului romantic pe care-l manifesta fap de fete. copilul gi-a asumat identi- ce contrazicea structura lor geneticd gi mediul hormonal prenatal. 1980). deopotrivd. (b) se poate face o comparalie intre indivizii cu gene gi hormoni prenatali identici. printr-o gregeala tragicS. Dar. Se pare cd nu au fost cresculi ca nigte fete obignuite (ceea ce nu poate surprinde. la vArsta de 7 luni. nin. Elementele relevante pentru acest caz sunt urmitoarele: (a) mediul postnatal a fost mai puternic dec6t genele gi mediul prenatal norrnal (in celelalte cazuri prezentate. Feti{a. in ciuda unor manifestdri mai masculine. suslinitorii determinan{ilor biologici sunt sceptici in legitur6 cu relevanfa unui singur caz de acest gen. Iatd c6. au devenit mineri sau pddurari. Relatdrile referitoare la acest caz indicd faptul cd arnbii copii s-au adaptat satislbcdtor rolurilor sexuale respective. unele controverse cu privire la modificat organele genitale sub forma unui penis gi a fost crescut ca bdiat. Maimuh se pare cd au fost tratali. dar cu achizilii diferite. comparativ cu fratele geamdn. de mediu) 9i nu de hormoni (Money. Exis- t6. jucdriile $i activitdtile mai feminine. ca fete gi ca bdie{i. care au beneficiat de un mediu prenatal normal.feminizate'o organele genitale gi a fost crescutcafatd. s-au transformat rapid in bdrbafi. Astfel de cazuri sugereazd cd identificarea sexuald a unui individ este influenlatd predominant de eticheta qi educa{ia primite (deci. au fost ndscufi cu organe interne masculine. totuqi. in cursul urmdtorilor ani. iar unii gi-au Ce putem concluziona cu privire la identitatea de gen? Este evident cd atdt hormonii prenatali. iar organul asemdndtor clitorisului s-a transformat intr-un organ asem[ndtor peni sului. 1979). pot fi menfionate gi cazuri care conduc la concluzia opus6. Se pare cd ei au avut foarte pu{ine dificultali de adaptare la identitatea masculinb. educafi conform unui model femi- tatea feminini: prefera imbrdcbmintea. Totuqi. ceea (Money. unuia dintre gemeni i-a fost complet seclionat penisul. Cazul se referd la optsprezece indivizi de sex mas- hermafrodilii dominicani. din moment ce aveau organe genitale ambigue). Gautier gi Sturla.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful