You are on page 1of 579

de ieri

e

DIN BUCURESTII DE IERI
VOLUMUL I

GEORGE POTRA

DIN BUCURESTII DE IERI
VOLUMUL I

EDITURA STIINTIFICA SI ENCICLOPEDICX_ Bucureti, 1990

COPERTA *I SCPRACOPERTA: SINIONA DUMITRESCU

ISBN

973-29-0018-0

Prinos de recunoginta parintilor mei Maria f i Crdciun Potra

CUPRINS

VOLUMUL I
INTRODUCERE

CUM AU DEVENIT BUCUREMI CAPITALA TARII VIATA SOCIALA IN ULTIMELE PATRU VEACURI Familia si casa Testamente si donatii
Diate de boieri si ordseni

11 15

22
2329*

30,

Daruri domnesti catre biserici si mandstiri Daruri de la boieri si ordseni catre mandstiri si biserici Daruri domnesti catre persoane Alte daruri intre persoane
Pricini si judecAti civile

37 40
43 46
47

Judecata domneasca
Hotarnicii Prescriptiuni Proceduri si formule juridice la vinzSri, schimburi si Inchirieri

48

53 55
56.

Vinzari de bunuri nemiscatoare Schimb de bunuri imobiliare Inchirieri de bunuri nemiscatoare ALAIURI DE PRIMIRI SI INSCAUNARI DE DOMNI, SAU LA DIFERITE ALTE EVENIMENTE ALAIURI, CEREMONII BSI PRIMIRI DE CALATORI STRAIN' LA CURTEA
1DOMNEASCA

56
64 66

69
96

DISPARUTE Mandstirea Sarindar Biserica Ste lea RAZMERITE SI CALAMITATI Razmerite Incendii Cutremure Inundatii Foamete, molime si ldcuste PODGORIA SI VIILE ORASULUI BUCURE*TI BUCURETrIOARA, UN PIRIU DISPARUT ASPECTE EDILITAR-URBANISTICE Vechile pavaje ale orasului Alimentarea cu apd
MONUMENTE

130 130 138 145 145 148 158 167
181

188 198 206

206 234
254 264 279.
291

Iluminatul si paza de noapte a orasului

Wile in secolele XVIXIX
Mori cu apd, cai, vint si aburi Primul proiect edilitaro-urbanistic al orasului (1830) GospodSrirea orasului acum un veac si jumatate.

297

8

CUPRINS

GRADINI $1 PARCURI
Gradina Ci7migiu $oseaua Kiseleff Parcul Libertatii CALEA DOROBANTI (ULITA HERASTRAU) INFRUMUSETAREA $1 URBANIZAREA DEALULUI MITROPOLIEI

TIRGUL MO$ILOR
LIPSCANII $1 IMPORTANTA LOR IN DEZVOLTAREA COMERTULUI CAFENELE CASA CAP$A" (COFETARIE, RESTAURANT, CAFENEA) CUM SE CALATOREA ALTADATA

304 323 329 334 343 348 363
377

Butci, radvane, cale§ti, carete Trasuri, cupeuri, birje de Herasca
Tramvaie cu cai §i electrice

Tramcarele lui Toma Bltndu VECHI CASE BUCURE$TENE Casa poetului Ienachita Vacarescu Casa arhitectului Iacob Me lic Palatul Sutu (Muzeul de istorie §i arta al municipiului Bucuresti) Casa lui Ion Ghiorma negutatorul, de pe Ca lea TIrgovi§tei Casa de pe Podul Mogosoaiei In care a concertat Franz Liszt, la 1847 Casa Constantin Kretulescu Casa Nicolae Kretulescu Casa Scarlat Kretulescu (Muzeul literaturii romAne) Casa cu geamuri bombate Casa Vanic de pe Podul Mogosoaiei Casa In care a trait Maria Obrenovici CITEVA $TIR1 NOI $1 PRECIZARI IN LEGATURA CU MANASTIREA ANTIM TEATRUL NATIONAL

386 399 413 413 416 422 428

432 432 448 455 467 469 478
481

488 492
501 504

512

528

YCLUMUL II
INVATAMINTUL IN VECHIUL BUCURE$T1 $coala domneasca de slovenie Pensionul lui Geanelloni Institutul Schewitz-Thierrin Petrache Poenaru §i prima ¢coala de agriculture din Romania FIGURI $1 TIPURI BUCURESTENE
5 5 41

45 65
72 72

Haiducul Ionita Tunsu
Capitan Costache, spaima bucure§tenilor Cilibi Moise, negutator ambulant, filozof popular Un pa§optist uitat: Grigore Serrurie Pitareasa Zinca, mama lui Nicolae Balcescu
Maria I. Heliade Radulescu Bonifaciu Florescu

79
86 96 113 123 129 146 157 163 169

Pictorul Oscar Obedeanu (1866-1915)
Nicolae Iorga Omul (1871-1940) Artur Enlgescu, autor de poezii devenite cintece populare Magnificent It's regele condeiului"

CUPRINS

9
173 173 178 192 200

MEDICI DE ALTADATA
Dr. Dimitrie Marcu, In legatura cu o scrisoare inedita din 1785 Alcibiade Tavernier, medic francez la Bucure§ti Constantin Estiotu, medic In prima jumatate a secolului XIX LAGARDE DESPRE BUCURE$T11 DIN VREMEA LUI CARAGEA-VODA IN LEGATURA CU VIATA LUI ANTON PANN $1 A URMA$ILOR LUI UN NEGUTATOR BACAN, CTITOR DE BISERICA COSTACHE NEGRUZZI LA BUCURESTI, IN 1853
BREA SLA BARB I ERI LOR

204
218

FALSIFICATORII DE BANI $1 PEDEPSIREA LOR LOTERII $1 JOCURI DE NOROC FOTOGRAFIA $1 VECHII FOTOGRAFI APELE MINERALE DE LA VACARE$T1 ANTICARII PUBLICI$TI INDRAGOSTITI DE TRECUTUL ORA$ULUI losif Genilie, primul istoriograf al Bucure§tilor Alexandru Pelimon si vechiul Bucure§ti Dimitrie Papazoglu, un ctitor al istoriografiei bucure§tene Frederic Dame, autor al unei frumoase §i documentate carti despre Bucure§ti Domenico Caselli, un pasionat publicist al vechiului Bucure§ti
VARIA-CURIOSA

230 233 239
247 252 267

270 295 297
304 307 317 323 327 327 327

Un boier din secolul al XVIII-lea, pedepsit pentru spiritism 0 litra de our pentru stricarea fecioriei" Bataie cu toiege (1794-1831) Macelarii care nu vor O. aduca came la prAvAliile lor, sInt pedepsiti cu ocna Prima ma cu balcon din Bucure§ti Un antreprenor de sacale pentru alimentarea cu apa a locuitorilor Fabrics de bere la BucurWi In 1815 Averea raposatului Manuc-Bei scoasa la vinzare

Puturi cu magnet contra traznetului
Locuri de recreatie §i primele omnibuze pentru plimbare la Baneasa Actori §i saltimbanci francezi la Bucuresti In 1798 Comerciale Bibliografie

Rezumat In limba engleza Rezumat In limba franceza

328 332 333 334 335 337 337 338 340 340 347 357
361

.

INTRODUCERE

le
Evolutia unui oras sub diversitatea aspectelor lui edilitare si urbanistice urmeaza evolutia societatii in general. Din acest punct de vedere succedarea evenimnitelor social-politice, trecerea implacabila a timpului, modificarea gustului estetic In arta constructiei edilitare, intr-un cuvint Intregul cortegiu de factori obiectivi sr subiectivi care conditioneaza schimbarea compozitiei urbanistice a unei mari asezari orasenesti, poate fi recunoscuta prin intermediul straturilor" succesive pe care le pastreaza imaginea lui contemporana. De asemenea, raportul este valabil si in sens rovers. Istoria unui oras poate fi reconstituita din semnele" pe care le pastreaza sau le anuleaza in evolutia sa de-a lungul timpului. Cu cit aceasta istorie este mai bogata in evenimente, cu atit mai interesanta este descifrarea ei prin intermediul urbanisticii care are limbajul ei specific, desigur, mult mai concret si viguros cleat cel al unei carti cu paginile deschise si ilustrate. Un asemenea oras este Bucurestii, Capitala tarii noastre. Istoria lui este strins legata de istoria formarii sr afirmarii statului roman. De aceea,
cunoasterea trecutului pe care 11 inchide orasul Bucuresti in reteaua si profilul sau edilitar de la cartierele sale vechi la cele mai not cvartale este echivalent cu parcurgerea unei lectii de istorie a patriei In general si a Capitalei sale in special. 0 astfel de cunoastere si de initiere In trecutul Bucude a-ti forma sentimente estetice sr istorice, prin cunoasterea a ceea ce este aparent Invechit", patriarhal si traditionalist, prin depistarea In imaginea elementului modern a ceea ce apartine unei permanente, unui caracter specific locurilor noastre istorice. Dar istoria vie a Bucurestilor nu poate fi cunoscuta si recunoscuta numai pe calea contactului direct cu ceea ce ni se Infatiseaza astazi ochilor. Ea necesita un sporit efort de documentare In arhive sr biblioteci, In muzee

restilor de alttidata este un act de educatie patriotica, un mod pedagogic

si pe santierele noastre arheologice. In ceea ce priveste istoria orasului, eforturile noastre se adauga celor intreprinse anterior de Dim. Berendei, uitatul,

tainanu, Emanoil Hagi Moscu, Constantin C. Giurescu, Dan Berindei, Paul Cernovodeanu, Panait I. Panait si altii care, fiecare in parte, au scris studii si monografii sau lucrari de evocare asupra Bucurestilor, dintr-un punct de vedere partial sau total. Oricare a fost unghiul prin care au Incercat abordarea istoriei bucurestene, acesta, In mod firesc, nu a putut fi exhaustiv deoarece imaginea insasi a orasului s-a schimbat odata cu trecerea timpului. Dar, nu
numai informatia vizuala pe care o ofera parcurgerea strazilor Capitalei noastre s-a schimbat In secolul nostru, ca si in cele precedente, ci mai ales informatia

prietenul lui Alex. Odobescu, D. Papazoglu, Ulysse de Marsillac *, G. IonnescuGion, H. Stahl, C. I. Bacalbasa, Nicolae Iorga, George D. Florescu, dr. N. Va-

documentary asupra acestora, din cel putin douil puncte de vedere.
* Ulysse de Marsillac (1821-1877), publicist si prof. de lb. francez1 la Liceul Sf. Sava si apoi la Facultatea de litere din Bucuresti, a publicat mai multe lucrari dintre care Guide du Voyageur a Bucarest, 1872.

12

DIN Bt CURE$T1I DE IERI

Istoricii gi cercetatorii istoriei Bucurestilor au folosit doar materialul arhivistic pe care 11 aveau la dispozitie la vremea lor, fie ca fusese descoperit

de ei Insisi, fie de altii. Un material care vorbea mai mult despre secolele In care Bucurestii erau scaun de domnie", decit secolele mai apropiate. Acest material era Insa incomplet, mai bine zis, depozitat in arhive, neputind fi intotdeauna consultat gi verificat. Aceasta pe de-o parte. Pe de alts parte, a aparut momentul cind, prin eforturi individuale sau colective, s-a trecut la depistarea de noi documente referitoare la istoria Bucurestilor gi la editarea for de catre Ion Ionascu, Paul Cernovodeanu gi subsemnatul. De asemenea, trebuie avut in vedere gi foarte mull ele documente gi comen-

Or, acest efort de sistematizare documentary se afla Inca la inceput. Intre timp noile cercetari de arhive au scos la iveala §i alte documente decit cele cunoscute pin& acum. Este momentul cind se contureaza posibilitatea alcatuirii unui corpus de documente bucurestene si referitoare la Bucuresti. Colectionarea gi tiparil ea numai a documentelor inedite scriam in volumul din 1961 al Docunzentclor privitoare la istoria orafului Bucurefti (1594 1821 ) n-ar fi o opera c ompleta data s-ar margini numai la aceste documente. Credem ca un adevarat corpus documentar al Bucurestilor trebuie sa cuprinda toate documentele, inedite i publicate, referitoare la trecutul sau, prezentate cronologic, traduse data este cazul §i insotite de regeste gi note explicative. Numai dupa o asemenea vasty publicatie ar putea apare o at mai buns istorie a Bucurestilor". De la data cind formulam acest deziderat au trecut aproape trei decenii, timp In care am publicat gi volurrtele II si III din Documente privitoare la istoria orafului Bucuresti (1821-1848) si (1634-1800), vreme in care Insusi aspectul modern al orasului nostru Incepe sa Inlocuiasca imaginea lui tradilionala, asa cum se mai pastreath Inca prin unele din cladirile §i strazile sale de altadata. Imi exprim dorinta, devenita deja nostalgie, de a contribui la impulsionarea editarii acelui mult visat corpus documentar §i mai ales la grabirea scrierii unei istorii cit mai complete a Bucurestilor, orasul atit de fascinant, prin metamorfozele sale de-a lungul istoriei trecute gi actuale a tarii noastre. Desigur, documentele privitoare la istoria lui sint Inca incomplete, dar suficiente pentru a regasi un fir logic pentru reconstituirea ei obiectiva. Prin lucrarea de fats imi manifest dorinta de a completa eventualele lacune ale Inaintasilor mei, fiind Insa constient de faptul ca noi revelatii de arhiva ar putea sa completeze pe cele oferite de mine. Fondurile documentare de la Arhivele Statului Bucuresti (un adevarat tezaur de o deosebita importanta), de la Academia R. S. Romania, din muzee sau diferite colectii asteapta Inca pe cercetatorul avizat §i pasionat, care sa treaca la descifrarea si transcrierea
sa sistematizeze informatiile documentare de pins acum, sa extraga acele elemente concrete care pot facility reconstituirea chipului obiectiv si pitoresc, In acelasi timp, al vietii materiale gi spirituale a Bucurestilor. N-am urmarit Insa In mod special relevarea pitorescului bucurestean de dragul pitorescului, ci descoperirea trasaturilor caracteristice capabile sa dea o imagine sintetica asupra diverselor aspecte care an compus (si mai compun, din punctul de vedere al vestigiilor) fizionomia Bucurestilor. Sumarul cartii urmareste, cum spuneam, realizarea imaginii sistematizate a multiplelor fatete ale trecutului Capitalei noastre. Am Incercat deci, sub controlul informatiei riguroase, sa trasez mai apAsat contururile mai
for In vederea descoperirii de noi informatii cu privire la istoria Bucurestilor. Lucrarea de fata are in vedere gi acest aspect, dar mai ales ea Incearca

tarii privitoare la aceeasi istorie a Capitalei, raspindite in publicatille periodice.

IN'TRODUCERE

13

importante si poate mai putin cunoscute ale vechiului Bucuresti. Nu atit descriptiv, cit sintetic, ambitionind sa ofer cititorului si viitorului istoric al Bucurestilor posibilitatea de a vedea enciclopedic cutare sau cutare domeniu al vietii bucurestene edilitare, urbanistice sau institutionale. (La unele din acestea am depus si marturie stiintifica de cele ce personal am vazut cu ocazia deselor sapaturi efectuate pentru ridicarea noilor constructii.) Astfel, dupa primul capitol Cum au devenit Bucureftii Capita la ;aril,
principalele date istorice si elemente sugestive referitoare la notiunea de familie" si casa" asa cum rezulta ele din documente si diferite marturii ; cum se reflects relatiile intre oameni prin intermediul testamentelor si donaliilor, al modului cum se desfasurau judecatile In trecut etc. Cele doll& capitole referitoare la Alaiuri ne prezinta, documentar, felul cum erau pHmiti domnii la inscaunarea lor, solii sau calatorii straini la Curtea domneasca, precum si celelalte care se faceau la diferite ceremonii si evenimente. Dintre numeroasele informatii culese din actele veacurilor se contureaza,
urmeaza altul mult mai mare Via(a socialit' in ultimele patru veacuri care cuprinde

credem, si pulsul ambiantei sociale in care isi ducea bucuresteanul viata zilnica, ambianta nu intotdeauna patriarhala" cum s-ar putea crede, evenimentele istorice din oras si din afara lui solicitindu-1 deopotriva. Urmatoarele capitole detaliaza viata social& a bucuresteanului pe citeva din coordonatele ei mai caracteristice. In ceea ce priveste aspectele economice si utilitare am incercat ilustrarea modificarilor intervenite pe fata orasului in capitolele: Podgoria pi vide orasului, Infrumuserarea $i, urbanizarea Dealului Mitropoliei, Lipscanii pi importanfa for in dezvoltarea comercului, deci acele ritmuri interioare determinate de dezvoltarea economics si politica a orasului, de importanta tot mai mare prin care acestea au influentat dezvoltarea orasului sub toate aspectele sale urbanistice: Iluminatul fi paza de noapte a orasului, Alimentarea cu apa , ile in secolele XVI XI X, Tirgul Mo$ilor etc. Dar Bucurestii i§i schimba necontenit aspectul exterior, ajungind

un oras al contrastelor si interferentelor, datorita nu numai mecanismului economic si politic ci si evenimentelor naturale prin care a trecut. N-a fost oras in tam noastra mai solicitat de calamitati naturale (incendii, cutremure, inundatii, molime etc.) ca Bucurestii. Dar nu acestea au produs multele si feluritele schimbari ale fizionomiei sale, ci oamenii care s-au ridicat sa anihileze consecintele nefaste. Am acordat un capitol special acestor zguduiri" naturale cit si celor provocate de spiritul inclinat spre dreptate si libertate socials al cetateanului bucurestean din secolele trecute. De la descrierea sintetica a acestor aspecte social-istorice care au conferit o anume particularitate istoriei Bucurestilor, am trecut la concretizarea fizionomiei orasului Bucuresti prin relevarea aspectelor spirituale culturale si edilitare. Farmecul Bucurestilor de altadata a rezultat si din felul cum s-au accentuat si dezvoltat anumite institutii" ori, mai bine zis, cum anumite trasaturi ale sale au devenit institutii caracteristice. Astfel, pilcurile de paduri interioare si exterioare ale orasului au devenit gradini publice, locuri de divertisment pentru locuitori. Descrierea acestora in capitolele Gradini pi parcuri, releva felul in care bucuresteanul stia sa-si petreaca timpul liber, conceptia sa despre activitatile de divertisment. In acelasi mod se pune problema si pentru renumitele cafenele bucurestene sau pentru felul in care bucuresteanul stia sa-ei petreaca timpul (cu folos sau fara) la cafenea. 0 prezentare mai dezvoltata am facut pentru Casa Capsa", una dintre cele mai importante cafenele si cofetarii din Bucuresti, cu o ye-

Titlurile urmatoarelor capitole: Cum se cdratorca altadatei. Celelalte ilustratii sint fotografii facute de mine pe teren sau dupe gravuri. de asemenea a Institutului Schewitz-Thierrin unde copiii oamenilor cu stare materials bung. citeva inedite. Di- In capitolul Publicicti Endragostiii de trecutul oracului am scos in evi- Ceti care au fost odata. a Bucurestilor din alte veacuri si decenii. Caci marea noastre Capitals. de a face ca tabloul istoriei Bucurestilor sa fie o mica enciclopedie in miscare.14 DIN BUCURE$TII DE IERI chime mai mare de un veac. vorbesc de la sine despre conlinutul lor. este demna de a avea o Enciclopedie a ei. probleme literare si politice care erau la ordinea zilei. o fotografie sau o ilustratie adecvata poate da mai multe informatii documentare decit o poate face cuprinsul unui act vechi. cu multa bunavointe. la Cala locului sau in imaginatie. indeletniciri si curiozi- Pe un fundal al Bucurestilor de altadata. Multumim si pe aceasta cale Editurii. Frederic Dame si Domenico Caselli. de stamps. din colectiile diferitelor institutii de stat sau persoane particulare. am introdus si elementul uman prin capitolul Figuri si tipuri bucureftene. Repet. litografii. am cautat se oferim cititorului un material iconografic in mare mesura inedit. In care s-au dezbatut. lnvatamintul. sau care se sugereze evolutia pe care istoria a imprimat-o bucuresteanului in succesiunea generatiilor. interrtia noastra a fost de a desena un Bucuresti si un tip de bucurestean cit mai exact si cit mai sugestiv totodata. Vechi case bucurectene. fotografii vechi etc. colegului meu mai tiner. Cu toate acestea. Paul Cernovodeanu. in care am surprins prin intermediul unor diverse sectoare de viata si activitate (medicine. pe care unii celatori straini le-au lasat despre taxa noastra si in special despre Bucuresti. cu toata simpatia. GEORGE POTRA inteles se vine in intimpinarea interesului mereu crescind al cititorului de azi pentru istoria de ieri a Capitalei noastre. Nu uit sa multumesc. am expus pe larg capitolele . mitrie Papazoglu. ca la o masa rotunda". care mi-a imbogatit ilustratia volumului precum si cu o serie de informatii. Alexandru Pelimon. dr. . prin tot ce conserve si edifice ea astezi. literature. invetau limba franceza care era obligatorie in once conversatie. asa cum au si alte metropole ale lumii.. prin moclul operativ in care a Multumim de asemenea prietenilor care mi-au pus la dispozitie. peisajul ei eterogen.) miscarea culturale.Sroala dornneascci de slovenie unde i§i insuseau invatatura tinerii care scriau documentele si diecii de cancelarii ale diferitelor dregatorii de stat . acuarele. teatru etc. De multe ori. dente activitatea publicistice a lui losif Genilie. Spre o mai bung reconstituire. La Varia curiosa am prezentat o serie de fapte. o serie de fotografii interesante din care am reprodus o parte. sa-1 numim un fundal panoramic.

dovedeste ca asezarea de aici capatase in acea vreme un caracter oarecum urban. care ne arata cum s-a desfasurat si evoluat societatea geto-dacica in aceasta perioada. a devenit Capita la Romaniei. De asemenea s-au gasit monede dacice si monede grecesti atestind astfel legaturile economice cu locuitorii din coloniile grecesti de pe malul Marii Negre si cu altii din tinuturile Peninsulei Balcanice. in care comequl cu tinuturile din dreapta Dunarii cistigase un rol important. Militari. bronz si fier s-au gasit si obiecte de podoaba si in special margele de sticla albastra sau confectionate din sirmil de bronz. cu epoca bronzului care in sapaturile de la Ciurel. Din epoca mai veche a fierului (ping. Rosetti. risnite. Sondajele si sapaturile care s-au facut in ultimele decenii la Mihai Voda (Arhivele Statului). Cantacuzino. g-ral Eremia Grigorescu). Valeriu Leahu si altii) s-a scos o bogata ceramics.) in afara de diferite unelte de piatra. In aceasta perioada se constata. Radu Voda si biserica Bucur au scos la iveala chnitire. Perioada neolitica. in viata locuitorilor. in apropiere de Piata Cosmonautilor (str. foarfeci pentru tuns oile. Mioara Turcu. V i. bogat reprezentata prin asezari de tip Gumelnita. In urma sapaturilor arheologice facute la Straulesti. Fundenii Doamnei si in special in jurul lacului Tei ne-a lasat o frumoasa ceramics care aminteste cusaturile populare romanesti.e. s-a ajuns la constatarea ca inceputurile lui se ridica in trecut la o vechime de peste 100 000 de ani. pe baza cercetarilor si a marturiilor arheologice. Pipera si chiar in mijlocul orasului la Piata de Flori s-au scos la iveala urme si asezari de viata omeneasca care confirms si mai mult continuarea vietii din vremurile mai vechi. VI. a scos la iveala un numar insemnat de marturii care ne dovedesc ca. fara intrerupere. Panait. datorita Uniril Principatelor si centralizarii administrative a statului national. fibule etc. se continua. unelte de cremene. Pantelimon. Perioada de nastere a poporului roman. elemente traditionale geto-dacice-romane.n. contemporana cu tulburatoarea perioada a migratiilor. Panait I. cu toate suferintele suportate din partea navalitorilor. Epoca geto-dacica este infatisata prin numeroase locuri descoperite in incinta orasului unde prin sapaturile facute (de Dinu V. Gh. Zirra. in sec. orasul a depasit insa o jumatate de mileniu. colibe. Gasirea tezaurului de monede bizantine din vremea Comnenilor. dar ci influente bizantine si slave. Ciurel. piatra si vase de lut ornamentate. Baneasa. populatia din aceste locuri pi-a pastrat continuitatea. iar ca traire a oamenilor pe acest teritoriu si locurile invecinate.CUM AU DEVENIT BUCURESTII CAPITALA TARII In anul 1987 s-au implinit 125 ani de cind orasul Bucuresti. seceri de Fier. . Eugen Comsa. Ca existents documentara.

()data cu a doua jumatate a veacului al XV-lea. 104. Unele documente ale vremii amintesc fie de minunatul scaun al Bucurestilor" 6 (1506). la intersectia drumurilor ce luau diferite directii spre curtile domnesti de la Cimpulung. De origine et rebus gestis Polonarum. ° Documenta Romaniae Historica (D.R. Ronuinia in istoria cartografiei pind la 1600. de-a lungul vailor Prahovei sau Teleajenului spre Brasov ce despartea regiunea codrilor de sesul Baraganului. . 1939. vol. Marii dregatori ai domniei ince p Ea se aseze la Bucuresti si sa-si exercite functiunile. 280-281. Bucuresti. Panaitescu. Este un fapt neindoielnic ca Bucurestii au constituit. un punct Intarit In jurul caruia a aparut si a inflorit mereu tirgul sau iarmarocul local. . 1938.II. Cunoscutul cronicar polon Martin Cromer (1512-1589) numeste Bucurestii cetatea cea mai de frunte" (arx primaria) 3 a Munteniei. 3 Martin Cramer. doc. p. aprecieri care ? Bucurcsti. doc. vol. 1972. de care unii domni erau legati mai ales prin traditie. 48. leglnd comertml balcanic sau urmind valea Ialomilei spre Buzau gi Braila z. 12.16 DIN BUCURE$TII DE IERI Intr-adevar datorita pozitiei geografice favorabile. Bucurestii. in timpul domniei lui Radu cel Frumos (1462-1473). 142. spre Imperiul otoman ce se impune ca o mare for pe continent mai ales dupa prabusirea Bizantului si dominarea intregului bazin al Mediteranei orientale. aproape de liziera si cel dunarean cu restul tarii si cu Transilvania. 413. 27. Concentrarea qomertului international in directia Dunarii si a Imperiu- lui otoman. Inca din secolul al XIV-lea. Tara RomineascA. 10. Curtea de Arges si Tirgoviste gi a inlocuirii mai cu seama a celei din urma cu Bucurestii.). de la care detinem primul document cunoscut pina acum ca ffind emis din cetatea Bucuresti" (9a grad Bukurefti) la 20 septembrie 1459. noua cetate de scaun disputindu-si Inthetatea cu Tirgoviste. se datoresc In primul rind schimbarii axelor comerciale gi politice ce ne legau de centrul gi vestul Europei si a orien- tArii for inspre sud-est. 7 Ibidem. liber XVIII. Iorga. V (1926). In cartografia europeana orasul Bucuresti a fost mentionat pentru prima data chiar din secolul al XV-lea . bineinteles construindu-si case dupa gustul si averea lor. Primul dregator cunoscut a fost marele vornic Neagul care intr-un document 4 din 8 noiembrie 1463 este amintit ca locuind aici. harta lui Martin Behaim din 1492 pentru partile dunarene are inscris si tirgul cu numele Bucharest" 5. P. acorda Bucurestilor un rol economic de prima importanta. deoarece orasul devine eel mai important popas intre Carpati si Balcani. 1 P. devenit prin propasirea sa comerciala tlrg domnesc si popas principal al drumului spre Giurgiu. In Arhitectura". 7. fie de minunata Cetate de scaun "7 (1516). Coloniae Agripinae (KOln).stilor. vol. nascuti ca o a§ezare de negustori si meseriasi in jurul unui iarmaroc" 1. 1938. Incepind din veacul al XVI-lea importanta economics si politica a orasului incepe a fi in continua crestere. Argeg sau Tirgoviste. reuseste sa atraga si domnia care Isi asaza scaunul aici. (1501 1525). p. p. p. Urbanismul bucurestean. urmat apoi de un alt hrisov dat la 20 februarie 1461. p. 5 Marin Popescu-Spineni. Cauzele parasirii treptate a celor dintii capitale ale principatului muntean de la Cimpulung. dezvoltarea neintrerupta de care se bucurau Bucurestii. Bucuresti. Istoria Bucure. Bucure§li. Cum au ajuns Bucurestii capitals Spiridon Ceganeanu. I. p. II.devine un centru infloritor al vietii economice din principatul muntean. 1589. p. Vlad Tepes (1456-1462) este eel dintii domn stabilit in noua resedinta de pe malurile Dimbovitei. 4 N.

Bucurestii au fost centrul marii rascoale populare din 1655. deci. Intr-un hrisov de la Vlad voda Vintila (dat la 27 decembrie 1534) se da Bucurestilor titulatura plina de semnificatie mares cetate a Bucurestilor" 8. se deschid drumuri ce leaga orasul cu satele din Imprejurimi si cu tirgurile Orli. 1975. 8 . bucurindu-se de admiratia contemporanilor. ars si pradat de hoardele turcesti sff tataresti In timpul campaniilor din 1595 si 1598. vol. Marturiile comisului Igoe. 312. sff sa paraseasca cetatea Tirgovistei asezata prea aproape de Transilvania. 1558-1559) a ridicat aici Curtea domneasca. mai cu Rama. Viata culturala a fost Ibidem. este parasite de acest domn si de urmasii sal. au hotarit ca voievozii sa nu-si mai stramute scaunul domnesc de la Bucuresti. un cronicar scrie: Imparatia au trimis porunca la Ghica Voda de au surpat cetatea din Tirgoviste. In Revista istorica romans ". cunoscuta si sub numele de rascoala seimenilor si a dorobantilor. astfel. p. deschizindu-se. ajutati si de unii boieri interesati In negot. mai ales dupe ce Mircea Ciobanul cea mai veche cladire din oral. turcii suparati de desele rascoale ale domnilor munteni sprijiniti adeseori de cei ai Moldovei si de prin- cipii Transilvaniei. iar orientarea negotului rasaritean spre Balcani sff Constantinopol reusise sa-1 transforme Intr-un centru economic important. Un fragment de cronica (1659-1664). orasul Bucuresti a plata tributul de singe in luptele purtate pentru neatirnarea sff unirea tarilor romane. adica a corpurilor de slujitori din oastea tariff. privinte Tirgoviste. In timpul domniei lui Constantin Brincoveanu (1688-1714). Astfel Tirgovistea. Cu toate acestea Inca din primele decade ale veacului al XVII-lea orasul s-a ridicat treptat din ruine prin munca plina de sacrificii a tirgovetilor. Inseamna. fiind pustiit. Insa ()data cu inscaunarea lui Gheorghe Ghica (1659-1660) numit de poarta. se cladesc numeroase monumente. hanuri si case boiere§ti. ca sa nu aiba dusmanii Imparatului [sultanului] sprijineala acolo" D. isi alcatuise un renume politic si economic de seams. impotriva asupririi si exploatarii boieresti sff totodata a jucat un rol de seams In ultima mare ridicare comuna a tarilor romane din 1658-1659 lmpotriva cotropitorilor otomani. De aceea In primavara anului 1660. Grecescu. III (1526-1535). devenind pentru unii domni resedinta aproape permanents. oral mai apropiat de Dunare si raiaua Giurgiului. 1601). arse sff distrusa de dusmani in timpul campaniilor din 1658-1659 si ruinata din porunca lui Ghica Voda in 1660. Bucuresti. 1553-1554. Acesti factori au contribuit la revenirea domniei In vremea lui Radu Mihnea (1611-1616. care de acum inainte isi au resedinta domneasca ca si cea mitropolitank tirnosita in 1658 si inaugurate sub Radu Leon (1664-1669). micilor meseriasi.CUM AU DEVENIT BUCURE$TLI CAPITALA TARII 17 mai inainte erau harazite numai Tirgovistei sau Cetatii Argesului. depasind in anumite ales In primii ani ai domniei lui Matei Basarab. ca noua resedinta de pe malurile Dimbovitei capatase o vadita dezvoltare. pastrata partial pins astazi sff transformata in zilele noastre In complex muzeal. 187. dec. ca resedinta domneasca. controlate de ei. impunindu-se ca una dintre cele mai populate asezari din tare. 9 C. apar not mahalale. In timpul marii epopei nationale din vremea lui Mihai Viteazul (1593- (1545-1552. p. 310. cind marginile Bucurestilor se largest mult In afara. o noua etapa in procesul de continua ridicare a orasului de pe malurile Dimbovitei. In special Intro 1632 si 1640. VIII (1939). Bunastarea economics sff propasirea orasului se pot observa. 92. permitind orasului o dezvoltare ce avea sa se arate vadita mai Orasul. numai la Bucuresti. negustori. 1620-1623) si a succesorilor sal la Bucuresti.

dar neoficial. Bucuresti. 35.Regularnentul Organic. fiecare cu cite un comisar. caracterizat prin transformari economico-sociale impuse de nevoile cresclnde ale burgheziei in devenire. sociale si economice ale acelei vremi. in fruntea pandurilor sai a fost privity de locuitori ca inceputul realizarii libertatii nationale" 1°. p. perimetrul orasului urma sa aiba 9800 de stinjeni fiind impartit in cinci culori sau plasi. contribuind la inlaturarea regimului fanariot. la inceputul secolului. o breasla de tulumbagii. 21 Vezi cele doua capitole privitoare la organizarea edilitara 0 sanitary a Capitalei In . insa numai pe timp de vary. negustorii si casele de vama (carvasarale). Bucuresti. cu toate deficientele sale. datorit inaspririi dominatiei otomane. alcatuit din 5 madulari" (membri) cu atributii administrative 12. vindecind-o pe cit a fost posibil de ranile sale. nr. Primal slat orcisenesc al Bucurestilor. iar celalalt innoitor.18 DIN BUCURE*TII DE IERI si ea in plina dezvoltare. Brincoveanu a fost insa si ultimul domn care si-a mai aruncat privirile si asupra Tirgovistei. 1932. deoarece intrarea lui in capitala. Aceasta a fost cea din urma scoatere a Tirgovistei din colbul uitarii. 136-137. se extind pietele de desfacere. care va domina spre sfirsitul veacului si inceputul celui urmator. S-a instituit de asemenea o comisie edilitara in care figurau si arhitecti. epoca a domniilor fanariote. Aceasta este alcatuita din negustorii bogati. p. apar manufacturile. a aparitiei unor forme de economie precapitalista in tarile romane. Schigi istoricit si urbanistica. prevederile Regulamentului Organic o prima incercare de constitutie a tarii promulgate in timpul regimului de ocupatie military tarista dupti incheierea Tratatului de pace ruso-turc de la Adrianopol (1829) in urma caruia principatele obtineau La 15 ianuarie 1831 s-a infiintat Sfatul orasenesc al orasului Bucuresti". 518-544. In aceasta perioada in tarile romane au evoluat cloud curente opuse. fiindca dupa moartea lui Brincoveanu orasul a incetat pentru totdeauna sa mai fie resedinta domneasca. se maresc pravaliile. S-a prevazut fixarea intinderii Capitalei prin asezarea de 13 bariere . 1847. Atunci se infiinteaza not institutli obstesti. In conducerea treburilor obstesti ale orasului. a zdruncinat puternic orinduirea feudala. Totusi aceasta prima revolutie. in martie 1821. a razboaielor austro-ruso-turce pentru reimpartirea puterii si a sferelor de influents in sud-estul european. p. insa in acelasi timp perioada de destramare a orinduirii feudale. ce a hotarit sa termine pietruirea ulitelor principale in decurs 1° Constantin Moisil. Bucurestii Vechi. ()data cu secolul al XVII I-lea. . 8. rolul jucat de negustorimea bogata va fi din ce in ce mai important. din mai marii breslelor si isnafurilor. de sacagii si de sapatori. orasul Bucuresti intra intr-o noua faze. s-au tiparit frumoase carti in tiparnita de la Mitropolie. 145. 12 Constantin Moisil. Revolutia de sub conducerea lui Tudor Vladimirescu a avut urmari insemnate §i pentru Bucuresti. care deschidea sirul luptelor ce s-au dat in tot cursul primei jumatati a seco- o large autonomie au constituit pentru organizarea comunala. In cea de a doua resedinta a sa. fn Bucurestii Vechi". desigur. I V (1930-1934). In deceniile urmatoare. se inmultesc hanurile. si transformind-o. insa in conditiile politice. unul de puternica influents feudala retrograde tarigradeana. astfel ca Bucurestii au ramas singura capitala a principatului muntean. ea nu a putut sa se bucure de izbinda. edilitara si sanitary a Bucurestilor un progres si un pas hotarit spre modernizare II lului al XIX-lea pentru independenta si libertatea poporului roman. precum si din noii boieri interesati in comert. Miscarea revolutionary din 1821 a reprezentat. un corp de garde. un moment de seams in lupta poporului roman pentru dreptate si eliberare nationala.

14 Enciclopedia RomAniei. p. s-a desfasurat in Tara Romaneasca mai mult la Bucuresti intre 11 iunie ci 21 septemblie bucurindu-se de participarea celor mai largi paturi scciale. 10-11. se Inmultesc tipografiile. si I. iar aruncarea gunoaielor in Dimbovita sa fie oprita. izbucnita in toate provinciile romanesti. 11. in aceasta perioadd de avint a spiritului patriotic. Aplicarea tuturor acestor masuri edilitare urma sa fie supravegheata de un arhitecton" 13 al orasului numit In acest stop. furajelor. Horia Oprescu. Feirade Iccraiu. C. 13 fiintarea unui teatru si incurajarea artelor prin scoala de declamatie si I. C. nr. E. Pescariile. legumelor. alcatuita din elemente ale burgheziei. 3-4. cit. vol. organizat prin Eforia Scoalelor unde au activat intelectuali de frunte ca Eufrosin Fotcca. Gheorghe. iar In 1833 un grup de iubitori ai culturii. intelectuali. strazile sa fie aliniate si prevazute cu canale pentru scurgerea apelor reziduale. In ceea ce priveste cultura si instructia publica. d e luminare a poporului prin emancir are scciala si nationals. Pentru luminarea orasului s-au introdus felinare cu untdelemn sau lumInari de seu. Bucuresti. in 1831. liberi profesionisti. I. Filitti. impreund cu flotantii si supusii straini se ridica la aproape 70 000 de locuitori. orasul avind. p. carnii si fructelor. rneseriasi. 1136. velnitele. ea se organizeaza pe haze nationale.CUM AU DEVENIT BUCURE$TII CAPITALA TARII 19 de patru ani. In acela. . sapunariile au fost mutate afara din oral. S-a alcatuit de asemenea o case a fintinilor ce urma sa intocmeasca planul instalarii a 50 de cismele cu ape adusa. In afara de pensionatele particulare. Asadar. Sava. paralel cu cea distribuita de sacagii. nu mai putin de 98 fabrici si ateliere manufacturiere. Bucuresti. comercianti.si limp s-au tiparit primele manuale de aritmetica. 364-369. Totodata Regulamentul Organic aduce imbunatatiri invatamIntului. La Bucuresti functicrlau In afara Colegiului de la Sf. Sava scoli la biserica Collei. nr. Filitii.a. la o populatie de 58 791 de bastinasi care. 1. 1938.. In Bucuresti apar primele ziare din tars. de emancipare politica. fabricanti. \ix tosu. Documcnte pentru istoria Bucuref War. 125-128. p. vol. p. Inceputuri edilitare 1830-1832. unde s-au fixat si locul anumitor piece pentru desfacerea lemnelor. Heliade Radulescu. neguslori. Viata economica pulsa din plin nu numai datorita tranzactiilor comerciale ci si a activitatii productive. geografie. gramatica sl istorie in limba romans 15. 1934. la unii chiar democratice. intelectuali. In frunte cu loan Campineanu. Principatele Romcine de la 1828-1834. militind pentru inlaturarea ultimelor vestigii ale feudalismului si instaurarca orinduirii capitalists In industrie si agricultur a. Revolutia burghezo-democratica de la 1848. In mod firesc. II. 1 X. pe ling& impartasirea aspiratiilor liberale. Florian Aaron s. In Capitals se formase astfel o patura social& corespunzatoare asazisei stari a treia" din restul Europei. p. nr. p. 555. casapiile. op. Simccn Marccvici. XXII etc. int eresata in obiinerea drepturilor rolitice. Amzei si la Sf. Eucure:"Ii. prin tuburi de fier. de la Bicu (Ilfov). abatoarele. tarani si o parte din mica boierime. exceptind Constantinopolul. constituind cea mai mare aglomeratie urban& din intreg sud-estul Europei 14. bibliotecile si librariile. 14 I. 19-22. XXI. Manolache Baleanu reorganizeaza Societatea filarmonica" din Capitals ce-si propunea Inliterature" deschisa In ianuarie 1834 In casele pitarului Dinca Boerescu de 11nga Sf.

16 Karl Marx. veche nazuinta patriotica. special organizate de sfaturile oragenegti. populatia oragului se dublase ajungind la 121 734 de locuitori. ping cind s-a realizat definitiva contopire politica a celor cloud tari. cu clarviziune. la Iagi gi Bucuregti. Intr-adevar in decursul unui secol. privitor la principatele romane. s-au Ingrijit de infatigarea lui estetica. a lui Alexandru Joan Cuza ca domnitor al celor cloud principate romanegti. deoarece in rastimpul 1859-1861. vol. prin prefaceri din ce in ce mai profunde gi mai radicale. spre a indeplini rolul de capitals.economics inferioara. Suprafata Bucurestilor se intinsese in toate directiile. Dupa Congresul de pace al puterilor europene de la Paris (1856) In urma Razboiului Crimeii care a frinat pentru o vreme veleitalile de expansiune ale Imperiului tarist spre Balcani. a pledat pentru Bucuregti cu argumente convingatoare de ordin politic 18. oragul de pe malurile Dimbovitei a fost preferat Iagilor. s-a hotarit convocarea unor divanuri ad-hoc" menite a exprima doleantele populatiei pentru stabilirea definitiva a statului gi organizarii lui sociale gi politice. sa impiedice satisfacerea revendicarii maselor popu- lare. Revolutia din 1848 a avut urmari insemnate pentru istoria tarilor romane. insugi marele om politic. insemnatatea economics gi comerciala sporise. 98-101. p. in Conferinta convocata la Paris. Moldova gi Tara Romaneasca. Sub presiunea maselor gi datorita sprijinului diplomatic al Frantei care a infrint. 1860. cladirile publice si particulare se inmultisera. 17 Anale statistice". De aceea chiar de la 1 octombrie 1859 cind s-a discutat la Focgani in Comisia centrals a Principatelor Unite problema fixarii Capitalei tarii. 1929. sa guverneze mai mult din Bucuregti. reactiunea incercind din rasputeri. o singura armata gi administratie.20 DIN BUCURE$TII DE IERI Dupa aprecierea lui Karl Marx: Daco-romanii. . Anii 1856-1859 au fost strabatuti de framintarile unioniste. dubla alegere. cu ajutorul imperiilor otoman gi habsburgic. realizindu-se astfel mult agteptatul act al Unirii. secondata de celelalte puteri. lupte politice aprige desfagurindu-se in special in marile centre urbane. 312-313. Mihail Kogalniceanu. cu o situatie politico . unde treptat incepuse sa se centralizeze intreaga administratie a Principatelor Unite. Cum a devenit orasul Bucuresti capital?! a Romciniei. La Question Orientale In Oeuvres Politiques". cu un singur guvern. p. nascindu-se statul modern roman.. 13. Paris. VIII (1971). in Bucuresti. aproape indoit fats de Iagi ce numara In 1859 doar 65 745 de locuitori 17. zdruncinind orinduirea feudala gi Intarind credinta poporului in lupta sa pentru dreptate socials gi nationals. care cereau staruitor infaptuirea Unirii principatelor. originar din Moldova. De altfel domnitorul Alexandru loan Cuza a preferat. Intre 1770 gi 1859. Unirea principatelor a avut o insemna- tate covirgitoare.. au fost cigtigati de spiritul revolutionar. tarist gi habsburgic . monumentele. Pentru dezvoltarea Bucurestilor. gi apoi recunoscuta pe plan international. Materiale de istorie $i muzeografie". 18 Stefan lonescu. supunindu-se unei opere sistematice de modernizare. Bucuresti. p. oragul Bucuregti dobindise o importanta mereu crescinda. s-a infaptuit la 5 ianuarie gi respectiv 24 ianuarie. cel mai mare gi mai important oral al tarii. iar comisiile edilitare gi urbanistice. Degi inabugita prin interventia militara brutala a celor trei imperii absolutiste otoman. Tara Romaneasca gi Moldova. iar Revolutia de la 1848 a dovedit aceasta cu prisosinta "18. III. rezistenta invergunata otomano-habsburgica. cu precadere la Bucuregti gi Iagi. institutiile de folos obgtesc.

a carui deplina importanta ca centru guvernamental. 229. De aceea la 11 decembrie 1861 ()data cu proclamarea unirii depline administrative §i politice a Princi- patelot Unite. Oraful Bucurefti. s-au mutat la Bucure§ti.. oficii statistice etc. refeclinia f i capitate! a Torii Ronidne§ti (1459 1862 ). Bucure§tii au astAzi parcuri §i gradini minunate. a§a cum dupa marea Unire din 1918 cu Transilvania se va impune drept capitala a statului nostru pe deplin intregit.CUM AU DEVENIT BUCURE$TII CAPITALA TARII 21 Intiietatea Bucure§tilor a fost recunoscutA chiar de Adunarea nationals a Moldovei care a propus acest ora§ ca sediu al intrunirii celor cloud adunari a Principatelor spre a se dezbate mult disputata problems agrarA le (27 martie 1861). cu autonomie municipala.ti a fost alcatuit primul guvern unitar al Romaniei. mijloace rapide de comunicatie §. El are dimensiunile unei adevArate metropole in acest colt al continentului european. 1963. iar Camera unica a luat act solemn de recunoa§terea diplomaticA a desavir§irii Unirii pe plan international 2°. . Stefan Ionescu. directorate de minister. 316. t0 lbidem. Fire§te.a. data se poate spune astfel. op. vechi monumente de culture §i arta. 29 Dan Berindei. edificii publice construite cu gust §i armonie. arhive. cind. romanii au dobindit cictig de cauza spre a realiza definitiv unirea administrative §i politica a Principatelor intr-o singura tars. In urma unor indelungi §i obositoare tratative cu Poarta §1 puterile garante. Bucuresti. atingind o populqie de peste cloud milioane de locuitori. bucurindu-se de toate avantajele civilizaliei moderne: magistrale largi §i spalioase. In mod firesc Bucure§tii s-au impus la 1862 drept capitala Romaniei. cancelarii. cu un singur guvern. condus de Barbu Catargi. p. Romania. 232. sali de spectacole §i de sport impozante. PinA la sfir§itul anului 1862 toatA administratia tarii. RecunoWerea oficiala a noii st Ari de fapt. a fost reliefata prin votarea Legii comunale ci Infiinlarea Prirnariei la 1864. p. p. o singura adunare 4i o capitala unica. Bucure§tii au devenit capitala noului principat al Romaniei. pentru ca nu a existat vreun decret anume care BA arate In mod expres o asemenea calitate recunoscutA Insa tacit Inca din 1859 a avut loc la 22-24 ianuarie 1862 cind la Bucures. acest rol s-a cuvenit de la sine Bucure§tilor. Dupe cum se §tie Cuza a domnit cu douA guverne §i cloud adunari ping In anul 1861. AstAzi Municipiul Bucure0 este capitala infloritoare a Romaniei. cit.

VIATA SOCIALX TN ULTRI3LE PATiZU VEACURI avut o evolutie foarte interesantd si plind de pitoresc. din ce In ce mai mari si mai grele. In afard de birurile si dajdiile. Fireste ca numarul acestor negustori si mestesugari bogati si independenti de comunitatea ordseneasca nu era prea mare si nu apare decit intr-o masura foarte redusa in orasele din Moldova si Tara Romaneasca" 2. independenti de comunitatea oraseneasca printr-o viata libera si sustinuta propriu. ciudate si deosebite. sa-si largeascd aceste gospoddrii si sd-si asigure o mentele inedite din sec. patimi si virtuti. $ Ibidem. Panaitescu si A. care au alcdtuit miezul si viola orasului In aceasta vreme destul de lungd. Viala feutiala to Tara Romineascd . care 1si adunaserd averi imobiliare nu numai In oral (case. vesele si triste. obiceiuri si institutii pastrate si schim- viata care nu-i obliga sti se supund comunitatii ei piardd libertatea si independenta. in paginile acestei lucrdri. Aceasta le-a ingdduit sd-si organizeze gospoddrii proprii. mai ales In sec. 1 V. viata socials a orasului Bucuresti a In decursul celor aproape patru veacuri. cea mai mare parte a populatiei. 165. XVIXIX. Intimpldri de tot felul. 1957. vii). XIVXVII). populatia oraselor si indeosebi a Bucurestilor a dus-o mai bine. p. Costachel. si de greutatile inerente conviquirii ca vecini cu boierii bogati si puternici. care se pot urmdri 10 docu- o prezentdm. P. Dar In afara de acesti oameni. unde isi cumparaserd mosii Si vii intinse. mandstiresc sau domnesc. un fel de nobilime ordseneascd". formau o comunitate privilegiata de oameni liberi" 1. Incit se poate spune ca alcatuiau o categoric sociald doveditd documentar. ordsenii au avut o viata mai libera si mai om-neasca. fiindcd ordsenii erau oameni liberi. negustori si meseriasi asigura existenta for si a familiilor. Situatia for de oameni saraci 1i deosebea de tarani prin aceea ca puteau sa dispund de libertatea lor. In Bucuresti. Cazacu. compusa din negustorii bogati sau meseriasii. Spre deosebire de populatia satelor. pe care trdia ca sa munceasca stdpinilor. figuri de oameni. Editura Stiinlificd. toate s-au depanat cu zguduituri sau nepdsari si s-au insirat pe firul vremii lntr -o necontenitd luptd titre un trai mai bun si mai linistit. Nicdieri nu vom gasi mai mult pitoresc si mai mult adevar de viata decit in intimpldrile si oamenii cercetati. ordsenesti o alcatuiau oamenii saraci. alcatuiau un patriciat orit*nesc. 164. vazuti In relatiile for de membri ai colectivitatii. cu ateliere proprii si cu salariati. prdvalii. P. p. pivnite. pe care Incercam sa bate de vremuri. XVII si XVIII numarul for sporise mult. dar nevoile vietii Ii lmpingeau la munca salariata. Bucuresti. Dependenta de stapin i-a facut sd renunia i Moldova (sec. care-si agoniseau viata cu g reu si care sint siliti sd-si lnchirieca &a-0 poatii ze bratele celor bogati boieri. Acestia. In marea ei majoritate legata de pamintul boieresc. dar si in afara orasului. cataclisme si molime.

Ambele cuvinte inseamna cam acelagi lucru 5. pe care oragul nu a atras-o decit mai tirziu. la Inceputul organizarii vietii oragenegti. 168. foarte accentuate In Bucuregtii sec. averea. P. p. legate de piimintul domnesc. on foarte mare cum o aveau boierii divaniti averea era simburele de viata al tuturor familiilor oragenegti. Bucuregti. cum spune Ovidiu. Notiunea de familie In sensul obignuit al cuvintului corespundea in sec. In care voievodul daruiegte o grading cu vie jupinului Barbu Capitanul din Poiana. prioritate. Pe ling& acegtia exist& o alts parte a populatiei. XVIII. ne Indeamna sa vedem ca viata socials din Capitala Tarii Romanegti nu prezenta conditii perfecte de omogenitate. Intinderea oragului. indeletnicirea principals a locuitorilor sai era munca seasca bunuri materiale. clnd Bucuregtiul era mic. Marea majoritate a populatiei se ocupa cu agricultura pe pamint propriu sau stapinit In devalmagie 6. a oricarei familii. manastiresc sau boieresc. dincolo de straturile sociale din care era Familia fi casa. sporirea populatiei gi dezvoltarea vietii oragenegti prin comert gi megteguguri a facut ca din sec. Mai care I i scoteau existenta mizera. Costachel. din Baza familiei. s-o vinda sau sa o lase mogtenire. 25-42. In sec. Toti componentii unei familii. . cu specificul ei social-economic. o categoric socials organizata. 360. 6 V. alcatuiau ceea ce se numea neam. ale categoriilor. din rindurile saracimii oragenegti" $. cit. o alcatuiau proprietatea. care. protimisis * etc. pamintului. cum vom vedea mai jos. In afara de clasa boiereasca. apar orageni fare drepturi depline. mica sau mai mare. p. Conditia prima pentru Injghebarea unei familii oragenegti erau aceste bunuri individuale care dadeau independent& faVa de comunitate gi statorniceau 3 Ibidem. Intr-un document dat de Matei Basarab. XVII sa se poata distinge to Bucuregti o stratificare socials care se va contura din ce In ce mai mult in decursul vremii. dr. mai ales in Bucuregti. acel genus latin care se explica prin legatura de singe. Intr-o anumita vreme. 1899. cu un staroste ales de ei. Pe baza asestei rudenii se stabileau toate drepturile care decurgeau din legatura de singe: mogteniri. p. 4 Paul Cernovodeanu. N.. care depagea granitele sociale compusa. Aceasta stratificare socials. III (1965). In Materiale de istorie §i muzeografie".VIATA SOCIALA IN ULTIMELE PATRU VEACURI 23 la o parte din drepturile for de orageni liberi gi sa primeasca conditii de viata din ce In ce mai grele. oragenii puteau sa aiba avere proprie care sa be asigure viata. quam commune genus mihi jungit. Cazacu. care o deosebea de celelalte. Fiecare dintre aceste categorii sociale tgi avea viata ei. 0 sums de documente amintesc despre acegti migei. care le purta de grija. Ionnescu-Gion. Panaitescu §i A. VAtamanu. Istoria Bucureftilor. despagubiri de pagube. familie. cind viata Bucuregtilor se solidariza Intr-o actiune comuna. gi de acel patriciat oragenesc" de care am vorbit. Acest fapt le-a dat posibilitatea sa agoni- protimisis = drept de preferinta. X1V gi XV. 166. de care putea sa dispuna la libera vointa. catre sfirgitul sec. Erau totugi prilejuri gi imprejurari. p. XVI. 5 G. care tgi cigtigau existenta muncind la negustori gi meseriagi. In aceste lmprejurari era vorba de apararea sau afirmarea Intregii colectivitati oragenegti. adica toate rudeniile de singe scoborltoare din acelagi strtmog. se vorbegte chiar de o mahala caliceasca". care duceau o viata deosebit de grea gi pe care terminologia vremii ii numise mifei sau calici 4. Considerajii asupra calicilor" bucurefteni in yeacurile X VI XVIII. P. constituita din cei mai saraci. Spre deosebire de familiile taranegti (sategti). sa strings avere. XVIXVII notiunii de neam. alcatuiau. op. rascumparari de suflet.

doc. nu numai un voievod cu averea lui Brincoveanu putea sa faca inzestrAri bogate. Toate documentele. 7 Stefan D. trei perechi de brAt.). trAsuri. unele chiar mai mari. Ancuta In 1704. mentionate In subsol. Foarte numeroase foi de zestre. haine. trebuia sa vinA cu o avere personalA. Ca sit putem aprecia valoarea acestei sume este bine sa retinem ca Inzestrari asemAnatoare. rubine. suflete de tigani si mosia Sinesti. Bijuteriile se compuneau din: o cununa cu diamante. cu pintece de ris si cu nasturi de diamante. feciorul lui Ilia Voila din Moldova. 9 mai 1791. ce ni s-au transmis din sec. din care unele cu sponci de aur cu diamante si cu gurile de margaritare. doua lanturi de aur fiecare de cite cinci sute de dramuri". douasprezece siruri de margaritare marl. el insusi domn In 1693 qi 1700 -1703. Billafa in 1708. mare postelnic. Astfel: Maria. sotia lui Stoian. Si de astAdatA evaluarea este facuta la preturile * bala. stupi. confirms astfel insemnatatea averii pentru alcAtuirea familiei. negutatori sau meseriasi. o salba cu patru sute de galbeni: bani de cap trei sute si cu leasa de margaritare" . Aceste bunuri individuale. treizeci de suflete de tigani si patru mosii. Din aceasta pricing. case. stnt publicate In volumul: George Potra. cu Nicolae Ruset. de rubine si de margaritare. podoabe. Stanca. B . logofat de vistierie. A avut §apte fete si pe toate le-a Inzestrat din belsug. primesc si celelalte fete ale voievodului la casatoria lor. casatorita. Zmaranda in 1712. vii. mAritata cu Iordache Cretulescu. fiul lui Gheorghe Duca.ari. in mai 1791. ci chiar boieri mai mici si mai putin bogati faceau foi de zestre Incarcate. mare vornic . Salta in 1700. maritata la 1 noiembrie 1692 cu Radu. o invelitura de cap cu acele ei. Bucuresti. Obiectele miscAtoare din zestrea Zmarandei. casatorita cu Constantin Duca (Duculel. covoare de matase . valorifica numai obiectele z-niscAtoare in moneda curenta si insuma 26 100 taleri 7. logofeteasa BAlasa. case de piatra in Bucuresti. Ilinca in 1698 la cAsatoria cu Scarlatache. pretuite la 13 276 de taleri 8. Vara indoiala cel mai bogat roman din vremea sa. feciorul dragomanului Alexandru Mavrocordat . p. deci un boier mArunt si neinsemnat. Bucuresti. patrusprezece rochii. plapome si cearceafuri cu flori in fir de aur si argint" . un left cu diamante si smaragde.. la intrarea in casAtorie.Altin Bey" (Priniul Aurului) era. cind casatoreste pe fiica sa Elenca cu doctorul Constantin Darvari. Toate nuntile s-au facut in Bucuresti si despre petrecerile de la aceste nunti s-a vorbit zeci de ani In urma. insumau 34 200 taleri. de argint. Astfel. 285-289. XVI plea care sfirsitul secolului trecut. cai. Grecianu.9 = rubin Anat. cinci perechi cercei cu diamante. nascuta Babeanu. primeste ca zestre o avere fabuloasa compusa din bijuterii.Radu vet logofdt. smaragde qi balafe*. opt dulami cu samur. de . 1961. Dar. 452. numite intr-un cuvint zestre. Inscrie in foaia de zestre a fiicei sale. Constantin Brincoveanu. casatorita cu Manolache Lambrino. atit intre boieri cit si intre orAseni. 1906. pretuite de tatal sau. oasatoritA cu paharnicul Constantin BAleanu. oglinzi cu pervazurile de argint si alte multe vase si obiecte casnice cele 30 de vaci cu vitei care sint inscrise in foaia de zestre sint pretuite la 120 taleri. fost domn al Moldovei. noua inele cu pietre scumpe. cunoscut la Constantinopol sub numele de . in 1693.24 DIN BUCUREFTII DE IERI obligatiile fiscale fats de domnie. Viola lui Constantin-Vodd Brincoveanu. XVI. Documente privitoare la istoria oraFului Bucurefti (1594-1821). AceastA foaie de zestre. se atesta documentar din sec. mare ban . animale. scrisa de mina prea bogatului voievod. care era un element esential pentru ca familia sa se poata constitui. care n-au alts trimitere. adica 4 taleri o vacs cu vitel.

care malteh = matase de Malta. mort in 1766. Aceasta Joita.VIATA SOCIALA IN ULTIMELE PATRU VEACURI 23 curente vremii. impotriva fratelui sau Nicolae Dudescu. rochii. vaduva §i Inca Mara.Dupa un an. cind negotul sau meseria mergeau prost. cu toate Ca doctorul Darvari ci§tiga multi bani cu medicina §i se pricepea sa-§i sporeasca averea in tot soiul de afaceri. on alte rudenii care aveau interese. Joita insa nu renuntase la gindul plingerii catre sultan §i cauta in taina un prilej bun ca sa fuga iara§i peste Dunare. In documentele vremii sint destule cazuri de acest fel. Bucure§ti. ii cusute cu matasuri. a§ternut §i multe obiecte casnice 9. In impreju- rarile grele ale vietii. vii. ii is urma. locuri. dar toate plingerile ei facute la divan §i la domnie nu i-au satisfacut pretentiile. Practica foilor de zestre nu era numai un obicei domnesc §i boieresc. mare clucer. p. inzestra pe fiica sa cu o pereche de cercei de aur cu margari- tare §i rubine. 1° Mihai Cantacuzino. Aceasta zestre putea sa asigure u§or existenta prea indestulata a unei familii. Practica inzestrarilor nu se realiza intotdeauna cu pace §i Intelegere. N. Inca nepotolita de patima dragostei. casatorit cu Pauna. care erau foarte scazute. 3 750 taleri. Cu prilejul nuntii fiului sau Constantin. mai larg. o prinde §i o aduce in %ark fiind inchisa impreuna cu copiii la manastirea Margineni. Astfel un popa. ci scoborise §i-n celelalte categorii sociale orti§ene§ti. cu doua inele din aur. destul de numeroase sint acelea care au ca obiect zestrea sau. satia lui Matei. mai intotdeauna se gasea cineva sa formuleze pira §i sa ceara judecata divanului §i a domniei. covoare. aceste bunuri de zestre erau vindute din nevoia de a face fats imprejurarii. trecute printr-una sau mai multe casatorii. Ionnescu-Gion. partea de clironomie a fetelor. ci sint foarte numeroase pricinile de judecata pe care le-au adus foile de zestre. ea se hotari sa piece la Constantinopol ca sa se plinga sultanului. ci ca un mijloc efectiv pentru organizarea meseriei §i a negotului. in afara de case §i pravalii. era insa o femeie desfrinata" 10. lorga. la 1 ianuarie 1711. al carui cusur 11 putea tine in Mu numai soul ei. Intre toate procesele de clironomie **. Ea pretinde ca nu i se (Muse tot dreptul de mo§tenire ce i se cuvenea. . Un asemenea proces incepe Joita Dudescu. jumatate din mo§ia Sine§ti. §iruri de margaritare §i margean. OH ginerele care nu a primit toata zestrea fagaduita. ed. Dupa moartea lui insa. 287-288. Nicolae Dudescu interveni pentru liberarea sorei sale de la Margineni. Colectiile de documente contin numeroase foi de zestre a fiicelor de me§te§ugari §i negustori. 9 G. succesiune. p. asupra carora nu mai staruim. Genealogia Cantacuzinilor. cit. de incercari pentru a-§i obtine mo§tenirea care i se refuza. 1902. Astfel: o rochie noun de malteh * costa 37 taleri . gasi pe Matei Poenaru. 12 pogoane de vie cu pamintul for 1 500 taleri . Sint procese care dureaza multa vreme §i pe care schimbarea deasa a domnilor be prelunge§te §i mai mult. fiica lui Mihai Cantacuzino.. haine de blana. sau chiar la inceputul unei afaceri. 685. care aduceau la mariti§ case sau pravalii. casatorita cu Matei Cantacuzino. ** clironomie = mo§tenire. Nicolae Dudescu. op. i§i napastui cei doi copii pe care-i avea la Bucure§ti §i trecu Dunarea pe furi§. Me§te§ugarii §i negustorii pretindeau zestre la insuratoare nu numai ca o mods a vremii. ca sa ajunga la Stambul. on socrul care cerea sa i se restitue zestrea cind casatoria nu tinuse. cu bani de cap. fiindca in secolul al XVIII-lea era §i o mods ora§eneasca. Ilerea. sau alte bunuri materiale. un boierna§ lacom §i dornic de marire. 305 stinjeni. bani. doi. pivnite. cu voia §i cu ajutorul voievodului Alexandru Ghica.

Batrinul. baiatul cel mic. pentru el gi cei doi fii. Stroe care traia in Bucuregti. exoflisi = a lichida o datorie. ca tot capitalul dumisale dupa vinzarea pravaliei gi a caselor gi dupa savirgirea pomenilor gi a milostenii ce au savirgit cu mina dumisale la tine au voit. ce sint sa se mai facti pins la 7 ani. nevrind ca sa-i dea in mina mea. ticaloasa. Acegti bani au fost Impartiti in trei parti: cite una de fiecare. Un asemenea necaz pategte de la fiul sau postelnicul Stroe din Bucuregti 12. fara voia ei. Costantin insa. incerca sa apuce drumul Constantinopolului. care vinduse gi cheltuise gi cascioara de zestre a sotiei sale. Batrinul postelnic nu numai ca-i da iertarea gi blagoslovenia parinteasca. gi pe Ralea. avusese trei odrasle: pe Costantin. i-au ramas curati 11 000 taleri. ca sa nu ramlie sub blestem gi sa poata sa-gi chiverniseasca casa gi copiii". Pentru acest motiv gi pentru multe alte necazuri ce-i Meuse. se infatigeaza mitropolitului Stefan gi in genunchi s-a rugat sa-i primeasca in danie sfintei Mitropolii casa cu pimnita gi locul ei. Dupa ce trecusera Dunarea. gi sfintia sa vazind rugaciunea mea a primit-o. vaduv gi bolnav. Astfel. turcul care pusese ochii pe Joita. vataf de caldarari din Bucuregti. Ea iegi de la cadiu turcoaica gi sotie a turcului. au ramas 21 de pungi de bani". 225. ls Doc. in frica lui Dumnezeu. Cei mai multi din aceasta situatie. nici fdcind copii cu dinsul". it urgisise ei-I legase sub blestem parintesc". era foarte mihnit de purtarile lui Costantin. temindu-se ca sa nu-i praptidesc. cel mai mare. ca un stapin. mai ales cele dintre sot. avind pricing cu sofia pentru cg i-a calcat cinstea. raspunse afirmativ la intrebarile cadiului. Dumitragco. ecsoflisticon = hchidare. caci in diata in care igi orinduise avutul dupti sfirgitul vietii ii facuse gi lui parte dreapta. Nu se gindise insa sa-1 dezmogteneasca. pe care Dar nici copiii nu sint intotdeauna izvor de multumire gi impacare in familie. ca sa fie statatoare gi ohabnica in veci" II Documentul nu ne spune ce s-a petrecut cu Dumitragco a carei sotie i-a cellcat cinstea gi 1-a amarit ping intr-atita incit igi dgruiegte casa de locuit. Ca semn al caintii gi al impacarii el da un ecsoflisticon * In care igi recunoagte pacatele gi astfel igi aranjeaza drepturile de clironom al tatalui salt. dar inaintea obrazelor celor mijlocitori au marturisit cu suflet nevgtamat. ci cu lucruri mult mai mici gi mai neinsemnate. ingelati de sotii sau viceversa. mijlocise prin obraze de oameni cinstiti. a ramas turcoaica gi petrecind citiva ani In mare saracie. Costantin marturisegte in acest document ca batrinul postelnic tot n-avea incredere In el: acegti bani ce au venit in partea mea. 5 septembrie 1815. Catrinii. . 4 aga. degi foile de zestre erau destul de bogate gi viata incepuse cu intelegere gi multumire. din care scotind 500 taleri pomenile raposatei sora-mii. cu ajutorul unui turc tocmit in acest stop. ucise pe Poenaru gi se infatiga cu jupineasa in fata unui cadiu sub cuvint ca-i cere o adeverinta ca este sora cu Nicolae Dudescu.26 DIN BUCURE*TII DE IERI fu silita sa-1 urmeze In drumul sau. 577. care indeplinea formalitatile ce i le ceruse turcul. pe Catrina casatorita cu Sirbul bacanul. Pricinile de desfacere sint gi mai dese in familiile fara copii. 21 iunie 1736. nu se innoada insa cu lanturi de aur. muri la Constantinopol". gi sotie. Legaturile in familie. casatorit gi tata a patru copii pe la 1815. Joita care nu gtia nici un cuvint turcesc. la inceputul secolului trecut. temin- du-se de blestemul parintesc. sa-mi ramlie copiii saraci ca sa 11 Doc. imbraca rasa monahala gi tinjesc ping la moarte in umbra unei chilli. Boierimea din cele doua tari romanegti a cunoscut atitea pricini de desfacerea casatoriei. De multe on scot par alb parintilor gi aduc mihnire gi zavistie.

25 Ibidem. i-au sigurifsit In mina dumnealui chir mea ea nu-mi dea. Acesti Barcanesti sint feciorii lui Vasile si stranepotii lui Bunea. el cu nimic sä nu se amestice". dintre care doi cu semnaturi grecesti. 316. 13 Doc. Arhiva Gheorghe Grigore Caritacuzino. decit sa gaseasca dumnealui chir Sirbu vreo casa sA-mi cumpere. bAtrinul 1ncredinteaza celor doi fii ai sai cite 1 500 taleri ca sa se negustoreascA pentru b Atrinului.25 m. Documentul a fost semnat de Costantin si de alti trei martori. hotarasc sä lichideze casa batrineasca pe care o detinea ultimul. se vede treaba ca ea primise ca zestre partea ei de clironomie. &A o marline cu copiii miei". construita de enoriasi si de mitropolitul Grigore al Tarii Romanesti. nici copiii lui nu mai au nimic a pretenderisi" dupa moartea batrinului ci la oricare va voi dumnealui sa-si lase cautarea sufletului. repara biserica. p. 99. inalta de 4. vel vistier in 1653. Filitti. 154. ci printr-o hot:A. Pe Radu BarcAnescu 11 vedem insarcinat de Logofetia cea mare. Multe din aceste certuri nu s-au putut stinge decit prin procese. heti cu Maria. ca sa fie in locul casei de zestre ce am vindut-o. La Imparteala. ca sa aibA puterea si ttiria". p. ca sa potoleasa furiile ciumei si foametei ce bintuise Bucurestii In 1718. lntr -un zapis din 12 iulie 1752 13.Cacaleti". Cu cit averea de Impartit era mai mare si preten- dentii mai numerosi. postelnicul Mihai Filisanu si Radu Barcanescu biv vel clucer de arie. 0 BarcaneasA. cumnatul lui Constantin Brincoveanu. i ce bani va mai prisosi sa-i tie chir Sirbu pentru lnzestrarea copilelor. Maria nu is parte .A. ridica o frumoasa cruce de piatrA. la 5 septembrie 1815 In condica Departamentului de *apte. bacanul. urmind ca restul sal primeasca fiecare dupa moartea Imptirtirea averii Intre mostenitori a fost de cele mai multe on pricini de nemultumiri si de procese. la care se adaugau semnaturile martorilor.1'1re arbitrary si interesata a divanului. 12 iulie 1752. a sotiei mele. ginerele vaduv al postelnicu- lui Stroe. Bucure§ti. zidita In 1724 de logofAtul Pena Negoescu. a-si scoate hrana". care se and azi In altarul Bisericii Oborul Vechi. Se vede treaba Insa ea Sima Sirbul. cu aceastA legatura CA' nici de cum bani In mina mai recunoaste in act ca a primit de la tattil sau mai multe lucruri de casa si zece stinjeni de mosie la. facute prin bung invoiala si consemnate In acte simple. 14 loan C. si a fost inscris. iar mie sa-mi dea numai dobinda acelor bani. Matei Mogos. Au fost totusi si impartiri fratesti". 1919. prquind-o la suma de trei sute de taleri si Intelegindu-se sa o retina Costantin si sa plateasca celorlalti cite o suta de taleri. Se cunosc procese de clironomie care au tinut zeci de ani si care nu s-au stins printr-o Impticare a impricinatilor. cumnatu-mieu. 1si cunostea bine cumnatul si stia ca nu o sa iasti la capat cu el. sa hotarniceasca mosia Edera a lui Dinu Cantacuzino intr-un proces cu pitarul Scarlat IIiotu 14.VIATA SOCIALA IN ULTIMELE PATRU VEACURI 27 nu am cu ce casatori copilele ce am. iar pe Mihai it gasim stapinind o parte din mosia Petrosani a lui Stefan Dedulescu cu care era cumnat 15. Astfel. biv vel serdar. pe nume Enea. Impartirea 11 multumeste pe deplin pe Costantin. casatorita cu paharnicul Stefan Dedulescu si cu Costantin. cu atit neintelegerile si gilcevile erau mai lungi si mai Incurcate. Fiul pocait Sirbu. al carui nepot din alts spit. la 15 februarie 1777. 'Damn. . la 1768. care declara Ca nici el. fiindcti nu primeste sarcina fixatA de socrul sail. semnate de cei 1ndreptAtiti. Aceasta bisericA. In aceasta situatie.

in 1663. cit. ci numai martorii In frunte cu Popa Stanciul of Foi§or. Moartea napraznica a postelnicului. Iorga. casatorita cu postelnicul Constantin Cantacuzino la 1641. Este interesant ca zapisul fratilor Barcane§ti. se semneaza actul la 19 iulie 1794. atit de jeluitor cit §i de Olt. Despre Cantacuzini. Pretuirea fiind primita de amindouil partile. alaturi fu inzestrata Stanca. In cazul de fat& s-a considerat o vinzare. op. 13 septembrie 1834. din care doctorul Rasti cumpara o parte. 18 George Potra. care profeseaza medicina in Bucure§ti. Bucuresti. care se intindea pe stinga Dimbovitei. morti toti fara posteritate" 19. dintre care cinci fete. LIVLXI. stringe patru megie0 vecini. 19 N. acaret. magazie etc. are o faima medicala foarte pretuita §i face treburi bune cu clientii sai. . mare logofat §i apoi cu vel spatar Pana Filipescu. era de ajuns semnatura vinzatorului care transmitea proprietatea §i care confirma primirea pretului. de0 este adeverit de trei martori. Astfel. maritata mai intfi cu Radu Cretulescu. 35-39. Acesta vine la fata locului. nici orinduitul ispravnic". postelnicii erban §i Macrea. care se ridica la 40 taleri §i 90 bani. biv vel ban . tinerii casatoriti erau saraci. Matei Basarab daruie§te acest loc rudei sale. Elina. care i se restituiesc in vremea lui Matei Basarab dupe ce acest voievod 4i daruise acel loc domnesc. care dau multumire la imparteala. 18 G. de0 este vorba de Impartirea unei mo§teniri de la 1798 §i 1977) prin delegatul boierilor ispravnici din sud Ilfov". se face totu0 impreund cu preotu mahalalei" §i face prquirea namestiilor *. Practica vinzarilor In aceasta vreme nu pretindea de obicei §i semnatura cumparatorului . 472. 1975. 1942. doc. nu -1 semneaza decit Radu §i Mihai care primesc banii de rascumparare a casei din partea lui Constantin. adica prin dumnealui logofat Ionita 17. XVIII este doctorul Ioan Rasti. mort In pribegie. adica de Toncea bogasierul §i de Ilie arma§el. viitorul domn al Tarii Rom ane§ti. parinte§ti. nici intinsele mo0i din partea unchi- 0 figura interesanta la sfirsitul sec. 188. 11 darui Ilincai casatorita cu Vintila Corbeanu. Este iarA0 interesant de observat ca actul nu-I semneaza nici impricinatii. Bucuresti. In Ire bisericile Zlatari §i Sarindar. care 10 construie§te pe el case de piatra. * namestie = dependenta de case de locuit. pe care mai tirziu o Impart urma0i sai: Catinca. Marghioala §i caminarul Iordache Rasti 18. El cumparase de la cunoscutul bancher bucure§tean Meitani o case cu loc intins in spate. restul locului pins la biserica Sarindar famine lui *erban Cantacuzino. iar spre rasarit pins unde vor fi mai tirziu zidurile manastirii Coltei.28 DIN BUCURE$TII DE IERI pine la demolare (deteriorate rail de pe urma cutremurului din s-a numit biserica Enei. Ea Imparti locul daruit de Matei Voda intre copiii sai: partea din fata bisericii Zlatari. Bucuresti. 1902. In continuare. fiindca Elina nu primise Inca mo0ile tatalui sau. p. La inceput. (unde este astazi Militia Capitalei). p. dependinta. grajd. 17 Doc. fu Inlocuita prin curajul §i destoinicia sotiei sale care tinu cu miini sigure clrma familiei. ceea ce ii dadu putinta sa Inzestreze cu averi mari pe cei unsprezece copii ai sai. p. dupe numele celei ce a renovat-o 16. Din Bueureftii de altadatd. care arata ca Imparteala a multumit pe cei doi lmpricinati. Documente privitoare la istoria orafului Bucurefti ( 1821-1848 ). la malul Dimbovitei. 19 iulie 1794. nu un ecsoflisis. George Potra. lor sai dinspre mama. se afla pe un loc domnesc. ping in jos. situate pe Podul Mogoraiei.. 330. Proprietatea bancherului Meitani. fiica domnului Radu 8erban. postelnicul Constantin Cantacuzino deveni In curind unul dintre cei mai bogati boieri din Tara Romaneasca. Alta impartire care nu s-a putut face prin buns invoiala. Ionnescu-Gion.

care se pare ca a avut loc in satul Margineni din jud. Aceasta cearta s-a mai domolit dupd moartea lui Serban Cantacuzino in 1688. pentru ca s-au invoit ei toti dinain tea mea si au fost toti la un cuvint si la o dragoste. Testamente $i. La aceasta imparteala. in veci"21. fiindcA ele isi primisera zestrea la maritis. Testamentele care ping &Are 1850 erau cunoscute sub numele de diate. f.. 0 imparteala care !Area sa fie Mouth' cu deplind multumire a color intere- sati. de a for bunavoe. unde era mosia ei de basting. pre unul ca acela it las sub blestemul meu cel parintesc . care acum era domn al Orli. lorga. 5291. Din aceste cuvinte reiese ca cei cinci frati erau multaimiti de imparteala. ca in sinul familiei se vor limpezi principiile juridice care vor reglementa viata. caci a fost plecat de la noi catre partea Romei 20. din care acesta vinduse o parte doctorului Rasti gi care face obiectul impartirii din 1834. care este intarita sub pecetea mea si sub iscaliturile mele. Bucure§ti. 85. donatii. porni vrajba. de unde-1 cumpArA Meitani. 81 N. se vor rezolva multe din problemele vielii sociale In Bucurestii aces tor vremi de framintari gi prefaceri. Prahova. Vom vedea mai jos. cugetat-am in inema mea Inca mai inainte. Sufletul simtitor al mamei gi mintea ei patrunzatoare socotira totusi necesar sa adauge cuvinte care nu lipseau din nici un act de vinzare. Buna intalegere si impartire nu tinu multA vreme gi dupe moartea . batrinei postelnicese incepu cearta Intre frati. CA in cadrul familiei si dupe obiceiurile care se pAstreazA din vechime. Autoritatea mamei infrinsese toate ambitiile gi neintelegerile gi impusese aceasta Impacare. vi se vor fixa normele care deschid drumul justitiei la inceputul secolului al XIX-lea. iar care va tine si va cinsti.R. sa alba blagoslovenie vi de la Dumnezeu gi de teascA si Cele cinci fete nu au luat parte la acea staimparteala. p. pentru ca ma rog lui Dumnezeu ca si de acum inainte sa-i tie tot la acea dragoste fra- la noi. $erban. de donatie sau de mostenire: iar de se va ispiti in urma mea vreunul din frati ca sa calce si sa strice aceasta tocmeala. mai intii in mina lui Alecu Filipescu cAminar. El vinduse numai o parte doctorului Rasti. Documente privitoare la familia Cantacusino. Fiecare parte frateasca fusese determinate precis in catastihul impartirii si in josul ei Isi pusesera semnAturile si pecetile toti fratii.VIATA SOCIALA IN ULTIMELE PATRU VEACURI 29 Zestrea marelui ban Vintila Corbeanu ajunsese cAtre efirsitul veacului al XVIII-lea in mina bancherului Meitani. postelniceasa cheamA pe fiii sai dintre care lipsea Costantin. ms. mai sus pomenitul Costandin postelnicul". fiindca cealalta parte se delimiteaza la 13 septembrie 1834 cu impartirile facute in clironomia doctorului. cerind o noua impartire a mosiilor. 1. pins nu petrec din lumea aceasta de am tocmit si am asezat pe vase feciori ai mei.. Deci spune ea ajungind acum la vreme de batrinete [deli nu avea decit cincizeci si vase de ani si mai avea de trait Inca nouasprezece] vi mare neputinta [neputinta erau cererile de impartire tot mai certarete ale fiilor sal]. Deci asa am dat si am agezat pe dreptate continua actul impartirii sAli tie fiecare a sa parte cu buns pace. fac parte dintre actele vremii care au lAmurit multe ches80 Academia R. Se pare a acest loc a trecut de la Corbeanca sau de la urmasul sau.S. 1902. dus pentru invAtatura vi cunostinta stiintelor" si au impartit nenumaratele adauge spor spre ei vi toata semintia for in veci. pre acestia daruindu-mi-i Dumnezeu din pAcatele mele cu unul de la mila sa dat mie sot. amin" .. este aceea pe care marea postelniceasa Elina Cantacuzino o facu celor Base fii ai sal la 1 septembrie 1667.

Fire§te ca se cunosc multe cazuri cind diatele au fost nesocotite §i au dat na§tere unor lungi §i patima§e procese. Ele contin date §1 amanunte interesante §i precise nu numai pentru genealogii §i filialiuni. care murise la sfir§itul anului 1676. dar §i pentru delimitarea mo§iilor. popa Stefan. principiile de drept care s-au cristalizat in decursul acestor secole in viata Bucure§tilor. Vom starui mai ales asupra normelor ci de§ertaciunilor. Au fost de fata la incheierea acestui act mitropolitul Orli. cind fiul sau *erban era domn al Tarii Romane§ti Diate de boieri fi. principiile de drept dobindira mai multa putere §i intelegere. 104-110. 0 incercare de testament face in 1682 Elina (1678-1688) §i cind se apropia de virsta de §aizeci de ani. o silinta staruitoare de a prelungi In veci" amintirea existentei sau macar de a o face cit mai dainuitoare. vel postelnic Constantin Cantacuzino. pe masura ce practica diatelor sporea numarul acestor acte facind ca dispozitiile testamentare sa fie respectate in tacere sau prin justitie. 1§i pusese in gind sa faca o calatorie la Ierusalim. cind postelniceasa se afla in satul Margineni din jud. Sentimentele de tot felul. Vom schila mai jos. fara ca cineva sa se impotriveasca. vel ban. pentru viala intima care contureaza personalitatile §i explica evenimentele. la mo§ia sa de ba§ting. cugetat-am in inima mia catre prea bunul Dum23 Ibidem. in 1663. de dragoste §i de ura. dupa cit mai mult. destul de anevoioasa pe acele vremuri. Prahova. egumen la biserica Sfintii Apostoli. sub domnia lui Grigore Voda Ghica. ca sa ajunga a fi un capitol insemnat din dreptul civil modern. Imprejurarile politice nu i-au ingaduit insa sa-§i infaptuiasca gindul decit In 1682. Dintre copii au lipsit Draghici. cheama acolo pe feciorii sai §i le arata ultimele ginduri pe care logofatul Stoica Ludescu le inscrisese in actul 22 semnat la 1 septembrie 1682. se dezvaluiesc pins la amanuntul prozaic in aceste acte care incheie vieti §i pun capat tuturor Trei sint ideile principale care nu lipsesc din nici un testament: o incercare de a Imp arti cu dreptate bunurile materiale ramase . duhovnicul postelnicesei. Goana dupa avere. o imp acare cu Dumnezeu §i cu moartea . indurerata peste masura de uciderea ticaloasa a sqului sau. formulelor juridice din vechiul drept romanesc pe care le-am intilnit in aceste acte. In vara anului 1682. care proteja ultima vointa. Astfel. . chir Teodosie. dar §i traditia §i obiceiul parnintului stateau foarte adesea in sprijinul dispozitiilor testamentare. Constantin Brincoveanu §i ginerele ei Vintila Corbeanu. cel mai apropiat de suflet. Cantacuzino. de misticism religios sau nepasare in fata mortii. fata raposatului *erban Voda incepe acest act ajungind la virsta batrinetelor. care primea intotdeauna mai mult §i mai bun. Eu Elina. Impartirea dreapta" era stapinita de sentiment fata de urma§ul cel mai drag. Marea postelniceasa. dupa ce vom examina principiile de judecata din documentele cercetate. a atitat intotdeauna neintelegerea §i vrajba §i a intretinut zavistia in nesfir§ite procese. cIteva luni dupa impartirea averii §i erban care era domn §i nu vedea cu ochi buni hotaririle mamei sale. de ambitie tii de modestie. p. Calatoria aceasta. ii strecurase in suflet teama ca nu ar rezista drumului si pentru aceasta s-a gindit sa-§i rosteasca ultima vointa" inaintea plecarii. Se invoca intotdeauna in testament perfecta stapinire a mintii §i puterea diving. orafeni.30 DIN BUCURE$TII DE IERI tiuni din trenutul tarilor romane. Cu timpul. Ultima vointa exprimata prin testament avea taria unei legi pe care o apara nu numai un blestem implacabil care incheia testamentul.

cel ce studiaza in Italia.. lard. sa piing multimea pacatelor mele". Derept aceea. cea de a doua sotie a lui *erban Voda.. sa poarte grija averii sale cit timp va lipsi din Cara. care se rasa alltat de Maria. ce sa-§i pazeasca fie§tecare treaba ei. pentru a pune actul sub semnul credintii mintuitoare. de aceea ea ceru sa se inscrie in diata: A§ijderea. dupa cum iaste zis". fiica lui Ghencea Rustea vornicul. iar carele nu sa va Linea. sa n-aiba treaba". Elina Cantacuzino §tia sau banuia gindurile fiului sau. care. feciorii lui Draghici spatarul cu mare Intelepciune sa va strIngeti toti la un loc de taina. ace§ti patru frati §i cu nepotii mei. §i sa va faca imparteala satelor. dupd moartea mamei sale incepe cearta cu fratii sai pentru impartirea averii. cum. veri. care fac fratilor neviata. sa alegeti din oamenii casei noastre. §i sa fiti fericiti §i procopsiti Intru toate . se opre§te la gindul ca s-ar putea sa o ajunga In drum sfilitul vietii. sa lacuiti toti Impreuna. cind yeti avea intre voi. dupa aceastea toate intaresc §i blestem mare.. asa §i voi sa Ingaduiti unul altuia.VIATA SOCIALA IN ULTIMELE PATRU VEACURI 31 nezeu ca sa calatoresc &Are Ierusalim. nici sa se amestece iale in vorba voastra. cite vor fi. precum §titi ca §i noi v-am pazit §i v-am tinut pre toti la un loc neosebili. dupa ce hotara§te ca Costantin. Iar mai departe. ca ni§te oameni. Este in aceste cuvinte neaparata impacare cu Dumnezeu in pragul mortii. sa nu se desparta unul de altul nici cit. de mi se va intimpla de la Dumnezeu moarte. ce sa va ispiti carea cumva sa strice §i sa calce aciasta tocmeala a mea. luind pilda de la ceia ce au facut a§a. va mai adaug o invatatura den cele ce §tiu ca v-au invatat §i tatal vostru §i v-au legat cu blestem. voi. a§ijderea §i cel mare sa iubeasca pre cel mai mic. da veti avea carea cumva in mijlocul vostru ceva banuiala. Astfel pentru partea fiu-meu *erban Voda. fii mei. Acum dar §i eu aceaia urmez §i va leg supt blestemul lui Dumnezeu §i sub blestemul meu parintesc. iar voi sa fiti blagosloviti de Dumnezeu §i de noi. sa le mo§teneasca iale cu buns pace .. Acum. ca nu carea cumva sa stricati numele cel bun al neamului vostru §i yeti cadea in ponosul oamenilor. ca cum ati fi intr-un suflet. care se refera la nemultumirile afirmate de *erban Voda cu privire la impartirea averii. ca sa nu tie parte pren toate satele impreunti cu ce§tealalti. acela sa fie blestemat. mo§iilor. Ca incheiere. sau din priatenii no§tri unul sau doi. Insa cinci parti mari. sa fie oameni buni. au pentru mo§ii. In continuare da dispozitii cum sa se faca impartirea mo§iilor. sa ma inchin acolo sfintului loc unde au fost Ingropat prea buratul trup al sfintii sale. iar Intr-alte sate. tiganilor. sa aiba a le da cocoanelor lui §i mie nepoate. multe putine". fratie §i intelegere Intre frati. cum se cade . care nu lipse§te din nici o diata §i pe care marea postelniceasa o socoteste necesara sufletului sau. socotit-am singura. si li-am potrivit &a fie tocma cu ce i-ar fi venit partea lui despre toate satele. carea iaste de op§te tuturor atunci. in calea ce merg. Urmeaza apoi o recomandare . zeastre. de veti Linea aciasta tocmeala §i Invatatura ce am facut eu. au pentru alte trebi. iar voi singuri in taina sa va tocmiti §i sa va lmpacati . Iar. ce am ales den toate mo§iile meale ni§te sate intregi care sint inscrise la alts carte a mea. Aceasta dispozitie pe care Elina Cantacuzino o Inscrie In actul din 1682 a nemultumit adinc pe *erban Voda. cum procopsesc". ce sa cinsteasca cel mai mic pre cel mai mare. §i sa fie pirit la vremea Elina Cantacuzino adauga blestemul care nu lipse§te din nici un act de avere: . fii mei. ca sa nu va plecati urechile voastre sub ascultarea cuvintelor jupineselor voastre. ducindu-I Dumnezeu a fi domnu Tarii Romane§ti. mo§ii. fetii mei.

la 5 noiembrie 1794. pogoane doutizeci si una. crizind la multa boala si ajungind la sltibiciune".. cu locul cit ti. 5 noiembrie 1794. pe care o are de la parinti. p. i ci zece suflete de tigani. Iorga. pe care o protocoleste" mitropolitului Dositei 25. 221. pentru simbria lui taleri zece'si un cal vinAcior". Testatoarea. actul de danie al mosiei Greci. in toata stralucirea domniei". Isi aduce aminte si de rude. hotAraste sa se vincla casa din Bucurecti. BA dea la Marica pircriltiboaia pentru taleri doua sute care ii sint datoare si pretnindu-sa ci citi bani va mai rtiminea sa fie pentru pomenirea mea si a parintilor miei". pentru care se indatorase si Isi zalogise obiectele de pret. se to nea sa nu o surprincla moartea ci a vrut sa -ci rosteasca toate ale sale. fecior. 476. cu toate dichisile dinprejur. 29 martie 1726. ci tete sa fie ingropatti la sfinta biserica unde BA' cinstecte ci sa" praznuieste hra nul mai marilor voevozi ai cetelor Ingeresti Mihail si Gavril". Aceasta ins' nu era o Impacare. Insoti inmormintarea n amei sale pin' la locul de ingropaciune. In acelasi scop ddruitste bisericii Stavropoleos unde va fi Ingropatli. si cinci cai telegari". Originalul actului s-a pastrat la mitropolie si dupli el s-a scos o copie. ci in fine lui Neacsu. ii lasa pa 23 N. o movie parinteasca in colt na Greci. CX XXV. Ea nu uitil sa -ci c ail iertare tuturor crectinilor precum erta ci ea pa toti fratii crestini". se pretniascA ci sg. alta la Stamate vames. fiind a in zilele ce urmara. cu zece suflete de tigani" ". cu casile tor. lui Matei Baleanu. Grija cea mare ce o stripitneste este odihna suflet ilui dupa moarte. Despre Cantacuzini. Este vorba de biserica Stavropoleos. mult I itin sfinti parinti din Nicheia si sa l'acuiasca cu Iuda ci Ariia ". Serban Voc la. toate acestea sa fie pentru pomenirea sufletului meu si al parintilor mei". cu slomu. Ville de la Sarata. asijderea si de noi. 476. cu crama.1mpartirea av. Mai recunoacte Inca alte datorii: trei taleri si jumatate. Iar pentru un ruman al dumnealui nenii lui Constantin sa i se dea un copil de tigan". ea cheltuise multi bani cu boala ci cu ingrijirea. de case taleri. e". noua pogoane de vie din dealul Badenilor le las'a nepoatei sale de sora Paunii ca sa ma pomeneasca" . Se pare ci Maria Greceanu era vaduva ci Mra copii ci fusese timp Indelungat bolnavtt la pat. 1902. cu cele zece suflete de tigani. tot bani noi". Un testament interesant lag si Maria Greceanu 24. 26 Doc. acestea s6. . el incepu cearta cu fratii sai pentru. Astfel. cu zillog dupa cum scrie zapisul". varul s'au. 0 datorie de dou'azeci ci doi de taleri bani noi". ". unde zalogise altd pereche de cercei cu lumina de balac ci cu cite trei picioare de m'argtiritar". 26 Doc. fiica logofb ului Radu Greceanu. 27 Doc. vechi. caruia ii zalogise o pereche de cercei cu picioare de balac si lumini de zmaragd". mai avea la Gheorghe hangiul. la 29 martie 1726.ii. si sa fie de trei on procliat si afurisit de 318 Marea postelniceasa a fost la Ierusalim si a revenit slinAtoasti. ea nu uita 86 mentioneze aceste datorii. pentru stirindare ci pomenile sufletului stiu c al parintilor sai". ci alta datorie la jupin Hristea de patruzeci de taleri pentru care zalogise float siruri de margaritare. doua vaci sa se dea la fetele Ancutii. Ea a murit la 3 martie 1686 si a fost inmormIntat' in biserica din Margineni. nr.32 DIN BUCURETII DE IERI judeatii. cronicarul lui Constantin Brincoveanu. Astfel. in diata sa. iar mitropoliei mocia Priranii 87. In ac eaci zi face ci un act de danie catre biserica Stavropoleos pentru mocia GI. casierului de la mitropolie pentru casele in care a scat ci nu a platit chiria . Bucuresti. cit avea din mila lui Dumnezeu si a parintilor sal". De aceea. 5 noiembrie 1794. 24 Doc. 221.

ci Despa preoteasa semneaza ca martor . numele cel nou sa inceapa cu aceeagi initials ca gi cel mirean . ca gi actul de danie al mogiei. o scoarta. sa sa vInza gi sa se plateasca datoriile.VIATA SOCIALA 1N ULTIMELE PATRU VEACURI 33 Stanca tiganca" gi cu aceasta a terminat cu rudeniile gi se lntoarce la milostenii dupa suflet: o carets a mea sa se vinza gi sa se dea milostenii la fete sarace" . Despa. face la 27 februarie 1756 o diata plina de intelepciune 29. s-ar scula gi ar strica gi ar stramuta aceasta adevarata diiata a mea gi ar face altd suparare. nu au totugi aceiagi martori. pe Barbul Meriganul gi pe Grigoragcu fost mare sardar. Igi aduce aminte gi de robii tigani. Irish' din toti numai pe Dobra tiganca gi un copil al ei" ii iarta de robie pentru ca a cautat-o la vremea boalei sale". Maria Greceanu lass epitropi pe duhovnicul ei. iar o masa gi un perhir le las parintelui de la Stavropoleos. pins Irrii sint mintile lntregi gi sanatoase". cu spusa dumneaei". cui ce voi fi gregit". Este curios ca degi diata gi actul de danie au aceeagi data. Constantin Balaceanu. au de la parintii miei gi au de la barbatu-mieu". Ianache polcovnic. se numegte Maria ? b) Diata nu poarta semnatura de monaha. Aceasta diata stirnegte doua nedumeriri: a) canoanele pretind ca la intrarea in monahism. uneori la distarrte mari de timp. Intaregte mai intii nepotului sau Mihai casa ce i-o daduse sotul ei. sotia lui Ghidu. pe parintele chir Ioanichie de la Stavropoleos. Testamentul. unii ca aceia sa fie neiertati gi sa fie sub blestemul sfintilor parinti de la Nicheia gi sa n-aiba unde veni dupa mine". Radu postelnicul gi Matei postelnicul care semneaza diata: In locul acestora semneaza Barbu stolnic. au din neamul barbatului mieu. * odobafe (odobaisa) = capitan de oda (o jumatate de companie). funded si el iarta pe toti citi ii vor fi gresit. gi sint scrise de catre acelagi grarnatic. o teaca de argint gi o bratara de argint ca sa-i faca un sarindar". Constantin Balaceanu vel comis. . Tot " Doc. gi ce-o mai raminea sa fie pomenirea sufletului meu gi al parintilor miei gi al socra-mia Steriei gi al sotului meu. ceea ce ar putea explica neidentitatea martorilor din actele de mai sus. chir Ioanichie". cum sint nigte vite pe care le gtie Neacgul feciorul. Vasile feciorul megterului Stroe din mahalaua Razvad" odobage*. 27 februarie 1756. iar lui popa Vasile tot pentru acelagi lucru. El a socotit ca. 13 iunie 1720. sotia popii Ghidul. *arban biv staroste gi un Greceanu biv vel [loc alb In document]. pentru ca nu am putut sa le fac nici o pomenire". 30 de coli de pinza gi citeva obiecte de cositor" 28. Radu postelnicul gi Matei postelnic. " Doc. apoi daruiegte bisericii Dintr-o Zi unde va fi 1ngropata. In zapisul de danie nu semneaza numele de Maria. un covor. 339. Barbu Meriganu vel clucer. Practica lucrurilor facea ca martorii sa semneze dupa scrierea actului. cum poate lipsi semnatura celei care este titulara testamentului ? Un negutator. pe care a luat-o fats mare gi a trait cu dinsa foarte bine 0 cregtinegte". de ce atunci Despa. a fost scris de Iorga grama- popa Calita. Dupd ce se maga de iertare. Maria. Aceeagi grija pentru suflet se vede gi la oameni mai nevoiagi. ca sa-gi dovedeasca gindul faVa de mogtenitori. tuturor crestinilor. sa chiverniseasca gi sa faca pomenirea sufletului meu 0 al parintilor miei". cere ca din ce-i ramine In urma sa i se Implineasca dupa cum scrie foaia de zestre" a sotiei sale Maria cea de a doua. 199. Pentru aducerea la implinire a testamentului. Astfel. Iar care din rudele mele. Iar pentru cite mogii gi alte lucruri ce ar mai fi. care dupa moartea sqului se face calugarita gi primegte ticul. au din neamul mieu. sa 10 chiverniseasca averea dupa petrecerea sa din viata. Grigore biv vel sardar. iar martori adeveritori au fost: Popa Calita protopop.

pentru ca aceasta sotie 1-a cAutat la multe shibiciuni §i boale". Pentru pomenirile sufletului sau pin& la trei ani. fie ei moctenitori. 134. de imparatul Leopold §i insarcinat. pe care le-a fAcut cu banii lui". dupti o pardsire de atita vreme. n-au putut. sa alunge din scaun pe Constantin Brincoveanu. contese dupti tatal ci bunicul lor. diata Mariei Billaceanca 30. ci la 1754 se sfir§e§te ci ea. Grija sufletului este insa capitolul cel mai important din testament. In timpul razboiului dintre Austria ci Turcia. un negutator foarte bogat din Bucurecti. Ion BalAceanu. Lasti bisericii RAzvad uncle voecte sa se ingroape §i unde sint ingropati §i phrinl ii ". Diata se incheie cu obicnuitul blestem pentru oricine ar vrea BA intoarcd sau sa strice ceea ce a orinduit cu dreptatea mintii". fiul sau. este jefuit de toate bunurile ce avea asupra sa. adicti a domnului. apoi fiul lor. Maria este fiica lui Ion Balaceanu. ca sa -ci salveze viata el vrea sa treacti peste munti. ajung domni§oare de onoare" la curtea Imparatesei Maria Theresia. 120. salba de galbeni §i o ghiordie de hatai cu singeap. iar ele neavind acte de proprietate. care moare de timpuriu. . ramasd lui de la parinti" ci alte case pogoane de vie ce sint de cumparatoare" §i cu banii dobinditi sa-i hied cuvenitele pomeni. 489. ele duc o viata 3° Doc. cerceii de aur. unde ramin in serviciu pin& la 1763 chid li se acorda o pensie de 400 fiorini pe an 32. ci i se confiscA toate averile. 20 aprilie 1797. Genealogiile documentare ale farniliilor boierefti. p. Ibidem. 31 Stefan Grecianu. nectisd- Revenind in tars. fuge din lard §i pribege§te multa vreme prin Transilvania. cind pe tronul tarn se urea Stefan Cantacuzino. pin& dupti moartea lui Brincoveanu. dupd moartea sa". 1913. la 21 august 1690. un pogon de vie. bisericecti sau lumecti. cele cloud surori depun toate staruintele ca sa intre in posesia averii parintecti. pentru care Vasile lasd restul averii. iar acesta fiul lui aga Constantin BAlaceanu. Vasile odobace semneaza apoi actul ci pune pecetea. fiindca se pierduserd cu ocazia omoririi tatAlui lor. stabilite la Bucurecti. ca o confirmare a vietii multumite pe care au dus-o impreuna. in urma cdreia este numit conte 31 §i general. sora lui. la 23 martie 1737 . ginerele lui Serban Cantacuzino §i partizanul sau de nAdejde in politica ce ducea faVA de imptiratul Austriei. Din casatoria lui Ion Balaceanu cu Ilinca Brezoianu au rezultat trei fete: Smaranda cAsAtorita cu Manu Apostol. de fats cu doi preoti care iscalesc §i ei ca martori. iar mitropoliei. aga Balaceanu se afla la Viena cu o misiune importanta. dar se imbolntive§te pe drum ci este ucis de turci. ei ii lass. Lash apoi Paunii.34 DIN BUCUREETII DE IERI . alaturi de generalul Heissler. Bucure§ti. care sti OA a da rtispuns §i seams la infricocata ziva aceea a rasplatirii inaintea judecatorului celui drept §i nefdtarnic". pe care i le ddruise la nuntA mama lui §i la care adauga pravAlia cea nouti de la pod §i via din Bucurecti. A fost inmormintat la mAndstirea Cozia. judecatori §i boieri. La moartea nea§teptata a socrului sau. §i nici n-au vrut sa inceapd judecata cu nimeni. de sa vindd douA pogoane de vie. ajunsesera ilegal in folosirea ci stApinirea altor boieri. o pravalie cu pivnita ci cu said. p. torite. el insarcineazti pe epitropii care vor executa dispozitiile diatei. Incheiem paragraful testamentelor cu la vale de via cea batrinti". Totuci averea recuperate a fost destul de mare pentru ca. Moare Ins& in lupta de la Zarne§ti (Transilvania). Ca sa scape de urgia domneascd. Celelalte cloud surori Maria §i Ilinca. ii lass casa §i pravdlia in care i§i traia ultimele zile. Dar o parte din mo§ii.

330: 27 iunie 1796. nici soru-sa Ilinca gi nici alte rude nu au treaba a strica acest agezamint al mieu". dar eu le-am lasat gi dumnealor. Din ea ins& vom refine numai doll& chestiuni 33 Doc. spre Hanul lui $erban Voda". fiind de fats sore -sa Ilinca. am gi eu datorie a-i da gi a-1 odihni cu cite cevagi. 332: 13 martie 1797. $i eu nefiind parte brirbilteasca ca sa-1 fi putut ajutora cu nescarevagi slujbe gi cigtiguri. s&rac gi orfan. ci din a ei. $i pentru ca BA ramlie gi el mul- Omit. Dar acegti bani neavind ca sa-i dau din viata mea. de Chirita logoftit de divan gi dascal la manastirea Coltea gi semnat de ambele surori. iar nu sa ma blesteme cu copiii lui gi sa-mi ingreuieze sufletul mieu pentru strAinutarea din neamul sau gi mai virtos din patria sa. botezindu-i gi toti copiii. la 20 aprilie 1797. Actul de danie dat feciorului ei de suflet. Maria Billaceanu spune ca fiind stapina" pe ale ei. pravalii. da o scrisoare de bun& credinta in mina feciorului sau de suflet. . mogii. in care aratind povestea. gi fiindca mi-au slujit cu dreptate la toate. semneaza ca martori gi patru mari boieri. compus& din case. Ca n-a dat din averea nimanui. intocmai ca gi cei de trup` . probabil simtindu-si sfirgitul. Maria Balaceanu. face ca diata s& fie foarte lunga. Acest fecior de suflet" e cunoscut in documentele de vinzare-cumparare ale vremii. neparasindu -i nepomeniti din diata. aga cum era cu cale". Maria Balliceanu igi face diata". vietii lui. dupil pravilti copiii de suflet mogtenesc pe parintii lor. din mahalaua Sf. La 13 martie 1797. patru martori boieri de frunte. In luna urmatoare a aceluiagi an. de atuncea pin& acum. din 1769-1774. fiind batrina gi slabita. precum gi losif episcopul Argegului. Wage de tigani etc. din judetul din partea ei de mogie ca sa s& poata ajutora la chiverniseala casii la lips& gi fiind far& de agezamint de simbrie. gi dupe moartea mea nu o sa" al& de la cine-i cere. Vineri pe podul Vergului ce i-a dat prin carte de danie atunci cind 1-a casatorit. pentru di au fost nelipsit din casa mea pin& acum. Petre. Averea acestei batrine boieroaice. mori. refugiindu-se la Bragov.& nu rgmlie pagubag de acegti bani. $i pentru ceea ce a facut. in afar& de casele.VIATA SOCIALA IN ULTIMELE J'ATRU VEACURI 35 pagnica. Petre $ufariul. foarte mare gi foarte variata. sub numele de Petre $ufariul. aicea in Bucuregti. it 34 Doc. i-a mai promis gi o mie de taleri. FAcindu-1 fecior de suflet". fiindca a avut mult ajutor de la el in cei 27 de ani ce-au trecut. ca sti ma pomeneasca". facindu-1 clironom pa toata casa". in mahalaua Sfintului Dimi- trie". 1-a castitorit gi inzestrat. lar ca sa fie de bun& credinta gi nestrAmutat. din viata mea. locuri de case. Crezindu-ma gi la bine gi De asemenea ii mai da 300 stinjeni din mogia Sintegti pe Sabar. nigte loc din locul meu. fiindca avindu-1 fecior de suflet pe Petre puteam sa -i las toate. 1-a botezat in religia ortodox& cu numele de Petre. ii dau ins& de acum. fiindca. Maria. milnAstiri gi diferite persoane". dar din tats gi mama cu cununie "34 pe care. spune ca. gi are pe el nigte pravalii ce sint inchiriate postelnicului Profir. inchinat& milosteniilor dare biserici. pivnite. gi sa ramlie lipsit de tot". Toate cele daruite le-a dat din viata gi din toatil inima. In plus. Ci ca E. 1-a crescut ping la virsta insuratoarei. vii. §i -a adus de acolo un copil mic de neamr. doc. in vremea mitropolitului Grigorie. 35 Doc. 489: 20 aprilie 1797. care-gi pun gi pecetea.. Ilfov lui". in timpul rasmeritii cu muscalii". a cautat sa Impartageasca din averea sa gi pe anumite rude gi persoane. Ca o justificare di nu i-a lasat intreaga avere lui. 333: 20 aprilie 1797. este scris. Locul se afla pe podul carele merge de la poarta din sus a Curtii domnegti cei vechi.

diata Mariei Balaceanu iese din formularul stereotip al daniilor pentru u§urarea sufletului §i se apropie de omenescul vietii pe care boierii foarte rar 1-au inteles". dar toate au fost epitropilor a be descoperi si a ne judeca . Se atesta documentar foarte multe cazuri de tigani dezrobili care doblndeau acelea§i drepturi ca Cara nii liberi"36. ci . Despre aceasta se face mergiune chiar In diata: Zapisele ce le avem de vii si de mosii care sint cotropite de unii altii." Care este situatia acestor tigani daruiti bisericii din Sintesti §i totu§i ertati" de stapina lor? Au devenit liberi ace§ti tigani? Dreptul feudal al boierilor romani. iar cei mai sceipcsitati cite o jumatate de oca. be lasam sint foarte numeroase In documentele tuturor vremilor. prin diata. Maria Balaceanu da epitropilor sai sarcina sa stabileasca venitul mo§iei Cazane§ti fiindca ei nu i-a dat mina sal descopere din cauza ca aceasta mo§ie era impresurata de vecini raza§i. asupra carora ne vom opri.. ca sa-i stabileasca adevaratul venit. parte femeiasca cite se vor na§te §i de acum inainte. testatoarea hotara§te ca toti tiganii sai. atit cei ce se afla vii cit §i citi se vor mai na§te de acum Inainte. de viata §i de moarte asupra tiganilor robi. casatoria sa 'Ana' acum". nesupdrate cum sint rumdncile §i sa nu fie volnice a se casatori dupa alti tigani straini (tigani boieresti sau manastire§ti) pentru ca sa nu intre iarasi la robie. op. cu toate ca ea avea zapise de proprietate asupra ei. P. care nu a izbucnit Intr-un proces din pricina ca stapinilor nu le-a convenit sa-1 inceapa. Cazacu. Se pare insa ca raze§ii din Cazane§ti. ci testatoarea Ii lass la aceasta sfinta biserica din Sinte§ti". testatoarea cere ca epitropii sa hotarniceasca mo§ia. din mica copila'rie §i pins acum. In aceea§i diata. 158. cit. sa aiba a da la biserica cite una oca ceard pa tot anul cei mai cu putere. Textul diatei este destul de laconic ca sa exprime lamurit intentia testatoarei. pe care au calcat-o vecinii raze§i.tot dintrin§ii sa sa ia. tigancile sint ertate ¢i slobode ca romancile §i Impiedicate ca sa nu intre iara§i la robie". I. Astfel. citi se vor afla pe mo§ia Sinte§ti §i Cazane§ti sa ramlie la biserica din Sinte§ti. in noianul de acte In care sint aratate fel de fel de aspecte ale vietii boiere§ti. Se pare ca aici este vorba de un conflict tacit. Prin aceasta. au profitat §i au lmpins hotarele lor. data nu unica. Costachel. Daruirea tiganilor o face insa cu acest asezamint: ca tigancile lor. iar alte documente care sa ne lamureasca nu avem la Indemlna sa putem vedea mai clar situatia tiga nilor din Sinte§ti. ceea ce ar schimba fundamental situatia lor socials. In diata amintita tiganii nu sint iertati sau lasati liberi. el §i cinci copii ai lui care Dumnezeu i-au daruit intru Aceasta fapta de adinca Intelegere este foarte rara. trecind apoi u§or peste cele comune tuturor testamentelor. . citi vor fi parte barbateasca §i casatoriti. p. sa fie ertate fi slobode. putea sa clued la eliberarea lor de robie la libera vointa a stapinului. profitind de faptul ca stapina moOei a lipsit multa vreme din tail §i nu s-a interesat de domeniul sau cu stiuta vigilenta boiereasca. Cu alte cuvinte. Panaitescu si A. ajutindu-ma la neputintele §i slabiciunile batrinetelor mele §i fiind cre§tinat de mine. iar tiganii. ca unuia ce mi-a fost de mult ajutor.36 DIN BUCURE$TII DE IERI deosebite. Asemenea conflicte solutionate prin nedreptatirea taranilor. ea IntarWe din nou daniile facute lui Petre feciorul meu de suflet. A contribuit poate la aceasta situatie si faptul ca multe din actele de proprietate ale mo§iilor s-au pierdut odata cu uciderea lui Ion BAlaceanu la Lotru. sa se tie seams ca atunci cind au 36 V.

care in testamentele vremii au proportii uriage. Mahomedanii sint obligati de religie sa fie darnici. . in care darurile merg catre oameni. tot aici aveau loc serviciile religioase oficiale. sa le aibd o familie alit de bogatg gi de stralucita. Batrina domnigoard. Obiceiul de a face daruri. Acest sentiment apare foarte rar in documentele vremii . Documentele de danie se adreseazd fie bisericilor sau manastirilor. catre biserici gi mangstiri. exagerat. de boieri sau de simpli ordgeni. Testatoarea Insa marturisegte simplu gi Card ocol: acesta este tot avutul mieu ce mi-au mai ramas pins acum. propovdduiau aceastd teams gi stimulau inclinarea spre daruri. care a trait ani multi la curtea imperials din Viena. blestemul care incheie once diata si care este foarte inflorat gi plin de amenintari in mai toate actele.lata judecata ". aici este foarte simplu: iar oricare va indrazni a strica acest diataxis al mieu. Intre bisericile din Bucuregti. dar mai ales de ceea ce va urma dupa moarte. funded numai aga pot naddjdui la imparatia cea vegnied a lui Allah. Intelegem prin Biserica Domneasca" biserica aflata In interiorul Curtii domnegti. De asemenea. a pierdut din mistica ortodoxd a boierimii din vremea sa gi se multumegte numai sa ceard ca sa se dea in fiecare Din diata lipsesc bijuteriile gi imbracamintea de podoabd pe care trebuia an dupd moartea ei.VIATA SOCIALA IN ULTIMELE PATRU VEACURI 37 taiat pe tatal meu in drum s-au risipit toate zapisele ce au fost lingg dinsul gi au luat tine ce au putut". si a sord-sii cite doud sdrindare la sfinta mandstire unde ne vom ingropa gi la Cernica cite un sdrindar". fie persoanelor fizice gi sint date de domni. nu mila sau bundtatea sufletului 11 provoacd el achitarea unei datorii de recunogtinta. cum 11 practicau boierii gi domnii romani. Ping* Intr-a doua domnie a lui Grigore Ghica (1660-1664) era o singurg biserica In Curtea domneascd. gi de ajutor pentru cel cazut In nevoie gi durere. Continutul for ne dg* putinta sa vedem mai limpede trecuta via bucuregteand gi &A Intelegem unele chestiuni nelgmurite din istoria noastrd. cum vom vedea. domnii tarii gi marii boieri au fost foarte darnici cu aceastd bisericd. sa fie sub blestemul celor gapte soboare gi la infricogata judecata sa dea seama". este oriental gi a fost adoptat sub influenta turceascd. fiindcd scule gi arginturi gi alte acareturi ce am mai avut. Acest obicei. la ale cgrei slujbe lua parte voievodul gi curtea sa . Lipsegte de asemenea teama de moarte gi grija atit de chinuitoare pentru odihna sufletului. mai boiereasca din cele cloud principate. era foarte rdspindit In clasa Daruri donznefti catre biserici $i mancistiri. pentru odihna sufletului lor. era aproape necunoscut de domni gi boieri. Pomenirea in biserica la liturghie si Inscrierea permanents in pomelnicul mandstirilor izvorau din teama de moarte. Biserica Domneasca a avut o situatie privilegiatd . pentru care se faceau daruri: spre a-gi ardta puterea gi bogatia gi spre a imblinzi iar cind intilnim totugi documente. Preatii gi caluggrii dar mai ales egumenii mandstirilor care erau direct interesati in primirea gi folosirea darurilor. Doug sint motivele obignuite judecata de apoi. cind sufletul va fi chemat la infrico. pentru servicii gi treburi fAcute mai Inainte. Sentimentul de mild cresting. le-am vindut de mi-am tinut viola pins acum". mici sau mai mari. de induiogare fatd de suferintd gi lipsd. iar clerul gi cinul monahicesc n-au facut nimic ca sa -1 trezeasca gi sa-1 Busting.

371. p. invocate In cuprinsul hrisovului. asa cum se acordase manastirii Tismana 41 la 1502. sa se repete si confirme sub urmasii domnului care Meuse cel dintii dania. Hrisovul sau Insa mentioneaza un proces ce s-a judecat in divanul lui Matei Voda. a socotit cu toti cinstitii boieri ca sa-i fie sfintei biserici mosie de bastina si domniei mele vecinica pomenire. Sava 42 ce este inchinata sfintei cetati a Ierusalimului" si egumenului sau Daniil. 38 V. Cazacu. Panaitescu §i A. si a Doamnei Maria. 25. . si niste vii In Dealul Mitropoliei" care au fost ale lui Sterie luminarariul. reinnoind o veche danie domneasca. aces37 Doc. 135. in luptele dintre Mihai Viteazul si Sinan Pasa. 'Arise pe preolii de la Biserica Domneasca ca-i tulbura stapinirea unei pravalii construita pe o portiune din acest loc ce-i fusese daruita de Leon Voda: apoi am cautat domnia mea si am judecat dupa dreptate si dupa lege impreuna cu toti cinstitii boierii domniei mele si am adeverit ca nu are nimic treaba cu locul besericii. 212-226. ca sa-si ia toata vama de peste den balta de la Chiselet si sa aiba a luarea parparul de la tot omul care va trece pre vad la Chiselet. Matei Basarab... in lung si in lat" 37. P. iar dumnezeestilor preoti de brand si de chiverniseala si de nimenea sa nu se clateasca. di Doc. fie balta mare. Domeniul feudal. la 10 februarie 1613) sa fie volnica. 10 Doc.. ca si scutirile de biruri sau cedarea incasarii unor dajdii. cunoscuta sub numele de Biserica de jos a Carta Domnecti. dupa sotia sa. Pe cloud motive temeinice. . Aceasta vama de peste se primea de la pescari si era o zeciuiala: se ia din zece pesti unul. 41 V.. In Viala feudald. se sprijina hotarirea lui Matei Basarab: biserica Doamnei Stana. dupa zisa domniei mele". Alexandru Voda. 39 Doc. . p. CostAchel. Aceasta danie a lui Constantin si a lasat doi copii mici. cu patru pravalii ce sint pe acest loc si cu pivnita. care urmau sa fie crescuti de niste nepoti ai sai. a fost construita pe loc domnesc. fata lui Mircea Voda Ciobanul. P. si am luat si cartile ei cum de acum sa nu aiba nici un fel de treaba cu locul bisericii". el construieste o a doua biserica. 22 iunie 1654. Se crease un obicei ca toate daniile din locurile domnesti". fie mica". . cu hrisovul din 11 iunie 16343°. Brincoveanu are o poveste interesanta: Sterie a murit tinar. intareste aceiasi danie Bisericii Domnesti.. apoi aceasta biserica a fost metoh Bisericii Domnesti. cum a fost seama si obiceiul" 40. cit. In care o femeie. 6 iulie 1702. Voievodul Constantin *erban. 11 iunie 1634. daruieste manastirii Sf. un loc aici in oras in Bucuresti in mahalaua Scaunelor. iar Alexandru Voda vazind cum aceasta biserica alt venit nu are de nicaierea". ffind inchinata de acest voievod manastirii Ivirului de la Sfetagora. Locul sterp a fost considerat loc domnesc 38. darimata in 1595 in lupta cu Sinan Pasa. La 20 august 1629. cu cartea sa din 22 iunie 1654 acorda manastirii Sfintei Troite (cunoscuta mai mult sub numele de manastirea Radu Voda. si apoi si Matei Basarab. 11. cu hrisovul din 6 iulie 1702.38 DIN BUCURETII DE IERI cu hramul Blagovesteniei. op. si au Minas Neaga de lege si de judecata dinaintea domniei mele. 7: 20 august 1629. da un hrisov prin care daruieste Bisericii Domnesti locul pe care fusese construita biserica Doamnei Maria cu tot locul imprejur cit s-ar alege si cu loc de pravalii despre ulita. anume Neaga. fiul lui Ilia Voda. Biserica Doamnei Maria fusese darlmata In 1595. Constantin Brincoveanu. CostAchel. cind turcii s-au retras din Bucuresti. Repetarea o Meuse mai intli Leon Voda care urmase dupa Alexandru Voda Iliac.

s-au stricat de tot". Aceasta. 46 George D. In fata acestei situatii domnul si divanul au luat acest be si au hotarit cu boierii de 1-a dat manastirii Sf. ca sa-i fie lui Sterie luminararul si parintilor lui si copiilor lui de veci pomenire". cit. iar pe locul ei se ridica azi palatul Casei de Depuneri §i Consemnatiuni" (azi C. cu tot venitul . carora be trebuiacte poruncA. 30 august 1734. 31: Juinata din nou In cursul ultimelor veacuri a fost darlmata definitiv la sflr§itul veacului scurs. Florescu.. Acest dar dom. op. in timpul domniei lui Constantin Brincoveanu.E. domnia mea am socotit pentru sufletele for si pentru a for pomenire" sa daruiasca numitei manastiri averea ramasa de la Stanca. p. nici plat la un an de viatA n-a avut. Constantin Brincoveanu facuse aceasta in puterea legii pamintului" dupa care averile fare stapin deveneau domnesti si voievodul putea sa dispuna de ele. Si neraminindu-i coconi au cocoane ca sa stapineasca ce ar fi rtimas in urma ei. 2 februarie 1706. intareste o danie mai veche de case miff de bani din camera domneasca. Lipsita astfel de o bogata sursa de bani. 103. U George D. Prima inchinare este biserica lui Ghiorma Banul. lase In urma o cocoana micsoara anume Stanca care dupti cum spune Brincoveanu in hrisov s -au tras din neamul nostru. iaste cu tale si cu cuviinta a le Linea si a le intari ci a le pazi nezmintite domnii care urmeaza unul dupre altul cu stapinirea" 45. cu hrisovul din 30 august 1734. facutA de raposatul si slavitul Costantin Pogonatul imparat". ci si-au dat datoria cea de facuta arhiepiscopiei de la Pogoniani care iaste den temelia ei zidita si mils ci ajutor de catre domnii pravoslavnici. iar ruinele for au fost darimate dupa 1700. pe linga suma aceasta mai daruiecte Inca cinci Bute de bani pentru osteneala trimicilor celor ce vor veni de acolo" ca sa incaseze dania. in 1701 nu i-a scos din orac ca sa-i duce undeva la OA spre a-i feri de molima. obste". manastirea Pogoniani trimise In tare " Doc.). Este interesanta motivarea daniei: Toate facerile de bine ci milosteniile ce s-au indurat a face alti raposati pravoslavnici domni pre la manastiri streine. numit Hanul Grecilor .acestei averi. Biserica se afla pe spatiul cuprins intre strazile Lipscani. cu hrisovul din 2 februarie 1706.. dar dupa a lui Dumnezeu voe si Grozavesti din jud. Bucure§ti 1935.C. fiindu-ne nepoata de vary primare". .. p. Grigore Ghica domnul Tarn Romanesti. 247. 150 . ambele au ars. si patru salase de tigani" cu un total de 25 suflete. apoi au trecut In mostenire. ci au lasat pre copii in aceasta boalA napraznica Entru anadins de au murit ca BA le stapineasca ce le-au ramas de la parinti". Din vechiul Bucuresi. care se pare ca a fost ridicata la 1560 46. Ilfov care mosie este den susul orasului Bucurecti. daruiecte " manastirii Sf.nesc 11 incasa in mod obicnuit egumenul de la biserica inchinata arhiepiscopiei Pogoniani. den padure. Smirdan ci Stavropoleos si avea In sec. XVII un han vestit. Grigore Voda. 45 Doc. Tanase clucerul.a fiului sau. Acesta murind tinar. boier foarte influent in domnia lui Petru Voda cel Tinar (1558-1568). loan Botezatorul 44 Si egumenului Nectarie mosia cu tot venitul ce ar fi den camp. Ace lasi Constantin Brincoveanu. fiul lui Mircea Ciobanul si al doamnei Chiajna. Florescu. den silistea satului . si trei roate de moara care sint In apa Dimbovitii. dupa orinduiala cea dumnezeiascgi s-au dat la casa ei. numita astfel dupa numele ctitorului sau. fost mare clucer.VIATA SOCIALA IN ULTIMELE PATRU VEACURI 39 tia nu s-au ingrijit de copii iar cind a bintuit ciuma in Bucuresti. Sava care fiind veche si slabs. impreuna cu actele de proprietate ale. boiariului domnie mele Gligorasco (Greceanu) postealnicul". Si aceasta danie are o poveste interesanta: proprietatile au fost ale lui Radu Pausescu.

Anaforaua 48 data de marele vornic G. Este vorba de Ioanichie Stavropoleos care se afla in Bucuresti In timpul domniei lui Nicolae Voda Mavrocordat si care reusi sa ridice biserica ce-i poarta numele. Greceanu care poarta aceeasi data cu hrisovul. care se numise un timp Mitropolia din josul Bucurestilor" 49. cercetind cu amanuntul si au adeverit cal cit cuprinde intr-aceste trasuri ce scrim mai jos. op. Idem. 80). adeverim si incredintam aceasta mils ce s-a zis mai sus". adica nedaruite mai denainte vreame de vreun domn sau celor ce sad pa dinsele sau la vreo manastire sau la alte obraze. spre care loc sint pravaliile sfintei mitropolii si leamnele de trei pravalii omenesti (sic)". Ace lasi Grigore Ghica. cind prezenta mitropolitului era absolut necesara in Bucuresti. fare de nici o pricing. XIV-3 (apud George D. 4° 4 '3. amintit mai sus. M-rea Radu Vodd. cumparat de la Grigore Balaceanu. Participarea mitro- politului la treburile tarii. Burt. Deci spune acest hrisov de vreme ce toate facerile de bine ca aceste se intaresc de pravoslavnicii domni cu hrisoavele domniilor lor. am orinduit domnia mea de au mers la feta locului. nu avea insa tuna care a fost gata abia in 1731. poreclit Cirnul (1654-1658). cit si la sfintirea si urcarea pe tron a domnilor cerea. el facea slujba la biserica Sf. ca sa fie sfintei mitropolii mils de la domnia mea loc domnesc de la poarta domneasca din jos. mai ales In epoca domnilor fanarioti. ca sa ne adeverim domnia mea mai bine dace sint domnesti. In primele decenii ale secolului al XVII-lea asezarea mitropolitului in Bucuresti devenise o chestiune care trebuia neaparat rezolvata. stapinit de gin- dul de a inzestra Capitala tarii cu o mitropolie. cu hrisovul din 18 august 1749 daruieste 47 §i Intareste mitropoliei din Bucuresti si sfintiei sale prea sfintitului parintelui mitropolitului al tarii. sediul metropolitan continua sa ramina la Tirgoviste. dupe ce Capitala Tarii Romanesti se statornicise definitiv in Bucuresti. St. Florescu. Grigore Voda pune sa se cerceteze dace aceste locuri sint cu adevarat domnesti Daruri de la boieri $i oraSeni catre maniistiri pi biserici. ca inaltul prelat sa aiba sediul permanent In Capitala tarii si in preajma domnului. Vom vedea mai jos ce puternici erau egumenii greci de la manastirile Inchinate din Bucuresti si ce bogatii mari scoteau din tars. a inceput construirea unei 47 biserici mari si frumoase pe dealul acoperit de vii ce se inalta dincolo de DimDoc. Constantin Serban Voda. iaste tot loc domnesc. locul pe care iaste iar pravaliile sfintei mitropolii".40 DIN BUCUREFIII DE IERI un emisar care sa incerce reconstruirea acestei biserici. Multa vreme. . confirms Ca dania facuta mitropoliei era loc domnesc. chir Neofit. Egumenul acestei manastiri incasa dania domneasca. In secolul al XVII-lea. Biserica era aproape terminate in 1724. insa.. Arh. In cea de a doua domnie a sa In Tara Rom aneasca. far de nici o gilceava si far de nici o pricing ". Fiindca nu exista o catagrafie a locurilor domnesti din Bucuresti. intarita prin hrisovul lui Grigore Voda din 1734. Si iar sa mai fie sfintei mitropolii mils de la domnia mea iarasi loc domnesc in dreptul acestor pravalii peste ulita. Ceea ce impiedica insa aceasta rezolvare era lipsa unei biserici mai aratoase care sa slujeasca de mitropolie. 18 august 1749. 304. nu pe locul fostei biserici. ci pe un altul foarte aproape. pentru adeverinta vecuitoare si domnia mea interim. cit. in marile divane domnesti. Gheorghe Vechi sau chiar la biserica Radu Voda.

Din cele ce ne amintesc documentele consemnam urmatoarele: Astfel. Femeia. Bobolina sotia donatorului. simtindu-si sfirsitul aproape.z. se leapada de viata bucuresteana si se face calugarita. continua lucrarea si. astfel Ca zapisul de danie e facut cu mestesuguri". 163: 31 mai 1710. cum se numeste In zapis: cita viata voi avea eu sa sez In pravalie. Alta pereche de oraseni. prieten cu domnul tarii. darurile Incepura sa vina unul dupa altul. din mahalaua Sf. La realizarea acestui gind a contribuit. daruiesc mitropoliei. la 31 mai 1710. mitropolitul Ungrovlahiei. Alta danie face Petre abagiul. ca sa-si dobindeasca mintuirea sufle- tului. iar divanul gaseste buns dania. scriindu-li-se si numele la pomelnicul cel mare. la sudul orasului. Mihai Racovita porunceste sa se cerceteze jalba Bobolinei. daca ar fi facut-o cu buns stiinta. ci pentru ca sfintul mitropolit Grigore m-au ajutat cu taleri treizeci si sapte si jumatate". cu aprobarea mitropolitului Antim. Chiril monahul carele m-am numit cu nume mirenesc Cirstea cojocariul" daruieste mitropoliei un loc de pravalie In Ulita Barbierilor pentru ca sa fie sfintei mitropolii de folos si de ajutor. deci este un fel de dobinda la suma Imprumutata.1. sa ma chivernisesc ci sa dau la sfinta mitropolie chirie pe an cite taleri zeace pin la moar6° Doc. Dumitrasco caldararul. Aceasta danie nu o fac pentru odihna sufletului" sau macar pentru vesnicia pomenire". daruieste mitropoliei o pravalie pe ulita cea mare In Margelari". iar Radu Leon Voda o recu- noscu oficial ca mitropolie a Tarii Romanesti. 52 Doc. linga jacnita domneasca. Dania Insa are o conditie. Gheorghe Vechi. iar mie si neamului mieu veacinica pomenire" 51. In 1742. [f. fara sa astepte terminarea zugravelilor interioare. Clopotnita s-a construit mult mai tirziu. Dar Constantin Serban a avut o domnie prea scurta. 356: 26 februarie 1761. Urmasul sau.]. care pravalie iaste pe ulita cea mate a Margelarilor" 55. Calin si ['Anna. Mihnea Radu Voda (1658-1659). 218: 1725. ca sa be aiba intru stapinire. astfel ca mazilirea Il gasi cu biserica neterminata. si noua sa ne fie vesnica pomenire". grabi sfintirea la 6 mai 1658. In 1725.VIATA SOCIALA IN ULTIMELE PATRU VEACURI 41 bovita. contests dania pe motiv ca sotul sau. o circiuma in drumul Giurgiului si o pravalie In tirg. tigan. se infatiseaza mitropolitului Stefan si-si daruieste pravalia din mahalaua Sf. 275. cautind sa implineasca astfel vointa barbatului sau. care cu zapisul din 26 februarie777 daruieste lui Grigorie. fosta jupineasa lui Toma capitan. peste drum". 360: 18 septembrie 1762. fara indoiala. 13 decembrie 1742. In 1698. ar fi dat si zapisul de cumpa- rare care a ramas la ea. daruiesc 59 mitropoliei doua perechi de case pa loc domnesc. la 18 septembrie 1762. Gheorghe Vechi. de Constantin Brincoveanu. opreste zapisul de cumparare da mitropoliei astfel ca Bobolina a ramas de judecata" 52. din mahalaua Popescului. Donatoarea nu are decit o singura pretentie: sa se scrie numele noastre si ale parintilor nostri la sfintul pomealnic". sot si sotie. ajungind la vreame de batrinete si vazind ca de la desarta lume n-avem nici un folds" si neraminindu-le nici un copil. in Boiangii" ". de linga pod. 297: 5 octombrie 1748. Stan boiangiul si Maria. un asezamint. in 5 octombrie 1748. " Doc. Odata cu sfintirea. amindoua construite pe locul mitropoliei. Stana 50. . si mitropolitul Stefan. 55 Doc. han- giu din Bucuresti". ca asa ne-a fost voroava Inca den viata ". care nu a incetat sit stimuleze pe ctitor In fapta sa. dupa moartea sa. si la mitropolia din Bucuresti o pravalie cu pamintul ei si cu lemnele tot de nuia. 51 Doc. 54 Doc.

. Si iaragi sa dea si el acei taleri zeace la sfinta mitropolie pe an.42 DIN BUCUREFIII DE IERI tea mea.. dttruieste o case In mahalaua Fintina Boului. se inmultesc considerabil. fiindca plimIntul iaste al sfintei mtinastiri Radu Voda". iarAsi copilul meu sa o tie iar nu altii. Astfel. In dorinta de a-si dobindi odihna sufletului si pomenirea vesnica in marele pomelnic. Prin aceasta danie. la 25 septembrie 1763. fiinda nu exista nici un raport de subordonare intre pAmint gi constructia de pe el. " G. cu copila ei cite zile vor avea". 147-148. Ecaterina. stegarul de nernti". pivnite gi locuri in Bucuresti. A fost aceasta o danie sau un schimb ? Chir Ioanichie. Si mi 1-au scris §i numele la. care ajunge cAtre sfirsitul secolului al XVIII -lea una dintre cele mai bogate mAnAstiri din tars. s-au indreptat cAtre manktirea Stavropoleos. face aceasta danie. fost mare stolnic. In afara de o suta doukeci gi douti de mogii daruite si douasprezece cumparate" 57. cind egumenul Ioanichie se strAduia sa termine clAdirea. inching danie bisericii Sf. Foarte multe daruri. care isi sfirseste zilele calugaritA. ca sa geaza sa se odihneasca. 433. a primit-o ca o danie si a avut motivele sale sa facti acest lucru: cit despre pomenire. capitan ot mahalaua RAzvanului. Meseriasii instariti gi negustorii se intrec in daruri de case. sub numele de Epraxia. la 1 februarie 1728. foarte priceput in asemenea afaceri. ce a fost sotie rAposatului Vasile. pravalii si locuri de case. ridicind ochii mintii spre cele ceresti si dorind sa priveascA la acea frumusete gi podoabA negrAitA a acei prea fericitei si vesnicei odihni a Impartitiei ceresti unde este locasul tuturor celor ce sa slavesc". impreuna cu fiica sa Ancuta. cite doi zloti pe an. p. Darurile facute mitropoliei. face o introducere in cuvinte alese. mort in jurul anului 1784. un oarecare Constantin. care imprumuta bani pe camata. cit. iar nerAminindu-mi copii. mare stolnic si sotia lui Ionita BAlAceanu. mai ales boiere§ti. dupti moartea mea sa o stapineasca de tot sfinta Mitropolie. ca sa -mi fie mie pomenire si parintilor miei gi a tot neamul meu. mai ales in secolul al XVIII-lea. nu-1 costa nimic. La 14 iunie 1785. op. fata logolatului Mihai ot Tirgoviste". iar dupe moartea mea. proslAvind milosteniile gi daniile cele ce se inching sfintelor lui Dumnezeu lAcasuri". 249: 25 septembrie 1763. dupe aseamint. daruieste mitropoliei. ie Doc. ce este peste drum de altarul bisericii Sfintului Dimitrie". pentru ca asa m-am agezat eu cu sfintia sa parintele mitropolitul. iartA donatoarei o sums de 23 taleri vechi pe care-i imprumutase si-i mai da o cascioarti aici in mahalaua BalAceanului. pentru pomenirea raposatilor pArintilor si mosilor nostri si pentru pomenirea sa 58. mitropolia devenea chiriasa bisericii Radu Voda. Dania are rose un asezamint" interesant: chir Ioanichie. Aceste situatii juridice le vom examina pe larg mai jos. 14 iunie 1785. Maria. lonnescu-Gion. den sus. Pisarul acestui zapis. De asemenea. Darul se reduce numai la constructia prilvaliei. Gheorghe Vechi o case cu pimnita de piatra dedesupt. de-mi va famine copil mostenitoriu gi va putea sa tie pravalia. prAvalii. se adevereste ca mitropolia din Bucuresti poseda 140 de case. iar pentru loc se dA drept chirie. o pravAlie Intro prAvAlia bisericii rAposatului Udrican sluger. pa linga Stroe. pomelnicul cel mare". spunind: milostenia isbaveste de tot pAcatul si de moarte si nu lass sa mearga sufletul in munca pentru ca milostenia Malta " Doc. In catagrafia din octombrie 1787. Donatoarea. iar den jos iaste intre Hirscu [Herscu] ovreaiul" 58. Maria Pitesteanca. fiica lui Pirvu Cantacuzino.

ca sh slujeasch cite vase shrindare intru pomenirea neamului dumisale. astfel ca nu se cunoaste meritul care-1 justifich: drept aceia domnia mea m-am milostivit de 1-am miluit cu acest loc. care daruievte acestei biserici o sfitrt de atlaz greu cu flori de fir". citi Dumnezeu Ii va darui". vi sa dea vi cartile cele batrine ale moviei. paduri. vi la scaunul lui Dumnezeu cu Indrazneala pune". Devi in mod obivnuit. In datina Varilor romane s-a phstrat obiceiul ca domnii sa rasplateasch pe slujitorii for credinciovi. dourtzeci de initci de stupi vi o movie in judetul Mehedinti. vi sa facem catastih iscalit de noi. sardareasa Ruxandra. odatrt cu folosirea mercenarilor in razboaie. pe care urmeazil sa o munceasch semnatarii zapisului.venitul stupilor sa fie faclie aprinsa pururea la mormtntul raposatei". de toata socoteala moviei". sa se ajutoreze sfinta biserica la lucruri trebuincioase vi la meremeturi" . Donatorul este fiul lui Mihai Filivanu medelnicer vi al Anitei nhscuta Paianu.7ti care persoane. iar ce va prisosi. ce sa numevte Rasapiti. ce s-au agonisit vi ce s-au dat preotilor vi la cele trebuincioase ale bisericii".. Antonie Voila (1669-1672) dä un hrisov la 23 iulie 1669 prin care bothrrivte ca logofatul Radu Dudescu sh hie volnic. dau zapis 5 la mina dumnealui fost mare sardar Matei Filivanu". 0° Doc. 63.. Caci. ca rhsplatti pentru slujba for credincioash. ca sa fie la noi vi sit ramlie vi movia curath. de data aceasta zapisul 11 semneaza cei care primesc movia. Darul nu este motivat. boierii vi slujitorii au primit de la domni sate vi phinint. daruindu-le MO de pevte. . 28 tulle 1669. Radu Dudescu. Aceste rasplatiri se dadeau mai ales pentru fapte de arme. cere lui Dragota. care scrie mai sus. Daruri domn. ca sa -i fie de acum Inainte movie statatoare lui si coconilor lui.. Este de retinut faptul ca locul devenise domnesc pentru ca Salam ceauv murise fara movtenitori vi toate asemenea proprietati fara stapini legiuiti deveneau locuri domnefti. 59 Doc. lamurita". pe care voievodul le putea darui oricui. chiar a doua zi. compensarea faptelor de arme a disparut. In Bucurevti. cam din a doua jumatate a secolului al XVII-lea. Astfel. oameni cu frica lui Dumnezeu. Si socoteala acestui venit al moviei pe fievtecare trei ani sa se caute de noi mahalagii. a Minas numai rasplata unor servicii personale aduse domniei si aceasta practicata din ce In ce mai rar. asemenea vi din. care loc de cash a fost a lui Salam [Asian] ceauv. case vi locuri de cash. cumphrat cu mils domneasca" 60. sa se dea preotilor 60 de taleri pe an. Epitropii bisericii cer insa donatorului sa binevoiasch a impietri vi a deosebi aceasta movie de &Are vecini".VIATA SOCIALA IN ULTIMELE PATRU VEACURI 43 la ceruri vi deschide portile cerevti vi catre Dumnezeu duce. Dania o face cu urmhtoarea clauzh: din venitul mosiei. ca noi cu tot sufletul vi viata voim sa slujim sfintei biserici fara interes. judetul oravului sh hotarniceasca locul daruit. numai gi numai ca sa fim vi noi pomeniti ca nivte slugi ale sfintii biserici". dupli mama. Cu timpul. 448. Preotii de la biserica Iancului vi citiva mahalagii. este Inm)rmtntath In biserica Iancului. la 12 martie 1789. cedarea unei proprietati se lam printr-un act semnat de cel care da proprietatea vi adeverit de citiva martori care au fost de fao. sau pentru servicii personale fhcute voievozilor. a chrei matuvh. Motivul acestei proceduri neobivnuite este ca semnatarii acestui zapis isi luau un angajament: vi ne fhgrtduim noi acevti iscalii<i ca aceasta orinduiala a dumisale sa va pazi nestramutat vi dupa petrecania noastra de copiii novtri sau de chtre cei ce vom pune In locu-ne. 12 martie 1789. ca sa tie un loc de cash aici In crawl domnii meale. in razboaie.

femeia sa. ceea ce se face la 1 august 1669. astfel ca domnia mea 1-am fAcut zapt si 1 -am luat iardsi In stapinirea domniei". fiindca daca nu ar fi avut mostenitori. pentru ca acest loc fiind domnesc. cu august 1780. P. A. 1 august 1780. diaconi si gramdtici si chiar altor slujitori ai domniei.. pravalia ar fi devenit loc domnesc. 325. dar mai ales preotilor de la bisericile domnesti. care s-au cumpArat de domnia mea de la un Dumitru casap. fiind slobod. Acest dar dom81 Doc. Aceste facute domniei. Incasarea birului si a dijmelor se facea de anumiti slujitori la fata locului. Aceasta danie i-a fost intdrita si de voievodul Matei Ghica la 29 aprilie 1753 si de Scarlat Ghica la 7 februarie 1760. 63 Doc. 407. Dupa moartea barbierului. incepura sa acorde scu:kiri de ddri si dijme. la Inceput bisericilor si manastirilor inzestrate cu averi producatoare de venituri si apoi chiar slujitorilor lor. din dijmele luate din produsele pdmintplui si din diferite servicii sau munci . Sava. la diferiti slujitori. Cazacu. Mai tirziu. domnii Incepura sa daruiasca din dreptul for de primire a unor tlari si ddjdi. cu hrisovul lui din loc pentru slujba lui cu care s-au aflat si sa afld slujind in Divanul domnii o suveranitate suprapusa tuturor celorlalte stapiniri particulare" 65. Costachel. treti logofAt. dupa cum pre larg arata zapisul de cumparatura" 63. 8 mai 1787. Constantin Racovitd. facut-am si cartea orasului la mina dumnealui si a jupineasei dumnealului si coconilor dumnealor BA le fie mosie stAtatoare In veaci. era vad pentru masurarea butilor. iar dupd ce s-au obicinuit obstea a-ci masura butile cu cotul. cdruia ii &dm volnicie sa faca on casA on pravAlie. preoti. ca sa-i ajute in asigurarea hranei si sa-i opreasca de a mai cere mils obsteasca cu talerul. slobod.44 DIN BUCURE$TII DE IERI sa-1 mtisoare si sa-1 impietreascA. CLID merge ulila despre puscarie la vale". De asemenea. venituri se compuneau dintr-o dare platitd In bani. care exercita asupra Intregului pdmint al tarii un drept de dominium eminens. ddruieste lui Stanciu. 1796-1797). Spiridon Vechi. ddruieste lui Gheorghe bdrbierul un loc domnesc la poarta de jos. 444. aflindu-se scaptitai a si neputincioasti asupra blitrinetelor". 357. Panaitescu. a ramas fara treaba". Intre podul de peste Dimbovita. P. care sfirsitul secolului a) XVIII-lea. un loc de patru stinjeni si doua palme. ea arata In act 62 di are un nepot de latd. zapisul din 8 mai 1787. Ins& numai pe acesti stinjeni patru si palme doud" 64. ohabnicti precum au fost mila marii sale domnu nostru" 61. care era pe cap de locuitor. pe care a construit o pravalie. 1 august 1669. Pentru ca set poata face aceasta vinzare. 64. se motiveazti si darul In hrisov: am miluit si am daruit cu dreptate pe numitul boieriul domnii mele cu acest mele. si Intre locul manastirii Sf. cu braIele sau cu carul. cit. aflat la poarta din sus a Curtii domnesti cea veche. Deci dupti ce 1-am Impietrit si 1-am stinjenit not cu totii. Grigore Ghica la 22 iulie 1752. la 3 februarie 1754. 82 Doc. anume Stefan. 84 Doc. Locul fiind In folosinIA obsteascA pisarul simte nevoia sa-1 defineasca ca loc domnesc". vinde pravOlia cu loc cu tot lui Constantin biv vel sluger. " V. 3 februarie 1754. sau ce fi va da mina asuprd-i. op. p. Domnii care aveau man averi personale si care nu erau din fire prea lacomi si hraptireti. In Tara Romaneascd veniturile pdmIntului erau strinse de domn. deci Alexandru Ipsilanti (1774-1782. daruieste tuturor preotilor de la bisericile domnesti de jos si de sus" un loc linga poarta domneasca de jos dimpreund cu un scaun de came ce iaste facut pa acel loc.

cu cartea domniei meale. sarace. hrisovul nu mai mentioneazd nici un scutelnic la plata vinariciului. bine determinate ca limite. acorda lui pops Radu. de aici. 16 septembrie 1746.. *i sa-§i ia vinariciul dupe obiceai precum 11 luau mai nainte vreame. nandstirile cele marl. Constantin Mavrocordat. acorda preotilor de la bisericile domne§ti incasarea vinariciului din gradinile cu vii. Constantin Nicolae Mavrocordat. o taxa de produse comeicializate" 68. . " Doc. BA vinzd. In afard de aceasta dare a vinariciului. cite 3 bani de vadra §i de plocon bani 30 §i parpar ce dau". venitul acestei dari se Imparte nu numai Intre preoti. care consta dintr-o taxa In bani" pins la 120 de vedre cite 7 bani de vadra.. al caror vinarici iaste al bisericilor" 70. §i darea se stringea pe seama domnului. insd din zece vedre o vadra §i vadra domneascd sa o plateasca cu bani 40". Panaitescu 5i A. la 10 septembrie 1753. 367. iar pe cei ce nu se vor putea tocmi nicidecum. 9 iulie 1758. impreund cu vinaricearii domne§ti. cintaretilor §i gramaticilor 67. iar de la 120 de vedre in sus. P. Constantin Racovitd (1753-1756). o dare indirectd. in ultimii ani fusese ridicatd. 66. Iata ea §i volnicie am dat preotilor printr-aceasta carte a domnii meale ca sa aid' a umbla. dar o acorda nu numai preotilor de la bisericile domnWi ci §i diaconilor. Inca precum 1-au avut mai Inainte. Prin acest hrisov Ina Constantin Mavrocordat o reds iara§i §i altceva nimic" preotilor domnesti. 292. care era zeciuiala din productia viei. a V. De§i aceasta danie domneascd o avuseserd preotii de la bisericile domnqti §i mai Inainte vreme. jupinesele cele mari. op. P. boierilor din judetele Ilfov §i Vlara despre aceasta danie. 320. boiern* mazili . cu hrisovul din 9 iulie 1758. Hrisovul adauga la vinarici §i la plocon. Care vinarici §i domnia mea iara§i m-am milostivit de 1-am dat numitilor preoti. mai intii sa mearga sa se tocmeasca cu preotii ca sa-§i plateasca villariciul. sa scrie In numitele popoara tot vindriciul dupe obiceai §i sa ia de la toti cei ce plAtesc vinarici cite bani trei de vadra §i bani 30 de plocon" 68. ci intre toti slujitorii bisericilor domne§ti. de unde avea obiceaiul mai nainte de luau preotii domne§ti vinarici. Cazacu.VIATA SOCIALA IN ULTIMELE PATRU VEACURI 45 nest de a incase unele dari §i dajdii se acorda pe anumite regiuni. din Bucure§ti. care mentinuse daniile facute de 1naint4i sai preotilor de la bisericile domnWi incasarea vinariciului . 346. IntdrWe dania. cit. cum ddruise Constantin Mavrocordat. cu boierii sau fard boierii . face cunoscut. 5 septembrie 1748. p. Grigore Ghica cu hrisovul sau din 5 septembrie 1748. 297 . cu metoarle lor . De asemenea regiunea de pe care se Incasa aceasta dare s-a redus numai la dealurile Prunt §i Curmatura §i nu din toate dealurile cu vii din judetele Ilfov §i Vlara. negustori §i logofetii za divan". In a patra domnie a sa. clisiarh al bisericilor domnelti §i celorlalti preoti de la biserica de jos §i de sus ca sa aibd volnicie.. Hrisovul hotard§te §i scutiri de plata vinariciului: Velitd boiari. Astfel. In a cincea domnie a sa. cu hrisovul din 16 septembrie 1746. . 7° Doc. pdrparul. §i era valabil numai cit raminea In scaun domnul care daduse hrisovul de danie. o dare noua. Costachel. De asemenea. preotii aveau dreptul sa incaseze §i ploconul de la tot omul ce pldte§te vinariciul ". sa nu-i Ingaduiascil a a Doc. sal scrie tot vindriciul din dealurile cu viile din sud Elhov §i Vlara. 67 Doc. de ar face cit de mult" se lua cite un taler. care se incasa pe butile pregatite pentru vinzarea vinului. Adauga Insd o dispozitie noud: aceia care vor vrea sa scoata aguridd. 10 septembrie 1753.

la Mihalache feciorul doctorului Constantin 71 Doc. 1 iunie 1799. arata o Intelegere foarte interesanta a acestuia cu doctorul Darvari: Nastasia. 10 ianuarie 1799. Alt zapis. cu zapisul din 1 iunie 1799. alaturea cu podul cel mare care merge la Tirgul de Afara" 71. de§i dania era a sfintiei sale.stene privitoare la proprietagle mdnastirii Collea. far de cit am socotit pentru Dumnezeu ci pentru sufletul meu". 72 Doc. la casatoria sa cu doctorul Constantin Darvari. atit ea cit §i odraslele ce BA vor trage dintrinsa". fiica lui Ionicel Suiul. 24 august 1718. cit va trai". 28 februarie 1702. de care §i eu cu alt neavind cu ce cauta. fost mare logofAt. fost ceau§ agiesc 73 cu zapisul din 15 iulie 1773. L Alte daruri intre persoane. fiica dumnealui cumnata-mieu Stoian. 134. care se descurcau anevoie In greutalile vielii. cu to0 copiii lor. Motivul daniei este urmatorul: precum sa sa §tie ca avind eu multa cautare de &Are sfintia sa parintele Iosif §i Stanciu logofat. 501. cu actul din 10 ianuarie 1799. fost mare logofat. ci. ca §i motivele darurilor. 75 Doc. ni§te case cu locul lor" . anume la Nicolae cit vor trai stapinii lui ci dupa aceasta sa se mute toata familia tiganeasca. daruie§te aceluia§i doctor Constantin Darvari 76 o fats de 1. 1941. 390. Darurile Intre persoane alcatuiau un obicei foarte des practicat In trecutul Iarilor romfine. s-a convenit ca sa stea Nastasia 7' Doc. pentru CA nu s-a putut ajunge la un schimb. Elenca. Documente bucure. 4 Doc. din 10 iulie 1799. daruie§te casa sa nepotului-sau Mihai pe care 1-am luat de mic de au invatat carte ci ne-au fost de ajutor §i de toata slujba. 77 Doc. logofatu174. care este pre din jos. §i atunci numai pe cit yin va face. &ilia lui popa Ghidu din mahalaua bisericii Dintr-o Zi. 189. Manolache mare vornic. marginile §i-§i sporea foarte repede populatia. precum m-au cautat ei. Tudora. 10 iulie 1799. data cu desa"vir§ita elefterie §i bunavointa supt stapinirea dumnealui. nu a bisericii unde slujea ne-au luat numele noastre §i ale parintilor no§tri scrise ca sa le pomeneasca la sfInta leturghie. daruie§te nepoa- tei sale Sanda.igan. facIndu-§i o cascioara In curtea bisericii unde slujise raposatul ei sot. sint foarte variate §i ne descopera laturi de viata intim& destul de interesante In Bucure§tiul care i§i largea. . mai nainte vreame §i acum. care nu a lipsit nici intre ora§enii din Bucure§ti. vazind cu ochii.46 DIN BUCURE$TII DE IERI scoate agurida ping la vremea culesului de vii. al lui Matei Falcoianu. Incirdo§indu-sa" 77 cu Nicolae. un copil §i o fats" pentru multele osteneli §i protimie apururea ce au aratat ci arata la casa noastra. aici In Bucure§ti. S-a Intimplat Irish' ca beneficiara sa moara ci sa ramina fiica sa IJIa. Bucuresti. tiganul marelui logofat De asemenea Dimitrie RacoviIa. 502. Iar popa Iosif. Panait. 72 Poate acel Panait care a fost Intre 1773-1780 epitropul mgnAstirii Coltea (vezi Ion Iona§nu. sau simpli mahalagii. 15 iulie 1773. negutatori §i meseria§i. fie ei boieri. daruie§te doctorului doua suflete de tigani. 0 alts danie o face Despa (Despina). 505. 0 serie Intreaga de documente ne Infaliceaza diferitele aspecte ale acestei darnicii. pa atita va plati vinarici". popa Bogdan daruie§te lui Stanciu logofat §i lui popa Iosif clisiarhul bisericii domne§ti un loc sterp de trei praWilli. p. cu zapisul din 20 august 1792. la trebile mele. Obiectele daruite. despre care vom vorbi mai jos pe larg. 182 si 247). caruia donatorul ii is jumatate din locul caselor. tiganca doctorului. fiind gramatic la biserica cit au trait sqia mea [sotul meu]" 72. §i-1 daruie§te altei nepoate. in zi §i noapte" 75. Intr-un zapis din 28 februarie 1702. care.

pe care jupineasa Ilinca avea o casa pe care o daduse de zestre fiicei sale Catinca. civile. urmate de Injuraturi gi lovituri. Motivul acestei danii nu reiese din act gi nici nu se cunosc rel4ii de familii Intre cei doi . batrIna boieroaica vinde 81 acelagi loc. Sentimentul de proprietate exclusive a generat totdeauna discutii gi neintelegeri In viata orageneasca. a adaugat la puterea sa de stapin al pamintului gi pe aceea de a fi judecator al tuturor pricinilor izvorlte 1ntre cei care folosesc pam1ntul. ca vecini pe aceeagi ulffta gi In aceeagi mahala. care au framIntat lumea orageneasca. . au fost totdeauna pricini de judecati gi de procese. 13 martie 1797.VIATA SOCIALA TN ULTIMELE PATRU VEACURI 41 Darvari. despre care am vorbit mai sus. Lumea bucuregteana din primele veacuri ale organizarii oragului. certuri. 79 Doc. batrIna domnigoara 10 manifests. al Doc. la 27 iunie 1796. cu fata la drum gi vinzatoarea a pretins un pre foarte mare pe el: gi 1-am yindut dumnealor acest loc drept taleri doua sute gasezeci gff doi gi jumatate. Dupe gapte ani jumatate. s-ar putea totugi ca dania sa fie rasplata pentru vreun serviciu pe care i 1-a facut marele logofat. 484. Drepturile de clironomi in feta Impartirii unei averi. a purees din prerogativa 78 Doc. 9 septembrie 1793. sa fi fost sililii sa-1 rascumpere. In afara de certurile provocate de viata comuna. Dimitrie" 78.u1 Catincai. A. A fost cu adevarat o danie boiereasca gi o specula tot de acelagi fel. adeca stinjenul pe taleri una suta". discutiile izvorite din hotarnicii. op. feciorul ei de suflet 79 caruia li daruiegte case gi mogii. Panaitescu. 5 februarie 1786. gi a revocat donatia. P. 441 . care au dezlaquit pricini Indelungi de sfada gi de procese. de doi stinjeni gi o palms. dragostea fats de Petre. ea daruiegte marelui logofat Costache *tirbei nigte loc de danie. stegarul lamandi. marea majoritate a pricinilor de acest fel o alcatuiau neintelegerile izvorlte din stapinirea bunurilor materiale.elegeri.. Pricini lei judeciici. 466. deci sol. cu 262 taleri. 321. iar cei care se gospodarisera In casa lor.donatoarea gi neputind eu cu altcevagi se o ajutorez gi fiindca este chirigiica [chiriaga] veche si dindu-i dumneaei casa de zestre. vinzarile gi daniile. Dreptul de judecata pe care -1 are domnul din primele inceputuri ale organizarii social-politice a poporului roman. din locul mieu de aicea din Bucuregti. P. Tranzactia are o nuanIa de pitoresc fala de conceptia despre om in aceasta vreme. Inchirierile. pentru care lucruri rar veneau la judecati. 0 danie mai ciudata spare In zapisul din 5 februarie 1786 prin care aceeagi Maria Balaceanu. 27 iunie 1796. Faptul ca domnii se considerau stapini peste tot pamIntul tariff. 488. exercitind astfel un fel de suzeranitate feudala gff posedind un dominium eminens 82 al Intregului teritoriu. 11 Intilnim In citeva acte de danie de la sfirgitul secolului al XVIII-lea. i-am dat gi eu locul casii de pomana" 80. " V. Numele Mariei Balaceanu. pe locul daruit. Cazacu. cit. a fost mereu framintata de nelnl. Intr-alt zapis din 13 martie 1797. S-ar putea ca donatoarea din 1786 sail fi schimbat gindul Intre timp. cu zapisul din 9 septembrie 1793. Era un loc mic. CostAchel. p. gilcevi de tot felul. mobile gi imobile. Dania este Inscrisa gi In diata despre card am vorbit mai sus. ce a fost domnigoara de onoare la curtea Imparatesei Maria Theresia. Astfel. 8° Doc. din mahalaua Sf. Cumparatori ai acestui loc sint jupineasa Ilinca gi ginerele sau. Au venit scum gi la mine ca sa o ajutorez spune . la cererea jupinesei Ilinca daruiegte fiicei sale Catinca locul pe care era construita casa pe care aceasta jupineasa o daduse zestre fiicei sale.

Nu se cunoa§te nici un hrisov cu aceasta mentiune. 86 Doc. " Doc. . mai ales In primele secole ale organizarii statului. mai niciodata. Marile pricini din Oltenia. data ci boierii ar fi judecat pricinile in divan. 11 iunie 1634. Alexandru VodA: lata deci $i martori a$eaza domnia mea". Mai tirziu. dupd cum au gash cu tale dumnealor veliti boieri" 87. se facea mentiune in primul rind al hotgririi: din luminata porunca marii sale". 327. care 1c avea sediul la Craiova.. ci nArturii". Leon Vocla: iata dar $i mlrturii am pus domnia mea". fara macar sa se aminteasca mar- erau judecate de catre marele ban. hotgrirea se lua cu vointa celor mai multi din cei prezenti. dec. 20 iulie 1626. 247.lata 85 Doc. doc. adica In adunarea marilor boieri ai Orli. Astfel: hotaririle divanului din 10 februarie 1754 88. Matei Basarab. domnul este. deci se examinau In divan. 12 mai 1732. (hrisovul) era semnata numai de domn. unicul §i supremul judecator al tgrii. in epoca fanariotg. 3. unor anumiti mari boieri In grup sau unui singur boier. 87 Doc. cu mentiunea: §i am intarit cartea aceasta cu tot sfatul cinstitilor §i credincio§ilor marilor boiari ai divanului domniei meale" 85. Toate aceste pricini lasate in judecata divanului sau boierilor nu erau insg dintre cele mai importante. 88 Doc. ivite pentru mosii sau proprietfati org§ene§ti. Toate hotgririle domne§ti inscrise In hrisoave exprimau numai vointa domnului. 322. ci toate hot gririle exprimate presupun un acord perfect Intre judecgtori. Aceasta unanimitate a domnului cu divanul ne indeamng sa presupunem cg puterea domneasca de judecata era nelimitata §i cg boierii din divan n-aveau rol de judecatori In nici o pricing supusa judecalii domne§ti. 1. martie 1746. Din aceasta cauza s-a spus ca puterea sa de judecata era limitatg" 83. foarte adesea marele vornic. Acest lucru inseamna ca pricina a venit mai Intii in fata domnului §i el a lgsat sa fie judecata de diVan sau de marele vornic. domnul obi§nuia sa oblige pe boierii din divan sa semneze algturi de el. 244. 30 mai 1594. dupg 1716. Grigore Ghica: iata $i mArturii punem domnia mea". Intarind cu toti cinstitii §i credincio§ii boiarini cei mari ai divanului domnii meale" 88. In toate aceste cazuri. 300. adica nu se pronuntau in cauza". Domnul judeca pricinile care-i vin inainte in divan. 10 februarie 1754. 84 Doc.48 DIN BECURE$T1I DE IERI domneascg de stgpin al pgmintului care apare cea dintii intre prerogativele domne§ti. ceea ce nu a fost posibil Judecata domneascii. Nimic nu oprea insg pe impricinati ca sa apeleze §i la judecata domneascg §i in acest caz procesul se dezbatea in fata divanului dupd regulile cunoscute. cind era vorba de scutiri de dajdii §i dari sau danii. Faptul 11 confirmg Insu0 textul tuturor hrisoavelor in care boierii ce alcgtuiesc divanul sint indicati ca martori 84 ai judecgtii domne§ti. hotarirea turia boierilor 88. p. 83: 1 mai 1672. care semneaza cartea domneasca (hrisovul) algturi de domn. 288. ceea ce nu este exact. Mihai Viteazul: . in sensul cg hotgrirea domneasca s-ar fi lgsat influentata de divan. 11 . 13 ianuarie 1630. 30 august 1734. Cit privWe pricinile de judecata din aceasta epoch*. ceea ce ar fi facut necesara numirea In hrisov a acelora care erau pentru sau contra. 8. cind voievodul lasa ca pricinile sa fie judecate de altcineva. Boierii in divan nu erau judecgtori. doc. Astfel. Se putea totui ca voievodul sa delege dreptul sau de judecata divanului. doe. 20 februarie 1749. 83 Ibidem.

sotia lui Bratu. 470. grgdini etc. pravglii. case. Continutul jalbelor era foarte variat. cele mai multe erau in legliturg cu stgpinirea diferitelor bunuri nemiscAtoare. doc. iar mai tirziu printr-o plingere scristi (jail*. precum si ale marelui vornic din 29 iunie1749 92 si 21 mai 1751 °3 bleep cu cuvintele: din luminata porunca marii sale data limitata sau impartita cu divanul. 380. vii etc. egumenul mantistirii Stavropoleos.VIATA SOCIALA IN ULTIMELE PATRU VEACURI 49. in limba greacg. dupd vechea invoialg. 17 decembrie 1764. 8 octombrie 1764. sub Mihai Sulu (1783-1786) si sub Nicolae Mavrogheni (1786-1790). Dupg 1750. clnd pricinile care veneau in judecata aveau nevoie de cercetAri pe teren. cu interoggri de martori si hotgrnicii. cere la 17 februarie 1817 lui Ion Voda Caragea a oblige pe egumenul de la mangstirea Sf. Tot asa Anastase Ggrdescu face jalba 99 lui Alexandru Moruzi la 3 iulie 1794. 95 Doc. Rgducan sardar". pentru locul de prgvglie ce-1 are inchiriat. 312.). pivnite. Buc. Gheorghe Nou. mai apoi. In aceasta cauza domnul volniceste pe boier sa rezolve plingerea pe loc si numai data nu poate. Se vede treaba cg egumenul pretindea mai mult caci de cite on se dusese sa -i plateasca refuzase sa primeasca banii . in privinta darului Mout de Maria Greceanca. asa trecuserg patrusprezece ani 1 Pe jalbg " Caragea Vocla pune o rezolutie categoricg: Dumneata vel hatmane al divanului sa urmezi a pune in lucrare hotgrirea domnii mele. Bisericile si mangstirile din Bucuresti fiind daruite cu multe si variate proprietati (case. domnul delega pe unul sau mai multi boieri sa faca aceste cercetgri. M-rea Sf. Gheorghe sa-i primeascg chiHa. 96 Arh. XXXV-57. 24 Doc.. circiumar dupg cit se vede. 29 iunie 1749. iuzbasa de puscgrie.. chir Thimotei. fetele doctorului Nottara au o pricing de cearta cu stolnicul Condorat pentru niste case si cer domnului Stefan Racovitg. 4 iunie 1767. si 4 iunie 1767 ". Astfel. St. face o lungs plingere 97. Se pare ca practica jalbelor scrise este destul de tirzie si apare in timpul primelor domnii fanariote. ce este data asupra pricinii". inminatil domnului. dar oeausul insarcinat cu executarea poruncii domnesti. pravglii. astfel CA puterea de judecata n-a fost nicio- 17 decembrie 1764". 27 Doc. Intr-o altg jalba. fiind fats si dumnealui zapciul cel mare. 301 . la 27 octombrie 1794. prey inaltatului nostru domn ". sa -i feed anafora. 22 Doc. 463. in 1764. 370. adicti 32 de taleri pe an. Petre rachierul. . 27 octombrie 1794. sa le faca dreptate 94. Hotgrirea era insa numai a domnului. cerind sa -i lamureasca pricina unei pravalii cu Elena. raporteaza ca a scgzut un an" si ca jeluitorul a plgtit la mandstire dupa porunca po taleri 32. vii. pivnite. 21 Doc. au alimentat judecata domneasca cu fel de fel de jalbe si procese. adresata voievodului in divan. iar voievodul insgrcineaza pe vel vornicul de Tara de Sus sa facg cercetare si on sa indrepteze on sa -i arate cu anafora prin zapciu ceaus de aprozi". Pricina a fost cercetata Inca din vremea lui Constantin Mavrocordat (1744-1748) si. 23 Doc. 18 mai 1793. Nu se vede insa din act care este aceasta hotarire. 372. Astfel. dar in final tot el hotgra. fgrg ca mgngs9° Doc. 3 iulie 1794. 475. lui Alexandru Moruzi cerind sa dea prea luminata porunca cgtre orinduitii boieri care au examinat aceasta pricing sau cum va gasi cu tale inatimea sa". 21 mai 1751. Punerea in miscare a judecgtii domnesti se facea la inceput printr-o plingere verbalg.

pe care le cere cu venitul atitor ani. Ci dupa hrisoave si carti de judecatit ce are Tanase capitan si frate-sau Antonie logofat la mina lor. fiindca am cunoscut si domnia mea ca este cu cale si dreptate. se propun doua solutii: sau BA se strige casa la mezat citi bani va ie§i. Si sa i sa is Radului acel zapis de la mina. locul cu pace". cu acei bani o va cumptira sfinta maniistire" de la Sultana. " Doc. Constantin Racovita spune: dupa hotartrea dumnealor velitilor boieri. Ace le anaforale Intocmite de boierii cercetatori. De altfel. 333. cind nu sint Intocmite din interese. ca sa nu mai tot caute judecata. mai ales ca plritul. ca sa stapineasca nezaticnit" 66. iar divanul insarcineaza pe Barbu Vacarescu mare vornic si pe Ianache fost mare sardar sa faca cuvenitele cercetari si sit arate prin anafora. Rezolutia domneasca porunceste: dumneavoastra velitilor dvornici sa cercetati jalba cu cererea ce face si sä ne aratati in scris prin anafora" 6°. care se practica In mod obisnuit dupa 1750 sint mai drepte si mai judicioase. Boierii care cerceteaza isi dau mai mult osteneala sa afle adevArul si dreptatea. . o jalba lui Constantin Racovita in care se plinge Impotriva fratilor Tanase capitanul si Antonie logofatul. ca acestia Ii in fara drept un loc de casa Raga poarta domneasca. feciorii lui Athanasie calugarul. pe care o define fara drept. pe atitea judecati tot nu se mai odihneste. semnata de opt veliti boieri. St. sit nu mai supere domnia si divanurile". Radu croitorul face tirbei mare siirdar. Manastirea Stavropoleos are douil pricini interesante. VI-8. Mihalache Vacarescu mare logofilt §i Iordache Hotartrile domnesti luate pe baza unor cercetari la fata locului fAcute de boierii de divan. ele sint InsA mult mai rare. Tot asa se solutioneaza si plingerea egumenului manastirii Sf. M-rea Sf. Sava. Arh. si sa-si poata stapini Tanase capitan i Antonie logofat. In august 1781. am Intarit si domnia mea. Radu croitorul. nefiindu-i bun de nimic. ca sa se astimpere. astfel sa li se faca ptritilor Iuminata cartea miiriei tale de stapinire. chiemat pe mirenie" Antonie vornicul. Iar ca Incheiere cei doi boieri propun prin anafora: si de vreme ce el Radu. dui:4 vreme atit de lungA. din 21 august 1781. el mai fusese In judecati in fata divanului tot flira sa-1i poata dovedi plingerea. Fireste ca nici asa hotartrile arbitrare nu sint excluse cu totul. Procesul fiind foarte greu de judecat. Buc. Intre tare Nicolae Dudescu mare ban. Cei doi examineazd actele prezentate de Invinuiti si se conving ca au dreptate. Alexandru Moruzi Insarcineaza pe velilii boieri.50 DIN BUCURE$TII DE IERI tirea sa intre In drepturile sale din mosia Greci. In anaforaua divanului. iar domnii sint mai putin inclinati spre abuz si partinire. sit faca anafora In care sa arate cum stau lucrurile. Vom examina citeva procese. El este ctitorul bisericii Colentina. Domnul porunceste divanului sa cerceteze pricina. sa cunoaste ca cererea Radului este rea si fall de cale". se plinge lui Alexandru Ipsilanti Impotriva Sultanei. Constantin Voda cere anaforaua divanului. sotia raposatului Ion. In septembrie 1754. bogat. pentru o casa din mahalaua Finttna Boului. cu multa trecere si cu cuvint greu in divan. gAsim cu cale ca sa se batik la poarta domneasca cu 50 de toiege la talpe. daruita de sus numita boieroaica. care mai cercetasera pricina. pot sluji ca o trial a puterii absolute a domnului. 10 septembrie 1754.. proprietatea manastirii. Sava din 4 iulie 1815 Impotriva lui Constantin Ruset pentru stabilirea unui hotar Intre proprietatile lor. nu prezenta nici un zapis si voia sa dovedeasca cu carte de blestem". Barbu Vacarescu facea parte dintre marii boieri In aceasta vreme si era mare ban.

8i sa is casa pe seama mAnastirii. caruia Ii placeau judecatile: ca sA se astimpere. puteau sa fie atacate In fata domnului intr-un anumit termen. acolo unde era TIrgul din NAuntru". decide: Intarim ci domnia mea. mijloc de dovada in pricinile civile. Reiese din hotarirea domneasca de mai sus CA anaforalele fAcute de divan sau de boierii orInduiti in acest scop. Invoiala pentru chine este de doi taleri pe an. 286. 410. Este vorba deci de o infractiune cu totul specials.. pe locurile care le Incaseaza chiar mangstirea Stavropoleos din restul locului cu pricina. care 8i-a facut o ma pe locul manastini In mahalaua Fintina Boului. adica in anafora. se pare ca divanul a hotarlt ca Sultana sa plateasca chine. variaza intre trei ci opt taleri pe an 1°1. care infatipaza o stare de lucruri dud procesele erau foarte numeroase 8i care avea de scop potolirea acelora care tulburau instantele judecatorecti Vara nici un temei. . dupa mai multe discutii. Divanul insli la 9 mai 1782 102 inainteaza domnului o anafora in care examineazA neajunsurile pe care le-a facut egumenul mAnAstirii in aceasta pricina ci gase8te cu cale &a fie luminata porunca rani tale ca BA apuce zap ciu pe mai sus numitul igumen sa plAteasca acecti taleri doua zute cincizeci. dupti mezat". 28 iulie 1781. ca sift serveasca drept pildA oamenilor neserioci. Nicolae Caragea pune o rezo'tilde categorica: a8a sa se urmeze 8i poruncim orinduitule zapciu sa fad Implinire 8i savircirea hotarlrii cum sa coprinde mai jos". 415. motivinduli aprobarea 'ca numitul Andrei Neamtul nici o apela(ie n-au scut. La 6 mai 1782. EA rub& a da chine cum vor da 8i altii ce mai au case tot acolo pe locul mAnAstirii". In anaforaua divanului din 26 februarie 1783 se propune 1°3 ca china sA fie cite cinci taleri pe an. 9 mai 1782. boierul cere sti se bats la poarta domneasca cu 50 de toege la talpe". care erau un 100 Doc. pentru ca piritul era un justitiabil certaret. sA nu mai supere domnia si divanurile" cu plingerile neintemeiate. bataia la talpi". Pentru prima. In cele din urma. intr-un proces civil se propune o sanc %iune penala. 26 februarie 1783.VIATA SOCIALA IN ULTIMELE PATRU VEACURI 51 on casa sA ranking femeii 0-8i va plAti china pamintului. 103 Doc. ca sa se urmeze cum scrie mai jos". Voievodul. Pedeapsa urma sA se aplice la poarta dcmneasca". 6 mai 1782. 8i mantistirea sa -i plateasca banii aratati. In acest scop au fost orinduiti doi vornici ca sa cerceteze in mahalaua Fintina Boului care este china obilnuitA pentru un loc de casa. In anaforaua din 1754. la 29 aprilie 1783. 414. dupa invoiale 100. In judeatile domne8ti se foloseau cArtile de blestem". iar pentru cei urmatori. cum era in regimul burghezo-mo8ieresc 1" Doc. vornicii aratii ca chiriile. Neapelarea la timp presupunea acceptarea hotAririi propuse prin anafora. acest fapt serve8te lui Nicolae Caragea ca sA lutemeieze hotArirea sa.data notiunea de termen de apel apare in jurisdictia din Tara Romaneasca la sfir8itul secolului al XVIII-lea 8i tot pentru prima data se poate vorbi de un Inceput de douti instante de judecatA in justitia vremii din Tara RomtineascA. In anul urmator. egumenul mAnAstirii Stavropoleos se plinge impotriva lui Andrei Neamtul. In caizeci ci mai bine de zile ce au trecut den hotarlre pins acum". In sfircit. deci unde aglomeratia era mai mare. Domnul aproba doua solutii: sau sa se orinduiasca mezat de dare staroste sau sA dovedeascA femeia cit o costa casa. semnata de Barbu Vacarescu. 101 Doc. pentru primul an.

11. Daca cel care facuse plingere. Astfel Intr-o judecata dintre Matei zabunarul si postelnicul Nicolae Mihulet. 333. iar in hrisovul din 13 ianuarie 1669 se scrie: si li s-au luat si cartile din divan. 62. unii ca aceia sa fie procleti si afurisiti si anatema de vladica Isus Christos si de 318 parinti de la Nicheia. cartea de blestem. Intre mitropolie si Bobolina. sotia unui tigan anume Dumitrasco caldararul. la 26 aprilie 1747. 11 iunie 1634. indreptate sau corijate. dinaintea domniei mete" 110. nine sa va mai radica cu plra asupra Ancai fameia Costii. fost gramatic al bisericii domnesti si clironomii sqului sau. Astfel. intr-un proces pentru niste case ale mitropoliei. daca nu chiar in intregime falsificate. 0 masura care se obisnuia deseori In judecatile domnesti era confiscarea actelor cu care unul din Impricinati 10 sustinea cauza. 300. care cuprindea un fel de ruaaciune ce sfirsea cu un blestem teribil pentru cel care ascundea adevarul. foarte des folosit In procesele secolelor XVII si XVIII. tot in proces cu Tanase apitanul. 293. piritul. 107 Doc. acel Radu croitorul. In fata acestei cacti de blestem. 20 februarie 1749. episcop sau mitropolit. pentru ca mahalagiii carora li se adresa sa se inspaiminte si sa spuna adevarul 107. asijderea si de vladicia mea. 19 decembrie 1759. ea prezinta o carte de blestem intocmita de mitropolitul Teofil la 31 mai 1640. 1°9 Doc. scris de un inalt slujitor al altarului. 1°5 Doc. in pro cesul dintre Neaga si biserica Domneasca. de acum.cu mestesuguri". propune In procesul sau tmpreuna si cu trei oameni batrini din mahala. teama infricosatei pedepse facea ca cei in cauza sa marturiseasca adevarul. In afara de martori batrini. pentru o pravalie la care postelnicul invocase dreptul de protimisis. Astfel. 16. domnul retinea aceste acte ca sa impiedice pe posesorul for sa mai Inceapa vreo judecata In viitor. Se intimpla citeodata sa se prezinte in fata judecatii acte false. In procesul dintre Anca. Aceeasi dovada o cere si Marga preoteasa. fiindca invocarea puterii lui Dumnezeu nu se putea face de pomana. se scrie: si am luat si cartile ei cum. feciorul lui Athanasie calugarul 105 cu care se judecase si Radu croitorul. 10 septembrie 17M. fiindca pretul era destul de mic. iar trupurile acelora sa nu se mai topeasca In veci" 1°6. Mitropolitul Infatiseaza pricina dupa cum o dovedise batrIna Anca si scrie la sfirsit: am facut si vladicia noastra aceasta carte . . si sa aiba parte la un loc cu Iuda si cu Aria si pietrile si fierul sa se topeasca. sa nu aiba nici un fel de treaba" cu locul bisericii" 109. al carei actor trebuie sa fi fost o fata bisericeasca marunta. 13 ianuarie 1669. Astfel. carte de blestem. Aceste acte se numesc .32 DIN BUCURE$TI1 DE IERI jurAmIntul pe cruce. 26 aprilie 1747. sotia lui Costea. Pentru un motiv sau altul. ea declara 1" Doc. 1" Doc. 0 asemenea carte de blestem da si mitropolitul Neofil. putea sa propuna. Blestemul si afurisenia sint si mai teribile in aceasta carte. 31 mai 1640. pretul for varia dupa fata bisericeasca solicitata sa le scrie. 1°8 Doc. caruia Barbu Vacarescu ii cere pedepsirea cu bataia. base martori adeveresc cit a costat pravalia. Intre cheltuieli este: si un leu pentru o carte de blestem" 108. nu avea dovezi scrise pentru a sustine reclamatia sa. Cartea de blestem era un act bisericesc. Cartile de blestem se plateau. dupa ponturile ce le va da -el" 104. intr-un proces din 13 decembrie 1742. Astfel: in hrisovul din 11 iunie 1634. 353.. 110 Doc.

le faceau In Bucuresti judetii. pravila prevedea pedeapsa cu trtierea miinilor ". 27. in urma unei plingeri. In aceasta situatie nu se cerea ca hotarnicia sa o face judetul. 16 septembrie 1746. Constatindu-se ca actul era fals. ele se faceau cu o anumitil procedure gi ritual si aveau crezamlnt ca un act de proprietate. 50. Operatiile acestea de a deter mina pe teren un loc sterp. numita cu megteguguri" se Intrebuinta gi in alte pricini. Treime ca a numit case boieri ca sa stabileasca hotarul mangstirii cu mogia Dudegti. Filitti. la 25 mai 1650. cit. Matei Basarab Ingtiinteadt. tot el numeste pe cei care urmeaza s-o fack Astfel. 25 mai 1650. in citeva locuri. Se pare ca hotarnicia nu s-a putut executa din pricina gicanelor pe care le-a facut egumenul. cum puteti face nigte lucruri ca acestea". iar delimitarile prin masuratoare si prin indicatiile vecinatatilor au aparut In acte foarte tirziu. 113 Doc. notarniciile facute de judeti se numeau cacti ale oragului". domnul a hotarit sa i se taie miinile. ci §i prin calitatea for deosebith. 29 mai 1652.. Chid divanul hottiragte imparteala unei proprietAti. Chid se dovedea Insa ca actul era fals.VIATA SOCIALA IN ULTIMELE PATRU VEACURI 53 c a zapisul de danie a fost facut cu megteguguri" 111. la 5 iunie 1665 vornicii Mihalcea gi Stan cojocar sint insarcinati sa facti imparteala lntre femeia lui Isar tunarul si Lupul capitanul: si le-am dat si cartea noastra precum am aflat gi adivarat cu sufletul nostru. Dace ar fi fost vorba Insa de a se preciza partile de mogtenire ce se cuveneau unor frati din averea lasata de parintii lor. fiindca s-a jeluit Radu Dudescu 114 cum ca -i Impresoard si nu-gi tine hotarul cum 1-a cumparat. 116 Doc. ele aveau deci un caracter ad-hoc gi pregateau rezolvarea unui litigiu ivit intre vecini. ci a intrat In hotarul lui. ca sa se tie locul cu bund pace" 115. 115 Doc. Din pricing ca zapisele prin care se transmiteau proprietatile de la o persoana la alta contineau foarte vagi indicatii topografice. Intr-un hrisov al lui Constantin Mavrocordat. aducin- du-i aminte eh' este boier batrin si sa -1 ierte gi a iegit Oancea cu rea rugine si cu mare scirba de la judecata" 113 . Operatia aceasta. aceasta hotarnicie o raceau judetii. 13 decembrie 1742. se spune: iar pe care i-ar gtisi cu vinuri ascunse. fiinda voievodul scrie. 1919. 292. Hotarnicii. unul sau mai multi boieri orinduiti de voievod. fricind megteguguri a null pltiti vinariciul dupli obiceaiu. 113 loan C. sa nu mai aiba gilceava intru dinsii" 115. fiind voi nigte parinti. multe din pricinile venite in judecata nu se puteau solutiona decit dupa ce se faceau in prealabil anumite hotarnicii. Ilotarniciile facute de boieri numiti de domn rezultau dintr-o plingere.. sa Lad a le lua vintiriciul indoit" 112. prin care se acorda bisericilor domnegti incasarea vinariciului. un loc de cask o vie etc. la 29 mai 1652. . din septembrie 1746. 275. 25. ispravnicul scaunului Bucuregti: sh manati iar la Manta postelnicul sa vie gi sa mai stringeti si alti boieri denprejur si sa meargeti cu ei denpreunti cu toti sa direptati hotarele si sa puneti pietre si seamne. lar mai departe voievodul 11 dojeneste spunind: de care lucru. Se deosebeau lnsa aceste hotarnicii nu numai prin motivul care le punea in miscare. p. care putea duce la un proces . In hrisovul lui Matei Basarab din 3 octombrie 1634 se mentioneaza ca logoMtul Oancea a prezentat un zapis mincinos prin care *erban Voda 11 miluia cu nigte sate de tigani. insa boierii s-au rugat de domn. op. Bucuresti. 52. 5 iunie 1665. lui Radu mare age gi postelnicului Cazan. ill Doc. 114 Doc. pe egumenul manastirii Sf.

din 20 aprilie 1828. acela om sa fie blestemat de vladica Isus Hristos si de 318 Neg. precum am vazut §i noi zapisul scriind. din 4 martie 1827 (fosta colectie a prof. Hotarniciile facute de judeti erau mai complicate si mai solemne. pentru stabilirea faptelor §i provenientdi si care semnau actul. Cartea orasului era un act solemn la care luau parte In afara de judetul orasului. hotarniciile le faceau anumiti boieri de divan. facindu-i alegerea In Ghica sa orinduiasca pe marii vornici a merge la locul sAu de pe Podul Mogovoaiei si dupa zapisele cele vechi. idem. Intocmita de Dragota. cum sa -§i tie acel loc de casa cu bung pace de acum Inainte pan cite zile [Ii] va darui Dumnezeu. ceea ce Inseamna ca numai men- tiunea numelui for in act era Indestulatoare ca faptul BA devina cert prin confirmarea martorilor.. [parinti] si sa aiba parte cu Iuda la un loc. Cele mai multe acte emise de judetii orasului incepeau cu o formula bisericeascA: In numele tatalui si al sfintului duh.. Nicolae Ionescu-Barb6. cu 12 pirgari din Bucuresti . cu mAsuratoare de stinjeni. dupa cum am vazut si noi zapisul scriind. HotArniciile judetului se faceau la cererea celui In cauza si fara alt scop decit a se defini proprietatea. cum am vazut mai sus cazul lui Radu Dudescu. adica un act In care se stabilea titlul de proprietate. 0 mentiune care nu lipsea din asemenea acte era numele celui care scria.). ajutati de vornicii din judetul In care se gasea mosia In cauza.. treimea cea de o fiinta ri nedespartita" si continua cu alta formula: scriem si marturisim ca aceasta carte a orasului sa fie de bun& credinta la mina. la 6 noiembrie 1657.54 DIN BUCURE$TII DE IERI La 4 martie 1827. dat-am cartea noastra la mina popei Teodosie zugravul. se examineaza actele de cumparare de la cele mai vechi pins la cele mai noi. Astfel. cartea orasului din 2 iulie 1667. dintre care cinci preoti. 29. provenienta si hotarele. 11. care scrisese cu InvAtAtura for ". cum sa se tie ca au fost cumpArat un loc de casa de la Ghinea vistiarul derept ughi 17 jumatate. In afara orasului. preotii si batrInii din mahala la care se adaugau In caz de nevoie si alte persoane care serveau ca martori. fostul mare vornic Mihai Ghica 1" cere lui Grigore acest loc de catre vecini. . cu toti vecinii dimprejur si cu lungimea In stinjeni si palme ale marginilor. cei doisprezece pirgari.. Este interesant de retinut ca In acel act lipsesc semnaturile vinzatorului si cumparatorului si chiar semnatura judetalui. Deci si noi Intr-aceia am dat aceasta carte a noastra. 6 noiembrie 1657. actul sfirsea cu blestemul obisnuit: iar tine s-a scula din neamul Ghenii vistiar [adica al vInzatorului] a face Intr-alt chip.. si In actul de fats pisarul era gramaticul Vladil de la Biserica Domneasca. Domnul da porunca cuvenita si se incepe lucrarea . In aceasta calitate a sa. se merge pe teren si se fac masuratorile si abia la 20 aprilie 1828 este gata anaforaua semnata de cei doi boieri hotarnici..§i cu preotii si batrinii. 1" Doc. 117 Doc." Asa incep toate actele emise de judetul Dragota si de urmasul sau Ianache. Doc. i pentru credinta am pus pecetea orasului" 119. Ele aveau ca scop principal sa dea celui interesat cartea orasului". Intre care era si Iordache Golescu fost mare vornic 119.. Numarul cit mai mare al semnaturilor puse in josul actului era o dovada de temeinicie si de adevar nezdruncinat. purta 25 de semnaturi. Astfel. dupa scrisorile ce are sa i se deosebeasca lung §i -n lat". Gherghina judetul.." 5i ca orice document din acea vreme.

85. lnsemna separarea judecrutii boierilor de judecata domneasca vi deci crearea a cloud trepte de judecata. movie sada-toare in veci. In pricinile civile. deaca am vazut cartea mariei sale domnu nostru. fiinda toata hottirnicia se face pe baza zapisului de cumparare sau a hrisovului de danie. echivalent cu pierderea dreptului de a ataca hotarirea divanului. a marilor boieri In pricina dintre biserica din Tirpor vi mitropolia din Bucurevti.. ceea ce este foarte important pentru sfirvitul secolului al XVIII-lea. puteau sa fie apelate. care se putea cere printr-o judecata domneasca. 327. dupti ce 1-au miluit. adica masuratoarea laturilor cu stinjenul §i Impietrirea. trimisu-l-au la noi §i la blitrinii oralului. precum a fost mila mare sale. Existenta ei in Tara Romfineasca. erau operatiuni esentiale In aceste hotarnicii §i despre ele se facea mentiune anume In mai toate actele. Deci noi. Stinjenirea. se invoca prescriptia aceasta: Deosebit 1-am mai intrebat pe Dobre [din Tirg§or] de cind nu stapine§te biserica aceste doug locuri §i singur au raspuns ca de 30 de ani mai bine. sculatu-ne-am §i am mers cu totii de 1-am impietrit §i 1-am stinjenit preste tot. ava am hotilrit ca aceale locuri sd le stapineasca mitropolia cu bunti pace" 122. ohabnicli. In secolele XVII vi XVIII. de vreame ce Dobre nici o dovadd n-are vi mai virtos ca singur a marturisit ca de 30 de ani vi mai bine nu le-au stapinit biserica. HotArIrea divanului sau a boierilor care au facut anaforaua.VIATA SOCIALA IN ULTICKELE PATRU VEACURI 55. Intrucit nu se mai putea revendica pe calea unei judecati. "I Doc. Deci. este interesanta pentru evolutia regulilor de drept civil romanesc. Chid Antonie Voda daruievte postelnicului Radu Dudescu un loc domnesc. 1110rim §i domnia mea" anaforaua boierilor. facut-am §i cartea oravului la mina dumnealui §i a jupinesei dumnealui vi a coconilor dumn6alor sa be fie movie statAtoare In veci. Aceasta prescriptie exista de mult in tarile din apus vi a fost mentinuta In toate legislatiile moderne. 123 Doc. Dacii de la calcarea unui drept. In anaforaua din 10 februarie 1754. 10 februarie 1754. are valoarea unei prescriptii a acestui drept. se obivnuia ca actul Incheiat de judet §i pirgari sa fie scris conform acelor acte. Ianache judetul scrie: deci duper ce 1-am ales vi 1-am stinjenit peste tot. nu stdpinevte. . inainte de a veni in fata domnului. Depa§irea termenului In care se putea face apelatia". necautat. existau termene care data se depaveau. se pierdea dreptul actiunii sau al apelului. Am vazut mai sus ca cercertarile intreprinse de divan sau de boieri din porunca voievodului. care se Inchegau intr-un act numit anafora. ca sä fie jupinului Manole.. tot el da porunca lui Dragotti judetul sa -i facd actul: Intr-aceia maria sa domnu nostru. Rezolutia lui Nicolae Caragea pe anaforaua boierilor spune: §i mai virtos ca numitul Andrei Neamtul nici o apelatie n-au facut In vaizeci vi mai bine de zile ce au trecut den hotarire pind acum. domnu nostru" 120. Prescriptiuni. 1 august 1669. fircuram vi cartea oravului pre zapisul lui lanache. ohabnica pentru ca au cumparat cu bani gata" 121. pornirea judecata §i procedura de urmat Intre diferitele stadii ale proceselor. putInd fi atacata inaintea voievodului. fiind loc pustiu. Exista Ins& vi o prescriptie a actiunii de judecata de treizeci de ani.. precum au fost cumptiratoarea. 14 mai 1673. adica fixarea pietrelor hotarnice la punctele principale de pe teren. 130 Doc.. Astfel. De asemenea.. treceau mai mult de treizeci de ani. se pierdea iarAsi dreptul. el insu§i un inceput de hotalrire in solutionarea judecatii. 46.

sa ia parte activa la noua viata bucuresteana. De cind orasul devine Capitals permanenta a Tarii Romanesti. dupa cursul [trecerea] atitia [atitor] ani" 123. Proprietatile nemiscatoare. dupa atitia ani trecuti nu mai poate cere acum protimisis sa rascumpere . ceea ce Inseamna ca exista acest termen care prescria dreptul. faVa cu amindoua partile dovedindu-se fail tagaduire ca la un an dupa vinzarea pravaliilor afind Stanca de vinzare nu si-au facut cererea ei. care statuse oarecum timida pina atunci incepe In secolul al XVIII-lea si chiar din ultimele doutitrei decenii ale secolului anterior. acte de danie sau de Inchinare (pentru mangstiri si biserici) cind era vorba de daruri In timpul vietii. nici in urma. ci Intarim domnia mea anaforaua aceasta". putin solemna. 0 categorie socials noua. casele de locuit. Acestia sint negustorii. Aceste acte se numeau In general zapise pentru Inchirieri si vinzari. ci au tacut pins acum de sint zece ani" . Trecerea proprietatilor orasenesti (case. n-are nici o dreptate si protimisis. se vorbeste de un rastimp de 10 ani . Vinzari de bunuri nemiscatoare. Oricare ar fi fost aceste acte ele se Incheiau Intr-o forma mai mult sau mai . 18 mai 1793.si n-au dat jalba la domn. ci era Intrerupt dupa o trecere de vreme. dincoace si dincolo de Dimbovita.) dintr-o mina intr-alta. Casele si pravaliile se negociaza activ In aceasta 123 Doc. Anaforaua spune: deci din cercetarea aceasta sa alege ca Stanca ziclnd ca vor fi ca la zece ani -de cind s-a Vindut [o pravalie] si ca aflind. pravalii. schimburi si inchirieri. and darurile se faceau dupa moarte. care-si deschid not pravalii sau Isi mares° pe cele vechi. cu respectarea anumitor reguli si sub protectia unor formule mistice si stereotipe. cind nu se mai putea invoca. Acest drept de protimisis a fost introdus In favoarea statului In legislatia agrara dupa 1920. spune: Dupa cercetarea ce am facut domnia mea in divan. aprobata de Alexandru Moruzi. vii. pravaliile. pivnite. nu se putea exercita fara nici o limits de timp. fund In acelasi timp In legatura directs cu tirgurile internationale de peste granite. au venit la Bucuresti . viile. acceptind aceasta prescriptie. puternic Indatinat In Tara Romaneasca in epoca fanariota. viola bucuresteana are un ritm foarte vioi si marginile orasului se Intind repede peste paduri sau locuri sterpe. Vom examina mai jos citeva documente on privire la trecerea proprietatilor orasenesti dintr-o mina intr-alta si vom retitle regulile care au condus la aceasta trecere. locuri de casa etc. Astfel. dupa un an. ca sa Intoarca banii si sa ia pravaliile. fie cu achitarea unui pret convenit ca valoare totals sau ca valoare de folosinta pe termen (Inchiriere) se facea In secolele trecute pe baza unor acte schimbate intre parti. fie ca danie. comertul da orasului un aspect de Intrecere Intre negustorii de tot felul. de cind Incepe In Tara Romaneasca o epoca relativ linistita. Reiese deci ca dreptul de protimisis nu se mai poate exercita dupa zece ani de la vinzarea bunurilor nemiscatoare pentru care se putea invoca. sau diate. Dupa 1650. In asistenta martorilor care certificau tranzactia sub semnatura si cu respectarea unei anumite proceduri si a unor multe si complicate formule.dupa care dreptul de protimisis nu mai poate fi valabil. Proceduri si formule juridice la vinzari. ci acum Intii au dat. In anaforaua din 18 -mai 1793. Miscarea averilor este foarte activa In Bucuresti In epoca pe care o urmarim.:56 DIN BUCURE*TII DE IERI Dreptul de protimisis. Iar voievodul. pivnitele si in general toate bunurile care lilted In noul ritm de viata bucuresteana tree repede dintr-o mina intr-alta. gradini. cu o prescriptie mult mai scurta. 463.

provenite din daniile domnilor si ale boierilor. mai totdeauna prin scriitorii acestor acte ce dobindisera pricepere si rutina in acest domeniu si care faceau acelasi oficiu ca avocatii de notariat din regimul burghezo-mosieresc. Sint foarte numeroase cazurile acestor chiriasi de locuri sterpe care sint totusi proprietari de case de locuit sau de pravalii. chiria era un venit sigur si in capitolul urmator vom putea urmari cum pre-tul inchirierii pamintului si al imobilelor urm. ca si putinii boieri maxi care mai aveau Inca locuri sterpe in Bucuresti. In zapisul de yin- . Obiectul vinzarilor consemnate in zapise era destul de variat. bisericile si manastirile detineau intinderi considerabile de locuri sterpe in Bucuresti. intr-alta. care se examinau de cumparatori. cum ar fi Pano Pepano. nu le mai aveau. Bisericile si manastirile. Incepura insa sa se vinda casele construite pe locuri inchiriate. care se incheia intr-un anumit ceremonial in care martorii aveau un rol important. Locurile sterpe din centrele sau din apropierea centrelor cornerciale ale orasului Tirgul din Nauntru si Tirgul de Afara in secolul al XVIII-lea negustori si mestesugari sa nu-si poata mentine pravaliile si atelierele si sa fie siliti sa le vinda. locuri sterpe" (virane) pe care se puteau construi pravalii si case. In cea de a doua jumatate a secolului al XVIII-lea vinzarile de locuri se imputineaza fiindca boierii care le avusesera prin danii domnesti sau de mosteniri. in care majoritatea cumparatorilor sint negustori ce vor sa-si ridice case sau pravalii . Existau mai intii fapte preparatorii ale vinzarii. In secolul al XVII-lea dar mai ales intr-al XVIII-lea. ci numai le inchiriau pentru constructii de pravalii si locuinte. care se mentine si in secolul urmator. le vindusera. Chid acestea Coate erau indeplinite. data daruieste proprietatea sa mitropoliei. Cel mai mare numar de vinzari. acestea insa. alaturi de casele cu loc propriu. dar mai ales bisericilor si manastirilor. Situatia aceasta de proprietari de case si pravalii. precum si de chiriasi ai locurilor unde se OA aceste constructii au treat raporturi sociale curioase. Marile intinderi de locuri sterpe din hotarele orasului in secolul al XVI-lea le alcatuiau locurile domnesti". aceasta devine chiriasa unei manastiri inchinate. Vinzarile sint numeroase si felurite. in aceasta epoca in care orasul Bucuresti abia isi organizase tirgurile si viola comerciala. se trecea la formularea tranzactiei si la redactarea actului. un negustor care avea pravalie pe un be al manastirii Stavropoleos. De aceea. Am examinat mai inainte citeva danii domnesti din aceste locuri sterpe. sint si negustori. intr-un timp relativ scurt acumuleaza nenumarate proprietati pentru specula. Numarul mare de acte pe care le-am cercetat ne ingaduie sa studiem cum se faceau vinzarile si cum se alcatuiau actele de trecere ale unei proprietali dintr-o mina. Primul lucru examinat era dovada proprietatii care se stabilea dupe actele prezentate si din declaratiile rnartorilor. realizau venituri frumoase din inchirierea acestor locuri pentru constructii .VIATA SOCIALA IN ULTIMELE PATRU VEACURI 57 fac obiectul multor tranzactii. conform unor reguli bisericesti. nu le puteau vinde. din care domnii daruiesc boierilor apropiati. care. Jocul comertului. despre care vom vorbi mai mult. Astfel. facea ca multi vreme si zapisele acestor negocieri sint foarte numeroase. Posesorii acestor locuri be inchiriaza la mestesugari si negutatori care isi construiesc ateliere si pravalii. Marile detinatoare ale acestor locuri de casa sint acum bisericile si manastirile . mai ales in secolul al XVII-lea.eaza ritmul de crestere al vietii economice in Bucuresti. it dadeau locurile de casii. Aceste locuri incep sa fie folosite cind viata comerciala a orasului se dezvolta. Acestui joc al comertului se datoreste numarul mare de vinzari de pravalii din a doua jumatate a secolului al XVIII-lea.

28 septembrie 1642. in zapis. cel de vinzarea acestui loc. fratele lui Avram" 192. la mina jupinului dill de judecata. 28 ianuarie 1671.rilor. 18 aprilie 1751. 28 ianuarie 1671. 28 octombrie 1640. ci cd am avut nilte loc de casa.58 DIN BUCURE$T11 DE IERI zare. In cazul cind proprietatea vindutd rezulta din cumparare sau dontqie. Aceste acte. 22 septembrie 1795. Despre acest lucru se facea mentiune In zapis: §i i-am dat ci zapisul lui Dumitru logofat. Vasilie ceau§. 504. se puteau invoca oricind Doc. de la Hristache ce a fost cdpitan §i de la sotia sa" 13°. rareori lipse§te indicarea provenientei locului sau prdvaliei ce se vindea: acest loc fostu-ne-au §i noua de zeastre de la socru-mieu. Doc. de la parintii miei" 128. Iar cind zapisele de cumparare cuprindeau §i alte proprietAti ci nu se puteau ceda sau s-ar fi pierdut se facea mentiune de acest lucru: iar pentru zapisul ace§tii prAvalii. ci i-am dat dumnealui zapisul cel de cumparAtoare ce am cumpdrat de la Fira croitorul. 348. care coprind pentru mai mult loc §i a altor pravalii. cIt am avut de la tatd-nostru. 30 mai 1796. fiind considerate titluri de proprietate. fapt confirmat deseori In documentele respective. 124 136 127 128 Doc. 25 mai 1654 Doc. iar Dumitru logofat Inca 1-au fost cumpArat acest loc de casa de la Udrea ot Radacine§ti ci de la Danciul fratele Dragaicii §i de la Paraschiva me§terul croitoriul" 124. nu s-au aflat ca sa -1 dam la mina dumnealui. 134 Doc. 17. 310. 28 octombrie 1640. 21. anera (de la grecescul aneresis) = retractare. care loc 1-am fost cumpArat §i eu de la Dumitru logofat ot Tirgovigte. 132 Doc. acel vechi. mai ales in secolele XVII ci XVIII. precum sa sa §tie ca cumparind dumnealui o pravalie In Ulita Zdbuna. §i fiincica zapisele cele vechi s-au prapadit In vremea trecutei rdzmerite ci de se vor gdsi undeva§i dupd vremi. 75. acele zapise sa fie anera" 138 *. Alteori trebuia ca provenierga sa fie dovedita cu martori. §i de se va afla la mina cuiva sa nu sa creaza" 138. printr-un act aparte: dat-am aceasta scrisoare a noastra de adeverinta la mina dumnealui Matei zabunarul. neluata In seama. §i i-am dat dumnealui §i zapisul manAstirii de a§eztimintul ce am fAcut cind mi-au dat locul de am zidit binaoa" 138. 136 Doc.. fara valoare. fiindcd foarte rar lipse§te aceasta informatie din act. I" Doc. fiindcd eu sint cu stdpinire de alte doud pravdlii tot acolo" 137. 130 Doc. 28 septembrie 1642.. 16 septembrie 1758. 21. cu curte §i cu gradina" 126. iar alte zapise nefiind deosebit numai pe numele ace§tii pravAlii. 17. Se pare ca provenienta proprietatii era un element principal. far de numai carti domne§ti i alte proprietate. de aceea despre acest lucru se Mem mentiune In zapis. Doc. 92: 30 iunie 1677. 137 . anulare. acelea au rdmas la mine in pdstrare. iss Doc. 1'3 Doc.. 479. 75. Predarea actelor vechi de proprietate era o conditie esentialA In savir§irea unei vinzAri. care prAvalie a fost a noastra de la socra-mieu Ghinea cojocarul" 127. 81. 129 Doc. ce am cumparat de la Fira croitorul fratele lui Avram" 133. 20 aprilie 1672. 19 decembrie 1759. 136 Doc. 353. 483. Miroslav vistiar" 128 . ci i-am dat ci zapisele cele vechi" 134 . 131 Doc. 1 iulie 1799. abrogare. dind qi zapisul cel vechi de cumparatoare" 133 . vinzatorul era obligat sa predea cumparatorului toate actele relative la aceasta pane 19 1 .. 29.

VIATA SOCIALA IN ULTIMELE PATRU VEACURI 59 de cAtre cel ce le poseda. toll la luna lui noiembrie. am vrut si not de a noastra buntivoe ca sa le is dum- nealui" . Un element care nu lipseste din nici un zapis. Doc. 22 septembrie 1775. eu Toma biv vel armas. ci urma sä se plAteasca in rate. Astfel: eu Stoica satrarul. 481. 318. 7 aprilie 1753. Doc. si am vindut-o de a mea buntivoe. 15 mai 1753. iar nu a unei generarii 144. am tocmit casa aceasta dupe cum sa OA_ drept bani gata taleri 140. Doc. denpreuna cu ginere-meu Neagul $i cu fata mea Smaranda" 147 . de a noastrA bunavoe. Se cunosc judecati pornite pe baza acestor acte pierdute. 1907. si i-am vindut casa cu locul ei drept taleri douA sute si acesti bani i-am luat eu deplin in mina mea" 141. nu era consideratA proprietate individuals. se Ikea de asemenea mentiune in zapis . Doc. 28 septembrie 1642. care bani i-am primit toti deplin in miinile mele" . mai pe urma bunul era considerat familial. 147 149 149 . vinzarea de buntivoie si nesiliti de nimeni: si 1-am vin dut eu de bunavoe. m-am invoit de a mea buntivoe". impreund cu fameia mea Prava si cu feciorii mei Dumitru i lanache" 145 . O bunti parte din zapisele de vinzare din secolul al XIX-lea nu mai mentioneaza formula de buntivoie si nesilit". 89. 10 octombrie 1660. din care ni s-a dat acum inainte taleri [loc liber]. Codul Caragea. i-am luat de la dumnealui" . Bucure§ti. 139 140 141 149 143 dimpreunA cu soacra-mea Ileana" 149. 2 februarie 1796. 43. pe copiii sau pe fratii sAi. 21. ca sa nu fie nici o indoiala asupra liberului consimtamint al vinzarii. nici consimtamintul sotiei si al coDoc. eu Despa sotia Lecai bAcanul denpreuna si cu fiu mieu Gheorghie $i cu nepotul mieu Zamfir" 149 . 319. Stabilirea pretului dar mai ales primirea banilor. Nu avea voie si nici drept tatal sa vinda pamintul fara voia si consimtAmintul familiei. 318.. Nu este aici o exigentA de siguranta din partea cumparatorului ci un vestigiu al vechii proprietati obstesti. si acesti bani toti. Doc. far de nici o pricina". sa stApineasca stintitos casa". deplin. Este adevarat ca actiunea tocmelii nu este mentionatii decit in citeva acte: si m-am tocmit cu dumnealor" 139 . PAmintul. Tocmeala vinzarii §i stabilirea pretului erau de asemenea operatiuni preliminare importante despre care se Ikea mentiune in zapis. 144 145 145 Ion Palade. Vara de nici o sila" . Iar cind pretul nu era achitat in intre gime. 7 aprilie 1753. anume Rind i Radul" 148. 27 mai 1676. eu Iamandi piilor. Doc. ci obsteascA . este liberul consimt. 2 mai 1665. nesiliti de nimenea" . . care au dat loc la lungi dezbateri pentru a fi solutionate. 10 octombrie 1660. Doc. exprimat l'amurit. acum nainte ne-au dat taleri 100 $i au mai rAmas taleri 100 sa-mi mai dea" 143. denpreuna cu fameia mea anume Rada $i cu feciorii mei. 336. furate sau nepredate. 48. XXV.amint. vinzatorul adauga in act pe satia. care acesti bani i-am primit" . 43. p. Uneori. fArA de nici o pricina" 142. Doc. erau insa elemente esentiale in continutul unui act: care vinzare am facut-o cu tocmeala de galbeni 25. casa de locuit si in genere once bun material. si cind am facut acest zapis si aceasta tocmealA fostau multi boieri marturie"' 140. care bani fiindca i-am primit toti deplin. eu jupineasa Mira.. Ctici proprietatea era a gnsc4i familiei. Doc. iarasi taleri [toe Tiber] au rAmas sa i se dea rinduri sa se plineascA banii acestia.

restituie suma platitd gi is pravAlia pe baza dreptului sail de vecin. 12 ianuarie 1757. Dacd vinzarea se facea fard ca rudele gi vecinii vinzdtorului &A fi aflat despre aceasta. 8 februarie 1790. 56. Bucuregti 157. Dupa regulile de drept ale timpului erau protimitari cloud categorii: rudele gi vecinii. gi au fost martori vecinii nogtrii de mahala" 154 trecindu-se gi numele lor . 28 septembrie 1642. sau sa ofere un pret pe care acegtia nu 1-ar fi plata. De data aceasta. unde proprietarul ei pldtea chirie. Pentru evitarea urmarilor provocate de acest drept se luase obiceiul ca vinzdtorul sa facd mentiune in zapis ca vinzarea a fost adusti gi la cunogtinta protimitarilor: gi cind am vindut au fost cu gtirea tuturor rudeniilor gi mahalagiilor din sus gi din jos" 151. 5 nolembrie 1652. 263 Doc. cei care voiau &A aibd imobilul vindut puteau sa restituie cumpardtorului pretul platit gi sa intre In stApinirea lui. In caz afirmativ trebuia sau sa le cumpere renuntarea la protimisis. ca dumnealui se protimisea. operatia preliminary vinzArii gi cea mai anevoioasd. 262 Doc. deci buni cunoscatori ai vadului comer- cial. 351. care prinzind de veste ca logolatul Nicolae Melinov a vindut o pravalie gi o pivnitd cu 1 300 taleri lui loan Botezatu. p. 1926. 481 . astfel ca prin cumpdrarea ei. mitropolia devenea chiriaga acestei biserici. Aceasta prAvalie era construita pe locul Bisericii Domnegti. 21. grija cea m'ui mare nu o avea viazdtorul ci cumpArdtorul. 340. 28. pretul pravaliilor a inceput sa creased gi prin concurenta pe care o prilejuia dreptul de protimisis. 450. vdrul nostru. trebuia sa se informeze dacd vecinii vInzatorului. ei ingigi negustori. 17. 266 Doc. gi alti negustori". Dreptul de protimisis 11 aveau gi vecinii: 1-am vindut cu gtirea tuturor vecinilor denprejur" 152. 1" loan Peretz. Istoria dreptului romdn. Intrucit locurile vindute erau aldturi de o prdvalie a sa.60 DIN BUCUREVI'Il DE IERI In fine. decit aceea a termenului de cel mult zece ani In care trebuia sa se exercite protimisisul 150 Cu toate acestea. gi pentru credinlii ne-am iscalit Impreund cu toate rudele ce au protimisis". 167 Doc. Cumparatorul nu putea sa Ned nici o opunere legald la acest drept. 1-am vindut dumnealui logofdtului Dumitrache. 151 Doc. 2 februarie 1796. fiind tot un singe" . ba chiar la negustorii apropiati: cu gtirea tuturor negustorilor din prejurul locului . Un caz de exercitare a dreptului de protimisis ni-1 okra mitropolia . Cumpdratorul interesat sa intre in stapinirea unei pravalii cu vad bun sau agezatd intr-un centru comercial activ. era aplicarea dreptului de protimisis. CU §tirea tuturor vecinilor celor din sus gi celor din jos" 156. 28 octombrie 1640. gi la tocmeald au fost multi boieri depre imprejurul locului" 153 . Bucuresti. 2 iulie 1667. sint interesati in cumpArarea pravaliei. cu gtirea preotilor din mahala" . Intrebat-au vecinii denprejurul locului ca sa-1 vinzd gi nu s-au aflat nimenea" 155. el trebuift sa afle daca bunul imobiliar pe care dorea sa -1 cumpere nu-1 rivnegte cineva dintre cei care aveau acest drept. Dintr-o pretentie exagerata a cumpAratorului sau dintr-un exces formalistic al pisarului shit zapise in care dreptul de protimisis este Intins la preolii din mahala: au fost cu gtirea tuturor preotilor" . 164 Doc. 166 Doc. dreptul de protimisis a provocat multe procese. dici in acest caz cea mai bund treabd era sa renunte la cumparare. Cind oragul Bucuregti incepe sa aibd o viatd comerciald activd gi tirguri aglomerate.

desi situMia de vecin protimitar" era evidenta in aceste cazuri . derept clopotnita besearicii a Grecilor. 28 octombrie 1640. la distant& de timp de trei-patru decenii de la Intocmirea zapisului. Formula aceasta era completata printr-o alta care arata obiectul pe care trebuia sa-1 implineasca zapisul. 1898. Asa se explica de ce sotia lui loan Soimescu. Codul Caragea 158 legifereaza aceasta situatie si protimiseaza pe proprietarii din aceasta categorie inaintea rudelor si vecinilor vinzatorului. am facut aceasta pravalie vinzatoare cu tot cuprinsul ei. dat-am acest bun si credincios adevarat al mieu zapis" . 0 data ce conditiile preliminare ale vinzarii erau stabilite. 22 septembrie 1795. art. cu voia si a sotiei male si a copiilor. Codul lui Caragea. sotia polcovnicului Ionita Soimescu. 0 prima formula era confirmarea vinzarii prin actul material al zapisului. Renuntarea la acest drept. "3 Doc. in Bucuresti. II. cind intra In aplicare acest cod 160. care s-a pastrat in dreptul cutumiar romanesc si care a mentinut Inca forme de proprietate obsteasca de-a lungul vremii.. toate zapisele datate dupa 1 septembrie 1818. trebuia exprimata in scris si in termen de 40 de zile. Incredintam cu acest adevarat si credincios zapisul nostru". XII din partea a treia. Uneori se mai adauga in zapise. renunta la protimisis ca fratii lor. 22 septembrie 1755.pe drept fi pe lege". zapis". exprimata prin cuvintele scriem fi Tnarturisim" care aproape nu lipsesc din nici un zapis din secolul al XVII-lea si al meu adevarat acest adevarat si credincios zapis al nostru" . 17. 161 Doc. in cazul cind se vindea casa sau pravalia. 47. obisnuite zapiselor si sa determine obiectul vinzarii. care era treaba pisarului. totusi se pare ca spre stirsitul secolului al XVIII-lea acest drept se extinde si la aceasta categorie de proprietari: deci acum din impotrivirea vremilor. 28 octombrie 1640. 112 Doc. la logofetia Tarii de Sus. a inscris dispozitiuni cu privire la proprietatea in devalmasie si a fixat in text toate cazurile In care se putea aplica dreptul de protimisis. partea III. sa fie de mare credinta : aceasta al mieu zapis ca sa fie de mare credinta" 161 . nr. . sau pe o latura a terenului numele unui vecin: un loc de casa in oras. Dreptul de protimisis izvora din principiul indiviziunii proprietatii. care dezlega vinzarea. i-am vindut un stinjen 118 Doc. cit. 11° Revista Dreptul". Astfel. 17.. In urma hrisovului din 9 august. op. cap. 336. prin $tirea sat' pinului locului §i a vecinilor" 158. Urmau apoi ca un element de precizare al vinzarii. avind mare trebuinta de bani. biv vel medelnicer Tudorache si Paraschiv Prisiceanu sa poata vinde casele parintesti biv vel clucerului Nicolae Trasnea. in cap. iar in fund ping in casa lui Vasale spatar snii Predei spatar" 183. Este de observat ca in documentele secolelor XVI si XVII aceste indicatii sint atit de vagi incit ar fi peste putinta sa le fi gasit pe teren. sora cu Casandra. dat-am 111 Ion Palade.VIATA SOCIALA IN ULTIMELE PATRU VEACURI 61 Un nonsens logic si juridic facea ca dreptul de protimisis sa nu-1 aiba proprietarul pamintului.. se trecea la redactarea zapisului. sint supuse noilor dispozitiuni si apar mai bine Inchegate fats de protimisis. o formula care indica temeiul juridic al hotaririlor domnesti . Cele mai multe dintre aceste acte au ca indiciu un punct geografic cunoscut atunci. 479. ca sa fie de buna credinta" . tot in acelasi stop. indicatiile topografice ale locului sau constructiei ce se vinde. El trebuia sa Inscrie in act anumite formula de caracter juridic si mistic. 9. ca sa le fie de buna si adevarata credinta" 162. sau al constructiei in cazul cind terenul de sub ea era de vinzare.

care cash' m-am vecinit din sus cu maica Anna calugarita §i din jos cu jupineasa Neda" 188. 5 decembrie 1652. Abia tirziu. 24 februarie 1798. care se Invecine§te din sus cu locul dumnealui slugerului Mateia§ Cantacuzino (ce-1 are §i dumnealui danie de la dumneaei raposata cocoana Maria Balaceanca). numite cartea orafului". ca unui fecior de suflet ce am fost" 188. 147 Doc. totu§i indicatia masuratoarei sale [hrisovul de danie] domnul nostru.62 DIN BUCURE$TII DE IERI de loc de la curtea mea" 164. 39. Masuratoarea laturilor. cu caracter oficial. punctele cardinale. se cauta a se preciza vecinatatile de pe laturi: o casa din mahalaua Adeseori se dau fel de fel de amanunte. din mahalaua SfIntului Dimitrie. pol [jumatate] §i in lung stinjeni [loc liber] " On lung stinjeni [loc liber] §i ping In ul4a care merge spre Bucura stin- jeni [loc liber]. la sfir§itul secolului al XVIII-lea. ni§te be de aici din Bucure§ti. 18. sculatu-ne-am §i am mers cu totii de 1-am impietrit §i 1-am stinjenit preste tot precum au fost cumparatoarea". 1" Doc. pentru identificarea mai precisa a terenului. 6 decembrie 1640. 6 decembrie 1657. care casa iaste pe paratorului]. . §i din jos cu locul dumnealui jupin Nicolae Saegiu §i dinapoi cu locul dumnealui mai sus aratatului dohtor Costandin [Darvari] care loc mi 1-au fost dat dumneaei raposata cocoana Maria Balaceanca prin carte de a§ezamint ce mi-a dat la mina mea. nu erau prea precise: lima sa se §tie locul despre uliVa in lat stinjeni doi. 11111 Doe. Ramine de nelnIeles precizarea din act: . a . Gheorghe. De§i documentul citat este original. Se observa ca nu se folosesc Inca. 81. 1" Doc.15 mai 1752. Uneori in zapise sint indicati vecinii. i-am vindut dumnealui un loc MO manastirea Sf. unde este casa cea veche cu gradina ei" . Ina locu de cash care au fost al vornicului Costanda" 166 . pe care se afla trei pravalii ale unui postelnic Profir. data am vazut cartea mariei Ghidemoc stinjeni [loc liber] §i despre Neagul iuzba§a za darabanti stinjeni [loc liber] " . ceea ce lash a se presupune ca aceasta masuratoare nu s-a facut §i ca actul nu a fost Incheiat la fala locului cum s-ar fi presupus. 28. 495. deci pentru determinarea obiectului vindut ar fi fost necesar sa se stinjeneasca laturile terenului. despre partea de jos.Peci noi. n19 . care sa indite cu oarecare exactitate terenul sau construc%ia despre care este vorba: o casa In mahalaoa Mihai WA ce se vecine§te alaturi§ cu dumnealui biv vel clucer Nicolaie Traznea §i iara§i alaturi§ cu ulita ce merge la manastirea Arhimandritul §i in fundul grAdinii cu dumnea1" Doc. ci mai totdeauna cele ale casei. §i Popescului. pina In gardul unde au flicut casa Dumitru vataf de tarigradeani in stinjeni lipse§te. locul din Bucure§ti unde este casa cea nouti qi de la casa cea noua. dintre care unele inutile. nu se face cleat destul de tirziu §i numai in documentele Incheiate de judeli. 166 Doc. zapisele incep sa aiba elemente topografice mai precise. sluga mitropolii. Dar nici aceste acte. 20 aprilie 1672. fara sa se precizeze Insa punctele cardinale sau macar laturile terenului: alaturea cu locul dumnealui [al cum- casa ce am cumparat-o de la Ianache. in primele decenii ale secolului al XIX-lea. den hotarul Predii slugiarul sna Buzincai clucer pina in locul Paraschivei logofat" 167. spre Hanul lui Sarban Voda. am vindut mo§ia sfintei mitropolii". La vinzarea unor imobile cu teren propriu nu se indica lungimea latie: rilor. pe podul carele merge de la poarta din sus a Cuqii domne§ti cei vechi. cum mearge pins in apa Dimbovitii §i 'Ana In casa lui Buc§a tabacul" 166.

nici i-a baut. La tocmeala §i la Intarirea vinzarii prezenta martorilor era esentiala. egumenul Grigore de la manastirea Banului din Bucuresti in zapisul de vinzare al unui loc al sau. Odata ce s-au precizat elementele esentiale ale zapisului si s-au inscris In el formulele obisnuite pentru confirmarea In scris a vinzarii. fara de care insasi existenta actului nu ar fi fost posibila. §i cind s-au facuaceasta scrisoare fost-au §i alte obraze de cinste care mai jos se vor . sa-i fie mosie ohabnica" . Documente privitoare la istoria orasului BucureFti (1821-1848). fiindca trebuia intors echivalentul bunului vindut. sa-i fie dumnealui movie statatoare. ca sa-i fie sventii lui statator" . Rolul blestemului era sa infricoseze pe cei care ar incerca sa surpe prin orice mijloace vointa inchegata in textul actului si sa elibereze bunurile de aceasta vointa spre a le putea insusi. mai ales in secolul al XVII-lea. Din aceasta pricing. care justifica vointa din act. care erau un schimb de valori considerate egale intr-un moment dat. sa fie anatema si sufletul lui sa nu afle odihna. 171 Doc. care sa porneasca ca sa ceara ceva.VIATA SOCIALA IN ULTIMELE PATRU VEACURI 63 lui Iordache Palada. nu erau supuse anularii decit in rare cazuri. ce merge la Curtea domneasce 170. Documente privitoare la istoria orafului Bucureasti (1821-1848). garan- tarea de vicii si evictiuni". si marturie" . Blestemul era deci formula magica in care 10 gasea adapost ideea de drept. cit si locul rascumparat cu protimisis. In aceasta privinta. 75. 0 completare importanta. ca sa-i fie mosie statator in veac" . Formula cea mai obisnuita care foarte rareori lipseste dintr-un zapis. 172 George Potra. octombrie 1827. fie oricine. doc. caci banii acestia nici i-a mincat cineva. formula nu lipseste din zapisul respectiv: drept aceia dar sa aiba a stapini cinstitul departament atit casele acestea cu locul lor" 172. pisarul avea grija sa-i faca ultimele completari spre a fi gata de dat la mina cumparatorului. si cind am vinditt intimplatu-s-au a fi boiari §1 negustori marturii" . Astfel. 2 ianuarie 1827. sd-i fie slit. 214. sa-i fie mosie cu pace in veac" . 182. care-si vor pune mai jos pecetile §i iscala lor" . 1975. ci s-au dat pentru trebuintele casei ce avea nevoie". iar la poarta cu ulita Podului celui mare. este Inscrierea martorilor. Noliunea de drept. atit de obisnuit in cartile domnesti si boieresti de danie si in diate. Zapisele de vinzari. Bucure*ti. se refer& la caracterul definitiv si irevocabil al vinzarii si care se exprima prin cuvintele: sit -i fie mosie in veci . 170 George Potra. 1975. fiindca aceasta notiune nu era inca bine limpezita In viata socials a vremii. Dupa ce zapisul ajunsese sa inchege In slove vointa cumparatorului 0 a vInzatorului. doc.tiltoare psi oltabnicei . o formula mai putin obisnuita In zapise este exprimata in cuvintele: iar de se va scula cineva sa zica ca iaste aceasta pravalie a lui. 28 ianuarie 1671. iar insiruirea lor in act se facea sub o formula care rareori varia: si am pus multi negutatori marturi. Chiar cind cumparatorul este statul. se inscriu Inca alte formule care au rostul sa garanteze vinzarea. era blestemul. ca sa le fie dumnealor aceste pra- valii mosie ohabnica In veaci" . ceea ce nu era un lucru prea usor. sa aibe a stapini cu pace de catre mine si de catra tot neamul mieu". spune ca daca In urma mea se va gasi cineva. Bucure§ti. (din 14 iunie 1669) lui chir Theodor mumgiul (luma'nararul). not sa avem a darea seama" 171. sint putine zapisele care contin blesteme pentru apararea lor. Aceasta formula este ceea ce astazi se exprima pu n. . ohabnica" . 0 formula pe care o cuprindeau uneori zapisele. interesa foarte putin.

si pentru credinta pusu -mi -am si inelul" care continea pecetea. urmarind un vad mai bun. Dupd depunerea semnaturilor care era ultima formalitate. Pecetea se punea alaturi de semnaturd . mi-am pus numele si degetul" . In a doua jumatate a secolului al XVIII-lea bleep sa se inregistreze zapisele intr-o condica: operatia se numea protocolire". prezenta martorilor la tranzactie fiind obligatorie. cind se cunosc amprentele digitale. si not pentru adevaratd credinta ne-am pus deagitile In loc de peceti" . ca alaturi de semnaturd sa se pund si pecetea . intr-o pozitie mai comerciald a orasului. Astfel. Pentru intdrirea stapinirii pe proprietatea cumpAratd se putea obtine un act cu mentiunea II-IC(160 de maria sa Vodd" 173. erau elementul cel mai important dintr-un zapis. Asemenea operatii le face si Departamentul de Opt. si pentru aceasta pun chiar scrierea mea si pecetea spre credinta adevarului" . Cind orasul Bueuresti isi largise hotarele sporise populatia si cind viata comerciald luase avint. fiecare boier. se certified aceasta prezenta prin semnaturile puse in josul actului. am iscalit insine chiar cu condeiul nostru". Zapisele se intocmeau cu pastrarea regulilor esentiale care se observau la vinzari. isi punea degetul. fie adaugind bani ca sa echivaleze valoarea bunurilor schimbate. iar din secolul al XVIII-lea fiecare negutator si mestesugar avea pecetea sa. 497. am iscdlit cu mina mea" . 12 aprilie 1798. Se foloseau anumite formule pentru semnaturd si pecete: mi-am pus pecetea si iscala" . In 1827 inregistrarea zapiselor incepe a se face de catre Logofetia mare a Tarii de Sus. nu a semnaturii ca astazi. in secolul al XVII-lea se putea obtine cartea orasului eliberatd de judet. Semnaturile de pe zapis.64 DIN BUCURE$TII DE IERI am rugat fi pe dumnealor velitii boieri. da un loc de casa 173 Doc. a vinzatorului si a cumpardtorului. Mai tirziu. Ceea ce intereseaza in aceste zapise este motivul de schimb. Se obisnuia in epoca despre care vorbim. si pentru credinta pusu-ne-am deagetul mai jos" . Nicola de la Pester*. cel care nu avea stampild. fard ca actul sa -§i piarda valabilitatea. care nu lipsea de pe nici un act in care era interesat. In fine. In cele mai multe cazuri eautind rost de trai si pardsind indeletniciri care se dovedisera nesatisfdatoare. dar a martorilor nu poate sa lipseascd. de a adeverit cu isealiturile ca lid se ereaza". eatre sfirsitul secolului al XVIII-lea. Schinzb de bunuri imobiliare. care contesta Departamentului dreptul de a se adeveri zapisele. De la o vreme aceste formule dispar din textul zapisului . inregistrarea si autentificarea actului incepuse a se face de cdtre Departamentul de Sapte. iar numele i-1 scria pisarul. m-am iscdlit puindu-mi si pecetea" . Sint zapise din care lipseste semnatura vinzatorului.and in vremea in care se face actul. care ne poate da informatii despre viata bueureste. schimbul intre bunurile imobiliare Incepu sa devind o necesitate. Cei care schimbau bunurile o faceau din nevoi urgente de viata. Schimburile se fdeeau prin zapise. pravalii intre ele. Punerea degetului in secolul al XVII-lea Linea locul pecetei. la 1846. ne-am pus numele si pecetia" . adeverirea o face JudecAtoria de comert din Bucuresti. . un negustor grec al cdrui nume trebuie sa fie o traducere. fie bun pe bun. ca un zapis sa fie perfect. fiinded faptul material al vinzArii Ii atestd numai prezenta si semnaturile martorilor. dar mai ales ale martorilor. Se schimbau astfel case cu pravAlii. prAvalii cu vii. echivalentd cu o punere In posesie din epoca modern*. ne-am iscalit si ne-am pus si degetele" . cel care nu putea sa semneze si avea stampild isi punea stampila.

cu pivnita. 527. proprietatea mangstirii Stavropoleos" 177. op. pentru o pereche de case vechi in fata Podului Calicilor. din care a primit la semnarea zapisului 500. cu covurile scoase supt stravina caselor" sale vi deapururea ingrijat vi cu fricli de primejdie de foc". cu parnintul ei linga poarta domneasca". 18 august 1786. fiica lui Draghici. vopron vi grajd. care reglementase schimbul cu aceleavi reguli ca vi vinzarea 180. pe locul Mitropoliei. 401. pe care-1 obtinuse tot prin schimb. Ioan Lipanescu cu sotia sa Sultana. Radu. in Boiangii" din aceeavi mahala vi a sumei de 2 500 taleri.40 taleri vi un loc de casa vi o pivnita in mahalaua Sf. care erau de zestre. judetul Saac. Doc. 24 august 1805. ale manastirii Sarindar 178. art. 532. vi &arilpilnate". cu cuhnie. cu pivnita vi beci de zid ale biv vel pitarului Velcea. 442. din care trei pogoane jumatate sint cu otavtind pe movia maraistirii Znagovul . Un altul. Actul acestui schimb este inregistrat la Judecatoria de comert din Bucurevti. a fost ca cele doua pravalioare ale manastirii erau vechi. schimba doua pravalii facute de curind de pe Ulita Scaunelor. ale biv vel sardarului Scarlat Cerchez 175. cu movia Ulmi din judetul Ilfov vi cu 225 174 179 177 Doc. 179 * teslim = predare. la 30 octombrie 1845. La 3 iunie 1842. la care adauga trei mii de taleri. 20 decembrie 1804. Motivul acestui schimb este ca-i arsesertt casele vi cauta sa-ci faca un rost nou de viata 174. 1-6. in dealul Boldevtilor. conducindu-se de un text din legiuirea lui Caragea. Un schimb asemiinator face caminarul Mihalache. Ioan cel Nou. pentru douazeci de pogoane de vie in dealul Cernatevtilor din judetul Saac. cu pgmintul ei vi cu case in spate precum vi cincizeci de taleri pentru 16 pogoane de vie paragina in dealul Chirbici vi vase in dealul Solevtilor din judetul Saac. in schimbul altei pravalii. fiica polcovnicului *telanicii. urmind ca restul sa-1 primeasdi numai cind va face numita pravalie teslim* In mina sa. Motivul schimbului. fiul lui Dumitru capitanul din Bucurevti. pentru doua pravalioare de pe aceeavi ulita. primevte in schimbul unor cascioare ce le-a avut o pravalie in dreptul bisericii Sf. in mahalaua Doamnei BA lava. cit. vs Doc. II. de la Safta jupineasa biv treti logofatului CIrstea Voinescu vi postelniceasa Mari- uta. Ion Palade. pe care o dá lui Stefan valvaragiu.VIATA SOCIALA IN ULTIMELE PATRU VEACURI 6. 149 Doc. cu pivnitil tot de piatra. are o pravalie in mahalaua Sf. iar cu banii primiti rascumpara o vie de zestre a mamei sale 178. Gheorghe Mariutan. lipite de casele medelnicerului. Nicolae din Tirgovivte. schimbil un loc de mil din mahalaua Bisericii Vivina pentru 1. schimbil o pereche de case in mahalaua Negutatorilor. partea II. cu Mihalache Ghica. Anica. cu pamintul lor.5 pe Podul Calicilor. Rugg Biserica cu Sibile. 23 aprilie 1777. . cu pivnitA de lemn vi cu vasele cite se afla ale viei" vi pentru doutisprezece pogoane de vie in dealul Negovanilor. in Ulita *alvaragii. 179 Doc. cu trei odai vi doug pravalii. cap. Ace lavi schimb face vi Stoian logofatul care &a o pravalie de piatrg. 12 martie 1775. Gheorghe Vechi. care dä o pravalie in mahalaua *elari. ginerele lui Ion valvaragiu. ale sotiei mele. deli valoarea pravaliilor era dublti.. Manolache Faca schimba un loc al sau de pe Podul Mogovoaiei. 319. cu un lin. postavarul. impreund cu mama sa Ca lita. 4 iunie 1806. 395. pe care mitropolia o luase prin protimisis de la Ioan Botezatu. fost mare medel- nicer. un grajd vi un vopron vi cloud odaite. Doc. Chiriaca. cu o vie de treizeci de pogoane. amindoia \rifle avind livezi pa poale. de la Panait lipcanul" 178.

Ideea de termen In sensul actual. Inchirierea unui loc pe care avusese o pravalie. cu conditia sa refacd pravalia si sa nu aiba volnicie a vinde yin in pravalie si sa aiba a pune jgheaburi la strasina despre pimnita" 181. Beneficiarii darurilor domnesti nu le puteau vinde. In alt zapis. ci de cele mai multe on se prevedea In act dreptul pentru mostenitorii chiriasului de a continua Inchirierea In aceleasi conditii. Inchirierea se face nu numai pe numele ci si pe al copiilor ei. iar nu de vre-un pericol al focului sau al cutremurului". si aceasta s-a petrecut catre jumatatea secolului al XVII-lea. Ultima jumatate a secolului al XVII-lea. Tirgul de Mara. Tirgul din Nduntru. Capita la tarii ar fi inflorit mai de timpuriu. Posesorii terenurilor virane din jurul tirgurilor. Serban Cantacuzino si Constantin Brincoveanu. 24 iunie 1805. ci chiriasul are dreptul si chiar este obligat sa reface 181 Doc. Negustorii si mestesugarii se grabeau sa inchirieze locuri si sa-si ridice pravalii. Gheorghe Nou. Nevoia a facut ca aceste terenuri de danie sa fie solicitate de negutatori si mestesugari spre a -1i ridica pravalii si ateliere. de frumoase si mdrete edificii publice sau particulare care au lipsit din Bucuresti pind catre sfirsitul secolului al XIX-lea. Faun si Marica. tirgurile bucu- restene. incepurd ad atragil pe negustori si mestesugari si sä se organizeze cu indestulare de marfuri indigene si straine. Gavril. solia raposatului Roman bdrbierul. in majoritate biserici si mandstiri. fiindca vinzarea era interzisti prin Insdsi natura daniei si regulile bunurilor bisericesti. cind viata comerciald din Bucuresti is o mare dezvoltare. tint turcii si tatarii arsesera In citeva rinduri orasul. Manastirea Sf. ceea ce presupune ca termenul initial era wag viala chirinfului. Inchirieri de bunuri nemifcatoare. Dacti n-ar fi intervenit luptele de aparare ale lui Mihai Viteazul si ale lui Radu *erban. 282 Doc. egumenul manastini Sf. un ritm nou de miscare si activitate incepu &A se simta pe ulitele potolite si monotone de pins atunci. In jurul acestor tirguri se Intindeau terenurile ddruite de voievozi din locul domnesc" bisericilor si mandstirilor din oral. 373. inchiriaza lui Vasile brutarul o brutarie in rdspintia Tirgului Cucului. cum vom vedea mai departe. dar mai ales secolul al XVIII-lea. Actul este Inregistrat la Judecatoria comerciala din Bucuresti. ci de modeste pravalii si case gospoddresti. Cind orasul Bucuresti deveni capitala permanents a I-aril Romanesti. care se grupeazd In jurul tirgurilor. . In ceea ce priveste termenul de inchiriere este foarte interesanta men- Ounea din zapis: clt va trai sau va tine binaoa din firea ei. Inchiriau bucurosi parcele pentru constructia pravaliilor si caselor de locuit. la 15 iulie 1845. Tirgul Cucului si Tirgul de Sus. 531. Inseamnd o epoca de multe si variate constructii. nu exista. 26 octombrie 1765. Domniile pasnice ale lui Matei Basarab. ceea ce presupune ca in aceste cazuri contractul nu inceteaza. In aceasta vreme. au prilejuit dezvoltarea orasului si organizarea vietii sale comerciale. Vom examina citeva zapise de inchiriere. care Incepuse sa se ale secolului XVI-lea. Nu este vorba. care au dat %aril liniste mai bine de trei sferturi de veac.. dar mai ales Tirgul din Nduntru.66 DIN BUCURE. Ele puteau fi Insti Inchiriate. cu intelegere ca sa negutatoreasca intr-insa cit va trai binaoa ce este acum" 182 si primeste si chiria cu anticipatie pe trei ani. Gheorghe prelungeste Zoitei. incepe sa-si sporeascd numdrul pravAliilor si sa devina formeze In apropierea Curtii domnesti Inca din ultimele douti-trei decenii centrul comercial al orasului.5TLI DE 1ER/ galbeni de la logollitul Alexandru Florescu.

In 1802 a fost un foc mare in Bucuregti. la batrinetele sale. 30 decembrie 1804. Se in timpla insa ca negutatorul strain cade In Brea datorie gi ma i 183 George Potra. gi sa-gi faca agezamint pentru chirie. Iata cum Biserica Domneasca devine staping pe nigte case boieregti. iar dupa moartea sa casele sa fie inchinate bisericii. 360. dupa trebuinta ce ar avea. 18 septembrie 1762. incit chiriagul putea sa cedeze o parte din locul sau altuia. iar actul este inregistrat la Tribunalul de comert Ilfov cu aprobarea Marii logofetii a Dreptatii. sa fie buni stapini atit dumnealor cit gi copii din copiii dumnealor. Astfel. Zapisul 11 semneaza chiriagul "3. mare armag. 1 septembrie 1762. noul chiriag semneaza ca obligat. citi Dumnezeu li va darui". fiindca de vinzare ne-am invoit. In zapisul semnat de Dositei. ce daruiese din timpul viet. Sub Radu Leon Voda casele intra in stapinirea domniei. iar in timpul lui Antonie Voda preotii de la Biserica Domneasca revendica locul gi prin hotarire domneasca it primegte. 528. 73.5i acum [15 august 1844]. Asemenea danie face mitropoliei si Paun Vaduva 188 care era chiriaga pe loc gi Stan boiangiul cu sotia sa Maria. Vinzarea este admisa gi de egumenul manastirii. platind o chirie foarte mare. Astfel. daruite lui de catre Radu Leon Voda. iar manastirea nu are rum o semnatura. Cu aceasta ocazie au ars gi multe din pravaliile mitropoliei gi a ramas pamintul sterp. se arata gi conditia vinzarii pravaliei unei alte persoane: gi cind de vreo intimplare va vrea Bali vinda acea bina la alts mina. 318. construite pe locul manastirii cu acest nume. nestinjenita. lui Barbu fiul lui Gheorghe care se obliga sa plateasca jumatate din embatic. 20 iulie 1670. sa fie dator a face gtire la mitropolie ca sa cunoasca gi acel mugteHu ce va fi. era atit de . . 20 aprilie 1834. care devenea insa chiriag direct al proprietarului. Mann mamularul da jumatate din locul sau embaticar. degi este vorba de o constructie pe loc inchiriat. mitropolitul %aril. s-a tocmit cu preotii domnegti gi cu gramaticii sa le dea china inainte. Documente privitoare la istoria orafului Bucurefti 1821-1848 Bucuresti. 187 Doc. formula veche a vinzarilor ohabnice. Ionita bulucbaga vinde lui Trifu cojocarul nigte case In mahalaua Mihai Voda. cit gi mogtenitorii lui". ceea ce inseamna ca locul acela avea un bun vad comercial. Gheorghe odobaga inchiriaza un astfel de loc spre a-gi ridica o pravalie. In zapisul incheiat in acest scop. cel care cedeaza jumatate din loc ca martor. 1B4 Doc.VIATA SOCIALA IN ULM:KELE PATRU VEACURI 67 pravalia gi sa continue sa o foloseasca. Aceeagi manastire Inchiriaza cu emba- tic lui Ion Dimache un loc de casa In mahalaua Ste lea. doc. dar mai ales embaticare. Vinzarile constructiilor de pe locurile inchiriate sau embaticare era un fapt obignuit gi ugor. 186 Doc. Dima negutatorul avea pe locul Bisericii Domnegti nigte case ce-i fuse sera Stapinirea locurilor inchiriate. Aceste case fusesera facute sub domnia lui Grigore Ghica (1660-1664) de care Stefan Moldoveanu. 359. 185 Doc.ii mitropoliei o circiuma gi o pravalie cu beci de piatra. Spiridon. daruite de feciorii lui Badea paharnicul. obligindu-se sa plateasca cotaparte din chirie. si Impotriva clisiarhului. la manastirea Sf. pe care be va inchiria dupa moartea negutatorului Dima "5. in spatele caselor raposatului negutator Ion Baltaretu. ca sa fie scutita a mai plati chirie pentru loc 187. cu dreptul pentru china§ de a face pe dinsul orice ar voi. astfel ca Dima negutatorul neindurindu-se sa iasa din case. sau &do cumpere mitropolia" 184. . a-1 stapini atit el. precum s-a agezat cu parintele arhimandrit Gavril igumenul. care le daruiegte lui Badea paharnicul. 1975.

Un asemenea scaun. Cele mai multe din zapisele incheiate pins la aceasta data an lipsuri fundamentale in ceea ce definWe un contract. care este un element de drept principal. ca sa poata pleca. §i atunci este silit Bali retraga dania §i sa vinda pravalia. 13-14). 188 188 190 1°1 Doc. 23 aprilie 1762. care era feciorul celui ce daruise Regimul inchirierilor era foarte vag §i neprecis pins In 1818. fixeaza obligatiile partilor contractante pentru pastrarea bunului inchiriat . nici sa inscrie toate inovatiile aduse de §tiinta dreptului pins la aparitia lui. Practica Indelungata a acestor acte cu caracter privat. cu conditia ca sa fie Inchiriat tot lui. Din pretul vinzarii. oricit voi vrea eu sa-1 tin" 19°. apoi termenul de lnchiriere. iar dupa moartea sa. IV.) au continuat insa §i dupa intrarea in vigoare a Codului Caragea. stabile§te raspunderile rezultate din aceasta ajunge sa cristalizeze toate principiile de drept pastrare de obiceiul pamintului pastrare §i din forts majors (art. obligindu-se numai sa plateasca chiria 188. cind intra In aplicare Codul Caragea. . ajunsesera sa cuprinda anumite formule §i elemente de drept care le puteau defini ca atare. face §i mai vag acest contract bilateral. Intre acestea este insa§i semnatura obligatului principal (cel care inchiriaza) gi uneori §i a celui care se obliga sa plateasca chiria . precizeaza Imprejurarile care pot duce la desfiintarea contractului. Petre abagiul §i sotia sa Mihala. au continuat &Ali pastreze toate lipsurile de la inceput. de bine de rau. fiindca ele urmeaza in pas dezvoltarea vietii economice a orasului. Doc. iar nu al(ii ". lipse§te de regula generals de la mai toate zapisele de inchiriere . sa tie el Inainte. intindere. 26 octombrie 1761. Doc. pamIntul l'i constructia. Bisericile domne§ti aveau In Tirgul din Nauntru §i scaune de came (macelarii) pe care le Inchiriau la casapi. Sapte ani mai tirziu. mai Inainte cu un an de Toma margelarul. Multe §i mari lipsuri continua sa se mentina Inca In afacerile de lnchirieri §i dupa punerea in aplicare a Codului Caragea (1818). orientari etc. 15 martie 1754. In care elementele principale ale contractului sa nu lipseasca. aparind mult mai tirziu decit cele de vinzare. situat In plin casapia 191. a facut sa se inchege un tip de zapis pentru vinzare. cu conditia sa fie primit chinas §i sa plateasca zece taleri chirie pe an 188.68 DIN BUCURE$TII DE IERI virtos. partea III) . lipsa oricaror obligatii de raspundere pentru pastrarea §i Ingrijirea bunului inchirat. Zapisele de Ninzari. se pare ca bisericile domne§ti Inchiriaza aceasta pravalie de casapie cu scaun" lui Stoian ciohodar. 358. Zapisele de inchiriere. daruiesc mitropoliei o pravalie a lor. el daruie§te Insa doua sute taleri mitropoliei care consimte la aceasta vinzare. care cit va avea viata sa aiba a o stapini". si In fine. 0 asemenea pravalie de danie Inchiriaza mitropolia lui Toma margelar fiul lui Ion margelar. 357. 26 februarie 1761. 330. Fara Indoiala ca nici Codul Caragea nu In acest domeniu. Lipsa elementelor esentiale (delimitari. Codul Caragea a cautat sa inlature cele mai multe din lipsurile contractului de lnchiriere existente ping atunci. cap. dar sa dea §i el zece taleri chirie pe an la mitropolie. fratilor sai Gheorghe §i Tudor §i tovarasului sau Necula. de-i va famine copil mo§tenitor. le daruie§te casapul Dumitru Rumeliotul. El porneste de la definitia acestui contract (art. In 1761. 1. 356. nu mai poste sa §aza In Tara Romaneasca". incepind din secolul al XV-lea in Bucure§ti. In 1754. centru comercial. Doc. fiul lui Dumitru casap.

se va arata mai pe larg in capitolul urmator. nu cunoastem cum s-au desfasurat. Mihai Viteazul. nemaivorbind de numarul mare al locuitorilor care priveau trecerea alaiului pe intregul lui parcurs. nenumarate grupuri de osteni Inarmati cu securi. seceri si mai tlrziu cu arme de foc. Primul alai de intrare in Bucuresti si Inscaunare a unui domn ne sint relatate de catre italianul Francesco Sivori care a participat la aceste manifestari In calitate de secretar al lui Petru Cercel (1583-1585). o altA incoronare de domn. vechiului si frumosului port romanesc care era cu totul altul declt cel din vremea epocii fanariote cind culorile tipAtoare Sintem aproape siguri cal vechile alaiuri au fost alcatuite din marii dregAtori . s-a pAstrat si material ilustrativ: picturi.ALAIURI DE PRIMIRI SI INSCAUNARI DE DOMNI SAU LA DIFERITE ALTE EVENIMENTE Din vremurile cele mai vechi si pretutindeni. precum si marturiile straine din acea epoch. era obisnuit sa se organizeze anumite alaiuri prin care respectivii supusi aduceau un omagiu de respect. din lipsa de izvoare mai vechi de secolul al XVII-lea. tinutul. la alegerea unui sef politic sau religios. credinta si supunere celui ales. Pentru secolele XIVXVII deducem si presupunem ca alaiurile de atunci au avut o solemnitate deosebita in raport cu vremea si obiceiurile. Matei Basarab. ostasi. sau cu prilejul sosirii unui oaspete de seams. Imbracau forme de la cele mai simple la un fast maret cu participarea unui numar relativ mare. care a calatorit prin tare noastra si a participat efectiv la fastuoasa Inscgunare a domnului Mihnea al III-lea Radu. Si In tam noastra au avut loc astfel de alaiuri dar. In raport cu timpul. Alexandru cel Bun. apoi diferiti slujitori si negutatori. In 1658. De la alte popoare occidentale. Ar fi fost interesant sa cunoastem cum au fost alcatuite si cum s-au desfasurat alaiurile facute in cinstea ridicarii in scaunul domnesc ai marilor nostri voievozi: Mircea cel Mare. Asa ca. precum si o varietate de calesti ale persoanelor mai importante. gravuri si desene care arata in amanuntime lungul convoi pe jos sau cAlare. fiul patriarhului Macarie al Antiohiei. precum si o parte din locuitorii Capitalei Imbracati in haine de sArbatoare conform tradi tionalului. Despre aceste doua inscaunari de domni. de curteni. ai Sfatului domnesc. din care majoritatea erau calAri. Stefan cel Mare. de la jurnAtatea secolului al XVII-lea. ne este descrisa de Paul de Alep. pentru secolele XIVXV nu avem nici o documentare. Actele si cronicile interne. in afara de descrierea lor. nu ne-au pastrat stiri despre aceste evenimente. sau in alte ocazii. Constantin Brincoveanu si altii. ImbrAcati mai deosebit in astfel de ocazii. coase. Tot din izvoarele externe. din ceilalti boieri ai t aril. tine si citi participanti oficiali au fost. cunoscute noua. clerul de toate categoriile. fete bisericesti. tara si starea materials a acelor locuitori. Aceste alaiuri.

alaiul de intrare in Capita la tarii. este de la inceputul anului 1775 pe care insusi Alexandru Ipsilanti 1-a intocmit cu ocazia intrarii sale in Bucuresti. o cheltuiala foarte mare pentru imbracamintea acelora care faceau parte din cortegiul propriu-zis. A. pe data de 3 februarie 1775.70 DIN BUCUREVTLI DE IERI si muzica stridenta. de insusi mina noului domn. I. Pentru a ilustra citeva alaiuri din trecut. pe marginea ulitelor sau cocotati pe garduri. la diferite sarbatori (Craciun. pe jos. Sr Constantin si Elena). pentru alungarea ciumei sau aducerea ploii in vreme de seceta etc. Heliade Radulescu. orientala. vol. si apoi polcovnicul podurilor cu toti podarii inainte. cu zapcii sai inainte. Altadata urcarea pe tron a unui domn pdmintean provoca o bucurie mare si spontana. citeodata. Bucuregti. cind se aducea vreo icoa. de multe ori. la tirnosirea unei biserici cind participa si domnul. si in special a unei condici** inedite facuta din porunca domnului Grigore Dim. Ghica. cu capitanii si toate catanele armati si calari Toate isnafurile ce sint sub Aga. ** Condica' Grigore Dim. I V. din anumite imprejurari. pentru a avea o oglinda a acestor manifestari care. 27. cu citiva din breasla armenilor. pe jos si cu securile pe umere Toti polcovnicii Agiei. a oamenilor de rind care participau. Se faceau alaiuri cu ocazia: intrarii si inscaunarii domnului. consemnat in condicile cancelariei domnesti. dar. calari si armati Vel capitanul cazacilor paminteni. plini de curiozitate. Urechi A. armat si cu steagul sau Talposii dorobantesti cu chiverile.na in oral. a reprezentantului politic sau militar al Imperiului tarist. Vasile. ALAIUL DE INTRARE A LUI ALEXANDRU IPSILANTI IN BUCURESTI Cel mai veChi alai pe care-1 cunoastem. n-a sosit in tara decit la Inceputul anului urmator. perioada in care tam a fost condusa de o caimacamie. pregatirea unor muzicanti cu tot felul de instrumente pentru a intona diferite cintece de lauds si cinstire la adresa persoanei careia i se facea alaiul respectiv. iar serbarile care se dadeau cu acea ocazie erau pornite de jos in sus. Noul domn. . pusi in doua siruri. erau cele mai mari sarbatori publice. a fost numit domn al Tarii Romanesti Inca din august 1774. 1891. Din insemnarile de mai tirziu aflam ca ele se faceau dupa un plan si o pregatire care cerea. la moartea unui mitropolit sau orinduirea altuia. calari. a fost alcatuit in amanuntime. p. cu steagurile for si cu muzica for Capitanul de dorobanti calare. la sosirea si plecarea vreunui patriarh. cind se puteau delecta si ochii celor multi. provenind dintr-o tarn europeana. Ghica din care acum vreo 45 de ani am avut ocazia sa copiez o parte din ea vom prezenti citeva din ele. cu muzica for * elciu = ambasador la Poarta otomana. Boboteaza. distona cu traditia pamintului si a locuitorilor. apartinea lui Mircea I. la sosirea vreunui ambasador al unei tari si in special a elciului* Imperiului otoman. fost dragoman la Constantinopol. Anul Nou. pe baza documentelor interne. si cu steagul sau Cazacii de Agie. desfasurindu-se cu o pompa deosebita adevarat bizantina" 1. Alcatuirea lui a fost urmatoarea: Steagul catanelor de tara. pe jos. Istoria romdnilor. De data aceasta. Sf. la numirea episcopilor. sau cind se scoteau moastele unui stint. la cilsatoria sau inmormintarea lui sau a vreunui membru din familia sa.

ImbrAcati cu capoturi si caltui Ceausul Agiei cu polcovnicul de Tirgoviste Polcovnicul vinatc rilor eu logofgtul Agiei Aga. cu bas-bulucbasa Spatarul cel mare Stegarul cu steagul. pe cal frumos impodobit. cu un edec al Aggi Capitanii de Agie armati. si toti copii din casA ai vatasiei Di ranului ai vAtasiei paharniceilor VAtaful de vistierie. cu polcovnicul Spatariei §i postelnicul cel mare lor din cap si cu muzica lor. cite doi Armasul al doilea. cu haine rosii. Poterasii toti armati. cu ceausul Spatariei Polcovnicul de seimeni. cu multi calgri pe line( ei tiind prapure Ispravnicul de oras cu ai sai Breasla Spatariei Bas-besleaga cu toti neferii sal armati si calari Calarasii. spatareii Cu zapcii lor. cu haine verzi deschise. vataful de pahArnicei Vataful de aprozi §i ceausul de aprozi Breasla Porteiriei Portareii pe jos. calari Starostele de negutatori Lipcanii calari. scutelnicii Spatariei armati Vel capitanul menzilurilor. cu tobg si trimbit4 deosebita. cu steagurile lor In sir Portarul al doilea si al treilea Portarul cel mare Negutatorii paminteni calari Negutatorii de companie. cu cAciula de samur si contgs Stegarul. cu steagul Agiei. cu acela de vingtori Logofatul Spatgriei. dupg haracterul lor de la clucerul de Arie ping la banul cel mare * Breasla Armasiei Arrngseii si puscasii pe jos. cu barete si capoturi rosii Polcovnicul de poterg. §i doug edecuri ale Spatgriei Cgpitanii de Spatarie calari. armati. cAlgri. cu funde la baretele Seimenii armati. cu copiii lor * Toti boierii pgminteni calgri. cite doi. cite doi. cu muzica. calari tot cite doi Delii §i tufeccii cu odobasii lor si Lefegii calari cu steagul lor Vel capitanul de lefegii cu zapcii sal Buciucul (jumgtate de toi) Spatariei. cu funde galbene la barete.ALAILTRI DE PRIMIRI $I INSCALMARI DE DOMNI 71 Vinatorii asemenea. lefegii cu prapurile §i muzicile lor Zapcii de Divan gi Aprozii vatAsiei §i ai ceausiei. cu armasul al treilea Armasul cel mare Toti lgutarii pAminteni . cu steagul mare.

vataful de Divan cu sageata si cucura Steagul domnesc cu Sfintii Constantin si Elena si cu Sfinta truce de-o parte. mataragii Mataragi-basa Fustasi si iar fustasi 5 capitani de Spatarie. cu un mare caminar Beizadele Steagurile domnesti Trimbitele Tuiurile Iuruc-baeracul Sacagii. tufeccii Spatarul al doilea cu sabia si topuzul. 10 13. trase cite doi. cu Divan-efendisi Un ceaus imparatesc. dupa orinduial a Comisul al doilea. vol. si orta-cusac Iamaccii lui Saraci-basa Saraci-basa Ici-oglandar. alt peic Domnul Ciohodari. cu prapurele imprejur Camarasul cel mare. cu un alt checeliu I uzba§a Trei satirasi. giuler-agasi Bas-ciohodarul. ceauslari Doi cavasi Doi has-ahirli imparatesti Deli-basa. 5 capitani de Spatarie Orta-cusac cu tabla-basa [calul domnesc]. dupa orinduiala. Sangeacul impiircitesc . cu comisul al treilea Calarasii. cu logofatul al treilea Logofatul al doilea.72 DIN BUCUREVIII DE IERI M uzica europeanci Salahorii camarasiei pe jos. p. III. cu sacalele Schiemni-agasi. pe jos" 2. cu bastoanele in mina Edecurile domnesti. cu postelnicul al doilea Un mare clucer. cu postelnicul al treilea Logoftitul al treilea. cu alt ceaus Un checeliu imparatesc. Ici-ciohodarul Toti servitorii si edeclii Domnului Meterhaneaua.Ilar Un peic imparatesc. ciohodari Tufeccii. tufecci-basa Ciohodari pedestri Alai-ceau. cu lipcanii Vistierul al treilea. 2 Ibidem. cupariul Cafegi-basa. gramaticul cel mare Ispravnicul de curte. cu logofatul al doilea Pitarul cel mare. cu trei satirasi Iamaccii. iar de alta marca [sterna] domneasca Copii din cast.

cu beizadea Ioan Alex. sau cel mult pina la Dunare. In afara de aceasta. In componenta alaiului- convoi trebuiau sa fie caretele cu femeile Insotitoare. arata ca dragomanul Caragea i-a acordat mult sprijin In diferite treburi diplomatice ce le-a avut.ALAIURI DE PRIMIRI $1 INSCAUNARI DE DOMN7 73 C1TEVA ALAIURI INTOCMITE DE DOMNUL NICOLAE CONST. Nicolae Const. la 12 ianuarie 1782. Fiul unui grec tarigradean. al doilea comis Polcovnicul de tirg. iar de acolo componenta lui s-a schimbat. Hurmuzaki. cu destri cu zapcii for cei mici cei mici zapcii Trimbitasii agiesti si spataresti Toti seimenii polcovnicesti. Din timpul domniei sale redam mai jos doua alaiuri mai importante. 1782 aug. pag. 345. 6 V. Caragea a fost numit domn al Tarii Romanesti dupe Inlaturarea lui Alexandru Ipsilanti. VII. op. iar trei postelnici Ceaus agiesc. cit si a acelora care mergeau pe jos. vataf za paharnicei Al doilea postelnic. vataf de Divan Iuzbasa Vataf de aprozi. care se stringeau din nenumaratele dari si impozite pe care cu foarte mare greutate le mai puteau plati bietii tarani. ca toti domnii fanarioti. in raportul sau catre cancelarul Wenzel Anton von Kaunitz. cu ocazia casatoriei fiicei sale. plecat de la Curtea domneasca. Primul a fost facut la 13 noiembrie 1782. care cuprinde afacerile cu minte sanatoasa si IndemInatica" 4. Mavrocordat. 283-284. Orinduiala alaiului pornit de la Curtea domneasca era urmatoarea 5: Toti vinatorii agiesti peAsemenea iar vinatorii pedestri. vel capitanul de menziluri Vel capitanul za lefegii. CARAGEA Nicolae Const. 195-196. St. datorita iscusintei si culturii sale. atit in ceea ce priveste numarul. lipcani. Serbarile si alaiurile desfasurate In timpul lui au costat foarte multi bani. polcovnicul de seimeni Bas-bulucbasa. Insotitorii trebuiau sa fie calari si inarmati. A. Al doilea postelnic [avind In dreapta] : [avind in stinga]: Fustasi cu darde. cind marele postelnic trebuia sa conduce mireasa pina la Constantinopol unde se afla ginerele. ambasadorul Frantei la Constantinopol.. toti seimenii bulucbasesti Trei postelnici. Zamfira. Caragea (febr. este lnsa barbat iscusit si cumpatat. ceaus spataresc Polcovnicul de ciocli. cu vel capitanul za dorobanti Vataf za vistierie. a condus mireasa pins In afara orasului. carele cu zestrea miresei si cele cu alimentele necesare pe toata durata drumului. vol 1. Si cu toate ca nu e Inzestrat cu un talent deosebit. De asemenea internuntiul Herbert. spune despre el ca timp de 12 ani i-a fost amic facindu-i esentiale servicii" 3. Urechi6. p. Calarasi fustasi cu darde 4 alai ceausi 3. a t. iubea fastul si luxul.4 Ibidem. avind drept sprijin pe marele vizir. p. Banuim ca alaiul aratat mai jos. 1783). pe Reis-Efendi si pe Constantin Moruzi In perioada cind acesta a fost domn al Moldovei. a ajuns mare dragoman pe linga Inalta Poarta. fiindca drumul fiind lung si greu. . Ajuns pe tronul Tarii Romanesti. Priest.

Aran din Arhipelag". vel cApitanul za dorobanti Vel cApitanul za seimeni. la Mitropolie sau diferite biserici. semnul puterei ImparAtegti"7. Choiseul Gouffier. Se pare a era fiul unui negutator dintr-o insula (Paros) a MArii Egee.i1 vornicu de harem a. dup6 cum ne spune Dionisie Eclesiarhul: Acest domn cu mare pompa gi cu stragnicie a intrat In Bucuregti. care a avut un cuvint hotaritor in ridicarea lui pe scaunul domnesc. p. trei postelnicei Ceau§ agiesc. Caragea a fost cel facut pentru primirea patriarhului Ierusalimului la data de 8 iunie 1783. 11 numegte un 1.4 martie 1786 gi. beizadea mare cu ciohodari gi un saraciu Mehter-baga cu toata taifaoa for cintind TrImbitagii domnegti gi muzicantii nemti Trei postelnici trei postelnici vtori portar Vel pitaru Patru ciohodari. ceau§ spataresc Al doilea pitar. p.. Domnul gi beizadelele nu iegeau prin orag decit Insotiti de alai. In raportul sau inaintat guvernului francez. Un al doilea alai intocmit de Nicolae Const. Tesaur de monumente istorice. 286-287. bag-bulucbaga Polcovnicul za tirg. 1863. avind cucA impArAteasca gi doll& tuiuri. Ibidem. intreaga Curte domneasca mergea cu un alai mare. ambasadorul Frantei la Constantinopol. e. Careta gospod cu Base telegari"6. ALAIUL LUI NICOLAE MAVROGHENI *I AL SOTIEI SALE LA INTRAREA IN BUCURE5TI Originea domnului Nicolae Mavrogheni este putin cunoscutA. 7 Al. Papiu Ilarian. la 26 ianuarie 1786. vel capitanul za lefegii. Inainte de a fi domn a ocupat postul de dragoman pe linga mai multi inalti demnitari ai Imperiului otoman gi in special pe linga capitan-paga Hasan.II. dupa obicei". vel postelnic cu 8 ciohodari. El pretindea insa ca e venetian gi ca adevaratul nume al familiei sale e Maurosini. va1. 167. patru ciohodari Careta domneascA Toti lautarii cIntind. deosebit de cele obignuite. polcovnicul de ciocli Polcovnicul de seimeni. Bucure§ti. g .74 DIN BUCURE$TII DE IERI Beizadea mic cu ciohodari. iar cind se faceau slujbe de mari sarbatori. A fost numit domn al Prii Romanegti la 3/1. gi care avea urmatoarea orInduiala: Seimenii polcovnicegti. seimenii bulucbagegti Preotii din Bucuregti cu doi protopopi calari Trei postelnicei.

a sotiei sale In Bucuresti. la 16 mai. . UrechiA. op. cu cim poi §i tobele for VinAtori asemenea Capitanii agie§ti inarmati. la mergere sa n-aiba a striga si a face zgomot si amestecatura. cu tacim curat. De acolo. la 15 mai 1786. spre a porni. Desigur ca locuitorii din centru §i mahalalele orasului s-au insiruit de-o parte si de alta a traseului sa vada spectaculosul cortegiu care era atractiv pentru mici §i mari. a dat ordin cum sa* se Intocmeasca si desfa§oare alaiul la intrarea lui gi. p. toti pede§tri. cu chivere. Mavrocordat. toti &Mari §i Inarmqi". putea vedea populatia ora§ului pe domn. cu podoaba dupii obicei Steagul cu stegarul agiesc ci calareli cu praporile si trimbitele cu toba si V. dupa ce a discutat cu anumiti boieri fruntasi. cu toata podoaba dupd Cazacii agie§ti. ca la ridicarea [pornirea] noastra sa se afle told gata la picior. Impreuna cu sotia si cu o suits numeroasa de oameni credincio§i lui. A doua zi. separat. cit. marii boieri si toti ceilalti participanti ai alaiului. X. Iar un alai-ceau§ sa aiba a umbla chlare cu necontenit Inainte Indreptind si intocmind miscarea alaiului la mergere. a dat porunca atria vataful de aprozi si vataful de Divan sa comunice boierilor. zapciilor mari si mici si tuturor breslelor sa fie prezenti acolo din timp si pusi la rinduiala. asemenea pede§tri. fiindca. nu oricind. Conform dispozi%iei data de domn. precum si muzicantii nemW. Nicolae Mavrogheni a venit in Capita la tarii Insotit de un foarte numeros alai alcatuit din toate categoriile de boieri. de asemenea lautarii si trimbita§ii domne§ti. insolit'a de sotiile boierilor. la care se adauga si diferite grupe de muzicanti cu trim bite si tobe. vol. cu polcovnicul de ciocli Polcovnicul de vinatori.ALAIURI DE PRIMIRI I INSCAUNARI DE DOMNI 75 Dar inainte de a intra in Capita IA. sotia a intrat In Bucure§ti cu o zi inainte. felurile Imbracati In tacam curat" si in haine fistichii de toate culorile. cu tobe si cu cimpoaiele for Calareli polcovnicesti. cu logofAtul agiesc Podarii. Asijderea sa aveti a arata fiecareia breasla. Inainte de a porni de la Vacare§ti spre Bucure§ti. 22. A. cite doi dinsul Vel aga. Alaiul care a insolit pe domn avea In frunte: steagul catanelor de Ora. cu polcovnicul de pod Polcovnicul de Tirgovi§te. Insa sa cautati spre a nu se face vreun cusur sau vreo ataxie la pornire.. Ca yeti fi In viva. toti calari si Inarmati Vel capitan de dorobanti cu zapcii sai Inainte si cu citiva din breasla armeneasca. bineinteles In carete luxoase trase de cai ale§i dintre cei mai frumo§i. ci-a stabilit re§edinta provizorie pe dealul Vacare§ti In numeroasele cladiri din jurul frumoasei biserici ridicata de celalalt domn fanariot. slujba§i de toate predominind ro§ul. ca sa curga cu rinduiala buns " 8. Urma apoi: Breasla agieascci [alcatuita din]: Vel capitan de cazaci cu steagul si sarmaciul §i tobo§ul sau Talposii dorobante§ti pedestri. cu capitanul si catanele acestui steag. cu un alai mai mic. cu taclm curat Imprejur si steagul sau. pede§tri Ceau§ul agiesc. oe fiecare cu tacere sa urmeze mi§carea alaiului.

calari. inarmati toti.cc. si lefegii cu prapore §i trimbite. cu vataful de aprozi Breasla portiireasca V cl spcitar. avind pre toll lautarii domnesti Steagurile -Orli cu toti trimbitasii domnesti. cu odobasii for cu steagul cel mare. g Un capagi imparatesc. cai si tacim curat. rind. Vtori logofat. = alt capagi imparatesc cd 13. 6 postelnicei. tragindu-i comisei cite unul Al doilea comis Al doilea postelnic cu capoturi. cu tacim curat Ceausul spataresc. '''c. inarmati. cu muzicantii for Delii calari. toba s. cu copiii din casa Vataful de paharnicie. cu tacim curat Breasla speitilreasca Lefegii cu steagurile. dupg orinduiala. vel pitar . sarmaciul dupa dinsul Scutelnicii spataresti. cu vataful spataresc Polcovnicul de seimeni.. CD ci3 . cite doi Besleaga. calari Vel capitan de lefegii cu zapcii sai si buciumul. tobosul. cu podoaba dupci obicei Portareii. Al treilea armas. cu betele in mina Caii domnesti impodobiti. dupa dumnealui Neferii toti. cu semnele in miini Al 2-lea portar.. = Vtori postelnic. vel paharnic = . vtori logofat a! oi ria. cu aprozii vatasesti Ceausul de aprozi. calari cu bairacul lor. 0 Treti logofat. starostea cu negutatorii paminteni si cu negutatorii de cumpanie Breasla arrniifeascci Armaseii. cu sacale Salahorii calari. cu polcovnicul de vinatori Polcovnicul de potera. cu puscasii. treti logofat '1) 0 -0 . cu bas-bulucbasa Logofatul spataresc..0 a 6 a Toll calarasii cu vataful for O es 0 a.. x Un ceaus imparatesc Alt ceaus imparatesc Is i. cu al 3-lea portar Vel portaru Dumnealor boierii veliti si al doilea. cum se arata in osebita foaie si.inaintea dumnealor. cu al doilea armas Vel armasu cu podoaba dupa obicei. asemenea Treti postelnic. cu muzicantii nemti Tuiurile Juruk Bairak Sacagii. cu haine fistichii si albastre si cu moturi. inarmati Poterasii toti. inarmati.1 CD c") E). cu haine rosii si cu moturi galbene. cu capitanul de menziluri Seimenii bulucbasesti. treti vistier -0 Fr 41.41. cu sulite in miini. wr .i sarmaciu dupa dumnealui Paharniceii. toti inarmati. Steagul cu stegarul si buciumul. si toba si sarmaciul Capitanii spataresti..Vtori comis.76 DIN BUCURE$TII DE IERI sarmaciul. pe jos. u. cu vataful de vistierie Aprozii ceausesti.. inarmati.).Q 05 P.

s-a dus la za Ibide.- "0 x 0 Mataragi basa Saracci bag alt gavaz alt peic Imparatesc alt hanaharlau Bas ciohodar tufeccii bas cu toti ciohodarii iar ciohodari si tufeccii cu pusti.Mavrogbeni. Mavrogheni insotit de t . rinduri. lei ciohodar. de once cate. facind aluzie la boierimea corupta despre care auzise ca impilaso prea mult poporul. Ispravnic de curte vistier Romano. " lbidarx.ALAIURI DE parmini . vel gramatic camaras Gherake. nici romanesie.0 Saraci iamac Un gavaz Un peic 0 Un hanaharlau 0 H .o garda proprie din doi gelaci Imbracati in camasi de zale"". Spatar Stavarake Vtori gramatic Ytori camaras. dupii obicei. Arrnasu latros armas Manu. de nu va mai avea Dumnezeu necazul a-1 pedepsi pe cealalta" 1°. de episcopi in frunte cu mitropolitul aril care. p. sa traiasca in liniste si sA faca fapte bune. N. .. fiindca eel ce va face altfel va primi pedeapsa grea in lumea aceasta..1:5 Deli basa cu chehaiaoa 0 cu toti ciohodarii Alai ceaus Icioglan ceaus un marzdaci /-S1 "C a) cZ I NI / t . vtori spatar cu sabia si topuzul Scaunul domniei. paharnic Condili . Duna terminarea ceremoniei de la Mitropolie. cite patru cu capitanul for si un saraci 7? 17 71 Un satir. purtind praporele linga seam D -lui postelnic Gherake. care nu stia nici greceste. comis Nicolake )) comis Romano. Vel cupar D-lui armas Caragea. Tot acolo.. un dascal domnesc a tinut cuvintare In care a spun ca maria sa recomanda tuturor cetatenilor. .Toie ar fi. p. 19-22.. . D-lui clucer Iancu caminar Manolache. din ordinul domnului. Diviktar Aluhurdar. alt satir 7? 71 77 77 rr 71 Mataratia V. 23. sangiacul Toti din casa."1 INSC4UNARI DE DOMNI 77 0 Iuzbafa Beizadea cu ciohodari dumnealui Memni-Agasi cu ciohodarii dumisale Taclmul galeongiilor. iar ciohodari si tufeccii cu push Vataf de divan cu saidacuri. 23 ° Ibidem. D-lui vel camarasiu Careta gospod9 cu toti ediclii dupa dumnealui si Mehter basa cu toata taifaoa lui cintind rllaiul domnesc s-a oprit la Biserica Domneascaunde a fost intimpinat de fall boieri anume hotariti dinainte. D. H" t / I 47. a citit molitva pentru ridicarea in scaunul domniei a lui Nicolae.

11 Buciumul". dupa care s-au pogorit cu alaiul la biserica. Pitarul Hristache spune ca de la Mitropolie pins la Curte. In luna iulie 1793 a casatorit pe fiica sa Smaranda cu Alexandru Insemnarile timpului spun ca. fiul domnului Constantin Moruzi. Si luminatele beizadele avand amindoi inele. cintind Si ginerele au statut dinaintea marii sale si a luminatei doamnii. au iesit maria sa si s-au suit acolo in voit maria sa. 1863. s-au dat schimbate. Dupa acestea s-au Intors maria sa la mabeim §i dupa ce s-au gasit scaune si cele trebuincioase In sala haremului. avind subt dumnealui si pa citiva din boieri din starea dintii si de al doilea. descriind acest fapt In urmatoarele versuri: Si cu o galantomie Plina de elevterie. iar pa dumnealor boieri si pa cocoane ca sa vie simbata seara. s-au suit in scaun. nr. spre multimea adunata pe ulite. dupa porunca domnului joi de dimineata a pohtit vtori postelnic pa parintele mitropolit si pa parintii episcopi ca sa vie atunci la domifeasca curte. unul din velitii vornici obstesti epistat al nuntii.sosi la Curte Sa mai vedeti bacsisuri multe"12. apoi din 1793 a trecut pe tronul Tarii Romanesti (1793- 1796. Si au citit vtori logofat cuvant de ertaciune. In urmel au adus pa luminata doamna si pa mireasa. domn al Moldovei. unde si acolo s-au facut tarmonie. a fost domn in Moldova In 1792.T8 DIN BUCURESTII DE IERI Curtea domneasca unde toti boierii trebuiau sa mearga si sa-i sarute mina In spataria cea mare. Iar beizadea Costache s-au dus la luminata doamna cu inelul ginerelui. Nunta s-a facut la palatul de la Cotroceni. Dumineca de dimineata au esit maria sa in Spatarie si s-au trimis dumnealui vel postelnic cu vtori si treti postelnic de au adus pa ginere. Si tot In aceiasi zi s-au trimis postelnicei de au pohtit pa ceilalti boieri ca sa vie dumineca. Si Indata maria sa Voda au Imbracat [cu] blana pa ginere si i-au pus islic de samur si s-au facut obicinuita tarmonie a logodni. Si luminata doamna. esindari mari si grosi Stau asylrliti pe drum grosi In toate partite dind Iar data . adeca beizadea Costache al luminatei domniti si beizadea Panaghiotache al ginerelui. Apoi s-au orinduit de maria-sa. Cu aceasta ocazie s-a orinduit din timp cum sift se faca toate pregatirile pentru buna reusita a acestui eveniment. pa vel postelnic si pa altii ce au Apoi s-au dus dumnealui vel postelnic de au adus pa ginerele din odaia beizadelilor. scaun si au Imbracat caftane pa epistatu. Mavrocordat. mergind Inainte ginerele si mireasa. butca si celelalte. intru aceiasi zi sau vineri. 8. lautarii. Bacsisuri si aruncind: Lei. Indata ce au venit.. Panaghiotache si Dimitrie). Alexandru Moruzi. iar mireasa . 1799-1801). domnul a aruncat bani de mai multe ori. Din casatoria lui cu Zoe Rosetti a rezultat doua fete (Smaranda si Eufrosina) si trei baieti (Constantin. cu tunuri. fiul unui var de-al lui Alexandru Mavrocordat. .

Slava 0 cinste slavitului neam si bucurie tuturor cinstitilor obraze carii dinpreuna au savirsit nuntirea aceasta. Drept aceia maririle voastre. Orcqie ce sa citefte dud cununa domnul vreo domnita Din pronie dumnezeiasca ajungind astazi luminata si preaiubita domnita. Iar dupa Intoarcerea marii sale. a mers BA face heretismos". cu insarcinare din partea lui. adica sa felicite pe soliile marilor boieri care au luat parte la slujba si la ospatul ce s-a dat. s-au savirsit cununiile. Amin"13. la savirsirea tainii cei sfinte. dragostea si frica lui Dumnezeu sa fie In mijlocul for si sa-i mareasca Dumnezeu Intru bunatati. care de la inceputul lumii este pazita ca o lege dumnezeiasca la toti.armonia obicinuita cu votca. In toate locurile unde s-a dus. dumnealor boierii. Ecaterina. apoi au inceput a sa cinta psalmi si altele. cela ce este vrednic de toata cuviinta. aduce nevrednica multumita ca catre parinti si catre nascatorii marii sale. 13 V. fiindcii aceasta este pricina care face pre Dumnezeu milostiv si indurator a-i Indastula da tot binele. fara semne Gaeta gospod cu case telegari 5ase ciohodari pe linga carita"14. si pentru slava si mArirea nuntirii care o savirsiti astazi cu domnesc paratexis al mariilor voastre. La citeva zile dupa nunta. 14 Condica Grigore Dim. ca care niste fii de singe al mariilor voastre intorcindu-va.ALAIURI DE PRIMIRI $I INSCAUNARI DE DOMNI 79 $i aflandu-sa acolo parintele mitropolitul si parintii episcopi si tot. iata dupa obicinuita si netagadinta datorie. unde s-au facut 1. inaintea domnestii mariilor voastre mariri. fierbinte se roaga a castiga de la maria voastra parinteasca blagoslovenie. p. au Imbracat [cu] blana pa parintele mitropolitul si parintii episcopi si le-au dat bohcealicuri. A. Ghica. ca sa fie lauda 0 bucurie mariilor voastre prealuminatilor parinti. fiica mariilor voastre. $i pa linga aceasta cu plecate genunche de umilinta si cu zmerita tacere. trimitindu-le bucurie cu nastere de fii. dindu-sa 0 tunuri. op. cit. care o zice Isaiia proorocul ca este diadima inparateasca. si darurile cu care este impodobita. pentru dragostea cea parinteasca in care s-au crescut. dar mai virtos la rodul cel sfint crestinesc cu blagoslovenia lui Dumnezeu rinduita. cu plecata inchinaciune si cu suspin dintr-adincul inimii. cafea si celelalte. ziceti sa-i Intareasca domnul Dumnezeu subt a sa dumnezeiasca mire' si dar. $i In urma s-au intors maria sa cu luminata doamna si cu tinerii la chicle. Pentru care domnul Dumnezeu sa Invredniceasca pa maria voastra a 86\40 si a varsa parintestile bunatati si domnestile mill si la celelalte luminate 0 scumpe odraslile mariilor voastre. prealuminatilor socri NI cea de la inimA milosirdie parinteasca. Urechia. Si viind ceasul intru care dupa dumnezeiasca scripture sa deosebeste si sa desparte de bratele si de sinurile parintesti. 460-462. . ea a fost Insotita de urmatorul alai: Capitanul de nemti din poarta Bas buluc-basa cu seimenii Rahtivanul Iuzbasa de harem cu fustasii. pentru cunostinta de Dumnezeu. preainaltate doamne. sora domnului.. V. vol.

Sfatul domnesc ft: alfi marl dregdtori ai Tdrii Ronuinefti fn secolul al XVIII-lea. 1787. 20 nErnii din poartA 4 ciohodari 1 mita domneasca cu Base telegari Si ginerele viind cu alaiul sau. 680. Nicolaie Filipescul ca BA mearga Impreuna cu ginerele spre aducerea miresii la cununie. Redgm mai jos alaiul cu care ginerele. iar maria sa au mers intli la harEm. cu Caterina 0 nuntei seivirfitei la curtea lui Moruzi in ianuarie 1795. la maria sa doamna. Si intli 1-au inbracat [cud caftan de boierie Bi au ieBit. In completare. fratele vel vornicului Constantin Filipescu. de i s-au pus islic de samur cu pans. fiica marelui vornic Constantin* (Dinu) Filipescu. precum Bi al doilea alai cind a revenit impreuna cu mireasa. s-au dus ginerile lnaintea marii sale de treti postelnic. domnul Alexandru Moruzi a cununat pe Scarlat. ipac pentru ginere 1. p. 1794-1795. Theodora Radulescu. duminecA. inaintea marii sale de care dumnealui vel cgmataB. dinpreuna cu dumnealor socrii si rudeniile. vel logofat de Tara de Sus In 1784. la 28 ianuarie 1795. dupa ce an Bezut puAin ceas. au venit de Cind atunci s-au orinduit de care maria sa dumnealui vel logofat al doilea iarABi la curte dinpreuna cu mireasa. cf. Astfel: 40 seimeni 6 cApitani agieSti 6 capitani spatAreSti 6 postelnicei 8 cai domneSti pentru feciorii de boieri 1. de au facut cazuta inchinaciune marii sale. ping s-au facut gatirea in biserica. Insotit de unchiul sAu marele logofAt Nicolae Filipescu**. a venit la Curtea domneasca. * Nepotul cronicarului Constantin Filipescu (1657-1729). au intrat drept In bisericil sus. carii spre aduce[re] i s-au trimis de natii sale doamnii. ridicindu-sa inpreuna cu maria :a vcda au mers la bisericA cu toti dumnealor boierii §i cucoanile de au sAvirBit cununia. ** Nicolae Filipescu. Si ieBind din domneasca curte cu alaiul de mai sus aratat. ipac pentru dumnealui vel logofat Nicolae Filipescu ce s-au orinduit cu ginerile cind au ieBit din curte 4 ciohodari pentru ginere 2 ipac pentru mai sus numitul boier TrImbilaBi si lautari Cu acest alai an venit ginerile la curtea gospod.80 DIN BUCURE$TII DE IERI (Catinca). lar maria sa doamna viind mai pa urma osebit la Spatarie. Ca still arate bunAvoinla si rasplata pentru serviciile credincioase a doi ele la masa. Apoi au intrat iaraBi InlAuntru. Dupa care mergind maria sa VodA si luminatia sa doamna iar in Sp atarie. 1972. cind atunci au dat mireasa obicinuita spAlare mariilor sale nunilor. reproducem oratia ce se citeSte in timpul ospatului atunci cind cununa beizadelele si participa §i mari boieri. Si apoi au mers iarasi in bisericA. an venit ginerele cu mireasa de au sarutat mina marii sale lui vocla Bi a lumi- la curte acest alai: . Bucure§ti. fiul marelui vornic Radu (Raducanu) Slatineanu. unde aflindu-sa maria sa vocla in Spatarie.

rinduri. iar altii numai cu epitrabilile Igumenii de la manastirile cele mari. gatit. ceea ce este preacinstita si vrednica de multe cuviinte. si pa maria voastra a savirsi totdeauna bunatati si osteneli asemenea. au fost randuiti pe amandoaua laturile delii si tufeccii spre alai. vol. la vremea fripturilor. paharnicii si stolnicii de 1-au dus pina la poarta domneasca.i aratat facatori de bine la savirsirea cununiilor acestor blagorodnici tineri. cate patru In rind. mai Intl au scos cu zapcii $i dupa adunarea alaiului.. $i de acolo 1-au dus iarasi dumnealor clucerii cei mari pina subt cort. cu plecata umilinta isi arata cuceriia inimilor si nevrednica multumita Oratii ce sa citesc la vremea mcsii dud cununa beizadelile fi ospateaza la nuntii prin mijlocirea obicinuitelor plecatelor for daruri. dinaintea bisericii. pe amandoaua laturile Slujitorimea spatareasca cu zapcii. au esit tagma bisericeasca inainte. prin mijlocirea ostenelilor mariilor voastre. imbracati cu sfintele Parintii arhierei. $i dupa acestea au esit din curte iarasi cu alaiul ce au venit. dupa orinduiala Parintii episcopi ce s-au aflat in Bucuresti Preaosfintia sa parintele mitropolitul cu paterita 15 V A. cit.ALAIURI DE PRIMIRI SI INSCAUNARI DE DOMNI 81 $i dumnealui vel vistier au aruncat pa lighian obicinuitul dar in galbeni. Iar pa urma maria for beizadelele aflindu-sa la masa. Unde de acolo si ping la poarta domneasca. In mijlocul Sp atarii. de 1-au pus pa masa. pina la poarta manastirii lui Mihai \Todd. Alaiul in ce chip s-au urmat Slujitorimea agiasca cu zapcii ei. unde 1-au asezat in cosciug. asemenea Trei ediclii impodobiti si cu sandaluri negre Starostea de negutatori cu negutatorii din toate breslile Dumnealor velitii boieri si cei al doilea Preotii. Orinduiala alaiului cu care s-au petrecut la groapii luminali a sa beizade lorgu al meirii sale Alexandru vodd Moruzi Divanului de la harem pe raposatul. De vreme ce maririle inaltimii voastre prealuminatelor si preastralucitelor beizadele ati binevoit si v-at. rugindu-sa sa afle bung primire inaintea slavitei feti mariilor voastre. Iar de la capul scarii s-au schimbat la aducerea mortului caminarii. cinstind si inpodobind savirsirea nuntirii cu lnsusi parusiia mariilor voastre. $i iarasi boierimea clucerilor celor mari 1-au radicat de 1-au dus pina In capul cel de jos al scarii. unii lmbracati cu sfintele. p. 462-463. In Spatarie. $i dindu-i molifta cea obicinuita. Pins a sa aduna alaiul de mai jos aratat. V. Amin"15. Iar de acolo s-au schimbat de 1-au dus zapcii Divanului. au mers preaosfintia sa parintele mitro- politul si parintii episcopi si ceilalti arhierei cu cltiva igumeni lmbracati. . s-au dat si darul mariilor sale nunilor. Urechirt. Pentru care domnul Dumnezeu sa invredniceasca pa maria sa preainaltatul nostru domn si stapin la multe faceri de bine ca aceasta. citindu-sa obicinuita oratie dupa condica Divanului. op. De aceia dar si dumnealor blagorodnicii tineri cunoscind mila inaltimii marii sale si facerea de bine a ostenelilor mariilor voastre si dragostea ce ati aratat. $i dupa aceasta au radicat pa mort boierimea clucerilor celor mari de 1-au dus pina in capul scarii de sus. unde se afla mortul.

iar altii numai epitrahilele Igumenii dupii la mangstirile cele mari. ducindu-lpA jos douA beizadele: luminatia sa Grigorie Ghica si luminatia sa Costache Racovitti. sotul riiposatii. I: Si In urma moartii dumnealui spiitar Bibica. mteptind le Condi= Grigare Dim. dinaintea biserieii. I- IL". Si cu acest alai au dus pa rAposata domnitti la ranAstirea Sarindarul. si seimenii si lefegii inainte rind Starostea de negutiitori.SIgitorimea spatiireascii. is Mortal Dascalii cintrireti. unii imbracati cu sfintele. Si dupii aceasta. unde acolo s-au aflat venit si mAria sa vodA cu obicinuitul alai. 1-au luat zapcii Divanului de 1-au (his in biseria si 1-au Ingropat in spatele scaunului domnesc"i6: Alaiul en care s-a petrecut la groapd domnita Elenco sora lui Alexandra voda Moruzi. Gliica. 1-au slujit subt cort.DIN BUCURE*TII DE IERI . cu toatti orinduiala.. Qo dada boierii e. silvirsindu-sa slujba. cintind dupii orinduiala Doi logofeti ai Vistieriei purtind capacul Doi losioreti ai Vistieriei ducind siesnice de argint Ciohodarii imprejurind Dumnealor boierii greci in urma rnortului Cu aceasta cinste si alai 1 -au dus pinli la milnlistirea raposatului Nlihai NiodA. Sofia spatarului Dumitrache Bibira (Bosetti) . . cu paterita Dascillii cintiireti cintind dupii orinduiala Doi apitani purtind capacul. trAgind clopotile pe la mrtnAstiri si biserici. cu negottitorii din toate breslele Dumnealor \TEO boieri si cei al doilea si unii din boierii greci Preoti cite patru in rind. $i acolo. imbriicati cu sfintele Parintii arhierei toti dupii orinduiala Sfintia for parintii episcopi ce s-au aflat in Bucuresti Preosfintia sa plirintele mitropolitul.

trimisi pentru zaptul periusii raposatului Costandin voda Banger liul. sau mai tirziu dupa cum permitea vremea. care sa adunasera toti la beilic unde sa afla cu saderea salahorul. dupa ce au sazut In orinduiala pa pat. cantand si mehterhaneaoa de dimineata cum [cind] slobozea acolo trei tunuri"". In partea de est a orasului. adicli la mai 4. afara numai din cheatipul marii. ca au fost trebuinciosi de a sa incalica de numitii musafiri. Si de acolea orInduitul alai al portarului cu toti portareii. Apoi. Si s-au heretisit cu sarutare pa umeri. pa zi In fiecare an. leat 1799. De dimineata la un teas din zi. $i dupa Inceperea slujbii s-au facut pomenire si cu Inpartire de faclii. care statusera toata iarna In grajduri. Si au ingropat-o in biserica la spatele scaunului domnesc"". Inpreuna si cu turnagi basa. numai cu salahorul si cu miri-cheatip. facindu-sa termonia pans la cel mai mic musafir cu duleeata si cafea. caii domnesti. la camp. Si pentru edecuri fara zilposuri. pang s-au pus alaiul iarasi In orInduialii. erau scosi la pascut. $i pa loc au Inceput s5 elute mehterhaneaoa dupa obicei. 7'ermonia ce s-au facut la Curban bairam la Curtea gospod. Inpodobiti. carora li s-au Mout mai deosebita cinste cu armasari mai inpodobiti si ciohodari mai multi. Dupa un vechi obicei. Si in trei zile s-au aruncat tunuri. au esit maria sa In Spatarie cu toata orinduiala si s-au trimis cai domnesti. 27 Ibidem. actualmente Magura Vulturului. loc care s-a pastrat in numele strazii Ceair. puindu-sa cu orinduiala inainte. 18 Ibidem. scoborindu-sa in mijlocul Spatarii. situata intre $oseaua Pantelimon si str. musafirii turci ce s-au aflat In Bucuresti. ca sa aduca cu alai pa scoborit in mijlocul Spatarii. Si s-au aruncat si trei tunuri. Maud cei mai mici turci alai celor mai mari. OrEnduiala cu care s-au scos caii domnesti la ceair. sazind alaturea. Si s-au suit Inpreuna In pat.ALAIURI DE PRIORI 51 INSCAUNARI DE DOMNI 83 subt cortul ce era lntins pentru moarta. Vatra Luminoasa. primavara. caii si telegarii domnesti erau scosi la pascut In ziva de Sf. Dupa care si Maria sa s-au de cate trei on elite trei. . In domnia marii sale Alexandru ("odd Moruzi. Gheorghe. si salahorul Inparatesc. au adus totdeodata dulceata si marii sale si salahorului. Care si pornindu-sa cu aceasta orinduiala. $i in cea dupa urma li s-au facut termonie si stropire cu apa de trandafir si cu afumatoare cu odagaci. au Inca heat numitii musafiri pa cai domnesti. a avea Inta lnire cu maria sa si a sa heretisi. facindu-i toti turcii alai Inainte. Iar cu ceilalti musafiri turci si cheatipi ai marii sale si cu turnagi basa. $i s-au radicat salahorul sa mearga inapoi la beilic. dar cu mai mult protimisis marii sale. au venit la curtea gospod of Mihai Voda unde dupa ce s-au dus toti spre Intalnirea marii sale. in domnia lui Alexandru Moruzi. and atunci s-au Intamplat in Bucuresti si un salahor Inparatesc cu un cheatip al marii ce venisera din Tarigrad. $i asa. intre care s-au numarat noaua armasari cu zilposuri. numai cu temenea s-au heretisit si cu cercetarea de sanatate. s-au adus si serbeturi de s-au dat musafirilor de rind. avind si bostangii ai for deosebiti. avind fiesicare cate doi ciohodari. Si au venit lnpreuna cu ceilalti musafiri la curte. maria sa s-au aflat In picere. Iar luminatia sip doamna s-au aflat In pridvorul caselor. dupti aceasta. and au intrat In Spatarie. asemenea si cafea si ciubuc.

cu logofat za taind Gheorghe iltaf de piiharnicei. 2° V. s-au a§azat toti armasarii §i caii si telegarii. op. toti boierii fiind de fat& la Curtea domneascil. In septembrie 1787. mitropolit (1760-1787). care pastorise 28 de ani. cu darde li fustasi ai Divanului. domnul a dat porunca fostului mare arma§ Iorgache ca. p. polcovnicii si ceilalti cu oamenii lor. plecinduli capul §i scotindu-si islicul. Ionita. Vel aga cu zapcii breslei si cu tot alaiul cel obicinuit al domniei sale Seimenii spata're§ti cu zapcii breslei dumnealui vel spatar. si chiar de la scara palatului a Incalecat pe lin cal domnesc. Iar altora si mai mult. Cu ocazia ipofrifiarei (investiturii) noului ales. iar cu mai multi in urma 6 fustasi. oranduindu-sa §i zapcii. sa se retragli si in acelasi timp a cerut marilor boieri si clerului sa aleaga in locul celui demisionat pe arhimandritul Cosma. avind in urm4 sa mai multi ciohodari. cit. cu halea treti logofat Petrache Al doilea logofat comisul. avind zaiafet in zioa aceia. dupa orinduiald Vel portar cu toata" breasla dumisale Tama Divanului 6 postelnicei. Atunci. 520. bas-bulucbas. un postav si taleri cinci sute. adeca vel capitan de lefegii. au plecat trecind pe la ferestrele marii sale. lmbracat cu conte§ de samur §i cu islic de samur pe care insa it Linea in mina. nu pe cap. Alaiul de investitura a mitropolitului Cosma Lacom de bani. sá alcatuiascal urmatorul alai care sa conduca pe mitropolit de la Curtea Veche la Mitropolie. cu ceau§ de aprozi Treti vistier. a construit bisericile Barbatescu si Oborul Vechi din Bucuresti. pentru a sa pazi nizamul. A. . Urechia. ce a sarutat mina domnului s-a coborit In curte. a fost chemat marele comis care s-a infatisat inaintea domnului. comisei §i salahori ai grajdului domnesc. III. carii s-au §i poftit sa pranzeasca inpreuna cu totii acolea. cu darde 5 ciohodari Logofeti ai Divanului Preoti 12 Ibidem Careta gospod 5 ciohodari Logofeti ai Divanului Preoti" 20. Dup. dup4 osebita foaie ce s-au facut. cite doi Treti logofat of depertament. cu al doilea pitar ataf de Divan. dupa ce au fost Si intocmindu-sa alaiul de acolea. pe ziva de 25 septembrie. cu biv treti vistier Alexandru si stolnicul Dumitrache Biv vel arma§ Iorgache. vol.. cortul ce-1 pusese deosebit pentru dumnealui. cu vataf de Vistierie Treti postelnic. li s-au dat"19.84 DIN BUCURE$TII DE IERI serviti cu cafea. Si incalicind dumnealui vel comis pa tablaba§a. La foarte scurta vreme dupa retragere a decedat (18 octombrie 1787). dupA ipolipsis ce au avut. cu cuviincioase pleckiuni. Si pentru aceasta. * Grigore II. toti crtrari. desalecind la 1-au heretisit. tar[e]monie i s-au dat dumnealui vel comis si darul de la maria sa Voda. cu vel pitar Protopopii pe jos cu citiva preoti inaintea caretei §i imprejur. Nicolae Mavrogheni a obligat pe mitropolitul Grigorie*. au mers acolea toti boierii de Iar dupd ce au ajuns la oranduitul loc al ceairlicului. halea. fost episcop al Buzaului intre 1763 §i 1787. iar prin 1ngrijirea sprijinul sau s-au tiparit mai multe carii bisericesti.

cu adincd lini§tire ping cand a§aza masa §i pg picioarele ce sint puse In mijlocul salii. il due ping la usa salii cei marl.$1 INscAUNARI DE DOMN1 85 indatil ce va muri domnul. §i vel arma§ §i vel portaru §i vel aga §i vel spatar §i vel hatman §i vel logofat za obiceiuri §i vel postelnic Orinduiala cu care se petrece la groapil vreun domn ce va muri gatiti cu semnile in miini. 11 iau dumnealor velitii dvornici de Tara de Sus §i it duc ping la capul scarii de sus.ALAICTRI DE PRIMIRI . $i a§a sa orinduie§te toata tagma boiereascg ping la clucerii de arie. ii cite§te rgposatului domn cuviincioasele molitfe. De acolea it iau dumnealor velitii dvornici al patrulea. arngutii de la ogeacuri cu agalile lor §i bas -ciohodar cu chehaiaoa §i ciohodarii sai. Iar la cap tuiurile §i inprejur sfe§nicele cele mari de argint. $i al doilea §i al treilea logofat §i al doilea §i al treilea portar cu semnile in miini §i al doilea §i al treilea postelnic asemenea. $i imprejur merg patru ediclii ducind patru sfe§nice mari de argint. de-1 due pa ulita ping la poarta manastirii. $i apoi viind preaosfintia sa pgrintele mitropolitul §i parinth episcopi ci toti arhiereii la domneasca curte. $i pa amandoug pgrtile. icioglani gatiti numai in caftane §i numai cu fesurile in cap. iar de la poarta mangstirii ping subt cort. iara§i la rind. . in curtea bisericii a§aza cort. lingg sicriu. iar capacul sicriului deasupra caruia sa pun sabia si topuzul II duc 2 spatari. $i ping a sa face toata trebuincioasa gatire. sa afla adunati la harem toti boierii domne§tii curti §i toti ediclii. avindu-§i fie§care semnul sau in miini. apoi 11 iau dumnealor velitii dvornici de Tara de Jos §i 11 duc ping in capul scgrii de jos. unde acolo stau toti cei de mai sus aratati. $i apoi mergind fie§care pe rind de fac metanii §i sgrutind mina mgrii sale sa due. cu radii aprinse. cu patru manu§i. $i rgposatul domn find pa masa pus. §i cu patru picioare de argint. $i alti patru cu cAtii de argint. pe sofalile lor. Iar inainte toti zapcii Agii si ai Spatarii §i ai Hatmanii cu capoate imbracati §i in cap numai cu fesurile. de mai sus aratate. $i din stgnga saidacurile iara§i asemenea. 11 duc dumnealui vel spatar §i dumnealui vel postelnic §i dumnealui vel logofat za obiceiuri §i dumnealui vel hatman. slobozind norodul spre inchinaciune §i dind drumul norodului la intoarcere pe alts scary unde §i acolo sa afla iarg§i neferi de pazesc. cuca §i sabia §i topuzul ce sant pa tava asgzate pe deosebitg me§cioarg. la harem facindu-i-se cuviincioasa gatire §i puindu-i la brgu hangerul cu diamanturi §i In degete inele iard§i cu diamanturi §i in cap islic de samur cu surgiuc de diamant §i dasupra mgrii sale puind cabanita cu bung Intocmire. sty la capul scgrii. ramlind numai boierina§ii curtii §i ediclii de pgzesc pa rind. . 2 vistieri ducind tava cu cuca §i din stinga vgtaful de divan ducind tava cu saidacurile. pu§i in rind. $i cu aceasta orinduiala 11 duce pg rgposatul domn in sala mare a Spgtgriei. 5i-[i] pune din dreapta la cap. radicg masa cei mai dintli boieri ai mgrii sale de o duc. iar cind este &A duct [pe] raposatul domn spre Ingropare sa trimite acest tui inainte la bisericg. ca cum 1-ar imbraca cu dansa. $i de la scars ping la usa Spatarii sa pun neferi spre pazg. conacu tuiu a§gzat. unde acolo. toti gatiti. $i de la domneasca curte ping acolo merg dgspre capul mgrii sale din dreapta. cu orinduiala lor. Apoi. $i de acolea 11 iau dumnealor velitii dvornici al treilea §i it due ping la poartg. $i dupg aceia 11 iau dumnealor velitii bani §i a§ezandu-1 In sicriul ce este gatit mai dinainte. Iar in urmg toti boierinasii §i ediclii.

atunci toata ceilalta orinduiala i sa face. Unde acolo stand trei zile. it iau iaraci dumealor velitii bani de 11 due ping la' groapa ci lasindu-1 acolea sa duc. plecate. Ghica. Intimplindu-sa a muri vreun episcop sau mitropolit ce va fi halea $i citindu-i-sa raposatului pogribania dupa orinduiala bisericeasca. carele vine cu alaiul cu care este orinduit a merge pe la biserici. $i de sa va afla mitropolitul aici In politie. lipsind numai musulmanii. $i asazandu-1 pa masa on In Bala. precum mai sus sa arata. prin sarutare de mina 40 is ci maria sa Voda 0 dumnealor boierii blagoslovenia cea mai dupa urma. raminind un arhiereu cu ai casii de Ii da molitfa cea din urma ci ingropindu-1 sa Intorc Inapoi. $i cu acest alai petrecindu-1 pe raposatul domn pans la curtea manastirii subt cort.86 DIN BUCURE$TI1 DE IERI $i patru sfesnice de argint de la mandstire ci alte patru mari domnest iarasi de argint. Asemenea ea pun semne de maltef negru ci la toate steagurile ci praporile care merg la rindul lor. iaraci cu semne negre ci cantand jalnic. puindu-1 in sicriu. merg la pogribania sa 0 dumnealor velitii boieri 0 maria sa Voda. la metohul episcopii. $i dupa cea din urma sarutare de mina. 11 asaza subt cort. 21 Ibidem. $i apoi maria sa Voda sa Intoarce la domneasca curte cu acelaci alai. dupa ce i sa . insa toti pa jos. Iar la trambitasi si la sarmaci si la toboci si la lautari sa pun pa la organile [instrumentele] for semne iaraci de malteh negru. cantand lautarii jalnic. facandu-i-se raposatului domn la petrecerea spre ingropare asemenea alai ca si la domnie noug. $i dupa trecerea acelor trei zile. mergind fiescare In alai la randul sau. avind told zapcil mari si midi si boierinasii si tacimul curtii semne de maltef negru. In politie. merg ci dumnealor velitii boieri halea 0 mazili. lasind tuiurile acezate acolo In biserica. Iar arhidiaconul sta Enga preasfintia sa cu paterita in miini. acteptind acolo venirea marii sale lui Voda. puindu-sa ci mitra In cap. vine tot norodul nepoprit de-i sarutd mina si crucea si evanghelia ci cea mai dupa urma blagoslovenie. iar pa raposatul II Ingroapa In biserica. fara numai cu arhiereticestile vectminte nu-1 Imbraca. Oriru Lida cu care se petrece la groapli vreun boier mare ce va muri face toata gatirea cea trebuincioasa dupa orinduiala. catre rasarit. sau afara subt cort. Ci i sa pune numai epetrafilul ci omoforul. cum §i patru catii de argint le duc ediclii. Murind vreun boier din cei dintli. Orinduiala cu care sa petrece la groapei vreun episcop sau mitropolit ce va muri atunci de sa va afla acel arhiereu la eparhia ci scaunul sau. tot cu alaiul ce s -au zis mai sus"". Iar In urma merge mehterhaneaoa. i sa face mai Intii orinduiala dupa canoanele bisericecti ci apoi Imbracindu-1 cu toate arhiereticectile vecminte. nici in scaun Il pune a cadea. in alai. Iar murind episcopul afara din eparhie. I sa pune In mina crucea ci pa piept evanghelia. ce sa zice protipendada. Iar de sa va afla aici. unde acolo dupa ce 11 slujecte sa face ci oarecicare cuvint de ierochirit. $i mai In urma carita domneasca cu case telegari Inbracali In negru. 11 duc In biserica. In mijlocul curtii bisericii unde sa aduna obctea norodului 0 preoti 0 arhierei. la capul raposatului domn"21. apoi merg acasa la mort dumnealor boierii cei mari cu parintele mitropolitul 0 cu parintii episcopi 21 Condica Grigore Dim. cu fata In sus. cum si la told povodnicii gospod. puindu-i crucea in mina ci evanghelia In poala. $i acolo 11 asaza intr-un scaun cu brate.

ci in rind pe amindoua partile.ALAIURI DE PRIMIRI $1 INSCAUNARI DE DOMNI 87 §i alti arhierei §i preoti. cu zapcii lor. cu alai tacimul curtii. sarutind §i dreapta preaosfintii sale. acleca agalile cele mari cu delii §i tufeccii. arhierei. 11 pun in coriug capitanii cei mici spatare§ti. $i dindu-sa jos la cortul ce este &it mai dinainte. agii. agiesc Polcovnicul de ciocli polcovnicul de vinatori. asemenea Slujitorimea spatareasca. ba§-ciohodar cu chehaiaoa §i ciohodarii sai. mergind la orinduiala sa fierare. iar pa mort 11 Ingroapa"23. unde acolo merg §i tagma hatmanii. subt care sa afla a§azat §i jet pentru maria sa. In domnia nuirii sale loan Vocki Caragea Steagul spataresc steagul agiesc Polcovnicul de seimeni polcovnicul de vinatori. asemenea Starostea cu negutatorii Dumnealor velitii boieri §i altii de al doilea §i al treilea stare Preoti. $i arzindu-1 dinaintea bisericii vine In urma maria sa Voda. sau calare. toti pa jos. a spatarii ci starostea de negutatori cu alti negutatori din toate breslele. episcopi §i preaosfintia sa parintele mitropolitul. $i la vreme cuviincioasa dindu-sa molitfa cea obicinuita de catre preaosfintia sa parintele mitropolitul. iuzba§a al Diva- nului cu fusta§ii sai. cu zapcii lor. cu zapcii Divanului. spataresc Polcovnicul de potera ceaurl agiesc Polcovnicul d A tirg ceaurl spataresc Capitanul za dorobanti capitanul za lefecii polcovnicul de pod ' Ibidena. cu paterita Dascali cintareti.' rudeniile mortului mergind in urma dupa mort Cu aceasta orinduiala de alai ducindu-1 pa mort plat la biserica unde va fi sa-1 ingroape. Alaiul cu care s-au petrecut la groapci raposatul Jan Marcul_consulul Prusii. cu carita. rinduri pe de amindoua partile Slujitorimea agiasca. cintind dupa orinduiala doi capitani in iuniforma lor ducind capacul a asemenea ducind sfesniale a rmn aka. . sa incepe numaidecit slujba pogribanii §i savir§indu-sa is parintele mitropolitul icoana dupe pieptul mortului §i tiindu-o in mina merge maria sa Voda de o saruta. §i puindu-1 pa pat 11 duc la biserica cu orinduiala da mai jos aratata: Aprozi hatmane§ti. $i apoi maria sa sa intoarce inapoi.

Si apoi au venit parintele mitropolitul. imbracati cu odajdiile Arhimandriti. toti au mers dupa mort de la poarta domneasca §i pina la biserica. cu paterila In mina Dascalii cintareti domne§ti. Si de acolo radicindu-1. de la capul scarii de jos. Insa in urma boierilor greci"25. siimeni. pa jos [pe partea dreaptei se aflau]: Slujitorii agie§ti. 1-au dus ping' in capul scarii de sus. Alaiul cum s-au urmat De la scara domneasca §i ping la poarta s-au orinduit pe amindoua partile: delii. cu zapcii lor. iarasi dupa orinduiala Parintii episcopi Preaosfintia sa parintele mitropolitul. aprozii. iarasi dupa orinduiala Trei edecuri impodobite §i cu sandal negru Starostea de negutatori §i cu negutatorii din toate breslele Dumnealor velitii boieri §i cei al doilea Preoti cite patru in rind. pina a nu sa stringe cei chemati.88 DIN BUCURE$TII DE IERI Trei zapcii hatmanWi trei zapcii hatmane§ti iuzbasa al Divanului Patru postelnicei cu uraniscuri [ ?] doi postelnicei cu capacu postelnicei cu sfe§nicile patru Iar toti dumnealor velitii boieri cei halea. IV. Si de la poarta 1-au primit iarasi clucerii cei mari §i 1-au dus ping' subt tort. in curmezisul podului. Si dupa ce au dat molitfa cea obicinuita. Urechia. lefecii. p. ce au fkut alaiul de la scara domneasca qi ping la poarta. s-au aflat la biserica [pe partea stings a acestui alai se aflau]: Slujitorii agie§ti. iarasi dupa orinduiala Tagma pandurilor. dupa orinduiala Slujitorimea spatareasca. . neferi §i arnauti Slujitorimea agiiasca cu zapcii lor. capitanii §i trei ciohoda ri "24. Si de acolea. purtind capacul Ciohodarimea imprejurul mortului Dumnealor boierii greci. siimeni. Insa zapcii 1-au dus ping' la capul Podului Calicilor §i de la capul podului 1 -au pus in radvan domnesc ce era gatit intr-adins pentru mort. 25 Condica Grigore Dim. 501. op. paharnicii §i stolnicii si 1-au dus pina la poarta domneasca. 1-au scoborit pina in capul scarii jos. unde acolo 1-au wzat In co§ciug. 24 V. Orinduiala cu care s-au petrecut la groapii raposatul beizadea al ma'rii sale Constantin yodel' Ipsilanti Dupa ce 1-au gatit Inauntru la harem. Si de la poarta domneasca 1-au primit zapcii Divanului §i 1-au dus pina la poarta manastirii Vticare§ti. tot aceia§i boieri. au radicat pa mort dui:4 masa patru cluceri mari §i mergind tagma bisericeasca inainte. tufeccii. Ghica. delii. parintii episcopi §i ceilalti arhierei §i arhimandriti imbracati. 1-au radicat caminarii. arnautii. In rind. In urma mortului Neferii. iarasi imbracati cu odajdiile PArintii arhierei. tufeccii §i arnauti. vol. ducindu-1 ping la poarta manastirii Vacare§ti. cit. aprozi. s-au scos mortul de zapcii Divanului si s-au pus pa masa in spatarie. A. dinaintea bisericii.. cintind dupa orinduiala Doi logofeti ai Vistieriei. lefecii. arnauti §i trei ciohodari.

cu vizitii in uniforms Bas ciohodar al luminatiilor sale cu vase ciohodari de-o parte a caritei chehaiaoa de ciohodari cu alti Base ciohodari de alts parte. Un astfel de exemplu avem cind doamna Sevasta (nascuta Callimachi) satia domnului Mihai Sutu a participat la aceasta ceremonie unde. . prin fustas. la aceasta slujba. 26 Ibidem. inaintea caritei Doi alai ceausi. a avut urmatorul alai: 50 seimeni polcovnicesti 1 calari si inarmati 50 seimeni bulucbasesti f 6 postelnicei cu capoate vi cu tacim curat ceausul spataresc. cu veL capitan de dorobanti cu zardavele pe cap 10 ciohodari. In prima vineri dupa Pasti. pentru zioa sfintei Nasteri. se facea in fiecare an. cu ceausul agiesc bulucbasa cu polcovnicul de seimeni Vtori portar. In biserica ctitorita de domnul Mavrogheni. pe linga carita gospod si celelalte 50 nemti din poarta.AL ?_IC RI DE HUMERI INSCATJNARI DE DOMNI 89 Alaiul cu care a iefit luminata doamnd a marii sale Mihai vodd Suful afard la Izvorul Tamciduirii. on pentru ziva inparatului. cu treizeci neferi ai lor. Alaiul cu care merge boierul ce sa va orindui de maria sa Vodd de heretisefte despre partea marii sale pd dumnealor consulii. Alaiul cu care merg luminatele beizadele la dumnealor consuli de-i Voind luminatele beizadele sa mearga la vreunul din dumnealor consuli spre heretismos. de la Sosea. atit la ducere cit si la intoarcere. numita si Izvorul Tamaduirii. sau a sfintei Invieri. patru ai seimenilor spataresti si patru agiesti. Traditia era ca. Apoi merg luminatia for la dumnealui heretisesc consulul cu alaiul de mai jos aratat: si Carita domneasca cu case telegari. pa dumnealui consulul ca este sa vie luminatia for beizadelele spre heretismos. asemenea li sa face despre partea dumisale cuviincioasa cinste si la plecare inparte prin omul luminatiilor sale si bacsis la oamenii casii dumnealui consulului" 27. on dumnealui vel carnaras. sau a sfintei Invieri. pa jos 12 fustasi cu darde si cu iuzbasa for 8 capitani. Cu acest alai mergind luminatia for beizadelele la dumnealui consul. sau a consulului. Deli-basa vi tufecci-basa. pentru ziva sfintei Nasteri. on siclitarul marii sale. pa jos. mare slujba religioasa unde veneau foarte multi locuitori din oras. mai tali instiinteaza iuzbasa al Divanului. sa participe si satia domnului §i nenumarate solii ale marilor boieri care alcatuiau suita ei. 22 Ibidem. sau dumnealui vel comis. cu polcovnicul de tirg Vornicu de harem. a doua zi sau a treia zi. a doua zi sau a treia zi. in special femei. on pentru zioa inparatului. inarmati carite urmatoare"26. sau a consulului. Voind maria sa Voda sa trimita vreun boier despre partea marii sale ca sa heretiseasca pa vreunul din dumnealor consulii. de au avut cin dintr-ale patrii simandicon) sa niearga sa savirseasca heretismosul. porunceste boierului ce-1 va gasi cu tale (sau obicinuit lnsa mai de multe on a sa trimite.

triste sau vesele. aprinzindu-sa seara dinaintea tuiurilor sfegnice cu luminari de ceara" 28. merge la dumnealui consulul cu alaiu de mai jos aratat.90 DIN BUCURE$TII DE IERI Apoi luind luminatul boier taleri 150 de la domneasca vistierie pentru bacgig. cind atunci. au statut tuiurile deschise. inaintea caritii. Ghica]. domnul care era un mare iubitor de fast. stand la rind. iciog- lani asemenea dupa orinduiala. membrii familiei domnului cit gi de soliile gi fiicele marilor boieri au desfagurat un lux extra28 Ibidem. s-au intors la conac. Si de la capul scarii de jos pins la uga Spatarii toti satirii gi ciohodarii in forma lor. adica In 1820. au inceput a 19 Ibidem . unde dinpreuna cu preaosfintia [sa] parintele mitropolitul gi cu parintii episcopi gi cu dumnealor veliti boieri agtepta. 5i sosind Divan Efendi gi bag-begleaga i-au intimpinat acolea vtori postelnic cu vtori portar gi treti postelnic. adica bairamul sa le fie cu sanatate. Si cintind mehterhaneaoa. Cu ocazia acestor evenimente. Carita cu doi telegari lul a este a vie boierul despre partea marii sale. Iar muhurdagi-baga cu iamacul sau agtepta la scare jos. cinta cu trimbitile. Iar la curtea gospod s-au aruncat pistoale trei zile de cite trei on pa zi. prin omul dumisale. stand rind de la poarta pans la capul scarii de jos neferii ogeacurilor gi de-a dreapta gi d-a stinga. La ceasul cel hotarit. In al doilea an de domnie (pentru a doua oars domn al Tarii Romanegti) Alexandru N. s-au sculat maria sa voda in picere gi primindu-i in pat [pe divan] i-au heretisit zicind: Bairam muberechi. 5i le-au facut alai ping inaintea marii sale lui Voda. Mute la Curtea domneasca. numaidecit. prin fustagi. circ-sardar. gatiti cu orinduiala dumnealor gi semnile in miini. fiind gatiti cu sitiile in miini. dupa obicei. Cu ocazia casatoriilor. Doi buluc bagi ai ogeacurilor cu oamenii lor. tufecci-baga. i sa face despre partea dumnealui consulului cuviincioasa cinste. a avut trei evenimente importante in familia sa: o inmormintare gi doua casatorii. pa jos. 5i la intoarcere inparte orinduitul boier. cu orinduiala lor. iaragi cu asemenea orinduiala. gi bacgig la oamenii casii dumnealui consulului" 28. Termonia ce s-au fcicut la buiuc-bairam la Curtea gospod acum in zilele preainal(atului nostru domn [Grigore Dim. cu treti portar gi postelnicei. Iar sus la uga Spatarii i-au IntImpinat vel postelnic cu dumnealui vel logoftit de obiceiuri.cler. Iar dupa ce s-au apropiat de domnescul scaun. Si mai intii s-au dat dulceata. 5i iuzbaga al Divanului. iar dupa alte patru luni (20 octombrie) sa-gi casatoreasca o fiica.. slujbagi. deli-baga. ingtiinteaza pa dumnealui consu- Trei ciohodari de-o parte a caritii gi trei de alta Cu acest alai mergind orinduitul boier la dumnealui consulul. Apoi spre domnescul scaun bag-ciohodar. ghiuler-agasi gi toate agalele ogeacurilor. spre heretismos. into au trecut maria sa voda cu luminatia lor pli Divan Efendi gi pa bag begleaga. s-au aruncat gi pistoale gi au cintat gi mehterhaneaoa. La 17 februarie gi-a pierdut pe preaiubita" sa fiica Marioara. cum gi toti ediclii. Sulu care implinise virsta de 62 ani. beizadelele In Spatarie. cu un an inainte de a muri. Apoi sculindu-sa. ca numai la patru luni (5 iunie) sa-gi casatoreasca un fiu. a poruncit sa se intocmeasca mari alaiuri In care a incadrat tot ce avea Cara mai de frunte: boieri.

Erudit si literat. Eufrosina (nascuta Callimachi). Alaiul pi ceremonialul inmormIntcirii domnului Alexandru Sufu. 1758-11 iunie 1761 si sept. . Rochiile cele mai scumpe si bijuteriile de mare pret ale unei singure persoane echivalau cu valoarea unei mosii. 101-102. sotia raposatului. a tradus opera lui Voltaire. de asemenea medicul Garth. Alaiul tnmormtntdrei lui Alexandru N. care se afla pe locul actualei Sali Majestic (fost Teatrul de Comedie) si Clubul 30 Hurmuzaki. Datorita acestui lux nesabuit. 1766) si asasi- natul voievod Constantin Hangerli (dec. p. catre baronul von Miltitz. * Mihail Hristari originar din Pogdoriana Epirului. 1797-1 mart. fiindca doamna data. nici atunci si Dupa unele informatii contemporane. Chiar Intre contemporanii vremii parerile erau Impartite. iar Lauren con 32. 1799). Acesta spunea ca dupa ce a fost Instiintat oficial de moartea domnului. historique sur les evenements qui se sont passes dans une province en 1821. cu Hackenau agentul Austriei si cu Page reprezentantul Frantei. a scris ca domnul avind un abces la brat si manifestInd o atitudine Impotriva miscarii eteriste. p. 34 George D. 96. s-a dus la Curte sa vada trupul mortului. De la Curte. p. girantul afacerilor Frantei. Acolo. Paris. [Laurencon]. 1765-13 dec. 1822. Mihail Hristari * §i ca Ioan Tipaldo. era nepoata de fiica a lui Scarlat Grigore Ghica ctitorul bisericii care. S-a hotarlt InmormIntarea lui Alexandru Sulu In gropnita acestei biserici. Brutus". Bucuresti. Spiridon Nou de pe Calea *erban Voda. 1932. cu toate straduintele depuse nu 1-a putut salva. Alexandru Sutu ar fi murit la 13 ianuarie. Page 31. p. L. dar data mortii n-a fost adusa la cunostinta publicului decit la 19 ianuarie.ALAIURI DE PRIMIRI SI INSCAUNARI DE DOMNI 91 ordinar. Kreuchely 3° consulul Prusiei spunea Ca domnul Tarii Romanesti a murit de pe urma unei raceli contractate cu trei saptamini Inainte. 32 Ibidem. 1033. Moartea lui Alexandru Sulu a fost cam misterioasa. 60. consulul Prusiei. primul secretar al lui Schladen. ambasadorul Prusiei la Constantinopol. Impreuna cu secretarul Laurentiu Giacomelli si tilmaciul Constantin Tincu (originar din Bucuresti) s-a dus la Postelnicie unde s-a Intilnit cu Pini consulul Rusiei. X. XVI. la 20 ianuarie 1821 nici astazi nu se §tie precis ziva cind a murit si nici cauza adevarata a bolii. beizadea Nicolae. X. care venisera mai Inainte insotiti de functionarii for mai importanti. era Inzestrata cu bogate odoare de catre familia ctitorilor"34. p. multe familii boieresti au saracit. F. a fost tratat cu medicamente otravitoare de catre medicul grec. 11. care fusese depus In sala tronului. Detalii amanuntite despre inmormintarea lui Alexandru Sutu aflam din raportu133 baronului Ludovic Kreuchely-Schwerdtberg. fiindca se astepta un raspuns de la Constantinopol unde se facusera interventii sa fie numit domn in locul sau fiul cel mai mare. 91-a luat doctoratul In medicinA 32 G. eterist Infocat. vol. Sulu voevod la 20 ianuarie 1821. raporta suveranului sau Ca Sutu a murit din cauza unui erizipel flegmonos. unde sa astepte aducerea mortului care trebuia sa fie lnhumat In gropnita unde fusesera Inmormintali Scarlat Grigore Ghica (7 sept. Nouvelles observations sur la Valachie suivies d'un precis 33 Hurmuzaki. care se pare ca avea informatia cea mai aproape de adevar. Kreuchely a acceptat sugestiile lui Pini si Hackenau de a nu urma pe jos cortegiul mortuar si a se duce inainte la biserica Sf. In Bucuresti a venit In 1811. fapt care n-a reusit. vol. Florescu. vol. cu toate ca era mica la acea Alaiul mortuar a pornit de la palatul domnesc de pe Podul Mogosoaiei. la Pavia In 1806.

in subsol. De aici pina la poarta * curtii domnesti de alti case vornici. deoarece fusese general in armata Dupa raportul lui Kreuchely. In continuare. Grigore Bgleanu. de circa 150 de boieri de la cei mai maxi ping la capitanii de Agie care 1-au dus ping in bisericg unde a fost inmormintat. in plus circa o mie de preoti mergeau inaintea mitropolitului inconjurat de episcopi. toate strazile si ferestrele. corpul domnului a fost purtat pe umeri de cei doi fosti mari bani Costache Cretulescu si Grigore D. ba unii ca sa vada mai bine se urcasera pe garduri §i ' chiar pe acoperisul caselor. Florescu. a facut o prezentare bogata si detaliata chiar si a caselor ci proprietatilor din dreapta si din stinga ulitelor pe unde a trecut cortegiul. comunicata In copie de magistratul Constantin C. Dupg o descriere oficialg foarte amanuntita. zis Ghica Brigadier. le cumpgrase Ioan Caragea dupa ce Curtea domneascg din Dealul Spirii a lui Alexandru Ipsilanti fusese distrusa de foc. dupg cum am aratat mai sus. numitg pe la inceputul veacului nostru casele Zerlendi. erau intesate de oameni de toate virstele ci ocupatiile. De la poarta palatului domnesc. In locul carora se afla azi Palatul Telefoanelor si Teatrul satiricmuzical Constantin Tanase". pe intregul parcurs. se pare. ruinata fiind la sfircitul secolului trecut ci demolata. p. care se puteau vedea la locul for pina spre sfirsitul secolului (azi Casa Centrals a Armatei) si scuarul din fatg. se did actualmente In parcul palatului brincovenesc de is Mogosoaia. mai tirziu. Mihail Manu si Constantin Balaceanu. tot cite case mari boieri 1-au purtat ping la casele lui 35 Ibidem. Intr-un cuvint putem spune ca o bung parte din locuitorii orasului erau pe parcursul pe unde urma sa treaca cortegiul funebru. adicg. impodobit cu ornamente si inconjurat cu cozi de cai. apoi consudeasupra un fronton sculptat. Dupa cum spune G. pe locul carora s-a construit hotelul Luvru (actualmente hotel Capitol") peste drum de cofetaria si restaurantul Capsa. Deasupra lui se purta un baldachin de matase rosie stacojie galonat cu aur" 35. peste drum de Hotelul Frascatti si Terasa Otetelisanu. . cele mai frumoase case cu doua caturi de pe Podul Mogosoaiei si care fusesera mai inainte proprietatea marelui spatar Costache Ghica. in 1812. D. urmat de toate semnele de demnitate purtate pe perne rosii stacojii. circa trei metri Ingltime. De aici. 9-10. imparatiei rusesti. conform documentului amintit. Ghica (viitorul dcmn. cortegiul purtat de alti case vornici a luat-o spre stinga. alti case vornici 1-au dus pina In dreptul bisericii Sgrindar (construitg In 1652 de Matei Basarab) pe locul careia. ale baronului Gheorghe Sachelarie (Sakellario) care locuia In proprietatile pe care le-a cumpgrat printul Milos Obrenovici ce le-a daruit. iesind pe Podul Mogosoaiei. din Bala trcnului palatului dcmnesc pina jos la scars. 1822-1828) si de vornicii Dimitrie Racovitg. Alaiul era mult mai important si mai faustuos decit la intrarea unui domn In oras. Sarateanu istoriografului bucurestean George D. pe unde se stia ca va trece cortegiul mortuar. pe itinerarul pe care it vom arata. o sumedenie de date genealogice In legatura cu boierii participanti. Palatul domnesc cuprindea.92 DIN BUCURE5TII DE IERI Tinerimii. plus. Florescu. De la acesta. avind trecut. s-a construit Casa Ostirii Brezoianu. pe linga casa vornicului Iordache Slgtineanu avind in dreapta casele boierilor Cocorasti. sicriul raposatului domn a fost purtat. inainte de 1842. acesta. Din acest palat. ruseascg. In care si-a instalat legatia. * Poarta strajuita de doi stilpi marl de piatrg. Kreuchely spune ca corpul raposatului era purtat descoperit.

Roxandra. de scoala. case polcovnici in frunte cu marele postelnic pina la poarta bisericii Sf. marfa de a doua mina si mai ieftina. Dumitru. *ase mari carninari 1-au dus de aici pina la casa doctorului Constantin Darvari **.E. iar in 1808 dr. Eufrosina (fiica lui Alexandru Callimachi voievod). Elena). apoi case mari medelniceri pina la poarta de sus a vechii Curti domnesti. ** Constantin Darvari era originar din Clisura (Macedonia). Alte grupuri de cite case boieri 1-au purtat pina la hanul Cimpinencii. . Si-a luat doctoratul la Halle In 1785. au urmat apoi case vtori (al doilea) logofeti ai Divanului. De la Irina a primit ca zestre casele de pe Podul Mogosoaiei din curtea Academiei it. Stabilit in Bucuresti. Spiridon. se aflau mitropolitul Dionisie Lupu. Grigore ci loan) ci trei fete (Ralu. in curtea spatioasa dimprejur dar totusi neincapatoare. primul boier al Tarii Rom'anesti. fiind rugati in acest timp sa locuiasca in casele lui Iordache Filipescu 36. linga hanul Bazaca de unde burl. Dumitru zisa de Juramint" (in spatele Muzeului National de Istorie. episcopii ci o parte din cler. marii boieri ci consulii puterilor straine cu principalii amploiati. cel de al doilea fecior. pina in interiorul bisericii. in 1786 a fost numit dr.ALARM' DE PRIMIRI $1 INSCAUNARI DE DOMNI 93 latul. A facut parte din comisia de examinarea titlurilor celor ce practicau medicina. care se aflau pe Podul Mogosoaiei in spatele actualului palat al Republicii ci. fostul local al Poctei Centrale).C. iar pina la poarta hanului ci bisericii Sf. demolate in 1985.R.) de case boieri cu rang de mari cluceri. sotia domnului decedat impreuna cu cei 6 baieti (Nicolae. loan cel Mare (pe locul carora se inalta azi palatul C..S. fiica raposatului domn Alexandru Sutu. deschis din toate partile. case mari pitari pina in dreptul Dorobantiei pe locul careia. Inca un popas scurt facut de case mari paharnici pine la casele logofatului Stefan Be lu * (care fusesera ale lui Ienachita Vacarescu. case polcovnici pina la casa vornicului Constantin Balaceanu (mult renovata ci transformata exists ci astazi) . Kiseleff. p. de unde 1-au purtat mai departe case mari slugeri ping la poarta hanului Manuc.. 10. Scarlat. in cap cu marele aga. fiica marelui ban Barbu II Vacarescu si al Zincai Guliano (zisa Paleologu). pina in dreptul caselor vornicului Alexandru Ghica locuitorii mahalalelor ci chiar din satele invecinate se aprovizionau cu stama fost purtat de case mari cluceri de arie. au fost sfatuiti sa nu participe la inmormintare. Stirbei Voda. casAtorit cu Irina Vacarescu. mai tirziu. altii pina la poarta caselor celor arse ale raposatului ban Racovita. Inainte insa de a fi introdus ci inmormintat in biserica. George. 1797) ci apoi cortegiul cu cei case mari stolnici a luat-o la stinga pe linga casele vornicului Stirbei care se aflau In dreapta hanului Constantin Voda. In mijlocul cortului era o masa * Dupa moartea lui Stefan Belu (Bellio) casele au r5mas in proprietatea lui Alexandru Belu. pinzeturi. case capitani in frunte cu marele spatar pina in curtea bisericii ci ultimul grup de case capitani. pina la construirea ambasadei de pe cos. ca sa fie scutite de o noua durere. a fost vechiul ci marele magazin al lui Theodor Atanasiu cu emblema La vulturul de mare cu pestele in ghiare". a] politiei. De aici incolo. 36 Ibidem. care cuprinzind si gradina. al carui frate Stefan s-a casatorit cu domnita Ralu. ocupau o suprafata foarte mare pina in str. pe locul carora s-au construit casele baronului Gheorghe Meitani (azi Militia Capita lei). basmale etc. Dupa cum ne spune tot Kreuchely linga biserica se ridicase un cort circular. *ase mari sardari 1-au dus pina la poarta bisericii Sf. De aici pina la poarta bisericii si hanului Zlatari sicriul a fost purtat de case boieri cu rang de aga.

94

DIN BUCURE$TII DE IERI

ovala acoperita cu un covor de catifea rogie stacojie pe care trebuia sa fie agezat cogciugul. La capatiiul sau se aflau agezate orizontal trei tablouri ; cel din mijloc purta un portret al principelui, cel din dreapta: stemele Moldovei gi Valahiei ; asupra celui din stinga nu putui a ma lamuri... citiva pomi, totul destul de rau facut. La picioarele mesei unde trebuia depus cogciugul era un covor pentru mitropolit. In curtea bisericii erau pe jos, peste tot, numai paie, fiindca era In toiul iernii gi, probabil, gerul destul de
aspru.

Dupti savirgirea slujbei de inmormintare, corpul raposatului domn37 a fost introdus in mica biserica * gi, cam pe la mijlocul ei, in dreapta, se scosese din timp placa de marmura cenugie ce acoperea groapa fogtilor voievozi, iar osemintele for fusesera spalate cu otet gi untdelemn, dupa obicei, si puse Intr-un sac de pinza verde care a fost agezat la picioarele sicriului lui Alexandrii Sutu.

a lui Alexandru N. Sutu a fost unul din cele mai aspectuoase pe care le cunoagtem din informatiile documentare interne gi externe. In plus, spre
mele aproape al tuturor boierilor dregatori care au fost hotariti sa poarte sicriul cu corpul raposatului domn.
deosebire de celelalte, In acesta ni se arata itinerarul parcurs, precum gi nu-

In momentul agezarii cadavrului in groapa, de pe dealul Mitropoliei s-au tras dougzeci de lovituri de tun din cele trei tunuri ce fusesera agezate acolo. Si astfel ceremonia Inmormintarii s-a terminat". In concluzie putem spune Ca alaiul gi ceremonialul de inmormintare

Alaiul cu care a cost primit Gh. Bibescu la intrarea In Bucurgti Dupa investitura primita la Constantinopol, domnul s-a indreptat spre tara. La hotar a fost intimpinat de un alai conform hotaririi Sfatului Administrativ din 11 septembrie 1843 care 1-a condus pins la manastirea Vacaregti, loc de popas lnainte de a intra in Bucuregti. Pentru Intimpinarea lui la Vacaregti gi insotirea pins In Capitala s-a orinduit urmatorul alai: In ziva sosirii vor fi prezenti la manastire, mitropolitul tarii in fruntea Inaltului cler, minigtri, toti boierii Divanului imbracati In uniforme respective" 38 §1 toti ceilalti boieri de toate rangurile. In poarta manastirii se va afla un escadron In front, cu marele spatar In frunte gi cu toti gtabii gi oberi-ofiteri ai garnizoanei. Indata ce domnul se va cohort din trasura, marele spatar ii va prezenta raportul, de asemenea gi geful politiei". Apoi prezidentul" gi madularile" (membrii) Sfatului oragenesc, Impreuna cu negulatorii de frunte vor aduce marii sale pline gi sare dupa obicei.
* Pe la mijlocul secolului al XI X-lea, mica biserica simpld ca arhitecturd exterioard,

37 Ibidem, p. 7 8.

un fel de paraclis al familiei fostului domnitor Scarlat Grigore Ghica, ajunsese Intr-o adevaratd stare de ruind. Pentru acest motiv, In martie 1852, a fost recladita din temelie, In proportii mult mai marl, In timpul domniei lui Barbu *tirbei. Constructia a durat Insa pind In 1858, iar sfintirea ei s-a facut In noiembrie 1860 de cdtre Alexandru loan Cuza. In 1885, turnuletele ascutite care Impodobeau turlele gi clopotnita au fost distruse de o furtund napraznicd, dar au fost refacute la loc chiar In acel an. Biserica de atunci ocu pa si azi un loc de frunte In ceea ce priveste marimea, precum si ornamentatia ei exterioara si interioard. 88 Buletin Gazeta ofici aid" nr. 92 din 14 octombrie 1843, p. 355-356.

ALARTRI DE PRIMIRI $1 1NSCAUNARI DE DOMNI

95

indrepta spre bisericti, fiind primit la u0 de mitropolit In fruntea clerului dupa obicinuita orinduiald bisericeasca". Dupa savIr§irea slujbei biserice§ti, domnul se va urca in careta fiind insotit pinA la palatul din Capita la de urmatorul alai: DorobanOi politiei, pe douti rinduri, vor deschide cortegiul 1 2 Ipocomisarii §i comisarii oraplui, calari
§eful o§tirii, iar In stinga pe §eful poli%iei. In spatele caretei domne§ti se vor afla §tabul domnesc §i qtabul §efului o§tirii.

°data savir§ite acestea, domnul insotit de mini§tri §i marii boieri se vor

0 jumtitate de escadron. 3 Urmeaza careta In care se aflii domnul avind In dreapta, calari, pe
Alaiul §i parada va fi Incheiata de o jumatate de escadron.

bisericilor se vor trage necontenit, dupti semnalul dat de la Mitropolie".

In tot timpul drumului de la Vtictire§ti pinti In Capitals, toate clopotele

ALAIURI, CEREMONII $1 PRIMIRI DE CALATORI STRAINI LA CURTEA DOMNEASCA

Tepes in 1458-1459, cercetarile arheologice mai recente Lind sa dovedeasca faptul ca o fortificatie exista prin aceste locuri Inca de pe timpul lui Mircea cel Mare. Desigur atunci cind domnul se afla intre zidurile resedintei sale, acolo se afla si Curtea domneasca care-I urma in drumurile lui la Arges, Cimpu-

Originea Bucurestilor ca resedinta de scaun domnesc a Tarii Romanesti se pierde in negura vremurilor. Daca pins nu de mult se credea Ca orasul de pe malurile Dimbovitei a fost cetatea" de locuit doar a lui Vlad

posedam informatii prea putine referitoare la primirea solilor sau calatorilor straini care s-au perindat pe aici. Pentru acest secol aflam totusi o mica informatie datorita unei scrisori trimise din Bucuresti, la 1. mai 1494, magistratului din Sibiu. In ea se spune ca Vlad Calugarul (1481-1495) a avut ca oaspete la Curtea Domneasca din Bucuresti pe un mester tunar (pixidariu" sau prichsenmaster") sas, anume Michael pe care probabil 1-a folosit la repararea si consolidarea cetatii din
Tirgoviste.

lung sau Tirgoviste. Desi cetate de scaun a principatului muntean cu oarecare permanents Inca din a doua jumatate a secolului al XV-lea,

el a primit de la voievodul comanditar o plata bung" si taro imbelsugat,
adica griu pentru piine mai mult decit pot minca intr-un an, precum si carne"'. Aceasta este, asadar, prima stire pe care o detinem despre felul cum era

Din scrisoarea acestui artilerist sas aflam ca la Bucuresti (Buckaresch0)

Pentru vremurile care au urmat, alaiurile domnesti mai ales cele de primire a solilor si a altor vizitatori de seama la Curtea domneasca din Bucuresti,

primit si tratat un oaspete strain la Curtea domneasca din Bucuresti.

au fost consemnate in marturiile acelora care au trecut prin principate in secolele XVIXIX, descriindu-se, uneori in detaliu, desfasurarea pitorescului ceremonial.

In cele ce urmeaza, spicuim un ele relatari spre a ne da seama cum au evoluat protocolul si eticheta in resedintele domnesti din capitals, fie la
Curtea Noua, fie la manastirea Mihai Voda sau in alte locuri, dupa ce vechea Curte, distrusa de vitregia vremurilor, de incendii si cutremure, a fost parasita de catre fanarioti. De la prima mentiune cunoscuta, din 1494, mai trece aproape un secol

pins mai dam de o stire asupra primirii unui strain in resedinta domneasca de la Curtea Veche asezata pe malurile Dimbovitei. As tfel, predicatorul reformat din Cluj, Jacob Paleologul, originar din Chios, povesteste despre
1 Paul Cernovodeanu, Un nzester constructor sas la Tirgoviste to /494, in Studia Valachica", Tirgovi0e, 1970, p. 235.

ALAIURI, CEREMONII $1 PRIMIRI DE CALATOFt1 STRAINI LA CURTEA DOMNEASCA

97

al II-lea Mircea (1568-1577) §i al satiei sale, doamna Ecaterina, nascuta Salvarezzo. El spune: la Bucuregti, in Tara Romaneasca [Bucurestum in Transalpinam) am fost tratat cu cinste de catre domn, pe tot timpul cit am stat acolo. MI-a trimis dimineata §i seara, gaini, came, luminari, pline, vin, ovaz, fin, paie, !nett m-a indatorat foarte mult. Are ca sotie o nobila din Chios, din aceiagi patrie cu mine, din familia Salvarezzo, odinioara stralucita gi foarte bogata; ea m-a cinstit cu daruri. Agadar de la Silistra pinti aici, nu am cheltuit aproape nimic" 2.
La fel solul polon Maciej Stryjkowski (1547 c.1582), primit la Curtea aceluiagi voievod, in 1575, mentiona di a vazut la Bucuregti, oragul de scaun, la Curtea domneasca a Tariff Romanegti, unde am fost la ()spat, [cum atirna]

cederea lui in Bucuregti la sfirgitul lui iulie 1573 ca oaspete al lui Alexandru

pe peretele iatacului domnului un chip, zugravit pe lemn, dupe obiceiul vechi", aratindu-1 pe *term cel Mare * al Moldovei gezind, cu coroana regeasca pe cap" gi pe care moldovenii gi muntenii din cauza nespusei lui vitejii 11 socotesc ca sfint"3. Mai multe amanunte asupra felului in care a fost primit un oaspete
strain la Bucuregti, spre sfirgitul secolului al XVI-lea, aflam de la calatorui francez Pierre Lescalopier. Si acesta a fost primit de acelagi voievod Alexandru al II-lea Mircea, la 18 iunie 1574, in palatul sau care era bine pazit §i intarit ca gi oragul, unde 1-am salutat. Cu mare greutate s-a putut gasi un talmaci latin pentru mine. In cele din urma principele a pus sa fim gazduiti si ospatati gi ne-a dat careta lui trasa de cai buni gi un secretar al sau ca sa putem

stellate toata tam sa, fare sa cheltuim nimic...

Palatul lui era facut din lemnarie umpluta cu chirpici de pamint amestecat cu paie tocate. Pentru a vorbi cu el, am fost dugi intr-o sale mare cu covoare turcegti gi cu o treapta mai inalta de jur imprejur, la o Inaltime cu aproape trei picioare ca la caravanseraiuri. In fundul salii, chiar in fata ugii, gedea principele intr-un jet. Pe acele locuri ridicate nimeni nu se afla in afara de el gi, in picioare, linga el, un copil de cash', care a luat scrisoarea mea ** gi a InmInat-o principelui. Mai multi ostagi inarmati cu securi sau cu buzdugane se aflau In sale. Venind talmaciul de Latina, principele a pus sa i se inmineze prin copilul sau de casa scrisoarea mea, ca s-o citeasca cu glas tare gi s-o talmaceasca. Eu gtiam bine ca in ea nu se afla nici un lucru tainic, totugi pentru a-mi vorbi, a pus pe toti sa se retraga la celalalt capat al salii gi chiar pe copilul de casa. Si n-a ramas cleat acest talmaci, care !Area sa explice prin discursuri mai lungi ceea ce spuneam eu pe latinegte. Principele mi-a vorbit in putine cuvinte. Am iegit din palat [condus de un paznic] cu o faclie gi dus intr-o casa particulars [uncle] mi s-a pregatit o masa minunata de catre un bucatar al principelui trimis anume" 4. Vorbind despre obiceiurile de la ospetele domnegti, Lescalopier adauga: [Boierii] beau peste masura, primul pahar este in sanatatea lui Dumnezeu, al doilea in sanatatea voievodului, al treilea In a sultanului, al patrulea in
3 Cdlettori straini despre jdirile romdne, vol. II, Bucuresti, 1970, p. 413. inrudit, dupA cum se stia, cu Basarabii munteni. Ibidem, p. 454. " Pe care o avea de la Francois de Noailles, ambasador (1571-1574) al regelui Frantei la PoartA. 4 Ibidem, p. 426-427.

98

DIN BUCUREFTII DE IERI

cu mari temenele sa cu urrtri de mintuire, sriritate, drum bun si Intoarcere

sAnlitatea tuturor bunilor crestini, Intre care nu ne cuprind sa pe not *, al cincilea 11 beau pentru pace, iar al saselea Incep sa -1 inchine pentru cei de fatd,

bunk de implinire a dorintelor etc. Inchinind astfel, ei se scoala in picioare, tinind sus bautura, beau

stand drepti sa to pretuiesc mult dacri faci ca ei. Ei beau din toiuri ** cu gitul

lung, destul de anevoios pentru cei ce nu sint obisnuiti. ...Cind voievodul sta cu altii la mash, el are o mass mult mai inaltata si alaturi o alta cu mult mai joas6 uncle sint asezati cei care m6ninca cu el.
lui, sa [boierii] stau la masa totdeauna cu capul gol" 5. Prime le stiri despre un alai domnesc de primire sa incoronare a unui domn al Tririi Romiknesti, la Bucuresti, precum sa despre obiceiurile de la marele sArbritori, de Crriciun si de Pa ni le furnizeazil Francesco Sivori (c. 1560 dupa 1589), secretarul genovez al lui Petru Cercel (1583-1585). Alaiul domnului sosit de la Poarta, pe la Giurgiu, este Intimpinat in apropierea Bucurestilor de dare marele ban Mihalcea Insotit de multi oameni de vazil ai tarii, ciilari, in cea mai bung rinduial4 si care numarau cam vreo 400 [de persoane]. In ziva urmlitoare am ajuns In orasul Bucuresti... Linga (was, pe cind voiam s4 ne facem intrarea [cu alai] ceea ce s-a petrecut In ziva de 9 sau 10 septembrie 1583, ne-a iesit Inainte tot poporul, barbati si femei, pe o cimpie mare, in chip atit de sgrbatoresc si cu atita bucurie, ca sa vedea limpede cit de doritti era inaltimea sa de poporul sau. Dupti ce iniatimea sa a fost intovarasitri pins la palat, fiecare s-a dus
fast, dupa cum este obiceiul in aceasta tars... Dupri ce i s-a pus pe cap inAltimii sale un calpac de brocart de aur, dupa obiceiul fdrii Romanesti, lucrat cu nestemate intocmai ca o coroanri, venira unul dupa altul prelatii sa boierii cei mai de seaina, cu toti ceilalti fruntasi ce se gaseau la Curte, pentru a se Inchina inultimii sale in semn de ascultare. In vreme de 15 sau 20 de zile, s au Infatisat toti ceilalti boieri pentru a face aceiasi supunere" 6. Sivori povesteste apoi de obiceiurile de la Curte cu prilejul marilor sarbAtori crestinesti. Sosise Crriciunul, care in aceasta tail se sarbatoreste In chip deosebit. Oamenii isi fac daruri unul altuia, iar toti dusmanii se impaca. Si toti cei mai de seams din tail si multi chiar dintre cei mai mici in rang vin la Curtea principelui pentru a i se inchina, aducind daruri, care un lucru care altul. La rindul sau principele dtiruieste vestminte tuturor curtenilor, dregiltorilor, slujbasilor si ostenilor, care se ridicri la 1500 de insi, fiecriruia dupa treapta sa, unora testi'turi de bumbac, altora stofe de lina. Oamenii de acolo stau in ajunul Craciunului in biserica la slujbe, ajutind la cintat preotilor, care in ritul ortodox vechi. A doua zi principele da ve§tminte si de mincare tuturor cersetorilor din oras. Apoi intreaga boierime sa poporul intilnindu-se se saruta unul ci' altul si petrece toate aceste zile In ospete, sarbritorire sa cintece, dupil obiSi cind vrea cineva sa bea, se duce mai tali sa ingenunche inaintea voievodu-

sau sub un baldachin, avu loc ceremonia Incoronarii, care a fost cu mare

la gazda sa sä se odihneascri. A doua zi, Indata suindu-se principele pe tronul

ceiul lor... Aceeasi solemnitate are loc apoi de Pasti" 7.
Ibidem, p. 429. Ibidem, vol. III, Bucuresti, 1971, p. 8-9. 7 Ibidem, p. 11.

* Probabil ea nu se obisnuiau paliare la acea data.

Adica pe romano-catolici.

ALAIUM, CEREMONII 01 PRIMIRI DE CALATORI STRAINI LA CURTEA DOMNEASCA

99
9i

bine gatite. Cu toate acestea principele obignuia BA manInce totdeauna feluri gAtite italienegte §i Linea in acest stop servitori italieni gi francezi foarte iscusiti" 8.

In privinta mincdrurilor nationale, Sivori socotegte ca shit alese

Mai putin ospitalierd a fost primirea la curtea din Bucuregti a cartu rarului francez Jacques Bongars (1554-1612), de catre succesorul principelui rena.scentist", Mihnea al II-lea Turcitul (1585-1591). Caldtorul povestegte ca, la 27 iunie 1585, a ajuns la timp pentru a petrece noaptea In Bucu

regti, unde este Curtea. A doua zi, fiind chemati la Divan, am infaligat scrisorile * noastre lui Mihnea... Domnul, In vIrstd cam de 25 de ani, a

dea tain de la Curte.

Intrebat dacti vrem sa-1 slujim gi dacd nu avem daruri. A poruncit s& ni se
In prima zi a lunii iulie a trimis pe marele postelnic ca sd ne cerceteze. Acesta a luat toate hirtiile noastre gi cum talmacitil sau nu pricepea nimic, pentru a le da de rost, s-au folosit de nigte notabili raguzani gi apoi de calugari franciscani. Seara ne-au fost Inapoiate. Marti 2 [iulie] ni s-a adus un pagaport, pe slavonegte **, pentru trecerea Dundrii, cu pecetea IntipAritA deasupra cu cerneald. Oricit ne-am strtiduit, nu am mai putut vorbi cu dom nul. Dar postelnicul, ca [id scape de noi, ne-a dat un punga§ de portar pentru
a ne ctilduzi plat la Dundre unde zicea ca vom prinde din urmd carele domnegti

rare se duceau la Istanbul gi care plecasera cu o zi mai Inainte" 9. Si astfel, fart fala §i protocolul adecvat, calatorii au fost expediati din Bucuregti unde voievodul Mihnea n-a dat dovadd de traditionala ospitalitate romaneasca gi
domneascd.

De la aceasta data a trebuit sa mai treacd aproape o jumatate de secol
pin& sd Intilnim iaragi o descriere interesantd a primirii unui oaspete la Curtea domneasca din Bucuregti. Este vorba de nobilul Paul Strassburg (1595-1654),

in drum spre Poartd, solul faimosului rege suedez Gustav al II-lea Adolf (1611-1632), erou al Razboiului de 30 de ani. In martie 1632 cind nu mai era mult pind sd ajungem in orag povestegte Strassburg domnul *** a hotdrit sa-mi iasa Inainte cu un numfir mare de ostagi gi chiar cu steagurile Tarii Rom anegti, dar eu, din diferite motive, am impiedicat acest lucru. Totugi, dupd ce am ajuns in fata acestei agezdri marl gi intinse, au venit sd ne IntImpine vreo sutd de nobili ai tarii (pe care ei Ii numesc boiari) care inarmati cu arcuri, gonind spre noi intr-un iureg ametitor de lute, ca pentru un atac, gi descdlicind apoi, ne-au Insotit, caldrind Inaintea noastre, pin& la locuinta [rezervata noud]. In aceiagi seal* sus-numitul domn a trimis pe marele postelnic **" al Curtii sale ca sa ne pofteasca pentru a doua zi la prinz. Si cind s-a Rout timpul potrivit, au venit boierii gi careta gi ne-am Indreptat fart zabavA
spre palat. Merglnd cu noi, ne-au insotit cam 200 de soldatii dalmatini mai bine

inarmati §i Imbracati decit cei din Transilvania. Toate drumurile gi pietile oragului erau pline de... atita multime gi

desime de norod incit se parea CA tot poporul din Tara Romaneascd se adunase In locul acela. Curtenii palatului erau Inca gi mai numerogi, ceremoniile fas-

tuoase gi luxul mare in Imbrdcamintea oamenilor gi in podoabele tailor.
a niei.

8 Ibidem, p. 17 18. * Scrisori de recomandare din partea lui Sigismund Babory, principele Transit
** Credem cd erau scrise in limba romand, dar cu litere chirilice. Ibidem, p. 161-162. *** Leon Tomsa, domn al Tarii Romanesti (15 octombrie 1629-21 iulie 1632

** Mano, mare postelnic (16 ianuarie-11 iulie 1632).

100

DIN BUCURERTII DE IERI

Palatul domnesc era darapanat din cauza vechimii §i a deselor schimbari de domni [ l]. Domnul ma astepta cu cu4ma in cap la usa salii de primire, salu-

neasca drumul prin Ora sa.

stinga, cel mai de cinste la localnici, pe care eu nu 1-am primit... La dreapta stateau dregatorii tarii §i ai Curtii, toci impodobiti cu blanuri de samur ca In zi de sarbatoare. In prezenla lor am predat scrisoarea majestatii sale [regelui Suediei] Impreuna cu o urare in limba italiana si am rugat sa mi se inles-

tindu-ma dupa datina turceasca, plecind capul §i tinind mlinile la piept. Intr-un loc mai !milt erau asezate doua scaune; domnul imi oferi pe cel din

Talmaci al discursului mieu era fratele Benedict, de neam creban, predicator al Curtii, care in afara de limba turca si greaca mai stia §i limbile italiana, latina §i germana si care a stat sapte ani la Wittenberg, studiind
teologia. El a talmacit elocvent in limba turceasca §i greceasca cele spuse de

mine si mi-a fagaduit in numele domnului §i cu cuvintele sale, ca oameni
priceputi §i ounoscatori ai limbii §i obiceiurilor ma vor duce teafar §i nevata-

mat pins la portile Constantinopolului. Dupa ce s-a sfirsit convorbirea si au avut loc negocierile, au rasunat
cornurile §i trimbitile cu mare zgomot pentru a se incepe prinzul. Partea din dreapta a mesei mi-a fost data mie §i Insocitorilor mei, iar cea din stinga, domnului §i romanilor sai. Inaintea domnului erau vase de argint, la mijloc oale Ingrijit lucrate gi smaltuite, iar la capat, strachini §i blide de lemn. Bucatele nu se ridicau in tot timpul prinzului si mai multe ceasuri in sir se tot puneau mereu felurile
de mincare unele peste altele, incit s-au inaltat, cu incetul, intr-o gramada ca o
movila.

Vinurile erau foarte bune la gust si de soi foarte ales si inchinind des cu paharul, convorbirea dintre oaspeti ajungea tot mai prietenoasa si tot mai libera. In sfirsit, cind domnul ridicind o mare cupti a inchinat pentru sanatatea §i biruinta majestatii sale, s-au descarcat citeva catapulte §i tunuri de arama cu atita rasunet incit se cutremura cladirea darapanata §i vasele de pe

masa se ciocneau intro ele.

Marii dregatori §i boierii farii Romanesti, de cite on inchinau cu paharele pentru sanatatea §i propasirea domnului lor, dupa indatorirea lor, de tot atItea on ingenunchiau pe rind gi astfel goleau paharul in genunchi. In asemenea desfatari s-au prelungit cuvintarile §i bautura pins noaptea, cind fie-

care s-a tutors la locuinta sa. A doua zi domnul a vrut sa ma insoteasca, de plecarea mea, cu toata cinstea §i cu o escorts de o mie de calareti si sase sute de pedestrasi. Spre a
maxi fastul, In fruntea alaiului s-a pus un steag de culoare rosie si de o marime

De amindoua parcile inaintau dregatorii §i boierii tariff, calarind cai asiatici i impodobiti cu haine stralucitoare. Linga domn erau lautarii §i un cor de
Apoi, dupa ce am calatorit not cale de un ceas, domnul m-a rugat cu tot dinadinsul sa poposim putin intr-o vale frumoasa pins ce ne va aduce min-

neobisnuita... precum §i alte steaguri ale Tarii Romanesti. Trimbitele §i tobele rasunau in padurile apropiate si In codrul vecin.

muzicanti care cintau cu foc un cintec batrinesc In limba romans...

carea de prinz, din carute.

In rastimp domnul a inceput sa-si struneasca de zor caii sal alesi la jocul cu lancea §i la alergarile cele mai iuti, sa intinda coarda arcului cu o putere uimitoare, sa slobozeasca pustile §ff sa traga la tints. Dregatorii §i boierii imitau aceasta indeminare a domnului lor §i intr-o
prea frumoasa intrecere fiecare i §i arata iscusinta sa cu armele. Vazind aceasta,

ALAIURI, CEREMONII $I PRIMIRI DE CALATORI STRAIN! LA CURTEA DOMNEASCA

101

domnul, ca BA aducA incA un imbold vitejiei fiecAruia, s-a arAtat foarte darnic

gi a daruit cu mina sa o sums mica de bani de our acelora care Intreceau pe ceilal i prin iscusirga sau agerimea lor.
Printre altii gi un nobil din suita noastrA a nimerit bine tinta ; acestuia in loc de premiu, domnul i-a daruit zece coti de 1,esatura frumoasti de matase adusA in grabA din Bucuregti. Si cind cAldura de amiazA a inceput sa ne dogoreasca, domnul bagind de seams aceasta, a poruncit sa se intinda deasupra noastra, in semn de cinste gi de bunavointA, acel mare steag al Tarii Romanegti in chip de cort, pentru a opri razele soarelui. Caci petrecusem atita vreme privind la jocurile ostagegti, incit masa noastrA se prefAcuse intr-un prinz solemn, dupA stivirgirea caruia domnul s-a tutors acasA cu garda sa ci cu curtea sa, iar carele gi dregAtorii ne-au petrecut pins la malul Dunarii". Si in euforia generals, provocata de primirea somptuoasa de care avusese parte, Strassburg incheie marturisind

ca In toata lumea cregtina nu este pamint mai roditor decit cel al Tarii
Romanegti" 10.

Peste citeva decenii un sol polon, la rindul sau in drum spre Poarta, Jerzy Krasinski, a avut parte de o aceiagi buns primire din partea lui Matei
Basarab. Aceasta informatie o avem de la secretarul solului care, in jurnalul saw

de cAlatorie, spune ca la 1 aprilie 1636, cind au ajuns la riul Colentina le-a iegit inainte toata curtea domnului cu hatmanul ( ?) [de fapt spAtarul] in frunte. Erau toti frumos imbracati calarind cai turcegti [gi deosebit de eij erau cinci steaguri de ogteni.

duganul gi sabia domnului, 1-a salutat pe domnul sol in numele domnului, aratind marea prietenie a acestuia, iar logolatul ** a talmacit cuvintele. Dupa aceste urAri ne-au condus la Bucuregti, dupA urmatoarea ordine: In frunte mergeam noi, vreo zece persoane In rind cite doi, de partea dreapta, mergeau cloud steaguri, iar de partea stings trei. In urma noastra, chiar ling&
tori calari. Strabatind oragul, pe ulitele cele mai frumoase, am fost condugi la omAnlistire [Radu Voda], unde s-a oprit domnul sol iar noi am fost impartiti pe la diferite gazde bune" . La 2 aprilie deoarece solul se ImbolnAvise foarte rau, suferind de picior (probabil de guts sau podagrA), degi domnul trimisese dupA dinsul ca sa-1 aducti cu o carets frumoasil bast(' de case cai ci cu o garda de o suta de oameni" el nu s-a putut prezenta in audienta, fiind Inlocuit de secretarul sau. Acesta a fost primit cu toata amabilitatea de catre Matei Basarab InIelegind din
domnul sol mergeau pe jos patru guarzi imbrAcati ca nemtii gi avind muschete.. Cu solul mergea toata Curtea domnului gi in urma veneau citeva zeci de sluji-

Acolo, nepotul de sorA al domnului *, a cifirui functie este sA poarte buz-

convorbirile" avute marea sa dragoste fail de rege" ***... gi de Polonia. Totodata secretarul a descoperit ci marea sa ura fats de turci, precum gi puternica sa dorinta de dezrobire a cregtinilor de sub jugul pagin". A doua zi degi sanatatea domnului sol s-a indreptat prea putin, sau

aproape deloc, totuci nedorind sA amine prea mult solia sa, in scurta vreme, mu. cu aceeaci carets gi Cu acelagi alai ca gi ieri, solul a plecat la palat, iar noir
" Ibidem, vol. V, Bucuresti, 1973, p. 63-65 $i 67. * De fapt nepotul de vara primal% al domnului, anume marele spatar Pred& Brincoveanu, bunicul viitorului domn Constantin Brincoveanu. ** Udri§te Ndsturel, cumnatul lui Matei Basarab. ** Vladislav al IV-lea Wasa, rege al Poloniei (1632-1648).

102

DIN BUCURESTII DE IERI

dupa obiceiul locului, am mers calare cite doi inainte. La coborirea din carets

domnul sol a fost intimpinat de spatari care ne-au condus prin mai mite
sod& pline cu boieri, cu dregatori mai marunti si alai oameni. In ultima camera

erau dregatorii mai man si mai de frunte, oameni politicosi vi venerabili. Domnul statea sub un baldachin imbracat Intr-o haina de ferezie alba vi violetil, captusita cu blana de samur. Vazindu-1 pe domnul sol intrind in camera a Inaintat de la tronul lui si 1-a primit cu dragoste. Dupa aceasta s-au asezat fiecare la locurile ce li se cuveneau. A urmat formalitatea trans miterii de urari vi salutari din partea regelui vi felicitari reciproce, poruncindu-se apoi tuturor boierilor de sfat si dregatorilor sa treaca in alta camera, iar not am trecut in iatacul domnului. Am intrat acolo in audienta particulark cu care prilej am discutat timp de o ors si mai bine chestiuni privitoare la Republica * vi la tam lui". Dupa audienta ne-am intors inapoi In camera cealalta, iar la plecare domnul a pus pe umerii sai o mantie de catifea de culoare vivinie, In sewn
de prietenie.

In timpul mesei s-au infatisat inaintea domnului sol, dupa obiceiul acestei sari, trImbitasi, cintareti din caval, panglicari vi diferiti muzicanti
vi scamatori de tot felul pe care i-a multumit pe fiecare, dupa cum se cuvine" 11.

Unele interesante ceremonii religioase din Bucuresti, cu un oarecare aspect folcloric, shit descrise cu multe amanunte de eruditul arhidiacon

fost poftiti la Curtea domneasca unde au avut o intrevedere cu domnul Mihnea III Radu. Cu acea ocazie, i-au oferit in dar o icoana moscovita, un candelabru mare, o oglinda si citeva lucruri mai rare..., iar domnul a rinduit

sirian Paul (Pavel) din Alep, fiul si Insotitorul de caliitorie in Virile roman° al patriarhului Antiohiei Macarie al III-lea Zaim. Astfel, cei doi, dupa o alta calatorie facuta mai inainte, revenind in Bucuresti, la 28 aprilie 1658, au fost gazduiti la manastirea Sf. Sava. Ei au

un tain pentru sfintia sa". In urma discutiilor purtate, cei doi au ramas

foarte impresionati de vasta cultura teologica a domnului care 1-a vi muta t pe patriarh In manastirea Radu Voda 12 spre a-1 avea cit mai aproape In vorbi-

rile ce vor purta. In a patra, a cincea si a sasea joi dupa Pasti, dupa un vechi obicei, domnul impreuna cu marii boieri si cei doi oaspeti au iesit cu mare alai si
procesiune, afara din oras, la cimp deschis, cu facia aprinse vi meterhaneaua

care a cintat tot felul de cintece. Acolo, dupa ce s-au asezat doua scaune, unul pentru domn si altul pentru patriarh, acesta s-a rugat pentru ploaie vi
recolta Imbelsugata. La ducere cit si la intoarcere, Inaintea domnului mergeau satirii, adica membrii de onoare ai garzii domnesti, apoi 12 pedestrasi, vase pe o parte si

case pe cealalta parte vase turci cu costumi aurite vi Base roman cu cusme impodobite cu rosu". Atit la ducere cit si la intoarcere domnul mergea pe jos, iar Invatatorul nostru [patriarhul] la dreapta lui, tot timpul vorbind impreuna. In doua sarbatori de-a rindul patriarhul a fost rugat sa slujeasca liturghia, iar la una din acestea a participat vi solul regelui Poloniei **, care mergea la sultan *** la Adrianopol.
Republica nobiliara, de fapt regatul Poloniei. 11 Ibidem, p. 120 si 121-122. is Ibidem, vol. II, Bucuresti, 1970, p. 261. loan al II-lea Cazimir, rege al Poloniei (1648-1668). * I' Mehmed al IV-lea, sultan otoman (1648- 1687).

ALAIURI, CEREMONII $1 PRIMIRI DE CALATORI STRAIN! LA CURTEA DOMNEASCA

103

In ziva de Rusalii (30 mai 1658), domnul a cerut patriarhului Macarie sa -1 incoroneze cu coroana domniei, potrivit ritualului prescris... si Cu binecuvintarea ce se obisnuieste pentru suverani". Cu aceasta ocazie, ciohodarul a venit si a intins covoare in biserica, de la tronul domnului ping la
usile Imptiratesti si, dupd ce domnul nostru patriarh s-a Invesmintat in odAjdii,

impreund cu mitropolitul * orasului [Orli], a venit postelnicul **, Impre-

und cu camdrasul, si, cerind voie, au intrat si au pus pe scaun un fel de coroana

pentru domn, care fusese facuta la Istanbul si era Malta cum se obisnuieste la solaci. Fundul era brodat cu fir de aur si [coroana] era Impodobita cu un surguci care semana cu niste crengute de flori din clestar si cu diferite feluri de nestemate. Domnul o cumptirase de curind cu doud mii de dinari. De asemenea o cingAtoare Impodobitd, un hanger impodobit si un sceptru aurit". Dupd terminarea ceremoniei religioase, patriarhul a ridicat pe domn, ce adoptase si numele de Mihai si ajutat de capeteniile clerului 1-a Investit mai intli cu cingatoarea, apoi i-a atirnat hangerul si apoi 1-a Incins cu sabia. Dupd aceea 1-a InvesmIntat cu mantic de domn, care era o hlamidd de brocart superb, Impodobitd cu bland de samur. Si In locul cusmei de samur, folosita de domnii dinainte, el i-a pus pe cap coroana de la Istanbul, despre care am pomenit si a prins de ea surguciul... Apoi 1-a binecuvintat si 1-a sdrutat. Si apoi doi episcopi 1-au luat si 1-au dat in seama color doi dregAtori care stateau la usa altarului si ei 1-au dus la scaunul domnesc. Dupla' aceasta a iesit mai intli lnval,Atorul nostru ca sa -1 firitiseascd, sA-1 binecuvinteze si sa se roage pentru el. Dupd sfintia sa au urrnat capeteniile clerului; dupit acectia cei doisprezece marl dregatori, preotii, calugarii si diaconii; si dupa ei ceilal0 dregatori ai tarii. Slujba s-a incheiat cu hirotonire de preoti ; si mulOmea color ce se lndesau la sarbatoarea din ziva aceea a fost foarte mare. In afard de tole cloud corturi pe care le avea cu el, domnul trimisese Ed i se aduca de la Istanbul un cort foarte mare care costase doudzeci de pungi

[20 x 500 = 10 000 galbeni] si era foarte frumos, cu trei cercuri de aur.

Pe acestea le-a inconjurat cu un fel de perete, Intocmai ca un zid de cetate. Locul [uncle erau asezate corturile] era un amp deschis in fata portii manAstirii, Inconjurat de un riu [Dimbovita] ale cdrui ape le-a sporit si le-a Imbog4it, 1nchizInd cu stavile riul care curgea prin sant,u1 zidurilor mandstirii, pe latura a treia si croindu-i o albie mai scurta, astfel ca de fiecare parte a cimpului era un canal de aria curgatoare. Cimpul Insusi era frumos virstat cu nisip si verdeaVi. Si in jurul marelui sail cort, [domnul] a asezat dupd moda turceasca wreo saptezeci de corturi not pentru cei din jurul sau, atit boieri cit si slugi... Dupd. liturghie, Indata ce s-a golit biserica, am venit cu totii lmpreuna In acest loc. Toate trupele de diferite ranguri si grade erau asezate cu pustile
lor, unele ca sa meargA inaintea domnului de la biserica pind In afara mana'stirii,

iar altele ca sa se Insire de-a lungul drumului sau si sä Ned de straja In jurul

cortului...

De cum am ajuns la cort, si domnul s-a asezat la un capat, au intrat cu totii ca sa -i facA urdri pentru a doua oars; si acum au Inceput sa slohozeasca

tunurile In trei rinduri. Tunurile erau cincizeci si trei la numar... si printre ele se aflau trei tunuri de fier, fiecare cu sapte guri. Toate trupele si-au des* *tefan, mitropolit al Ungrovlahiei (mai 1648iulie 1653, 15 decembrie 1655 25 aprilie 1668).

** lordache Trufanda (Pirscoveanu) mare postelnic (22 aprilie-22 Wale 1658).

104

DIN BUCURE$TII DE IERI

cArcat pugtile in trei rinduri, Wind sä se zguduie pamintul din cauza zgomotului gi intunecind cerul cu fumul lor, astfel ca nu ne puteam vedea, nici auzi unul pe celalalt. $i nu s-a pus masa pins dup. amiaza. Noi eram foarte miraii vazind insugirile acestui domn, caci el vorbea cu solii poloni gi maghiari in limba lor, fail ajutorul nici unui talmaci. El cunogtea limba romans, limba lui de bagtinA, gi putea sti vorbeasca, pe deasupra, in limbile greaca, turca gi persona" 13. In sfirgit Paul din Alep mai descrie gi ceremonia tirnosirii noului edificiu al Mitropoliei din Bucuregti. Astfel, Mihnea al III-lea s-a apucat acum sA termine cladirea mtinastirii [mitropoliei] lui Constantin voievod [Serban zis Cirnul], agezata in acest orag, care nu fusese isprAvita * gi a insarcinat pe marele postelnic cu pregatirea tuturor celor de trebuinVA pentru tirnosire. El a facut o rugAminte, in acelagi scop, domnului nostru patriarh. Si pregatindu-ne pentru ceremonie, ne-am dus la manastire in Dumineca tuturor sfinlilor [6 iunie 1658]. Ne-am invesmintat in odajdii. $i domnul a venit cu mare pompti... Dupa ce am iegit de la liturghie, domnul s-a agezat Intr-un cort in afara bisericii, pind ce insolitorii s-au cinstit cu bauturi tari sau dulci.

$i apoi ne-am tutors in said la osplq" 14. C4iva ani mai tirziu, prin 1666, faimosul dilator turc Evlia Celebi

dupd 1672) ce a calatorit prin multe lari ale Europei, a revenit in tarile (1611 romane trecind din nou prin Bucuresti. Cu acest prilej el descrie o petrecere cimpeneascA, insolita de un numeros alai, la care a participat gi el in suita domnului Radu Leon Tomga. El spune: Intr-o zi, incalecInd pe cai, cu beiul [domnul %Aril] gi cu mai multe mil [1] de ostagi, am mers spre rasarit vreun

ceas gi am ajuns pe malul riului Colentina... Pe malul acestui riu se afla

un palat mare pentru bei [domn], facut in intregime din calcar **" unde domnul, boierii gi diferiti dregatori, Impreuna cu soiile lor yin de petrec gi se distreaza".

pescuiesc tot felul de pegti, iar cei care aduc beiului pegte, in dar, se bucura de favoruri. Astfel, ei petrec foarte frumos pe malul acestui riu InviorAtor. Intr-adevar e un loc acoperit cu trandafiri, cu ierburi, avind gi livada plinti de lalele, iar miile de cintece ale pasarilor dau omului o viata noua. Intr-o parte cinta din gull matrapazii [oameni de veselie] gi cintarelii, iar In alts parte se and glasurile triste ale privighetorilor din livezi. Toate produc o
.armonie minunatA.

Din lacul mic de acolo gi din bratele care be formeaza acest riu se

Clima este intr-adevar placuta, iar grupurile alcatuite din musulmani
1;1 nemusulmani, care sint cu to %ii fapturi ale lui Allah, se string cete-cete la umbra pomilor fail de sfirgit, unde nu se vede soarele, gi petrec cu atit mai

bine cu cit sint mai multi... Pe scurt, o astfel de livadA pentru petreceri nu am mai vazut in Ora valahg. Acolo s-a dat un osp4 atit de imbelgugat,
Incit fiecare flamInd a mincat cit a vrut, umplinduli pintecul. Dupa zaiafet, pentru a ugura digestia, am incalecat pe cai gi ne-am dus la vinatoare spre
Ibidem, vol. VI, Bucure§ti, 1976, p. 262-265. * Cltdirea mitropoliei a fost terminate Intru totul, precum §i pictarea ei, in timpul domniei lui Radu Leon Tom§a (2 decembrie 1664-3 martie 1669).
13

Ibidem, p. 265-266. ** in timpul copilariei am apucat ruinele acestui palat cu ziduri foarte groase, mortarul avind grosimea caramidei. Identificat de arheologul Panait I. Panait cu palatul de la Fundeni, numit mai tlrziu Ziduri In vii", ridicat de Matei Basarab, cf. Un palat bucureftean atribuit lui Matei Basarab In vol. Matei Basarab fi Buurestii, Bucure§ti, 1983, p. 87-96.
14

** Leopold I (1658-1705). BucurWi. ** Dosithei al II-lea Nottara. punind sa se inchida u§ile". domnul s-a retras cu mine intr-o alts odaie unde stind turceste. p. la care au luat parte mai multi boieri ai tariff. mare vornic (7 ian. 15 Ibidern. is Ibidem. impArat romano-german. 718 719. sticlarul boem Georg Franz Kreybich (1662c. pe perne. a trecut prin Bucuresti in 1691. la sfirsitul lunii octombrie 1697. A fost veselie §i aveai ce vedea. lar dupa ce domnul a cumparat pahare pentru 200 de taleri. Domnul a inchinat cu glas incet in sanatatea imparatului *** si a facut sa treaca aceeasi urare. 5i eu. tot lucruri vrednice a fi vazute. Astfel contele bolognez Luigi Ferdinando Marsigli (1658-1730). turceasca §i persana a fost totusi foarte placuta prin diversitatea sa. la care fusese gazduit. caci dupti terminarea ospaIului. dregatori §i slujitori ai Curtii sa ma aduca. Slugile erau mai mult turci [ 1]. iar calare pe cai. am venit in orasul Bucuresti cu mare alai §i cu mii de torte. William al III-lea de Stuart-Orania. in timp de doua ceasuri. cintind din meterhaneaua otomanilor si din aceea a ghiaurilor §i ne-am odihnit la locuintele noastre" 16. cu cafea §i tutun. Aflind de sosirea sa. marele vornic ** a dat un °spat care de asemenea a fost minunat. mi-a daruit un cal si a poruncit sa fiu insotit pins la gazda mea. cu aceleasi dovezi de cinstire ca la venire" 16. p. vol. de asemenea povesteste Kreybich am fAcut un mic dar de pahare §i astfel am avut cinstea de a prinzi la masa de nunta. marej. CEREMONTI $1 PRIMIRI DE CALATORI STRAIN! LA CURTER DOMNEA5CA 105 apus. domnul 1-a cinstit cu un °spat. arheolog. iar umilului de mine mi s-a oferit ca dar un cal buiestras. Dupa ce s-a sfirsit ospatul. . patriarh al Ierusalimului (23 ianuarie 1669 7 februarie 1707). deoarece un consilier orAsenesc din Brasov. de el. patriarhul **** si cei mai de seama dregatori. Alexandru Mavrocordat Exaporitul. M-a primit cu mare alai si dovezi de cinstire intr-o salt frumoasa. printre toti aceia care stateau in preajma Apoi a inchinat paharul Mind cu glas tare urare in sanatatea regelui Wilhelm [al Angliei] si a Statelor [Generale] ale Olandei §i chiar turcii insusi au fost alaturi de noi. Bucatele an fost alese li vinurile de mare pret §i toate provenind din acea tars. dar tot in soapta. in aceiasi said in care se prinzise. am vorbit de lucruri felurite.ALAIURI. care stateau In picioare In jurul mesei. calatorind si in chip de reprezen- tant al regelui Angliei. 1666-24 febr. 1669). mi s-a daruit postav englezesc pentru o subA. Cind m-am despartit. iar seara la mAnastirea Colentina *. Muzica deli impartita in muzica crestina. Peste citiva ani. Dupa incheierea conversa%iilor politice. a trimis domnului un dar din partea orasului cu prilejul casatoriei domn4ei Ilinca Brincoveanu cu paharnicul Scarlat. Dupa aceasta. 55-56. Aici s-au dat daruri la 300 de persoane. numismat §i carturar. ** Mare Bajescu. dar in acelasi timp emisar secret al imperialilor in tratativele de pace cu Poarta otomana. povesteste Marsigli. fiul influentului dragoman al Portii. 1983. Diferite marturii interesante asupra stralucitelor ceremonii de la Curtea Veche din timpul domniei lui Constantin Brincoveanu le delinem de la mai multi calatori. a fost ridicata * Probabil manastirea Marcuta sau manastirea Plumbuita. in sfirsit. VIII. la care an luat parte domnul. Constantin Brincoveanu a trimis un mare numar de ostasi. 1736) a fost primit cu cinste la Curtea domneasca din Bucuresti.

iar In cetate erau nemti. prealnaltatul Constantin Cantacuzino.. Si s-au Mout si multe alte jocuri si tot felul de dansuri. p. RomAneati ai-a trimis doi fii ai sai la prealnaltatul sol. tmpreuna cu 3 boiari marl.. s-au Impreunat cu dinsul". iar toti ostaaii erau rInduiti Intr-un lung air de-a lungul ulitelor... turcesti. 24 aprilie [1702]. 138.. A fost gazduit In palatul parintesc [de la poalele dealulul Mitropoliei]. care 1-au primit pe sol ai 1-au dus In propria carets a domnului. 18 Ibidem. fostul ambasador al Angliei la Poartg si unul din mediatorii 1)66 de la Karlowitz. . . una apaqinind lui Edmund Chishull (1670-1733) capelanul ambasadorului.. dupd o ors ai jumatate de drum". A fost salutat de cei doi fii mai mari * ai acestuia si escortat de o garda de vreo cinci sute de oameni.. Dupa secretarul anonim: and s-a ajuns aproape de palatul . dinsu da dimineata au Wit pre amindoi cei mai mari fiii marii sale. p. .106 DIN BlICURE$TII DE TERI o cetate. i Radul Izvo reanul vel stolnec cu toata calarimea al cu carita marii sale. VIII. Mihail Cantacuzino. au fost slobozite toate tunurile de la Curte. au venit coconii la Curte. dispunem de trei relatii: una interns. argbesti. impreuna cu cei doi fii ai acestuia. maria sa. 1970. al acelei Curti sg-i arate excelentei sale aceiasi dovadg de cinste.. . unde gazda 11 gatise.". p. SA dam Intlietate lui Chishull si sa -1 lasam sg-si depene povestea sa spre a o compara apoi cu celelalte cloud. precedat de garde. p. anume cronica oficialg de Curte a lui Constantin Brincoveanu. vizitIndu-1 ai el ai-a 1mplinit datoria cuvenita". Nu le pot descrie pe toate cite au fost " 17. Cdldtori strdini.. In dupe amiaza aceasta a venit domnul cillare prin gradina cea mica In vizita la excelenta sa care 1 -a Intlmpinat la poarta gradinii si abea 1 -a Induplecat sg treacg cel dintli pe scars. Aurora Hies) Bucuresti. domnesc. excelenta sa adicg ambasadorul a pornit si s-a preggtit pentru intrarea sa In Bucuresti. Si iaindu-i inainte la Vactireati In deal. Impreuna cu unchiul sau. i Sarban Cantacuzino vel paharnic. Mihai Cantacuzino vel spatar. Impreunl cu trimiaii boiari. . un ocrotitor al invataturii si la Bucuresti si In celelalte 17 Ibidem. Clericul anglican relateaza urmatoarele Cam pe la orele 7 azi dimineata. fratele amintitului stolnic Constantin. si-a facut intrarea [in Bucuresti] pe la orele noug cind a fost condus la un palat neocupat al domnului lingg acela al rese- dinIei sale si rugat sg se foloseascA de el ca si cum ar fi al sau 18. . 1-au suit coconli Wit sus in case ai facInd taramoniile ce -au cuvenit. tatgresti. unde 1-a vizitat !usual domnul de cum a sosit solul ai i-a urat bun sosit Si putin dupa aceea unchiul domnului. spaniole si lesesti si ea a Iinut toatg noaptea ping la ziva. Impresurata de turci. Numele domnului este Io Constantin Basarab si se bucurg de domnie de treisprezece ani. . ai Impreuna cu mareje paharnic ai toji cei 'alp slujbaai ai dregatori ai Curfii sale ai cu cloud trupe de calarime. erudit numismat si carturar si cealalttl unui secretar anonim al amintitului diplomat. Excelenta sa s-a suit In carets si. in 1702. Cf. In oraaul Bucuresti. (ed. lordului William Paget. acolo pogorIndu-sa din carlta. Radu Greceanu scria: Aduclndu-1 [pe sol] cu mull ai frumos ai mare alai pIna la casele marii sale. Cronicarul Radu Greceanu precizeaza: Jug dupl ce [solul] au venit ptna la conacul * Secretarul anonim al lordului Paget scria astral: In ziva a 24-a domnul Tarn da la Popeatii Hrizii vistiarul. El este un sprijinitor al ordinei si disciplinei In lark un ctitor at reinvierii arhitecturii. frantuzesti. 138. Cf. Istoria domniei lui Constantin Brincoveanu voievod ( 1688-1714). cf. unde este reaedinta domnului. Tur cii bateau cetatea cu tunuri si bombarde si-i sileau sa se predea si sg cearg pace. redactatg de logofgtul Radu Greceanu si doug externe. Asupra primirii solemne Mute la Bucuresti. a doua zi.. 196. chinezesti. p. conducatorul suprem al oastei. Nu departs de conac i-a iesit Inainte o carets bogata trimisa din partea dom nului Tgrii Romanesti. urmind lui Serban Cantacuzino. Istoria domniei. 220. dind prilej unchiului sau Constantin Cantacuzino care line slujba de mare stolnic. S-a inapoiat acasg peste o ors. 127-128. pa Costandin ai pa Stefan.

fiul lui Matei si van cu Constantin Brincoveanu. deci stmbdtd. iata acolo era iarasi amtndoi coconii mini sale de 1-au primit 9 pind sus in foisor [ I]. Asadar solul sezInd in careta domnului impreund cu ginerele acestuia. dar Indeosebi a domnului Insu§i. dupa care excelenta sa §i toat5 suita s-au Intors la locul for de &duke" 1°. patru dintre ei Mali [Constantin. impreuna cu ceilalti boieri ai Curtii. ridicarea de manastiri. La 25 aprilie la orele nouti excemai intii vreo ors §i jumatate stind de vorba cu el.. in virsta de 14 ani. este bine instruit in limbile latina §i greats. Secretarul ambasadorului relata. 196-197. dupa care excelenta sa a fost condusa in sala de mincare. trimis-au pre ginerile mina sale Radul beizade. * Toma Cantacuzino. Constantin Cantacuzino stolnicul este un om mai in virsta. marinimos. grijuliu de educarea familiei sale §i un mare ocrotitor al religiei §i prin urmare darnic In cheltuielile pentru tipar ci impartirea de carti. cu careta cea mai frumoasa Impreund ¢i cu alte trei cartte. Cronicarul Radu Greceanu adauga alte amanunte: A doua zi. este priceput in controversele religiei sale. se slobozeau toate tunurile ¢i chiar pustile soldatimii. partea cea dreapta i-au dat. ospitalitate §i purtare amabila din partea boierimii rometne. contele Toma * [Cantacuzino] §i altii. imparatul romanogerman [Leopold I] §i. Este de o fire afabila. toate pe rind insatite de salve trase de soldatimea din curtea alaturata. Al doilea dintre ei. Care le dupa 11 Ibidem.regina Angliei [Ana Stuart (1702-1714)]. Unchiul eau. poruncind maria sa Voda de s-au Impodobit toti. Masa s-a prelungit mai bine de §apte ore In care timp au urmat multe rinduri de bucate deosebite constind din mincari alese §i scumpe cu belpg de vinuri minunate si cu Inchinarea ceremonioasa a multor sanatati. Aici an fost martorii unor dovezi neobiruite de curtenie. care 1-a primit in capul rani §i 1-a lntre %inut ginerele sau. la rtndul sau. ziva a 25-a domnul Tani Romanesti $i -a trimis ginerele ca s5 -1 pofteasca pe sol la °spat. Numdrul ostimii e socotit la trei mii. la care s-au arzat la cina domnul §i excelenta sa la dreapta lui. ale politicii §i prin sfatul sau sprijinti pe domnul de fata spre cinstea §i folosul care a calatorit prin mai toate partile lumii. mai intii pentru sultan [Mustafa al 11-lea (1695-1703)]. ca §i in §tiintele liberale. trectnd pe ulitele pline de ostasi tnsirati in ordine. Stefan. pentru boiarii lui sa fie si cu multime da pedestrime la sol. 4i asa cu mare cinste primindu-1. ibidem. blinds §i indatoritoare. De cite on se inchina in sanatatea cuiva. in care a introdus doua sau trei tiparnite §i de aici Este in virsta de vreo patruzeci §i §apte de ani §i are zece copii. De cealalta parte a domnului §edeau in ordinea cuvenita membrii suitei ambasadorului impreuna cu mehmendarul nostru. La sfirsitul mesei domnul 1-a (lamit pe preatnaltatul sol cu o haind de bland de samur". p. ca tn ce au sosit la scud. la dreapta domnului. unde era intinsa o masa lungs §i bogat 1ncarcata. p. care a Mut in sanatatea §i norocul fiecaruia dintre strainii de la masa. La Incheierea recepliei a imbracat excelenta sa un contal lung de matase facut dupa moda din Tara Romiineasca §i captu§it cu o bland de samur foarte frumoasa. aductndu-1 pre scara cea mare. locuri din Principate.ALAIURL CERLMONTI $1 PRIMIRI DE CALATORI STRAIN' LA CURTEA DOMNEASCA 107 a scos o serie de carti cu folos. este de asemenea foarte cunoscator In Chishull relateaza apoi despre marele ospat oferit a doua zi de catre Brincoveanu in cinstea alesului oaspete. tmpodobirea bisericilor §i alte fapte evlavioase. . a intrat in palatul domnului ¢i primit la ospatul stralucit a stat In capul mesei.. Acolo era si mdria sa Voda cu alta boiari dimpreu0a. de I-au adus la Curte. De partea cealalta a excelentei sale §edeau cei doi fii mai man ai domnului. feciorul lui Iliac Vodd. 220. cf. Radu §i Matei]. lenta sa a Intors vizita domnului.

ci §i in ograda bisericii. p. de catre domnul Tarii Romane§ti: In diminea %a aceasta [luni 27 aprilie] domnul a facut o noua vizita excelentei.. de asemenea erau §i multi turci §i se uitau la a§a numita ceremonie". la gazda ca BA se odihneasca 1-au trimis ". Despre citeva ceremonii biserice§ti din timpul domniei lui Constantin Brincoveanu ne poveste§te ieromonahul rus Ipolit Vi§enski care a ajuns la Bucure§ti In ajunul Craciunului anului 1707. arhiepiscopi §i episcopi. Dupa aceea a fost condus voievodul Dupa masa. ceausii. era foarte in bunA tocmeala orinduiti toatA cApitanimea. dupa prinz. mantilla for flind tinute pe braise ale catre boiari". . la manastirea inchinata manastirii Ivirului de pe [la] Athos. cn aceiasi boiari si cu mita cea frumoasa. Pentru ziva de dumineca 26 aprilie. . Era adunare mare. inconjurat de numeroase slugi. iarasi cu ginerele marii sale. . lutndu-si zioa buns boiarii da la dinsul. inturnat inapoi. 138-139. " Dawn. care a avut loc In duminica de la 20 decembrie 1707. Slujba religioasa a fost facuta de patriarhul Ierusalimului Hrisant Nottara §i de Gherasim. 198. p. cf. Iar excelenta sa a raspuns la darul lui Constantin prin diftruirea unui inel cp sterline" 20. 139. iar voievodul in samure azurii. asa au venit cu caritele lui. Dupre aceia In scaunul domnesc pre dinsul puindu-1 si maria sa pre pat pazind. p. Dupa aceia. raminind adinc patruns de generozitatea. dupa multa vorba ce au avut singuri numai. si la masa 1-au pus. patriarhul Alexandriei inconjurati de un mare sobor alcatuit din: 12 mitropoliti. Dupa ce s-a tutors de la domn a primit in vizita de plecare pe stolnicul Constantin Cantacuzino care i-a infati§at In dar un cal frumos de rasa romaneasca 0 in acela0 un diamant pretuit la 300 de lire timp i s-au mai trimis §i alti doi de aceia§i rasa §i calitate din partea domnului. zece cat. marii. Constantin. curtenia §i prietenia primirii sale la aceasta Curte. Istoria domniei. . sale care i-a intors-o In aceia§i dupa amiaza §i in acelagi timp §i-au luat Minas bun. refamita din temelii de Constantin Br1ncoveanu. cu oamenii si cu parataxis a lui ce avea. cu ginerele marii sale. i stegarii slujitoresti. Canna mare cinste facindu-i. inchinind pentru sanAtati. Dupa ce deci da la masa s-au sculat. cf. Boierimea e Imbracata tot in aur. La masa care s-a dat dupa slujba. cu toate cele da trebuinta-i grijit. Mihai Cantacuzino. poftind solul Ca sa vie la maria sa. Moritz domniei.. Sava. multa lume. cu spinare de samur si puindu-1 in caritA. Dat-au §i cu puscile nurnai. nu numai in biserica. inchinind si de veselie mare s-au si limbatat attta el [solul] cit si boiarii lui. patru diaconi. Voievodul Constantin Brincoveanu a venit insotit de cei trei feciori ai sat. alit secretarul anonim cit si Radu Greceanu dau amanunte ce lipsesc din jurnalul lui Chishull Astfel.. doi arhidiaconi. asa cu alai frumos din ttrg scottndu-1 pine da marginea ttrgului. iar patriarhul Ierusalimului de unchiul voievodului. Deci maria sa in foisorul cel mare. dA o parte daspre dreapta toli boiarii lui puind. Ve§tmintele preasfintitului erau din fir de aur cu pietre scumpe de margaritare". ptna la Rucar 1-au dus §i de acolo . cronicarul Greceanu spune ca luni. §i de un alt fiu.. DA ctteva on cu tunurile au dat si cu puscele. cu multa cinste. mergtnd cu dinsul un steag dA slujitori si cu acei dintli orinduiti nurnili boiari. boierimea tarai. 12 arhimandriti gi egumeni. fund gazduit la manastirea Sf. iar pentru sAnatati. daspre gradina. Radu §i de marii boieri.f08 DIN BUCUREVTII DE IERI Capelanul Chishull relateaza apoi ceremonia despirutirii lordului Paget. patriarhul Alexandriei a fost condus de voievod qi de un fiu al lui. iar daspre partea sttnga din cotro maria sa VodA sadea. cu cinste primindu-1. (mAcar ca da nimeni n-au fost silili). El spune ca a asistat la tirnosirea bisericii Sf. s-au luat zioa bunk si s-au dus la gazda. dinsul da dimineala. s-au pint( la tinutul nerntesc". Gheorghe Nou. cu aceiasi alai dintli. insa numai cu halaiul oamenilor lui. 1-au imbracat maria sa VodA cu un conte§ al marii sale. Stefan. mult sazind. patriarhul Alexandriei a plecat intr-o carets de aur cu Intrind deci in Divan.

o bucata de postav gi una de atlas ca said hied o haina gi vests de yard'. Vigensld I-a informat ca se duce in pelerinaj la Tarigrad (Constantinopol). interesante amanunte asupra vielli de la Curtea domneascA. mai daruiegte fiecaruia din ei. s-a dus la riu fiindca alaturea de Curte curge Dimbovita. in primul rind de catre domn el este primit cu toata atenlia cuvenita de capitanul de granita. leromonahul Vigensld ne mai povestegte gi desfagurarea slujbei facuta a fost masa cu muzici". Apoi. in4iatul italian marturisegte: and ajunge.. sl Ibidem. p. pentru a nu bate la ochi turcilor. Primit a doua zi de Brincoveanu. dlhdu -i -se indata tainul zilnic de carne.a. indeosebi str'ainilor care sint atunci In slujba la Curte. de Pagti. patriarhul a botezat pe voievod gi pe doamna gi pe toll care erau acolo.. impreuna cu clOva oameni. Del Chiaro ne Infatigeaza cel dintii. s-au adus doua cruci §i toate cele pentru sfiqirea apei ". Gheorghe" 21. De-a lungul bisericii era puss o masa lungs. gi s-a dus la Curtea sa. care yin zilnic in Tara Roma[leased gi care nu privesc cu ochi buni porturi gi obiceiuri deosebite de ale ior" 23. din timpul lui Brincoveanu.. Apoi. pin& ajunge in oragul de regedinVii al domnului. iar patriarhul Ierusalimului a de Boboteaza (6 ianuarie 1708) la Bucuregti. 249-250. In sfir§it. la bisericA..ALAIURI. hrana. unde fusese construit un be anume pentru sqiile marilor boieri. de la un loc la altul. acoperita cu covoare scumpe.arii. o inmormintare domneasca gi anume aceea a doamnei Pulheria. Patriarhul Gherasim al Alexandriei n-a putut participa fiind bolnav §i batrin. p. nascuta Ciuchi. Aveai la ce sa to u4i acolo. cai gi carute.. vin gi talere cu mincare gi aceasta tot timpul cit ramine acolo. Cu atit mai virtos cind strainul merge in Tara Romaneasca anume chemat". 248 §i 249. luminatul carturar Anton Maria Del Chiaro (1669 dupe 1727).. caruia i s-au trimis dinainte porunci in aceasta privinta". Dupa intoarcerea de la riu. 1719-1730) cu care se Incepe girul domnilor fanarioli din Tara Romaneasca. la palat. era multa lume domneasca adunata. Slujba a fost facuta de patriarhul Ierusalimului inconjurat de arhierei gi de tot soborul. aducindu-i-se de vreunul din nobili [boieri].. potrivit cu rangul lui. in izvoarele cunoscute noun. ramas la manastirea Sf. One. CEREMONTI SI PRIMER' DE CALATORI STRAINI LA CURTEA DOMNEASCA 109 cu toata ogtirea lui. s? Ibidem. . 375-376. One §i luminari. 21 Ibidem.. Oaspetele primegte locuint... ni le furnizeazd Insagi secretarul florentin al dom- nului. Pe linga diferitele daruri pe care obignuiegte sa be faca domnul la zile mari. strainul in ora§ gi cu atit mai mult data e regedinta domnului e primit cu toata cinstea. implinise virsta de o suta de ani. la biserica domneasca de la Curtea Veche. dindu-i-se gAzduire fail plata. fapt pentru care domnul i-a ingaduit sa se clued cu carele domnegti ce transportau tributul la Poarta gi a poruncit sa i se dea 35 lei de drum 22. Privitor la regimul oaspetilor strain ai lui Voda. a doua so0e a lui Nicolae Mavrocordat (1715-1716..). p. fiind mai bine ca strainul sa umble Imbracat dupa obiceiul 1. Curind patriarhul a cufundat crucea in riu gi deodata to0 purtatorii de arme au tras de cite trei on gi au dat gi cu tunurile gi tot felul de jocuri au fost §i focuri gi clopotele au sunat". care da dispoz4ii pentru gazduirea strainului. El. dupa rangul persoanei se obignuiegte sa i se mai dea pline §i yin de la Curte §i o sums lunar& de bani de la Vistierie.

num4i cazaci. mitropolit al Ungrovlaluei (septembrie 1716-1719). doi cite doi.110 DIN BUCURE$TII DE IERI liilor [18 mai] a murit la Bucuregti. Au luat parte toli parohii bisericilor din Bucuregti. cu copilul in brake. !nett intr-adevar to cuprindea mila. a Inceput sa porneasca pe jos. Urmau dupa aceia alti soldali. Avea pe piept o icoanti. a mars pe jos in urma raposatei doamne imbracat in rogu ca gi fiul ** sau (singurul fiu de la prima sa sotie). s-au dus sa sarute acea icoana agezata pe pieptul adormitei doamne. trase de Base cai albi. unde era zugravit chipul Sfintei Fecioare. Mesta era purtat de Base dintre primii dregatori ai Varii care sint: marele ban. care se afla la dreapta sa. purtind patrafire gi de asemenea staretii manastirilor. toate jupinesele de rangul intli s-au dus la curte pentru a petrece la groapa pe raposata for doamna. in acea sala. pentru ca acegti nenorociti sa se roage lui Astfel secretarul italian sane ca in anul 1716 in vinerea dinaintea Rusa- Dumnezeu pentru sufletul ei. Indata dupa cogciug. fiecare cu o luminare gi lard arme. marele vistier gi marele clucer." Trupul nelnsufleilt al doamnei Imbracat fastuos. pus mai intii intr-un sicriu captugit in intregime cu atlas rogu. In sunetele tuturor clopotelor. Acesta a fost Insol. * * Scarlat Mavrocordat.. a fost ridicat pe o masa mare. marele logofat.it de atitea strigate gi bocete. Dupa ei veneau toate breslele de megtegugari gi in urma acestora corpul constituit al starilor. In acelagi timp au fost deschise temnileele gi sloboziO toli cei inchigi. ridicat de cei Base marl * Samuil. urmat de fiul sau. Sosind dimineata de simbatil. Incit urechile iti erau asurzite gi mintea zapacita.. marele vornic. falnice gi nemigcate intr-o tacere adinca gi jalnica. Indata ce s-a rAspindit vestea mortii. marele spatar. in acelagi chip. Cind a Inceput sa coboare pe scars. . socotit primul dintre boieri. gedeau de jur imprejur. ** Mitrofan. La urma de tot veneau caretele doamnei. pe doua rinduri. care igi boceau cu atit amar stapina for moarta. domnul a legit dintr-o Incapere undo statuse de vorba cu patriarhul Alexandriei *. sotia domnului Alexandru Mavrocordat. gi mai intii amintitul patriarh. acoperita cu covoare intr-una din salile de primire. In chipul urmator: pe la orele 12 toata garda seimenilor care erau ingirati In acest stop. Prin bataia tuturor clopotelor s-a dat de gtire CA a murit doamna. cortegiul de inmormintare a ajuns la biserica Mitropoliei unde a inceput trista slujba bisericeasca. atit pentru pricini civile cit gi pentru crime gi acest lucru se obignuiegte la moartea oricarei rude apropiate a domnului. patriarhul Alexandriei (1710-1723). avind In jur patru faclii aprinse. Dupti aceia cei mai inalti ierarhi. in marea curte a palatului. Acegti boieri erau apoi schimbali cu altii care be luau locul. pentru a-gi lua ultimul ramas bun. ** Probabil sotia marelui ban. Venea apoi marea boieroaica *** cu fata acoperita do o gluga lungs de zabranic negru. ca lauza. In sfirgit sicriul cu ramagitele pamIntegti. ca gi capacul In acel timp a fost ridicat trupul neinsufleIit al doamnei ce a fost sau ce era purtat pe umar de un capitan de soldati. fiecare cu prapurele desfagurat al bisericii sale. s-au pregatit toate cu cel mai mare fast cu putinta pentru Inmormintarea care a avut be in biserica Mitropoliei din Bucuregti. apoi toate jupinesele ti-uii urmate de paisprezeoe sau cincisprezece roabe imbricate in portul grecesc gi despletite. la citeva zile dupa nagtere. Dupa ierarhi a venit gi domnul. incheiata cu ruga- ciunea de inmormintare ce a fost rostita de arhiepiscopul mitropolit **** a) Tarii Romanegti (care din cauza podagrei nu putuse urma cortegiul).

185. voda m-au tinut dupe cuviirrta §i a§ijderea mi-au dat slobozenie de indaraptare" 25. a luat puiina taring din patru parti. ** Pohfala = pompA. principele losif RakOczi. ***" Yegen-Mehmed pap. * *** Casele domne§ti de la Foi§or. CEREMONII $1 PRIMIRI DE CALATORI STRAIN! LA CURTEA DOMNEASCA Ill de aur. patriarhul tinind in mina o saps. ci am stat fats cu maria sa aproape un teas de vreme. Veress. Acolo am statut fail cu maria sa. fast. m-au fost trimes principele tIosif] sa duo cuvint de bun gasit lui Constantin Voda. 383-384. *** Manastirea VAcare§ti. in forma de cruce.. Totu§i. El poveste§te ca aice ne-au intimpinat cu mare cinste In laturea tirgului. caci atita vreme cit vizirul ***** se afla in tabara. Demnitarul transilvanean. araba §i Habana. . Dupa prinz ne-am dus in tirg cu mare pohfala cu carita marii sale Constantin Voda. clic. " Mikes Kelemen. sub tort. ca ne a§tepta prinzul gata la o manastire ***. " Ibidem. captu§it tot cu atlas ro§u ca §i co§ciugul. a fost trimis In doua rInduti la Constantin Mavrocordat. §i tot a§a pina ce vizirul ici ridica tabara sa. a fost dus la groapa §i acolo a fost acoperit cu capacul despre care am vorbit.. Nu zic ca iaste intru totul ca un voloc. carele m-au prirnit cu mare cinste §i au pus a ma duce dinaintea sa cu mare pohfala **. Bucure°ti.. p. ySi acolo iaste tabara lui. ctitoria lui Nicolae Mavrocordat... Scrisori din Turcia (ed. aliat cu turcii Impotriva Habsburgilor.. voievozii tarii a§ijderea In tabara trebuiesc sa steie. Vremurile de restr4te care au urmat: rkboaie. dare nice mult ii lipse§te. ziva lade in casa iara noaptea doarme ea fare istov numai a to prinde intr-insa voiesc. Cernovodeanu). &Arai ca iaste altminteri eroita. stralucire. Papal Janos §i Zay Zsigmond. epidemii ili alte calamitali naturale au impiedicat primirile de oaspeti mai de seams la re§edinta din BucurWi a domnilor fanario0. potrivit cu rangul fiecaruia. s-a Intors la curte uncle se §i facusera toate pregatirile pentru pomenile de impartit saracilor pentru sufletul raposatei" 24. cintind psalmul al XXIII-lea care Incepe [astfel]: Al Domnului este parnintul §i tot ce este pe pamint" etc. D. 1980. Atunci qi domnul ingenunchind a luat un pumn de farina §i 1-a aruncat jos. p.i Nicolae Mavrocordat. Voda are casa §i grading In latura ora§ului ****. Iara Voda ne-au dat carita ci cai de po§ta §i o sums de carute.. Cit am cezut acolo. ceea ce a facut §i fiul sau. PAteanu §i introducers P. G. §i infa§urate in ea se aflau citeva monede Mikes §i-a reinnoit vizita in Bucure§ti la 11 iunie 1739 fiind insotit de aceasta data §i de alti doi emigrati. In jurnalul sau scris sub forma epistolary Mikes aminte§te ca in luna martie 1738 sosind In Bucure§ti unde. in timpul Razboiului austro-rusoturc din 1736-1739. Francisc al II-lea RakOczi este una din pulinele inregistrate in Bucure§tii acelor vremuri. urmati apoi de altii pins s-a umplut groapa cu pamint.. Apoi domnul a Incalecat ci urmat de toli boierii. ili a aruncat-o peste sicriu. Dupa terminarea slujbei s-a dat fiecarui ierarh cite o basma frumoasa de vreo 4 'Ana la 6 techini * una. 201. slujind acum pe fiul lui Francisc.A. Ochii mariei sale stau dar mintea nu. Voievodul 1-au trimes la not pe exaporitul sail ce se cheama secretariu §i tot acela ne-au ospatat In numele voievodului.LAIURI. dregatori. Dupa ce acesta a fost coborit in groapa. ridicate de acela. vizita emisarului secui Kelemen Mikes fost luptator In qtirea curutilor §i tovara§ de pribegie al raposatului principe al Transilvaniei.. * Techin = veche moneda de aur. ca are lndeajuns. mare vizir otoman (19 decembrie 1737 22 mart' e 1739). domnul de atunci al Tarii Romanecti.

Dupii ce ambasadorul s-a ospAtat. gi-a Mout intrarea in Bucuregti insotit de alaiul ***** pe care domnul i 1-a pus la dispozitie. Ambasadorul Repnin. noua gedere a lui Mikes la Bucuregti. viti . a fost tristA. pe care insA n-a acceptat-o. 201-202. Astfel. Steagul cu catanile llirii Inainte. 22 Mikes "Cadman.. inainte de a ajunge la vreo 5 verste * de Bucuregti. 27 Ibidem. ai catanile dup. ** Printesa Repnin. **** Ecaterina Ipsilanti. unde traia In mijlocul restrinsei colonii de emigrati maghiari de la Tekirdag. 211. Din insemnarile timpului (condica Grigore Dim. intr-o perioada mai linigtita. El a parasit oragul de abia In mai 1740. emisarul secui nu s-a mai bucurat de pretuirea lui Constantin Mavrocordat. * Versta = unitate de masura pentru distal* folosita altAdata In Rusia (1. Catanile du peste Olt. la fel ca gi la Iagi". cu intreaga lui suita. in drum spre Poarta otomana. nascuta Kurakin. p. steag. preferind sa se Intoarca In Turcia. calari elite doi potriviti. $i mai va [vrea] BA ne deie citeva cAtane intru alai la drum" 26.067 km). dupti o indestulata odihnA. ctiruia 1i placea sa fie inconjurat de strti- In sfirgit in ultima gedere a lui Mikes in Bucuregti. pentru a ratifica pacea de la Kuciuk-Kainargi (10/21 iulie 1774). Ghica) aflam di domnul t6rii Impreuna cu sotia sa gi cei doi fii s-au dus la Vticaregti Insoliti de un alai foarte mare. foOi sprijinitori curuti ai principelui Francisc al II-lea Rtikeczi. p. In prima sa domnie din Tara RomAneasca (1774-1782). In jurnalul soliei se aratti di la 1 septembrie 1775 la orele gapte dimineata. De la aceasta data au trecut aproape patru decenii ping cind aflarn o cu totul alts ceremonie oficiala de primire a unui sol la Bucuregti gi anume aceea a ambasadorului Iarinei Ecaterina a II-a. *** Alexandru Ipsilanti.. dar se poate presupune ca Mavrocordat. ou polcovnicul (IA Cerneti. in urma incheierii victorioase a unui nou razboi ruso-turc (1768-1774)... miine zi purcedem dintru acesta loc [la 14]. Nu se cunosc motivele rticirii raporturilor dintre domn gi Mikes. aceatia stint ca niate ctilauze ai dupa dAnaii urmeazti tot alaiul. nascuta Moruzi. cneazul Nikolai Vasilievici Repnin (1734-1801)..132 DIN BUCURETII DE IERI Deci. op. &Mari gi pedegtri care totaliza un numar impresionant de oameni imbrticati In uniforme gi haine de stirbAtoare. domnul i-a cerut ingtiduinta de a pleca mai Inainte gi i-a adus un cal cu valtrapuri impodobite. sora domnului Moldovei. care a dat voie de asemenea doamnei tarii sa plece mai inainte. ambasadorul gi ambasadoarea ** au fost lntimpinati de dare don-in *** [Alexandru Ipsilanti] gi sotia **** sa [Ecaterina]. cAte doi potri . cind drumurile erau mai sigure dupti incheierea pacii de la Belgrad intre turd gi adversarii for (18 septembrie 1739). din toamna lui ini cultivati. cu care [ambasadorul] a avut curtenia de a-I ingtiinta ca-1 va calari la intrarea sa in orag. ca n-am facut pe voia sa" 27. cu ajutorul lui Dumnezeu. contele Nikita Ivanovici Parini. Ambasadoarea. cit. 1739 'Anti in primAvara lui 1740. nepoata influentului om de stat. Constantin Moruzi (1777-1782). i-a oferit pribeagului secui vreo slujba la Curtea sa. ai cu postelnicul for dupe dansul. Ingreunatti gi din pricina unei ierni foarte grele In care frigul gi lipsa alimentelor a provocat mare suferinta In rindul tuturor locuitorilor. el spunea &A voievodul care au fost totdeauna cu bunavoin0 &tare mine s-a schimbat de la o vreme. Au fost condugi la corturi special amena- jate unde li s-au servit diferite racoritoare gi fructe". s-a urcat in caleagca ei gi s-a indreptat cu toata suita ambasadei inspre capitals. Agadar. la 23 octombrie 1739.

Din nou. I Inaintea spatarului Ceausul spataresc Vel spatar. 4 [septembrie]. ambasadorul. prezentindu-le complimente. * Scarlat Caragea. CEREMONII $I PRIMIRI DE CALATORI STRAIN! LA CURTEA DOMNEASCA 113 Doi fii ai domnului [Constantin si Dimitrie] mergeau Inainte In anturajul ambasadorului In care se mai afla si mehmendarul Portii si marele ban Mihai Cantacuzino. A fost o masa pentru 70 de persoane la ambasador unde au fost de fats urmatoarele persoane: domnul. 5 [ septembrie]. La orele 11. si steagul dupit dinsul. mare postelnic (3 iulie-26 septembrie 1775). a oferit daruri pentru domn si solia sa. Negutdtorii. Breasla spatareasca Neferii toti. dupa oranduiala sa Arnautli toti calari. cite doi potriviti. dupa obicei arhondolighion. Dupe prinz solia domnului a venit cu fiica ** ei si cele mai de vaza boieroaice de la Curtea ei si au ramas pins la orele opt seara. dupd orInduiald Lefecii capitanesti.ALAIURI. ** Domnita Ralu Ipsilanti. din conducerea ambasadei. cu steagurile lor Vel capitan za lefecii. cite doi potriviti. Dumnealui besli-aga cu neferii. In timp ce ambasadorul si cu domnul jucau caqi. Inaintea besli-agai Besli-aga cu tactm dupa cum sa cade si cu steagul In local Mu. generalul adjutant Rontov a invitat pe domn cu intreaga familie la prinz pentru a doua zi. ambasadoarea a vizitat pe doamna tarii. Mari Starostea da negutatori la urma. calari. ai scutelnicilor pedeAri. Suita a fost de asemenea invitata. si vamesii ce s-au aflat In Bucuresti si s-au gasit cu cale au intrat In oranduiala dumnealor la alai". tobosii si lefecii cu prapore. casatorita apoi cu marele ban Alexandru Manu (17551815). In aceeasi [zi]. dimineata. de la vel ban pana la vel clucer da arie. cite doi potriviti. domnul a poftit pe ambasador si ambasadoare si Intreaga lor familie sa is prInzul cu dinsul a doua zi. cafe doi potriviti Buciumul.i de am- bele sexe din Bucuresti. Dupe prinz. actualul consilier de stat Cantacuzino. Dupe aceasta. spataresti. a venit din nou marele postelnic la ambasador si ambasadoare. dupd osebita foaie ce s-au fAcut dupfi Breasla neguidtoreased . la intrarea convoiului In Bucuresti s-au tras clopotele [bisericilor]. dupa obicei Steagul spataresc. 1110. asemenea ale doi potriviti Cdpitanii si zapcii mici. poftind totodata si pe cei mai mari boieri ai Tarii Romanesti. numit consilier de stat In Rusia. Generalul adjutant Rontov. sarmaci. cu intreaga sa suite. cu steagurile si zapcii lor. cu intreaga lui familie. Pe ziva de 2 septembrie s-a ivit In zori marele postelnic * al Curtii venit sa se intereseze de starea sanatatii ambasadorului si a ambasadoarei. a facut o vizita domnului. cu trambitile. Dupe prinz oaspetii au fost invesel4i cu dansuri nationale. domnul a venit la ambasador si a stat Impreuna cu dinsul tot timpul si a ramas la cina. cu toba $i sarmaci Bas-buluc basa dupa oranduiala sa Steagul cel mare dupa dinsul cu sArmaciul Logofatul spataresc k amandoi potriviti pantre zapcii. Inainte de plecare. Intre dansii Dumnealor velitii boieri. salve de tun si pusti si s-a oferit o receptie cu racoritoare la resedinta ambasadorului care a sosit la Bucuresti la orele cloud dupa amiaza". cu podoaba. en tactm dupa cum sä cade Scutelnicii pedestri. si cei mai distinsi reprezentani. cite doi potriviti. ate doi potriviti. Pe ziva de 3. Ambasadorul si ambasadoarea si printesele [fiicele lor) si Intreaga suits au prInzit la domnul Orli.

114 DIN BUCURE. * Sofia Dorotea de Wurttemberg.. cei doi fii ai domnului alarind de o parte gi de alta a carosei". 1970. Trompete gi Lobe au rasunat gi rapait in timpul inchinarilor [facute] in sanatatea Inallimii sale. la vreo 5 verste departare de orag. Ziva sarbatoririi Sf. romani gi propria suita. episcop de Rimnic (12 ianuarie 1774-9 ianuarie 1780) §i Cosma Pop escu. Chicago ci Londra. Ziva numelui inaltimii sale imperiale. ambasadorul a primit vizita mitropolitului ** din Bucuregti gi a altor doi episcopi *** munteni. 11 [septembrie]. 28 A. 140-143.. familia lui gi intreaga Curte fusesera invitati in ziva precedents. 7 [septembrie]. unde a fost pregatita o masa sub un tort pentru dinsul gi suita lui gi unde au participat de asemenea si doamna Varii si cele mai distinse boie- roaice de la Curtea ei. episcop de Buzau (30 septembrie 1763-9 octombrie 1787). cneazul Cantacuzino a invitat pe ambasador gi ambasadoare sa is prinzul cu sine a doua zi. La ora 9 au sosit domnul si doamna Orli la ambasador gi ambasadoare gi dupa ce au stat putin cu dingii. El a poftit de asemenea gi o parte a suitei acestuia. iar seara a avut loc o tragere de artificii. Muzica vocals gi instrumentals s-a cintat in tot acest timp. au venit la ambasador gi ambasadoare gi au stat cu ei pins la orele 9 seara. Si astfel impunatorul convoi a luat al Rusiei Pavel I (1796-1801). p. Ambasadorul cu intreaga suita au urmarit slujba diving de la manasti- Tea celor 40 de mucenici. mitropolitul Ungrovlahiei (28 iulie 1760-18 septembrie 1787). solia tareviciului Pavel Petrovici. Intorcindu-se de acolo. La orele 7 dimineata toate echipajele erau gata.. Domnul. N. La ora 10 ambasadorul a parasit Bucuregtii in fruntea convoiului sau alcatuit din turci. Sears domnul gi sotia sa. dupa ce ai-a exprimat toata gratitudinea fats de domnitor. dar a fost aminata pentru [ziva] de 11 [a lunii] la cererea urgenta a domnului Tarii Romanegti. actualul consilier. ambasadorul. viitorul tar ** Grigorie al II-lea. Dupa incheierea slujbei. La fel gi arabasadoarea prezentat multumirile ei"28. insatiti de citeva persoane de ambele sexe de la Curte. Ambasadorul insugi calatorea intr-o carets Impreuna cu amintitul consilier de stat Cantacuzino. §i trad. a plecat mai departe. 8 [septembrie]. *** Chesarie. Au fost atunci 700 de tacimuri. La 5 dimineata ambasadorul gi primul mehmendar [al Porii] au mers la vinatoare la invitatia domnului. nefiind inhamati doar caii de la carete gi carute. Seara intreaga suita a fost ingtiintata de plecarea fixata pentru ziva urmatoare. Dupa aceia. . s-a prezentat o comedie turceasca. unde s-au inaltat rugaciuni. Dupa o calatorie de 4 verste s-a facut un popas la manastirea Vacaregti unde se ridicasera corturi cu mese in cinstea ambasadorului gi a sotiei sale. Ambasadorul msotit de suita sa a asistat la slujba religioasa in manastirea celor 40 de muce- nici.STII DE IERI 6 [septembrie]. Dupa ce s-au oprit citva timp in acest loc. printesa mogtenitoare *. au iegit afara din orag unde era pregatita o gustare de dimineata.tubadele. 10 [septembrie]. An Ottoman-Russian exchange of Arnbasadors (ed. 9 [ septembrie].. Alexandru Nevski. viitor mitropolit. Ei au fost de fats gi la masa de prinz la care domnul. Itzkowitz vi Max Motte). ambasadorul gi familia sa gi cu suita for au vizitat pe actualul consilier de stat Cantacuzino gi au prinzit cu dinsul. Atunci. Aceasta data fusese hotarita pentru plecarea din Buculegti. Dupa prinz a avut loc gi un bal. S-a pretextat ca nu erau Inca gata pregatirile in vederea plecarii. familia gi intreaga Curte au fost de asemenea de fats. Toate acestea s-au terminat la orele 10 seara dupa care ambasadorul s-a intors in orag.

care ne primira la fel cu politete ci prietenie. tot la acelasi domn. brutari nemti. Dap& alaiul si bogatele ceremonii de primire facute in cinstea lui Rep nin. unde a fost trimis cunoscutul boier carturar Ienachitl Vacarescu ea sa-i eonvinga sit se reintoarca In tall. cum descrie Constantin de Ludolf. ce a vrut astfel sa dovedeased Portii ca nu a avut nici un amestee In aventura fiilor sal ** Stephan Ignaz Raicevich.. 1791-1799 . domneascd. rezidentul Regatului celor Doutt Sicilii la Poartti.. in cinstea lui. consul rus la Bucureiti (1783-1787. I3ucarest. Caragea (1782-1783). In cele ce urmeazti reddm componenta alaiului.. Domnul era acezat intr-un jilt mare de catifea rosie. 343-344 Ivan Ivanovici Severin. flind infor lui. p. Servitul se facea dupd obiceiul dinsul. Contribution a la Question d'Orient.. la 14 febr. precum si felul cum a fost primit de domn. Otetea. fiul ministrului Guglielmo de Ludolf. Sintem indestulati cu de toate de care domn. Cel putin piinea este foarte bung. *** Guillaume-Emmanuel de Guignard. 1930. Am mers dupd aceia sa-i vedem ci noi la baie. cavaler de Saint-Priest. o mandstire ortodoxa aflata la o ora distant:a de oral. care o fac tot asa de blind' ca si la Viena 2 unde ne-au asurzit urechile un taraf de tigani. CEREMONII 01 PRIMIRI DE CALATORI STRAIN' LA CURTEA DOMNEASCA 115 calea spre Giurgiu spre a se indrepta cAtre destinatia sa. la cererea ci in local lui a fost numit domn al mat de sosirea consulului rusesc *****. doi postelnicei Rahtivanul. fugiti din Transilvania. primirea unui alt oaspete . Se urea singur in careta sa. al doilea pitar Al doilea comis. Dupds masa. cdci sint aici mult i 'rdrii Romanesti Nicolae Const. a trimis.. ni se servira cafele ci narghilele ci dupa citva timp domnul ne propuse o plimbare la Cotro ceni. ce n-a Post prea lungd. la 4 ian. Alexandra Ipsilanti.. **** Probabil o baie turceasca.. Constantinopol. a fost inlaturat de pe tron Datoritti aventurii nesAbuite a fiilor sai. fratele ambasa dorului Frantei la Poarta. de pildA. la masa intr-un alt chiosc in partea cestuilalt. Vdtaful de aprozi. pri mirea sa si a unor tovarAsi de drum de care Alexandra Ipsilanti la 15 mai 1780: Domnul ne primi bine si ne vorbi frumos in italianti. fiii sai. 1782. cu chivere si cu zapciul lui Doi postelnicei.la Curtea Mil. ne conduse acasd si se duserd la baia **** aflatd nu la prea mare deptirtare de locuinta noastra. care dupd plimbare. dupti orinduiald Vel capitanul de dorobanti cu 50 de dorobanti ai lui.. ulterior primul rezident consular habsburgi In Tara Romaneasca. au provocat mazilirea la cerere a tatalui for Alexandru Ipsilanti. . Acesta. 1783.. Vazuram de asemenea pe beizadele *. iar domnul cavaler *** si cu mine eram acezati lingti dinsul. cu oamenii for Vel portaru cu toti portdreii Un saraciu Un salahor Trei cdpitani agiesti Careta [domneasca] Trei cdpitani agiesti Cinci ciohodari cu case telegari Cinci ciohodari * Constantin $i Dimitrie. Are o fate frumoasa ci prietenoasd. raguzan. care facInd o escapada ping la Viena In 1782. Astfel: Polcovnicul de tirg cu 50 cazaci ai lui. un alai care sa-1 insoteascti de la conacul unde poposise piny la Curtea domneasca.ALAIURI. contele Francois Emmanuel de Saint-Priest (1768-1784) si Insotitor de drum al Unarului Ludolf. iar noi in alte doud cu beizadelele. Ne primi intr-un chiosc turcesc si dupd citva timp ne arzardm nostru. al treilea postelnic Ceausu de aprozi... urmeazA.. Am luat masa joia trecutd la domn La ora prinzului a trimis trasura ca sa ne is si merserdm cu secretarul ** In . U A..

s-a dus"31 la locuinta care-i fusese repartizata. Intrind consulul inauntru. Istoria romdnilor. I. Apoi. stind toti in picioare. s-a cetit de al doilea logofat talmacirea beratului in limba romaneasca. de rind. Ajuns la Curtea domneasca. la cadii. pe tron 11 astepta domnul. vel capitanul za lefegii Curtea Noua. episcopii si toli marii boieri halea §i mazili. la beizadele. vel capitanul za dorobanti Careta gospod cu case telegari"32. polcovnicul de ciocli Vel capitanul za seimeni. patriarh al Ierusalimului (1775-1787).. consulul a fost intimpinat la poarta de In sfirsit. secretarul ski alaturea au sezut. i se trimise acolo o careta aurita. cu acelasi alai dintii. De la scars ping la usa Divanului. Mai sezind citvasi s-a adus serbet si afumatoare.116 DIN BUCURE$TII DE IERI patru alai-ceausi si de ici-oglan-ceaus. trei postelnicei. §i care avea urmatoarea orinduiala: Seimenii polcovnicesti..32 Ibidem. la 15 iulie 1786. Alta careta cu doi telegari pentru dragoman "3°. 31. bas-bulucbasa Polcovnicul za tirg. caruia iarasi i s-a sculat maria sa voda in picioare si asa. la Divan Efendi. Asijderea i s-a pus si consulului scaun in dreapta mariei sale. se datoreaza calatoarei insasi. francezul Pierre La Roche. capitani. iar in interiorul curtii de told& breasla marelui spatar (seimeni. de-o parte si de alta se aflau tufeccii -si delii Curtii domnesti. . unde o astepta Mavrogheni. seimenii bulucbasesti Preotii din Bucuresti cu doi protopopi calari Trei postelnicei. In Divanul cel mare pine la usa Spatariei 1-au primit ciohodarii. avind la locurile cuvenite: beizadelele. 1891. demodata ca din vremea lui Papura Voda" care o purta cu alai ping la * Avramie al II-lea. Urechia. ceaus spataresc Al doilea pitar. 0 descriere nu lipsita de umor a primirii facute de extravagantul domn Mavrogheni a aristocratei engleze lady Elisabeth Craven. si. intimplindu-se a fi aice. dar Nicolae Polcovnicul de seimeni. s-a adus dulceata. Un al doilea alai intocmit de Nicolae Caragea a fost acela facut pentru primirea patriarhului Ierusalimului * la data de 8 iunie 1783. de au sezut. *i Indata au inceput consulul a-i face mariei sale lui voda proimion ce au avut si dupa aceea §i maria sa voda catre dumnealui. s-au sculat maria sa voda in picioare si dumnealui Kadi Efendi al Georgiovului [Giurgiu]. p. 286. intr-o prima curte 3° V. bulucbasi) §i de toata breasla agieasca. cahvea la maria sa. Dupe aceasta s-a chemat dumnealui Divan Efendi dimpreuna si cu asa primindu-1. p. Ceaus agiesc. Jar dupa savirsitul citaniei facind ceausii davaoa cea obicinuita si stind maria sa in scaun. 286-287. in Spatarie. linga dumnealui. cum si consulul si toti la locurile lor. neferi. Sosiram . caruia i s-a dat de cetit beratul imparatesc si cu un firman ce a avut consulul. si apoi intii Cadiul §i Divan Efendi iesind. mitropolitul. vol. la dumnealui consul. A. au sezut maria sa iarasi in scaunul mariei sale. la arhierei si la toti dumnealor boierii. Gazduita in casa secretarului domnesc. arnauti. Bucuresti. Apoi dulceata §i cafea numai la maria sa voda si la consul. satirii si zapcii cei mari spataresti §i agiesti. s-a ridicat §i consulul ca sa iasa. atunci de iznoava.

fost mare ban al Craiovei (1777-1779 ******* Maria Dudescu. Domnul ma rugs apoi sa privesc In curte. in loc de turban purta o caciulita de zibeline. Domnul gedea In capul mesei cu doamna * Orchestra alcatuita din muzicanti turci.. Stapinul casei era un batrin venerabil ****** a carui barbs era alba ca zApada. Citeva din aceste tobe care nu erau mai mari decit nigte cegti de cafea. In case caruia fusese primitift. Un tnsotitor al calatoriei. facind unul gi mai mare pe eft ii era cu putinte.. foarte mare. Alexandru Manu §i Dumitru Sulu.. iar nigte oameni aplecati cu fruntea aproape la pamint. CEREMONII EI PRIMIRI DE CALATORI STRAIN! LA CURTEA DOMNEASCA ilT a palatului" povestegte ea uncle trecui printre doua rinduri de garzi. zece gi unsprezece *** ani. Ruxandra 5i Ralu. era ceva mai mult decit sperasem. Erau peste 20 de femei In camera. Ma lug de mina gi mA aped 11110 sa intre In gineceu ei-I ageza linga dinsul. Intr-o a doua curte erau alte douA rinduri de gArzi care se desfagurau de-a lungul Ingradirii unei prispe gi pAtrun- seram pe acolo intr -o said de audiente. Cit despre doamnA. dintre care unii erau ieniceri. ai 1781). Inconjurat de toti ofiterii gi strAjile sale. meterhaneaua * Domnului.. coiful cel mare. permise ca d-nul V*****. Ea semane mult cu ducesa de Gordon ****. iar ceilalti arnauti. Ospatul fu servit dupil obiceiurile europene. copile in vIrsta de noun. Fiecare din acegti muzicanti incerca SA acopere zgomotul Mout de vecinul sau.. care mA Insotea in trasurA. frumoasa sabie gi celelalte arme pe carele-am vazut purtate cu alaiu In feta lui la Constantinopol. Ma poftira [Mavrogheni gi cu Doamna] atunci BA iau masa cu ei gi primii. Secretarul domnului. pastor de tars din Anglia nu era o mare deosebire. *** Domnitele Sultana. Imi spuse ca avea porunca sa mi arate o frumoasa grading englezeasca care apartinea unui boier batrin gi merseram acolo. Fusei dar InsoIRA pint!' la trasura gi strabAtui curtile cu acelagi alai ca la venirea mea. secretarul spunindu-mi cu demnitate gi voce grave: Este pentru dvs. relateaza calatoarea. Acolo gedea Domnul Imbracat in haine turcegti. Tot acolo calAtoarea intilnegte pe tinara cu 'caciulita de zibeline *******. era o femeie foarte frumoasa care p Area sA ELIA vreo treizeci de ani. La plecare. pentru a-mi arata o extraordinary favoare. doamnA. Dupe aceea englezoaica fu condusa spre a fi prezentata doamnei **:Doamna era agezata dupe moda turceasca gi InconjuratA de 3 din fiicele ei. nenominalizat. Vazui trimbita de toate felurile. dar ii rugai apoi sa-mi dea voie sa ma reIntorc la locuinta mea. domnul i-a daruit Elisabethei Craven un superb cal arab. Deasupra capului sau erau cozile de la cal (tuiuri). nascuta Scanavi. unul din curtenii domnului imi spuse la ureche SA ma reagez gi urechile melefurs asurzite de galagia cea mai draceasca pe care am auzit-o vreodata.ALAIURI. maritate mai ttrziu respectiv cu Mihail Menu. dintre care una. penajul.. probabil ofiterul britanic Vernon.. bateau deasupra lor. Domnul. 1787). Este vorba de Nicolae Dudescu (m. Se servira cafele gi dulceturi gi cind ma sculai sa-mi iau ziva bunA. timbale ce erau lovite unele de altele gi tobe de toate marimile. care era fata batrinului ban Dudescu. O masa cu picioare gi scaunul pentru a to ageza. care-1 primise cu citeva zile mai inainte de la un page cu 3 tuiuri. cum nu ma gindisem". Imbracat cu un anteriu gi sprijinit de servitori cAci umbla cu mare greutate. **** Celebra frumusete a saloanelor londoneze din vremea regelui George al III-lea. erau orinduite pe jos. in coltul careia se &eau multime de perne. ** Marioara Mavrogheni. .. Intre aceasta gradina gi o grading de zarzavat a unui ea. Mi s-a oferit din toate fructele ce le avea In grAdinA".

D-nul V. caci felul meu de a fi gi purtarea mea erau incintatoare. Toata lumDa ii purta mare respect gi de cite on vorbea. spunea ea. in general. 33 Lady Elisabeth Craven. de chihlimbar. muzicantii mergind pe linga trasura mare gi poleita. eticheta cerea ca la primirea noastra sa nu ingtiintam pe nimeni" povestegte blunter. London.. am ris cu hohote de la palat pins la cast unde eram gazduita" 33. de partea stinga. cu eapatul foarte' elegant gi cu piesa de bagat in gura. El.. au intrat mai multi servitori care.. datorita bunavointei secretarului domnesc Panaiot Kodrikas. care era o cladire spatioasa gi mareata **. cu garnituri de flori Mute din inici rubine gi smaragde de toata frumusetea. dar se mai gaseau -gi 4 sfegnice care cred ca erau de alabastru. Dupa ce am ispravit cu ospalul. dar n-a fost o zi de mare activitate. facura ca &a uit serio/itatea pe care mi-o impusesem gi cu toate ca secretarul Domnului era en noi.. Acest alai caraghios gi disonantele ingrozitoare pe care be auzeam. cu cei doi fii ai sai * de partea dreapta gi epitropii gi boierii erau agezati dupa rangul tor. mai ttrziu caimacam al Tarii Romanesti si Alexandru devenit mare dragoman al Portii (1802-1808). In tot timpul ospatului. serviciu pentru untdelemn gi otet. M-am retras cu acelagi alai care 11 avusesem la venire. care a fost de asemenea poftit. p. * Beizadelele Grigore. Primirea s-a facut cu un ceremonial deosebit. intretine o curte minunata. Curind dupa ce ne-am agezat. din fericire Irma pentru urechile noastre. Maria Sa. dupa audienta. * Curtea Noud din Dealul Spirii. afara de cele aproape 100 de facie care ne luminau gi de muzica turceasca gi lautarii care ( intau. care totugi a avut prilejul EA. 302-314. lua loc in stinga mea. . vada Curtea domneasca gi pe domn. igi fuma ciubucul. Intr-un costum grecesc era agezat pe un divan. ni se cinta din urita muzica turceasca. Pe la ceasurile unsprezece ma sculai -Ca sa-mi iau ramas bun. A journey through the Crimeia to Constantinople. 0 invitatie atit de politicoast nu putea fi refuzata. Doamna imi darui citeva batiste frumos brodate gi am fost silita sa cer iertare ca nu puteam ramine WA petrec un an linga dinsa. Au fost citite unele comunicari gi au fost prezentate citeva petitii In timp ce domnitorul igi bea cafeaua. ne-au servit cu cafea gi dulceata care amindoua aveau un parfum niinunat. Domnul bags de seams impresia pe care aceasta muzica o facea asupra mea gi ii puse sa cinte mai des decit pe turci. Inainte de plecare el a poruncit secretarului sail. Este interesant sa vedem acum gi cazul unei primiri neoficiale" facute unui calator. Doamna avea 9 femei in spatele scaunului ei. Cum n-am fost primiti In mod oficial. Mai multe femei erau la masa cu noi. au avut cinstea sa se intilneasca cu Mihai Sulu la 17 mai 1792. am trecut In sala cea mare in care doamna ma primise la sosirea mea. Astfel influentul comerciant englez William Hunter. in salt se facea o mare Were. aceasta era inlocuita din cind In cind ale lautari tigani ale caror cintece erau aga de frumoase Melt ar fi Imbiat la joc chiar gi buturugile. adica solnite. dupa ce ne-au oferit ciubuc. Printre altele se pusera pe masa mai multe obiecte de argint care mi s-au parut venite din Anglia.. . La timpul hotarit ne-am prezentat la el gi am fost primiti cu cea mai mare sensibilitate. pentru ca s-o serveasca. cu un insolitor al sau. dar cum palatul. care erau din lemn de cireg.118 DIN BUCURE$TII DE IERI de o parte gi eu de partea cealalta. 1789. ieea ce i-ar fi facut mare placere. lung de peste Base picioare. sa ne roage sa lam cafeaua cu el in particular.

Prezentam mai jos o parte din relatarea fricutal la not in tars. Unul din cele mai importante alaiuri de primire a unui alt demnitar al Imperiului tarist si oaspete de seams al %Aril noastre. 1792). Pi V. sau altfel. dirute. 335-336. * Razboiul austro-ruso-turc (1787-1791). Ghica". toate alaiurile de primire facute ambasadorilor sau celor mai de seamy oaspett strilini care au trecut prin tam noastril. anume Heinrich Cristoph von (dec. dupe parerea noastrii. care fusese Instiintat Inca de la 3 iunie 35. . Urechili. a fost trimis. fost mare ban. domnul Moruzi. Otomaniceasca". Astfel. de la locuitorii din satele prin care a trecut sau a poposit. La hotarul comunei Agiesti. 1796. iar pe marele spAtar Ianache Vticarescu. 1-a trimis la Focsani de unde si acesta trebuia sal Insoteasca pina In Capita la. toate acestea au fost rechizitionate. precum. . cu o numeroasa suits.cai. generalul Kutuzov. care sint insa foarte rare" 34. Ambasada lui Kutuzov a trecut prin taxa noastrk Reimers si Johann Christian Struve. op. Kutuzov a fost Intimpinat de episcopul Buzaului Insotit de trei boieri: banul Dumitrache Ghica. Inainte de sosirea lui Kutuzov. **** Mihail. De asemenea tot la Focsani. unul pentru domn. ** MAnastirea Mihai Vodd. la Constantinopol de care Carina Ecaterina a II-a pentru schimbul instrumentelor de ratificare a pacii care fusese discutata si Incheiata la Iasi poposind In diferite localitati. Si tot acolo venise si marele batman ca Insotitor al pasei si a lui cafegi-basa care au fost meihmandari (calauze) din partea Imp arAtiei otomane. Turkey and Hungary. fiind numit ambasador mare 1 Curtea Rusiei cAtre Poarta. La Colentina. s-au ridicat mai multe corturi pe un loc putin mai !milt. mitropolit. Ilarionovici Kutuzov (1745-1813).ALAIURI. Alaiul cu care Alexandra Moruzi a printit pc Kutuzov. V. iar la audientele ei nu sint primiti bArbati. cit. furaje pentru trebuintele ce va avea care. alimente. London. Intrarea si poposirea In resedinta de scaun a Tara Rom &nest' Bucuresti a fost descrisa de cancelaria Divanului domnesc *****. 1791ian. Astfel. 34 William Hunter. dar stind mai mull in cele douA capitale la Iasi si in special la Bucuresti. 463-464. domnul actual a fost nevoit sa-si mute resedinta intr-o mtinastire ** si sa triliasca Intr-un chip mai retras. a fost acela fAcut de domnul Alexandru Moruzi lui Kutuzov **** si care. In acelasi Limp s-a dat porundi ispravnicilor din judetele pe unde a trecut S6 -1 pregateasdi conaee cu Indestulare pe la locurile cuvincioase" sI sa puns la dispozitie pentru imensul cortegiu militari si civili cu care sosise in tars. a intrecut cu mull.. Vestit comandant de osti In razboaiele purtate 1mpotriva Imperiului otoman si a lui Napoleon Bonaparte. a fost trimis marele camaras Nicolache ca s5-i InmIneze o scrisoare din partea domnului si apoi sa se intoardi Inainte de sosirea ambasadorului la Bucuresti. vornicul Scarlat Greceanu si caminarul Isaac Ralet. p. Travels in the year 1792 through France. beizadele. afara de anumite zile. *** Sevastita Sulu. Curtea doamnei *** este cu totul deosebita de cea a Domnului. dupd cum se stie. vol. si de &titre doi membri ai suitei ambasadorului. nascuta Callimachi. Cunoscuta nou5. Inainte de sosirea lui Kutuzov la Iasi. A. din transcrierea de mai ttrziu In Condica Grigore Dim. a trimis acolo pe clucerul Calfooglu set -1 Intimpine si se -1 InsoteascA pins la Bucuresti. In 1793. CEREMONII $1 PRIMIRI DE CALATORI STRAINI LA CURTEA DOMNEASCA 119 arsese in timpul razboiului *. general-feldmaresal rus. p. impreund cu multi slujbasi din breasla spAtareasca.

domnul a trimis pe marele postelnic la ambasador In vizita de curtoazie sa vada cum se skate. iar meterhaneaua. Acolo. Moruzi gi beizadele. In casele lui Ghica. desigur. in cortul special pregatit pentru ei. i-a iegit in Intimpinare chiar domnul cu beizadelele. s-a tutors la Curtea domneasca de la Cotroceni. pe scaune mai mici. Inainte de intrarea lui Kutuzov In Bucuregti. dinainte pregatite.FM DE TERI episcopi gi marii boieri. s-a servit dulceata gi cafea gi. calaragii. Tot in aceeagi zi a venit gi Kutuzov la Curte unde. Kutuzov a fost intimpinat de Alexandru agezate pe scaune mai mici. In cinstea oaspetelui. la foarte scurta vreme. gerbe* Casele banului Dumitrache Ghica se aflau pe malul sting al D1mbovitei. episcopii gi boierii cei mari cu toate breslile Orli gi cu toata orinduiala domnii". La sfirgitul acestei gustari domnul a daruit ambasadorului gi pagei cite un cal de rasa. beizadelele gi cItiva din marii boieri.C. avind In stinga sa beizadelele Sosit la uga cortului domnesc. era una din cele mai frumoase gi mai Incapatoare cladiri din acea vreme. aflindu-se in ele sediul Ministerului Sanatatii. se aflau domnul. iar toti ceila4i pe scaune. intr-o anumita orinduiala. episcopii gi toti marii boieri. domnul cu alaiul sau a intrat In orag ducindu -se la conacul unde trebuia sa fie gazduit ambasadorul care gi el. se aflau fripturi. dupa patina odihna. iar domnul I-a primit sus la capul scarii In pridvor `. cafea. potrivite unul cu altul". precum gi de meterhanea §i trimbitagi care au cintat atit la sosire cit gi la plecare. (fosta Casa de depuneri §i consignatiuni) §i care. Paga gi cafegi-baga au servit gustarea. cioho- al doilea gi al treilea postelnic. In Spatarie. beizadelele. mitropolitul. frumos impodobili. A doua zi. delii. Cu ocazia aceasta toate breslele au tras cite trei salve de pupa.120 DIN BUCURE. La uga cortului cel mare au fost agezati pe doua rinduri: satirii. vineri. Sosind la conac. a fost primit de toate breslele cu steaguri gi semnele lor. mezele. Indata dupa agezarea pe scaune. unde a fost primit. Dupa ce li s-a servit dulceata. adica In casele marelui ban Dimitrie (Dumitrache) Ghica * care. DupA aceasta. domnul a invitat pe ambasador la o gustare care s-a servit In al doilea cort. Acolo. exista §i astazi. renovate §i mult transformate. cu totul deosebite. 29 iulie 1793.E. s-a servit masa de prinz la care au participat domnul. tobele. altul pentru papa gi cafegi-baga. probabil cu mincaruri orientale. pe unul s-a agezat domnul. In cinstea oaspetelui. postelniceii. dupa care Alexandru Moruzi. pe mai multe mese. zaharica gi poame". pe Intregul parcurs au fost trase clopotele tuturor bisericilor. darii. iar acesta a trimis prin siclitarul (secretarul) sau pegcheguri (cadouri) pentru domn gi pentru doamna. surlele gi trimbitele n-au incetat cu muzica for stridenta. tufeccii. se Intelege cu harnagamente de pret. cu alaiul sau. calaragii hatmanegti gi breasla spatareasca. precum gi marele postelnic cu semnile In miini". De la cort inainte au fost pugi sa-i iasa in Intimpinare: postelniceii. ambasadorul a fost primit. de marele postelnic gi de toti postelnicii sai. Ambasadorul a fost poftit sa stea in pat" (pe divan). la riul Colentina dincolo de pod. in spatele actualului palat C. iar pe celalalt scaun Kutuzov avind In dreapta lui pe cavalerii si of4erii suitei sale. altul In care sa se serveasca masa gi Inca alte doua-trei corturi pentru diferite trebuinte. a venit cu alaiul sau. iar Inauntru pe doua scaune asemanatoare pareche. . mitropolitul. In curte.

Domnul a primit pe Kutuzov in cortul de onoare §i dupd o scurta convorbire alaiul a pornit la drum. In sunetele meterhanalei turce§ti. hind primit la Spatarie cu lermonia cea cuviincioasti". petrecerile §i dansurile s-au succedat in fiecare zi clnd la Curtea domneasca.ALAIURI. fiind petrecut pina la manlistirea Vadire§ti unde a fost ci domnul §i unde s-au hicut termonie §i masa de gustare pentru luare de ziva bung ". In care Intreg grupul de oaspe%i s-a sin-4U foarte bine. §i In tot timpul petrecerii a cintat meterhaneaua §i lautarii. Alexandru Moruzi. . §i-a continuat drumul. calare pe cal domnesc. Domnul a primit pe Kutuzov In capul scarii. 36 Condica Grigore Dim. mitropolit. ambasadorul Kutuzov cu ai lui. Si tot In acea zi. numai ei. cu alai. In sfirlit dupa doua saptamlni de stat in Bucure§ti. cu fi§icuri. mitropolitul ci boierii cu sqiile lor. 1803. Reise der russisch-kaiserklichen ausserordentlichen Gesandschaft an die Othomanischen P forte in Jahr 1793. Ghica". la fel unde slut pasaje in ghilimele *i netrimitere la subsol. boieroaica ciudat6 care §i-a uimit oaspeOi prin caciula de urs ce-o purta pe cap in toiul verii". pInd la 13 martie 1794. pe la orele 2 dupd amiaza. s-au due Intr-o scurta vizita la doamna. vol. sosind In ()rm. cind In casele boierului Dumitrache Ghica. DOMNEASCA 121 turi ci afunulturi cu poale". banchetele. domnul a poftit ci el la ()spat pe ambasador cu suita sa unde a participat ci doamna. cind la Ci§meaoa domnului Mavrogheni" unde boierii au fost invitaid cu cucoanele for ci unde a fost dotohisie" indestula.. 121-122. la prinz. i-a invitat la °spat la Ce§mea". Insolit de patru satiri. s-a due at viziteze pe cafegi-ba§a §i pe pa§a pe care. era adunata la ferestre sau pe uliti admirind trecerea cortegiului. cafegi-ba§a. in salvele de onoare trase de arnauti. I. A treia zi. CEREMONII $1 PRIMIRI DE CALATORI STRAIN' LA CURTEA. p. In a §asea zi. pe care Domnul le ofera ambasadorului §i suitei sale ce trebuie sa-i Inapoieze vizita. adica jocuri de artificii. iar acolo a stat. Petersburg. a venit la Curte §i pa§a. ambasadorul a dat un banchet la care a poftit pe domn. tuturor banchetelor (ca sa fie cit mai reu§ite) date la Colentina sau In Bucure§ti. dimineata. a fost numit epistat vornicul Scarlat Greceanu. domnul cu ambasadorul. In continuarea drumului. Reimers gi cltiva membri ai ambasadei au fost gazduiti pe Drumul Craiovei (Calea Rahovei) la pitareasa Argetoianca. marele spatar a fost instircinat sa conduca pe ambasador pins 1-au trecut Dunarea din jos de Giurgiu" 36 de unde §i-a continuat drumul ajungind la Constantinopol la 7 octombrie 1793. In a cincea zi. cu alai alcatuit din anumite bresle sub conducerea marelui aga §i marelui postelnic. Vizitele. episcopi fli pe toti marii boieri. Din relatarea lui Reimers spicuim citeva informaldi pentru a vedea modul In care a fost Intimpinata ambasada lui Kutuzov la portile Bucure§tilor la 28 iulie 1793 de catre Alexandru Moruzi ci Curtea sa. adica in chiorul Mout de Mavrogheni care se afla la inceputul Soselei Kiseleff de azi. Reimers poveste§te mai departe: Ca §i la Iasi ci aici este prescrisa eticheta ci ceremonialul de rigoare al fostelor misiuni diplomatice ruse. Insotit de un miiret alai ca §i atunci cind a venit. unde a avut loc un mare ospat. Pentru aranjarea §i supravegherea. duminica. in treburile diplom4iei. a venit la Curte pe un cal domnesc. Ambasadorul a descalecat In curtea locuintei ce-i fusese harazita spre gazduire. A patra zi. mehmendarul ambasadorului. 37 Heinrich von Reimers. Intovara§indu-1 lnlauntrul casei. printre care multe fete frumoase. Mul%imea. pe partea stinga.

cu ceausul de aprozi Aprozii vatasesti si ceausesti. Pentru curiozitate si documentare redam mai jos alcatuirea imensului si fastuosului alai cu care domnul Alexandru Moruzi a intimpinat pe Kutuzov. El locuieste in condititini nu prea stralucite. dupa orinduiala Polcovnicu hatmanesc. pedestri. Domnul trebuie sa se simta destul de strimtorat. nAscutA Rosetti si cu copii lor. Zidurile ramase din palatul ars to fac sa-ti dai seams de intinderea sa destul de mare de odinioara. Ambasadorul impreund cu functionarii superiori ai misiunii au luat lee in trasura de gala. cu vatafu de paharnicei Vataful de aprozi.122 DIN BUCUREVTII DE IERI Duminica. toti calari si inarmati Breasla agiascci Polcovnic de pod cu toti podarii pedestri Calaretii polcovnicesti. ?B Ibidem. sofia sa. dupa sosirea noastra. asezata pe un deal din oral. inarmati.ii) si Dimitrie. deoareee in cursul ultimului razboi. toti &Mari si inarmati Vel capitan de cazaci cu steagul si sarmaciul si tobosul sau Talposii dorobantmsti. . care se gasea in apropiere de locuinta sa de azi. Acum citeva zile. si Breasla hcitmcineasca Toti cararasii hatmanesti. cu chivere §i cu tobe si cu cimpoi Vel capitan de dorobanti cu zapcii sai inainte si cu citiva din breasla armeneasca.. si trimbitele cu toba.. iar in ziva urmiitoare acesta a fost invitat cu toata suita sa in Domn. paharniceii si copii de vistierie * Adic5. si cirmacii cu steagul sau Dumnealui bas-besleaga cu toti neferii sai. Constantin (ajuns mare dragoman al Port. domnitorul a dat un bal de despartire si o cina in resedinta sa din imprejurimile orasului. Marioara si Ecaterina si beizadelele Iordache. iar la sfirsit ni s-a oferit privirilor un foc de artificii "38. doamna Zoe. Privelistea din locuinta Domnului asupra orasului. austriecii an distrus palatul domnesc. iar rioi am fost luati in calestile si radvanele boierilor. este intr-adevar minunata. capitani si catanele acestui steag. Astfel: Alaiul cu care au iefit maria sa vode'z afaril din Bucurcgi. Smaranda. precum si alaiul care a fost lasat de domn pentru a-1 insoti pe ambasador de la Vacaresti ping la locul de ospitalitate din Bucuresti. Cu tacim curat. pedestri Ceausul agiesc Polcovnicul de vinatori Dumnealui vel Aga Steagul. Alexandru. p. domnitele Ralu. cu cimpoaiele for Vinatorii asemenea Capitanii agiesti inarmati cu tacim curat. spre intimptnarca ambasadorului" Kutuzov. cu tacim curat si cu steagul sau si toba Cazacii agiesti. mult mai jos asezat. Gradina era luminata cu lampioane. pedestri. 127-130. Steagul catanelor din tars. Riul Dimbovita curge sub ferestrele locuin%ei de azi a Domnului. cu stegarul agiesc si calarasii cu prapurile. alaturi de Mitropolie. Domnul cu familia * si curtea sa au luat masa la ambasador. cu vel capitan za minzil Dumnealui vel hatman Vataful de vistierie.

dupa orinduiala.0 aha ol m Luminatele beizadele cu ciohodari si saraccii §'=^ . chehaiaoa de ciohodan bas c ohodaru. tufecoi basa . un satir Un satir. cu dumnealui vel comis Iuzba§a de fusta§i Li. pura§ii Vtori arma§. rTi VI o ro 3 ro ro 0 Mataragi iamac. cu vtori postelnic Dumnealui vel postelnic. rind. bas alaiul ceau§lar. c 0. cu treti postelnic Treti logofat de sus. cu vtori logofat de jos Vel pitar. treti arma§ Dumnealui vel armaf Steagurile §i trimbita§ii domne§ti §i muzicantii nemti Tacimul tailor Iuriuc-baira c Sacagii. calara§ii cu vataful Sase postelnicei. §i vame§ii ce s-au aflat in Bucure§ti §i s-au gasit cu tale au intrat in orinduiala dumnealor la alai Breasla armafeased Arma§ii.a Doi Un satir. cu vergele in miini Vtori comis. iara§i !lase postelnicei . CEREMONII $1 PRIMIRI DE CALATORI STRAIN! LA CURTEA DOMNEASCA 123 Breasla porteireaseci Portareii. Lipcanii cu odoba§ii. caii domne§ti. mataragi-ba§a Saraci iamac. cu sacalile Salahorii pa jos. un satir gavazi Deli basa. cu treti logofat de jos Vtori logofat de sus.* t.ALAIURI. pa jos. cu rahtivanul Treti vistier. saraci ba.1-3 0. un satir Un satir. icioglan ceaul. cu treti portar Dumnealui vel portar Dumnealor veliii boieri dupa osebita foaie ce s-au facut dupa arhondologhie. de la vel ban ping la vel clucer de arie. cu semnile in miini Vtori portar.

dupe dorinta domnului. Imbracati cu ipingele galbene lungi si cu caciuli Ina lte Alaiul ce au ramas de au venit cu ambasadorul pans la conacul dumisale Mare le ambasador tilmaciul de limba turceasca. de ambasador. si pa urma trei slugi de ambasad. putintel mai departe. cu acelasi alai s-a si intors In Bucuresti. pa rind. cum si allii 5ase husari Carita marelui ambasador. edecuri Dumnealor boierii paminteni ce mersera afara cu maria sa Voda Cavalerii de ambasad Maresalul de la ambasad la mijloc. Din dosul for toti ofiterii militari cu rang de maiori. cu vel cafegiu si ceilalti edeclii Mehter basa cu toata taifaoa lui Carita gospod" Cu acest alai cu care s-a dus domnul sa Intimpine pe ambasador. cea de alai. alaturea. i mai de departe. iar deoparte si de alta luminatele beizadele ale marii sale lui Voda Alaturea. pus In orInduiala Oamenii mehmendarului si ai pasii Of iterii de gvardia. iar marii boieri. au mers Mai departe de ambasador alaturea vitaconsul din dreapta. cu calarimea Carasierii cu muzica Un °liter care sa chiama Scuder Caii ambasadorului. fost ambasador al Marii Britanii la Poarta. un capitan care era ca tilmaci.tarii Ispravnicu de curte. deci reprezentantul unei marl puteri cu deosebita influents In lumea politica a Europei. Inarmat. (3 decembrie 1776-12 iulie 1794). de amindoutt partile. domnul Alexandru Moruzi a poruncit sa i se fats un alai mai de seams decit altor reprezentanti . doi husari calari Pa urma ambasadorului au mers secretarul de la ambasad. au ramas de au venit In alaiul lui Kutuzov. dupa cum mai jos sit arata. avind vizitii calari Carita al doilea Calarimea usoara si muzica Pe urma mehterhaneaoa pasii" Alaiul ea care s-a adus de la conac la domneasca curie. Dumnealui vel spatar cu tacImul dumisale.124 DIN BUCURE$TII DE TERI Vataful de Divan. si in stinga grenadirii si gvardie si slugi pa jos. spre intilnire cu maria sa Alexandru Moruzi. cu vtori gramatic Copii din casa de Divan. dumnealui vel gramatic Icciohodar. si mai departisor un porocinic Capegi basa. de dreapta si pasa de-a stinga Patru volontari pa jos. cu vtori spatar Incins cu sabia si saidacuri topuzul Semnul . de departe. elciul englez ce s-au tutors de la Tarigrad la Engletera" Pentru primirea lui Sir Robert Ainslie. purtind prapurile Imprejurul semnului Dumnealui vel camaras. si pa urma doi camarieri Alaturea. sinior Janet. cu vel cupar Vtori camaras.

Carita cu vase telegari vi vizitiu cu barata Patru ciohodari Cu aceasta orInduiala au venit la Curte madama consulului Vandeden [van Dedem] olandez. . comprising Romelia. plansa XXVII (Palace at Bucharest). 1801.ALAIURI. locul de onoare In Turcia. sub cota Stampe. in spatele voievodului" 39.R. facind parte din suita acestui diplomat. Astfel.S. cu talpovii dorobantevti. dinpreunA cu dumnealui vel portar pins au intrat in Spatarie". dar totuvi i s-a trimis careta domneasca cu vase telegari vi cu vizitiu cu barata" (berets) ca sa fie adus vi primit la Curtea domneasca. armoriile nefiind Intrebuintate la turci. . la maria sa doamna. Jiltul gol reprezinta tronul Marelui Domn" (sultanului). In dosul lor stau slugi purtind [taxi cu] felurite bucate. iar la mijlocul scarii 1-au intimpinat dumnealui vel postelnic cu toti postelniceii. Alexandru Moruzi a primit pe Frederik Gigsbert van Dedem van de Gelder en Hachmeule cu solia sa. unde figureaza vi citeva imagini din Bucurevti. . ce a fost consul al Olandei la Istanbul de mai multe on intre 1785 vi 1808. de la poarta pins la scars. . Autoritatea delegate principelui este reprezentata prin sabia atirnata de perete. cum ci madama dumisale". Teremonia cu care s-au primit in domnia mcirii sale Alexandru yodel Intoarcere spre patrie In vara anului 1794. Rusiei vi Austriei. Syria and Palestine. deasupra caruia se vede turaua In loc de sterna. alaiul de primire a fost foarte redus. alli 2 ciohodari Alta careta cu doi telegari. nu de puterea vi importanta Turciei. cu sicritari Iar Inauntru Curtii domne§ti. In vara anului 1796. alaiul trimis In cinstea lui Sir Robert Ainslie avea urmatoarea components: Capitan de dorobanti. in drumul de 29 iunieexists o simple mentiune in albumul de gravuri al pictorului de origine italiana Luigi Mayer. Stampa propriu-zisa. era puvi de-a dreapta deli vi tufeccii cu odoba§ii lor. London. la 1801 vi 1810. Moruzi dumnealui elciul Olandii ce au fost in Tarigrad. iar de-a stinga neferi agie§ti vi spatare§ti cu odobavii lor. Nefiind ambasador ci numai consul vi al unei OH relativ mici. II/Watts. In acvatinta (27 x 36 cm) se pastreaza si In Biblioteca Acad. Bulgaria. CEREMONII $I PRIMIRI DE CALATORI STRAINI LA CURTEA DOMNEASCA 125 diplomatici ai unor state mai mici. Despre primirea acestui ambasador. printre care vi cea a primirii diplomatului britanic de catre Alexandru Moruzi la curtea de la Mihai Voda. Artistul este autorul unei serii de gravuri realizata pe drumul de la Constantinopol prin Balcani vi Virile romane spre Europa Centrals vi reunite mai tirziu intr-un album publicat la Londra in doua edilii. Sir Robert Ainslie. Walachia. Opt ciohodari din dreapta aproape de scars. Grupul de persoane vezind [alaturat] reprezinta suita ambasadorului. R.S. W-5. Alaiul vi ceremonia de primire s-au desfavurat dupe cum urmeaza: Vatafu de vistierie 39 Wiews in Turkey 'in Europe and Asia. care este la stinga. In text se spune: Principe le Imbracat In verde este avezat pe divan alaturi de Sir Robert Ainslie. cu semnile In mlini 4 postelnicei 4 capitani agievti 3 salam-ceauvi au e§it la poarta de 1-au intimpinat §i 1-au adus pina la scars Seimeni spatarevti Carita domneasca cu vase telegari 2 ciohodari. G. Cei in picioare sint boierii sau nobilii Orli.

. In care se gAseau gdrzi si slujitori de-ai Curtii. Si aga. Si dupd putind gddere. 4° Graf Vincen7 Batthyany. spre a se ageza dupa obiceiul turcesc pe un divan care ocupa toatd latimea peretelui. s-au gi trimis Inapoi la conacul dumisale. In timpul audientei. Michael Merkelius. Batthyany recunoagte ca datoriti lui Merkelius a avut posibilitatea sal fie prezentat domnului. El s-a ridicat in picioare gi gi-a scos calpacul. fiicindu -i termonie. cu alaiul ce au venit. am fost serviti cu cafele. s -a insufletit ceati gi cafea Si suindu-sa sus. Si la perdea i-au iegit inainte vel postelnicu bagAndu-1 Ia !aria sa vodd. Si In urind au trimis gi consulu cdtre maria sa pi dragomanu cAruia i s-au facut cinste cu tale. cilare Cu aceastd orInduiald de alai s-au adus seara la Curte. domnul aratind multi judecata gi cunogtinte. asupra treburilor unor supugi de aici. spre a sal intilni cu maria sa \Todd. conversatia noastra. la inceputul anului 1801.. anume groful maghiar Batthyany Vincze. ins& vizitii doznnegti purtau blanuri unguregti gi itari" 40. Si doud-trei zile cat au fost gAzdtor in Bucuregti. Cind am apirut in pragul camerei. zi i s-au trimis gi consullui o caritidomneascd. cu sfegnicile et) himinari. inpreund cu orinduitul meihmandar". 5i tot in acest an Alexandru Moruzi a primit pe Ignatius Mouradgea d'Ohsson ministru plant potentiar al Suediei (februatie 1796iulie 1799) _in drumul lui spreTarigrad. datoritA bunetvointei rezidentului habsburgic din capitala. cu vizitiu doinnesc. domnul a pardsit o masi de scris joasa. cArora le-am facut diferite daruri ca gi gdrzilor. au intrat In maria sa Vodd. Imbricrimintea acestor oameni se asemana foarte mult cu cea a turcilor. avea carita domneascA de iega la plimbarile dinprejur. Strabitind mai multe sdli de agteptare. p. gerbet gi ape aromate. 1810. In cele citeva zile tit a. conform unui obicei care existd gi in Italia. cu doi telegari fari de ciohodari. Alaiul gi ceremonialul de primire s-a desfilurat astfel: O carita cu doi telegari pentru dumnealui. 1796 Alaiul de primire al diplomatului Suediei. Dupd obignuitele formule de politete. stat In Bucuregti i s-a pus la dispozitie carita domneascd ca impreund cu mehmendarul sdu sit Nat plimbAri prin ()rag gi imprejurimi. I a plecare am lost condugi de multi servitori. unde i s-au facut cinste cu dulceatii. de la conacul (lumisale. Ne-am agezat la o mica depArtare de dinsul pe numitul divan. a avut la rindul sit) cinstea sa fie primit de Alexandru Moruzi. fiind acolo agezat elciu". Litre timp am ajuns piny in mijlocu I eamerei unde ne-am Inclinat adinc. trecind insi numai intr-o virita particulard prin Bucuregti. Tarii Romanegti. unde Ia seara caselor 1-au intimpinat treti postelnic gi doi icioglani. tinutd in limba italiani. Si la scar& jos 1-au Intimpinat treti postelnic ductndu -1 plat sus. alaturi de care se gdsea gi o pernii pe care gezuse. Reise nach Constantinopol. au iegit gi s-au dus cu aceiagi orinduiald la conacul duninisale". Pesth. Domnul spune Vincze face parte din familia greceasca Moruzi gi are in acelagi timp o infdligare nobild gi un grad de cultural surprinzdtor. 243-257 . cu dul- N orbind despre cele mai not evenimente de rizboi. Si a doua. gi inaintea caritii o masala. ru barat gi cu cinci ciohodari Meihmandarul Inaintea caritii. insi numeroasele ferestre Ii dddeau o InfAtigare veseld. cafea gi gerbeturi.126 DIN BUCURE$T1I DE IERI Mai Intii au trimis maria sa vodd pd vtori postelnic la consul ca si-I heretiseascd.. care degi spatioasd nu era decit spoitu en var. am intrat in camera de audiente.. Un alt demnitar strain.

Eu insumi ma gaseam ridicola. 41 Une femme de diplomate. este descrisa in corespondenta sotiei diplomatului de pe inalurile Senei. Lira a-mi inchipui pericolul la care aveam s-o supun. **** La Iasi. Celelalte doamne erau toate imbricate in haine nationale si li se ingilduia sa se aseze numai pe marginea divanului. la Curtea domneasca din Bucuresti a lui Constantin Ipsilanti. ele ma suira pe scan linindu-ma de Inaintea mea si ma sili a ma sui cu dinsa pe divan si sa ma asez turceste. Iata cum relateazd dinsa acest moment important: Am folosit dimi neata zilei de 15 iulie.. Dupa complimentele obisnuite... Charles a fost asezat linga principe. la 15 iulie 1806. trimisul lui Napoleon I In Principate. Doug carete de gala Inhamate cu cite Base cai si intovarasite de paznici inarmati. 199-203. de Saint Luce * ma intovarasi. uncle subtiori. in aceasta sala spoita eu var ai carei pereti erau impodobiti cu perdele de cit rosu si care aveau drept singura podoaba citeva oglinzi ordinare. *** Adici. dar ascunde si mai multe. Veni doud doamne de onoare ma asteptau. Dar bacsisurile si darurile sint firesti aici. Privirea lui iti spune multe. Barbatii se asezara intr-o parte a mesei. EuI am fost instalata intre principesd si o matusa a sa. El a avut grija sa-mi vor beasca despre traiul simplu de la paint. * Reprezentantul consular al Frantei In Buctiresti. Intunecoase. iar femeile in partea opusa.ALAIURI. Charles se opri la usa cea mare. Marele postelnic si secretarul principesei au venit cu ceremonialul obisnuit sa ne ureze drum bun. Paris. trasaturile fetei sublici si fizionomia greceasca ( !) vorba sa este foarte atragatoare si i-ar cistiga fara indoiala simpatia stapinului lumii***. la ingrijirile cele mai amanuntite ale toaletei si pentru prima °ail mi-am pus mantia de curie. Charles Reinhard si a sotiei sale Christine. cu rochia mea de gala. Saint Luce si talmaciul se asezara In fata noastra. De teama sa nu suparam pe eel ce ne daruisera acestea. a fost obositor din pricing grozavei calduri si a fost servit la 12 ceasuri. ** Ecaterina. lui. dl. Ea trebuie sa fi fost foarte frumoasa.. Necunoscind obiceiul tarii am fost foarte mirati. 1900. CEREMONII $I PRIMIRI DE CALATORI STRAINI LA CURTEA DOMNEASCA 127 0 audienta solemna a consulului general al Frantei. plina de pasari si felurite vite. cu care avui norocul sa pot orbi in italieneste. Napoleon I. mi se puse o naframa imprejurul gat. Plecarea noastra **** este hotarita pentru miine dimineata. p. Principele Ipsilanti are o infatisare placutd.. . Dl. Sotul meu pleca inainte cu cancelarul Ledoulx. pe urma am fost stropita cu par fumuri. pline de femei prost imbricate si biata mea trend a Indurat mult pe lespezile acelea atit de proaste. nascuta Vacarescu. Principesa Ipsilanti ** era imbracata in rochie de crep rosu à la fran raise" si aceasta in onoarea mea. pentru remiterea scrisorilor de acreditare lui Alexandra Nloruti. apoi auzind ca tabachera era pretuita la 2000 de piastri. iar la urma am fost tamiiata. dar nu ma asteptam sa tree printr-o adevarata ograda de tara. iar celalalt imi dadu domi minunate saluri de casmir. Saloanele de intrare erau murdare.. pe jos. unul a dat sotului meu din partea printului o tabachera impodobita cu diamante. Lewes de Madame Reinhard a sa mere 1798-1813. hotdri s-o inapoieze. si Imi face placere sa spun ca romanii ne-au aratat intotdeauna cea mai mare grija si erau recunoscatori pentru cele mai mici atentii pe care le aveam pentru ei" 41. iar tacimurile au fost puse In fata noastra in sala in care ne aflam. mi se (Miura dulceatil si cafea neagra. Reinhard a primit aceste daruri facute Intrucit va cu solemnitate. iar eu am mers la usa gineceului. Prinzul nostru a doua zi... venira sa ne ia.

128 DIN BUCUREFTII DE IERI Medicul gi exploratorul britanic William Mc Michael. a fost gi el primit la Curtea domnului loan Gh. Armenia. Ghica. 13 42. trecind prin Bucuregti intre 7 gi 10 februarie 1820. 780-783. ca vecinul sau de la Iagi. Clausewitz. a inceput europenizarea intr-o anumita privinta a vietii de stat primirile la palatele domnegti din capitalele Moldovei gi a Tarii Romanegti igi pierd pitorescul oriental. cu constructii uriage de zaharicale desfacute de iataganele arnautilor. El locuiegte acum in doua case mai curind saracticioase. de atunci locul rAmas acolo pentru o vreme a purist numele de Curtea Arsa. Persia. cu muzica unui taraf de lautari gi a unei trupe italiene. 1819 and 1820. 1861.1817 Sir Robert Ker Porter. Sfirgitul epocii fanariote gi inceputul domniilor pamintene in principate. pentru 200 de musafiri. in aceasta zi. ** Este vorba de casele marelui ban Dumitrache Ghica de pe Podul Nlogosoaiei. anume domnita Ralu. p. 43 42 William Mc Michael. 596-598. during the years. Primul. **** Elena Sulu. precum "gi a consulilor straini . Domnitorul spune englezul Mc Michaeln-are locuinta aga prielnica. pina la instaurarea Regulamentului Organic. Paris. 112-114. De Boboteaza *** Domnul a primit vizita boierilor. sarbatorindu-se patru nunti deodata.. in afara a ceea ce poate fi socotit ciudat pentru casa unui oriental ( !) gi anume faptul Ca pardoseala era acoperita cu un covor englezesc. fiind primit intr-un palat intunecos gi prost mobilat unde forfoteau o gramada de slugi gi arnauti. 1819. care a trecut prin capitala Tarii Romanegti la de 22 spre 23 decembrie 1812. deoarece palatul sau a ars din intimplare acum vreo doi ani *. amintim marturiile a doi calatori straini ce au mai fost primiti cu farmecul ceremoniilor de alit( data acum in pragide disparitie. Journey from Moscow to Constantinople in the years 1817 . Contele Marcellus a fost. n-a adus modificari notabile in ceremonialul de primire al oaspetilor straini la curtile domnegti din Bucuregti gi Iasi. nascuta Callimachi. Travels in Georgia. desfagurindu-se strict dupa protocolul gi eticheta respectate de toate celelalte curti din Europa. . . vol. nota in jurnalul sau de calatorie ca a fost prezentat domnului de catre agentul consular austriac Franz Fleischhachel von IIakenau. II. drum. Caragea. nAscuta Scanavi. Grigore Dim. . ***** Gheorghe si Constantin Sulu. Nu era nimic de seams in camera in care am fost primiti. p. am fost gi not intr-o audienta la maria sa. care a trecut prin Bucuregti intre 16 gi 23 ianuarie 1817. lasind sa iasa la iveala sute de canari gi sticleti purtind la git biletele cu versuri amoroase sense pe grecegte" 44. London. 14 Le Comte de Marcellus. insotit de colaboratorul sau Leigh. dintre care gi cea a fiicei domnului gi a doamnei Eufrosina. London 1822. Souvenirs d'Orient. casatorita cu boierul Emanuel Arghiropol. ne sint redate atit de arheologul englez Sir Robert Ker Porter cit gi de diplomatul francez eontele Marie Louis de Marcellus.. La plecare. p. suindu-se in drogca insotita de tiganii masalagii care mergeau inainte 42. legate printr-un cerdac de lemn **. * De fapt Curtea Noua de pe Dealul Spirii a lost distrusa de incendiul din noaptea 1818. in schimb. In Bucuregtii primului domn pamintean. ultimul domn fanariot al Tarii Romanegti. poftit la o mare petrecere data de curtea lui Alexandru Sutu in seara zilei de 12 noiembrie 1820. *** 6/18 ianuarie. cauzindu-i pagube de 100 000 piagtri. 1818. Doamna **** gi cu beizadelele ***** gedeati pe sofale.etul a impartit obignuitul bacgig slujbagilor hrapareti. Oaspetele a remarcat ospatml maret. Astfel consilierul legatiei daneze la Constantinopol. Imagini tot atit de caleidoscopice asupra primirii la Curtea domneasca a lui Alexandru Sutu. De altfel dupti instituirea regimului regulamentar.

. deli era ora 10 dimineata. imitat dupa curtea sultanului de la Constantinopol. 10-12. ce-si jucau averile la carti si al cucoanelor. Calcitori rufi in Moldova fi Muntenia. Karadja. in 46 C. Acestea au fost impresiile in general ale calatorilor straini. care au trecut prin Bucuresti Inca din sec. asa cum se obisnuiete in Turcia. al maselor taranesti indeobste. 254255. adaptat la moda Constantinopolului in perioada fanariota si le-a displacut mai ales forfota fara rost a numerosilor slujitori avizi dupa bacsis. Incit nu le puteam folosi si ma culcam pe patul meu de campanie. and au mai fost Inca respectate protobizantina. Clausewitz a fost condus prin mai multe saloane. Domnul §edea tot in casele tatalui sau. S-au servit dulceturi. . Sederea lui In capitala a constituit un prilej de serbari. spectacolul n-a fost prea mult pe gustul calatorilor occidentali. in- deosebi diplomati sau personalitati de frunte in %Arlie lor. Erau de fats si cucoane In rochii de bal. ca pe un om de care se tem" ". stabilit in Rusia §i numit ambasador al tarului la Constantinopol a trecut si el prin Bucuresti (unde a stat o saptamina. Alt diplomat. baluri si receptii la Curtea lui Grigore Ghica. Paturile erau atit de inzorzonate §i aveau asa de multe broderii pe perne. Bucure§ti. Seara a fost invitat la un bal pentru 200 de persoane. frumoase dar usuratice. Un diplomat danez la Curtea lui Grigore Ghica Vodd (1824) Ilevista istoric6".. Nu se poate nega un anumit fast al acestor ceremonii. a fost primit la curtea domnului cu prilejul zilei onomastice a unuia dintre fiii sai. toti se ploconeau in rata mea. pastrind anumite reminiscente de traditie mai mult negative sau in cel mai bun caz amestecate. Ei yeneau dintr-un mediu de viata total diferit de al nostru. dar caracterizindu-se mai de grabs prin fast oriental. care pastrau prea putin din bunele traditii de alts data. Jucam aici rolul de proconsul si ma bucuram de toate drepturile . nr. dinaintea instaurarii domniilor fanariote.. au prevalat intotdeauna si unde folclorul autentic si-a imprimat adinc pecetea peste originalitatea culturii specifice a neamului nostru. 362-364. In fiecare dimineata la mine era un fel de primire ca la Curte. La Bucuresti domnea un lux oriental lipsit de gust. din vremurile vechi.ALAIURI. Oaspetele a vizitat si clubul mare" si pe diferitii consuli ai puterilor straine.. al XV-lea ping la 1830. obisnuiti cu un alt protocol si o eticheta diferita. lenese si neinstruite ". Desi pitoresc In sine. un imprumut strain care nu se potrivea noua romanilor. unde traditiile si bunul simt. Ceremoniilor demne de alts data. in drum spre Turcia. La masd se serveau nenumarate feluri de bucate si de dulceturi. pline de curteni bine imbracati pins in camera de audienta a domnului. folosite in restul Europei si de aceea impresiile for au fost colul §i vechiul ceremonial de Curte. CEREMONII §I PRIMIRI DE CALATORI STRAINI LA CURTEA DOMNEASCA 129 4 mai 1824 in drum spre Poarta. cafele §i lulele dupa obiceiul oriental. dar in ele rasunau ceva fals si gaunos... imitatiile neinspirate dupa obiceiurile de la Curtea sultanilor. XIV (1928). adica la sfirsitul perioadei fanariote si prima domnie parninteana. p. Toti ma cinsteau si ma ospatau. Am fost primit de domn cu tot ceremonialul eunoscut odinioara la vechile Curti bizantine" scrie Ribeaupierre. Danezul a criticat felul de viata trindav al boierilor risipitori. Adevarata viata romaneasca s-a pastrat doar in popor. le-au luat locul pentru o perioada de timp. I. emigrat francez. la sora sa Pulheria si in casele vistierului Gheorghe Romanit. contele Alexandru Jean de Ribeaupierre. 1947. 4° George Bezviconi. marele ban Dumitrache Ghica.. 6-14 ianuarie 1827).. de pe Podul Mogosoaiei pe care calatorul le-a considerat urite si neincapatoare. deoarece Rusia tarista area pe atunci dreptul de imixtiune In treburile interne ale Principatelor in calitate de putere protectoare. p.

ci din caramida. I s-a pastrat vechiul hram. Brezoianu. Bucure§ti. lasfnd tot hramul Adormirea Maicii Domnului. A§a ca. de arhitectul Dimitrie Maimarolu (1859-1926) pe locul fostei nici unul. ea vine de la termenul grecesc saranda (patruzeci). (Constantin St. ca sä fie pomenire pArintilor. ai am numit-o Serindarul. De aceea evlaviosul voievod care renovase Traditia spune ca. fiindcA voievodul spune ca a recladit-o. Probabil &A tinerele 1 Ft clnd Domnia mea 40 biserici. Bilciurescu. Ei au fost aceia care. Cine mai §tie astazi de aceasta biserica disparuta la sfir§itul secolului trecut ? Din ultima generatie care a vAzut-o cu adevArat. . numita mai Inainte Casa Octirii §i mai apoi Cercul Militar. Mandsterile Fi bisericile din Romania. un adevArat monument de arhitecturit care Impodobe§te Capita la tarii. noun §i fiilor no§tri. data trecem Insa la cercetarea vechilor documente. Constantin Mille. sapatA In piatra. in secolul al XVI-lea. au cladit o biserica de lemn. feat 7160 [1652]. §i care. nu ni s-a pastrat. masivA §i impunatoare cladire. Mihalcea. de un fost slujitor al bisericii. ajunsese mare ban In vremea domniei lui Mihai Viteazul. 1890. care a fost copiat. am Indeplinit cu aceasta pre care am zidit-o din temelie in locul unei bisericule vechi ce se zicea a Coconilor ziditil de Vlad banul Severinului §i al Fagtira§ului (? 0. la anul 6870. 805-806). 142. fiindca aceasta era a 40-a biserica facuta sau ref acuta de Matei Basarab. se intindea pind dincolo de str. a zidit din temelie pe locul acesteia In anul 1652 o biserica mare. decit un text. Apoi ca nu i s-ar fi spus fall nici un temei biserica Coconilor. Bucure§ti. (fost inainte str. Gheorghiu-Dej. nu In intregime. p. Din pisania 1. sa reimprospatam trecutul acestui lam§ bisericesc care a avut altadatA o importanta tatea boierilor Cocora§ti. Aceasta. dintre care unul. aceste locuri se aflau in proprie- §i construise din nou atitea laca§uri biserice§ti. a fost construita intre biserici §i manastiri SArindar care. in rindurile de mai jos. Prima biserica nu era din lemn. precum ma f6gAduisem lui Dumnezeu. p. altAdatA. deci se Intelege ca tot din caramida fusese §i cea ruinata. pe vremea lui Matei Basarab. 1909-1911. pe acest teren. aflam ca lucrurile nu stau chiar a§a. se gasea cam ruinata. nu mai exists deosebitA. Inscripjiile medievale ale Rotriniei. §i a fost Inchinatil la manastirea Ton Pateiron de la Muntele Athos. incert. cu ziduri groase de caramida.MONUMENTE DISPARUTE MANASTIREA SARINDAR Pe actualul teren situat intre B-dul Gh. noua §i fiilor no§tri". 1965. amin". Ca lea Victoriei §i str. data In realitate n-ar fi fost a§a. datori siintem. In ceea ce prive§te numirea de Sarindar. Noua in prelungire §i apoi Sarindar) se OA azi Casa Centrals a Armatei. Adormirea Maicii Domnului. chenare de piatrA sculptata la WI §i la ferestre ca sä fie pomenire parintilor. ce i se zicea a Coconilor". Aceasta este oarecum traditia.

Brezoianu. Buc. Mandstirea Ctmpulung.si cdlugdrii straini. . fiindca. LXIII-12. citat de G. XX-5. Vechea manastire Sarindar nu era graca. George D. 66.MONUMENTE DISPARUTE 131 odrasle ale voievozilor. spunind ca locurile acelea au fost libere. Incit la un moment dat. cit. la care s-a adaugat apoi. Bucuresti. Condica Mitropoliei. lnspre actuala str. 1899. Mandstirea Cotroceni. Buc. 8. Bucuresti. In urma hotaririi domnesti s-a fixat ca fiecare casa sa dea drept chirie la manastire cite o oca de ceara pe an. inainte de 1652. ctitorii fi daruisera averi si bunuri ca sa se poata intreline. 4 Arh.. Mandstirea Cdlddrufani. p. probabil. La plingerea egumenului Mitrofan. egumenul Mitrofan impreuna cu calugtirii s-au dus la divan si s-au jaluit inaintea domnului Radu Leon (1664-1669). nr. in document se spune ca Dumitru judel. o simpla biserica ci manastire. preot si desigur si calugari si care se numea si inainte tot Sarindar. 2 George Potra. hanuri si diferite mosii si vii in afara orasului. 6 Arh. Tot In acest document aflam ca in jurul mana tirii. dintr-o veche hotarnicie 3 a 12 boieri reiese Ca biserica manastirii era construita inainte de domnia lui Miltai Viteazul. Radu Leon Voda a trimis din divan pe Radu (Ralea) portar care Impreuna cu Gherghina judetjul. Buc. pravalii. III. dupa cum am vazut donatia mosiei Giulesti de catre Mihai Viteazul. VI. Florescu. Marastirile zise tnchinate . p. p. Iar printre martorii care semneaz5 actul este trecut parintele Eftimie egumen si frate-sau pupa Rosiul de la laanastirea Sarindar" 2. fapt care se vede f arte p ecis din documentul din 20 mai 1634. Gheorghe Negulescu. La cele de mai sus s-a alaturat lnzestrarea ci privilegiile date de Matei Basarab. 1935. In al treilea rind ea nu era. pirgarii si oraseni batrIni au strins pe oamenii dimprejur. citat de pr. citata de Ion Brezoianu. p. 3 Arh. care avea egumen.. 53. Astfel. publicat de George Potra In op. Ionnescu-Gion. Buc. 3 Arh. Bucuresti. St. 211. la anumite praznice mari. veneau aici la slujbele religioase. manastirea Sarin- dar era o manastire bonta. si nimeni nu le-a cerut socoteala. nu numai de la Matei Basarab incoace. p. p. si mai cu seama in partea de jos.. nr. si cu preotul Simion cel batrin. ca unii oraseni au impresurat o parte din mosia manastirii facIndu-si case si gradini. avind In subordinea ei si citeva metocuri. St. exista o mahala In. cu mult inainte de a fi recladita de Matei Basarab. nerecunoscind draptul de proprietate al manastirii si nici nu plateau chirie. Apoi cu numele de Sarindar o mai intilnim In documentele din 26 februarie 1615 4. cu multe locuri In Bucuresti.. Astfel. domnesti.. aprilie 1622 5 si 20 mai 1634 6. 29. Bucuresti. 0 pagind din istoria Bucureftilor. XLIV (1926). punind semne precum au fost si mai denainte vreame de la ctitorii cei batrIni". 1-4. Documente privitoare la istoria orasului Bucurefti (1634 -1800) vol. 3. Biserica ortodoxa romans ".u1 impreuna cu cei 12 pirgari ai orasului Intaresc vatafului Stanciu stapinirea peste doua locuri cu case situate linga ulita de in jos" de mana tirea Sarindar si alaturea cu podul de In sus". proegumenul manastirii si cu sufletele lor" au aflat si hotarnicit locurile Impricinate. Din trecutul manastirii aflam Ca in a doua jumatate a secolului al XVII lea. Din vechiul Bucuresti. 1861.care se aflau casele difer4ilor meseriasi si slujbasi. asa cum procedase si cu alte lacasuri Willa de el. 53. iar acest voievod i-a dai uit mosia Giulesti. St. mori. 1982. Istoria Bucureftilor. St. Dar avem marturii si mai vechi de existenia acestei biserici care se numea Sarindar.

XVIII (1932).132 DIN BUCURE$TII DE IERI Hotgrirea lui Radu Leon a fost confirmatg la 20 aprilie 1672 de Grigore Ghica 7 spunind ca acele locuri se aflau in mahalaua Tabaci. a caror lungime de 60 stInjeni porne§te den ulita cea mare care vine de la manastirea Sarindariul pre den sus. vol. p.. lucrate de Petrus Hiemesch. iar in jos locurile manastirii mergeau ping in lac cuprinzind li gradina lui Dura negutatorul care era tot proprietatea manastirii. domniia mea Inca am socotit pentru multa dreapta §i credincioasg slujba ce sluja§te domnii meale §i Viral. p. 163. cipal)". 13 Ibidem. [Podul Mogoraiei] ping in ulita ce iaste dinaintea bisericii Dintr-o Zi" [str. ca sa -i fie de m. p. I. pravglii. ii ddruie§te o foarte frumoasa candela de argint aurit. amintim documentul din 17 aprilie 1. 14 Stoica Nicolaescu. " Ibidem. IX (1940).. de am dat §i 1-am daruit cu acest loc domnesc ce scrie mai sus. Ca vecingtati ale manastirii Sarindar. 56-58 Gazeta muni- . locuri. casatorita cu Grigore Baleanu). Ilinca. 12 Ibidem. p. S.. vol. a fost dgruita de *erban Cantacuzino 14 mare vornic (fiul marelui spatar Draghici Cantacuzino) O. 8 Ibidem (1634-1800). Documente privitoare la isloria oraplui Bucurefti (1594-1821). nr. care mearge spre casele lui Manaila capitanul pana in ulita ce scoboara de la Sarindariu :i mearge pre dinainte bisericii Popei Stoical" 1°. 263-265. spre sfiritul secolului al XVII-lea. Un splendid tal de argint aurit lucrat de George May 13 in perioada 1. *i facinduli boiarinul domnii meale Ianache Vacarescu) mare aga martie 1703 prin care Constantin Brincoveanu int61'We lui Patraro Brezoianu mare Otrar. erban Ratescu §i altii. 1961. vol. Romania). a fost confirmatg. III. 7 George Potra. la 12 decembrie 1. insg nu cunoa§tem decit putine nume de donatori din aceastg perioada dintre care amintim urmgtoarele : Astfel. popa Ghidu. doamna Zmaranda 11 (care credem ca este cea mai mica fiica a domnului erban Cantacuzino. iar mai apoi.692. I. Biserica manastirii Sarindar a primit diferite donatii In trecut (mo§ii. Proprietall vecine cu manastirea ne mai arata §i documentul din 8 *erban Grecianu 12 mare vistier. pentru pomenirea iubitei sale sotii. ci de Constantin Brincoveanu care Int61'We manastirii stapinirea pe mai multe locuri pre lunca despre Dimbovita unde au fost tabacii mai denainte vreame" 8.. publicat cu unele gregeli in Revista istoricA".698-1706. 66. 11 Inscriptille medievale. Iane zaraful. 854.696 prin care Constantin Brincoveanu 1ntareqte lui Ianache Vacarescu mare aga stapinirea peste locurile ce a cumparat in mahalaua bisericii Dintr-o Zi. datata dupa lucraturgi in jurul anului 1716. Nica stolnicul. Academiei]. 101. p. la 20 mai 1688. lucratg de vestitul me§ter argintar Hann Sebastian din Bra§ov (Muzeul de arta al R. caruia nu i se cunoa§te numele donatorului. Sfinla mandstire Sdrindar din Bucuresti. p. dupg constatarea §i hotarnicia locurilor facuta de marele logofat Diicu Rudeanu fli de sluga domnii mele Mare§". Printre vecinii proprietAtii lui Ianache Vacgrescu fi deci qi ai manastirii Sarindar amintim pe: Matei Peri§anu clucer. 1° Ibidem.. de sotia sa Andriana (Andreiana) nascuta Falcoianu. 695. dgruie§te o Evanghelie greceascg tiparita in 1693 imbracata in minunate coperti de argint aurit. tigani §i obiecte de cult). Fota capitanul. 899. p.o§tenire §i statatoriu In veac" 9. fiica lui Papa vistier.. vii. 426. case §i grading §i curte §i temeae bune pre acest loc domnesc. p. stapinirea peste un loc de casa din mahalaua Popa Stoica. 0 anafornita de argint. Bucuregti.

Ii daruieste (lass) 40 matci de stupi si 4 suflete de tigani. nu sint decit o confirmare a mililor acordate de alti domni dinainte. vol. Ii da dreptul sa is vinariciul de la viile de pe dealul Greci din jud. care necontenit arde in candela ce este la sfinta si de minuni facatoare icoana". De aceea toate incaperile manastirii erau pline. domnul Mihai Racovita 18 da hrisov prin care confirms stapinirea manastirii asupra acestora. draci gonind. conform diatei lasata de mama sa Despa (Despina Bengescu) care fusese Inm. p. egumen al manastirii fiind Dorotei.ormintata in manastirea Sarindar.MONUMENTE DISPARUTE 133 O icoana de lemn 15 (108/95 cm) reprezentind pe Maica Domnului. 147. 193. III. In afara de cele de mai sus. op.. de vama. p. p. La sfirsitul secolului al XVII-lea. Vlasca si sa tins si 10 oameni pentru slujba manastirii scutiti de toate angariile". dornici de cit mai multe avantaje. 278.la cererea egumenului Sofronie. din vama orasului i se (la 120 galbeni anual ca sa fie pentru untdelemnu ce se cheltuieste. cit. . Sulzer (cf.. Apoi. prapore etc. fiul raposatului Ilie Stirbei fost mare vistier si consilier imperial in 1720. Lejeune George D. manastirea Sarindar se bucura de mare trecere in rindul oamenilor nevoiasi si bolnavi. op. 182-183. M. Un chivot de argint daruit de spatarul Teodorachi Ba Is. p. orbi. au izbutit sa convinga pe domnii fanariold sa le aeorde anumite privilegii si scutiri de toate darile care se percepeau in Cara. Ii acorda dreptul de a Linea o circiuma. Astfel. slabanogi si tot felul de boale si neputinte tamaduind". Toate cele de mai sus. Florescu. 18 George Potra. 29). in 1783. P. 18 Ibidem. 17 Ibidem. de vin domnesc si de toate alte angarii" . si. tot timpul anului. La sfirsitul documentului concluzioneaza ca toate daniile si privilegiile acordate sa fie manastirii de intarire si parinti18 Inscripple medievale. spune domnul. Egumenii greci nascocisera ideia ca una din icoanele * ce se afla in biserica este facatoare de minuni si ca acei care yin si se roaga la ea isi pot recapata sanatatea si se pot tamadui chiar infirmii si bolile incurabile. I. 757. Nicolae Stirbei 18. Alexandru Constantin Moruzi prin hrisovul ce da manastirii in care se afla icoana Maicii Domnului care este izvor de tamaduire tuturor celor ce alearga cu evlavie si cu credinta. 500 de of 1i sint scutite de darea oieritului si 40 de pogoane de pogonarit. cu oameni suferinzi veniti din toate partile. In care sa se vinda vinul manastirii. In zestrea manastirii au mai fost multe icoane. . pomenind Inca numai hrisovul din februarie 1792 dat de Mihai Strtu. si care sa fie scutita de fumarit. din anul 1762 (Muzeul Patriarhiei). iar altele au disparut chiar inainte de a fi darimata biserica. de pe urma carora egumenii aveau un venit in plus. de caminarit. §i F. sfesnice. candele. 0 candela de argint daruita de Lucsandra Angerliu 17 in 1798.. cit.. ativa ani mai tirziu. pentru In februarie 1743 Anton capitanul din Buzau daruieste manastirii pomenirea lui si a parintilor sal. p. * Amintita In scrierile for de Raicevich. Piehl. Cu toate acestea. cind a fost inmormintata Maria Cantacuzino sotia spatarului Pirvu. Un potir de argint aurit daruit de egumenul Nichifor 16 la sfirsitul secolului al XVIII-lea (la biserica din Giulesti-Sarindari). 11 tigani pentru pomenirea lui si a neamului sau". la 16 aprilie 1793. la 1 mai 1749. p. care unele s-au distrus in vremea cutremurelor. o scuteste de toate dajdiile si orinduiala ce va iesi de la vistierie si de la Camara domnii mete peste an". 19 Ibidem.

VI. " Ibidem. domnul aflind ca manastirea era ran go3podarita de egumenul grec. de ceard. de birul ostii. de zaharele.nica pomenire" 20. Ingreuind si chiar Impiedicind pe cei adevdrati bolnavi care n-aveau uncle se adaposti si stateau zile si nopti In curtea manastirii In ploaie. de nici unele. 304. dar deducem din ordinul domnului ca veniturile manastirii fuseserd trimise In Intregime 20 V. de cal domnesc si de ploconul steagului. 54-56. peste an. confirms vechile privilegii. Hrisoavele vechi de privilegii si scutiri de ddri date manastirii shit conf inmate si de Constantin Gheorghe Hanger li 24 prin cel dat la 27 mai 1798. p. de seama a doua si de a treia si de adaosul haraciului. de mertice. Ant si frig. p. de miere. 23 Ibidem. luind In consideratie dreapta cerere si rugdminte a egumenului. veniserd la Inceput ca bolnavi sa-si recapete sdnatatea. marelui spatar si marelui logofdt Nicolae Brincoveanu sa cerceteze si sa raporteze cum poate iesi manastirea din aceasta situatie. 1893. de sursat de vaci. de vel seama. de fin. printr-un hrisov aproape identio cu cel din 16 aprilie 1793. arata situatia si cere tot sprijinul Impotriva acelora care nu vor sa lase camerele libere si sa piece din manastire.. Alexandru Ipsilanti. de care imparatesti. nici odinioard. nu are voie sa conaceasca In oddile manastirii" 23. da ordin ca nimeni nu este slobod a pretinderisi cu vreun cuvint sa seadd in oddile acestei manastiri. de plocoanele bairamului. de lemne lmparatesti. vol. prin jalba inaintata domnului. Dar numai peste citeva luni. 21 Ibidem. ocupaserd o bund parte din incdperile manastirii si nu mai voiau sa iasii din ele. 332-333. Noul domn Alexandru Ipsilanti. vol. 167. Unii din boierinasi si jupInese care. ad pund la dispozitie toate camerele ce le va alege marele vistier. de podvoade. Nu cunoastem raportul prezentat de cei trei mari boieri. care este asemanator cu cele de mai Inainte. A. 24 Ibidem. nici un fel de supdrare sa nu cad" 22. afara de numai cei ce vor avea vreo neputint4 de board si vor nazui spre tarnaduire". de care de oaste. Ca sa inlature aceasta situatie intolerabila. de unt. Singura deosebire este &á el mentioneazd detaliat care sint aceste scutiri de ddri care formeaza un adevarat panopticum din care reproducem urniatoarele: Ca sa fie aceasta manastire In pace si iertata de haraciu. de oi. vol. si datoare. vol. iar domniei mele si parintilor domniei mele ve. p. ordona egumenului de la Sdrindar se va muta vistieria statului. acelasi domn Moruzi 21. VI. sau pentru IntImpldtoare pricini". dat de Alexandru Moruzi. Bucure§ti. de Imprumutari. la 13 octombrie 1797. p. In toamna anului 1797 un fapt curios si sup arritor intervine In viata interioara a manastirii. VII. 305.134 DIN BUCURE*TII DE IERI lor calugari de hrand si chiverniseala. Urechia. Neofit egumenul manastirii. toti aceia care se and cu locuinta acolo trebuie sa piece ca sd ramlie oddile slobode numai pentru trebuinta bolnavilor". . aprilie 1797. la 1. din orice treaptil va fi. p. Drept urmare. de cai. probabil. $i nimeni. 392-394. cu toate ca avea venituri maxi din arendarea mosiilor si viilor si hichirierea multor pravglii din Bucuresti. la manastiri si la boieri si la tars. de conace. de lipsa haraciului. p i pitacul din 5 mai 1795. p. Vistieria neavind un local propriu. Istoria romdnilor. fiinded In ele Din cauza Imprejurarilor. de ploconul hanului si al sultanului. de satarale. la 20 august 1798 porunceste marelui ban Dimitrie Ghica 25. si de toate cite feluri de dajdii ar iesi de la vistieria domniei mele. 22 Ibidem. VII.

Buc. din catastiful mai sus amintit. divan si celelalte organe adminis- trative ale statului. adica pe Podul Tirgului de Afar& (Calea Mosilor). dintre care amintim: Cocorastii. la 17 octombrie 1798. Se pare insa ca a fost numai renovate prin contributia materials a mai multor familii boieresti Dintr-un catastif 27 de veniturile manastirii. iar vinul ce-1 produceau era vindut in circiuma ce prin hrisoave domnesti era scutita de toate darile. care-si aveau casele si proprietatile in eparhia ei. straini de neam. Constantin Gh. egumenii se imprumutau platind dobinzi mari sau dind drept beneficiu arenzile mosiilor pe sume ridicole incit. De aceea. 27 Arh. din care doua erau linga Biserica cu Sfinti. adica circa 150 indivizi. aflam ca manastirea poseda 34 mosii In judetele: Olt. fiindca. de la care lua in total o chine de 2630 lei anual. se vede cite si care erau mosiile si viile ce poseda. Secolul al XIX-lea insa incepe cu o adevarata nenorocire. Buzau. Vlasca. Ilfov. cea de la Sarata.MONUMENTE DISPARUTE 135 la Muntele Athos si nu se lasase nimic din partea ce se cuvenea a ramlne In Ora. 142. Filipestii. mai totdeauna.. pe anul 1822. In total. venitul total anual. precum si banii cu care se imprumutase de la diferite persoane. ceea ce ne face sa credem ca anumite sume se treceau in catastif si allele mult mai mari intrau In largile buzunare ale egumenilor. in 1821. St. In linii mari acesta este istoricul si situatia manastirii pins la sfirsitul secolului al XV III-lea. ca nici reparatiile cele mai elementare nu le faceau decit cu mare intirziere si numai In urma poruncilor. iar cu restul a se faca mile aici In parnintul Orli" 26. a dat 1369 vedre de yin. un venit anual de 16 613 lei. ca veniturile erau mult prea mici In comparatie cu venitul mosiilor boieresti. Ilfov nu erau arendate ci lasate pe seama manastirii. iar ca mina de lucru. Astfel. sa nu se trimita la sfintele locuri" mai mult decit se cuvine. faceau un adevarat jaf in averea manastirii. Sub pretext ca veniturile erau mici si nu erau suficiente pentru a acoperi sumele ce trebuiau date la patriarhia din Constantinopol si la locurile sfinte". Dupa traditie se spune ca a fost ref acuta din temelie. fiindca cutremurul din 1802 subrezeste asa de gray biserica incit refacerea ei este o problem& grea. Mai avea cloud vii la Scaieni si Sarata in jud. Ghiculestii. In 1822. ulita *elari. Chitila si Fintinile din jud. Orlita si Boltesti care. citeodata destul de aspre. Prahova de la care avea. . Mosiile Giulesti. pravaliile si locurile din Bucuresti. Slam-Rimnic. nu s-a ocupat de ea si a fost lasat& In parasire . Buzau si doi munti (Prislop si Ozagoaia) din jud. de o parte si de alta a PoduIui Mogosoaiei. 26 Ibidem. Podul Mogosoaiei. avea 38 salase de tigani. desigur. f. Avea 12 pravalii situate pe: Podul Beilicului (Calea *erban Voda). 168. Cimpinenii si Grecenii. Teleorman. ms. pentru diferite servicii. Prahova. p. aproape toate manastirile Inchinate erau in mare paguba si saracie. Aceste cinci vii erau tinute pe seama manastirii. sumele eu care erau arendate sau inchiriate. Din cercetarea 'cu atentie a cifrelor din catastif ne dam seama ea egumenii. care se dadeau de care domni. (la poruncti marelui ban Dimitrie Ghica epitropul manastirii. au fost batute rau de piatra si n-au putut da decit o recolta foarte redusa. In judetul Saac avea trei vii: Nicovana [Negovani P]. marele ban Dimitrie Ghica. Hanger li. Saac. 259. dar se spune ca prima era paraginita. la indemnul epitropului.

sal ocirm. biserica manastirii Sarindar devine in secolul al XIX-lea cea mai insemnata din Bucuresti. dupa cum am vazut. pentru a-si Indeplini misiunea cum trebuie. Ghica (1834-1842). dar care erau destul de mari. Vlasca si Teleorman au fost arendate unui oarecare popa Costea numai pentru 1000 lei . nu ne putem inchipui cum la un astfel de venit egumenii sa faca imprumuturi care atingeau o sums aproape dubla venitului. In 1828. iar una de pe Podul Mogosoaiei cu 100 lei. cind stiau ca nu pot sa le plateascii la timpul hotarit. Prahova pentru 1200 lei. fost mai tirziu si caimacem al Virii. 487 lei de la scutelnici si 1543 lei venitul bisericii. Apoi. sau alte 6 mosii din judetele Olt. ySi. Gorgani si Beilic. toate acestea dadeau un total de 6184 lei. Redam mai jos sumele ce au luat cu imprumut egumenii intre 1811-1822.138 DIN BUCIME*TII DE IERI Zamfir (2600 lei). sail 2 pravalii in ulita elari una cu 40 lei si alta cu 140 lei. Adunind toate sumele de mai sus se ajungea la un total de 26'427 lei. La aceasta situatie nu putin a contribuit marele ban Dimitrie Ghica care. adica intreg venitul manastirii pe timp de un an. 325 lei vinariciul de la Greaca. dadeau zapise de garantie prin care zalogeau anumite mosii sau bunuri ale manastirii. Probabil ca. Astfel: 1600 de la clucerul Ionita Falcoianu 5000 de la Costea Pantazi 5000 de la sardarul Ianache 1450 de la Ionita Falcoianu 5200 de la marele vistier Barbu Vacarescu 2500 de la marele vistier Barbu Vacarescu 3150 de la marele vistier Barbu Vacarescu 13000 de la ca'pitan Anastase Andreu 8000 cIP la logofat Theodor Rodi 2000 de la sardarul Gheorghiu 1000 de la polcovnicul Gheorghe Brutul 750 pentru care a dat o cisld 48650 Prin marimea si asezarea centrala. sa dreaga si sa repare toate cele stricate . plus dobinzile. care nu se mentioneaza. Ilfov cu 270 lei. incit in patru-cinci ani capita - Pentru 17 pravalii aflate in diferite parti ale orasului. Ghica 1-a numit pe Lavrentie Hristopoleos. Nu ne vine sa credem ca sumele aratate la venit slut cele adevarate. pentru locurile din mahalalele Fintina Boului. fiindca nimeni n-ar fi imprumutat sume mari de bani daca nu ar fi putut sa se despagubeasca din averea manastirii. apoi fiul acestuia domnul Grigore Dim. sau 2 mosii (Pociovalistea si Bratulesti) din jud. la care se adaoga 50 lei de la Hristofor Papazoglu pentru zalhanaua de la Chitila. fostul egumen Bonifatie a fost inlaturat si In locul lui. ca doi munti din jud. sa sporeasca averea manastirii. Vlasca au fost date idarenda paharnicului Andronache Hagi Theohari numai pentru 1833 lei.uiasca manastirea Intocmai dupa glasuirea ctitoricestii orinduieli ce are. fiindca nu ne putem inchipui ca 9 mosii din jud. domnul Grigore Dim. Ii era epitrop. prin . pentru Hanul lul se dubla. Ghica (1822-1828) si mai apoi fratele sau Alexandru Dim. stiuta si legiuita. mentionind in hrisovul de numire ca este obligat sa faca inventar amanuntit de tot ce is In primire . si persoanele in care erau datori sa plateasca banii luati. pentru sumele imprumutate. 200 lei din mila Tlrgului de Afara.

29 George Potra. Ghica se ducea in mod obisnuit la biserica Sarindar. pe care egumenul.. a'a cum ne este aratat in presa timpului unde se spune: Luni s-a %Mut la Ministerul cultelor. din 3 septembrie 1893. 39 Dimitrie Papazoglu. zidurile bisericii au crapat In multe locuri. dupa spusele arhitectilor. In 1833. Biserica n-a fost darimata In 1896. Lucrarea trebuie sfirsita pink' Intr-o lung" 32. s-a interzis oficierea slujbelor si a fost Inchisa *. 241-242. In partea de jos. In timpul secularizarii averilor manastiresti. Bucuresti. spune ea era o cladire foarte mare lucrata pe dinauntru dupa modelul bisericii Sf. * Oscar Niculescu. care era un obisnuit al slujbelor de la biserica Sarindar. In postul cel mare. p. domnul. Unii din arhitectii care au facut devize pentru repararea ei spuneau ca mai mult costa refacerea decit construirea unei biserici noi. 1881 . ci cu trei ani mai inainte. 29 Arh. 31 Ibidem. Politic Bucuresti. De asemenea ca avea o icoana foarte tinopol. 3524/1833. Pentru nereguli si rea gospodarire. Darimarea s-a adjudecat pe prat de 3500 lei. care avea In partea dreapta frumoasa si imensa cladire a Hotelului Bulevard. dupa cum spun unii autori. cu doua rinduri de logii frumoasa reprezentind pe Maica Domnului a carei coroana era Impodobita cu smaragde si rubine. Documente privitoare la istoria orasului Bucuresti (1821-1848 ) . Inspre str. Melt nu mai putea fi refacuta. construita in 1867 de arhitectul Alexandru Orascu. 329. N. Iorga. Ca urmare a acestei situatii. Colonelul Dimitrie Papazoglu. Sofia din Constantinopol. cu toata boierimea a participat la serviciul funebru si cind a fost la sarutarea oaselor. Bac. licitatia pentru darimarea bisericii Sarindarul. spune cI In 1881 Circul Sidoli dadea reprezentatii In curtea bisericii SArindar. Tot el spune ea atunci cind au fost Inhumate osemintele marelui ban Dimitrie Ghica. s-a trimis §i vinovatilor din puriirii de mincare si luminari. din cauza mai multor cutremure care i -au provocat stricaciuni mari. II. Bucuresti. s-a coborit vod4 din tronul sau domneso si a Imbrati§at coriugurile cu oasele parintilor sal si le-a sarutat cu lacrami In ochi. iar intreaga cladire s-a subrezit enorm. St.MONUMENTE DISPARUTE 137 cele adevarate testamenturi. vol. Istoria Bucurestilor. dupa 1880. In acea zi s-au Mcut milostenii la saraci. iar in aceasta perioada timpul a contribuit si mai mult la §ubrezirea si ruinarea ei. 1939.decit cu foarte mari cheltuieli si nici asa. precum §i celelalte dimprejur. Dimitrie Papazoglu In lucrarea sa spune ca Grigore Dim. n-ar fi prezentat o garantie lndelungata. Istoria fonda'rei orasului Bucuresti. Dar nici acest egumen ca si alta dinaintea lui nu s-a dovedit la lnaltimea slujbei si misiunii ce i se Incredintase. pretuita la 5000 galbeni. uncle era loc viran. In ultimii ani ai secolului al XIX-lea s-a luat hotarirea de a fi darimata spre a nu primejdui viata trecatorilor si a se lnlatura aspectul acestei cladiri parasite din centrul orasului. iar la citirea acatistului. 32 Ziarul Universul". Cu timpul. cdtre parinti care se aflau la BAile HPrculane. p. ca sa i sa cunoasca buna iconomie si vrednicia In fapta" 28. era insotit de toti marii boieri ai divanului. Brezoianu. s-au iertat cei cu vini ware" 31. fost prim-presPdinte la Inalta Curte de Casatie In sPrisorile sale . a fost Indepartat 29 cu forta din manastire. a trimis-o pe furiq la patriarhia din Constanpe sus §i doua rinduri de jeturi pe jos" 30.

incit sa 33 Arh. Este o straduta ingusta.. Gheorghe Vechi (le pe Ca lea Moqilor. Deci biserica Ste lea din Bucuresti a fost construite din temelie. pe unde trece str. St. iar locul a ramas viran citiva ani. Este locul pe care. biserica gi mantistire gi Intr-o anumita perioada chiar Mitropolie a capitalei de pe malurile Dimbovitei. probabil grec de origine. dar dupa planurile Mute. favorabile lui. mai moderns. intre 1577-1582. iar imprejur plantati diferiti arbori dintre care unii au ajuns mari §i batrini de ani. Clnd s-a construit §i de tine gi care i-a fost existenta In decursul timpului. relativ putine. 34 D. de catre Ste lea spatarul in timpul domniei lui Mihnea VodA.R. traia la Tirgoviste un boier anume Ste lea. a izbutit sa stringy o av ere atit de mare.I. In a doua jumatate a secolului al XVI-lea. La citiva zeci de metri distanta de la inceputul strazii. nr. zis Turcitul. care s-au mai pastrat. Post mai inainte B-dul Domnitei. el In anumite documente emise. se deschide o straveche ulita bucuregteana numita str. manastirii Ivir. de la Muntele Athos. altadata. In 1892. Numai citeva constructii skit din jurul anului 1900 gi una singura. Din acest document foarte interesant aflam ea Stelea spittarul. dui:4 cumpiirarile §i constructiile ce a Mut. Prima mentiune documentary 34 despte existenta acestei biserici o avem din 7 mart. *i au venit de acolo pope Averchie Ghiurgi [Giurgiu] gi Gavril diaconul cu megteri gi lueratori care au ridicat din temelie manastirea Stelea careia i s-a dat hramul Adormirea NAscAtoarei de Dumnezeu. fatada locului fiind prea mica s-a renuntat gi s-a cladit pe noul bulevard (actualul Bulevard Deci darimarea s-a facut in 1893. Buc. ca sa fie spre pomenirea lui §i a Orintilor si-ii. mai tirziu. una In Tirgovigte gi alta la Bucuregti. Ste lea Spataru care merge pina unde se intilnegte cu B-dul Hristo Botev. Bucure§ti. a existat un Wag bisericesc. 1582 cind domnul Mihnea Turcitul ii Intaregte daniile cu care a Inzestrat-o ctitorul ei. ne-o marturisesc documentele. p. 193-195. Acesta fiind un om bogat gi patiuns de multa evlavie a ctitorit doua biserici care i-au purtat numele. era un boier foarte bogat. Ste lea spatarul. fiindca la acea data intreaga mahala a fost distrusa de Mari. tip bloc. construite dupa 1930. V.138 DIN BUCURE$TI1 DE IERI fiind hotarit sa se construiasca pe el un mare edificiu de stat. se aflit un scuar de forma elipsoidala. care a ocupat dregatoria de spatar al doilea. se amintegte cind gi de tine a fost ctitorita. cu majoritatea caselor construite dupa focul eel mare din martie 1847. a facut rugaminte catre manastirea Ivir. Stelea spatarul a inchinat-o. la fel cu al manastirii Ivir. pe vremea cind Inca se eunostea bine trecutul acestei biserici. Nu t}tim caror Imprejurari. se §i rezervase terenul pentru cladirea Ministerului de Domenii (azi Ministerul Agriculturii §i Industriei Alimentare) 33. Astfel. Decebal. . vol. din cancelaria domnilor Leon Voda gi Matei Basarab. Planuri Illov. al Republicii) unde este gi astazi. 1952. timp de aproape trei sute de ani. dupa ce a cumparat locul. cumparind mogii in diferite Orli ale %aril gi prAvalii in Bucuregti. cu flori gi iarba la mijloc. *i dupa ce ctitorul a inzestrat-n cu tot ce-i trebuia. Dar nu chiar actul original in care sa se mentioneze construirea ei.. 49-51. BISERICA STELEA In spatele bisericii Sf. sä trimita calugari priceputi ca sa construiasca aici la Bucuregti o manastire.

mosii pe care le-a daruit mai apoi manastirii ce a ctitorit in Bucuresti si care-i va purta numele pina la disparitia ei. Magurele. Bucuresti. Pentru lamurirea problemei.. linga Bucuresti. Probabil insa ca Grigorie. grec si el de neam. Iscindu-se lnsa pricina de judecata pentru cele doua pravalii. 224. Cum a rezolvat aceasta porunca domneasca egumenul Grigorie nu stim si nu aflam cita avere a avut si nici ce s-a facut cu ea. ** Ivan Norocea fost vornic . in acel timp. a instrainat averea manastirii Ste lea. Parapani. baltile. Dupa plecarea lui Sinan Pasa. Sirbi si Banesti. George Potra. ruminii si tiganii morile. sfesnice. X XIII-4. el porunceste egumenului Grigorie sa se intereseze de satele. Cf. vadurile de moara. Dar data a ars biserica si pravaliile ce le avea in Bucuresti. dar care. *i tot in acest document se arata ca Ste lea spatarul i-a mai daruit o moara pe riul Colentina. precum si o caruta ferecata si tintuita si acoperita cu postav verde si cu 4 telegari negri.i mare logofat. Tezaurul documentar . cind Sinan Pasa a patruns in Tara Romaneasca. policandre. a neglijat acest lucru sau. n-au ars acestora trebuia sa se ocupe manastirea Radu Voda de care depindea. Mihnea Voda. De la aceasta data nu mai avem stiri despre manastirea Ste lea. nascut In Ivir. intre manastirea Radu Voda si Mihalita fiica lui Critico. 256. St. adica partile de movie ce le avea in satele Romanesti. nu arsesera si ca doua din ele.ana in viata vesnica". 1972. call etc. al judefului Dtmbovila. egumenul manastirii Radu Voda.eaza*ca pravaliile pe care le cumparase Stelea spatarul. feciorul lui Mihnea Voda Turcitul. impreuna cu ocinile. 35 Arh. pravalii. De imprastierea averii s-a sesizat chiar domnul tariff. pom. in vreme in- delungata. 1418-1800. Pentru ca le-am dat si le-am adaos domnia mea sa fie in manastirea domnii meale ce iaste mai sus zisa" 35. Cacaleti si Di lga pentru care a platit enorma sums de circa 140 000 aspri de argint si 12 mantale de socirlat *.MONUMENTE DISPARUTE 139 oumpere mo$ii. De administrarea manastirii Stelea din Bucuresti sa le strings" pe toate. sa faca doua biserici-manastiri pe care sa le inzestreze vi inauntru cu tot ceea ce era necesar. spune Ca toate acestea le-a intarit lui Ste lea spatar si mai sus-zisei m. a dat-o ca metoh la manastirea Ste lea. iar boierului domniei mele. (icoane. M-rea Radu Voda.anastiri. In hrisovul ce-a dat. mosiile. De abia dupa un deceniu si mai bine. manastirea Ste lea a ramas pustie timp de 30 de ani.) si sa refaca din piatra si manastirea Grindure din Magurele care ajunsese in stare de paragina. sa fie calugarilor care triliesc in acel sfint loc. biserici si manastiri din Bucuresti. vechile acte ne inform. fortata de ostile viteazului domnitor. lui jupan Ste lea spatar si parintilor lui. Documentul din 1582 ne spune ca Ste lea spatarul a cumparat diferite parti de movie din satele Raceni. mori. foarte frumosi". dupa numele manastirii Ivir de la Athos la care fusese inchinata. In plus. ctitorita initial de Badea vornicul. se numea si manastirea Iviri. 144. au fost chemati negutatori * 4Soctrlat = un fel de stofa stacojie. iar arnindouli erau inchinate manastirii Ivir. copie In ms. fusesera in stapinirea raposatului negutator Gheorghe Critico. odajdii. de la Norocea vornicul **. f. adica Radu Mihnea voievod. pe care o cumparase cu 12000 aspri. 108. pina In timpul luptelor pe care Mihai Viteazul le-a purtat cu turcii. viile si toate celelalte bunuri ce le avea In %era. Buc. p. pina in vremea domniei lui Leon Voda. sub o forma oarecare. printre care si manastirea Ste lea. de hrana. la 12 iunie 1614. dupa ce a reconstruit manastirea Grindure din Magurele. stricind si arzind multe case.

R. M-rea Radu Voda. St. p. f. . M-rea Radu Vodd. 256. tangentiale. Acesta spune documentul vazind manastirea lui Stelea spatarul pustie. 256. In viitor. deducem. o rein- china la manastirea Ivir de la Muntele Athos.. a fost confirmata de Matei Basarab 40 prin hrisovul dat la 10 iulie 1634. fiul lui Ilia§ voievod. iar de la banul Radu Buzescu a cumparat un salt§ de tigani pe care I-a daruit manastirii Stelea sa fie pentru pomenirea lui. XXIV. 37 Idem. 38 D. egumenul Grigorie ajunge vladica §i mitropolit"37. p.. sa ridice acest laca§ la rang de mitropolie. Vara sa cheltuiasca nici un ban din averea mitropoliei din Tirgovi§te. ce a tinut cu episcopii §i egumenii din tars. sediu al Mitropoliei de cind se-au mutat domnia aicea In Bucure§ti" 36. f. Lamurita astfel situatia. 117-117v. De la jumatatea secolului al XVII-lea §i ping aproape de sfir§itul celui urmator nu cunoa§tem decit putine informatii. ms. p. 1-a daruit pentru pomenirea sufletului sau §i a parintilor sai. la 6 iunie 1630. St. ca egumenii greci de la Radu Voda. la 26 aprilie 1633. 3° Idem. 421-422. In vremea lui Antonie Voda din Pope§ti. mori §i gradini cu vie. apoi le-au vindut sau le-au daruit la diferiti indivizi care aveau in numele lor sonoritati balcanice.140 gi DIN BUCT2REVTII DE IERI oameni batrIni dimprejur care au marturisit cu sufletele lor" ca Gheorghe Critico n-a fost proprietar ci numai chiria§. 47-48. jud. cum a fost data §i inchinatk de raposatul Stelea spatar. Astfel. sa nu mai ridice pricing de judecata. Inzestrind-o cu case. in timpul lui Mihai Viteazul. 548. XXIII-7. pentru aceste pravalii. In legatura cu vecinatatea locurilor bisericii care sint din ce in ce mai reduse. fiindca. \Tiara ocina §i rumani" care a fost a vornicului Gheorghe Psoma §i pe care. a izbutit. Stelea. 81 Arh. prin influenta ce avea. la rugAmintea mitropolitului Grigorie. bani pe care spune el i -am facut din truda mea §i cu epitrahilul meu i-am dobindit de la cre§tini". cu obligatia ca ei. copie In ms. pravalii. §i unde. 1634. 210-213. 256. la 13 aprilie 1627. la 15 mai 1670. la Inceput le-au dat cu embatic (chirie). Matei Basarab. In timpul domniei lui Alexandru Voda Ilia§. XXIV. idem. ruinata §i arse en multa truda §i cu milostenie a adunat bani cu patrahirul" de la negutatori §i alti cre§tini fiecare cu ce s-a indurat". intarecte manastirii o jumatate din satul Prisaceni *. iar egumenul Grigorie daruie§te 20 galbeni Mihalitei §i fiului ei Petre. prin judecata de mai sus. a refacut-o. 111. XXIII-16. un hrisov prin care intare§te ca manastirea Stelea BA fie metoh al manastirii Ivir cu toate mo§tenirile §i cu tot venitul. cum a fost la inceput. cu toate ca ar fi fost cazul ca una din manastirile Radu Voda sau Mihai Voda sa fie aleasa de mitropolie. cf. Noul domn. iar fiica-sa Mihalita n-are nici un drept asupra lor §i au ramas de lege §i de judecata" 36. sau urma§ii lor. Dragota 41 judatul. * to legatura cu aceastA mosie urmeazil procesul din 10 dec. Recunoa§terea §i Intarirea averii manastirii Stelea de &Are Leon Voda. Mai apoi In cadrul unui sobor. 4° Idem. cu cei 12 pirgari ai oraplui aleg §i hotarnicesc locul nepotilor lui Paun clucerul de catre locul manastirii Stelea.H. 108. XXIII. ms. erau §i oasele lui Ingropate ". cu care avusesera pricink de neIntele" Arh. Alexandru Voda recunoa§te §i intare§te manastirii Radu Voda dreptul de proprietate peste toate pravaliile cumparate de Ste lea spatarul.. platind pentru el 58 galbeni. cu ocazia mutarii domniei la Bucure§ti. Drept urmare. f. Leon Voda Tom§a dg. la acea data. p. $1 tot mitropolitul Grigorie. de mai Inainte vreme" 38. Buc. Buc.

adica la inceputul actualei strazi Radu Calomfirescu. Gheorghe Nou" ". la 13 mai 1714. ms.1-a vindut lui Dionisie. pe care le cumparase Radu Voda. feciorii lui Nica paharnic. p. 256.. la acea data. 43 Idem. preotul Cretu. el obtine. In acelasi an. f. fiind vecin cu manastirea Stelea si trebuind sa plateasca . Prima. 256. la 20 martie 1702. Desigur ca. 110 v. sau prin alte imprejurari necunoscute. 122. f. M-rea Radu Vodi. ce sint in raspantie carale cu peste. egumenul manastirii Radu Voda pentru suma de 90 lei si sa fie scris si la pomelnic. 43 Arh. XXIII-4 original. 123-123 v. Buc. 1. 256. care sa invecineste cu gardul viei manastirii Stelii". In vremea lui Constantin Brincoveanu. in aceasta parte. avea circiuma linga biserica Stelii" 47. 256. au mai fost si altele pe 'care insa nu le cunoastem. iar ca delimitare a locului se mentioneaza si piriul Bucurestioara.bogatele datorii" 42 ale unchiului sau. III. vol. 46 Idem. 109. din 1704. actualmente. solia rgposatului Stan iuzbasa Ulescul. 47 Idem. isi pierde o buns parte din proprietatile ce avea in Bucuresti sau in diferite parti ale tarii. ms. f. la 30 decembrie 1708. Aceasta donatie o face Matei cojocarul cu dorinta sa fie inmormintat in tinda bisericii si sa fie pomenit el si mortii lui la sfintul jertfelnic. mitropolitul Theodosie intareste preotului Iosif si lui Stancu logofat un loc sterp de 3 pravalii. parohul bisericii. dind si toate cartile si zapisele ce a avut. pe care. locurile bisericii. se vinde un loc in mahala. ajungeau ping in actuala Calea Mosilor. scutire de toate darile pe care le plateau celelalte circiumi. poate Insa pentru acel timp nu era nici de mirare si nici ceva neobisnuit. pe care s-a cladit. 44 George Potra. original 5i copie In ms. op. St. prin bunavointa domnului Stefan Cantacuzino. care se intinde chiar din poarta bisericii Stelea si merge ping la proprietatea postelnicului Dumitrascu Rudeanu 43 care. casa negutatorului Petrache Dancovici. si cealalta amintita mai inainte.MONUMENTE DISPARUTE 141 gere. Printre martorii acestui proces facea parte preotul Barbu eclesiarhul si Gherghina fostul judet. prin care jupineasa Neaga. iar lane. desigur. judecind dupa vremea noastra. prin diata ce face de la Paraschiva Bolisteanu cu 80 taleri. cu obligatia sa i se puns candela la mormint si sa fie pomenita ea si sotul ei la sfinta liturghie. dar care totusi nu se potrivea cu slujba altarului. situat pe Podul Tirgului de Afara uncle se despart ulitile" ". lass. Un fapt mi se pare curios. la 1 mai 1671. manastirea Stelea care aj unsese metoh al manastirii . la jumatatea secolului al XIXlea. nepotul lu i Pun clucerul. La inceputul acestui secol. In decursul timpului. la 12 august 1671. prin tranzactiile aratate mai sus. 118-119. copie In ms.. a cistigat pricina de judecata cu verii sai Matei si Barbu. XXIII-21. prin intermediul preotului Theofil. in afara de aceste doua donatii.. lass dupa moartea lui doua pravalii. in rand cu pravaliile lui [bisericii] Sf. Deci. ms. ar fi locul de pe str. 256. 125. o dgdea cu chirie. fiindca majoritatea documentelor acestei biserici s-au prapadit din nenumarate cauze. situata intre apa Ialomitii pins in drumul Darstorului" 45. f. Pentru aceasta circiuma. Stelea Spataru colt cu B-dul Hristo Botev. cit. biserica Stelea primeste doug donatii. o mica mosie la Sineasca. A doua donatie este a enoriasului Matei cojocarul care fiind slab si bolnav pana liinga moarte si neavand pre pamint pre nimenea" si fiindca raposata lui solie si copiii sint ingropati la biserica Stelea. Dupg ce locul a fost delimitat si impietruit. raminind imprejurul ei cu micul cimitir al mahalalei si cu un loc mai mare care se intindea intr-o parte ping aproape de Calea Ver42 Idem.

5° George Potra. cladirea bisericii este gray deteriorate. clnd marele vornic Radu Wet rescu imputerniceste pe Radu si Ene vtori vornici sa cerceteze si sA hotarniceasca locul de casa a lui Alexe (Alecu) Neculescu fost logofat de vistierie. Un alt document din secolul al XVIII-lea este acela din 30 noembrie 1789. cunoa§te cum sa poate aduce iarasi in bung stare".andAri. trebuie sa se darime si In locul for sa se faca un tavan de grinzi pe care sa se aseze o bolts de scinduri. Buc. ySi dacti se sfarmte locul Sactizlaului sa Injuga cu locul manastirii Stelii si merge pins In casa jupanesii Zalii" 48.".. cit. cu obligatia ca sa i se facA imprejmuire cu uluci bune". dar. nastavnicul manastirii Radu Voda este instiintat ca poate incepe repararea bisericii. 63 Arh. numai peste un an. I. cu materialul sau. 487. in B. SA i se faca din nou Invelisul si un turn acoperit cu olane sau cu tinichea" 53. la 31 martie 1839. in raportul ce inainteazA. ceea ce ne face EA deducem ca si acest be al lui Asanache facuse parte mai inainte tot din cuprinsul bisericii. op. Mitrop.R. 52 Pr. dadea adeverinta ca a primit sa lea cinci sarindare5' unui decedat si inmormintat in cimitirul bisericii. Pe baza acestui referat si a altor propuneri. T. temeinicA. nr. doc. numai peste citiva ani. St.. vol. grecesc. vol. op. III. FAcindu-se ace.-114. din cauza cutremurului din 1838. Respectivii. f. egumenul manastirii Radu VodA. cAlugarii 10 gAsisera refugiu in alte lAcasuri. face cuvenitele reparalii. St. dar. prin care Constantin fost vistier al doilea da logofatului Asanache un Ice in curtea manastirii Stelii" 50 pe care it luase cu chirie cu stirea sAborului" de la mantistirea Radu VodA alAturea cu casile dumnealui". toate reparatiile. LXXVIII "(1960).. Alecu Neculescu. N ecin cu locul manastirii Ste lea. la 8 aprilie 1839 face contract cu meqterul constructor 49 000 lei. ca sa fie dr ept ulicioard pentru usurarea mersului spre biserica. recomandindu-i-se in plus ca streasina invelitorii sa nu fie mai lath de o palmA ci jumatate. cit. se credea ca va fi o lucrare bung. pentru suma de 48 George Potra. arhimandritul Sava. CXXXII-1. a9 Arh.O. Josef Weltz sa fad.. rns. iar data nu s-ar tine de aceastA invoiala facerea de bine sa se intoarca inapoi" 48. CCCCL XXXIII-11. Niculae SerbAnescu. Vecinatatea locului in aceasta parte o constatam din actul din 4 iunie 1775. Se spune in acel act ca proprietatea logofatului Neculescu se miirgine§te cu locul Sacazlaului in sus spre biserica Stelii. 5 Arh. care la 12 ianuarie 1803.142 DIN BUCURE$TI1 DE IERI gului (Calve CalArasi mai tirziu) si in cealaltA parte pins in spatele Hanului Neculescu de pe Podul Tirgului de Afars (Ca lea Mosilor). dupa chipul nemtesc"... reftii de altadattl. dung cum se arata si in catagrafia din 1810. p. Datoritd acestei aprobAri si recom. p. in 1836-1837 conducerea manastirii Radu Voda de care depindea biserica Stelea. 113 v. la rugamintea egumenului acorda din locul sari o fisie de 6 palme latime. La inceputul secolului al XIX-lea era inc mAnastire si egumenul Costandie. 256. 343. In urma acestei situatii marea Logofetie a bisericestilor" deleagA pe arhitectii Villacrosse si Faiser sa cerceteze situatia spre a a. ajuns in 1780 in dregatorie de mare pitar. In sfirsit. chiliile dimprejurul bisericii erau aproape ruinate. arata ca boltile cladirii care sint in multe locuri crapate. p. Buc. M-rea Radu Vodd. iar mAnastirea nu mai era acum decit o simple biserica de mir 52. St. din nenorocire. Marturii istorice despre monumentele religioase din Bucu- . 92. 1-2. Rom. Buc. Incorsetata in legaturi de fier.

iar Invelisul bisericii sa fie din tinichea vapsita In rosu. J. Gheorghe Vechi. 1847. deoarece au In imediata apropiere bisericile: Sf. ceea * Sintem siguri cä unele erau chiar pietre funerare. care s-a infaptuit in termenul fixat. Mitropolia anunta conducerea manastirii Radu Voda si pe protopopul respectiv ca zidurile stricate ale bisericii pot fi darimate. . fiindca au fost. mai multi care au facia donatii importante. pa din launtru bisericii. motivind ca nu mai este cazul. spunind constructorul ca va pune legaturi de fier jur lmprejuru bisericii. p. biserica Stelea a fost sfintita din nou. cit. sa-i faca ingradire cu parmaclic de uluci". Sf. Apoi sa repare toate crapaturile ce sint pa dinafara si pa din auntru. 1947. ca sa sa poata mai bine intepeni sinele pa dinafara. Contractul incheia t in tre constructor si egumen a fost scris in doua exemplare Intarit cu iscaliturile lor. cu inscriptii.MONUMENTE DISPARUTE 143 In cele noua puncte ale contractului se prevedea ca pardoseala bisericii. Intreaga lucrare. dar sa i se dea un aconto de 20 000 lei. dar nici de data aceasta n-a avut o dainuire mai indelungata. Drept urmare. care a transformat In scrum si cenusa o bung parte din Bucuresti a distrus-o cu desavirsire". egumenul manastirii Radu Voda primeste ordinul sa se grabeasca a repara biserica Stelea. sa o tencuiasca din nou si s-o spoiasca in alb . Timpla si jeIurile stricate sa fie reparate. cit. Muth* din lespezi de piatra *. Nlatei cojocarul.. 92.. Vergului. 457-460. Facind apel la enoriasi. II. Vineri. Cioran. acestia nu i-au dat concursul. In locul ferestrelor mici sa fie facute altele mai mari. 56 Pr. desigur. 1708). 55 Gh. op. Zidurile bisericii sa fie inaltate cu Base palme domnesti. vol. Weitz se obliga s-o termine in patru luni. Ni culae *erbdnescu. din druguri groase de fier. Lucrurile au taraganat ping In vara anului 1848. cum si sase legaturi crucis. cu obligatia si fie Inmormintati in biserica (exemplu vornicul Gheorghe Psoma. Neofit. Ina lte de un stinjen si late de o jumatate de stinjen. Dupa aceasta renovare generala. cu geamuri si cu zabrele de fier lucrate bine". Bucure5ti. din care unele mai exists si astazi 55. raspunde ea si el este de parere ca si enoriasii si cu IIeliade sa ramiie pentru totdeauna a nu sa mai Infiinta acea biserica a Stelii"5°. p. iar restul sa i se plateasca in rate dupa cum se va desfaSura lucrarea. La citeva luni dupa incendiu. vizat de Aghentia austriaca si de Departamentul trebilor bisericesti 54. de-o parte a bisericii ping la alts parte. ca era o cladire relativ scunda. care conducea treburile Ministerului Instructiunii Publice si al Credintei. sa fie ridicata cu doua palate domnesti (circa 0. in timpul revolutiei cind I.60 m) iar toate pietrele care sint sparte sau s-ar sparge. pentru sigurantia vatamarii bisericii". 54 George Potra. la 24 august 1848. Heliade Radulescu. fiindca marele foc din 20 mart. ceea ce inseamnd Sa se faca o clopotnita noua de lemn. 1633. 1704. op. sa fie lnlocuite. trimite o adresa mitropolitului Nifon cerindu-i sa hotarasca data este sau nu cazul sa se repare biserica. jupineasa Neaga. De abia a putut fi scapata o parte din arhiva si citeva obiecte care au fost aduse la manastirea Radu Voda. Minfttirea Stelea din Bucurefti. stranse cu surupuri din amandooa partile.

Ministerul Instrucjiunii. de necuratenia existenta caci pe linga celelalte. Ministerul Cultelor trimite o adresa egumenului manastirii prin care Ii cere sa raspunda grabnic data este adevrtrat a locul bisericii 1-a daruit. ins& parohul bisericii. St. fapt care a durat ping in 1931. Poate s-a ingradit cu uluci slabe care au putrezit cu vremea. nici o Insemnare de nici un fel nu arata ca acolo a fost primul local al Mitropolie din Bucure§ti. Tribunalul politiei Bucuresti. a cerut voie sa plece la tail pentru anumite treburi. in 1859 cind. ca In termen de 20 zile. altfel.11 dtiruieste. Ar trebui ca acest teren sa fie Ingrijit §i Infrumusetat din veniturile pe care le avea biserica Stelea. . 3491/1838). ca sa scape de cheltuialii. iar preotul pe logofatul Nicolae Coada. cu obligatia ca sa-1 uneasca cu locul casei lui. care s-a opus cu Indirjire §i a oprit dtirlmarea. St. preotul Ionita *. fiindca in timpul adolescentei noastre terenul era viran. 1868/1839).. dar si ca bun gospodar si aparator al intereselor bisericii. Primaria sectorului trimite egumenului de la Radu Voda ordin sa Imprejmuiasca terenul. a nu respecta un loc pe care a fost °data' zidita case lui municipal al oraplui arata Ministerului Cultelor ca ar fi cea mai mare grepala sa se daruiasca acest loc unui particular. Buc. aceasta lucrare se va face de atre minister In socoteala mantistirii. ceea ce s-a §i fticut in luna ianuarie 1850. Si tot In acel an. spre a face gard §i a feri astfel oasele p'arintilor sai §i a altora ce slut ingropate acolo. Tribunalul poliliei Bucuresti. Consiliul tem criticati . el dä in judecata pe Constantin sin loan ce fusese angajat cintaret la biserica cu 800 lei pe an.144 DIN BUCURE$TII DE IERI ce se §i Incepe la 28 august. Prin judecata a primit Inapoi suma ce cintdretul luase mai mult decit serviciul efectuat. Ufa sa mai fie inlocuite. 67 Arh. din aprilie 1862. 972/1862. tnainte insa de a-si Implini anul. De la aceasta data locul a ramas viran. sa-1 Ingradeasca §i sa face pe el o grAdind cu pomi roditori pentru ca §i locul sa se respecte §i mahalaoa sa se impodobeasca ". Buc. unui oarecare P.. din mahalaua Flazvan. si in al doilea rind ii cid ordin. Buc. cu act formal. preotul Ionita fnainteaza jalba la Tribunal Impotriva paharnicului Alexandru Geanoglu Lesviodax. * Preotul Ionita. nici o place. ci la dispozitia de a se &a:lima. pentru cele doud oddi ale bisericii in care locuise fiul sdu Dimitrache in 1837-1838. Dar. plin de moloz. pentru suma de 250 lei. pa imprejmuiasca terenul. adminis- trate atunci de manastirea Radu Veda. Dupil multe jalbe ale locuitorilor din acea mahala. St. pind dud preotul Ionita a aflat ca fostul cintaret al bisericii Stelea se angajase la Biserica Alba de pe Podul Mogosoaiei (Arh. vechi $i ultim slujitor al altarului la aceastd biserica. fiindca. spre vecini ci ulita. (Arh. II Negru. Sesizindu-se. Procesul s-a terminat cu ctstig de cauza pentru preotul Ionitd. Nu §tim cum s-a procedat dupa acest ordin. Drept urmare. Lesviodax avea ca avocet pe Nicolae Apolonie.. 1-a transformat intr-un mic scuar cu flori §i arbori.. s-a purtat o adeva'rata corespondents intre minister §i Mitropolie. Intr-un interval atit de lung. In 1838. incasindu-si toate drepturile ptna la sfirsitul anului. drept chirie.. Regretabil lush' ca. ftirti sa se ajunga la o hotarlre pentru refacerea ei. Dar au trecut citeva luni si nu s-a mai prezentat la slujba. convingind pe enoria§i sa cearit recladirea bisericii aqa cum fusese aprobata de fostul domn Gh. pe care localnicii dimprejur aruncau tot felul de gunoaie. ne este cunoscut nu numai din aceasta frumoasa si inimoasa initiative. deoarece el nu avea acest drept. Bibescu. Noul proprietar cere primariei sa hotarniceascti terenul bisericii. cind primaria sect.S. Astfel. dupa ultima cerere a acestuia. a§a cum se afla §i In prezent. dar acesta tot amine treaba pint]. sinDumnezeu" 57.

duptt sapthurile arheologice ce s-au facut. In afarti de marele numar al caselor celor nevoiagi care cadeau prada focului. cutremure gi molime. cit gi de pe urma cazurilor de forth' majors pe care conducerea gi folosit in diferite parti indepartate ale lumii. incendiau totul. in afarA de inundaIii. din vitregia vremurilor. pe care i-au vindut calea vrajmagilor. De aceea presupunem ca. evenimente. 11 pun mai intotdeauna in legiltura cu migcarile revolqionare. De multe ors. adicA cu migcarile de masa impotriva stApinirii interne sau a jugului turcesc. nu cunoagtem insa decit pe cele care le amintesc documentele. ingigi domnii nogtri cind se retrageau Inspre mur4i din statului trebuia sa le aplice. schimb. popoarele navalitoare au jefuit gi incendiat de nenumarate on gi agezarea aceasta. dintre cele mai frumoase. atunci trebuie sa admitem di gi nenorocirile ce s-au abAtut asupra lui an aparut gi ele odata cu existenIa gi dezvoltarea lui. un timp destul de indelungat. mai ales in secolele XVII gi XVIII. pre- cum gi nenumarate biserici gi manastiri. nelasind nimic din faima.RAZMERITE le I CALAMITATI Multe gi felurite au fost nenorocirile care s-au abatut asupra oragului Bucuregti. sau Introgiri la cunoagterea mai precisa a unor participan0 de seama la aceste evenimente. distrugind in acelagi timp gi proviziile care nu le puteau salve. turcii au facut acelagi lucru. aga bunitoarti in acte de vinzare-cumparare. Intr -o masura mai mica. este ramerica. Tinind seama. care aveau cu totul un alt obiectiv decit cel memorialistic. i ca o explicaiie principalli se referti . Dintre acestea. di oragul Bucuregti este o agezare foarte veche. s-au terminat cu jefuirea gi distrugerea unor localitati.ele dragi din apropierea ctirora fusesera smulgi. bogAtia gi trecutul for de odinioarti. Diclionarele limbii romane. rascoalti. explicind cuvintul prin revolutie. diate etc. oragul Bucuregti suferea atit de pe urma navalitorilor. o parte din locuitori au fost luall robi. nemaiavind niciodata posibilitatea sa-gi vada fiint. vechile palate domnegti gi boieregti. In decursul vremurilor. dintre fraiii moldoveni cu cei munteni. printre care gi Bucuregti. MA deci ca. *i astfel. RAZMERITE 0 serie de evenimente istorice gi nenorociri care s-au abatut asupra lttrii an fost consemnate In documente. la plecarea lor. trebuie sA amintim ca gi luptele. celelalte s-au dus °data cu generapile ce le-au Indurat. ca sä nu cadA In mlinile nesalioase ale dugmanilor. In plus. rtizvratire. Un cuvint care se intilnegte des in insemnarile din documentele vremii. Mai tirziu. au trecut in uitare gi In necunoscut pentru totdeauna. Multe din aceste InsemnAri sint amthiunte pretioase gi contribuIii interesante la lamurirea anumitor Imprejurari. au ars ping la temelie.

Ionnescu-Gion. De asemenea ciocnirea singeroasa.Bucuresti. cind Mihai Viteazul este silit sa paraseasca Bucurestii ci sa se retraga spre munti. Balcescu. dupa lupta de la Calugareni. 1899. ziduri in ruine. Mai toate documentele in care se gaseste cuvintul razmerita se refera la vreme de razboi. Este adeArarat cuvintul a circulat foarte mult in legatura cu miscarea condusa de Tudor atit cu turburarile din timpul revolutiei cit ci cu celelalte care an urmat. 0 cumplita razmerita se petrece in Bucuresti la 1595. cind s-au petrecut In tam cum. (1594 . orasul a fost jefuit si ars. (manuscris). locul pe care fusese cladita biserica este daruit de Alexandru Iliac Voda. care a trecut prin Bucuresti chiar in anul prapadului facut de turci. I. nu este vorba de nici o revolutie. cind au fost omoriti si multi oameni nevinovati. Bucuresti. N. si numai rareori la revolutie. se ogrndeste multa vreme In documentele ulterioare. doc.1821). 20 august 1629.146 DIN BUCURE$TII DE IERI mai totdeauna la revolutia poporului condusa de Tudor Vladimirescu pe vremea cind a fost razmerita In Cara ". care este alta decit biserica zidita de *erban Cantacuzino pentru doamna sa. dupa cum spuneau batrinii. Chiar sub Matei Basarab. 2 George Potra./storia Bucurefti/or. Cuvintul razmerita este de origine slava si are inteles generic de razboi. se amin1 G. &apt Bucuresti vazut de cillatori straini to decursul veacurilor 3 George Potra. Orasul ofera o jalnica Infatisare calatorului id ci colo cite o casa si o biserica stricata. la 1629. Poporul a considerat ca razmerita si nelegiuitele fapte ale lui Chihaia. dupa fuga lui Tudor Vladimirescu siAlexandru Ipsilanti. 4 Ibidem. p.plite rautati". rascoala sau razvratire. Calatorul Balthasar Walter (fost secretar al lui Mihai Viteazul). iar In prima'vara anului urmator a avut loc navalirea tatarilor care continuara cumplitele rautati". lar atunci cind se leaga de aceste ultime notiuni. In luptele care au avut loc. Sinan Pasa ocupa orasul ci organizeaza in el rezistenta. 65). terminate cu omorirea tuturor arnautilor si arderea bisericii Olteni. Documente privitoare la istoria orafului Bucurefti. doc. Bisericii Domnecti din Bucuresti pentru ca acel loc de biserica al doamnei Maria si cu locul de pravalie au fost loc domnesc. In evenimentele petrecute in 1595 a ars biserica Doamnei Maria. fara sa reuseasca sa respinga pe voievodul roman ajutat de Sigismund Bathori. Documentele manastirii Arnota arata Ca Radu Cocora si Tudor din Bogdanesti au slujit In vreme de rasmerita In Ora Brandenburgului cu mai multi tovarasi ai lor" 1. vol. apoi Sinan Pasa au stricat biserica si au ramas numai pamintul" 3. In locul gradinilor si construetiilor de care se bucura Inainte" 2. Dania este Intarita si de Leon Voda in 1630. . 1961. in octombrie 1595. Puterea armatei la romdni. In 1634. Astfel. Aceasta biserica din urma este cunoscuta de not sub numele de Biserica Doamnei".f. Cuvintul razmerita este de cele mai multe on cuprins in expresia vremuri de razmerita" echivalenta cu vremuri de bejenie". care spune: apoi acea biserica a doamnei Mariei s-au stricat pins in temelie si au ramas locul acela pustiu" 4. la urmari ale razboiului. 13 ianuarie 1630. p. stapInitorul orasului Bucuresti. 595 (c. are in vedere faptele de lupta razboinica petrecute In cursul lor. la fapte petrecute In timpul razboiului. Maria. *tirea se refera la razboiul dintre Frederic al II-lea regele Prusiei si Imp arateasa Maria Theresia si deci. dintre Bimbasa Sava si arnautii sai cu ostirea turceasca din Capita la. spune ca toti locuitorii surprinsi in oras" au fost luati in robie de turci care dadeau foc peste tot. Evenimentul care este un simplu episod in razmerita" lui Sinan Pasa.

5 Ibidem. cu coact& la spate. doc. in hrisovul din 1780. doc.. Evenimentul la care se refera documentul este ocuparea oragului de armatele rusegti. pentru pricina rasmeritii." 9. clod trupele rusegti au ocupat Bucuregtii. E posibil ca atunci sa fi fost o lama asprA vi namestiile amintite sa fi fost arse de soldati sau chiar de parnIntenii care tremurau de frig. 25 mai 1792. au fost evacuati multi bucuregteni din casele tor. 20 aprilie 1797. Tot Maria Balaceanu. luat farA de veste. Faptul acesta Il amintegte intr-un document din 1797. care se plinge ca a fost stramutat din casa sa. Mai Intli spune de tatal sau. doc.. clod Incepuse RAzboiul ruso-turc. Intr-un zapis de vinzare din 1773 se amintegte de o razmerita: mai virtos ca gi din namestii ce avusese eagle Imprejur: uluci. Genealogiile docurnentare ale familiilor boierefti. Astfel. doe. 127. ca In timpul razmeritii din 1733. s-a imbolnavit pe drum gi astfel a fost prins de turci gi omorit: a fost inmormintat la manastirea Cozia. In acelagi an 1797. se gasea in Bucuregti in toamna anului 1769. deoarece In uniforma militara ce purtau avea o tunics croita ca fracul. In al doilea rind. amintegte in el mai multe evenimente istorice. In vremea rasmeritii de scum" 7. austriece desigur. adica ce fusese Inainte. 11 iunie 1634. iar printre acegtia a fost gi yinzatorul amintit In zapisul de mai sus. 10 Ibidem. gi in urma lui intrarA acegti nen* cu coadA". De frica armatelor rusegti. grajdul. 7 Ibidem. BA prApAdisA. Bucurai ti. 28 mai 1640. 1 august 1780. 11.RAZMERITE $1 CALAMITATI 147 tegte de razmerita din timpul ocupatiei lui Sinan Paga: apoi In zilele lui Sinan Pagii pre acea beserica a doamnei Stanei gi a Martel o au stricat pans In temglie gi au ramas numai pamint pustiu" 5. doc. cuhnie. care are loc la 17 noiembrie 1769. In legatura cu razmerita amintitA mai sus. fosta domnigoara de onoare in serviciul Imparatesei Maria Theresia. e Ibidem. fugind din Bucuregti cu gindul de a trece peste munti. 13 martie 1797. proprietate a manastirii Stavropoleos. 11 *tefan Grecianu. facindu-gi testamentul 1°.5 noiembrie 1789. 1913. mai cunoagtem doua documents care o pomenesc. vreme de rasmerita fiind" 6. la 1. ea fugi la Bragov gi agtepta acolo desfagurarea evenimentelor. Alexandru Ipsilanti spune: iar dupA ce s-au obicinuit obgtea a -ci mAsura butile cu cotul . De data aceasta este vorba de ocuparea oragului de catre trupele printului de Coburg pe ai carui soldati bucuregtenii ii poreclisera nemti cu coada". Astfel cuvintul de razmerita se refera la razboiul vi evenimentele dintre 1769-1774. p. Un zapis de vinzare din 1792 amintegte alta razmerita: In zilele lui Mavrogheni. 30 ianuarie 1773. . In timpul acestei ocupatii. a trebuit sA fuga din Bucuregti. pentru incartiruirea soldatilor. chid daruiegte o parte din averea sa lui Petre Sufarul pe care 11 luase la Bragov. ca fecior de suflet". Mavrogheni. Actul spune: uncle au avut mai nainte manAstirea casa vi pivnita vi dan vremea rasmerifii s-au stricat". care ocupasera oragul. 8 Ibidem. care intocmise o armatA de vreo vase mil de oameni ca sa opuna rezistenta. de mic copil. Al doilea document este o anafora din 1781 pentru vinzarea la mezat a unei case din mahalaua Fintina Boului. Maria Balaceanu. Ibidem. care an ramas In crag pinA dupa Incheierea Pacii de la Sigtov din 4 august 1791. graful loan Balaceanu. fund stramutat de la casa mea .. Fiind not la Bragov din pricina rasmeritii cu muscalii" 9..

grajd. dupti cum ne spune Paul de Alep 14 care a trecut prin tara noastra in secolul al XVII-lea se anunta prin tra13 Colectia George Potra. cu cosuri defectuoase erau un permanent material inflamabil pentru cea dintii scinteie ratacitoare. 1 iulie 1799. In zapisul 12 de vinzare al lui Spiru Gazoti din 1799. Bucure§ti. adica lemn si pamint. 22 Ibidem. Din cele de mai sus. dupa Pacea de la Belgrad din 1739.148 DIN BUCURE$TII DE IERI ca tatal sau luase cu sine tot ce avea mai de pret. 110-111. 1865. in 1826. iar razvratirea care urmeaza dupa acest soroc nu este alta decit Revolutia lui Tudor Vladimirescu. postelnicelul Radu se roaga sa i se acorde un termen mai lung pina va trece aceasta molivma". P. bani. construite In cea mai mare parte din birne de salcim. 0 parte din acte a izbutit sa le gaseasca la Fagaras si sa le cumpere de la o catan4 care le-a fost luat din drum. sa sufere mult de pe urma incendiilor. am luat bani cu dobinda de la ovrei" . lucruri.cii pa drum 1-au taiat si s-au risipit toate zapisele ce au fost linga dinsul" . G. Trecuta razmeritil este ocupatia austriaca a Bucurestilor. se mentioneaza ca nu are sa dea actele de proprietate fiindca zapisele cele vechi s-au prapadit In vremea trecutei rasmerite". Ionnescu-Gion. Intr-o jalba adresata domnului In 1826. Izbucnirea unui foc altadata. doc. 347. Observatia simple. cit. Prin jalba inaintata. cind au scos tats -mieu ce au avut din tars si ajungindu-1 tur. ca imediat repede pina la pamint. pre cum si toate actele de proprietate ale diferitelor mosii ce avea In tars. dintre 1789-1791. se vede ca multe din actele particulare pot aduce contributii foarte interesante la cunoasterea si lam. si eu aici [in Brasov] In vreme de rasmerita nimic nu luam dupa venitul mosiilor". op. familia Balaceanu sta la Brasov: ne aflam din pricina rasmeritii la Brasov si facindu-se pace si viind not in tara. p. simtita direct si expusa fail nici o intentie si nici un interes de denaturare. in Bucuresti bintuia ciuma. flacarile nimicitoare sa cuprinda o serie intreaga de asezari pe care sa le mistuie . casele. stuf. In care n-a putut plati banii. ceea ce ne arata ca. despre care am vorbit mai sus. cosar sau casa. partea 2. 5 august 1826. un cotet. Arhiva istoricd a Romdniei. Aceasta razmerita de care pomeneste documentul este deci perioada de razboi. bijuterii. dintre 1735 si 1739. acoperite cu paie. scinduri sau sindrila.urirea evenimentelor istorice. I. un oarecare Radu postelnicelul 13 cerea aminarea sorocului de plata a unei datorii de 1 500 taleri catre delibasa Ivancea. Si era mult pina cind se aprindea o capita de fin. vol. Imprumutul se facuse de fapt in 1818 cu soroc de o jumatate de an".. INCENDII Este absolut normal ca o asezare ca Bucurestii alcatuita din case care nu aveau In constructia for decit material caracteristic regiunii. Hasdeu. Motivul invocat era foarte subred si domnul porunceste marelui hatman sa aduca pe jeluitor in fata Departamentului de Sapte. cu toate urmarile ei. Pe ulitele strimte si lntortochiate. da o lumina mai vie si mai precise faptului istoric. Din pricina jocului nestatornic al evenimentelor care se petrec dupa 1735 si pina tirziu. 12 B. invocind In aceasta diastima ca In timpul in care trebuia platita datoria se afla rasvratire aici In tara". doc.

*i de fiecare data. pentru ca rivalul sau sa nu aiba unde sa se adaposteasca. iar cuptoarele de copt pline le asezau cit mai departe de peretii casei. s-a aprins centrul orasului 16 si a ars majoritatea pravaliilor de pe ulita Abagiilor si a Margelarilor. arde Curtea domneasca si frumoasa m'anastire Sf. atit narative cit si documentare. fratele fostului domn Nicolae Mavrocordat. focul izbucneste din nou si de data aceasta. In focul acela au ars multe pravalii si case si. au fost girla (riul DImbovita). despre focurile din Bucuresti. printre multe alte cladiri. 17 George Potra. 349. voi sa dea foc Curtii domnesti. nu exista. arata cum domnul Radu *erban. pint' In mijlocul secolului al XVIII-lea. 10 februarie 1754. In acelasi cartier central cu locuinte prea ingramadite.RAZMERITE II CALAMITATI 149 gerea clopotelor". pentru secolele XV XVII. In realitate ele amintese astfel de intimplari care se petrecusera cu zeci de ani in urma.. De cele" G. Paul de Alep caruia i se povestise multe din nenorocirile ce se abatusera asupra tariff. sobele mai sistematice. p. poate ca focurile au fost mai rare si mai putin nimicitoare. adica In dunga" cum spune poporul sff prin sunetele for jalnice sff triste chemau pe oameni sa dea ajutor. Gheorghe. pe locul uncle se fringe fierul" au ars si cloud pravalii cu lemnele lor. dintre care putine se mai pastreaza azi in colectii de stat sau particulare. op. Atit sff nimic mai mult. Din aceasta cauza. cu astfel de mijloace nu se izbutea decit foarte putin sau aproape deloc. si ceea ce se gasea In ele. cit. Astfel. . focul bintuia de multe on uliti sff cartiere intregi. dar mult mai tirziu. Intii. luau si oarecari masuri de prevedere. lonnescu-Gion. Oamenii lnsa in fata unor astfel de nenorociri. puturile sff donitele. fiind amenintat de pretendentul Radu In Bucuresti au mai fost incendii mari: in 1704. Un serviciu de stingere. sint de la inceputul secolului al XVII-lea. turcii au dat foc de doua on Bucurestilor. precum au fost §i zapisele de proprietate ale lui Petre vataf de macelari 15 din Bucuresti. ne descrie cum. exceptind cele din centrul comercial al orasului. se intelege. unul dintre cele mai importante de acest fel. *i tot el Mihnea. cind Sinan Pasa se retragea gonit de Mihai Viteazul. ce erau proprietatea bisericii din Tirgsor. dupd venirea pe tronul tarii a lui Ioan Mavrocordat. op. In ultima lung a anului 1716. Singurele ajutoare la lndemina locuitorilor bucuresteni. printr-o hotarire domneasca a fost dat sa-1 stapineasca Mitropolia din Bucuresti. cind in mai toate curtile gospodariilor. cind a ars si Hanul *erban Voda.. pentru ca astfel sa se evite pe cit era posibil pericolul focului. sff chiar in unele fotografii de mai tirziu. cit. adica nu numai marfa dinauntru dar chiar sff constructia. faceau cosurile de fum mai inalte. 16 Ibidem. situat pe locul Bancii Nationale (actualmente Banca de Stat a Romaniei). dupa un timp relativ scurt. bateau numai Intr-o parte. care. In 1719. Trei ani mai tirziu. in secolul al XVI-lea. cu acea ocazie. Cele mai vechi insemnari. Cu aceste masuri luate. in reconstruirea caselor. se gaseau capite sff clai de fin. 0 marturie documentary 17 despre acest foc. gramezi de coceni sff nuiele. Ori. doc. cu ocazia detronarii lui Mircea Ciobanul si a doua oars in 1595. din 1754. totusi ele au fost destule si nici nu se putea altfel. De acest loc de pravalii nemaiinteresindu-se nimeni mai bine de treizeci de ani. ne spune ea In zilele raposatului Ioan Voda (Mavrocordat) cind au ars focul Bucurestii". Asa. Putem observa acest lucre si in fotografiile de pe la mijlocul secolului trecut facute de ofiterii austrieci In timpul Razboiului Crimeii. se apucau din nou sa-si refaca locuintele.

Masurile luate 18 Epliern4. Documente bucureftene privitoare la proprietatile mcindstirii Co ltea. Spiridon Nou. 1941. cu spitalurile. p. Alexandru Scarlat Ghica. prin care preotul Nicola. poate si altele mai marunte. precum si alte case. A treia mentiune este in documentul din 1 iunie 1743. p. simigeriile si alte cladiri. cu tot ajutorul dat de domn. i-au ars casele de pe acel teren si deasupra pivnitei. A doua Insemnare se afla lntr-un manuscris. ca unii locuitori ai orasului nu respects pravilele dupa care trebuie sa se fats construqiile In Bucuresti. care probabil vazuse si el acest foc. 5 chilii de biserici.R.. op. ci prin apropiere de Biserica Sfin%ilor. an Intam. s-a Imbolnavit si In luna cealalta a si murit." 18. ctitoria Ghiculestilor. 130. In toamna anului 1766 un alt incendiu care izbucneste de la pravaliile Herascului. p. cu spitariia ce era de doftorii pentru saracii den spital si cu bisearica si cu cate treale paraclisele si amvoanele si cu amandoao pivniOle" 20. 185-186.i. ateliere de boiangerie trebuiau sa fie zidite la 60 de coil departare de alts cladire. Ionnescu-Gion. din mahalaua Scaunelor. fund un vint rece. El mentioneaza ca. op. totusi le-a ars acoperisul si o parte din lucrurile dinauntru. Biserica precum si alte trei biserici. fiind Inmormintat In biserica Sf. ed. pe acea vreme. G. .. a° Acad. 49 mijlocii. cu 500 lei bani gata". p.150 DIN BUCURE$TII DE IERI lalte focuri. Sava. unii din rautate sau nestiin%a sau si stiind vor sa le matahariseasca spre rau.plandu-se de ne-au calcat focul. distruge o parte din Tirgul Cucului pIna la Sararia domneasca. sau cu totul sa nu be bage In sealing. Alimentat de un vint puternic focul mistuie o parte din cladirile manastirii. cit. constructiile n-au avut de suferit prea mult. apoi trece In mahalaua Coital si a Scaunelor si nu se opreste. op... Legrand.. 129. Iona§cu. boieri si garda palatului. cit. sau cel mult pe lInga biserica Olari. 1881. 349. tome II. cind dadu de Intinse locuri virane. 128. din alts parte a orasului. I. dar care arsesera mai Inainte" 21. Bucuresti. nu se afla pe locul pe care 1-am apucat noi. prin care negutatorul Grigore Grozea vinde lui Scarlat.ides Daces. de la Academia Roma* in care se spune: si atuncea au ars si manastirea [Coltei] toata. ms. fiind cladite din piatra si caramida. Paris. 77 mici. al I.a de piatra ce se afla In mahalaua Coltei tocmai linga zidul [m-rii] Co ltii". IORWU. nu se pomeneste nimic pina In ziva de marii. 127. cand au ars targul. p. 145 v. Cronica lui Dapontes. Iona§cu. f. pravaliile.declt departe. care eventual au mai fost. In urma anaforalei Inaintata de marii boieri. Fiul raposatului domn. R. socotind ca sint InIelepti" stabileste regulile dupa care sa se cona struiasca casele. brutariile.S. fost mare capitan de dorobant. adica In focul din februarie 1739. Au ars atunci 16 case maxi. nevrind ca sa se sfatuiasca. 40 de Beaune de macelari si 9 pravalii" 18. cit.. Domnul Scarlat Ghica care venise la fata locului. daruieste Mitropoliei un loc pe care avusese case. E. 27 februarie 1739. iar cuptoarele bailor la 30 de coti de casa vecinului. s-a gindit sa is anumite masuri de prevenire. unde se Linea Tirgul Mosilor care. In acel. un loc cu pivnil. 18 I. In legatura cu acest foc mai sint trei informaiii de epoca: prima amintita In documentul din 1739 mai 28. cind se aprinde gunoiul din curtea manastirii Sf.

La scurta vreme Irish' s-a dovedit ca numai distanta intre cladiri nu era suficienta pentru inlaturarea primejdiei de foc. tot intr-aceasta lung in treizeci. Apoi. 353 v. chid pe tronul Munteniei veni Caragea Voda. domnul Grigore Dim. Gheorghe si erban Voda. dar cu mult mai virtos s-au hotarit pentru primejdia focului ce se intimpla" 22. i tot la 23 aprilie 1823. Ghica. ms. cuprinsa intre spitalul Coltea. chiar a doua zi a dat ordin mare- Sf. s-au aprins In deal la vii o suma de clai de fin" 23. In suma de 6 756 taleri. La 13 septembrie 1804. [Iasi]. biserica Baratiei si vechea puscarie situata linga biserica Sf. Oamenii de acolo ii vor aduce la Bucuresti. In primavara anului 1823. op. au vazut cum flacarile au distrus chiliile si hambarele manastirii Cotroceni. 23 Ilie Corfus. iar dupa arsura tirgului. marele aga al orasului da dispozitie lui meimar-basa (un fel de arhitect-sef) sa arate In scris la ce suma se ridica refacerea acestui foisor atit de necesar locuitorilor. cuie etc. pins la noua ceasuri din noapte. in ziva de Sf.avara anului 1815. 12 mai 1768. si au ars tirgul tot. care singure sa se lui aga a orasului sa scoata imediat pe cei ce locuiesc in hanul manastirii cisluiasca" intre ele si sa-si fixeze dupa starea si puterea for" 26 suma ce trebuia data. doc. iar in 1835. bucurestenii. sa fie comandati judetului Dimbovita. Condica veliiilor boieri pe 1814-1816. platindu-li-se 50 taleri stinjenul. ne spune urmatoarele: Dumineca. cit. la inceputul anului urmator. Gheorghe. intimplindu-se un alt incendiu. 23 Ibidem. St. iar inparatestii paznici ce era[u] acolo in conac.RAZMERITE $1 CALAMITATI 151 de domn au fost pentru a se inlatura pricinile de nemultumire dintre vecini gi desele procese. Buc. 105. scarf. p. a ars o buns parte din Podul Beilicului 25 (Calea *erban Voda) si imprejurimi (419 case). 64 v. 1975. intru intimpinarea primejdiei focului. 20 august 1804. La 1812. arse noua Curte domneasca zidita de Alexandru Ipsilanti In jurul bisericii Mihai Voda. 235. Anton. pe locul unde au functionat Arhivele Statului. grinzi. 22 Arh. lucrarea a putut fi terminata si foisorul redat observaIiei. In prim. nr. partea cea mai vie a centrului comercial bucurestean. Buc. adica In total 1 800 taleri (lei).. focul a mistuit o parte din centrul orasului cauzind pagube destul de mari si distrugind in acelasi timp renumitele si vechile hanuri Sf. In 1787. aprinzindu-se lemnele din care era construit vechiul foisor de foc. Drept urmare. 0 marturie documentary din acel an.. . 14. In decembrie acelasi an se hotaraste ca cei patru stilpi de 9 stinjeni lungime fiecare (circa 18 metri inaltime) si de doua palme domnesti latul-grosul In toate muchiile" sustinatori ai constructiei.. au ramas far de lacuinta" 24. s-au aprins tirgul de la spitaria din *alari. a ars atunci si hanul manastirii Marcuta. 24 Arh. 22 George Potra. usi. insemmiri de demult. va fi suportat de breslele din oral.). f. precum si casele domnesti de acolo.. *i s-au mai potolit dind Dumnezeu si o ploaie. ms. scinduri. de la podu spiterului. f. Costul intregii lucrari (bulumaci. St. Un an mai tirziu au ars toate pravaliile din Cavafi. Probabil ca In urma celor de mai sus.-65. doc. fara sa poata veni in ajutor. la opt ceasuri din zi. pe baza raportului inaintat domnului si a anaforalei marilor boieri. Ecaterina si sa se mute acolo oamenii trimisi de sultan.

St. permanent. si cu scarile. spre a alerga intru intimpinarea focului. 1122. fiindca nici drege pang acum. marii boieri propun ca meimar-basa sa faca o lista de told dulgherii ce se aria in mahalalele celor patru poduri maxi" si cind vor auzi ca este foc undeva. Dar o alts problema mull mai importanta decit foisorul de foc. 28 Azalele parlan-ntare. ca marele vornic al orasului sa dea ordin ca in fiecare mahala. era alimentarea cu apa. indata ce vor auzi aprindere de foc In vecinatate. a hotarit ca In cele cinci plase (culori. rogoz sau stuf. insa unul din pedestrime carele sa pazeasca sus. f. ci stau darapanate". *i cum va vedea eel de sus foc undevasi. De aceea. La 13 noiembrie 1823. sa se faca. In afara de cele de mai sus. In 1831. Indatorindu-sa mahalagii ca. in fiecare la locul cit se va putea mai de mijloc si eel mai inalt cite un foisor de foc unde sa fie apururea doi paznici din jandarmi. locuitorii sa Meg zece cangi. Sfatul orasenesc. 54. trestie. vremea este acum de a set face foisor. problema foisorului de foc nu este rezolvata decit pentru o vreme relativ scurta. caci nici chiar casile for nu si le-au putut Ei propun. 468. este bunk dar imposibila de executat la acea data. Incendiile fiind destul de dese prin nenumaratele mahalale ale orasului. dupa cum vedem din documente. Bac. zece topoare si cloud scarf lungi care sa se afle permanent la vatasalul mahalalii". nici lacuitorii politii [orasului] au stare a face acest fel RI cheltuieli. cind vor auzi ca este foc undeva numaidecit sa sara toti cu cangile si scarile si donitele cu apa sa dea ajutor la stingerea focului" 27. Odata cu construirea celor cinci foisoare. Ca o ultimg Tilburg. Cele 5 foisoare vor costa 29 500 lei" 28. vol.152 DIN BUCURE$TII DE IERI Dar. p. o cange si o scars lungs. sa alerge acolo si sa dea cuvenitul ajutor. ci sa stea pe lot. ca sa mearga numaidecit a da de stire atit la comisarul plasii cit si la Agie. *i Indata. . La acest fel de intimplare. precum si lefurile intregului personal. urma aceasta datorie. sa sara doutizeci de oameni fiesicare cu cite o cange In mina sau cu cite un topor. aflindu-se cu toata privegherca in coprinsul plasii sale fiescare. o putina plina cu apa. de se va gasi cu tale" si de maria sa. 1 890. I. conducerea orasului a mai hotarit ca totalitatea sectoarelor sa fie inzestrate cu urm. printre alte masuri luate contra incendiilor. sa spund calaretului la ce parte de be este arderea. sa i sa faca certare cu bataie".. comisarii celorlalte plgsi sa nu se mute din locul lor. care servea numai ca punct de observatie. 2? Arh. deoarece marea majoritate a caselor erau construite din lemn si acoperite cu sindrila. Iar care din ei se va lenevi si nu isi va. ms.atorul inventar. marii boieri arata domnului ca propunerea marelui aga de a se face foisorul din nou de zid". far altul &glare. s-a simtit nevoia a se construi mai multe foisoare de unde sa se poatg observa locul unde a izbucnit focul. Bacure3ti. jos. aratindu-se si suma la care se ridica cheltuiala. si cu graba sa alerge la foc ca sä ajunga mai nainte liana a sosi dumnealor zabilii politii si sa inceapa atat si a surpa spre potolirea focului". ei arata ca ar mai fi necesar ca fiecare negustor sa aiba. fiind iarna. sectoare).

pentru tulumbe. era foarte interesanta si extrem de utila. p. ca sa poatil cosarii a avea mijloace de a le matura. cite 6 la fiecare tulumba. p. nu puteau sa potoleasca puterea focului. indeamna pe politie a pof ti pe toti dumnealor proprietarii de case. din Dimbovita. prin care se hotara pentru intreaga Capita la. data de politie si aplicata imediat. sapte tulumbe marl trase de cai si sase mai mici trase si manevrate de oameni si care a ramas tot Mara' moarta. nu s-a concretizat. leafa 34 560 11 520 77 600 3 600 3 600 720 250 300 lei Aceasta hotarire. ca fiecare sa ingrijeasca a pazi maQurile urmatoare: 1. 30 pe an3° fiecare tulumbagi-basa. chila a 30 potcovitul a 24 cai. mai cu osebire cind sint vinturi taH. Infiintarea serviciului de pompieri. a 500 lei 37 800 6 000 4 500 1 500 1 950 7 000 58 750 1 200 150 donite de piele. 90 Ibidem. Cele citeva cismele de la raspintrile mai importante si fintinile care se gaseau prin curtile ani. cu hamurile lor. In 1844. 29 Ibidem. Apa se aducea. Base soproane pentru adapostirea tulumbelor si tailor. . 5 care pe an pentru fiecare cal 120 chile orz sau porumb. Tot asa cum s-a intimplat si cu legiuirea din 1844. topoare si donite cite 10 la o tulumba 40 (lei) pe luna pentru fiecare 120 care [cu] fin. cu 24 sacale. sa orinduiasca om lntr-adins al casii dimpreuna cu cosarul care sa staruiasca a matura deodata cosurile si toate haznalele si stilpii sobelor. 40 lei pe luna 120 oameni purtatori (la cangi. cu sacale. 480. din asa zisa lipsa de fonduri. dar. La sobele nemtesti. care sint prea cu anevoie a li se matura haznalele. sau se scotea cu galetile si cofele din fintinile apropiate. a 40 lei pe luna pentru 24 sacagii. de departe.. Oamenilor. dumnealor proprietarii sä ingrijeasca cind yin cosari sa le mature cosurile. Pe atunci. carul cu 30 lei. pe taleri 15 . 1 la Agie si 5 in cele 5 plasi ale orasului 29 Salarii perechea 72 tulumbagii. care spunea si ordona urmatoarele : Necontenitele focuri ce se Intimpla In Capitals. pe taleri 10 130 cangi. cirmuirea orasului vine cu doua dispozitii bune: prima. de a se Infiinta un serviciu de pompieri sau tulumbagii cum se spunea pe atunci. iar a doua. a carui intocmire va suferi o aminare de citiva Lipsa de apa pentru asemenea Imprejurari era foarte mare. cu stilpi.. nu existau ca in ziva de astazi guri de apa si diferite conducte care sa poata da apa trebuincioasa pentru potolirea focului.RAZMERITE at CALAMITATI 153 Astfel: 12 tulumbe a 100 galbeni fiecare 12 perechi de cai. Ingrifind dumnealor a pune usi de fier si la haznalele sobelor si a cosurilor si la stilpi jos. asa ca ping cind se aduceau sau se scoteau citeva galeti casa era si mistuita de flacari. a 30 taleri 150 topoare. 488.

154 DIN BUCURE$TII DE IERI 2. toata boierimea se afla la Palatul domnesc spre a prezenta felicitari lui Bibescu VQda. La toate haznalile sobelor de la cosuri sa-si faca capace gaurite ca care sa vor astupa cosurile cind sint vinturi tari si cu aceasta vor putea avea focuri in sobe la acest fel de vremuri. precum si topor sau cange la 1ndemina cu care poate IntImpina multe primejdii de focuri. deschise fereastra casei si descarca arma. se gaseau in mijlocul familiilor lor. cum era ametit de bautura. Insa nu de tot ca sa astupe cosu. Deci. o mingliere sufleteasca si un ajutor material. iar vinurile si celelalte bauturi dadeau un aer de veselie pe fetele tuturor_ In timpul acela. p. de asemenea cu ocazia nuntilor pe la %ark Asa s-a intImplat 0 In anul acela. Pentru aceste motive. iar negustorii avind pravaliile lnchise. de urcat In pod si deasupra casii. indata sa arunce in foc. 1844. care scapasera in nenumarate rinduri. Focul a izbucnit in ziva de 23 martie a anului 1847. sa aiba fiescare scars. La acea ors. precum si vintul nu va putea razbi cu putere in focul sobii spre a-1 duce pe cos. ci se prinsera de scindurile vechi si putrede ale streasinei casei. benevol de catre locuitorii mai apropiati. i nici atunci nu s-ar fi infiintat data n-ar fi existat perseverenta ei ambitia marelui aga (seful politiei Capitalei) Ioan Manu si subcomisarului de agie. Dar. mai nainte de a sosi comanda focului"31. a se lipi de funingini si a se aprinde. 393. ci-1 va Elsa de un deget deschis ca sa poata lucra fumul printr-acest canal. fiul cluceresei Druganeasca. Astfel a. Intreg acoperisul casei era cuprins de flacari si aceasta 31 Vestitorul romanese". tocmai In anul cind un alt foc. Fiescare proprietar se va pastra a avea In casa-i pucioasa pisata Ca. era obiceiul ca ziva Pastilor sa fie salutata cu descarcari . vor putea pune si capacele cele obicinuite la vremi de vinturi. Zilele de Pasti erau zile de sarbatoare cind chefurile si zaiafeturile se tineau lant In toate de pistoale si pusti. adica. a cuprins aproape intreg orasul. la intimplare de a se aprinde vreun cos. pompe. 1ncit sa faca fum. atunci cind o casa lua foc. binevenit. Vestea despre el a facut ocolul intregii Europe obligind orase si chiar natiuni sa se Induioseze si sa ajute pe nenorocilii sinisstrati care gaseau In acel obol. obicei care se mostenise din vremuri strabune. Capitala de intinderea incendiilor. Dar acest obicei se practica nu numai de sarbatorile Pastilor ci si de ale Craciunului gi Anului Nou. casele. nu fusese atent la ciltii care nu se consumasera atunci cind se descarcase arma. lar cei ce nu vor avea asemenea capace. 4. 3. focul putea sa-qi continue calea lui distrugatoare. furtumni si nici aparate speciale pentru asemenea Imprejurari. In citeva minute. si scinteele nu se vor urca pe cos. Ilie Aribolu. Organizarea Boatel. adica la amiaza. din motive financiare si din cauza unui personal nepregatit. Nu ar fi de prisos data d-lor proprietarii sa vor pastra sa aiba cite a putina cu apa totdeauna gata. dupfi ce se ridica de la masa 10 umplu pistolul cu iarba de pusca si cilti. aprinzind-o. Un tinar zvapkiat si neastimparat. ajutorul se dadea a fost acela din martie 1847. de pompieri". Nu existau cisterne. Cel mai groaznic foc pe care 1-a intimpinat vreodata orasul Bucurestii intimpinindu -se primejdia mai nainte de a sosi comanda fooului. la mare petrecere. n-a putut lua fiinta decit in anul 1847. In soba acelui cos o mina de praf de pucioasa si cu aceasta sa poata stinge cu Inlesnire cost'. fara a avea temere de foc. din cele mai napraznice. nefiind 1mpiedicat aproape de nimeni. tocmai in ziva de Pasti.

pe de o parte. in apropiere fusese Curtea Veche precum qi cele mai de seams case boieresti si o buns parte din centrul comercial al Spre o mai perfecta documentare reproduc un pasaj din darea de seamy pe care au facut-o ziarele timpului. a Sfintei 33 Vestitorul romanese". vapaia focului nimicitor se Intindea cu iuteald pe care numai unul Dumnezeu su a sa atotputernicie ar fi putut sa o opreasca . 1847. 1... marchitAniile. fiinda vintul bAtea tocmai dintr-acea parte. Cu mare greutate scapara. apoi lipscaniile de la Picolo Incolo. ducind cu ele focul nimicitor in toate cartierele. s-a Intins su iuteala fulgerului in forma de triunghi. In acea parte Capita lei. mai populate si mai bogate [cartiere] ale Capitalei . pe and toatri lumea se afla veselindu-se. pescariile vechi cu cavafiile noui. a jefuit multe fiinte si a dat in prada nenorocirei si a lipsei celei mai grozave un numar insemnat de familii. poate. iar sindrilele aprinse zburau duse de Ant.]. mahalaua Stelii.RAZMERITE 51 CALAMITAT! 15 au atit mai mult cu cit atunci bates un Ant destul de puternic care ajutrt sa focul sa se intindrt cu o repeziciune uimitoare si sa distruga In eel mai scurt -Limp casa bietilor oameni. a. Innebunisera de groazO si mamele isi smulgeau parul de durere cautIndu-si copiii rOmasi. era amestecat cu strigatele desperate ale acelora pe care trista soartr: ii cuprinsese in mrejele ei. bogaseriile. asa ardea de repede. iar pe de alts. In leaganul lor. Hanul lui Papazoglu. Astfel: Eri la un teas duprt arniazd. spre Curtea Veche qi puscarie inainte. 93. razbatea ulitele In toate diree. a Udricanilor.Sf. care era ferita de flacarile focului. Dumitru. metoh al episcopiei Buzaului. de scintei si de zburaturi aprinse si asvIrlea locul In dreapta si In stinga. fugind In toate partile si refugiindu-se in partea de apus a orasului. pasind In departari. netinind seam de nimic. Ulita Bdratiei cu Biserica za zavagiilor. Ulita *elarilor. pind departe. care se prOvaleau jos. Cu toti se gaseau la masa In acel moment. La Inceput flacarile se Intinsesera cu cea mai mare usurinta si in mai putin de o ors toata partea de rasarit a orasului nu era decit un foc urias. brasoveniile. inspre foc. de abia prinsera de veste qi nu puturd sa salveze nimic din lucrurile gospodAriei.iile. a prefacut In putine ceasuri In ruine Infioratoare o parte din cele mai frumoase. Puscaria. Tirgul Cucului. a trebuit sal stea" 32. Sfintul Gheorghe Nou. foarte mari. Sfintul Gheorghe Vechi. Un ocean de flacari care distrugea Ears mila toate bogatiile.. orasului cladirile erau foarte dese. lAsindu-le goale si subt acoperamintul cerului. pustiitorul element al focului. p. in prima zi dupti declararea incendiului. Era 'tin foc ca de paie. Zgomotul produs de vljfitul vIntului si al birnelor aprinse. Hanul lui Zamfir. . Casa cluceresei DrugOneasca era In apropiere de Hanul Constantin Voda (Palatul Postelor) si peste drum de biserica. spre Lipscani si Sf. mistuind intr-o clips tot ce a Intimpinat intr-acest triunghi Oita cind rasuflind [rdbufnind] afard din oral si nemaigasind hrang. Gheorghe cel Nou. Ulita Frantoseasca [strada 30 Decembriej partea stingd. Ulita Nemteasca [strada Smirdan]. Cu toata silinta si osteneala a mii de oameni care au sant In ajutor. sprijinit de o suflare furtunoasti a Austrului. lnsolitd de un fum arzAtor. Mahalaua Sfintului Dimitrie de la biserica la vale. Multe femei In special. Focul a Inceput de la o casa mare a dumneaei cluceresei Drugrineaschi de ling4 biserica Sfintul Dimitrie.

7 biserici. Serban Voda. Ceaus Radu. 34 Ibidem. Nicolae (Selari). grozave. Acestia an deschis o lista de subscriptie. dupa o socoteala a timpului circa 55 milioane lei (cladirile distruse au fost prquite la 20 milioane. in stinga si inainte. p. i-a trimis o scrisoare din malt ordin In care spunea ca imparatul isi da bine seams ce inseamna o astfel de nenorocire. Sf. Ffind convins de cele vtizute acolo isi Inchipuie 33 Ibidem. iar lucrurile arse la 35 milioane) 36 dar si ajutoarele au venit din toate partile. 354 pravalii cu etaj. 94. Dimitrie. focul din martie 1847 a bintuit urmatoarele mahalale din Vapseaua de Rosu: Sf. a Sfintului Stefan §i altele In dreapta. Ogradeanu si Duntitru Grecu ce venise din Turcia a cere mils" 35. nici nu mai stiau cui sa dea ajutor. de Indata ce auzi trista veste. 10 hanuri. In Vapseaua de Negru an fost: 31 pravalii cu etaj. zapaciti si cuprinsi de foc. dragomanul Balota. Gheorghe-Nou. arata: 130 case. innegriti de fum si sleiti de putere. fiindca si el a fost de fats la arderea orasului Kazan si tie foarte bine situatia grea ce se iveste in asemenea imprejurari. In prima saptamina dupa Pasti zapaceala oamenilor nu mai avea margini. pe la Rusalii. Sf. la sfirsitul lunii mai 1847. preoteasa Ioana care se ascunsese In pivnita unui circiumar. benevola. ce sa scape din avutul for si unde sa -1 se vedeau gramezi de lemnarie §i marfuri care ardeau inabusit. 27 In 42 in Hanul Sf. Curtea Veche. Statistica constructiilor distruse de foc in Vapseaua de Rosu. iar sumele adunate au fost trimise in Bucuresti. ale caror case nu erau cuprinse de foc. §eful politiei Capita lei. Sf. nimeni nu mai stia unde sa se refugieze. p. 35 In Hanul lui Margarit Gheorghe-Nou. cu scrisori catre domn prin care suveranii respectivi isi aratau sentimentele §i m. Sf. Dintre aceste amintim pe Agapia. Manda femee de serviciu a pitarului N. in toata Rusia. Dupa raportul intocmit de marele logofat Ioan Manu. Focul a durat citeva saptamIni §i chiar dupa o lung de zile. infatiseaza astazi [1847] sfisietoarea priveliste a unor ruine care patrund sufletul §i umilesc inima cea mai impietrita" 33. p. generalul Kiseleff care cunostea foarte bine pe domnul Gheorghe Bibescu. si mahalalele: Hagiului. iar 15 persoane an pierit in flacari. 75 hanuri si 5 biserici 34. Stefan. si Baratia cu toate incaperile ei.arinimia for fats de nenorocirea intimplata. Cu aceasta ocazie. 713 pravalii fara etaj. Olteni. 104. sora arhiereului Costandie de la biserica Ste lea. si 166 incaperi inchiriate in urmatoarele hanuri: 15 in Hanul Rosu. Razvan. Sf Gheorghe-Vechi. . ?6 Ibidem. a Lucacilor. Sf. Sumele strinse in Rusia §i Turcia an fost aduse de trimisi speciali. Cei veniti din alte mahalale. 24 In Hanul lui Vasilie. Lucaci. Astfel. din Vapseaua de Negru. 359 pravalii fara Foarte multi oameni. atit din tars cit si din strainatate. Co ilea. Vergului. au capatat arsuri etaj. Hanul Elenchii Mustacov. p. Inca de pe vremea cind acesta era membru al Obstestei Adunari. Pagubele au fost imense. 35 Ibidem. Ste lea. aproape aseze. In total au fost aproape 2000 de cladiri. Vineri.156 DIN BUCURE. un oarecare Ioan calfa de pantofari. 23 in Hanul lui Mustacov. De lea Noua. Ioan-Nou. tarul Rusiei. Raze le soarelui §i seninul cer al primaverii nu s-a vazut clar timp de citeva saptamini din cauza norilor de fum si de cenusa. dadu ordin cancelarului conte de Nesselrode sa se sfatuiasca cu generalul Kiseleff §i sa hotarasca cit mai grabnic a stringe fondurile de ajutor. 128. Stan circiumarul. 105.5TII DE IERI Vineri.

6 300 lei . 230 000 lei . Eforia Bisericii Cretulescu 5 400 lei . Mica se va cladi dupd un plan mai rational" spune el atunci gi incendiile se vor putea evita cu mai multd ugurinta. Xantos gi Joan Ghermani cu acelea date de negustori. Mitropolitul dupa o consfatuire cu episcopii. gi Infrumusetat aga cum se cuvine unei capitale de OH. ferirea avutului salvat). Noua Eforie a Ocnelor 31 500 lei . negustorii. iar toate manastirile gi episcopiile Inchinate sa dea 700 000 lei . domnul Gheorghe Bibescu ban Barbu *tirbei 10 000 lei . Opran 22 500 lei . Astfel. Hilel Manoach. torarea sinistratilor. In aceasta activitate a fost ajutat de sfetnicii sai si de o serie lntreagd de oameni priceputi gi curajogi. date de boieri. egumenii. In incheiere. hrand. hotari ca toate manastirile gi episcopiile pamintene sa verse in vistieria t aril pentru acest stop suma de 500 000 lei. El fusese de faVd la acest incendiu gi contribuise mult cu sfaturile sale la masurile ce trebuiau luate pentru stingerea focului gi ajutorarea oamenilor (locuintd. indiferent data erau din tars sau din straindtate. si a tuturor oamenilor pe care sufletul ii indemna sa savirgeasca o faptd blind. sultanul Turciei. iar toate celelalte institutii din oragele Orli contribuird cu suma de 180 000 lei. activitatea gi virtogia sufleteasca a altetii voastre". nascuta Hangeri. iar ispravnicii din Valahia (Muntenia) cu stringerea ajutoarelor din toate judetele acestei provincii. cu strazi mai large gi drepte nu aga intorto- Domnul a ddruit aproape a treia parte din lista sa civild pentru aju- si institutiilor din Intreaga lard' sa ajute cu cit vor putea mai mult. Nevoile materiale gi sufletegti erau foarte mari In acest timp gi trebuiau luate masuri de Indreptare cit mai grabnica. fratii Gherman 22 500 lei . la 3 500 000 lei. domnita Marghioala. gi din aceasta cauza el lnsugi a cautat sa intervina pentru stringerea ajutoarelor. grea sarcina desigur. Exemplul gi dovada cea mai pretioasd au fost date de insugi domnul tdrii Gheorghe Bibescu. Ioan Filipescu gi clucerul Simion Marcovici au fost insarcinati cu stringerea ajutoarelor de la boieri . negustori. Ministerul de Finante sau Vistieria ddrui 300 000 lei. Kalifaru. bisericilor Intr-un mod mai occidental. iar celelalte. biserica Sf. care fusese bintuita de foc. Tarul Rusiei. Opran.. benevole. mitropolitul. marele logofitt loan Manu 6 400 lei . Zerlendi. marele Este interesant de aratat sumele mai importante cu care s-a contribuit la ajutorarea celor napastuiti. pitarul M. Marii logofeti Manoil Baleanu. functionarii mici gi mari. care nu intrece insd zelul plin de umanitate. functionari. Mihail Sturza domnul Moldovei 35 775 lei . nu era obligata sa dea nimic. . logofdtul Joan Bibescu cu cei cinci ispravnici de peste Olt cu cele din Oltenia. episcopii. Sumele subscrise In mod oficial s-au ridicat la 3 233 384 lei. bresle. mitropolitul tarii 16 000 lei . generalul Kiseleff spune: In ce ma privegte doresc din suflet ca cerul sa WI ajute In nazuintele voastre spre tamaduirea ranilor adinci ce aceasta nenorocire cats sa fi facut. domnul Orli. De asemenea Igi exprima foarte mult dorinta de a vedea oragul 'Tell:Wit chiate cum au fost pima acum. Milog Obrenovici fostul domn al Serbiei 31 500 lei . pitarul Evanghelie Zappa 31 500 lei . De asemenea a dat ordin tuturor manastirilor. ca nu cumva sa se iveasca In lard: vreo rdscoald din cauza lipsei cei mari. dintre toate lacasurile Inchinate. Gheorghe Nou. clucerul Gh. clucerul Gh. precum si toti binevoitorii indiferent de nationalitate sau stare sociald s-au grabit sa ajute pe oamenii care au suferit atit de crunt de pe urma acestui incendiu. sultanul Turciei 161 000 lei . boierii.RAZMERITE $1 CALAMITATI 157 nenorocirea care s-a abatut asupra Capita lei Bucuregti.

consulul Austria 6 500 lei . Altii insa. p. socoteau ca aceste nenorociri sint pedepse trimise de Dumnezeu pentru pacatele lor. 176 pagine. consulul Rusiei 3 200 lei . G. Bum- resti. ce puteau fi la Indeming zi sff noapte statea de veghe un pompier care imediat ce observa foc in vreo parte a orasului anunta pe eel de jos si acesta la rindul lui unitatea respectiva. V. In afara de Turnul Coltei mai servea drept foisor de foc c celalalt turn construit din lemn. 1 450 lei . 1848. dupa cum am vazut mai sus. Pe platforma de scinduri ce se gasea deasupra. Si acest lucru nu s-a facut decit dupi ce comisia instituita de domn nu si-a terminat cercetarile si evalwArile pe teren. trimise prin consulul rusesc. stiutori de carte. la locul indicat. nu uitau sat insemne pe marginea unui ceaslov sau pe o alts carte religioasa. Dar Turnul Coltei. Bucurestii sint Inzestratii cu conducte de apa. 3° Catalog de numele persoanelor subscrise In folosul celor bintuiti de focul Intimplat la 23 mantle. Suma trimisa de Lipsca 37. CUTREMURE Oamenii din secolele trecute. anuntarea incendiilor se Rim cu ajutorul telefonului . lei care au fost depusi In vistieria tariff 'Anti la data cind s-a luat hotarirea de a se Imparti la cei pagubiti de foc. nascuta Ghica. In 1888. au fost trecute Intr-o carte 38 ce anume s-a tiparit cu aceasta ocazie. vijlituri. iar ca masuri de paza si inlaturare a incendiilor se creeaza un Serviciu de pompieri dotat cu cele necesare pentru vremea de atunci.158 DIN SUCURESTII DE IERI printesa Cleopatra Trubetzkoi. ci cu olane sff tabla. Mai tirziu. anul 1847. In total. in spatele actualei cladiri a Militiei Capitalei. fiecare circumscriptie de politie era obligate sa anunte Serviciul pompierilor cind se ivea un foc in raza for de activitate. S.. din tarn si strainatate au fost strinse peste sapte milioane In sect lul al XIX-lea nu mai Inregistram nici un alt foc care sa f devenit catastrofal pentru oral. luna c1 ziva cutremurului §i uneori si citeva cuvinte despre pagubele suferite. s-a ridicat la 1. sumele adunate au fost impartite la 2873 persoane. In plus. H. trosnituri §i zgomote. . spre stiinta tuturor de obste. Const. Atunci. Timoni. iar numele tuturor acestora. 37 Ibidem. cismele sff nenumarate guri de apa. fratii Felix. La acectia se adauga ajutorul trimis de marile firme comerciale din Lipsca care aveau frumoase relatii de negutatorie cu vestitii toptangii din Bucureqti. dupa darlmarea acestor posturi de observatie. Theohari sff fiul. orasul se reface pe baza unor not principii de urbanistica. largest. Daskov. care si pornea. din cauza nestiiatei In care traiau sff pentra faptul ca adeseori cutremurele erau Insolite de iluminatii difuze. ping la darimarea lui. Nron. ramble un post de observatie permanents a orasului. Papa. strazile se lndreapta si se In c zuri de astfel de nenorociri. In urma dispozitiilor domnesti. Oppenheimer. anul. In modul eel mai grabnic. 249. casele nu mai sint acoperite cu sita. tiparit la pitarul Zaharia Karkalechi. Sleter. 500 galbeni aur. Cei mai simpli le comentau pins cind amintirea for se stergea cu timpul. consulul Frantei 1 000 lei. cum $i Impartirea for pe la fecele Intrebuintate de ajutor". prin urmatorul comitet de actiune: Ridnens et comp. generalul Kiseleff 300 ruble de argint. G. precum si sumele ce s-au dat fiecaruia in parte. si care se afla pe malul Dimbovitei.

In decursul timpului. cit. XXIV. Ionnescu-Gion. despre cutremurele care s-au Intimplat In Bucuresti c1 knprejurimi dateaza din 8 august 1681. nu de Inregistrare a faptelor. Cutremurele de pamint In Ronulnia. Palatul domnului s-a crapat In mai multe locuri ii s-au darimat case . A tinut mai multe zile In sir ( !). 0 a doua mArturie. 14. Paris. p. op. 41 Ilie Corfus. cit. 49 Ibidem. Sint mentionate apoi cutremurele din 1718 si 1724. 39 Ilie Corfus. o mull- time de case si biserici s-au darlmat. Iar afara multe biserici si bolte s-au surpat de tot si pamintul pe alocurea s-au despicat si au esit apa cu miros de iarba de pusca si de pucioasa" 42. p.. Analele Academiei Romane. 349. 40 Ephemerides Daces. pagube a lost eel. la partea muntelui a lost si mai strasnic si atunci multe izvoritoare de fintlni s-au Inchis si au sAsuflat Ia alta diastima de loc" 43. Intr-un loc In apropierea Bucurestilor. G. miercuri la 3 ceasuri din zi s-au cutremurat pamintul foarte tare. memoriile sectiunii §tiintifice. Bucure§ti. dar zguduiturile n-au mai lost asa de puternice ca prima. 238. o serie de cutremure de pamint au flout stricAciuni mari si an provocat chiar moarte de oameni. and s-a ruinat clopotnita bisericii 5i au cazut trei coloane de la Foisor si s-au zdruncinat casele manAstirii Cotroceni" 41_ Alta insemnare contemporana se afla pe un ceaslov: Mai 31. Legrand. Cronica lui Dapontes. 1954. de foarte multa vreme.. vol. 31 mai.. XIII. vol. mentioneazA 5i ele unele din nenorocirile abatute asupra oamenilor. idem. este o Insemnare greceascA pe o carte veche: . Intr-un cuvint acest cutremur a lost asa de puternic Incit foarte putine persoane tin minte sa mai fi vAzut vreunul Ia fel. and pamintul s-a cutremurat di n-au mai pomenit altadata nimenea" 36. partea I.1738 mai.RAZMERITE $1 CALAMITATI 151 Documentele care au alt scop. Prima este a cronicarului Constantin Dapontes 40 care spune: Miercuri. Despre acest cutremur ni s-au pastrat trei mArturii contemporane-. 240. Analele Academiei Romane. 1881. seria II. memoriile sectiunii §tiintifice. op. tome II.. pe cind domnea Constantin vodA Mavrocordat s-a Intimplat in cutremur foarte cumplit. din 1738. cit. *tefanescu. Atunci au crapat zidurile de la vechea Curte dom. In Bucuresti. care cutremur mai Intli s-a Inceput cu un groaznic urlet . op. BucurWi. seria II. p. clitre orele 3 si jumatate din ziutt. iar aitele s-au crapat. 440. 43 Gr. ed. Bucure§ti. Studii f i referate prieind istoria Romdniei. pamintul s-a cascat si s-a flout o groapa adInca". p. . iar MO Bucuresti pamintul s-a despicat formind a adevArata prapastie. la %Ezra. 1890. Cea dintli Insemnare scrisA. Fenomene geologice vechi tnttmplate to Romdnia. Intr-un studiu al unui om de stiinta si membru al Academiei Romane se spune despre cutremurul din 1738 ca a Mout sa sune singure clopotele bisericilor. Teat 1746 [1738].. 124. o multime de case si biserici s-au darimat. 238-239. Inca /mile au si cAzut aici In Bucuresti. iar linga Bucuresti pamintul s-a despicat formlnd o adevarata prapastie si omul abia putea sta pe picioare.... In timpul celei de a treia domnii a lui Constantin Mavrocordat_ Atunci au crapat zidurile de la vechea Curte domneascA. 102. 'mit multe bolte si ziduri ale manAstirilor sit caselor au crapat.. A umplut pe toata lumea de groaza si spaimA. citeva mandstiri au avut aceeasi soarta. In timpul domniei lui erban Cantacuzino. p. a avut be la Bucuresti un groaznic cutremur de 'Arafat.neasca. p. 1901. p. Dar cel mai InspaimintAtor si pricinuitor de marl. 1891 .. E.

p. care tocmai atunci sosise in Bucuresti. Constantin Ipsilanti. Istoricul grec. Istoria generald a Daciei. Primul cutremur. fast. 45 N. a aratat ca acest cutremur printre multe cladiri distruse In ora§ a zdruncinat gray si palatul domnesc. iar la multe altele au crapat zidurile.160 DIN BUCLIRE$TII DE IERI Mai tirziu Intre 1763 gi 1764. unul in 1793 si altul In 1798. StefAnescu. p. tata §i unchiul poetului Ienachha Vacarescu. de sus pima jos. aturci cind s-a Intimplat cutremurul. 1787 a urmat un altul. 5° Papiu Ilarian. care au zguduit orasul atit de mult si au provocat atltea pagube si chiar pierderi omenesti. Ca o amintire vrednica de retinut In memoria contemporanilor e faptul ca s-a darlmat atunci jumatate din Turnul Collei care. Cora. Ist. boieri de frunte. Iar doi ani mai tirziu. Atunci o case a fost darimata. op. nume sub care 1-au pomenit bucurestenii pina aproape de zilele noastre. 133. iar o multime de cladiri s-au darimat cu totul. ca toamna. Bucure§ti. dar efectul sau s-a simtit in multe parli ale Europei. fiindu-i frica de un nou cutremur care ar putea darima zidurile palatului peste el si familia lui. 18. Un calator bandican in Rusia (1770-1771). din ordinul domnului Constantin Cehan Racovita. atmosfera nu prezenta nimic particular. 44 Alex. Insemnarile documentare ale vremii spun ca. de cutremurul care a Ingrozit pe oameni in puterea nopii. a fost un cutremur despre care a lasat insemnare dascalul Radu Zugravu 48. s-a mutat In Incaperile de la manastirea Vacaregti 48. a otravit pe cei doi frati. a avut centrul In partea de sud a Greciei. ca sa largeasca strada mult prea strImta pentru circulaIia ei. Tesaur de mcnumente istorice. p. cerul era putin acoperit gi. Secolul al XVIII-lea mai 1nregistreaza Inca doua cutremure. care n-a uitat sa dea pedeapsa meritata pentru mIrsava fapta comisa. Fotino. cutremurul a durat doua minute si jumatate In care timp 47 Mirrlrile solului semanau cu acelea ale valurilor". XXII (1929). 172 (editia originals. generalisimul armatelor austriece de ocupatie In Principate. pe vremea clnd se afla in Bucuresti ducele de Coburg. Viena. dupe un desen be al timpului. .. Dionisie Fotino. 46 Revista pentru istorie. 61. la Moscova chiar a produs pagube serioase. p. !Twit amintirea for a ramas vie In mintea generatiilor din prima jumatate a secolului al XIX-lea. vol. Poejii Vdcaresti. 47 D. Insemnarile despre ele slut destul de numeroase. Noul domn. Odobescu. 202. ambele producind Ina mai mult frica decIt stricadune. In octombrie 1771 multe ziduri s-au vatamat prin Bucuresti" 48. 1863. Ibidem. Bul. Stefan si Barbu Vacarescu. in 26 martie 1789. p. tcm. adica cel din octombrie 1802. 494.sti. Un palat domnesc din vremea fanariogior : Curtea IVoud din Bucure. Bucure§ti. din cauza altui cutremur. de Gr. 17. La Bucuresti. In. bolta clopotnitei de la manastirea Mihai Voda 44 s-a prabusit §i a Ingropat sub ea pe ticalosul bucatar domnesc care. p. Veacul urmator aduce lush' doua cutremure foarte puternice. cit. Mon. Contemporanii superstitiosi au comentat multa vreme aceasta Intimplare si au pus-o pe seama divinitatii. II. Al. arheologie §i filologie". cind a fost darSmat din ordinul primarului Pake Protopopescu. II. 1859. traducere de George Sion. altele s-au zdruncinat puternic §i au crapat Toate Insemnarile din acest timp 11 numesc cutremurul cel mare. Iorga. 1861. batea un vintisor slab si rece 49. Busuioceanu. Mr& Insa sa fie victime omenesti. 1818). era de doua on mai inalt decit cel cunoscut de bucurestenii din a doua jumatate a secolului al XIX-lea. In Revista rornAna".

. sec.t3 ist 4re. 4C". Ulcior descoperit In cartierul Giulesti.. Vas descoperit la Militari.nr 1 ... IV..e.7teM41d01114:02. sec. .n.. Amfora descoperiLA la Fundenii Doamnei. Vas descoperit la Giulesti-Slrbi. X.. etapa tirzie a primei epoci a ferului.

. A Talerd de argint descoperita la Herdstrau.3 Cesculd"gdsita. "5 . . - NV .. Vas caracteristic getilor descoperit in cartierul Tei. t r I. 1' ikx r 444v.. .. Figura antropomorfti.. care ar reprezenta presupusul chip al lui Burebista."5514 .. . Hrisovul dat de Vlad Tepe§ la 20 septembrie 1459.) . . epoca bronzului. 404. la Tei.#7. \ . gdsitd la Bucure§ti.0. In cetatea Bucuresti". . t r 441_7. neolitica.

^ monumente *47.7171 .7 k". Nicolae Mavrocordat. Bravura lui Aegidiu Sadder. 6- cum prod S..!. ..f'...:. ctitor a numeroase de arhitectura si sprijinitor al tipariturilor. . 7'!::. . renundt pentru bogata si pretioasa sa bibliotecd de la Mandstirea Vdcaresti. 7.Ai.3EfiktS01. "N.:14. 1476)..... dup5. Matei Basarao.i/X77.14.`-rorWi .ri".4*7111 7/1.1".1 (!e4 .r Hredfli 1.a .4sX4. .0'.. :1":.. Z.Vlad Tepq (1456 1462. -. Mihai Viteazul (1593-101).'.. Emite primul document din cetatea de scaun Bucuresti.J . Evangheliarul de la 1643... dup5.4"ljt-rW."' "t.:fit '.'. <" rSN'tm ° 1/.. '. . . rat".7.. Gravurd de epocd - 4. N. .C...4 ...' v n .-.

de F.. .t. 1.Pecetea oraplui Bucure§ti. J. Hula oraplui Bucurqti f5. 1831. mot..ka. Sultzer. Pecetea orawlui BucurWi. 6 Pecetea Marii Logofetii... 1670. 1698.. 1831.1::...(AziAlertut L? r r' t &awl-... Viena 1781.. 6' woo Zr..1Z . Pecetea Sfatului ora§enesc din BucurWi..4 .cut5. 6616..

Bucuresti. Bucuresti.16 1. 1842. pe la mijlocul secolului a XIX-lea. Angerer. to# Podul Mogosoaiei. Foto L.17 . dupa Michel Bouquet. in fund.1. Centrul orasului sub tirbei Voda. 1855.F_ArkimPl . . din Almanach de Valachie".. vedere imaginary. Gravura in otel.1849. Gravurd in arama . I « . X UCAXXXT 111. Turnul Coltei.rr. Vedere de ansamblu de pe acoperisul Teatrului National. pe stinga. t 1 k Planul orasului Bucuresti.i . Gravurd in arama d e Johann Theodoro Boetio. vedere imaginary din 1717. Bucuresti. in prima jumatate a secolului al XVIII-lea.

Vedere generala de re Dealul Mitroroliei. Foil] L. 1855." A' ..'.. Fe kviipi u 4. Angerer.' .. 1855... Foto L... %. . 13 Decembrie).4v . CUR it it Vedere de pe Teatrul National: corpul de garda al armatei de ocupatie....1:-. 1 4 Bucuresti. A-y& 044 1 lP egif Vedere generald de pe Dealul Mitropoliei. Foto L.tidy 401 . Angerer.1". r .. _. Foto L. 1855.-' VT -Lc .(1.dary.. Anton. Angerer. Piata Sf. Acuareld de Preziosi. .....V.. 1868. Vodd (str..r-vs/e J-. LF14-77" --a . Angerer . ... ."1/ . 1855. spre biserica Antim.. spre centrul orasului.. ..'11. Vedere de pe Teatrul National spre Ulita Stirbei ":.17..lsw. in "°"1".. e '. Cimpineanu.

inerariul cortegiului funebru al domnului Alexandru N. 20 ianuarie 1821.646.i4 Wr 4-4 Istf. mama t amte r crn stilv.- tt. I Biserica Sdrindar.. gal I I 4. Sutu..i.1.frAr4ve.-. Biserica Sdrindar si Hotel du Boulevard". 1 taremrie 1821 ". c._ __ . . vee.11.. A04.\L. 441Pri' itt"r'..xt` -112)4.. 1 7- 4 5177-74-r ot41... T-10%.4-il.A.4. . 7v: . _ Biserica Sdrindar.II.t..4 ttl. 111 i 11'11°1'1' LI 7.ao I -44riVf.01).17.V II. . ." Li 41.. 1893. .Y3e-ot iri4r1" .1.1h - Ses.AL D.a2... c. .SUTU VOEVOD .1 . 3 1. ff.14. 1860. L WI a@v44'00 MORTUAR 11 ralltAM N.12.7 SMUT 3C'' . I soniewir drirkrdn' NEI aze.. X . . c (OM no.I. CC Cleuir = 56. 1875. FLOAZOI Curt.%ffle 7/90. ..470 ok. IliC..

. Aman...... % r1 44) IA te [1..:ri : tIlls = a itVINii4hlik.. A '' fil-tm F -. Acuarela de Preziosi.-:' . Davila. in depdrtare pano- rama orasului.. 1868.1 :1 1.. .". N.erg' 1 1 -----vk .......37-4.:_±fAl '''''._... 1855.rav ri . .11'4 r ..7-s. . i r--40 ./ 7aAr ....p--..t44.. Gravurd in lemn dupe un crochiu de Th.. vizitind mahalaua Tabaci... prin mijlocul orasului.. Cursul piriului Bucurestioara la origine la varsare.. ° 1 a..0.... . ': -- .11:.^Tr- Dimbovita necanalizatd. C."Izigmhei.. ritil Dimbovita. Alexandra Voda Cuza..1z:.4... inundata la 1862 de .".. insotit de dr.r--4... lad .... ".. de La culesul viei pe dealul Filaret.. 0.qt i .J ii :1 1 :. -17-"Z: 7. i 77.-.

pe loc ul careia s-a dada. Ang erer. 1895 37. * Pomoa de aoa din sir. ON *MP fe 14s. Cantacuzino. Ridicata de ji itittait tin sacagiu pe o stradi de maliala. in Parcul G. I 4 Fr 4 4. Foto L.14 J. Pt> /1 fl . gm . Antim.A n gomahtik.*. imprejur sacagii si negutatori ambulanti. 1910. sw.. Libertatii. 11. primarul orasului (1859-1870). Fintina Filaret". . Gr. dupe canalizare.11! 0. 7 Cladirea unde se filtra apa din Dimbovita.m .r u.. 1855. Varna Postei. 4 Ornamentatia de fonta a uneia din primele cismele. '. 1847. I 1.

. 1905. Constructie din prima jumdtate a secolului al XIX-lea. . -L171.:Calea Serban Voda.0: c Cheiul DImbovitei Intre Tribunal si.. 4*- a Baia Mirea".k. In dreapta se vad tramvaie]e cu cai. . Selari colt cu str.44":. 1873 Dimbovita. Uzina de gaz.4. 1927. Cladirea.A 10 4: . str. . renovata si mult transformatd. 30 Decembrie. 1.^ 0".. 1930. Pantelimon.Vedere de pe dealul Filaret.i -11P477:75$ ! .1! a ui. In stinga se vee. lucrari pentru canalizare. exista si astazi pe str. Ita liana colt cu B-dul Carol (Republicii). pe locul fostei bdi a m-rii Sf..

cladirea veche In fata ceas. It 1110 - .. Assan . .. comert. fost presedinte al Camerei de industrie Fabricantul George G. Assan.10-7 Fabrica (moara) G. 1932. II 1 0 --.. Sn dreapta Palatul Tribunalului.. lucrari pentru facerea planseului Intre Plata Senatului 81 Calea erban Voda .. se vad stflpii de lemn de la vechea indiguire .DImbovita.. fiul lui George Assan.. O George Assan (1821-1866).... .. (1853) $i cladirea noun In spate cu turn inalt . 1906.11 4 Ti .

:1:.--.f I 1414.....^..C*4...... arh. str.. -- ..- Teatrul Liric. at A - III - h Casale intrare principal in geadina Cismigiu (str.$as...... s?.. a"...T.._ r--.... 1890.4!.. t'.: ::. -a1... 41. Ohica. go ... U r. -. no... .... +:. n 1 "U i 4 if : ff1fffft fF n !.. fabrica de caramida Cerchez. mai tirziu Opera Romand si Piata Valter Maracineann.:rz.... *tirhei Parcul Herastrau..5...-:4::ati..... 5'L-9. ..1. Petre Antonescu... 1915.... 1870... .1 ti= vi IT to 7... vedere din lata... ''.. -. .A. a marit suprafata ". o parte gradinii Cismigiu..' . ..= .4"'.: 4.r.^TYC. 1 Voda. 7. 7-. veladromul etc.. 1913. Brezoianu)... iilitrgirir . vede: Monerkriar cimitirul protestant.7'-' 4..M11 LJI I. Brezoianu). Im-o__FALese.----.. _g Planul gradinii de la .---:---.. 1 r 1 . oameni si cai la scaldat. ror din terenul ei. Casa Elena Cretulescu..: .. . (7- . . I. spatarului Constantin D.. ---- 4m: n Casa Elena Cretulescu vazuta din Cismigiu...:oii iri-:%1 .'!77. .-4.4... prin cumparare. la intrarea in Cismigiu (sir.=... . --7".-..-... la fosta ir--. ..:p..

4.f.1 F 1 r.. 5.--.! Plimbare cu same la *osea". . .. .Linii.... pe locul careia s-a construit Muzeul de istorie si etnografie.74.r. == < -'4.-.1 104-1. Vedere spre Arcul de Triumf......J it Lieu i intrumusetarea lacu- oseaua Kiseleff. Zr .. cu stilpi de lemn pe margini si cu lampi electrice pe mijloc. ... . .`t:441111. P. (1852-1912)... . Ion Mincu . 74-.Fis.s.. . . '..-Qt . Bufetul" la *osea. '* 11 . 1920....:RP 44"e. .t '11. 1935. 4.crom. 1 1.. ..1 . r. o parte din casele din dreapta si din stinga au fost demolate intre 1934 si 1938. -1.711....... ' .i i ( Moiieiaiia statutes. `. . . I t 1". 1910.. construit de arh..1 lui si a terenului.f7.- -. actualmente restaurantul si gradina 4 de vary Doina".*'*'.'.. . mai apoi coala de Be lle-Arte 1908. ..p I y I U 114 -..

. 1930. . 1906.91.- : . A iiPPPIII. VIM 6 184 .441K '7"1. _r. 1930. Parcul Libertatii. '. Ion D.V4PIF "94 0. PP0 ' :.-.. 1906. actual al expozitiilor. Palatul Artelor (mai tirziu Muzeul Militar). Hipodromul de la Baneasa construit In 1905 de arh.-* re191111. . fr . . mti Parcul Libertatii.-4 . Parcul 1912)..v4?i.la 'IL-yn . -- Parcul Libertatii. Grupul statuar Gigantii" (Uriasii). 111. . 0 t .. pe locul cdruia s-a construit marele pavilion circular. opera sculptorului D.. . Libertatii.. i A 11 . C . -. 'I ff 4 . . i 1 r if -. . . 31 . ti.I.. '. Paciurea (1873- Parcul Libertatii. st-. . Arenele romane. . . Moschea si lacul cu lebede. Vederea spre biserica J ilaret (Cutitul de argint)..ft 4 . Berindei (1871-1928).4 . ...

64. 1860. Calea Dorobanti- lor nr. nr. ambii cumnati cu N. ° I Casa G. . la 1832. a 'ZS Dr. Dealul Mitropoliei.". frate cu Gh.. 1906. 39. Filaret (11 Iunie). 1970."qc Casa prof. c. Calea Dorobantilor. lorga. comisar general al Expozitiei Nationale. Istrati (1850-1918). azi Policlinica de copii. &T. Foto G. BogdanDula. Barabas (1810-1898). Danielopol. Vedere dinspre str. Acuareld de pictorul N. ibt. . Lahovari. n Mitropolia. 5811970. pe locul unei jumatati din ea s-a construit un bloc. Szathmari. Casa I. I. C. Calea Dorobantilor nr. slavist Ion Bogdan. P.

11 futile.1. Bariera Mosilor". px /in t . 6 e . a *wow. Vechea alee a Mitropoliei.4001 NI i lrorolia. . Foto 1890.0 r. 1918.. vechiul local demolat in 1900. vedere de pe str... 1904..1411. tramvaiele cu cai (nr.U Intrarea in Tirgul Mosilor.. Maimarolu (1859-1926). Bibescu Voda.. Camera deputatilor. cel non a lost construit in 1903 de arh. 1/1 // 44.ft t<ttFt!Itri. pum jOti.zr- . $ I .: 14 Ilrf"nlYpit.411. Vedere dinspre str. 1'iL1L .. 1920. '111 111 I III B 111 11.:Nrill : 110111 - ..L4 V 11 I fbo r P e IZ '1))1)- Camera deputatilor.LILBOBL. schimbarea tailor.r2 1. 1) si .

si-a Inclinat virful sau ce a fost zidit mai de o sutti de ani. *i cum majoritatea meseriasilor si In special zidarii si lemnarii cautau se' profite de moment si situatie cerind preturi mari. vol. Urechia. atribuit de Constantin Erbiceanu lui Alexandru Vacarescu. Atanasie-Bucur. cit. inspre locurile unde erau captate izvoarele. Pretutindeni in oras era un aspect jalnic. cit. Sarindar. puteau rezista altor cutremure. cu toate ca era voinic. Au cazut si biserici vechi de cloud sute de ani si un paraclis mai de trei secole. Tot atunci s-au darimat odaile de sus 57 ale hanului Elencai Dudescu .RAZMERITE 51 CALAMITATI lel Referitor la acest cutremur Dionisie Eclesiarhul spune urmatoarele: s-au cutremurat pamlntul foarte tare. si era atunci mare frica" 51. op. bisericile si casele erau desfigurate. domnul a stabilit preturi maximale 54. se spune ca Turnul Coltei. a avut mult de suferit in 1802. iar celelalte nereparate Inca si cu zidurile crapate se priibuseau la prima ocazie. " Ibidem. manastirea Cotroctni si manastirea Vacaresti. eel mai inalt edificiu al Valahiei. cu ceasornic. vol. Tot in acest stop a reorganizat breasla zidarilor si a lemnarilor 55. Asa s-a Intimplat in urma cutremurului din 15 iunie 1803 cind o buns parte din instalatia de ape' a Bucurestilor. VIII. A. Domnul Constantin Ipsilanti a cautat se' is cele mai grabnice masuri de ordine si de refacere a orasului. 53 Ilie Corfus. Apostoli. unele n-aveau calcan si cosuri. Cele mai multe cismele 56 au ramas Cara ape'. recunoscindu-se invins. . deoarece conducta principals se stricase In multe parti. 247... 287. din care cauza pe unele nici nu se putea circula. putin pasindu-i. Sf. de au cazut toate turlele bisericilor din Bucuresti i i clopotnita cea vestita [Turnul Coltei] care era podoaba orasului. cit. 17-21. Mihai Voda. sotia lui beizadea Grigore Sutu. vol. 0 buns parte din cladirile refacute. anuntind cele mai strasnice masuri impotriva acelora care nu le-ar respecta. in cltiva ani.de constructie cit si pentru mina de lucru. Printre bisericile care au suferit stricaciuni de pe urma cutremurului din 1802 amintim: Coltea 53. p. nr. 15 Ibidem.. p. *tefanescu. iar unele cartiere au apatat un aspect mai civilizat ca Inainte. La toate cutremurele s-a impotrivit. iar Intr -un manuscris grecesc. Gheorghe Nou. p. 54 V. din spatele spitalului Coltea. 682. Ionascu. VIII. cutremurul a fost destul de puternic si a produs pagube mari. orasul s-a refacut relativ repede. 137 138. Sf. Istoria romdnilor. incit nici unul dintre ele nu a ramas sanatos" 52. 57 I. 50 si 54. Cu aceste masuri luate si cu dispozitia de a se aduce mari cantitati de materiale de constructie din tare'. n-a mai putut rezista. Stavropoleos. altele erau tesite ca si cind o mina uriasa le-ar fi apasat si distrus. Dupe' cum am vazut. au cazut si s-au sfarimat. atit pentru materialele . vestit pretutindeni pentru arhitectura lui". fiind subredii de pe urma celuilalt cutremur de mai inainte. dar acestuia a cedat. Dascalul Radu Zugravu si-a insemnat si el acest trist eveniment. Caramizile zidurilor erau pravalite prin curti si pe caldarimurile strazilor. op. p. consolidindu-se. IX. Las de o parte palatele cele de curind cladite. De asemenea chiliile de la biserica Domnita Masa unde functiona scoala greceasca de la " Ibidem " Gr. p. si deci locuitorii in mare lipsa. atit in oras cit si in afara. Sf. 713. op. p.

Dascalul de la Bati§tea. mem. se vad darimaturi. ziduri. Ion Dobre spune ca a fost Inainte de culcare ca eram la vorba §i am sarit afarA. pe alocurea. p. 62 Ion I. cit. Romalo si Stefan Bals. Nistor. popestea unei strazi. un adevArat izvor de informatii interesante potrivit cu cutremurul din leatul 1802 octombrie 14. pe alocurea s-au darimat. scrie despre umplut cu apa" 60. 1823. sect. sobe §i tencuieli atlt la casele sale de pe Podul Calitii (Calea Rahovei). seria III. o pimnita s-a Inainte de acesta cu ani 27 §i o lung. °I Constantin George Mano. 1827 §i 1829.. Despre cel din octombrie 1827. Nadejda Gr. se gasesc pretioase insemnari despre toate Intimplarile mai de seams petrecute in Bucure§ti intre 1811 §i 1829. ist. victime omene§ti §i a lasat triste Insemnari ale atitor contemporani 62. care se afla la acea data In serviciul Tarii Romane§ti. tom XVIII. 1907. seara s-au facut un cutremur foarte mare. p. Despre cele tiei cutremure intimplate In 1813 avem §tiri de la Ion Dobre care era dascal la biserica Bati§tei. prima gazeta romaneasca bucurWeana. Mem. Despre acest cutremur avem mai multe izvoare informative foarte interesante. op.S. §i lumea pentru perioada amintita mai sus. Gr. Buctiresti. Corn. dupa ce a renovat-o §i Inzestrat-o cu cele necesare. iar In 1812 Inca de doua. Stefanescu. p. dar nici unul din acestea n-a produs decit frica §i mici crapaturi de ziduri. 1817. Docurnente din secolele al XVI-leaXIX-lea privitoare la familia Mano. tavanuri. 55-56. ms. Primul e al germanului Gustav Schuller. Bucuresti. 414 . care a facut pagube marl. I (1829). In septembrie 1804 Bucure§tii a fost scuturat de un alt cutremur.162 DIN BUCURE$TII DE IERI Sf. 51-52. . Mon. In Insemnarile sale biografice. Podul Mogosoaiei. pe uliti. p. 1944. In apropierea Capitalei. Inseamna ca la 14 noiembrie 1829. 6° Curierul roman". Marele vornic Mihail Mano. InsemnArile lui Ion Dobre §i celelalte de pe vechile carti chirilice ne arata ca au mai fost cutremure in Bucure§ti in 1814. 1235. mitropolitul Dositei Filitti 58 a mutat Academia greceasca In clAdirea metohului de la Magureanu. Primind o Insarcinare din partea Ministerului de Interne sa studieze urmarile acestui cutremur In diferite parti ale tarii. p. Rom. 9.R. Ca o urmare a acestui fapt. Analele Acad. a fost cutremurul din 11 ianuarie 1838. Nu este casa in Bucure§ti care sa nu fi simtit ceva paguba: toate zidurile au crapat. XXXVIII. dupa ce a vizitat mai multe sate §i a facut cu de-amanuntul cercetare asupra acestei intimplari. ce s-au facut mai acest cutremur Ca s-a manifestat prin doua scuturaturi grozave care au durat peste un minut. In condica manuscrisa 59 ce-a lasat. Curierul roman. fasc. Condica Andronestilor. co§uri §i sobe au cazut. cit si la casele ce le avea la Leordeni 61. 60-61. In secolul al XIX-lea. Bucuresti. In unii ani au fost chiar mai multe cutremure. care cutremur cu putin lucru nu s-a city au fost de§teapta era pe afara". un al doilea cutremur tot atit de violent ca cel din 1802. tocmai In venirea domnului Constantin Ipsilante". consilier de mine.. Sava. 1946. 68 Gheorghe Crutzescu. dar cu urmari mai dezastruoase. stricIndu-i multe cladiri. 1821. 1947. 1st. I nsemndrile Andronestilor. 81. scrie despre acest cutremur ca a pricinuit pagube maxi peste tot §i mai ales lui. Intimplat duminica noapte spre luni. (1945). Casa din Leordeni. el spune ca mai toate 59 Academia R. Bucuresti. Ilie Corfus. 123-126. 13. 1825. Bul. noiembrie 15/27.

gi protipendada oragului gi reprezentantii Iarilor straine se afla la teatru unde trupa frantuzeasca reprezenta piesa Angelo". cit. Astfel in numarul sau din 13 ianuarie 1838. p. s-a grabit sa adune gtirile despre pagubele pricinuite de acest grozav cutremur gi a doua zi le-a adus la cunogtinta domnului gi a locuitorilor oragului. cu deosebire de sobe. cit. Case le taranilor. la ora noua fara un sfert clatinarea pamintului a fost precedata de un guierat gi un vijlit care au inghetat inimile tuturor de spaima ". 32-33. nu numai la Bucuregti. 36 case darimate cu totul gi foarte multe case care au suferit serioase stricaciuni. Manolache Florescu. in limita posibilitatilor materiale. spunind ca nimeni nu poate sa se impartageasca de alta simlire. au ramas pe drumuri. panica a cuprins publicul. vrind sa se Incredinteze singur. care se putea darima peste ei. din curtea hanului.. Clopotnita bisericii.bulzeau spre iegire sa scape cit mai repede din cladirea teatrului. toate partile Capita lei. Domnul dupe cum spune ziarul a potolit spaima.RAZMERITE $. prefectul politiei sau marele age cum se spunea pe atunci. In raportul facut. el a aratat ca sint 8 morti. Domnul Alexandru Dim. ne prezinta in mai multe dari de seams efectele ce a avut acest cutremur in Bucuregti. avindu-se In vedere persoanele mai simandicoase. care studiase aproape zece ani in diferite tari enropene dar gi In tam Intreaga. p. a vizitat in cea mai mare graba. doamnele tipau gi leginau. Zidurile palatului domnesc crapasera puternic gi-1 facusera impropriu de a mai fi locuit. Drept urmare. din toate partile se auzeau strigari. $tefanescu. iar toti se im.1 CALAMITATI 163 cladirile masive construite din piatra gi In special bisericile au suferit mai mult gi au ramas a nu se mai Intrebuinta". a crapat gi s-a povirnit la o parte". a linigtit lucrurile gi a revarsat un izvor de mingaere gi de tarie de suflet in inimile tuturor". Hanul Sf.. s-au mladiat fiind elastice. suferinta gi jale. se spune ca in seara zilei de 11 ianuarie. iar In caderea for zidurile au cotropit pravalii gi case. iar autoritatile au dat dispozitie ca timp de o saptamina toate petrecerile sa fie oprite. decit de a mihnirii de obgte" ". In persoana. Ghica. Gr. . schilozi sau saraciti. a adus multa pagubd. Tot oragul era Intr -o stare de spaima fara margini. pretutindeni au crapat gi s-au stricat" 63. domnul insotit de fratele sau mare ban gi vornic din Launtru. 0 alta Insemnare despre acest cutremur este cea facuta de Petrache Poenaru. 64 Romania" 17 ianuarie 1838. Ziarul Romania ". La cele dintii semne ale cutremurului. Acest om foarte invatat pentru vremea lui. directorul Eforiei Scoalelor din Muntenia. op. tipete gi vaete de oameni inspaimintaIi gi de aceia care plingeau on daximarea caselor. on pierderea vietei vreunui prieten. gi de aceea toate s-au vatamat mai putin decit celelalte. cu aparitie zilnica. precum gi de un numar de slujbagi atit militari cit gi civili. *tellnescu. 28-31. precum gi toate cite au fost alcatuite [construite] din lemn. de toate nenorocirile pricinuite de acea intimplare grozava. op. gi vazuse lucruri pe care cei mai multi din Cara sa nu le gtiau decit din 63 Gr. Gheorghe se darimase pe trei laturi din cele patru. rude sau sot". 14 raniti. domnul a luat masuri de ajutorarea celor napastuiti. impreuna cu o mare parte din boierime Indata dupe Incetarea cutremurului. Multi oameni Acest cutremur care a fost cel mai violent.

care sint aci de o constructie proasta. in multe locuinte. 18341548. la Paris. ca si sobele. Lojele ramasesera complet goale. ingrijorat pentru familia sa gi pentru casa sa. a doua de sus In jos. si de-a &alma cu totul cam vreo 36.S. spune cA Voc1s s-a mutat In casele fratelui s5u Mihalache. " George Potra. spata. Alex. mai putin lung si mai putin violent. ministru de razboi. deoarece era foarte frig. 206. . Pe acest francez II cunoscuse cu un an lnainte. 1889. toate partile cladirii construite din lemn. Bucuresti. dar numarul total este Inca necunoscut. si a le transporta lul francez din Bucuresti. care a lovit Intr-o clips pe toti spectatorii. In fata citorva auditori cari ramasesera la partere. dintre care multe erau leginate. Petrache Poenaru a fost ales membru corespondent al Societatii de tiinte naturale din Paris 66.. Cea mai mare parte au fost doboriti pe strazi. p. afara de a mea.164 DIN BUCURE$TII DE IERI auzite. care erau pe locul fostei Prefecturi a judetului Ilfov. vol. partea II. Aproape toate plafoanele au cazut.45 minute seara. ctitor al tnvaldmintului to jara noastrd. Actorii totusi avura curajul sa continue piesa. De abia revenita din prima amorteala. dintre cari cei mai multi sint raniti mortal. Stiintifica. nr. n-a mai ramas unul singur [plafon] si zidurile ameninta cu ruina. 0 ultima descriere a acestui cutremur a facut-o Chateaugiron 67. Odobescu. 57. cel din 23 [11] a sfirsit a le face de nelocuit In numar mare. 1799 1875. 1915. consu- tare. A doua zguduitura putea face a crede ca teatrul se va darlma.R. Pe baza acestei prezentari stiintifice si a altora In legatura cu Cara noastrgi. Femeile erau asa de Ingrozite ca nu mai aveau puterea sa strip. Petrache Poenaru. a celor scrise de gazete si a observatiilor sale personale a alcatuit o dare de seams stiintifica pe care a trimis-o Invatatului geograf Huot 65. p. Voda si cu o parte a nobilimii asistau la o reprezentatie a trupei franceze. R. toti se grabira a da ajutor femeilor. 65 Acad. care-mi va da. proprietarii sint fortati a merge In cautare de azil provizoriu. Mole. s-au resimtit doua zguduituri de cutremur de parnint la Bucuresti . Bucuresti. Aceasta prezen- In curtea teatrului. Bucuresti. s-au gasit ping!' acum 8 morti si 14 raniti. Petrache Poenaru. Corespondenfa. 688-690. citeva detalii noi. Dezastrele cauzate In acest orag de acest eveniment sint imense gi nu pot fi evaluate. 1968. Wind parte din suita printului rus Anatol Demidoff. palatul sau este In Intregime darimat. care cuprinsese toate spiritele. zdruncinase deja cea mai mare parte a caselor. p. sub forma de scrisoare. Cuventare asupra viegi si activitaiii sale. Fiecare. * Cazimir Timoni. catre superiorul sau. Domniile romdne sub Regulamentul Organic. poate.rul. Ed. XV. si el s-a asezat la fratele * situ. o reproducem In Intregime. Incepura sa trosneasca. aiurea. sosita de curind In acest oral. p. Cutremurul de pamInt din 1829. Eram gi eu acolo. Domnitorul se afla si el In aceasta situatie . parasise sala. asa de violenta a fost . linga care erau adunate familiile. a Inmarmuririi mute. fiind foarte interesanth si In unele locuri cu amanunte noi. 1Inga Hui Dtmbovita . si am fost martor al spaimei generale. si In interiorul caselor. cu ocazia trecerii lui prin Bucuresti. Voi avea astazi dimineata raportul politiei. prin caderea zidurilor si a caselor. vezi si loan C Filitti. pe baza datelor oficiale. la Paris. Numarul victimelor este considerabil. bit& ce spune Chateaugiron: In 23 ianuarie [11 ianuarie sLil vechi] orele 8. 1913. Hurmuzaki. 12. prin caderea sobelor. 24002. Bucuresti. consulul austriac la Bucuresti. prima oscilatorie.

noaptea trecuta Inca o altd zguduitura putin mai tare decit ultimele doud. termometrul marca 11 grade sub zero. de doua zile. In momentul In starea In care se afld. care se afla in momentul cutremurului de pdmint in aceasta stradd. chiar peste citiva ani. In noaptea de 24 spre 25. va face sa se ddrime cea mai mare parte din oral. in care se intimpla destule framintari politice vezi Ion C. Zguduitura a fost foarte tare. lard a fi fost rank. si chiar acum am fost asigurat ca sefii opozitiei si-ar fi dat intilnire In orasul Pitesti. Donanitorul a ordonat sa se distribuie de anul nou aproape 300 000 piastri. in acel moment. de la Filipe§ti (jud. mai multe biserici din satele vecine s-au naruit. el a dat ordin sa se inchidd teatrul si ad se suspende toate serbarile carnavalului. nici vizitiul. 57. fost Inca alta. sau in casele din cealaltd parte a strazii. nici trasura. cerul era incarcat cu nori si cu ceata umeda.. pe care o considerd ca o mare risipd. frigul era aspru si patrunzdtor. Aflu deocamdata. . Toate persoanele care locuiesc In primele etaje le pardsesc ca sa coboare la parter. Incit putine persoane s-au gindit sa faca. cit. trecuse pe lingd el. un nou cutremur de pdmint tot asa de puternic ca ultimul.RAZMIKRITE $1 CALAMITATI 165 Strada care merge de-a lungul hanului Sf. p. toate casele din Bucuresti. sa vizitam pe domnitor in campamentul sau. neata. Nu s-au putut gasi inca nici doamna. Un tinar. dar nu e nici o certitudine in privinta aceasta caci emotia a fost asa de mare. o sanie in care se afla o doamna. nu se cunosc Inca toate detaliile de ceea ce s-a Intimplat. Partidul de opozitie se ridicd cu zarva. si care s-a gasit cuprins In aceste ddrimaturi. urmeaza in Muntenia si In Bucuresti citiva ani de rela. in partea Carpatilor. este complet distrus. la diferite personagii importante. * Casele acestei familii. Filitti. zguduiturii. el mi s-a parut foarte afectat de acest eveniment. In fiecare clips. op. Mormanul de dartmaturi e asa de mare Incit. nu s-a putut scoate decit o mica parte. a devenit aproape impracticabild. Familia Filipescu * a primit mai mult de 60 000. folosind contra surprinderilor turcilor. la 11 ore dimineata. s-a resimtit o noud zguduiturd. dar termometrul nu mai marca decit un grad peste ghiata. si cu greu. contra acestei distribuiri. pentru a chibiui acolo planul de con. Gheorghe (ale carui ziduri odinioara. intre 3 si 4 ore dimi- Dupa acest cutremur din 1838. am parcurs-o In toata lungimea ei. ca fratele domnitorului ar fi spus ca orasul episcopal Curtea de Arges. Pare-se ca zguduiturile au venit dinspre Occident spre Orient. nu mai exists. altii se aruncau pe jos sau cadeau in genunchi. nici caii. au suferit stricaciuni mari. Se vorbeste ea se va convoca Camera In luna februarie.tiva liniste. scapat aproape miraculos din acest dezastru. ducere". Se asteapta cu mare neliniste (ingrijorare) stiri din principat si de la punctele apropiate de munte . caii s-au speriat. se descopera not cadavre. observatii stiintifice. aproape la aceeasi ors. in 24. la mica distanta de Sibiu si de Carpati. Am fost ieri. sint foarte inalte si s-au naruit peste casele care le faceau fats) . la citeva poste de Bucuresti. povesteste ca in momentul In care s-au ddrimat zidurile. In noaptea de 23 spre 24. cu consulul Angliei. Intr-un moment in care tare are mare nevoie de ameliorari. care e foarte intinsd. situat linga Rimnic. timpul era umed si foarte dulce. Prahova). a mai In 23 seara. cea mai mare parte a caselor de Cara din imprejurimi sint cu totul devastate. Orice viquitoare. In momentul de faVa.

293 jos. iar in altele a coborit ping la gradul VII. 68 Vestitorul romanesc". unde a cgzut statuia. iar in catedrala Sf. ping la refuz. Ctmpina. la Braila. p. la 11 iunie ora 2 §i 20 de minute. un cutremur cu scuturaturi slabe". 56-57. timp de douti secunde. de pe Calea Vacgre§ti i s-a dgrimat o aripg intreagg. ping la gradul IX. lumea lepta la plimbare a fost cuprinsa de groazg. cutrede pgmint s-a simtit in diferite localit4i din tars §i in Capitals. II (1864). iar in 1894. *tefanescu. au inspaimintat pe oameni. lui au fost foarte puternice §i in multe locuri au provocat crap aturi in pamint din care a ie§it apa cu diferite emanaiii. fiindcg ondulatiunile erau a§a de tars incit intreaga catedralg parcti se legtina". vicarul mitropoliei. §apte trepte ale scgrii principale. p. La 28 februarie 1846. Zguduirile s-a simOt in tars un cutremur foarte violent care in unele localitgti a ajuns In 1892. in anul cind s-a fgcut reforma agrarti din 1864. mi§carile pgreau dirijate din centrul plimintului spre suprafaVa" 69. iar temperatura dulce 79. proprietatea Ghermani.. Iosif s-a produs panicg §i o imbulzeala de nedescris. Desigur ziarele nu s-au interesat de sutele de case §ubrede. cit. a avut de suferit stricaciuni. tocmai in acea zi a fost tirnosita. Cutremurele din Romania. Astfel. 1916. duminica. Si tot in legtiturg cu acest cutremur se spune ca el s-a simtit foarte violent. la 14 martie 1844 la 12 ceasuri §i 28 minute s-au simtit o sgilVitura de cutremur de pamint. Biserica era pling de lume. La inceputul secolului al XX-lea s-au inregistrat. Si indata dupti aceia s-au schimbat atmosfera mai racoroasa" 68. s-a simtit un u§or cutremur de pgmint la Bucure§ti 71.166 DIN BUCURE$TII DE IERI dar nimic prea gray. In Bucure§ti. 7° Ibidem 71 Buciumul". . §i chiar in momentul cind arhiereul Nifon. Chi§ingu 4i Odessa. " Victor Anestin. se aminte§te ca numai o singura casa veche. In dimineata zilei de 18/30 martie 1901. La o clgdire cu doug etaje. 965. prezenta poporului Evanghelia o duruiturg puternica se auzi §i biserica intreagg Incepu sg se clatine". au fost de asemenea stricate. de asemenea. 1893 au fost cutremure ware. Cerul era acoperit cu nori. la 31 august. Cutremurul a fost Insolit de un zgomot care semana cu uruitul unui tren auzit de departe . Printre cladirile care au suferit de pe urma acestui cutremur sint amintite Palatul Po§telor §i Palatul Justitiei de pe frontonul caruia a cgzut §i s-a sfarimat marea statuie ce reprezenta Justitia. dupli ce-a fost restauratg complect. 1844. 34. un puternic cutremur mahalalele oraplui ai cgror pereii au crapat sau s-au ntiruit 72. La Bucure§ti. din mure. dar nu s-a intimplat nimic rau. inainte de ora 8 dimineata s-a simtit la Bucure§ti In vremea lui Cuza Vodg. pe strazi §i In special pe Calea Victoriel. op. p. le in§iruim totu§i in laniall cronologic al acestor intimplari care. intotdeauna. Cutremurele care au fost ping in 1847 snit numai doug §i de minima importantg. p. 0 situatie asemanatoare s-a intimplat §i la biserica Brezoianu care. cazind In riu. Intr-adevgr fiori reel au trecut prin toata multimea. " Gr. ca sd fie insemnate in rindul marilor nenorociri abatute asupra tarii. malurile inane ale Prutului s-au prabu§it pe o lungime de sute de metri. ie§ite din comun.

1901. Dar aceste Incercari n-au fost decit paleative. Fireste ca prima cauzd erau ploile mari si generale care cadeau primavara si toamna. interval de cltiva ani si pagubele uneori mai mici. Cu toate acestea. cu ce-ai apucat pe tine. alteori mai mari. totusi autoritdtile bucurestene si statul de pe vremuri n-au pus problema unei solutii radicale a acestei primejdii decit foarte tirziu. XIX (1901). Sa vezi cum creste apa In mated. Desi faptul se repeta destul de des. se darlmau poduri. INUNDATII Pasnica asezare a Bucurestilor a fost din cind In cind bintuita de inundatiile provocate de revarsarile Dimbovitei. dupd 1880 s-a pus problema canalizarii Dimbovitei si s-a gasit solutia cea mai bung care Impiedica revarsarile si Inlatura pagubele si necazurile provocate de furia apelor iesite din mated. care au adus pagube mari si nesfIrsite necazuri. cosare. sau chiar foarte mari. judetii si ispravnicii au stat cu bratele matca sa. negresit ca nu slut lucruri care sa nu-ti InfrIngd cumpatul si sa-ti incurce judecata. saiele si chiar grajduri erau tirite de furia apelor In voia for si duse pind departe. p. depasesc prispele si patrund in case. ridicate din paianta si din gard lipit cu pamInt. Proportille revarsdrilor Dimbovitei erau incomparabil mai reduse. nr. incendii. nu e cazul sa facem comparatie Intre catastrofalele inundatii din India. napraznica furie a apelor Dimbovitei iesita dintre maluri a dat mult de hired ordsenilor. dupe 1750. Romanur. Cotete. care deveniserd endemice In Bucuresti. se distrugeau semanaturi si pomi fructiferi. a apelor micile case nevoiase. cum apele tulburi si Inspumate umplu curtile. martie 20. clteodatd nici fuga nu mai e cu putintd si atunci singura salvare a sinistratilor nu este decit sa se urce in podul sau pe acoperisul casei si sa astepte acolo ajutorul altora. acestea rareori produceau victime omenesti. In asemenea momente care se succed vertiginos. pircalabii. iar In numeroase magazine. cum se umfla valurile si tree peste maluri. la de secole domnii %aril. tine stie unde. magazii. Desigur. marfa a cazut din rafturi si galantare. Timp Incrucisate In fata navalei apelor sau s-au grabit sa fuga din oras cind cre5tea amenintarea primejdiei. pe negindite. In cele din urma. se inecau vite si se subrezeau locuintele de zid si uneori se prabuseau sub furia navalnicd. molima ciumei si a lingoarei. precum si zapezile abundente din timpul iernii. China sau alte tinuturi ale lumii cu cele din Cara noastra. pagubele si necazurile pe care le aduceau erau destul de mari pentru bucuresteni. obiectele fragile s-au spart. s-a pus chestiunea construirii unui an care sa Impiedice si sa opreasca apele Dimbovitei de a iesi din De cele mai multe on omul cu mintea zapacita de primejdie era neputincios In fata potopului de apd. Se Inecau gradini. 76. AlAturi de cutremure. martie 30.RAZMERITE $1 CALAMITATI 167 In foarte multe case s-au stricat o serie de lucruri prin cadere. cum zavoiul urea peste ferestre si cum In fata prapadului nu-ti rdmine altd alternative decit fuga. In magazinele de portelanuri si sticldrie paguba produsil a fost Insemnatd 73. . Aceste ploi sporeau considerabil 73 Universul". care nu rezolvau chestiunea si pe care apele umflate usor le Inlaturau din tale. Abia tirziu. Card sa-ti dea rdgaz ca sa -ti stringi mdcar lucrurile mai de pret. De ce se revarsau apele Dimbovitei ? Cauzele au fost mai multe si mai complexe decit s-ar parea privind sumar si fugar chestiunea. 2.

Apa. cum era situalia in Bucuregti. dar mai ales cind ploile luau forma de averse. savirgita vara. la aceasta contribuiau gi alte cauze. linga mai gi strimtau matca. dar are caracter alpin la inceputul sau gi larg caracter deluros spre mijloc. pe care o Impingea peste maluri. o alts cauza care se adauga ceioriane era prostul obicei al celor care locuiau pe malurile riului de a arunca in apa toate gunoaiele gospodariei. provocind uneori surpari primejdioase. Erau mai intii morile bucuregtene. se adauga inca o cauza fireasca tuturor riurilor de cimpie. Astfel bazinul Dimbovilei nu numai ca este foarte mare pentru matca sa. Tendinla constanta a riurilor . Ba uneori acegti gospodari. apa iegea din albie gi inunda terenurile de pe laturi. tarugi infipti chiar in albia riului lasau deschideri foarte mici gi alcatuiau adevarate zagazuri in calea apei. repezi gi abundente. fara sa-gi depageasca matca. avea darul sa sporeasca furia inundatiilor gi sa largeasca gi mai mult suprafata inundata. impingind malurile spre centrul apei gi consolidindu-le cu pan gi metereze puternice. imediat dupa intrarea riului In orag. Riul culege apele sale de pe un teritoriu intins. La toate aceste cauze ale revarsarilor Dimbovilei. gi cind topirea zapezilor se facea prea brusc. Este adevArat ca aceste mori domoleau oarecum navala gi iffleala de scurgere a apelor.). daca nu interveneau ploi torentiale gi zapezi topite brusc. Cind prirnaverile gi toamnele erau prea ploioase. 0 alts cauza care se adauga. la iegirea din Bucuregti. Aceasta strimtorare a albiei. sub actiunea unui soare prea timpuriu primavaratic. In fine. Daca podurile rezistau la navala apelor stavilite. cind debitul riului atinge maximum. DistanIa Intre picioarele podului fiind de doi sau cel mult trei metri. ceea ce face ca ploile torenliale gi topirea brusca a marilor zapezi sa sporeasca debitul de apa peste posibilitatea albiei de a reline intre maluri acest spor. faceau toate incercarile ca sa-gi intinda suprafata curlii gi a gradinn In paguba albiei. roade malurile in dreapta gi stinga. Dar daca revarsarile Dimbovilei In Bucuregti deveneau uneori extrem de primejdioase. cu citeva piraie mari de munte (Dimboyicioara. Niciodata n-au fost mai pulin de gapte-opt mori in albia bucuregteana a Dimbovilei. dar in acelagi timp exercitau o presiune la suprafata apei. care erau puse in migcare de doua-trei roli. agezate pe stinga gi pe dreapta riului. cum sint Riul Alb gi Ilfov. Faptul se vedea clar fiindca In urma morilor apa iegea din albie gi inunda gradinile gi curlile dimprejur. incepind din jurul virfurilor Lerescu (2 279 m) gi Papuga (2 379 m. Aceste gunoaie. Riugor gi Ghimbav) gi pina ce intra in Bucuregti primegte ciliva afluenti destul de mari. daca nu erau tlrite de apa in mersul ei.168 DIN BUCUREp'II DE IERI cantitatea obignuita de apa care se scurgea in matca Dimbovilei. specifice locului. la Grozavegti gi 'Ana dincolo de Dudegti. Firegte ca revarsarile care aveau loc mai pulin In regiunea montana gi deluroasa a bazinului sau. In mod normal apa Dimbovilei igi urma cursul sau linigtit. cum vom vedea mai jos. destul de numeroase. pe care n-o mai putea reline intre malurile sale gi rabufnea pe delaturi. Unele dintre ele aveau cite trei gi patru pietre. provocate de nepriceperea gi lacomia celor de pe maluri. se depuneau la fund. sporind gi mai mult violenta gi latirea inundatiilor erau podurile de pe Dimbovita dinauntrul oragului. cind debitul de apa al Dimbovilei era foarte scazut. Aceste poduri fiind sustinute de pari asc4ili gi. albia riului nu mai putea conduce intre maluri sporul de apa gi incepeau revarsarile. apareau mai violente in regiunea de cimpie unde malurile nu erau prea inalte. Fiecare din aceste riouri au tendinta de a-gi largi gi muta cursul. aceste picioare relineau cracile gi chiar arborii desradacina0 pe care li purta cursul apei gi formau stavile puternice In cursul riului.

fapt care contribuie la sporirea revarsgrilor. din cauza unor mori. Atunci. cea dintii informa %ie despre o inundatie mai mare.gtoarele: Iar de la o seams de vreme noroindu-se apa Dimbovitei pre unde ii este matca §i ie§ind apa mai pre deasupra.RAMERITE $1 CALAMITATI 169 este de a-§i lgrgi albia. cgsgtorita cu marele postelnic Constantin Cantacuzino. provocata de apa Dimbovitei in cuprinsul ora§ului Bucure§ti. sa nu mai fie mori in acel vad". In cele ce urmeaza. cg terenul care se intindea sub mangstirea Sf. Voievodul Gheorghe Duca n-a aplicat hotarirea §i-au ramas morile in Iar cind au fost acum in zilele domniei mele spune Serban Candeacg ne-au dgruit §i pre not cu domnia Tarii Romane§ti. care. cu de tot felul de pomi ca o grAding domneasca. Dar de cind au inceput sa se construiascg gospodarii ping la riu. in care se spun urm. vom prezenta. nu de-a §i-o adinci. rgrainind destul teren de la poalele acestor dealuri ping la albia riului. probabil. Ping cind ora§ul n-a scoborit de pe aceste dealuri spre matca riului. la 31 mai 1679. e pomenitg in vremea domnului Gheorghe Duca (1673-1678). care grading fund mai nainte vreme tocmitg §i infrumusetata cu vie §i cu pometuri roditoare. apa riurilor poartg in cursul ei nisip li mil pe care-1 depune la fundul albiei. erau a§ezate prea sus. §i va- . Deci din pricina morilor s-au revgrsat apele qi au stricat grgdina domneasca. in faptul cg oralul Bucurelti nu s-a alezat de la Inceput in imediata apropiere a riului. Inundatiile bucure§tene incep a fi cunoscute documentar destul do tirziu. desigur. De necazurile sgracimii din Bucure§ti Ina nu se spune nimic. fiintg. inunda %iile Dimbovitei nu erau atit de pligubitoare ca sa fie inscrise In documentele vremii. In aceastii actiune permanent/I de roadere a malurilor. Se ctie. apele riului au facut mari pagube ora§ului. Un asemenea serviciu ar fi fost foarte necesar Dimbovitei §i ar fi domolit considerabil revgrsarile §i inundatille pe care le provoca. inceput-au a face mare stricAciune §i inecaturd gradinii dorane§ti.inundatie intimplata in vremea lui Gheorghe Duca este amintitg intr-un hrisov dat de Serban Cantacuzino. de pildgi. fiica voievodului Radu Serban. in mod cronologic. proprietatea bisericilor domne§ti din Curtea Veche. Domnul tarii din vremea aceea impreung cu toti cinstitii dre- ggtori" au adeverit cum s-au facut stricaciunea gradinii domne§ti" din pricina morilor §i au hotgrit sa le tae §i sa le strice de tot. Se tie ca Dungrea inainteazg cu o suprafata constants in mare prin depunerea aluviunilor sale §i cg o comisie internationalg intretine un serviciu de dragaj pentru despotmolirea albiei pe care se face circula %ia navelor.entare despre ele spar tot mai des. Explicatia o ggsim. tacuzino . aceste nenorociri pe care le-am putut afla din cuprinsul documentelor sau din alte marturii ale timpului. iar pentru inecatura morilor de tot s-au topit §i nimic n-au ramas qi facind §i surpare malului unde este sfinta Mitropolie. Ion cel Mare §i mgingstirea Sarindar a fost declarat toe domnesc" §i a o parte din acest teren a fost dgruit de Matei Basarab rudei sale Elena. Singurul fapt interesant consemnat e inundarea. Prime le a§ezgri trebuie sa fi fost Mute pe dealurile din partea stingg a Dimbovitei. pagubele provocate de inundatii incepurg se creascg §i amintirile docum. inngmolirea §i stricarea gradinilor domne§ti. ceea ce determing pe domn sa dea ordin sa se strice morile mai sus-ziselor biserici. De fapt aceasta . casa a toata tare. Astfel.

frith sa fie sapat gantul. prost construit. se incearca o alts masura pentru a Impiedica nenorocirea apei. Secolele XVII gi XVIII cunosc o serie de astfel de confirmari voievodale spre binele bisericilor domnegti ai caror preo%i aveau obliga%ia sa se roage neincetat.R. chir Varlaam. 27-29. nu au mai fost amintite. ci se Intaregte mereu prin hrisoavele altor voievozi ce urmeaza la tronul %aril. ale familiei lui. 75 Acad. dar ele neatingind interesele domnului. mitropolitul Tarii Romanegti §i cu to %i cinstitii dregatorii domniei mele..R. ms. ySi pentru ca preolii care slujeau la respectivele biserici sa nu fie In paguba. domnul *erban Cantacuzino le harazegte o danie anuala de o suta de taleri.gazul.170 DIN BUCUREFTII DE IERI end domnia mea cum s-au facut mare paguba §i stricaciune gradinii domnegti gi surpare malului sfintei Mitropolii pentru aceste mori. nemaiavind venitul morilor. odata cu boierii caimacami. Se Meuse un an In matca rlului. dupa cit se pare pe malul drept. Dupe Intimplarea din 1708. manastirilor sau boierilor. care lass prin grele blesteme sa fie mereu lnnoita §i. cum de acum lnainte sa nu se mai afle acele mori. nu ramlne singulars §i valabila numai pe timpul domniei lui. ping catre sf1rgitul secolului. In aceasta vreme domnul nu era In Bucuregti. cit gi ale altora. R. sa dea cale apei. domnia mea am socotit Impreuna cu preacinstitul parintele nostru. In gantul pe care se scurgea rIul §i-i abate apa pe matca cea veche. face un zagaz.S. In cei zece ani de domnie ai lui erban Cantacuzino nu mai Inregistram documentar nici o alts inundatie. documentele cunoscute nu ne mai relateaza nimic In legatura cu inundatiile Dimbovi %ei. Aceasta mils domneasca" dupa dorinta celui care a dat-o. *i din pricina zagazului aceluia s-au fost varsat apa de au inecat livezile §i morile mantistirii Radu Voda". dezinteresul primilor domni fanarioti pentru edilitatea Bucuregtilor este un motiv 74 Acad. cu toate ca o parte din mori fusesera Inlaturate. vazIndu-se ca inundatiile continua. De care lucru iata ca am scris boiarilor caimacami sa taie acel zagaz. Nu avem nici un motiv sa credem ca s-a gAsit solutia definitive care sa puns capat acestor necazuri. din care BA se ajute la nevoile lor. personal. lui Dudescu urmatoarele: daca a fost varu-tau cu atita mince. Dar iata ca In primavara anului 1708 clucerul Radu Popescu. apoi sa fie facut za. Iar dupa ce va scadea apa. n-am ce face ! Au trebuit and au facut zagazul sa abate apa la matca cea veche. daca este posibil. XII-247. . iar el au facut zagazul §i §anlul n-au facut §i iata dar ce stricaciune au facut. §i se abatuse apa pe acolo. un credincios al domnului Constantin Brincoveanu. fiindca In Bucuregti lasase caimacami sa rostuiasca treburile domniei. La acest raport domnul is masurile cuvenite gi la 13 iunie 1708 Ii serie.S. In timpul domnului urmator. ci sa se taie §i sr( se strice de tot gi cu porunca domniei mele s-au taiat de tot pina In temei" 74. pentru pomenirea §i iertarea pacatelor domnului. ci §i cite paguba §i stricaciune s-au Mut toata va sa plateasca. *i nu va fi numai cu atit. cu toate ca sintem convingi ca au mai fost. Slugerul Radu Dudescu. provocata de Radu Popescu. de-aici macar sa o duce unde va vrea" ". 403. va face intli gantul. din ce motive nu gtim. chiar marita. ale parintilor si ale tuturor voievozilor care au stat pe scaunul tarii. atit cit s-a facut In livada noastra. se pare ca se afla la Mogogoaia sau la Potlogi. Din contra. raporteaza In scris lui Brincoveanu despre cele petrecute. R. f. vrind ca sa abate iaragi la matca sa cea veche..

podul de la Gorgani pe care trebuie sA-1 ingrijeasca mahalagiii care se foloseau de el §i manastirile Radu Voda gi Mihai Vod5... .1891. care core t3ase morari pentru bAtutul parilor §i a§ezatul scaunelor ci al ucilor "78. 387-388. §. p. dar slut Impie- dicate de aparitia ciumei. prin prabu§irea podului se crea staviltt In calea apei fli Incepeau inundatiile. in fine. pentru care manastirea fusese autorizatA Inca din vremea raposatului vornic Grecianu. 79 Ibidem. 77 Ibidem. pre cei patru morari ai celor douti mAntistiri f. cheresteaua. In 1794 incepe reparatia podului de la Gorgani. Lemnul. op. In fine. 295. aceste poduri erau o permanents primejdie sa stAvileascA cursul riului §i sa provoace inundalii. de dare mahalagii tii mathistirile Mihai Voda qi Radu Voda. Faptul ca prin prabu§irea for trecatorii erau obligati BA tread. unde supraveghea marele vistier Isaac Ralet. pentru di totdeauna " V. V. cea dintii a fost repararea podurilor de poste Sub Alexandru Moruzi se iau mai multe masuri pentru a feri Capita la Dimbovita. se incepe reparatia podului din susul mAnAstirii sfintului loan. in 1795. de inundatii. fiindch se irapamintenise un principiu: cui li trebuie pod. Se cere Ili se aprob A sa se Incaseze cite o para de fiecare car ce va trece peste pod. incep BA aparA iarat}i §tiri in problema inundatiilor. care se tlubreziserA foarte mult in. dar banii nu-i Incasase. In 1783. nu provoca griji nimanui. °° Ibidem. pentru care marele vistier Isac Ralet raporteazA: In§tiintarn mariei tale. p. In penultimul deceniu al secolului al XVIII-lea. Bucure§ti. care este numit mumbmir la lucrarea podului. p. Moruzi porunce§te deci nazirilor din Eforia podurilor sA inceaptt imediat lucrarile de reparatii. 389. 390 391. Tot in 1794 se reparA podul de la Cotroceni. vol. cel din dreptul sfintei manAstili Cotroceni. In anaforaua din 15 aprilie 1794 se arata ca este nevoie de 67 taleri.i sa se arate cit vor costa reparatiile de la acest pod. unde supraveghea vornicul Scarlat.RAZMERITE $1 CALAMITATI 171 mai mult sá blinuim ca revAnArile primAvAratice sau tomnatice ale riului bucure§tean §i-au continuat opera for nefasta. porunce§te sA se repare podul din Gorgani. caruia inainta§ul sau. In 1793 se Incep reparatiile la podul Sorban VodA. fiindu-i Erica de urgia domneascA". Podurile care erau peste Dimbovita. sa aiba a lua cite doi bani de car". ultimele decenii. De aceea voievodul Nicolae Caragea. cit. cel din susul manAstirii Sfintul loan". Amenintind sA se prabu§easca In fiecare primtivara cind apele veneau marl. din sus de Podul de pAmint" qi. fiindcA au putrezit leatnele §i nu mai este de cirpit" 79. p. nereparate de mita vreme. 386. UrechiA. nazirul Epitropiei podurilor. prin vad. Alexandru Ipsilanti hotArise ca reparatia BA i se hied. Acesta ceruse sa se facA ebb.i pinA in toamna lui 1796 77. pe baza principiului enuntat. 7e Ibidem. sa -$i fad! Dar o alts chestiune ingrijora pe toatA lumea. care bintuie cu furie din toamna anului 1794 tl. Si. p. torn I. iar egumenii sa plAteascil zilele de lucru la oameni cite bath 90 pe zi Mica 30 parale]. Reparatiile Incep imediat. se lua din pildurile statului" 76. ca mAnastirea sA aibA grija meremetului 80. Intro acestea. A. Patru poduri erau in aceastA situatie: cel de la Serban-VodA of casele de Bei lic.ti alti oameni §i sa-i dea pe mina stolnicului FAlcoianu. Prin pitacul din 26 aprilie Caragea porunce§te spAtarului sa string. se qubreziserA foarte mult §i amenintau BA se prabu§eascil. 392.

a fie luminata porunca inaltimii tale catre dumnealui vel spatar ca sa orinduiasca un zapciu ci dimpreuna cu un capitan de pod sa-i iee. Dezghetul Dimbovitei era totdeauna prilej de inundarea mahalalelor mai joase ci de pagube mari. cum se vede. Ci fiindca morarii niciodata nu vor sa vina de voia for gi mai virtos ca Epitropia le platecte osteneala for de zi parale 50. p. p. sa-i miccoreze. sa-i aduca la lucrul podului" 81. care erau foarte frecvente In Bucurecti dupa 1750. de nu pot lucra ci aducind stenahorie 82 Ibidem. se sapase In lungul ei. se Meuse o lucrare mai mare in albia Dimbovitei. este obicei de a se aduce cite patru morari de cumpanesc lumina apei gi aceaza parii gi alte povatuiri dau podarilor la urzitul gi claditul cherestelei in apa. in prima domnie dintre 1774 ci 1782. purtate de cuvoiul apei. care a trimis la fata locului o comisie de ancheta. In vara anului 1794. acum cind este seceta. far In alts vreme. Faptul a dat nactere la plingeri catre domn. ga Ibidem. la toate podurile mari din Bucurecti. cind Incepuse sa se Incillzeasca gi cind bucurectenii se acteptau Ca apele Dimbovitei sa iasa din matca ci sa inunde cele doua maluri. Fiindca luam domnia mea inctiintare pentru cantul de la judetul DImbovita. atunci se deschidea intrarea In an ci apa rlului astfel Impartita nu se mai revarsa peste maluri. care este facut intr-adins numai pentru vremi de pliniri. pentru ca sa lucreze acele mori au lasat deschisa curgerea apei pe ele ci au secat Dimbovita. chid apa riului avea o scoarta groasa de gheata. cu cangi ci cu topoare. hind seceta. mai virtos toata apa Dimbovitei pe apa ei. Pentru intimpinarea inundatiilor. Anume. precedata de o iarna grea ci geroasa. cum ca acolo. dupil cum confirms pitacul 83 sau din 9 august riului pe o distanta destul de lungs pin& la iecirea din Bucurecti. Acest lucru insa a miccorat foarte mult debitul de apa din albie ci a facut ca morile din Bucurecti sa nu mai functioneze. Lucrarea fusese facuta de Alexandru Ipsilanti. pe numitul can% fhnd doua mori. Inca de la 1 februarie. Santul intra in functiune numai cind apa rlului nu mai Inctipea in albia sa obicnuita. 0 alts masura pe care a luat-o Moruzi ca sa preintimpine revarsarile Dimbovitei a fost In primavara anului 1796. 81 Ibidem. Primejdia cea mare era ca sloiurile de gheata. sa se abate prisosul apei pe cant.172 DIN BUCUREFTII DE IERI cind se fac poduri peste Dimbovita. ca sa intimpine sloii de gheata ci pe cei mari sa-i sfarme. Santul pornea de sub dealurile judetului Dimbovita gi urma toata albia numai pe albia sa naturals. de la Agie. are a fi cantul bine inchis gi astupat. VIII. de a curge . puteau sfirima podurile de peste Dimbovita ci in aceasta situatie inundatia lua un caracter gray. sa pazeasca zi ci noapte. chid se intimpla venirea apei Dimbovitei mare. 134. S-a intimplat Irma ca pe traseul cantului sa se construiahea mori. prin care se abateau apele crescute din ploi ci din topirea zapezilor. proprietarii morilor de pe cant deschisera intrarea cantului ci abatusera apa ca sa poata functiona ci morile lor. sa-i treaca printre parii podurilor 82. pricinuind lips& de apa la morile Bucurectilor. el trimisese un pitac catre nazirii Epitropiei podurilor. un an adinc gi destul de larg. iar epistatul santului. in care poruncecte ca polcovnicul de podari cu toti oamenii sai ci cu ajutor de la Spatarie O. 390. p. pe o distanta de citiva zeci de kilometri. de a fi oragul Bucurectilor ferit de inecaciune. care in verile secetoase nu mai puteau sa functioneze funded apa riului se scurgea 1797. 389.

VIII. s-au Mut cu participarea satelor de pe malul riului gi pe portiuni ping in marginea oragului 88. 28 septembrie 1799. S-a mai pus intli problems. 135. Cumparatorii acestor parcele. 1801. de obgte. Be Ibidem.arit. voiau sa-gi construiasca pravalii gi gospodarii. V. 30 iulie. ca apa Dimbovitei sa curga numai pe albia sa. prin . ce ar fi in vreme de seceta. in scurta sa domnie. ispravnic de Dimbovita. cind 'neap ploile. p. sa destupe matca Dimbovitei. p. facind zagazuri cu pari gi nuiele impletite pe care le urapleau cu pamint. Alexandru Moruzi. un pitac in care precizeaza atributiile epistatului: nu este numai a griji in vremi zlotoase gi de potop. Atunci domnul trimite fostului mare spatar Constantin Caliarhi. in fine. 87 Ibidem. Au fost numiti epistati ai lucrarilor. sa ramiie politia Bucuregtilor lipsita gi de acea patina apa. p. inaltarea malurilor etc. ca matca sa fie readusa la locul sau. 126. cind se topesc zapezile gi de toamna. mai intli paharnicul Vintila. Constantin Pastia 87. ci gi in vreme de seceta sa poarte grija. in a doua domnie a sa (1799-1801) igi propusese sa realizeze aceste lucrari. Lucrarile din afara Bucuregtilor. in unele locuri. 132-134. incepuse sa vinda parcels de pamint din terenul pe care fusese construita Curtea domneasca. sa curate. pe ambele part. VIII. Comisia retragerea tuturor terenurilor inaintate in matca. Lucrul acesta se intimpla pe toata matca riului. Am amintit mai sus ca intre cauzele care piovocau sau amplificau inundatiile in Bucuregti este gi faptul ca locuitorii de pe malul Dimbovitei deprinsesera obiceiul de a arunca gunoaiele in apa gi de a-gi intinde terenul in matca riului. dupe cum se afla acum. a cumpani adica apa Dimbovitei gi a imparti pe gantari ca sa nu faca inecare Bucuregtilor. cei mai multi negustori.RAZMERITE SI CALAMITATI 173 de ancheta. Porunca domnului trimitea pe ispravnic la fata locului. 16 iulie 1801. 86 Ibidem. In vara acestui an se repeta intimplarea din 1794. 130. In anul 1797 era domn in Tara Romaneasca acelagi Alexandru Ipsilanti. Lucrarile din orag au intimpinat insa maxi greutati din partea celor 84 Ibidem. al doilea epitrop gi un zapciu spataresc a mars la gura gantalui gi a fixat stavila. p. de stau gi atitea mori in Bucuregti in uscat". Astfel ca inundatiile in aceste anotimpuri dobindeau. caracter foarte gray. WA' de care nu s-ar fi putut realiza scopul urm. odata cu aceasta s-a vazut ca mai sint de facut gi alte lucrari. cind statusera morile din Bucuregti din lipsa de apa. Dar. compusa din: un vataf de curte.. le sporira prin adaugiri din matca Dimbovitei. 388. pentru adincirea gi curatirea gantmlui. Aceste lucrari erau: despotnolirea ganturilor auxiliars pe tot traseul lor.i. acolo la gura ganturilor. dar fiindca terenurile erau prea mici. nu gi pe gantul de rezerva destinat numai pentru prevenirea inundatiilor. 88 Ibidem. Constantin Hanger li. construirea anunaitor poduri gi consolidarea tuturor celorlalte ce se aflau pe Dimbovita in cuprinsul oragului. ca nu cumva aruncind nomol in drumul ei gi avind loc de scurgere pe ganturi. apoi paharnicul Stefanica ca un boier practicos gi vechi ispravnic la mai multe judete" " gi. lucru care duce la multa vinovatie pe numitul epistat" 8s. sa vada data Dimbovita este astupata din aruncaturi de nomol sau abatuta gi imputinata de vreun megtegug gi sa is pe be masurile necesare" 85. Acest fapt a Mout ca albia Dimbovitei sa se strimteze foarte mult gi sa nu mai poata retina toata apa in vreme de primavara. p. dar mai ales in dreptul fostei curti domnegti.

VITI DE IERI care 1si intinsesera terenurile In matca si n-au fost realizate cleat In parte. platind fiecare cite 20 parale de stinjen de movie ". arata ea s-au cercetat cauzele inundatiei si se da o noua solutie In aceasta privint. f.174 DIN BUCURE. ca banii sa fie adunati de la stapinii mosiilor ce slut Inecate de apa Ilfovului. St. De fiecare data cind zapezile se topeau prea brusc sau cind ploile primavaratice erau prea repezi vi prea abundente. sau In Bucuresti. dupa cum s-au facut atit aici In Bucuresti. 1114. Buc.a. In jurul la munte din care se Inmultesc apele. ramIneau Inca de refacut vechile santuri. 206. precum si cine anume sa contribuie la plata acestor bani. Se arata In anafora: mosiile. sa face Inecaciune In Bucuresti". Astfel. Dace domnia lui Moruzi n-ar fi fost Intrerupta pe neastepate. ca In graba sa faca Indreptarea aceasta". Uneori inaltimea apelor depasea un stinjen si faceau Inecuri marl In oras. Marii boieri. anului 1801. In anaforaua din 22 martie 1814. Domnul le face cunoscut ca harazeste si el 2500 taleri la acest obstesc folds ". boierii Constantin Filipescu mare vistier. cit si pe afara. iar cheresteaua nece- Cu toate aceste lucrari savirsite prin staruinta lui Moruzi. f. Contributia mosierilor trebuie sa fie In raport cu Intinderea mosiei. marii boieri primes° porunca de la Caragea Voda prin grai" ca sa cerceteze la ce suma s-ar ridica facerea santurilor pentru a feri orasul de Inecaciune. 23-24 v. ca sa nu sa mai faca inecaciune. caci n-au avut purtare de grija a face cuviincioasa pazA dupa datoria sa si a Instiinta din vreme ca sa se faca trebuinciosul dres. Pentru a se feri pe viitor orasul si terenurile satelor din susul riului de astfel de intImplari este nevoie spunea anaforaua sa se faca zagaz tapan umplut cu pamint Walt de vase palme domnesti vi lat de doi stinjeni" de la moara vistierului Moscu In sus ping unde s-au varsat apa Dimbovitei daunazi". vi apa Ilfovului dind In DImbovita din sus de Dragomiresti. 0 asemenea inundatie s-a petrecut In martie 1814. postelnicul Ilie sa fie orinduit mumbafir §i sa porneasca la lucru cu 40 de salahori si sentari. in domnia hraparetului Ion Caragea voievod. vataf de morari si Ioan morarul de sara sa o plateasca postelnicul Andrei ce au fost epistat al sautului spre pedeapsa vinii lui. Moara. ms.. Dar In afara de zagazurile indicate mai sus. In vara anului 1815. stapInii si stInjenii pe care " Arh. apele DImbovitei ieseau din matca si se Intindeau pe delaturipina departe. Boierii propun de asemenea BA fie trimisi la lucrare postelnicul Nicolae. indiferent dac5 acestia locuiesc la tare afara". " Idem. Isaac Ralet mare vornic si Barbu Vacarescu. caci de cind au Inceput apa a sa versa peste cimpuri intra In apa Ilfovului. aceasta lucrare ar fi fost dusa la bun sfirsit. orasul Bucuresti n-a fost totusi aparat de inundatii. ca si zagazul ei trebuie lasate la un nivel mai jos. In judetul Ilfovului. Lucrari asemanatoare trebuie facute si la zagazul si moara clucerului Decliu. Radu Greceanu mare ban. dupa ce consults pe mesterii care fac astfel de lucrari si acestia arata ca suma necesara se ridica la 12 135 taleri. chibzuiesc prin anaforaua a° ce-o Inainteaza domnului la 27 iulie 1815. Si pentru ca acum este vreme de primavara cind Incepe a sa topi zapada la moara manastirii Sarindar: sa fie nelipsiti de acolo pina sa va ispravi toate acestea si osteneala for sa li se plateasca de catre dumnealor mai sus numitii stapini de mori" 89.. Marii boieri propun ca zagazurile din susul morilor clucerului Desliu si vistierului Moscu sa se faca cu cheltuiala acestora. In octombrie 1801. mare vornic. concepute si realizate de Alexandru Ipsilanti cu aproape patru decenii mai Inainte. .

la 24 iunie 1820. el porunce§te marilor boieri sa se sfatuiasca cu arhimandritul Theodosie. adica o ma§inti cum a vazut la Tarigrad. strimtorarea albiei se realiza prin depunerea tuturor gunoaielor in albia riului. cit este cu inlesnire a se lucre. iar altii. Dacti incercarile de a inainta in matca nu s-au facut totdeauna cu vadita intentie. IV. sa se distruga toti taruOi cu care riveranii l§i sustineau malurile. Documentele nu ne spun mai departe daca ma§ina a fost cumparata §i folosita in secolul aratat.v.815 n-au avut darul sa dureze prea multa vreme. De aceea Alexandru Sutu. la 24 mai 1819. Dupa 4-5 ani se constata iara§i ca apa Dimbovitei are tendinta de a ieli din albie. ca prin ajutorul ei sa sa sape §i sa &a curate totdeauna matca Dimbovitei cu inlesnire §i cu prea putina cheltuiala". in scurta vreme. nume0e pe marele vistier Grigorie Romanitis. care au inceput iara§i sa-§i prelungeasca terenurile in matca riului. in iulie 1815. sa se clued cu salahori §i sti deschida amindoua cl. Pentru ca lucrarile din afara sa mearga paralel cu cele dinauntru ora§ului. Dar alaturi de aceasta surpare a §antului se adauga Inca vechea practica a locuitorilor din Bucure§ti.anturile. . Buc. ca sa is prisosul apei atit al Ilfovului. ca prin acest an sa se abata apa Ilfovului a intra in apa Dimbovitei. pe care le facusera in paguba albiei ingustate. suiulgi-ba§a. acum in vreme de vara. Alexandru Sutu porunce§te. In anaforaua marilor boieri. din lacomie au facut impresurari de lumina acestii ape. Apoi cu acea netrebnica urmare. Primul §ant trebuia sa se faca la Racari. unde acolo sa se mute ci stdvilarele §i sa pazeasca epistatul §i §antarii. vol. 99 V. §i cei ce-§i au casele mai jos de manastirea Mihai Voda. ci proprinelu-sa dintr-acele prunduri. 231. cit. in special cei din hanul lui Manuc cit §i ceilaiti stapini ai binalelor dupa acolo". A. rms. Aceste mari lucrari savir§ite in 1814 §i 1. din sus de moara BrAiloiului unde dau in Ilfov citeva aware mici. de pe malurile Dimbovitei. din 7 septembrie 1826. Boierii propun ca mumbaOr al acestor lucrari pe medelnicerul Grigore Pojoreanu care. care are deplina §tiinta a inchipuirii acestii mihanii" 91. Pentru acest lucru se fac cercetari pe traseul §anturilor §i se afla ca la gura for s-au facut o mincatoare foarte mare". egumenul manastirii Radu Voda. o sa ajunga a nu mai putea apa sa-§i aiba curgerea ei. pe clucerul Iordache Deliu §i pe paharnicul Enache Hafta sa chibzuiasca indreptarea acestei mincaturi " 92. cit §i al Dimbovitei cind vine mare. 318. strimtind-o cu totul". Iar gura §aqului celui vechi. au aruncat gunoaie. insa aceasta sa se stivirrasca fara zabavii. op. precum. $i alt an sa se deschiza tot acolo. mai la vale din apa Dimbovitei. pinti la §antul cel vechi ce da in Ciorogirla. Din aceasta cauza s-au facut numeroase prunduri. Pentru aceasta. 1114. impreund cu Dima. ce este mai din sus. domnul propune sa se cumpere o mihani". Stat. mai ales primavara.i inlesnire. Urechia.RAZMERITE $1 CALAMITATI 175 trebuie sa-i plateasca fiecare. iar in unele locuri albia apei s-a strimtat foarte mult. sa se astupe". se arata domnului Grigore Ghica ca unii din locuitori cu binale pa albia Dimbovitii". cu repeziciune .. cind se producea topirea zapezilor §i incepeau ploile. Faptul Incepuse sa ingrijoreze in mod serios. caramizi §i pietre in apa Dimbovitei. sa fie silita a sa abate pa 91 Arh. indicindu-se ca toate aceste mo§ii insumau 37 600 stinjeni. f.. p. Toate poruncile §i masurile ce s-au luat ca sa se stavileasca acest obicei rau n-au dat nici un rezultat pozitiv.

1830 au fost iaragi inundatii In Bucuregti. precum gi morile cite vor fi pe acest riu In cuprinsul politiei.176 DIN BUCURESTII DE IERI aiurea. s-au pornit ploae mare gi au tinut doosprezece ciasuri. care n-au fost doo-trei zile a nu fi ploaie in toate lunile. stavilarele gi abaterea apei pe albia altor rluri n-au fost decit solutii trecatoare. de la o margine gi ping la alta a ei. 1890. se spune ca. Astfel. 4 Analele Parlamentare. Despre o astfel de inundatie este cazul sa amintim gi urmatoarea insemnare facuta pe o carte veche: La leat 1837. ca sa BA sloboaza curgerea apei cu scoatA din apa Dimbovitei gunoi. Au intervenit InsA imediat aui oritatile gi cu toti podarii gi s-a putut deschide calea apelor 95. cu sape gi tirnacoape. dupA 1830. rautati In politie. Si s-au Mout potop mare peste tot plimIntul Melt au inecat gi In " Arh. grajdurile si chiogcurile ce se aflau pe malurile Dimbovitei. sa se taie ca sa-gi doblndeasca riul curgerea sa sloboda gi sA nu mai pricinuiasca inecAciuni politiei" 94. Departamentul epitropiei obgtirilor sa fact' lucrarile trebuitoare In contul for gi sA tie catastih curat de banii ce va cheltui" ca. care n-au putut sa domoleasca cursul Dimbovi- Odata cu aparitia regulata a ziarelor. Si fail zabava. Bucure§ti. sA se dea Iuminata porunca" spatarului. 1129. 449. p. salahori. pia este apa calda gi scazuta. sit scoata tot gunoiul gi orice boclue" aruncat in apa. nr. pentru care motiv se gi cumpara casele gi gradina In legiuirea din 1831. Si Intr-aceasta luna In unsprezece zile. Incepur A BA discute aceasta chestiune. adica Inecaciune gi lipsa de apA" ". II (1830). f. 2. pentru ca sa poata avea apa scurgerea pa toata matca ei cu inlesnire gi cu repeziciune. iar parnIntul sa-1 scoatA afara. Iar data ar fi unii din stapInii locurilor care ar arata delasare sau impotrivire. St. incepindu-se ploile cele mai multe gi mai mari. Dar revarsarile au continuat. pia la sfirgitul lui Iulie. surat din matca Dimbovitei. Toate Incercarile de a pune capat definitiv inundatiilor n-au dat rezultate. De data aceasta revarsarile Dimbovitei an Inceput tot de la morile manastirii Radu Voda. aproape nu era an ca Dimbovita sa nu iasa din mate& primAvara. cu ungureni gi salahori. inundatiile provocate de Dimbovita slut amintite mai des. Sa Curierul romanesc". dupa luminata poruncA. p. Despotmolirea albiei. sa se ImplineascA banii de la acei stapini ce s-au aratat cu nesupunere la aceasta fapte. In primele zile din martie zilei pentru care s-au propus fel de fel de solutii. Prundurile sa le sape adinc. dupa cum au fost din vechime". BA pricinuiasca dour). BA cArt'unizile gi pietrele ce le-au aruncat. 5. se spune ca toate umblatorile. La fel trebuie sa faca gi ceilalti locuitori de pe albia Dimbovitei. la opt ceasuri din zi. cea mare a lui aga Florescu. Buc. vol. unde matca era foarte strimta gi au cuprins lmprejurimile. ping a doo zi.76-76 v. chiar Inainte de a se face cercetare tine a impre- hanului raposatului Manuc a pune acum. I. cu plata de la dingii. 16 martie. marelui alga gi boierilor de la Departamentul obgtirilor ca BA indatoreze pe epistatii Pentru acest motiv. ganturile din Bucuregti gi din afara oragului. Incepind de la gradina lui Procopie din capul podului Gorganilor pins dig jos de manastirea Radului Voda". ungureni. lnlesnire" gi sA nu mai existe nici un neajuns tocmai acolo unde trebuie sA se faca piata obgteasca. ms. Dupa fiecare inundatie sezoniera ziarele care apAreau in Bucuregti. Inundatiile devenisera problema .

cismeaua de la Filaret. aduce critici si explicAri not in problema tratatii de P. ar trebui sa i se fact( impreunarea in afara orasului. cit si dobitoacele si bucatele" 96. dup5 cum marturisesc unii oameni batrini. mii de card de lemne trebuiesc pentru facerea zagazului. " " Ilie Corfus. s-ar putea desfiinta morile de pe Dimbovita care Indestuleaza Bucurestii si s-ar putea face altele pe Colentina. sa se Inicsoreze iuteala de curgere a apei. In proiectul sau Despre mijloacele cum s-ar putea popri inecaciunea ce face apa Dimbovilii In Bucuresti" 97. dar cer si o cladire foarte costisitoare. &A se lArgeasca matca apei in oras. sa se fact( stavile mai sus de oral (fiecare stavilA imputineazA iuteala apei. Dintre cele patru riuri... ar fi bine Inca sa se ddrime morile" de la Foisor si Vitan (aceste propuneri dupa cum se spun( sint cu totul altfel decit cele propuse" In proiectul lui P. Petrache Poenaru. care ar veni In Bucuresti. sa se fact( un an (canal) din dreptul manastirii Mihai Voda. si dupd cum o dovedeste chiar matca lui cea veche. Ghica si In chestiunea albiei Oltului. nr. George Potra. Franta si Anglia si care fusese consultat de domnul Alexandru Dim. Bucuresti. . 11. Un proiect de actiune in aceasta privinta it (Ara in 1839 Petrache Poenaru. dar si el are apA de ajuns numai cind o da destulA ploaie. Poenaru propunind alte solutii: stricarea morilor In loc sa apere orasul de inecaciuni ar marl iuteala sa se scoata parii cei multi. ce este cu Girlisoara care se impreuna cu Dimbovita tot in oral. apa DImbovitei este marita prin revarsarea in ea a Ilfovului. Arges si Ciorogirla. care trecind pe linga fostul palat domnesc. care Meuse studii tehnice In Austria. in josul apei. Impreunindu-se cu Dimbovita in josul orasului" : ca sa se dobindeasca o scurgere mai sloboda. morile de pe Ciorogirla nu pot lucra decit atunci cind este prisosde apa" si s-a intimplat Ca trei ani de rind nici o roata de moara nu s-a Invirtit". Alt specialist. Argesul este cunoscut ca riul eel mai repede din Cara noastrA. In sprijinul ultimului proiect nu morile sint cauza cea mare a inundatiilor.. sa se desfiinteze morile cu stavilarele lor (data morile s-ar desfiinta atunci girla ar putea sa (AA o match mai adinca) . tate de apa) . ci in Colentina. care ImpiedicA curgerea apei. fiindca prisosul de apt( se revarsA in lunci.RAZMERITE $1 cALAmiTATt 177 Bucuresti sapte mahalale. Colentina este cel mai folositor. care si 'Ana' azi se numeste Valea Ilfovului". care inghit astfel o mare canti- apei. iar pe vreme uscata morile lui stau in nelucrare. 164. p. alta data Ilfovul nu se varsa in Dimbovita. Poenaru). iar la %aril nu sa stie cite sate si oameni s-au Inecat. op. Ialomita. ce proprietarii de mori au aflat in destul cu paguba lor. ar curge prin locurile cele jease catre atit mai anevoie cu cit se imputineaza din zi in zi mai mult padurile dupi Ialomita. 1963.. darapanindu-li-se adesea morile lor". al carui nume nu-1 eunoastem. directorul Eforiei *coalelor. Morile ce se afla pe Ialomita nu numai ca sint des expuse primejdiei de a fi dArimate prin puterea apei. el propune coordonarea tuturor solutiilor incercate pint( atunci si anume: &A se inalte malurile riului (diguri) ca in Olanda. cit. de asemenea rachitele si sAlciile .

personal situatia sinistratilor 0 sa alcatuiasca o lista de cei care au neyoie grabnica de ajutor. Iar simbata dimineata cinstita vornicie au adus o sums de cars ca sa ridice pe acei locuitori ce fusesera in primejdie §i sa-i mute la sigurantie §i a§a toti 1ndata au scapat . cu cit se amina solutia . Dezghetul incepuse brusc. ca sa asigure pe locuitori de primejdia ce-i ameninta §i a da celor lipsiti ajutorul cerut. Primavara anului 1862 a fost foarte ploioasa. din vointa lui Dum- nezeu. fara ocrotire. citim: Vineri In 18 ale corentei [februarie 1855] au inceput cursul Dimbovitei a cre§te §i dupa amiaza a se revarsa prin mahalaua Izvorului §i Mihai Vodd. egumenilor §i protopopilor din judete ca sa colecteze sume pentru acest ajutor. Dimbovita 10 depa§ise toate capriciile sale in aceasta Trei au fost inundatille cele mai mari pe care le-au trait Bucure§tii. dar bani §i o solutie §i. Dar indata.ormului 10 urma cursul ei. iar taranii ar intimpina maxi dificultati In aducerea marfurilor for la ora§. ne aflam in buns odihna" 88. Poate fi in adevar o soarta mai de plins §i mai induio§etoare decit situatia spunea circulara ratacind departe de acoperamintul for desert §i ruinat.radicals pentru stavilirea revarsarilor Dimbovitei §i cu cit malurile riului se acopereau de case care se imbulzeau unele intr-altele. sa cerceteze . ratacind la voia 1ntimplarii in ploaie §i frig. Se pare ca. Multe ora§e de pe malurile riurilor fusesera acoperite de apa §i populatia 10 parasise casele si cauta scaparea prin fuga. purtind cu dinsele mizeria §i disperarea ?" Sumele subscrise. desfiintindu-se morile. ie§ea dintre maluri §i se intindea pe delaturi in ciuda stapinirii §i spre groaza locuitorilor care nu aveau alts Impotrivire decit sa se urce pe radicals nu s-au gasit. cu atit primejdiile inerente acestor revarsari deveneau mai marl §i mai neprevazute. 15. inclusiv. In Bucure§ti. 1855. Ofiterul alcatui o lista de 122 de persoane. Inca din februarie au inceput caldurile §i ploile. nr. Intr-un mar de la mijlocul secolului trecut. sub biciul rece al ploilor care nu mai incetau. cind 0 cind. iar domnul 98 Vestitorul rornanesc". privinta. fail azil. Sute de familii ramasera fara adapost. cursul Dimbovitei ar deveni mai repede. care topeau vazind cu ochii straturile groase de zapada cazute in cursul iernii. iar ploile facura sa se umfle riurile §i sa iasa din matca. cinstita politie au hat masurile cuvenite cercetind toate casele ce se afla in apa. Dar viata . din Grozave§ti 'Ana la gradina Ci§migiu. trimise o circulara episcopilor.patul. de unde au fost impartite celor napastuiti. Un ajutor grabnic §i substantial trebuia sa villa de undeva.178 DIN BUCURE$TII DE IERI Poenaru propune o Dimbovita navigabila prin ora§ aici se arata ca nu e nimerit §i nici posibil. s-au colectat la Ministerul Cultelor §i Instructiunii. iar simbata au crescut ala de mare 1ncit nu mai era cu putinta a umbla pe uliti de adincimea apei. a mai de familii . in martie 1862. 60. era un Intins de apa care ameninta sa creased. netematoare de aceste primejdii §i lipsita de ajutorul oficialitatilor. S-au facut proiecte. s-au urmat disculii tehnice. Mitropolitul tarii. sub muraturile foamei §i al frigului. p. chiar vineri la un ceas dupa miezul noptii. Intre timp Dimbovita 10 continua jocul sau de ape case sau sa fuga din calea apelor. Soseau §tiri din toata Cara ca pretutindeni incepusera inundatiile. Cuza Voda Insarcinase pe maiorul Pisotchi. sa creased' mereu . adjutant domnesc. care in fata pericolelor 10 pierdeau cum. Problema inundatiilor a preocupat multa vreme opinia publida bucure§teana. insa tot simbata noaptea a inceput apa a scadea §i acum. care n-au fost cu totul indestulatoare. Epoca marilor inundatii nu trecuse Inca. 23 februarie.

atit din Capitals. De data aceasta apele revarsate au ajuns la doi metri Inaltime §i amenintau cu prabuOrea caselor inundate. canturi astupate. 965. Fialla a format o societate internationals pentru ajutorul grabnic §i astfel s-au adapostit multi fara locuinta. p. numai pentru pentru teatre. pentru ni§te case care se surpa fli putrezesc In inundatii. pe atunci ministru de Interne. Ministerul Instrucfiunii. Nu se luase nici o masura pentru a pune populatia ora§ului la adapost de aceste calamitati. sfir§itul primaverii din 1861i aduse o noua inundatie catastrofala. care In unele Orli atingea trei metri inaltime.. Numarul De data aceasta n-a mai fost vorba de liste de subscriptie §i de aju- celor sco§i din casele for §i aruncati awl. p. St. L. Pentru toate s-au gasit bani. ci a fost general In toata Ora ..RAZMERITE $1 CALAMITATI 179 porunci sa li se dea cit mai grabnic trei sute de galbeni de la Ministerul Cultelor . nr. in cursul secolului al XIX-lea. II. face un apel public 102 catre prefectii judetelor. dezinteres §i necinste. au Inceput o campanie foarte violenta Impotriva guvernului acuzat de nepricepere. in primavara urmatoare din 1865 urma cea mai catastrofala dintre lnecaciunile" care au bintuit Bucure§tii. a lmpartit hrana locuitorilor sinistrati in. 101 Buciumul". Intre 13 §i 20 martie din acest an tot cursul Dimbovitei de la Grozave§ti pins la Vitan. Ziarele vremii. dezghet rapid. pe ling& cele de mai sus. Dar. bani". nici chiar atitea ca sa patrunda ping la dinsele. Ingustarea albiei etc. gradini. cerind sa deschida liste de subscriptii in ajutorul nenorocitilor care au suferit de pe urma inundatiilor. ca sa Intinda mina celor ce se Ineaca sau sa dea o One celor ce mor de foame In podurile99 Arh. s-a intrerupt circulatia. Buc. . pentru scaparea oamenilor care platesc biruri peste biruri. aceleasi pricini specifice Dimbovitei (mori. ca §i cind n-au fost de ajuns inundatiile din 1862 §i 1864. doctorul Fialla a mers calare prin mahalalele inundate §i urmat de furgonul cu mincare gatita. Nici nu se uscasera bine ulitele de apa §i noroi §i familiile celor sinistrati Inca nu se fixasera In adaposturi mai bine cind. iunie 1864. Un medic bucure§tean. 130 (1864). Suburbii [mahalale] intregi s-au cotropit de apa §i n-au fost mijloace. Wall sa rataceasca pe ulite sub biciul foamei §i al vremii era a§a de mare. iar ziarul Trompeta Carpatilor" a lui Cezar Bolliac. Bro§teni. IX (1900). 100 Revista poporului".11. deoarece cladirea In care se afla instalata redactia lui era cuprinsa de apa. a fost acoperit de un strat de apa. 1°1 Monitorul oficial". nr.. s-au acordat ajutoare In vestminte. nr. n-a aparut In acest timp 103. toare organizate ad-hoc. fiecare sinistrat a prima cite 135 de lei 99. 1273. Personal. aprovizionarea cu alimente §i apa potabila a fost foarte grea. Cauzele acestei inundatii au fost cele cunoscute: zapezi marl In timpul iernii. pe o mare suprafata de o parte §i de alta. Fenomenul n-a avut numai un aspect bucure§tean. 979/1862. etc. Societatea dramatics M. Izvor §i altele invecinate1°°. p.). 2. I (1865). Imbunatatirea rasei vitelor etc. Inch s-a pus mai Intii problema raspunderilor. Pascali da la 17 iunie o reprezentatie la Teatrul cel Mare (Teatrul National) In ajutorul familiilor inundate". dr. Mihail Kogalniceanu. ploi marl cu galeata" §i In Bucure§ti. 131. care sa ofere sinistratilor hrana §i adapost. cit §i din alte Orli ale tarii. care au facut ca riul sa iasa din albie §i sa inece mahalalele Antim. De data aceasta prisosul de apa care a ie§it din matca DImbovitei 1-au dat ploile torentiale de la sfIr§itul lunii mai. alimente. a se apara populatia de inundatii nu s-a facut nimic. 109 Trompeta Carpatilor". mai ales Trompeta Carpatilor".

Bancherul Hind Manoah-fiul a lnchiriat In Plata Sf. ca sa zits ca au ostenit si s-a sacrificat pentru nenorociti. Astfel. S-au jucat doua piese in limba franceza. pre§edintele Curtii de Casatie. darimarea podurilor cu picioare in apa (art. nr. sa se alcatuiasca un proiect de lucrari pentru regularizarea cursului Dimbovitei §i construirea cheiurilor. Tineretul boieresc. Tot cu aceasta ocazie. 1). Neumeister alcatuie§te un comitet de initiative pentru ajutorul fonduri pentru sinistrati. Manu. 1865 martie 27" 0 poarta emblema Orli si a ora§ului 106. stavilarelor. fac galagie multa la marginea apelor. Se deschid liste de subscriptie in toata Ora. care era goals. 4. Politia §i corpul municipal. 3. Gheorghe o cask' cu doua etaje. . la 2 martie 1865 senatorul Scarlat Rosetti deschide o lista de sub- celor napastuiti compus numai din straini. critics activitatea autoritatilor care n-au fost prevazatoare §i energice ca sa gazduiasca pe sinistrati in cazarmile §i cladirile publice §i n-au Impartit la timp §i suficient ajutoare la sinistrati 1°5. 7). ceea ce este foarte urgent este imediata Incepere a canalizarii Dimbovitei".. Dar pins sa se vada roadele masurilor ce urmau a fi luate de autoritati. in care se reds o harts a Bucure§tilor. da in ziva de 22 martie 1865 o reprezentatie teatrala In sala Bossel * in folosul celor bintuiti de inundatia din Bucure§ti. Au debutat Eufrosina N. p. In tipografia Nifon. Z. ca ultima §i cea mai buns masura pentru prevenirea inundatiilor se votea. Sumele care s-au adunat irr cercurile mo0ere§ti erau o nimica toata fats de pagubele suferite §i de numarul mare al sinistratilor. Ven- rich editeaza un tablou cu titlul Marea versare a Dimbovitei de la 1/13 8/20 martie 1865. ca sa adaposteasca pe cei fare locuinta 104. Ceea ce este mai urgent. Pastorul protestant R. Se alcatuie§te un comitet din care fac parte mitropolitul. 20 Colectia George Potra. A. 1277.. Alexandru Cuza trimite o scrisoare primului ministru In care I0 exprima parerile sale in aceasta privinta §i cere sa se is urgent urmatoarele masuri: sa se aplice imediat legea pentru libera curgere a Dimbovitei. s-a dat concert de cei mai buni muzicanti de ambele sexe ale societatii bucure§tene". Comitet de sauvetagiu". Tabloul a fost facut in memoria liberarei de inundatiune a Capita lei Bucuresci. curatirea (art. toti odrasle boiere0i care gasisera un prilej de petrecere gi desfriu In suferintele atitor familii fare adapost.za legea pentru desfiintarea morilor §i zagazurilor de pe apa Dimbovitei 107. Zoe 0 Maria Creteanu. cu scopul ca sa adaposteasca. primarul Capita lei 0 §apte negustori de frunte ca sa strings scriptie. nr. nr. Bossel. 107 Trompeta Carpatilor". Grigore Falcoianu. sint adapostite treizeci de familii. Cantacuzino. Scarlat Trasnea gi Grigore Manu. 5) 0 largirea albiei pins la douazeci de metri (art. Dimitrie Papazoglu §i G. cu 12 camere incalzite cu cheltuiala lui. pe care se arata regiunea acoperita de apele revarsate. 6. In fine. alearga pe strazile neinundate. Emanoil Florescu. In lege se prevedea desfiintarea zagazelor. 3). p. Cu ocazia acestei inundatii. 23 (1231). dedicat onor. 1281. Cu prilejul acestei catastrofale inundatii. * Fr. ve§nic dornic de distractii. darImarea morilor §i once alto cladiri aflate pe apa riului (art. aprilie 2. 104 Ibidem. sa hraneasca §i sa imbrace pe cei nenorociti. I. domnitorul Orli. de la Boteni ping la Bude§ti. p. din initiative particulars s-a incercat ajutorarea celor aflati in suferinta. in uniforme frumoase. peste drum de Teatrul National. 6). Grigore Paleologu. studiul 2°5 Ibidem. pe Ca lea Mogwaiei.'180 DIN BUCUREVTII DE IERI caselor. ingradirilor §i zidariilor din matte (art.

Este adevArat ca lucrarile prevAzute in lege au inceput imediat. Conditiile grele de munch si hrana insuficienta provoaca un Inceput de rascoala intre acesti arestati 108. cites a ore mai nainte. Foametea a fost cauzatil. Rampa de yin a fost mdturata. inginerii primariei s-au dus in ziva catastrofei. vol. p. . Bar zhgazurile si inundeazh toate cartierele GrozAvesti. 8) si sa se taie caturile. 248. Cu toate acestea abia se terminasera si se consolidasera lucrarile de La 26 aprilie 1892 apele neastimparatului riu. Au fost scosi din 1nchisori arestalii si pusi la munch sub comanda colonelului Dimitrie Crelulescu. o zi ce frigliduieste InshnAtosire si Infiumuselare orasului". crescute peste masura. Se dispunea expres In lege ca proiectul sa fie gata In cel mult doi ani. 9). CarAmidari si Cotroceni. Primaria a 1mphrlit in prima zi 800 de plini. strigau dupti ajutor. 1" Monitorul oficial". dar chiar si iarba atit de necesara pentru hrana vitelor. sa se curete canalul dintre rturile Ilfov si Colentina si sa se dea alts derivalie apelor ce se varsa In Dimbovita" (art. allele desfundate si sparte. in decursul celor cinci secole de existents socials. nr. A fost ultima revarsare a DImbovilei. Marile lucrAri de canalizare a Dimbovilei vor incepe abia in toamna anului 1880. care avea sa inchida apele juciluse ale Dimbovitei Intre maluri inalte.nAzmEnrrE 5r CALmarrATI 181. uneori. foametea a fost provocath de nesfirsitele razboaie care au friimintat pamintul tarii si i-au sechtuit rezervele de hranh. peste care nu vor mai putea trece. Vara sa se atace din plin ceea ce era urgent necesar. II. Bueureftii de altadatd. Bacalba§a. 152-153. Pagubele oamenilor an lost foarte maxi fiindca multe case au ramas cu totul ruinate 110. care a pirjolit si prApadit nu numai grinele. Primarul Capitalei a rostit citeva cuvinte frumoase: ziva de astazi este o zi mare ce preyesteste transfoimarea Capitalei RomAniei. Cartierele care au suferit cel mai mult au fost Grozavesti si Chramidari. copii si mosnegi. consiliul comunal a votat zece mai lei spre a se cumpara alimente populaliei de la Grortivesti si Vitan. sa previe populatia si s-o 1ndemne a-si parasi casele. canalizare a Dimbovitei si capriciosul riu fhcu o nouh surpriza Bucurestilor. 1005. Prin aceasta lege se !Area ca guvernul. Altadata. Insh multi n-au voit sa asculte de acel sfat". de timpul foarte cald si uscat (lipsa totals de ploi). cu aminhri si delasAri si se vor reduce la Inceput numai la lucrari superficiale si de aspect. canalizarii Dimbovilei pe tot cursul ei si infiiniarea de cheiuri In ores (art. 1" Idem. femei. ramasa pe drumuri. aproape dezbrhcaii. cele mai multe victime le-au produs foametea si molimele. Apa ameninlInd ceas de ceas. La 3 noiembrie oficialitatile inaugureaza aceste lucrAri la bariera Vitan. sa se inalte malurile. 1867. Populatia rAmash fara adhpost era de plins. 1880. ultimul sAu caprieiu FOAMETE. Ele Irish vor avea un ritm greoi. multe butoaie cu yin au fost luate de apa. In aceasta zi cinci sute de lucratori au inceput sapai ea canalului 109. este hotArit sa rezolve definitiv si complet problema Dimbovit ei. p. speriat de pagubele ultimelor trei inundatii. Gradina Botanic a fost inundath in Intregime si aproape distrusa. MOLIME SI LACUSTE Intre calamitAtile care au bintuit Bucurestii. 110 C. luind lucrurile mai de prel.

Cronicarul Muste. Kogalniceanu. Foametea §i ciuma 113 au completat jalnicul tablou al Orli. a tatarilor sau a nemOlor. Intii razboaiele cu 'Ayala turcilor. vor- nicul Stroe 0 vistierul Wm fug 0 ei Ingroziti. In casele pustiite 0 pe ulite.. 0 In fine ciuma de care oamenii fugeau Ingroziti In toate partile. Izvoarele istoriei vechi o amintesc la egipteni. p. Ionnescu-Gion. Documentar ea este cunoscuta de mii de ani. nordul Africii §i toata Europa. . ciuma e cunoscuta numai din secolul al XV-lea . a trecut spre Mesopotamia. Ace§tia se numeau ciocli 0 erau recrutald din fo§tii ciumati care scapasera de moarte. Se socote§te ca un sfert din probabila populatie a Europei din acea vreme. op. in legatura cu razmerita din 1660. Dintre toate care le-a inregistrat istoria. Pompei Gh. Samarian. 23-21. recurge la ultimul mijloc de aparare: fuge din Bucurecti 0 se instaleaza la Cocora§ti. In Moldova e amintita la 1443. III. vol. la mo§ia comisului Vlad Cocorescu. 1932. care Ingrozisera domnia. Din secolul al XVI-lea. spune ca pe acea vreme s-au facut foamete mare in Tara Romaneasca" 114. 115 Hurmuzaki. 114 M. Pompei Gh. p. Varmul Marii Caspice §i Marii Azov. de aici In t. 145. 115 Dr. in 1476 In ambele principate. In 1660. povestecte cro- nicarul Nicolae Costin. p. ea Incepe sa fie bine cunoscuta In Zara noastra. speriat de prapadul mortilor. foametea qi ciuma se produceau concomitent §i atunci prapadul devenea mai cumplit. un Iigan au amagit pe o fata saraca 0 au bagat-o 111 Dr. a fost ciuma neagra sau moartea neagra din secolul al XIV-lea. pina In primavara anului 1677 cind ciuma Desele epidemii de ciuma. populaida oraceneasca fugea Ingrozita spre munti. aceasta nu lnseamna Ca ea n-a bintuit §i mai lnainte idnuturile noastre. din nenorocire. op. Asaltul turcilor asupra Imperiului habsburgic. In 1676 bIntuia in Bucurecti o ciuma cumplita. precum 0 numarul foarte mare al mortilor care ramtneau neingrop4i. a facut ca tarile romane sa fie cutreierate de turci. 0 care a Ingrozit mai mult omenirea. cit. sa stringa mortii 0 sa-i ingroape. care culmineaza in 1683 prin asediul Vienei. 250. §i au tint cu ei peste cincizeci de mii de locuitori din Muntenia 112. A pornit din fundul Chinei. Alteori nenorocirile se lineau lant. adica 24 de milioane de oameni au pierit In aceasta epidemie. §i probabil a numarul victimelor a fost §i mai mare in Asia 111. turcii §i tatarii au jefuit Moldova 0 Tara Romaneasca. Letopiseli. iar In secolul urmator cind se auzea despre ciuma. Samarian. apoi foametea cu aspectele ei teribile. p. 65. care a bintuit in perioada 13461352. parasindu-0 chiar avutul numai sa-§i scape viata. fard nici o mils. III. vol. Ciuma. Iar de . sa curela oracul §i sa §tearga urmele molimei. 223 G. Gheorghe Duca Voda. dar cu desavir§ire pustii" 113. Bucurectii ramin pustii Inceteaza. Ciuma secera vieOle oamenilor.182 DIN BUCUREMI DE IERI Dintre molime nici una n-a prapadit pe oameni ca ciuma. BucurWi.inutul Volga §i Caffa de unde a trecut la Constantinopol §i a contaminat Intregul Orient. facu sa se creeze un corp de oameni bine plat4i. Caimacamii pe care-i lasase In Bucurecti logofatul Radu Cretulescu. cit. cea mai ucigatoare. p. 51.. In ceea ce prive§te tarile romane. mai Inspaimintata decit de navalirea tatarilor sau a turcilor.multe ori. In Iasi. evrei §i la alte popoare din antichitate. §i despre care se spunea ca nu se mai atinge boala de ei. de Mari 0 de poloni 0 sa provoace o foamete cumplita. iar In 1480 §i 1495 face prapad In Transilvania §i Tara Romaneasca.

aceste epidemii incepusera sa apart la perioade mai scurte si sa se mentina netulburate ani intregi. . amindoi fosti domni. si Ca revin cam la zece ani odata.. Dar pe linga foamete se ivi si ciuma. care n-avea calesti sa fuga cum facea familia domneasca si boierii. insa nu numai de bolnavi ce ar patimi de alte boli trupesti. cind ciuma se aratase mai pustiitoare ca oricind. p. avem. in 1689. La inceputul domniei lui Constantin Brincoveanu. cind saraci ca aceia. se spune: am socotit sa zidesc si sa lnalt din temelie o sfinta si dumnezeiasca case. se credea ca epidemiile de ciuma au anumite cicluri. ca de ciuma zacInd pe ulite. p. si-si rapesc viata". se gaseau oameni morti de foame" 117. op.. Iar mai departe hrisovul precizeaza despre sectia de ciumati: am hotarit domnia mea sa li se fact niste case acolea aproape. Ionnescu-Gion. ci de bolnavi cari din departarea lui Dumnezeu ar patimi de boala ciumii. Ca in fata pirjolului produs de fob fugea lumea cind auzea de ciuma. care s-a potolit si a revenit din nou in 1693. In Bucuresti. Ion. neputindu-i birui cu ingroparea pe toti mortii" 116. unde si spital de saraci bolnavi sa fie. orasul scaunului domnesc al Bucurestilor. Groaza mortii era atit de mare theft mintea nu mai putea sa judece si sa gaseasca apararea cea mai bung. 117 G. fiindca odata cu secolul al XVIII-lea. aduce vremea acea cumplita napraznica boala Intre oameni. iar lazile for ramineau in voia preotilor. in paduri si spre munti. Ciuma din 1730. nic'i intre cei sanatosi. 79. care hotaraste construirea acestui spital. iar dupa ce zidise palatul de la Mogosoaia se ducea acolo ca sa fie ferit si mai aproape de scaunul domniei. de aceea se invatase lupii de mincau acele trupuri moarte.. ingrarnadeau in lazi si boccele ce aveau de pret si le dadeau pe seama preotilor sa le pastreze in biserici. in toate zilele. intre mAsurile pe care le-a luat ca sa stavileased ciuma si sa apere populatia Bucurestilor de furia molimei. isi parasea casele la voia intimplarii si o lua razna pe cimp. bintuia In Bucuresti o ciuma groaznica. Brincoveanu se retrase cu familia In fostul palat domnesc din TIrgoviste. cuprinse in virtejul sau pe Nicolae Mavrocordat si pe fratele sau. In hrisovul din 12 octombrie 1735. Fusese plat atunci razboi mare intre turci si austrieci. Dar molima mergea cu ei si multi dintre cei fugiti nu se mai intorceau. patimeste ca patima cumplita si amar pe geruri si prin vifore nesuferite. Find la sfirsitul secolului al XVIII-lea. Brincoveanu se refugia de obicei la Cotroceni sau la Plataresti.RAZMERITE $1 CALAMITATI 183 Intr-o pivnita pustie si acolo au ucis-o si au taiat dintr-insa". ca sa completeze tabloul cel jalnic al orasului si al tarii intregi. cit. Boiernasii. Faptul insa nu se verificase. *i tot el povesteste ca murind multi oameni de foame. neavind. ne aminteste insa despre el inscriptia poetics de pe crucea de piatra inaltata de serdarul Matei Mogos. iar ostile turcesti facusera razmerita in tarry si adusera foamete. 52. este si infiintarea unui spital la Pantelimon care avea o sectie specials pentru ciumati. pentru ca aci In Ora si In. In 1. care n-aveau pe tine BO lase in case sa le pazeasca avutul. Numai in 1706-1707. care desi nu a fost prea vijelioasa.. In 1735 Grigore Ghica. care se pastreaza ping astazi In interiorul bisericii Oboru-Vechi. linga ingradisui 116 Ibidem. nici pe afara a haradui.718 apare iarasi ciuma in Bucuresti. uneori in vreme de iarna. populatia nevoiasa. La aparitia ciumei in Bucuresti. Date prea multe despre prapad nu.

Breasla cioclilor depindea de Agie si era sub poruncile directe ale marelui age al Bucurestilor. Inspaiminta pe toll si Incep sä curga poruncile ca sa stavileasca molima. Nici In fata mortii boierii nu renuntasera la blazonul lor.. !nye lita cu coviltir. In cursul anului. simtea nevoia unei not asezari. 233 de preoti si 3 arhierei 118. p. Murisera In Bucuresti 33 000 de oameni. cit. mitropolitul Stefan sa desavirseasca lucrarile. Trece repede dar reapare In 1759. 118 G. Cioclii. cit. cit. In 1752. cel care 1-au &Meat boala aceasta. sa nu aiba voie sa-1 ridice din casa sa. Urmeaza douazeci de dupe marfa. 77. Grigore Ghica. In 20 noiembrie 1784 se hotaraste ca Tirgul de Afara sa fie mutat In cimp si Tirgul Cucului ani si mai bine de liniste. p.184 DIN BUCURE. Up Dr. dezinfectarea caselor. de nici unele nici un val si nici un fel de bintuiala sa nu aiba".. Pompei Gh. Un an Intreg s-au Incrucisat poruncile si s-au ciocnit masurile. alesi dintre oamenii cei mai netrebnici din Bucuresti. In 1737-1738. cind TA tronul tarii se afla Constantin Mavrocordat. Samarian. cercetarea mahalalelor spre a gasi pe bolnavii ascunsi si ingroparea lor. an ar iesi In Ora si pe orasul Bucuresti. 133. si putin a trebuit ca marele tirg din toamna anului 1737 sa nu se mai tins de teama primejdiei. Intre cioclii erau si muieri poslusnice la partea femeiasca si la copii si fete". Ionnescu-Gion. In care transportau pe bolnavi la spital. In 1786 li se platea 3 taleri pe lima. Dupe cum se vede In hrisovul domnesc. In decembrie 1783 se ivira citeva cazuri In Bucuresti. Noul domn al Moldovei orga- Ghica. ciuma a facut numeroase victime. Samarian. Pompei Gh. Vestea. op. In 1786 se da un nizam In care se fixeaza masurile de combatere a ciumei. pazindu-se ca la un lazaret sa nu se amestice cu bolnavii cei din nauntru ce ar fi patimasi de alte boale" 118. cind bucurestenii pareau ca uitasera de ciuma si de coasa sa infricosatoare. El fixeaza la 20 numarul cioclilor. Este interesant ca si In . 639. el 'base Insa pe Spitalul Insa nu se termina sub ochii fondatorului sail. ciuma Insa continua virtejul sau de moarte si de jale. Incepusera de la o vreme sa comita nelegiuiri cu ciumatii. pusi sub conducerea unui capitan. la un loc din afara. ca sa reapare In toamna urmatoare. fiindca Grigore nizeaza la Iasi breasla cioclilor. sa fie inchis. numit mai tIrziu polcovnic de cioclii". Cioclii aveau la dispozitie o carutacu cind moare un tigan banuit" de ciuma In tigania Herascului. ca sa fie intr. ridicarea si transportarea la spital. in a treia domnie a sa. Ca sa nu se mai ostemeasca cu transportul lor la spital Ii omorau pe drum sau Ii Ingropau de 118 Dr. izolarea. vericite peste doi cai. cioclii erau scutiti de dari: sa fie slobozi si In pace de toate dajdiile si orinduelile visterii. In 1756 o noua epidemie inspaiminta Bucurestii. p. Dar ciuma continua sa faca ravagii. dar In ianuarie 1785 se constata iar citeva cazuri In Cara si In jurul Bucurestilor.lnsele bolnavi. Vestea ciumei din tarile romane mersese pins la Lipsca.5TII DE IERI spitalului. dar focarul a fost stins. care deli exista de multa vreme. op. a fost mutat cu domnia la Iasi. acest nizam se mentine diferenta de clasa dintre boierime si saracime: de va fi vreunul de neam sau de cinste. altfel decit o facuse In Moldova. op. In ultimul an din cea de a doua domnie a sa. si le hotaraste atributiile: Ingrijirea ciumatilor. fare numai cu porunca donmeasca" 120. unde se duceau multi negutatori romani organizeaza la Bucuresti breasla cioclilor. Flagelul a fost oprit. In ciuda tuturor silintelor de a stavili molima si de a o Impiedica sa faca atitea victime. ca aceia de boala ciumii.

122 Hurm uzaki. care este insa stins repede. 133-134. pentru aceasta sa fie totdeauna zapciu orinduit ca sa mearga cu bolnavul. op. p. spre a hrapi ale lor. vol XIX. numarul mortilor se apropie de zece mii. In noidinbrie boala a slabit simtitor si in cele din urma se stinge. 817. 116 bolnavi vindecati in aceasta luna. sa se desinfecteze casele. femeile cioclilor sa fie duse afara din Bucuresti. Toamna anului 1794 este foarte grea. cit. fiindca lipseste hrana . fiindca in 27 noiembrie 1786 fusese numit polcovnic de ciocli si functionase in aceasta calitate 123. Alexandru Moruzi hotardste sa se faca la Dudesti un spital si un lazaret de ciumati. sa se pedepseasca cu cea din urma pedeapsa. partea 1. care sa dea de veste pentru fiecare caz in parte (cei care nu-si fac datoria se pedepsesc cu 200 lovituri la talpi si surghiun la Snagov). 334 bolnavi in spital la 31 august 122. La 16 septembrie 1792 se intocmeste o statistics a mersului bolii in Bucuresti: 74 morti de la 18 iunie la 31 iulie . cu moarte ca un ucigas" 121. 121 Ibidem. ca sa nu tuba vreme cioclul sa-si energhiseasca aceasta fapta si rautate . Dar boala isi vede de mersul sau si nu se impiedica de aceste masuri. Dupa un an de ciuma. populatia tarii si a Bucurestilor sufera de foamete. care fu numit epitrop al spitalului si lazaretului din Dudesti. La 20 decembrie 1787 se aude ca la Buzau a aparut un focar. Se inchide pe timp de 30 zile Tirgul Cucului. 248 bolnavi vindecati . p. A fost'insa repede inlocuit cu un medic adevarat. sau nu -si fac datoria cum spune nizamul din 1786. In cele din urma fu gasit Stefan Hiotu. cind foametea si ciuma continuau dansul for macabru o noua calamitate se adauga: lacustele ! fiecare mahala un epistat al ciumei. in cit pe multi din bolnavi ii primejduiesc de pe drum.RAZMERITE BSI CALAMITATI 185 vii. In primavara anului 1795. iar de se va dovedi vreun cioclu a se indrazni a face aceasta treaba si fapta. de departe. In nizamul pazei de boala ciumei".. Ciuma isi continua ins& jocul sau de moarte. Samanan. pins a nu ajunge la spital. P ompei Gh. . In august. numarul cioclilor se ridica la 60. cu o leafs de 50 taleri pe luna. iar pentru hrana acestora nici o pricepere in aceasta treaba a ciocliei" a fost amendat cu 100 taleri si trimis la Snagov in surghiun . persoanele si ulitele . in iulie erau contaminate doua mahalale. Domnul Alexandru Moruzi intervine pe linga Merkelius. Polcovnicul de ciocli care n-a dovedit Se iau fel de fel de masuri pentru stavilirea ciumei: se orinduieste pentru de munca sa fie strinsi si inchisi in manastiri. Reapare in 1793 in pro- vincie si apoi in Bucuresti. In citeva zile molima se intinde si numai mahalaua Mihai Voda Famine necontaminata. cind se face bilantul. se interzic pogribaniile si pomenirile mortilor . saracii si cersetorii care nu sint buni visteria sa dea cite un taler si jumatate pe luna de familie. 228. In primavara anului 1792 izbucneste cu furie in Bucuresti . sa li se is harul si sa fie trimisi in judecata Dcpartamentului puscariei. sint trimisi la ()ma etc. din 1786 se hotara: pentru ca s-a intimplat multe nemilostimnice si necuvincioase fapte bolnavilor de catre ciocli. zapciii care nu asculta de poruncile spatarului domnilor. p. 204 morti in luna august. popii si protopopii care tainuesc boala sa fie tunsi. 123 Dr. Cioclii spitalului de ciumati sa fie impuseati data ies din spital si yin in Bucuresti. preotii sint obligati sa umble din casa in casa si sa denunte pe bolnavi . ci un simplu cunoseator in ale ciumei". Lipsa unui medic specialist in ciuma devenise grija cea mai mare a El nu era medic. Se constata lipsa unui medic specialist. sa obtina un import de cereale din Transilvania. agentul austriac din Bucuresti.

M-rea Sf. 9 mai 1819. 1" Arh. se numise o Comisie pentru cercetarea bolnavilor". Boala inch mergea repede si victimele sporeau inspgimintator. Stat. De la 28 mai ping la 4 iunie cazusera prada bola 92 de persoane. intr-un proces iscat dintr-o tovargsie de negot. fiindca numgrul bolnavilor se micsora in fiecare zi. Toate incercgrile de a alunga molima s-au dovedit neputincioase s-o inlature. 66.. Izbucniri lente si mai putin violente an fost cind si cind. Heliade Radulescu. se arata ca barbatul jeluitoarei si doi feciori nevirstnici au murit de ciuma in molima din 1813 126. Contagiunea era asa de primejdioad incit cel mai mic contact cu o cash molipsitg ducea moartea intr-o familie intreaga si violenta era asa de mare incit un om lovit de ciuma era un om mort 124. cinci membri ai Comisiei murisera de ciuma. 4 aprilie 1815. . palatul domnesc de la Mihai Vodg. sotia raposatului Negoitg. Spiridon Vechi. Ciuma lui Caragea se oglindeste des in documentele vremii. In Biblioteca pentru toti". 0 altil ciuma. prin care se jeluieste domnului Ion Caragea. 1. Boierii si strainii fugisera din Bucuresti cautindu-si scgpare In satele indepartate. Ionescu-Barba. slujitor spataresc. N. p. din Dealul Spirii.. Sosirea acestui domn in Bucuresti a fost semnalul unor mari calamitati In tail. izbucneste iargsi ciuma. au ramas prgvaliile cu toata marfa in mina si chiverniseala lui Stama" 12'.aniei nu pomenesc de o boala mai grozavg. Astfel intr-o anafora a marelui vornic si a starostelui de negutatori cu privire la vinzarea cu mezat a unor case ale sardgresei Safta Ghiulogloaia. la 13 decembrie. vol. doc. in vremea ciumii. mai putin napraznica decit acea din 1812. s-a victime. cind au murit si ambii pgrinti ai lui I. Astfel. Se pare ca motivul n-a avut crezamint. 125 Colectia prof. In mai 1829. op. Un Radu postelnicul cere domnului sa-i amine plata unei datorii cutre delibasa Ivancea. dar destul de ingrozitoare. Buc. In toamng se adaugh la ciuma si foametea. fgra sä fi dispgrut cu desgvirsire. Iar intr-o jalbg din 1816 a Ancutei. dar i-au domolit furia. in documentele vremii. care aveau misiunea sa descopere pe bolnavii de ciuma si sa is masurile de izolare si dezinfectare. se aminteste o ciuma. 0 mare con124 Ion Ghica. intr-o pricing pentru o cad facuta pe locul manastirii Sf. iar spaima Ii cuprinsese pe toti. 1961. Au murit ping la 300 oameni pe zi si se crede ca numarul mortilor in toata Cara a fost mai mare de 90 000. I. Iarna a trecut greu si in primilvad ciuma facea mari ravagii in Bucuresti. este cea din 1828. 11-9. 191 George Potra. compusg din 16 membri. in 1812. 5 mai 1816. a ars ping In temelii si Curtea domneascg a devenit Curtea Arsg. SpiridonVechi. cit. fiinda nu poate plati tocmai acum intr-aceasta vreme a molimei". Bucure§ti. Furia bolii Ind n-a tinut mult. A doua zi.186 DIN BUCURETII DE IERI ivit ciuma intre oamenii veniti cu voda de la Tarigrad. fiinda domnul 1-a trimis pe jeluitor in judecata Departamentului de *apte. Dupg infricodtoarea ciuma din 1812 au urmat citiva ani de liniste. A fost in multe rinduri ciuma in lark dar analele Rom. decit ciuma lui Caragea". intre Hagi Stama si clironomii lui Hagi Ivan: apoi la leatul 1813. Aceeasi ciuma este amintita si in anaforaua din 1819.. in 1826. Scrisori. Niciodatg acest flagel n-a Mut atitea Odatg cu intrarea in Bucuresti a lui Ion Caragea ca domn al tariff. murind si Hagi Enache de ciuma. Chiar in noaptea instartuii sale. vol. se amintaste ca mezatul nu s-a pus In lucrare din pricing bolii ciumii" si se cere aprobarea unui nou mezat 125.

la sosirea sa In Principate. 519. generalul Kiseleff. De atunci §i pine acum. El reorganizti lazaretele. Dupa 1850 nu se -mai vorbe§te de ciuma decit In cazuri izolate In ora§ele de pe Dunare. timp de o sail de ani §i mai bine. comandantul trupelor ruse§ti din Principate. Dupti 1830 ciuma se ivWe din ce In ce mai rar In Bucure§ti. cit. . Inlocuitorul sail. 128 Dr. Bilanl. p. iar aparitiile ei sint sporadice §i lipsite de violeap. Pompei Oh. dar a sclipat..u1 acestei ciume care lncepuse In 1829 §i %inuse 'Ana' la jumatatea anului 1830 a fost 26 302 mor %i civili §i 9 557 militari. Moare de ciuma: generalul Jeltuhin. op. Samarian. In septembrie se acord'a gratificalii In bani medicilor §i personalului sanitar care combiltusera ciuma. iar cheltuielile s-au ridicat la 1 602 659 lei 128. a luat masuri urgente pentru stIrpirea ciumei. Inmu lti numarul medicilor.RAZMERITE $1 CALAMITATI 3 87 tribuIie la InItiturarea bolii au adus medicii militari rutli din armata de ocupatie In Bucure§ti precum §i doctorul Constantin Estiotu care s-a lmbolnavit de ciuma. Bucure§tii n-au mai cunoscut nenorocirea acestei boli. aloca sume Insemnate pentru cheltuielile necesare combaterii §i izbuti sa stings boala.

In afara de cereale. inainte cu clteva secole de era noastrti. aproape monotona. Din cele mai vechi timpuri parnIntul patriei noastre a fost acoperit de paduri. Mai este cazul sa amintim ca. vita de vie n-a fost distrusa cu totul. In afara hotarelor ei. Orasul este asezat pe o cimpie Intinsil. precum . cu Varie si cu mult mai usoare. fiindcil. Si a fost asa de mult apreciata In vechime 'nett Strabo. datorita si terenului lutos udd orasul. confirm6 CA vinurile din Dacia alcatuiau un articol varea acestei plante care produce minunate fructe si prin stoarcere sau tescuire. cuprinzind si toate asa-zisele dealuri. fiind cu buchet. probabil. boierii si manastirile. pentru ea este stiut ea stra-strAmosii nostri s-au indeletnicit cu cultic o licoare gustoas'a si foarte mult apreciata. Dar trecind peste toate acestea sä ne intoarcem la subiectul nostru si sa aratam care a fost situatia In Bucuresti. le putem numi dealuri. ne spune ca marele rege Burebista a luat masuri pentru distrugerea ei. cu cursuri molatece. lemn. dealul Cotrocenilor. ogoai e. intregi sau sparte care s-au gasit de pret foarte cautat. duceau din tam noastra mart cantitati de vinuri In intreg Arhipelagul gT ecesc si in alte tinuturi. dupa cum se vede.PODGORIA $1 YULE ORASULUI BUCURESTI le Nu ma incumet sa fac un istoric complet al acestei probleme pentru orasul Bucuresti. partea de nord si nord-est. ajungind ca unele sorturi de vinuri sa fie foarte apreciate atit In Ora. Dar. Numarul foarte mare al amforelor. dealul Filaretului. dealul Lupestilor. Totusi. vite. si pinA departe. primul prin centru si cel de-al doilea prin In prunintul Varii noastre. Imi voi ingadui a aminti Ca si orasul Capita la a patriei noastre si-a avut importanta lui din punct de vedere al cultivarii vitei de vie. cu bunavoinVi. cu zeama groasa si nu prea prielnice pentru petrecerile rafinate. sare si alte bogatii. cum ar fi de exemplu: dealul Mitropoliei. la unii din locuitori producea prea multa veselie si o inconstienta moleseala si trIndavie. dealul Vacgrestilor etc. Vinurile din Dacia erau foarte cautate. cu timpul s-a refacut si a ocupat suprafete din ce In ce mai mart. In comparatie cu intinderea plans din jurul lor. dealul Spirii. adica: domnul tariff. Cu secole in urma majoritatea terenului din Bucuresti a fost cuprins In proprietatea acelora care aveau forta politicil si socials In mina. mai bAubile decit acelea din meleagurile sudice care erau prea dulci. geograful si istoricul grec de acum 2000 de ani. Intinse suprafete ale orasului erau In stapInirea domnului si a manastirilor In special. precum si altii. gradini de legume si destul de Intinse suprafete cu vita de vie. negutatorii greci stahiliti In coloniile tie pe malul Mtirii Negre. care numai din loc in loc este punctata cu mici ridicaturi pe care. Doua riuri: Dimbovita si Colentina. cu apii nu prea multa si mai totdeauna galbuie.

au fost Inzestrate.I. Pamintul lor bun. de atunci incoace. cu covurile. legate intre ele printr-un strat gros de mortar. numita mai ttrziu manastirea Plumbuita. pravalii fid vii in oral vi cu intinse movii In restul tarii ca sa fie. vol. De fiecare data. Manastirea de la podul Colentinei. Idem. inainte de a muri. Acestea erau de trei feluri: pivnite In pamint propriu-zis. Ecaterina vi de fiul acestora voievodul Mihnea. mori. la 21 octombrie 1585. Astfel. i-a daruit vi ea vase pogoane de vie In dealul oravului Bucurevti. 16-17. Vinurile erau vindute In pravalii numite crivme sau circiume. trebuia adus de departe vi astfel pretul de cost nu era la indemina oricui. doc. livezile. a patruns in Bucurevti nu era altul decit dealul pe care domnul Constantin Serban Basarab.. manastirea de la Podul Colentinii. cu terenuri.rata" 1. De multe on lnsa. Bucuresti. dar fiindca majoritatea lor nu erau construite deasupra pamIntului. 85. Urmavul lor. fiul Cudei. ctitorii de mai Aus au inzestrat -o dupa cit le-a fost putinta. 255. era o mare podgorie care producea imense cantitati de struguri vi yin. Alexandru . Doamna Ecaterina. 212-214. p. dintru inceput. fiindca vi materialul respectiv lipsea. eu mici Intreruperi.R.PODGORIA $1 WILE ORA$ULU1 BUCURE$TI 189 vi un nume mai wail pe care 11 Intilnim in documente: dealul Moldovenilor (noiembrie 147. au fost cantonate pe acest deal. pivnite captuvite cu 'Arne de lemn de stejar vi pivnite de piatra. iar mai apoi rectitorita de Alexandru al II-lea vi sotia SR foarte rezistent. iar in oral pe anumite tarabe instalate la raspintiile ulitelor. iar celalalt. al Moldovenilor. vol.H. 1965. pentru cele necesare slujbelor vi pentru pomenirea ctitorilor vi parintilor lor.R. spicuind din documente. D. Bucuresti.. f. Toate manastirile construite In Bucurevti. a fost plantat cu vita de vie care s-a intins din ce in ce mai mult. acestea mai rare. Domnul Alexandru Coconul Intarevte vi el vechile danii ale inaintavilor sai.) Noi banuim ca dealul Moldovenilor Ili trage numele de cind Stefan eel Mare. morile. Inca de la Inceput. Datorita egumenilor vi celorlalte Inalte fete bisericevti care aveau venituri mai marl. de hrana calugarilor. XXI. baia vi cu viile din dealul Bucurevtilor". fiindca a fost acoperita de Matei Basarab cu tabla de plumb a fost construita initial de voievodul Petrul eel Tiniir (1558-1568). Dealul Moldovenilor dupa parerea noastra -- (neidentificat pins acum unde se gasea vi nici cum s-a numit mai tirziu. in vechile documente erau numite pivnite. Si pentru a exemplifica acest fapt. Strugurii se vindeau din vie direct. dupa cum spuneau ei. amintin'. zis Cirnul. jarii. prin pivnite de piatra mai intelegem vi pe cele construite din caramida subtire dar bine arsa. cu toate moviile. inch din dealul Cotrocenilor vi !Ana la cel al Vacarevtilor. f. ms. dealurile bucurevtene n-au fost lasate pustii. iar Matei Basarab. cu 10 000 aspri de argint. Buc. pe care le cumparase mai inainte de la Ivan Danciul pentru suma de 30 000 aspri turcevti 2. . 169-175. 286-287. este cunoscut sub numele de dealul Mitropoliei. D. Mihnea voievod. nu mai apare amintit la aceasta data. V..6). otitorite In special de domnii al II-lea printre multe allele i-a daruit vi trei pogoane de vie pe care le cumparase in oral de la Filimon. inching manastirii Xeropotam de la Muntele Athos. a construit biserica cea mare care va deveni Mitropolie in vremea lui Radu Leon vi care deal. In luptele avute cu Radu eel Frumos. f. pravaliile. iar ovtirile lui moldovenii in zilele cit au stat aici. zis Turcitul. St. urmatoarele cazuri. noul ctitor de la care i se trage numele de ' 1 Arh. 1952.

La scurta vreme de la aceastri data. . le-a daruit manastirii ca sa-i fie lui §i parintilor sai ve§nica pomenire" 5. domnul Mihnea intare§te din nou acestei manastiri. deoarece locul era mai inalt §i ferit de inundatii ea era cea mai bogata in mo§ii. care cei mai multi erau osta§i de-ai lui. La 29 aprilie 1590. p. 1. la 6 octombrie 1650. In modul cel mai energic. lui Nedelco §i Trandafir ci tuturor calara§ilor care au vii la Lupe§ti. V. doe. a dat o porunca plina de farmec ci de expresivitate.I. Inca 32 razoare de vie pe dealul Vacare§tilor. iar cealaltil parte a dealului era in stapInirea manastirii Mihai Voda cu care. pe care egumenul Ioachim be cumparase cu 15 000 aspri.190 DIN BUCURE$TII DE IERI manastirea Plumbuita. Matei Basarab se arata ingaduitor §i admite ca sa se dea vinarici numai 1 vadra. 4 D. la 5 martie 1638. dinaintea domniei meale" 4. sa is vinarici din 15 vedre. Sa nu se face ei mai mari decit cuvintul sau. Citiva ani mai tirziu. Am inteles domniia mea ca tu. o adevarata scrisoare personalii. cumparate de ea cu 19 000 aspri de la locuitorii satului Vilcare§ti care. 6 Idem. M-rea Plumbuita. cu 4000 aspri. veri calara§. X 2. unii din calara§ii embaticari n-au acceptat nici aceas- \rifle cele noua" de la Lupe§ti. in decursul timpului. Aflata pe malul drept al riului Dimbovita ca mai toate celelalte manastiri. veH boiarin. cu toate ca in doctmentele secolului al XVI-lea se spune Ca se afla din jos de cetatea Bucuresti". socotind ca este prea mare vinariciul ce trebuiau sa-1 dea. dupa parerea noastra intelegIndu-se prin cetate Curtea domneasca. tot pe dealul Vacare§tilor. $i dace nu vor respecta Intocmai porunca data voi trimite domniia mea. 469. in care atrage atentia.R. a variat Intre 350-667 aspri. bani gata.. numit mai tirziu dealul Spirii. 461. foarte suparat. Matei Basarab la care erau arendate. doc. de mare urgie yeti petrece. sa respecte hrisovul dat §i sa-§i plateasca vingtriciul din 20 vedre. mori. vol. Drept urmare domnul. St. Aceasta hotarire a domnului nu prea a convenit acelora care tineau vii pe locul manastirii Radu Voda. la 18 iunie 1650. Si tot in acel document este mentionat ca marele vornic Mama dupa ce a cumparat 7 razoare de vie. Troita 39 razoare de vie. o vadra. §i a unei case cu grading. pravalii ci vii. p. la 20 de vedre. livezi. Mihnea voievod intare§te manastirii Radu Voda care la acea data se numea manastirea Sf. le-au vindut de a for bunavoie §i cu ctirea tuturor megia§ilor. pentru care motiv au refuzat sa-§i achite obligatia fate de manastire. In oral. Nedelco §i Tran3 Arh. fiindca manastirea nu avea atitea brate de muncti sa le poata lucra singura. in dealul Vacare§tilor. fi confirms 1:1 vie aici In dealul Bucure§tilor". desigur la cererea egumenului. adica la 10 iunie 1590. ve dealul Moldovenilor3. spune documentul. intaref}te din nou manastirii Plumbuita stapinirea asupra unei vii In Bucure§ti. Una din intinsele ei vii se afla pe o parte din dealul Lupe§tilor. Cu toate acestea. La 27 septembrie 1648. dupa calitate. a avut dese pricini de judecata pentru incalcare de hotar. La o noua jalba data de egumen §i ca sa potoleasca §i pe arenda§i. Pretul unui razor. care fusese cumparata de la Loiz clucerul cu 60 galbeni. Buc. dorind sa apere proprietatea §i venitul manastirii. 446-447. verice om va fi". de la once categorie de oameni veri dorobanti. da un hrisov manastirii Radu Voda prin care ii acorda dreptul ca din ta hotarire. Manastirea Radu Voda era situate mull mai aproape de centrul oraqului decit manastirea Plumbuita. 454-455.

. distrugind si incendiind o parte insemnata a orasului. era o vie care se afla peste drum de actualul Muzeu de istorie si arta al orasului Bucuresti si se intindea. pe locul unde astazi este palatul Marii Adunari Nationale. care 1-a slujit cu destoinicie" 6 Calatori strdini despre Wile roman. Pentru anumite fapte de merit. dar Trufanda sa fact vie din nou pe acest deal. Ca o curiozitate amintim o vie chiar in centrul orasului. Banuim ca viile de pe Dealul Podgoriilor au fost distruse In vremea lui Mihai Viteazul. dar pentru jumatatea secolului al XVII-lea. Leon Voda arata in document ca acel be a fost domnesc din vechime si plantat cu vii. vitejie in lupte.PODGORIA $1 VALE ORA$ULUI BUCURE$TI 191 dafire. cu drept de mostenire pentru urmasi. de asemenea si numeroasele gradini din oral. cea de piatra" si de aci. Din aceste cazuri. iar locul sa-i fie de basting ". confirmari de privilegii. Ca lea Vacaresti si Podul Tirgului de Afars (Ca lea Mosi lor). despre care am spus mai sus la 10 februarie 1630. voi va faceti mai ispravnici. Nemic gluma sa nu vii pars. care se mai aflau In oral. s-au pustiit viile de n-a mai ramas o vita. ca apoi capetele voastre stiu". ci numai pajiste". construita de clucerul Coltea Doicescu. spune despre viile bucurestene ca de multe ori. care a lasat insemnari despre cele vgzute in tam noastra. Celelalte manastiri (Sf. Calarasi). Sarindar. avea vie In apropierea bisericii si se intindea intre Ulita Vergului (Ca lea de astazi ni se pare un fapt de poveste. la 11 mai 1669. Sf. confirms lui Necula fost mare vistier. pe unde este aripa stings a spitalului cu acelasi nume. mentionata intr-un document dat de Antonie Voda din Popesti. Sava. vii. VI. sau pentr.).si confirmiiri de vii. pins inspre dealul Filaretului intr-o parte. Manastirea Ste lea. ctitorita in secolul al XVI-lea de Ste lea spatarul. El arata Ca din hotarul Lupestilor in jos. Ecaterina. vol. 0 alts distrugere a viilor de pe dealurile bucurestene a fost aceea din timpul lui Mihnea al III-lea (1658-1659). Alaturea cu bisericuta de lemn ductiv. 1976. iar In cealalta parte ping aproape de Podul Beilicului (Ca lea *erban Voda). Leon Voda daruieste lui Trufanda fost mare vistier pentru slujba sa dreapta si credincioasa" un loc si deal de vie. adica pe Dealul Mitropoliei de astazi. adica de proprietate in veci. alaturea cu via manastirii Sf. sau fate: de persoana domnului. unii dintre marii drega- tori.0 slujbe credincioase. Pentru vremea numita Co ltea. aveau si ele vii in podgoria dealurilor bucurestene. Astfel. era ceva natural si normal. locuri de constructie In oral. pre deal pins In Calea Mehedintilor" (Calea Rahovei) si pins uncle suie calea la crucea lui klexandru Voda. dar mai cu seams in mahalalele mai indepartate ale orasului. sau chiar slujbasi mai marunti erau rasplatiti cu donatii de mosii. manastirea Sf. Ecaterina. Cotroceni etc. printre care si scutiri de vinarici. deDonatii. de la truce In jos plat In hotarul de piatra" al mitropolii. . apoi pe locul viran si pe terenul pe care se afla azi Ministerul Agriculturii. Ste lea. care in acea vreme si mai inainte era cunoscut sub numele de Dealul Podgoriilor. Ecaterina avea vie si livada pe versantul din partea dreapta a Mitropoliei. pe care spatarul Mi- hai Cantacuzino a facut-o din zid.rautatilor ele s-au pustiit si au ramas un loc pustiu". *i tot Leon Voda. in interior. p. dar din cauza. porci de cline. scutiri de vindrici. atunci cind ostirile lui Sinan Pasa au ocupat Bucurestii. de chid cu rautatile. Bucure§ti. Calatorul Evlia Celebi 6. tatarii si osmanliii le ruineaza" (distrug). amintim urmatoarele: la 10 martie 1630. misiuni peste hotare. 716.

stupi. ceat. In afara de cumpararile de vii pe care unele fete domnegti le-au facut pentru a Inzestra ctitoriile for sau de celelalte mentionate mai sus. pa linga drumul Giurgiului". pentru slujbele sale credincioase. aflate pe pamintul manastirii Radu Voda careia i se platea otaFtina 9. ca aca este porunca domnii mele" 8. p. mai inainte.. i tot Ionita getrarul. Alexe cupetul vinde lui Alexandrache Muselimul. Dupe cum vedem dascalul Ioan nu era un om sarac data primea atitea scutiri gi nici via lui chiar dace nu era proprietate personals. este acela. de nici unile nici un val gi nici o suparare as n-aiba". ce ne arata in linii mari care an Post cumparatorii. vinde lui Nenul cizmarul Intre via socrului sau. §i pentru straini gi pentru . Matei diaconul vinde lui Lefter vornicul unul din cele doua razoare de vie ce are aici in dealul Bucuregtilor".R. 25 mai 1713. paminteni". Un alt exemplu. beizadea Grigore Sutu scutire de toate darile asupra unei pivnite. de la gcoala din manastirea Coltea. vinde getrarului Ionita. peste an in tall §i aici in tirg. fosta sotie a lui Pirvu croitorul. la 17 septembrie 1644. Ionwu. De asemenea sa aiba scutire totals pentru bucatele sale. Bucure§ti. cu 7 I. fats de stapinii locului. embaticari.. ca sa fie scutit de orice grija. R. de aprozi.I.192 DIN BUCURE$TI1 DE IERI o parte din via domneasca care se afla linga casa lui gi aproape de Curte" pe care Necula o primise. pentru 100 taleri. ci tinuUi cu embatic nu era prea mica. un razor de vie aicea in dealul Lupegtilor". din 1 iunie 1754. Documente bucurefterie pAviloare la proprietatile manastirii Colfra . sa traiasca lini§tit. 7 mai 1790. 15 manic 1694. C-60. 155-156. de vinarici".M. Acad. 13996. Alexandru Constantin Moruzi voievod confirma lui darilor gi tie viitaf de eirciunzari sa nu faceti vreo suparare intru nimic la numita pivnita. din numarul mare de documente. a M. vedre trei sole. numai citeva dintre anii 1644-1834. pe care gi el o cumparase de la Arvat croitorul. In Incheierea documentului. . popa Bunea. Base razoare de vie pe deal gi case pe vale. 21 ianuarie 1701. linga Cotroceni.. data putea scoate circa 300 vedre de via care erau scutite de vinarici gi le putea vinde oricui. dar cu obligatia ca pururea sa fie cu mintea sloboda gi sa poata pune toata nevointa a sa sargui gi a sta neprestan spre Inviitatura gi pocopseala copiilor sholeri. sotia raposatului vornic Pacu. pretul chiriilor gi alte obligatii pe care le aveau posesorii de vii. 1941. printre care aceia de yin domnesc §i ordona tuturor slujbagilor insarcinati cu strinsul In 1793 septembrie 2. de toate'dajdiile veri cite ar egi de la visteriia domnii mettle. Momcea negutatorul vinde lui Matei Basarab o vie In dealul Bucuregtilor. de la fostul domn Alexandru Iliag. Yineciei §i cumparari de vii. dar mult mai tirziu.S. mai ief tin decit altii care erau obligati sa plateasca boierului sau manastirii cota cuvenita. in cele ce urmeaza vom mai aminti. Astfel. 100 de ramatori egi vinul cit va face din viile lui. cind Constantin Racovita voievod scutegte pe dascalul Joan.B. cu 115 taleri. care se afbi Dimiana calugarita. domnul atrage atentia tuturor dijmarilor to vinciricerilor ca saYespecte intru totul aceasta hotarire gi scuteala ea oricine s-ar ispiti a-i face vreo suparare cit de pulin peste porunca domnii mettle. vinzatorii. poate chiar cu un pret. gi cea a cumparatorului . unii ca aceia bine sa gtie ca ea scarba gi certare vor petrece de dare domniia mea" 7. inventar nr. trei razoare de vie den dealul Bucuregtilor. Maria.

Divanul TArii Romanevti intArevte manastirii Sf. nu va avea dreptul a vinde yin. La 1 iunie 1806. 11 Idem.WLT. prin actul ce-1 da la mina doctorului. ci cu o intentie speculative pe care a urmarit-o multa vreme. vi de la mama sa. Inca vase razoare de vie. cu drept de a-vi face case. recunoscute vi de printul Coburg marele comandir al tuturor ovtirilor vi obAlduitorul tarii" 11. pentru suma de 200 taleri. Dupe cum se vede. 7'. *i tot acestei milnastiri. iar cind va face acest lucru. 1982. Cozma mitropolitul %aril. trecuta acum prin acest act In proprietatea dr. s-a Imbolnavit vi s-a tratat In lunga lui suferinta cu doctorul Constantin Darvari. Printre semnatarii documentului amintim pe feldMihail Constantin Sutu voievod. Rom. de la Dumitru. C-59. renumit dascal de la Scoala domneasca de slovenie. III. La 5 iulie 1790. prin multe osteneli" vi ajutoare i-a fost de folds fara nici un interes". de sus din deal. 14 George Potra. urmind a plati o chink de 15 taleri pe an. Buc. La sfirvitul secolului al XVIII-lea. 16 Ibidem. doi episcopi. fiica rap osatului Lupu. mai cumpara. cat sa vede ingradita". vol. vtiind sigur ca In persoana logofatului Nicolae Bavcoveanu a gasit un mare naiv sau un sclerozat. li daruiesc viivoara ce o am aici In Bucurevti". Documente privitoare in istoria orafului Bucurefti. Chiria se va plati In continuare Mitropoliei cite trei taleri pe an dupa pecetluitul de avezamint". Bucure§ti. Drept urmare.PODGORIA SI VILLE ORA. acest loc 1-am luat sterp de la mitropolie vi eu din nou am sadit via ce sa vede". cum spune poporul. cu 67 taleri vi jumatate 10. . care i-a plata tratamentul cu virf vi Indesat. (1634 1800). la 9 decembrie 1806. adica la 10 mai 1790. Dosithei mitropolitul. la 17 februarie 1792. vinde Mitropoliei vase razoare de vie pe dealul Bucu- revtilor. fiindca spune logofatul Nicolae. CCXX-12. De va planta vie.TI BUCURE$TI ids trei zile mai tirziu. care erau In paragina" de trei ani. Lupevtii de Sus. In cuprinsut actului el spune ca la neputinta vi boala lui. dupa cum a vi facut. dupa ce a plantat via vi a ingrijit-o cum trebuie. el arata ca -i daruievte via ce are in mahalaua Schitul Hagi Dina. 22 Idem. doctorul. la apus cu via manastirii Spirea. CCCXCVI-13. 4i acorda scutire de toate darile pentru doua pivnite 12. fiul raposatului preot Sima. 13 Idem. alaturea cu schitul Hagi Dina" trebuie sa dea chirie pe fiecare an cite trei taleri ori facind sau nefacind struguri In vie" 15. ca pentru via ce i s-a arendat pe locul mitropoliei. atunci va plati de fiecare bute vinduta cite 59 parale precum la toti de obvte sa urmeaza" 14. printre alte privilegii. Via logofatului Nicolae Bavcoveanu. livada sau vie. consulul Austriei. Spiridon Nou. Respectivul logofat insa. mai este cazul sa amintim ea. Mitrop. doctorul 1-a consultat vi tratat nu fara nici un interes". vi cu gradina de jos. iar la rasarit cu drumul ce urmeaza supt vii vi supt Podul Calicilor". egumenul manastirii Radu Voda la cererea cu rugaciune" ce i-a facut Constantin buluc-bava. la 28 martie 1817. la 20 mai 1792. da adeverinta lui Nicolae BAvcoveanu. CCCXCVI 15. daniile ce i-au fost facute de domnii precedenti vi care i-au fost marevalul Enzenberg. Constantin Darvarif se Invecina cu gradina Schitului Hagi Dina. tot pe lecul manastirii Radu Voda. doi marl vistieri vi pe Merkelius. impreuna cu livedea de fan. ii arendeaza trei pogoane din movia... pentru care se platea otaftinii un taler vi jumatate. cu via raposatei Uta stolniceasa. 13 Arh. Zmaragda 13. logofatul Mitropoliei. ava Ca vi el nu poate fi cu totul nerecunoscator" vi drept oarecare multumire a dragostei ce au aratat catre mine. St.

. Noul cumparator a mai Inchiriat douh pogoane de loc sterp.194 DIN BUCURE$TII DE IERI Si dr. le Inchiriau la diferii. sau din rudele mele. Iar mai pre urma. cumparator. Intr-un timp relativ scurt. pe locul manastirii. Ivana vaduva mai arata in cuprinsul actului. ca un rau platnic. vindeau produse de bachnie gi diverse In contractul cu chiriagii se prevedea o clauzh. gi negustori gi in special la circiumari. dh. iar pentru chirie sa se invoiasch cu mandstirea. Buc. ca respectivul chiriag nh are voie sa vinde vin sau rachiu. fiind oameni batrini. fiindca manastirea respective avea cantitati man pe care voia sa le desfach ea. care se Invecineazh pe de o parte cu protopopul Ioan de la metoh. in care pret au dat trei buti. St. Inpotrivindu-sa Insa gi nevoind sa plateasca. Si dumnealui mai sus numitn. care aveau multe locuri gi constructii In Bucuregti. sau din vecinii miei ca sa strice aceasta viinzare a mea. pentru a nu avea concurent. a fost gaizeci parale de fiegtece vas de yin ce sa va vinde de catre el. ca un drept lucru al ei. Dar trecind peste aceste aminunte interesante. a sa scula cineva. slabi si neputinciogi pentru ca sa -gi mai poata lucra ei personal via ce au sadit-o pe locul manastirii Radu Voda. sa fiie tot de la mine. unul din oamenii bogati din Bucuregti. i cu a fratelui mieu. . arata ca o vie din dealul Spirii. 441anastirile din Bucuregti gi din diferite localitali ale %aril.i megtegugari articole. XXXV-5. arhimandritul manastirii Radu Voda. adich de la Schitul Hagi Dina. un lin gi doua cosoare de thiat vita. ajungem la 23 mai 1810. St. In cuprinsul documentului se spune ca via a plantat-o Impreuna cu sotul ei gi au Mut alhturea gi o cash care s-au ars de muscali" gi nu au mai recliidit-o. Constantin Darvari. o vie ce au pe locul manastirii Radu Veda. sa sa dea afara din stapanire. Vara vreo cerere gi suparare" 18. o tocitoare.. ca sa plateasca la manastire &ate primindu-gi dreapta prquire. ce sa vecinegte cu capitan Anghel gi cu jupinu Ene Suditu" 18 . cit. fiindca aceasth vanzare au fost cu bunavoiia mea. atunci. locuri. ca sa shdeasch vie gi pe acesta. Buc. Ivana vaduva. devenind. din documentele cunoscute de noi. la 1 aprilie 1815. 17 George Potra. Theodosie. Achizilii noi. iar numitu cumparator sa iie nesuparat intru nimic" 17. cind Vigan croitorul gi sotia sa Fauna. Impreuna cu fiii ei. ca a primit to0 banii i cu a copiilor miei. platind gi pentru acesta tot aceiasi dijmh". sa fie supus gi el la coprinderea gi hotararea domnegtilor hrisoave ce sent pentru aciasta. una. sa aibd a stapini cu bund pace. iar acesta lui popa Stan care gi el a vindut-o lui Ionita gelarul. XXXV-6. 16 Arh. case sau robi Vgani. la 10 aprilie 1815. ph drumul de mai sus. in documentul cc vInduta de o armeanch lui Nicolae Nasta cavaful. orice zeciuiala sau cheltuiala sa va face. sau din copiii miei.au vIndut-o lui Ionita postelnicul pentru 250 taleri. Lupegtilor. sotia raposatului Simeon bhcanul. care totugi au fost in legatura cu via. In mina ei. Si data va vinde yin. cu 1300 taleri. vinde vecinului sau. Precum gi oricand va rhmanea locul sterp gi nelucrat din lenevirea sa. care In pravalii construite de obicei din lemn pins in secolul al XIX-lea. punind gi pe locul ei tot vie. sa ramhe a manastirii. adica din 20 vedre. 16 Arh. Achizijii noi. sa fereasch Dumnezeu. op. a mai gasit sI alti naivi care i-au dat pentru consultaliile indelungate: pravalii. Hristea.

adica materialul de construclie pe care 1-a folosit. Iar aratindu-sa rau chinas si neraspunzindu-si chiriia la soroc. sa-1 sileasca prin marifet de judecata a-si aridica cherestelile. se spune in contract. iaurgiu. la 11 februarie 1823. Ion otetar si un altul. iar data pravalia si-a facut-o el. 1975. 21 Ibidem. p. Cum si de sa va intimpla a o vinde la alts parte numita pravalie sau casa. hirdaie si un lin cu care sa-si face trebuinta for ". poate. care umblau prin mahalale cu marfa de vinzare. Bucure§ti. tocitori. 20 George Potra. Mitropolie. spre a nu se intinde aceasta grozava board. sa nu rupa coardele de vita odata cu culegerea strugurilor si sa nu distruga aracii si gardul dimprejur. atunci sf. Documente privitoare la istoria orasului Bucuresti (1821 . le va pune la dispozitie: buti. construiasca o pravalie spre a se chivernisi si a-si cistiga hrana vietii". In ambele cazuri si manastirea si chiriasul erau In cistig. sa-si Nicolau. pe care a cumparat-o 19 Idem. la patru cetateni care se intovarasisera intre ei. iar banii ce vor primi sa fie bagati In ()let. da voie lui Chiriac ce are cast(' pe locul mitropoliei. i havaetul butilor. a mustului ce vor face. neavind voie sa intre nici un om In ele. chiriasul va fi dat afara. .PODGORIA $1 VIILE ORA$ULLTI BUCURETI 195 In caz de nerespectarea clauzei. In vara anului 1823. atunci chiria era mult mai mare si. cu Dragomir. Asemenea a dat porunca strasnica marelui spatar ca sa inchida imediat toate circiumile si rachieriile. s-au luat cele mai strasnice masuri spre a fi impiedicata. I se da voie de asemenea sa vinda yin si rachiu si altele de-ale rnincarii". iar pentru fiecare bute de yin ce va vinde. Mitropolia vinde struguiii din cele cloud vii ce le avea in mahalaua Barbatescului. tot Ion. cu obligatia insa ca sä dea pentru cash' si pravalie cite 16 taleri chirie in fiecare an. Circiumarii erau obligati -sa-si face o ferastruica in use si pe acolo sa vinda bautura. sa stapineasca In pace si nesuparat. in mahalaua Flarninda . Cei patru isi luau angajamentul sa dea Mitropoliei 200 oca struguri si sa nu face nici o stricaciune in vie. Si data totusi manastirile dadeau voie unora din chiriasi sa vinda si yin sau rachiu. ca o stapina a locului. vataf de puscarie. Cei patru tovarasi: Badea si Durnitru erau precupeli. care i-a Incalcat o parte din via de 12 pogoane. din dealul Spirii. Intru acest stop. 162. In 1824. i se va da voie sa-si ridice lemnele". si internati in lazareturile celor ciuma-ti 21. generalul maior si cavaler Laptev se plinge Diva- nului judecatoresc ca nu i s-a facut dreptate In pricina de judecata ce are prin licitatie de la Coroana.1848). sa ramiie locul slobod pa seama mitropolii. fosta a generalului Constantin Varlaam. ms. 116-117. iar restul de 1 000 taleri la o lung dupe ce vor intra la cules. Asadar tiindu-sa de acest asezamint si cu raspunderea la soroc. ivindu-se citeva cazuri de ciuma In Capitals. 172-172. ba din contra. o buns parte din yin trebuia cumparat din viile manastirii. 600 taleri ii va da cind vor intra cu copaile In vie" 20. ca altgdata. p. la care sa afla dator acel raposat ghina'ral". La 19 ianuarie 1833. 16 v. cite cinci taleri havaet". Mitropolia spune documentul nu se va amesteca in vinzarea strugurilor O. Mitropolii" 12. din care bani au dat un aconto de 500 taleri. i cu numitul havaet de bute. f. adica atinsi de boala. domnul Grigore Ghica a interzis corner- till ambulant si In spebial al celor cu boccele In spinare. Grigorie. vol. dator sa fie a da mai intii de stire sf. Toti aceia care se vor dovedi ca nu respects dispoziliile date vor fi considerati zmreduiti. II. mitropolitul Orli. pentru suma de 2 100 taleri.

oarecum. viile Mitropoliei si ale manastirilor ocupau o suprafata destul de intinsa. la 8 februarie 1820 da dreptul unui arendas sa taie patru pogoane de padure 23 din mosia ei. Minist. unde se pastrau butoaiele cu vin din viile Inconjuratoare ale familiei. erau. Buc. considerate Mara din oral. In care se arata precis ca via se marginea pe de o parte cu drumul cel mare al Podului Calicilor si dinspre alta cu via raposatului logofAtului Petre 22. Pantelimon si trecea prin fata casei si a tipografiei lui I. pentru a fi plantate cu vie. care In 1834 va cumpara de la vornicul Iordache Golescu hanul ce avea pe Podul Calicilor. Poetul Paris Mumuleanu (1794-1837) era proprietar de vie pe Dealul Filaretului. Dr. situata la intrarea In Cismigiu pe str. Gheorghe-Vechi. construita in epoca brIncoveneasca transformata de citeva on In decursul timpului. pins la $ipotul Fintinilor. Dupa cum am vazut mai sus. Banul Nicolae Brincoveanu. In 1832. dosar 18866/1833. la Ince- putul secolului al XVIII-lea se aflau In mahalaua Fintina Boului si se Intindeau pe Intreaga muchie a ridicaturii din spatele Gradinii Cismigiu (numita Magureanu. la 20 septembrie 1804. Intarite de trei fosti mitropoliti. ambele parti fiind obligate sa aduca toate documentele ce au in aceasta pricing. Intre actualele strazi Schitul . generalul Laptev se adreseaza Inaltului Divan. dintre care o parte au existat ping In preajma primului razboi mondial. Iar strada care pornea din $os. dosar 3509. cu ziduri boltite. 23 Idem. In afara de viile domnesti care se aflau In mahalaua Sf. Elefterie. Manastirea Plumbuita. V-3. Ziduri Intre Vii. de la serdarul Nicola (Nicolae Nica). care se marea din ce In ce prin Inchirierea locurilor sterpe. Justigei Civile (juridice). Dar neprimindu-si dreptatea nici la a doua sentinta a Divanului judecatoresc In decembrie 1833. Ludovic Fialla 24 (a cumparat patru pogoane de vie. la Inceputul secolului al XIX-lea. necultivate. sa -i fixeze termen de judecata In care sa fie de faVa si adversarul sau.. avea o vie si livada. In mahalaua Sf. de vInzare-cumparare ce s-au facut in decurs de 58 ani. unii dintre ei deveniti bancheri in seco- lul al XIX-lea. 200 lei de la praporcicul Dimitrie 22 Arh. Boierii Ghiculesti. pe acea vreme Lacul lui Dura negutatorul). St.196 DIN BUCURE$TI1 DE IERI El spune ca atunci and a cumparat via. a boierilor In general si a negutatorilor bogati. a dr. $tirbei Voda are -si astazi vechile si marile pivnite. El o cumparase. Creditul Funciar Urban. pe care se plantau vii si care. cu casa si crams. iar ultima data In 1902 de arhitectul Petre Antonescu. construit pe o limba de pamInt Intre cele doug lacuri mari facute de riul Colentina. Cobalcescu si $tirbei Voda. pe mosia for Colentina. M-rea Plumbuita. Din aceste vii si livezi o parte a trecut In proprietatea bancherului Gherase. pins la zidurile-ruine care mai ramasesera din vechiul palat al lui Matei Basarab. 0 alta categorie de vii slut ale dregatorilor civili si militari. cu 1. avea vii pe dealul Bucurestilor pe care le cumparase. Din categoria aceasta amintim viile boierilor Cretulesti care. care a facut si hanul ce-i poarta numele. In jurul lacului Tei si ping departe Inspre Obor aveau Intinse vii. Casa veche a Cretulestilor. fiindca de o parte si de alta trecea numai prin vii. pe malul drept al Dimbovi%ei si pe dealul Wicarestilor. Manuc Bei. 24 Idem. pentru 225 galbeni Imparatesti) si a preotului Nicolae. care se Intindeau pe o suprafata de 18 pogoane. i s-au dat si toate documentele. Heliade Radulescu se numea str. spre sfirsitul secolului al XVIII-lea.

lunga aproape de un kilometru (Intre B-dul Bucuregtii Noi gi $os. totusi gi astazi se mai gasesc multe bolti de vita de vie prin curtile oamenilor. dosar 10499/1832. inspre oral.. ce o primise drept zestre de la parinti.iei. gi a caselor dimprejur. pins la achitarea sumei. al Idem. Tribunalul de comer. Vorniceasa Zoita Golescu 28 avea o vie de opt pogoane gi jumatate In mahalaua Filaretului. Minist. Creditul Funciar Urban. Intre Plata Buzegti. der mai apoi sistematica. . 26 Idem. In 1805. 4432. Ziduri Intre Vii gi lunga $oseaua Viilor care trecea pe culmea dealului printre Ca o slaba amintire topografica despre existenta acestor vii bucuregtene vii. avind nevoie de o suma de bani. pe locurile ocupate de actuala Primarie a sectorului I. nr. cr parte din aceasta artera importanta gi-a schimbat numele. Principatele Unite. s-au facut constructii. In a doua jumatate a secolului al XIX-lea se afla numai vie. Dam ca exemplu numai strada Piscul Muntelui. al carui nume s-a pastrat numai In numirea strazii. a cumparat-o elvetianul (devenit cetatean roman) Louis Levraz 27 cu suma de 400 galbeni imparategti. In fata actualului part. nr.1 WILE ORAWLUI BUCURE*TI 197 Nedelescu 25 care gi acesta o mogtenise de la maica-sa. la rindul lui. purtind pe acela al eroului de la 1821. Duca. vinduta mai tIrziu marelui negutator de blanuri Sigmund Prager 28 care. Heliade intre Vii. era proprietatea lui Nicolae Manolescu. Fosta $coala de meserii. proprietatea doctorului Mayer). bule yard. care ocupau o Intindere mare din suprafata oragului.PODGORIA $. Justi. In aceeagi vreme. Institutul Politehnic (intemeiat In 1886) gi mai toate casele din acest cartier au fost construite pe locul viei lui Polizu. sint toate Intr -o oarecare masura pe locul ocupat de via lui N. se Imprumuta de la pitarul Avramidis cu 200 galbeni Imparategti punind drept zalog sineturile" de cumpararea viei. in 1864. Chitila) unde In mai toate curtile se afla vita de vie pe citeva rinduri. s-a pastrat numirea stra'zilor: Viigoarei. Scarlat Cocorascu. G. iar unele curti mai Cu timpul oragul s-a Intins mereu gi pe locurile virane din mahalale maxi sint plantate jumatate cu vie. iar bancherul Polizu plantase vita de vie pe Intreaga suprafata cuprinsa. Povernei (unde la Inceput a fost o povarna primitive. adica In spatele Parcului Libertatii gi a autogarii Filaret. Extrajudiciare. De citiva ani !ma. 3148 i 3281. Arionoaei. Pe goseaua Grozavegti (B-dul Banu Manta). Carol Pop de Szatmari gi altele. o buns parte din stinga B-dului Banu Manta. Marghiolita Anion avea vie mare pe locul taiat In doua de fosta str. Manolescu gi a altor vecini de-ai sai. era o vie lntinsa pe care. dosar 58/1843. Actualele strazi Grigore Manolescu. 15 Idem. In anul 1843. iar cItiva butuci din batrIna vie se pot vedea gi astazi In curtile citorva locuitori dimprejur. tot terenul pins la str. Tudor VIgdimirescu gi devenind. 17 Idem. adica tocmai prin mijlocul podgoriei bucuregtene. bineinteles. care se intindea ca o fIgie lunga pins In Calea Grivitei. a vIndut-o in parcele. Inca din 1802. Calea Grivitei gi B-dul I. In suprafata de 11 pogoane cu vie gi gradina. realizind un beneficiu important.

dupti traditie. Luigi Cazzavillan. Vatamanu. Bucuresti. ducindu-se agale pins la varsare in apa mai mare a rlului Dim* Tot asa. din fata bisericii Popa Tatu. la intretdierea str. prin gradinile b °vita. iar altele pavate cu pietris. avea si izvoare proprii. Actualmente. de la aceasta balta incolo. chiar cu un secol si ceva in urma. dupd numele proprietarului sau altd provenienta. sau se odihnesc pe banci la umbra falnicilor platani si a alior arbori. Locul multora din aceste lacuri formeazd astdzi: scuaruri. Dupd aprecierea si calculele unui iubitor si pasionat cercetator 1 al vechiului Bucuresti. In vechime. chiar In afara hotarului. Popa Tatu cu str. gradinite si diferite terenuri libere. 1 N. de ambele sexe. iar lacurile mocirloase nu se uscau cu totul. dupa ce a fost §i curtile unor case mici acoperite cu stuf. 1973. ** 0 parte din stuful §i trestia necesard se gasea chiar in cuprinsul acestui lac. 25. Mergind pe firul vremii in trecut. Itcul Dudescu in apropierea bisericii Sf. lacul Filaret. aflam ca din acest lac. lacul Sufului In spatele spitalului Coltea . lacul Antim in fata bisericii Antim . iar de la jumAtatea secolului al XVIII-lea era cunoscuta ca balta de la Icoana". spre sud. . iar dup4 o alta versiune. trestie** sau sits. Dura negulatorul transformat In lacul si grddina Cismigiu . ronduri de flori si frumoase alei unele un calaret cu cal cu tot. pastrata din generatie in generatie. Dupd traditie lacul nu era altceva decit un bazin unde se adunau apele de ploaie. Ea cuprindea atunci si terenul actualei piete Alexandru Sahia. p. Altadata. s-a facut imprejurul lui Parcul Libertiltii. unde se afla un scuar si o mica gradinitd. lacul Lindriei pe locul cdruia s-a cladit localul tipografiei Cultura Nationalr . prin zigzaguri si tot felul de Intortocheri. care tree prin Griiclina Icoanei. lacul din Posteivari aproape de biserica Alba-Postavari . gradinile de zarzavat si legume. dupa relieful terenului.BUCURESTI OARA. tineri si batrini. aranjate si infrumusetate de primaria orasului. cu sute de ani In urma. s-a numit lacul lui secat. balta se numea lacul Bulindroiului*. UN PIRIU DISPA RUT ye Generatiile de azi. plantatiile de pomi si terenurile agricole se intindeau pins departe. nu secau niciodatd. sau de conducerea orasului. sau pe unele locuri virane. lacul mai mic si terenul mocirlos dimprejurul Fintinii Boilor. dup6 numele bisericii din apropiere. care. intreg cuprinsul lacului era departe de centrul orasului. nici In lunile cele mai calduroase de yard. Gradina este inconjurata de strazi cu frumoase vile si constructii din toate genurile arhitectonice. pornea un !Arias care. Lacurile dacd nu erau astupate cu pdmint si moloz de catre locuitori. se afld o asfaltate. care era mult mai mare decit actuala grading. iar ping la jum'atatea secolului trecut. Apostoli . se afla un lac cu apa" statuta si puturoasa. nu stiu a. piete. pe o parte din terenul lui. curgea alene pe linga ulicioarele de altadata. Istorie bucuresteand. balta Icoanei avea o zuprafata de circa 20 000 m2 si era destul de adinca ca putea sa se inece In ea grading centrala. ornamentata cu pomi. pe locul acesta.

fostul judet Gherghina. la acea data nu erau vidanjate si duse departe. trimisul lui Radu Cretulescu mare vornic. Si tot in ea isi aruncau macelarii. sapunarii si pescarii resturile indeletnicirii for care infectau atmosfera. copie In ms. cititorilor de astazi. primarul" orasului de atunci. locuitorii macelari si sapunari din mahalaua bisericii Scaune. Documente privitoare la istoria orasului Bucurefti (1634-1800). p. Damaschin egumenul manastirii Radu Vodd. Cea mai veche mentiune documentary o avem din 15 mai 1670 si presupunem ca au fost altele si mai inainte de aceasta data. Bucureftianca. XXIII-16. dar populatia marginase ii spunea Ca. lipsit de industrie la acea data. adica butucii de stejar pe care macelarii taiau carnea. Despre existenta Bucuresticarei ne vorbesc N echile documente si diferite Insonnari si in rindurile de mai jos vcm auta s-o aducem in actualitatea. Bucurestioara a fost.. a curs. * Scaunele de carne. dau marturie in fata lui Toma judetul orasului si a lui Tudorasco vtori vornic. f. In apele ei greu mirositoare se scurgea sau se deserta murdalicul" curtilor si continutul umblatorilor" care. Buc. Citiva ani mai tirziu. au iesit pe teren sa aleaga si sa hotarniceasca locul nepotilor lui Paun clucerul de care locul manastirii Stelea. musics si gras de toate impuritatile de altadata. dar a fost secatg. 117-117 v. impreuna cu cei 12 pirgari alesi dintre oamenii care se bucurau de cinste si prestigiu. 3 George Potra. Iasi etc. negru. papa in Alexe dorobantul". Astfel de numiri slut amintite la Gaesti. St. piriiasul era numit Girlila. Cind s-a facut hotarnicia amintita. Focsani.bovita. mai ales in calduroasele luni de yard. spre a nu infecta aerul curat al orasului. 256. care se afla in spat ele actualului spital Coltea. preotul Barbu eclesiarhul si multi oameni batrini care au marturisit si au jurat. cazuta in ruing dupa focul din 1847. feciorul Neagului. adica in spatele locurilor unde se facea taierea vitelor si vinzarea carnii. III. Cu acea ocazie aminteste si hotaraste ca locul lui Paun clucerul pornea din ulita despre biserica lui Mitrea vornicul (ctitorul bisericii Sf. dar multe din documentele timpului au fost distruse de foc. adica Dragota judetul. care parau fig chiama Bucureftioar a 2. In frica adevarului. . 76. cu ocazia delimitalii unui loc. vol. au venit la fata locului reprezentantii orasului. in urma unor reclamatii. din dosul scaunelor"". se afla pa langa Bucure§tioard3. Cind se fac sapaturi de canalizare. 1-au impresurat nista tigani si si-au facut case pe el. UN PIRIU DISPARUT 199 Bucureftioara. pe fostul ei traseu. In Cmpul domnului Antonia Veda din Popesti. Arh.caina* sau Ca--ta. pe care In mod ilegal si Fara voia nimanui. 1982. la 7 iunie 1675. iar saMul pe care curgea altadata a fost astupat si azi nu mai stie nimeni de ea ca si cind n-a existat niciodata. in ce loc se varsa in Dim. and si din ce cauza a disparut. ca locul lui Stanila. si darimata la citiva ani dupa aceea. La data de mai sus. razboaie si nenumarate alte cauze pornite din virtejul vremurilor prin care tam si orasul Bucuresti au trecut. Bucure7ti. Este interesant sa stim pe unde curgea. profesionale si umane. fiindea aduna sau se arunca in ea toate murdariile casnice. M-rea Rada Vodei. introduceri de cabluri etc.BUCURE$TIOARA. pe unde mergea hotarul fiecarui reclamant. Gheorghe Vei) alaturea pang paste parau. tabacii. * In documentele secolelor XVIIXVIII. * Nume care se dadea anumitor ape curgaloare pe la marginea oraselor si satelor si to care se aruncau tot felul de necuratenii. se poate vedea p(mintul scos.

vinde cumnatului sau Petru abagiul. vol. op. Un alt document.. *erban Greceanu vel medelnicer si Constantin Cocorascu biv vel sluger hotarnicesc La 21 octombrie 1720. f.domnul *erban Cantacuzino Insarcineaza pe cinstitul deregatoriul domnii meale Badea Balaceanu" mare vornic sa cerceteze pricina. la 1 iulie 1695.delimitari de terenuri. fiul preotului Nica. dlnd o parte din locul ce-au cumparat de la Barca vel medelnicer. ei spun ca au pus sfoara dintr-o anumita piatra dupa ce am vazut citeva documente care ne amintesc unele Si acum. denaintea domnii mele den divan". locul pravaliilor. p. .. 210-210 v. din vremea voievodului Constantin Brincoveanu. la 16 august 1699. op. Mai tirziu. ne aminteste din nou numele piriului. p. cit. din dreapta sau din stinga Bucurestioarei. sub cuvint ea i-a fost daruit de Cernica vornicul . p. si al dumnealui si al nostru"7. Iata dar. pe IMO' bazindu-ne si pe sapaturile ce s-au facut pe diferite strazi. de catre Rade§ barbosul care a construit pe el. 7 George Potra. prin Radu Bucuresteanu vtori vornic. da dreptate reclamantilor si arata ca locul for se intindea intre Ulita cea Mare (Calea Mosilor) pins in vilceaua ce sa cheama Bucurivioara §i pre Bucuriftioara In jos pre scaunele de came. 5 Ibidem. de fall fiind si Bratu judetul cu pirgarii orasului. ale Sf. cu douazeci de ani In urma o alts reclamatie s-a facut din partea egumenului de la manastirea Marcuta caruia Ii fusese daruit acest teren de unchiasul Stani la". 5 Arh. le-am observat de cltiva zeci de ani Incoace. 291. ms. despre besearica" 5. Bucureftioara] §i In lat pins In gardul manastirii Ste lea. Astfel. trei marturii si trei hotarnicii In care pirliasul apare sub cloud numiri: Bucurestioara si Cacaina. Buc.200 DIN BUCURE$TI1 DE IERI In legatura cu acest loc. pentru 48 lei. 131. Prin cartea de mare blestem data de mitropolit. Bucuresti. pans in gardul jupanului Mihai sarmagiul" 4 §i pe langa gardul lui Condrea. 60.. sa-i aratam firul §i directia in care a curs ping la varsarea ei In matca DImbovitei.de la Podul cel Mare (numit mai tirziu Podul Tirgului de Afora iar azi Calea _Mosilor) si mergeau pans In Cacata. Iar acesta. e George Potra. cu multa curiozitate. este posibil. Ambele locuri schimbate Incepeau . fund o pricina de neintelegere. In urma plingerii facuta de Dragomir iuzbasa. 84. pe unde si-a avut albia. la 17 aprilie 1681. In urma acestei cercetari si judecriti s-a constatat ca Rade§ barbosul a stapinit locul ilegal Vara nici o direptate" si astfel a Minas de leage si de judecata. la 6 martie 1766. fiul lui Cernica vornicul si Danciu paharnic Ca li s-au incalcat locul ce-1 au de la parinti. I. *i tot In aceasta perioada. pe at. mahalagii. 218. fac schimb ca logofatul Staico. mai multi macelari. p. cit. si pe care. sa cautam. Ioan de la Focsani si ale banului Constantin Cretulescu.din mahalaua Scaune. de hotar si au mers in jos spre Bucurestioarr 8. un loc de casa care merge In lung pins in Bucurifteaca 6 [Bucurecteanca. p. ale Mitropoliei. 110. cunoscindu-se Inca de atunci rolul de canal colector al acestei ape. 4 Ibidem. care a curs. au marturisit In fata lui Racovita vtori portar. Documente privind istoria orasului Bucuresti (editat de Muzeul de istorie a orasului Bucuresti). in frunte cu vatafii lor. * In delimitarea locurilor. Constantin. 1960. case si pravalii. lungul. a protopopului popa Ioan si a preotului Coman de la biserica Scaune ca locul avea 30 de stinjeni In lungul Ca' cainei In jos. . de la Scaunele de came cele vechi. la acea data. . St.

UN PIRIU DISPARUT 201 Astfel. fiindca pe dedesubt. Sfintilor. s-a construit localul unei judecatorii. s-a construit aripa de pe str. apa ploilor mai abundente se infiltreazd *i curge pe vechiul *ant al Bucure*tioarei ducind la vale o parte din stratul de nisip *i pamint. Florescu. din cauza aruncarii de de fostul Institut medico-legal (Morga). ci s-a multumit sä trimita oameni cu pamInt. ***** Casa lui Stefan BAltdretu se afla pe B-dul Hristo Botev (fost Domnitei) colt cu Calea Caldra*i. dar niciodata serviciul drumurilor nu s-a gindit sa face sapaturi. mai apoi cunoscuta sub denumirea de Balta de la carvasara". la Inceputul secolului nostru. de partea cealalta. Slanic. mai ales pe unde curgea prin mahalalele din centrul orasului (Scaune. Gogu Cantacuzino si mai Inainte str. 1941. traversa actualul Bulevard al Republicii. In str. prin fata caselor si a proprietatii marelui negui. In linie dreapta. curgea pe str. de-a curmezisul pe linga cismeaua veche" numita si cismeaua cea seaca". Sapunari. ca tot Bucurestioara facea o alts balta batelistea" sau batistea" (In apropierea careia isi tineau macelarii vitele aduse pentru taiere). * Pe acest teren. mai ales unde se face cotitura de Intilnire cu str.BUCURESTIOARA. . (I. de unde vine si numele mahalalei si al bisericii. Stelea Spataru *i B-dul Hristo Botev. trecind prin spatele bisericii Batiste unde. Documente bucure$tene *** Loan Em. p. **** Pe aceasta stradd Intre numerele 9-15. Iona*cu . de multe on strada se surpd pe la mijloc. In continuare.). De aici fiind locul la vale" curgea prin mahalalele Lucaci si Udricani pe dinaintea caselor sardarului Marco care au fost ale raposatului dvornic Gradisteanu. trecea prin spatele spitalului Coltea unde facea un lac mai mare numit Balta cucului". General Florescu * * *) si prin spatele bisericii Razvan. trecind Podul Tirgului de Afar6 (Ca lea Mosilor). prin locurile bisericii Ste lea. In 1880. apoi la vale pe linga casele spatarului Mimacaru [P] si pe dinaintea caselor raposatului Costea" si prin mahalaua Olteni si str. continuata cu partea din fata bisericii Scaune. 380-381). Sfintilor *i str. demolata In ultima vreme *). Po lona). nisip *i piatra ca sd reface pavajul. trecind prin curtea stolnicului Gligorascu.neascil (depozitul de cereale al Curtii domnesti). In cadrul unei mici gradinite. de foarte multe on s-au produs astfel de surpaturi. De aici isi continua cu 'rsul pe ulita Scaune. In decursul timpului. la 12 octombrie 1872 terenul a fost daruit de Grigore C. avind in fats ". Bucurestioara traversa str. nu departe mantistirea Radu WA parcurgind. se afld instalat bustul lui Constantin Dobrogeanu Gherea. iar mai tirziu Lacul Sutului" ** dupa numele proprietarului acelui teren. Alexandru Sahia (fosta str. Pescari etc.ator *tefan Baltarqu***** si prin gradina polcovnicului Zamfir iesea in Ulita Vergului (Ca lea Calarasi). ** Dupa secarea *i umplerea cu pamInt a acestui lac. Pornita din nou din acest lac. In continuare trecea ulita ce vine din mahalaua Tabaci si la vale pe linga casele raposatului paharnic Nicolache se versa in DImbovita. Labirint (fosta ulita lui Vasilachi") se indrepta spre Jitnita dom. producind astfel goluri subterane. sd cerceteze cauza. pe care. coltul din dreapta. Bucure*ti. Dupd spusele locatarilor. deducem. . Dionisie Lupu facea o mica balta (pe locul secat. general (1819-1893). dupa ce pornea din balta Icoanei. pond unde se Invecineaza cu fosta cladire a Ministerului Agriculturii *i Domeniilor. la sfirsitul secolului trecut. Maria Rosetti cu str. se pogora prin curtea Hanului Neculescu si intra in ulicioara Radu Calomfirescu**** unde curgea pe toatO intinderea ei. Sutu spitalului Coltea. oameni In vIrsta de peste 80 de ani. adica balta de linga vama. dupa numele tirgului din apropiere. o lungime de circa 2 km si jumatate. apucind pe ulita Pescaria Veche (careia i s-a schimbat numele. la o oarecare adIncime. Bucurestioara trecea actuala strada din fata gradinii si pe unde se intretaie str.

unde. prin centrul orasului. Inca din 1. fiindca apa ploilor le produce inundatia curtilor. Cumparatorii Just!. Vechi..7 iulie 1814. locul era foarte stump si fiecare voia sa aiba eft mai mult. Evenimentele politice. unde se facea inundatia mai mare. care santuri. fiind in avantajul celui care arunca si in dezavantajul proprietarului de pe malul celalalt. In unele locuri. caruia. Nu acelasi lucru se intimpla In susul piriului. Aici fiind un centru mestesugaresc si comercial important. la Inceputul secolului al XIX-lea. ea fusese astupata aproape cu totul. incepind din mahalaua Scaune ping aproape de varsarea ei in Dimbovita. n-au ingaduit continuarea lucrarilor pina cind situatia in tars s-a mai linistit si un domn pamintean s-a urcat pe tron.202 DIN BUCURE$TII DE IERI gunoi. a dat ordin sa se destupe santul. fiindca riveranii erau lacomi sa aiba cit mai mult teren. Ba mai mult decit atit pricinuind aceasta innecatura a apii si vatamare la sanatatea norodului. erau chiar npodite". In special In timpul ploilor pina cind gasea apa loc de sa strecura"". din loc in loc. punti de trecere asa cum le amintea si documentul din 3 februarie 1. 1129. Deci cu timpul. moloz si parnInt. f. Ori tocmai de la acest loc spre varsare. casele erau rare si multe locuri erau maidane sau gradini de pomi si zarzavaturi.. doi greci. ramine ca sg Ii inece [pe mahalagii] cu totul". deci o aglomeratie mare de oameni. au facut plingere la Joan Gh. mica albie prin care curgea Bucurestioara devenea mai ingusta si impotmolita. in acele mahalale. pe fund si lateral. apoi Revolutia de la 1821. inaltind locul. in dreptul locului sau. pravaliilor si pivnitelor. vol. Asa s-a urmat ping la data cind marele vornic Constantin Balaceanu gi-a vindut casele si locurile ce avea in mahalaua Pescgriei. de abia sgvirsindu-se incepind din mahalaua Icoanei pina in ulita Pescaria Veche. CXCIII-99. In special cei de pe strada Radu Calomfirescu spuneau ca s-au varsat apa pa acea ulita incit au si innecat-o cu totul". linga Podul Tirgului de Afara. Din aceasta cauza si din altele provocate de oameni rai si lacomi. 10 Din aceasta cauza majoritatea locuitorilor din mahalaua Scaunele George Potra. Caragea Voda prin care 11 rugau sa dea poruncg a se destupa santul pe care curgea Bucurestioara. In anaforaua din 19 iulie 1824. Caragea Voda. trebuia sa-si tie santul totdeauna curat". case si pravalii. op. in urma acestei plingeri. destuparea santmlui fusese abandonata. 166-168. pricinile de neintelegere si judecata intre locuitorii din aceste mahalale le intilnim destul de des. cit. II. Buc. cursul apei se schimba. Fiecare proprietar. St. Arh. i se micsora terenul curtii sau grgdinii. in apropierea circiurnii lui Theodosie Vrana. p. avind pe deasupra. inspre lacul Icoanei.Documente inorice. copie In ms. provoca multa paguba locuitorilor. ocuparea Principatelor de armate straine. nemaiputind trece nici cu carul. nici calare si nici pe jos. in timpul domniei lui. precum si Matache Clucerescu au stricat si au astupat santul cu totul. cu scinduri groase si bulumaci. 31 v. Costea si Nicolae Saigiu.764. inaintata domnului Grigore Ghica de catre marii vornici Istrate Cretulescu si Constantin Filipescu se arata ca mai inainte fusesera facute santuri pe unde s-au rasuflat scurgerea apii". . n-a putut fi terminate. dar lucrarea. fiind apa varsatg ca o balta care aduce si putoare"9.. astfel. caselor. Datorita acestui fapt. din care pricing nemaiavind putinta sa rasufle apa a merge la fireasca ei scurgere.

deasupra sa aiba capace cit sa poata intra omul pa dedesupt sa-1 raneasca" [curet* de asemenea si ceilalti locuitori pe de Podul Tirgului de Afara. la fata locului. trecind drumul bisericii Stelii de-a curmezisul si pan gradina polcovnicului Zamfir. Maud binale peste sant. cei Indaratnici nu vor destupa santul. Cojocari. cum si podul cel mare al Tirgului de Afara. pa supt care trece de-a curmezisul aceasta apa.u" (adica tot cei de pe str. UN PIRIU DISPARUT 203 domn. cu a lor'cheltuiala. Executarea lucrarii se propunea sa fie Infaptuita In termen de zece sa nu sa opreasca la cinevasi si sa sa pricinuiasca iarasi cu scinduri groase ca sa tie multa vreme si sa nu sa astupe iarasi".u1. au constatat ea fratii Saigiu au stricat si au astupat sant. au dat jalba domnului Grigore Dim. Insotit de paharnicul Ianache Hafta si inginerul Hartl (unul din contraccii pavarii ulit. . dupa o dreapta socoteala" vor trebui sa fie platiti de catre cetatenii respectivi. cu acest mijloc. Drept urmare. fiind de fats vi toti mahalagiii nemultumiti. Tirgul Cucului. prin astuparea sant urilor. au constatat ca jeluitorii au dreptate In cererea for si pentru ca nici obstea sa patimeasca. atunci inginerul Hartl va savirsi lucrarea cu salahori pe care. sa destupe santul ce trece prin curtile lor. *i asa. vi da aici lnainte /Ana in apa Dimb In cadrul lucrarii de destupare a santmlui. Radu Calomfirescu). ce au facut cei doi marl boieri orinduiti de runca marelui aga sa oblige pe toti cei ce au pravalii si case pe ulitele Scaune.elor) s-au dus sa cerceteze situatia pe teren. liber este s-o faca. nici binalele dupa aceasta ulita sa sa mai inece" au chibzuit ca bine ar fi ca din porunca domnului sa sa orinduiasca un zapciu vi un vtori vornic care sa oblige pe toti mahalagiii. va rammnea aparat de Innecaciunea ce dupa vreme poate sa sa intImple da nu sa va destupa acest an pa la mai sus aratatele locuri". In primavara anului 18251a 31 mai. la fel si sardarul Matache Clucerescu ce are han linga acele case" a construit un grajd. sa fie larg vi adinc ca de vase palme (circa un metru si jumatate) si podit pa de laturi. marele vornic Dimitrie Bibescu. sa fie ghizduit Daca in termenul fixat de zece zile. zile si se recomanda ca santul sa fie flout pe linia matcii vechi. iar tine va vrea sa-1 podeasca vi pe deasupra. daschizindu-sa santul sa vor mintui mahalagii da Innecaciunea ce li sa pricinuesc clan astupatu acestui sant. Pescarie. vi prin gradina si curtea lui Velicu bacanu pina in drumul ulitii ce merge spre mahalaua Lucaci. inginerul Hartl sa fie prezent pentru a cumpani apa ca sa-si aibe curgerea ei drept Dimbovita innecatura la vreo parte de loc". boierii amintiti slut de parere ea domnul sa dea po- In cercetarea. locuitorii din ulita ce pogoara din Podul Tirgului de Afara drept spre Baltaret. care au case pe linga matca cea veche a pIrlului. Cavafi sa refaca santul pe unde a fost. iar o parte din teren 1-au vindut la diferiti cetateni care si-au construit case pe el.BUCURESTIOARA. Ghica vi prin viu grai au aratat si marelui vornic Dimitrie Bibescu necazurile si pagubele ce le pricinuiau desele inundatii provocate de Bucurestioara. In concluzie. si trecind drumul ce vine dupa ulita Sfintei Vineri de-a curmezisul. pe toata lungimea lui. In raport cu numarul stinjenilor ce au de destupat. sa destupe santul Incepind de la casele stolnicului Grigore Topliceanu si merge dupa casele stolnicului Grigorasco si pa linga casele raposatului pitarului Balan si ale dragomanului Petrache. Ascultind plingerile vi verificind situatia.

193-194. Nu stim cum si nici in cit timp s-a savirsit sau nu aceasta lucrare. mai bogati. domnul. chiar a doua zi inainteaza anaforaua ceruta. apa gasindu-si alt loc de scurgere prin pamint. Tirgul Cucului. la 1 iunie 1825. ca numai proprietarii de case sau pravalii sint datori sa plateasca. o dreptate" (s. pune rezolutia ca marii boieri ai divanului 0'. iar nu chiriasii. din mahalalele Scaunele Vechi. de la acea data incoace. dupa o alts chibzuire.) neavind putere nici unul ca sa o popreasca a pricinui obgteasca vatamare". Se pare Insa ca. adica pa acei indaratnici". 12 Ibidem. sa arate data vor ca aceasta lucrare sa fie facuta de salahori. da vreme ca acest folos priveste mai mult in partea lor.204 DIN BUCURE$TII DE IERI chiar a doua zi. fiind aceasta dava a lor [este] numai o obraznicie far da nici cojocari. Scarlat Gradisteanu. In al doilea rind sa nu se is in consideratie spusele unora ca nu ingaduie da a sa face santul prin gradinile sau prin curtile lor. Suma totals necesara pentru aceasta lucrare era de 5540 lei. avind hanuri cu pivnite. II Ibidem. si intre mahalagiii din susul Bucurestioarei. ivindu-se tot felul de discutii si neintelegeri intre mahalagiii de aici.n.u1 ei fiind astupat cu totul. i magazii unde isi pun vinuri si marfuri spre alisveris"'2. contra plata. sub supravegherea si conducerea inginerilor Hartel sau Freiwald. (insarcinati cu paza bunei orinduieli) sa-i aduca la ascultare. sub semnatura proprie. Se vede lima ea lucrurile n-au mers asa repede. mai saraci. fiindca alte documente care sa ne mai aminteasca de existents. sant. atunci respectivii ingineri s-o faca cu ungureni salahori" pe cheltuiala lor pe care bani zapciul spataresc Insarcinat ca mumbasir. Inaintata de marele vornic Dimitrie Bibescu. Pescarie. . expres. mentionindu-se. Pe cetatenii proprietari care eventual s-ar impotrivi la facerea sargului sau la neplata contributiei ce li se ravine. iar domnul pune pe ea rezolutia ca este Mtn' totul de acord cu propunerea facuta si porunceste II marelui spatar sa faca cuvenita urmare. iar data nu. la 28 iulie 1825. p. i pivnitilor lor. Se propunea sa nu se admits nici o Impotrivire din partea nimanui. Marii boieri: Constantin Balaceanu. poate prin insasi canalizarea facuta pe mijlocul strazilor. Sararii si Olarii sa contribuie cu bani dup a starea si puterea lor. odata cu pavarea ulitelor cu piatra si cumpanirea nivelului lor s-a schimbat si cursul Bucurestioarei. ii va strange de la fiecare proprietar pentru plata lucrului. Theodorache Vacarescu. Bucurestioarei nu cunoastem. Iordache Golescu. Acestia sint si ei de parerea ca santul pe care curge Bucurestioara sa fie destupat far de zabava". *i prin strasnica porunca ea trebuia sa se strings cu voie far de voie" si fara citusi de putina prelungire". rachieri etc. marii boieri inainteaza o noua anafora domnului prin care arata ca drept este ca si proprietarii de case si negutatorii cavafi. Alexandru Cretulescu si Nestor vel logofat. boierii zabiti. Pe aceasta anafora. in ceea ce priveste aceasta contributie. Pentru acest motiv. i magaziilor. ca unii ce sa mintuiesc prin mijlocul acesta de innecaciunile ce be pricinuiesc aceasta apa caselor. nefiind cu cuviinta ca sa o raspunza toata acea cheltuiali numai mahalagii cei de la vale. faca cuviincioasa chibzuire" si sa-i arate in scris parerea lor. dar mai inainte marele spatar sa faca cunoscut tuturor mahalagiilor care.

14 Constantin C. de unde-si Incepea cursul piriul Bucurestioara. In planul orasului facut de maiorul Borroczyn. Giurescu. Diferitele cladiri care s-au construit cu timpul. dupd marele incendiu din martie 1847.BUCURE. Istoria Bucurestilor. p. Bucuresti.si Muntenia vizitate de generalul Kiseleff la 1832. 346. p.1n Studii si cercetari de istoria artei". primilria orasului a secat balta Icoanei. seria arta plastied. au facut sä dispara 13 Paul Cernovodeanu si Alvina Lazea. plriul nu mai apare. Monumente istorice din Oltenia . cu totul urma pe unde curgea acest piriu si chiar strazile au fost modificate In cursul si alinierea lor. 20 (1973). In suprafata ei actuala. urmele acestui !Alija§ se pot observa si pina acum"13. torn. capitala Valahiei Mari.5TIOARA. 1966. . 395. care curgea pe atunci prin apropierea bisericii Stelea . UN PlitiU DISPARUT RN In jurnalul anonim al aceluia care 1-a Insotit pe generalul Kiseleff and a facut o inspectie prin Cara (2-26 iunie 1832) se spune: Orasul Bucuresti. nr. 2. iar regiunea pe care curgea se arata ca teren mlastinos. a primit aceasta denumire de la plrliasul ce se numeste Bucuresti(oara). iar o parte din terenul ei a fost transformat In frumoasa Gradina Icoanei"14. In 1873. la 1853.

si mai apoi si din cele din %ark care s-au deschis destul de tirziu. radvane si carute. praful de pe ulite era gros de un lat de mina. dar nu ca toti ceilalti pe jos. pavarea cu piatra si pavarea cu piatra cioplita. in timpul copilariei. iar In timpul verilor secetoase. Dupa o practice mai veche pe care am apucat-o §i noi. Gradinile. Case le nu erau construite la linie. unele adevarate poteci de picior. 0 grading imensa. din punct de vedere al locuitorilor si al suprafetei pe care se lntindea. erau Intortochiate si inguste. Dupa ploi. acoperite tot cu sindrila si rareori cu olane. sub nici o forma. nu se gindeau la nevoile celor multi. Daca mai amintim pe linga acest neajuns si riul Dimbovita necanalizata si nerectificata care curgea in nenumal ate zigzaguri. nu era decit un sat mare. noroaiele si baltoacele inglodeau picioarele oamenilor si ale vitelor. atunci avem un tablou trist si jalnic de felul cum circulau locuitorii vechiului Bucuresti. Un oras" mare in care aspectul urban nu se putea observa. de primavara pina toamna tirziu. cu toate Ca si ei tot prin noroaie si praf treceau. fiindca nu exista. indepartate. cu citeva sute de ani in urma. In ceea ce priveste pavarea vechilor ulite bucurestene distingem urmatoarele etape: pamintul got -golut cum era el de la natura. ci calare. nici nu se poate compara. adusa la inceput din cariere straine. pe strazile mai indepartate. in care rasareau printre pomi sau deasupra lor numai bisericile si casele boieresti in multimea casutelor de lemn sau chirpici. erau prea ocupati cu treburile lor. arborii si pomii fructiferi inundau totul. sau in calesti. ale oamenilor nevoiasi. acestea din urma fiind cele mai numeroase. mari sau mici. cubica. Numai turlele bisericilor. acesta era o problems de viitor indepartat. Daca ne intoarcem en gindul. dar din punct de vedere urbanistic si edilitar. precum si clasa boiereasca in general. cu desele ei inundatii care de multe on napastuia mahalale intregi.ASPECTE EDILITAR-URBANISTICE VECHILE PAVAJE ALE ORASULUI Ce vremuri In trecut. Ce deosebire mare intre ceea ce a fost alts data si civilizatia de astazi. era Intr-adevar un oras. pavarea cu birne groase de stejar. Nici una din aceste ulite nu erau pavate. aprcape la nivelul ulitelor. erau singurele care se mai puteau vedea in lumina soarelui. Bucurestii. Vazut de sus. ci la bunul plat si interesul fiecaruia. acesta era aspectul Bucurestilor de altadata. In ceea ce priveste iluminatul. Inco lo era numai verdeata si iar verdeata. acoperite cu sita si mult mai tirziu cu tabla. precum si acoperisurile caselor boieresti sau negutatoresti. Domnii si conducatorii orasului. ulijele. iar de trotuare nici nu se stia. orasul parea o grading imensa in care se ascundeau miile de case si atenansele lor. Luna si stelele erau singurele lampadare ale oamenilor de rind. din mahalalele periferice . nemaivorbind de ulicioare si fundaturi. Pavaj natural de pandnt.

pavate cu trunchiuri de copaci" care. iar in timpul ploilor provoca inundatii in curtile oamenilor. unde apa verzuie si infectata dainuia ping in timpul caldurilor de yard'. Drumul Tirgovistei (Calea Grivitei). au facut mai multe plimbari prin oras si imprejurimi. rezultat din darimiiri. 433-463. Mentionam ca aceste importante artere erau: Drumul Brasovului (Calea Victoriei si *oseaua Kiseleff). In trecut. dupd cum spune el. un strat de pietris bine indesat. in vara acelui an. care n-ar fi altceva decit o prima pavare a marilor artere de circulatie. iar in Bucuresti. la trecerea vehiculelor. IV (1960 . peretii caselor dinspre ulite erau stropiti pind deasupra ferestrelor. precum si marturia calatorului Lescalopier ne face sa credem ca cel putin de la juma1 Paul Cernovodeanu. pamint si chiar gunoi si asa. vol. iar circulatia a devenit mai intensa. Dar in afara de aceste ulite se aflau si unele mai importante. In Studii si materiale de istorie medie '. Cea mai veche montiune despre existenta unui pavaj in Bucuresti. se depozita moloz. p.. . cind numarul locuitorilor Pavaje de lenzn. pe marile artere ale orasului. Deci acest mestesug exista pe atunci si poate cu mult mai inainte si desigur nu era singurul mestesugar care se ocupa cu aceasta indeletnicire. si al caselor s-a marit simtitor fats de trecut. curent electric etc. faceau ca rotile carutelor si calestilor sa huruie puternic. in cele doua saptamini cit au stat aici. au mers. I. p. locuitor in Bucuresti. Acest fapt. compact. biserica Sf. care primavara si toamna se desfundau si dadeau un aspect jalnic orasului. Acesta. de linga vechiul Teatru de Opereta si biserica Slobozia de pe Magistrala Nord-Sud. La inceputul donaniei lui Matei Basarab. pentru o anumita perioada. se mai putea merge pe ulite. Dar acest procedeu inestetic si neigienic mai avea si un alt aspect: nivelul ulitelor se ridica mereu. Drumul Tirgului de Afars (Calea Mosilor) si actuala Calea Plevnei care s-a numit Podul de pamint. o oboseald in plus. nisip. 2 George Potra. desigur. Si acest lucru it deducem din faptul ca atunci cind se fat anumite sgpaturi mai adinci pentru diferite lucrari de canalizare. o avem din 1574 de la calatorul francez Pierre Lescalopier 1. stapinirea de atunci s-a gindit sa is anumite m6suri. De-abia pe la jumatatea secolului al XVI-lea. se aminteste de un Oprea podarul 2.A SPECTE EDILITAR-'URBANISTICE 201 ale orasului. iar in timpul cind erau imbibate cu apti. dar ele ne arata ca si atunci s-a procedat la fel ca in timpul copilgriei noastre. data nu mai sus.. Bucuresti. pe multe strazi de pamint. telefoane. 1961. pind in a doua jumatate a secolului trecut. marturiile documentare sint prea putine si de abia din secolul al XVIII-lea. sa produca un miros grozay. impreuna cu tovarasii §di de calatorie. pentru documentare. iar bietelor animale de tractiune. la circa 1 m adincime. 5i In afara de aceasta. in documentul din 25 aprilie 1635. Documente privitoare la istoria orasului Bucuresti (1594-1821) . de bung seams. nepietruite. in spatele statuii lui Dimitrie Cantemir). 93. Drumul Giurgiului (Calea Serban Voda). in locurile unde se faceau baltoace si gropi. se poate observa. biserica Doamnei de pe Ca lea Victoriei. din cauza apei murdare ce tisnea de sub acest pavaj. Calatoria lui Pierre Lescalopier in Tara Rorruineasca si Transitvania la 1574. Asa ne-am explica si felul cum anumite biserici atunci cind s-au construit au fost eel putin la nivelul strazilor. Spiridon Vechi. Banuim ca atunci s-a acordat prima atentie arterelor mai importante. iar dupa doua-trei secole au ajuns sa fie aproape cu un metru mai jos decit actualul nivel al strazii unde se gasesc (ex. Drumul Craiovei sau Mehedintilor (Calea Rahovei). pentru indepartarea gropilor si baltoacelor.

Insa intr-un mod mai sistematic si oarecum mai durabil. sa se mai largeasca ulita si cit de cit sa se mai inlature din numeroasele zig-zaguri ce avea. a fost Podul Mogosoaiei. iar unde erau locuri virane pe margini. din cuprinsul orasului. iar pentru cei mai nevoiasi care nu puteau plati. pe boierii marginasi sa-si retraga hotarul curtilor. Stim insa. theft voievodul a trebuit sa convinga". ca o resedinta de vara si ca un scurt popas in drumul spre Tirgoviste. adica a vistieriei statului si a Sfatului orasenesc. pentru scurgerea apelor. dupa ce stringeau suma necesara. adica munca gratuita si obligatorie. intirziau cu plata. In alts ordine de idei. cit au costat ele si manopera si in cit timp s-a facut pavarea. In timpul domniei lui Constantin Brincoveanu marile artere ale orasului sint pavate tot cu grinzi de lemn. Din cele constatate mai tirziu. . inainte de a deveni pod era un drum mult mai intortochiat decit azi. din centrul orasului. iar toate celelalte ulite cadeau in sarcina cetatenilor care le locuiau si pe care le podeau. au inceput sa se rareasca. Podul Mogosoaiei este prima strada bucuresteana asupra careia s-a exercitat o aliniere. ni-I da un document din 19 decembrie 1784. dintre cele patru. Astfel. ca cele patru drumuri (poduri) care porneau toate de la Curtea domneasca intrau in grija si cheltuiala stapinirii. de unde s-au adus birnele de stejar. in 1692. se alcatuieste o noua dregatorie vornicia podurilor" care era alimentata financier din taxele ce se puneau pe marfurile ce intrau in oral. precum si construirea sau repararea podurilor propriu-zise de pe cele doua riuri Dimbovita si Colentina. zise domnesti. deducem ca marile poduri" aveau la acea data santuri adinci pe margini. in zgircenia lor. printr-o angora. mai ales in dreptul locurilor virane. care sa ne lamureasca aceasta problems. intr-o forma oarecare. neexistind trotuare sau parte carosabila. in primul rind. dupe: ce marele age al orasului. arata domnului ce ulita este necesar sa se paveze. lipsesc. infiinteaza vel-vornicia obvirilor" care se ocupa de toate problemele edilitare. fasonarea lemnelor (cioplitul cu barda) si aducerea lor. Nu se cunoaste ce mesteri au facut lucrarea. podisti de lemn peste santuri pentru trecerea oamenilor si tarusi pe margini. erau ocupati cu taierea copacilor. care din ordinul domnitorului s-a podit din nou cu birne. dup a anotimp. pe cit a fost posibila la acea data. Pe intreaga suprafata a podului mergeau atit vehiculele. cu frumosul palat pe care 1-a construit in 1695 in satul Mogosoaia. Mai tirziu masurile urbanistico-edilitare au evoluat. iar sute si sute de oameni care faceau cis/a. de mai tirziu. Sub Nicolae Caragea (1782-1783) care-i urmeaza la domnie. se faceau parapete sau parmalicuri care opreau caderea vehiculelor sau a vitelor de pe pod. vitele cit si pietonii. Construirea pavajelor mergea pina in peratii caselor sau pravaliilor. secularele si intinsele paduri ale judatelor Prahova si in special Dimbovita. Boierii care aveau curti mari si fatade intinse. Ca lea Mogosoaiei. obstea le achita suma. Documentele. Aceasta artera lega Curtea domneasca a lui Constantin Brincoveanu. lucru deloc usor. Astfel domnul Alexandru Ipsilanti (1774-1782). pavarea si curatenia strazilor.208 DIN BUCURE$TII DE IERI tatea secolului al XVI-lea erau podari iar marile artere de circulatie erau podite cu trunchiuri de copaci sau birne groase de stejar. socotind necesar. Primul pod. in care intrau. Un exemplu de felul cum se proceda la pavarea unei ulite obisuite. cu carele sau cu saniile la Bucuresti. atunci cind puteau. trebuie sa spunem ca datorita marilor cantitati de lemne necesare poditului bucurestean. unii locuitori mai saraci plateau in rate.

ping va implini"3. sa chibzuiasca si sa propuna exact ce trebuie facut. ca toate celelalte. ce sint mahalagii. iar In mahalale pe unde sint facute cu tufa si cu paie. 4 Ibidem. X) Bucuresti. Dupa ce se intocmeau toate aceste pregatiri. iar oamenii in mare lipsa de bani. lungime si latime. iar boierilor epitropi sa duca lucrul la bun sfirsit. prin insasi materialele intrebuintate. iar de Ia mare sardar pins la cele mai midi grade 1892. sa aiba volnicie a le lua trasuri. cind unii cetateni. egumeni si ispravnicii judetelor. Astfel. pe anaforaua primita la 31 martie 1785. p. sa le repare cu de acestea"4. ce sint aratati intr-aceasta foaie a epitropilor. Marii boieri. A. dupa socoteala facuta si astfel se intirzia inceperea lucrarii. de la mare clucer pins la mare comis cite 10 taleri. orinduiau pe boierii epitropi ai drumurilor sa porunceasca polcovnicului za pod" sa fats masuratoare. dar si la marile poduri care intrau in cheltuiala statului. boierii de la rangul de mare ban ping la mare postelnic vor da numai 20 de taleri la cutia Epitropiei podurilor.786 a dat ordin care spatar si aga sa oblige pe negutatorii si locuitorii care stau pe aceste strazi sa le repare dupa cum au fost facute. la rindul lor. Erau insa cazuri. 71. Astfel de pavaj. seria 1780-1800. nu putea sa dureze si in afara de aceasta era cit se poate de inestetic. adica cu podine. sa apuce cu strinsoare pa fiescarele si fare a nu be primi nici un raspuns de pricinuire sa implineasca de la toti. boierii neplatindu-si taxele ce trebuiau sa be dea atunci and erau imbracati cu caftanele noilor ranguri. Istoria rominilor. porunca. incit pe unele ulite nu poate obstea sa treaca nici calare". III (vol. domnul Nicolae Mavrogheni vazind ca strazile marl si mici. prin rezolutia puss. domnul Mavrogheni. spune ca a insarcinat un slujbas anume care sa aiba volnicie cu aceasta domneasca noastra Impotriva acestora (dam un singur exemplu) domnul Mihai Sutu. Cum se va fi facut pavarea acestor strazi nu stim. la 24 martie 1789. 3 V. erau in aceeasi stare deplorabila. domnul dadea porunca. nu plateau banii la timpul hotarit.ASPECTE EDLLITAR-URBANISTICE 209 voievodul dadea ordin marilor boieri sa se intereseze. on calesti. tom. on butca. UrechiA. fiindca ne lipseste documentarea si fiindca situatia interns era destul de tulbure. se gasesc intr-o stare mizerabila. . din oral. *i acestea dreptul ceva de neinchipuit pentru zilele noastre. manastirile sau hanurile ce trebuie _sa plateasca pentru stinjenii pavati care-i aveau fatada la proprietatile lor. marelui aga sa strings banii necesari. dupa foaia ce ne arata dumnealor boieri epitropi in dosul acestii anaforale de ramasita. Intre 1786 si 1789 pavarea si curatenia principalelor strazi ajunsese sa fie neglijata de Epitropia Casei podurilor. on verice alt amanet. Aceasta situatie se putea observa nu numai la micile A pava strazile mahalalelor bucurestene cu nuiele si paie este de-a da un pitac prin care arata ca tine seama de cheltuielile grele" prin care trece tara in vreme de razboi si scade taxele cuvenite Ia minimum posibil. la 20 iunie 1. Pentru a curma acest neajuns. pentru boieri. cu buns stare materials. ulite. fiindca li lipseau fondurile necesare. ce suprafata in stinjeni totalizeaza si care sint cetatenii. La foarte scurta vreme dupa numire si sosirea in Bucuresti. iar de la cel ce nu va vrea da sinesi a da banii.

asezat in fruntea divanulLi tat ii. deschidetd-va ochii si intariti strejile bine pe toata marginea Bucurestilor. Ci dar. Taranii podari din anumite sa vina In Bucuresti. Un neajuns insa s-a ivit de la inceput. Mavrogheni auzind acest fapt spune ca foarte ne-am tulburat domnia mea pe cei care nu fac paza orasului asa cum trebuie". se indreapta intru citva dupa fuga lui Mavro- gheni. cele patru poduri mari au fost bine intretinute fara nici un fel de stricaciune. p. iar cele mici.n. dindu-i porunca" de a fi silitor spre lucrarea si meremetal acelor patru poduri". Inca din primele luni ale anului 1790. adica pavarea si buna Intretinere a ulitelor. cit mai in graba. dar chiar in intreg Principatul Munteniei. de jur imprejur. da un strasnic si curios ordin catre logoratul spat'ariei si ceausul spataresc sa fie cu ochii in patru. la reparatul podurilor. Epitropia avind in grije facerea si nieremetul [reparatia] podurilor. Intr-o anafora a boierilor epitropi ai podurilor. care Divanul tariidin 3 mai 1790. De aceia. mai ales in timpul noptii. ea In credinta lui Dumnezeu va spinzur incaltati-imbracati" (s. cind pot si muierile a iesi din Bucuresti noaptea fard de nici o oprire ? Cu adevarat vrednici sinteti de pedeapsa cea mai grea.210 DIN BUCURE$TI1 DE IERI cite 5 taleri . din mahalale sa fie drese de locuitorii care au case si pravalii pe ele. spre a nu sa aduce podurile Bucurestilor la mai mare dartipanare si stricaciune". 70 Ibiderm . iar data unii dintre acestia nu vor sa mai vina atunci cu bani sa -si plateasca saptamina la alti oameni de aici. De ce sa nu fie strejile cu paza cea cuviincioasa ? Si ce fel de streaja pazesc. ca sa nu se mai intim. Banuim ea nici in urma acestei hotariri nu s-a putut aduce la indeplinire vointa domnului. Acest fapt it putein vedea dintr-o intimplare banala. sate ale jud. spun ei.ple altadata a putea dosi [fugi] om sau muiere din Bucuresti si a nu-1 prinde strejerii. se face un scurt istoric al problemei in care se arata ca polcov nicia podurilor a fost intarita prin hrisov de Alex. care erau tarani podari din diferite sate ale jud. In perioada ce a trecut. s-au fdcut mai mult reparatii si cirpeli si numai rareori pavaj nou pe vreuna din ulitele principale ale orasului. iar domniia il cinstea cu imbracaminte de domnesc caftan. avea voie sa propuna domnului sau caimacamiei un om priceput vrednic de slujba si credincios". in timpul ocupatiei austriace de sub conducerea feldmaresalului Enzenberg. Mihai Sutu si in primul an de domnie a lui Mavrogheni. de la Ipsilanti ping la Mavrogheni. care locuiesc in casele lor. odata cu venirea prim'averii cinstitul si marele Divan al printipatului Tarii Romanesti" da ordine Eforiei sa se repare cu podine. Cunoastem de altfel extravaganta si dirzenia acestui domn care bagase groaza in locuitorii orasului. Ilfov nu sint lasati de catre ostasii. 5 Ibidem. lucrurile au mers relativ bine. Ilfov. Dar problema pavajului podurilor bucurestene rarninea in continuare nerezolvata. ca sa lucreze. Se cere ca ofiterii din acele sate sa permita podurilor sa vina la Bucuresti. bineinteles scutindu-1 de anumite dari. Ipsilanti si de atunci incoace sub Caragea Voda. iar ai mandstirilor celorlalte cite 10 taleri 5. In timpul noptii fugind o femeie din oras. Situatia pavarii si curaleniei strazilor. din Bucuresti.). ispravnicii de judet cite 5 taleri. nu ntrmai in Bucuresti. egumenii man'astirilor maxi cite 20 taleri. la 4 februarie 1787. fiindca imprejurarile au fost cu totul nefavorabile. atit pe el cit si pe oamenii steagului sau". sa-si faca serviciul cum trebuie. podurile cete mari.

iar ostasii ascherlai" 1-au ars in Intregime in timpul iernii. se arata de catre Divan ca toil podarii ce au pecetluiturile vistieriei. Si ca lucru s5 nu sufere intirziere. care sint de neaparata treburnta . Aceasta strada intrind In obligatia mahalagiilor. In prima se spune ca ulita ce incepe de la Hanul Serban Voda si merge pina la poarta de sus a Curtii domnesti cea veche (str.nevoie de acesti oameni. atunci sint direct raspun- zatori cei de mai sus. urmeaza de lndata. fiindca facerea si repararea podurilor cere cheltmala foarte mare. unde vor fi drumurile stricate. taxa). fiindca chiar cu o zi inainte era sa se accidenteze 6 cai craiesti". In mahalale. la Tirgul de Afars. Smirdan) este foarte stricata. iar iratul [venitul] ce are este cu totul insuficient.pentru aducerea podinilor necesare pentru facerea si repararea marilor uhte din Bucuresti. sa-i aduca la lucru. *1 tot In legatura cu pavajul amintim cloud porunci ale Divanului. precum si venirea for cu carele cu boi ca sa duca dmtr-un loc In altul podinile si ursii si sa care pamintul de prin santurile ce se aria sub pavaje. 7. prin anaforaua din 31 martie 1793. cu voia sau lard voia lor. fiindca de se va intimpla vireo primejdie oarecare. sint obligati s-o repare. cercat si credincios la toate trebile epitropiei". nici un fel de lucrare nu s-au facut la lucrarea si meremetul ziselor poduri maxi ". adica pina la iesirea for din oras. nefiind folosit unde si cind trebuia. Intretinerea si repararea podurilor. iar de vor pretexta ca nu au cherestea si podine.8 cut ca la Obor. Ilfov. banul Dumitrache si vornicul Scarlat Greceanu cer domnului Alexandru Moruzi a scuteasca de toate podvezile si angariile " pe locuitorii din satele Baleni si Slobozia din jud.ASPECTE EDMITAR-URBANISTICE 211 iar de la al doilea an al marii sale Nicolae voda Mavrogheni. Dimbovita. iar a doua catre boierii epitropi. In cea de a doua porunca se da ordin sa se repare podul de peste Au] Dimbovita care leaga strada ce vine de la Curtea domneasca cu cladirea uncle locuieste ministrul Erbet. sa li se faca cunos- La 23 mai 1790. adica acte de scutire de dari. partea ostaseasca ca sa sloboaza pe acei podari. mitropolitul Filaret. Ba mai mult decit atit. al podurilor. s-ar putea face bine data ar avea in slujba polcovniciei de poduri pe logoratul Stoica care a fost inlaturat cu citiva ani mai lnainte si care este om vrednic. a nu le face nici o suparare" 7. cu plata de havaeturi [dare. 406-410. marele aga si boierii epitropi sa repare cit mai urgent marile poduri cit si cele din mahalale. sa se repare cu tufa. din 25 octombrie 1790. Porunca este strasnica si se cere sa se facti acest lucru fara zabava. ne mai urmindu-se orinduiala hrisoavelor si polcovnicia podurilor facindu-se fail de stirea Epitropiei. spun boierii epitropi. iar feldmaresalul Enzenberg da ordin la toat5. Vesc sa cumpere cheresteaua ce be Ibidem. fara- Divanul accepts propunerea si Intareste in slujba pe Stoica fost polcovnic matura de zid si cu cenusa pina earl la cimp". prin felurimi de gerintele. aflam ca. zapciul polcovnicesc este insarcinat trebuie si sa dreaga podul negresit" 8. una catre marele aga. Se mai spune in anafora ca Epitropia podurilor are mare . . la 6 si 7 mai 1790. p. precum si pe cei din Netezesti. Venind mai incoace in timp. jud. porunci catre marele spatar. cit se primejduiesc caii si vitele trecatorilor". chiar materialul lemnos podinile a fost lasat in gramezi pe marginea strazilor. ulicerii si pravaliasii care locuiesc pe ea.

sa-1 infatiseze la departament ca sa se cerceteze pricina lui. 776-777. dajnici sau poslusnicii cuiva. adica sa-i scrie pe podari din nou in catastiful scutitilor fiindca acum li s-a implinit anul tocmelii" si sa anunte pe ispravnicii judetelor respective sa nu pretinda locuitorilor din satele amintite. erau prevazute in cheltuiala stapinirii care. podinile cele vechi sa fie folosite pentru facerea Podisorului (fosta str. acelasi domn cere sa i se arate cum poate fi reparat pavajul de pe podul Tirgului de Afara care este in proasta stare" si sa i se comunice daca nu cumva. in total 2092 podini). La 13 mai 1793. bineinteles a Ibidem. . VI. ceea ce Domnul da ordin vatafului de paharnicie 9 sa oblige pe fiecare cetacean. 780 781. fiindca skit destui indivizi in categoria aceasta. Tot in acest an. in luna august. dupa intelegerea scrisa ce au avut cu medelnicerul *tefan Vilara. Cu o luna mai tirziu. loier sau simplu mahalagiu. din care sums insa nu ii s-a platit cleat 90 de taleri. p. 781 782. fusesera dati disparuti sau more. in lungime de 38 stinjeni. in pret. in care intra si aceasta. se vede a nu era In fonduri si deci nu putea sa faca dregerea pavajului. se constata ca sint disponibili numai 105. 1567 podini si Slobozia.STII DE IERI Domnul aproba si da ordin marelui vistier sa faca cele cuvenite. ceilalti. sa plateasca suma ce i se cuvine. deoarece stapinii sau arendasii mosiilor respective nu-i las& daca n-au ordin de la ispravnicii judetului. 11 Ibidem. 778. se piing lui Alexandru Moruzi ca. mitropolitul Filaret si Manolache Brincoveanu cer ca. 12 Ibidem. dar stim ca cele patru mari artere. podinarii din satele Baleni si Slobozia se piing ca nu pot face podinile cerute (Baleni. 1793. sau luindu-si angajamentul ca vor presta o anumita dijma. Numai dupa darea acestor ordine. pretexta vreun motiv oarecare. cite 50 pe fiecare saptamina. 525 podini. vol. nici un fel de dajdie. propusi sa fie recrutati dintre aceia care umbla Vara nici un fel de capatii . din incorectitudinea capitanilor. Bibescu) ce merge spre Mitropolie. au facut pavaj pe ulita ce merge de la casa marelui vornic Moruzi pins la biserica Coltea. cu Gheorghe vistier al doilea si cu alti mahalagii. cind se facea din nou podul cel mare se repara si podisorul aratat mai sus cu materialul lemnos din cel inlaturat care se considera bun 12. 10 Ibidem. Nu cunoastem raspunsul. dupa cum -era vechiul obicei. taranii pot sa mearga sa se 1nteleaga cu stapinii mosiilor pentru taierea copacilor platind cite 2 parale de fiecare copac. iar care va In aceasta vreme vechea Epitropie a podurilor avea angajament cu 120 podari care erau pusi sub comanda a trei capitani. Gh. p. In aprilie 1793. Dimbovita. acum. p. la acea data. cu ocazia facerii din nou a pavajului de pe Podul Domnul aproba numarul de 150 si hotaraste ca toll cei ce vor fi cel mare al Calioilor (Calea Rahovei). 20 %rani podinari din satul Postavari jud. Cercetindu-se situatia for acum. de 5 taleri jumatate stinjenul. dupa vechiul obicei sint pravaliasii datori a drege si a face podul ulitelor"". ca sa lucreze in trei rinduri. face in total 209 taleri.aici in Bucuresti"ll. ca nu aveau voie sa taie mai mult decit au hotarit ispravnicii judetului. Se cere completarea for pins la 120 si apoi pins la 150. iar acestia nu pot da ordin daca n-au luminata porunca" domneasca. ci din aceia ce umbla Fara nici un capatii si nestiuti vistieriei".-212 DIN BUCURE. p. cite 40 in fiecare steag. Se propune ca alegerea for sa nu se faca din breslasi.

Putini erau podari zdraveni si vrednici de slujba. dupd chiar declaratia conducalorului lor. se vor grabi &A villa sa facA podinile" trebuitoare pentru ulitele orasului. iar de se vor lua acestia si se vor da la dajdie. 15 Ibidem. domnul da ordin ispravnicilor sA feed o bung repartizare. In urma acestei anaforale. vornicul Scarlat Greceanu. respectivul promite ca va adune si pe altii si astfel Eforia ar putea implini numarul de 250 podari ai steagului ce voieste sa lea. munca podarilor nu era un lucru asa usor. La 9 noiembrie 1793. domnului CA toamna fiind pe terminate de acum inainte va sa inceapa vremurile cu ploi si zapezi si asa nu vor mai putea nimenea sa umble prin latintrul tirgului. din diferite sate. p. la 1 martie 1794. noi nu avem podari ca sa lucreze la trebile podurilor"".ASPECTE EDILITAR-URBANISTICE 21) La 15 mai 1792. De altfel. prin anafora. 789. ba chiar trebuiau sa faca jalbe peste jalbe. temporar. vornicul Scarlat Greceanu arata ca a angajat.n. de la taiatul copacilor si fasonatul birnelor in padure. ca sa mearga de acum sa taie podina si ursii". sa se fixeze suma ce trebuie sa dea proprietarii pentru stinjenii ce trebuiesc pavati si 0 se adune banii hotgriti. Se cere ca Agia sa cerceteze care pavaj este de mai mare urgenta a fi refacut. 14 Ibidem. ba din contra era destul de grea. p. . sa fie reparat bine. care nu aveau nici un rost. se va duce vestea ca oamenii sint plAtiti pentru lucrul for si multi tarani. ). cu atit gasirea for era mai anevoioasa. dar pentfu a ramlne permanent si a se stabili aici cere pecete (act la mina) si sA fie trecut in catastiful Vistieriei. 783-784. iar altii erau batrini si secafi din ridicAtura podurilor"'5. 'Ana cind se obtinea primirea banilor pentru lucrul efectuat. unele chiar la domn. sä faca si aduca podini si sa repare pavajele cele stricate. ci pentru toti oamenii straini si pripasiti" ca sa putem sit noi a savirsi lucrarile podurilor care se fac. erau fugiti. dar tocmai acum s-a ivit o situatie favorabilg. fiindca. Alexandru Moruzi &A ordin vornicului Scarlat Greceanu sä se duca personal sa cerceteze reaua situatie a pavajului de pe ulita care merge de la pitarie la Curtea Noua 14. p. la lucrul lemnului. locuitorii unui sat au venit In Bucuresti sa se angajeze sa taie. sa nu favorizeze pe unii stapini de paduri si sa incarce pe altii mai mult si sit nu se taie nici un copac in plus decit atit cit trebuie pentru facerea celor 2092 podini. clard nu ca la alte bresle ce slujesc numai cu bdtul in mind"16 ( s. aducerea for la Bucuresti si facerea pavajului pe ulitele orasului nu prea atragea pe multi oameni de la tars si cu atit mai putin pe cei din Capita la. Eforia se grabea sa ceard domnului aprobare pentru scutire de anumite dajdii. prin anaforaua Inaintata lui Alexandru Moruzi se arata CA este absoluta nevoie sa se dea tuturor podarilor vechi si noi pecetluiri gospod" [d omnesti] de scutire. din care sa se dea arvuna acestui sat. plata era mica si de foarte multe on nu se putea incasa la timp. altii morti." De aceea cind se ivea vreunul care de bunA voie dorea sa se faca podar. Unii. 784. Munca era grea. cu podini vechi. fiind oameni cu mestesug de pod. Asa este cazul cind. pe un sirb Dragnea. cum s-au desfAsurat lucrurile mai departe. fiindca oamenii din aceasta categorie shit mai mult trebuinciosi decit alte bresle. arata. p. din Tara Turceascg. 16 0 17 Ibidem. Acest lucru se cere nu numai pentru cei veniti In grup. dar nu stim la 17 aprilie 1794. 13 Ibidem. In felul acesta. 786. din alte sate. fiind podurile foarte stricate"13. Cu cit trebuiau podari mai multi. Cererea este aprobata. Ba mai mult. Banuim ca destul de greu. pins nu se face vremea rea cind nu se mai poate lucra.

dar ant In mare Intlrziere. &A la 26 ianuarie 1796 ordin Epitropiei se: repare acest pod In Intregime. asa ca orasul n-a avut niciodata un pavaj multumitor. dupa obligatia ce li se impusese iar ispravnicii respectivi. marele logofat Stefan Vdcarescu 18. vornicul Isaac Ra let arata domnului ca pentru reparatul Podului Tirgului de Afars. la 25 februarie 1795 domnul ordona sa se repare podul (pavajul) ce porneste din fata bisericii Zlatari si merge in jos inspre Curtea domneasca de la Mihai VodA. Sfatul domnesc fi alti mari dregiitori ai Torii Romeznesti din sec. 793. cit. 18 Theodora RAdulescu. de la casa lui Nicolae Hafta 'Ana la capat. Pentru care motiv. este nevoie ca cele 8 judete sa verse Epitropiei suma de 2100 taleri. . adica la straja care este darapanat si vechi de aproape 20 de ani. iar pe baza acestora sa se dea pecetluirile domnesti. 20 oameni straini din mahalalele bucurestene 20. Dar nu numai capul Podului Tirgului de AfarA trebuia reeacut ci intreg pavajul acestei strAzi. trebuie sa aduca 1492 podini. 1972. adica traseul strazii Mihai Voda de astazi.. De aceea. o problems de altfel foarte grea pentru toate timpurile. Din timpul domniei lui Alexandru Moruzi mai cunoastem citeva documente care se refers la repararea pavajelor de pe anumite ulite ale orasului. Repararea podurilor sau constructia unora not suferea totdeauna mari Intirzieri. 130. UrechiA. la 18 martie 1795. 19 V.214 DIN BUCURE$TII DE IERI Domnul cunoscind urgenta acestei necesitAti. Dar deed lipsa unui numar suficient de podari era o problems in facerea pavajelor. mai trebuiau sa dea 241. Bucure§ti. sa se deschida drum pe margini. ca sa se poata circula spre ores sau afarA fara de necaz si discolie" [piedica. prin ograzile citorva cetateni. al XVII-lea. p. Cu aproape o lima mai tirziu. de ursi nu este lipsa. cu toate ordinile primite. Alexandru Moruzi aflind CA sint numai 101 podari si unii dintre acestia bAtrini si bolnavi. Astfel. In afara orasului. dificultate]. 1795 28 martie 1796). A. cu rAmAsita din 1794 si cu cea din primul trimestru al anului in curs. op. unde s-a facut balta si noroaie mari. chiar in aceeasi zi dA ordin marelui vistier sa comunice marelui vornic al orasului sa dea adeverinta fiecArui podar. fiindca cei vechi sint destul de rezistenti. numit In locul lui Scarlet Greceanu decedat. din cele 9700 podini au ramas 842 netrimise. mai ales in epoca fanariot4 chid domnii se schimbau foarte des. Acest fapt se vede din anaforaua noului epitrop Isaac Ra let. de asemenea si Podul 5erban Voda 19. Inca. nu au trimis banii pentru cheresteaua ce n-au putut locuitorii sa" o raspunza in natura". Pind se repara pavajul unei strdzi se strica un altul sau mai multe. la 16 februarie 1796 TA' voie polcovnicului de podari sa gaseasca si sa angajeze neg. Si anume. precum si lipsa podarilor si angajarea for de oriunde se va putea. p. este nevoie de 1330 podini. (19 mai Satele Baleni si Slobozia. deci nu indeajuns pentru facutul si reparatul podurilor. 20 Ibidem. DImbovita sa se ocupe serios de aceasta problems. o a doua problems era lipsa materialului lemnos In cantitatea trebuitoare. prin care se arata domnului ca pentru facerea Podului Mogosoaia si a Podului Calicilor nu s-a trimis de dare judete toata lemnAria necesara. iar din 1225 ursi. prin neaducerea la timp a materialului lemnos si prin cauza lucratorilor podari care erau cam jumatate la numar din clti ar fi trebuit sa fie. De asemenea porunceste ca de la capul podului inainte. Alexandru Moruzi &A ordin ispravnicilor jud.

vol. p. tot Hangerli. medelnicerul *tefani. Acesta. fiindca si asa casieria vorniciei podurilor era in mare lipsa. De altfel nici nu era cazul sa se faca prea multe scutiri. Nu aceeasi bunavointa arata domnul pentru altii care nu si-au plait banii pentru stinjenii pavati din fata caselor. Constatind ca in Bucuresti exists o lipsa de material lemnos pentru pavaj. dar se bucurau de favoarea domnului. da ordin celor patru boieri (fostul mare logofat Dumitrache Racovita. p. 24 Ibidem. p. punind pe ele tufe si sfarimaturi de caramida. A. 21 Ibidem. sa-si plateasca cit mai repede banii pentru refacerea podurilor. 24 lbidem. sau prin orice mijloc va gasi de cuviinta. 536-537. . iar data se va socoti ca este prea groasa. cu obligatia ca. Dupa parerea noastra. 535. Anica Villara 23 si fiii paharnicului Grigore Romanit nu erau oameni saraci si in neputinta de a plati banii amintiti. De nu vor urea. Tocmai pentru acest motiv.. 535-536. la 5 februarie 1798. sa se ciopleasca dupa cit va cere trebuinta. sa se plateasca suma de 250 lei de la cutia de milostenie. De aceea Inca la 28 septembrie 1798. aduce la cunostinta lui Matei Falcoianu 21. Astfel. 0 alts problems era lipsa unui om priceput la con ducerea serviciului de pavaj. dar sint ispravnici la diferite judete. sa li se trimita adrese. Hangerli recomanda marilor boieri din Divan sa so adune si sa discute cum sa se imbunatateasca venitul Casei podurilor. Urechia. la 11 octombrie 1798. 27 li idan. VII. paharnicul Balaceanu si paharnicul Ionita Falcoianu 25 care au case in Bucuresti. care fusese si mai inainte. p. p. ispravnicul orasului. cit. sa fie folosita pentru dregerea podurilor din oras. la 5 iunie 1798. Hangerli vazind ca treburile facerii si repararii podurilor bucurestene nu prea merg bine. Tot pentru neplata la timp.ASPECTE EDILITAR-URBANISTICE 215 Urmarind cronologic situatia pavajului din Bucuresti ajungem la domnia lui Constantin Hanger li (1797-1799). fiindca suma ce o are nu ajunge nici pentru reparatii 25 §1 cu atit mai putin pentru facerea din nou a vreunuia din cele patru poduri domnesti. sa depuna toata silinta si sa se conformeze Intocmai pontwilor date mai inainte de Alexandru Ipsilanti. op. precum si cele de la capetele marilor poduri. 528-530. p. 26 Ibidem. ii mai porunceste ca sa dea fiecarei mahalale cite 2 care cu boi pentru transportul celor necesare. Intareste in slujba de polcovnic de pod[uri] pe Costache Docsache 27. *i. 23 Ibidem. acelasi domn da ordin marelui vornic al obstirilor ca pentru citeva persoane care n-au posibilitatea de plata si s-a facut pavaj de birne prin fata caselor lor. 538. da ordin marelui vornic al obstirilor ca oricita cherestea 22 va prisosi de la facerea caselor domnesti. impreuna cu podarii sai. 535. suma ce trebuie sa plateasca si care se Tidied in total la peste 900 taleri din care sa se plateasca muncitorii ce de citeva on i-au dat jalba cerintlu-si implinirea dreptului lor"24. pentru ca lucrul sä se faca cit mai In grabs. socotim ca clucereasa Maria Petrescu. ca a dat porunca epistatului spatariei sa oblige pe mahalagii a astupa baltoacele de pe ulitele care sint podite. Putin mai tirziu. 22 V. clucerul Barcanescu. marele vistier sa le retina acesti bani din chiria" (leafa) ce au de primit. la 10 iulie 1798. Hangerli da ordin marelui spatar si marelui vistier ca sa le retina din leafa sau din venitul scutelnicilor.

oamenii care munceau la facerea pavajelor. In a doua domnie. darapanindu-se mai cu totul podul ce din vechime a fost. shit indemnati de stapinire sa ia legatura direct cu podarii din satul Ulmeni. lucrurile ramin pe jumatate Mute. Domnul. hanuri sau locuitori nu vor sa dea banii stabiliti pentru stinjenii -ce trebuiesc pavati.216 DIN BUCURESTII DE IERI In afara de cele spuse mai sus. 114.potrivire it gasim in mahalaua biserica Enei unde starea pavajului de pe anumite ulite este din tale afara de rea In cit mijloc nu au nici intr-un chip a ie0 din baltacurile ce s-au facut. nu erau platiti totdeauna dupa terminarea lucrului. p. mare vornic al ob§tirilor. Dumitru §i locul dimprejur pe care sint case §i pravalii. sint unii cetateni care fara motiv de dreptate se impotrivesc spunind ca n-au trebuinta de acel pod. . cu gropi §i balti.ati nu mai veneau. din care pricing patimeso told mahalagii. In legatura cu aceasta impotrivire. 112-114. iar aceasta sa se sileasca sa-si incaseze banii de la mahalagiii datornici. Documentele timpului inregistreaza foarte multe cazuri de acest fel §i. Un astfei de exemplu it intilnim In anaforaua lui Ion Florescu. mai mare vornic al ob§tirilor. fiindca masuratoarea §i socoteala s-au facut in prezenta multor mahalagii §i In fata locului fiecarui Cereri de reparare de pavaj cunoa§tem mai multe in timpul domniei lui Alexandru Moruzi. prin care arata ca Varanii din satul Ulmeni. la 11 august 1799. cu toate sanctiunile date de stapinire. manastiri. Ilfov. vol. fiindca unelebiserici. Si cu toate ca dorinta celor mai multi mahalagii este sa se refaca pavajul. n-au fost platiti. unii locuitori cum sint cei de pe Ulita Pescariilor.. Un alt caz de im. p. la facerea podurilor pe unele strazi ale oraplui ce erau foarte stricate §i vechi de nu mai putea umbla nimeni"30. In 28 V. sa se inteleaga cu ei §i sa le plateasca pentru materialul gi lucrul ce-1 vor face. Alexandru Moruzi a facut tot ce a putut pentru Tepararea §i curatirea pavajelor de lemn de pe strazile din Bucure§ti. la 16 septembrie 1799. sa plateasca pe Varanii din satul Ulmeni. A. fiindca In unele camere se afla calabalicurile lui Alecu Vacarescu"28. fiindca are venit din chiriile ce ia de la pravalii. nu numai pentru ie§irea din casele lor. fara Intirziere. manastirile §i ceilalti locuitori sumele care erau datori sa plateasca §i care se ridica la 1314 taleri. Alexandru Moruzi bask da ordin marelui spatar sa oblige §i sa adune sumele hotarite pe numarul de stinjeni ce trebuie sa plateasca fiecare. din 5 martie 1800. ordona episcopiei sa trimita acei 50 taleri la Epitropia ob§tirii. prin anaforaua ce prezinta domnului. fiindca Epitropia nu are bani. care au lucrat cetacean. Dupa cum am mai spus. Urechig. Radu Golescu §i Ion Florescu. deoarece nici ea n-a incasat de la boierii. iar nu §i cu stapinirea". fiindca ei §i-au terminat lucrul §i n-au facut angajament cu negustorii §i boierii. cit. p. bisericile. In aceasta problemil. ci §i pentru cele de trebuinta cu lemne §i altele. iar atunci cind erau din nou chem. unele strazi al caror pavaj era destul de deteriorat. 115. La aceasta anafora. dind cu aceasta ocazie §i lista tuturor datornicilor. negutatorii. Ea refuza sa plateasca spunind ca numai cu numele are mitoch. propun ca episcopia Buzaului sa fie obligata sa plateasca cei 50 taleri pentru pavele. 89 Ibidem. neputind sa treaca locuitorii cu nici un mijloc printre acele baltacuri"". Alexandru Moruzi da ordin Epitropiei ca. nu se pot repara la timp. ci cu Epitropia. op. de obicei din satele jud. 90 Ibidem. VIII. Astfel este cazul cu Episcopia de Buzau ce are ca metoh biserica Sf.

p. de marele aga. PoperAi §i Flaminzeni 32. dup. se va plati cite 3 lei pe zi de car. sa se scoata din ele noroiul ci spa rail mirositoare §i datatoare de boli. la 20 septembrie 1801. Ca averea for a crescut repede. pe linga alte dari dinainte stabilite se pusese o anumita taxa pe tescovina care va fi adusa In Bucure§ti. 116. sa faca numai 24 podini in locul celor 35 cit fusese vechiul angajament. S-a mai hotarlt de asemenea sa se retina cite o para be fiecare leu din salariile tuturor slujba§ilor din tars. afar& din oral. While. Inca din timpul celuilalt domn. Mihai Sift''. iar pe linga ace§tia nume§te pe vistierul Stoica Urlateanu ca primitor al intregii lemnarii aduse In Bucure§ti §i condu- In locul vechii Epitropii a olltirilor cator al reparatiei podurilor ca un practicos la treaba aceasta ce au fost §i mai inainte". Este cazul sa amintim ca. nu s-au multumit numai cu leafa primita. In legatura cu aceasta problems. o trece cu vederea. cere sa i se dea un numar de condamnati din arestul Agiei §i Spatariei care vor primi de la Epitropie ermelicul [moneda de argintJ ce li se cuvine. pe malurile Dimbovitei. negutatori sau boieri §i chiar supu§ii strain (suditii) ai diferitelor agentii. iar in ceea ce priveste cealalta propunere. socotind ca vine cu o inovatie utila in ceea ce privWe pavarea strazilor creaza o comisie numita epistasia condusa de marele vornic Iordache Slatineanu. precum §i podarii cite 12 bani pe zi de fiecare. 31 Ibidem. fiindca constatam. 111. cu leafa de 70 taleri pe lung. iar lucrarea sa se faca cit posibil mai repede spre a nu se zaticni trecerea ob§tiei"3' §i ping nu Incep ploile. Este pentru prima data chid suditii sint supu§i la o astfel de taxa. Constantin Stirbei mare vornic al ob§tirilor. La aceasta rugaminte. In august 1801. 2 Ibidem. Cu toate acestea sumele Incasate nu erau suficiente nici pentru repararea ci intretinerea marilor poduri. Constantin Stirbei roag& din nou pe domn sa porunceasca vornicului de oral sa-i dea 50 de care ce-i sint necesare pentru transportul noroiului din §anturi. cu leafa de 50 taleri pe lung. porunce§te ca pentru vin li once fel de bauturi spirtoase. toti care au ocupat slujbe de conducere In epitropia ob§tirilor. Pentru carele cu boi. care vor duce pamintul din §anturi. Dragomire§ti. sa Incarce noroi. la 5 septembrie 1801. p. Dirza. §i pe vistierul Zamfir sa fie cagier §i ]ogofat al comisiei. pentru facerea pavajelor in decursul timpului. domnul da ordin marelui vornic al ora§ului sa puns la dispozitie 30 care de beilic [rechizitionate] pentru transportarea noroiului scos din §anturi. in vara §i toamna anului 1801 el a dat ordin sa se curete toate §anturile ce se aflau sub podinile strazilor . dind §i sugestia ca chiar toate carele care vor ie§i goale din oral sa fie obligate. numit in locul lui Ion Florescu. sa se dea plata de podarit".ASPECTE EDILITAR-URBANISTICE 217 acest sens. indiferent daca cei care aduc astfel de bguturi vor fi carau§i. Noul domn. Mihai Sutu. care intra In oral. din satele Otopeni.& catastiful Vistieriei erau 150 podari. Marele vornic al ora§ului prime§te ordin sa dea 10 care cu boi §i 15 grupuri de cite 30 oameni fiecare. Pentru cre§terea venitului Casei podurilor. sa destupe §anturile. socotind ca acest venit este insuficient. scutiti de anumite dari. podurilor alcatuita din trei menribri. fiindca domnul socote§te ca buna pavare a strazilor ci circulatia pe ele este §i In folosul lor. la 12 septembrie 1801. la 27 aprilie 1802. Efectiv la lucru insa nu erau decit 19 care cereau sa li se mic§oreze cota. .

pe linga polcovnicul de poduri. 1863. sau celalalt de linga gradina caminarului Dudescu.). Ca exemplu dam pe cetatenii din mahalaua Brezoianu33 care Inca din august 1800. cu un teas mai inainte. la 8 ianuarie 1802.si citiva negustori de frunte. La venirea pe scaunul tarii a lui Constantin Ipsilanti drumurile se aflau In stare destul de rea. 680. se astupa sau seaca unele baltacuri cum este acela din mahalaua Gorgani. Papiu Ilarian. ca. Bucure§ti. .218 DIN BUCURE$TII DE IERI si unele mosii (Radu Golescu. nici pentru taranii care veneau cu diferite produse in oras. Iordache Slatineanu. sa se dreaga"34. prin care se arata ca sosirea si intrarea in oras a noului domn este apropiata si. Si slujbasii mai mici si antreprenorii lucrarilor n-au Post In pierdere. facIndu-si case mari pe arterele importante ale orasului. da ordin marelui spatar ca prin zapciu orinduit sa strInga banii de la acesti mahalagii. A. ea se va face pe Podul Serban Voda care insa sa afla la multa darapanare". Asemenea se cerea pavarea si a strazii Sf. p. ca sa supravegheze lucrarile pavajului. prin testament.. Domnul Mihai Sutu. carele se sfarimau. a ntanit . Ca lucrurile sa mearga bine. In toamna anului 1804 situati'a drumurilor se Imbunatatise. dupa lista intocmite de Spatarie si sa se puna In lucrare podirea ceruta. " A. ba chiar cumparind Stoica Urlateanu. Constantin Ipsilanti. Asa este cazul cu negutatorul Panait Gheorghiu care. cind domnea Alexandru Moruzi. 679. Prin ordinul ce se da dare epistatii podurilor se cere ca acest pavaj sa fie reparat cit mai grabnic. the. Filip de Lens etc. Constantin Stirbei. atunci oricine va face acest lucru. sa se puie tufa. multe vite mureau si nu erau practicabile nici pentru oraseni. Una din care se vede ca problema poditului strazilor este o chestiune care oblige pe anumiti oameni sa creada ca dind o suma de bani pentru acest lucru isi gasesc o ispasire a greselilor din timpul vietii lor. Domnul spune ca data stapinul acestui lac nu-1 seaca. p. 679. probabil cea care ducea la biserica Sf. sa facifti. p. din diferite mahalale. In interval de doi ani se repara multe pavaje. p. moloz de faramatura de caramida si alte mijloace ce yeti gasi dumneavoastra mai Inlesnite. torn II. Dupe ct m constattm din doumente. 227-229. Acum insa prin silinta si sirguinta marii tale s-au facut si se fac toate din nou"36. dupd un vechi obicei. cit. V. Ei spun ca la sosirea domnului pa vajele strazilor erau atit de rele ca nu se putea umbla pe ele. nesalariati. 330. fapt care se vede merrtionat In anaforaua marilor boieri care propun fixarea noilor dajdii. cereau prin contributie proprie (pe baza de liste intocmite de spatarie sa dea fiecare pentru stinjenii de caldarim ce aveau in fata proprietatii) sa se face pavaj si pe strada lor. p. frumusele. Tesaur de rnonumente istorice. Din timpul domnie=Constantin Ipsilanti avem doua informatii foartg interesante. cu podini unde se poate iara unde nu. dupa cum se vede din pitacul Caimacamiei din 5 septembrie 1802. Urechia. cerusera pavarea strazii si acum repetasera cererea. Grigore Romanit. op. sa nu se Intimple vreo nemultumire sau primejdie. s-au ales si ei cu venituri De aceea cetatenii de pe alte strazi. " Ibidem. Ilie-Rahova constluita in prima jumatate a secolului al XVIII-lea. Ibidem. devine si ramine proprietar al locului respectiv 35. lass o suma 35 Ibidem.

279. 678. iar bisericii Ste lea. ba mai mult decit atit. Dimbovita sa se ocupe de aceasta problema in modul cel mai serios. jud. cari cu multi ani indelungati nu pot veni in starea lor. poate pentru ca locuia el pe aceasta ulita. cu poveri grele. la 6 martie 1802.avara anului 1816. de care depindea biserica. fare de invoiala cu stapinul mosiei"39. da jalba marelui aga prin care roaga sa se inchida acea ulicioare. urmare si vinovatie a lui"37 a fost obligat sa plateasca 1000 taleri pentru clieltuiala mumbasirului care 1-a descoperit si adus §i 2000 taleri amend:i drept ajutor la facerea podurilor mari". nici cu pricina podinilor de trebuinta aceasta. Deci in afara unor dari si venituri obi§nuite. op. In al doilea rind. in ceea ce priveste taierea copacilor si facerea podinelor. de care locuitorii nu se ocupau deloc. 39 George Potra. cei care mergeau pe acele poduri. Natanail egumenul manastirii Radu Voda. la Un alt exemplu de facerea sau repararea podurilor din Bucuresti 11 avem din prim. p. fiindca Podul Colentinei si Podul Tirgului de Afara s-au darapanat cu totul. Dimbovita si 24 din Tincabesti. 631. cit. A.ASPECTE EDELSTAR-URBANISTICE 219 importanta pentru pavarea Podului de Pamint (Ca lea Plevnei). cu pricina ca n-a iesit podina bung. melt cu neputinta este a mai trece care pa ele". din care se stirpesc si se Imputineaza padurile. jud. op. Pentru ca sa nu se zaticneasca o trebuinta mare ca aceasta a podinilor. casieria podurilor mai primea si ftrafurile [amenzile] ce trebuiau sa le dea anumiti indivizi care incalcau legile si dispozitiile stapinirii. vedem ca un numar de tarani din anumite sate (21 din Slobozia. p. aruncau pe ele gunoi si mortaciuni care pricinuiau o mare scirba §i putoare"39. In aceasta vreme. Din aceasta cauza. Ilfov) fac plingere ca proprietarii de paduri nu le mai da voie sa taie. el s-a stricat foarte repede. Pentru acest fel de netrebnica (casieria) podurilor de la vel-vornicia ob§tirilor este aceea din 4 aprilie 1803. domnul da ordin ispravnicilor din jud. cu stop sa o scoata afara din tars. Sa Ingrijiti insa. a vindut zaherea la nista negutatori turci. in lungul drumului si nu in latimea lui. Atunci. in afara de marile poduri erau ci ulicioare. a taia pentru o podina cite doi si trei sau patru copaci.. 0 alta informatie interesanta pentru procurarea de venituri la cutia In documental dat de domn se spune ca serdarul Gheorghe Desliu contravenind dispozitiilor oficiale. In Bucuresti. ce este centru toata ob§tea". p. dacii nu primesc porunca anume de la domn si in acelasi timp cis/a de la ispravnicii de judet de cita anume cantitate este nevoie si precizarea sumei ce trebuie sa primeasca. lirechiA. veniti din Bosnia.. din care cauza se strica prea repede Se cere ca dupa ce-si vor termina locuitorii [taranii] araturile si semanaturile cimpului. marii boieri arata domnului Joan Gheorghe Caragea (1812-1818) ea deli Podul Mogosoaiei s-a facut de curind din nou. situate in centrul orasului. sa faca podinarii alte taieri de cherestele pentru negustoria si alisveri§ul for In parte. adica sa fie desfiintata. stricindu-1. la inceputul lui iunie sa intre in paduri sa taie si sa cio37 V. . 38 Ibidem. podinile pe Podul Mogosoaiei au fost puse gresit. drept despagubire. prin curtea careia oamenii isi facusera trecere Inca din 1780 ii producea multe neajunsuri. 26 iulie 1806. acum intra si ies din oral numai pe Podul Mogosoaiei. din cloud motive: Intii. ca cu pricina aceasta sa nu faca podinarii vreo darapanare si stricaciune lard de orinduiala padurilor. Tocmai pentru acest motiv. cit.

strict necesare. acestea sa fie facute fara de plata" de cei 4581 birnici din judetele Buzau (438). fiindca este neaparata trebuinta a se face gi acolo pod [pavaj]. fiindca a depus 100 lei drept garantie pentru cheltuiala caldarimului ce trebuie sa se faca pe acea strada. Pentru lucrul celor trei poduri este necesar sa se strInga suma de 66 380 taleri. Se Intimpla citeodata ca un cetatman indaratnic care nu voia sa-gi phiteasca cota-parte de pavaj. 5426 poslugnici gi 1152 slujitori din judetele mai sus aratate. Ilfov (718) gi Dimbovita (1246). 4° Ibidem. De abia In cea de a doua domnie (16 noiembrie 1818-13 ianuarie 1821). ca gi dincoace. material lemnos este necesar. Prahova (719). Un astfel de fapt 11 intilnim. cu lungul In latul podului. socotindu-se lucrul fiecarui stlnjen Intre 27 gi 35 taleri. divanul %aril. p. dar gi acolo. Saac sau Sacueni (1460). Alexandru Sulu aproba numai pavarea celor doua ulite mari. 718. pentru ca sa se poata Incepe lucrul podurilor. gi pentru animale. dar da ordin ca repartizarea lemnului gi a lucrului sa se faca pe toate judetele ca sa caza cu buns cumpanire asupra tuturor locuitorilor birnici i bresle din toata cilor. marii boieri ai divanului socotesc de cuviinta ca cele case judete mai apropiate de Bucuregti sa suporte tot lucrul necesar pentru taierea gi transportarea podinilor in Capitals. pins unde se terming casele. sa dea o contributie In bani cind Ora va avea nevoie. Astfel este de trebuinta sa se facti 17 340 podine din care 1400 sa fie bIrne. Chiar de la inceputul anului 1819. Aducerea for In Bucuregti Vara de plata" cade in sarcina a 8426 scutiti. arata ca este mare nevoie sa se faca din nou pavarea Podului Cali: Tirgului de Mara unde este baltac. de edilitatea lui. a izbutit sa is unele masuri. . care a fost mai lungs. pentru ridicarea oragului din starea mizerabila In care se gasea gi In special cea a pavajului strazilor care ajunsesera aproape impracticabile . citi bani trebuie gi cine sa dea acegti bani pentru facerea podurilor din Bucuregti. Alexandru Sulu In caimacamia gi scurta domnie pe care le-a avut mai inainte In Tara Romaneasca (20 iunie 18 august 1802 gi 12 august 1 octombrie 1806) n-a avut timp gi n-a putut sa se ocupe de treburile gospodaregti ale oragului. sau sa lucreze la cetatile de pe malul Dunarii. b) Conform hotarlrii mai vechi ca toti cetatenii care au fost scutiti sa care materiale sau proviant [alimente]. cine sa-1 aduca. prin anaforaua prezentata. sa fie oprit de ceilalti locuitori a mai circula cu caruta sau butca pentru trebuintele lui. a Podului Serban Voda gi o parte din goseaua de dincolo de capul Podului tam. iar nu numai asupra unora din ei".220 DIN B1JCURE$TII DE IERI pleasca cheresteaua necesara gi pins la sfirgitul lui iulie sa fie adusa In Bucuregti. la 25 august 1817.Alt pentru oameni eft. pe care ei au fixat-o. Marii boieri spun ca au discutat gi chibzuit Impreuna cu marele vistier tot ceea ce arata gi propun urmatoarele: a) Podinile gregit puse pe Podul Mogogoaiei sä fie scoase gi adaugate la acelea care se vor pune pe Podul Tirgului de Afara. ele sa fie agezate de-a curmezigul. sa fie obligati acum sa dea o anumita suma pentru facerea podurilor. tine sa-1 taie gi lucreze. cind Agia oragului comunica locuitorilor din mahalaua Lucaci ca pot da voie capitanului Andricu sa-gi faca umblarea gi trebuinta nepoprit gi nesuparat pa acel pod" 40. ca sa nu mai patimeasca norodul necaz dupa cum patimea pina acum din pricina acelui noroi". Se arata apoi ell. In propunerea for.

In total. IV. Dimbovita ce tiu bine mestesugul cherestelei". ca &a ajutoreze acest fel de faceri de bine". locuri §i pravalii. iar taiatul copacilor. marii vornici Istrate Cretulescu si Mihalache Manu. dupd spusa batrinilor. Domnul d'a' ordin Vistieriei sa caute ca ace§ti bani sa-i incaseze numai atunci cind va socoti ca va fi vremea cuviincioasa". trebuiau 22 000 podini. ca mai Inainte sa se fixeze. la 13 martie 1819. lucrarea podinilor. aducerea podinilor la Bucuresti. 277-280. Dupa socoteala divanului cei 220 000 taleri erau repartizati In felul urmator: 33 000 taleri sa se plateasca proprietarilor de pkluri a cite 1. august 1819. ca nu cumva cei obligati sa plateasca. op. ci din acei oameni din jud. In raport cu numkul stinjenilor ce aveau fatada. altadata. dupa socoteala facuta. ea Incerce vreo discolie. divanul propune ca doug parti din materialul Lemnos sa se taie din padurile mandstire§ti fiinda pentru aceea sint manastirile Inchinate de ctitori. p. cit. Tot prin anaforaua boierilor s-a mai cerut ca podarii de pind acum sa fie pusi din nou la dajdie fiind ni§te bicisnici §i nevrednici de treaba podurilor".ASPECTE EDLLITAR-URBANISTICE 221 In urma acestui ordin. dar nu de beilic. arata domnului a aceasta strada a ajuns la o mare darapanare incit patimesc §i trecatorii §i mahalagiii".. revenind la 3 taleri de poding. * Acesti bani trebuiau sä se adune dupa cum urmeazd: 57 000 de la 19 000 scutelnici 34 000 de la 17 000 poslusnici 14 500 de la 2 900 neamuri 4 000 de la 1 600 mazili 6 440 de la 3 220 ruptasi 68 000 de la 17 000 birnici 8 876 de la 4 437 slujitori 2 195 de la 439 postelnici 2 989 din partea orasului Bucuresti 220 000 Pentru pavarea celorlalte strati (in afara de cele patru poduri mari 41 V. iar a treia parte sa se taie din padurile boiere§ti §i megie§e§ti. Ei arata ca. . iar in locul for sa se alcatuiasca un corp de 150 podari. taler §i 60 bani podina 33 000 taleri pentru talatul color 22 000 podini a 1 taler §i 60 bani podina 88 000 taleri. bani care trebuiau sa -i plateasca birnicii §i breslele din intreaga tars. la 25 Efstratie Petcu. domne§ti) se obisnuia. A. Inca de la 1760. In legkura cu pavarea strkii din mahalaua Tabaci (pe partea dreaptii a riului Dimbovita. aducerea §i pavarea celor dourt ulite ar costa In total 220 000 taleri *. acesta din urma ca un cercat §i altgdata intru asemenea trebi de ale pgmintului" 41. adica rechizitionati la lucru. domnul numeste ca efori ai podurilor pe fo§tii vornici Grigore Filipescu si Grigore Baleanu. suma pentru material §i lucru §i apoi sa se strings banii de la proprietarii de case. cite 4 taleri de podinA 66 000 taleri pentru a§ezarea podinilor §i facerea §anturilor. carora sa li se acorde anumite scutiri de ari. dincolo de fostul Institut Medico-Legal) care merge prin fata manktirii Radu Voda §i ajunge pind la podul erban Voda. Lirechid. vol. iar casieri pe serdarul Waducanu Trestianu §i Pentru ca intreaga lucrare a pavajului sä se facd cit mai bine.

fiindca ctitorii manastirilor le-au inzestrat cu stop de a face milostenii §i faceri de bine. p. Cei doi vornici. scumpie 0 altele ale me§te§ugului for §i iara0 pe acest pod le scot la tirg spre vinzare" 42. duc In fiecare zi lemne. propunind ca ei sa faca pod de nuiele. socotind ca se va face de catre manastire. Spre sfir0tul anului 1819. poduri.-0 faca sau nu pavaj de nuiele.i mahalagii. impreuna cu doi negustori de cinste. el se obliga sa desp5gubeasca pe toti proprietarii de mo0i. care-0 au casele pe locul manastirii. . la cele peste 60 cherhanale ce le au pe malul Dimbovitei. ca §i cind n-ar fi fost vorba de ei. carora le-ar produce anumite pagube. 43 Ibidem. iar de la manastire incoace sa circule pe pavajul ce se va face. . §i-au schimbat planul. zilnic. cherestea. in aceasta vreme indelungata. * Nu stim cind a venit in Cara si nici unde si cird a luat titlul de arhitect. iar nu de birne de stejar. luindu-0 angajamentul ca in acest timp sa aduca in Bucuresti. pavaje de lemn. Probabil ca.. tagaduind ca nu a procedat a§a dupa cum marturisese oamenii batrini. De obliga0a tabacilor nu se pomene0e nimic. sa adune banii de la 'lianastire. Pentru regularizarea riului §i a-1 face plutitor. diferite marfuri §i 40 000 podine de stejar. au avut posibilitatea. sa se faca de mahalagii §i manastire. ducerea §i Intoarcerea din ora§ tot pe acest pod o fac. propunind chiar sä faca harta tarii si planul orasului Bucuresti 43 ca si cind ar fi fost si un foarte bun topograf. iar mumba§irul numit. sub o forma oarecare. de data aceasta manastirea nu mai vrea sa procedeze ca In trecut. iar acezarea for cu cheltuiala mahala aiilor. 2 Brutarii care. de la poarta manastirii pina la Podul Serban Voda. construclii de case si poduri peste Hurt. pe o perioada de zece ani. la 27 septembrie 1819. dupa ce au vazut ca sint impu0 si ei sa dea o mare sums de bani.222 DIN BUCURE5TII DE IERI podinile se faceau §i aduceau cu cheltuiala manastirii. dupa cercetarile facute pe teren. piei. Alexandru Sutu. Vornicede mai sus mentioneaza de asemenea urmatoarele cauze care au dus la deteriorarea pavajului de pe acea stradil: 1 Butcile diferitelor fete biserice§ti care toata ziva se duc §i se intorc de la manastire. pe calea apei: lemne de foc. 281. propun ca 85 stinjeni de pavaj sa se faca de tabaci. iar restul de 157 stinjeni de catre manastire . platindu-i-se cite 12 taleri podina. pavaje de piatra. 3 Bresla0i tabacari care. zagazuri. Tinind seams de cele de mai sus. inginer si nici eft era de pregAtit In atitea domenii ce pretindea Ca poate face: regularizarea cursurilor de ape. sa faca un cadou pretios domnului sau unei persoane cu influents din imediata apropiere a voievcdului si astfel au fost trecuti cu vederea. aduc griul la morile manastirii §i apoi due Mina pe la brutarii. raminind ca ei sa. intrind In aceasta obligatie §i partea ce ar trebui sa dea pentru doua femei vaduve si doi oameni saraci care nu pot contribui cu nimit. Ace§tia cu toate ca au cerut §i ei sa se faca pod de lemn. inginerul Ion Freiwald * cere sa i se acorde privilegiul plutirii pe riul Arge§. give etc. mahalagii §i tabaci. pune rezolulia ca pavarea strazii. contribuind ambele parti cu cite jumatate din cost. 42 Ibidem. 4 Toti locuitorii din aceasta mahala. lungi de 4 stinjeni §i groase de o palms domneasca pentru pavarea celor patru poduri domne0i. mori. p.. de abia dupa o jumatate de an. 286.

Astfel. sa se repare podurile de la Grozavesti si Gorgani de pe riul Dimbovita.ASPECTE EDILTTAR-URBANISTICE 223 In legatura cu aceasta cerere. fiindca dumnealui i se da aceasta voie numai pe apa Argesului. podinile trebuiau sa fie din stejar bun. Alexandru Sutu mai hotaraste: fixarea hotarelor orasului spre a se opri vatamatoarea intindere si multimea Indesirii locuitorilor". nu si intr-alts parte. sa se respecte. pe care apa poate aduce orice fel de negutatorie va voi". 283-285. pins la 4 stinjeni ca sa poata umbla carele fara a se im. 297-303. Zabitii orasului sa aiba datornica ingrijire pentru podurile din tot orasul a fi apururea maturate. . Pentru marirea venitului de a face din nou sau repara cele patru mari poduri domneti. din 27 mai 1820. dar vedem ca. Domnul aproba chiar a doua zi (23 decembrie 1819) facerea contractului. din satul Maicanesti. Alexandru Sutu aproba zeciuiala propusa de Divan. precum si celor care scot nisip din gropile din interiorul orasului. Tot in anul 1819. Pentru Cala44 45 Ibidem. continua sa se ocupe direct sau indirect cu furnizarea de podini pentru strazile orasului Bucuresti. p. necesar constructiilor lor.bulzi si a se izbi unul de altul". mai multi tarani. largirea strazilor pe cit este posibil sa se indrepte toate strazile sa nu ramina drumurile Incolturate si de tot strimbe. In numar de 14. curatirea zapezii si a ghetii. cu obligatia de a fi gata ping la sfirsitul lunii martie. Eforia cere sa se fixeze zeciuiala asupra acelora care aduc tigle in Bucuresti. se obliga fats de inginerul Freiwald sa faca 700 podini pentru pavarea marilor ulite din Bucuresti. ridicarea planului orasului de catre Freiwald ajutat de Nicolae curatirea strazilor. dar se mentioneaza ca monopolul acordat lui Freiwald nu va impiedica pe locuitorii tarii a aduce In Bucuresti orice fel de lemn si marfuri in scurt orice vor voi si orideunde vor voi pe uscat. prin zapis Intarit prin pecetea si semnatura Marelui logofat. lungi de 32 palme (dupa modelul dat) si late de o palma pe toate fetele. asa cum s-a hotarit din vechime. Nu se spune nimic despre ceilalti care ar comercializa nisipul din interiorul orasului pentru diferite constructii. dar scuteste de orice taxa pe acei care scot nisip din locul lor. printre multe afaceri. in frunte cu mitropolitul si episcopii. asa cum platesc si acei care aduc olane si nisip din afara. cum se afla acum". lbidem. p. In hotarirea finals. care va oferi c ea mai mare suing. Conform Intelegerii. Boierii Divanului aproba zeciuiala pentru Ogle. prezinta lui Alexandru Sutu o anafora In care arata cele 12 puncte ale contractului 44 ce ar trebui Incheiate cu Freiwald. toti marii boieri ai Divanului. Nu stim data si cum si-a exercitat Freiwald monopolul ce i-a fost acordat pe apa Argesului. obligind In acelasi timp ca si suditii sa plateasca aceasta zeciuiala incepind de la data de 1 iunie acel an si mai propune ca Intreg venitul Eforiei sa se dea in arenda unei persoane. Golescu fost mare aga si de paharnicul Haf ta. la 5 ianuarie 1820. dupa cum au fost slobozi pins acum. curatite si Ingrijite de orice fel de murdalic" de catre cei ce au pravalii sau case pe ele. chiar si precupetii ce vind pepeni si alte felurimi de ale mincarii" 45. hotarire reinnoita in iulie 1820.

Bucure§ti. Ilfov). 47 George Potra. cu cheltuiala for si cit mai In graba. propun ca pavarea cu lemn a ulitei ce porneste de la poarta de sus a Curtii Vechi pina la Butuc (in apropiere de Podul Serban Voda). In afara de casele care au fost mistuite pina la pamInt. I. cum arata vistierul Romanit. refacerea podului pentru care trebuie 919 podine si 150 ursi. ca nu Intirziindu-sa sa-i apuce iarna cu binalele neispravite" 47. fiind unul dintre podurile cele mari ale politiei. Documente privitoare la economia Tara Ronulnefti. adica a Casei podurilor. 1958. eforul Casei podurilor. marii boieri. se propune ca mahalagiii ce locuiesc pe ulita ce merge spre Scoala domneasca (Sf.. 1975. aflarn ca In urma focului care s-a Intlmplat In primavara anului 1823 pe Podul Serban Voda. Continulnd cronologic problema pavajului din Bucuresti. Scarlat Gradisteanu. In " I. II. op. tot de 1400 lei. p. Freiwald a-i plati la padure si noi numai sa avem a face acele podini In padure. sa Inceapa fare lntirziere. Bucure§ti. 139. Cei sapte maxi boieri ai Casei podurilor (Constantin Cretulescu. la pretul de 145 taleri pentru fiecare stinjen domnesc. p. probabil. august 1823. cel mai stricat si se cerea ca acesta sa fie mai tali refacut. Sa se scoata de sub vechiul pavaj tot noroiul si pamintul lele ca sa poata ali cara trebuinciosul material si sa aiba vreme acum. din care primesc 1400 lei la Inceput. roaga pe domn sa dea luminata porunca" vistierului Grigore Romanit. cit. . vol. p. vol. sa se faca cu bani de la Eforia Casei podurilor ca un pod ce este si acesta pod domnesc in rimdul celor patru poduri mari ale politii" 48 si nu prin contributia mahalagiilor. 93. 140-141. Alte probleme din contract ni le lamureste pasajul urmator: copacii sa aiba dumnealui ing. pe apa Argesului" ". iar restul. acesta Insa cu cheltuiala stapinirii. taiate fiind pa Etta drept. 239. Cojocaru. marii boieri. In frunte cu mitropolitul Grigore. dupa masura sus aratata. arata domnului di s-au Inteles cu inginerul Freiwald si arhitectul Hartel (Harting) sa faca din nou acest pod. iar santul de scurgerea apelor'de acolo si de pe alte doua ulite sa se faca prin curtea scolii pe unde altadata n-au mai fost" 49. La 27 octombrie 1823. focul fiind mare. In maximum patru zile. Sava) sa repare podul stricat. Dimitrie Bibescu. deci In total 2800 lei. cu tot materialul antreprenorilor. 1800-1850. dumnealui sa aiba a le aduce cu a sa cheltuiala pine la malul Argesului si apoi noi iarasi sa avem a le aduce cu pluta pina la satul Prisiceni (jud. In anaforaua inaintata ei mai spun ca acest pod al lui Serban Voda.224 DIN BUCURE$TII DE IERI tul copacilor si lucrarea podinilor se va plati taranilor 4 lei de bucata. 1821-1848. de Ibidem. boierii efori ai Casei podurilor. Joan Stirbei) propun ca pavajul sa fie facut cu podine care sa aiba pe toate fetele grosimea unei palme domnesti si fiecare sa fie bine barduita pa ate ". Si asa gatindu-le. nici pa jos". dupa cum au fost si a nu sta stricat ca unul ce este mult trebuincios nu numai pentru trecatori ci si pentru orosenii ce li s-au ars binaprimavara. eforul podurilor. la data cind le vor preda. Si fiindca Podul Mogosoaiei era. a-si preinnoi casele. nici &Mare. printr-o anafora prezentata domnului. de la casa logofatului Dinicu Golescu pina la capat. p. 1823. In acelasi an. 4° Ibidem. . Istrate Cretulescu. este grabnica si mare trebuinta a sa drege la loc. Barbu Vacarescu. a ars o buns parte si din pavajul de lemn de au ajuns acum acest pod In stare melt nu mai este cu putinta a trece orn. la I. Constatind acest neajuns. Constantin Balaceanu.

semnat drept chezas de Iorgache Desliu fost mare clucer. Astfel. Cu timpul. 121-122. plus podul din Curtea Veche de la poarta de sus ping la cea de jos.ASPECTS EDTLTTAR-URBANISTICE 225 marginile podului. cu scurgerea apelor si curgtenie bung. Zlgtari) peste riul Dimbovita si unul peste riul Colentina. aprilie 1824. antreprenorii sa faca contract si sä prezinte un chezas negutator raia pgmintean". a domnului impreuna cu boierii Divanului. Calitei. ()data cu veni- rea din nou pe tronul tarii a unui domn pgmintean. in decurs de zece ani. poate din Austria. s-a facut apel la trei straini veniti in tars. Iar facindu-sa vreun cusur. si prinse cu cuie tapene si groase pa amindoug priveste materialul cit si manopera. Pavaje de piatra. Marii boieri mai propun ca pe lined vistierul Grigore Romanit. erban Voda. poate. cu legaturg. ca sa nu sa salte podinile". Ramine numai. precum si construirea podurilor propriu-zise (Beilic. asa cum vom vedea In cursul acestei prezentgri. Datorita celor de mai sus. sa aibg dumnealor a da seama inaintea marii tale" 5°. fiindca in special. ceea ce orasului Bucuresti Ii lipsea. in persoana boierului Grigore IV Ghica (1822-1828). oferind o alts durabilitate. ca sa ramiie numai pamint sanatos". eforul Casei podurilor. Podinile sa fie bine incheiate. ca atunci cind ploua sa se scurgg apa repede sa nu stea baltita deasupra. lucrurile au Intirziat. au vazut strazi frumos pavate cu piatrg. Cum insa in acea vreme nu aveam arhitecti si ingineri bastinasi. pavarea cu piatra. s-a gindit sa paveze cu piatrg strazile principale. sigur si vrednic. iar orasul cu un aspect civilizat. Toata umplutura sa fie facuta cu pamint galben bine batut cu maiul ca sa se intareasca. Calitei. pe timp de ploaie. in edilitatea orasului incepe o noua perioada. daca se va aproba ca. circulatia era greoaie si de multe on chiar imposibila. intre 1821 si 1822. adica cele patru man poduri. Podirea sa se faca dupg mestesugul ingineresc" si sa i se faca scoborisuri la cele sapte locuri indicate. lingg mangstirea Plumbuita. adica domnul si marii boieri. s-a hotarit ca acest pod precum si celelalte sa se paveze cu piatrg. . iar dupa o alts chibzuire. 5° Ibidem. cit si alt acestuia fats de ei. la 1. cei doi antreprenori 10 iau angajamentul sa facg pavajul orasului cu piatra ce se va ggsi cea mai bung si mai tare in muntii Tariff Romfinesti 0 mai bun decit cel care este facut in cetatea Brasovului. sa se mai numeasca Inca un boier de starea dintii" ca impreuna sa verifice ca lucrarea sa se faca conform contractului. dupa sfirsitul epocii fanariote. si din faptul ca multi boieri si man negustori. stgpinirea. vgzind ca nici solutia pavO. a nu Himinea afinat sa sa lase podinile in jos si sa sa scobirdeze". In cele 19 puncte ale contractului se aratg cum vor decurge toate lucrarile de la inceput pins la terminarea lor. atit In ceea ce cel umblat. In contractul lor.rii cu lemn nu este practica. pavarea cu lemn a Podului Mogosoaiei nu s-a facut in cursul acestui an. ulitele din zonele comerciale. precum si obli- gape lor fats de stat. sau la celelalte cite se legara Inaintea noastrg. facindu-1 cu toata orinduiala dupa mestesugul ingineresc si arhitectonicesc". Avem convingerea insa ea deli s-a dat cuvenita aprobare de catre domn. Tirgului de Afars). domnul Grigore Dimitrie Ghica intgreste contractul incheiat intre stat si inginerii Freiwald si Harting pentru pavarea cu piatra a celor patru poduri man (Mogosoaia. p. cu gind de pricopsealg. Indemnul acesta le-a venit. on cu putere de podini mai subtiri. precum si locurile din fata edificiilor publice si a caselor marilor boieri. fiind refugiati la Brasov.

cu carale noastre" la capetele celor patru poduri. nu o socotim totusi complet satisfacatoare. pamIntul ce-1 vom sapa. stapinirea SP obliga sa le dea pe timp de 12 ani tot venitul Casei podurilor. avind pe margini santuri imbricate cu brazde de iarba in fiecare an vor pava circa 400-500 stinjeni. Conducerea si lucrarile de pavare de titre acesti antreprenori (Freiwald si Harting).16 pe an. sau sapindu-se cele ridicate saparea pamintului putred". iar proprietarii de pe aceste artere de circulatie au avut mari neajunsuri din partea lor. pe un anumit numar de stinjeni fixat In contract. adica 115 000. nici putere stapinirea a mai strica. drepturile banesti a 80 de scutelnici.' 51 Ibidem. cu bolts solids deasupra. fare de a plati nici o chirie proprietarilor acelor locuri sa li se dea 4 cai de poste cu plata ugeritului de la noi" ca sa poat. cu toate ca a fost superioara celei de mai inainte. sa fie liberi a le descarca si depozita oriunde vor gasi maidane si curti cu locuri slobode" [neIngradite]. pina se va da de pamint viu" in locul pamintului nefolositor si dus In diferite parti.I calatori in oral si in diferite parti ale %aril dregatorii Orli.226 DIN BUCURE$TII DE IERI Conform punctelor amintite lucrarile se vor face dupa cum urmeaza: nivelarea terenului.. iar data li se vor da bani mai inainte. curatatul de noroi sau eventualele stricaciuni de caldarim intra In facerea si cheltuiala lor piatra si toate celelalte materiale de care au nevoie. socotindu-se cite 60 lei de fiecare In doua rate. in afara de oral. sau a mai schimba aceasta legatura pina la implinirea sorocului de mai sus" 51. se vor sili sa-1 faca In opt ani In timpul celor zece ani. cite 28 750 lei la fiecare trimestru li se mai da. cu pietris. 145-150. Intarit cu pecetea si iscalitura domnului de aceia sa n-aiba voie. din aceste mai sus aratate poduri. se va aduce pamint galben care se va bate bine cu rnaiul apoi se va pune nisip si moloz cit va fi necesar dupa aceea se va face caldarimul de piatra in toata lungimea pavajului se va face canal de zid. . vor fi obligati sa le dea tot cuviinciosul ajutor spre a implini si a savirsi" tot ce au de facut vor respecta contractul intocmai. adinc de 6-8 palme si lat de 4-6 palme. p. de caramida la casele de pe aceste strazi set nu sa pricinuiascei vreo zmintealli sau vreo schimonoseald la ulitele de alaturi ce dau intr-aceste patru poduri" apa rezultata din ploi vor face sa se scurga in Dimbovita sau In diferite locuri spre a nu se face stricetciune si pagubd celor cu casele dimprejur". Contractul fiind facut prin sfat de obste si cu a tuturora vointa (toti marii boieri din Divan In frunte cu mitropolitul Grigore). vrednic da credinta si primit stapinirii" pentru tot materialul si manopera lor. de care depind lucrarile lor. dedesubtul caldarimului. au dat chezas pe Iordache Des liu fost mare clucer raia pamintean. asternute. pentru curatatul podurilor de noroi. vor face in continuare sosele de case stinjeni latime. in lungime toata lucrarea se obliga s-o faca in termen de zece ani si atunci vor preda intreg pavajul. in starea cea mai buns. umplindu-se locurile mai joase. sa avem a-1 ceira si a-1 lepcida dinafara orasului.

Iar cind si dupd aceasta poruncA va indrazni vreunul din oamenii stapinilor acelor case ca sa Inchiza ziva portile spre zaticnirea caratului pamintului. iar daca erau case care im. dupa cererea vornicului Dimitrie Bibescu si a celorlalti boieri care au inaintat anafora catre domn. Bineinteles proprietarilor li sa dadea o despAgubire. suprafata terenului este schimbatA cu totul. dom. Erau si ca2uri insti cind drumul fund prea ingust. sanatos. unde au facut niste gropi foarte maH. amindoua de lemn: Drept despAgubire se &A proprietarilor 250 de taleri spre a-ci muta casele In alt loc.ate sau mutate din acel loc In alts parte. Faptul acesta a fost descoperit.nul este de partea lor si arata CA felul de comportare al acelor proprietari este impotriva obstestilor trebuinte si ale fiecaruia In parte" si. p. Datorita acestui fapt. ele trebuiau ddrim. ceea ce nu era foarte greu. s-a aprobat. sa-1 depoziteze prin curtile locuitorilor. gropile sa fie acoperite. Acest loc fiind obstesc al tarii" si poate folositor In viitor. "2 Ibidem. Asa este cazul intimplat in vara anului 1826.ASPECTE EDILITAR-URBANISTICE 227 Cu tot angajamentul ce facusera in contractele lor. Sincai". fiind obligati sa lase sa se depoziteze pamint in curtile lor. nu stiau locatarii respectivelor strazi si multi dintre ei. p. la 27 septembrie 1826. iar pam. din afara orasului si ca vor astupa gropile. ca sa nu pricinuiasa stricaciuni si suparare proprietarilor respectivi. erau facute din lemn. Theodorache VacArescu. deoarece constructiile mai ales cele marginase. raminInd ca mai tirziu sA-1 ridice si sa-1 dual in afara orasului. 262. dupa o prealabila pretuire la fata locului de catre o anumita comisie. se aflau putin mai sus de locul unde se afla acum liceul Gh. Aceste constructii. numaidecit pe acel Impotriva urmator sc1-1 pedepsecti cu bcitaie in falangii .piedicau acest lucru. nivelare sau netrebnic. Ei scot pamint sanatos din Curtea domneasca cea arsa. boierii roaga pe domn sa dea ordin sa se interzica cu totul luarea de pAmint de acolo. In majoritatea lor. din anumite locuri pe care le socoteau Vara stapin si ca nu le va cere nimeni socoteala. potrivind pamintul la loc. Contractul facut cu Freiwald si Harting prevedea ca au voie ca pamintul ce-1 vor scoate pentru aliniere. 254-255. ca vor aduce pamint galben. Scarlat Gradisteanu. Antreprenorii plingindu -se de acest neajuns. dar s-au inselat. la 8 iulie 1826. bineinteles dupd ce au scos o mare cantitate de pAmint de acolo.intul ce vor aduce sa-1 bats bine Oa In lumina locului ca sa -si vie curtea in fiinta ce au fost dintr-nceput" 52. &A se mute de pe locul unde se va taia dealul o pravalie acoperita cu olane si o casa acoperitA cu paie. chiar acolo In fata locului. Desigur di de cuprinsul acestui contract. unde vor gasi ei mai nimerit. * Biserica neterminata a fost dArimata mai tirziu dud a fost construita cazarma Alexandria" §i mai apoi §i Arsenalul armatei. ei se gindesc ca-i mult mai usor si mai avantajos sa -1 aducA din cuprinsul ora- sului. Socotindu-se atunci ca Podul Serban Voda trebuie inainte de a fi pavat cu piatra sa fie aliniat si lArgit. . prin anafora arata domnului ca antreprenorii caldarimului de piatra nu-si respecta obligatiunile ce si-au luat prin contract. da ordin marelui spatar sa aduca la cunostinta proprietarilor ea n-au voie sa inchida portile. iar gropile pot sa slabeasca zidurile caselor domnesti si temeliile bisericii * de acolo ce n-au apucat sa sa stivirseasca". Alexandru Ghica si Dimitrie Ralet). inchideau portile si nu dadeau voie sa se depoziteze pamint pe locurile lor. trebuia sa se largeasca. iar cinci mari boieri (Constantin BAlaceanu. care aveau curtile Ingradite. 52 Ibidem. dinaintea acelei porti" 53.

nu se ocupa exclusiv numai cu executarea pavarii celor patru mari poduri. circa 190 stinjeni. aceasta WO Incepea de linga Podul Mogo§oaiei. Tocmeala a fost ca sa i se plateasca 120 lei pentru fiecare stinjen de caldarim. Dar si impotriva acestei lucrari. in rastimpul mentionat in contract. p. dar cu nepotolita pofta de inavutire §i care se amesteca in orice afacere de unde avea de c1§tigat. apoi actuala str. 54 de lemn. La acea data.. a fost indreptata de Freiwald prin gradina sa. a constatat ca scurgerea apei de pe caldarimul de piatra ce s-a facut §i prin fata casei sale. obligindu-se arhitectul Freiwald sa nu faca nici un fel de suparare sau neajuns vreunui cetacean din acea mahala. prin fata caselor vistierului loan Hagi Moscu §i a spitalului Coltea. neexecutata conform contractului. " Ibidem. i§i is angajamentul sa-1 faca cel mai tirziu ping la sfir§itul lunii octombrie.cului Grigore Baleanu. nici ca sa fiu intrebat de cinevasi" 55. mai ales chid nu depunea nici un fel de capital. p. Cheza§ pentru acei bani ce-i va minca. se cere ca prin mumbafirul Freiwald. 261-262. ceea ce totaliza 22 800 lei. Doamnei de astazi. Un astfel de caz ni-1 infatipaza contractul din 13 septembrie 1826 pe care 11 face cu boierii §i locuitorii de pe Podul Co ltei. Trebuie sa precizam Insa ca Podul Coltei nu avea acela§i traseu cu strada sau bulevardul Coltei de mai tirziu. fost epitrop al spitalului Pantelimon §i la acea data epitroipul spitalului Coltea. de unde se intretaie acum str. punindu-se in locul lui nisip §i pamint sanatos". ajungind cu el pina la poarta vistierului Moscu. care ajunsese intr-o stare foarte proasta. cu toata Ibidem. un om cu trecere. Biserica Enei. apoi sa se faca caldarim de piatra zdravana" care pina la doi ani sa nu sufere nici un fel de zminteala". cu un caldarim nou de . iar restul la terminarea lucrului. lima traseul pe linga casele boierilor Corne§ti (pe locul hotelului Union). in vecinatatea caselor vorni. el spune ca. de pe unde fusese plecat. 253-254. Care Divan a boierului Constantin Sutu. din 24 iulie 1828. inlocuind vechiul pavaj piatra. proprietarul frumoasei cladiri unde in prezent este sediul Muzeului de istorie §i arta a municipiului Bucuresti. ajungind §i cuprinzind Hanul Coltei §i Carvasaraua (localul Vamii) adica pina la str. Se invoise de asemenea. intorcindu-se in Bucure§ti. iar pentru altceva§i amestec nu am. Boteanu cu str. ca un fel de hatir. negutatori §i mahalagii ce erau proprietari pe acele strazi. Si pentru ca lucrul sa se faca fara intirziere. iar cealalta parte sa o inceapa In primavara. Este vorba de clucerul Nicolae Trasnea. sa i se dea podinile §i intreaga cherestea a vechiului pod din care. El se angajeaza in acest timp sa faca caldarim de piatra §i pe alte ulite. Contractul prevedea e§alonarea lucrului In felul urmator: scoaterea pamintului §i gunoiul cel puturos". Onesti. de indata ce vremea va permite. ca In afara de aceasta sums. care semneaza In josul contractului in felul urmator: . Jumatate din pavaj. distruse de un incendiu pe la jumatatea secolului trecut. va face reparatia pavajului de lemn de pe linga Hanul Coltei.228 DIN BUCUREFTII DE IERI marelui spatar sa se faca mutarea caselor at mai In grabs pentru a putea sa lucreze orinduitii contraccii caldarimul ce este sa-1 faca pa acolo" 54. din care 15 000 lei la Inceput.Numai pentru bani de-i va minca dumnealui sior Fraivalt sant raspunzator. platindu-i-se de catre respectivii boieri. gasim o reclamatie. In jalba sa. La acest contract pune ca garant.

. antreprenorul in contractu ce au incheiat cu Cara pentru facerea cu piatra a podurilor celor man domnegti. spre Moruzoaia". spre Hanul *erban Voda (Banca Nationale) gi de acolo in jos spre actuala str. coprinde ca sa nu aduca cea mai mica vatamare la vreo casa a cuivagi. spune Constantin Sut. mai ales in urma unei ploi mari spune el i-a inundat gradina patrunzind in pivnite pina sus. in mai 1826 cer dom.. povarnit gi slab da tot. domnul Grigore IV Ghica. la acea data. cu atit mai.nului Grigore Dim. 271-272. Se cere acest lucru pentru a se face alinierea strazii. era concav. ca nu au voie sa-gi lase porcii liberi si nici sa mai arunce laturi gi tot felul de gunoaie. sa se face ghizduit. Nu cunoagtem cum s-a rezolvat acest neajuns gi care a fost urmarea. iar oamenii arunca gunoi laturi si alte murdalicuri" 58 care pricinuiesc putoare si vaUunarea sanatatii norodului". cu facerea acelor poduri. 66 Ibidem. se arata ca la capetele marilor drumuri. unde s-au facut gosele cu nisip gi brazde de iarba pe margini. fart da nici o tarie. cu scurgerea apelor pe mijloc. cu toata severitatea. nici borduri. Scurgerea apei i-a stricat pomii. de uncle abia a fost scoasa in intregime dupe o lung de zile. Pe baza acestei reclamatii Divanul tarii a dat dispozitie marilor vornici sa cerceteze pricina prin zapciul hatmanesc. iar cei care nu vor respecta aceste dispozitiuni vor fi pedepsiti gi obligati e repara toate stricaciunile. cu eft mai virtos la facerea podurilor prin mahalale care este cu cheltuiala noastra" 56. Drept urmare. Nu existau nici trotuare. cind se infiinteaza Biroul pavajelor. Dupa 1834. Apa intrata In curte. sa face vreo primejdie" 57. adica pe actuala strada Ion Ghica. apa trebuia sa se scurga pa ulita ce merge tot pa linga ingradirea caselor mele. dar mai gray este ca prezinta pericolon" de a i se darima casele. $i apoi. ca gi cel de lemn. profilul strazilor se face convex. porcii locuitorilor mahalagii au rimat nisipul Wind gropi. 320-321. p. La 27 martie 1827. pina la marginea constructiilor sau a locurilor virane. Intre 1830 gi 1831 s-au pavat cu bolovani de riu mai multe straz i din centrul comercial al oragului. in reclamatia inaintata de contraccii pavajului. 243-244. mult ca zidul care impiedica este crapat. Ghica sa aprobe si dispuna ca Cleopatra Ghica sa darime un zid de la casa ei care a fost facut In vremea lui Caragea Voda cind a facut Curte domneasca acolo. se intindea de o parte gi de alta. totalizind 4500 stinjeni patrati. marii boieri. Pentru Indreptarea Podului Mogogoaieit. Dupa hotarirea data. p. iar scurgerea apelor de ploaie nu mai este pe mijloc. cu ocazia executarii pavajului de piatra de catre arhitectul Freiwald. carele poate sa caza de la sine. Se cere de asemenea ca gantul de scurgerea apei. la care se adauga si aceea a vornicului Bibescu supra-yeghetorul lucrarilor.u. poruncegte marelui spatar al oragului sa aduca la cunostinta locuitorilor. din aceasta parte a ulitei.ASPECTS EDILITAR-URBANISTICE 2291 interventia facuta la timp de polcovnicul Hristache omul casei mele" si cu tot ordinul pe care 1 -au dat marii vornici ca apa sa se scurga prin alta parte. revenindu-le intre 9-10 lei stinjenul patrat. Antrepriza a fost executata de un oarecare Popovici. 67 Ibidem. iar plata s-a facut de catre locuitorii acelor strazi. iar pavajul. ci pe mar85 Ibidem. p. Smirdan sa se verse in Dimbovita. Profilul strazilor. sa. iar contracciilor cheltuieli zadarnice". acoperit cu scinduri si cu pamint si sa mearga la vale prin curtea vornicesii Andreiana Corbeanca.

refuzau sub pretext ca n-au fost prezenti cind s-a facut masuratoarea prin fata curtii for gi an fost Incarcati la socoteala banilor ce trebuiau sa dea. dar nu cu piatra de Hu. Atunci. ofiter In armata tarista. iar la 1830 con- . Barbu Stirbei. Lucrarile de pavare ale lui Freiwald §i Hartel. contracciul sa o curate de la casele lui Procopie (cam de pe la Facultatea de Drept §i Opera) pine la morile de la Vitan. propune pavarea din nou a celor patru strazi principale (Mogogoaia. colonel. Tirgul de Afara si Calicilor sau Ca litii). de evaluarea averii mobile gi imobile a solicitantului. circotagi. partea inferioara era Infagurata lntr-o garniture grea de fier) apoi se De la 1834 incoace. inginerul statului. Filipescu. cu obligatia ca. Serban Voda. extrasa din Muntii Carpati. ca este nevoie sa se faca trotuare pe marginea strazilor pentru circulatia gi siguranta pietonilor. iar matca Dimbovitei la 10 stInjeni latime. Grunau §i inginerii Hartel $i Ott. Un astfel de cetacean este gi camaragul Iancu Ghica de pe Podul Mogogoaiei caruia Sfatul oragenesc. au continuat gi In timpul generalului Pah len. fi raspunde ca de doua on s-a * VlacUmir Blaremberg. iar pavajul trebuind sa se faca cit mai repede. Singura inovatie In aceasta perioada a fost cilindrarea strazilor pietruite cu un compresor cumparat din Germania. Pentru scurgerea apelor se vor face ganturi gi canale. incepute sub domnia lui Grigore Ghica. generalul Kiseleff a numit o comisie edilitara alcatuita din: Al. iar cetatenii sa contribuie proportional cu fatada proprietarilor. pentru prima data. stabilit to Muntenia In 1828. ci cu piatra cioplita. Constantin Cantacuzino. antrepriza pavajului nu se dadea cleat acelora care depuneau o garantie de 5% sau 10% din valoarea lucrarilor. la 1 iunie 1833. iar mai tirziu prin anunturi afigate sau prin publicarea for In Monitorul oficial. Dupe ce se aranja piatra In muche. prin Regulamentul Organic s-a hotarit ca pavajul Capitalei sa se faca In patru ani. sora domnului Alexandru Dim. Atunci se anunta. multe fundaturi si ulite mici un adevarat labirint au fost desfiintate. contributia baneasca a locuitorilor. cubica. colonelul Banov. Neexistind cariere de piatra. Licit* le se faceau prin baterea tobei. deoarece cel mai vechi era foarte deteriorat. prin adjudecare. cu care a venit in Principate. printr-un certificat dat de comisia sectorului respectiv. §ef inginer al Statului §i inspector al Domeniilor. medicii Constantin Estiotu. erau §i unii cetaleni rai platnici. G. gini. s-a facut tot cu piatra de riu. obligatoriu. Dar cu toate ea oficial §i prin lege se hotarise. Largimea strazilor a fost fixate la 6 stinjeni. se batea bine cu maiul (care. struirea pavajului pe anumite strazi principale s-a adjudecat pe seama lui Stefan Meitani pentru suma de 140 000 lei vechi. casatorit cu Profira. pentru a avea o putere mai mare de batere. Mai apoi. Blaremberg *. prin 1845. care chiar atunci cind plateau toti ceilalti de pe strada respective. plus aratarea. De aici inainte pietrele de riu se vor meta pe un strat de pietrig.230 DIN BUCURE$TII DE IERI agternea un strat subtire de nisip. iar strazile not au fost in aga fel croite incit scurgerea apelor prin canale sa se faca cu ugurinta. In 1835. de gresie sau granit. iar gurile for vor fi acoperite cu gratare de fier. de origine belgian. Ghica. avind deasupra un !nye lig de nisip de circa 5 cm grosime. Pentru supravegherea §i controlul lucrarilor. Si aga s-a continuat §i pentru celelalte strazi OA la Inceputul celei de a doua jumatati a secolului.

pre§edintele Sfatului ora§enesc it pofte§te [?] sa plateasca suma de 724 lei pentru cei 93 stinjeni patrati de pavaj care trebuiau sa se faca prin fata proprietatii lui. p. ca sa oblige pe contraccii a face pavaj de piatra cum trebuie §i an de scurgere. Sfatul ora§enesc arata Departamentului Marii Vornicii ca a facut masuratoarea locului. cit §i din partea Sfatului ora§enesc unde. constatam o serie de nereguli atit din partea contracciilor. In loc de a ne face un lucru temeinic. fiindca sa socote§te de prisos a sa mai face §i alta masurAtoare. probabil. la 27 octombrie 1836. acea ulita. pietrele aduse n-au fost nici mari. 6/ Ibidem. iar acum nu mai este cazul sa se mai faca Inca o data. fiindca n-au facut §arit. precum §i a-1 termina cit mai repede. precum §i card cu boi ale taranilor ce din nestiinta treceau pe aceasta ulita. iar in timpul ploilor apa din ele nu se poate scurge In Dimbovita. Ibidem. Banii i-au dat Sfatului ora§enesc. nu sa aiba un pavaj mai prost decit cel de lemn. fara a fi vreo dovada ca aceasta masuratoate este gre§ita" 59. unii membri erau intr-o combinatie baneasca cu respectivii antreprenori. Drept urmare. nici sanatoase. 425-426. In consecinta. Constantin Sutu. 429-430. Incit bunul Dumnezeu §tie ceia ce am patimit atit not cit §i ceilalti trecatori. prapadindu-ni-sa cale§ti. Se cere cuvenita aprobare ca sa se poata face pina vara urmaIn legatura cu celelalte pavaje care s-au facut in Bucure§ti. p. impotriva carora reclamau locuitorii anumitor ulite. In legatura cu cererea lor.ASPECTE EDrL1TAR-URBANISTICE 231 facut masuratoarea de arhitectul oraplui §i toti proprietarii au fost anuntati din timp. p. In vara aceluia§i an. stricat. In reclamatia for ce fac catre domn. iar acesta a facut contract cu antreprenori greci care nu §i-au respectat obligatiile §i nici cetatenilor respectivi nu li s-a dat o copie a contractului ca sa vada cum a fost intelegerea. a§ternInd deasupra un strat prea subtire de nisip . iar antreprenorii In loc sA sape pamintul cel putred" §i sa-1 ducti departe. au pus peste el pamint galben pe care 1-au batut foarte putin. Apostoli) care Inca din primavara anului 1834 au strins bani pentru inlocuirea pavajului de lemn. fiindca altfel nu s-ar fi putut ajunge la situatii de grea nemultumire. lasind nenumarate gropi. proprietarii de pe ulita care porne§te din Podul Calicilor (Ca lea Rahovei) spre casele boierului Dudescu doresc sa li se paveze strada cu piatra. care de multe on erau de neam strain. ei cer sa se au plata sa scape de noroaie §i sa infrumuseteze acea parte a oraplui. Baltile cu apa statute §i noroaiele provoaca mirosuri grele ci vatama sanatatea familiilor. pe care 1-au avut inainte. impotriva §i-au batut joc de ulita ci de casele noastre. iar cetatenii s-au §i inteles cu Dumitru Hiotu sa be facti pavajul cu 31 lei stinjenul patrat. 59 dea porunca unde trebuie. 426-427. Iancu Ghica este obligat sa dea suma de mai sus in mina polcovnicului Costi Insarcinat cu stringerea banilor §i astfel problema is sfir§it prin executarea pavajului de piatra. A§a este cazul mahalagiilor de pe ulita Arhimandritului (numita mai tirziu Sf. Lucrul nu 1-au terminat la timp §i de mai mult de un an nici n-au mai dat pe acolo. Wind un caldarim de tot prost §i de nimic. 60 Ibidem. Ei spuneau ca Sfatul ora§enesc n-a verificat deloc cum se savir§e§te lucrarea. linen sa dorim din tot sufletul nostru de podul cel de lemn care 1-am avut diritlia§i data" 61. in care pret intra §i facerea unei bolte pe deasupra §airtului mahalalei ce trace pe toare" 6°. cu pavaj bun de piatra. carute §i cai. fiindca ei .

. 62 loan C. dar punerea lui in practica nu II.arunta (sfarimatura). constatind ca pietrarii de atunci nu sint buni lucratori de pavaje. ceea ce pentru 20 000 locuinte si 150 000 locuitori era un inceput bun si promitator de mai mult. spunea el. Pentru strazile mai indepartate de centrul orasului a introdus pavajul macadam care se compunea dintr-un strat gros de amestec de nisip cu piatra m. Bucure§ti. Dupa cum am vazut din cele spuse mai sus. 1936. intre 1860 si 1862. s-a facut. Este de mirare cum in acesti ani se fac pavaje proaste. a deschide cariere de piatra in diferite locuri din muntii aratati de el. ing. in viitor. Maxentianu care avea o viziune completa a diferitelor bogatii ale tarii. numit de Sfatul orasenesc. din gresie sau granit. Tot acest inginer. Intre 1860 si 1866 s-au pavat cu bolovani de riu cite 50 strazi in fiecare datorita drumului lung pe apa si pe uscat. p. " P. Ultra Fiala Victoriei (unde era bariera si se numea Capul Podului pina dupa primul razboi mondial) si Ministerul de Finante (azi Muzeul Colectiilor de arta). a fost supraveghetorul lucrarilor ping. cu piatra cioplita. necesare pavarii strazilor din Bucuresti. primele pavaje sistematice pe strazile Germans si Franceza (actualmente str. Cheltuielile. pentru a scapa de boli si de primejdii. Bucurqti.atica. 498. sectia pavaje. Sandulescu. Maxentianu sa se duca pe vaile riurilor si prin munti. 1834 -1848. adica in total 250 strazi. 595.superioara celei facuta pe strazile Germans si Franceza. costa de doua-trei on mai mult decit cea adusa din Muntii Carpati. a inceput sa fie pavata cu piatra cubica de granit si gresie adusa din Scotia ". Smirdan si str. devine proprietarul unei fabrici 63 Roaga staruitor pe domn ca sa dea ordin sa li se faca caldarimul si de postavuri. 30 Decembrie). primaria orasului insarcineaza pe inginerul propune Sfatulut orasenesc si altor institutii. adusa de la Comarnic si Valeni uncle s-au deschis primele cariere de piatra. pe portiuni mici. p. cubica. Podul sau Calea Mogosoaiei pe care s-a facut o canalizare sistem. ca piatra adusa din Scotia. carierele vor da posibilitatea pentru fiii muntilor Romtmiei" -sa se deprinda cu o munca care poate deveni o bogata industrie a tarii. 1915. 63 Ibidem. si de aici cu carele cu boi pina in Bucuresti. In afara -de aceasta. Maxentianu. a cautat sa formeze corpuri de pietrari comunali" romlini care sa fie permanent la dispozitia serviciului tehnic. in 1841 chid in locul lui a fost numit Iosif Raschek Staatsingineur and Nivellant" 62. a fost propus prima data in 1824 de arhitectii Freiwald si Hartel.ariei. I. adica executarea cu piatra cioplita. 'culoare (sector). Filitti. in 1864. udat si bine batut cu maiul. corect sau incorect. sa cerceteze pe unde se gaseste cea mai buns piatra pentru pavarea strazilor din Bucuresti. 'Tot in aceasta vreme. p. s-a putut face decit mult mai tirziu. nerespectindu-se conditiile si obligatiile din contract si mai cu seams chid Freiwald. Istoricul pavajelor bucurestene. In zadar a aratat atunci. Freiwald nu se mai ocupa sub nici o forma de pavaje. ci din banii adunati. Incepind din 1841. N. cit mai repede. Domniile roman sub Regulamentul Organic. 41-43. Acest fel de pavaj avea doua avantaje: folosea o buns parte din materialul care pina la acea data se prapadea si aducea o mare economie bugetului prim. Ea era transportata cu vapoarele pica la Braila si apoi cu slepurile pe Dunare pina la Giurgiu sau Oltenita. Ing. pavajul numit sistematic".232 DIN BUCURE$TII DE IERI vantul. vor fi relativ mici in raport cu marile beneficii ce vor urma pe timp nelimitat. In vara anului 1860. .

In concluzie. primaria a cumparat 500 000 bucati piatra din Scotia. un oarecare Asanache Pamfiliu a prezentat o oferta cu 1. ca nu sint fonduri pentru deschiderea lor. pe portiunea mai sus amintita. probabil. politicienii de atunci amestecati In aceasta afacere au avut un avantaj substantial si n-au vrut sa accepte propunerile pe care le-a prezentat ing. In sedinta din 22 august 1868. Cantacuzino. de 72 lei m2.5% sub deviz. cu obligatia ca lucrarea sa fie executata pins la 6 august 1867. lucrarea a trebuit sa o fact" Ministerul Lucrarilor Publice. Executarea lucrarii nefacindu-se insa conform intelegerii. Din acesti bani. dar. la 24 septembrie 1866. Mai apoi. pentru completarea pavajului. Ca lea Mogosoaiei. Cele 750 vagoane de piatra din Scotia au fost aduse pins la Braila . de cost. iar din Piata Constantin Voda (Palatul Postelor) pins la palatul domnului. In cursul acestui an s-a mai pavat cu piatra din Scotia si portiunea dintre str. primaria a pus la licitatie restul de canalizare si pavare a Caii Mogosoaia. Dupa ce Consiliul comunal. Noutt (azi Edgar Quinet) pins la palatul domnului. calitativ. sa se fact" in regie de catre primarie. set aiba o largime uniforms de 7 m carosabil. La licitatia din 2 mai 1869 din cei doi ofertanti care s-au prezentat. Maxentianu in raportul sau inaintat primariei Capita lei si Ministerului Lucrarilor Publice. dupa calculul si referatul lui Ion C. Fatu si Dimitrie A. iar acesta a dat executarea pavajului unei firme creata ad-hoc. Gr. largimea carosabila sa fie de 8 m. dar nici cu acesta nu s-a incheiat contract de executare a pavajului. ea era inferioara celei din taxa noastra. intre Piata Victoriei si Ministerul de Finante.ASPECTE EDILITAR-URBANISTICE 233 In al doilea rind. Petrescu si Pant" Buescu. Consiliul comunal. Tot atunci. de la o firma din Birmingham. s-a Inceput pavarea cu piatra din Scotia. Deoarece Ina Calea Mogosoaiei facea parte din cele patru maxi artere de circulatie. In urma propunerii facuta de con silierii Gh. cu trotuare de 2. a hotarit ca artera principals a orasului. numai unul ors avea garantia ceruta. Devizul lucrririlor de canalizare si pavare a Caii Mogosoaiei. Cantacuzino pentru a restitui Comunei suma de 340 000 lei vechi si sa plateasca si toate pagubele ce a facut orasului din cauza intirzierii si calitatii lucrarilor. A. Politicienii protestau ca nu avem cariere. Dupa 3 zile. Consiliul a hotarit ca pavajul de pe Calea Mogosoaiei. s-a aratat ca nici acest pret propus nu este destul de avantajos. pe 963 m liniari. tot cu piatra din Scotia ca astfel sa se Imbunatateasca mai curind acea parte din strada care acum se afla intr-o stare foarte rea". Consiliul comunal a hotarit sa se deschida proces Impotriva lui Dim. adusa In Ora de firma Iosif Mayers" din Londra. de la palat pia la Ministerul de Finante. din pretul devizului. fiindca In sedinta Consiliului comunal din 26 mai 1869. Cantacuzino" . fapt confirmat si de Ministerul Lucrarilor Publice la 3 decembrie 1868. ajungindu-se la un pret. Capra. angajindu-se sa fact" lucrarea cu un scazamint de 1°/. a decis de a se rezilia contractul. era in valoare de 1 300 000 lei din care antreprenorii de mai sus au executat lucrari In valoare de 600 000 lei. tinuta sub presedintia primarului Gh. Costul pietrei si al lucrului s-a platit din banii ce s-au primit de la Ministerul Lucrarilor Publice. ca nu sint lucratori si unelte si apoi lucrul cel mai greu este a nu avem drumuri si nici mijloace de transport pentru a o aduce In Capita la.20 m..

intre palat gi casa Kretulescu. din mahalale au fost agternute. Elena Pherekyde. Acest pavaj nu se putea generaliza. dar cele mai numeroase. cea mai mare gi mai frunoasa cladire din Bucuregtii acelor vremuri gi care in zilele noastre a fost renovate. George Noble". De atunci Incoace. fiindca necesita prea mult lemn. prin numeroase faze discutate controversat In comisiunile ad-hoc ce s-au alca- Atunci gi pina In preajma primului razboi mondial. Flimby". in afara de Calea Mogogoaiei intre 1864 gi 1873. situatia pavajului In Bucuregti Oda in jurul anului 1880. Un pas Inainte in pavarea oragului s-a facut la Inceputul secolului nostru. Pavajul de lemn de pe aceasta ultima strada a dainuit plat dupe 1940. care ar fi dus la distrugerea padurilor gi aga Impulinate prin vechile pavaje din trecut. s-au mai pavat strazile Academiei. nu era Insa alcatuit ca altadata din birne groase de stejar. curate. spre str. pe str. la parter sau la etajul al patrulea sau al zecelea. limpede. Calea Victoriei. Olari (situate intre actualul bulevard Gh. Lipscani gi str. lungi de 6-8 m. in 1867. se nou creat In fata Universitatii. Lipscani. a durat 8 ani (1864-1872) gi a trecut tuit. prima lucrare de proporlii care a necesitat o cheltuiala foarte mare gi de care s-a ocupat Indeaproape atit Ministerul Lucrarilor Publice cit gi primaria ora§ului. canalizarea §i pavarea sistematica facuta pe Calea Mogocoaiei. Romans (azi M. Cu piatra de granit din Scotia. agternute vertical unul lInga altul pe un strat de nisip.Q34 DIN BUCURE$TII DE IERI deschide cariera Gura Beliei (pe Valea Prahovei) care. o buns parte din str. Tunari. ALIMENTAREA CU APA Ce ugor gi comod este astazi. cu un diametru de 8-12 cm gi lungi de circa 30-40 cm care. Zgomotul gi huruitul ginelor de fier cu care erau incercuite rotilo carutelor §i trasurilor cind treceau pe un astfel de pavaj se pierdea. Doamnei. Java" gi Amor" 65. prin incendierea for pentru a se obtine cenuga (potasiu) gi prin exportul de lemn brut In diferite taxi mai apropiate sau mai Indepartate. ci din lemne de forma cilindrica. Dupe cum vedem din cele de mai sus. I n 1869. gi in cantitate suficienta pentru baie sau orice alts Intrebuintare. Exceptie . Ion Campineanu gi in Intregime pe str. a furnizat cea mai mare cantitate de piatra pentru strazile Capitalei. Estelle". Ionics (azi desfiintata) ce cobora din Calea Victoriei. cu bolovani de riu. Eminescu) cu str. Dimitrov gi Calea Mogilor) au fost asfaltate. Si tot In aceasta perioada s-au facut de proba gi trei pavaje de lemn. Resoloute". aveau spatiile dintre ele umplute cu bitumen pentru consolidare. pe o portiune din str. InvIrtegti un robinet gi ai apa de baut. chiar §i trotuarele. p. gustoasa " Ibidem. multe strazi din centrul oragului s-au pavat cu piatra cubica. facut de proba. stai in camera. Oita la Infiintarea carierei Turcoaia-Granit. treptat-treptat. 72. iar pentru ugurarea lucrarilor s-a adus din Germania un alt compresor §i un concasor pentru spargerea pietrei de riu. Iata deci. pentru a avea piatra cubica pentru pavarea altor strazi. constiuita de arhitectul Alexandru Orascu (1817-1894) care. Crisolite". Acest pavaj de lemn. Lipscani gi bulevardul cu vapoarele: Catharine ". cit gi In foarte numeroasele articole ce s-au publicat in ziarele vremii. care lega str. a construit gi Grand Hotel du Boulevard". in linii mari.

ana si s acagiii 1mpartind gratuit apa unei sacale. ca in mahalalele orasului Bucuresti. apa costa 50 de bani si aproape nu exista strada In Bucuresti pe care sa nu auda sacagii strigind: AO! AO! Haap ! 06 Aproape mai In fiecare sim. Bucureftii de altadatd.bata. de cismeaua amintita mai sus. editia II.de greutatea celor doua donite mari. ci la 4-5 curti se gasea cite una si In special acolo unde se aflau chiriasi mai multi sau vita de adtipat. construita din caramida rosie. care curgea Incontinuu. La acea cismea. p. la Intretaierea strazii Gura Oborului (strada Marasesti) cu Soseaua Pantelimon. un batrin girbov si zdrentaros. mortAlor si cu acea ocazie se fac eau pomeni si lmpartire de apa. destul de numeroase pe atunci si. se afla peste drum de *coala primara Ferdinand". Dar. Bucure0. Acestea nu erau altceva si ulcioarele erau la rind totdeauna si duceau spre casele si bucatariile oamenilor apa cea buna. decit nista butoaie asezate pe un fel de carucioare intre hulubele carora. in copilaria mea. ca si acum. buna si la indemina oricarui cetacean al orasului. atunci intra la tocmeala cu batrinul sacagiu. pentru udatul gradinilor. sau doug. La citeva sute de metri. ne Intoarcem cu gindul la vremurile mai vechi cind orasul nu avea nici Intinderea nemarginita de acum si nici confortul de astazi. Cind cineva insa avea nevoie de o saca lntreaga. °° C. mai mari sau mai mici. In interior erau mai multe Levi si robinete si un loc fiber cit putea sta un slujbas al primariei care incasa o taxa de nimic pentru apa ce-o duceau sacagiii prin mahalale. Imi reamintesc. Pompa de apa avea citeva mici ferestruici pe unde se putea privi afara la jgheaburile-pilnie prin care curgea apa In sacale . daca acestia cereau. apa fiind mai mult sau mai putin buna. Galetile. distribuia apa prin curti pentru cinci gologani" donita. locuitorii nu prea erau indestulati cu atita apa. de cele mai multe ori. la oamenii saraci. de santurile mari cu apii din jurul pompei si de sacagiii care stateau la rind sa-si umple sacalele. era o apa rece si buna iar locuitorii din strazile apropiate aveau abonament" la ea. vol. si chiar la cei mai cu stare. I. fiindca pe atunci mai toate curtile aveau gradini. 55 55 . 1935. un cal batrin si costeliv tragea din greu sacaua ce trebuia sa intre prin toate fundaturile. din fericire. caruia trebuia sa-i plateasca intre 80 de bani si un leu de argint pentru o saca. de forma unui chiosc rotund. putem spune a am avut si avem apa in cantitate Indestulatoare. Pentru alte treburi casnice. In fata circiumei lui Bawd" se afla Pompa de apa. donitele fin si diferite marfuri In cartierul Obor 10 adapau caii si vitele. ultima cismea publicii" a primariei care curgea ziva si noaptea si de unde putea lua oricine cita apli voia. disparute aproape cu totul astazi. carutasii si numerosii tarani care veneau cu lemne. trecind peste acest neajuns de moment". Si tot acolo. Mi-aduc aminte. aveau loc parastase pentru sufletul Constantin Bacalbasa aminteste ca In tineretea lui 1875 o saca cu Dar odata spuse acestea. lipsa si buna calitate a apei a fost resimtita de toti. Nu tot asa insa era in trecut. Si acestea nu erau chiar asa de rare. dupa natura locului unde era asezata. Incovoiat . Bacalbap. pomilor si florilor. In mahalaua Oborului. unde locuiam pe atunci (inainte de primul razboi mondial).ASPECTE EDELITAR-URBANISTICE 235 au facut anii cind. asa cum sint In zilele noastre. oamenii Intrebuintau apa din fintini. din cauza razboiului. Sacagiul. In acea zi faceau pom. netencuita.

In Buletinul Comisiunii Monumentelor Istorice". p. Dintre acestia amintim pe Petru Cercel. ortigelul agezat pe ambele maluri ale riului Dimbovita. la venirea domniei mele. Astfel: Putu/ cu zale . a adus apa in orag pe olane de la depa'rtari 68 palatul domnesc. [gi] am dal. Degi. " Stoica Nicolaescu. to Alexandru voevod gi domn. cu multe lacrimi gi suspine pins ce mi-a da[t] domnul Dumnezeu Scaunul domniei mele. 1937. partea I. Fintinica etc. care am fost din tineret5 in pribegie In Tara Arapeascii 20 de ani si in Halep [Alep] 14 ani In surghiun. 32. domnul a acceptat sa faca o fintin'a publicA. G-ral Berthelot. fiul lui Patragcu cel Bun. temelia 15. o bateau bine cu piatra acra pinti cind se limpezea gi numai dupa aceea era folosita ca apa de baut. Bucarest. Dupg cum se vede cigmeaua era publicil. N. 104. Giurescu. Ilustratia inscrippei se reproduce de asemenea In N. dupd cum vazuse in tarile apusene. a facut gi citeva fintini publice pentru * PInd In preajma primului razboi mondial. Cea mai veche marturie documentary de existenta unei fintini In Bucuregti este din 1571 de la Alexandru Mircea voda (1568-1577). In ceea ce privegte apa. a izbutit sa se urce in scaunul farli Romanegti. Popov. (mai tirziu strada Fintinei. vol. ci. a ridicat un frumos palat domnesc. Universul" din 23 februarie 1932. filcute de oameni buni sau de conducatorii oragului de-atunci. unde gi-au ales scaunul de domnie. nu ducea lipsa apei de baut. luna I ui noemvrie 12 zile". Acest domn dupa o pribegie foarte lungs. . pe care a pus o inscriptie 67. Se mai glisesc gi astazi In Bucuregti persoane in virsta care povestesc cum pilrintii gi bunicii for luau apa de baut din riul Dimbovita. desigur tot in Bucuregti. Fintina Boului . luau apti de-a dreptul din rim. pe strada Puful cu apa rece. ca sa fie de pomana domniei mele gi pgrintilor domniei mele In veci. p. 66 Const. totugi oamenii nu o intrebuintau aga cum o luau din Au. Iorga. se intelege ca n-a facut instalatie numai in litatea era mai Inaintata ca la noi. 215. acasa. in limba slavona. Pupil cu apa rece* . in anul 7080 (1582) [recte 1571]. in ziarul. fiindca domnia i-a fost de scurtg durata (1583-1585). Bucure§ti. 0 parte insti din cei care au urmat au facut astfel de lucrari in oragul Tirgovigte. ajutorul Fiului gi savirgirea SfIntului Duh. pe vremea aceea apa era mult mai curatg. La ruga. dupa invaVitura jupinului Dobromir mare ban de Craiova. In acest interval el a isprdvit mitropolia din Tirgovigte. (1933) fascicola 75.236 DIN BUCURE$TII DE IERI Pe atunci. Putu/ cu Plopi. probabil. sa se faca aceasta cigmea. sapata in piatrg. 1932. in hirdaie mari. crugul soarelui 15. amin.'mintea gi invtitatura" boierului sau Dobromir. domnia mea. far azi Nuferilor). desigur am fi avut multe mgrturii in legatura cu fintinile publice din acest orag. care la urcarea pe tron avea planuri mari de refacere a tarii. fiindca nu putea sa -i fie de pomana" lui gi parintilor lui. Unele din ulitele oragului s-au intitulat multa vreme dupii numele acelor fintini. Se &eau fintini in mai toate curtile gi chiar pe la raspintiile strazilor. crugul lunii 12. Iorga. Istoria romdnilor. Adeca eu. unde face colt cu strada Orlando. Fintina lui Alexandru-vocla Mircea. al carui text romanesc e urmatorul: Cu voia Tatalui gi Dacil toti domnii gi-ar fi avut sediul in Bucuregti. mare ban de Craiova. II. N-a izbutit Insa cleat putine lucruri. robul stapinului mieu Iisus Hristos. data apa ei n-ar fi fost la indernina locuitorilor din orag. Alex. anul XXVI Ospitt Romeni in Venezia (1570-1610). prin indepartata Imparatie turceasca. cu toate ca n-avea cigmele. unde edi- gi a turnat frumoase tunuri de bronz. Ceilalti locuitori ai oragului care erau vecini cu albia Dimbovitei nici n-aveau nevoie de fIntini. p. de 34 ani.

1-a facut cadou tarului Rusiei. existau bai domne§ti. Const. sa-i multameasca §i sa-i cl§tige de partea sa. Miri noui asupra aducerii apei in Iasi in cursul sec. p. In Arhiva romaneascA" tom III. care 1-a renovat §i dupa traditie. cind Capitala Tarii Romane§ti era la Bucuresti. a servit ca local al legatiei rusesti. p.. N-avem marturii documentare. Buc. Si cu toate ca nu avem marturii scrise. Acest palat ruinindu-se cu timpul. Urmele acestui mic palat. pia and s-a darimat. E imposibil ca un astfel de domn sa nu se fi gindit la un lucru atit de necesar. poate. totusi ne intem. dupa cum §tim. XIX". Milo§ Obrenovici. care pornea din vechiul palat domnesc si se ducea In vale In albia DImbovitei. situat in spatele Hotelului Bulevard (fost Herdan) §i cladirea Militiei Capitalei (localul fostei Prefecturi de Politie). adica pe portiunea de teren aflata azi intre Palatul Justitiei §i Bulevardul Gh. Florescu. Bucuresti. ni§te case cu locul for ce se aflau aproape de baia domneasca". el care cuno§tea bine atit confortul oriental oh §i cel occidental. Andronescu. In realitate. 1-a vindut statului tarist cu suma de 8 000 ducati. din blani mari de stejar. 71 Arh. (Bucuresti). desigur.eiem aceasta afirmatie pe descoperirea unui canal de scurgere. 194 195. Dobrogeanu-Gherea (fost str. al carei venit folosea la trebuintele bisericii Trei Ierarhi §i pentru *coals in ora§. . In acela§i secol. Dar daca In aceasta parte a ora§ului era baie domneasca apoi socotim ca nu putea lipsi baia nisi de la curtea luminatului domn *erban Cantacuzino (1678-1688) care. daca exista baie public& domneasca 69. domnul Vasile Lupu cladise o baie publics. pentru a se cladi doua blocuri mari ce strajuiesc coltul facut de Calea Victoriei cu str. poate chiar §i unii boieri care cautau sa finite ce vedeau la Curtea culta §i oarecum occidentala sa doamna. ba din contra. Domnita Anastasia). XVIII 7° George D. in special la inceput. fost mare stolnic. 1939. St. De altfel nu putea thmine In urma vecinului sau din Moldova.ASPECTE EDILITAR-URBANISTICE 237 nevoia ora§enilor pe care cauta. in aprilie 1847. avea un palat mare cu sala de primire pentru divan si reprezentantii straini §i apartamente chiar pentru coconi" (copiii sai). unde este situat ceasul public din colt. nu §tim de cine facute. La descoperirea canalului mai sus amintit am fost martor ocular atunci cind s-au facut sapaturi 1940 pe locul unde a fost palatul domnesc. La Ia§i. rola 18. avea forma dreptunf i la inceputul sec. se puteau vedea In special In pivnitele uria§e §i minunat boltite. I. Prin acest act domnul daruie§te boierului sau Gheorghe. marite. Banuim ca §i Matei Basarab cu priceputa gospodina. In a doua jumatate. dar banuim ca nu s-au lasat mai prejos decit unele familii de seams din Transilvania la care vazusera astfel de instalatii. la inceputul secolului al XIX-lea a intrat In stapinirea printului Milo§ Obrenovici. De atunci. Colquhoun. fi facut un feredeu" la curtea domneasca din Tirgoviste. Canalul de lemn. 69 Const. care mai puteau rezista citeva secole. care se gasea numai la citiva zeci de metri departare. 129. dupa cum se vede in raportul n consulului englez Robert G. Din vechiul Bucurefti. *i. Inca din prima jumatate a secolului al XVII-lea. Aceste conducte de apa socotim ca n-au fost parasite mai tirziu. cioplite din bards. Microfilme Anglia. apoi mai mult ca sigur ca §i domnul avea la curtea lui o instalatie similara. 1935. pe care Antonie Voda din Pope§ti le aminte§te In documentul 70 din 23 februarie 1669. chiar §i in celelalte case ale unor boieri de seams. In ceea ce prive§te cerintele vremii sa Vasiliana pe care o intemeiase tot atunci. Co§buc. dupa cum marite au fost §i instalatiile bailor ce se gaseau in cuprinsul palatului domnesc §i.

au aparut in Bucure§ti. p.£38 DIN BUCUREETII DE IERI ghiulara §i o largime de un metru. domnul fanariot Nicolae Alexandru Mavrocordat le aminte§te cind daruie§te un teren mitropolitului Daniil. iar ulit. in apropierea careia se afla cladirea in care s-a jucat pentru prima oars teatru in Tara Romaneasca? 72 George Potra. numarul locuitorilor §i al caselor se marea. Acest lucru fiind Insti anevoios si destul de primitiv pentru un ora§ in dez- voltare. cit. Mai tirziu. p. la inceput. iar la 1724.ele mai importante se podeau cu birne groase de stejar.ele vietii devenind din ce in ce mai pretenlioase. nepotul Constantin voda Brincoveanu. se gasea baia cea noua.din capitala Tarii Romane§ti a fost Alexandru Ipsilanti. bucure§tenii au acordat ci§melelor o deosebita ateniie §i o mare mindrie era pentru cetateanul (boierul) care avea in fala casei sale o astfel de cis5mea. unde era o frumoasa biserica §i o vestitti tipografie. iar aceasta devenea mai pulin gustoasa. Burada. Pentru acest motiv. cu 15 ani mai in urma decit cele facute la lad 74 de domnul Grigore Ghica. 38. din acest document. Pentru acest motiv. una sau mai multe In curtea fiecarui boier dupe numarul membrilor de familie §ff dupe necesitatile ce aveau. el a insarcinat pe speciali§tii de atunci sa cerceteze izvoarele §i riurile dimprejurul ora§ului §i sa aduca. 129. 73 George D. Cum a fost odinioard cartierul unde e azi palatul ziarului Curentur in vol. Curentul In al XV-lea an". pe masura ce timpul trecea. Dar odata cu construirea acestor ci§mele. 1942. de sub poduri §i din urnblatorile" necanalizate. ca baia cea veche fusese parasite de domnii fanarioti §i in alts parte. tipografii sau teatre. constatam Astfel. palatul §i baile au ramas in parasire. Si cu aceasta ocazie m-am dus cu gindul la acele vremuri cind se petreceau atitea lucruri necurate §i Iinute in cel mai mare secret. din curtile oamenilor. apa curate in Bucure§ti. Doud inscripfiuni turcesti de la cismelele din poarta bisericii . op. Dupti moartea lui. In vremea acestui domn §i a celorlal0 de mai tirziu. Spiridon din Iasi. sa fie folositoare intii protipendadei §i in al doilea rind locuitorilor care 10 aveau casele in apropierea acestor ci§mele. Si aceasta s-a intimplat spre sfiqitul secolului al XVIII-lea. prin conducte. 74 Teodor T. ora§ul se intindea in suprafala. s-au facut alaturi de ele biserici. tine nu-§i aduce aminte din cele citite sau auzite de Ci§meaua lui Mavrogheni. Se vede dar. domnul §i boierii tariff au cautat ca cel putin apa de baut sa fie rece si curate. de pe 5oseaua Kiseleff. sau mai tirziu. apoi de Ci§meaua Ro§ie. relativ destul de tirziu. Dace cercetam hrisoavele ingalbenite ci roase de vreme. Florescu. Sf. Murdttriile ce se scurgeau de pe ulite. publics. spunind sa stapineasca acel lot ce iaste alaturea cu locul Bali cei vechi care este a sfintei mitropolii" 73. un schelet §i un corp intreg mumifiat de reziduurile canalului care se infundase. iar atunci cind a fost stricat. ei §i-au adus apa de la izvoarele din jurul Capitalei cu ajutorul sacalelor. in jurul anului 1780. am observat lntr -un anumit lot. ba chiar periculoasa pentru stinatatea locuitorilor. nefiind cunoscute decit de aceia care §tiau sa pastreze misterul" 72 Urmigul lui *erban Cantacuzino. capitaltt de tare. Domnul care s-a ingrijit sa dea o bung apa de Mut locuitorilor . inzestrat cu bAi §i o frumoasa grading despre care ne-au lasat insemnari contemporanii romani qi straini.. domnii s-au gindit sa fug ci§mele de utilitate ca ci§mele de utilitate publics dupe modelul celor turcWi. poate. §i -a clAdit palat minunat la poalele Dealului Mitropoliei. cerint. In secolul al XVIII-lea. se Infiltrau in straturile cu apa. in mod atit de tragic. Bucuresti.

Constantin George Mano Documente din secolele X VI XI X priyitoare la familia Mano.426. [unde] am ridicat o Infrumusetata zidire. A. 286. In La 28 iulie 1781. Hrisovul domnului mai prevede CA atunci cind se va Intimpla moarte suiulgi-ului aceasta purtare de grija si privilegiu sa[ -1] EWA copiii lui". si alta pe Podu Mogosoaiei in mahalaua sfintei manastiri Sarindar. adusa din departare. suiulgi -baca are in subordinea sa patru oameni. trecatoare printr-acest oras. am pus domnia mea de s-au alcatuit. una In Tirgul din Launtru. dupd cum spune hrisovul cu ajutorul Maicei Domnului a caruia Bunk'-Vestire se prasnueste la scaunul nostru din Curtea Veche" si cu cheltuiala domnului s-a adus. scutire pentru 50 de stupi si rimatorii [porcii] ce-i va avea. In acest stop. cind girla Dimbovitei. Printre multe lucrari de infrumusetare si gospodarire. p. Istoria rorndnilor. tomul I. domnul Nicolae Mavrogheni. 503. unde con- struise o ma frumoasa si un chiosc. s-a ocupat si el cu executarea conductelor si aducerea apei de la Cretulesti pink' la casa principals de ape" care se gasea pe actuala *osea Kiseleff. Pentru paza si ingrijirea acestor cismele. el a facut cloud cismele in centrul orasului. p. In imediata apropiere. Acest privilegiu a fost recunoscut si Inttwit mai tirziu de Nicolae Caragea. In care se spune urmatoarele: Din dumnezeiascii rivna IndemnIndu-ma spre cele folositoare si cu lauds de podoaba la starea politiei [orasului] si spre bunA petrecere a norodului. apa de la Cretulesti.ASPECTE EDMITAR-URBANISTICE 239 Alexandru Ipsilanti (1774 -1782. Bucuresti. ca toti domnii din epoca fanariotA. printre grijile de capetenie. 1907. . cit si in deosebite locuri si pArti ale politiei [orasului]. . domnul orInduieste ca suiulgi- bap pe capitanul Dumitru. cloud fintini. Istoria Bucurestilor. cit si familia lui de toate angariile ce va [vor] iesi peste an in tars Th. si cismelelor. s-a ingrijit in mod deosebit de aspectul orasului Bucuresti. iar mai virtos afard la cimpul de[n] marginea Bucurestilor. pentru aranjarea olanelor In toamna anului 1786. la 3 noiembrie 1784. la rondul intii. Ionnescu-Gion. pentru sederea paznicului cismelei ce se afla pe Podul Mogosoaiei. 1796-1797). Ca ajutoare. p. la 3 septembrie 1782 si de Mihail Sutu. InsA cu apa din isvoare. adica numai la o lung dupd urcarea lui pe tron. de asemenea scutiti si ei de dAjdii si angarale. La vremea oieritului i se mai acorda scutire pentru 150 de oi. tot Alexandru Ipsilanti da dreptul lui Dumitru suiulgi- mahalaua Brazi" 76. iar in a dijmaritului. Mai tirziu. cu leafs de 60 taleri pe lung ce se vor plAti din fondul taxelor ce se iau de la carele si butile cu vin ce intra In oral. pentru podoaba si indestularea orasului. In ceea ce priveste edilitatea orasului Bucuresti. bap sa faca o casuta pe locul domnesc din ulita ce pogoarA l& vale. curge turbure si cu multe necuratenii". Bucuresti. destul de renumit in acea vreme si chiar mai tirziu. spre a se adApa obstea cu apa curata si limpede. s-a dat ordin ispravnicilor de Muscel si Dimbovita IA trimita la Bucuresti cite 11 olari romani. cu mare cheltuialA. Acest fapt este amintit in hrisovul domnesc din 1 octombrie 1779. mai ales in vremi zlotoase. torn III. fAcind chiosc cu odai 75 V. In mai 1786. 120-121 G. " Ibidem. In locul ce sa numeste la cAp atiiul Podului Mogosoaiei. Urechia. pe ulita ce se zice din Boiangii. de fiecare judet. p. Bucuresti. Atunci s-au facut cismele curgAtoare atit In launtru Curtii [domnesti] si in afar& din poarta. 1899. aici in orasul Bucuresti. 1891. sau una din rudenii care cunoaste mestesugul cismelelor. De asemenea este scutit atit el.

trebuia sa se dea bani pentru reparatul cismelelor. ni se arata ca stringerea. spre folosinta obstei. logofatului Dudescu. unde vreme sa poata educe si alta apa de la Giulesti Intru mai multa Indestu- bare" a orasului. spune documentul. logofatului Manolache Brincoveanu. cit va avea viata de la Dumnezeu. clucerului Ionita. precum si la poarta boierilor Cornesti. Andronescu. vornicului Racovita. se vede ca cismelele produceau un venit ce se versa in cutia Epitropiei obstesti. lucrare. Totusi. vornicului Moruzi. dupa volnicia ce am avut pe a noastra dreapta. vornicului Ianache Vacarescu. marelui ban Filipescu.. Cismeaua de la Sarindar 78. fiecaruia In parte] ca nici odinioara sa nu se 1mputineze. nici sä i se ia aceasta masura de apa alit dumisale. 71-73. Sub ce forma se Incasa si cum se dadea acel venit. Pe linga aceasta apa de la Cretulesti.. cit. sus si jos si havuz precum este de fats vazut. ca unul ce era cel mai Int li epitrop al acestor fIntini". cismea la poarta banului Filipescu. Aceste cismele erau folosite exclusiv de familiile boierilor carora le fusesera harazite. Andronescu. 1 martie 1865. Dintr-un alt document de la acest domn. Prin epistasia sa si a celorlalti boieri epitropi. In afara de acestea. Drept aceia. si Inca ajutorul cel cuviincios sa aiba a-i da mesterii suiulgii. pentru acea vreme. vecinica si nestramutata. I. 215. $i ei. In aceste carti domnesti Nicolae Mavrogheni spune ca a dat mai sus zisilor boieri cite una masura de apa" * fiind fiecare liber a o metaharisi la casa dumnealui". 78 G. iar venitul acestora 11 daruieste la haznaua apelor de unde se adapa si se indestuleaza toata obstea". Intareste prin carti domnesti cele 14 cismele la urmatoarele fete simandicoase: marelui ban Ghica. In anul urmator. fats de boierii credinciosi. $i pentru a-si arata. masura de apa echivala cu circa 3. domnul mai nadajduia ca in scurta gi cu toata podoaba. Dar. Ionnescu-Gion. atunci chid era cazul. nu numai sa va feriti a face dupa vreme vreo scadere de masura de apa a dumisale. din marinimie. de Filaret episcopul Rimnicului. domnul le confisca averile. paharnicului Cretulescu. n-am aflat nimic. p. Pentru care hotarim [spunea el. 7 Ibidem. clucerului Zamfir. p. . fund aproape si-si fac priveala for ". logofatului Greceanu si manastirii Sf. prin documentul * Dupa Constantin I. lasau pe vecinii din apropiere sa-si ia apa trebuincioasa. clucerului Sla- tineanu. iar anumiti boieri fugind de frica peste hotare treclnd la vrajmasii imparaliei". vornicului Parscoveanu. in vreme ce va avea trebuinta de vreun meremet si de curatenie" 77. 219).83 metri cubi de apa pe zi. bunatatea inimii. intelegindu-se prin zi 24 ore. Astfel. dupa Vasile Panopol masura de apa era egala cu 2520 ocale de apa In 24 ore. Trompeta Carpatilor". 1788.RESTII DE IERI pot ajunge gi toti locuitorii ai politiei de merg pe jos. cit. poruncim dumneavoastra epitropilor ce veld fi dupa vreme. op. 427.240 DIN BUCU. X. se mai aflau cismele la acea data la urmatoarele locuri si case boieresti: Cismeaua Rosie. op. pastrarea si administrarea lui se facea. ca un har ce dintr-a noastra dreapta osteneala si cheltuiala i-am facut. vol. asupra cismelelor din Bucuresti. sau 3 metri cubi 800 litri §i 400 grame (fi§a manuscris in colectia George Potra). cum si tie suiulgi-bafa §i mesterilor suiulgii §i voua scutelnicilor ce sInteti orinduiti pentru santul cismelelor. Sava. 25 iunie 1787. Intimplindu-se turburare In tars. ce 10 aveau casele in apropiere de Biserica Enei. public. (Constantin I. cismea la poarta banului Ralet. p. cit si dupa savirsirea dumnealui sa ramlie la casa dumisale.

80 Ibidem vol. Pentru avantajele acordate. cit. Pentru el problema alimentarii cu apa a Bucurestilor si saparea de noi cismele In ores a fost o chestiune de interes deosebit. II. In martie 1792. un lemnar. de la Giulesti si Cretulesti. si Inca 200 de taleri lunar. se afla puturi. 91 Ibidem. sau lipsa si impulinare de apa" 80 sa aiba. Dumitru suiulgi-basa si oamenii sai erau obligati a avea purtare de gild. spre a nu fi stricate. suparindu-se domnul trimite un nou pitac boierilor atragindu-le atentia ca au trecut trei luni si n-au dat nici un raspuns. avea. op. un uluier si un olangiu. UrechiA. Si. populatia orasului si chiar cea din mahalalele de centru. la 22 septembrie 1791. la 7 ianuarie 1792. doi zidari. fiindca apa era adusa de departe. a le tine si a le ccipui cu a lui cheltuiala dintr-acesti mai sus bani ce i se da. din ce cauza nu slim. 'Ana la data cererii. Dar cu tot numarul cismelelor vechi si noi ce erau in Bucuresti. Asa Incit. asa ca insetosati" se roaga lui Voda% sA se milostiveasca asupra for si sa le dea Impartasire de apti"81. curatenia si indestularea de apa la toate aceste cismele vechi si noi. spre vesnica amintirea lui. iar prin cel din iunie 1788. iar la ei nu. Un astfel de exemplu e urmatorul: la 8 martie 1792. deoarece locuiesc departe de riu. Nicolae Mavrogheni. Zoodochos Pighi (Izvorul TAmaduirii) de la Soseaua Kiseleff si la haznaua apelor. pentru meremetul. sa intocmeasca situatia ceruta pe care s-o iscaleasca toti orinduitii epistati" si sa i-o inainteze Vara nici o zabava. de care ni sa pricinueste boala". pururea si in toata vremea. peste avantajele si scutirile de mai inainte. domnul socoteste util ca prin hrisov domnesc sa confirme ca sef al cismelelor din Bucuresti pe Dumitru suiulgi-basa spre a avea orinduielile si milele ce le-au avut si ping acum. locuitorii din mahalaua Batistei. arata ca desi au platit taxa cuvenita pentru aducerea apei. 368-369. vol. prin jalba inaintata domnului. Scarlat Greceanu si Constantin Filipescu. spunind cismigiul ca nu le poate face cismea fara aprobarea domneasca. X. arata ei. Manolache Brincoveanu. dupa o scurta ocupatie austriaca In Tara Romaneasca. venitul intregii averi a boierilor Jieni si a lui Serban Otetelisanu care s-au hainit" 79 se da la biserica lui Mavrogheni. ducea lipsa apei bune debaut. Mihail Sutu fi mai da dreptul sa tina o pravalie si o circiuma. scutite de dari. Epitropia. ince- pind din anul 1787. a cerut Epitropiei obstesti sa-i prezinte socoteala veniturilor haznalei de apa din Bucuresti. 533-534. p. i se mai da Inca caselude straine nedajnici". dar apa din ele este rea iar apa din Dimbovita nu pot si salcie. adeca el si casa lui".. p.ASPECTE EDILITAR-URBANISTICE 24t din octombrie 1788. le porunceste ca sa se intruneasca imediat. Ianache Vacarescu. n-a raspuns In timpul cuvenit la acest pitac domnesc. urmeaza la tron pentru a doua oars (1791-1793) domnul Mihail Sulu. In plus. 367-369. In mahalaua Batistei. . fata lui Chirita Doicescul din Ialomita. iar conductele trebuiau ingrijite cit se poate mai bine. fiindca numarul cismelelor se marise. confisca averea Calitei Doiceasca. pentru care motiv. mai Inainte de a porni la noi lucrari. alcatuita din episcopul Filaret si marii boieri DumitracheGhica. 79 V. p. In primavara anului 1791. A. lucru. conducta n-a fost instalata cleat ping la biserica Sfintilor. apoi cinci fintinari. Dar.

dupa cit se pare. il vom pedepsi negresit. ca nu cumva o seams de norod. dud. in 1868. Alexandru Moruzi. citi sunt departati de apa. 1799-1801) in prima lui domnie face cismele la Obor. iar In cea de a doua ridica un chiosc si cismea in gradina Herastrau si. domnia mea voi [vreau] Indestularea si a celorlalti locuitori ai politiei Bucurestilor. s-a Ingrijit ca bucurestenii sa tali apa de baut. Fiindca. Cismeaua de la Herastrau curgind zi si noapte pentru trebuinta norodului bucurestean. p. toate cismelele au functionat normal ping in vara anului 1795. ca Impreuna cu Ingrijeasca de ele. Urmatorul domn fanariot. &á un pitac care . fost mare vistier. din cauza evenimentelor. * Cu voia lui Dumne7eu aceasta fintina am facut-o la leatul 1817 loan Similia . adica mai In centrul orasului pentru Indestularea tuturor". da ordin ca intotdeauna sa fie la acea cismea indestula apa pentru norodul ce pururea trimiteau acolo slugile nepricepute a aduce apa cu sacaua. in timpul ambelor domnii. dupa cum dintru Inceput am avut acest scopos. es Ibidem. dar si in alte mahalale se constata aceeasi lipsii. Dar. sa i se faca aratare in scris. Alexandru Moruzi (1793-1796.. sapata In piatra. Cercetind aceasta pricing. De la aceasta data. plasa Dimbovita comuna Herestreu '. foarte stranic". ei sint de parere sa se faca Inca o hazna mai mare mai la tirg" 82. iar de toate cheltuielile ce vor fi necesare. Astfel. locuitorii. Cu mila lui Dumnezeu aceasta finttna s-au prefacut din nou In anul 1876. iar pe acea hazna sa se aseze o inscrip%ie. ca anumite cismele nu functioneaza. le recomanda Inalute. ca toate sa curga cu indestulare". de cind am dovedit si am pus In lucrare aducerea apelor of [de la] Cretulesti. Herestreu Vechi Districtul Ilfov. iar populatia se gasea lipsita de apa. fiindca nu este admisibil ca suiulgi-basa sa is atitia bani si sa nu pentru pomenire ca sä se scie [tie] pe locul meu Constantin cofetarul.Gradina cumparata la 3 septemvrie 1868. prin hrisov domnesc. cu timpul s-a stricat si a fost refacuta in 1817 de loan Similia pe locul ce se afla atunci In proprietatea lui Constantin cofetarul. ca sa se faca si acolo haznale si cismele . 370. pentru vesnica pomenire a Inaltimii sale. acesta a refacut fintina In 1876. el recunoaste pe capitanul Dumitru ca suiulgi-basa peste cismelele din Bucuresti.242 DIN BUCURE$TII DE IERI si sa arate prin cuvenita anafora ce trebuie de facut. prin boierii mai sus-zisi. 1817. undo locuitorii n-au apa bung de baut. De mersul acestor lucrari nu mai stim Insa nimic. deoarece ne lipsesc documentele.Nazirii Epitropiei de obste" prin care ordona strasnic" lui Isaac Ralet. luna mai 4. Si &Ica nu le va repara cit se poate de repede. Pentru acest fapt. dupa cum arata inscriptia * care se mai pastreaza si astazi. Proprietatea Ion Pascu. In ceea ce priveste cheltuiala instalatiei care se ridica la suma de 689 taleri. boierii aduc la cunostinta domnului ca ma- Domnul trimite jalba for la boierii Epitropiei obstesti sa cerceteze halagii din Batiste au Intr-adevar dreptate si cererea for este Intemeiata avind mare trebuinta de apa". multe din ele se stricasera. ca dorinta lui este sa cerceteze si alte mahalale departate de riu. la 22 iulie 1795. chiar el personal. si In special a boierilor si a burghezilor Instariti care-si Domnul constatind. Mai tirziu. nu se poate descifra bine anul). ci pe toti sa[-i] Impartasim". gradina Herastrau trecind In proprietatea lui Ion Pascu. prefacuta la 1/13 august 1887" [7] (marmura fiind ciocnita. merge acolo". aprilie in 10". cismegi-basa sa mearga pe la toate cismelele din oras si sa vada care curge si care nu. dupa cum rezulta din documentele citate mai jos. la 12 iunie 1793. se roaga sa se faca aceasta cheltuiala de dare maria sa.

cu celelalte ape ce yin din Crevedia. ca sa ajute §i ei la cheltuieli. arata dom- ca va trebui o canalizare de 1973 stinjeni. . sa nu aiba cuvInt a se . cu putinta a se impreuna. Se cere ca domnul sa ordone Epitropiei sa dea 3000 de taleri ce trebuie sa se is din clirononzia lui Zoe rachierul ce-a murit de boala ciumei. In dreptul Cretule§tilor. linga biserica Mavrogheni. iar la patru le scazuse volumul de apa la jumatate. §i nu lass pe ci§megii sa intre fiindu-le frica de dimli. apa din Bucurecti s-a sporit la 47 de masuri. in MIA caselor marelui vistier Vacarescu . Epitropia ob§tirii Inainteaza domnului o anafora prin care-i face cunoscut ca. se dg zaticnire apelor". Iar cine se va Impotrivi ci nu va vrea sg dea de bungvoie. in urma cercetgrii in ora. fiindcg apa izvoarelor a scgzut la jumatate. a constatat ca din cele 18 ci§mele. la casele raposatului vornic Greceanu. Prin captarea de noi izvoare. fiindcg au fost rau construite de la inceput. iar zabitilor politiei" le da ordin sa" ajute lui suiulgi-ba§a pentru a cauta drumul mergerei apelor ca sa faca dresul nului ca serdarul Vintila. Isaac Ralet ci Scarlat Cimpineanu.e toate cicmelele. iarg§i fiind curti boierecti §i manastiri. in poarta manastirii Sf. dindu-se din masurile noi la boieri. dintr-aceasta pricing. cu care se vor cistiga peste 40 masuri de apa mai mult. Cele 12 ci§mele care functionau erau urmatoarele: un avuz ci doua ci§mele la iYosea. cg mai sus de Cretule§ti a gasit alte izvoare care ar putea Imbogati alimentarea cu apa a Bucurectilor. la vistierul Isaac Ralet. una. ci sa fie on la ulita. in curtea fostului mare ban Ghica . S-a facut devizul (chief§i) pentru aceasta nova captare ci s-a constatat cel cuviincios". §i acele izvoare se ggsesc In apropiere de matca apelor captate. la caminarul Moscu . una. 12 functioneaza. noi masuri de apa adusa ci a cgrei aducere a costat peste 33 000 taleri. *i pe moment. Deci nu este vinovat suiulgiu ca nu curg toate cicmelele din Bucurecti. din cauza ciumei. pe Podul Tirgului de Afara in dreptul casei Hafta §i una la biserica cu Sibile (biserica Sfintilor). una. iar din aceasta domnul a acordat. Unele nu curg. pgzindu-se. la metohul Episcopiei de Rimnic . una.sa mai arata apoi. ispravnicul judetului Ilfov.. Au mers §i la locul unde suiulgiu au aflat izvoare noi. §i a§ea. ca n-au apa la ci§mele". suiulgi-ba§a nu le poate repara. dar se va mari venitul apelor. ca nu cumva sa fie mdifsiti. domnul dispune sa se repar. a mers la Crevedia §i a constatat ca din cele case izvoare captate. care va costa cinci mii taleri. dar sa nu fie nimeni volnic a face cicmeaua ascunsa In curte.. In ceea ce prive§te captarea de noi izvoare. la marele ban Racovita . Suiulgi-ba. ca privilegiu. cornpusg din mitropolitul Dosithei. Drept urmare. In urma. deoarece se folosesc din apa nou jelui mgriei tale. In curtea fostului mare logofat Filipescu .ASPECTE EDILITAR-URBANISTICE 243 A doua zi chiar.] ca sa poata lua apa toti Impsejurenii ". In anaforaua Epitropiei se mai spune ca de la populatia oracului nu se poate cere bani. stau cu portile Incuiate. apoi cite o ci§mea la: Biserica Alba de pe Podul Mogo§oaiei . on dinspre pod. iar altele. Pe la alte locuri. Sava . [Podul Mogo§oaiei. In afara de cele 2 facute de Alexandru Ipsilanti. pentru trebuinta sa. la manastirea Zlatari §i una in mahalaua Manciulescului. Epitropia obcteasca. Cele case stricate erau: una. doua erau astupate. etc. iar 6 nu. cu care se vor indestula toate cicmelele ci va mai prisosi §i pentru alte locuri". manastiri ci negutatori . fiindca nu gase§te lucratori deloc. iar pentru rest sa se faca pitac domnesc pe numele boierilor ce au ci§mele prin curti. la baia de la Curtea Veche.

pe linga multe altele. sub forma de imprumut. aer mai mult si lume mai puling. domnul recunoaste si intareste aceasta cismea pentru folosul lndestularei si a mingaerei norodului de obste si pentru podoaba politiei" [orasului]. vol. locul de preumblare. In acest scop. Si cu toate ca locul acesta ramasese oarecum pustiu. fiind mai virtos si departata de apa Dim. ce are In cuprinsul ei spital unde sa hranesc si ingrijesc atltia saraci. 86 V. deoarece populatia orasului. Istoria Cotrocenilor. prin malt hrisov domnesc. feciorii sai. M. terminate In august 1796. logofatului Constantin Filipescu si fostului mare vistier Scarlat Cimpineanu. un minunat loc de petrecere al bucurestenilor 83.bovitei. De asemenea a acordat aceeasi favoare si manastirii Co ltaa. " Ibidem. 1902. Lupeftilor (Sf. Isi schimbase. 83 G. care alcatuiau altadata un centru de atractie al bucurestenilor. UrechiA. chioscul si cismeaua facute de Mavrogheni la capul Podului Mogosoaiei. 800. ordin sa se capteze izvoarele. V. reinnoieste privilegiile si scutirile lui suiulgi-bafa. op. 87 Ibidem. 682.. 398-407. vol. Si tot el. pentru a doua oars (aug. Prin hrisovul din 20 august 1798. nemaireparind-o nimeni. mutindu-se la gradina Herastrau. 1796 dec. Wind o frumoasa cismea numita Cismeaua Beizadelelor. Mai tirziu. vol. 311. In 1796. Constantin Ipsilanti (1802-1806) deli n-a facut nici o conducts noua pentru aducerea apei In Bucuresti. 1797). 75-76. intr-o oarecare masura. chiar de be inceputul domniei a trebuit sa dea dispozitii sa se repare cismelele ce fusesera stricate de cutremurul din 15 iunie 1803. " G. lonescu. Elefterie) §i Grozeiveistilor. post ocupat pe acea vreme de fratii Petre si Stoian 87. In acelasi timp. p.244 DIN BUCURE$TII DE IERI la cismelele fostului vistier Ianache Moruzi. 132. Acolo. A. in schimb li daruieste o masura si jumatate de apa la cism. sau dupa cum spune documentul in vremea napravnicei boale" domnul si-a mutat resedinta la Cotroceni. in jurul acestei cismele. cu prilejul plimbarilor zilnice.eaua ce va face. spre a fi de folos si norodului 88. si a-si face si manastirea toata trebuinta sa cu inlesnire. nu departe de manastire. cind s-a stricat si. suma de 8 000 taleri. Acesta acorda vornicului loan Florescu permisiunea de a capta not izvoare pentru alimentarea cu apa a bucurestenilor . niste izvoare. s-a bucurat foarte mult de acest fapt si a de. Ionnescu-Gion. 394.. p. cit. Dupe prima domnie a lui Alexandru Moruzi. op. 181-182. Voievodul urmator. cit. In timpul epidemiei de ciuma. p. Tatal lor. Alexandru Moruzi repara biserica. casele. p. . VIII. VI. p. din cauza antipatiei pentru fostul domn Mavrogheni. beizadelele Dimitrie. s-a aranjat. reparata In 1863 de dr. precum si alti mahalagii dimprejur sa se Impartaseasca" din acea cismea facuta la manastire. Cismeaua Beizadelelor. Carol Davila dupa numele caruia s-a numit apoi Cismeaua lui Davila a fost In stare de funclionare pins In jurul anului 1900. p. bolnavi cu feluri de patimi" ce au nevoie de apa curate. Eueuresti. cu conditia Ins& ca aceasta sa fie facuta la strada. urmeaza la tronul Tarii Romanesti. domnul Alexandru Moruzi. a ramas In parasire 84. dupa cum spune el spre podoaba si minglierea privelistei de obste" 85 a locuitorilor din Bucuresti. unde era locul mai Ina lt. Alexandru Ipsilanti. au descoperit. el aproba sa se is din banii spitalelor. Moruzi repara -cele de mai sus. Nicolae si Gheorghe. p.

Gheorghe Nou si un oarecare Ionita Visan. Se Intelege deci ca aceasta cismea era de zid. se pomeneste de una din cele doua dismele facute de Alexandru Ipsilanti in 1779. cu a domniei sale cheltuialti". Constantin Golescu (Dinicu Golescu) primeste sa faca cismeaua la drum. aduse mai Inainte de la CrIngasi la Bucuresti. cu rugamintea ca sa i se Ingaduie sa nu o lase sa curga neincetat. iar acum. pe Podul Mogosoaiei In special. vor avea trebuinta a lua apa de Mut. Gheorghe Nou. care nu putea face cloth un referat favorabil unui boier de categoria sa. pe Ulita Boiangii. aratam ca In septembrie 1819. Merges lumea gramada sa se uite cum iese apa din perete "9°. dar In acelasi timp i se &A dreptul de a o Inchide cind crede de cuvinta pentru a nu se ImprAstia apa. cu mult timp Inainte. se da voie mai sus-numitului boier sa-si facti cismea. Domnul. gasindu-se un izvor mai bogat In apA la Crevedia. vol. 320-321. . promite totusi ca va da voie oricind trecatorilor sau vecinilor sa is apa. °data cu executarea cismelei. fapt curios. situat lingti fabrica de postav pe care o cumparase banul Golescu. p. fusese harazit mai Intli acestuia. deoarece are aria putina. 427-428. Olanul. are grinzile asezate chiar deasupra zidului cismelii". ca sa se poata folosi si vecinii si calatorii cu vitele lor. in timp ce cere acest lucru. Ionita Visan spune ca are doua pravalii In Bucuresti. Continuind cu enumerarea faptelor. p. pentru calatorii drumasi. s-a parasit acel olan. IV. la cererea acestuia. dar la drum. Urechia. a avut drept perete. $i sa tie atit cismeaua. PM-Nadia lui Ionita Visan fiind construita de tatal sau. M-rea Sf. Intareste harul acestui olan de apA. fost mare ban. caruia Insa i se pusese o conditie: sA fie dator a face o cismea si afara spre drum. iar una dintre ele fiind de lemn. pe pAmIntul bisericii. unii boieri au introdus instalatie de apa In interiorul caselor. St. cit si drumul acestii ape totdeauna In bung fiinta. Faptul lalele orasului. 11 IndatorAm domnia mea. sa se Imprastieze sau sa se verse apa pe pamInt 'Ara folos" 89. domnul Alexandru Sulu. a doua oars feciorului sail Constantin Golescu. ca sa faca cu aceasta rinduiala. dupti referatul marelui vornic al Obstirilor. Si asa.. dreptul de a folosi olanul de apa" ce se afla in gradina caselor ce le avea la marginea Bucurestilor. Buc. pe obrazul dumnealui. Ionnescu-Gion. XXXV-55. acordA lui Constantin Golescu. cit. 89 V.. v° G. Si. in 17 mai 1816. construit de rtiposatul domn Alexandru Ipsilanti. Intr-o parte. unul din zidurile acesteia. acesta a constituit o adevarata minune pentru oamenii simpli din mahaas Arh. in mod cronologic. calatorii sau si alti vecini cari adapa vita sa. cit. iar pentru cismeaua ce este sa tie afara spre drum. Dupti anul 1800. Cu timpul Insa. op. sau calatorul BA (IA voie sti o facti. BA nu aibA lipsti de apA. A.. Pe acest olan. op. aratoasa. In a treia lui domnie.ASPECTE EDILITAR-URBANISTICE 245 In documentele de mai tirziu si anume In actul 88 de Invoiala din 13 iunie 1815. se Dupri cum se vede din cuprinsul acestui document. facut Intre egumenul manastirii Sf. sa curga pe pamInt fora folos. nici discolie de luat. cu mijloc a nu curge. adeca. lingo Cretulesti. fiind un adevkrat monument pentru vremea de atunci. apa pentru cismeaua de lingo casele banului Constantin Cretulescu si pentru cealalta din Ulita $alvaragii. documentele nu ne amintesc nimic. Cum o fi Impacat Constantin Golescu amlndourt aceste cerinte e greu de spus. unde era cea mai bung conducts.

a compus si citeva versuri. lingd spital . destul de naive de altfel. in care preamareste acest fapt. In perioada dintre 1822 si 1828. la 1 mai acel an. la randstirea Sf. instant care Inainte de Regulamentul Organic %inea locul primariilor actuale. Nicolae-Tabaci). ultimul cronicar din vremea fanariotilor. ce trebuie facut. problema alimentarii cu apa de bruit a fost foarte mult discutata. Aratam aici. cea din gradina casii dumnealui vornicului Iordache Golescu" (peste drum de Academia R. Mai tirziu. la beizadea Costache Caragea. numai cismeaua de la Biserica Alba aflata pe loc slobod" raminea pe cheltuiala suiulgiului Stoica.246 DIN BUCURESTII DE IERI iar Zilot Romanul. de-a paisprezecea. a sasea. Alexandru Ghica mare logoat si Ioan Stirbei mare vornic sa cerceteze pricina aratata de Vornicia obstirilor si sa-i raporteze fail. la metohul Episcopiei Rimnicului. a opta. Theodor Vacarescu mare vornic. a carui locuinta a fost transformata mai ttrziu In Ministerul de Finarge . se Inainteaza domnului o astfel de anafora. voievodul Grigore Ghica delega pe boierii Balaceanu mare ban. a treia. acestia. Astfel. in continuarea Podului Mogosoaiei.ziere. cea de la dumnealui vistier Romanet". cea de la dumnealui aga Alecu Vilara" . a noua. a doua. In curtea boierilor Cornesti . la casa raposatului ban Golescu. a treisprezecea. la vistierul loan Moscu . cea de la casele marii tale". pe Podul Mogosoaiei. !nth. a unsprezecea. a patra. ca si de aici Mainto sa se ocupe de ele In timp de doi ani. la manastirea Cohei. Suiulgiul Stoica Isi lua angajamentul ca cele paisprezece cismele din oral sa fie bine Intretinute si sa nu fie lipsite niciodata de apa. locul unde erau asezate cismelele pomenite In contract: prima. adica pe locul gradinii din fata Ateneului. iar nu pe cele vechi olane" aceia vor trebui sa faca instalatiile pe cheltuiala for proprie. si ultima cea. dupd ce iau Intelegere cu serdarul Raducanu Trestianu. lingd biserica Sf. Romania. . a saptea. unul din boierii Vorniciei obstirilor. sa nu ramlie cismelele fard ingrijitor. a expirat contractul suiulgiilor pentru Ingrijirea cismelelor din Bucuresti §i ca este absoluta nevoie sa se hotarasca en mai curind pricina aceasta. Vornicia obstirilor sau Departamentul Epitropiei obstirilor. a cincea. In timpul domniei lui Grigore Dim. primul domn pamIntean In Tara Romaneasca dupd epoca fanariota. Ghica. a douasprezecea. adica pe Soseaua Kiseleff unde se intretaie astazi cu strada Monetariei . In curtea caselor rdposatului ban Isaac Ralet. In 1826. luindu-se In cele din urma si oarecare masuri de Indreptare. la chioscul lui Mavrogheni. In urma acestui fapt. hotarIndu-se prin contract. era linga Biserica Alba (pe Podul Mogosoaiei). Si oricine dintre stapinii locurilor pe care se aflau cismele si care ar fi dorit sa schimbe drumul apei ca sa 0 aduca prin alte parti. a sa darriprina si a sa pricinui norodului lipsa de apa". a zecea. Scarlat Gradisteanu fost mare vornic. spun ca au discutat si au pus la punct oferta facuta de Stoica suiulgi-basa care fusese §i In trecut Ingrijitorul cismelelor. In colectia noastra posedgm documentul inedit prin care boierii mai sus pomeniti prezinta domnului rezultatul cercetarilor facute in pricina cismelelor din Bucuresti. prin care i se face cunoscut ca. a Inaintat nenumarate anaforale (rapoarte) domnului In care arata cum trebuie sa se administreze cismelele si masurile ce trebuiau luate pentru indestularea orasului cu apa. Sava. adica la palatul domnului. Pentru facerea haznalelor si procurarea suruburilor la aceste cismele se prevede In contract ca trebuie sa plateasca proprietarii locurilor unde erau instalate . S.

Apa Bucureftenilor (articol dintr-un ziar neidentificat. La Inceput domnul. avind stiinta de acest mestesug. bucurestenii s-au vazut lipsiti de apa cismelelor.ASPECTE EDILITAR. la merezii. din anii 1890-1900). dar cind acestea sint sustinute chiar de Minciaki. Bucure§ti. In urma acestor propuneri. Iorga. A. din nepriceperea arhitectului si a lucrgtorilor. 92 N. iar unul la sat. printre care se numara si Podul Mogosoaiei ce trebuia pavat. 1940. atunci el ordona fratelui sau Mihail Ghica. deoarece instalatia era veche de aproape 40 de ani. Cu aceasta ocazie. In concluzie. au fost stricate vechile conducte de apa de pe Podul Mogosoaiei. boierii si populatia orasului reclama domnului si aduc invinuiri directe arhitectului Freywald. Bucuria si multumirea !ma n-au fost de lunge durata. 3000 taleri la iscalirea contractului si ceilalti trei mii dupe un soroc de trei luni. Mihail Ghica se adreseaza inginerului specialist Ernest Meyer. Istoria Bucureftilor. recomanda domnului sa se incheie contractul cu Stoica suiulgiul si sa se repare deocamdata numai olanele stricate. . ce trebuie a sa cheltui". sa i se mai aprobe angajarea altor 14. obtinuse autorizatia de a repara ulitele mai importante ale Capitalei. suiulgiul Stoica cerea ca pe linga cei 26 de fintinari ce-i avusese mai inainte. 91 V. Drept urmare. sa afle mijlocul de a se repara conductele si de a se inmulti apa din ele". Intr-o bung dimineata. sau din alt motiv. 233. la bolti. ce era mare vistier. care se bucura de multa simpatie din partea domnului. ministrul Rusiei la Bucuresti. la preinnoire de olane si altele" sa i se dea 600 de taleri pe funs in mod obisnuit. p. ca sa-i aiba deplin ping la sorocul de doi ani". dar acum la inceput. fiindca aceste lucrgri cer grabs si cheltuiala mare. iar atunci cind vremurile vor permite si cu mila lui Dumnezeu si blagoslovenia marii tale va ajunge tam in stare ca sa face chibzuire pentru suma cea mare de bani. sa i se dea acesti bani pe zece luni inainte. nu da curs acuzatiilor ce se aduc lui Freywald. Rezultatul acestor cercetari nu-1 cunoastem si nici nu stim situatia cismelelor de la aceasta data ping in vremea domniei lui Bibescu Voda. fiindca arhitectul Gustav Freywald 91 (socrul agentului austriac Udritzki) 92. Iar de la implinirea acelor zece luni inainte sa i se rgspunza leafg cite taleri 600 la fiecare zi intii de lung. Urechia. Asa ca. *i pins la sfirsitul lui octombrie [1826] sa leaga ca sa meremetiseasca si sa aduca apa la toate cismelele de mai sus". Pentru buna intretinere a alimentgrii cu apa. contractul a fost Incheiat si bucurestenii au fost linistiti avind apa buna de c4mea. comisia boierilor mai sus-aratati. se va preinnoi intreaga instalatie a olanelor si se va aduce apa cu indestulare pentru toate cismelele ce vor mai trebui f acute. dindu-i-sa si lude patru ce sint feciori de fintinari. pe care-1 delega sa mearga sa cerceteze izvoarele din jurul Capitalei si sa intocmeasca un nou plan de alimentare cu apa a Bucurestilor. pentru prima data. din care trei sa afla la poste dirvari.URBANISTICE 247 In oferta-contract a suiulgiului Stoica se mai precizau urmatoarele: pentru meremetul [repararea] chemerurilor la iatacuri. Pentru aceasta insarcinare inginerul Ernest Meyer primea suma de 500 lei. fard sminteala". iar acestia sa fie recrutati din oamenii satelor Buftea si Flaminzeni ce cad in drumul santului. cu piatrg.

doua proiecte: primul. se vor cumpara doua ma§ini hidraulice cu strecuratorile cele trebuincioase §i urloaele [tuburile] necesare pentru facerea fintinilor". artileria a slobozit dupe dealul Cazarmii [Dealul Spirii] vreo citeva salve de tunuri" 95. Cu aceasta ocazie. a treat dupe cum spun ziarele. debitul fund de 3 milioane litri In 24 ore. 1847. Dar §i pentru acest proiect. directorul ArzamIntului fintinilor. 94 Buletin gazetA oficiala". 297. p. In urma referatului Sfatului administrativ extraordinar. o facea buns de baut. filtrind-o. aproba proiectul al doilea. In spatele marelui magazin Casa apelor". In anul mintuirii 1846 mai si al patrulea an al domniei sale. Pentru curmarea acestor nemultumiri. la sfe§tania facuta. deocamdata numai pe Podul Mogovaiei . 177. al doilea proiect prevedea luarea apei din riul DImbovita cu ajutorul pompelor mi§cate de o ma§ina cu foc §i necesita o cheltuiala de 41 286 galbeni. p. Intreg guvernul §i toate oficialiatile. diaconi §i cintareti domne§ti. spre §tiinta generatillor viitoare. chiar In cursul anului 1844.ia medaliei : s-au cladit In orasul Bucuresti In anul 1846 In vremea domnirii preatnaltatului domn Gheorghie D. Dupe terminarea slujbei s-a pus la temelie. Din ace§ti bani. aflindu-se sef al Departamentului din Nduntru d-lui vornicu Barbu *tirbei si director al lucrarilor inginerului idrotect Ioan Marsilion. 173. Bibescu".Fintinele . and s-au clntat troparul botezului. 1845. Piatra de temelie s-au pus de catre Inaltimea sa Impreuna cu mania sa doamna Maria. cum ti spunea poporul. a fost un motiv de sarbatoare pentru bucure§teni. '. vicarul mitropoliei. se hotara§te sa se execute. debitul de stat Victoria". lntru a sa dragoste pentru locuitorii acestui oral. un document §i o medalie 96. nefiind bani 1ndeajuns pentru a se pune In lucrare. In Intregimea lui. 95 Vestitorul romanesc". deocamdata. Acesta prezinta. domnul. sa cerceteze problema alimentarii cu apa a ora§ului. In cursul anului 1845 s-a reparat ce s-a putut din vechea instalalie. spune hotarlrea domneasca. iar In anul urmator. 16. In ianuarie 1845. Terenul ales pentru aceasta constructie era situat pe locul actualului palat Vama Po§tei.a" 94. Inscrip. intr-o piatra scobita. fata fund si ministri statului". 96 Idem. 1846. de asemenea se va Incepe zidirea cladirilor celor de neaparata trebuint. Capitala a fost Inzestrata cu o aerie de fintini care erau alimentate prin revile unei ma§ini cu aburi ce scotea apa din DImbovita §i. numai o parte din el.248 DIN BUCURE$TII DE IERI Intre 1844 §i 1847 starea ci§melelor din Bucure§ti. eclesiarhul Curtii §i de multi preoti. deoarece costa mai ieftin §i In acela§i timp dadea un debit mai mare de apa. se da ordin ca sa se Intrebuinteze suma de 12 468 galbeni ce ramasese din banii strIn§i pentru ridicarea unui monument generalului Kiseleff fli pe care excelenta sa au binevoit. Dupe aceea. prevedea aducerea apei din find de 1 200 000 litri to 24 ore. p. Pentru acest motiv. pricing la felurite vorbiri §i tilcuri" 93. iar ceremonia punerii pietrei de temelie a constructiei ce trebuia sa adaposteasca ma§ina cu aburi s-a facut Intr-un cadru maret. au luat parte domnul §i doamna . domnul 93 Vestitorul romanesc". sa o af ieroseased la un lucru folositor for ". 1846. nr.inconjurati de §tabul domnesc". Sfatul administrativ extraordinar lnsarcineaza pe inginerul hi- drotehnic Jean Baptiste Marsillon. Slujba religioasa a fost oficiata de arhiereul Nifon Cozianul. izvoarele din jurul Capita lei §i necesita o cheltuiala de 80 160 galbeni. Textul documentului: tn zilele si prin stAruirea prealnaltatului domn Gheorghie Dimitrie Bibescu s-au clAdit fintinele In orasul Bucurestilor cu marine cu aburi. 'neonjurat de arhimandritul Visarion.

end va vede cu acel geniu alter. trecind In uralele cetatenilor care erau de o parte si de alta a Intregului parcurs. dincolo staruing care nu incetati de a-i arata de cite on se atinge de binele. Bibescu aducind * Maria n. reproducem din ziarele timpului. de acea fierbinte piatra ale Clinenilor §i ale Buceciului [Bucegilor] sosele vrednice de anticii romani . urmat o scurta ceremonie religioasa. Iorga". prinosul sufletesc al noroadelor catre stdpinitorii cei buni. Insotiti de stabul domnesc si ostAsesc si de un divizion de cavalerie". dupa care au urmat a zidi mesterii". Acestea din urma au fost inaugurate 97 la 21 septembrie 1847. ministri si boierii de seama asteptau sosirea domnului si a doamnei. cele de mai jos: Incintatoarea frumusete a gradinii Kiseleff este cunoscuta. primarul orasului: Preainaltate Doamne. Intre *oseaua Kiseleff §i spatele cladirii Insti- tutului de istorie N. organul acestii populatii care sta aci. dupa ostenelile obositoare ale zilei. 296. lacramile de placere §i veselia inimii. Rondul cel mare era Impodobit jur-Imprejur cu bandiere [steaguri] nationale legate Intre dinsele prin cele mai frumoase ghirlande. Bucuria ce domnea In toate fetele la aceasta Imprejurare era cu atit mai mare si mai placuta. De la capul *oselei plat la acest rond. Otetelisanu*** la care a raspuns Gh. De a va multumi pentru atitea marl faceri de bine.a. se simte fericit de a fi insarcinat a va arata sentimentele for de recuno§tint. industriei un inceput plin de nadejdi §i astazi aici. decft rugindu-va sa aruncali ochii imprejurul mariei voastre §i sa vedeti pe aceste chipuri In aceste priviri. care dau populatiei lui o noun existents dupa o lipsa de atitia ani. Ca sa se fact solenitatea [solemnitatea] mai placuta. ca si cum ar fi dorit a fi Insele ctitori prin aflarea de fats si prin urarile ce fAcea". In partea dreapta a gradinii s-a improvizat un lac salbatec. cu acea voinla §i activitate nesalioasa deschizind colo pe stincilQ de un pod a caruia brae §i picere (sic) uria§e apasa §i stavilesc nesupusele pint acum valuri ale maretului Olt . in ora§ul nostru. pe la mai multe locuri drumuri temeinice §erpuind prin frumoasele cimpii ale acestii tan. preainaltate Doamne. Cit de norocit [norocos] §i mindru se simte norodul marii voastre. Vacarescu. Hurl de ape. De aceia si multime de persoane de toate treptele s-au grabit a vein la aceasta teremonie. consulii. iar pentru a da o oglinda fidela acelui moment. . apoi cuvintarea maghistratului ( primarul) orasului. avind In frunte-i bandele [muzicile] nationale. *" Cuvintarea lui Ion Oteteli§anu. cea de a doua sotie. p. de parinteasca catre dinsa aplecare. precum si told d-nii ministri. I. de dragoste. pentru acele dovezi de inalta marii voastre bunavointa. frumos ornamentat. In ceea ce priveste fintinile. de folosul §i de odihna oWii. In partea stings a bazinului celui mare s-au Inilltat ca prin farmec trei pavilioane Imbricate cu culorile nation* si cu ghirlande de flori alese. cu at aceasta Intreprindere colosala va aduce si folos Insemnat santitalii locuitorilor Capita lei si podoaba orasului.ASPECTE EDILITAR-URBANISTICE 249 si doamna* Incingindu-se cu fote de ma"tase au pus cite o carilynida cu var. 1847. cele dintii au fost facute pe Podul Mogosoaiel si numai mai tirziu cele de la 8oseaua Kiseleff. *' 0 parte din ele se mai vad §i astazi. este greu. intr -alt chip. tot va ginditi la cite all facut pentru inaintarea §i fericirea patrii noastre clad formali . 97 Vestitorul romanesc". care au venit de la palat intr -o trasurti de parada. purtind In sinu-i stInci** si Inconjurat de mese de pietre asezate dupa inchipuirea unei naturi fioroasel ?] Peste 70 000 suflete se Indesa[u] prin alee ca sa vaza cu ochii si sa pipaie cu mlinile asvIrlirea apei DImbovitei la o departare de 600 stinjeni [circa 1 200 m si la o Inaltime de 25 stingeni [circa 50 m] din surfata (sic) ei". Fericit sunteti negresit in adincul tacerii noptilor. simtirile cele vii care misca pe toli. Maghistratul orasului. In pavilionul central. comerlului inlesnire. ostirea sta [In]siruita pe amindoug laturile. dind calatorilor uprinta.

numai Neamul sa fie fericit si sa-i pociu [pot] lasa pentru vremea ctnd nu voi mai fi. a bea apa" 99. zic precum astazi: Fie zilele mele toate de munca si de neodihna. tot cu acea calda sirguinta pentru binele for si cu slava ce merits asemenea fapte. Intru a sa nemarginita mild a binevoit providenta a ierta ca pe linga obositoarele osteneli si necontenitele griji ce inconjoara pozitia la care m-a ridicat. Apoi. In timp ce se trageau citeva salve de tun. precum la Olt In trecutele zile. a ritivalit. masurind cu intristare nemarginirea trebuintelor si micsorimea mijloa- fie si unele momente de mIngliere si de fericire. grupuri mari de bucurecteni s-au perindat in jurul bazinelor gi fintinilor tisnitoare care erau o mare curiozitate pentru ei in acea vreme. marelui ban ci intliului boier Gheorghe Filipescu. a revarsat to aceasta tars. chid va vaz veseli Imprejurul meu. ani multi si fericiti. pentru multele sale patimiri se socotea ostndita la o vecinica suferinta si nemiscare. marelui vornic Al. In numele meu si in numele m. acele Intreprinderi care vor trece din veac In veac. Momentele de mingiiere sunt acelea ctnd vaz. Da. catre acel barbat tnsemnat al arida nume poarta locul unde ne aflam adunati. vor sta ca un model viu celor ce vor urma marii voastre. pentru sentimentele ce ne infatisati din partea bunilor nostri oraseni. singur cu cugetul meu In tacerea noptii. La aceasta cuvintare domnul Gheorghe Bibescu a multumit astfel primarului orasului si tuturor cetatenilor Capita lei care au prima cu atita interes noua infaptuire edilitara: Domnilor va multumesc din adincul inimii. sale doamnei. proectele intreprinderilor mdrete care nasc in genercasele meditalii ale marii voastre. au fost deschise robi- netele si din tevile fintinilor si a celor trei bazine au tisnit cu putere si la inalOme suvoaie de apa" care azind iaraci In bazinuri §i serpuind pe sub plimint. dovedind si celor ce sunt a veni dupa not In vremile viitoare. Semnele de recunostinta din partea unui norod catre facatorii sai de bine slut masura moralitatii lui si cinstesc Gradina aceasta precum si fintinele a carora Infiintare se Odajduia alit mai putin. Norodul. Vilara gi tuturor colaboratorilor pentru rivna cu care au conlucrat la savircirea acestii mari trebuinte" 98. domnilor. cuprins de bucurie si de mirare. Sarbarea de astazi. iesea cu urlet dintr-o gurA rApoasa §i cAdea pe o stints a lacului. lauds nemuritoare in veci marii voastre si noua de a ne [da] Domnul norocul de a va vedea ani Indelungati in mijlocul nostru.230 DIN BUCURE$T1I DE IERI multumiri marelui ban Barbu *tirbei. cu strigari de ura. °B" Idem p. Atunci. cu cit a for lipsa era mai simtitoare. . prea gratioasei doamne. cirmuind bunii domnii voastre rumani. ce ne Inconjoara. ca si pe aceia catre care se dau. aducindu-mi incredintare ca pretuiti ostenelile si cugetarile mele. se apasa totdeauna pe cele multe ce ramIn a se savirsi. uitind toate greutatile si sudorile. spargindu-se in valuri spumoase. sa deopotriva pe cei ce be dau. si gindul fora a se odihni pe cele patine ce s-au savirsit. cugetul staruint. si de soarta ce-i urez". este totodata si un prinos de recunostinta. la obsteasca bucurie ce vedem pe fata numeresului norod mai mare a orasului nostril. s-au inceput cu sumele orinduite pentru ridicarea unui monument hotarit a consfinti vecinica pomenire a facerilor de bine pe care contele Kiseleff indeplinind generoasele cugetari ale unei inalte vointe. ca sa arunce In toate momentele flori si zimbiri pe calea vietii voastre". Nu sunt Insa acelea ctnd ma aflu. precum ziceti. tot cu acea inima parinteasca si curata. 297-299. Luam amindoi parte. Cinste. semnele de viata si de viitorime ce da din zi In zi mai mult o natie care. Toatti dupA amiaza ping seara tirziu. Jar stralucitei marii voastre consoarta. semne de dragostea ce-i port. precum aici. pe linga prilejul inttmpinarii unei trebuinte ce se socotea mai vii si mai arzAtoare dorintele si urarile pentru fericirea prea iubitei noastre patrii. Dorinta sa a fost ca acel monument sa nu fie declt o noua facere de bine prin Intimpinarea uneia din multele trebuinte ale acestui oral.a si faptele unui mare What de numele caruia sunt legate cele dintli suveniri ale giganticelor pasuri ce au facut neamul nostru In cinci ani pe drumul civilizaBei. caci atunci in adincului sufletul se desteapta celor. Momentele mele de fericire sunt. domnilor . cu cea mai vie miscare. in sunetul muzicii militare. intru a mea nemarginita bucurie si recunostinta.

Pentru acest motiv. In lucrarea 1°° sa. spre a se inchide iara§i.ASPECTE EDILITAR-URBANISTICE 251 In legatura cu fintinile tisnitoare" de la Soseaua Kiseleff avem dou6 marturii straine. proprietari a minunate calesti si trasuri. Din bazine marete [fintinile de curind facute] se inalta cu un avint indraznet. se producea mult praf care sup6ra nu numai narile tailor. iar in zile de s5rbAtoare locul cu fintina saritoare era indesat cu trasuri" 102. p. se face tuturor de oWe cunoscut ca pe viitor. marele vornie Alexandru Villara 103 da o dispozitie prin care atrage atentia cetatenilor cum trebuie sa procedeze. Pe de o parte. In anul urmator. ci numai cind va voi cineva sa ia in trebuinta . oarecum contemporane. neputindu-se inchide si risipindu-se astfel o mare cantitate de apa. de stricaciune. din care pricina nu se mai poate popri apa dupa cum este facuta combinatia ca cursul ei sa nu fie necontenit. ba chiar si a bogatilor stapini. cad dovedindu-se vericine ca au urmat impotriva *i a pricinuit cea mai mica stricaciune. p. Spre sfirsitul primei jumatati a secolului al XIX-lea majoritatea populatiei bucurestene dornica de apa si nepriceputa in minuirea robinetelor care inchideau si deschideau fintinile.. e cea a lui W. indata ce a intrat in Capitala tarii privirea i-a fost incintatti de un part atra-gator cu minunate alei de flori artistic aranjate. in special. zorindu-se repusoarele for peste euviinta. pe deoparte. care le amintesc. dar in acelasi timp rezulta din relatarea sa o ironie destul de usturatoare. el spune ca in rondul cel mare de la Sosea se afla o fintina arteziana din care tisneste apa destul de puternic. coloane de apa racoritoare" iol. va fi dojenit dupa fapta sa. Prag. sau a relei vointe. s-au stricat toate. iar urechea e desfatata de melodiile fermectitoare ale unei muzicii militare care cinta gratuit. pe mai multe strazi. 998. e a calatorului Richard Kunisch care. obisnuinta pe care a dobin- vor fi pedepsiti lard a putea alerga la vreo indreptare". la 30 septembrie 1847. vilzindu-se ca din nebagare de seamy a unora din cei ce iau apa dintr-insele. a modernizat si fintinile de pe aceasta artery princip ala. dar minunat. Land and Leute der Moldau and Walachei. primaria orasului Bucuresti. in timpul ocupatiei austriace. incepe descrierea sa despre Sosea" cu anumite cuvinte de milostivire pentru bucuresteni. Prima. cind vor voi sa ia apa. Consiliul municipal al orasului Bucuresti. teama de sanctiuni. a stricat intr-un timp foarte scurt o buna parte din ele. 1859. Bucuresti. a socotit ca e momentul nimerit a se face o canalizare sistematica pentru alimentarea 100 W. in zilele de sarbatoare cind bucurestenii se indreptau spre soseaua Kiseleff la plimbare. putin cam rautacios. fara a putea alerga la vreo indreptare". Derblich. dupa ce a instalat canale de scurgere spre riul Dimbovita. Pentru inittturarea acestui neajuns. p. pe de alta. A doua miirturie. au contribuit la o mai bund functionare a lor. 203 Vestitorul romanesc". dit-o populatia dupa trecerea vremii in minuirea cismelelor. Printre multe altele. . 202 George Potra. iar acei care se vor dovedi rauvoitori si vor face vreo necuviinta pricinuitoare de stricaciune" a bunurilor de utilitate publics. 309: In urma slobozirei apei pe la fintinele din Ulita Mogo§oaiei. Iar nu sa le zoreasca sau sa urmeze orice altti necuviinta pricinuitoare 102 Ibidem. publicata cu vreo citiva ani mai tirziu. 20 august/1 septembrie 1867. la 1 septembrie 1867. el spune ca dupa o monotonie extraordinary intilnita pe soseaua Ploiesti-Bucuresti. sa fie [cu] mare luare aminte la apasarea acelor repusoare cu tiurintd. iar pe de alta. 1847. din cauza circulatiei prey mari si. in special cele de pe Podul Mogosoaiei. se gasea in Bucuresti. Derblich care in 1854-1856. Bucureftii la mijlocul secolului XI X. in acelasi timp. 109 Monitorul oficial". in urma unei licitatii 104 a infiintat 51 guri de stropit in tot lungul Podului Mogosoaiei si. 1941. Dar cu toate ca existau cismele destule pe Podul Mogosoaiei. 3. s-au orinduit a for dregere.

105 Ziarul Romania". Emanoil Hagi-Moscu. aproape de podul de fier de pe calea Vacaresti. Lucrarile au fost date antreprenorului francez A. In 1880. op.. dusa nu se stie unde. 11. Planurile acestei lucrari de mare utilitate si Infrumuse-tare a orasului au fost Intocmite de arhitectul roman Grigore Cerkez*.bovitei. arhitectul orasului. mestere. in fats cu locul unde artistul admira un monument simplu. Fusese ridicata bucata cu bucata. Inchipuiti-va citiva metri cubi de apa. 107 Ibidem. putreziciunile si decompozitiunile. Bacalba§a. Bucure§ti. Rezultatul cercetarilor. ele cintau doinele noastre cele frumoase". directorul fintinelor. ne-a lasat in scrierile sale citeva Insemnari interesante. Inceperea lucrarilor s-a facia la 21 noiembrie 1880. 281-282. . Daca acel care bea din Dlmbovi%a nu se mai duce.252 DIN BUCURESTII DE IERI Capita lei cu apa de baut din izvoarele mai importante din jurul orasului. facute cu aceasta ocazie. de la fintina Brincoveanului sau de la Herastrau. primaria Capitalei a publicat licitatie pentru canalizarea albiei DImbovitei si rectificarea cursului in cuprinsul orasului. Scrieri economice. pentru a studia aceasta problems. 1868. scriitorul si revolutionarul pasoptist Ion Ghica. (edilie Ingrijita §i comentata de Ion Veverca). cum am zice un pahar cu apa In care s-ar arunca un pumn de otrava si vei avea o idee aproximata de lichidul cu care 10 potolesc setea acei care nu au un cal si o saca ca Bali aduca apa de la Filaret. calfe si ucenice" care In jgheaburile din fata fintlnii 10 limpezeau testemelurile. de luptele si de suferintele lor" 106. el spune ca apa curata si dulce a Dlmbovitei s-a prefacut Intr-o decoctiune de spurcaciune. In ceea ce priveste apa de baut a locuitorilor. 39. si de pierderea careia nu ne poate consola monumentala fintina ce s-a ridioat ca o parodie. tot noroiul stradelor si canalurilor. vol. * In 1927. 38. nici pentru ce. In acest scop s-a alcatuit o comisie 105 compusa din: Lab lin. este ca 10 is de tlnar domiciliul la gradina Belu" 107. Massalup si Maxentian. p. iar la inaugurare a participat domnul. toate mortaciunile. le Intindeau la soare pe iarba si In timp ce se uscau. toate Infiltratiunile depunerilor a unei populatiuni de doua sute de mii de locuitori . p. p. In loc de a fi un vehicul pentru digestiune. nu ne este cunoscut. 108 C. 1937. In legatura cu alimentarea bucurestenilor cu apa In aceasta vreme. La executarea lucrarii au participat diferite firme romane si straine. a daruit aceste planuri Scold Superioare de Arhitectura. a devenit un purgativ din cele mai drastice. 7 septembrie. 37-38. Alexandru Zane si inginerii Gotterau fiul. oficialitatile si foarte multa populatie a orasului. pupa moartea lui Grigore Cerkez. cit. dar de bun gust care ne vorbia de virtutile batrinilor nostri. 106 Ion Ghica. apropiata. el spune ca In tineretea lui apa din cismeaua de la Filaret (Parcul Libertatii) era un izvor de sanatate si de bogatie". fete si neveste. de aceea vedem bucuresteanul ca prefers astazi basamacul si berea lui Opler. Apa din Bucuresti. luind In disolutiune si In suspensiune toate laturile si toate gunoaiele cuhnielor si grajdurilor. modest. Boisguerin care a prezentat oferta cea mai avantajoasa. run. Vara cimpia de la poalele dealului era plina cu lucratoare. care intra curata pe la Belvedere si iese pe la Vitan. Pe la 1870-1876 [ ?] el spune ca cismeaua de la Filaret nu mai exista. Caputineanu. Solemnitatea s-a savIrsit Intr-un pavilion Inaltat pe axa proiectata a DIm. linga fintina apelor zise apele de la Vacaresti" 108. Astfel.

ajungind astazi la o populatie de peste doua milioane de locuitori si care va creste. inalte de peste un metru. conducte pentru scurgerea necurateniilor si a apei murdare in Dimbovita. si inginerului D. intr-un viitor Enclepartat s-ar putea ridica la 750 000 suflete. Si tot in aceasta vreme s-au instalat peste 100 km de tuburi pentru alimentwa cu ape a bucurestenilor. pus dedesubt. Angelescu. lui A. pe o lungime de peste 7 km. Unele filtre erau instalate pe un fel de trepied metalic. care pins la acea data curgea pe unde voia. Intre 1880 si 1883. Bucuresti. Primele conducte trebuiau sa aduca 46 000 mc de ape pe zi pentru cei 200 000 locuitori ce avea orasul atunci. inginerului sef C. se spalau vasele de bucatarie. Pentru rectificarea riului Dimbovita. Sergiu si N. Pentru baut si spalatul rufelor. Din ea se adApau caii. Si tot in aceasta vreme s-au instalat peste 100 km de tuburi pentru a se lumina orasul cu gaz . pe zi pentru populatia orasului Bucuresti care. din ce In ce mai mult. prin cele mai importante strazi ale Capitalei. nepotul primarului Cariadgi. 143. dAdeau posibilitatea ca prin porii for sa iasa picaturi de ape care se stringeau Intr-un vas anume. Filtrele se gaseau pe un culoar sau gang in apropierea bucatariei sau in pivnitele cele mari si racoroase. Licherdopol. ginerele marelui negutator Stancu R. era D. In acea vreme.ASPECTE EDILITAR. La anumite intervale de timp filtrele se curatau In interior de impuritatile lasate. Primar al Capita lei. Becheanu. Reali- tatea a demonstrat ca dezvoltarea orasului a depasit cu mult imaginatia inaintasilor nostri. Apa care folosea strict pentru baut. se stropea curtea si gradina. Cariadgi. dr. au muncit zeci de mii de lucratori si s-a cheltuit o suing apreciabila. iar intr-un fel de jgheab interior al putului se puneau sticlele cu vin sa se raceasca". In acestea se punea apA. dintre care 5 de fier si 7 de piatra 109. Bucurestii s-au transformat intr-un mare santier de lucrari edilitare. aveau in curte. Matak. Apa puturilor Insa nu prea era folosita pentru baut. dupe abandonarea acestor filtre. boierii si burghezii instOriti care nu aveau conducte de ape pe strada si deci nici instalatie in ma. Filtrele propriu-zise se compuneau din niste vase mari de piatra de forma unor conuri rasturnate*. Mai tirziu. Bucureftii. s-a facut ceva frumos si util: Dimbovita a fost obligate sa curga pe unde i s-a facut drum. put. 1889. de asemenea s-au introdus. cu timpul. de obicei se aducea apA cu sacaua. Asa ca Dimbovita. 109 Ion P. * Astfel de filtre am vAzut in pastrarea familiei Emanoil Hagi-Moscu si a lui . iar altele erau introduse Intr-un fel de dulapuri la fel ca frigiderele de azi. din piatra spongioasA. era filtrate. adica cu peste 100 de ani In urma. deoarece aparusera altele mai perfectionate. iar ajutori Grigore Serrurie. iar ele fiind poroase. N 1. desparlite in doua. Manolescu. indiferent dadi era scoasa din put sau adusA cu sacaua. a fost canalizata intr-o meta adinca din care nu mai putea sa iasa pentru a inunda mahalalele vecine. Pe acea vreme. iar antrepriza. Boisguerin. Simtion. In schimb. dupe parerea specialistilor iar ptanul Intregii retele de conducte prevedea aducerea a 180 000 mc de apti de atunci.URBANISTICE 253 Directia lucrArilor a fost Incredintata profesorului N. iar deoparte si de alta a albiei s-au treat dbua splaiuri largi si frumoase plantate cu arbori pe ambele parti si canape care s-au ridicat mai tirziu diferite institutii de stat si frumoase lizate case particulare. Culman si lui Bei kli-Ziegler. p. In locul vechilor poduri si podisti de lemn s-au construit peste riu 12 poduri. cu usa si capac.

dr. Intre 1893 si 1905. Podul Beilicului (Calea Serban Voda).254 DIN BUCURE$TII DE IERI au fost folosite filtrele Birkenfcld. Intunericul §i tacerea se lntindeau asupra orasului. nici puturile particulare. de asemenea experimenteaza filtrele mecanice Sonnenschein. puse in policandre sau sfesnice de argint sau de bronz. Maignen. camerele erau luminate cu luminari de ceara galbena. Podul Tirgului de Afars (Calea 11400lor). Herastrau §i Pantelimon. A. . in 1890. precum gi pe celelalte ulite unde ce se facea noapte. in afara de latratul ciinilor. ale caraulelor formate din 10-15 oameni care cutreierau mahalaua. Drept. Incolo nimic. apoi alba si in cele din urma cu lumintiri de stearina. nu aveau o bung apa de baut. Se amenajeaza instalatiile de captare a apei subterane de la Bragadiru. despre care oamenii spuneau ca au apa minunata". De indatri toriei). NeguIatorii §i celelalte categorii de oameni 4 §i iluminau interiorul caselor cu luminar: de ceara galbena. erau insotite de robi tigani purtatori de masalale * care luminau drumul. Victor Babes. la cite un han sau circiuma se mai gasea cite o festila sau intr-un felinar o luminare de seu care de-abia pilplia o luminita indicatoare de asezare omeneasca. Asemenea se obisnuia §i In casele marilor boieri. Iar in vremuri de primejdie. Podul Calicilor (Calea Rahovei). Toti acestia au aratat ca apa potabila din Bucuresti tontine foarte multe bacterii daunatoare sanata0 locuitorilor §i chiar izvoarele de la Filaret. Gerso si Brayer. (manuscris). Petrescu Urbeanu §i altii. aveau de patru-cinci on mai multi germeni peste limita ingaduita. se aduc o serie de imbunatatiri tuturor instalatiilor si se fac lucrari not pentru ca apa sa fie mai buns si in cantitate suficienta. Georgescu. dr. Numai din loc in loc. de La Curtea domneasca. dintre care amintim pe dr. ulitele orasului nu erau luminate deloc in timpul noptii. Prin mahalalele mai marginase §i chiar in centru. care lumina curtea boiereascii sau strada. antrepriza Glatley construieste not filtre §i betoneaza pe cele vechi . Imbibata cu 'Acura sau ra§ina razboi se auzeau strigatele patrulelor. to Arad" ! ale strajerilor sau raspintiasilor. apa fiind un amestec de apa filtrata 5i apa din stratele freatice. pins la instalarea conductelor de apa pe Dar nici conductele primariei. prin deosebita grija si pricepere a inginerului Elie toate strazile 11°. Vechi case bucureftene: Casa negulatorului Stancu Becheanu. Din aceasta cauza a inceput o adevarata campanie sanitara . apa a fost analizata de nenumarali medici 1i oameni de stiini. Cind nu era lung. facile alcatuita din sfori de cinepa. iar oamenii saraci cu luminari 110 George Potra. urmare. Calestile boierilor. I. dr. iar cantitatea apei distribuita locuitorilor creste mereu. bezna cuprindea aproape intreg orasul. ILUMINATUL SI PAZA DE NOAPTE A ORASULUI Dintru Inceput §i ping la sfirsitul secolului al XVIII-lea. De abia pe arterele mai importante: pe Podul Mogosoaiei ( Calea Vic- se gaseau case boieresti se afla in fata porlilor cite un §omoiog imbibat cu pacura sau raging care mai lumina drumul de iesire sau intrare a vreunei butci sau calesti In curte. Felix. * masala = tortA. nu se auzea In intunericul adinc decit strigatele: Stai !" Cine-i acolo ?" Te vad. cind veneau din provincie sau Intirziau cu stapinii pe la diferite sindrofii in oras. de bejenie.A. Radu. iar de felinare nici nu se pomenea. dupa spusele specialistilor.

ASPECTE EDILITAR-URBANISTICE 255 de seu §i. in cinstea generalului maior Engelhardt §i a musafirilor turci murahazi *. I. Bucure§ti. Chimistul francez J. adica alternativ pe o parte §i pe alta. la care serbare participa toata boierimea. 124. la o distanta de 20 metri unul de altul. Bechamp ** care a trait multi ani la noi In tail. in 1830. St. din distanta in distanta. Cojocaru. ca sa fie lumina. apoi au fost introduse felinare. Din ordinul vorniciei (primariei). Noi inainte de primul razboi mondial. bineInteles centrale. A. 1. la foarte multi din ace§tia. Pentru buna reu§ita a actiunii de mai sus. 111 Arh. manastirile si institutiile mai importante I§i luminau intrarile sau interiorul curtilor cu masalale imbibate cu 'Acura care se aducea de obicei de la puturile de extractie din judetele Prahova §i Dimbovita. Combustibilul folosit era untdelemnul.. in gradina Herastrau. la Fac. Constantin I. op. s-au instalat felinare pe mai multe strazi. a§a ca pentru 400 vedre. dupa cum asemenea urmare s-au facut §i altildata" 111. adica cetateanul nu avea nevoie de a avea felinar spre a ie§i din casa". f. Documente privitoare la economia Tarii Romdneti. vol. Buc. inset. 278. In perioada. precizam. . La anumite ocazii exceptionale (serbari. doc. 148/1828. Cojocaru. 1 strati a scris Blografia marelui chimist francez Bechamp. f. cota pe lunile mai §i iunie. pe ulitele din centrul oraplui. op. ne spune ca In aceasta vreme. 1894. fiindca pe cele de la periferie nici vorba de a§a ceva.) pacura aprinsa. Cojocaru. domnul Alexandru Sutu da ordin vame§ilor din Cimpina sa trimita numaidecit" patru sute vedre pacura necesara pentru masalalele din Curtea domneasca. 2366/1812. pentru a duce tratative cu reprezentantii unei alte OH. cit. Palatul domnului. doc. 1958. f. ** Jacques Antoine BE champ (1816-1909). Membru de onoare (1906) al Academiei RomAne. fiindca este luata in trebuinta o§tirilor" 113. I. 3 . de MedicinA din Montpellier i Lille. 53. la acea data. 2208/1819. butoaie cu etc. Vistieria da ordin ispravnicilor judetmlui Prahova sa trimita cele 200 vedre. sau untura de pe§te.. 112 Ibidem. Administrative vechi. era de 1. Pentru transportarea pacurii se recomanda sa se gaseasca carau§i cu pret c uviincios" 112. pe lunile martie-aprilie. mai Intii cu luminari de seu. Pretul pacurii. a Inceput In Bucure§ti a se ilumina i strazile.. cit. 140 lei butoaiele §i legatul for In cercuri de fier §i 60 lei pentru transport. mentionindu-se ca este cunoscut faptul Ca e mare lipsa de pacura. 1800-1850. deoarece §i la Bucure§ti este mare trebuinta. marele arma§ primise ordin ca In acea sears sa puna pe ambele parti ale drumului care duce la Herastrau butoaie cu pacura aprinsa ca sa fie lumina bund. numai lumina unei candele mai mici sau mai mari era singura sursa de iluminat. leu vadra. fapt vazut de noi cu aproape §aptezeci de ani in urma.. Vistieria a platit 600 lei: 400 lei pacura. I. doe. chimist francez. din loc In loc. capitala principatului muntean capata pe zi * murahaz = imputernicit al sultanului in timp de razboi. primiri de Inalte personalitati noaptea se puneau pe anumite ulite. °data cu secolul al XIX-lea. prof. 65. felinare Incruci§ate". Buc. Oliva ani mai tirziu (16 februarie 1819). inset.1828 -1829 s-au instalat pe unele strazi. Un astfel de caz este §i cel din 6 iulie 1812 cind Divanul tariff hotara§te sa dea o mare serbare. De la aceasta data. de o categorie inferioara. 129. dar sa se faca tot posibilul. Bineinteles ca o persoana anume se ingrijea de iluminarea interioarelor §i exterioarelor celor bogati. 113 Ibidem. Pentru 'Acura trebuitoare masalalelor de la Divan §i In alte locuri cuviincioase".

115 Marele dictionar geografic al Romdniei. In afarg insa de aceste felinare. Din vechiul Bucuresti. In acest capitol. I. astfel ca oragul Bucuregti a inceput Inca de atunci sa fie oarecum sistematizat in ceea ce privegte constructiile cit gi indreptarea strgzilor intortocheate si inguste care de fapt. 1935. Florescu. la fostul foisor de foc si In Cavafi. Regulamentul Organic obliga pe conducgtorii oragului la o edilitate oarecum inaintata pentru vremea aceea gi In special pentru Cara noastrg. Bucuresti.S. In 1840. . 1898. Nicolae : la raspintia din Cavafii Vechi. Felinarele. in Comisia de Rogu se &eau felinare in urmatoarele doritg. vom aria In mahalaua Si. erau oameni inarmati. In mahalaua Stelea : la vicontele de Gramont [Louis Antoine de Gramont 1795-1852 . Dimitrie : la raspintia de la Sgrarie. atit prin numArn1 locuitorilor ce se Inmulteau necontenit. oragul era impartit in patru Comisii sau Culori (astazi numite sectoare). Ghica. unele din ele. de la Cazin gi In raspintia de la Acic . erau puse la raspinthle cele mai importante. Pe vremea aceea. la ulila ce merge la biserica Stelei . In raspintia *alvaragii. Felinarele care se aflau la aceste raspIntii erau ingrijite gi pgzite de 40 de oameni. pe baza unui material documentar inedit 114. Bucuresti. R. la Cerb. In capul ulicioarei de la Hagi Ivan. nici ping astAzi nu gi-au capatat forma mahalale gi rgspintii: locurile unde stateau paznicii insarcinati cu supravegherea felinarelor ticgului. la drciuma Predescului si la serdarul Petrache. in mahalaua . p. la Ulierie. 1935. p. Insarcinati special cu linigtea gi pgzirea avutului locuitorilor. p. cit gi statiile" (locurile) de paza strgjuirii de noapte din fiecare comisie a oragului Bucuresti. peste cltiva ani numgrul felinarelor pentru iluminarea oragului se urea la 955 pentru care Casa Maghistratului (primaria) cheltuia 199 881 lei gi 20 parale 116.Serban Yodel : la raspintia de la Sf. In raspintia de la BratAganca gi in raspintia de la Dorobantie . vol. In mahalaua Curtea Veche : la raspintia de linga poarta de sus. care nu de mult se adaugase mahalalei Scaunelor: En mahalaua Sf. a fost aghiotant domnesc sub Alexandru Dim. 117 Amintirile colonelului Locusteanu. 131. o alta cast' Cornescu se afla in mahalaua bisericii Dintr-o zi. 699. Ioan. Locurile unde se fAcea straja de hoapte: Comisia de Rep In mahalaua Scaunelor: la slugerul Tase. MS. 20. Gheorghe Bibescu si Barbu Stirbei. Pentru celelalte Comisii sau Culori nu cunoagtem exact numgrul felinarelor dar.216 DIN BUCURE*TII DE IERI ce trece o importantli din ce in ce mai mare. in mahalaua Biserica Doamnet : la raspintia de la casa Cornescului care se afla in spatele fostei prefecturi de politie 215 .. la Capul Pescariei. in mahalaua Sr Gheorghe Vechi : la raspintia de la Arghiropol. in raspintia de la Cigmeaua Seacg. care ajutau gi paza de noapte. Acesta din urma la ridicat pIna la funclia de mare logofat] 117 la BAltAretu. pentru luminatul oragului noaptea. 115 George D. sau in fata anumitor case sau pravalii unde se socotea ca este nevoie de mai multa lumina .R. In 1834 a intrat In armata romana cu gradul de colonel. 114 Acad. cit gi prin diferitele clgdiri ce se construiau altfel decit ping atunci. Bucuresti. publicate de Radu Crutzescu. 1632.

In mahalaua Cisrnelei : la hanul capitanului Nicolae. Gheorghe-Vechi : la ulita Rachtivanului spre clucerul Ianache Arlon. Nicolae : la rilspintia unde sint casele marelui logofdt Mihaip Filipescu . la Ddrldi. In mahalaua Sf. la Covaci of In dosul Cavafilor vechi. la Mitina unde sint salciiie. . Gheorghe Nou : la Tirgul Cucului. Ia raspintia ulicioarelor de din dos si la ulita ce merge spre Bailie. Dimitrie in dosul bisericii MAgureanului. la Lapa cojocaru. la rdspintia din Rogojinari . la portiin Coital . Ia comisul Costache Falcoianu si la stolnicul loan Uttuneanu. la Vflcu tabacu. In mahalaua Slobozia: la Enache cfrciumaru. la Ionitd circiumaru . Joan Nou: In dreptul caselor vornicului Alecu Ghica. In dosul marchitanilor . In dosul hanului *erban Vodd si la In mahalaua Popescu : la Dumitru rachieru . si In dosul Baratiei. In mahalaua Sf. In mahalaua Sf. In dosul bisericii Sf. la boiangerie. piny la ulucile lui Filip . la logofatul Lazar. la Livada cu duzi. la Constantin Grecu ce locuieste linga pull spre Dimache circiumarul la Dimache spry clop ot arul. la Petre cfrciumaru. In mahalaua Curtea-Veche : la poarta bisericii Curtea Veche. la Colea dulgheru . la Negut cfrciumaru si la Costache Moraitu. la logofAtul Manolache . la ulita Zarzavagiilor . In mahalaua Brosteni : la logofatul Mitu . la Nicolae brutaru. In mahalaua Dobroteasa: la Ionita cavafu. la Maria geambOsoaica. la Hristache arendasu: la Radu Boboc si la buluc-basa Iusuf. la Petru Neamtu . la Mihaita rachieru . la Vasile Pastrama. la rdspintie la Floru . la Hanul Golescului pe aceeasi ulitd (actualmente Calea Rahovei. Ia loan bacanu. la Tudor cfrciumaru si la Ivan Pascu. In mahalaua Sf. la Gheorghe cfrciumaru. In mahalaua FlcimInda: la Ivan cfrciumaru .. la Aron Levi ovreiul. la Nicolae Precupetu. in dosul Teatrului si la Petrache Petrovici Comisia de Albastru In mahalaua 55erban Vodi : la manastirea Zlatari. la ctrciuma lui Dumitrache ce se and In fata portii spitalului Filantropia. la Costache circiumaru si la Halfon zaraf-basa. la Tanase fostul vataf. In mahalaua Radu Yodd : la serdarul Manolache Nenoveanu. afard din barierd. la pitarul Hristache BOtAncu . la cojocaria Grosii 5i In dosul PescOriei vechi. la poarta marelui ban Baleanu: la baia din Lipscani si la Cary asara . In mahalaua Staicu : la mos Ilie dulgheru . Yasilie : la Zamfir Bildineanu spre grAdina lui Filip. la Jecu cfrciumaru . la poarta cea mare. polcovnicul Niculae. In mahalaua Domniia Bellasa : la biserica Sf. In mahalaua Sf. la hanul Frantescului . la Nicola bacanu si Ia Dumitru croitoru. la Ghip cfrciumaru . In mahalaua Viatica : la Iordache Luchiadis. la paharnicul Constantin Olanescu. Ia Misu . la aga Joan Filipescu. Comisia de Galben In mahalaua Caramidari : la Dacid cfrciumaru . In mahalaua Sf. la Dasca Grigorie. In mahalaua Sf. la Zamfira vaduva si la Ion plugaru. la loan potcApieru si la Florea dulgheru. la Dumitru circiumaru. la vornicul Dumitru si la Stoian bacanu. la Dumitru circiumaru. In raspintia soselei spre Baneasa . la paharnicul Pascale Gazoti. la Cahn cojocaru . la Petre Cot aru . la Stan bucataru. Ecaterina : la Ghill bAcanu . la Dumitru Pastramd. la Stefan tabacu. la Mincu circiumaru. la Dumitru circiumaru. la loan Jianu in dosul barierei. In mahalaua Barbeitescu : la lane Grecu . Ilie pe Podul Calicilor. la Ionita pantofarul si la Panait arendasu. la stolnicul Giani si la ionita tabacu. la Dumitru abagiu . la Hagi Gheorghe Puscasu . la generalul Mavru . in spatele spitalului Brincovenesc). In mahalaua Biserica Doamnei: la Iacovenco. In mahalaua Sirbi : la Ignat simigiu . In mahalaua Apostu (?): la Nicolae rachieru . la rAsptntia din fata podului (Ttrgului de Afara) . la hanul Coltei. p oarta manastirii Stavropoleos.ASPECTE EDILITAR-URBANISTICE 257 In mahalaua Co ilea: la aga Costache Belu . Dimitrie: la casa BrincoveneascAi . In mahalaua Foisor : ]a vornicul Zamfir .

spre marele vistier Grigorie Gradisteanu . la BAnicA cherestigiu. spre sosea. la Dumitru Robu . la serdarul Ghita Bdlescu In raspintie sau lingd Iatropolu . la Ceamur pe pod spre stolnicul Nicolae Pardalos. Thiess). intre biserica Silvestru . la stolnicul in raspintie. la Pavel PastincA pe soseaua Tirgului de Afarti . la crucea cAzutil spre soseaua Tirgului de Afard. pe Podul Mogosoaiei pe din dosul zidului sfintei episcopii spre plata Niculescului . la pastramagiu spre Micu epistatu . In mahalaua Popa Rusu : la circiuma rAposatului Vasilie spre protopopul Petrache. prima spre paharnicul Costache Petrescu. podului Tirgului de Afara. la Barbu fustasu . In mahalaua Caimata : situatA in jurul bisericii Caimata (care se afla pe bulevardul Republicii in dreptul casei cu nr. In mahalaua Dichiului : la Hristea BOrzoi in spatele bisericii Dichiului . 18). In mahalaua Ojetari: la sandramaua mdcelarului Pascu . In mahalaua Stlivestru. la putts cu salcii . la raspintie la Dumitru lumanaram. a doua spre paharniceasa Arionoaie si a treia spre clucerul Raducanu Cornescu . la vdduva Arsapeta spre stolnicu Stanciu. In mahalaua Sf. Visarion . la poarta vornicului Iordache Golescu spre Anastasia brutarul. la putul de lingd Marita Surtuca aldturi cu casa Luxandrei boiangioaica spre paharnicul Zamfirache Creteanu. la Costea Grecu . Ia Hagiul Gheorghe cavafu . la loan circiumaru afard din barierd. la butuc. In mahalaua Batistea : la Constantin salvaragiu in raspintia spre biserica Pitar Mos si spre ulita mitropolitului Dionisie si spre Alecu Izvoranu . la postelnicul Dumitru spre maidanul postei ce merge spre biserica Pitar Mos. la Sta n circiumarul spre biserica Sf. incepind de In circiuma galbend spre biserica Popa Chitu. In mahalaua Popalvascu : In raspintia de lingA casa lui Iordache Lupescu. la biserica Alba. la lane brutarul in raspintie. la lonita cocatoru. la hanul Pitisteanului lingA cafenea pe podul Tirgului de AfarO. la vdduva Tudora Olengioaica. la Steil papugiul spre Biserica Alba si spre maidanul postei. In mahalaua Popa Patru : la circiuma galbena. la Nicola In Ilincit Hagiu spre Gheorghe vataselu ce au merit. la Fardmitoaie. spre putul cel din drum . In mahalaua Ceauf David: la putul Icoanei. In mahalaua Amza : la poarta Papazoaii In Podul Mogosoaiei. la Hanul Suditului afard din bariera Madritulni . la altarul bisericii Batistei . la poarta rdposatului TOnase Nenoveanu din raspintia slugerului Nun si spre stolnicul Nicolae Pardalos. la Radu brutaru din dosul Icoanei spre plopi . spre grAdina marelui vistier Grigorie Gradi5teanu si spre ulita Herastrattlui . la Hagiu Harizan spre catun si spre via clucerului PanA Brilslea spre soseaua in mahalaua Sf. . la tigdnia vornicului Filip din dos spre biserica Sfintii Voievozi. la Stoica circiumarul spre ulita Madritului . la serdarul Manolache. la Tudorache Milani. la Ciobanul in capul soselei spre rdspintie. la Nicolae Carabulea lingA pupil de la raspintii . la Nedea dulgheru. I a Sima circiumaru spre hingheri . inspre hazna. Visarion : la circiuma lui Ienache Mesciu. la vorniceasa Floreasca pe Podul Mogosoaiei . pitarul Costache Vizurescu . la Pana circiumaru spre biserica Popa CIP(u. spre podu de la biserica Icoanei . la circiuma lui Barzoiu . la Gheorghe vAraru. loan: la loan Babo. la poartd la Balabunesti . Pietraru pe podul Tirgului de Afard. la poarta logofdtului Dumitru. uncle actualmente se afIA grAdina. In mahalaua Armeneasca. In mahalaua Precupelii Vechi : la Tudor Grecu . la casele lui Simion Romanov spre baba Lana. la Lilea Arniluceanu . la circiumarul Pavel unde sint trei raspintii. la Iacob zidarul spre plopul ce iese in sosea la podisca de lIngd put. la Buna vaduva. la poarta bisericii Precupetii Vechi . afara din barierd. In mahalaua Boteanu. la logofAtul Alecu Motescu . la lonitd croitoru in fata podului Tirgului de Afard . Ia Stefan circiumaru din afara barierei . linga put . la Gheorghe Lucolu . Iri mahalauo Precupelii Noi : la logofAtu Alecu.: la putul spAtarului la tahtu epistatului . spre lac. la rdspintia ce se gaseste in apropierea cOminaruliii Iordache Dedulescu sau la serdarul Matei Falcoianu. pe Podul Mogosoaiei lingA doctoral Tist (A. la Gheorghe carbunaru . la capitanul Marin . in maidan . la Constantin Grecu spre Icoana . pe mai[Balcescu]. In mahalaua Popa Dimas: in piata Niculescului . la danul de din dosul casei vornicului Alexandru Nenciulescu si spre pitdreasa Zinca In mahalaua Biserica Enei : in maiorul Banov (Alexandru Banov ofiter trecut din armata rusti in cea romanA).28 DIN BUCURE5TII DE IERI In mahalaua Popa Cozma : la circiuma setraresii Zmaranda. la Gheorghe Topciu . la Gheorghe bdcanu in podul Tirgului de Afard . la lane Grecu . la gura haznalii.i intre biserica Popa Chitu . la Matache epistatu. dinaintea putului. in Podul Mogosoaiei in apropiere de Alecu Barut (?). la vdtaful Badea unde este putul cu cumpAnA.

In mahalaua Sf. la biserica Sf. In mahalaua Vergului : la poarta casei serdarului Fanuta. In mahalaua Popa Soare : la polcovnicul Costache Coadd. la biserica Sfintii Voievozi . la Petre Neamtu . la podul de la Grozdvesti. ce-i zice si la Rosu . In mahalaua Biserica Alba: la paharnicul Iancu Mihdilescu . Elefterie: la paharnicul Scarlat Ruset . In mahalaua Mintuleasa: la metohul mandstirii Calddrusani . In mahalaua Sf. la Vasile circiumaru . la Cahn cofetaru . in fata casei lui Ciocanel. afard din barierd. la raposatul Piga. la vataful Stan . la pitarul Matache Teisanu. la stolniceasa Tudorita Iacovachina. la Costache Moraitu . iCtefan: la prdvalia lui Hagi Manta. la crucea de piatra. la vornicul Mihalache. la polcovnicul Mihalache. la Nicolae labras. Vineri . la Dumitrache barbieru . la clucerul Petrache Orbescu . la pitarul Mihai Piron. la pitarul Mihalache Pangar . la pitarul lonita Rosianu. la Mihale telalu . In mahalaua Oboru V echi : in maidan la Oancea dogaru . la Vasile zidaru . la stolniceasa Pietrachioaia. la Pirvu fainaru . la biserica de la Izvor. la Hagi Toros. la Gheorghe Grosu . la poarta baronului Sachelarie . la poarta casei pdharnicesei Miroaia. in dreptul bisericii Sf. In mahalaua Cretulescu: la poarta palatului mariei sale.a Ulieru . pe sosea. la poarta casei pitarului Petrache Zotovici . la Matei pescaru. la Ciolacu . . la Voicu dulgheru . In mahalaua Sf. la biserica Schitu Magureanu . la vataful Stefan Vladescu. Constantin. la Dumitru gaitanaru. la Nicolae malaeru. la serdarul Ghip Rafaild . la poarta manastirii Antim . la polcovnicul Famazonu (?). afard din bariera. In mahalaua Podul de Pamint : in dreptul pravaliei lui Nicolae. Vineri: in dreptul bisericii Sf. Ia Pand farfurieru. la magazia Mitropoliei . dulgheru . la Caraghiozoaia si linga serdarul Dumitrache Sorescu. In mahalaua Delea Yeche : la Dima bacanu. la Stamate Nicolau Arnauceanu . in dreptul crucii . la caraula mare. In mahalaua Udricani : la pravdliile bisericii Bradu. in dreptul pravaliei lui Hristea rachieru. la via iui lonita cizmaru.ASPECTE EDILITAR-URBANISTICE 259 Comisia de Verde In mahalaua Gorganu: la poarta logofatului Nicolae Ghica. in dreptul casei Elenchii In mahalaua Livedea gospod: in dreptul pravaliei lui Fdnica . la postelnicul Vlad. In mahalaua Izvor : in dreptul buluc-basei Raicu . la loan bacanu . la poarta casei lui Costache Villara. la vataful Gheorghip fostul ipocomisar. la pitarul Manolache Lazarescu. la Stefan Sprincenatu . In mahalaua Delea Noud: intre Radii Bolocan si Maria Rosia. In mahalaua Hagiului : la polcovnicul Ghenea. intre casa lui *Lau lipscanu si Ilincuta vaduva. la biserica Stejarului. In mahalaua Ceaus Radii: la pravalia lui Calin ciohodaru . Ire mahalaua Negutatori : intre Vasile Hagiu si Dumitru circiumaru. la Gheorghe In mahalaua Fintina Boului : la Gheorghe Catanoiu. Comisia de Negru ovreiul. In mahalaua Olteni la Dumitru rachieru . la pravalia cdpitanului Gheorghe.ciuma morii lui Piliciu . In mahalaua Schitu Magureanu: la Gheorghe circiumaru . In mahalaua Olari: la scaunul de carne de pe podul Tirgului de Afara . la medelnicerul Giurescu . la buluc-basa Nenciu. la pravalia Elinchii Comdneascai . la Cismigiu . Ia Porfir cofetaru . la pravalia lui Ruse rachieru. la Mihai *oriel . la Ciunga circiumareasa. fare prdvalia lui Nicolae Vasiliu si Tanase ceaprazarul. In mahalaua Mihai Vodd: la casa raposatului Hristea rachieru . la lanulea Dumitru . ln mahalaua Arhimandritului : la Triandafil Paciurea. la Alecu Mimi . la postelnicul Tache. la Penciu plugaru. la Mihalache salvaragiu . la Biserica Alba. la Gheorghe Statuleanca. la biserica Manii [Manea Brutarul]. la Ionip dulgheru . la hanul lui Burnaz. la cu. In mahalaua Sfinlii Voievozi: la paharnicul Joan Budisteanu. la Iordache circiumaru . Ionica. in dreptul rotilelor. la biserica nemteasca. In mahalaua Spirii: la Nicolae hangiu . la Costandina tiganca. la straja veche. la Iorga circiumaru . la Vasile Copoiu . In mahalaua Lucaci : intre casa serdarului State si pravaliile cocoanii Tincutii . la pitaru Mitache Coadd. la Ghit. la Nedelcu olangiu .

primaria Ii va plgti 4 lei pe an. ne indatordm a le aprinde asemenea. din cauza unor furtuni mari. bund stare a tuturor felinarelor care sint instalate pe strgzi. . iar Intreaga suing' ce i se va cuveni. Nu §tim dacd ministrul a aprobat suma ardtata de prim. Iancu Manu. Buc. Conform celor noun puncte ale contractului. la raportul primit referitor la aceasta problemd. la Stavri Grecu . Felinarele se vor aprinde numai in 20 de nopti pe fiecare lung fie intunerec fie lung". la Ion Pasataru . asa cum le-a §i primit. In mahataua lancului : la Costache circiumaru . Sfatul orgsenesc incheie contract. dupg anotimp. linga biserica Pantelimon . Aflam brie-februarie lumingrile vor trebui sä fie in greutate de 12 bucati la o oca : pentru lunile aprilie-august cite 20 la o oca. iar pentru lunile martie-septembrie -cite 14 lumingri la o oca. fard sa ceara protectia §i concursul vreunei puteri straine. prin In timpul iernii insa. Aron se obliga. Primaria face cercetarea cuvenita si constatg intr-adevar ca paguba suferita se ridicg la suma de 466 lei. El I§i is angajamentul ca chiar data s-a spart numai un colt al geamului de la felinar. primaria incheie un contract pentru 1 noiembrie 1849 1 noiembrie 1850 cu Avram Isac sticlarul §i cu Iosif VorerWain. iar acestea sa le distribuie prin mahalale dupa nunkdrul felinarelor . sä fie dator a Imbundtati Indatg stricticiunea Vara Intirziere". la baba Ioana vkluva. el sa -1 inlocuiascd cu unul Intreg §i curat. 411.d s au Ingrijit starea si functionarea felinarelor §i cum s-a fault iluminarea oraplui. cu chez4ia lui Anastasie Gheorghiu. ca din once Intimplare" se va sparge vreun geam sau se va strica vreun felinar in intregime sau numai o parte. pentru lunile noiem- au fost distruse. La implinirea contractului. va preda totul in bung stare. 408 si nr. Dach insa luna va fi intunecoasd sau va ie§i tirziu. Iar cind va fi cazul: fie Intunerec fie lung" iar cind va fi trebuinta a se aprinde §i in mai multe nopti peste aceste 20 hotgrite. 118 Arh. Si cind va fi lung' in aceste zile sa nu le aprindem. . In mahalaua Pantelimonului : la Luca circiumaru pe podul Tirgului de Afar6. o serie de felinare insa ca. la Gura Oborului . avind pe vistierul Anton Vesca chezas raspunzdtor pentru once Impotriva urmare a acestor contraccii".drie. ministrul trebilor din Iduntru. sintem datori a le aprinde in oricite nopti si dintr-acestea" 118 lms. Buletin oficial al prii Romanesti". la Stefan curelaru. spre sfir§itul acestui an. cere sa i se prezinte In copie contractul Incheiat unde la punctul 1 se spunea clar ca din once Intimplare" contracciul este obligat sa refacd stricaciunea. Contractul mentiona ca iluminarea strgzilor se va face prin felinare cu lumindri de mai multe categorii. sau alts mai mica. 102. la Androne dulgheru . p. 103. nr. cu Samuil Aron sticlarul 118 pentru tinerea In rate trimestriale. St. la Ceaus Nitu. va trebui sa i se plateasca In patru Contracciul 1§i mai lua angajamentul ca sa se considere raia (cetatean autohton). adeca de nu va fi lumina. usbi. fiindca dosarul nu ne mai spline nimic. Pentru fiecare felinar ce i se va da In seamd. linga Obor. vataseii §i epistatii erau insgrcinati sa le aprinda in fiecare seard la ceasul hotdrit". la Radu Iancu . linga bariera . p.. Vornicia din lciuntru. la Serban Hagiu. pe perioada 1 iunie 1841 1 iunie 1842./60 DIN BUCURE$TII DE IERI In mahalaua Popa Nan : la Radu Schiopu . 1849. pentru care motiv Samuil Aron Inainteazd domnului o cerere de ajutor. 956/1852.consulatele respective. In luna mai a anului 1841. 1849. Contracciii vor fi obligati sa predea la Comisiile Vapselelor (sectoarelor de ora§) cantitatea necesara de luminari pentru fiecare saptdmina inainte. la vreo pricing de neintelegere. Astfel.. la Ion cArutasu. Pe perioada 1842 1849 nu cunoa§tem cum si sub ce form.

Orice abatere de la punctele mentionate In contract se va pedepsi cu straf (amenda) de 1 leu pentru fiecare felinar. cind va fi ceata curatirea for se va face mai des. deci un alt aspect civilizat. primaria oraplui cheltuia.. Daca primaria. pentru prima data. Primaria se obliga sa plateasca pe an cite 51 lei §i 30 parale de fiecare felinar . A urmat ca antreprenor un oarecare Constantin Dascalescu. suma de 386 158 lei.. In timpul contractului. In 1858. Cu toate Ca pe unele strazi principale au fost instalate lampi. plata corespunzatoare se va face trimestrial.1856). acestea au fost alimentate tot cu luminari de seu pina in 1856. tat5l dr. Cu toate acestea multe strazi periferice mai erau luminate cu felinare cu lum. ca sa poata fi controlati cum isi indeplinesc slujba.. Pentru buna organizare §i functionare. prin lampi. 108. p. prin oamenii angajati de contraccii . concursul prefectului de politie care avea mai multi oameni de paza prin mahalale. a prezentat primariei oferta. pe un an Intreg. . pentru cele 708 lampi din Bucure§ti. adica ping la 1. Pentru continuarea unui astfel de iluminat. Marin Mehedinteanu a trebuit sa prezinte o lista de numele tuturor lampagiilor angajati. a fost introdusa folosirea petrolului. Deoi Bucurestiul este primul oral din lume care a folosit petrolul lampant. 202. precum §i locurile unde vor stationa. In luna mai 1857. pe mosia Rtfov 112 Nicolae Ciachir. Noul antreprenor trebuia sa aiba angajati oameni. dar nu i s-a dat nici un rezultat. a§a cum Meuse §i mai Inainte. iar cele 13 de la palatul domnesc numai pina la ora 2 noaptea 119. pe timp de 2 ani. II (1860). se va scade acel numar de felinare. Ea incepuse sä functioneze din martie 1857 si distila anual o cantitate de 271 tone petrol. iar altele dintre cele mai indepa'rtate de arterele principale nu erau iluminate sub nici o forma. la ora hot'arita §i sa aiba grija sa intretina lumina In tot timpul noptii. numarul lampilor cu petrol s-a intuit de la an la an. realitate care am apucat-o §i not inainte §i dupa primul razboi mondial. Const. Cantacuzino $i al lui Gogu Cantacuzino. III (1965). iar In anul urmator *. in revista Materiale pentru istorie si muzeografie". a fost inlaturat §i primaria a publicat tinerea unei not licitatii pentru perioada 1 martie 1867 pina la sfir§itul anului 1868. 180 Buletinul municipiului Bucuresti".inari. Contracciii erau obligati sa cumpere luminarile de la luminararii autorizati. care sa fie obligati sa le aprinda regulat. Lampile de la §tabul ora§enesc §i de la temnita ardeau pina dimineata. cite unul pentru 30 lampi. proprietatea lui Constantin Cantacuzino. neavind voie sa le faca ei. din 1861. au fost instalate primele lampi cu petrol. Acesta n-a acceptat declt dupa ce a primit un ordin sever din partea ministrului de Interne. Fara sa §tim cite lampi au fost mai inainte in Bucure§ti. cu petrol. * Rafinaria lui Teodor Mehedinteanu fusese instalata linga Ploiesti. zis Capitanul. va schimba unele felinare.ASPECTE EDILITAR-URBANISTICE 26 Spalatul §i curatatul felinarelor sa se faca odata pe fiecare saptamina. ianuarie 1863. efectiv. dar acesta. primaria a cerut Kerman. dar numai la un numar restrins: 16 lampi. p. nerespectinduli obligatiile contractuale. In 1853. neamtul Iosif De-abia In toamna anului 1860. fara nici o pricing de nemultumire din partea contracciilor. olteanul Marin Mehedinteanu 120 incheie contract cu primaria pentru iluminarea strazilor cu lampi cu petrol. *i pentru a nu fi stricate sau distruse aceste lampi de catre oameni rai. Unele aspecte privind °nista Bucuresti in timpul Rdzboiulu i Crimea (1853 . 2 luni §i 24 zile.

concesionarul va construi cu cheltuiala sa. Primii 65 000 m de canalizare si uzina trebuie Antreprenorul trebuie sa aduca in Bucuresti o cantitate de gaz sa fie gata in 18 luni de la incheierea contractului. spre a nu se intimpla vreun accident". pe un teren ce i se va pune la dispozitie de primarie. adica 2 000 pe cei 65 000 m si 2 000 pe cei 35 000 m. o rezerva de 300 lampi. precum si cerintele pe care trebuia sa le indeplineasca antreprenorul pentru o bung iluminare a orasului. Cu aprobarea primariei frisk Gottereau a cedat concesiunea grupului alcatuit de Negroponte. inciilzit in Romcinia §i in trei ani 121 llimitortil oficial".262 DIN BUCURE*TII DE IERI Din anuntul publicat de primarie. pins la ziva". La aceasta licitatie care a avut loc in 1868. asa cum se fac in fabrica lui Baleanu. 122 Idem. Antreprenorul va mai fi obligat sa alba o rezerva de fitiluri. Acestia au intemeiat Societatea generalii pentru iluminat fi. iar ceilalti 35 000 m in termen de 5 ani dupa semnare. asezarea conductelor si a tuturor lucrarilor necesare pe o lungime de 100 000 metri. dar antreprenorul e obligat sa le cumpere.C.-ului. observam care era situatia iluminatului la acea data. Globurile si geamurile sparte pri-vesc primaria. situate mai departe de once cladiri sau constructii. Mehedinteanu si Zarifi. * Alfred Gottereau. Alimentarea lampilor se va face cu gaz lichid numit hidrocarbura -extras din pacura de bung calitate si bine curatit 'licit sa nu dea miros prea greu si sä lumineze cu o flacara alba" 121. (petrol) necesara pentru cel putin o lung inainte. Astfel: Iluminarea strazilor si pietelor publice se va face cu 2 600 lampi . Palatul Nifon etc. Va face cu a sa cheltuiala si lucrarile de canalizare. Fundatia Carol I.si felinare. p. deci mai mult cu 200 decit pins atunci . 1281. Conform conditiilor mentionate in contractul ce se va incheia. pe baza de factura. iar puterea luminii sa fie de 9 luminari de stearina. aprinda -si revizuiasca noaptea din cind in cind". tine o noud licitatie. 1 dec. gata de folosit. uzina si toate accesoriile necesare pentru producerea gazului. si sa le monteze . Pentru tinerea combustibilului se vor face rezervoare in trei puncte ale orasului bine inchise si bine podite. cilindre si diverse piese necesare pentru minimum 3 luni . sau in ipoteca in valoare indoita 122. a renuntat pierzind cauOunea depusa. p. In 1868. neputind procura capitalul necesar pentru a satisface obligatiile contractuale.5 cm latime. Iluminarea lampilor si felinarelor se va face in toate noptile indiferent daca sint intunecate sau luminate de lung incepindu-se aprinderea for cu o jumatate de ora dupa apusul soarelui si tinind lumina bunk neintrerupta. consolele si toate aparatele pentru cele 4 000 becuri vor fi date de antreprenor. iluminatul orasului a fort incredintat francezului Alfred Gottereau * care. Concurentii vor depune oferte sigilate si 50 000 franci (lei) garantie in numerar. voind a lumina cu gaz fluid" toate strazile orasului. Fitilul lampilor sa fie de 2. Pentru fiecare 25 lampi va fi un ingrijitor care sa le curete. de asemenea. Consiliul comunal al Bucurestilor. Orasul se obliga sa plateasca intretinerea a 4 000 becuri cu gaz. ruda cu marele arhitect Paul Gottereau care a construit claclirea actuala a C. vechiul Palat regal din Calea Victoriei §i cel de la Cotroceni. Lanternele. 1867.. 32. . 260. nr.E. si cel putin 400 globuri de sticla.

Dupa ce Em. a predat-o companiei engleze The British and Foreign Water and Gas Works Company Limited 123 pentru suma de 3 750 000 lei. adica in stinga pins departe in mahala. n-a putut sa-§i mentind concesiunea. 1907. adaptate noilor cerinte. Intre timp s-au facut eforturi marl pentru a se introduce si in Bucure§ti lumina electrica. fiind preferata incalzirea cu lemne. s-a pus problema iluminarii lui dupa noile cerinte. din cauza investitillor prea mari §i a beneficiilor mult prea mici. . in afara de acestea. a marilor institutii §i a numeroase case particulare. anuntind aceasta innoire prin ziare §i pe antetul hirtiilor de scrisori care stateau gratuit la dispozitia clientilor. De asemenea. deoarece carbunele 11 importa la un pret mare. iar sfe§nicile oricit au fost de frumoase au ramas ca obiecte ornamentale prin camere. iar in 1894 a introdus in iluminarea orasului becurile Auer care dadeau o lumina mai puternica. la Teatrul National §i in gradina Ci§migiu.ASPECTE EDILITAR-URBANISTICE 26 au executat In oral lucrari la suprafata §i in subteran in valoare de patru milioane lei. ca prin piata parcului trecea calea ferata ce facea legatura intre Gara Filaret §i uzina. pe o suprafata de opt pogoane (40 000 mp) au construit Uzina de gaz (cu motoare si piese din strainatate) care a fost inaugurate. Noua societate autohtona a sporit de la an la an reteaua de gaz aerian In Capitala. inecacios care se raspindea Pe terenul cedat de primarie. lucrarile necesitau prea multi bani . 296-297. societatea engleza a predat in 1880 concesiunea unei companii franceze care a tinut-o ping in 1885 cind a fost preluata de Societatea roman de gaz fi electricitate 124 care. a deschis noul bulevard care lega cartierul Cotroceni cu mahalaua Oborului. iar suprafata orasului fiind prea intinsa. s-au facut primele instalatii la palatul regal din Calea Victoriei §i la cel de la Cotroceni. Bucarest en 1906. 124 Ibidem. Bucurqti. in ziva de 12 noiembrie 1871. primarul orasului (1888-1891). 295. cele mai importante hoteluri s-au grabit sa-si instaleze lumina electrica §i caldura cu calo- rifer. Coprile uzinei ziva si noaptea scoteau fum gros. Pe baza unei mici uzine. de care era despartit printr-o strada lipsita de orice locuinta. dar pentru ca nu se putea altfel la acea data. s-a hotarit scoaterea lampilor electrice din gradina Ci123 Frederic Dame. pe care se aduceau vagoanele cu carbunele necesar pentru fabricarea gazului aerian. In partea dreapta inspre pare. iar in 1902 s-a construit o alts uzina la Filaret. in raport cu cele scontate. Dealuri intregi de astfel de combustibil se puteau vedea in incinta uzinei. Parcului Libertatii. Din aceasta cauza. din lunca Filaretului. De la aceasta data oamenii bogati au inlaturat vechiul sistem de iluminat a caselor lor. in 1895 obtine o prelungire de Inca 40 de ani a termenului de concesiune ce expira in 1908. cu mult fast de toata oficialitatea bucure§teana. din copilarie. Societatea engleza 1§i avea sediul central la Londra §1 cu toate Ca avea un capital de 6 milioane franci. Dar nici aceasta societate. n-a putut sa tine mult timp concesiunea si. p. in 1873. prea putine case particulare si-au introdus caldura la calorifer cu gaze. in 1882. Datorita acestor unitati energetice s-a putut procura suficient curent electric pentru iluminarea strazilor principale. Protopopescu-Pake. lampile §i policandrele au fost transformate. In 1888-1892 s-a construit uzina de la Grozave§ti care procura energie electrica pentru centrul orasului. p. Mi-aduc aminte.

Foarte putine informatii arheologice si istorice ne stau la Indeming. bdile din curtile domnesti .pul iernii" 125 si instalarea for pe bulevard. Asa este cazul si cu problema bailor din Bucuresti. si care cornpleteaza sau precizeaza materialul mai vechi. 3113 lampi cu petrol. iar in plus unele documente pentru acea perioada care s-au tiparit In ultima vreme. Cu toate acestea multe strazi mdrginase nu aveau lumina deloc. Lucrarile de instalarea stilpilor de lemn si a lampilor au mers repede si la 29 octombrie 1890. dup5 natura for putem afla mai multe feluri de bai si anume: a. despre baia domneasca de la Curtea-Veche (fosta PiaVd de Flori) care se alimenta din niste izvoare ce existau pe atunci si poate si din apa Dimbovitei. 1018 lampi cu ulei mineral. nr. In ultima vreme acestea au fost inmanunchiate si studiate de neobositul cercetator al istoriei medicinei. In cinstea sarbatoririi jubileului 127 de 25 ani de domnie a lui Carol I. reduse si disparate. o kind parte din stilpii de lemn au fost inlocuiti cu stilpi de fonts turnati de intreprinderea Lemetre. Mile din curtile boieresti . 50. bdile publice. lipsite de o Inlantuire fireasca si cronologica pe un timp mai indelungat. cunoscut. aflat pe locul de la poalele dealului Patriarhiei. b. consumindu-se in acel an 6 800 286 m. Intre actuala piata Sf. hanurilor. Uncle informatii documentare slut seci. 121 Idem. Vatamanu. In anul 1906. p. nr. pentru secolele XVIXIX. p. c. VatAmanu. Tom face o scurth prezentare a bailor din Bucuresti dintru Inceput si pind la sfirsitul secolului al XIX-lea. 357-364. In aceasta ordine sa spunem citeva cuvinte despre fiecare categoric In parte. cercetarile arheologice din ultima vreme au scos la iveala un material foarte interesant. de pe cheiul aproape de Abator. 514. Din aceasta cauza In multe sectoare sa cunoastem dezvoltarea societatii omenesti din tam noastra. o buns parte Din cauza nenumaratelor calamitati din trecut care s-au abatut asupra din vechile documente au fost distruse. nr. Pe baza noului material descoperit. 125 126 din viata de altadata au ramas consemnari care nu ne dau posibilitatea . strazile orasului Bucuresti erau iluminate de 3969 becuri cu gaz. intalegind prin aceasta categorie: baile manastirilor. In decursul timpului. 122 Dr. oct. 8. noul bulevard este iluminat electric prin energia procurata de statia de la Mihai Voda" 129. in Bucuresti.. Bile din Bucurefti in ceacurile al XVI-leaal XVIII-lea. 1960. op. Idem. 570. XV (1890).c. 298. dr.-dec. p. N. Baia din palatul lui Constantin Brincoveanu. de gaz 129. inedit sau publicat in ultima vreme. spitalelor si baile particulare propriu-zise. In anul urmator (1891). Elefterie si Ca lea Mosilor. 4. Atit si nimic mai mull ca studii.264 PIN BUCURE*TII DE IERI migiu care nu avea nevoie de lumina pe tim. In cadrul unui articol publicat 129. 44. do Igiena" nr. 151 lampi electrice cu arc voltaic si de 66 lampi cu arc incandescent. p. a) Astfel. 129 Frederic Dame. XVI (1891). BAILE IN SECOLELE XVI-XIX 'Orli noastre In general si asupra orasului Bucuresti In special. era Impodobita cu marmura adusa de la ConstanIlonitorul comunal al primariei Bucuresti ". 74. N. cit. p. In toate aspectele ei.

13. nu stim data Brincoveanu a folosit. mai apoi in Curtea-Arsa de pe Dealul Spirii. I. 1900. I. p. op. a darimaturilor. ale spitalelor (Coltea. p. palatul voievodului Serban Cantacuzino si este exclus ca un boier atit de bogat. I. Cojocaru.. de pe str. vol. Bucuresti. . mai cu seams Ca ei erau deprinsi cu acest obicei din Tarigrad de unde veneau. idem. Gh. care desigur servea pentru scurgerea apei murdare de la bucatarie. In legatura cu baia de la Marcuta putem spune uimatoarele: la 17 august 1829 mesterul constructor Josef Waltz (Ioji Veltbau) se angajeaza fats de marele hatman Constantin Cornescu sa amenajeze si sa repare cladirile fostei fabrici de testemeluri (basmale) de la Marcuta pentru a fi transfor- mata in spital de alienati. a gasit urmele unei bai. transformarilor si renovarilor totale.. mai inainte vreme. intrata mai tirziu in proprietatea familiei Dudescu. p. Calatoria.. sau in casa banului Ghica de pe Podul Mogosoaiei. fiindca Ev lia Celebi care ne-a vizitat Cara o pomene§te in doua baie in incinta acestor curti domnesti. Apolodor nr. Domnii din epoca fanariota care au locuit in cladirea renovata a manastirii Sf. apa care o alimenteaza este adusa de roti cu galeti asezate pe riu . In cercetarile sale arheologice facute in vechea cladire a postelnicului Constantin Cantacuzino. Vatamanu. 362. desigur au avut locuri deosebite. sau de la vreun strain calator prin Ora. va fi transformata in G. p. Pe locul acesta fusese. baia cea veche" sau cea noua". ele pun In miscare multe mori" 131. destul de mare. cit. cunoscute ca existente in Bucuresti. dar nu stim precis cuzino. dupd cum ne spune Paul din Alep. lunga de opt stinjeni si cinci fuguri* si lata de trei stinjeni. ale unor hanuri cum era acela de pe Podul Beilicului (Calea Serban Voda). Cantacuzino. vol.316 m. De asemenea. 119 . 441-443. din centrul orasului. Dr. Ioan).. 127. Paul din Alep. Si nu este deloc de mirare ca postelnicul Constantin Cantacuzino a avut baie in casa din Bucuresti cind el avea. b) In cuprinsul unor locuinte bisericesti erau de asemenea bai. din scinduri groase de stejar. Dudesti. Sf. aceste roti stropesc si gradinile de zarzavat si livezile frumoase. N. prin transformare. Marcuta). in a doua jumatate a secolului al XVII-lea. Prof. Dar din cauza diferitelor calamitati si in special a naprasnicelor incendii care au bintuit de atitea on orasul Bucuresti. op. 149. Ionnescu-Gion. Dr. VI. sa nu fi avut In palatul sau o baie personals. Sava. Yn Cdlatori straini despre icirile romtine. cit. cind s-a cladit blocul de pe Ca lea Victoriei colt cu strada Domnita Anastasia. c) Baffle din a treia categorie erau ale manastirilor (Plumbuita.ASPECTE EDILITAR-URBANISTICE 265 tinopol si construita si Ingrijita de mesteri armeni adusi tot de acolo 130 . unde gazduiau turcii si baffle particulare propriu-zise din prima jumatate a secolului al XIX-lea. 130 131 132 * uh (pug) = masura austriaca de lungime echivalenta cu 0. op. cioplite cu barda. p. cu vreo cincizeci de ani in urma. cit. 362. Subsemnatul. nu ne-a ramas nici o urrna de existenta acestor bai si nici o mentiune scrisa de vreun bastinas. p. Calatoriile patriarhului Macarie din Antiochia in Wile romcine. Stim ca a fost construita In cuprinsul Curtii domnesti. dar si a apei care venea de la baie. In casa sa boiereasca din comuna Filipesti o baie eleganta a carei marmura e minunata. 0 alts baie domneasca trebuie sa fi fost in palatul lui Serban Canta- unde anume. cit. linga biserica Sf. Ecaterina. Pante- limon. Contractul 132 semnat de Waltz si intarit de Divanurile Printipatului Valahii" mentioneaza ca o camera mare ce se afla in mijlocul fabricii. 1653-1658. mai tirziu domn. a vazut in timpul cind se faceau sapaturile un canal de scurgere spre Dimbovita.. Iubirea de oameni" adica Filantropia. N. Vatamanu. Bucuresti. op. 1976.

tinea de spitalul Brincovenesc. care sint acoperite cu sindrila. cind a fost darimata. lonnescu-Gion. Cea noua. paduri si vii si confirma din nou vechile don*. au daruit-o tot manastirii ca sa fie de mostenire. fiul lui Radu Mihnea. In documente aceasta baie este numita cea noua" si cea mare". p. Baia cea veche se gasea In josul Curtii domnesti. cel putin una mai veche si mai mica decit aceasta. p. prima baie cunoscuta documentar In Bucuresti este amintita pe la mijlocul secolului al XVI-lea. fiul lui Mihnea Turcitul si nepotul lui Alexandru II Mircea. impreuna cu sotia sa doamna Ecaterina. Indiferent de categoria in care le asezam. nr. la acea data. Pe linga cele de mai sus este amintita si baia cea mare care au fost facuta aceasta baie de raposatu mosul domnii mele Alexandru voievod". 169-175. care este din sus de cetatea domneasca..ia. de unde deducem ca exista. 85. confirma manastirii Plumbuita toate daniile facute de bunicii si parintii lui. daruita impreuna cu toata vama ei" manastirii de la Co lentina. doamna Ecaterina. cit. doe. voievodul Radu Mihnea (1611 1616 . calugarilor de hrana si ctitorilor vecinica pomenire". cu tot venitul. unde se afla pina nu de mult fostul asezamint de femei batrine ce .266 DIN BUCURESTII DE IERI baie al carei tavan si pardoseala vor fi facute din scinduri de brad. mentionind o mosie In judetul Ialomita. Deci si aceasta baie era asezata intr-un loc foarte bun. la 18 noiembrie 1614. care toate fusesera cumparate de inaintasii sai cu multi bani asprii gata de argint" 133. p. Unde erau afezate baffle fi cum funclionau. adica la inceputul Caii Rahovei de astazi (Podul Calitii sau Calicilor. 135 I. In baie va face o sobs muscaleasca" si spre deosebire de alte cladiri din cuprinsul spitalului.R. o vie si 15 pravalii in Bucuresti. vol. pe care Mihnea Turcitul impreuna cu mama lui. 297. daruieste si el manastirii Plumbuita de la Colentina diferite locuri de aratura. . Deci baia cea noua si mare se afla din sus de Curtea domneasca. a construit aceasta manastire. II. baia va fi acoperita cu olane". vol.. Mai tirziu. care. doc. op. fiica voievodului Constantin Brincoveanu. 334-335. acolo unde se sfirsea drumul care venea de la Giurgiu. Ea a fost marita. adica cea noua". i In continuare. 134 Documenta Romaniae Historica. transformata si renovata si a dainuit pink' la inceputul celei de a doua jumatati a secolului al XIX-lea. doamna Caterina. altadata) pe partea stings. printre care baia cea mare din orasul Bucuresti [fiindca manastirea la acea data era cu mult in afara orasului]. impreuna cu mama domniei lui. sotul Balasei. 1620-1623). in primele decenii ale secolului al XVIII-lea. livezi. In dreapta bisericii Domnita Balcui. linga apa" (Atli Dimbovita). in apropierea podului $erban Voda de astazi. voievodul Alexandru Coconul (1623-1627). pentru pomana" 134. pentru ca a dat-o si a inchinat-o sfintei manastiri raposatul bunicul domniei mele Mihnea voievod. 1574-1577). a cumparat o serie de terenuri prin Imprejurimi si prin deosebit mestesug" 135 a facut sa intre in cuprinsul locului sau si o parte din locul 133 D. 5). 175 (Condica Mitropoliei. Bucuresti. de catre domnul Alexandru II Mircea (1568 -1574. Baia aceasta. urmas direct al celor de mai sus.I. numita mai tirziu Plumbuita. nu stim anume cind si in ce imprejurari a trecut In proprietatea mitropoliei si sub numele de baia mitropoltei a fost cunoscuta tot timpul pina la completa ei disparitie. 1951. XXI. unde drumul comercial care venea din Transilvania si Oltenia intra in Bucuresti. linga apa. *tirn ca marele paharnic Manolache Lambrino.

dupa ce Domnul arata ca a acordat aceasta scutire de dari pentru faptul ca le-a darimat o moara cu doug roti ce o aveau pe apa Dimbovitei. diaconii.. baia mitropoliei".P. care se afla in stinga celei de astazi. din 20 octombrie 1758. op. ceea ce producea multe suparari mitropoliei care i-a dat In judecata. sau schimburi de locuri si case. p.0. Documentele publicate 136 in ultima vreme aduc unele precizari In legatura cu locurile vecine sau apropiate baii zise cea noua" care e amintita de multe on ca baia de peste pod" 137. Cojocaru. o sums relativ modesta in raport cu celelalte bresle. din 28 mai 1722. Buc. I. op. In sfirsit o ultima stire documentard. loan Botezatorul (care se afla pe locul Casei de Depuneri si Consemnatiuni C.. 137 George Potra. Canache fost mare setrar si altli. cite odata baia cea veche a sfintei mitropolii" 138 sau locul de la baia din mahalaua Prundului" 138. 297. cit.B. din riul Dimbovita. 111. 138 Ibidem. St. La 20 octombrie 1758. care erau considerate un isnaf. ms. 147. Documente privttoare la istoria orasului Bucuresti. p. divanul domnesc. p. sa dea 500 taleri 142. mai ales in urma. doc. Antohie capitan..).C. Documente privind istoria orasului Bucuresti. in care e vorba de niste case pe care logofatul Stefan le cumpara de la mitropolitul Daniil. noug. 48). p. in plus ca avind casele for pe locul mitropoliei. din 3 noiembrie 1724. Scarlat Grigore Ghica voievod scuteste pe preotii. 820 p. pentru care plateau embatic (chirie). cele cloud biserici domnesti au un venit foarte mic. doc. vol. precum si de cele ce se vor pune in viitor. . I. adica lei. se arata ca aceste case erau situate in marginea Dimbovitei lingii baia cea veche a sfintei Mitropolii". In doua documente.. 442. oameni galagiosi si foarte certareti cu vecinii dimprejur. Printre acestea sint supuse si baile (la plural).URBANISTICE 267 baii mitropoliei. Cojocaru. Cele cloud biserici domnesti erau cea de jos. doc. jupinul Constantin Cretu. George Potra. din sus (Arh. pentru a se acoperi datoria %aril.ASPECTE EDILITAR. 142 Ibidem. Stefan logofatul mitropoliei. 20:. din 1 noiembrie 1693. op. p. pe Jane bacanul* si Manolache cuparul. doc. 131. din 1722 si 1724.. 141 Ibidem. din 8 iunie 1709. cu hramul Buna Vestire si cea de sus cu hramul Sf. din sus de Curtea domneasca Impotriva (in fata) baii cei vechi data sfintelor bise- rici de alti raposati domni" 141. cintaretii si gramaticii de la bisericile domnesti de toate darile ce sint. f. cit. 139 I. cInd isnafurile (breslele) din Bucuresti sint puse sa plateasca anumite tare. in raporl. Ca mahalagii proprietari si In apropiata vecinatate a baii.. * La 9 noiembrie 1696 Iane bacanul vinde jupinului Dima o prdvalie §i casa ce I. iar in spatele baii se afla un piriu peste care trecea un podisor ce merge la baie pina in apa Dimbovitii" 140.1. 1961.E. Bucuresti. cu importanta si veniturile lor. cumparari. editate de sint peste pod linga baia mitropoliei. ajungind cu procesul pina la cea mai inalta instants. cit. vol. 136 S. Mai aflam de aseme- nea ca in apropiere de ulita pe care se afla baia se gaseau casele fostilor bucatari domnesti.C. doc. 307. 1960. e din iulie 1812. amintim. p. Carstea cupetul.. nu voiau sa tins seama de cuprinsul contractelor si vindeau yin si rachiu. ci un canal pe care venea apa la baie. 1594-1821. Probabil ca acesta nu era un piriu natural. 246-247. pe care a construit case si vechea biserica Domnita Balasa. 140 Ibidem. Aceste documente sint dintre anii 1693 si 1812 si se refers la vinzari.

. probabil ca cea mai bung. seara s-au dus cu o birja la o baie turceasca. ci si un local de placere In care obisnuitii petreceau lungi ceasuri de desfatare" 144. unde se raspindea pe sub pardoseala de piatra de marmura sau de calcar in special. lipite Intro ele cu mortar. Ultima parte a acestui procedeu [de lmbaiat] este mult mai bine organizata ca in Persia" 143. avind nevoie de apa. Pardoseala de piatra pe care se statea cu picioarele nu frigea. Inalta. Sigur ca acel canal avea si un mic stavilar care mai oprea din apa atunci cind aceasta venea mare. in timp ce ne-am racorit. Alexander. umpluta cu aburi [care emanau] din trei mici cisterne unde era introdusa apa calda. Dupa ce a aparut o transpirgie profunda [pe corp]. acoperiti cu clabuci. pornea un canal al carui fund era. 143 J. N. 251-254. Am fumat [din] narghilele.268 DIN BUCURE*TII DE IERI ceea ce inseamna ca aceasta indeletnicire nu era atit de dezvoltata §i nici asezate pe malurile riului Dimbovita. 144 Dr. este de presupus ca si bane din Bucuresti functionau cu aer cald. Istoria Bucurevilor prin cdldtorii strdini k m a nuscris ). dupa aceea [am fost] sapunati. Cernovodeanu. dupa sosirea for In Bucuresti si instalarea in case care le-a fost puss la dispozitie. p. Deci baia nu era numai o utilitara §i stricta institutie igienica. nu sa faceau in ele bai de cads. Incalzita cu cots. cu femei care ofereau vizitatorilor anumite placeri nepermise de biserica sau de pravilele timpului. oricit ar fi fost aerul de cald care se degaja din aceste pietre incalzite pe dedesubt. au fost . Un astfel de canal e si plraul" mentionat in documentul din 1724. Ambele bai prin forta imprejurarilor. am fost frecati cu o mange de par. dupa cum spun ei. E. De acolo am trecut intr -o mica sale. care era In apropiere. apa fierbinte era dust spre camera de sudatie. De la rim. masaj si gustare. Cladirea unei bai. 1827. Travels from India to England in the years 1825 -1826. pe care 1-am amintit mai sus. in care se Incalzea apa plat la fierbere. nu avea un venit atit de mare ca altele. aruncindu-se cantitati de apa calda pe noi. Iar intr-o incapere alaturata trebuie sa fi fost cuptorul subteran pe care se afla o caldare mare cu capac. Dupa aceea am fost acoperiti cu grija si condusi In camerele de imbracare. mai ferite. Acolo spune el am fost dusi mai Intli intr-o camera particulars. cit. ci numai limpezirea cu apa dupa baia propriu-zisa de Budgie. undo ne-am culcat pentru o jumatate de orb. si anume pe cel drept. hainele fiind schimbate. care le-a fost indicate. ba citeodata si alte camere. desigur. Din acest canal apa era lndrumata in partea de jos a cladirii unde erau cismelele §i bazinele baii. In cazul nostru de Dimbovita. iar apoi printr-o retea de conducte de olane. unde ne-am dezbracat. Alaturi de camera de sudatie erau camerele de odihna. op. London. fiindca ar fi suferit de pe urma inundatiilor. dar nu chiar pe malul apei. l precut cu prietenii sai. captusit cu scinduri. Dupa modelul din lumea bizantina sau greco-turca de mai tlrziu. 359. am baut cafea si am luat o lingura plina de dulcega si un pahar cu apa. VAtarnanu. p. din 26 octombrie 1826. a capitanului englez James Edward Alexander care. care era mai poroasa si care permitea mai usor patrunderea caldurii prin ea. sau apa rece. Despre modul de functionare al acestor bai avem o insemnare. iar pe margini avea pereti din pari care consolidau malurile. trebuia sa fie cit mai aproape de o apa curettoare. deci. p. 430. apud Paul I.

chiriasul care semneaza greceste. In contractu1146 incheiat la 23 aprilie 1826. veneau sa petreaca o parte din timpul zilei.. 361. 1975. dar mai cu seams negustorii. dupa obrazul si punga celui care facea comanda. sau la alte bai care au mai fost. n-am putut gasi documentar cind si cum a intrat aceasta baie in stapinirea ctitoriei Ghiculestilor.ASPECTE EDrLITAR. Din relatia pe care ne-o da calatorul turc Ev lia Celebi care a vizitat baia din hanul de pe Podul Beilicului (Ca lea Serban Voda) unde erau gazduiti turcii cu diferite misiuni in tare noastra. situata In cuprinsul fostei Curti domnesti al carui teren fusese parcelat. Aceasta nu e una si aceeasi cu Baia din Curtea Veche. In contract. epitropul spitalului Pantelimon. Pins in prezent. care spune: Datu-mi-s-au si pravalioara ce este in fate podului (Ulita Curtea Veche). vol. Bucure§ti. intitulat Cazinoul burghez". Baia de la Curtea Veche. incetul cu incetul. clucerul Nicolae Trasnea. pastrat in imagine intr-o fotografie facuta de ofiterul austriac Ludwig Angerer. II. In timpul cit stateau la baie culcati pe divane. la comanda. nu putem spune cu certitudine. linguritele erau de madem (adica de culoarea argintului) sau de argint veritabil. proprietatea spitalului Pantelimon. adica peste drum de locul unde cu vreo 40 ani in urma se afla restaurantul Stelian Petrescu. p. 146 George Potra. 30 Decembrie cu str. orientale. mai ales barbatii. ea era foarte aproape de riul Dimbovita si presupunem ca acolo unde se intretaie astazi str. doe. baia de la Curtea Veche. Din actele pe care le-am cercetat putem spune urmatoarele: in primavara anului 1826.URBANISTICE 269 In secolele XVI-XVIII baile din Bucuresti nu erau intreprinderi sanitare puse la indemina marelui public. adica de pe Ca lea Rahovei. de toate nationalitatile. erau in Bucurestii din acea vreme. ce cunostea bine mestesugul bailor si al cafe145 Ibidenz. vizitatorii erau numai straini. sorbeau pe indelete cafea turceasca In filigene orientale cu zarfuri de tombac sau de argint si. sau mai tirziu pe cele de Lipsca. vindut sau daruit de domnii fanariati la sfirsitul secolului al XVIII-lea §1 inceputul celui de al XIX-lea. Dealtfel locul unde se afla baia se vede din insemnarea chiriasului. ci cu totul alta care se afla cam la 100 de metri spre apus. sa trindaveasca citeva ore intr-un aer cald. aceasta placere a bailor. ci serveau mai mult ca un be unde o parte din boieri. adica a spitalului Pantelimon. op. iar bastinasii nu erau deprinsi cu obiceiul de a face bai. dupa cum s-a afirmat pins acum 145. 152. incepind cu a doua jumatate a secolului al XVII-lea cind foarte multi negutatori de diverse nationalitati se stabilisera in Capita la. Chiar data la Inceput autohtonii nu vizitau aceste hal. In ele oamenii nu veneau sa-si ingrijeasca curatirea corpului. bucurestenii au deprins si ei. si care se pare ca era un grec constantinopolitan. in afara gospodarillor proprii. in coltu zidului baii daspre Ulita Salarilor". iar cu vreo suta douazeci de ani mai inainte vestitul restaurant si local de petrecere. Selari. cit. ca la baia din Ostrov. din incinta palatului domnesc. . cu toate cercetarile facute. In primelo decenii ale secolului al XIX-lea documentele ne relateaza existenta Bail: de la Curtea Veche. cu atit mai mult ca foarte putine locuri de distractie. In ceea ce priveste locul unde era asezata. in timpul Razboiului Crimeii. inchiriaza unui oarecare Gheorghe Constantin pe timp de trei ani cu o chirie de 800 taleri pe an. unde baiesii le faceau frectii si masaje si mai apoi le ungeau corpul cu uleiuri parfumate. p. din cauza anumitor retineri sau neobisnuinte. 232-233. li se servea serbet sau dulceata din chisele de sticla pe tavi de alama.

obiectele 0 lucrurile marunte 0 necesare unei bune functionari. Odaile 0 u0le cu geamuri sint in stare bunk iar inauntrul for se gasesc 0 dulapuri. adica o podea cu balustradd unde oamenii se puteau urea pe o scars statatoare buna" pentru a putea fi mai sus. tidied la Sf. Din acest inventar bogat 0 interesant. Inventarul arata ca baia se alcatuiar din doua odai mari pardosite en lespezi de piatrA. in care se pgstreaza macaturile (acoperaminte de pat) §i celelalte tacimuri" necesare 'Ali. era nevoie de mult foc In fiecare zi. opt perne de postav umplute cu ling. In chio§cul cel mare se afla doug mindire (