CAPITOLUL 1

CAPITOLUL 1 NOŢIUNI INTRODUCTIVE ŞI CULEGEREA DATELOR STATISTICE
Consideraţii preliminare
În acest capitol vom face primii paşi în înţelegerea statisticii ca ştiinţă şi disciplină de studiu. Cele mai multe întrebări din domeniul afacerilor, din domeniul economic ori social nu au răspunsuri simple; ele necesită clarificare şi discuţii, fundamentări ale deciziilor. Vom vedea cum statistica poate fi folositoare în luarea deciziilor, în acceptarea sau respingerea unor soluţii posibile. Statistica vine, astfel, să aducă un plus de rigoare ştiinţifică, să potenţeze abilitatea de a lua decizii, să suplimenteze calităţile unui bun manager: experienţă, intuiţie etc. Pentru a înţelege statistica este, însă, mai întâi, nevoie să ne familiarizăm cu limbajul statistic, să cunoaştem conceptele de bază, etapele cercetării statistice şi rolul statisticii în procesul decizional. În măsura în care am înţeles că statistica este ştiinţa culegerii şi prelucrării, analizei datelor, este potrivit să continuăm cu studierea diferitelor tipuri de date ce pot fi culese şi a celor mai des utilizate metode de colectare a datelor statistice.

Termeni cheie
caracteristică (variabilă statistică) caracteristică nenumerică caracteristică numerică colectivitate generală colectivitate parţială (eşantion) control statistic date bivariate date continue legea stabilităţii frecvenţelor observări parţiale observări totale parametru scală de interval scală de raport scală nominală scală ordinală 1

STATISTICĂ ECONOMICĂ

date discrete date multivariate date statistice date univariate eroare statistică eşantion estimator fenomen de masă indicator inferenţă statistică, lege statistică

sondaj aleator simplu sondaj în cuiburi sondaj nealeator sondaj probabilist sondaj stratificat statistică descriptivă statistică inferenţială surse primare de date surse secundare de date unitate statistică

2

CAPITOLUL 1

Noţiuni teoretice
1.1. ARGUMENTE ÎN FAVOAREA CUNOAŞTERII STATISTICII Printre motivele şi argumentele în favoarea cunoaşterii statisticii se numără următoarele: - factorii decizionali au nevoie să ştie cum să descrie şi să prezinte în modul cel mai potrivit informaţiile; - factorii decizionali au nevoie să ştie cum să obţină previziuni credibile privind variabilele de interes; - factorii decizionali au nevoie să ştie cum să îmbunătăţească desfăşurarea activităţilor de care sunt răspunzători; - factorii decizionali au nevoie să ştie cum să tragă concluzii despre colectivităţi numeroase, doar pe baza informaţiilor obţinute din eşantioane. 1.2. SEMNIFICAŢII ALE CUVÂNTULUI „STATISTICĂ“ Cuvântul statistică are o semnificaţie multiplă pentru cercetători, specialişti, studenţi şi populaţie în general. Astfel, acest cuvânt poate să ducă cu gândul la indicele preţurilor de consum, la cifra medie de afaceri a unor firme, la rata şomajului, la datele publicate într-o revistă sau într-un buletin oficial, ori, evident, la o disciplină de studiu din cadrul învăţământului superior de specialitate. Statistica este, aşadar, o activitate practică, dar şi mulţimea datelor obţinute prin această activitate, publicaţiile de date ale diferitelor organisme de specialitate, metodologia statistică, o ramură a ştiinţei şi cunoaşterii, ori o disciplină ştiinţifică şi de învăţământ. 1.3. DEZVOLTAREA STATISTICII MODERNE Pentru a pune în evidenţă rolul statisticii ca instrument de cunoaştere a particularităţilor de volum, structură şi dinamică a fenomenelor şi 3

STATISTICĂ ECONOMICĂ

proceselor economico-sociale, este necesar să subliniem că din punct de vedere istoric, apariţia şi dezvoltarea statisticii moderne îşi are rădăcinile în trei fenomene separate: nevoile guvernelor ţărilor de a calcula date privind cetăţenii şi activităţile ţărilor, dezvoltarea teoriei probabilităţilor şi apariţia şi extinderea utilizării calculatoarelor. De-a lungul istoriei, datele au fost permanent colectate; în timpul civilizaţiei egiptene, greci şi romane, datele erau obţinute în scopul primar al taxării şi înrolării în armată. În Evul Mediu, instituţiile bisericii strângeau adesea şi păstrau informaţii, înregistrări privind naşterile, decesele şi căsătoriile. Necesitatea prelucrării datelor din ce în ce mai numeroase, a ajutat într-un fel sau altul – la dezvoltarea maşinilor de calcul şi implicit, la revoluţia calculatoarelor personale, la începutul secolului XX. Aceste progrese au determinat schimbări profunde ale domeniului de studiu al statisticii în ultimii 30 de ani. 1.4. OBIECT ŞI METODĂ ÎN STATISTICĂ Obiectul de studiu al statisticii îl constituie fenomenele şi procesele care prezintă următoarele particularităţi: se produc într-un număr mare de cazuri (sunt fenomene de masă); variază de la un element la altul, de la un caz la altul; sunt forme individuale de manifestare în timp, în spaţiu şi ca formă organizatorică. Urmărind etapele oricărui proces de cunoaştere, pentru rezolvarea problemelor care fac obiectul său de studiu, statistica, ca orice ştiinţă, şi-a elaborat procedee şi metode speciale de cercetare, cum sunt cele ale observării de masă, ale centralizării şi grupării, procedee şi modele de analiză şi interpretare statistică. Putem spune că metoda statisticii este constituită din „totalitatea operaţiilor, tehnicilor, procedeelor şi metodelor de investigare statistică a fenomenelor ce aparţin unor procese de tip stochastic“. Complexitatea şi amploarea cercetării statistice fac imperios necesară perfecţionarea continuă a metodelor de observare, prelucrare, analiză. În acelaşi timp, dezvoltarea metodelor statisticii este strâns legată de progresele înregistrate de teoria probabilităţilor şi statistica matematică, precum şi de cele din domeniul informaticii economice.

4

CAPITOLUL 1

DEFINIŢIE: Statistica este ştiinţa care studiază aspectele cantitative ale determinărilor calitative ale fenomenelor de masă, fenomene care sunt supuse acţiunii legilor statistice ce se manifestă în condiţii concrete, variabile în timp şi spaţiu. 1.5. STATISTICA DESCRIPTIVĂ VERSUS STATISTICA INFERENŢIALĂ Necesitatea culegerii datelor pentru cunoaşterea unor întregi naţiuni a constituit practic, punctul de plecare în dezvoltarea statisticii descriptive. DEFINIŢIE: Statistica descriptivă poate fi definită ca totalitatea metodelor de culegere, prezentare şi caracterizare a unui set de date, în scopul de a descrie diferitele trăsături principale ale acestui set de date. DEFINIŢIE: Statistica inferenţială poate fi definită ca totalitatea metodelor ce fac posibilă estimarea caracteristicilor unei populaţii sau luarea unor decizii privind o populaţie, pe baza rezultatelor obţinute pe un eşantion. Pentru a clarifica distincţia între statistica descriptivă şi cea inferenţială sunt necesare câteva precizări, definiţii şi explicaţii privind unele noţiuni şi concepte de bază ale statisticii. 1.6. NOŢIUNI ŞI CONCEPTE DE BAZĂ FOLOSITE ÎN STATISTICĂ O primă noţiune de bază din statistică o reprezintă populaţia (colectivitatea) statistică. DEFINIŢIE: Populaţia statistică, denumită şi colectivitate statistică, reprezintă totalitatea elementelor de aceeaşi natură, care au trăsături esenţiale comune şi care sunt supuse unui studiu statistic. Termenul de populaţie nu se referă doar la un grup de persoane. Deşi, iniţial, conceptul a fost utilizat în acest sens restrâns (la recensăminte), 5

STATISTICĂ ECONOMICĂ

astăzi înţelesul său este lărgit, prin populaţie putându-se înţelege o colectivitate de obiecte, persoane, păreri, gânduri, evenimente, opinii etc. Cu cât este mai numeroasă o colectivitate, cu atât devine mai dificilă cercetarea tuturor elementelor ei. O astfel de cercetare poate fi consumatoare de timp şi costisitoare. Soluţia poate să fie, atunci, să extragem o subcolectivitate din colectivitatea generală (numită şi colectivitate parţială, eşantion sau colectivitate de selecţie). DEFINIŢIE: Eşantionul reprezintă un subset de elemente selectate dintr-o colectivitate statistică. În felul acesta, se vor estima parametrii colectivităţii totale pe baza rezultatelor obţinute în colectivitatea de selecţie, iar ceea ce a fost determinat ca fiind tipic, esenţial şi caracteristic în eşantion, se presupune că ar fi fost găsit dacă s-ar fi cercetat colectivitatea generală. Soliditatea acestei presupuneri depinde de modul cum a fost extras eşantionul, iar de acurateţea acestui proces depinde succesul demersului statistic. Reprezentativitatea eşantionului este, aşadar, aspectul crucial al oricărui proces de cercetare pe bază de sondaj statistic. DEFINIŢIE: Inferenţa statistică reprezintă o decizie, o estimaţie, o predicţie sau o generalizare privitoare la o colectivitate generală, bazată pe informaţiile statistice obţinute pe un eşantion. Statistica abordează colectivităţi statice (care exprimă o stare, un nivel, la un moment dat) şi colectivităţi dinamice (care caracterizează un proces, o devenire în timp). Un alt concept de bază al statisticii îl reprezintă unitatea statistică. DEFINIŢIE: Unitatea statistică reprezintă elementul constitutiv al unei colectivităţi statistice şi care este purtătorul unui nivel al fiecărei trăsături supuse observării şi cercetării statistice. Unităţile statistice pot fi simple sau complexe. Unităţile complexe sunt rezultate ale organizării sociale ori economice a colectivităţii statistice (exemplu: familia).

6

CAPITOLUL 1

DEFINIŢIE: Caracteristica statistică reprezintă trăsătura, proprietatea, însuşirea comună tuturor unităţilor unei colectivităţi şi care variază ca nivel, variantă sau valoare, de la o unitate a colectivităţii la alta. Este denumită şi variabilă statistică ori variabilă aleatoare. DEFINIŢIE: Varianta/valoarea reprezintă nivelul concret pe care îl poate lua o variabilă la nivelul unei unităţi sau grup de unităţi statistice. DEFINIŢIE: Frecvenţa de apariţie a unei variante/valori reprezintă numărul de apariţii al acestei variante/valori în colectivitate. DEFINIŢIE: Datele statistice reprezintă caracterizarea numerică obţinută de statistică în legătură cu unităţile, grupele sau colectivitatea studiată. Datele statistice sunt mărimi concrete, rezultate din studiile efectuate prin numărare, măsurare sau calcul statistic. Ele pot fi primare, prelucrate, publicate sau stocate în baze sau bănci de date. Mesajul datelor statistice este informaţia statistică. DEFINIŢIE: Indicatorul statistic reprezintă expresia numerică a unor fenomene, procese, activităţi sau categorii economice şi sociale, definite în timp, spaţiu şi structură organizatorică. EXEMPLUL 1.1. Pentru a ne referi la toate aceste noţiuni într-un exemplu, să presupunem că primarul unei localităţi este interesat în cunoaşterea percepţiei locuitorilor privind nivelul de trai. Colectivitatea sau populaţia statistică, în acest caz, poate fi alcătuită din totalitatea cetăţenilor cu domiciliul în localitatea respectivă, în timp ce eşantionul este alcătuit din acele persoane care sunt selectate să participe la anchetă. Scopul anchetei este de a descrie diverse caracteristici ale colectivităţii generale (parametrii: venitul mediu etc.). Acest scop poate fi atins folosind indicatorii statistici (estimatorii) obţinuţi pe baza eşantionului de locuitori, pentru a estima diferitele caracteristici ale populaţiei de interes. Observăm astfel că scopul major al statisticii inferenţiale este de atrage concluzii asupra parametrilor colectivităţii generale, folosind estimatorii calculaţi pentru eşantion.

7

STATISTICĂ ECONOMICĂ

1.7. ETAPELE CERCETĂRII STATISTICE Procesul cunoaşterii statistice presupune organizarea şi parcurgerea unor etape distincte şi succesive care includ operaţiile de observare sau culegere a datelor, de sistematizare şi prelucrare, de analiză şi interpretare a rezultatelor. Etapele cercetării statistice sunt: — observarea statistică — etapă în care se culeg date şi informaţii statistice de la unităţile colectivităţii, pentru toate caracteristicile urmărite; — prelucrarea statistică — etapă în care datele sunt sistematizate şi sunt calculaţi indicatorii statistici primari şi derivaţi, absoluţi şi sintetici ce caracterizează fenomenul studiat; — analiza şi interpretarea rezultatelor — etapă în care sunt verificate ipotezele, formulate concluziile şi fundamentate procesele decizionale. 1.8. TIPURI DE DATE ŞI SCALE DE MĂSURARE A DATELOR O primă posibilitate de a lua în considerare complexitatea datelor statistice este în funcţie de numărul de caracteristici (variabile) la care se referă aceste date. Astfel, datele univariate sunt cele care se referă la o singură variabilă statistică. Avem deci o singură informaţie pentru fiecare unitate statistică. Metodele statistice vor fi folosite pentru a rezuma, a analiza caracterele şi trăsăturile esenţiale ale acestui set de date, răspunzând la întrebări precum: care sunt valorile tipice ce caracterizează setul de date, cât de variate sunt ele, există unităţi sau grupuri care necesită o atenţie specială etc. Datele bivariate sunt cele care se referă la două variabile statistice şi avem, aşadar, exact câte două informaţii pentru fiecare unitate statistică din colectivitate. În plus, faţă de caracterizarea separată a datelor pentru fiecare variabilă — ca în cazul datelor univariate — metodele statistice pot să fie folosite şi pentru a studia legătura, dependenţa dintre cele două variabile considerate. 8

care oferă răspunsuri categoriale şi caracteristici numerice (cantitative).. — caracteristici nealternative — cele care pot lua mai multe valori/variante de răspuns: salariu. în: — caracteristici calitative (nominative). Deşi sunt multivariate. culoarea părului. în timp ce datele continue sunt răspunsuri numerice care apar în urma unui proces de măsurare. starea civilă (căsătorit/necăsătorit). cifra de afaceri a unei firme etc. cele a căror variaţie se manifestă prin salturi. cele care pot lua orice valoare din scara lor de variaţie: greutatea unei persoane. sau în interdependenţă unele cu altele. ele nu pot lua decât anumite valori pe scara lor de variaţie (de regulă numere întregi): numărul de copii pe care îi are o familie. profesie. datele pot fi analizate separat (pentru fiecare variabilă). în: — caracteristici alternative (binare sau dihotomice). în: — caracteristici continue (cu variaţie continuă). 9 .CAPITOLUL 1 Datele multivariate sunt cele care se referă la trei sau mai multe variabile statistice. localitate de domiciliu etc. cifră de afaceri etc. după modelul adevărat/fals din logică: sex (M/F). obţinând deci câte trei sau mai multe informaţii pentru fiecare unitate statistică din colectivitatea studiată. numărul de oraşe dintr-un judeţ etc. b) în funcţie de numărul variantelor/valorilor de răspuns pe care le pot lua. c) în funcţie de natura variaţiei caracteristicilor numerice. Datele discrete sunt răspunsuri numerice care apar în urma unui proces de numărare. — caracteristici discrete sau discontinue. înălţime. stagiul militar (efectuat/neefectuat). Aşadar. astfel: a) în funcţie de modul de exprimare. acelea care pot lua doar două variante de răspuns. — caracteristici cantitative (numerice). Sunt caracteristici măsurabile. Putem observa că există două tipuri de bază de variabile aleatoare (caracteristici) care pot fi studiate ca oferind niveluri observate sau date statistice: caracteristici nenumerice (calitative). caracteristicile statistice se pot clasifica după mai multe criterii. exprimate în cuvinte: profesie. care oferă răspunsuri sub formă de valori numerice.. exprimate în cifre: salariu. greutate. localitatea de domiciliu etc. cifră de afaceri.

în etapa de culegere a datelor statistice). dar distanţa între numerele acordate nu este obligatoriu egală. — caracteristici de spaţiu (exemplu: localitatea de domiciliu). — caracteristici atributive. Se face. Cu ajutorul scalei nominale numerele repartizate unor observaţii servesc drept numele lor. în care variabila reprezintă un atribut. astfel. de asemenea. o ierarhizare.STATISTICĂ ECONOMICĂ d) în funcţie de conţinutul caracteristicii. în funcţie de gradul de “rafinament” al scalei. pe care sunt măsurate tot varibile de tip nenumeric (calitativ). ordonate. anul înfiinţării unei firme). de regulă.scala nominală. ordinală. de această dată. — caracteristici derivate. Forma cea mai elementară este scala nominală (de clasificare sau scala denumirilor). toate datele statistice colecate sunt “măsurate” sau transpuse pe o scală de măsurare. Numerele pe scala ordinală nu reprezintă intervale egale pe scala de măsurare. 10 . dar care pot fi. Numerele sunt atribuite fiecărei categorii doar pentru a identifica unităţi similare din interiorul unei categorii şi pentru a diferenţia aceste unităţi similare de elementele unei alte categorii diferite. studia tipul datelor statistice în concordanţă cu nivelul sau scala de măsurare folosită. Într-un sens larg. Următoarea scală este scala ordinală. de interval şi de raport. într-o formă sau alta. Patru niveluri de măsurare sunt utilizate – de la cea mai slabă la cea mai puternică . e) în funcţie de modul de obţinere şi caracterizare a fenomenului: — caracteristici primare (obţinute. obţinute în procesul prelucrării variabilelor primare. când numerele sunt atribuite observaţiilor pentru a face doar judecăţi despre identităţi sau diferenţieri de categorie. iar prelucrarea datelor statistice se va face în mod distinct. Putem. o diferenţiere de specie. Unităţile pot fi înşiruite una reltiv cu celaltă şi se poate realiza astfel. în: — caracteristici de timp (exemplu: anul naşterii. altul decât spaţiul ori timpul. dar nu şi de grad.

„de patru ori mai puţin“ etc. Deci. sau putem să construim un experiment. în care există un punct zero fix şi absolut (cum este cazul scalei pe care se măsoară greutatea ori a celei pentru lungime). Judecăţi comparative ca „de două ori mai mult“. dar şi a diferenţelor dintre ele. CULEGEREA DATELOR STATISTICE 1. o anchetă.CAPITOLUL 1 În continuare putem distinge scala de intervale (sau cardinală) practic prima scală cu adevărat numerică. în scopuri publice sau private.9. atunci persoana sau instituţia care a realizat o astfel de observare este o sursă primară de date statistice. o clasificare a surselor de date statistice poate fi: surse primare şi surse secundare de date. ce foloseşte unităţi de măsurare egale. este necesară o scală proporţională (de raport). Dacă datele statistice sunt obţinute direct prin organizarea unei observări statistice (totale sau parţiale). 1. multiplicarea sau divizarea valorilor nu are sens. Pentru ca afirmaţiile comparative pe baza multiplicării ori divizării să aibă sens. Datele primare sunt obţinute prin observări totale.1. Ca atare. ele vor fi surse secundare de date. O caracteristică a scalei de interval este absenţa unui punct zero absolut.9. 11 . când înregistrarea valorilor sau variantelor caracteristicilor urmărite se face pentru toate unităţile statistice din colectivitatea generală (de exemplu. de exemplu). nu pot fi făcute pentru compararea valorilor specifice măsurate pe o scală de interval. un sondaj. Se face astfel posibilă nu numai interpretarea ordinii notărilor pe scală. Putem să obţinem aceste informaţii din datele deja publicate (de instituţii specializate. intervalele între categoriile de pe scală sunt presupuse a fi egale. Surse de date statistice În scopul aplicării metodelor statistice de analiză a fenomenelor şi proceselor social-economice este necesar să avem la dispoziţie date statistice. În plus faţă de scala nominală şi cea ordinală. Dacă datele sunt prelucrate în tabele şi grafice.

9. • alegerea formularelor de înregistrare. Observarea se efectuează după un plan riguros.STATISTICĂ ECONOMICĂ recensământul populaţiei). la un timp specificat şi valabile pentru toate persoanele din ţara respectivă sau de pe un teritoriu delimitat“. 12 . prelucrare şi publicare a datelor demografice. în vederea obţinerii unor rezultate cât mai exacte. întâlnită încă din antichitate (recensăminte ale populaţiei — la romani). • satisfacerea condiţiei de calitate presupune asigurarea conţinutului veridic al datelor culese. • delimitarea colectivităţii şi unităţii de observare. astfel: • satisfacerea condiţiei de cantitate presupune obţinerea în timpul stabilit a tuturor datelor necesare pentru efectuarea studiului statistic. • stabilirea caracteristicilor ce vor fi înregistrate. Recensământul statistic Recensământul este o metodă de observare totală. Observarea trebuie să îndeplinească anumite condiţii: de cantitate (volum) şi calitate. o surprindere a unui fenomen la un anumit moment de timp (moment critic).2. • delimitarea timpului şi locului observării. afectate de erori cât mai mici. Recensământul asigură o fotografiere. sondajul statistic). DEFINIŢIE: În mod oficial. Planul observării statistice DEFINIŢIE: Observarea statistică reprezintă acţiunea de culegere de la unităţile statistice a informaţiilor referitoare la caracteristicile urmărite. Este una din cele mai vechi metode de observare. economice şi sociale. când se culeg date de la o parte a colectivităţii generale (de exemplu. sau prin observări parţiale. recensământul populaţiei este „un proces de culegere. 1.3. • stabilirea măsurilor organizatorice. care trebuie să cuprindă: • scopul observării.9. 1. după criterii riguros stabilite. cu caracter periodic care surprinde un fenomen în mod static.

de mare amploare. 1. şi respectă principiile universalităţii. din ce în ce mai larg utilizată în cercetările statistice moderne. În sondajul aleator simplu şansa de selecţie în eşantion a fiecărei unităţi statistice din colectivitatea generală trebuie să fie egală. Pentru multe studii este posibilă doar realizarea unei eşantionări nealeatoare (cum ar fi ancheta statistică . în analiza statistică. al unităţilor din industrie.9. în care unităţile sunt extrase din întreaga populaţie. este să utilizăm un sondaj probabilist. eşantionarea pe cote. de la eşantion la colectivitatea generală. transport. eşantionarea stratificată şi eşantionarea în cuiburi (cluster). Din domeniul populaţiei. recensământ economic). 13 .4. Acesta este un sondaj cu un singur grad.). Tipurile de eşantionări probabiliste cel mai des utilizate sunt: eşantionarea aleatoare simplă. Culegerea datelor utilizând sondajul statistic Sondajul sau selecţia statistică este o metodă parţială de observare statistică.CAPITOLUL 1 Recensământul populaţiei este reglementat de către stat. agricultură (într-un cuvânt. fără legătură una cu cealaltă. observarea părţii principale etc. simultaneităţii şi comparabilităţii. mai dificil de realizat. care constituie baza de sondaj. al animalelor. prin acte legislative. Pentru efectuarea unei selecţii simple aleatoare corecte. singura cale pentru a putea folosi corect inferenţa statistică.care oferă informaţii orientative. recensământul s-a extins şi asupra altor domenii: există recensământ al locuinţelor. financiare şi umane. care presupune angajarea unor cheltuieli ridicate de resurse materiale. comerţ. este esenţial să eliminăm elementele preferenţiale ale alegerii umane care ar putea duce la formarea „arbitrară“ a eşantionului. Există două categorii esenţiale de sondaj: sondaj aleator (probabilist) şi sondaj nealeator. Însă. Sondajul se foloseşte pentru a înlocui o observare totală. Un eşantion simplu aleator este aşadar selectat astfel încât: — fiecare unitate statistică are o probabilitate egală de a fi aleasă în eşantion şi — unităţile sunt alese independent. Un eşantion probabilist este acela în care unităţile din eşantion au fost alese pe baza unor probabilităţi cunoscute.

o dată extrasă în eşantion nu mai are şanse să mai reintre în colectivitatea de origine şi să fie extrasă din nou. 14 . 2. Numerele sunt notate pe cartonaşe. unităţile sunt extrase din colectivitatea generală. astfel încât fiecare unitate din colectivitatea generală este numerotată de la 1 la N. la întâmplare. este un procedeu de selecţie aleatoare care poate fi realizat în varianta cu revenire sau fără revenire. iar după înregistrarea caracteristicilor lor. Pentru această unitate se înregistrează toate caracteristicile ce fac parte din programul cercetării. Utilizarea tabelelor cu numere aleatoare constă în prelevarea din cadrul populaţiei a unităţilor ale căror numere de ordine stabilite printr-o numărătoare prealabilă. ele nu mai sunt reintroduse în colectivitatea de bază. în varianta cu revenire (sondaj repetat). cartonaşul (bila) nu este reintrodusă în urnă. ceea ce înseamnă că o unitate statistică.STATISTICĂ ECONOMICĂ Sondajele pot fi repetate sau nerepetate. selecţia se face după modelul urnei din care se fac extrageri succesive fără a pune bila extrasă înapoi. În prima situaţie. cartonaşul (bila) este reintrodus în urnă. după ce a fost citită şi caracteristicile au fost înregistrate. iar o unitate nu poate să apară în şirul succesiv al probelor decât o singură dată. În varianta sondajului nerepetat (fără revenire). fiecare unitate statistică extrasă din colectivitatea generală este reintrodusă în baza de sondaj. după cum există posibilitatea revenirii unei aceleaşi unităţi în cadrul aceluiaşi eşantion. În varianta sondajului fără revenire (sondaj nerepetat). au fost citite după un anumit criteriu din „tabelul numerelor întâmplătoare“. Procedeul urnei cu bile (procedeul loteriei). a sondajului repetat (cu revenire). În continuare. bileţele sau bile iar acestea sunt amestecate atent. Se stabileşte un cadru de identificare. Se extrage apoi. un cartonaş (bilă) iar numărul citit identifică unitatea ce este considerată ca făcând parte din eşantion. Extragerea întâmplătoare a unităţilor şi alcătuirea eşantioanelor aleatoare se poate realiza prin unul din următoarele procedee de selecţie: 1. se repetă amestecarea iar extragerea se repetă până când se obţine eşantionul de volum n. Procedeul tabelului cu numere întâmplătoare este o altă modalitate utilizată pentru alegerea unui eşantion aleator printr-o selecţie probabilistă.

medii. În asemenea cazuri. 13.CAPITOLUL 1 Tabelul cu numere aleatoare este o listă de numere în care fiecare cifră – de la 0 la 9 – apare cu o probabilitate de 1/10. Cum N=38 are 2 cifre. 1523. 17. 13. 7843. 1747. 16. Uneori. 23. 15. cercetătorul îşi va face propria sa grupare. Pasul de numărare se calculează ca N/n=k Numărul iniţial de la care se începe citirea se alege aleator între 1 şi k. 25. 23. 68. 87. Straturile pot fi constituite din regiuni. 15. 8716. 48. 79.2. caracteristici comune specifice fiecărei clase. Numerele citite din tabel vor fi: 7295. 23. 3. ca de exemplu. 16. 16. 18. stratificarea se foloseşte în studiul populaţiei care se separă folosind clasificările oficiale sau. 17. 2925. astfel: 72. 25. unităţile colectivităţii generale se prezintă. începând din rândul 15. 43. coloana 3 din tabelul cu numere aleatoare. 33. 1518. 25. 15. subdiviziuni economice. sondajul poate fi organizat astfel 15 . 8715. 1379. Procedeul mecanic de selecţie a eşantionului presupune prelevarea unităţilor din colectivitatea generală după un interval predeterminat. 4892. Stratificarea constă în divizarea colectivităţii generale de studiat în „straturi“. 75. 29. după profesie sau vechimea în producţie. 18. denumit frecvent pas de numărare aplicat bazei de sondaj. Să alegem un eşantion aleator de n=9 unităţi. 78. independent una de alta (vezi Anexa) EXEMPLUL 1. grupe de vârstă etc. 87. sexe. 15. se rearanjează secvenţa citită în grupuri de câte 2 cifre. 25. după care se citeşte tot a k-a unitate până la completarea eşantionului de n unităţi statistice. ca urmare a organizării economico-sociale. 33. 33. Dacă selecţia este fără revenire se vor elimina numerele ce reapar în listă şi vor rămâne atunci numerele: 29. 95. cu caracteristici cât mai asemănătoare. localităţi. astfel încât unităţile statistice din interiorul fiecărui strat să prezinte. dintr-o colectivitate de 38 unităţi. 25. judeţe. 17. clase tipice cât mai omogene. în funcţie de scop. 3375. 92. 47. Cel mai frecvent. sub forma unităţilor complexe (ex: persoanele alcătuiesc familii etc). 13. 2568. Se elimină numerele mai mari de 38 şi vor rămâne următoarele numere ce identifică unităţile care sunt selectate în eşantion: 29. 18. 15. 15. cel puţin din punct de vedere teoretic.

În practică. nu întotdeauna se dispune.STATISTICĂ ECONOMICĂ încât sa se extragă spre studiu unităţi complexe. Un sondaj în cuiburi constă în alegerea (întâmplătoare) a unui eşantion din aceste unităţi colective. informaţii mai puţin importante pentru scopul cercetarii sau informaţii care vizează un studiu colateral) sunt strânse de la un subeşantion al aceluiaşi eşantion. cuiburile (grupurile) şi populaţia în ansamblu. după care se decide alegerea persoanelor (unităţilor statistice) ce se afla într-o situaţie dată privind un criteriu care nu este aleator. care constă în includerea în eşantion numai a acelei părţi ce reprezintă majoritatea cazurilor individuale. cluster în engleză) se înţelege o grupare de unităţi statistice concentrate şi strict delimitate În loc de a distinge în populaţie două niveluri: unităţile şi populaţia în ansamblu. Sondajul multifazic este un tip de schemă în care unele informaţii sunt colectate de la întregul eşantion. 16 . aici se consideră trei niveluri: unităţile statistice. se poate dispune de o listă a grupurilor de unităţi. În eşantionarea pe cote (spre deosebire de celelalte tipuri de scheme de eşantionare caracterizate prin a fi aleatoare şi în care se garantează fiecărei unităţi statistice şansa calculabilă de a fi inclusă in eşantion). Fiecare din aceste grupuri. de o listă completă a unităţilor statistice simple. sau cuiburi. conţine unul sau mai multe unităţi statistice ce interesează investigaţia statistică. În sondajele pseudo-aleatoare trebuie să se dispună de o bază de sondaj. dar care se consideră a fi independent de fenomenul studiat. Mai mult. ca bază de sondaj. Un asemenea procedeu de extracţie este eşantionarea concentrată. Prin cuib (grappe în franceză. unităţi de ordin superior. Dar. urmând ca toate unităţile simple din cadrul unităţilor complexe extrase să se cerceteze fără nici o excepţie (sondaj în cuiburi). numite cuiburi. sondaj multifazic etc). iar un alt grup de informaţii (amănunte. alegerea unităţilor statistice reale ce urmează a fi incluse este lăsată pe seama operatorilor. din diferite motive extracţia se face nealeator sau pseudoaleator (ex: sondaj pe cote. într-o serie de cazuri. Această metodă se confundă cu observarea părţii principale. pentru ca apoi să se studieze toţi indivizii pe care îi conţine fiecare din aceste cuiburi alese (fără excepţie).

Informaţiile care se obţin se pot referi la aceleaşi unitaţi statistice sau la unităţi mai mult sau mai puţin diferite. Are. un caracter multidisciplinar (exemplu: monografia unei întreprinderi. Panelul este. demografice. în urma culegerii datelor. psihosociale. De aceea. o metodă de observare parţială. având ca obiect cunoaşterea multilaterală şi în profunzime a unei singure unităţi complexe. 1. Este posibilă folosirea. deopotrivă. prin chestionare la diferite momente de timp. Ancheta de opinie are drept scop cunoaşterea părerilor persoanelor asupra diferitelor probleme (se efectuează anchete sociologice. a erorilor statistice. ca şi sondajul statistic din rândul metodelor parţiale de observare. este firesc să apară. Informaţiile culese se pot referi la acelaşi subiect de cercetat sau la subiecte conexe. DEFINIŢIE: Prin eroare statistică înţelegem. format dintr-un număr de persoane de la care se obţin date conform metodei longitudinale. special organizate. să fie obligatoriu reprezentativ faţă de colectivitatea generală. de marketing). fără ca eşantionul pe baza căruia se realizează ancheta.CAPITOLUL 1 Metoda de sondaj pe bază de eşantioane fixe este destul de utilizată în cadrul cercetării statistice. a unei localităţi. informaţiile obţinute sunt supuse unui proces de control şi corectare. în sens larg. Monografia statistică — face parte din categoria observărilor parţiale. în scopul depistării şi eliminării. uneori. pe cât posibil. 17 . sau judeţ). Ideea de bază a acestei metode este aceea că se obţin informaţii repetate de pe acelaşi eşantion. de regulă. diferenţa dintre nivelul real al unui indicator şi cel rezultat din investigaţia statistică. a sondajului statistic. cât şi a anchetei statistice (exemplu: în studiul cererii de mărfuri a populaţiei). de asemenea.10. şi erori. bazată pe un eşantion stabil (fix). Ancheta de opinie face parte. ERORI STATISTICE ŞI CONTROLUL DATELOR STATISTICE Datorită volumului foarte mare de date cu care operează statistica.

— calitativ Controlul cantitativ este un control de volum al datelor. — control logic. Aceste erori pot fi de două feluri: întâmplătoare şi sistematice. Acesta poate fi: — control aritmetic. mijloacelor de înregistrare. anchetatorului. — verificarea completării rubricilor. Controlul calitativ presupune verificarea naturii calitative a datelor culese. Controlul datelor în etapa observării poate fi: — cantitativ. prin care se verifică completitudinea acestora. DEFINIŢIE: Controlul datelor statistice este o operaţie intermediară. Acest control presupune: — verificarea primirii tuturor formularelor la centrul de prelucrare.STATISTICĂ ECONOMICĂ Erorile de observare (înregistrare) se întâlnesc în procesul de culegere a datelor statistice şi se pot datora obiectului observării. prin care se trece de la observarea de masă la prelucrarea datelor statistice. metodei de culegere a datelor sau condiţiilor externe. Erorile de observare pot fi înlăturate prin controlul statistic. 18 .

Arătaţi principalele tipuri de scale de măsurare. 19. Care sunt principalele metode de sondaj nealeator? 31. Care sunt principalele concepte folosite în statistică? 8. Principalele clasificări ale variabilelor statistice 12. Ce este caracteristica statistică? 11. Care sunt semnificaţiile cuvântului statistică? 2. Cum se realizează controlul automat al datelor statistice? 19 . Ce reprezintă statistica descriptivă? Dar statistica inferenţială? 4. Care sunt elementele planului de observare? 26. Exemple de utilizare. 33. Ce reprezintă estimatorul statistic? 17. Ce reprezintă inferenţa statistică? 10. Arătaţi principalele tipuri de erori statistice. Cum se efectuează controlul datelor statistice? 34. 27. Ce tipuri de date statistice cunoaşteţi? Exemplificaţi. Când se utilizează scala nominală în măsurarea valorilor caracteristicilor statistice? 22. Cum se stabileşte frecvenţa de apariţie a unei variante? 15. 21. Care este obiectul de studiu al statisticii? 6. Prezentaţi proprietăţile scalei ordinale. Care este principiul fundamental al statisticii? 7. 32. Care este diferenţa dintre variabilă statistică şi variantă statistică? 14. Ce reprezintă stratificarea? 29. Prezentaţi recensământul statistic. Definiţi scala de interval şi scala de raport. Ce semnificaţie are scala de măsurare? 20. Cum se realizează un sondaj în cuiburi? 30. Care sunt principalele procedee de eşantionare aleatoare? 28. Care sunt principalele etape ale cercetării statistice? 18. Definiţi conceptul de eroare statistică. Ce reprezintă parametrul statistic? 16. 23. Care sunt principalele momente în dezvoltarea statisticii moderne? 3. 24. Ce reprezintă observarea statistică? În ce constă importanţa ei? 25. Ce este statistica? 5. Ce sunt datele statistice? 13.CAPITOLUL 1 Întrebări recapitulative 1. Ce este colectivitatea statistică? 9.

m. Acest fenomen afectează îndeosebi localităţile mici. 2. ele sunt rugate să răspundă la întrebările din următorul formular: a) Ce vârstă aveţi? b) Care este ocupaţia dv.. locuitorii unui oraş preferă să achiziţioneze produse şi servicii din afara ariei lor comerciale locale. peste 10 mil. arătaţi unitatea statistică. d) localitatea de naştere a 100 de salariaţi ai unei întreprinderi. variantele pe care le consideraţi potrivite: 20 .? c) În ce clasă de venituri vă situaţi (sub 5 mil. Transformaţi următoarele variabile nealternative în variabile dihotomice.)? d) Ce calităţi apreciaţi la acest produs? e) Ce notă aţi acorda (pe o scală de la 1 la 10) acestui produs? f) Veţi cumpăra produsul dacă va fi disponibil în magazine? Clasificaţi variabilele cuprinse în întrebări în cantitative sau calitative şi arătaţi scala lor de măsurare. 4. la staţia Filaret. b) profitul obţinut în anul 2001 de către 200 de agenţi economici. tipul variabilei şi scala ei de măsurare: a) numărul de pagini a 300 de cărţi dintr-o bibliotecă. a) Identificaţi populaţia statistică. între 5-10 mil. un grup de cercetători au făcut un studiu pe 200 de locuitori ai unei aşezări. eşantionul şi unitatea statistică. lei. 100 de persoane alese aleator primesc câte o mostră din acest produs şi. 3. întrucât dacă el ia amploare. Pentru a reduce dimensiunea unui astfel de fenomen şi a determina motivele care îi fac pe unii localnici să cumpere produse şi servicii din afara localităţii lor. la ora 6 a. după ce-l testează. c) temperatura la sol înregistrată în 30 de zile consecutive. poate influenţa negativ prosperitatea localităţii. lei. completând în coloana 2 a tabelulul următor. e) calificativele obţinute de 50 de studenţi la un test de psihologie. Pentru următoarele exemple. Deseori. b) Identificaţi câteva caracteristici ce ar putea fi înregistrate. variabila statistică. lei etc. Pentru a testa impresiile consumatorilor.CAPITOLUL 1 Teste de autoevaluare 1. O companie de produse cosmetice doreşte să lanseze un nou produs. Arătaţi tipul şi scala lor de măsurare.

f) punctajul obţinut de 100 de participanţi la un concurs de cultură generală. c) statisticilor. 5. Iaşi. Arătaţi dacă următoarele exemple reprezintă o variabilă statistică sau o constantă: a) numărul de zile din luna august. etc. gradul în care elevii cunosc limba engleză. reprezintă: a) statistica. I. c) statistici. 23º C. Bucureşti. Directorul unui liceu doreşte să studieze în ce măsură elevii claselor a XII-a cunosc limba engleză. III. care sunt supuşi unui test. etc. d) date. h) sumele cheltuite anual de către 100 de studenţi pe cărţi de specialitate. 21 . Elevii selectaţi pentru acest studiu reprezintă: a) populaţia. e) vârsta la care o persoană poate vota pentru prima dată. etc. În acest studiu. lei. d) populaţiei. determinat prin testul acordat. c) variabila. b) variabila. 10º C. b) variabilelor. c) parametrul. V. IV. 90 mld. d) eşantionul. 19º C. d) eşantionul. b) numărul acţiunilor tranzacţionate în 100 de zile diferite ale anului la Bursa din New York. 21º C. spunem că facem o inferenţă la nivelul: a) datelor.CAPITOLUL 1 Variabila a) cifra de afaceri b) localitatea de naştere c) temperatura apei Variante pentru variabila Variante pentru nealternativă variabila alternativă 100 mld. Punctajele obţinute de elevi la test constituie: a) date. lei. c) parametrul. II. c) vârsta studenţilor care au intrat la Academia de Studii Economice. g) punctajul maxim posibil a fi obţinut la un test de economie. d) timpul necesar unor persoane pentru a completa un formular. b) eşantionul. Bucureşti. 200 mld. 6. 150 mld. d) populaţia. b) statistica. lei. Câmpulung. lei. sunt selectaţi aleator 100 de elevi. Punctajul mediu obţinut la test de către elevii din eşantion reprezintă: a) parametrul. În acest scop. Braşov. 12º C. b) statistica. Când generalizăm aceste rezultate.

c) date.S. 9. statistici? Şi dacă nu. Comentatorii de fotbal folosesc adesea. Punctajul mediu obţinut de către toţi elevii din clasele a XII-a ale liceului. Clasificaţi următoarele exemple de date statistice în numerice (cantitative) şi nenumerice (calitative). g) salariul mediu pe ramuri ale economiei naţionale. în primul trimestru al anului 2001.CAPITOLUL 1 VI. dacă ea este continuă sau discontinuă: a) Timpii de execuţie.D. 22 . în relatările lor din timpul meciurilor. să se selecteze aleator. precizaţi unitatea statistică. etc. d) populaţia. Sunt aceste numere. Dintr-o colectivitate de N = 50. c) Profesiile a 200 de salariaţi. b) cifra de afaceri realizată de firmele unui oraş. ce reprezintă ele? 8. 7. fiecare posesor putând preciza un singur tip. "Numărul de cornere". martie 2001. f) numărul persoanelor de sex feminin care îndeplinesc funcţia de director economic pe judeţe. identificaţi variabila statistică studiată şi tipul de variabilă. Precizaţi dacă variabila este cantitativă sau calitativă. a 400 de programe BASIC. 10. d) cursul valutar zilnic oficial al leului în raport cu U. Pentru următoarele cazuri. exemplificându-se pentru 20 de unităţ procedeul. Arătaţi scala de măsurare: a) rata lunară a şomajului în judeţul A. b) Absenteismul angajaţilor (zile). e) tipul de ulei de motor cumpărat cel mai recent de 75 de posesori de automobile selectaţi întâmplător. c) afilierea la un partid politic a 50 de directori executivi selectaţi întâmplător. în secunde. b) variabila. pe care ei le includ în aşa-zisele "Statistici ale meciului". expresii ca: "Numărul de şuturi pe poartă". pe baza tabelului cu numere aleatoare. fiecare dintre aceştia putând avea o singură afiliere la un partid politic. e) Numărul copiilor din 2000 de familii. în anul 2000.. într-adevăr.000 de persoane – baza de sondaj. un eşantion de n = 200 de unităţi. "Numărul loviturilor libere". reprezintă: a) parametrul. d) Numărul personalului din 1000 de întreprinderi.

11. ar vota cu partidul de guvernământ.CAPITOLUL 1 h) judeţele în care cinci cotidiene au realizat cele mai multe abonamente în anul 2000. q) tipul de reclamă publicitară preferată de 50 de firme selectate aleator. la viitoarele alegeri. l) preţul calculatorului cumpărat cel mai de recent de 20 de oameni de afaceri. eşantionul şi inferenţa statistică dorită. consumat în şedinţe de către 50 de directori. Identificaţi populaţia de interes. Definiţi populaţia statistică pe care o eşantionaţi. O companie de produse alimentare doreşte să comercializeze un nou produs de snack-food. compania organizează o testare a gusturilor pentru 100 de cumpărători selectaţi întâmplător la un magazin suburban. care ar fi populaţia eşantionată? 12. p) cheltuielile cu reclama făcute de 50 de firme selectate aleator. în eventualitatea organizării de alegeri astăzi. ar vota cu partidul de guvernământ. k) marca de calculator cumpărat cel mai de recent de 20 de persoane. n) culoarea de tapet (alta decât albă) la care 5 dintre cei mai importanţi importatori de tapete au realizat cele mai mari venituri din vânzări. Compania selectează întâmplător 500 de medici care au practicat în ultimul an şi determină proporţia. Cumpărătorii sunt rugaţi să guste produsul şi apoi să completeze un chestionar cu următoarele întrebări: a) Care este vârsta dumneavoastră? 23 . i) numărul de ore de program sportiv transmise de 15 televiziuni prin cablu. Pentru a vedea cum reacţionează cumpărătorii la acest produs. r) marca de automobile americane pe care o indică 25 de mecanici auto ca producând cele mai credibile maşini. pentru firmă. o) indicele preţurilor de consum în ultimele 6 luni. m) luna din anul 2000 în care 50 de agenţi economici selectaţi întâmplător au realizat cele mai mari vânzări. 13. j) procentul mediu dintr-o zi de lucru. Presupuneţi că lucraţi pentru o firmă de sondare a opiniei publice şi doriţi să estimaţi proporţia cetăţenilor care. O companie de asigurări doreşte să determine proporţia medicilor care au fost implicaţi în ultimul an în una sau mai multe acţiuni judiciare de rele practici. Dar dacă v-ar interesa să estimaţi proporţia cetăţenilor care.

c) mai este denumită şi „scala proporţională“. b) Descrieţi eşantionul. gustul produsului.? c) Câte persoane sunt în familia dv. are valori ce pot fi măsurate pe o scală: a) de raport. pe o scală de la 1 la 10. e) permite interpretarea ordinii notărilor. 17. 14. e) cardinală. dacă 1 este cel mai puţin gustos? e) Veţi cumpăra acest produs dacă va fi disponibil în magazine? f) Dacă răspunsul la e) este “Da”. 15.? d) Cum notaţi. cât şi a diferenţelor dintre ele. 24 . c) ordinală.CAPITOLUL 1 b) Sunteţi persoana care face de obicei cumpărături pentru familia dv. Temperatura la sol măsurată în 10 zile consecutive în Bucureşti. c) de interval. b) proporţională. c) Descrieţi inferenţa care interesează. d) ordinală. b) de interval. d) cardinală. Sunt cercetaţi 100 de bărbaţi şi 100 de femei. b) punctul „zero“ absolut al scalei indică absenţa caracteristicii. d) originea şi unitatea de măsură folosită sunt arbitrare. e) pe nici una dintre scalele menţionate. ca scală de măsurare a datelor statistice. Ordinea în care sosesc alergătorii dintr-o cursă reprezintă o variabilă statistică ale cărei valori pot fi măsurate pe o scală: a) nominală. Un cercetător este interesat să compare salariul de încadrare pentru bărbaţii şi femeile care intră în serviciu imediat după absolvirea facultăţii. a) Descrieţi populaţia. ca variabilă statistică. cât de des veţi cumpăra produsul? Clasificaţi datele oferite de răspunsuri în cantitative şi calitative şi indicaţi scala de măsurare pentru fiecare dintre ele. 16. Despre scala de interval. se poate afirma că: a) este prima scală propriu-zis numerică.

d) I.CAPITOLUL 1 18. VII. b) I. V. VII. Se efectuează următoarele notaţii: I. IV. delimitarea colectivităţii şi a unităţii de observare. stabilirea măsurilor organizatorice. abateri într-un singur sens faţă de valorile reale. c) se foloseşte atunci când programul observării cuprinde mai multe caracteristici. VI. VI. d) se foloseşte atunci când programul observării cuprinde puţine caracteristici. II. VI. d) de raport. c) I. III. stabilirea scopului observării. alegerea formularelor de înregistrare. VII. VI. 19. III. abateri în ambele în ambele sensuri faţă de valorile reale ale fenomenului. 20. V. VIII. III. e) se foloseşte atunci când unităţile de observare sunt dispersate în plan teritorial. b) se completează pentru mai multe unităţi de observare. controlul calităţii datelor culese şi remedierea erorilor. b) ordinală. culegerea datelor statistice. c) cardinală. VIII. de regulă. VII. de regulă. b) determină. IV. V. II. VIII. Fişa este un formular de înregistrare a datelor statistice despre care se poate afirma că: a) se completează pentru o singură unitate de observare. II. VI. Erorile de înregistrare sistematice sunt acelea care: a) se produc în urma unor accidente. 21. e) nominală. 25 . Salariul net pentru 50 de angajaţi ai unei firme se poate măsura pe o scală: a) proporţională. II. c) determină. IV. delimitarea timpului şi locului observării. V. stabilirea caracteristicilor ce vor fi înregistrate. Planul după care se desfăşoară observarea statistică cuprinde în mod necesar elementele: a) I. e) nici una dintre variantele indicate.

Controlul cantitativ al datelor în etapa de observare statistică presupune: a) efectuarea. b) este asemănătoare cu ancheta de opinie. c) verificarea şi interpretarea relaţiilor dintre diferiţi indicatori. e) este o metodă de observare parţială prin care se caracterizează aprofundat o singură unitate statistică. prin sondaj. b) verificarea primirii tuturor formularelor la Centrul de prelucrare. 23. d) este o metodă asemănătoare cu ancheta statistică. c) este o metodă asemănătoare cu ancheta statistică. a unor calcule între diferiţi indicatori înscrişi în formulare. d) verificarea completării tuturor rubricilor. e) el se mai numeşte şi control de volum al datelor. cu deosebirea că eşantionul de la care s-au cules datele trebuie să fie reprezentativ. Selecţia statistică: a) este o metodă de observare totală. cu deosebirea că selecţia statistică nu presupune obligativitatea completării chestionarelor. 22. e) nu pot fi înlăturate prin control statistic. cu deosebirea că eşantionul nu trebuie să îndeplinească în mod obligatoriu condiţia de reprezentativitate. 26 .CAPITOLUL 1 d) pot apărea datorită neînţelegerii şi neaplicării corecte a instrucţiunilor datorită comodităţii sau relei-credinţe.

scală de interval. scală nominală). a) Populaţia statistică: totalitatea cumpărătorilor din localitatea studiată. de două ori etc. scală de raport. foarte rar. scală de raport). scală nominală). calitativă. − ocupaţia cumpărătorilor (nenumerică.). a) b) c) d) e) f) 3. scală nominală. continuă.CAPITOLUL 1 Răspunsurile testelor de autoevaluare 1. cantitativă. des. continuă. scală ordinală (dacă variantele de răspuns sunt: niciodată. calitativă. − sexul cumpărătorilor (nenumerică. scală de interval (dacă variantele sunt: o dată. continuă c) ziua temperatura cantitativă. Eşantionul: cei 200 de cumpărători. Întrebarea Unitatea statistică Variabila Tipul variabilei statistică a) cartea numărul de cantitativă. − venitul cumpărătorilor (numerică. − frecvenţa cu care cumpărătorii achiziţionează produse şi servicii din afara localităţii: • nenumerică. discontinuă. calitativă. foarte des etc. scală nominală). scală de raport. − tipul produselor preferate a fi achiziţionate din afara localităţii (nenumerică. Unitatea statistică: cumpărătorul. rar. scală nominală. scală nominală. 27 . pagini discontinuă b) agentul economic profitul cantitativă. continuă d) salariatul localitatea calitativă de naştere e) studentul calificativul calitativă Scala de măsurare de raport de raport de interval nominală ordinală cantitativă. cantitativă. b) Caracteristici statistice: − vârsta cumpărătorilor (numerică. scală de raport).) 2. • numerică.

7642. 8244. 9055. 1914. d). 3741. 7823. 8615. b). 7988. 7968. 6064. 3086. 4464. 0338. VI.000 are 5 cifre. 0579. 5788. 6886. 8405. 8712. 8364. 1608. 5222. variabilă. 1295. a). 4681. 8043. f) variabilă.CAPITOLUL 1 4. sunt: 1673. 9201. III. a). d). 8523. 2793. 1681. V. 5184. 0743. 1337. 8257. ci date. lei. 0979. 7. e) constantă. g) constantă. a) pentru variabila "cifra de afaceri": sub 150 mld. 9604. b). Pe baza acestor date se pot calcula statistici (de exemplu: ponderea cornerelor executate de fiecare echipă. Selectăm poziţia din tabelul cu numere aleatoare de la care se va efectua citirea numerelor. II. 6865. 0659. h) variabilă. variabilă. 5305. Tuturor persoanelor din colectivitatea totală li se acordă numere de ordine de la 1 la 50. 9491. 8162. 3195. b) pentru variabila "localitatea de naştere": Bucureşti / Provincie. Cum N = 50. 5144. 6. a) b) c) d) constantă. 9889. 6256. IV. 5. variabilă. 3306. lei / 150 şi peste 150 mld. Aceste numere nu reprezintă statistici. de la stânga la dreapta pe linie. c) pentru variabila "temperatura apei": sub 20º C / 20º C şi peste 20º C.000.). 3498. I. 7822. plecând de la poziţia aleasă. se rearanjează secvenţele de cifre menţionate mai sus în grupuri de câte 5 cifre: 28 . ponderea timpului cât s-a aflat în posesia mingii fiecare echipă etc. Să presupunem că începem citirea de la rândul 33 coloana 3. 7477. Numerele citite din tabel. 2616. 8.

793.905.577.106. se elimină numerele mai mari de 50. 52. 46.396.824. variabila statistică: timpul de execuţie – cantitativă.216.738. 08. 43. 03.412. scală de raport. 49. c) unitatea statistică: salariatul. 36. 40.674.344.498. 41.793. 29 . 33. 08.681. 03. 59. 98. 30.905. 82. a) cantitativă. scală de raport. 39.526.526. 37. 82. g) cantitativă. 33. a) unitatea statistică: programul BASIC.319.222. b) cantitativă.674. 81. 96. discretă. 18.222.388.064. 04. 68.106. scală nominală. 88. 95.058. variabila statistică: numărul de copii – cantitativă.579. h) calitativă.569. scală de raport. variabila statistică: numărul de personal – cantitativă. 04. 18. 49.627.237. 46. 09. 62. e) calitativă. scală nominală.067.412. 37.518. b) unitatea statistică: angajatul.615. variabila statistică: numărul de zile absentate – numerică.514.319. discretă.865. 30.897. care corespund numerelor de odine ale persoanelor ce vor fi incluse în eşantion: 16. Din aceste numere. 36.578.743.201. 16. f) cantitativă. 64.852. scală de raport.067. 09. scală de raport. 84. 04. 45. 04.824. d) unitatea statistică: întreprinderea. scală nominală.388. 50.344.064.279.738.686. discretă. 64. 77. 08.191.813.201. d) cantitativă. 40.518.168.743. e) unitatea statistică: familia. variabila statistică: profesia – calitativă.793.498. 41. 71.615. 45. 43. c) calitativă. 84. 08. 82. continuă. 9.000 şi vor rămâne următoarele numere. 16. 39.CAPITOLUL 1 16. 10.168.

dacă se introduce criteriul intensităţii culorii). scală de raport. m) calitativă. precum şi cei care vor avea drept de vot la viitoarele alegeri. j) cantitativă. n) calitativă.CAPITOLUL 1 i) cantitativă. inferenţa: proporţia celor implicaţi în acţiuni judiciare de rele practici. scală nominală (eventual ordinală. b) calitativă – scală nominală. scală nominală. k) calitativă. scală ordinală. l) cantitativă. f) calitativă – scală ordinală (dacă răspunsul este de tipul: rar. a) două populaţii . scală de raport. • în al doilea caz: populaţia cu drept de vot astăzi. selectaţi. scală de raport. eşantionul – cei 500 de medici care au practicat în ultimul an. dar care nu au astăzi. p) cantitativă. populaţia – medicii care au practicat în ultimul an. scală nominală. 11.cea a femeilor care s-au încadrat pe un post imediat după absolvirea facultăţii şi cea a bărbaţilor care s-au încadrat imediat după absolvirea facultăţii. e) calitativă – scală nominală. 13. b) eşantioanele – cei 100 de bărbaţi şi cele 100 de femei. scală de raport. o) cantitativă. d) calitativă – scală ordinală. r) calitativă.) 14. • în primul caz: populaţia cu drept de vot astăzi. des. scală nominală. a) cantitativă – scală de raport. foarte des etc. scală de raport. q) calitativă. 30 . c) inferenţele – salariile medii de încadrare pentru bărbaţi şi pentru femei. 12. c) cantitativă – scală de raport.

e) 16. 20. 31 . a). e). a). b). d). e). c). a). b). 23. b). 22. d). d) 19.CAPITOLUL 1 15. d) 17. d). 21. b). d) 18.

în general. 5. Care sunt avantajele cunoaşterii statisticii? a) Răspundeţi din punctul de vedere al unui economist. Legăturile dintre fenomenele economico-sociale de masă sunt: a) legături funcţionale. c) se încadrează în sfera observărilor cu caracter permanent. Explicaţi şi argumentaţi reacţia dumneavoastră. de ce alte informaţii mai aveţi nevoie (pe lângă valorile estimate) în scopul de a utiliza efectiv estimaţiile? 7. 2. Alegeţi o firmă şi enumeraţi căile prin care analiza statistică poate fi folosită în activităţile de luare a deciziilor. b) are exclusiv un caracter demografic. b) legături care se supun acţiunilor legilor stochastice. 3. 32 . 4. ca metodă de observare statistică: a) nu presupune culegerea datelor de la toate unităţile populaţiei statistice bine determinate. b) Răspundeţi din punctul de vedere al unui factor decizional. Recensământul. Rezultatele acestei impresionante analize vin împotriva intuiţiei şi experienţei dumneavoastră. d) legături univoc determinate. Un consultant de specialitate tocmai v-a prezentat o analiză statistică foarte complicată. Estimaţiile statistice sunt întotdeauna corecte? Dacă nu. însoţită de o serie de ecuaţii şi simboluri matematice. c) Răspundeţi pentru un domeniu de afaceri particular care prezintă un interes special pentru dumneavoastră. e) legături ce pot fi puse în evidenţă la nivelul ansamblului. c) legături ce pot fi puse în evidenţă la nivelul fiecărei unităţi în parte.CAPITOLUL 1 Teste de autoevaluare propuse spre rezolvare 1. Explicaţi modul în care interacţionează analiza statistică şi experienţa în afaceri? 6. în interiorul firmei. e) este o observare totală. d) se organizează cu o anumită periodicitate.

Descrieţi şi analizaţi pe scurt articolul şi ataşaţi o copie. explicaţi cum poate fi utilă estimaţia. Explicaţi care dintre etapele cercetării statistice se regăsesc în următoarele situaţii: a) Departamentul de control al calităţii dintr-o uzină examinează detaliat informaţiile cantitative privitoare la producţia şi productivitatea ultimelor 6 luni. Numiţi trei indicatori de care o firmă poate să fie interesată şi pentru care nu sunt disponibile valori exacte. discretă sau continuă. publicate într-un ziar sau într-o revistă. Găsiţi rezultatele unui sondaj de opinie. pe statistici. 10. Identificaţi un articol care se bazează. tipul şi sursa datelor. Care dintre etapele cercetării statistice este reprezentată aici? 12. 16. 33 . în scopul de a identifica posibile deficienţe. Pentru fiecare variabilă. pe baza datelor disponibile. pentru a cunoaşte părerea oamenilor privind problema studiată.CAPITOLUL 1 8. direct sau indirect. Explicaţi cum au fost aplicate etapele cercetării statistice. atunci când evaluăm rezultatele unui studiu statistic? 9. 14. În ce sens datele bivariate reprezintă mai mult decât exact două seturi separate de date univariate? 15. De ce este important să identificăm colectivitatea. 11. Descrieţi două tipuri de decizii pe care le puteţi lua în afaceri şi în care analiza statistică vă poate fie utilă. b) Un grup de specialişti elaborează un chestionar pentru un sondaj de opinie privind efectul reclamelor asupra vânzărilor realizate de o firmă. Citiţi un număr recent al Ziarului Financiar. Alegeţi o firmă şi precizaţi trei caracteristici (variabile) care ar putea fi importante pentru firmă. 13. vânzările firmei pentru trimestrul următor. c) Un analist estimează. Pentru fiecare indicator. indicaţi dacă este calitativă sau cantitativă. Găsiţi un tabel de date statistice prezentat într-un articol dintr-un ziar sau dintr-o revistă.

000 5. e) Datele sunt statice sau dinamice? Justificaţi răspunsul. 2000: Sex M F F M M Salariu brut (lei) 6. la 8. c) Datele sunt cantitative sau calitative? d) Pe ce scală sunt măsurate variabilele prezentate? e) Datele sunt statice sau dinamice? Justificaţi. 17. e) Precizaţi scala de măsurare pentru fiecare variabilă. lei) şi profitul (mil.320. Următorul tabel reprezintă date referitoare la statutul profesional a cinci angajaţi ai unei firme.000 5.CAPITOLUL 1 a) Clasificaţi setul de date în raport cu numărul variabilelor la care se referă datele.400. extrase din baza de date pentru resurse umane. realizate de o firmă în primele 6 luni ale anului 2001: Vânzări 1005 81 42 84 123 117 Profit (Pierderi) 9 7 (6) 5 16 14 a) Care este unitatea statistică pentru acest set de date? b) Datele sunt univariate. lei).000 4. 07. b) Care este colectivitatea statistică? Dar unitatea statistică? c) Datele sunt statice sau dinamice? d) Clasificaţi fiecare variabilă în raport cu tipul acesteia.000 3. 34 . Următoarele date reprezintă vânzările (mil.000 Profesie economist inginer tehnician economist inginer Vechime (ani) 20 18 4 8 15 a) Care este unitatea statistică? b) Datele prezentate sunt univariate sau multivariate? c) Care dintre aceste variabile sunt cantitative? Dar calitative? d) Există o variabilă calitativă ordinală? Justificaţi răspunsul. 18.200.700. bivariate sau multivariate? Justificaţi.800.

c) are ca obiect cunoaşterea aprofundată sub multiple aspecte a unei singure unităţi complexe. Decideţi să nu reveniţi niciodată în acest restaurant. Monografia statistică a) este o metodă de observare totală.CAPITOLUL 1 19. Consideraţi mâncarea prost preparată şi serviciul inadecvat. Presupunem că aţi luat cina într-un restaurant în care aţi intrat pentru prima dată. e) presupune culegerea datelor de la un eşantion care trebuie să îndeplinească condiţia de reprezentativitate. 35 . b) este o metodă de observare parţială. d) are caracter periodic. surprinzând un fenomen în mod static. Care este colectivitatea şi eşantionul? Care este inferenţa pe care o faceţi? Cât de credibilă este această inferenţă? Ce variabile aţi luat în considerare? 20.

astfel. vom lua în consideraţie primul pas în prelucrarea datelor. prezentării şi reprezentării datelor. Termeni cheie cartodiagramă cartogramă clasificare corelogramă cronogramă curbă cumulativă a frecvenţelor diagramă de structură diagramă prin coloane distribuţie de probabilitate distribuţie heterogradă distribuţie homogradă distribuţie teoretică frecvenţă absolută frecvenţă cumulată frecvenţă redusă frecvenţă relativă funcţie de repartiţie grafic statistic grupare histogramă poligon al frecvenţelor serie cronologică serie de distribuţie de frecvenţe serie statistică serie teritorială sistematizare tabel statistic 36 . beneficii importante pe linia descoperirii caracterelor esenţiale ale fenomenelor studiate şi “perierii” lor de aspectele întâmplătoare.CAPITOLUL 2 CAPITOLUL 2 SISTEMATIZAREA ŞI PREZENTAREA DATELOR STATISTICE Consideraţii preliminare În acest capitol. într-o manieră în care să le facă mai uşor de analizat şi interpretat. cel al sistematizării. Vom avea.

1. din observări totale sau din observări parţiale – ele trebuie organizate. Cum observarea parţială – în mod special eşantionarea probabilistă – salvează timp. adică prin împărţirea lor în grupe/clase omogene. Principiile grupării/clasificării Sistematizarea datelor se realizează prin gruparea şi clasificarea datelor statistice. indiferent dacă lucrăm cu date referitoare la colectivităţi parţiale ori la colectivităţi totale. date de prezenţa factorilor aleatori. adică pentru fiecare unitate statistică se culeg date privitoare la o singură caracteristică sau la mai multe caracteristici considerate. O grupă/clasă este omogenă dacă unităţile din interiorul ei tind să se asemene cât mai mult între ele din punctul de vedere al criteriului utilizat. Putem atunci. INTRODUCERE După ce datele statistice au fost colectate din surse de date publicate. cel mai bun mod de a le examina este să le sistematizăm şi apoi să le prezentăm în tabele şi grafice. atunci când seturile de date conţin în jur de 30 de observaţii sau peste acest număr (date de masă).2. 2. în etapa de observare statistică se culeg date uni. Cu toate acestea. vom trata îndeosebi problema sistematizării datelor provenite din eşantioane.2. să extragem cele mai importante trăsături. 37 . în scopul de a avea o formă care să permită prelucrarea lor statistică diversă. trebuie să înţelegem că. bi sau multivariate. adică dacă între unităţile din aceeaşi grupă/clasă există variaţii cât mai mici. întâmplători. GRUPAREA ŞI CLASIFICAREA DATELOR STATISTICE După cum am văzut. resurse de muncă şi resurse băneşti.STATISTICĂ ECONOMICĂ Noţiuni teoretice 2. 2.1. după unul sau mai multe criterii de grupare/clasificare. prin analiza seriilor şi graficelor statistice.

• Mărimea intervalului (h) se recomandă a se rotunji la o valoare convenabilă. convenabil. 2. gruparea se poate face după o variabilă discretă sau continuă. 0 sau un număr întreg puţin mai mic decât valoarea minimă din setul de date. 38 . În funcţie de tipul acesteia.322 log10 n (2. procesul se numeşte clasificare.2. vom vorbi de grupări/clasificări simple sau combinate. dar felul datelor poate necesita un alt număr de grupe. • Punctul de plecare în alcătuirea intervalelor de grupare se alege. Gruparea pe intervale de variaţie Intervalul de variaţie reprezintă un şir de valori ale variabilei studiate. Deseori.1. Gruparea reprezintă sistematizarea datelor după o variabilă (caracteristică) numerică. Dacă sistematizarea datelor se face după o variabilă nenumerică. delimitat de intervalele vecine prin limita inferioară şi limita superioară. • Pentru sistematizarea datelor pe intervale de variaţie se recomandă utilizarea intervalelor de mărime egală. un număr de 4 până la 10 grupe este arbitrar recomandat. • Pentru gruparea pe intervale de variaţie se recomandă utilizarea unui număr moderat de grupe. descoperirea unor tipuri calitative în colectivitate. cu excepţia cazurilor în care analiza datelor.CAPITOLUL 2 Criteriul de grupare/clasificare reprezintă variabila (caracteristica) statistică în funcţie de care sistematizăm datele. După cum avem de-a face cu un singur criteriu sau mai multe criterii de grupare/clasificare. Pentru alegerea numărului de intervale de grupare (r) se poate utiliza şi relaţia lui Sturges (în ipoteza repartiţiei aproximativ normale a unităţilor după variabila studiată): r = 1 + 3.2. necesită folosirea unor intervale de mărime neegală. Intervalele de variaţie pot fi de mărime egală sau neegală.) unde n reprezintă numărul total de unităţi din colectivitate (volumul colectivităţii).

Aşadar. pentru sistematizarea datelor pe intervale egale de grupare se prezintă următorii paşi: 1.. Se calculează mărimea aproximativă a intervalelor de grupare: − x min A x h ≈ = max (2. r....... Se stabilesc intervalele de grupare pornind de la xmin (sau de la o valoare puţin mai mică): xmin  xmin+h xmin+h  xmin+2h .. Se stabileşte numărul de grupe.. fără ambiguităţi sau suprapunere. pentru care vom stabili frecvenţele prin numărarea unităţilor care se încadrează în fiecare grupă... 2..... în care vor fi sistematizate datele 3..STATISTICĂ ECONOMICĂ • Limitele intervalelor de grupare trebuie stabilite cu acurateţe.3. astfel încât fiecare unitate să poată fi încadrată într-o singură clasă. xmin + (r — 1)h  xmin + r ⋅ h Se obţin. SERII STATISTICE Rezultatul sistematizării datelor prin grupare/clasificare se constituie sub forma seriilor statistice.... poate fi necesară revizuirea mărimii intervalelor sau a numărului de intervale.. respectând precizia datelor (cu acelaşi număr de zecimale.. dacă valorile sunt de această manieră)...3.. ori multe grupe cu o singură observaţie.. DEFINIŢIE: Seria statistică este prezentarea ordonată a datelor referitoare la manifestările unui fenomen colectiv sub forma a două şiruri de 39 ...2.....) 2... Se stabileşte amplitudinea variaţiei caracteristicii: A x = x max − x min (2... r grupe.... astfel..) r r 4... Dacă există grupe cu frecvenţă nulă....... • Limitele intervalelor de grupare se stabilesc exact......

cu rezultatul sistematizării pe intervale de grupare. i = i. Vom începe.3. . 2. .1.1. . i = 2.r (2. sau: hi = x(i+1)inf – xi inf. pentru o variabilă numerică continuă.4) x(i+1)inf = xisup + ∆ unde ∆ este o unitate de discretizare • dacă intervalele sunt cu variaţie continuă. xrinf – xrsup nr Total n = ∑ ni i =1 r OBSERVAŢII: • dacă intervalele sunt cu variaţie discontinuă. .5) atunci trebuie stabilit în ce interval se cuprinde valoarea de graniţă.6) dacă intervalele sunt cu variaţie continuă.1).r (2.8) indiferent dacă intervalele sunt cu variaţie continuă sau discontinuă. sub forma (Tabelul 2. 40 . atunci: (2. Serii de distribuţie de frecvenţe pentru o variabilă atributivă A.7) sau hi = xisup – x(i–1)sup. acum.r (2. adică: x(i+1)inf = xisup (2. Tabelul 2. iar al doilea frecvenţa de apariţie sau nivelul unei variabile în raport cu primul şir. pentru care se obţine o serie de distribuţie (repartiţie) de frecvenţe pe intervale. Distribuţie de frecvenţe pe intervale de variaţie Intervale de variaţie a variabilei (X) Numărul de unităţi statistice (frecvenţe) n1 x1inf – x1sup x2inf – x2sup n2 . • mărimea intervalului de grupare se calculează: hi = xisup – xiinf . xinf – xisup ni .CAPITOLUL 2 date: unul priveşte variabila şi modul cum a fost sistematizată. i = i.

9) x i = x i inf + i 2 sau.11) i n ∑ ni i =1 unde n reprezintă volumul total al colectivităţii. xi inf – xi sup n* i . care se încadrează în grupă: n n n* = r i = i (2. . dacă intervalele sunt cu variaţie continuă: xi = x i inf + x i sup 2 (2. h (2. .00 = ∑ n * i i =1 r 41 . .10) Pe lângă frecvenţa absolută (ni) care indică numărul total de unităţi statistice care au valoarea variabilei situată într-un interval (xiinf – xisup). Serie de distribuţie de frecvenţe relative Intervale de variaţie a variabilei Frecvenţe relative * X1inf – x1sup n1 x2inf – x2sup n* . xrinf – xrsup * nr Total 1. . . obţinem o serie de distribuţie (repartiţie) de frecvenţe relative (Tabelul 2.STATISTICĂ ECONOMICĂ • pentru prelucrarea ulterioară a datelor se consideră că fiecare din cele ni unităţi dintr-o grupă au valoarea variabilei egală cu centrul de interval (xi). frecvenţa relativă a grupei i este: n n (2.2.12) n *% = r i 100 = i 100 i n ∑ ni i =1 Dacă utilizăm frecvenţele relative. Exprimată în procente. 2 . se poate calcula şi frecvenţa relativă a grupei.2) Tabelul 2. care indică proporţia din numărul total de unităţi. .

34 0.CAPITOLUL 2 Frecvenţele absolute cumulate (Fci) reprezintă numărul unităţilor statistice care au valoarea variabilei mai mică (sau. se pot calcula şi frecvenţe cumulate descrescător: Fdi = ∑ n k * Fdi = ∑ n * k k =i k =i r r (2.15) EXEMPLUL 2.04 0.08 0.0 – 2.13) Similar cu frecvenţele cumulate crescător.2 – 2.94 0.6 2.0 2.90 0.6 – 2.3): Tabelul 2.00 5 13 17 34 42 45 47 49 50 — Frecvenţe relative * cumulate ( Fci ) 0.00 — Dacă intervalele sunt neegale. pentru asigurarea comparabilităţii datelor se pot calcula frecvenţe reduse la un interval etalon (standard). Frecvenţa redusă (corectată) a unui interval ( n icor ) se calculează prin raportarea frecvenţei absolute la un factor de corecţie (l) ce reprezintă numărul intervalelor etalon ce încap într-un interval de grupare: 42 .10 0.02 1.34 0.04 0.26 0.6 – 1.68 0.16 0. egală) cu limita superioară a grupei (deci.14) (2.8 – 3.2 Total Distribuţia salariaţilor după salariul net Frecvenţe Număr de Frecvenţe absolute salariaţi relative n * cumulate (Fci) i (ni) 5 8 4 17 8 3 2 2 1 50 0.8 1.4 – 2.4 2.0 3. eventual.2 2.3.06 0.0 – 3. Fci = ∑ n k k =1 i (2. au valoarea variabilei mai mare decât x1inf şi mai mică decât xisup).6 1. s-a obţinut următoarea serie de repartiţie (Tabelul 2.8 – 2. Salariul net (mii lei) 1.10 0.1 În urma sistematizării datelor cu privire la salariul net încasat de o colectivitate de muncitori.4 – 1.8 2.16 0.84 0.98 1.

027 0. pentru care s-au calculat şi frecvenţele relative (col.862 39. 4): Tabelul 2.STATISTICĂ ECONOMICĂ l= hi h et (2. Distribuţia divorţurilor după numărul de copii minori rămaşi prin desfacerea căsătoriei.518 5.134 0.000 — Seriile de distribuţie de frecvenţe alcătuite după o variabilă cantitativă (numerică).17) l unde hi reprezintă mărimea intervalului i.465 0.997 1.2: Un exemplu de distribuţie de frecvenţe după o variabilă discretă este distribuţia divorţurilor din România în anul 2000 după numărul de copii minori rămaşi prin desfacerea căsătoriei (Tabelul 2. r het reprezintă mărimea intervalului etalon (de regulă mărimea celui mai mic interval de grupare).4). în România.008 0. seria de distribuţie de frecvenţe este discretă sau pe variante.614 33.465 0.828 0. n icor = B. poartă numele de distribuţii heterograde.985 — 4 0.000 3 18.2) şi frecvenţele cumulate (col.363 0.962 0. i = 1. adică cele descrise de paragrafele A şi B.062 317 123 39. În cazul în care variabila de grupare este discretă şi gruparea se efectuează pe variante.614 14.989 0.003 1.545 39.4. anul 2000 Număr de Număr de Frecvenţe Frecvenţe Frecvenţe * copii minori divorţuri relative absolute relative ( n i ) (ni) cumulate cumulate * (Fci) ( Fci ) 0 0 1 2 3 4 5 şi peste 5 Total 1 18.132 38. EXEMPLUL 2.16) ni (2.351 1.985 2 0. 3 şi col.483 39. 43 .

25 Altele 0.CAPITOLUL 2 C. după o variabilă nenumerică măsurată pe o scală nominală este distribuţia contractelor de asigurare pe viaţă în România.35 Omniasig 0. anul 1999.6) 44 .0 D.A.30 AIG Life 1.3: O distribuţie homogradă. O distincţie aparte trebuie făcută pentru seriile de distribuţie de frecvenţe alcătuite după o variabilă calitativă (nenumerică) ce poartă numele de distribuţii homograde.A.5 Distribuţia contractelor de asigurare pe viaţă în România.45 Total 100.96 METROPOL S.70 ASIROM S. Seriile statistice de distribuţie de frecvenţe bidimensionale sunt cele formate prin considerarea concomitentă a două variabile (X şi Y). în anul 1999.57 ARDAF 0.5. Forma unei astfel de serii de distribuţie bidimensională este (Tabelul 2. 27.41 SARA MERKUR 12.93 Garanta 1. unde se prezintă ca o distribuţie de frecvenţe relative): Tabelul 2. pe principalele companii (vezi Tabelul 2.92 Interamerican 0. EXEMPLUL 2.16 UNITA 8. pe principalele companii Procent din numărul total de Compania contracte încheiate (%) Nederlanden 45. 0.

........ ...7): Tabelul 2.. nrj ....20) O situaţie aparte o întâlnim în cazul variabilelor alternative. n2.... = n11 + n12+n21+n22 2... yj . .. n1m x2 n21 n22 ......1 n.. = n21 + n22 n... = n11 + n12 n2.3.19) m r m n ⋅ j = ∑ n ij n...2 . nrm xr nr1 Total n.. nij ..... n... n2j . nr.... n2m .. când datele se pot prezenta într-un tabel de asociere de forma (Tabelul 2...... . . nr2 .18) (2..1 = n11 + n21 n..m Total n1.. ..7 Clasele lui X X(x1) non X(x2) Total Tabel de asociere Clasele lui Y Y(y1) non Y(y2) n11 n12 n21 n22 n...j .. ym Intervale/ Variante pentru X n11 x1 n12 . ni2 . ni. ..... Serii cronologice Seriile cronologice reprezintă seriile statistice ce se obţin prin sistematizarea datelor după o variabilă de timp....6 Distribuţia de frecvenţe bidimensională Intervale/variante pentru Y y1 y2 . n. O serie cronologică este 45 . n.. În acest tabel trebuie să remarcăm că: n i⋅ = ∑ n ij j=1 r m (2.... = ∑ n.2... j = ∑ ∑ n ij i =1 j=1 i =1 j=1 i =1 r (2.. n1j ..2 = n12 + n22 Total n1. nim xi ni1 . = ∑ n i...STATISTICĂ ECONOMICĂ Tabelul 2.

0 139. Evoluţia vânzărilor cotidianului naţional Libertatea pentru perioada ianuarie 2001 – februarie 2002 (Tabelul 2. 46 . n.0 103..0 143. iar dacă unităţile de timp sunt intervale (perioade).8 108. înregistrat în aceste unităţi de timp..0 127.8 148.3. y n  y t  EXEMPLUL 2. t = 1.0 2.8 104.2 124.4. atunci seria cronologică se numeşte de stoc (de momente).  y1 y 2 . Dacă unităţile de timp sunt momente.0 133. Tabelul 2...8).CAPITOLUL 2 alcătuită din două şiruri de date: unul cu privire la unităţile de timp. n  t    sau  .3. adică elementul ce diferenţiază manifestările fenomenului analizat este locul unde acestea s-au produs.5 99. atunci rezultatul este o serie teritorială (de spaţiu).8 Evoluţia vânzărilor cotidianului naţional Libertatea Anul ianuarie 2001 februarie 2001 martie 2001 aprilie 2001 mai 2001 iunie 2001 iulie 2001 august 2001 septembrie 2001 octombrie 2001 noiembrie 2001 decembrie 2001 ianuarie 2002 februarie 2001 Vânzările (mii exemplare) 104.7 110... O serie cronologică se notează: 1 2 . t ..7 123.. iar cel de-al doilea cu privire la frecvenţa de apariţie sau nivelul unui fenomen. care pot fi momente sau intervale de timp. Serii teritoriale Dacă variabila pentru care se sistematizează datele este o variabilă de spaţiu (teritorială). y t .0 116. seria cronologică se numeşte de flux (de intervale).

8 10. Tabelele statistice conţin una sau mai multe serii statistice.2 12. combinate.1 13.STATISTICĂ ECONOMICĂ EXEMPLUL 2.4 12. pe grupe (obţinute în urma sistematizării datelor). Tabelul statistic trebuie să fie elaborat după anumite reguli privind elementele de conţinut şi de formă. de asociere.2 13. de prelucrare. Alături de funcţia de prezentare a rezultatelor prelucrării primare şi secundare a datelor statistice. În funcţie de rolul lor în analiza şi prelucrarea datelor statistice.7 5.4 20. orizontale şi verticale în care sunt încadrate datele statistice.9): Ţara Austria Belgia Bulgaria Elveţia Franţa Germania Italia Olanda România Spania Ungaria Tabelul 2.4 2. tabelele statistice pot fi: simple (descriptive). tabelele statistice au şi funcţia sistematizare a datelor în vederea prelucrării lor.5 12.4.9 Rata şomajului Rata şomajului (%) 7. PREZENTAREA DATELOR ÎN TABELE STATISTICE Tabelul statistic constituie o modalitate de prezentare a datelor statistice şi este format dintr-o reţea de linii paralele.3 5.5 10.5: Rata şomajului în anul 1997 pentru 11 ţări din Europa a fost (Tabelul 2. 47 .

Graficul este o imagine spaţială. în ceea ce priveşte proporţiile şi corelaţiile cu alte fenomene de aceeaşi natură sau calitativ diferite1. haşuri. Ştiinţifică. Bucureşti. în schimbările structurale. • Cel mai adesea. graficele statistice sunt reprezentate într-un sistem de coordonate rectangulare (ortogonale).Grafice şi elemente de calcul grafic. • Scara de reprezentare stabileşte corespondenţa dintre o unitate de măsură aleasă pe grafic şi unitatea relativă la X (sau Y). • Legenda graficului are rolul de a explica diversele simboluri. Marinescu . 1 48 . care prin diferite mijloace plastice de prezentare scoate în evidenţă ceea ce este caracteristic şi esenţial în evoluţia fenomenelor. cu caracter convenţional. METODE GRAFICE DE DESCRIERE A DATELOR STATISTICE Reprezentarea grafică este o metodă de descriere a datelor prin intermediul figurilor geometrice ori a figurilor naturale.5.1 . dar se pot întâlni şi grafice reprezentate într-un sistem de coordonate polare. I.Reprezentare în coordonate: a) rectangulare b) polare • Reţeaua graficului este alcătuită dintr-un sistem de linii verticale şi orizontale sau de cercuri concentrice care ajută la construirea graficului. Ed. logaritmice sau semilogaritmice. y yi M r α M o a) xi x o b) x Fig. Haşigan. culori folosite pentru a facilita înţelegerea reprezentării construite. 1968. 2. adică în raport şi proporţional cu două axe perpendiculare. Scările de reprezentare pot fi aritmetice.CAPITOLUL 2 2. D.

2.3 .8 3. trebuie să subliniem necesitatea prezenţei unor elemente comune şi tabelelor statistice: titlul.): Fig.2.7 cm = 0. sursa datelor.8 2. 2.2 x Salariul (mil. astfel (fig. histograma este (fig. 2. în funcţie de felul seriilor statistice în care au fost sistematizate datele. EXEMPLUL 2. 2.3 şi fig. diagrame figurale etc. 2. 2. lei Oy: 0.0 2.4 2.6: Pentru seria de repartiţie de frecvenţe absolute prezentată în tabelul 2.): y 40 35 30 25 20 15 10 5 0 Frecvenþe Scara de reprezentare Ox: 0. Histograma şi poligonul frecvenţelor Pentru o serie de distribuţie de frecvenţe după o variabilă numerică continuă (pe intervale).5 cm = 2 persoane ≈ 1.7: Pe baza datelor din tabelul 2. reprezentările grafice care ne permit să vizualizăm distribuţia de frecvenţe sunt histograma şi poligonul frecvenţelor. numerotarea.0 3. lei) Fig. Principalele tipuri de grafice vor fi prezentate. note explicative etc.2 2. Pentru a reprezenta corect proporţiile şi rapoartele care se înregistrează între datele statistice prin intermediul graficelor.2 mil.Histograma frecvenţelor absolute pentru salariul net al muncitorilor O altă posibilitate de reprezentare grafică a distribuţiei de frecvenţe pentru o caracteristică numerică de tip continuu este poligonul frecvenţelor.STATISTICĂ ECONOMICĂ • În afara acestor elemente specifice reprezentărilor grafice. putem construi poligonul frecvenţelor absolute. în continuare.1.4 1.2 . hărţi.6 2.3.3. EXEMPLUL 2.Poligonul frecvenţelor absolute pentru salariul net al muncitorilor y 40 35 30 25 20 15 Frecvenþe 49 . utilizăm figuri geometrice.4.6 1.5.

lei) Scara de reprezentare Ox: 0. 2. lei Oy: 0.6 cm = 2 persoane Fig.2 2. lei) Fig.4 1.): y Frecvenþe relative (%) 40 35 30 25 20 15 10 5 0 1.0 2.8: Pe baza datelor din tabelul 2. utilizând frecvenţele relative.2 x Salariul (mil.5. EXEMPLUL 2.8 cm = 0.2 2.8 cm = 0.2 x Scara de reprezentare Ox: 0.3.8 3.6 2.8 2.5 . histograma şi poligonul frecvenţelor relative este (fig.5 cm = 2 persoane ≈ Salariul (mil.CAPITOLUL 2 y 40 35 30 25 20 15 10 5 0 Frecvenþe 1. 2.Histograma şi poligonul frecvenţelor absolute pentru salariul net al muncitorilor Trebuie să remarcăm că histograma şi poligonul frecvenţelor se pot construi şi pe baza frecvenţelor relative.4 2.6 1.2 mil.0 3.0 3. lei Oy: 0.8 2.0 2.4 . 2.6 2.2 mil.6 1.4 2.4 1.8 3.Histograma şi poligonul frecvenţelor relative pentru salariul net al muncitorilor ≈ 50 .

2.) 14 12 10 Frecvente 8 6 4 2 0 10 20 30 40 50 60 70 80 90 Intervale a) set mic de date 35 30 25 Frecvente 20 15 10 5 0 1 4 7 10 13 16 19 22 25 28 31 34 37 40 43 Intervale 46 b) Set foarte mare de date Fig. ori.7. 2. nr. că histograma şi poligonul frecvenţelor oferă o primă imagine asupra normalităţii sau tendinţei de normalitate.6. deci.STATISTICĂ ECONOMICĂ Când intervalele devin suficient de mici. 2. iar numărul de cazuri rămâne finit pe fiecare interval. cu toate 51 . O distribuţie normală.6 .Efectul volumului colectivităţii asupra aspectului poligonului frecvenţelor Iată. perfect simetrică (în forma clopotului lui GaussLaplace) (vezi fig. asupra asimetriei profunde a unei serii de distribuţie de frecvenţe. din contră. poligonul frecvenţelor apare ca o curbă netedă (fig.a) este foarte rar întâlnită în practică.

2. Este firesc. În cele mai multe cazuri. dar un anumit grad de asimetrie (fig. a tendinţei de distribuţie a valorilor în colectivitatea cercetată. distribuţiile de frecvenţe empirice au tendinţă de normalitate. pe cale grafică. asimetrică y o d) distribuţie în formă de J x o e) distribuţie în formă de J x o f) distribuţie în formă de U x Fig. Există şi distribuţii profund asimetrice.2. ca analiza statistică să înceapă cu vizualizarea.c). 52 .7.7 .7e).7b şi fig. se pot întâlni distribuţii în formă de U. în care frecvenţa maximă se întâlneşte în primul ori în ultimul interval.2.Forme ale distribuţiilor de frecvenţe O serie de distribuţie de frecvenţe alcătuită după o variabilă numerică discretă se reprezintă grafic prin poligonul frecvenţelor. asimetrică y b) distribuţie cu tendinţă de normalitate. pentru ca apoi frecvenţele să descrească spre zero. 2.7f).2.7d şi fig. aşadar.CAPITOLUL 2 acestea ea este o distribuţie teoretică la care se face adeseori apel în analiza statistică. De asemenea. perfect simetrică y b) distribuţie cu tendinţă de normalitate. y y y o x o x o x a) distribuţie normală. cu frecvenţe maxime în ambele intervale extreme de variaţie şi cu frecvenţă minimă în jurul intervalului central — din mijlocul distribuţiei (fig. Aceste distribuţii se numesc în formă de J (fig.2.

10 Distribuţia elevilor după nota obţinută la o lucrare de control Nota (xi) Număr de elevi (ni) 2 1 3 2 4 2 5 6 6 7 8 15 9 5 10 2 Total 40 16 14 12 Frecvente 10 8 6 4 2 0 0 1 2 3 4 5 6 Nota 7 8 9 10 11 12 Fig.8. 2.10.5.Poligonul frecvenţelor absolute pentru nota obţinută la lucrarea de control 2.2. 53 . Tabelul 2. 2. construită de această dată pe baza frecvenţelor cumulative este curba frecvenţelor cumulative (ogiva).STATISTICĂ ECONOMICĂ EXEMPLUL 2.8 . Curba frecvenţelor cumulative (ogiva) O altă modalitate de descriere a datelor cantitative continue. Reprezentarea grafică a distribuţiei se prezintă în graficul din fig.9: Distribuţia elevilor dintr-o clasă după nota obţinută la o lucrare de control este cea prezentată în Tabelul 2.

ogiva se poate reprezenta şi pe baza frecvenţelor relative cumulate.10). 2.11: Pe baza datelor din tabelul 2.) 60 Frecvente cumulate 50 40 30 20 10 ≈ 1 1.8 2 2.10: Pe baza datelor obţinute în tabelul 2.9.6 2. 2. pentru salariul net al muncitorilor Suprapus peste curba frecvenţelor cumulate crescător. De asemenea.4 2.2 Salariu (mil. (fig.8 3 3.4 1. 2. lei) 0 Fig.Curba frecvenţelor cumulate crescător. ori într-un grafic separat.6 1.3 col. se poate construi curba frecvenţelor relative cumulate crescător.9 . se poate construi grafic curba frecvenţelor cumulate crescător (fig.CAPITOLUL 2 Să subliniem mai întâi că frecvenţele cumulate sunt interpretate în relaţie cu limitele exacte ale intervalelor de grupare.4.2 2. 54 . EXEMPLUL 2. EXEMPLUL 2. se poate reprezenta curba frecvenţelor cumulate descrescător. 4.2 1.

2 1. 2.4 0. EXEMPLUL 2. lei) Frecvente relative cumulate Fig.12: Pe baza distribuţiei din tabelul 2.6 0.6 1. 55 . pentru că nici o unitate statistică nu poate avea valoarea caracteristicii situată între variantele stabilite.2 2. aspectul unei scări.8 2 2.8 0.2 0 1 1. de această dată.11.6 2.Curba frecvenţelor relative cumulate crescător pentru salariul net al muncitorilor Reprezentarea grafică a frecvenţelor cumulate crescător pentru o variabilă discretă. va avea.2 Salariu (m il.4 2.10 se poate determina distribuţia de frecvenţe absolute cumulate crescător (Tabelul 2.11) şi reprezenta grafic în fig.2 1 0.4 1. 2.10 .8 3 3.STATISTICĂ ECONOMICĂ 1. prin intermediul graficului frecvenţelor cumulate.

Diagrama prin coloane şi diagrama prin benzi Alte modalităţi uzuale de a reprezenta grafic o serie de distribuţie de frecvenţe absolute sau relative.Graficul frecvenţelor cumulate crescător pentru distribuţia elevilor după nota la lucrarea de control 2.3. 56 . 2. pentru o variabilă calitativă (categorială) sunt diagrama prin coloane şi diagrama prin benzi.11 Distribuţia de frecvenţe cumulate a elevilor după nota obţinută la o lucrare de control Nota (xi) Frecvenţe absolute cumulate crescător (Fci) 2 1 3 3 4 5 5 11 6 18 8 33 9 38 10 40 Frecvenþe cumulate (Y) 40 35 30 25 20 15 10 5 o 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 x (nota) Fig.CAPITOLUL 2 Tabelul 2.5.11 .

57 0. 2.96 0.13).13 . reprezentarea grafică este prin diagrama prin coloane (fig. ASIROM SARA 12.5.3 1.7 Frecvenţe relative (%) 45 40 35 30 25 20 15 10 5 0 O M po l n ta Li fe . IT A ni as ig D AF R A de am ar an et ro SA IR N er la n G er AR U Al te le 27.45 AS N ed Compania Fig.57 0.3 1. care reprezintă o distribuţie de frecvenţe relative după o variabilă calitativă.13: Pe baza datelor din tabelul 2.96 0.35 0.35 0.93 1.16 8.STATISTICĂ ECONOMICĂ EXEMPLUL 2.92 0.Diagramă prin coloane Nederl.12) sau diagrama prin benzi (fig. 50 45.41 12.25 0. 2. 2.12 . ARDAF Altele 0 10 20 30 40 50 Frecvenţe relative (%) Fig.41 O M In t AI G m 45.93 1.25 0. 2.Diagramă prin benzi 57 .45 27.16 2.7 Companie UNITA AIG Life Garanta Omniasig Metropol Interam.92 0.

CAPITOLUL 2 2. 58 .5.5. Diagrama de structură O altă modalitate de a prezenta grafic datele pe care le avem la dispoziţie cu privire la o serie de distribuţie de frecvenţe (vizual homogradă) este diagrama de structură. Metropol Omniasig Garanta AIG Lif e UNITA SARA ASIROM Nederl.14): Altele ARDAF Interam.. diagrama de structură se prezintă astfel (fig.14: Pe baza datelor din Tabelul 2. 2. EXEMPLUL 2.4. a.

prin dreptunghi. 0 Nederl. prin cilindru. ARDAF Altele % 60% 40% 20% 0% d. b. Fig. în România. prin paralelipiped 59 . c. 100 90 80 70 60 % 50 40 30 20 10 c. ASIROM SARA 100% 80% UNITA AIG Life Garanta Omniasig Metropol Interam. A SIROM SA RA UNITA A IG Lif e Garanta Omnias ig Metropol Interam.STATISTICĂ ECONOMICĂ Nederl.Diagrama de structură a contractelor de asigurări pe companii de asigurare. 2. ARDAF Altele Nederl. prin cerc. A RDA F A ltele b.14 . ASIROM SARA 100 80 60 % 40 20 0 UNITA AIG Life Garanta Omniasig Metropol Interam. d. 1999: a.

8. EXEMPLUL 2. Diagrama de împrăştiere (corelograma) În cazul datelor bivariate. În sistemul de coordonate rectangulare.15: Pe baza datelor din tabelul 2.Diagramă de împrăştiere 2.CAPITOLUL 2 2.5. 2.15) Cantitãþi vândute din produsul X (mii bucãþi) 250 200 150 100 50 10 * *** *** 20 30 40 50 60 Cheltuieli cu reclama (mld. reprezentarea grafică prin intermediul cronogramei (prin segmente de linie sau coloane) este (fig.15 . lei) * * *** * *** * * ** *** *** * ** *** *** ** ** Fig. Cronograma O serie cronologică se reprezintă grafic prin intermediul cronogramei sau historiogramei.6. Reprezentarea grafică a seriilor cronologice este prezentată mai pe larg în capitolul 6. 2.16) 60 .5. 2. sistematizate într-o serie de distribuţie de frecvenţe bidimensională. pe axa absciselor se marchează unităţile de timp (t) — momente sau intervale — iar pe axa ordonatelor valorile variabilei (yt). reprezentarea grafică uzuală în sistemul de coordonate rectangulare este diagrama de împrăştiere (despre care vom vorbi mai pe larg într-un capitol următor) (fig.5.

00 130.00 80.16 .Numarul de exemplare vandute (mii exemplare) 20.00 40.00 60.00 0.00 a) STATISTICĂ ECONOMICĂ b) Lunile luni Fig.00 160.00 120. b) coloane ia nu ar ie fe 20 br 01 ua rie 20 m 01 ar tie 20 ap 01 ril ie 20 01 m ai 20 01 iu ni e2 00 1 iu lie 20 au 01 gu se st pt em 200 1 br ie oc 20 to 01 m br ie no 20 ie 01 m br ie de 20 ce 01 m br ie 20 ia nu 01 ar ie fe 20 br 02 ua rie 20 01 61 .00 140.00 140. 2.00 120.Cronogramă trasată prin a) linii.00 Numarul de exemplare vandute (mii exemplare) 100.00 100.00 110.00 150.00 90.

Dec. pătrate sau cercuri. care se descompun în produsul a trei factori se poate folosi diagrama de volum trasată prin paralelipipedul dreptunghic. lăţimea şi înălţimea paralelipipedului.17. Sept. construită în sistemul de coordonate polare. Mai Fig.8. Iul. iar nivelul fenomenului complex prin volumul acestuia. pentru reprezentarea grafică a evoluţiei unui fenomen putem folosi diagrama polară (radială).16: Temperatura medie lunară a aerului la Bucureşti Filaret în anul 1996 se reprezintă grafic în fig. cu suprafeţele proporţionale cu valorile reprezentate. EXEMPLUL 2.5. Oct. Diagrama polară În cazul în care seria cronologică prezintă variaţii sezoniere. benzi ori diagramă prin suprafeţe.17 – Diagramă polară 2. Cei trei factori se vor reprezenta pe lungimea. Diagrama prin suprafeţe O serie teritorială se poate reprezenta grafic prin diagrame prin coloane. 2.7. 2. Temperatura medie lunara a aerului la Bucuresti-Filaret în anul 1996 Iun. În cazul fenomenelor complexe. 30 20 10 0 -10 Ian Feb. Aug.5. Nov. Mar. 62 . Acest tip de diagramă se va prezenta mai pe larg în capitolul 6. În diagrama prin suprafeţe se construiesc. Apr.CAPITOLUL 2 2. de obicei.

Diagramă de suprafaţă 2.17: Populaţia globului pe continente în anul 1998 se prezintă astfel (mil. se haşurează sau se colorează diferit unităţile teritoriale (în cazul cartogramei). Tabelul 2. loc. 2.18.) 778 472 332 3590 729 Reprezentarea grafică este redată în fig. Legendă: Africa America de Nord America de Sud Asia Europa Fig. în care pe o hartă se construiesc diagrame (în cazul cartodiagramei). diagrama Chernoff) a căror acurateţe în construcţie este facilitată de utilizarea pachetelor informatice specializate. locuitori.STATISTICĂ ECONOMICĂ EXEMPLUL 2.5. 2.9. o modalitate specifică de reprezentare grafică a seriilor teritoriale este cartograma sau cartodiagrama. în funcţie de nivelul înregistrat al variabilei. 63 . Să notăm că există şi alte reprezentări grafice (diagrama Venn.12): Continent Africa America de Nord America de Sud Asia Europa Tabelul 2. Alte tipuri de reprezentări grafice Dacă aceste diagrame pot fi construite şi pentru alte serii statistice (de exemplu: serii de distribuţii de frecvenţe homograde).12 Populaţie (mil.18 .

Ce reprezintă frecvenţa relativă şi cum se calculează? 7. Exemplificaţi. Cum se construieşte diagrama de structură? 21. Care sunt principiile după care se efectuează gruparea/clasificarea datelor statistice? 3. Ce reprezintă seria cronologică? 12. Cum se utilizează diagrama prin benzi şi diagrama prin coloane? 20. Cum se reprezintă grafic o serie de distribuţii de frecvenţe? 17. Arătaţi semnificaţia şi modul de obţinere a frecvenţelor cumulate. Ce reprezintă şi cum se construieşte tabelul de asociere? 11. 10. Ce reprezintă clasificarea datelor statistice? 4. Cum se utilizează diagrama prin suprafeţe? 22. Cum se reprezintă grafic seriile cronologice? 24. 6. Ce reprezintă graficul statistic? 15. Cum se reprezintă grafic seriile teritoriale? 64 . Care sunt principalele reguli de construire a graficelor statistice? 16. Cum se efectuează gruparea pe intervale de variaţie? 5. 8. Ce reprezintă seria teritorială? 13. Definiţi conceptele de serie heterogradă şi serie homogradă. formă de prezentare. Definiţi conceptul de serie statistică.CAPITOLUL 2 Întrebări recapitulative 1. Cum se construieşte ogiva? 18. Enumeraţi regulile de construire a tabelelor statistice. absolute şi relative. Cum se reprezintă grafic o serie de distribuţii de frecvenţe pe intervale neegale? 19. 9. Cum se construieşte corelograma? 23. Ce este sistematizarea datelor statistice? 2. Seria statistică de distribuţie de frecvenţe bidimensională — definiţie. 14.

21. 2. 30. 65 .18. 28. 23.2 1 0.4 0. Acestea sunt (u. 21. 24. 32. 36. 29. 29. De aceea. corespunzătoare primului interval este 1.8 0. 22. 24. c) să se grupeze datele pe cinci intervale continue. de mărime egală şi să se reprezinte grafic rezultatele grupării.m. 33. începând cu intervalul 11-15. 27.1’): 1.65 0. 23. 11. 27. 22. a) Să se sistematizeze datele pe intervale de mărime 5. 2.9 0. 27. 14.6 0. Se consideră următoarea reprezentare grafică privind distribuţia studenţilor din anul I al unei facultăţi economice după numărul minutelor necesare pentru rezolvarea unui test grilă (fig. 12. 17. 15.2 0 … 1 0. 26. 30. b) să se determine centrele de interval. 2. 39. 21. 25. 20. Managerul unei companii farmaceutice este preocupat de faptul că medicamente similare sunt vândute la preţuri sensibil diferite în farmaciile din zonă. 19. 17.1’ a) Ce tip de distribuţie s-a reprezentat grafic? b) Explicaţi de ce valoarea de pe axa Oy.05 10-14 14-18 18-22 22-26 26-30 Fig.CAPITOLUL 2 Teste de autoevaluare 1.15 0 0. 30. 28.): 26. au fost înregistrate preţurile de vânzare ale unuia şi aceluiaşi medicament în 40 de farmacii. 32. 40. 12. 19. 34.

1’ Numărul curent al angajatului 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 Nivelul de instruire G S S L L G S L S L P S L 66 .STATISTICĂ ECONOMICĂ c) Transformaţi distribuţia reprezentată grafic într-o distribuţie de frecvenţe relative şi reprezentaţi-o grafic. Nivelul de instruire pentru cei 50 de angajaţi ai unei societăţi comerciale este (se fac notaţiile: P = absolvenţi de învăţământ primar. d) Să se calculeze frecvenţele absolute cumulate crescător şi descrescător şi să se reprezintă grafic. Despre cei 500 de angajaţi ai unui agent economic cu activitate în domeniul construcţiilor se cunosc următoarele date: Intervale de variaţie a vechimii în activitate (ani) Ponderea angajaţilor (%) Sub 10 10-15 15-20 20-25 25-30 peste 30 5 12 30 75 90 100 a) Să se precizeze tipul frecvenţelor redate în tabel. S = absolvenţi de învăţământ superior): Tabelul 2. d) Care este ponderea studenţilor care au rezolvat testul grilă în mai puţin de 18 minute? Dar în mai mult de 22 minute? 3. c) Să se calculeze centrele de interval. L = absolvenţi de învăţământ liceal. e) Care este ponderea salariaţilor care au o vechime de peste 25 de ani? Câţi salariaţi îndeplinesc această condiţie? 4. b) Să se determine frecvenţele absolute şi să se reprezintă grafic. G = absolvenţi de învăţământ gimnazial.

84. 99. b) Să se reprezinte grafic informaţiile sistematizate. 63.) pentru 50 de angajaţi ai unei companii este: 62. 97. 65. 89. 83. 82. 5. Venitul salarial (u. m. 119. 90. 84. 123. 90. 67 .CAPITOLUL 2 14 15 16 17 18 19 20 21 22 23 24 25 26 27 28 29 30 31 32 33 34 35 36 37 38 39 40 41 42 43 44 45 46 47 48 49 50 L S L S G S L S S L G G S L S L L L S L S L P L L L G L L L G L L L L L L a) Să se sistematizeze datele. 114. 91. 64. 98. c) Să se calculeze ponderea salariaţilor pentru fiecare nivel de instruire şi să se reprezinte grafic rezultatele.

0 – 6. 69.... 79. 72....00 – 5.. mărimea intervalului şi centrele de interval: a) . 96.. 110...497 a variabilei pentru o anumită unitate statistică se încadrează în grupa 5. b)..5 – 3..99.49 6. d) valoarea 5.. 102. .. 86.. d) numărul unităţilor care au valoarea caracteristicii mai mică egală cu limita superioară a grupei. Pentru următoarea secvenţă din cadrul unei grupări: 5..25 ..99 6..498 a variabilei se încadrează în grupa 5. 1. .. 89.. 6... Pentru următoarele secvenţe ale unor grupări.99 se pot face următoarele afirmaţii: a) intervalele sunt egale.. 105. 7... 88.... calculaţi limitele exacte.. 94... 85....75 2....49 5... 91.. 92. 77..50 – 1.. 74.0 . atunci ea se încadrează în grupa 5.49. 104.00 – 6. discontinue..00 – 2.. c) 8 – 12 1.. 76. 113.. 8. 146.. b) ponderea unităţilor care au valoarea caracteristică mai mică eventual egală cu limita superioară a grupei. discontinue.... b) intervalele sunt egale.STATISTICĂ ECONOMICĂ 101. c) numărul unităţilor care au valoarea caracteristicii mai mică egală cu limita inferioară a grupei.50 – 5.492. 132.. continue. e) dacă o unitate statistică are valoarea caracteristicii egală cu 5.00 – 5.50 – 5. f) valoarea 5...5 13 – 17 4.. 145. Frecvenţa absolută cumulată crescător a unei grupe reprezintă: a) ponderea unităţilor care se încadrează în grupa respectivă... sau sau sau sau 68 . 95.50 – 6. a) Să se sistematizeze datele pe 7 intervale egale de variaţie şi să se reprezinte grafic.49. 87...00 – 5.. 86. 164. c) Să se reprezinte grafic rezultatele de la pct.... b) Să se grupeze datele pe intervale neegale de variaţie. e) numărul unităţilor care au valoarea caracteristicii mai mare egală cu limita inferioară a grupei.. 107. 133. c) intervalele sunt neegale... b) .... 134. 174. 93.....

e) 1. e) nici una dintre variantele de mai sus. Care dintre următoarele reprezentări grafice sunt incorecte şi de ce? 69 . d) datele numerice sau denumirile textuale care se completează în rubricile tabelului. b) colectivitatea la care se referă datele. 12. Subiectul unui tabel statistic reprezintă: a) reţeaua de linii ce alcătuiesc rubricile tabelului. Se cunosc datele următoare: Număr de piese realizate zilnic (bucăţi) 10 15 17 20 22 Tabelul 2. c) o distribuţie heterogradă de frecvenţe relative. e) nici una dintre variantele de mai sus. c) sistemul de indicatori cuprinşi în tabel. 11. b) ponderea unităţilor statistice din grupa respectivă în total colectivitate. 10. d) numărul total de unităţi statistice din colectivitate.00. b) o distribuţie homogradă de frecvenţe absolute. d) o distribuţie homogradă de frecvenţe relative. pe variante. Frecvenţa relativă cumulată crescător a ultimei grupe este egală cu: a) numărul unităţilor statistice din grupa respectivă.CAPITOLUL 2 9. c) 100%.2’ Muncitori (%) 5 20 45 15 15 Tabelul prezintă: a) o distribuţie heterogradă de frecvenţe absolute.

STATISTICĂ ECONOMICĂ Vânzãri (mil) 30 20 10 Filiala 0 A B C Vânzãri (mil) 30 20 10 Filiala 0 A B b) C a) Vânzãri (mil) 30 20 10 Filiala 0 Stoc (mii buc. f) mai Ani Fig. apr. 2. e) mai Ani ian. apr. mar. mar. feb.) feb.2’ 70 .) 13 12 11 10 0 ian. A B c) C Stoc (mii buc.

) 0 1 Tabelul 2. x i − x iinf = 4 şi hi = 5. mărimea acestora se determină conform relaţiei: hi = x isup − x iinf + ∆ unde: hi = mărimea intervalului i ∆ = valoarea cu care se discretizează intervalele sup Cum pentru intervalul 11-15.5 18.m. rezultă că ∆ = 1.5 - b) Centrele de interval se determină cu relaţia: CI i = x iinf + hi 2 71 . 0.5 33. Deci intervalele pe care se efectuează gruparea sunt: 11-15 16-20 21-25 26-30 31-35 36-40 Rezultatele grupării sunt redate în tabelul următor (col. a) Ştim că în cazul intervalelor discontinue.5 38.3’ Centre de interval 2 11-15 16-20 21-25 26-30 31-35 36-40 Total 5 6 10 12 4 3 40 13.5 23.5 28.CAPITOLUL 2 Răspunsurile testelor de autoevaluare 1.1): Intervale de variaţie a preţului de Număr de farmacii vânzare a medicamentului (u.

3’.caracteristica de grupare (preţul de vânzare a medicamentului). frecvenţele fiind relative şi exprimate în coeficienţi. 2. ¾ se stabilesc intervalele de variaţie şi se efectuează gruparea: Varianta I Intervale de variaţie a preţului de vânzare (u. Se parcurg următorii paşi: ¾ se calculează amplitudinea variaţiei caracteristicii: Ax = xmax . c) Se notează cu X .) 0 10-16 16-22 22-28 28-34 34-40 Total Varianta II Tabelul 2.m.11 = 29 u.m.xmin = 40 . ¾ se stabileşte numărul de grupe: r=5 ¾ se determină mărimea intervalului de grupare: h = Ax r = 29 5 ≈ 6 u.) 0 11-17 17-23 23-29 29-35 35-41 Total Număr de farmacii 1 5 11 12 9 3 40 Intervale de variaţie a preţului de vânzare (u.STATISTICĂ ECONOMICĂ şi sunt calculate în tabelul 2.m. 72 . b) Deoarece întotdeauna frecvenţa cumulată descrescător a primului interval coincide cu suma frecvenţelor din care s-au calculat cumulatele.4’ Număr de farmacii 1 5 11 12 9 3 40 Notă: limita inferioară inclusă în interval Notă: limita superioară inclusă în interval 2. 2. suma lor este 1. col.m. exprimate prin coeficienţi. În cazul nostru.1’ s-a reprezentat grafic o distribuţie de frecvenţe relative cumulate decrescător. a) În graficul din fig.

3.5 0.15 1. 2.6 Frecvente relative 0.1 0.9 0.3’ 0.00 Tabelul 2. 3) ⋅100 = i ⋅100 Ÿ n i = i n 100 ¦ ni 73 . 2.5 0.95 0. b) Cum n = numărul total de angajaţi.05 1.35 0.85 0.00 0.1 1.CAPITOLUL 2 c) Rezultatele sunt evidenţiate în tabelul 2.25 0.00 0. n∗ % = i ni n n∗ % ⋅ n (Tabelul 2.65 0.5’.4 0.05 - Distribuţia de frecvenţe relative este reprezentată grafic în fig.5’ Frecvenţe relative cumulate Crescător Descrescător 2 3 0.1 0. n = 500.6’.1 0 … 10-14 14-18 18-22 22-26 26-30 Minute Fig. a) În tabel sunt redate frecvenţele relative (exprimate procentual) cumulate crescător.2 0. Intervale de variaţie a numărului de minute necesar rezolvării testului (minute) 0 10-14 14-18 18-22 22-26 26-30 Total Frecvenţe relative 1 0. col. iar a celor care l-au rezolvat în mai mult de 22 minute este de 15%.3 0.3’ d) Ponderea studenţilor care au rezolvat testul grilă în mai puţin de 18 minute este de 35%.

10 10 . c) xi = x inf + x sup i i 2 74 .5 32.35 Total 5 12 30 75 90 100 - 5 7 18 45 15 10 100 25 35 90 225 75 50 500 7.5 12.6cm = 5 ani Oy: 1cm = 45 persoane ~ Vechime (ani) 10 15 20 25 30 35 5 Fig.30 30 .15 15 .5 27. 2.5 22.Distribuţia angajaţilor după vechimea în producţie.6’ Intervale de Ponderea Frecvenţe Frecvenţe Centre Frecvenţe absolute variaţie a angajaţilor relative cumulate absolute de vechimii în (ni) interval Crescător Descres(%) (ni*%) producţie (xi) cător (ani) 0 1 2 3 4 5 6 5 .20 20 .4’) Numãr de salariaþi 225 180 135 90 45 0 Scara: Ox: 0. 2.5 17.25 25 .4’ .STATISTICĂ ECONOMICĂ Tabelul 2.5 - 25 60 150 375 450 500 - 500 475 440 350 125 50 - Reprezentarea grafică se face prin histogramă şi poligonul frecvenţelor (fig.

7’. iar reprezentarea lor grafică se face cu ajutorul curbelor frecvenţelor cumulate (fig. respectiv 6. e) Ponderea salariaţilor care au peste 25 ani vechime este de 15 + 10 = 25%. Cumulate 500 400 300 200 100 Vechime 0 5 10 15 20 25 30 35 Fig. 4. Rezultatul sistematizării se regăseşte în tabelul 2.Graficul frecvenţelor cumulate. S. G.5’). 2. Această caracteristică numerică (calitativă) are patru variante: P. L. Caracteristica după care se realizează clasificarea este nivelul de instruire. respectiv această condiţie este îndeplinită de 125 de salariaţi. se va efectua deci o clasificare/grupare pe variante. 2.5’ .CAPITOLUL 2 d) Frecvenţele absolute cumulate crescător şi descrescător sunt calculate în coloanele 5. a) Se face o clasificare a datelor disponibile. Nivelul de instruire 0 Numărul de angajaţi 1 Tabelul 2.7’ Ponderea angajaţilor (%) 2 Primar Gimnazial Liceal Superior Total 2 7 27 14 50 4 14 54 28 100 b) Reprezentarea grafică poate fi efectuată sub formă de coloane sau benzi: 75 .

Structura salariaţilor după nivelul de instruire.7’ . ∑ ni Reprezentarea grafică se poate realiza printr-o diagramă de structură: Structura salariaţilor după nivelul de instruire Primar Superior Gimnazial Primar Gimnazial Liceal Superior Liceal Fig. de grupe) 76 . r = 7 (nr. angajaþi a) b) Fig.STATISTICĂ ECONOMICĂ Nr.Diagrama prin: a) coloane.m. angajaþi 30 25 20 15 10 5 0 P G L S Nivel de instruire G P 0 5 10 15 20 25 30 35 Nivel de instruire S L Nr.6’ . u. a) Ax=xmax-xmin=174-62=112. b) benzi c) n ∗ = i ni ⋅100 (coloana 2). 2. 2. 5.

2.8’ .Distribuţia salariaţilor după venitul salarial.CAPITOLUL 2 h= A x 112 = = 16 u. b) Pentru gruparea datelor pe intervale neegale de variaţie se poate proceda în felul următor: I. Reprezentarea grafică a distribuţiei pe intervale egale se va face prin histogramă şi poligonul frecvenţelor (fig 2.) 62 – 78 78 – 94 94 – 110 110 – 126 126 – 142 142 – 158 158 – 174 Total Nr. r 7 Tabelul 2. m. Se formează intervale neegale de variaţie.8’ Intervale de variaţie a venitului salarial (u.m. de salariaţi (ni) 9 18 11 5 3 2 2 50 Notă: limita inferioară este inclusă în interval.8’) Fig. procedându-se la regruparea celor 50 de valori: 77 .

unde n xi = valorile individuale ale caracteristicii (venitul salarial).5 u.5 = 116.m.. adică sub 80 u. Aşadar.  Se formează cele 3 intervale neegale: – grupa salariilor mici: sub x − d . superioară (xmax).m. – abaterea medie liniară: d = i =1 detaliat în capitolul 3. 50 926 d= = 18.m. – venituri salariale medii: 80-117 u. şi anume: – media aritmetică: x = . liminf = x − d = 98 − 18. pentru datele problemei noastre.m. cu ajutorul a doi indicatori.m. Valorile celor doi indicatori. Primul şi ultimul interval pot fi mărginite atribuindu-li-se o limită inferioară (xmin) şi.5 ≅ 117 u. intervalele vor fi: – venituri salariale mici: 62-80 u. 78 .m.STATISTICĂ ECONOMICĂ Vom forma 3 grupe neegale.92 ≅ 98 u. indicator ce va fi studiat mai n Cu ajutorul celor 2 indicatori se vor calcula limitele (inferioară şi superioară) ale intervalului mijlociu. – grupa salariilor mari: peste x + d . 50 ∑ xi i =1 n ∑ xi − x n . vor fi: x= 4896 = 97.m. – grupa salariilor medii (mijlocii): între x − d şi x + d .m.5 = 79.   limsup = x + d = 98 + 18.5 ≅ 80 u. – venituri salariale mari: 117-174 u..m. adică peste 117 u.m. respectiv. adică între 80 şi 117 u.

Se procedează astfel: – se calculează mărimea fiecărui interval. prin alipire.).5 3 – c) Pentru reprezentarea grafică se vor calcula frecvenţele reduse la unitate. – intervalele 2 şi 4.m. 6 şi 7.m.m.10’). Se foloseşte rezultatul ultimei grupări (tabelul 2. Intervale de variaţie a veniturilor salariale (u. Se formează intervalele neegale de variaţie. prin „alipirea“ intervalelor egale aflate la punctul a). pot forma grupa veniturilor salariale mari (110 – 174 u. prin raportarea mărimii fiecărui interval la mărimea intervalului etalon): h k i = i (col.) 0 Număr de salariaţi 1 hi 2 Tabelul 2. prin diferenţă între limita superioară şi cea inferioară: h i = x sup − x inf (col. pot constitui grupa veniturilor salariale mijlocii (78 – 110 u.m. 5. Una dintre variante ar fi: – primul interval egal poate constitui grupa veniturilor salariale mici (6278 u.) 62 – 80 (sub 80) 80 – 117 117 – 174 (peste 174) Total II. 2) i i – se alege un interval etalon – intervalul cu mărimea cea mai mică (hi).10’ ki n cor i 3 4 62 – 78 78 – 110 110 – 174 Total 9 29 12 50 16 32 64 – 1 2 4 – 9 14. h1 79 .9’ Număr de salariaţi (ni) 10 31 9 50 Intervale de variaţie a veniturilor salariale (u. prin alipire.CAPITOLUL 2 Tabelul 2.). 3). – intervalele 4. – se calculează coeficienţii de corecţie (de reducere a frecvenţelor.m.).

75 5. Calculul limitelor exacte se face astfel: – la limita inferioară a fiecărui interval se scade jumătate din „unitatea“ de discretizare a intervalelor (unitatea de discretizare ∆ este diferenţa dintre 80 .25 1.75 2.375 – 1.25 7.25 – 3.5 2. coloanele vor avea o lăţime proporţională cu lungimea intervalelor.5 – 17. ki În reprezentarea grafică.0 – 6.5 1.Distribuţia salariaţilor după venitul salarial.STATISTICĂ ECONOMICĂ – se calculează frecvenţele reduse (corectate) prin împărţirea frecvenţelor absolute la coeficienţii de corecţie: n n icor = i (col.75 – 6.5 10.00 – 2.11’ Centrul de interval 3 a) b) c) 8 – 12 13 – 17 1.50 – 1. iar înălţimea – proporţională cu frecvenţele corectate: Fig.75 3. 2.5 2.375 5 5 2. 6.5 12. 4).9’ .25 Se observă că în toate cele 3 cazuri date avem intervale discontinue.5 15.5 4.875 1.5 0.25 1.0 1.5 – 12.5 – 3.5 0.75 2. Grupe 0 Limite exacte 1 Mărimea intervalului 2 Tabelul 2.875 – 2.

d) este incorect. 8. nu în 0. Centrele de interval se obţine adăugând la limita inferioară a fiecărui interval discontinuu jumătate din mărimea intervalului (col. f). ceea ce duce la falsa aplatizare. a) este incorect. b) este incorect. 1. 7. deoarece axa Oy îşi are originea în 10. b). e). Aşadar. ∆ = 4 – 3. e) este incorect. (graficul este prea extins pe orizontală. c) este corect. – la limita superioară a fiecărui interval se adună jumătate din unitatea de discretizare a intervalelor. c). e). pentru a nu da senzaţia de continuitate pe axa Ox. ∆ = 2 – 1. Exemplu: la cazul a). 9. Mărimea intervalului se regăseşte fie ca diferenţa între două limite de acelaşi fel (inferioare sau superioare) succesive. alternare a variaţiei fenomenului). Limitele astfel calculate se regăsesc în col. d). la cazul c).75 = 0. la cazul b). 11. d). c). fie adăugând la diferenţa dintre limita superioară şi cea inferioară a unui interval unitatea de discretizare (col. deoarece pe axa Ox sunt reprezentat variantele unei variabile calitative. deoarece scările de reprezentare nu au fost alese echilibrat pe cele 2 axe. 12. incorecte sunt graficele a). 10. f) este incorect deoarece pe axa Oy trebuie figurată o întrerupere de scară (între 0 şi 10). e). deoarece coloanele ar trebui să fie disparate. b).25. aşa cum este cazul scalei de raport. puţin distante unele de altele. f). 81 . 2).5. 3). şi de aceea coloanele ar trebui să aibă lăţimi egale. ∆ = 13 – 12 = 1.CAPITOLUL 2 limita superioară a unui interval şi limita inferioară a intervalului imediat următor).5 = 0. b).

e) nu se poate determina pe baza informaţiilor disponibile. d) 14.12’ Clase de temperatură (C) 0 Frecvenţe (zile) 1 (-5) – (-3) (-2) – 0 1–3 4–6 7–9 Total 14 27 3 5 1 50 În câte zile temperatura a fost mai mare decât (nu egală cu) punctul de îngheţ? a) 41. c) 27. uneori. d) Distribuţiile de frecvenţe fac parte din statistica descriptivă. b) 41. e) nu se poate determina pe baza informaţiilor disponibile. b) Datele dintr-o distribuţie de frecvenţe sunt condensate într-un singur indicator. c) Distribuţia de frecvenţe arată numărul de observaţii care se încadrează în fiecare grupă/clasă. distorsiona distribuţia întregului set de date. Care dintre următoarele afirmaţii privind distribuţiile de frecvenţe nu este adevărată: a) Datele dintr-o distribuţie de frecvenţe nu sunt prezentate în ordinea înregistrării. să se precizeze în câte zile temperatura a fost mai mică decât (nu egală cu) punctul de îngheţ: a) 9. Pe baza distribuţiei prezentate la problema 2. d) 9. b) 36. e) Distribuţiile de frecvenţe pot. 4.STATISTICĂ ECONOMICĂ Teste propuse spre rezolvare 1. 3. c) 27. 2. 82 . Considerăm următoarea distribuţie de frecvenţe a temperaturilor zilnice: Tabelul 2. Distribuţia de frecvenţe prezentată la problema 2 este: a) simetrică.

00 1.00 Total Ce este greşit în această distribuţie de frecvenţe? 1 0 1 0 2 1 1 2 8 83 .01 – 8.13’ Număr de vânzători (frecvenţe) 1 18-20 20-22 22-24 24-26 26-28 28-29 Total 20 15 25 4 11 20 95 a) Sunt prea puţine intervale de variaţie.00 5.01 – 5.01 – 2.14’ Număr de cazuri Intervale de variaţie (mii lei) (frecvenţe) 0 1 0. e) Nu sunt precizate cu exactitate limitele intervalelor.CAPITOLUL 2 b) asimetrică spre dreapta (predomină valorile mici).00 7. 6. d) Intervalele sunt de mărime inegală. ca urmare a diferenţelor de gramaj la cântărirea unui produs: Tabelul 2.00 6. d) în formă de U.01 – 3. b) Sunt prea multe intervale de variaţie. e) în formă de J. c) Distribuţia nu este normală sau cu tendinţă de normalitate. c) asimetrică spre stânga (predomină valorile mari).00 4.01 – 7. Considerăm următoarea distribuţie a sumelor încasate în plus de un vânzător.01 .00 3.01 – 4. practicate de vânzătorii din pieţele unui oraş? Intervale de variaţie a preţului (mii lei) 0 Tabelul 2.00 2.01 – 6.1. Ce este greşit în următoarea distribuţie de frecvenţe a preţurilor diferitelor tipuri de fructe tropicale. 5.

00.51. b) 12. 8. 2) 288. Pentru distribuţia prezentată la problema 6. 7. d) Mărimea intervalului de variaţie nu este multiplu de 5. b) 0. c) 0.01 şi 1. Un set de date privitoare la o variabilă conţine valori cuprinse între 36 şi 324. Cum apreciaţi că este distribuţia de frecvenţe reprezentată mai jos? 84 . e) Intervalele de variaţie sunt de mărime neegală. d) 0. Mărimea intervalului de variaţie este: a) 23.50. b) Sunt prea puţine intervale de variaţie.505.00 şi 0. c) 0.005 şi 1. Se doreşte alcătuirea unei distribuţii de frecvenţe cu 12 intervale de variaţie.99. c) Sunt prea multe intervale de variaţie. d) 25. e) 0. b) 0. d) 0. e) 0.01. 10. limitele exacte ale primului interval sunt: a) 0.49. c) 10. Pentru distribuţia prezentată centrul de interval al primului interval este: a) 0.01 şi 1.STATISTICĂ ECONOMICĂ a) Nu sunt precizate cu exactitate limitele intervalelor de variaţie.005.55. 9.00 şi 1.00.

Considerăm următoarea distribuţie de frecvenţe: 85 .10’ a) Simetrică. b) Sunt 10 observaţii în setul de date. 2. c) Vânzările zilnice sunt identice pe perioada considerată. În care dintre următoarele cazuri este cel mai probabil să alcătuiţi o serie cu 810 intervale? a) Doriţi să aflaţi în câte zile vânzările sunt sub 8 milioane lei. c) Asimetrică spre stânga. Presupunem că doriţi să alcătuiţi o serie de distribuţie de frecvenţe pentru valoarea vânzărilor zilnice ale unui produs. lei 11. b) Ariile coloanelor sunt proporţionale cu frecvenţele claselor. e) În formă de U. Care este avantajul histogramei ca metodă de prezentare a datelor? a) Mărimea neegală a intervalelor nu afectează graficul. e) Se poate construi şi în sistemul de coordonate polare. d) În formă de J. 13. d) Variabila are o amplitudine mare a variaţiei. 12.CAPITOLUL 2 Frecvenþe o Fig. c) Nu apar niciodată valori negative. e) Preţul este calculat în dolari. b) Asimetrică spre dreapta. d) Valorile extreme sunt uşor de reprezentat.

b) şi c). 7.00 – 12. 23. 9. 72. 53. c) Stabiliţi limitele şi centrul primului interval. 62.00? d) Câte unităţi au valoarea variabilei mai mare decât 12.99 Total 20 15 30 38 36 90 215 198 128 770 a) Care este centrul de interval al primului interval? b) Care sunt limitele exacte ale primului interval? c) Câte unităţi au valoarea variabilei mai mică decât 12. 10.50 – 13. pe 10 intervale de variaţie de mărime egală.49 12.00? e) Distribuţia este simetrică sau asimetrică? f) Construiţi histograma şi poligonul frecvenţelor pentru această distribuţie de frecvenţe? g) Calculaţi frecvenţele relative. frecvenţele cumulate şi reprezentaţi-le grafic.STATISTICĂ ECONOMICĂ Tabelul 2. 54. 16. 6.99 11.15’ Frecvenţe 1 Intervale (metri) 0 10. c) asimetrică. 15.00 – 13. Construiţi o histogramă şi un poligon al frecvenţelor pentru o distribuţie de frecvenţe: a) simetrică. Un set de date conţine observaţii cu valori între 124 şi 298. 22. 65.00 – 14. 23. 15. 39. b) Construiţi histograma şi poligonul frecvenţelor. Pentru următoarele valori: 40. 19.50 – 14.50 – 12.50 – 11. 24. b) Propuneţi valoarea minimă de la care se porneşte construirea intervalelor.49 11. 23. 74. b) asimetrică. 14. 32.49 13.49 14. 68. în care predomină valorile mari. 58. 76. 2. a) Construiţi o serie de distribuţie de frecvenţe începând de la valoarea 0. d) altfel decât a).99 12. 25.99 14.00 – 11. în care predomină valorile mici. c) Calculaţi frecvenţele cumulate şi reprezentaţi-le grafic.99 13. 42. 1. 62. 86 . 50. 29.50 – 10. Dacă dorim construirea unei distribuţii de frecvenţe pe 9 intervale egale: a) Determinaţi mărimea intervalului de grupare.

3. V. Principiile după care se efectuează gruparea/clasificarea datelor sunt: a) I. 6. 0. c) II. e) se obţin prin raportarea frecvenţelor absolute la un factor de corecţie. 5. 1. II. 3. 6. 87 . 3. b) ponderea unităţilor care au valoarea caracteristicii între limita inferioară şi cea superioară a grupei. 0. 1. II. e) I. 1.CAPITOLUL 2 17. II. 1. c) ponderea unităţilor care au valoarea caracteristicii mai mică decât limita superioară a grupei. a fost înregistrat pentru 40 de loturi recente. IV. 1. Unicitate. V. 0. b) în cazul grupărilor pe intervale neegale. Numărul unor componente electrice respinse ca necorespunzătoare calitativ. III. din loturi de câte 250 bucăţi. Dependenţă. Notăm: I. 6. a) Construiţi distribuţia de frecvenţe pe baza datelor. 2. 7. 2. IV. IV. 3. III. Datele sunt următoarele: 3. 2. b) I. 3. III. 7. 2. 4. c) pentru asigurarea comparabilităţii datelor. II. e) numărul unităţilor care au valoarea caracteristicii mai mică sau egală cu limita inferioară a grupei. d) ponderea unităţilor care au valoarea caracteristicii mai mare sau egală cu limita inferioară a grupei. 5. 7. 7. 5. 4. 5. V. 2. IV. c) Identificaţi valoarea/valorile extreme. d) I. 4. Omogenitate. Frecvenţa relativă cumulată descrescător corespunzătoare unei grupe reprezintă: a) numărul de unităţi care au valoarea caracteristicii mai mare sau egală cu limita inferioară a grupei. 5. IV. reprezentând numărul intervalelor de grupare ce încap într-un interval etalon. Frecvenţele reduse la un interval etalon se utilizează: a) în cazul grupărilor pe intervale egale. 0. d) pentru asigurarea omogenităţii datelor. 18. 3. 2. d) Înlăturaţi valoarea/valorile extreme şi construiţi o nouă histogramă. III. Universalitate. 19. b) Construiţi histograma şi poligonul frecvenţelor. 2. 1. Variabilitate. 4. 20.

Pentru distribuţia a 200 de muncitori. 88 . b) combinată. este o grupare: a) cronologică. 2. d) unei serii de orice tip. după judeţul în care-şi desfăşoară activitatea. O diagramă polară se foloseşte la reprezentarea grafică a: a) unei serii teritoriale. Gruparea firmelor care au vechime în activitate de până la 5 ani. d) o distribuţie heterogradă de frecvenţe relative cumulate descrescător.8 8. b) unei distribuţii de frecvenţe relative. b) o distribuţie heterogradă de frecvenţe absolute cumulate crescător.Distribuţia muncitorilor după timpul lucrat. se dă următoarea reprezentare grafică: Frecvenþe 100 90 80 70 60 50 40 30 20 10 0 100 80 50 40 25 timp mediu lucrat (ore) ~ 7. c) unei serii cronologice care prezintă variaţii sezoniere. şi anume „firma“.11’ . după timpul lucrat în medie pe zi.0 Fig. e) o distribuţie homogradă de frecvenţe relative cumulate. c) teritorială.0 7. 22. e) când nu se pot folosi alte tipuri de grafice.6 7.STATISTICĂ ECONOMICĂ 21. e) după o caracteristică calitativă.18 de mai sus reprezintă: a) o distribuţie heterogradă de frecvenţe absolute. c) o distribuţie homogradă de frecvenţe absolute cumulate descrescător. şi anume „vechimea“. când folosim pentru reprezentarea grafică o scară logaritmică.4 7. Distribuţia din figura 2.2 7. 23. d) după o caracteristică numerică.

77. 87. 78. 81. 76. 26. 67. e) în nici unul dintre cazurile menţionate.Distribuţia firmelor după numărul angajaţilor. 82. Calculaţi limitele exacte. 86. 82. 46. 92. mărimea intervalelor şi centrele de interval în cazul următoarelor grupuri: a) 5 – 10 b) 5 – 10 c) 100 – 124 d) 1. – intervale discontinue. 61. 83. 81. 60. 68. în variantele: – intervale continue. 52. 87. 70. 40.5 27. 77. 79. 76. 40 de studenţi ai unei facultăţi economice au obţinut următoarele rezultate la un test de statistică: 63. 92. 70. b) avem de reprezentat grafic frecvenţe relative. d) avem de reprezentat grafic o caracteristică complexă ce se descompune în produsul a doi factori. 75. Se dă următoarea reprezentare grafică. 70.12’ . 88. 81. 98. 78. 64. c) avem de reprezentat grafic fenomene independente.0 – 6. privind distribuţia a 50 de firme dintr-un judeţ în funcţie de numărul salariaţilor: Numãr de firme 50 40 30 20 10 0 7 10 20 30 20 35 50 43 40 50 60 Numãr de salariaþi Fig.0 – 12. 74. 84. 76. 25. a) Ce tip de distribuţie s-a reprezentat grafic? 89 . a) Să se sistematizeze datele pe intervale egale de variaţie.CAPITOLUL 2 24. b) Să se reprezinte grafic informaţiile sistematizate. 81. 77. 77. 2. 79.5 10 – 15 11 – 16 125 – 149 7. Diagramele de suprafaţă prin figuri geometrice bidimensionale se folosesc când: a) avem de reprezentat grafic date bivariate.

În ce intervale le veţi include? 29.16’ Număr de unităţi comerciale 1 110 – 114 115 – 119 120 – 124 125 – 129 130 – 134 135 – 139 140 – 144 145 – 149 150 – 154 155 – 159 160 – 164 1 3 8 11 17 22 14 6 10 3 1 a) Care este lungimea fiecărui interval? b) Dar centrele de interval? c) Care sunt limitele exacte ale intervalelor? d) Presupuneţi că selectaţi aleator încă 4 unităţi comerciale. c) Determinaţi frecvenţele relative cumulate crescător şi descrescător şi interpretaţi valorile corespunzătoare grupelor de firme care au între 40 – 50 salariaţi. Înălţimea şi greutatea a 45 de studenţi ai unei facultăţi. selectaţi aleator.17’ Student Înălţime (cm) Greutate (Kg) 1 178 58 2 181 74 3 174 64 4 173 66 5 6 200 185 75 70 7 170 50 8 169 58 9 166 54 10 170 51 11 165 58 12 180 57 13 161 48 14 167 53 15 180 70 Tabelul 2. cu suprafeţele comerciale: 115. 161 şi 141.17’ continuare Student Înălţime (cm) Greutate (Kg) 16 192 76 17 164 52 18 162 49 19 180 80 20 180 70 21 164 48 22 180 68 23 165 53 24 160 44 25 164 54 26 165 54 27 166 57 28 190 75 29 178 75 30 157 40 90 .STATISTICĂ ECONOMICĂ b) Calculaţi frecvenţele relative şi reprezentaţi-le grafic. sunt următoarele: Tabelul 2. 134. Distribuţia a 96 de unităţi comerciale după suprafaţa comercială este următoarea: Intervale de variaţie a suprafeţei comerciale (m2) 0 Tabelul 2.5. 28.5.

CAPITOLUL 2

Tabelul 2.17’ continuare
Student Înălţime (cm) Greutate (Kg) 31 165 55 32 160 50 33 160 49 34 154 44 35 162 47 36 181 68 37 166 55 38 189 75 39 168 53 40 173 63 41 165 51 42 168 51 43 179 68 44 176 63 45 165 50

a) Să se grupeze studenţii pe cinci intervale de mărime egală după înălţime şi să se reprezinte grafic. b) Pentru distribuţia de frecvenţe de la punctul a), să se calculeze frecvenţele absolute cumulate şi să se reprezinte grafic. c) Să se efectueze o grupare combinată a studenţilor după înălţime şi greutate (se vor lua şi pentru greutate tot cinci intervale egale); să se reprezinte grafic rezultatele.

30. Numărul comenzilor primite de o companie în ultimele 25 de zile lucrătoare este: 3 4 4 3 4 0 2 5 0 2 1 5 1 2 3 4 3 4 0 3 4 6 2 5 1

a) Sistematizaţi numărul comenzilor primite sub forma unei distribuţii de frecvenţe; b) Construiţi un grafic adecvat pentru reprezentarea rezultatelor sistematizării; c) Comentaţi distribuţia obţinută. 31. Operaţiile necesare a fi efectuate pe două tipuri de maşini sunt de trei categorii: întreţinere uzuală, înlocuire parţială, reparaţii speciale. Pentru ultimele 12 luni se dau datele:
Tipul operaţiei
0

Tabelul 2.18’ Frecvenţe Tipul de maşină X Tipul de maşină Y
1 2

Întreţinere uzuală Înlocuire parţială Reparaţii speciale

12 6 2

14 2 4

91

STATISTICĂ ECONOMICĂ

Reprezentaţi informaţiile utilizând tipurile de grafice adecvate. 32. Se dau cheltuielile săptămânale cu transportul în comun ale locuitorilor din cele trei zone ale unui oraş:
Cheltuieli săptămânale de transport (u.m.)
0

Tabelul 2.19’ Ponderea locuitorilor din zona (%) A B C
1 2 3

sub 2 2-4 4-6

60 30 10

40 30 30

20 30 50

Descrieţi datele prezentate folosind cât mai multe tipuri de reprezentări grafice adecvate. Comentaţi. 33. Construiţi o histogramă pentru informaţiile din tabelul următor:
Intervale de variaţie a profitului/pierderilor (u.m.)
0

Tabelul 2.20’ Număr de firme
1

sub -15 -15 ÷-10 -10 ÷ - 5 -5 ÷ 0 0÷5 5 - 10 peste 10

20 38 178 580 360 114 14

92

CAPITOLUL 3

CAPITOLUL 3 ANALIZA ŞI DESCRIEREA NUMERICĂ A SERIILOR STATISTICE UNIVARIATE
Consideraţii preliminare
Cel mai adesea, urmărim să caracterizăm prin indicatori statistici — măsuri cantitative — datele statistice pe care le avem la dispoziţie. Scopul capitolului următor este să prezinte indicatorii statistici, primari şi derivaţi, simpli şi sintetici, ce se folosesc în mod frecvent pentru caracterizarea statistică a seriilor statistice. Vom putea, astfel, să analizăm tendinţa centrală, dar şi variabilitatea datelor, forma distribuţiilor şi concentrarea datelor. Să notăm şi faptul că, datorită particularităţilor lor, indicatorii statistici ai seriilor cronologice vor fi trataţi într-un capitol distinct.

Termeni cheie
abatere individuală abatere intercuartilică abatere medie liniară abatere medie pătratică abatere semiintercuartilică amplitudine aplatizare. asimetrie boltire coeficient de determinaţie coeficient de variaţie cuantile cuartile decile diagramă Box- Plot dispersie indicator indicatori de poziţie indicatori derivaţi indicatori primari mărime medie mărimi relative mediană medie aritmetică medie armonică medie geometrică medie pătratică mod percentile regula de adunare a dispersiilor variabilitate 93

STATISTICĂ ECONOMICĂ

Noţiuni teoretice
3.1. INTRODUCERE În acest capitol, vom continua să examinăm modalităţile prin care putem să rezumăm seturile de date statistice, în aşa fel încât trăsăturile lor esenţiale să poată fi puse în evidenţă. În capitolele precedente, am învăţat cum să grupăm datele brute într-o formă mai uşor de interpretat şi cum să construim diferite reprezentări grafice ale datelor sistematizate. Având la dispoziţie un set de date numerice, am început analiza statistică prin determinarea valorii maxime şi valorii minime, apoi am determinat o distribuţie de frecvenţe, histograma şi poligonul frecvenţelor. Aceste instrumente au permis identificarea formei aproximative a distribuţiei şi au indicat în jurul cărei valori sunt mai concentrate nivelurile individuale ale variabilei. Deşi o distribuţie de frecvenţe este, cu siguranţă, utilă în conturarea unei idei de ansamblu privind distribuţia datelor între cele două valori extreme, vom dori, în continuare, să rezumăm mai mult datele, calculând câţiva indicatori statistici descriptivi. Indicatorii numerici descriptivi oferă valori precise şi determinate în mod obiectiv, valori care pot fi uşor folosite, interpretate şi comparate una cu alta. Pe scurt, aceştia permit o analiză mai atentă a datelor, faţă de impresia generală pe care o oferă prezentarea datelor sub formă de serii, tabele şi grafice. 3.2. INDICATORI STATISTICI PRIMARI ŞI DERIVAŢI

DEFINIŢIE: Indicatorul statistic — în sens larg — reprezentă expresia numerică a unor fenomene şi procese social-economice, definite în timp, spaţiu şi structură organizatorică. Indicatorii statistici pot fi primari şi derivaţi. Indicatorii primari se obţin, de regulă, în etapa de sistematizare a datelor statistice, prin centralizarea şi agregarea acestora. 94

CAPITOLUL 3

Indicatorii derivaţi se obţin prin prelucrarea mărimilor absolute ale indicatorilor primari. Cele trei proprietăţi majore ale seriilor de date numerice, pe care le putem analiza folosind indicatorii statistici sunt cele privitoare la tendinţa centrală, la variabilitatea şi la forma distribuţiilor. 3.3. INDICATORI AI TENDINŢEI CENTRALE O clasificare a indicatorilor tendinţei centrale se poate face, în funcţie de modul de determinare a lor, în: — indicatori (mărimi) medii de calcul: media aritmetică, armonică, pătratică, geometrică etc.; — indicatori medii de poziţie: modul, mediana. Indicatorii fundamentali ai tendinţei centrale sunt: media aritmetică, modul şi mediana, dar în anumite cazuri speciale putem apela şi la alte tipuri de medii. 3.3.1. Media aritmetică Media aritmetică (x ) reprezintă valoarea care înlocuind toţi termenii unei serii nu modifică nivelul lor totalizator şi se calculează ca suma valorilor raportată la numărul lor. (3.1) n EXEMPLUL 3.1: Vechimea în muncă a fost înregistrată pentru cinci salariaţi ai unei firme şi anume: 7, 5, 6,7 şi 8 ani. Vechimea medie este: 7 + 5 + 6 + 7 + 8 33 x= = = 6,6 ani 5 5 Observăm din fig. 3.1. cum media aritmetică pune în balanţă toate valorile individuale:
5 6 7 X =6,6 ani 8

x=

i =1

¦ xi

n

Fig. 3.1. Balansarea valorilor individuale prin calculul mediei

95

STATISTICĂ ECONOMICĂ

De asemenea, dacă vom considera vechimea în muncă, vom observa cum media valorile extreme. Astfel, dacă presupunem că muncă a 10 salariaţi sunt: 5, 4, 5, 5, 6, 6, 4 şi este:
x= 5 + 4 + ... + 4 + 20 = 6,6 ani 10

următoarele date privind aritmetică este afectată de datele pentru vechimea în 20, atunci vechimea medie

0

5
X =6,6 ani

10

15

20

Fig. 3.2. Balansarea valorilor individuale prin calculul mediei

În cazul în care datele au fost sistematizate într-o serie de distribuţie de frecvenţe, în care valorile / centrele intervalelor de variaţie x i , i = 1, r apar cu frecvenţele ni media aritmetică (numită şi medie aritmetică ponderată) este:

(

)

x=

i =1 r

¦ xini
i =1

r

(3.2)

¦ ni

EXEMPLUL 3.2: Presupunem că pentru 200 de persoane s-au sistematizat datele culese cu privire la timpul zilnic petrecut în faţa televizorului, rezultând (Tabelul 3.1):
Timp (min.) Până la 30 30-60 60-90 90-120 120 şi peste Total Număr de persoane (frecvenţe) ni 47 51 76 24 2 200 xi 15 45 75 105 135 – Tabelul 3.1 xi • ni 705 2295 5700 2520 270 11490

96

CAPITOLUL 3

x=

i =1 r

¦ xini
i =1

r

=

¦ ni

11490 = 57,45 minute 200

Asupra mediei aritmetice sunt de făcut câteva observaţii şi de subliniat câteva proprietăţi: a) Pentru un şir de valori constante, media este egală cu constanta; b) Media are întotdeauna valoarea cuprinsă între valoarea minimă din serie (xmin) şi valoarea maximă (xmax); c) Suma abaterilor valorilor individuale (xi) de la media lor ( x ) este întotdeauna egală cu zero (adică distanţele faţă de centru se balansează, se compensează perfect); d) Dacă valorile individuale ale unei variabile sunt mărite sau micşorate cu constanta „a“, atunci media se modifică şi ea, în acelaşi sens, cu aceeaşi constantă „a“; e) Dacă valorile individuale ale unei variabile sunt modificate de h ori, media se modifică şi ea de h ori; Din aceste două proprietăţi, d) şi e), rezultă formula de calcul simplificat al mediei aritmetice, pentru valori reduse cu constanta „a“ şi de h x −a § · , i = 1, n ¸ : ori ¨ x ’i = i h © ¹ n n x −a ’ ¦ xi ¦ i x = i =1 ⋅ h + a = i =1 h ⋅ h + a (3.3) n n iar pentru o serie de distribuţie de frecvenţe: r r x −a ’ ni ¦ xini ¦ i x = i =1 ⋅ h + a = i =1 h ⋅h +a (3.4)
i =1

¦ ni

r

i =1

¦ ni

r

EXEMPLUL 3.3: Pe baza datelor din Tabelul 3.1 putem alege a=75, h=30 şi atunci: 97

STATISTICĂ ECONOMICĂ Tabelul 3.2 Timp (min.) < 30 30-60 60-90 90-120 120 şi peste Total Frecvenţe ni 47 51 76 24 2 200
r ’

xi 15 45 60 105 135 –

x i’ =

xi – a h

x i’ ⋅ n i

-2 -1 0 1 2 –

- 94 - 51 0 24 4 -117

x=

i =1 r

¦ xini
i =1

⋅h +a =

¦ ni

− 117 ⋅ 30 + 75 = 57,45 minute 200

f) Într-o serie de distribuţie de frecvenţe, dacă frecvenţele sunt modificate de „c“ ori, media rămâne neschimbată.

Dacă „c“ reprezintă volumul total al colectivităţii § n = ¦ n i · , ¨ ¸
r

©

i =1

¹

frecvenţele
deci:

ni c

sunt chiar frecvenţele relative n * = i
¦ xi ⋅ ni
r *

ni , i = 1, r şi rezultă, n

1 sau, dacă frecvenţele relative au fost exprimate în procente: x=
i =1

x=

i =1

(3.5)

¦ xi ⋅ ni 100

r

*%

(3.6)

g) Dacă o serie statistică este alcătuită din mai multe serii componente, pentru care s-au calculat medii parţiale x j , j = 1, m , atunci media întregii serii poate fi calculată ca o medie aritmetică ponderată din mediile parţiale:

( )

x=

j=1 m

¦ x jn j

m

(3.7)

¦nj
j=1

98

1 ani şi vârsta medie a persoanelor de sex masculin x M = 42. media sumei valorilor individuale (xi + yi) este întotdeauna egală cu suma mediilor: x+y=x+y (3. valorile numerice 1 şi.8) i) Pentru două caracteristici statistice X şi Y. Media unei variabile de tip alternativ În cazul în care variabila studiată este de tip alternativ (dihotomic).56 ani nF + nM 60 h) Pentru două caracteristici statistice X şi Y.1 + 36 ⋅ 42.9) 3.3): Tabelul 3. s-a determinat vârsta medie a persoanelor de sex feminin x F = 38. pentru care s-au calculat x şi y .2 = = 40. media produsului (xi • yi) este egală cu produsul mediilor. Vârsta medie în întreaga colectivitate este: x= x F n F + x M n M 24 ⋅ 38.3.3 Varianta de răspuns Afirmativ Negativ Total xi 1 0 – Frecvenţe ni m n-m n Frecvenţe relative n * i m =f n n−m = 1− f n 1 99 . respectiv. 0. m ) EXEMPLUL 3. convenţional. datele le putem sistematiza astfel (Tabelul 3. din care 24 de sex feminin şi 36 de sex masculin. y . respectiv.CAPITOLUL 3 unde nj reprezintă volumul seriei componente j (j = 1. pentru care s-au calculat mediile x şi. atunci celor două variante de răspuns (afirmativ şi negativ) li se vor acorda.4: Într-o colectivitate de 60 de persoane. doar dacă cele două variabile sunt independente: xy = x ⋅ y (3.2 ani.2. Pentru calculul mediei aritmetice.

100 .3b) şi multimodală dacă are mai mult de două moduri (fig. valoarea modală este: (76 − 51) M 0 = 60 + ⋅ 30 = 69.5: Pentru datele din tabelul 3.11) reprezintă diferenţa dintre frecvenţa intervalului modal şi a celui reprezintă diferenţa dintre frecvenţa intervalului modal şi a celui precedent.3.3. decile etc.3. modul se poate determina conform relaţiei: § d1 · M 0 = x inf M 0 + ¨ ¨ d + d ¸h M 0 ¸ © 1 2 ¹ unde: xinfMo reprezintă limita inferioară a intervalului modal. Indicatori de poziţie Indicatorii medii de poziţie sunt: modul şi mediana.74 minute (76 − 51) + (76 − 24) O distribuţie cu un singur mod se numeşte unimodală (fig. EXEMPLUL 3.1 Valoarea modală Modul (M0) reprezintă valoarea cel mai des întâlnită într-o serie statistică sau cea care are cea mai mare frecvenţă de apariţie.1. 3. h M0 reprezintă mărimea intervalului modal.10) 3. o distribuţie este bimodală dacă are două valori dominante (moduri) (fig. d2 următor. determinarea modului presupune mai întâi. Mediana face parte din indicatorii (mai generali) de poziţie. 3. numiţi cuantile. Apoi.STATISTICĂ ECONOMICĂ x= i =1 ¦ xini n 2 = 1 ⋅ m + 0(n − m ) m = =f n n (3. identificarea intervalului cu frecvenţă maximă (int M0).3a). 3.3. d1 (3. alături de cuartile. 3.3c). În cazul seriilor de distribuţie de frecvenţe pe intervale de variaţie.

4): Numărul membrilor de familie 1 2 3 4 5 Total Număr de familii ni 12 23 30 8 7 80 Tabelul 3.3.3 . frecvenţele cumulate (Fci). c) multimodală 3. 3. b) bimodală. mai întâi. Dacă datele au fost sistematizate într-o serie de distribuţie de frecvenţe pe variante. rezultând distribuţia de frecvenţe (Tabelul 3. s-au sistematizat datele privind numărul membrilor de familie. EXEMPLUL 3. situată în mijlocul distribuţiei.6: Pentru 80 de familii dintr-un bloc (n=80). primul 101 . serie în care observaţiile au fost ordonate crescător (sau descrescător).3. Ea reprezintă valoarea/varianta din mijlocul unei serii de date.CAPITOLUL 3 y y y Frecvenþe Frecvenþe Frecvenþe o M0 a) x o M01 b) M02 x o M01 M02 c) M03 x Fig. ne indică varianta mediană. mediana se va încadra în intervalul median. pentru determinarea medianei vom calcula.2 Mediana Mediana (Me) este un indicator mediu de poziţie care face parte din categoria cuantilelor. adică mai mare decât locul medianei. Pentru o serie de repartiţie de frecvenţe pe intervale de variaţie (date de tip continuu).4 Frecvenţe cumulate Fci 12 35 65 73 80 – Varianta „3 membrii de familie“ reprezintă varianta mediană. Prima frecvenţă cumulată mai mare decât (n+1)/2.Distribuţie de frecvenţe: a) unimodală.

1. reprezintă mărimea intervalului median. 1§ r · ¨ ¦ n i + 1¸ − FC( Me−1) 2 © i=1 ¹ n Me Me = x inf Me + h Me unde: (3. 3. media. 3. ¨ ¦ n i + 1¸ = 2 © i =1 2 ¹ FC(Me . dacă distribuţia este moderat oblică şi negativ încheiată. există o relaţie empirică între cele trei valori şi anume: M 0 − x ≈ 3 Me − x ( ) (3. h Me EXEMPLUL 3.4c). În general.12) x inf Me reprezintă limita inferioară a intervalului median. 3. mediana şi modul coincid (Fig.13) 102 . Relaţia dintre mod. 1§ r · n +1 reprezintă locul medianei în serie.3.3a). nMe reprezintă frecvenţa absolută a intervalului median. spre valori mari (cu coada mai lungă a distribuţiei spre valorile mari) atunci x > Me > M 0 (Fig. pentru repartiţii moderat asimetrice. Dacă distribuţia este cu tendinţă de normalitate dar pozitiv înclinată. mediană şi medie Pentru o distribuţie simetrică.3.5 − 98 Me = 60 + 30 ≈ 61 76 minute 3.1) reprezintă frecvenţa cumulată a intervalului anterior celui median. spre valorile mici (cu coada mai lungă a distribuţiei spre valorile mici.7: Pe baza datelor din Tabelul 3. poziţia) medianei.STATISTICĂ ECONOMICĂ interval cu frecvenţa cumulată mai mare decât locul (rangul. atunci x < Me < M 0 (Fig.4b). 100.3.

cuartila superioară. Q3 3.1. 3.3. care se determină. pot fi uşor înţelese intuitiv prin extinderea noţiunii de mediană şi reprezintă valori ce împart seria în părţi egale. ele delimitând câte observaţii. Ele sunt de trei: Q1. Q1 se numeşte inferioară.a) distribuţie simetrică. 3.. pentru o serie de date cantitative.CAPITOLUL 3 y y y o x=Me=Mo x o Mo Me x x o x Me Mo x Fig.. cuartilele (cuantile patru) împart seria părţi egale. 3. ca de pildă decilele (care sunt D1.5 .3. Alte tipuri de medii 3.3.Cuartilele într-o serie de repartiţie egală mediana.5).4.4. ca valoarea inversă a Astfel.4.. Similar se pot determina cuantile de ordin superior.4 . Media armonică Media armonică x h este o medie de calcul cu aplicaţii speciale. Q2 este întotdeauna cu Q3 se numeşte Frecvenþe relative ( ) 103 . D5 = Me) ori percentile (delimitează câte 1% din observaţii). x Q1 Q2=Me Q3 o cuartila Fig. D9 şi delimitează câte 10% din observaţii. . b) distribuţie cu asimetrie pozitivă. c) distribuţie cu asimetrie negativă 3.3. y de ordin în patru 25% din în număr 25% 25% 25% 25% (fig. categorie de indicatori de poziţie din care face parte şi mediana. Cuantilele Cuantilele.. Q2.

iar din alt magazin.3 1 1 1 ¦ qi ¦ v ⋅ 450000 + ⋅ 480000 i pi 90000 120000 lei/litru 3.000 lei/litru. Aşadar media armonică simplă este: n xh = n (3. în valoare totală de 450.000 lei.8: Un conducător auto cumpără ulei de motor.2.4. la preţul de 90. pe care l-a plătit? p= 450000 + 480000 ¦ vi ¦ vi = = = 103333.14) 1 ¦ i =1 x i Pentru o serie de distribuţie de frecvenţe.16) (3. media armonică ponderată este: xh = i =1 ¦ ni r 1 ¦ ni i =1 x i 1 xh = r 1 * ¦ ni i =1 x i 100 xh = r 1 *% ¦ ni i =1 x i r (3. înlocuind termenii seriei.000 lei/litru. în valoare totală de 480. nu modifică suma pătratelor lor.000 lei dintr-un magazin.STATISTICĂ ECONOMICĂ mediei aritmetice. Care a fost preţul mediu pe litru.15) (3. la preţul de 120.18) 104 . Aşadar: xp = i =1 ¦ xi n n 2 (3. calculată din inversele valorilor seriei.17) EXEMPLUL 3. Media pătratică Media pătratică x p este tot o medie de calcul cu aplicaţii speciale şi reprezintă valoarea care.3.

CAPITOLUL 3

Pentru o serie de distribuţie de frecvenţe, media pătratică ponderată este:
¦ xi ni
i =1 r 2

xp =

i =1 r

(3.19)

¦ ni

xp =

i =1

¦ xi ni 1

r

2 *

(3.20)

xp =

i =1

¦ xi ni 100

r

2 *%

(3.21)

3.3.4.3. Media geometrică Media geometrică x g se calculează ca rădăcina de ordinul n din produsul celor n valori ale unei serii de date. Ea este deci, acea valoare care înlocuind termenii seriei nu modifică produsul lor:

( )

xg = n ∏ xi
i =1

n

(3.22)

Pentru o serie de distribuţie de frecvenţe, media geometrică se calculează ca:
x g = i =1 ∏ x in i
i =1

¦ ni

r

r

(3.23)

Între mediile de calcul prezentate există relaţia: xh ≤ xg ≤ x ≤ xp

(3.24)

105

STATISTICĂ ECONOMICĂ

3.4. INDICATORI AI VARIABILITĂŢII

În analiza unei serii statistice de date cantitative ne interesează, pe lângă indicatorii tendinţei centrale şi indicatorii variabilităţii, ai împrăştierii valorilor. Astfel, două serii statistice pot diferi prin tendinţa centrală (Fig 3.6a), prin împrăştierea datelor (Fig. 3.6b) sau prin amândouă (Fig. 3.6c).
y y y

o

a)

x

o

b)

x

o

Fig. 3.6 - a) Distribuţii cu tendinţă centrală diferită; b) Distribuţii cu variabilitate diferită; c) Distribuţii cu tendinţă centrală şi variabilitate diferite

c)

x

3.4.1. Indicatori simpli ai variabilităţii

Aceşti indicatori măsoară împrăştierea valorilor individuale ale seriei, una faţă de alta, ori faţă de o valoare tipică.
3.4.1.1. Amplitudinea variaţiei Amplitudinea variaţiei (Ax) se calculează ca valoarea maximă minus valoarea minimă a variabilei: (3.25) Ax = xmax — xmin

În expresie relativă amplitudinea se calculează ca: A% = x x max − x min x 100 (3.26)

3.4.1.2. Abaterea intercuartilică şi semiintercuartilică

Un alt indicator simplu al variaţiei este abaterea intercuartilică: A Q = Q 3 − Q1 (3.27)
106

CAPITOLUL 3

Indicatorul are unitatea de măsură a variabilei studiate şi uneori se foloseşte şi valoarea sa înjumătăţită, indicator cunoscut ca abaterea semiintercuartilică:
A ’Q = Q 3 − Q1 2

(3.28)

3.4.1.3. Abaterea individuală

Un alt indicator simplu al variaţiei este abaterea individuală:
di = xi − x

(3.29)

care ne arată împrăştierea fiecărei valori de la nivelul mediu.
Abaterea individuală se poate calcula şi în expresie relativă:

d i% =

xi − x x

(3.30)

De asemenea, prezintă interes abaterea maximă pozitivă:
+ d max = x max − x

(3.31)

şi abaterea maximă negativă:
− d max = x min − x

(3.32)

3.4.2. Indicatori sintetici ai variabilităţii 3.4.2.1. Abaterea medie liniară O primă soluţie la care putem apela pentru a surprinde, printr-o singură măsură, întreaga împrăştiere din serie este să calculăm media abaterilor individuale. Dar, pentru că aceste abateri se compensează 107

STATISTICĂ ECONOMICĂ

reciproc, trebuie să le considerăm în valoare absolută. Obţinem, astfel, abaterea medie liniară d x calculată pentru o serie simplă:
dx =
i =1

¦ xi − x
n

n

( )

(3.33)

iar în cazul unei serii de distribuţie de frecvenţe:
dx =
i =1

¦ xi − x ni
i =1 r

r

¦ ni

r

(3.34)

dx =

i =1

¦ x i − x n *% i
100

(3.35)

Abaterea medie liniară se exprimă în unitatea de măsură a caracteristicii şi ne arată cu cât se abat, în medie, valorile individuale de la media lor.
EXEMPLUL 3.9: Pe baza datelor din Exemplul 3.2, obţinem:
Tabelul 3.5 Timp (min.) până la 30 30-60 60-90 90-120 120 şi peste Total Nr. de persoane (ni) 47 51 76 24 2 200

xi
15 45 75 105 135 –

xi − x ni

1995,15 634,95 1333,8 1141,2 155,1 5260,2

x = 57,45 minute
dx
i =1

¦ xi − x ni
i =1

r

¦ ni

r

=

5260,2 = 26,30 200

min

3.4.2.2. Dispersia Dispersia s 2 se calculează ca media aritmetică a pătratelor x abaterilor individuale ale valorilor de la tendinţa centrală (uzual de la medie). Pentru o serie simplă, formula dispersiei este: 108

( )

CAPITOLUL 3

s2 = x

i =1

∑ (x i − x )
n

2

n

(3.36)
2

iar pentru o serie de distribuţie de frecvenţe:
s2 = x
i =1

¦ (x i − x ) n i
r i =1 r

¦ ni
2

r

(3.37)

sau, pe baza frecvenţelor relative:
s2 = x
i=1

∑ (x i − x ) n *% i
100

(3.38)

EXEMPLUL 3.10. Pe baza datelor din exemplul nr. 3.2, obţinem
Timp (min.) până la 30 30-60 60-90 90-120 120 şi peste Total
r

Nr. de persoane (ni) 47 51 76 24 2 200
s2 = x
i =1

xi 15 45 75 105 135 –

(x i − x )2 ni
84694,12 7905,13 23408,19 54264,06 12028,00 182299,50

Tabelul 3.6

¦ (x i − x ) n i
2 i =1

¦ ni

r

=

182299,5 = 911,4975 200

Se cuvine să facem şi asupra dispersiei câteva observaţii şi să remarcăm câteva din proprietăţile sale: a) Pentru un şir de valori constante, dispersia este nulă; b) Dispersia calculată faţă de medie s 2 este mai mică decât orice x altă dispersie calculată faţă de o valoare “a”, cu pătratul distanţei dintre medie şi constanta a: 2 2 s 2 = s a − (x − a ) (3.39) x c) Dacă valorile variabilei statistice studiate sunt modificate (micşorate sau mărite) cu constanta „a“, dispersia seriei rămâne neschimbată;

( )

109

STATISTICĂ ECONOMICĂ

d) Dacă valorile variabilei statistice studiate se modifică de h ori, dispersia se modifică (în acelaşi sens) de h2 ori Rezultă şi în calculul dispersiei că, dacă vom combina proprietăţile 2 şi 4, vom obţine formula de calcul simplificat al dispersiei, pentru o serie simplă:
§ x −a · ¦¨ i ¸ © h ¹ 2 h − x−a s 2 = i=1 x n
n 2

(

)2

(3.40)

şi pentru o serie de distribuţie de frecvenţe:
s2 = x
§ xi − a · ¸ ni i =1© h ¹

¦¨

r

2

i =1

¦ ni
2

r

h2 − x − a

(

)2
)2

(3.41)

§ x i − a · *% ¸ ni © h ¹ s 2 = i=1 h2 − x − a x 100

¦¨

r

(

(3.42)

EXEMPLUL 3.11: Pe baza datelor prelucrate în exemplul 3.3, obţi-

nem:
Tabelul 3.7 Timp (min) <30 30-60 60-90 90-120 120 şi peste Total Frecvenţe ni 47 51 76 24 2 200
§ xi − a · ¸ ni i =1© h ¹

x −a x’ = i i h

(x )

’ 2 i

§x −a· =¨ i ¸ © h ¹

2

x’ ⋅ n i i

2

-2 -1 0 1 2 –

4 1 0 1 4 –

188 51 0 24 8 271

s2 = x

¦¨

r

2

i =1

¦ ni

r

h2 − x − a

(

271 )2 = 200 ⋅ 30 2 − (57,45 − 75)2 = 911,4975

e) Dispersia se poate calcula şi pe baza relaţiei:

110

CAPITOLUL 3

s2 = x

∑ x i2 i =1
n

n

−x =

2

∑ x i2 i =1
n

n

 n  ∑ xi  −  i=1 n   

      

2

(3.43)

iar pentru o serie de distribuţie de frecvenţe:
s 2 = i =1 x

¦ x i2 n i
i =1 r

r

¦ ni

r

2 − x = i =1

¦ x i2 n i
i =1 r

r

¦ ni

r

§ r ¨ ¦ xini ¨ − ¨ i =1 r ¨ ¦ ni ¨ © i=1 §
r

· ¸ ¸ ¸ ¸ ¸ ¹

2

(3.44)
2

s 2 = i=1 x

¦ x i2 n *% i
100

2 − x = i=1

¦ x i2 n *% ¨ ¦ x i n *% ¸ i i
100

· ¸ ¸ ¸ ¸ ¹

¨ − ¨ i=1 100 ¨ ¨ ©

(3.45)

f) Dacă o serie este compusă din m serii componente (grupuri), fiecare serie componentă fiind de volum nj, j = 1, m , atunci se pot calcula mediile seriilor componente, x j , j = 1, m şi dispersiile seriilor componente:
s2 = x
j

i =1

¦ (x i − x j )
nj

2

nj

, j = 1, m

(3.46)

Dispersia generală a colectivităţii poate să fie scrisă în funcţie de dispersiile seriilor componente (grupurilor):
s2 = x

¦ s2 j n j x
j=1 m

m

¦ (x j − x ) n j
m 2 j=1

+

¦n j
j=1

¦nj
j=1

m

(3.47)

Expresia:

¦ s2 j n j x
j=1 m

m

se numeşte media dispersiilor parţiale

¦nj
j=1

(grupurilor, seriilor componente) şi se notează cu s 2 . x

111

STATISTICĂ ECONOMICĂ

sx =

2

¦s2j n j x
j=1 m

m

(3.48)

¦nj
j=1 2

Expresia:

¦ (x j − x ) n j
m j=1

¦nj
j=1

m

sintetizează împrăştierea valorilor de la

media generală, doar ca urmare a acţiunii factorului după care s-au alcătuit grupurile, seriile componente. Această expresie se numeşte dispersia dintre grupe d 2 : x

( )

d2 = x

¦ (x j − x ) n j
m 2 j=1

¦n j
j=1

m

(3.49)

Regula de adunare a dispersiilor este, deci:
s2 = sx + d2 x x
2

(3.50)

Putem spune că d 2 explică măsura în care factorul de grupare x determină variaţia variabilei studiate şi să calculăm coeficientul de determinaţie:
R2 = d2 x s2 x

( )

(3.51)

sau, în expresie procentuală, gradul de determinaţie:
2 R% =

d2 x s2 x

100

(3.52)

Evident, măsura în care alţi factori (din interiorul grupelor) determină variaţia variabilei, este dată de coeficientul de nedeterminaţie:
K2 = sx s2 x
2

= 1− R2

(3.53)
112

3.4.77% 11740 3. dispersia este: 2 s f = f (1 − f ) (3.2. Abaterea medie pătratică În studiul variabilităţii datelor se foloseşte rădăcina pătrată a dispersiei.4.12: O firmă ce comercializează produse cosmetice a realizat într-o lună de vară. Pentru a afla gradul în care zona de amplasare a magazinelor determină variaţia vânzărilor. Dispersia unei variabile de tip alternativ Pentru o variabilă de tip alternativ. sistematizată ca în tabelul 3. vom calcula: x L ⋅ n L + x M ⋅ n M 30 ⋅ 400 + 20 ⋅ 200 16000 x= = = = 320 mil lei nL + nM 50 50 sx = d2 = x 2 s 2 n L + s 2 n M 2500 ⋅ 30 + 1600 ⋅ 20 107000 xL xM = = = 2140 nL + nM 50 50 nL + nM 50 (x L − x )2 n L + (x M − x )2 n M = (400 − 320)2 30 + (200 − 320)2 20 = 480000 = 9600 50 2 = s 2 = s x + d 2 = 2140 + 9600 = 11740 x x Aşadar 2 R% = d2 x s2 x 100 = 9600 100 = 81.CAPITOLUL 3 sau gradul de nedeterminaţie: 2 K% = sx s2 x 2 2 100 = 100 − R % (3. o vânzare medie de 200 milioane lei. cu o dispersie a vânzărilor de 2500. cu o dispersie de 1600.55) 3. indicator numit abaterea medie pătratică: 113 . o vânzare medie de 400 milioane lei pe magazin.4. iar prin cele 20 de magazine din zona montană. prin cele 30 de magazine de desfacere situate pe litoral.54) EXEMPLUL 3.2.3.

4.19 minute 3. pentru serii de distribuţie de frecvenţe cu tendinţă de normalitate (simetrice sau moderat asimetrice).30 = ≈ 0.STATISTICĂ ECONOMICĂ sx = s2 = x r i =1 ¦ (x i − x ) n 2 n 2 (3. obţinem: s x = s 2 = 911.56) pentru o serie simplă.57) sx = i =1 ¦ (x i − x ) n *% i 100 (3.19 x d x 26. abaterea medie liniară reprezintă aproximativ patru cincimi din abaterea medie pătratică: dx ≈ 4 sx 5 (3. O regulă empirică ne spune că. deviaţie standard sau ecart tip) este calculată ca o medie pătratică din abaterile termenilor seriei de la media lor.87 sx 30.5.59) iar abaterea semiintercuartilică aproximativ două treimi din abaterea standard: A′ ≈ Q 2 sx 3 (3. iar pentru o serie de distribuţie de frecvenţe: sx = i =1 ¦ (x i − x ) n i i =1 r ¦ ni 2 r (3.2.2.58) Abaterea medie pătratică (numită şi abatere tip.4975 = 30.13 Pe baza datelor din Exemplul 3. coeficientul de variaţie: 114 . Coeficientul de variaţie Pentru asigurarea comparabilităţii împrăştierii datelor se foloseşte expresia relativă a variabilităţii.60) EXEMPLUL 3. abatere standard.

5% x Figura 3.7 . — aproximativ 95% din valori se situează în intervalul x ± 2σ x . 16 B: 60. 63.61) Cu cât valoarea coeficientului de variaţie este mai mică.Relaţia dintre amplitudine şi abaterea medie pătratică 115 . 64. Interpretarea abaterii medii pătratice O regulă empirică.5% ≈34% ≈2. 12.CAPITOLUL 3 s v = x 100 x (3. cu atât acest lucru semnifică o omogenitate crescută a datelor.7) y ≈34% ≈13. 11.8% din valori se situează în intervalul x ± 3σ x . 62.5% o ≈2.4% 13 2 100 = 3. — aproximativ 99. 14.5% x-σ x x+σ x+2σ x+3σ x-3σ x-2σ Amplitudine ≈13.14. EXEMPLUL 3. (fig. variabilitatea relativă este mai scăzută în seria B. 65. 13.4. ne spune că: — aproximativ 68%din valori se situează în intervalul x ± σ x . Pentru seriile de date: A: 10. care se aplică distribuţiei normale simetrice sau moderat asimetrice.2. 3. 3.6.2% 63 Evident. 61. 66 vA = vB = sxA xA sx B xB 100 = 100 = 2 100 = 15. 15.

45 − 69. obţinem: C as = x − M 0 57. Coeficientul de asimetrie poate să fie scris şi pe baza relaţiei dintre medie şi mediană: C as1 = 3 x − Me sx ( ) (3.407 sx 30.65) EXEMPLUL 3. Pentru datele din Tabelul 3. în valoare absolută.74 = = −0.5.1. prin: indicatori asimetrici (oblicităţii) şi indicatori ai boltirii (excesului). Indicatori ai asimetriei (oblicităţii) Asimetria. 3.19 şi 116 . INDICATORI AI FORMEI DISTRIBUŢIEI Forma unei distribuţii de frecvenţe se analizează.2.64) coeficient care ia valori pozitive în cazul curbelor alungite spre dreapta (asimetrie pozitivă) şi valori negative în cazul curbelor alungite spre stânga (asimetrie negativă). în funcţie de tipul de asimetrie (coada mai lungă a distribuţiei spre valorile mari sau spre valorile mici). Coeficientul de asimetrie (Pearson) este: C as = x − M0 sx (3.STATISTICĂ ECONOMICĂ 3.5. normală.63) indicatori care au unitatea de măsură a variabilei studiate şi care sunt pozitivi sau negativi. prelucrate.62) sau A S1 = 3 x − Me ( ) (3. comparativ cu distribuţia ideală. se poate măsura cu indicatorii: AS = x − M 0 (3.15.

valoare mai mică decât zero în cazul asimetriei negative şi va fi egal cu zero în cazul seriei perfect simetrice.70) 117 . Analiza oblicităţii (asimetriei) se poate face şi pe baza momentelor centrate de ordin 3: m 3 = i =1 sau.68) Coeficientul γ 1 va avea valoare mai mare decât zero în cazul asimetriei pozitive.66) ¦ (x i − x ) n i i =1 ¦ ni 2 m3 r = i =1 ¦ (x i − x ) n *% i r 3 100 (3.69) dar.45 − 61 = = −0.CAPITOLUL 3 C as1 = 3 x − Me 57.19 ( ) ceea ce semnifică o asimetrie negativă moderată (coada mai lungă a distribuţiei înspre valorile mici). 3.5. pentru a o exprima în coeficienţi adimensionali.118 sx 30. utilizând frecvenţe: m 3 = i =1 r ¦ (x i − x ) n 3 n 3 (3.67) Coeficientul de asimetrie (Fisher) este: γ1 = m3 s3 x = m3 2 (3.60) şi obţinem coeficientul de asimetrie (Yule şi Kendall): C asq = (Q 3 − Me) − (Me − Q1 ) Q 3 + Q1 − 2Me = (Q 3 − Me) + (Me − Q1 ) Q 3 − Q1 (3. Indicatorii de poziţie şi forma distribuţiei O măsură alternativă asimetriei poate să fie dată şi de: ASQ=Q3+Q1-2Me (3. o vom raporta la indicatorul de împrăştiere abaterea intercuartilică AQ (3.2.

care oferă informaţii privind tendinţa centrală.8 . y reprezintă indicatorul bază de comparaţie. a 100-a percentilă). x reprezintă indicatorul comparat. — valoarea maximă xmax (denumită. dar şi forma distribuţiei studiate. — cuartila superioară Q3 (delimitează cele mai mari 25% din valori). MĂRIMI RELATIVE DEFINIŢIE: Mărimile relative reprezintă rezultatul comparării sub formă de raport a doi indicatori statistici: un indicator comparat (raportat) şi un indicator de bază de comparaţie (bază de raportare). Aceste cinci valori sunt: — valoarea.71) 118 .Diagrama Box-Plot 3. Cele cinci valori se reprezintă grafic prin intermediul diagramei Box-Plot (fig.STATISTICĂ ECONOMICĂ Pe baza indicatorilor de poziţie se poate alcătui un rezumat al celor cinci indicatori. Forma generală a unei mărimi relative este: x k 10 y unde: z reprezintă indicatorul relativ. X m in 25% Q1 25% Me 25% Q3 25% X m ax Fig.8). z= (3. Pe grafic pot fi marcate şi media şi modul. — mediana Me (delimitează50% din valori). 3. 3. uneori. uneori.6. minimă xmin (denumită. percentila 0). — cuartila inferioară Q1 (delimitează cele mai mici 25% din valori).

prezentând astfel structura colectivităţilor statistice sistematizate atât după variabile cantitative cât şi după variabile calitative. Mărimi relative de structură Mărimile relative de structură se calculează sub forma unui raport între parte şi întreg.1. respectiv prodecimile (0/000) şi procentimile (0/0000). atunci greutatea specifică este: g ix = i =1 j=1 ni ¦ ¦ x ij ¦ x ij 100 (3. k=4. k=5 .exprimarea se face în promile (0/00).CAPITOLUL 3 k reprezintă un număr întreg ce poate fi egal cu: k=0 şi atunci exprimarea se face în coeficienţi. 3.75) j=1 r ni ¦ x ij (3. Mărimile relative de structură pot fi: greutăţi specifice (ponderi) şi frecvenţe relative.73) şi ne arată ponderea nivelului caracteristicii dintr-o unitate în nivelul total al caracteristicii din colectivitatea statistică. Greutatea specifică (ponderea) este: g ix = xi i =1 ¦ xi n (3. Dacă datele au fost sistematizate pe grupe/clase.6.74) ni g ix % = i =1 j=1 ¦ ¦ x ij 119 j=1 r ni . k=3. k=2 şi atunci exprimarea se face în procente (%).72) g ix % = xi i =1 ¦ xi n 100 (3.

8) Judeţul/Filiala 0 Număr de muncitori 1 Tabelul 3. colectivitatea) i faţă de nivelul variabilei în unitatea (grupa.) 2 Alba/A Bacău/B Constanţa/C 4 3 6 120. 140.120 Tabelul 3. coloane ori suprafeţe.90.33 100.58 45. Mărimi relative de coordonare Mărimile relative de coordonare se calculează ca un raport între două niveluri ale aceluiaşi indicator statistic. Exprimarea rezultatului mărimii relative de coordonare (numită şi raport de coordonare) se poate face şi în procente .130.6.00 30.120. 3.STATISTICĂ ECONOMICĂ EXEMPLUL 3. 120 .76) k ix j = i xj Rezultatul ne arată de câte ori este mai mare (dacă rezultatul este supraunitar). Reprezentarea grafică a mărimilor relative de coordonare se face prin intermediul diagramei prin benzi.120. grupă.09 21.8 Producţia individuală (buc.70.15 100.2.90 80. x (3. sau mai mic (dacă rezultatul este subunitar) nivelul variabilei în unitatea (grupa.77 23. niveluri situate pe aceeaşi treaptă de agregare: unitate.16: Pentru trei filiale ale unei firme s-au cules şi sistematizat date privind producţia zilnică realizată de muncitori (Tabelul 3.) 1 Structura producţiei pe filiale (%) 2 A B C Total 460 300 630 1390 33.100.00 Tot mărimi relative sunt şi frecvenţele relative.08 46.9 Structura colectivităţii de muncitori (%) 3 Filiala 0 Producţia pe filială (buc.110.100. colectivitate statistică. colectivitatea) j.

78) Reprezentarea grafică a mărimilor relative de intensitate se face cu ajutorul diagramelor prin coloane. col.53 1. Mărimi relative de intensitate Mărimile relative de intensitate au forma generală: x z= y (3.8. col.obtinem (vezi Tabelul 3. col. 1 şi din Tabelul 3.6.9. col.1.9.11): Filiala 0 Tabelul 3.1.10): Filiala 0 Tabelul 3.11 Productivitatea muncii (buc. grupe etc. Pe baza datelor din Tabelul 3.1 şi Tabelul 3.00 1.33 1.10 Raport de coordonare Pentru numărul de muncitori Pentru producţie 1 2 A B C 1.10 3.77) La nivelul întregului (alcătuit din unităţi.8.00 2.CAPITOLUL 3 Pe baza datelor din Tabelul 3.): Z= i =1 n i =1 ¦x ¦y n = i =1 n ¦z⋅y i =1 n = ¦y i =1 ¦ z ⋅gi n y (3. prin benzi ori prin suprafeţe.92 121 . putem calcula producţia obţinută de un muncitor (bucăţi pe muncitor) (Tabelul 3.3.00 2./muncitor) 1 A B C Total 115 100 105 106.

ca medie aritmetică a indicilor individuali: Σ I1 x = 0 i =1 n ¦ x1i n i =1 ¦ x 0i x x = ¦ i1 0i g 0i = i=1 n i =1 x ¦ i1 0i x 0i n i =1 n ¦ x 0i n (3. calculăm indicii întruna din variantele: .6.STATISTICĂ ECONOMICĂ 3.6.80) x 0i De remarcat că. rezultatele se înmulţesc cu 100.5. Mărimi relative ale planului (prevederilor) Mărimile relative ale planului sunt: — mărimea relativă (indicele) sarcinii programate: x i p 0i = x pi x 0i (3. pentru o exprimare procentuală. Mărimi relative de dinamică Mărimile relative de dinamică sunt folosite pentru analiza evoluţiei în timp a fenomenelor social-economice. benzi. la nivel totalizator (de întreg).83) 122 .79) x 0i x x i 1 0 = 1i 100 (3.81) .ca medie armonică a indicilor individuali: Σ I1 x = 0 ¦ x i =1 i1 0i n 1 1 = x g1i ¦ x i =1 i1 0i n i =1 ¦ x1i 1 x x1i (3. ori suprafeţe.4.82) Evident. Reprezentarea grafică a mărimilor relative de dinamică se poate face prin diagrama prin coloane. x x i 1 0i = 1i (3. 3.

86) Se observa ca: x x i p %i ⋅ i 1 % = 0 pi x pi x 1i x 1i x ⋅ = = i 1 0i x 0i x pi x 0i (3.87) Reprezentarea grafică a mărimilor relative ale prevederilor se face cu ajutorul diagramei prin coloane.84) — mărimea relativă (indicele) realizării prevederilor (programului): x i 1 pi = x 1i x pi x 1i 100 x pi (3.CAPITOLUL 3 x i p %i = 0 x pi x 0i 100 (3. benzi ori suprafeţe. 123 .85) x i1 % = pi (3.

calcul. Ce este indicatorul statistic? 2. proprietăţi. 7. Cum se construieşte şi interpretează diagrama Box-Plot? 33. Analiza comparativă a celor trei indicatori ai tendinţei centrale. Necesitatea măsurării variabilităţii. 25.STATISTICĂ ECONOMICĂ Întrebări recapitulative 1. Ce este amplitudinea datelor? Calcul şi interpretare. utilizări. utilizări. 12. proprietăţi. proprietăţi. 15. utilizări. Coeficientul de variaţie: calcul. Dispersia: determinare. utilizări. calcul. Ce reprezintă oblicitatea unei repartiţii? 29. Cum se analizează asimetria (oblicitatea) unei repartiţii? 30. calcul. Modul: definiţie. Mediana: definiţie. 17. proprietăţi. Ce sunt cuantilele? 13. Ce sunt indicatorii tendinţei centrale? 5. Media aritmetică: definiţie. calcul. observaţii. utilizări. Ce sunt mărimile relative? 124 . utilizări. Media pătratică: definiţie. 23. utilizări. Cum se compune dispersia pentru o serie structurată în serii componente? 27. proprietăţi 10. 26. Cum se poate studia forma distribuţiei folosind indicatorii de poziţie? 32. Media armonică: definiţie. utilizări. 20. proprietăţi. Cum se determină mediana pentru o serie de distribuţie pe variante? Dar pe intervale de variaţie? 11. 16. Care sunt indicatorii simpli ai variabilităţii? 21. Care sunt principalele tipuri de indicatori ai tendinţei centrale? 6. Ce se înţelege prin variabilitatea datelor statistice? 18. Care sunt indicatorii de poziţie? 8. Care este semnificaţia cuantilelor de ordin 4? 14. Cum se interpretează abaterea medie pătreatică folosind regula empirică? 28. Media geometrică: definiţie. Ce sunt indicatorii statistici? Cum se obţin ei? 4. proprietăţi. Cum se determină media şi dispersia unei variabile alternative? 24. Care sunt funcţiile indicatorilor statistici? 3. Cum se obţin indicatorii statistici derivaţi? 34. 9. calcul. Cum se determină abaterea medie pătratică? Semnificaţie. Cum se analizează boltirea/aplatizarea unei repartiţii? 31. 19. Ce reprezintă abaterea medie liniară? 22. observaţii.

reprezentare grafică. 40. exemple. Care sunt cele trei proprietăţi pe care urmărim să le analizăm şi să le descriem în analiza unui set de date numerice? 125 . utilizare. exemple. exemple. utilizare. 39. Mărimile relative ale planului: definiţie.CAPITOLUL 3 35. utilizare. Mărimile relative de structură: definiţie. 38. exemple. utilizare. Mărimile relative de dinamică: definiţie. 37. reprezentare grafică. reprezentare grafică. reprezentare grafică. exemple. Mărimile relative de intensitate: definiţie. reprezentare grafică. 36. utilizare. Mărimile relative de coordonare: definiţie.

126 . 9.6. c) Care este numărul de combine frigorifice peste care se situează vânzările a: c1) trei sferturi din magazine? c2) 50% din magazine? c3) o pătrime din magazine? d) Să se analizeze asimetria şi excesul distribuţiei.9. 9. Pentru aceste magazine s-au înregistrat vânzările săptămânale de combine frigorifice (în bucăţi).3. 11.5.8. 12.7. 18.2.1’ Ponderea magazinelor (%) 1 0-4 4-8 8-12 12-16 16-20 20-24 100 93 73 41 15 5 Se cere: a) Să se reprezinte grafic distribuţia de frecvenţe absolute.4. 11. 16. Pentru 30 de convorbiri telefonice de lungă-distanţă s-au înregistrat duratele (minute): 11.6.3.1.7. 6.8. 11.2.5.) 0 Tabelul 3. 8.5. 8.STATISTICĂ ECONOMICĂ Teste de autoevaluare 1.3.9.4. e) Să se calculeze media şi dispersia magazinelor care au vândut mai mult de 12 combine frigorifice săptămânal. 8. 6. 14. 5. b) Să se determine numărul mediu de combine frigorifice vândute săptămânal de un magazin şi să se studieze dacă valoarea obţinută este reprezentativă. 4. 15. 12.8. 10.5.1. 2.5. 7. 6. 2. 19. 3. O mare companie producătoare de produse electrocasnice are 200 de magazine de desfacere.0.2. 15. Datele sistematizate se prezintă astfel: Grupe de magazine după vânzările săptămânale de combine frigorifice (buc.7.3.1.2.6. 13. 10. 7. 8.

CAPITOLUL 3 a) Să se grupeze datele pe 6 intervale de mărime egală şi să se reprezinte grafic rezultatul grupării. x + s ) (x − 2s. .pentru grupa apartamentelor de 3 camere: cheltuiala medie cu întreţinerea a unui apartament a fost de 1325 mii lei. b) Să se determine ponderea cazurilor care se găsesc în intervalul: şi să se stabilească dacă valorile găsite corespund regulii empirice. x + 3s ) Tabelul 3.56%.2’ Cheltuieli de întreţinere (mii lei) Total 750-1000 1000-1250 1250-1500 1500-1750 1 2 3 4 5 garsoniere 2 camere 70% 10% 20% 50% 10% 30% 10% 100% 100% Se mai cunosc datele: . iar coeficientul de variaţie 13. apartamente cu două camere. 3. apartamente cu 3 camere şi apartamente cu 4 sau peste 4 camere. x + 2s ) (x − 3s. 127 . d) să se calculeze şi să se reprezinte grafic structura cheltuielilor totale de întreţinere pe grupe de apartamente după numărul de camere.numărul garsonierelor luate în studiu a fost de 50. camerelor 0 (x − s. . Apartamentele au fost grupate după numărul de camere în 4 grupe: garsoniere. valoarea modală a grupei de 1300 mii lei. c) să se stabilească dacă numărul de camere influenţează semnificativ variaţia cheltuielilor de întreţinere. iar coeficientul de asimetrie 0. Se cere: a) să se precizeze care grupă de apartamente este mai omogenă din punctul de vedere al cheltuielilor de întreţinere. Pentru 250 de apartamente s-au înregistrat cheltuielile de întreţinere în luna ianuarie 2001. b) să se aplice regula de adunare a dispersiilor. iar al apartamentelor cu 2 camere a fost de 100.11.pentru grupa apartamentelor cu 4 si peste 4 camere: cheltuielile totale de întreţinere ale celor 25 de apartamente luate în studiu au fost de 36875 mii lei. Datele sistematizate se prezintă astfel: Grupe de apartamente după nr.

Despre zona de amplasare a acestor magazine şi despre valoarea medie a vânzărilor zilnice (mld. b) este valoarea calculată la punctul a) reprezentativă? Argumentaţi. lei/magazin) a vânzărilor (%) 0 1 2 3 Centrală Sud-vest Sud-est Nord-vest Nord-est 35 20 15 10 20 20 12 10 . 42. Firmele au fost grupate după mărime.. 38.4’ Număr de săptămâni de la angajare până la prima promovare 1 Mici Medii Mari 30. Un cercetător face un studiu asupra unor firme.0 12.5 13.25 mld. lei) se cunosc datele: Tabelul 3.25. 32. 30. 43. 40. 36.STATISTICĂ ECONOMICĂ 4. 49. 25. precum şi pe total. Se cere: a) să se determine numărul mediu de săptămâni până la prima promovare. Pentru aceasta el a cuprins în studiu un număr de 20 de companii producătoare de tehnologie de vârf şi a înregistrat timpul scurs de la angajarea iniţială a unui salariat în firmă până la prima promovare a acestuia. lei. 13 6. 24. 30. c) în ce măsură zona de amplasare a magazinelor influenţează variaţia valorii vânzărilor? 5. se cere: a) să se determine valoarea medie a vânzărilor zilnice pe total Bucureşti. 48. iar datele înregistrate sunt: Mărimea firmelor 0 Tabelul 3. pe fiecare grupă de firme.3’ Zona de Număr de Valoarea medie a vânzărilor Coeficientul de variaţie amplasare magazine zilnice (mld. 34.. 128 . iar coeficientul de asimetrie Pearson (pentru aceeaşi zonă) a fost de -0. O mare companie producătoare de cosmetice deţine în Bucureşti 100 de magazine de desfacere a produselor sale. 32. privind şansele pe care acestea le oferă tinerilor angajaţi de a promova repede şi de a avansa în carieră. 40. 32.0 20.3 Ştiind că valoarea modală a vânzărilor pentru zona de Nord-vest a Bucureştiului a fost de 5.0 12. 30. 26. 49.

pe fiecare librărie şi reprezentare grafică . b) structura valorii vânzărilor de carte propuse pentru noiembrie 2001 şi reprezentare grafică. d) cu câte procente a fost mai mare sau mai mică valoarea totală a vânzărilor de carte realizate în noiembrie faţă de valoarea totală a vânzărilor propuse pentru noiembrie 2001. 129 . Pentru cei 20 de salariaţi ai unui atelier din cadrul unei unităţi economice cu profil industrial s-a înregistrat producţia (în bucăţi) realizată în luna mai 1999. la punctul anterior.CAPITOLUL 3 b) să se arate dacă numărul mediu de săptămâni până la prima promovare.5’ Libraria Raportul de Structura valorii Realizarea coordonare al vânzărilor de planului la valorii vânzărilor carte în octombrie vânzările de carte de carte realizate în 2001 în noiembrie 2001 noiembrie 2001 (%) 1 2 3 Numărul de salariaţi în octombrie 2001 (persoane) 4 0 A B C 2. se cere să se determine: a) valoarea vânzărilor de carte realizate în octombrie. precum şi echipele din care fac parte aceşti salariaţi (tabelul 3. lei şi că pentru librăria B mărimea relativă de dinamică a vânzărilor de carte realizate în noiembrie faţă de octombrie 2001 a fost de 150%.. e) calculaţi o mărime relativă de intensitate pe fiecare librărie şi pe total 7.5 0. pe fiecare librărie şi pe total. a celor realizate şi propuse în noiembrie.6’).0 1.5 0. 120 75 180 12 7 8 Ştiind că valoarea totală a vânzărilor de carte a celor trei librării în luna octombrie 2001 a fost de 200 mld.3 . Despre vânzările de carte efectuate de trei librării în lunile octombrie şi noiembrie 2001 se cunosc datele: Tabelul 3. c) mărimile relative de dinamică şi ale sarcinii. c) în ce măsură variaţia timpului scurs până la prima promovare este influenţată de mărimea firmei? 6.. calculat pe total. este o valoare reprezentativă.0 1.

130 . Să se reprezinte grafic una dintre ele. Se mai cunosc: Echipa Mărimea relativă de dinamică a producţiei realizate în mai faţă de aprilie (%) 1 Tabelul 3. să se centralizeze datele privind valoarea producţiei.204 0. să se calculeze: c1) producţia realizată în luna aprilie.6 120 160 0. precum şi cea planificată în luna mai. c2) structura producţiei realizate în aprilie. pe fiecare echipă şi pe total atelier.333 0. Pentru variabila numerică se vor forma 4 grupe de mărime egală şi se vor reprezenta grafic datele grupate. c) Utilizaţi rezultatele de la punctul precedent.STATISTICĂ ECONOMICĂ Tabelul 3.6’ Echipa Salariat Producţia realizată în luna mai (bucăţi) 1 Echipa Salariat Producţia realizată în luna mai (bucăţi) 1 0 2 0 2 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 18 11 14 17 12 14 16 14 16 13 A A B A A B A D B B 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 15 15 15 15 14 13 15 13 16 12 C A C C B D C D A B Se cere: a) Să se efectueze câte o grupare simplă după variaţia fiecărei caracteristici.296 0. b) Folosind gruparea simplă după caracteristica nenumerică. precum şi cea a producţiei realizate în luna mai.7’ Structura producţiei planificate în luna mai 2 0 A B C D 105 110.167 Ştiind că producţia planificată a lunii mai la nivelul întregului atelier este cu 8% mai mare decât producţia totală realizată a lunii aprilie.

8.8’ Secţia Structura producţiei în perioada de bază (%) i (ianuarie) g 0 1 Procentul sarcinii de plan în februarie faţă de ianuarie (%) k ipl / 0 2 Mărimea relativă a realizării planului în febr.20 0. privind lunile ianuarie-februarie 2001: Tabelul 3.8571 1. i k1 / pl 3 Structura personalului în ianuarie ti g0 0 4 I II III IV 20 40 25 15 125 175 100 200 1.30 0. d) Să se calculeze mărimile relative de dinamică şi ale planului pe întreaga societate comercială.41 0. 9. e) Să se reprezinte grafic mărimile relative de dinamică şi ale planului. se cere: a) Să se determine nivelul producţiei din luna ianuarie.CAPITOLUL 3 c3) mărimile relative de coordonare pentru producţia efectiv realizată în aprilie şi să se reprezinte grafic.60 1. iar raportul de coordonare pentru acest fond k1/2 = 1. Să se reprezinte grafic. Ştiind că salariul mediu al angajaţilor din filiala 2 a fost de 3500 mii lei şi că 131 . ca şi al celei planificate şi efectiv realizate în februarie.11 Ştiind că valoarea totală a producţiei în luna ianuarie a fost de 5000 milioane lei.63.333 0. c4) mărimile relative ale planului pe fiecare echipă şi pe total atelier. c6) o mărime relativă de intensitate pe fiecare echipă şi pe total atelier. pe fiecare secţie şi pe total societate comercială. c5) mărimea relativă de dinamică la nivelul întregului atelier. Fondul de salarizare pentru angajaţii a două filiale ale unei bănci a fost de 184 mil. cu specificarea tipului de medie utilizată de fiecare dată.18 0. f) Să se calculeze o mărime relativă de intensitate şi să se reprezinte grafic. lei. Despre activitatea unei societăţi comerciale se cunosc următoarele date. reprezentându-se grafic mărimile relative de structură. iar numărul total al personalului a fost de 700 persoane. c) Să se calculeze mărimile relative de dinamică pe fiecare secţie. b) Să se determine structura producţiei planificate şi a celei efectiv realizate în luna februarie.

c) Să se construiască un grafic pentru reprezentarea mărimilor relative ale planului.0 150 Total 100 - Ştiind că producţia realizată de firma nr. 132 . 11.9’ Procentul de Firma Structura producţiei Raportul de coordonare realizate în ian. se cere: a) Nivelurile producţiei realizate în luna ianuarie şi februarie şi a celei planificate pe februarie. Se cunosc următoarele date privind activitatea unor firme în lunile ianuarie şi februarie: Tabelul 3.8 100 4 40 4.10’ Departamentul S.4 80 3 25 2. cu specificarea tipului de medie utilizată pentru calculul indicatorilor pe total.4 120 2 20 2. Procentul sarcinii de plan al valorii vânzărilor (%) Procentul îndeplinirii planului vânzărilor (%) Structura valorii vânzărilor realizate în perioada de bază (%) A B C D 100 120 105 100 90 100 115 75 15 35 40 10 Se cere: a) Să se reprezinte grafic gradul îndeplinirii planului la valoarea vânzărilor pe departamente şi structura valorii vânzărilor realizate (pentru perioada de bază).0 75 5 5 1. lei. 10. (%) a producţiei planificate realizare a planului în februarie (%) în februarie 0 1 2 3 1 10 1.C. pentru fiecare firmă şi pe total. ceea ce a însemnat o devansare a producţiei din luna ianuarie cu 200%. b) Mărimile relative ale planului pe fiecare firmă şi pe total.STATISTICĂ ECONOMICĂ în filiala 1 lucrează 60% din angajaţii băncii. 5 în luna februarie a fost de 750 mil. Se cunosc următoarele date: Tabelul 3. să se afle salariul mediu în filiala 1 şi pe întreaga bancă.

60 133 . 4. 20. Pentru aceasta. iar a doua 8. 4.11’ Mărimea relativă a îndeplinirii planului la cifra de afaceri în perioada curentă 115 120 125 Să se determine procentul mediu al îndeplinirii planului la cifra de afaceri în perioada curentă. Explicaţi modificările survenite. Consideraţi următoarele valori: 5. cu efective de 25 şi. Cum se va modifica media? 15.4. 14.80 19. al îndeplinirii planului şi al dinamicii valorii vânzărilor. Se cunosc următoarele date: Firma A B C Structura cifrei de afaceri realizată în perioada curentă (%) 20 50 30 Tabelul 3. 5. Cercetătorul este interesat în a determina nota medie pe ansamblul celor două grupe. au susţinut un test de cultură generală. a) Calculaţi media aritmetică şi mediana acestui set de date. Prima grupă a obţinut media 7. Un analist financiar al unei firme este interesat în a determina salariul mediu acordat angajaţilor celor 4 filiale ale firmei. 7. Două grupe de studenţi. el culege date privind salariul mediu pe fiecare filială şi fondurile de salarizare (tabelul 3.CAPITOLUL 3 b) Să se calculeze procentul mediu al sarcinii de plan. 12.48 16.12’ Fond de salarizare (mil. c) Adăugaţi 50 fiecărei valori iniţiale. 6. 13. 32 de persoane.90 33. respectiv. pe întreaga societate comercială. ce valoare vi se pare mai potrivită pentru a caracteriza tendinţa centrală: media sau mediana? b) Înlocuiţi valoarea 20 cu valoarea 8 şi recalculaţi cei doi indicatori ai tendinţei centrale. UM) 45.8.12’) Filiala 1 2 3 4 Salariul mediu (mii UM) 540 620 480 700 Tabelul 3.

134 .4 251. pg. 1995. 411.STATISTICĂ ECONOMICĂ 16.4 Sursa: Anuarul statistic al României. Indicii anuali ai preţurilor de consum la mărfurile alimentare în perioada 1991-1994 au fost: Anul 1995 1996 1997 1998 Tabelul 3.13’ Indice (anul precedent = 100) 131. Să se determine indicele mediu al preţurilor de consum la mărfurile alimentare.4 148. în această perioadă.9 136.

procedăm astfel: ¾ decumulăm frecvenţele relative cumulate descrescător.Histograma Distributia magazinelor dupa vanzarile de combine frigorifice 70 60 50 40 30 20 10 0 0-4 4-8 8-12 12-16 16-20 20-24 Vanzari (buc.) 0 Frecvenţe Frecvenţe Centre x i n* absolute de relative i interva (%) (ni) (%) l (xi) 1 2 3 4 xi ni xi − x xi −x ni 6 7 ( ) Tabelul 3.2) 100 ¦ ni Distribuţia de frecvenţe absolute este reprezentată grafic în fig.14’.14’ Frecvenţe absolute cumulate crescător 8 2 (xi −x)4ni 5 9 0-4 4-8 8-12 12-16 16-20 20-24 Total 7 20 32 26 10 5 100 14 40 64 52 20 10 200 2 6 10 14 18 22 - 14 120 320 364 180 110 1108 28 240 640 728 360 220 2216 -9 -5 -1 +3 +7 +11 1134 1000 64 468 980 1210 4856 14 54 118 170 190 200 - 91854 25000 64 4212 48020 146410 315560 ¾ se calculează frecvenţele absolute din frecvenţele relative: ni*% = ni n * ⋅ ¦ ni ⋅100 Ÿ ni = i % (tabelul 3. Fig.14’. prin histogramă. sunt date frecvenţele relative cumulate descrescător. 3. col. a) Se observă că în coloana 1 a tabelului 3. col. obţinând astfel frecvenţele relative (tabelul 3. Pentru a determina frecvenţele absolute.1’.1’ . 1) Grupe de magazine după vânzări (buc.1’. 3.CAPITOLUL 3 Răspunsurile testelor de autoevaluare 1.) Numar de magazine 135 .

col. col. col. 5): * x= ¦ x i ni 2216 = = 11.28 100 ¦ ni ( )2 Calculele intermediare necesare în determinarea dispersiei sunt prezentate în coloanele 6 şi 7 din tabelul 3.28 = 4. c) Se cer calculaţi următorii indicatori medii de poziţie: c1) prima cuartilă (Q1): Pentru calculul ei se procedează astfel: ¾ se calculează frecvenţele cumulate (tabelul 3. 4): ¦ x i ni % 1108 = = 11. 200 ¦ ni Aşadar.45% > 40%. pe baza frecvenţelor relative (tabelul 3.14’ Abaterea medie pătratică va fi: s x = 24. Pentru a verifica reprezentativitatea mediei obţinute. 8). ceea ce înseamnă că media 11 calculată nu este reprezentativă. un magayin din cele 200 luate în studiu a vândut în medie pe săptămână 11 combine frigorifice. trebuie calculat coeficientul de variaţie: v= sx x ⋅100 2 sx = sx 2 sx ¦ x i − x n i 4856 = = = 24.14’.STATISTICĂ ECONOMICĂ b) Se calculează media aritmetică ponderată a vânzărilor săptămânale. 136 .08 ≈ 11 buc. seria nu este omogenă.14’.93 ≈ 5 buc.14’. x= 100 100 fie pe baza frecvenţelor absolute (tabelul 3.08 ≈ 11 buc. iar coeficientul de variaţie: v= sx x ⋅100 = 5 ⋅100 = 45.

75% dintre magazine au vândut săptămânal mai mult de 8 combine frigorifice. acesta este 48.25 4 4 ¾ se găsesşte intervalul în care se află prima cuartilă (primul interval a cărui frecvenţă cumulată depăşeşte locul primei cuartile). Aşadar.9 ≈ 11 64 n Me 50% din magazine au vândut săptămânal mai mult de 11 combine frigorifice şi 50% mai puţin. Me = x 0 + k buc. cu formula: Q1 = x 0 + k buc. loc Me − Fc Me −1 100.25 − 14 = 7.5 2 2 Mediana se găseşte în intervalul 8-12. unde: loc Q1 − Fc Q1 −1 n Q1 = 4+ 4⋅ 50. ¾ se calculează prima cuartilă.CAPITOLUL 3 ¾ se determină locul primei cuartile: locQ1 = ¦ ni + 1 201 = = 50. FcQ1-1 = frecvenţa cumulată a intervalului anterior celui cuartilic. nQ1 = frecvenţa intervalului median = 90. c3) Cuartila a treia (Q3) 137 .6 ≈ 8 40 x0 = limita inferioară a intervalului cuartilic.5 − 54 = 8+ 4⋅ = 10. k = mărimea intervalului cuartilic. c2) Mediana (Me) locMe = ¦ ni + 1 201 = = 100.

Q3 = x 0 + k buc. Se obţine Mo = 10. Se poate folosi şi o altă formă a coeficientului de asimetrie al lui Pearson: 138 .75 − 118 = 14.083 > 0 ceea ce arată o asimetrie foarte 4. k = mărimea intervalului modal. d) Analizăm asimetria distribuţiei cu ajutorul coeficientului de asimetrie al lui Pearson. loc Q3 − FcQ3 −1 nQ3 = 12 + 4 ⋅ 150. pozitivă. ∆2 = nMo . Cas = 11.93 uşoară. Cele mai multe magazine au vândut săptămânal 11 combine frigorifice. ∆1 = nMo – nMo-1 = frecvenţa intervalului modal minus frecvenţa intervalului anterior celui modal. în serie predomină uşor valorile mari.nMo+1 = frecvenţa intervalului modal minus frecvenţa intervalului următor celui modal. Cas = x − Mo sx ∆1 ∆1 + ∆ 2 Mo = x 0 + k unde: x0 = limita inferioară a intervalului modal.08 − 10.52 ≈ 15 52 25% din magazine au vândut săptămânal mai mult de 15 combine frigorifice şi 75% mai puţin.67 ≈ 11 buc.67 = 0.STATISTICĂ ECONOMICĂ locQ3 = 3(¦ ni + 1) = 150.75 4 A treia cuartilă se găseşte în intervalul 12-16.

cu o stare favorabilă (magazinele care au vândut peste 12 combine săptămânal) şi o stare nefavorabilă (magazinele care au vândut mai puţin de 12 combine săptămânal).52 Cum µ2 = sx2 rezultă că ¦ x i − x ni 315560 µ4 = = = 1577.046 .68 – 3 = -0.41 n 200 iar dispersia: 2 s w = w 1 − w = 0.CAPITOLUL 3 Cas = 3( x − Me) = 0.8 β2 = = 2. iar γ2 < 0.242 ( ) 139 . Media caracteristicii alternative este: ( )4 w= m 82 = = 0. cu aceeaşi interpretare ca cea arătată înainte.8 (tabelul 3.14’.11 sx Oblicitatea poate fi studiată şi cu ajutorul coeficientului lui Bowley: As = (Q3 − Me) − (Me − Q1 ) Q3 − Q1 = 0. col. Excesul unei distribuţii unimodale poate fi studiat cu ajutorul coeficientului lui Pearson: β2 = µ4 2 µ2 2 µ 2 = 589.52 sau γ2 = β2 – 3 = 2. 9) 200 ¦ ni 1577.32 Curba este aşadar platicurtică (aplatizată). deoarece β2 < 3.68 589.59 = 0. e) Se creează o caracteristică alternativă (w).41 ⋅ 0.

8 6 = 2.2’ 140 .3 = 16.15’ Număr de convorbiri telefonice 1 3 6 8 7 4 2 30 Reprezentarea grafică este redată în fig.1 . a) Ax = xmax .8 ≈ 3 minute Rezultatele grupării sunt prezentate în tabelul 3.STATISTICĂ ECONOMICĂ 2.2’.8 minute r=6 h = Ax r = 16.xmin = 19. 3.15’ Intervale de variaţie a duratei convorbirilor telefonice (minute) 0 2-5 5-8 8-11 11-14 14-17 17-20 Total Notă: limita inferioară inclusă în interval. 3. Tabelul 3.2. Distributia convorbirilor telefonice dupa durata 10 8 Convorbiri 6 4 2 0 0-2 2-5 5-8 8-11 11-14 14-17 17-20 Durata Fig.

b) Valoarea medie. x + 2s ) = (1.29) = (5. x + s ) = (x − 2s. 14.26 minute n iar abaterea medie pătratică: s= ¦ xi − x n ( )2 = 4. 14.CAPITOLUL 3 Se observă că distribuţia este aproape normală. 18.68.97.26-4. x + 3s se găsesc practic toate convorbirile telefonice.68.7%) Tabelul 3.29. ( ) 3.967 (96. y2 = 1125. y4 = 1625) i = 1 (grupa garsonierelor). a) Notăm cu X – caracteristica “număr de camere” – factorul de grupare şi cu Y caracteristica “cheltuielile de întreţinere” (yj vor fi centrele de interval: y1 = 875.55) (x − 2s. 10.26 + 4. 141 .29 minute (x − s. x + 2s ) = (1. 18.55) Ponderea convorbirilor telefonice pentru distribuţia dată 21/30=0.84) Interval (x − s. calculată pe baza datelor iniţiale este: x= ¦ xi = 10. y3 = 1375. În ultimul interval.7 (70%) 29/30 = 0.84) (5. simetrică.16’ Regula empirică 68% 95% Se observă că procentele calculate pe baza datelor iniţiale sunt foarte apropiate de cele corespunzătoare regulii empirice. x + s ) = (10. x − 3s.97.

7 + (1125 − 975) 2 ⋅ 0.1 = 40000 s2= 200 mii lei.83 mii lei. y2 = s2 2 ¦ (y j − y 2 ) n *2 j = = ¦ n *2 j 2 ¦ y jn *2 j 875 ⋅10 + 1125 ⋅ 50 + 1375 ⋅ 30 + 1624 ⋅10 = = 1225 mi lei 100 ¦ n *2 j (875 − 1225) 2 ⋅ 0.2 + (1375 − 975) 2 ⋅ 0. v1 = s1 y1 100 = 17. v2 = s2 y2 100 = 16.5 + (1375 − 1225) 2 ⋅ 0.1 + (1125 − 1225) 2 ⋅ 0.3 + (1625 − 1225) 2 ⋅ 0.27 mii lei 142 .) y 3 = 1325 mii lei n3 = 250-50-100-25=75 apartamente Mo = 1300 mii lei Cas = y 3 − Mo s3 Ÿ s3 = y 3 − Mo Cas = 227.0% i = 2 (grupa apartamentelor cu două camere).1 = 27500 s1= 165.STATISTICĂ ECONOMICĂ y1 = 2 s1 = ¦ (y j − y1 ) n *1 j = ¦ n *1j 2 ¦ y jn *1j 875 ⋅ 70 + 1125 ⋅ 20 + 1375 ⋅10 = = 975 100 ¦ n *1j mi lei (875 − 975) 2 ⋅ 0.3% i = 3 (grupa apartamentelor cu trei camere.

b) Scriem regula de adunare a dispersiilor: s2 = s + d 2 Media dispersiilor grupelor va fi: 2 ∑ s i ni 27500 ⋅ 50 + 40000 ⋅100 + 51653 ⋅ 75 + 40000 ⋅ 25 s = = = 250 ∑ ni = 40996 2 2 Media întregii colectivităţi de 250 de apartamente poate fi calculată ca medie a mediilor parţiale: y= ¦ y i ni 975 ⋅ 50 + 1225 ⋅100 + 1325 ⋅ 75 + 1475 ⋅ 25 = = 1230 mii lei 250 ¦ ni Dispersia dintre grupe care sintetizează influenţa factorului de grupare X asupra variaţiei variabilei Y este: 143 .15% y3 i = 4 (grupa apartamentelor cu 4 şi peste 4 camere.) 36875 = 1475 mii lei 25 v ⋅y s v 4 = 4 100 = 13.56% Ÿ s 4 = 4 4 = 200 mii lei 100 y4 y4 = 2 s 4 = 40000 Cum v4 < v2 < v1 < v3 rezultă că grupa apartamentelor cu 4 şi peste 4 camere este cea mai omogenă din punctul de vedere al cheltuielilor de întreţinere.CAPITOLUL 3 2 s 3 = 51653 s v 3 = 3 100 = 17.

144 .0 Structura (tabelul 3.8 32.17’. 34.500 1325•75= 99.346 (34.9 39.0 100. d) Se calculează cheltuielile totale de întreţinere pentru fiecare grupă de apartamente. cu 2 camere ap.875 307. col.500 15.375 1475•25= 36.750 1225•100= 122. Grupe de apartamente după numărul de camere 0 Cheltuieli totale de întreţinere (mii lei) 1 Tabelul 3.6%< 50%) 627219 Aşadar.17’ Structura cheltuielilor de întreţinere (%) 2 garsoniere ap. apoi structura acestora. 2) este reprezentată grafic în fig.3 12. cu 4 şi peste 4 camere Total 975•50 = 48.STATISTICĂ ECONOMICĂ d 2 = ¦ y ( i − y )n 2 i ¦ ni = (975−1230)2 ⋅ 50 + (1225−1230)2 ⋅100+ (1325−1230)2 ⋅ 75 + (1475−1230)2 ⋅ 25 = = 200 = 21725 s 2 = s + d 2 = 40996 + 21725 = 62721 c) Se calculează coeficientul de determinaţie: 2 R2 = d2 s2 = 21725 = 0.6% din variaţia caracteristicii Y (cheltuielile de întreţinere) este influenţată de numărul de camere şi influenţa nu este semnificativă. 3. cu 3 camere ap.3’.

CAPITOLUL 3 Structura cheltuielilor de intretinere pe grupe de apartamente 12% 16% 32% 40% garsoniere ap. întrucât caracteristica are un număr mic de variante.75 ≈ 2 ¾ se stabilesc intervalele de variaţie şi se efectuează gruparea. Echipa A B C D Total Tabelul 3. 3. r=4 ¾ se stabileşte mărimea intervalului de grupare: (h) h = Ax / r = 7/4 ≈ 1. ¾ se stabileşte numărul de grupe: (r). în bucăţi). a) Gruparea (clasificarea) salariaţilor după caracteristica nenumerică (echipa) – Se efectuează o clasificare pe variante.xmin = 18 – 11 = 7 bucăţi. cu 3 cam.3’ 4. Se parcurg următorii paşi: ¾ se calculează amplitudinea variaţiei caracteristicii: (Ax). 145 . cu 4 si peste 4 cam. cu 2 cam.18’ Număr salariaţi (ni) 7 6 4 3 20 Gruparea salariaţilor după caracteristica numerică (producţia. în bucăţi) – Se notează cu X – caracteristica de grupare (producţia. ap. Fig. ap. Ax = xmax .

salariaţi Fig. salariaţi 8 6 4 2 0 11-13 13-15 15-17 3 7 8 2 20 17-19 Prod.4’ Distribuţia salariaţilor după echipe 8 7 6 5 4 3 2 1 0 A B Echipa C D Nr.5’ 146 .(buc.19’ Intervale de variaţie a producţiei (bucăţi) Nr. 3. 3.STATISTICĂ ECONOMICĂ Tabelul 3.) Fig. Distribuţia salariaţilor după producţia realizată în luna mai 10 Nr. salariaţi 0 1 11-13 13-15 15-17 17-19 Total Notă: limita inferioară inclusă în interval.

Xpl = producţia totală a atelierului planificată în luna mai.6 120 160 115.0 105 83 60 40 288 xi xi ⋅ 100 i i c1) k1 / 0 = 1 ⋅ 100 Ÿ x0 = 1 (tabelul 3.167 1.20’ Producţia centralizată (buc. xipl = producţia planificată de echipa „i“ în luna mai. De la punctul precedent se cunoaşte producţia realizată de cele 4 echipe i în luna mai. col.22’.333 0. 1) i i x0 k1 / 0 i X 0 = ¦ x0 = 250 buc. Tabelul 3.2 0. i x1 = producţia realizată de echipa „i“ în luna mai.204 0. adică x1 şi X1 = 288 bucăţi.) 1 A B C D Total 105 83 60 40 288 c) Se notează: i x0 = producţia realizată de echipa „i“ în luna aprilie.21’ Echipa i k1 / 0 g ipl 2 i x1 (%) 0 1 (buc.) 3 A B C D Total 105 110. i 147 . X1 = producţia totală a atelierului realizată în luna mai.CAPITOLUL 3 b) Echipa 0 Tabelul 3. X0 = producţia totală a atelierului realizată în luna aprilie.296 0.

3) X0 i g1 i x1 = ⋅ 100 = ⋅ 100 (tabelul 3.22’. col.22’. 4).08 ⋅ 250 = 270 buc.22’. col.08 Ÿ X pl = K pl / 0 ⋅ X 0 = 1.STATISTICĂ ECONOMICĂ K pl / 0 = X pl X0 = = 1. col. col.22’. xi ki / D = 0 (tabelul 3. 5) D x0 c4) k ipl / 0 = xipl i x0 i x1 ⋅ 100 (tabelul 3.22’.22’. 2) i c2) g 0 = i x0 i ¦ x0 i ⋅ 100 = i x0 ⋅ 100 (tabelul 3. col. col. 6) ⋅ 100 (tabelul 3. i X1 ¦ x1 x1 i c3) Alegem ca bază de raportare echipa D şi calculăm rapoartele de coordonare împărţind producţia realizată în ianuarie de fiecare echipă la producţia realizată în ianuarie de echipa D. g ipl = xipl i ¦ x pl i xipl X pl Ÿ xipl = g ipl ⋅ X pl ( tabelul 3. 7) i k1 / pl = xipl 148 .

22’.152 ori mai mare decât cea realizată în luna aprilie.152 (115. adică cu 6.2%) X 0 250 Producţia realizată în luna mai de întregul atelier este de 1.7% mai mare. X 288 c5) K1 / 0 = 1 = = 1. col. 3.7%) X pl 270 K1 / pl = Producţia realizată de întregul atelier în mai este de 1. sau cu 15./salariat W1 = ∑ 1 1i 20 ∑ ni ∑ ni i i 149 .4 buc. 8) ni La nivel total: ∑ x1 = ∑ w1ni = wi g n = 288 = 14.CAPITOLUL 3 Structura producţiei realizate în luna aprilie pe echipe 10% 20% 40% A B C D 30% Fig. c6) Se poate determina productivitatea muncii în luna mai.2% mai mare.6’ Pe total: 288 X1 = = 1.067 (106. pe fiecare echipă şi pe total: xi i w1 = 1 (tabelul 3.067 ori mai mare decât cea planificată în luna mai.

STATISTICĂ ECONOMICĂ Tabelul 3.22’ Echipa
i x0

xipl
(buc.)
2

i g0

i g1

ki0/ D
5

k ipl / 0
(%)
6

i k1 / pl

i w1

(buc.)
0 1

(%)
3

(%)
4

(%)
7

buc./ pers.
8

A B C D Total

100 75 50 25 250

90 80 55 45 270

40 30 20 10 100

36 29 21 14 100

4 3 2 1 -

90 106,67 110 180 108

116,67 103,75 109,09 88,89 106,67

15 13,83 15 13,33 14,4

5. a)

Se notează:

i x0 = producţia realizată de echipa “i” în luna ianuarie; i x1 = producţia realizată de echipa “i” în luna februarie; xipl = producţia planificată de echipa “i” în luna februarie;

X0 = producţia totală a atelierului realizată în luna ianuarie; X1 = producţia totală a atelierului realizată în luna februarie; Xpl = producţia totală a atelierului planificată în luna februarie;
i g0 =

xi gi ⋅ X i ⋅ 100 = 0 ⋅ 100 Ÿ x0 = 0 0 (tabelul 3.23’, col. 1) i 100 X0 ¦ x0
i

i x0

Tabelul 3.23’ Secţia
i x0

xipl
(mil. lei)
2

i x1

g ipl
(%)
4

i g1

i k1 / 0

i t0

i w0

(mil. lei)
0 1

(mil. lei)
3

(%)
5 6

(pers)
7

(mii lei/ pers)
8

I II III IV Total

1000 2000 1250 750 5000

1250 3500 1250 1500 7500

1500 3000 2000 2000 8500

16,67 46,67 16,67 20,00 100,0

17,65 35,29 23,53 23,53 100,0

1,5 1,5 1,6 2,66

126 287 210 77 700

7930,65 6960,864 5950,238 9740,026

150

CAPITOLUL 3

k ipl / 0

=

xipl
i x0

⋅ 100 ⇒

xipl

=

i k ipl / 0 ⋅ x0

100

(tabelul 3.23’, col. 2)

X pl = ∑ x ipl = 7500 mil.lei.
i

i k1 / pl =

xipl

i x1

i i ⇒ x1 = k1 / pl ⋅ xipl (tabelul 3.23’, col. 3).

i X1 = ∑ x 1 = 8500 mil.lei. i

b) g

i pl

=

x ipl

∑x
i

i pl

⋅100 =

x ipl X pl

⋅ 100 ( tabelul 3.23’, col. 4)(fig. 3.7’).

xi xi i g1 = 1 ⋅ 100 = 1 ⋅ 100 i X1 ∑ x1 i

(tabelul 3.23’, col. 5) (fig. 3.8’).

Structura producţiei planificate în februarie
46.67% 16.67% Secţia I Secţia II Secţia III 20.00% 16.67% Secţia IV

Fig. 3.7’
i xi xi x pl i i c) k1 / 0 = 1 = 1 ⋅ = k1 / pl ⋅ k ipl / 0 ( tabelul 3.23’, col. 6). i i i x0 x pl x0

151

STATISTICĂ ECONOMICĂ

d) K pl / 0 =

X pl X0

=

¦ x pl ¦ x0
i

i

=

¦ k pl ⋅x0 ¦ x0
i

i

i

=

7500 = 1,5 (150%) . 5000

Structura producţiei realizate în februarie

23.53%

17.65%

Secţia I Secţia II Secţia III

23.53%

35.29%

Secţia IV

Fig. 3.8’

Aceasta înseamnă că în luna februarie s-a planificat o producţie totală la nivelul întregii societăţi comerciale de 1,5 ori mai mare decât producţia realizată în luna ianuarie, sau cu 50% mai mare. Pentru calculul mărimii relative a sarcinii de plan la nivel total se poate utiliza deci media aritmetică ponderată. Şi pentru calculul mărimii relative a realizării planului la nivel total se poate utiliza o medie aritmetică ponderată.

K 1 / pl

i i i X 1 ¦ x 1 ¦ k 1 ⋅x pl 8500 = = = = = 1,13 (113%). i X pl ¦ x ipl 7500 ¦ x pl

În luna februarie s-a realizat o producţie totală de 1,13 ori mai mare decât cea planificată, sau cu 13% mai mare decât cea planificată în februarie. X X X pl 8500 K1/ 0 = 1 = 1 ⋅ = K1/ pl ⋅ K pl / 0 = = 1,5 ⋅1,13 = 1,7 (170%) e) 5000 X 0 X pl X0 Reprezentarea grafică a mărimilor relative ale planului şi ale dinamicii la nivelul secţiilor este realizată în fig. 3.9’. e) T0 = 700 persoane.
152

CAPITOLUL 3

gti0 =

i ∑ t0

i t0

i i ⇒ t0 = gti0 ⋅ ∑ t0 = gti0 ⋅ T0 (tabelul 3.23’, col. 7)

i x0 i w0 = i t0

i (tabelul 3.23’, col. 8), unde w0 reprezintă productivitatea

muncii în perioada de bază – ianuarie, în secţia “i”. La nivelul societăţii comerciale:
W0 =
i i i X 0 ¦ x0 ¦ w0 ⋅t0 5000 = = = 7142,86 mii lei/pes. = i i 700 T0 ¦ t0 ¦ t0

Marimile relative ale planului şi de dinamică pe cele 4 secţii ale societăţii comerciale
300 250 200 150 100 50 0 Secţia I Secţia II Secţia III Secţia IV Secţia % Ind.dinamică Sarc.pl. Realiz.pl.

Fig. 3.9’ 6. Notăm: FS1, FS2 – Fondul de salarii în filiala 1, respectiv, ïn filiala 2 a băncii. S1, S 2 - salariul mediu în filiala 1, respectiv, ïn filiala 2 a băncii. T1, T2 – numărul personalului în filiala 1, respectiv, ïn filiala 2 a băncii. 153

STATISTICĂ ECONOMICĂ

gT1, gT2 – Greutatea specifică a personalului în filiala 1, respectiv, ïn filiala 2 a băncii. FS – fondul de salarii pe întreaga bancă. S - salariul mediu pe întreaga bancă. T – personalul întregii bănci. FS = 184 mil. lei.
k1 / 2 = FS1 = 1,63 Ÿ FS1 = k 1 / 2 ⋅ FS 2 = 1,63 ⋅ FS 2 . FS 2

S2 = 8500 mii lei. g T1 = 0,6 (60%).
FS = FS1 + FS2 = 184 = 1,63 FS2 + FS2 = 447,1.

Ÿ FS2 =

477,1 = 170 mil. lei. 2,63

FS1 = 1,63 x1 70 = 277,1 mil. lei.

S2 =
gT1

FS2 FS 170000 Ÿ T2 = 2 = = 20 persoane. T2 8500 S2 T 20 = 0,6 (60%) Ÿ g T = 0,4 = 2 Ÿ T = = 50 persoane. 2 T 0,4

T1 = 50 – 20 = 30 persoane. FS 277,1 S1 = 1 = = 9237 mii lei. T1 30

S=

FS1 + FS2 FS 477,1 ⋅ 1000 = = = 9542 mii lei. T1 + T2 T 50

7. a) Notăm:
i x0 = producţia realizată de firma “i” în luna ianuarie; i x1 = producţia realizată de firma “i” în luna februarie;

xipl = producţia planificată de firma “i” în luna februarie;
154

CAPITOLUL 3

X0 = producţia totală (pe ansamblul celor 5 firme) realizată în luna ianuarie; X1 = producţia totală (pe ansamblul celor 5 firme) realizată în luna februarie; Xpl = producţia totală (pe ansamblul celor 5 firme) planificată în luna februarie.
5 x 1 = 750 mil. lei.

5 k 1 / 0 = 300% =

5 x1 x 5 750 Ÿ x5 = 1 = = 250 mil. lei. 0 x5 3 3 0

i g0 =

i x0 i

¦ x0

i

⋅ 100 =

i x0 ⋅ 100 , deci pentru firma nr. 5 vom avea: X0

g5 = 0

x5 0 ⋅ 100 Ÿ X 0 = X0

x 5 ⋅100 0 g5 0

=

250 ⋅ 100 = 5000 mil. lei. 5

Pentru celelalte patru firme avem:
i i X 0 ⋅g0 x0 i i g0 = ⋅ 100 Ÿ x0 = (tabelul 3.24’, col. 4). 100 X0

Pentru firma 5 avem:

k

5 1 / pl

Raportul de coordonare al producţiei planificate, luând ca bază de raportare producţia planificată a firmei 5, va fi: kipl5 = /
i

5 5 x 1 ⋅ 100 750 ⋅ 100 x1 5 = 5 100 Ÿ x pl = = = 500 mil. lei. 5 k 1 / pl 150 x pl

xipl x5 pl

Ÿ xipl = kipl5 ⋅ x5 (tabelul 3.24’, col. 5). pl /

X pl = ¦ x ipl = 5800 mil. lei.

155

STATISTICĂ ECONOMICĂ
i k1 / pl = i k1 / pl ⋅ xipl i ⋅ 100 Ÿ x1 = (tabelul 3.24’, col. 6). 100 xipl i x1

i X1 = ¦ x 1 = 5450 mil. lei. i

b) Notăm: K pl / 0 mărimea relativă a sarcinii de plan pe ansamblul celor 5 firme;

K1 / pl mărimea relativă a realizării planului pe ansamblul celor 5 firme; K1 / 0 mărimea relativă de dinamică pe ansamblul celor 5 firme.

K 1 / pl

i X1 ¦ x 1 5450 = = = = 0,94 (94%). X pl ¦ x ipl 5800

Producţia totală a celor cinci firme realizată în februarie a reprezentat doar 94% din cea planificată în această lună, deci cu 6% mai mică.

xipl i ⋅ 100 (tabelul 3.24’, col. 7). k pl / 0 = i x0

K pl / 0

¦ x pl 5800 = = = = 1,16 (116%). X 0 ¦ x i0 5000

X pl

i

Producţia totală propusă pe ansamblul celor cinci firme, în luna februarie, a fost de 1,16 ori mai mare decât producţia totală realizată în ianuarie, adică cu 16% mai mare decât aceasta din urmă. Mărimile relative ale planului pe total se mai pot calcula cu relaţia:

K pl / 0

¦ x pl = = . X 0 ¦ x i0

X pl

i

xipl i i Ÿ xipl = k ipl / 0 ⋅ x0 . Dar k pl / 0 = i x0
Înlocuind în relaţia sarcinii de plan pe total, găsim:
156

CAPITOLUL 3

K pl / 0 =

X pl X0

=

¦ x pl
i ¦ x0

i

=

¦ k pl / 0 ⋅x0
i ¦ x0

i

i

i = ¦ k ipl / 0 ⋅ g0 ,

(

)

i unde g 0 este structura producţiei realizate în luna ianuarie. Aşadar, s-a folosit o medie aritmetică ponderată. Asemănător se procedează şi în cazul realizării planului:

K 1 / pl =

i X1 ¦ x 1 . = X pl ¦ x ipl

xi i i i Dar k1 / pl = 1 Ÿ x1 = k1 / pl ⋅ xipl . i x pl
Înlocuind în relaţia mărimii relative a realizării planului pe total, găsim:
i i i ¦ k1 / pl ⋅x pl X1 ¦ x1 i = K1 / pl = = = ¦ k1 / pl ⋅ g ipl , i i X pl ¦ x pl ¦ x pl

(

)

unde g ipl este structura producţiei planificate în luna februarie. Aşadar, şi în acest caz s-a folosit o medie aritmetică ponderată. Tabelul 3.24’
Firma
0

i g0

(%)
1

kipl5 /
2

i k1 / pl

i x0

xipl
(mil.lei)
5 4

i x1

(%)
3

(mil.lei) 500 1000 1250 2000 250 5000

(mil.lei)
6

k ipl / 0
(%)
7

1 2 3 4 5 Total

10 20 25 40 5 100

1,4 2,4 2,8 4,0 1,0

120 80 100 75 150

700 1200 1400 2000 500 5800

840 960 1400 1500 750 5450

140 120 112 100 200

157

3.STATISTICĂ ECONOMICĂ Mărimile relative ale planului la nivel total 200 150 % 100 50 0 Realiz.3.10’ 8. Sarc. a) Procentul realizării planului la nivelul departamentelor societăţii comerciale 120 100 80 % 60 40 20 0 A B C D Departamente Fig.11’ 158 .plan.plan 1 2 3 4 5 Firma Fig.

X pl i Dar k ipl / 0 Înlocuind în relaţia mărimii relative a sarcinii de plan pe total. s-a planificat o valoare a vânzărilor în perioada curentă cu 9% mai mare decât valoarea realizată a vânzărilor totale în perioada de bază (sau de 1. K pl / 0 ¦ x pl = = . 3.CAPITOLUL 3 Structura valorii vânzărilor realizate în perioada de bază 35% A B C D 15% 40% 10% Fig.25’.09 ori). la nivelul societăţii comerciale. i X1 ¦ x1 = i X 0 ¦ x0 xi i i i i Dar k1 / 0 = 1 Ÿ x1 = k1 / 0 ⋅ x0 . i x0 K1 / 0 = 159 . X 0 ¦ x i0 = xipl i x0 i Ÿ xipl = k ipl / 0 ⋅ x0 . = = = i i X0 ¦ x0 ¦ x0 X pl i unde g 0 este structura valorii vânzărilor realizate în perioada de bază (tabelul 3. 4). Deci.12’ b) Se folosesc aceleaşi notaţii ca şi la problemele anterioare. col. găsim: K pl / 0 i i i ¦ x pl ¦ k pl / 0 ⋅x 0 = ¦ (k ipl / 0 ⋅ g i0 ) = 109%.

ki ki gi ki ⋅ gi ki ki ⋅ gi pl / 0 1 / pl 0 pl / 0 0 1/ 0 1/ 0 0 0 A B C D Total (%) (%) 1 2 100 90 120 100 105 115 100 75 - (%) (%) (%) (%) 3 4 5 6 15 15 90 13.113 ori mai mare decât cea efectiv realizată în periaoda de bază.25’. Deci. 5). col.3 = = 1.STATISTICĂ ECONOMICĂ Înlocuind în relaţia realizării planului pe total. i i X0 ¦ x0 ¦ x0 i unde g 0 este structura valorii vânzărilor realizate în perioada de bază.3 10 10 75 7. Tabelul 3. K pl / 0 109 Valoarea vânzărilor realizată în perioada curentă pe total societate comercială a fost de 1. valoarea vânzărilor realizate la nivelul societăţii comerciale în perioada curentă a fost de 1.1%). găsim: K1/ 0 i i X 1 ¦ x 1 ¦ k 1 / 0 ⋅x i0 i = = = = ¦ (k 1 / 0 ⋅ g i0 ) = 111.5 100 109 111. adică cu 11.25’ Dep.3 160 . xi i k1 / 0 = 1 = i x0 xipl i x1 ⋅ xipl i x0 i = k1 / pl ⋅ k ipl / 0 (tabelul 3.021 (102. K 1 / pl = K 1 / 0 111.021 ori mai mare decât cea planificată în aceeaşi perioadă.3% mai mare. adică cu 2.5 35 42 120 42 40 42 120.75 48.1% mai mare.3%.

161 . b) Noile valori sunt: 4. Şase dintre cele şapte valori se situează sub valoarea mediei aritmetice. ea ţinând cont numai de numărul valorilor mari. 5.24 0. Mediana este un indicator potrivit pentru a studia tendinţa centrală în acest set de date. Me = 5. 5. n 7 Pentru determinarea medianei.1733 + 0. x = 5.4167 + 0. ¦ n i + 1 = 7 + 1 = 4. Valoarea medianei rămâne neschimbată. prin magnitudine. 0. nivelul total al variabilei şi deci valoarea mediei. Să notăm: n1 = 25 n2 = 32 Atunci: x = x= ¦ x i ni ¦ ni şi şi x1 = 7.8 = = = 8. 4.4 ⋅ 32 195 + 268.8306 10. 5.57 . 4. 6. ce afectează.14 puncte. mediana este egală cu valoarea termenului central (al patrulea). 6. K1 / pl = 1 1 ¦ x1 = ¦ x1 = = = 20 50 30 ¦ x pl ¦ 1 x ¦ g1 + + 1 k1 / pl k1 / pl 115 120 125 = 1 1 = = 1. 20. n1 + n 2 25 + 32 57 11. nu şi de valoarea lor efectivă. ceea ce face ca indicatorul mediană să exprime mai corect tendinţa centrală.CAPITOLUL 3 9. Se determină locul medianei în serie: Loc Me = a) x= ¦ x i = 51 = 7. 5. 2 2 Seria având un număr impar de termeni.8 ⋅ 25 + 8. 7. deoarece valoarea 20 este o valoare extremă. Nota medie pe ansamblul celor două grupe se poate determina ca o medie de medii parţiale. datele se ordonează: 4.4 x1 ⋅ n1 + x 2 ⋅ n 2 7.28. 8. 7. deci Me = 5.2 (120%).8 x 2 = 8.

57. dacă fiecare valoare se modifică (±) cu câte „a“ unităţi. 55. Cum fondul de salarizare la nivelul unei filiale este: FSi = Si ⋅ N i .28 = x + 50 . iar la nivelul întregii firme este: FS = ¦ FSi = S ⋅ ¦ N i . ¦ xi 401 = = 57. vom putea calcula salariul mediu S ca o medie armonică ponderată: ¦ ni xh = 1 ¦ ⋅ ni xi 45900+ 33480+16800+19600 ¦FSi ¦FSi = xh = = 1 1 1 1 ¦ Ni ¦ 1 ⋅ FS 45900+ 33480+ 16800+ 19600 i 540 620 480 700 Si 115840 = = 573 465 mii UM.319⋅1. xg = n ∏ xi .STATISTICĂ ECONOMICĂ c) Valorile sunt: 55. 54. 70.514⋅1. întrucât între nivelurile variabilei studiate (indice) se află o relaţie de produs. 7 n Se verifică proprietatea mediei aritmetice de a se modifica (±) cu „a“ unităţi. 56. . x' = ' 12.484 = 1. 202 13.364⋅ 2.61 = 161%. Pentru calculul indicelui mediu vom utiliza media geometrică. 162 . 54. I p = 4 ∏ I p = 4 I p95 / 94 ⋅ I p96 / 95 ⋅ I p97 / 96 ⋅ I p98 / 97 = 4 1.

El află însă că anul trecut punctajul mdiu obţinut de o lucrare la această secţiune a fost de 7. 7. media nu exprimă adecvat tendinţa centrală? De ce? Ce alt indicator al tendinţei centrale ar fi mai adecvat? c) Arătaţi.25. Presupuneţi că aţi cântărit opt pachete proaspăt achiziţionate şi aţi găsit: greutatea medie: 3. a) Calculaţi media. Pentru 3 magazine. Magazinul B: 6. Bazându-se pe aceste informaţii. 7. 6.1 kg. greutatea mediană: 3. 3. deoarece crede că astfel are şanse mai mari să obţină un punctaj maxim. Credeţi că decizia studentului. b) Pentru care din cele trei cazuri./pachet. deţinut de o familie. mediana şi modulul pentru fiecare nagazin. fără a relua cântărirea fiecărui pachet în parte? 4. 3. a fost cea corectă? 163 . 115. în timp ce punctajul mediu la secţiunea "Ştiinţe politice" a fost de 9. 5. greutatea modală: 3./pachet. 3. 5. 0. el decide să-şi elaboreze lucrarea la secţiunea "Ştiinţe politice". descoperiţi că de fapt cântarul dumneavoastră are o abatere de +0. 5. că ¦ xi − x i =1 6 ( )2 = 0 . Datele sistematizate sunt: Număr de camere Număr de familii 1 3 2 6 3 8 4 2 Tabelul 3. pe unul din seturile de date. 4. luată pe baza motivaţiei arătate.2 kg./pachet. Puteţi determina valorile reale ale celor trei indicatori ai tendinţei centrale. 6. Ulterior. se dau vânzările zilnice de calculatoare.CAPITOLUL 3 Teste propuse spre rezolvare 1.25 kg. doreşte să elaboreze o lucrare în cadrul secţiunii "Psihologie". 3. 8. de luni până sâmbătă: Magazinul A: 10. Un student participant la o sesiune de comunicări ştiinţifice. Magazinul C: 10. median şi modal de camere. Pentru 20 de familii s-a înregistrat numărul de camere locuibile ale apartamentelor.5 kg. Este această egalitate perfect adevărată întotdeauna? 2.26’ 5 1 Determinaţi numărul mediu.71. 7.

27’ Productivitatea muncii (bucăţi/pers.35. iar coeficientul de asimetrie al repartiţiei după producţie a fost de +0.9 136.4 148.2 aspiratoare. Tabelul 3.28’ 1995 1996 1997 1998 131. se cunosc următoarele date referitoare la cei patru vânzători: ¾ vânzătorul A a vândut în medie pe zi 1. ¾ vânzătorul D a vândut în medie pe zi 3. 8. se cunosc datele: Secţia A B C Producţia (bucăţi) 5000 4200 3700 Tabelul 3. ¾ vânzătorul C a vândut în medie pe zi 3.9 251.25 aspiratoare.STATISTICĂ ECONOMICĂ 5.75 aspiratoare.0 aspiratoare. Despre cele trei secţii de producţie ale unui agent economic cu profil industrial. în următoarele şapte zile. în următoarele patru zile. 9. s-au cules date referitoare la vârstă şi venitul salarial: 164 . Într-un magazin de produse electrocasnice.) 125 70 74 Să se determine productivitatea muncii pe ansamblul agentului economic. să se afle dacă repartiţia este omogenă sau nu.. în următoarele cinci zile. Care este numărul mediu de aspiratoare vândut zilnic de un vânzător? 6. Producţia totală de castraveţi pe 200 de parcele de mărime egală a fost de 30 tone. Ştiind că pe cele mai multe parcele s-a relizat o producţie de castraveţi de 125 kg. Indicii anuali ai preţurilor de consum la mărfurile alimentare în perioada 1995-1998 au fost: Anul Indicele preţurilor faţă de anul precedent (%) Sursa: Anuarul statistic al României 1999. ¾ vânzătorul B a vândut în medie pe zi 2.4 Să se determine indicele mediu al preţurilor de consum la mărfurile alimentare pe perioada analizată. Ce tip de medie se utilizează? 7. Pentru o colectivitate statistică formată din 10 persoane. în primele patru zile.

22.5. d) 100 c) cu 165 .4.27.28}.35. 30 de studenţi ai unei facultăţi economice au susţinut examene la disciplinele: statistică şi matematică.2.CAPITOLUL 3 ¾ pentru vârstă: {x i } = {20.3. al îndeplinirii planului şi al dinamicii producţiei pe întreaga societate comercială.29’ Departament Procentul Procentul îndeplinirii sarcinii de plan planului producţiei al (%) producţiei (%) Structura producţiei (%) realizate în: Perioada de Perioada bază curentă D1 D2 D3 175 190 112 105 150 90 25 45 30 30 50 20 Să se determine procentul mediu al sarcinii de plan.41. Fie xi .3.punctajul obţinut la examenul de statistică de către studentul "i" şi yi .3. 10.8. Ştiind că valoarea producţiei realizate de agentul economic în martie 2001 a fost de 200 mld.5 .36. lei. 100 112 ⋅ 200 = 224 mld. ¦ y i = 248 . 12.0.5.4.0} Să se studieze după care din cele două variabile colectivitatea este mai omogenă.0.7. 12 ⋅ 200 = 24 mld. ¾ pentru venit: {y i } = {2.4.12 ori.40. 11. lei.0.2. Se cunosc datele: 30 i =1 30 i =1 ¦ x i = 274. b) de 1. Despre un agent economic se ştie că sarcina de plan a producţiei valorice în luna aprilie faţă de martie 2001 a fost de 112%. Se cunosc datele: Tabelul 3.25.5. 30 i =1 30 i =1 2 ¦ xi = 2610 2 ¦ y i = 2240 Să se studieze dacă colectivitatea celor 30 de studenţi este mai omogenă după rezultatele la examenul de statistică sau la cel de matematică.3.0.punctajul obţinut la examenul de matematică de către studentul "i". lei. putem spune că producţia valorică realizată de agentul economic în luna aprilie 2001 a depăşit-o pe cea propusă pentru această lună: a) cu 12%.5.

Există două tehnici generale pentru realizarea inferenţei statistice: procesul de estimare şi cel de testare a ipotezelor statistice. distribuţie de eşantionare eroare de estimaţie eroare de genul I eroare de genul II eroare limită admisibilă eroare medie de reprezentativitate eşantion estimaţie estimator interval de încredere ipoteză statistică parametru probabilitatea unei erori de genul I probabilitatea unei erori de genul II selecţie statică sondaj aleator simplu sondaj aleator tipic sondaj cu revenire sondaj fără revenire sondaj în cuiburi test statistic volum al eşantionului 166 . În capitolul acesta vom urmări să cunoaştem fundamentele procesului de estimaţie şi ale celui de testare a ipotezelor statistice. de asemenea. ca şi despre modalităţile de descriere a datelor prin indicatori statistici. Termeni cheie criteriu de semnificaţie. Am văzut. că inferenţa statistică reprezintă procesul prin care obţinem informaţii şi tragem concluzii referitoare la colectivităţi generale. uzual obţinuţi pe baza colectivităţilor parţiale.CAPITOLUL 4 CAPITOLUL 4 CERCETAREA STATISTICĂ PRIN SONDAJ Consideraţii preliminare În capitolele precedente am discutat despre posibilităţile de culegere a datelor pe baza metodelor de observare totală sau parţială. vitale pentru desfăurarea unor cercetări statistice. pe baza eşantioanelor.

se estimează indicatori pentru populaţia totală. în care rezultatele obţinute pentru această subcolectivitate se extind. prin care se obţin date empirice şi. aceea a sondajului statistic. când este nevoie de informaţii rapide. Există două modalităţi de obţinere a acestor informaţii şi anume: se pot culege date despre toate unităţile ce alcătuiesc colectivitatea cercetată sau se poate selecta o subcolectivitate pe care să o analizăm şi pe baza informaţiilor obţinute să tragem concluzii. dacă metodele statistice descriptive pot fi aplicate atât unei colectivităţi totale cât şi uneia parţiale. să generalizăm rezultatele pentru colectivitatea de ansamblu. 167 . 4.1. INTRODUCERE Cercetarea statistică urmăreşte obţinerea informaţiilor ce permit caracterizarea. colectivitate parţială sau colectivitate de selecţie. multiple şi complexe. printr-o interpretare probabilistică. a fenomenelor de masă. mostră. Procesul va cuprinde atunci două etape: — etapa descriptivă. a unei subcolectivităţi numită şi eşantion. NOŢIUNI SPECIFICE DEFINIŢIE: Selecţia statistică reprezintă operaţia de extragere a unei părţi dintr-o colectivitate statistică. Prima cale prezentată este cea a unei cercetări statistice totale. în termeni probabilistici.2. Metoda sondajului poate aşadar să salveze timp şi bani oferind informaţii despre seturi largi de date fără ca să fie necesară observarea şi cercetarea tuturor elementelor ce alcătuiesc colectivitatea. din punct de vedere cantitativ. în schimb etapa de inferenţă statistică este specifică cercetării prin sondaj.STATISTICĂ ECONOMICĂ Noţiuni teoretice 4. iar cea de-a doua a cercetării statistice prin sondaj. practic. la colectivitatea generală. Este de menţionat faptul că. în care se culeg date şi se calculează indicatorii ce caracterizează subcolectivitatea analizată — etapa inferenţială. În condiţiile economico-sociale de astăzi. metoda principală de obţinere a informaţiilor statistice tinde să devină.

va fi notat cu µ în cazul în care este parametrul colectivităţii totale şi cu x în cazul în care este un indicator obţinut printr-o cercetare statistică prin sondaj.1) (4. principalul indicator al tendinţei centrale.5) sau în cazul unei serii de distribuţii de frecvenţe: 168 . este: ¦ xi n n x= i =1 (4. r (4.2) n = ¦ ni i =1 Media aritmetică.3) sau dacă datele au fost sistematizate în r grupe obţinându-se o serie de distribuţie de frecvenţe: ¦ xi Ni i =1 r µ= i −1 r i = 1.CAPITOLUL 4 Vom nota volumul colectivităţii generale cu N şi volumul colectivităţii de selecţie cu n. 1 ≤ n ≤ N-1. Parametrul colectivităţii generale se calculează: ¦ xi N N µ= i =1 (4.4) ¦ Ni Indicatorul statistic obţinut pentru eşantion – media – estimatorul parametrului. În cazul în care datele au fost sistematizate în r grupe după variaţia unei caracteristici de grupare. vom avea: N = ¦ Ni i =1 r r (4.

9) 169 .STATISTICĂ ECONOMICĂ x= i =1 r ¦ xini i =1 r (4. dispersia. se va nota cu σ 2 dacă este parametru obţinut în colectivitatea generală şi cu s2 dacă este estimatorul parametrului. obţinut pe un eşantion. anume dispersia eşantionului: § n ¨ ¦ xi n 2 ¨ i =1 ¦xi −¨ n n i =1 ¨ ¦ (x i − x) 2 ¨ © s 2 = i =1 = x n −1 n −1 sau în cazul distribuţiei de frecvenţe: · ¸ ¸ ¸ ¸ ¸ ¹ 2 (4. Astfel. parametrul colectivităţii generale este: σ 2 = i =1 x ¦ ( x i − µ) 2 N (4.6) ¦ ni Un alt indicator important.7) N respectiv în cazul datelor grupate: σx 2 = i =1 ¦ ( x i − µ) N i i =1 r 2 ¦ Ni r (4.8) iar estimatorul dispersiei din colectivitatea generală.

se poate renunţa la scăderea lui 1 din numitorul dispersiei.CAPITOLUL 4  r  ∑ xini r  ∑ x 2 n i −  i =1 r r i =1 i  ∑ ni ∑ (x i − x) 2 n i   i =1 s 2 = i =1 = x r r ∑ ni −1 ∑ ni −1 i =1 i =1        2 (4.10) Atunci când eşantioanele sunt de volum mare (n>30).13) iar în eşantion (estimatorul dispersiei din colectivitatea generală): s 2 = f (1 − f ) (4. În cazul caracteristicilor binare (de tip alternativ).14) 170 . simbolurile perechi utilizate pentru parametrii din populaţia generală şi pentru estimatorii obţinuţi în eşantion vor fi: pentru media aritmetică: — parametrul colectivităţii generale: p= M N (4.11) — estimatorul obţinut în eşantion: f= m n (4.12) Dispersia caracteristicii alternative se va nota în populaţia generală cu: σ 2 = p(1 − p) (4.

— sondaj secvenţial. TIPURI DE SONDAJ În selecţia aleatoare se disting următoarele tipuri de sondaj: — sondajul simplu aleator. 4. — sondajul în mai multe trepte. Populaţia statistică (colectivitatea) Eşantion Eşantion Eşantion 171 Indicator Indicator Indicator .3. indicatorii statistici calculaţi pentru un eşantion vor varia într-un mod aleator de la eşantion la eşantion. PROPRIETĂŢI ALE DISTRIBUŢIILOR DE EŞANTIONARE Deoarece datele din eşantioane sunt valori observate ale variabilelor aleatoare.4. DISTRIBUŢII DE EŞANTIONARE. — sondajul de serii (cuiburi). 4. — sondajul tipic (stratificat).STATISTICĂ ECONOMICĂ • • •m • • • • • • • • • •• • • • Populaþie (colectivitate generalã) • • • x • eºantion Fig.1 .Procesul inferenţei statistice 4.

media colectivităţii generale (pentru eşantioane mari). ele se estimează prin s2 (dispersia de sondaj) şi s (abaterea mediei pătratice de sondaj).15) Eroarea standard a mediei de sondaj este σ x . trebuie arătat că.16) Evident. media distribuţiei de eşantionare a mediei de selecţie ( x ) este egală cu µ. Se obţine. astfel. indicator statistic obţinut pe eşantion. dispersia medie de sondaj se calculează ca: 2 σx = σ2 n (4.17) şi estimatorul erorii medii a mediei de sondaj (adică eroarea medie de reprezentativitate): 172 . cum σx2 (dispersia colectivităţii generale) şi σ (abaterea medie pătratică din colectivitatea generală) sunt necunoscute. adică abaterea medie pătratică a mediei de selecţie x de la parametrul µ: σ2 x n σx n σx = = (4. µ (x) = µ Un alt parametru al distribuţiei de eşantionare.CAPITOLUL 4 În privinţa mediei de selecţie. indiferent de forma distribuţiei de frecvenţe din colectivitatea generală. estimatorul dispersiei mediei de sondaj ( s 2 ): x s2 x 2 s = x n (4.

20) 4.18) sx = x n În privinţa distribuţiei de eşantionare a mediei de selecţie. de tip nealternativ.STATISTICĂ ECONOMICĂ s (4.19) Eroarea medie de reprezentativitate (abaterea medie pătratică a mediei de sondaj) se determnină pe baza datelor din eşantion ca: sx = s2 x s = x n n (4. Cum media de sondaj ( x ) este variabilă aleatoare normal distribuită. să mai notăm că în cazul populaţiilor normal distribuite (cu distribuţii de probabilitate normală). distribuţia de eşantionare a mediei de selecţie este normală. 4. eroarea limită maximă admisibilă.2. Determinarea erorii limită Pentru a construi acest interval de încredere vom determina. înseamnă că variabila normală normată (redusă) corespunzătoare este: 173 . indiferent de numărul elementelor din eşantion (de volumul eşantionului).5.5 sau 4.5.1.6). pentru estimarea parametrului media colectivităţii generale (µ) este necesar să calculăm media de sondaj ( x ) (formulele 4. SONDAJUL ALEATOR SIMPLU REPETAT 4. de medie µ şi abaterea medie pătratică σ x =σx / n .5. întâi. Dispersia mediilor de selecţie este: s2 = x s2 x n (4. Determinarea erorii medii de reprezentativitate În cazul unei variabile cantitative.

23) 4.99 Interval de încredere pentru 1-α=0.999 Interval de încredere pentru 1-α=0. eroarea limită (maximă) admisibilă este: s ∆ x = z α / 2s x = z α / 2 x n (4.95 Interval de încredere pentru 1-α=0.3 .Mărimea relativă a intervalului de încredere pentru un eşantion de volum mare 174 .CAPITOLUL 4 z= x−µ σx x−µ sx (4.3) Interval de încredere pentru 1-α=0. 4.21) z= (4.22) Pentru probabilitatea cu care garantăm rezultatele 100(1-α)%.3. Determinarea intervalului de încredere pentru media µ Intervalul de încredere calculat pe baza erorii limită maximă admisibilă este: s x ± zα / 2 n Pentru un eşantion de volum normal sau mare.5. mărimea relativă a intervalului de încredere poate să fie prezentată schematic astfel (Fig. 4.90 sx x sx Media eşantionului Fig.

1: Să se determine intervalul de încredere. dacă eşantionul selectat aleator repetat de 36 de unităţi. garantat cu o probabilitate de 99%.8 < m < 800+25. 175 . ceea ce face ca această estimare să fie preferabilă estimării punctuale.25) EXEMPLUL 4. pentru media şi nivelul total al unei caracteristici numerice X.8 Intervalul de încredere pentru parametrul colectivităţii generale este dat de: x − ∆x < µ < x + ∆x 800-25.58 ⋅ 10 = 25.8 774.STATISTICĂ ECONOMICĂ x − ∆x < µ < x + ∆x (4.8 iar pentru nivelul total al caracteristicii studiate: N( x − ∆ x ) < ¦ x i < N( x + ∆ x ) 557424 < ¦ x i < 594576 Acest intervale de încredere sunt garantate cu o probabilitate de 99%.24) Intervalul de încredere ( x ± ∆ x ) este garantat cu nivelul de încredere ales. Intervalul de încredere pentru nivelul total al caracteristicii este: N ( x − ∆ x ) < ¦ x i < N( x + ∆ x ) i =1 N (4.2 < m < 825. adică 5% din colectivitatea generală este de medie 800 şi abatere medie pătratică 60. Rezolvare: Eroarea medie de reprezentativitate va fi: s2 s 60 sx = x = x = = 10 n 6 n Eroarea limită maximă admisibilă: ∆ x = z α / 2 s x = 2.

în general necux noscută.27) Soluţia poate fi scrisă ca: n= (z α / 2 ) 2 ⋅ s 2 x ∆2 x (4. Valoarea aproximativă a lui sx2 poate fi cunoscută dintr-o cercetare prin sondaj anterioară. putem calcula: sx ≅ Ax / 6 (4.96 176 .CAPITOLUL 4 4. ştiind dintr-o cercetare anterioară că dispersia sx2 este aproximativ egală cu 6. şi aici sx2 se foloseşte ca o estimaţie a lui σ 2 .28) sau n= 4( z α / 2 ) 2 ⋅ s 2 x L2 (4.025 = 1. Ca o alternativă.2 şi o probabilitate de garantare a rezultatelor de 95%.1.2.26) sau s L zα / 2 ⋅ x = n 2 (4. Determinarea volumului eşantionului s zα / 2 ⋅ x = ∆ x n (4.29) Desigur.4. sub presupunerea tendinţei de normalitate a distribuţiei. Aceaşi cerinţă pentru lungimea intervalului de încredere de 0.5.30) EXEMPLUL 4.2 100(1-α)% = 95% => zα/2 = z0.2: Să se determine volumul eşantionului necesar pentru a estima media unei colectivităţi (µ) cu o eroare limită de 0. putem aproxima amplitudinea împrăştierii Ax a observaţiilor şi apoi. Rezolvare: Pentru: ∆ x = 0 .

abaterea medie pătratică s=8000. vom avea: n= 2 4 ⋅ zα / 2 ⋅ s2 x L2 = 4 ⋅ (1.2) 2 = 585.5)=2(0.STATISTICĂ ECONOMICĂ sx2 = 6.3: Să se determine nivelul de încredere pentru estimaţia privind media colectivităţii generale (µ). Atunci. EXEMPLUL 4.9876 Probabilitatea cu care garantăm rezultatele este de 98.1 (0. pentru care P(-zα/2 < Z < zα/2)=1-α. 177 . iar intervalul de încredere dorit este de 4000.2 (evident o precizie crescută).36 ≅ 2344 unităţi statistice 4.5 s 8000 şi 1-α=P(-2.96) 2 ⋅ 6.84 ≅ 586 unităţi statistice x În cazul în care întreaga lungime a intervalului de încredere este de 0.5<z<2.1 (0.31) Din tabelele privind distribuţia normală normată se poate determina apoi probabilitatea 100(1-α)% de garantare a rezultatelor.5.1 rezultă: n= 2 zα / 2 ⋅ s2 x ∆2 = (1.5.96) 2 ⋅ 6. Determinarea probabilităţii de garantare a rezultatelor 100(1-α)% Coeficientul de încredere este 1-α.4938)=0. Rezolvare: ∆ n 2000 100 zα / 2 = x = = 2. din formula erorii limită (maximă) admisibilă rezultă: zα / 2 = ∆x n sx (4.76%.2) 2 = 2343. media eşantionului x =258600. dacă volumul eşantionului este n=100 unităţi statistice.

5. pentru n=15: tα/2.23 − 2.977 de libertate. n −1 x < µ < x + t α / 2. în colectivitatea generală.44 178 . garantat cu o probabilitate de 99%. statistica este o statistică t cu (n-1) grade sx / n este o sx / n distribuţie de probabilitate t cu condiţia ca populaţia generală să fie normal distribuită.32) x − t α / 2.27 milioane caractere. n −1 x n n EXEMPLUL 4.977 15 15 1. atunci.14=2. Distribuţia de eşantionare a statisticii ( x − µ) Intervalul de încredere este: s s x − t α / 2. iar abaterea medie pătratică din colectivitatea generală (σ) este necunoscută şi înlocuită cu ( x − µ) cea din eşantion (sx).6. Intervalul de încredere pentru media m din colectivitatea generală este.005.27 0.23 + 2.23 milioane caractere. sx = 0. Rezolvare: Dacă presupunem că numărul de caractere imprimate este normal distribuit. Să se formeze un interval de încredere.27 1. pentru media numărului de caractere imprimate (m).n-1=t0.4: Presupunem că un număr de n=15 imprimante sunt selectate pentru a se calcula media numărului de caractere imprimate până la terminarea cartuşului de imprimare. Particularităţi ale sondajului de volum redus Dacă eşantionul este de volum redus (n<30).CAPITOLUL 4 4.02 < µ < 1. în acest caz: s s (4. n −1 x n n 0. Pentru eşantionul selectat se obţin: x = 1.977 < µ < 1. n −1 x < µ < x + t α / 2.

34) Abaterea medie pătratică a mediei de selecţie (măsurător al erorii medii de reprezentativitate) este: σx = estimată prin: σx n ⋅ N−n N −1 (4. SONDAJUL ALEATOR SIMPLU NEREPETAT 4. în cazul sondajului fără revenire.2.6. Determinarea erorii medii de reprezentativitate Dispersia mediei de selecţie este dată de relaţia: σ2 x σ2 x n N−n N −1 = ⋅ (4.STATISTICĂ ECONOMICĂ 4. iar raportul n/N reprezintă fracţia de sondaj.6.33) şi estimată (în cazul σ2 necunoscută) prin: s2 x s2 x n N−n N −1 = ⋅ (4.35) s N − n sx n sx = x ⋅ ≅ ⋅ 1− N −1 N n n Termenul (4. Determinarea erorii limită Determinarea erorii limită maximă admisibilă se face.36) n N−n se numeşte coeficient de corecţie în populaţie ≅ 1− N N −1 finită sau factor de exhaustivitate.6.1. 4. ţinând seama de eroarea medie de reprezentativitate: 179 .

9 = 0. pentru media colectivităţii N generale (µ) şi pentru valoarea agregată a caracteristicii § ¦ x i · .54< µ <14.37) 4.39) § § s n· s n· N 1− ¸ N¨ x − zα / 2 1 − ¸ < ¦ x i < N¨ x + zα / 2 ¨ ¨ ¸ i=1 N¸ N¹ n n © © ¹ (4. garantat cu o probabilitate de 95%.38) (4. Să se determine intervalul de încredere.56< µ <14. ¨ ¸ © i =1 ¹ Rezolvare: s n 2.6.CAPITOLUL 4 §s n · ∆ x = z α / 2 (s x ) = z α / 2 ¨ x ⋅ 1 − ¸ ¨ n N¸ © ¹ (4.1-0. Determinarea intervalului de încredere pentru media µ Intervalul de încredere pentru media µ din colectivitatea generală. În urma calculelor a rezultat valoarea medie a caracteristicii în eşantion x =14.276 = 0.96 ⋅ 0.276 N n 80 ∆ x = zα / 2 ⋅ s x = z 0.54 14.1 şi abaterea medie pătratică sx=2.40) EXEMPLUL 4.1+0.54 13.5: Un eşantion aleator de 80 de observaţii a fost selectat nerepetat dintr-o populaţie normal distribuită de volum N=800 de unităţi.6 sx = x 1− = 0.3.64 180 . corespunzător probabilităţii 100(1-α)% de garantare a rezultatelor este: x − ∆x < µ < x + ∆x x − zα / 2 s n s n 1 − < µ < x + zα / 2 1− N N n n (4.025 ⋅ s x = 1.6.

41) α/2 N 4. 4. pe baza datelor din eşantion: f (1 − f ) pentru selecţie repetată (4.44) sf = n şi 181 .6.1.42) n estimată (pentru că.43) sf = n Atunci.4.7. Determinarea volumului eşantionului n= z2 z2 α/2 α/2 s2 N x x s 2 + ∆2 N x = x z2 ∆2 + α/2 s2 s2 z2 (4. abaterea medie pătratică a proporţiilor din eşantioane. proporţia p din colectivitatea generală este necunoscută).STATISTICĂ ECONOMICĂ 10848 < ¦ x i <11712 i =1 N 4. de obicei. ESTIMAREA PROPORŢIEI ÎN CAZUL SONDAJULUI ALEATOR SIMPLU Utilizarea lui f pentru a estima populaţia p este similară cu utilizarea lui x pentru estimarea parametrului µ. Determinarea erorii medii de reprezentativitate Dispersia mediilor de selecţie (adică dispersia proporţiilor eşantioanelor) va fi atunci: p(1 − p) σ f2 = (4.7. prin: f (1 − f ) 2 (4. ce reprezintă eroarea medie de reprezentativitate este calculată.

49) n n f (1−f ) § n · f (1−f ) § n · ⋅¨1− ¸ < p < f + zα / 2 ⋅¨1− ¸ n © N¹ n © N¹ pentru selecţie nerepetată.48) f (1 − f ) f (1 − f ) < p < f + zα / 2 pentru selecţie repetată (4. intervalul de încredere este dat de: N (f − ∆ f ) < M < N (f + ∆ f ) (4.CAPITOLUL 4 sf = f (1 − f )  n ⋅ 1 −  pentru selecţie nerepetată n  N (4.51) 182 .7.45) 4.50) Pentru estimarea numărului de răspunsuri afirmative.47) 4.2. f − zα / 2 (4. Determinarea intervalului de încredere pentru proporţia p Intervalul de încredere pentru proporţia p din colectivitatea generală este dat de: adică: f − zα / 2 şi f-∆f < p < f+∆f (4.7.46) n şi ∆ f = zα / 2s f = zα / 2 f (1 − f ) § n · ⋅ ¨1 − ¸ pentru selecţie nerepetată n © N¹ (4. garantat cu o probabilitate 100(1-α)%. Determinarea erorii limită Înlocuind eroarea medie de reprezentativitate calculată anterior obţinem eroarea limită (maximă admisibilă): f (1 − f ) ∆ f = z α / 2 s f = zα / 2 pentru selecţie repetată (4.3.

7.3-0.05 s f = 1.225 < p < 0.54) 183 .53) 4. Rezolvare: f (1 − f ) 0.6: Presupunem că din 100 de persoane selectate aleator şi anchetate.075 < p < 0.7.STATISTICĂ ECONOMICĂ EXEMPLUL 4.046 = 0. atunci când folosim proporţia f din eşantion pentru a estima proporţia p din colectivitatea generală. Determinarea volumului eşantionului Pentru selecţia aleatoare repetată volumul eşantionului este dată de relaţia: n= z 2 f (1 − f ) ∆2 f (4. Să se estimeze cu o probabilitate de 90%.075 (7.375 4.075 0.52) iar pentru selecţia fără revenire este dată de relaţia: z 2 f (1 − f ) N = n= 2 ∆ f N + z 2 f (1 − f ) z 2 f (1 − f ) z 2 f (1 − f ) ∆2 + f N (4.21 sf = = = 0.64 ⋅ 0.3+0.4.5. 30 au o opinie favorabilă despre un produs nou.046 n 100 ∆ f = zα / 2 s f = z 0. vom rezolva ecuaţia: zα / 2 = ∆f n f (1 − f ) (4. intervalul de încredere pentru proporţia opiniilor favorabile din colectivitatea generală (locuitorii unui oraş).5%) 0. Determinarea probabilităţii de garantare a rezultatelor 100(1-α)% Pentru a obţine nivelul de încredere sau probabilitatea de garantare a rezultatelor.

vom fi siguri că – cel puţin din punctul de vedere al factorului de stratificare – populaţia este corect reprezentată în eşantion şi criteriul ales nu mai constituie sursă pentru eroarea medie de reprezentativitate. Astfel. Calcului indicatorilor pentru o variabilă cantitativă Pentru a calcula un estimator nedeplasat al mediei colectivităţii generale. putem reprezenta grafic eficacitatea unei stratificări în cadrul sondajului ca în Fig.Sondaj stratificat: a. deoarece aeastă variaţie este precis reflectată în eşantion. în cazul selecţiei stratificate.CAPITOLUL 4 şi apoi vom determina: P(-zα/2 < Z < zα/2) = 1-α 4. Considerând distribuţia unei colectivităţi după variabila X.4.1. sondaj eficient 4. 4. eroarea medie de reprezentativitate.8. SONDAJUL ALEATOR TIPIC (STRATIFICAT) Variaţia între straturi nu influenţează. 4. vom determina media aritmetică ponderată a mediilor straturilor.8. sondaj ineficient. vom introduce notaţiile: 184 .4 . în colectivitatea generală. Cu alte cuvinte. b. x • • • • • • • • • • • • • • • • •• • • • • • • • • •• • • • • • • •• • • • • • • • • • •• • • •• • • • • • •• • • • • • • x • • • • • • • • • • • • • • • •• • • • • • • • • • • • •• • • • • • • • • • • • • • •• • • • • • • • • • • • • • • • • • • • •• • • •• • • • • • • • • • • •• • • • • 0 a) b) 0 Fig.

STATISTICĂ ECONOMICĂ µi = ¦ x ij j=1 Ni Ni media stratului i (4.61) 185 . pe baza datelor din eşantion (pentru că σ .57) x = i =1 ¦ xini i =1 h ¦ ni h media eşantionului (4. eroarea limită (maximă admisibilă) este: ∆ x st = zα / 2 s x st pentru probabilitatea 100(1-α)% de garantare a rezultatelor. este necunoscut): s x st sx = n 2 (4.55) µ = i=1 ¦ µi Ni i =1 h ¦ Ni h media generală (4.59) sau.60) Atunci.56) Pentru eşantion vom nota: ¦ x ij ni xi = j =1 ni media stratului i (4. (4.58) Putem scrie eroarea medie de reprezentativitate: σx n 2 2 σx = st (4. în general.

se va ţine seama de coeficientul corecţiei finite în populaţie şi vom avea: — eroarea medie de reprezentativitate: sx n 2 s x st = n· § ¨1 − ¸ = N¹ © 2 1 n i s xi ¦ n n n· § ¨1 − ¸ © N¹ (4.63) În cazul selecţiei aleatoare stratificate fără revenire.CAPITOLUL 4 Intervalul de încredere pentru media colectivităţii generale este dat de: x st − ∆ xst < µ < x st + ∆ xst (4.62) Determinarea volumului eşantionului se va efectua şi aici pornind de la formula erorii limită: ∆ x st sx = zα / 2 ⋅ sx = zα / 2 st n 2 care prin prelucrare conduce la: n= zα / 2 sx ∆2 x st 2 (4.65) — volumul eşantionului: 186 .64) — eroarea limită admisibilă la un coeficient de încredere (1-α): sx § n· ∆ x = zα / 2 ¨1 − ¸ st n © N¹ 2 (4.

65 mii lei ¦ Ni ¦ ni 2 sx ¦ s2 ni xi = = 101702.05 este: ∆ xst = zα / 2s xst = z 0.7: Un cercetător este interesat în determinarea salarului mediu pentru angajaţii unei firme. Se selectează aleator stratificat proporţional 10% din efectiv: 50 de angajaţi permanent şi 35 colaboratori şi se doreşte garantarea estimaţiei cu o probabilitate de 95%.9 = 32. În urma prelucrării datelor.82 = 64.96 ⋅ 32.025s xst = 1.82 mii lei n © N¹ 85 2 sx st Eroarea limită pentru α=0.66) N EXEMPLUL 4.94 = x ¨1 − ¸ = ⋅ 0.94 ¦ ni Eroarea medie de reprezentativitate (se presupune selecţie nerepetată) este: s § n· 101702. În firmă lucrează 850 de persoane.STATISTICĂ ECONOMICĂ 2 zα / 2 s x 2 n= ∆2 x st + 2 zα / 2 sx 2 (4. din care 500 angajaţi permanent şi 350 colaboratori. se obţin următoarele rezultate: Angajaţi permanent x1 = 1620 mii lei sx1= 235 mii lei n1= 50 Rezolvare: x st = Colaboratori x 2 = 2100 mii lei sx2= 410 mii lei n2= 35 ¦ x i Ni ¦ x i n i = = 1817.33 mii lei 187 .

CAPITOLUL 4 Intervalul de încredere pentru salariul mediu din colectivitatea generală: 1817. Pentru o selecţie tipică optimă. 4. adică alegerea unui număr cât mai mare de grupe.68) şi evident ¦ n i = n . fracţiile de sondaj vor fi proporţionale cu abaterile medii pătratice. Dacă dispersiile din interiorul straturilor sunt egale. Alegerea numărului de straturi şi repartizarea volumului eşantionului pe straturi Alegerea numărului de straturi impune două remarci.8.32 < µ < 1881. pentru un număr dat de unităţi statistice eşantionate (n).33 < µ < 1817. adică: ni = Ni n N (4.Atunci. limitele straturilor sunt impuse de informaţiile disponibile din baza de sondaj. Proporţiile sunt determinate de ponderile straturilor. Determinarea volumului eşantionului în cazul selecţiei aleatoare stratificate impune şi alocarea acestuia pe straturi.65 + 64. dispersia pe ansamblu este minimă când fracţiile de sondaj sunt identice (selecţie tipică proporţională). Cea de-a doua este de ordin practic: rareori se pot depăşi 10 straturi şi.33 mii lei 1753.2. pentru stratul i volumul subeşantionului este dat de: ni = h N i s xi i =1 ¦ N i s xi h n (4.67) Cea de-a doua posibilitate de repartizare (selecţie tipică optimă) presupune o fracţie de sondaj variabilă de la un strat la altul.65 – 64. Există două posibilităţi de repartizare a volumului eşantionului (n) pe straturi: o repartiţie proporţională şi o repartiţie optimă.99 mii lei garantat cu o probabilitate de 95%. de obicei. Prima este de ordin teoretic: ideală este stratificarea la maximum. i =1 188 .

se adaptează corespunzător formulele pentru determinarea volumului eşantionului şi repartizarea acestuia pe straturi. În fiecare din cuiburile extrase toţi indivizii sunt observaţi şi atunci media xi . se calculează ca: ∆ fst = zα / 2 ⋅ s fst (4. populaţia. 189 . 4.3. neeliminându-se posibilitatea erorilor de observaţie). este subdivizată în cuiburi. SONDAJUL DE SERII (CUIBURI) În sondajul în cuiburi.71) iar intervalul de încredere pentru proporţia p din colectivitatea generală: f − ∆ fst p < f + ∆ fst (4.70) Eroarea limită (maximă admisibilă). calculată pe baza datelor din eşantion este dată de: — pentru selecţie stratificată repetată: s fst = f (1 − f ) n (4.69) — pentru selecţie stratificată nerepetată: s fst = f (1 − f ) § n· ¨1 − ¸ n © N¹ (4.8.72) De asemenea. Pentru fiecare astfel de cuib se poate calcula o madie x i . la un prag de semnificaţie α. mai mult sau mai puţin împrăştiată. Estimarea proporţiei pentru o variabilă alternativă Eroarea medie de reprezentativitate.STATISTICĂ ECONOMICĂ 4. este cunoscută fără eroare (de sondaj.9.

b.5 . c N N N (4.10. b. De aceea fluctuaţia de eşantionaj depinde de inegalitatea mediilor de grup. cuiburi eficiente: mediile de grup marcate prin puncte sunt puţin dispersate.CAPITOLUL 4 Hazardul poate alege un cuib asemănător cu altul. (Fig. x x • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • • 0 a. prex 2 cizia unui sondaj în cuiburi este cu atât mai bună cu cât σ c este mai mică şi cu cat varianţa în interiorul cuiburilor este mai mare. 4. 0 Fig. 4. deci în care cele două medii de cuib să fie egale.73) Dispersia intergrupuri exprimă inegalitatea diverselor medii de grupă între ele. Dispersia totală σ 2 este egală cu suma disx 2 persiilor între cuiburi (grupuri) σ c şi intracuiburi. Cum σ 2 este fixă. cuiburi ineficiente: mediile cuiburilor sunt la fel de dispersate ca şi valorile individuale Dispersia (varianţa) totală este alcătuită din doi termeni: dispersia intercuiburi şi dispersia intracuiburi: Ni Ni Ni 2 σ2 = ¦ (Xi − X) + ¦ σi2 =σ2 + ¦ σi2 .5). TESTAREA IPOTEZELOR STATISTICE ÎN FUNDAMENTAREA DECIZIILOR 190 .Eficacitatea unui sondaj în cuiburi: a. 4.

uzual. Concepte şi erori în testarea ipotezelor statistice În statistică. În procesul de luare a deciziilor. managerii trebuie să fie pregătiţi să ia decizii privind acţiunile viitoare pe baza informaţiilor disponibile. notată H1. Rc Regiunea critică este delimitată de valoarea critică.STATISTICĂ ECONOMICĂ Deseori. Această altă ipoteză este numită ipoteză alternativă.1. Procedeul de verificare a unei ipoteze statistice se numeşte test sau criteriu de semnificaţie. O secvenţă generală de paşi se aplică la toate situaţiile de testare a ipotezelor statistice. 3) Se calculează indicatorii statistici în eşantion. evidenţe. DEFINIŢIE: Ipoteza statistică este ipoteza care se face cu privire la parametrul unei repartiţii sau la legea de repartiţie pe care o urmează anumite variabile aleatoare. ipotezele apar întotdeauna în perechi: ipoteza nulă şi ipoteza alternativă. Ea constă întotdeauna în admiterea caracterului întâmplător al deosebirilor.10. 4. ei emit ipoteze pe care le pot testa ştiinţific utilizând metodele şi tehnicile statistice. Ea va fi acceptată doar când există suficiente dovezi. Ipoteza statistică ce urmează a fi testată se numeşte ipoteză nulă şi este notată. utilizaţi pentru a accepta sau a respinge ipoteza nulă şi se stabileşte testul statistic ce va fi utilizat drept criteriu de acceptare sau de respingere a ipotezei nule. Respingerea ipotezei nule care este testată implică acceptarea unei alte ipoteze. pentru a se stabili că este adevărată. 191 . 1) Se identifică ipoteza statistică specială despre parametrul populaţiei sau legea de repartiţie (H0). H1. adică în presupunerea că nu există deosebiri esenţiale. 4) Se stabileşte regiunea critică. C – punctul de tăietură în stabilirea acesteia. 2) Întotdeauna ipoteza nulă este însoţită de ipoteza alternativă (de cercetat). H0. ce reprezintă o teorie care contrazice ipoteza nulă.

4. cu toate că ipoteza nulă despre parametrul populaţiei este adevărată. majoritatea vor cădea în afara regiunii critice. deşi este adevărată. Nu este însă exclus ca punctul din sondaj să cadă în regiunea critică. se numeşte eroare de genul al doilea. deşi este falsă. 192 . cât şi β descresc (Fig. o dată cu creşterea volumului n al eşantionului. numai într-un număr foarte mic de cazuri punctul rezultat din sondaj va cădea în Rc. 4. Eroarea pe cere o facem acceptând o ipoteză nulă. Puterea testului statistic este (1-β). atât α. f(x) H0 α β µ0 C µ1 x H1 Fig. Probabilitatea comiterii unei astfel de erori reprezintă riscul de genul întâi (α) şi se numeşte nivel sau prag de semnificaţie.7).Legătura dintre probabilităţile α şi β s Cum s x = x n . iar probabilitatea (riscul) comiterii unei astfel de erori se notează cu β. Eroarea pe care o facem eliminând o ipoteză nulă. (1-α)100 reprezintă probabilitatea de garantare a rezultatelor. aba- terile medii pătratice ale distribuţiilor pentru H0 şi H1 devin mai mici şi. evident. Nivelul de încredere al unui test statistic este (1-α) iar în expresie procentuală. se numeşte eroare de genul întâi.6 .CAPITOLUL 4 În baza legii numerelor mari.

STATISTICĂ ECONOMICĂ f(x) H0 α β µ0 C µ1 x H1 Fig. fie respinsă. pe baza datelor din eşantion. respingem ipoteza nulă şi concluzionăm că ipoteza alternativă este adevărată.).7 . ii) H0: µ = µ0 193 . 7) La ultimul pas. µ cu valoarea µ0): i) H0: µ = µ0 H1: µ ≠ µ0 (µ < µ0 sau µ > µ0). trecem la pasul următor. astfel: a) dacă valoarea numerică a testului statistic cade în regiunea critică (Rc). Vom şti că această decizie este incorectă doar în 100 α % din cazuri. şi acest test este un test bilateral. se acceptă ipoteza nulă H0. 4. se desprind concluziile: ipoteza nulă este fie acceptată.α şi β când volumul eşantionului n' > n 5) După ce am stabilit pragul de semnificaţie şi regiunea critică. Ipoteza alternativă poate avea una din trei forme (pe care le vom exemplifica pentru testarea egalităţii parametrului „media colectivităţii generale“. 6) Se calculează apoi testul statistic şi se determină valoarea sa numerică. b) dacă valoarea numerică a testului nu cade în regiunea critică (Rc). în care vom face principalele presupuneri despre populaţia sau populaţiile ce sunt eşantionate (normalitate etc.

c) test unilateral dreapta 4.µ0=0) H1: µ ≠ µ0 (µ . 4. α/2 α/2 α α µ a) µ b) µ c) Fig.z α/2 sau z> z α/2 Respingem H0 dacă sau x − µ0 σx n < − zα / 2 x − µ0 σx n > zα / 2 194 .µ0≠0) (adică µ < µ0 sau µ > µ0).10. x − µ0 x − µ0 x − µ0 = ≈ σx σ x n sx n z= (4. Testarea ipotezei privind media populaţiei generale (µ) pentru eşantioane de volum mare i) în cazul testului bilateral.8 . b) test unilateral stânga.74) Regiunea critică Rc este dată de: Rc: z< . iii) H0: µ = µ0 H1: µ < µ0 care este un test unilateral stânga.2.Regiunea critică pentru: a) test bilateral. ipotezele sunt: H0: µ = µ0 (µ .CAPITOLUL 4 H1: µ > µ0 care este un test unilateral dreapta.

ipotezele sunt: H0: µ = µ0 (µ .µ0<0). iar n1 x x şi n2 sunt volumele eşantioanelor respective.10.3.µ0=0) H1: µ < µ0 (µ .µ0=0) H1: µ > µ0 (µ . σ 21 = σ 2 2 = σ 2 : x x 1 1 σ (x − x ) = σ x + 1 2 n1 n 2 (4. σ (x − x ) = 1 2 σ 21 x n1 + σ22 x n2 (4.µ2) este diferenţa dintre mediile eşantioanelor ( x 1 − x 2 ). ipotezele statistice ce urmează a fi testate vor fi: i) test bilateral 195 . Respingem ipoteza H0 dacă x − µ0 < −z α σ n 4. ipotezele sunt: H0: µ = µ0 (µ . Testarea ipotezei privind diferenţa dintre două medii pentru eşantioane de volum mare Un estimator al diferenţei (µ1.75) unde σ 21 şi σ 2 2 sunt dispersiile celor două populaţii eşantionate. Respingem ipoteza H0 dacă x − µ0 > zα σ n iii) Pentru testul unilateral stânga.STATISTICĂ ECONOMICĂ ii) pentru testul unilateral dreapta. În cazul în care dispersiile celor două populaţii eşantionate sunt egale.µ0>0).76) În aceste condiţii.

µ2) < D Testul statistic utilizat are forma: z= (x 1 − x2 − D σ (x − x 2 ) 1 ) Regiunea critică este dată de: i) z< . Testarea ipotezei privind media populaţiei generale (µ) pentru eşantioane de volum redus În locul statisticii z care necesită cunoaşterea (sau o bună aproximare) a lui σ x .4.µ2) = D H1: (µ1.10.µ2) > D iii) test unilateral stânga H0: (µ1.µ2) ≠ D [(µ1. vom folosi statistica: t= x − µ0 x − µ0 = sx sx n (4.z α/2 sau z> z α/2 ii) z> z α iii) z< .z α 4.µ2) = D H1: (µ1.µ2) = D H1: (µ1.77) ¦ xi − x unde: s 2 = x n −1 ( )2 i) test bilateral 196 .µ2)>D sau (µ1.CAPITOLUL 4 H0: (µ1.µ2)<D] ii) test unilateral dreapta H0: (µ1.

t α/2.10. ii) test unilateral dreapta H0: µ = µ0 H1: µ > µ0 iii) test unilateral stânga H0: µ = µ0 H1: µ < µ0 Testul statistic utilizat: x − µ0 x − µ0 t= = sx sx n Presupunerea specială ce trebuie făcută este aceea că populaţia generală este normal sau aproximativ normal distribuită.n-1 4.t α.n-1 ii) t > t α.n-1 iii) t < . Regiunea critică este dată de: i) t > t α/2.78) 197 . un estimator al dispersiei (variabilităţii) x x x totale din cele două populaţii combinate este: 2 2 2 ¦ (xi − x1 ) + ¦ (xi − x 2 ) n1 n 2 sc = i =1 n1 + n 2 − 2 i =1 (4.STATISTICĂ ECONOMICĂ H0: µ = µ0 H1: µ ≠ µ0 (µ < µ0 sau µ > µ0). Testarea ipotezei privind diferenţa dintre două medii pentru eşantioane de volum redus În condiţiile în care presupunem că cele două colectivităţi generale au dispersii egale ( σ 21 = σ 2 2 = σ 2 ).5.n-1 sau t < .

n 1 + n 2 −2 1 + n 2 −2 iii)t< – t α .µ2 < D) Testul statistic t va avea forma: t= (x 1 − x2 − D ) 1 · 2§ 1 ¸ sc ¨ + ¸ ¨n © 1 n2 ¹ = (x 1 − x2 − D ) s 21 (n1 − 1) + s 2 2 (n 2 − 1) x x ⋅ n1n 2 (n1 + n 2 − 2) n1 + n 2 Regiunea critică este dată de: i) t< .µ2 > D) iii) test unilateral stânga H0: µ1 = µ2 (µ1. în aceste condiţii: i) test bilateral H0: µ1 = µ2 (µ1.µ2 = D) H1: µ1 < µ2 (µ1. n 198 .µ2 ≠ D) ii) test unilateral dreapta H0: µ1 = µ2 (µ1.t α / 2.µ2 = D) H1: µ1 > µ2 (µ1. n + n 1 2 −2 sau t> t α / 2. n 1 +n 2 −2 ii) t> t α .79) Ipotezele statistice vor fi.CAPITOLUL 4 sau 2 sc = (n1 − 1)s 21 + (n 2 − 1)s 2 2 x x (n1 − 1) + (n 2 − 1) = (n1 − 1)s 21 + (n 2 − 1)s 2 2 x x n1 + n 2 − 2 (4.µ2 = D) H1: µ1 ≠ µ2 (µ1.

Prin ce se caracterizează o distribuţie de eşantionare? 8. Cum se determină volumul eşantionului în cazul sondajului aleator simplu repetat şi nerepetat. Ce este eşantionul? 4.STATISTICĂ ECONOMICĂ Întrebări recapitulative 1. Calculul indicatorilor de sondaj pentru o caracteristică alternativă în cazul sondajului stratificat. în cazul sondajului tipic. Care sunt principalele etape ale realizării unui sondaj statistic? 7. 9. 3. interval de încredere. 21. Volumul eşantionului şi probabilitatea de garantare a rezultatelor pentru caracteristica alternativă — sondaj simplu aleator. Calculul indicatorilor de sondaj pentru o caracteristică cantitativă. 15. De ce factori depinde? 10. 20. Sondajul de serii — concept. În ce condiţii se foloseşte şi care sunt avantajele utilizării sondajului tipic în cercetarea statistică? 17. particularităţi. eroare de reprezentativitate. Cum se alege numărul de straturi şi cum se repartizează volumul eşantionului pe straturi? 19. Definiţi conceptul de selecţie statistică. 2. 13. Arătaţi principalele noţiuni perechi specifice selecţiei statistice. Sondajul aleator simplu repetat: caracteristici. Cum se determină probabilitatea de garantare a rezultatelor în cazul sondajului aleator simplu repetat şi nerepetat? 12. avantaje. eroare limită admisibilă. Ce reprezintă ipoteza nulă într-un proces de testare de ipoteze statistice? 22. utilizare. erorile şi intervalul de încredere pentru caracteristica alternativă în cazul sondajului simplu aleator. 18. Determinarea intervalului de încredere în cazul sondajului aleator simplu de volum redus. a erorii maxim admisibile şi a intervalului de încredere în cazul utilizării sondajului simplu aleator nerepetat. Ce particularităţi prezintă sondajul stratificat? 16. Determinarea erorii de reprezentativitate. 6. Ce reprezintă noţiunea de „eroare de estimaţie“? 5. Ce reprezintă ipoteza alternativă într-un proces de testare de ipoteze statistice? 199 . Arătaţi avantajele utilizării selecţiei statistice. 11. Determinaţi indicatorii de sondaj. 14.

Cum se testează ipoteza privind diferenţa dintre mediile a două colectivităţi generale. Când comitem o eroare de genul al doilea? 27.CAPITOLUL 4 23. în cazul eşantioanelor mari? 32. Ce reprezintă testul sau criteriul de semnificaţie? 24. Cum se testează ipoteza privind media unei colectivităţi generale în cazul eşantioanelor mari? 30. în cazul eşantioanelor de volum redus? 200 . Ce reprezintă regiunea critică? 25. Care sunt paşii în construirea unui test statistic? 29. Ce reprezintă α şi β? 28. Când comitem o eroare de genul întâi? 26. Cum se testează ipoteza privind diferenţa dintre mediile a două colectivităţi generale. Cum se testează ipoteza privind media unei colectivităţi generale în cazul eşantioanelor de volum redus? 31.

Managerul unei companii de produse cosmetice doreşte să afle vârsta medie a femeilor care achiziţionează un produs recent promovat pe piaţă. Se cunosc rezultatele: 201 . cu o probabilitate de 90% (z=1. El împarte un eşantion de 60 de muncitori în două grupuri egale. Notăm cu xi numărul de piese defecte realizate de muncitorul "i" în intervalul orar 15:00 .1’ 32-36 peste 36 10 7 Se cere: a) Să se estimeze.65). cu o eroare limită mai mică cu 15%. rebuturile atingând un punct de maxim în intervalul orar 15:00 . în ideea formării eşantionului prin procedeul: a1) repetat.17:00. vârsta medie a femeilor care au achiziţionat produsul. Comparaţi rezultatele obţinute. muncitorii produc un număr tot mai mare de piese defecte. c) Dacă dorim să organizăm un nou sondaj.14:00. Datele sistematizate se prezintă astfel: Grupe de cumpărătoare după vârstă (ani) Număr de cumpărătoare sub 20 5 20-24 8 24-28 20 28-32 50 Tabelul 4. b) În ipoteza sondajului nerepetat.CAPITOLUL 4 Teste de autoevaluare 1. 2. se organizează un sondaj pe 100 de cumpărătoare (reprezentând 10% din populaţia totală) de la care s-a înregistrat vârsta.73% (z=3). Comparaţi rezultatele obţinute. Pentru aceasta. Psihologul unei întreprinderi industriale a observat că odată cu scurgerea timpului din cadrul programului de lucru.17:00. iar celălalt ia o pauză de 15 minute între orele 13:45 . a2) nerepetat. să se estimeze vârsta medie dacă rezultatele se garantează cu o probabilitate de 99. Unul dintre grupuri lucrează în conformitate cu programul de lucru anterior. câte cumpărătoare ar trebui să includem în eşantion? d) Să se estimeze ponderea femeilor în vârstă de peste 32 ani care achiziţionează produsul.

a2) tipic. aplicând un sondaj: a1) simplu. b) Dacă s-ar organiza un nou sondaj tipic. cu o eroare limită mai mică de 1. fiecare grup fiind instruit cu ajutorul câte unuia dintre programe.5 ori. După două săptămâni de instruire.5 6.2 5. au fost alcătuite trei grupuri de studenţi. 202 . O companie producătoare de software specializat a creat trei programe pentru a facilita studenţilor aprofundarea ştiinţelor economice.45% (z=2) numărul mediu al rebuturilor efectuate de un salariat din întreprindere în intervalul orar 15:00 . câţi studenţi ar trebui incluşi în eşantion? Repartizaţi-i proporţional şi optim pe subeşantioane.2’ Grupe de studenţi Număr de Punctajul Abaterea medie pătratică a după programul studenţi mediu punctajului (sxi) tutorial (ni) ( xi ) 0 1 2 3 Ponderea studenţilor care au obţinut peste 90 de puncte ( w i ) 4 Programul 1 Programul 2 Programul 3 20 50 30 88 60 92 3. 3.17:00. să se estimeze cu o probabilitate de 95.STATISTICĂ ECONOMICĂ Grupul 1 30 i =1 30 Grupul 2 30 i =1 30 ¦ x1i = 189 ¦ x 2i = 99 2 ¦ x 2i = 120 i =1 2 ¦ x1i = 1326 i =1 Dacă cei 60 de muncitori reprezintă un eşantion de 10% din colectivitatea generală.73% (z=3). se cere: a) Să se estimeze punctajul mediu al unui student din colectivitatea generală. c) Să se estimeze ponderea studenţilor din populaţia totală care au obţinut la test mai mult de 90 de puncte.8 12 10 15 Ştiind că cei 100 de studenţi formează un eşantion de 10% din populaţia generală. Pentru testarea eficacităţii acestor programe. cu o probabilitate de 99. Rezultatele sistematizate se prezintă astfel: Tabelul 4. studenţii au primit un test de verificare a cunoştinţelor la ştiinţele economice.

Se ştie că durata medie de funcţionare a altor becuri este de 5000 de ore. Pentru a verifica ipoteza producătorului referitoare la noul tip de becuri. 100 de cetăţeni selectaţi aleator sunt rugaţi. În timpul negocierilor patronat-sindicate din industria aeronautică. că salariul mediu lunar net al unui muncitor din domeniul amintit este diferit de 4 mil. lei. lei? 7. lei.25. 6. preşedintele de sindicat afirmă că muncitorii afiliaţi. pentru un nivel de semnificaţie de 5%. sunt prost plătiţi. Patronatul susţine că muncitorii sindicalişti sunt bine plătiţi. întrucât venitul mediu lunar net al unui muncitor din industria aeronauticii este sub 4 mil. poate arbitrul afirma. Pentru un nivel de semnificaţie de α=0. Aflaţi argumentul funcţiei de probabilitate cu care se garantează rezultatele ( zα / 2 ) şi nivelul de confidenţă (1-α) · 100 pentru α = 0.45% să se estimeze ponderea cetăţenilor a căror opinie asupra actului normativ este "Contra" sau "Nu ştiu". despre care el afirmă că durata lor de funcţionare este mai mare decât a altor produse similare. al căror salariu mediu lunar net este de 4 mil. există suficiente argumente pentru a considera că afirmaţia producătorului e adevărată? Se consideră o abatere standard de σ=500 de ore. Rezultatele sistematizate sunt: Tabelul 4. 5. Un producător a lansat pe piaţă un nou tip de becuri electrice. Pentru rezolvarea acestei dileme. 100 de astfel de becuri sunt lăsate să funcţioneze până la ardere şi se constată că durata lor medie de funcţionare este de 5100 de ore.3’ Sex Masculin Feminin Pro 22 12 Opinia Contra 10 45 Nu ştiu 3 8 Pentru o probabilitate de 95. în cadrul unui sondaj. lei.05. Presupunând că σ=800 mii lei. deoarece salariul mediu lunar net al unui muncitor din domeniul respectiv depăşeşte 4 mil. 203 .CAPITOLUL 4 4. un arbitru realizează un sondaj pe 400 de muncitori din industria aeronauticii şi determină un venit mediu lunar net de 4050 mii lei. să-şi spună opinia privind un act normativ recent intrat în vigoare.

5 mil. 88. un cercetător a selectat aleator nerepetat 100 din cei 1000 de salariaţi. 95. c) (0. găsit pentru estimarea mediei din n n 9. Cu ce probabilitate se garantează rezultatele pentru intervalul de încredere x − 1. 324) mil.05). Presupunând că producţia zilnică este normal distribuită. 94. x + 1. 11. 101. Managerul este de părere că după stabilirea unui nou regulament de ordine interioară. e) nici una dintre variantele de mai sus. 95. Dacă dorim să garantăm rezultatele cu o probabilitate de 95. 101.772.STATISTICĂ ECONOMICĂ 8. se poate afirma că ponderea studenţilor din întreaga facultate care au absolvit licee economice se situează în intervalul de încredere: a) (20%. sunt suficiente motive pentru a considera adevărată presupunerea managerului? (α = 0. b) (14%. 105.73%. Pentru verificarea acestei observaţii. 103. alese aleator: 93. Aici se produc în medie 100 de bucăţi zilnic. c) (2. lei. Pentru a estima salariul mediu al unui salariat din oraşul „A“. Pentru o probabilitate de 99. cu un coeficient de variaţie de 10%. În urma cercetării a rezultat că un salariat câştigă în medie 2. 2. 2%).645 ⋅ colectivitatea totală? σ σ .45%. În urma unui studiu efectuat pe 500 din cei 2000 de studenţi ai unei facultăţi din ASE a rezultat că 15% dintre ei provin din licee cu profil economic. 19%). lei.575. 98. 96. 94. el înregistrează producţiile realizate după intrarea în vigoare a noului regulament. atunci putem spune că salariul mediul al unui salariat din întregul oraş se încadrează între: a) (2405.204) mil. 204 . producţia întreprinderii a scăzut. 3. lei. b) (2575. 25%). d( (1. în 15 zile.645 ⋅ . O întreprindere produce piese pentru televizoare. 16%). 91. e) nici una dintre variantele anterioare. 92. 10. 101. 3204) mii lei.1%. 2595) mii lei. d) (11%.

13. Pentru aceasta. garantat cu o probabilitate de 99.CAPITOLUL 4 12. b) între 6.2 ore. d) 144 de salariaţi.2 ore. c) 80 de salariaţi. va fi: a) între 5. în care lucrează 625 de angajaţi. d) între 6. Un cercetător selectează aleator stratificat nerepetat proporţional 50 de salariaţi din secţia A şi 75 de salariaţi din secţia B. cu o dispersie de 0. a rezultat că 20% dintre cei cercetaţi au efectuat ore suplimentare.2 ore. Un agent economic cu profil industrial are două secţii de producţie.5 ore. Un cercetător doreşte să estimeze cu o probabilitate de 95. Timpul medie lucrat zilnic de un angajat. pe total. d) 120 de salariaţi.2 ani. aplicat pe un eşantion ales dintre cei 750 de salariaţi ai unui întreprinderi economice.72 ore şi 7. 14.5 ore. 205 . c) între 8 şi 8. cu o eroare limită de 0. în timp ce un muncitor din secţia B lucrează în medie zilnic 6.73%.2 ore.8 ore. el va trebui să includă în eşantion: a) 150 de salariaţi. În urma cercetării rezultă că un muncitor din secţia A lucrează în medie pe zi 7.7 ore şi 7. Pentru a estima vechimea medie a unui salariat pe întreaga societate comercială. e) 500 de salariaţi. e) nici una dintre variantele anterioare. va trebui să includem în eşantion: a) 20 de salariaţi. cu o abatere medie practică de 0. cu o abatere standard de 1.05 ani şi o probabilitate de garantare a rezultatelor de 95. b) 200 de salariaţi.9 şi 8.3 ore.4%. În urma unui sondaj. c) 200 de salariaţi. c) 120 de salariaţi. În urma unei cercetări selective efectuate pe un eşantion ales dintre salariaţii unei societăţi comerciale a rezultat că vechimea medie în muncă a unui salariat este de 10. b) 100 de salariaţi.05 ani.45% şi o eroare medie pătratică de 3% procentul salariaţilor care au rămas peste program să lucreze.

75 ani a2) Sondaj nerepetat: sx = 2 sx § n· ¨1 − ¸ = 0.65 ⋅ 0.452 ani n ( )2 a1) Sondaj repetat: sx = ∆ x = z ⋅ s x = 1.43 ani n © N¹ 206 .STATISTICĂ ECONOMICĂ Răspunsurile testelor de autoevaluare 1.75 ≤ µ 0 ≤ 29 + 0.92 ≈ 29 ani 100 ¦ ni ni 1 5 8 20 50 10 7 100 xi 2 18 22 26 30 34 38 xini 3 90 176 520 1500 340 266 2892 Grupe de cumpărătoare după vârstă (ani) 0 sub 20 20-24 24-28 28-32 32-36 peste 36 Total 2 sx xi − x 4 -11 -7 -3 +1 +5 +9 - (xi − x)2 ni 5 605 392 180 50 250 567 2044 Tabelul 4. x= ¦ xi ni 2892 = = 28.452 = 0.4’ ¦ xi − x ni 2044 = = = 20.25 ≤ µ 0 ≤ 29.75 ani x − ∆ x ≤ µ0 ≤ x + ∆ x 29 − 0.44 100 ¦ ni 2 sx = 0.75 ani 28.

14 ⋅ 0.06 207 .71 ani x − ∆ x ≤ µ0 ≤ x + ∆ x 29 − 0.71 ⋅ = 0.29 ≤ µ 0 ≤ 29.43 = 0.83 = 0.036 (3.06 ≤ p 0 ≤ 0.CAPITOLUL 4 ∆ x = z ⋅ s x = 1.17 + 0.17 − 0.29 ani 27.65 ⋅ 0.036 = 0.29 ani 29 − 1.6 ani 100 85 n' = 2 z2sx 2 z 2sx ∆"2 + x N = 133.9 = 0.14 sf = f (1 − f ) § n· ¨1 − ¸ = n © N¹ 0.71 ≤ µ 0 ≤ 30.79 ani a) z' = 3 ∆' x = z'⋅s x = 3 ⋅ 0.65 ⋅ 0.9 ≈ 134 persoane 2 c) s f = f (1 − f ) = 0.43 = 1.71 ani 28.29 ≤ µ 0 ≤ 29 + 1.71 ≤ µ 0 ≤ 29 + 0.6%) 100 ∆ f = z ⋅ s f = 1.17 ⋅ 0.06 ani (6%) f − ∆f ≤ p0 ≤ f + ∆f 0.29 ani b) ∆" x = 0.

3 2 = 4.28 3.48 ≤ µ 0 ≤ 4.11 = = = 3.3 rebuturi n2 30 2 2 s x2 2 420 ¦ x 2i = − x2 = − 3.8 n1 + n 2 2 ¦ ni 2 sx ¦ s x1 n1 + s x 2 n 2 4.51 n1 30 2 2 s x1 = x2 = ¦ x 2i 99 = = 3.STATISTICĂ ECONOMICĂ 2.48 4.8 − 0.11 n2 30 x= ¦ x i ni x1 n1 + x 2 n 2 6. x1 = ¦ x1i 189 = = 6.3 + 3.81 n 2 sx § n· ¨1 − ¸ = 0.3 2 = 3.51 + 3.24 n © N¹ 2 2 2 sx = ∆ x = z ⋅ s x = 2 ⋅ 0.48 x − ∆ x ≤ µ0 ≤ x + ∆ x 4.3 = = = 4.32 ≤ µ 0 ≤ 5.24 = 0.8 + 0. a1) Sondaj simplu: 208 .3 rebuturi n1 30 2 1326 ¦ x1i − x1 = − 6.

2 )2 ⋅ 30 = 232 .76 + 232.2 puncte 100 ¦ ni 2 2 2 sx = s x + d x 2 sx 2 ¦ s xi ni 3. 2 )2 ⋅ 50 + (92 − 75 . 96 100 2 s x = 31.96 = 264.53 = 1.53 puncte n © N¹ 2 ∆ x = z ⋅ s x = 3 ⋅ 0.63 puncte x − ∆ x ≤ µ0 ≤ x + ∆ x 75.6 puncte 209 .72 2 sx § n· ¨1 − ¸ = 1.CAPITOLUL 4 x= ¦ x i ni 88 ⋅ 20 + 60 ⋅ 50 + 92 ⋅ 30 = = 75.54 puncte n © N¹ sx = ∆ x = z ⋅ s x = 3 ⋅1. 2 )2 ⋅ 20 + (60 − 75 .2 + 4.2 − 4.76 100 ¦ ni 2 dx ¦ xi − x = ¦ ni ( )2 n i = (88 − 75 .57 ≤ µ 0 ≤ 79.63 ≤ µ 0 ≤ 75.63 puncte 70.83 puncte a2) Sondaj stratificat: sx = sx § n· ¨1 − ¸ = 0.8 2 ⋅ 30 = = = 31.54 = 4.2 2 ⋅ 50 + 5.5 2 ⋅ 20 + 6.

31 1. 46).1 ⋅ 50 + 0.5’ Grupe de studenţi după programul tuturial 0 Programul 1 Programul 2 Programul 3 Total Ni Ni ¦ Ni 2 0. 1-3) şi prin procedeul optim (col.6 ≤ µ 0 ≤ 75.09 210 . Tabelul 4.6 puncte 73.STATISTICĂ ECONOMICĂ x − ∆ x ≤ µ0 ≤ x + ∆ x 75.1056 2 s f 2 = f 2 (1 − f 2 ) = 0.0 n'⋅ N i s xi N i ¦ Ni 3 40 101 60 201 4 700 3100 1740 5540 s xi N i ¦ s xi N i 5 0.56 0.12 100 ¦ ni 2 s f 1 = f1 (1 − f1 ) = 0.88 = 0.067 puncte 1.12 ⋅ 0.5’: prin procedeul proporţional (col.2 + 1.3 1.2 − 1.7 ≈ 201 studenţi N Repartizarea noului eşantion pe subeşantioane este prezentată în tabelul 4.5 0.6 ≤ µ 0 ≤ 76.9 = 0.5 ∆ n' = x z2 sx ∆'2 + 2 2 z2 sx = 200.2 0.15 ⋅ 30 = 0.00 n'⋅ s xi N i ¦ s xi N i 6 26 113 62 201 1 200 500 300 1000 c) f= ¦ f i n i = 0.13 0.8 puncte b) ∆ ' x = x = 1.12 ⋅ 20 + 0.1 ⋅ 0.

09 ⋅ 50 + 0. fM = fF = 10 + 3 13 = = 0.03 ≤ p 0 ≤ 0.1275 2 2 ¦ s fi n i 0.104 ⋅ 0.37 ⋅ 0.21 (3%) (21%) 4.1275 ⋅ 30 = = 0.82 ⋅ 0.63 = 0.09 ≤ p 0 ≤ 0.12 + 0.18 = 0.9 = 0.03 = 0.15 ⋅ 0.0%) 100 ∆ f = z ⋅ s f = 3 ⋅ 0.104 100 ¦ ni sf = sf = n· sf § ¨1 − ¸ = n © N¹ 2 0.CAPITOLUL 4 2 s f 3 = f 3 (1 − f 3 ) = 0.23 2 s fF = f F (1 − f F ) = 0.85 = 0.37 (37%) 35 35 45 + 8 53 = = 0.09 (9%) f − ∆f ≤ p0 ≤ f + ∆f 0.03 (3.66 nM + nF ¦ ni 2 s fM = f M (1 − f M ) = 0.15 211 .82 (82%) 65 65 f= ¦ f i n i = f M n M + f F n F = 0.12 − 0.09 0.1056 ⋅ 20 + 0.

6.STATISTICĂ ECONOMICĂ 2 sf = 2 2 2 ¦ s fi n i s fM n M + s fF n F = = 0. deci respingem H0.08 (8%) f − ∆f ≤ p0 ≤ f + ∆f 0.04 (4%) n 100 2 ∆ f = z ⋅ s f = 2 ⋅ 0. acceptăm Ha. z= x−µ σ/ n = 5100 − 5000 =2 500 / 10 Pragul de semnificaţie: α = 0.645 Regiunea de respingere este: z calc > z1−α Cum această relaţie este adevărată.05 = 1.178 = = 0. înseamnă că ne aflăm în regiunea critică.04 = 0.74 5. zα = z 0.58 ≤ p 0 ≤ 0. H0: µ = 4000 mii lei 212 . aşadar există suficiente motive pentru care putem considera că durata medie de funcţionare a noului tip de becuri este superioară altor produse similare. H0: µ = 5000 ore Ha: µ > 5000 ore Se aplică testul z unilateral dreapta.178 nM + nF ¦ ni sf = sf 0.05.

90 Probabilitatea cu care se garantează rezultatele este (1-α) · 100 = 90% 9.α = 0. zα / 2 =1.85 buc.45. Nu există suficiente motive să respingem H0.645 deci 0.45 · 2 = 0.α/2 = 0. Se aplică testul t unilateral stânga.85 / 15 = −2.5 . şi nu se cunoaşte dispersia în colectivitatea generală. deoarece eşantionul este de volum redus. 7.05 1 . H0: µ = 100 Ha: µ < 100 s = 4.47 − 100 4.15 8.25 800 / 20 Regiunea de respingere este: sau z calc > zα / 2 .125 z calc < − zα / 2 zα / 2 = z0.25 / 2 = 0. deci α/2 =0.CAPITOLUL 4 Ha: µ ≠ 4000 mii lei ( µ < 4000 sau µ > 4000 ) z calc = x−µ σ/ n = 4050 − 4000 = 1.125 = 1. α/2 = 0.82 213 . Test statistic este: t= x−µ s/ n = 96.

047 § 100 · § ⋅ ¨1 − ¸ = 0.15 + 0.761 Regiunea de respingere este dată de: t calc < −tα . 12.n −1 = t 0. lei .04 = 0.047 = 2. Repartiţia a 80 de restaurante din cele 800 ale unei zone A.0415 ≈ 0. 14. ∆x = z ⋅ s2 n x· 0.1275 § 500 · ∆f = z ⋅ sf = z ⋅ ¨1 − ¨1 − ¸ = 3 ⋅ ¸ = 0.047 mil. Varianta b). Varianta d).11 (11%) . ¨1 − ¸ = 2 ⋅ N¹ 100 © 1000 ¹ © x − ∆x = 2. este: 214 .453 mil. x + ∆x = 2.05. 2 sf § n· 0.5 − 0.04 = 0. Teste propuse spre rezolvare 1. 11.STATISTICĂ ECONOMICĂ tα .047 = 2.15 − 0. 10. după numărul clienţilor dintr-o săptămână.19 (19%) .n −1 Există motive să concluzionăm că producţia medie zilnică a scăzut după introducerea noului regulament de ordine interioară. Varianta c). 13.14 = 1. lei .547 mil.04 . lei . f + ∆f = 0. n © N¹ 500 © 2000 ¹ Intervalul de încercare pentru media colectivităţii generale va avea limitele: f − ∆f = 0.5 − 0.

Rezultatele sondajului sunt: numărul mediu săptămânal al clienţilor este de 2500 de persoane. dacă rezultatele se garantează cu o probabilitate de 95. aplicând un sondaj: a1) simplu (repetat şi nerepetat). să se estimeze numărul mediu al clienţilor dintr-o săptămână. 215 . se cunosc datele: Zona geografică 0 A B C Total Tabelul 4. a2) tipic (repetat şi nerepetat).6’ Număr de restaurante 1 Intervale de variaţie a numărului de clienţi (persoane) 0 1000-1500 1500-2000 2000-2500 2500-3000 3000-3500 3500-4000 Total 5 15 40 10 7 3 80 a) Pentru o probabilitate de 95. B. b) Dacă s-ar organiza un nou sondaj. cu o eroare limită mai mică cu 8%. 2.CAPITOLUL 4 Tabelul 4. se organizează un sondaj pe 70 de restaurante. precum şi numărul total al clienţilor dintr-o săptămână. câte restaurante ar trebui incluse în eşantion? c) Care este ponderea estimată a restaurantelor care au peste 3000 de clienţi săptămânal. să se estimeze încasarea medie zilnică a unui magazin.45% (z=2). pentru un restaurant din zona A.7’ Încasări zilnice (mld. lei) Total 500-1000 1000-1500 1500-2000 2000-2500 1 2 3 4 5 35 25 10 70 5 15 25 5 50 10 20 50 80 40 50 55 55 200 a) Presupunând că datele provin dintr-un eşantion de 10%.45% (z=2). Pentru 200 de magazine de prezentare ale unei fabrici de mobilă. Să se estimeze numărul mediu săptămânal al clienţilor dintrun restaurant. situate în trei regiuni diferite. cu 700 de restaurante. cu o abatere standard de 300 de persoane. pe ansamblulu celor două zone. din zona A? d) Într-o altă zonă.

6. b) distribuţie de frecvenţe a valorilor aşteptate. Intervalul de încredere pentru media . c) Estimaţi ponderea magazinelor care au încasări zilnice de peste 1500 mld.28. x ). cu o eroare limită mai mică cu 5%.690). O distribuţie de eşantioane este o: a) distribuţie de frecvenţe a unui parametru. e) distribuţie normală a abaterilor medii pătratice. Care dintre următoarele modificări nu determină.52. b) (536.36%. b) Înlocuirea indicatorului x cu Me.1134). 563. b) Dacă se organizează un nou sondaj. c) distribuţie de probabilitate a unui indicator (ex. d) distribuţie normală a mediilor de selecţie.34%. este: a) (538. 5. e) 3. 4. lei.68%. Un eşantion aleator de 400 de unităţi are media 550 şi abaterea medie pătratică de 140. schimbări şi distribuţia de eşantioane? a) Modificări în volumul populaţiei.48). garantat cu o probabilitate de 95%. c) (-234. d) 0. c) Modificări în distribuţia populaţiei studiate. Presupunem că sunteţi interesaţi în efectuarea testului statistic: H 0 : m = 200. c) 43. e) (234. Deviaţia standard în populaţie este de 80.4332. b) 6.32%.72).1334).STATISTICĂ ECONOMICĂ Comparaţi rezultatele obţinute. 3. uzual. 561. H a : m > 200. şi utilizaţi regula de decizie: „Se respinge H0 dacă media eşantionului de 100 de unităţi este mai mare de 212“. Probabilitatea comiterii unei erori de genul întâi este: a) 13. d) (410. 216 . care ar fi volumul noului eşantion? Repartizaţi-l proporţional şi optim pe subeşantioane.

5. e) 2. d) 1. 7.5. b) este o distribuţie de probabilitate a lui x . 4. e) Oricare dintre modificările anterioare cauzează. 3. d) Oferă fiecărui element din colectivitatea generală o şansă egală de a fi inclus. c) Se realizează printr-o eşantionare multifazică. Dacă două sondaje electorale sunt realizate obiectiv. 9. 3.5. e) Necesită ca fiecare element din colectivitatea generală să fie reprezentat când procesul selecţiei este terminat. d) pot rezulta eşantioane diferite din aceeaşi populaţie. 4. 10. 2. 1. d) parametru. 2. 4. Distribuţia de eşantioane a lui x : a) este un eşantion aleator din toate valorile lui x . b) întrebările pot fi formulate diferit şi pot induce răspunsuri diferite de la aceeaşi persoană.5. 3. 2.CAPITOLUL 4 d) Modificări în volumul eşantionului. 5 se selectează aleator repetat eşantioane de 2 unităţi. 5. uzual. 2. modificări în distribuţia de eşantionare. 5. c) pot fi utilizate mărimi diferite ale eşantioanelor. 4. 4.5. c) estimator. 8.5. 3. 2. utilizând eşantionarea aleatoare.5. e) toate de mai sus. Dacă notăm xmax valoarea maximă dintr-un eşantion. 4. care dintre următorii termeni este corect pentru a descrie xmax? a) valoare aşteptată. valorile posibile ale lui x sunt: a) 1.5. c) 1. 2. b) Este eşantionul cel mai simplu de selectat. 11. 217 . deoarece: a) sondajele pot fi efectuate în zile diferite. 3. e) abatere medie pătratică. b) mediană. Dacă din colectivitatea generală formată din elementele: 1. 5. 4. b) 1. Un eşantion aleator: a) Are o distribuţie similară cu cea din colectivitatea generală. sunt posibile rezultate diferite.

dar este aşteptat să includă µ . Care dintre următoarele afirmaţii nu este adevărată despre un interval de încredere pentru µ : a) este o cale de a face o interferenţă statistică care evită ca cineva să creadă că o valoare estimată este valoarea reală. c) se calculează pe baza lui x .STATISTICĂ ECONOMICĂ c) arată relaţia dintre x şi σ . d) arată cum se modifică x când se modifică n. e) este o distribuţie de frecvenţe a lui µ . φ z şi n îşi schimbă valorile. 218 . b) îşi schimbă mărimea după cum componentele σ sau s. 12. e) toate de mai sus. d) îşi schimbă mărimea după cum x se schimbă.

Termeni cheie analiză dispresională asociere coeficient de contingenţă coeficient de corelaţie coeficient de corelaţie a rangurilor coeficient de corelaţie parţială coeficient de determinaţie coeficient de determinaţie multiplă coeficient de regresie coeficient de regresie parţială corelaţie corelaţie neparametrică diagramă de împrăştiere legătură statistică plan de regresie raport de corelaţie raport de corelaţie multiplă regresie regresie liniară simplă regresie multiplă regresie neliniară tabel de asociere tabel de corelaţie test de independenţă 219 .CAPITOLUL 5 CAPITOLUL 5 ANALIZA LEGĂTURILOR DINTRE VARIABILELE STATISTICE Consideraţii preliminare Prezentul capitol urmăreşte să prezinte metode şi tehnici statistice folosite în analiza legăturilor. va reduce incertitudinea privitoare la fenomene importante. evident. Corelaţia va arăta cât de puternică este legătura. dependenţa dintre variabile. astfel. dependenţelor care se manifestă între cele mai multe fenomene de masă din viaţa reală. să rezume şi să prezinte sintetic legăturile dintre două caracteristici statistice (în cazul datelor bivariate) sau dintre mai multe caracteristici (în cazul datelor multivariate). în timp ce regresia va ajuta în explicarea şi previzionarea unui factor pe baza valorii altuia (altora). Indicatorii statistici pot. dar aleatoare. ceea ce.

complexe. putem efectua analiza bivariată şi multivariată a caracteristicilor calitative (nominale şi ordinale) prin studiul asocierii (sau contingenţei) luând în considerare distribuţia simultană a unităţilor statistice după două sau mai multe variabile calitative.1. caracterizate de relaţii suple. Legăturile statistice sunt specifice fenomenelor de tip colectiv. dependenţe. distincţia dintre un model de corelaţie — care ne arată cât de puternic sunt legate cele două variabile. în care cauzele interacţionează cu factorii aleatori. Trebuie subliniat că metodele şi tehnicile statistice utilizate în studiul legăturilor dintre fenomenele de masă sunt cuprinse într-o categorie numită „analiza corelaţiei“. 220 . însă. ci ele se manifestă ca rezultat al acţiunii unor factori de influenţă şi condiţionează. cât de mult tind să se modifice împreună — şi un model de regresie — care examinează schimbările unei variabile ca o funcţie de schimbările sau nivelurile altei (altor) variabile. sistemelor deschise. Aşadar. Modelul de regresie permite previzionarea uneia dintre variabile pe baza informaţiilor despre alte variabile. Trebuie să facem. cea ce ne îndreptăţeşte să le tratăm ca variabile aleatoare şi să le analizăm utilizând metode statistice. la rândul lor. că între fenomenele de masă. apariţie şi dezvoltare a fenomenelor de masă. Spunem. Totodată. Legea statistică nu poate fi pusă în evidenţă la nivelul fiecărui caz particular. DEFINIŢIE: Legăturile statistice (stohastice) sunt relaţii prin care se realizează procesul de determinare. analiza corelaţiei (în sens larg) este specifică variabilelor cantitative. ci numai la nivelul unei mase de evenimente cu structură completă. Printr-o extensie a semnificaţiei. manifestarea altora. măsurate pe scale de intervale şi de rapoarte. fenomene independente. unei valori a factorului cauzal îi corespunde o distribuţie de valori ale factorului dependent.STATISTICĂ ECONOMICĂ Noţiuni teoretice 5. colective se manifestă legături. aşadar. numerice. fiecărui element în parte. INTRODUCERE Fenomenele şi procesele social-economice nu sunt în general. neunivoce.

după modul de manifestare în timp a legăturii dintre variabile. după sensul legăturilor dintre variabile. Variabila de răspuns. care poate fi. 4. explicată. putem avea legături simple şi legături multiple. care poate fi influenţată (Y) defineşte axa verticală (a ordonatelor). cunoscută când se cunoaşte variabila explicativă (sau când se cunosc variabilele explicative). Variabila studiată drept factor cauzal. 2. numită şi independentă sau exogenă. Forma de distribuire a punctelor pe grafic (adică norul de puncte) ne dă informaţii privind: 1. în sistemul de coordonate rectangulare. după forma ecuaţiei menită să descrie relaţia dintre variabile (adică modelul matematic propriu dependenţei studiate) putem avea legături liniare şi legături neliniare. existenţa legăturii dintre variabile 221 . legăturile pot fi clasificate — aşa cum am văzut în paragraful precedent — în asocieri şi corelaţii statistice. după tipul variabilelor luate în consideraţie şi scala pe care sunt măsurate datele bi(multi)variate. explicativă. vom nota cu: X — variabila cauzală. DIAGRAMA DE ÎMPRĂŞTIERE ŞI TABELUL BIDIMENSIONAL a) Diagrama de împrăştiere indică. numită şi dependentă sau endogenă. 3.CAPITOLUL 5 5. aşadar. fiecare unitate statistică (fiecare caz individual) printr-un punct. Y — variabila efect.3. de influenţă (X) este reprezentată pe axa orizontală (a absciselor). avem legături sincrone şi legături asincrone.2. În cele ce urmează. 5. putem avea legături directe şi legături inverse. după numărul variabilelor statistice luate în consideraţie. CLASIFICAREA LEGĂTURILOR STATISTICE 1. 5. în analiza statistică a legăturilor dintre variabilele social-economice cu ajutorul metodelor regresiei şi corelaţiei.

identificarea existenţei.2 a) legătură directă şi b) legătură inversă 3. la fel ca şi în cazul diagramei de împrăştiere. sensului şi chiar a formei dependenţei statistice.STATISTICĂ ECONOMICĂ 2. 222 . 5. b) Metoda tabelului de corelaţie se utilizează în cazul grupării combinate după două variabile numerice.4. se înregistrează o distribuţie de valori ale factorului efect. Este firesc . forma legăturii dintre variabile. sensul legăturii dintre variabile a) b) Figura nr. 5. distribuţie pe care o putem caracteriza prin nivelul mediu. după aplicarea metodelor elementare prin care am constatat logic ce se pot stabili relaţii de dependenţă între variabile. 2. Frecvenţele din interiorul tabelului permit. ELEMENTE DE ANALIZĂ DISPERSIONALĂ (ANOVA) Pentru a înţelege conţinutul şi modul de utilizare a analizei dispersionale sunt necesare trei observaţii preliminare: 1. pentru fiecare nivel/variantă/interval de variaţie al factorului cauzal. să testăm ipoteza statistică privitoare la semnificaţia acestei dependenţe.

CAPITOLUL 5 y y y1=y2= =yr yr y2 y1 o x1 x2 .... analiza se poate extinde.1): 223 .. ≠ nr (Tabelul 5. să mai notăm că.... x2... xr x a) b) Fig. xr x o x1 x2 . xr sunt niveluri ale unei variabile categoriale (numite şi tratamente). nivelurile x1. dar. deci.. În modelul de analiză dispersională unifactorială se testează ipoteza nulă: H0: µy1 = µy2 = . în general. = µyr cu ipoteza alternativă cel puţin două medii din populaţie nu sunt egale: H1 : µyi ≠ µyi (i ≠ j) Setul de date pentru analiza dispersională unifactorială constă în valorile variabilei Y pentru cele r grupe independente..a) medii de grupă egale. de intervale... de rapoarte). .3 .. în analiza dispersională. să testeze semnificaţia diferenţei dintre mediile de grupă în populaţia generală (estimate prin mediile de grupă din eşantion). cum ceea ce este valabil pentru o scală inferioară (nominală) este valabil şi pentru orice altă scală superioară (ordinală. 3... Volumele grupelor pot fi diferite n1 ≠ n2 ≠ . 5. b) mediile de grupă inegale Analiza dispersională va urmări.

r y21 ...2) (5.1) y= i =1 j=1 ¦ ¦ y ij n r = i =1 (5.. dată de influenţa factorului cauzal.. . yi = ¦ y ij j=1 ni ni r ni ... este: S 2 = ¦ ¦ y ij − y i i =1 j=1 r ni ( ) 2 (5.. Grupe după factorul cauză Gr.... .. .. y rn r y2 n2 y1n1 Media Vol. r ¦ yi n i n (5. .. 1 y11 y12 ... yr1 y22 .4) iar varianţa din interiorul grupelor. r i = 1.. y 2n 2 ...STATISTICĂ ECONOMICĂ Tabelul 5. yr nr Testul statistic F pentru analiza dispersională unifactorială este raportul indicatorilor de variabilitate pentru cele două surse de variaţie: variabilitatea dintre grupe împărţită la variabilitatea din interiorul grupelor Pentru testarea ipotezei nule. vom estima mediile de grupă şi media totală din colectivitatea generală pe baza datelor din eşantion.. grupă y1 n1 . yr2 .3) n = ¦ ni i =1 Varianţa dintre grupe.5) Împrăştierea totală a valorilor individuale faţă de media generală y este dată de varianţa totală: 224 .1 Sistematizarea datelor pentru ANOVA Gr.... 2 . numită şi varianţa reziduală. numită şi varianţa factorială este: S1 = ¦ y i − y n i i =1 r ( ) 2 (5. Gr.

sunt disponibile şi metode mai exacte pentru a stabili modelul de legătură.5.1).α deoarece acest lucru indică diferenţe mai mari între mediile grupelor decât cele datorate întâmplării. Obţinem astfel: 2 s1 = S1 = r −1 i =1 ¦ yi − y n i r −1 r ( ) 2 (5.CAPITOLUL 5 S = ¦ ¦ y ij − y i =1 j=1 r ni ( ) 2 (5.8) Statistica F pentru analiza dispersională unifactorială are forma: F= 2 s1 s2 2 = var iabilitatea dintre grupe variabilitatea din interiorul grupelor (5.r). REGRESIA ŞI CORELAŢIA SIMPLĂ LINIARĂ Deşi diagrama de împrăştiere poate fi extrem de utilă în determinarea formei legăturii dintre variabilele statistice. transformând astfel suma de pătrate în media pătratele abaterilor. le vom raporta pe fiecare la gradele de libertate.7) s2 = 2 S2 = n−r i =1 j=1 ¦ ¦ y ij − y i n−r r ni ( ) 2 (5. 5.(n.6) Pentru a face comparabile aceste măsuri ale variabilităţii.2 Calculul statisticii F pentru analiza dispersională unifactorială Statistica F Dispersia Varianţa Sursa Gradele corectată (media (suma variaţiei de pătratelor) pătratelor) libertate 2 2 r–1 S1 Factorul X s1 s1 n–r S2 Reziduală F= s2 s2 2 2 Totală r–1 S = S1 + S2 2 s2 ≠ s1 + s2 2 – Rezultatul este semnificativ dacă: Fcalc(r-1) > Ftab(r. 225 .9) Tabelul 5..

cunoscută ca metoda celor mai mici pătrate.4 . Regresia simplă liniară Relaţia dintre variabila efect (Y) şi variabila cauză (X) studiată de regresia simplă liniară într-o populaţie statistică poate fi descrisă prin modelul liniar matematic general: Yi = α + βXi + εi (5.Modelul liniar unifactorial Dacă datele disponibile provin dintr-un eşantion. y 3 2 1 o 0. 5. 5.12) (5. adică partea din valoarea variabilei Y care nu poate fi măsurată prin relaţia sistematică existentă cu variabila X.14) i =1 226 .STATISTICĂ ECONOMICĂ 5.1. modelul de regresie liniară în eşantion este yi = a + bxi + ei (5.10) Valoarea parametrului α arată punctul în care linia interceptează (taie) axa OY (fig. iar εi reprezintă componenta reziduală (eroarea aleatoare) pentru fiecare unitate.13) ei = yi – (a + bxi) Un criteriu pentru determinarea valorilor a şi b este metoda minimizării sumei pătratelor deviaţiilor (abaterilor sau reziduurilor) ei.5 { {b { 1 3 4 x { a 1 2 Fig. Metoda.5. înseamnă minimizarea relaţiei: 2 ˆ 2 ¦ e i2 = ¦ (y i − y i ) = ¦ (y i − a − bx i ) i =1 i =1 n n n (5.11) cu componenta predictibilă: ˆ y i = a + bx i (5.4).

totodată.18) b= i =1 ( n ) 2 . atunci de: n n § n ·§ n · 2 ¦ y i ¦ x i − ¨ ¦ x i ¸¨ ¦ x i y i ¸ i =1 i =1 © i=1 ¹© i =1 ¹ a= 2 n §n · n ¦ x i2 − ¨ ¦ x i ¸ i =1 © i =1 ¹ n n n n n ¦ x i y i − § ¦ x i ·§ ¦ y i · ¦ x i y i − n x ⋅ y ¨ ¸¨ ¸ = © i=1 ¹© i =1 ¹ = i =1 b= i 1 2 n n 2 2 §n · 2 ¦ xi − nx n¦ xi − ¨ ¦ xi ¸ i =1 i =1 © i =1 ¹ (5.15b) Estimatorii a (intercepţia) şi b (panta) ai parametrilor α şi β sunt daţi. numit şi covarianţa între x şi y (asupra căruia vom reveni în paragrafele următoare).CAPITOLUL 5 Se obţine astfel: na + b ¦ x i = ¦ y i i =1 i =1 n n (5. 227 n n i =1 ( )( ) = s xy s2 x (5.16). în funcţie de semnul numărătorului din relaţia (5. Estimatorul b (panta liniei drepte) numit şi coeficient de regresie are întotdeauna semnul indicatorului sxy.16) (5. că: ¦ x i − x yi − y ¦ xi − x n Estimatorul a (intercepţia) poate lua valori negative sau pozitive.15a) n a ¦ x i + b ¦ x i2 = ¦ x i y i i =1 i =1 i =1 n n (5.17) Se observă.

Dacă datele au fost sistematizate utilizând metoda grupării.20a) a ¦ x i n i + b ¦ x i2 n i = ¦ x i y i n i i =1 r r ˆ ¦ yi n i = ¦ yi n i i =1 i =1 r i =1 i =1 (5. 5.STATISTICĂ ECONOMICĂ y y ÿ=a+bx b<0 x o y ÿ=a+bx b>0 o a) ÿ=a+bx b=0 x o x b) c) Fig.20b) (5. iar valorile xi şi yi se întâlnesc cu frecvenţele ni. = ¦ ¦ x i y j n ij i =1 i =1 i =1 j=1 r m j=1 ˆ ¦ y j n. = ¦ y j n.21) r În cazul în care datele au fost sistematizate într-un tabel cu dublă intrare. iar valorile xi şi yj se întâlnesc cu frecvenţele nij: a ¦ ¦ n ij + b ¦ x i n i.22b) a ¦ x i n i.5 . j i =1 j=1 r i =1 r j=1 r m r m (5. j j=1 m m (5.Linii de regresie cu: a) pantă pozitivă b) pantă negativă c) pantă egală cu zero Vom obţine astfel: i =1 ˆ ¦ yi = ¦ yi i =1 n n (5. atunci: a ¦ n i + b ¦ x i n i = ¦ yi n i i =1 r i =1 i =1 r r r (5.23) 228 . j = ¦ y j n.19) în condiţiile respectării ipotezelor modelului de regresie liniară. + b ¦ x i2 n i.22a) (5.

CAPITOLUL 5 EXEMPLUL 5. crt.3): Nr. crt.43 94.80627 + 0. Nr.520 ˆ yi 6 3 23 12 14 ˆ (y i − y i ) 7 1 4 36 0 Tabelul 5.3 Nr cadre didactice (yi) (persoane) 2 21 18 14 11 6 21 1 2 17 113 ­na + b ¦ x i = ¦ y i ® 2 ¯a ¦ x i + b ¦ x i = ¦ x i y i 2 ¦ y i ⋅ ¦ x i − ¦ x i ¦ x i y i 113 ⋅ 332.329 24.667 a= = = = 1.4.1.06507 n ¦ x i2 − (¦ x i )2 10 ⋅ 332. Numărul de copii înscrişi şi numărul de cadre didactice din 10 unităţi preşcolare este (Tabelul 5.29 229 .5.09 44.4 2 (y i −y ) 2 8 86.256 2.06507 ⋅ x i Calculele intermediare necesare sunt prezentate în tabelul 5.4 col.267 − (1459)2 1193989 Modelul de regresie va fi: ˆ y i = 1. 3.267 − 1459 ⋅ 24. al unităţii preşcolare 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 Total Nr.156.336 32.400 y i2 4 4 441 324 196 xiyi 5 40 6.808 2.989 10 ⋅ 332.783 2.89 7. 0 1 2 3 4 xi 1 20 323 156 180 yi 2 2 21 18 14 x i2 3 400 104.80627 b= n ¦ x i y i − ¦ x i ¦ y i 10 ⋅ 24.267 − 1459 2 n ¦ x i2 − (¦ x i )2 = 1.256 − 1459 ⋅ 113 77693 = = = 0. copii înscrişi (xi) (persoane) 20 323 156 180 98 73 334 20 52 203 1459 Tabelul 5.193.

09 28.556 400 2. 5. Indicatori ai calităţii ajustării Abaterea medie pătratică (eroarea standard) a reziduurilor este o măsură absolută a calităţii ajustării pe baza regresiei în eşantion.5. 5.451 24256 8 7 24 3 5 15 113 9 1 9 4 9 4 77 0.09 94. Se observă că(fig.704 41.329 111.4.09 106.2.014 20 104 3.49 579.09 86.6 .25) 230 .24) y y yi–ÿi yi–y { ÿ –y { i { ÿ=a+bx o x Fig.Abaterea valorilor individuale yi de la medie 2 2 ˆ 2 ˆ ¦ ( y i − y) = ¦ ( y i − y i ) + ¦ ( y i − y) i =1 i =1 n n n i =1 (5.STATISTICĂ ECONOMICĂ 5 6 7 8 9 10 Total 98 73 334 20 52 203 1459 11 6 21 1 2 17 113 9.6): ˆ ˆ y i − y = ( y i − y i ) + ( y i − y) (5. iar coeficientul de determinaţie este un indicator relativ.98 Valorile ajustate ale numărului de cadre didactice în funcţie de numărul de copii înscrişi sunt calculate în coloana 6 a tabelului 5.5.078 438 7.604 5.267 121 36 441 1 4 289 1857 1.209 332.43 32.

∆2y = ∆2y / x + ∆2 e Tabelul ANOVA este (Tabelul 5.00 = 2 + 2e 2 ∆y ∆y ∆y (5. k = 1. abaterea medie pătratică a erorilor în eşantion este: se = ∆2 e = i =1 ˆ ¦ (y i − y i ) n 2 n−2 n−2 Alternativ. suma pătratelor abaterilor daton i =1 n i =1 rate regresiei. Pentru analiza calităţii ajustării în regresia simplă liniară. putem calcula: ∆2y ∆2y / x ∆2 = 1.CAPITOLUL 5 Putem nota: i =1 n 2 2 ¦ ( y i − y) = ∆ y = varianţa totală. suma pătratelor erorilor.26) ( ) k Reziduală Totală ˆ ∆2 = ¦ (y i − y i ) e i =1 n n 2 n–k–1 n–1 2 se = ∆2 e ∆2y = ¦ y i − y i =1 ( ) n − k −1 ∆2 y n −1 2 s2 = y În tabelul ANOVA.5 Tabelul ANOVA pentru testarea calităţii ajustării Sursa variaţiei Suma pătratelor Grade de Media pătratelor libertate (dispersia corectată) n Datorată k 2 ∆2y / x ˆ 2 ∆2y / x = ¦ y i − y regresiei sy/x = i =1 (5.28) 231 . k reprezintă numărul variabilelor independente luate în consideraţie.5) Tabelul 5. 2 ˆ 2 ¦ ( y i − y i ) = ∆ e = varianţa neexplicată. suma pătratelor abaterilor totale.27) (5. 2 2 ˆ ¦ ( y i − y) = ∆ y / x = varianţa explicată. În analiza regresiei liniare simple.

Dacă volumul eşantionului este mic. ˆ Dacă β = 0. test bilateral): H0 : β = 0 (µb = β = 0) H1 : β ≠ 0 Dacă volumul eşantionului este mare. prin urmare dacă panta (β) este diferită de zero. vom respinge ipoteza nulă (H0). cu atât putem aprecia că variabila independentă X explică mai bine variaţia variabilei efect Y. Ipoteza nulă (H0) va fi atunci aceea că panta (β) este egală cu zero. atunci valoarea lui X nu este de nici un ajutor în previzionarea variabilei Y: nu contează cât de mult se modifică X. Vom testa. vom utiliza testul Z: b − µb b − 0 Z= = sb sb unde sb reprezintă abaterea medie pătratică obţinută din distribuţia de eşantionare a coeficientului b: sb = s2 b 2 s2 = se b n (5.30) 1 2 (5. cu ipoteza alternativă (H1) că panta (β) este diferită de zero (pozitivă sau negativă.STATISTICĂ ECONOMICĂ Coeficientul de determinaţie este: R2 = ∆2y / x ∆2y = 1− ∆2 e 2 ∆y ( = ¦ (y n i =1 n i =1 ˆ ¦ yi − y i ) − y) 2 2 (5. deoarece nu implică nici o modificare în Y (în medie).31) Pentru un prag de semnificaţie α. Cu cât raportul R2 are o valoare mai apropiată de 1 (sau de 100% într-o exprimare procentuală).29) Raportul ∆2y / x / ∆2y reprezintă proporţia variaţiei totală care este explicată de linia de regresie. când Z > Zα/2 sau Z < – Zα/2 şi vom concluziona că este foarte improbabil ca estimatorul b să provină dintr-o populaţie cu β = 0. vom utiliza testul t: b − µb b − 0 t n −2 = = sb sb 232 i =1 ¦ (x i − x ) . adică Y = Y . înseamnă că linia de regresie este orizontală.

7 .Diagrama de împrăştiere cu cadranele separate de medii Pentru punctele de pe grafic.3. Corelaţia simplă liniară (5. n-2) ⋅ sb 5.CAPITOLUL 5 statistică ce urmează o distribuţie t cu (n – 2) grade de libertate. în raport cu nivelurile medii din eşantion. x şi y (fig. Plecând de la reprezentarea grafică prin intermediul diagramei de împrăştiere. Intervalul de încredere pentru coeficientul de regresie b este dat de: b – t(α/2. astfel (Tabelul 5.5.5.32) . 5.7): y cadranul II cadranul I y cadranul III cadranul IV o x x Fig. n -2) ⋅ sb ≤ β ≤ b + t(α/2.1. 5.3. 5.6): Tabelul 5.6 Semnele produselor devierilor (abaterilor) Cadranul I II III IV xi – x + – – + yi – y + + – – (xi – x )(yi – y ) + – + – 233 . putem calcula un indicator care să măsoare legătura dintre cele două variabile. produselor lor de la medii pot fi pozitive sau negative. Covarianţa Astfel. vom începe cu împărţirea planului diagramei în patru cadrane.

lipsa legăturii liniare. § ¦ n i = n · . medie care ne va oferi un indicator absolut al legăturii dintre variabile. iar valoarea lui indică intensitatea legăturii.y ) n n = xy − x ⋅ y = n ¦ x i yi − ¦ x i ¦ yi i =1 n n n n i =1 2 i =1 (5. ª ( x − x ) 2 º ª n ( y − y) 2 º «i¦ i » «i¦ i » ¬ =1 ¼ ¬ =1 ¼ sau. Coeficientul de corelaţie liniară Coeficientul de corelaţie standardizează media produselor abaterilor: semnul coeficientului indică direcţia legăturii.34) rxy = n ¦ x i yi − ¦ xi ¦ yi i =1 i =1 i =1 2º n n ª n 2 §n · n ¦ x i − ¨ ¦ x i ¸ » «n ¦ y i2 − § ¦ y i · » « ¸ ¨ © i =1 ¹ » © i =1 ¹ » « i =1 « i =1 ¼ ¬ ¼¬ 2 ºª n n n (5. y) = s xy = i =1 ¦ (xi . numit covarianţa între X şi Y. 5.x )(yi . acest lucru implică lipsa legăturii între variabile. cel puţin.36) 234 . Acest indicator. y) = = sxs y sx ⋅ sy s xy i =1 ¦ ( x i − x )( y i − y) n (5.3.5. sau. formula ¨ ¸ © i =1 ¹ devine: rxy = i =1 ¦ n i ¦ x i yin i − ¦ x in i ¦ yin i i =1 i =1 i =1 2 ºª r r r r r 2 r r ªr §r yn · º §r xn · 2 2 «¦ ni ¦ x i ni − ¨ ¦ i i ¸ »«¦ ni ¦ yi ni − ¨ ¦ i i ¸ » ¹ » © i =1 ¹ » «i =1 i =1 © i =1 «i =1 i =1 ¼ ¬ ¼¬ (5. yi) apar cu frecvenţa ni.2.STATISTICĂ ECONOMICĂ Este firesc atunci să calculăm media acestor produse ale abaterilor.35) r Dacă perechile de valori (xi. ne arată cât de mult se modifică împreună cele două variabile: cov(x . Dacă valoarea covarianţei este egală cu zero. prin transformări elementare: n rxy = cov(x.33) Covarianţa are valoare pozitivă dacă legătura dintre variabile este directă şi negativă. dacă legătura dintre variabile este inversă.

este un indicator ce caracterizează direcţia şi intensitatea legăturii liniare. Aşadar.93 1092. Considerăm datele din Exemplul 5.38) r=b x sy EXEMPLUL 5. O valoare 1 indică o corelaţie liniară directă şi perfectă (funcţională). r. Pe baza lor se determină coeficientul corelaţiei rxy. Interpretarea uzuală a lui r este aceea că semnul indică direcţia legăturii. coeficientul de corelaţie. Se observă că: s (5.39) 235 . iar valoarea indică intensitatea ei. O valoarea O arată (de obicei) lipsa legăturii între variabile.: rxy = i =1 j=1 ¦ ¦ n ij ¦ ¦ x i y i n ij − ¦ x i n i ¦ y j n j i =1 j=1 i =1 j=1 r m r m r m rxy = = [ n¦ x i yi − ¦ x i ¦ yi − (¦ x i ) = 2 n ¦ x i2 ][ n ¦ y i2 − (¦ y i ) 2 ] = 77693 1193989 ⋅ (18570 − 12769) = 77693 1193989 ⋅ 5801 77693 77693 = = 0.CAPITOLUL 5 iar dacă datele au fost sistematizate într-un tabel cu dublă intrare.698 ⋅ 76.37) 2 2º ºª r m ªr m r m § · · §m « ¦ ¦ n ij ¦ x i2 n i − ¨ ¦ x i n i ¸ » « ¦ ¦ n ij ¦ y 2 n j − ¨ ¦ y j n j ¸ » ¸ ¨ j=1 ¨ ¸ i =1 j=1 j=1 j «i =1 j=1 i =1 ¹ » © © ¹ »« ¼ ¼¬ ¬ Valoarea coeficientului de corelaţie (rxy sau simplu.578 Rezultă deci că între cele două variabile există o legătură directă şi foarte puternică.1.1643 83224.2. iar o valoare –1 indică o corelaţie liniară inversă perfectă. atunci: ¨ i =1 j=1 ¸ © ¹ (5. Semnificaţia coeficientului de corelaţie (r) poate fi testată utilizând testul t: t n −2 = r n−2 1− r 2 (5. în care § r m · perechile (xi. yi) apar cu frecvenţele nij ¨ ¦ ¦ n ij = n ¸ . folosindu-se datele intermediare din Tabelul 5. r) este situată între –1 şi 1.4.

n-2 = t0. >tα.41) şi r= R (5.1: 236 . cu atât legătura dintre variabile este mai puternică.n-2 sau tcalc.306 Cum tcalc. = 7. < -tα.05. 5. În analiza corelaţiei simple liniare se observă că: r2 = R2 (5.3.932 tcalc.158 2 1 − rxy 1 − 0.40) Raportul de corelaţie ia valori cuprinse între 0 şi 1. stânga. Vom testa semnificaţia coeficientului de corelaţie calculat în Exemplul 5.158 se compară cu valoarea tabelară a lui t.3.42) EXEMPLUL 5. Cu cât valoarea indicatorului este mai apropiată de 1.1: rxy 0. Pentru calculul raportului de corelaţie vom lua în considerare datele din Exemplul 5. din tabelul repartiţiei Student (anexa) pentru un nivel de semnificaţie de 5% (α = 0.3.05) şi n – 2 = 8 grade de libertate: tα.n-2 pentru testul bilateral şi tcalc. respectiv. Valori apropiate de 0 ne indică legături de intensitate slabă între variabile.8 = 2.93 t= ⋅ n−2 = ⋅ 8 = 7. Raportul de corelaţie Un alt indicator relativ pentru măsurarea intensităţii legăturii dintre variabile este raportul de corelaţie.n-2 pentru testul unilateral dreapta. rădăcina pătrată a coeficientului de determinaţie (5.STATISTICĂ ECONOMICĂ Ipoteza nulă se respinge dacă valoarea calculată tn-2 este mai mare decât valoarea tabelată tα/2.4. EXEMPLUL 5. adică: R= i =1 n i =1 ( ¦ (y n ˆ ¦ yi − y i ) − y) 2 2 = 1 − i =1 n ¦ yi − y i =1 ˆ 2 ¦ (y i − y ) n ( ) 2 (5.5. > ttab rezultă că coeficientul de corelaţie liniară simplă determinat este semnificativ statistic (semnificativ diferit de zero).29).

atunci când influenţa tuturor celorlalte variabile independente este considerată constantă.43) iar în eşantionul cu care lucrăm.6. dacă luăm în consideraţie o variabilă dependentă (Y) şi două variabile independente (X1 şi X2).CAPITOLUL 5 R = 1− R = 1− ˆ 2 ∑ (y i − y i ) ∑ yi − y ( ) 2 77 = 0. sistemul de 3 ecuaţii simultane cu 3 necunoscute. modelul de regresie multiplă liniară în colectivitatea generală devine: Yi = α + β1X1i + β 2 X 2i + ε i (5. linia de regresie multiplă este: yi = a + b1x1i + b2x2i + ei (5. însă. 5. utilizând două sau mai multe variabile independente. Astfel.44) În eşantion.1.93 579. b1 şi b2 este: 237 . ˆ y i = a + b1 x 1i + b 2 x 2i (5. pentru determinarea estimatorilor a. variabila rezultativă supusă studiului poate fi afectată (determinată) de mai mulţi factori de influenţă.6. Regresia multiplă liniară Regresia multiplă liniară extinde analiza regresiei.98 Rezultă că legătura dintre cele două variabile este foarte puternică. 5. REGRESIA ŞI CORELAŢIA MULTIPLĂ LINIARĂ În numeroase situaţii. coeficienţii b1 şi b2 sunt numiţi coeficienţi de regresie parţiali şi ei ne arată doar influenţa parţială a fiecărei variabile independente.45) Aplicând metoda celor mai mici pătrate.

x 2 .48) În practică.. i =1. este rar întâlnită. deşi situaţia aceasta.. dk.. numită multicoliniaritate perfectă.. + b k x ki (5. d1. sunt mai frecvente cazurile de multicoliniaritate ridicată Ecuaţia de regresie multiplă în eşantion este: ˆ y i = a + b1 x 1i + b 2 x 2i + .50) Raportul (coeficientul) de corelaţie multiplă are valori cuprinse între 0 (dacă nu există legătură între variabilă dependentă şi variabilele independente) şi 1 (dacă există legătură perfectă). + β k X ki + ε i (5.. + d k X ki = 0 .. astfel încât: d 0 + d1X1i + d 2 X 2i + .. atunci modelul poate fi generalizat la: Yi = α + β1X1i + β 2 X 2i + ... x 1 .51) Ry. x 2 . nu este posibil să găsim un set de numere d0. n (5. x 1 . Cu alte cuvinte... .STATISTICĂ ECONOMICĂ n n ­na b n x + 1 ¦ 1i + b 2 ¦ x 2i = ¦ y i ° i =1 i =1 i =1 ° n n n n ° 2 ®a ¦ x 1i + b1 ¦ x 1i + b 2 ¦ x 1i x 2i = ¦ x 1i y i i =1 i =1 i =1 ° i =1 n n n n ° a ¦ x 2i + b1 ¦ x 1i x 2i + b 2 ¦ x 2i = ¦ x 2i y i 2 ° i =1 i =1 i =1 i =1 ¯ (5. Corelaţia multiplă liniară Pentru a studia intensitatea legăturii dintre o caracteristică dependentă (Y) şi mai multe caracteristici independente utilizând metoda corelaţiei.47) În acest caz apare o ipoteză specială. şi anume aceea că o variabilă independentă nu poate să fie exprimată ca o combinaţie liniară perfectă a celorlalte variabile independente.46) Dacă luăm în considerare k variabile independente. k 238 ... calculăm raportul de corelaţie multiplă: Ry..2. x k = i =1 n i =1 ˆ ¦ (y i − y ) ¦ (y i − y ) n 2 2 1 = 1 − i =n 2 ¦ (y i − y ) i =1 ˆ ¦ (y i − y i ) n 2 (5.6. (5. . .49) 5. d2.. x k > | ryx j | j = 1.

Testarea semnificaţiei raportului de corelaţie multiplă se poate face utilizând statistica F: n − k −1 R 2 F= ⋅ (5. . Xk au o influenţă semnificativă asupra variabilei rezultative. k. > Fα. în ipoteza că celelalte variabile rămân constante...52) k 1− R 2 unde k reprezintă numărul variabilelor independente. Modelul de regresie în eşantion are forma generală: 239 . În afara coeficienţilor de corelaţie simplă şi multiplă.7. X2.53) 2 2 1 − ryx 2 ⋅ 1 − rx1x 2 ( )( ) şi coeficientul de corelaţie parţială între Y şi X2. n-k-1 se acceptă ipoteza conform căreia variabilele X1. Dacă: Fcalc.. care este explicată de variabilele independente X1. în analiza corelaţiei dintre variabile se mai pot calcula şi coeficienţii de corelaţie parţială. în cazul a două variabile independente. Xk.7. eliminând influenţa variabilei X1 este: ryx2 − ryx1 ⋅ rx1x 2 ryx2 ⋅x1 = (5. 5. El arată proporţia din variaţia totală a variabilei Y.. eliminând influenţa variabilei X2 este: ryx1 − ryx 2 ⋅ rx1x 2 ryx1 ⋅ x 2 = (5. ce caracterizează intensitatea legăturii dintre două variabile. Modelele polinominale reprezintă o categorie des întâlnită printre modelele neliniare ce descriu relaţiile dintre caracteristicile social-economice. Y. coeficientul de corelaţie parţială între Y şi X1.1. X2. o funcţie neliniară trebuie să fie utilizată pentru a descrie legătura dintre caracteristici. REGRESIA ŞI CORELAŢIA NELINIARĂ Când — din consideraţii teoretice ori din studierea diagramei de împrăştiere — observăm că dependenţa nu este de tip liniar. .CAPITOLUL 5 Pătratul raportului de corelaţie multiplă este coeficientul de determinaţie multiplă (R2)..54) 2 2 1 − ryx1 1 − rx1x 2 ( )( ) 5.. De pildă. Regresia neliniară 1°.

modelul se liniarizează. deci.. 240 . + b k x ik (5. regresia polinomială (5.57) O altă situaţie este cea a dependenţei invers proporţionale: 1 ˆ yi = a + b (5.55) unde k reprezintă gradul funcţiei. R= i =1 n ˆ ¦ (y i − y ) n 2 2 i =1 ¦ (y i − y ) 1 = 1 − i =n 2 ¦ (y i − y ) i =1 ˆ ¦ (y i − y i ) n 2 indicator care ia valori între 0 şi 1 şi arată o corelaţie cu atât mai puternică între variabile. De pildă. raportul de corelaţie R (5. am arătat.40).7. În general. astfel încât relaţia între transformată şi cealaltă variabilă să fie de tip liniar.55) poate să fie studiată ca un caz special de regresie multiplă: ˆ y i = a + b1 x1i + b 2 x 2i + . Calculăm. când. deja.. în paragraful 5.3 că indicatori precum covarianţa sau coeficientul de corelaţie liniară nu sunt potriviţi în cazul legăturii neliniare..2.5.STATISTICĂ ECONOMICĂ ˆ y i = a + b1 x i + b 2 x i2 + .i = xi 5. utilizând variabila transformată x .. Modelele ce necesită transformarea variabilelor în vederea liniarizării sunt cele în care aplicarea regresiei presupune o schimbare de variabilă. cu cât valoarea sa este mai apropiată de 1.56) logaritmând expresia funcţională exponenţială. Corelaţia neliniară Pentru analiza intensităţii legăturii dintre variabile cu ajutorul indicatorilor corelaţiei. în cazul unui model exponenţial ˆ y i = a ⋅ b xi (5. obţinem: ˆ log y i = log a + (log b ) ⋅ x i (5.58) xi 1 . + b k x ki 2°.

Coeficientul ϕ de măsurare a asocierii dintre variabilele alternative.60) n 11 n 22 + n 21n 12 Acest indicator ia valori cuprinse între –1 şi +1.7 Total n1.7): Tabelul „2x2“ Clasele lui Y Y(y1) non Y(y2) n11 n12 n21 n22 n. O valoare apropiată de +1 sau de –1. n.2 Tabelul 5.2 n 1 .59) ϕ = 11 22 n. o asociere negativă. 5. are formula: n n − n 21 n 12 Q = 11 22 (5. iar o valoare apropiată de –1. 1]. datele se sistematizează întrun tabel „2 x 2“. ne arată o dependenţă între variabile. ANALIZA STATISTICĂ A LEGĂTURII DINTRE VARIABILELE CALITATIVE Metodele neparametrice de analiză a corelaţiei se folosesc îndeosebi pentru studierea asocierii dintre variabilele calitative. dar.1 n. sistematizate într-un tabel „2 x 2“ este: n n − n 21 n 12 (5. n2.1 n.n 2 .CAPITOLUL 5 5. O valoare apropiată de +1 ne arată o asociere pozitivă. 241 . cum metodele valabile pentru o scală inferioară (nominală sau ordinală) sunt valabile şi pentru o scală superioară (numerică) vom putea folosi corelaţia neparametrică (sau liberă de distribuţie) şi pentru variabilele numerice. Coeficientul ϕ ia valori în intervalul [-1. Clasele lui x X(x1) nonX(x2) Total O asociere puternică înntre variabile se remarcă în cazul concentrării frecvenţelor pe una dintre diagonalele tabelului.1. Asocierea variabilelor alternative În cazul variabilelor alternative (dihotomice). O valoare apropiată de 0. Coeficientul Q (al lui Yule) care măsoară şi el intensitatea asocierii dintre variabile alternative.8. ne arată o independenţă între aceste clasificări.. care are forma (Tabelul 5.8.

printr-o reducţie de scală...c Total n1.... . nrj .8..... ..1 n..62) f ij i =1 j=1 i =1 j=1 f ij ( ) Ipoteza nulă se respinge (şi deci se acceptă ipoteza alternativă.. ni1 ni2 ..STATISTICĂ ECONOMICĂ 5. Xi . Vom determina atunci frecvenţele teoretice (aşteptate) în rândul i şi coloana j: n i..8 Clase pentru X X1 X2 ... . ⋅ n . în număr mai mare de 2... Yj .. tabelul de contingenţă în care se sistematizează datele are r rânduri (r clase pentru variabila X) şi c coloane (c clase pentru variabila Y) (Tabelul 5.... ni.. nr....2. n... aceea că există dependenţă între clasificarea pe linii şi cea pe coloane).....8) Tabelul 5.. Yc n11 n12 ...j ..... nrc n. .... ... dacă χ calc.. nr1 nr2 . Asocierea variabilelor nominale Aceasta este situaţia în care variabilele sunt nealternative şi au o structură constituită dintr-un sistem de clase (categorii).. Într-o astfel de situaţie... n2j ... n2c . Xr Total Tabel de contingenţă Clase pentru Y Y1 Y2 . j (5...... şi vom calcula testul statistic: 2 2 r c n ij − f ij n c n ij = ¦¦ −n χ2 = ¦¦ (5.. 242 . (r-1)(c-1). .... pe care le putem obţine chiar şi pentru variabilele numerice... Testul χ2 de independenţă pentru tabelul „r x c“ de contingenţă (asociere) se aplică sub presupunerea că fiecare observaţie (unitate statistică) este clasificată independent de orice altă observaţie........ n2.... unde (r-1)(c-1) reprezintă gradele de libertate.... n1c n21 n22 . n1j ...... n...2 .61) f ij = n... > χ 2α..... nic . Clasele reprezintă stări calitative. . n. nij ... la un nivel de 2 semnificaţie α.................. .....

2) 243 . 1. Coeficientul de corelaţie a rangurilor Spearman ia valori cuprinse în intervalul [-1. Valori (în modul) apropiate de unitate indică o asociere puternică între variabile.9 Notă la statistică 9 3 10 6 5 8 Se acordă ranguri valorilor celor două variabile (Tabelul 5.63) rs = 1 − n n 2 −1 unde di = rxi – ryi reprezintă diferenţa dintre rangurile perechi acordate aceleiaşi unităţi statistice.CAPITOLUL 5 5.5. Rangurile sunt de la 1. Pentru 6 studenţi dintr-o grupă se cunosc: calificativele pentru nivelul de pregătire al studenţilor la matematică. EXEMPLUL 5.8. obţinute în timpul anului şi notele obţinute la examenul de statistică: ( ) Student 1 2 3 4 5 6 Calificativ la matematică bun slab excepţional satisfăcător foarte slab foarte bun Tabelul 5. până la n. astfel încât unităţile să poată fi ordonate în funcţie de criteriile studiate.10. iar valori apropiate de zero indică o asociere slabă între variabile. Coeficientul de corelaţie a rangurilor Spearman (rs) se determină ca: 6¦ d i2 (5. 1]. Asocierea variabilelor ordinale (corelaţia rangurilor) Variabilele social-economice măsurate pe o scală ordinală presupun acordarea unor numere de ordine (ranguri) tuturor unităţilor. col.3.

de la el în jos.6.89 indică o asociere puternică între cele 2 varia6 ⋅ (36 − 1) bile.ryi 3 -1 +1 0 0 -1 +1 di2 4 1 1 0 0 1 1 4 rs = 1 − 6⋅4 = 0. Acest indicator ia valori cuprinse în intervalul [-1. Atunci 2S τ= (5. x rxi 1 4 2 6 3 1 5 Rang pt. de la el în jos.9. qi = numărul rangurilor inferioare fiecărui rang ryi. 1].necesită ordonarea — crescător — a unităţilor după rangurile acordate variabilei X şi înscrierea în paralel. coeficientul rangurilor Kendall are o valoare mai mică decât coeficientul rangurilor Spearman şi. pentru un număr mare de unităţi statistice (n) avem relaţia 2 τ ≅ rs (5.65) 3 EXEMPLUL 5. iar interpretarea este similară cu cea a coeficientului de corelaţie a rangurilor Spearman. acordat după variabila Y. P = ¦pi. Folosim datele din Tabelul 5. y ryi 2 5 1 6 3 2 4 Diferenţa între ranguri di = rxi .10 Student 0 1 2 3 4 5 6 Total Rang pt.64) n (n − 1) unde: S = P – Q. În general. 244 . a rangurilor acordate după variabila Y. Q = qi pi = numărul rangurilor superioare fiecărui rang ryi.STATISTICĂ ECONOMICĂ Tabelul 5. Ordonăm studenţii (crescător) după rangurile acordate variabilei: „Calificativul pentru pregătirea la matematică“. acordat după variabila Y. Coeficientul de corelaţie a rangurilor Kendall (τ).

CAPITOLUL 5 Tabelul 5.11 Qi 1 1 0 0 1 1 2=Q Student 5 2 4 1 6 3 Total rxi 1 2 3 4 5 6 ryi 2 1 3 5 4 6 Pi 4 4 3 1 1 0 13=P S = P − Q = 13 − 2 = 11 2⋅S 2 ⋅ 11 22 rk = = = = 0.73 n (n − 1) 6 ⋅ 5 30 Între cele două variabile există o asociere destul de puternică şi directă. 245 .

Diagrama de împrăştiere Analiza dispersională Se studiază cauzalitatea DA Analiza regresiei NU Analiza corelaţiei Nr. variabile independente O variabilă Regresie simplă Mai multe variabile Regresie multiplă Date numerice din eşantioane ma sau povenite din populaţii norma DA Corelaţie parametrică Legătură între două variabile DA NU • Raportul de corelaţie multiplă R = R2 Legătură liniară NU Model de regresie simplă neliniară DA Legătură liniară NU Model de regresie multiplă neliniară Legătură liniară • Covarianţa s xy Σ( x i − x )( yi − y) = n plă Model de regresie multiplă liniară ∧ yi = a + b1x1i + . ⋅ n 2..2 ⋅ n1. Variabile nominale • testul χ2 χ2 = = 1− • coeficientul Q n n − n 21n12 ϕ = 11 22 n11n 22 + n 21n12 i =1 j=1 ¦¦ r c (n ij − fij ) 2 f ij Variabile o • Coeficient corelaţie a ra Spearman rS = 1 − n(n 6Σ unde fij = n i. + b k x ki • Raportul de corelaţie R = R2 • Coeficientul de corelaţie parţială • Coeficientul de corelaţie Calitatea ajustării rxy = s xy s xs y 2 oarea standard a iduurilor Σ( y i − y ) 2 n − k −1 ∧ Coeficientul de determinaţie R2 = Σ( yi − y) 2 Σ ( y i − yi ) 2 Σ( yi − y) 2 ∧ • Raportul de corelaţie R= R = Corelaţie neparam = Σ( yi − y) 2 ∧ Variabile alternative • coeficientul ϕ ϕ= n11n 22 − n 21n12 n.1 ⋅ n . • Coeficient 246corelaţie a rangurilor K . j n.n ...

Definiţi conceptul de legătură statistică. Prezentaţi modelul de analiză dispersională unifactorială. Testarea semnificaţiei coeficientului de corelaţie. definiţie.STATISTICĂ ECONOMICĂ Întrebări recapitulative 1. 24. 3. Ce reprezintă coeficienţii a şi b ai liniei de regresie? 9. Prezentaţi asocierea variabilelor alternative. Regresia şi corelaţia multiplă liniară. mod de calcul. 19. Coeficientul de corelaţie: concept. Ce este şi cum se alcătuieşte o diagramă de împrăştiere? Ce informaţii oferă? 4. 15. mod de calcul. Ce este corelaţia neparametrică şi în ce condiţii se foloseşte? 20. 6. 5. Ce reprezintă covarianţa? 13. mod de utilizare. Cum clasificaţi legăturile statistice? Exemplificaţi. mod de calcul. se studiază asocierea variabilelor nominale? 22. Analiza dispersională (ANOVA) — conţinut. Coeficientul de corelaţie a rangurilor Kendall — definiţie. Ce reprezintă raportul de corelaţie? Cum se determină? Ce semnificaţie prezintă valoarea lui? 16. 17. Coeficientul lui Spearman de corelaţie a rangurilor. interpretare. Daţi exemple de modele polinomiale utilizate în studiul legăturilor neliniare. 21. interpretare. Descrieţi metoda regresiei simple liniare. interpretare. 14. 11. 8. Testarea semnificaţiei parametrului b al modelului de ajustare. 2. În ce constă metoda regresiei? 7. Care sunt indicatorii prin care se măsoară asocierea variabilelor ordinale? 23. 10. Cum se apreciază calitatea ajustării? Indicatori. 247 . În ce condiţii se aplică regresia şi corelaţia neliniară? 18. Cum se defineşte corelaţia liniară simplă? 12. Prin ce modalităţi.

17 2. lei) 2 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 Total 7 2 6 4 14 15 16 12 14 20 15 7 132 0. lei) realizate în 12 zile. datele sunt: Tabelul 5.1’.15 0. Pentru un magazin alimentar s-au cules date privind vânzările (mil. 0 Vânzări (mil.15 0.34 0.27 0. El a considerat doi factori determinanţi ai vânzărilor anuale: cheltuielile cu reclama şi publicitatea şi numărul vânzătorilor.20 0.10 0. Nr. presupunând un nivel al vânzărilor de 10 milioane lei.CAPITOLUL 5 Teste de autoevaluare 1.44 0.13 0. lei) şi profitul (mil.1’ Profit (mil.24 0.2’ Departament Venituri anuale din Cheltuieli cu reclama Număr de vânzători vânzări (mil. lei) 1 Tabelul 5. Managerul unei companii naţionale doreşte să afle de ce unele departamente ale companiei realizează venituri din vânzări superioare altor departamente. $) şi publicitatea (mii $) (persoane) 0 1 2 3 1 32 249 15 2 47 292 18 3 18 183 14 4 25 201 16 5 49 310 21 6 41 248 20 7 52 246 18 248 .25 0. crt.71 2. Pentru 15 departamente. Datele sunt prezentate în tabelul 5. în scopul de a determina ecuaţia de regresie şi de a previziona profitul.27 0.

STATISTICĂ ECONOMICĂ 8 9 10 38 36 29 241 288 191 14 13 15 În ipoteza unei dependenţe liniare între cele trei variabile.05.m. s-au calculat: ¾ abaterea standard a cheltuielilor cu reclama: 52 u. c) Să se măsoare intensitatea legăturii dintre cele trei variabile folosind un indicator de corelaţie adecvat. b) Să se determine erorile reziduale. 249 . folosind funcţia de regresie liniară. ¾ valoarea medie a vânzărilor unui magazin: 7787. înregistrate la n magazine. ştiind că F0. 200 de utilaje din dotarea unei fabrici sunt grupate după vechime (ani) şi după costul de întreţinere (mii lei): Vechime (ani) 0 6 9 12 Total Tabelul 5. ¾ covarianţa dintre cele două variabile: 55837. ecuaţia de regresie ce modelează legătura dintre cele două variabile este: ˆ a) y = 10. 4. c) Verificaţi validitatea modelului de regresie folosit..74. d) Să se testeze validitatea modelului de regresie folosit.65 + 250.65x .75 + 20. b) Măsuraţi intensitatea legăturii dintre cele două variabile. se cere: a) Să se estimeze parametrii modelului de regresie..m. folosind un indicator de corelaţie adecvat. În ipoteza unei dependenţe liniare.. ¾ cheltuielile medii cu reclama ale unui magazin: 365 u.7 = 4.2. Testaţi semnificaţia acestuia.m. 3. Pentru variabilele statistice:cheltuielile cu reclama şi valoarea vânzărilor.25x .5 u.6.3’ Costul de întreţinere (mii lei) Total 1000-1400 1400-1800 1800-2200 2200-2600 1 2 3 4 5 45 10 5 60 45 40 15 100 5 5 30 40 45 60 50 45 200 Se cere: a) Ajustaţi costul de întreţinere în funcţie de vechime. ˆ b) y = 20.

c) metoda regresiei.75 − 20. d) metoda tabelului de corelaţie. ˆ d) y = 100. 6.6 x . În acest scop. 250 . Prin "numărul gradelor de libertate" înţelegem: a) numărul de elemente dintr-o colectivitate.CAPITOLUL 5 ˆ c) y = 250. Să se precizeze care dintre următoarele metode de analiză a legăturilor dintre variabilele statistice nu se încadrează în categoria metodelor simple: a) metoda seriilor interdependente. e) nici una din variantele de mai sus. 7. 5.25 + 20. b) metoda grupărilor. b) Să se măsorare intensitatea legăturii dintre variabile folosind coeficienţii de corelaţie a rangurilor ai lui Spearman şi Kendall. Un funcţionar al departamentului de sănătate doreşte să stabilească factorii determinanţi care influenţează cheltuielile medicale ale familiilor.65x . e) metoda corelaţiei. pentru 13 familii el înregistrează numărul de membri ai familiei şi cheltuielile lunare cu îngrijirea sănătăţii ($): Familia 0 Mărimea familiei (persoane) 1 Tabelul 5.4’ Cheltuieli medicale lunare ($) 2 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 2 2 4 5 7 3 8 10 5 2 3 5 2 20 28 52 50 78 35 102 88 51 22 29 48 25 a) Să se alcătuiască tabelul de asociere în raport cu mediile celor două variabile şi să se determine coeficientul de asociere.

ca fiind punctul cel mai aproape de origine.STATISTICĂ ECONOMICĂ b) numărul de elemente dintr-o colectivitate minus 1. b) a aprecia vizual legătura dintre două variabile. d) numărul de elemente independente necesare pentru a defini starea unui ansamblu. d) a determina valaorea raportului de corelaţie. c) numărul de elemente necesare pentru a defini starea unui ansamblu. 8. 251 . c) a determina valoarea critică în testarea semnificaţiei coeficientului de corelaţie. e) numărul de relaţii independente care leagă elementele unui ansamblu. e) a determina abaterea medie pătratică a setului de date. Diagrama de împrăştiere este utilă pentru: a) a determina intervalul de încredere pentru coeficientul de corelaţie.

1936 0.1156 0.10 0.0729 0.78 8. 5.05 3.27 0.1 0 5 10 15 20 x Vânzãri (cheltuieli) Fig.0100 0.80 5. Diagrama de împrăştiere pentru datele disponibile este: y Profit (mil.34 0.Diagrama de împrăştiere Legătura dintre variabile este directă şi liniară.1’ .0576 0.19 35.17 2.13 0.20 0.25 0.0289 0.71 49 4 36 16 196 225 256 144 196 400 225 49 1796 1.29 0.50 4.40 3.3 0.4 0.0169 0.0225 0.24 0.0625 0.0400 0. iar ecuaţia de regresie va ˆ avea forma y i = a + bx i Folosind datele din tabelul de lucru 5.20 0.15 0.5’: xi yi xi2 xiyi Tabelul 5.05 0.10 1.78 0.84 2.0729 0.60 3.0225 0.CAPITOLUL 5 Răspunsurile testelor de autoevaluare 1.5’ yi2 4 0 1 2 3 7 2 6 4 14 15 16 12 14 20 15 7 132 0.27 0.2 0.44 0.15 0. lei) 0.7159 252 .

x2 = veniturile din vânzări.29 Ecuaţia de regresie este: ˆ y i = 0.264 33. lei 2. 1-8.516 58. obţinem: ∧ y = 0.88 = = 0.401 96.001 85. Se obţine sistemul de ecuaţii: Calculele intermediare se găsesc în tabelul 5.2099 mil.100 61.STATISTICĂ ECONOMICĂ a= 371 ⋅ 1796 − 35. 2 4128 12 ⋅ 1796 − (132 ) 12 ⋅ 35.504 60. X2 = numărul vânzătorilor.781 225 324 196 256 441 400 324 196 169 225 2756 3735 5256 2562 3216 6510 4960 4428 3374 3744 2865 40. a) Y x1.481 616.6’ x1yi x2yi 7 8 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 Total 32 47 18 25 49 41 52 38 36 29 367 249 292 183 201 310 248 246 241 288 191 2449 15 18 14 16 21 20 18 14 13 15 164 62.29 − 132 ⋅ 2.226 480 846 252 400 1029 820 936 532 468 435 6198 253 .081 82. unde X1 = cheltuielile cu reclama şi publicitatea.71 65. col.29 ⋅ 132 208.71 ® ¯132a + 1796b = 35.6’. lei.01593. x 2 = a 0 + a1 x1 + a 2 x 2 . iar Yx1.489 40.650 7968 13724 3294 5025 15190 10168 12792 9158 10368 5539 93. Departa ment 0 ­na 0 + a1 ¦ x1 + a 2 ¦ x 2 = ¦ y i ° ° 2 ®a 0 ¦ x1 + a1 ¦ x1 + a 2 ¦ x1 x 2 = ¦ x1 y i ° 2 °a 0 ¦ x 2 + a1 ¦ x1 x 2 + a 2 ¦ x 2 = ¦ x 2 y i ¯ yi 1 x1 2 x2 3 2 x1 4 2 x2 5 x1x2 6 Tabelul 5.01593x i Pentru xi=10 mil.76 b= = = 0. 4128 4128 ­12a + 132b = 2.944 36.0506 + 0.0506.

7 -11. atunci veniturile din vânzări ar creşte cu 0.1 Tabelul 5.3 15.59 mil.09 1.29 59.3 1. $.5 9 35 46 24 29 54 43 39 32 38 26 367 Sistemul este: 10a 0 + 2449a1 + 164a 2 = 367  2449a 0 + 616.x2 − y )2 14 2.49 59.29 18.650a + 2756a = 6198 0 1 2  Se rezolvă sistemul şi se găseşte: a0 = -26. $.6’.4 + 0. atunci veniturile din vânzări ar creşte cu 1.3 4.49 161.59 Y x1.89 86. x2 ) 11 9 1 36 16 25 4 169 36 4 9 309 εi = 2 2 (y i − y ) 12 -4.69 0.1512 a2 = 1.09 349.69 5.6’-continuare (Yx1.7 - (yi − y )2 13 22.49 234.29 39.69 114.7 12.29 299.09 106. c) Pentru măsurarea intensităţii legăturii dintre variabile folosim raportul de corelaţie multiplă: 254 .226 164a + 40.69 136.CAPITOLUL 5 Yxi. x 2 = −26. x 2 (tabelul 5.650a 2 = 93.7 10.3 -0.29 22.4 a1 = 0.59 ⋅ x 2 Dacă cheltuielile cu reclama ar creşte cu o mie $.49 792. iar dacă numărul vânzătorilor ar creşte cu o persoană. 10-11). col.89 151.1512 ⋅ x1 + 1.29 1080.3 -18. b) ε = y i − Y x1.x2 εi 10 -3 +1 -6 -4 -5 -2 +13 +6 -2 +3 (yi − Yx1.09 1.1512 mil.7 -7.781a1 + 40.

3.7’.5 ¦ Y x1x 2 − y = 1 = = = 396. ajustate ale lui Y. x 2 = 1 − ¦ yi − y ( )2 = 1− 309 = 0. “b” este coeficientul de regresie (panta dreptei).74 44.25 Fcalc = = 8.1 Valoarea lui Ry/x1. unde Yxi – valorile teoretice.84 1080. d) Pentru testarea validităţii modelului de regresie se foloseşte testul F de analiză dispersională. Se obţine sistemul: ( )2 ­a ¦ ¦ nij + b ¦ xi ni = ¦ y j n j i j ° i j ° ® 2 °a ¦ xi ni + b¦ xi ni = ¦ ¦ xi y j nij ° i i i j ¯ Calculele intermediare se găsesc în tabelul 5. a) Y x i = a + bx i .STATISTICĂ ECONOMICĂ 2 ¦ ( y i − Y x 1x 2 ) R y / x1.14 Aşadar. costurile de întreţinere cresc în medie cu 155.x2 arată o dependenţă puternică între cele trei variabile.14 s2 = 2 = n−r n−r 7 396. Fcalc = 2 s1 2 s1 2 s2 S 792. avem o legătură directă între variabile.25 r −1 r −1 3 −1 2 S 309 ¦ ( y i − Y x1x 2 ) 2 = = 44. modelul de regresie multifactorială este bine ales.78 mii lei 255 .98 > Ftab = 4. Cum b > 0. Dacă vechimea creşte cu un an.

800*103 153. între cele două variabile. r yx = cov( x.000*103 259.76 .600*103 b) Se calculează coeficientul de corelaţie.7’ Vechime (ani) 0 1 Cost de întreţinere (mii lei) 1200 1600 2 ni 5 xi ni 6 x y n xi2 ni ¦ i j ij j 7 8 Yxi 2000 3 2400 4 9 6 9 12 nj y jn j y 2n j j 45 45 54000 10 45 5 60 5 40 5 50 15 30 45 60 100 40 200 358.000 64.06 1740 16.000 1836.000 100.780 j 2 ( )2 2 y= ¦ y jn j ¦nj 358000 = 1790 mii lei 200 256 .7 + 155.72 480 5760 1.38 900 8100 1.CAPITOLUL 5 Y xi = 434.000 108.600*103 200. y ) = σ xσ y [n¦ x n n¦ ¦ xi y j nij − ¦ xi ni ¦ y j n j 2 2 2 i i − (¦ xi ni ) n ¦ y j n j − ][ (¦ y j n j )2 ] ryx = 0. Se poate utiliza şi raportul de corelaţie: R y / x = 1− s 2/Y y s2 y = s2 Y/y s2 y 2 = 1− ¦ ¦ y j − Y xi ( )2 nij 2 ¦ (y j − y ) n j s2 y = ¦ yj − y nj ¦nj = ( )2 = ¦ yjnj ¦nj − y Ÿ ¦ y j − y n j = ¦ y 2 n j − n y = 36.252.200*103 677.000 96.000 360 2160 480.020 3.000 2304. deci există o legătură destul de puternică.78 ⋅ x i Tabelul 5.000 1369.080. directă.692.

2 s1 2 s2 n−2= 0.855.9 8.508 = 77654 200 − 2 Fcalc = 275.315.265.05.291.41 276.2.414.988.n-r = F0.06 .45 c) F = 2 s1 ¦ Y x i − y ni 36.972 .000 − 15.8’ Yxi 1200 0 1 2 yj 1600 3 ¦ (Yxi − y j )2 n ij j 2000 4 2400 5 1369.r-1.899.198 = 1.759.262.07 = 16.38 1.407.84 1. 257 .508 = 0.502.294.2.64 Fα.2 531.636.05.5 Total 3.STATISTICĂ ECONOMICĂ Ry / x = 1 − 15.76 > t 0.76 2 14.1 1.031.066.216.375. deci “r” este semnificativ.2 2304.508.492 2 −1 r −1 r −1 ¦ ¦ y j − Yx i S = 2 = n−r n−r ( )2 2 s2 ( )2 nij = 15.9 1836.508 S = 1 = = = 21.4 462.6 3.375. 1.134.3 15.521.404.375.76 36.375.347.8’ Calculele intermediare se găsesc în tabelul 5.478.780.84 Cum Fcalc > Ftab înseamnă că modelul de regresie este bine ales (este semnificativ statistic).780.0 Testarea semnificaţiei coeficientului de corelaţie “r” se face cu ajutorul testului t: t= t calc r 2 1− r 1 − 0.72 .198 = 4.811.000 Tabelul 5.3 4.

ecuaţia de regresie va fi: ˆ y = 250.5 4 2.31 y ≤ 48.5 − 20. 13 n ¦ y i 628 = = 48.95 n11 ⋅ n 22 + n12 ⋅ n 21 36 + 1 b) Se acordă ranguri celor două variabile. deci varianta c) este adevărată. Notăm cu X .mărimea familei şi cu Y .CAPITOLUL 5 4. y ) 55837.46 Total (nj) Qa = n11 ⋅ n 22 − n12 ⋅ n 21 36 − 1 = = 0. Familia 0 1 Ri 1 2.46 x > 4. 5.31 n11 = 6 n12 = 1 n21 = 1 n22 = 5 7 6 Tabelul 5. rxy = s cov( x.65 2 sx s y sy 52 2 sx a + b ⋅ x = y Ÿ a = y − b ⋅ x = 7787.25 + 20.6 =b⋅ x Ÿb= = = 20.10’ Pi Qi 5 6 12 - 258 .25 Aşadar.25 di2 Tabelul 5. y ) cov( x.65 ⋅ 365 = 250.5 x Riy 2 1 di 3 1.46 pers.65x .cheltuielile medicale. x= y= ¦ x i 58 = = 4.9’ Total (ni) 7 6 13 Mărimea familiei (X) (persoane) x ≤ 4.31 $ 13 n Cheltuieli medicale (Y) y > 48.

5 5.25 9 4 1 0 0 1 1 21. b) 259 .5 0. d) 8.5 -0.25 0.5 = 0.5 7 9 9 9 11 12 13 2 3 4 5 6 10 7 8 9 11 13 12 0. c) şi e) 7.94 13 ⋅ 168 Valoarea obţinută a coeficientului arată că legătura dintre cele două variabile este foarte puternică şi directă.25 0.5 2. rk = 2 ⋅ (74 − 4) 2S .STATISTICĂ ECONOMICĂ 10 13 2 11 6 3 12 4 9 5 7 8 Total 2.5 -3 2 1 0 0 -1 1 0.5 5.5 11 10 9 8 7 3 5 4 3 2 74 3 1 4 rs = 1 − 6¦ d i2 n n 2 −1 ( ) =1− 6 ⋅ 21.5 2.89 n(n − 1) 13 ⋅12 6.25 2.25 0. rk = = 0.5 -1.5 -0.

d) Deoarece suma produselor abaterilor individuale este întotdeauna egală cu 0.CAPITOLUL 5 Teste propuse spre rezolvare 1. 5.2’ 260 . 2. b) Deoarece numărătorul nu indică direcţia pantei sau a legăturii. De ce este preferat coeficientul de corelaţie? a) Pentru că trebuie calculată media produselor abaterilor individuale. c) Deoarece numărătorul nu indică intensitatea legăturii. În care dintre următoarele diagrame de împrăştiere coeficientul de corelaţie va avea valoare apropiată de 1? y a) y b) o y c) x y d) o x o y e) x o x o x Fig. e) Pentru a evita utilizarea valorilor luate în modul. Numărătorul coeficientului de corelaţie (r) este covarianţa (covxy).

b) în 95% din cazuri valoarea este cuprinsă într-un interval dat de o abatere medie pătratică de la valoarea adevărată. atunci: a) y descreşte când x creşte.64. b) 7.05. 4.STATISTICĂ ECONOMICĂ 3. e) preţul nu este un indicator bun pentru calitatea produselor. dacă utilizăm coeficientul de corelaţie. d) este minus când descreşterea lui x este însoţită de descreşterea lui y. d) 0. dacă există vreuna. utilizând date de la diferite firme. yi) se află pe o linie dreaptă. c) –0. e) este plus când valorile lui y sunt mai mari decât media.05 x preţ.64. Semnul coeficientului de corelaţie: a) este minus când legătura dintre variabile este slabă. atunci: a) în 5% din cazuri vom face o eroare de genul I. b) schimbările variabile y explică schimbările variabilei x. r = 0. e) –0. c) indică direcţia schimbării unei variabile când cealaltă variabilă se modifică. Să se determine coeficientul de corelaţie pentru următorul set de date bivariate: xi 1 5 6 5 yi 10 8 9 7 a) –7. 6. c) toate perechile (xi. Dacă. 261 . nu este liniară.93.2. 5. Dacă valoarea coeficientului de corelaţie este 0. b) este determinat de abaterile medii pătratice ale variabilelor x şi y. d) numărul produselor defecte = 0.2. am determinat valoarea coeficientului de corelaţie dintre preţul unui produs şi numărul produselor defecte. d) nu există legătură între x şi y.05. c) eroarea de estimaţie în procesul de estimaţie este 0. e) legătura dintre x şi y.

11.2). b) Ce tip de legătură se evidenţiază în urma construcţiei graficului? Ce valoare a coeficientului de corelaţie vă aşteptaţi să obţineţi din acest set de date? c) Calculaţi coeficientul de corelaţie şi verificaţi răspunsul de la punctul anterior. Un set de date statistice bivariate a fost reprezentat într-o diagramă de împrăştiere astfel: 262 . c) a = 26. 10.1). c) nu există legătură statistică între cele două variabile. b) Modificări de variabile x nu determină modificări ale variabilei y. s-a obţinut r = 0. au şi consumuri mici de gaze naturale. În urma prelucrării datelor.CAPITOLUL 5 7. Care dintre următoarele afirmaţii nu este adevărată pentru următorul set de date? xi 5 0 1 10 0 yi 26 26 26 26 26 ˆ a) Ecuaţia de regresie este y i = 26 . (2. am constata o împrăştiere a punctelor pe întregul grafic. e) Valorile previzionate ale lui y sunt constante. Pentru mai multe familii din mediul rural s-au cules şi prelucrat date privind consumul de gaze naturale şi consumul de energie electrică. Atunci. 8. d) Presupunerea că y = f(x) este susţinută şi întărită de date. Dacă pentru variabilele „nota la disciplina: Filosofie“ şi „nota la disciplina: Informatică“ se obţine r = -1. (1. este variabila „nota la disciplina: Filosofie“ un predictor bun pentru pregătirea în informatică? Explicaţi. concluzia este: a) utilizatorii tind să substituie o formă de energie cu alta. 9.883.2). b) legătura dintre cele două variabile nu este de tip liniar.1). e) dacă am construi diagrama de împrăştiere. d) familiile care au consumuri mici de energie electrică. (2. a) Construiţi diagrama de împrăştiere pentru setul de date bivariate (1. b = 0.

5. Dacă producţia (Q) este o funcţie liniară de cantitatea de îngrăşăminte (F). d) Abaterile medii pătratice ale lui ei sunt constante. 12. care dintre următoarele diagrame este cea mai plauzibilă. e) Valorile variabilei x sunt exacte. ˆ b) y i = f (x i ) . c) y este o funcţie liniară de x. 5. pentru a reprezenta producţia în funcţie de cantitatea de îngrăşăminte? Q a) Q b) Q c) o Q d) F o Q e) F o F o F o F Fig.STATISTICĂ ECONOMICĂ y o Fig.4’ 263 .3’ x Care dintre următoarele presupuneri nu este adevărată? a) Media abaterilor ei este zero.

b) covarianţa dintre X şi Y arată o legătură puternică inversă între ele.12’ 8 9 10 15 20 10 108 112 106 110 105 115 127 98 103 87 Care dintre următoarele afirmaţii sunt adevărate şi care sunt false: a) legătura dintre cele două variabile poate fi modelată prin ecuaţia de ˆ regresie: y = 83. ¦ xy = 75 14. Un set de 10 observaţii trebuie analizate printr-un model de regresie. Pentru 10 studenţi dintr-o grupă. 2 ¦ y = 445 . care să arate legătura dintre variabilele X şi Y.11’ 22 8 85 61 a) Să se reprezinte grafic datele şi să se interpreteze graficul. Pentru 10 muncitori aleşi aleator se cunosc datele: Muncitorul Număr de ani în producţie Număr de piese realizate zilnic 1 15 2 7 3 19 4 24 5 11 6 16 7 6 Tabelul 5. f) Să se analizeze legătura dintre variabile folosind metode neparametrice. 264 . Se cunosc: Să se găsească modelul liniar de regresie.63x . d) Să se măsoare intensitatea legăturii dintre variabile cu ajutorul unui indicator adecvat şi să se interpreteze valoarea acestuia. b) Să se găsească ecuaţia de regresie care modelează legătura dintre variabile şi să se interpreteze valorile parametrilor. ¦ x = 31 . 15. s-au înregistrat: timpul afectat săptămânal studiului individual (ore) şi punctajul obţinut la un test de verificare a cunoştinţelor: Ore de studiu 25 individual (X) Punctaj la test (Y) 93 12 57 18 55 26 90 19 82 20 95 23 95 15 80 Tabelul 5. 2 ¦ x = 103 .15 + 1. e) Să se testeze validitatea modelului de regresie folosit.CAPITOLUL 5 13. ¦ y = 37 . c) Să se previzioneze punctajul pe care l-ar obţine un student care alocă studiului individual 21 de ore pe săptămână. Managerul unei întreprinderi industriale este interesat să afle în ce măsură numărul anilor pe care un muncitor îl petrece în producţie îi influenţează productivitatea.

b) -0. c) -0. se cunosc: y = 40 . Să se determine ecuaţia de regresie care modelează legătura dintre cele două variabile. d) +0. între care există o legătură liniară. 2 s x = 8204 . cov(x.15.93. 265 . 17. Dependenţa dintre cele două ˆ variabile a fost modelată cu ecuaţia de regresie: y = 45 + 0. Pentru două variabile statistice. Coeficientul de corelaţie are valoarea: a) 0.76.y) = -3252. x = 365 . d) coeficientul de corelaţie este semnificativ pentru o probabilitate de 95%. Pentru variabilele: producţia la hectar şi suprafaţa însămânţată se cunosc dispersiile: 2424 şi respectiv 3724.45. e) +0. e) aproximativ 70% din variaţia numărului zilnic de piese fabricate este datorată anilor petrecuţi în producţie.75x .63 iar punctul de intersecţie cu Oy este -83.STATISTICĂ ECONOMICĂ c) panta liniei drepte de regresie este 1.76.93. 16.

modificare medie absolută .medie cronologică .metoda indicelui mediu . Termeni cheie . vom învăţa să determinăm principalii indicatori statistici ce caracterizează aceste serii.ritm mediu . .indici de sezonalitate bruţi şi corectaţi . pe baza dezvoltării trecute şi prezente a fenomenelor.indicatori relativi . vom putea estima (prognoza) evoluţia viitoare a acestora.indicatori medii .prognozare .indice de dinamică .serie cronologică .indicatori absoluţi .covariaţie cu decalaj. în dinamica lor. Şi pentru că majoritatea fenomenelor economico-sociale sunt influenţate. vom vedea cum putem modela diversele componente ale unei serii cronologice.valoarea absolută a unui procent din ritm 266 .indice mediu .metode analitice de ajustare .covariaţie .trend .componenta aleatoare .modificare absolută .sezonalitate .abateri (devieri) sezoniere brute şi corectate .componenta ciclică .ritm de dinamică .metoda modificării absolute . de o multitudine de factori.CAPITOLUL 6 CAPITOLUL 6 ANALIZA STATISTICĂ A SERIILOR CRONOLOGICE Consideraţii preliminare În prezentul capitol vom studia conceptul de „serie de timp“. tipurile acestora. În sfârşit.metode mecanice de ajustare .metoda mediilor mobile .nivel mediu .

în ordine secvenţială. tehnica Delphi). sunt considerate a avea un grad ridicat de subiectivism. În mod practic. Scopul utilizării acestor modele este ca. Modelele cantitative pot fi divizate la rândul lor [n modele cauzale – care studiază legătura dintre variabila studiată şi una sau mai multe variabile independente. cazul în care departamentul de marketing al unei firme doreşte să previzioneze vânzările unui produs nou. precum şi a cererii de locuinţe. cum ar fi. pe baza cunoa]terii a ceea ce s-a întâmplat până în prezent. metodele cantitative utilizează datele înregistrate de-a lungul timpului. există un număr nelimitat de aplicaţii de acest tip în domeniul economic. Asupra acestei ultime categorii de metode ne vom îndrepta atenţia în paragrafele următoare.STATISTICĂ ECONOMICĂ Noţiuni teoretice 6. modelarea econometrică etc. ele formează o serie cronologică. ca de pildă analiza regresiei multiple. de pildă. precum şi cota lor de piaţă etc. 267 . Analiza unei serii cronologice urmăreşte să identifice particularităţile evoluţiei în timp a fenomenelor economico-sociale. să putem previziona forma evoluţiei viitoare a fenomenelor.1. Există două tipuri fundamentale de abordări ale procesului de previzionare: de natură calitativă şi cantitativă. – şi modele bazate pe serii cronologice – care se bazează în întregime pe analiza trecută şi prezentă doar a variabilei de interes. ratei şomajului şi evoluţia viitoare a costului vieţii. un economist din industria construcţiilor doreşte să cunoască evoluţia preţurilor la materiale de construcţii. guvernul doreşte să cunoască valorile viitoare ale ratei dobânzii. astfel încât să ne permită previzionarea valorilor viitoare ale acestora. Pe de altă parte. Modele calitative sunt folosite în special când nu avem la dispoziţie date pentru o perioadă de timp din trecut. Metodele calitative de previzionare (de ex. multe companii doresc să previzioneze cererea pentru produsele fabricate. INTRODUCERE Dacă nivelurile unei variabile statistice sunt măsurate şi ordonate de-a lungul timpului. Astfel.

săptămâni. Reprezentări grafice ale seriilor de timp Modalităţile de reprezentare grafică ale seriilor cronologice sunt numeroase şi variate..1. spunem că ei sunt mărimi de flux.. sau serie dinamică) este formată dintr-un şir ordonat de valori ale unei variabile. iar seria cronologică este o SCR de momente Termenii unei SCR de intervale sunt însumabili. d) interdependenţa în timp a termenilor unei SCR.2. c) comparabilitatea termenilor unei SCR . cu intervale neegale între momente. între care menţionăm: a) variabilitatea termenilor SCR ... dintre ele menţionăm: 268 ... Simbolic. iar seria cronologică se numeşte SCR de intervale Dacă termenii unei SCR caracterizează momente de timp. deoarece ei pot conţine elemente (înregistrări) repetate.. PARTICULARITĂŢILE ŞI PREZENTAREA SERIILOR CRONOLOGICE DEFINIŢIE: Seria cronologică (numită şi serie de timp....2. trăsături specifice ei. în timp ce termenii unei SCR de momente (mărimile de stoc) nu sunt însumabili... Când intervalele dintre două momente succesive au lungime egală... luni etc.2. adică elemente ce se regăsesc la mai multe momente de timp. atunci ei sunt mărimi de stoc.CAPITOLUL 6 6. SCR se distinge printr-o serie de particularităţi.2. atunci vom avea o SCR de momente cu intervale egale între momente.. înregistrate pentru momente sau intervale de timp succesive. ei constituind rezultatul unei observări statistice continue (pe zile. n − 1 n · ¨ ¸ ¨ y y .... Noţiuni specifice Dacă termenii unei SCR caracterizează intervale de timp.. y ¸ © 1 2 n −1 y n ¹ 6. b) omogenitatea termenilor unei SCR. iar atunci când intervalele dintre două momente vecine au lungime neegală avem o SCR de momente.. 6... o serie cronologică se poate scrie: §1 2 .)..

tn t y2 y1 0 t1 * * t t2 t3 . 2000.1.. care se unesc.lei) 100 80 60 40 20 ≈ 1995. 1999.. 1998. 1996. tn a) b) Fig. specifică a SCR.Tipurile unei serii cronologice: a) SCR de momente.). de obicei în cadranul întâi al acestuia. reprezentarea grafică tipică.STATISTICĂ ECONOMICĂ a) CRONOGRAMA (historiograma) – este.2). Ea se trasează într-un sistem de axe rectangulare. iar termenii SCR – pe ordonată (fig.1 . 1997. 6. prin segmente de dreaptă Diferenţele între SCR de momente şi SCR de intervale se observă şi din modul de reprezentare grafică (fig. aşa cum îi arată şi numele. 140 120 Vanzari (mil.Cronograma Termenii seriei cronologice se figurează ca puncte în plan. b) SCR de intervale 269 . 6. 0 Ani Fig. 6. de regulă. nr..2 .. yt yn y3 yt * * yn y3 * * y2 y1 0 * * t1 t2 t3 . Pe cele două axe se vor reprezenta: timpul – pe abscisă (se marchează momentele sau intervalele – după cum seria este formată din mărimi de stoc sau de flux). 6.

6. 1995. 1998.este recomandată a se folosi atunci când se reprezintă (simultan) termenii unor SCR.Diagramă prin coloane c) DIAGRAMA PRIN BENZI . 2000. -100 -50 0 50 100 150 200 Profit/Pierderi (mil. 2000. lei) 100 80 60 40 20 ≈ 1995. 1996. iar termenii SCR pe ordonată (fig.4). 6. 1997.3 . 1999. profit-pierderi.3). importexport. Ani 1998. termeni care constituie nişte indicatori strâns legaţi între ei (exemplu: venituri-cheltuieli. etc. 1997. 6. lei) Fig.4 – Diagrama prin benzi 270 .) (fig.CAPITOLUL 6 b) DIAGRAMA PRIN COLOANE – în care timpul se reprezintă pe abscisă. 140 120 Vanzari (mil. Ani 0 Fig. 6. 1996. 1999.

STATISTICĂ ECONOMICĂ d. pe baza termenilor acesteia.2) Modificarea absolută arată cu câte unităţi s-a modificat (în sensul creşterii sau descreşterii) termenul comparat faţă de termenul bază de compa271 . putem calcula: − modificările absolute cu bază fixă: ∆ t / 1 = y t − y1 . n (6. t = 1. După modul de alegere a bazei de comparaţie. se calculează. iar atunci când compararea unui termen (yt) se face cu termenul imediat anterior (yt-1).3.1. după modul de calcul şi exprimare. pot fi structuraţi astfel: a) indicatori absoluţi.1) − modificările absolute cu bază în lanţ (mobilă): ∆ t / t −1 = y t − y t −1 . analitici şi sintetici care. DIAGRAME POLARE (numite şi diagrame radiale sau diagrame în spirală) se construiesc cu ajutorul reţelelor radiale şi se utilizează în special în reprezentarea SCR afectate de fluctuaţii sezoniere. un sistem de indicatori statistici. c) indicatori medii. n (6. b) indicatori relativi. n . Indicatori absoluţi Indicatorii absoluţi ai seriilor cronologice sunt: a) indicatori de nivel – sunt reprezentaţi de fapt de termenii SCR (valorile individuale ale caracteristicii) şi redau nivelul fenomenului la intervalele sau momentele de timp considerate {y t }. t = 2.3. 6. 6. b) modificarea absolută (numită şi creştere/descreştere absolută) se calculează prin compararea – sub formă de diferenţă – a doi termeni ai seriei. t = 2. vom vorbi de indicatori cu bază în lanţ (mobilă). INDICATORII SERIILOR CRONOLOGICE Pentru caracterizarea unei SCR. Atunci când compararea se face cu primul termen al seriei (y1) vom vorbi de indicatori cu bază fixă.

CAPITOLUL 6 raţie: dacă ∆ > 0. .3) (6. n t = 2. atunci spunem că a avut loc o creştere. — cu bază fixă: y I t / 1 = t .3. Între indicii cu bază fixă şi cei cu bază mobilă există următoarele relaţii: 1) t =2 ∏ I t / t −1 = I k / 1 . t = 2. se calculează prin raportarea termenului comparat (curent – yt) la termenul bază de comparaţie. de creştere sau de scădere). dacă ∆ < 0. s-a înregistrat o scădere a fenomenului. 6.4) 2) ∆ t / 1 − ∆ t −1 / 1 = ∆ t / t −1 .2. t =2 k unde k = 2.5) — cu bază mobilă: y I t / t −1 = t . k = 2. a avut loc o creştere. o scădere. 3. un spor. Între modificările absolute cu bază fixă şi cele cu bază în lanţ există o serie de relaţii: 1) ¦ ∆ t / t −1 = ∆ k / 1 . dacă ei au valori subunitare. n (6.. n k (6. Indicatori relativi Indicatorii relativi sunt: a) indicele de dinamică (indice de modificare. n y1 sau I %1 = t/ yt ⋅ 100 y1 (6.7) 272 .6) Dacă indicele de dinamică are valori supraunitare... n y t −1 sau I % t −1 = t/ yt ⋅ 100 y t −1 (6. a avut loc o descreştere. t = 2.

col. — cu bază fixă: ∆ R t/1 = I % − 100 = (I t/1 − 1)100 = t/1 ⋅ 100 t/1 y1 — cu bază mobilă: (6. 1): 273 .12) A t/1 = t/1 = % R t/1 ∆ t/1 100 100 y1 — cu bază mobilă: y ∆ ∆ t/t −1 = t −1 (6.STATISTICĂ ECONOMICĂ 2) I t /1 = I t / t −1 .10) c) valoarea absolută a unui procent din ritmul de dinamică. n I t −1 / 1 (6. Se consideră evoluţia numărului de personal dintr-o firmă în perioada 1992-1999 (Tabelul 6.11) R% — cu bază fixă: ∆ ∆ t/1 y = 1 = constant (6.1..1.13) A t/t −1 = t/t −1 = R % −1 ∆ t/t −1 100 100 t/t y t −1 EXEMPLUL 6. ∆ A= (6.8) b) ritmul de dinamică (ritmul modificării relative. ritmul sporului) se determină scăzând 100 % din indicele de dinamică exprimat procentual. t = 2.9) ∆ R t/t −1 = I % -1 − 100 = (I t/t -1 − 1)100 = t / t −1 ⋅100 t/t y t −1 (6. El arată cu câte procente s-a modificat (a crescut sau a scăzut) termenul comparat faţă de termenul bază de comparaţie.

22 1. s-au calculat indicatorii absoluţi şi relativi înscrişi în coloanele 2-9 ale aceluiaşi tabel.6 It/t-1 5 0.11 1.47 0.5 .14 R t/1 R t/t − 1 6 0 -6 -10 +10 +22 +36 +40 +60 7 -6 -4 +22 +11 +11 +3 +14 % % At/1 8 0.3.1.3. personal 1 50 47 45 55 61 68 70 80 ∆ t/1 ∆ t/t − 1 2 0 -3 -5 +5 +11 +18 +20 +30 3 -3 -2 +10 +6 +7 +2 +10 It/1 4 1.5 0.1. 6.5 0. 0 şi col.68 0. 6. y= ¦y t =1 n t n (6.4 1.03 1.5 0. Ani 0 1992 1993 1994 1995 1996 1997 1998 1999 Nr.36 1.5 0.5 0. nivelul mediu se calculează ca medie aritmetică simplă.94 0. 1.96 1.11 1.1 1.CAPITOLUL 6 Tabelul 6.5 0.94 0. Tipul seriei cronologice momente Fig. 6.0 0. Indicatori medii a) Nivelul mediu al SCR ( y ) se determină în mod diferit. în funcţie de tipul acesteia (fig.5 0.5 0.45 0.61 0.5).22 1. col.5 At/t-1 9 0.70 Folosind datele din Tabelul 6.9 1.14) 274 .Tipurile de medii utilizate în cazul SCR • pentru SCR de intervale.55 0.

6.. ca medie cronologică ponderată. (yt) yn yn-1 y3 y4 * * * * y2 y1 0 * * t1 h1 t2 h2 t3 h3 t4 . Aşa cum se observă. 6.Calculul nivelului mediu al unei SCR de momente Nivelul mediu. nivelul mediu se calculează ca medie cronologică ¾ pentru cazul seriei cronologice de momente. exprimată în unităţi de timp. tn-1 .. aria haşurată din fig. se calculează ca raport între aria de sub curba graficului şi suma lungimii intervalelor dintre momente. (y + y i+1 ) ⋅ h i Ai = i (6.15) 2 n −1 y cr = i =1 ¦ Ai ¦ hi (y1 + y 2 )h1 (y 2 + y 3 )h 2 (y 3 + y 4 )h 3 = 2 + 2 + n −1 i =1 2 h1 + h 2 + Κ + h n −1 +Λ + (y n −1 + y n )h n −1 2 = (6..6 Nivelul fenomen. cu intervale neegale între momente.6 .16) unde hi = lungimea intervalului dintre momentele ti şi ti+1. ai căror termeni nu sunt însumabili. considerăm reprezentarea grafică din fig. h + h3 h h + h2 h + h n −1 h y1 1 + y 2 1 + y3 2 + Λ + y n −1 n − 2 + y n n −1 2 2 2 2 2 = h1 + h 2 + Κ + h n −1 275 . 6. hn-1 tn timp (t) Fig. i = 1.STATISTICĂ ECONOMICĂ • pentru seriile cronologice de momente. n − 1 . se compune ariile a (n-1) trapeze dreptunghice.6..

2.09 Tabelul 6.5 luni h4 = 3 luni S-a considerat că toate lunile au aceeaşi lungime (30 de zile). lei) 10 15 7 20 25 Valoarea medie a stocului. y1 h h y1 y + y 2 h + y3h + Λ + y n −1h + y n + y 2 + Λ + y n −1 + n 2 2 = 2 2 (n − 1)h n −1 ycr = (6.06 30.86 mld. Se cunosc valorile stocului dintr-un produs. cu intervale egale între momente. ce reprezintă un caz particular al mediei cronologice ponderate. se determină ca medie aritmetică simplă a modificărilor absolute cu baza în lanţ.17) b) Modificarea medie absolută ( ∆ ) (spor mediu absolut).01 31. Valoarea stocului (mld. 10 ⋅ 3 3. din magazia unei societăţi comerciale în primele trei trimestre ale anului 1998: Momentul înregistrării stocului 1. pe perioada analizată.5 luni h3 = 2. nivelul mediu se calculează ca medie cronologică simplă.CAPITOLUL 6 EXEMPLUL 6.04 30.5 3 + 15 ⋅ + 7 ⋅ + 20 ⋅ + 25 ⋅ 2 2 2 2 2 = 133.5 3 5. cu relaţia: ∆ = t =2 n −1 ¦ ∆ t/t −1 = n ∆ n/1 y n − y1 = n −1 n −1 (6. va fi calculată ca o medie cronologică ponderată.03 15. deoarece SCR este formată din mărimi de stoc.2.18) 276 .75 = 14. lei 9 9 y cr = ¾ În cazul seriei cronologice de momente. iar intervalele dintre momente sunt de lungimi diferite şi anume: h1 = 3 luni h2 = 0.

EXEMPLUL 6. fundamentale. sau rată medie de creştere sau scădere) se calculează scăzând 100 % din indicele mediu de dinamică exprimat procentual: R = I % − 100 = I .4.07 (107% ) 50 R = +7% Numărul de personal a crescut în perioada analizată. printr-o valoare sintetică.1 ⋅ 100 (6.19) Indicatorul arată. de la o perioadă la alta.3 ≈ 4 persoane/an 7 7 7 80 I=7 = 1. mişcări generale sistematice. în medie. sau spor mediu relativ. adică de 1.20) ( ) Indicatorul arată cu câte procente creşte sau scade. nivelul fenomenului analizat. d) Ritmul de dinamică ( R ) (modificare medie relativă. 6.07 ori.3. în medie cu 4 persoane pe an. nivelul fenomenului analizat. de lungă durată. pe întregul orizont de timp.. sesizabile pe perioade lungi de timp. s-au calculat următorii indicatori medii: y − y 92 80 − 50 30 ∆ = 99 = = = 4. de la un termen la altul. anual. pe orizontul de timp luat în calcul. generate de acţiunea 277 . ce corespunde unei evoluţii. sau seculară. COMPONENTELE UNEI SERII CRONOLOGICE O serie cronologică se poate descompune în una sau mai multe din următoarele componente: ˆ a) Trendul ( y t ) – reprezintă tendinţa generală. de câte ori s-a modificat.1. în medie.STATISTICĂ ECONOMICĂ c) Indicele mediu de dinamică ( I ) (de creştere sau de scădere): I = n −1 t=2 ∏ I t/t -1 = n −1 I n/1 = n −1 yn 1 n y (6. ceea ce înseamnă o creştere cu 7 % în medie. Pentru SCR din tabelul 6.

Pentru a reconstitui termenii seriei cronologice. accidentali. care se repetă în cadrul unei perioade complete mai mică sau egală cu un an de zile. Întrucât oscilaţiile sezoniere se repetă identic în fiecare subperioadă j din cadrul perioadei i (de exemplu: perioada poate fi anul. modelul va fi redus la forma: ˆ y t = y t + St + ε t (6. pe termen mai lung. 278 . 1) Modelul aditiv de combinare a componentelor unei SCR. cele patru componente se pot combina după două modele: aditiv şi multiplicativ. ˆ y t = y t + S t + C + ε t t = timpul (6. ’ ˆ y ij = y ij * S′j * ε ij i = 1. iar subperioada – trimestrul). care pot deveni complete în decursul câtorva ani.22) Alegerea modelului cel mai adecvat de combinare a componentelor termenilor seriei cronologice se face după ce s-a efectuat în prealabil o analiză complexă a fenomenului în cauză şi a SCR care îl descrie. p (6. d) Abaterile aleatoare (sau reziduale) (ε t ) . tendinţa de creştere a producţiei). modelul devine: ˆ y ij = y ij + S j + ε ij i = 1. m j = 1. ce apar sub influenţa unor factori imprevizibili. accidentale faţă de linia de trend.21) Dacă nu se dispune de date suficiente pentru identificarea elementului ciclic. m (6.CAPITOLUL 6 unor factori cu acţiune de lungă durată (tendinţa de creştere a populaţiei. b) Oscilaţiile periodice sezoniere (St) reprezintă fluctuaţii regulate. c) Oscilaţiile periodice ciclice (C) reprezintă fluctuaţii regulate. p 2) Modelul multiplicativ de combinare a componentelor unei SCR.21’) Problematica modelării componentei ciclice nu este acoperită de prezenta lucrare.21”) j = 1.

Acest număr (p) depinde de periodicitatea oscilaţiilor şi este ales astfel încât fiecare medie să cuprindă toţi termenii la care se manifestă o oscilaţie completă. Metodele de determinare a trendului SCR se împart în două mari categorii: metode simple (elementare sau mecanice) şi metode analitice.1. Aplicarea ei constă în unirea – printr-o dreaptă sau curbă – a punctelor extreme ale SCR. ANALIZA STATISTICĂ A TENDINŢEI DE LUNGĂ DURATĂ Analiza unei SCR debutează cu determinarea trendului (a tendinţei de lungă durată. 6. numite medii mobile (medii glisante sau alunecătoare). sau a tendinţei centrale) a seriei. Metoda mediilor mobile Această metodă mecanică constă în înlocuirea termenilor reali ai SCR cu valori teoretice. diferenţele între valorile de pe dreaptă şi valorile reale să fie minime.5. Metoda grafică Metoda grafică de determinare a trendului este o metodă mecanică de ajustare.5. 6.1. d) metoda indicelui mediu de dinamică.5. 6. b) metoda mediilor mobile.5. DEFINIŢIE: Identificarea trendului ca o serie de valori şi înlocuirea termenilor reali ai seriei cu valorile trendului obţinute prin diferite modele se numeşte ajustare (sau netezire a SCR). c) metoda modificării medii absolute. astfel încât abaterile.1. prin care se realizează o ajustarea vizuală.1. Metode mecanice de determinare a trendului Metodele elementare de determinare a trendului SCR sunt: a) metoda grafică.2. Mediile mobile se calculează ca medii aritmetice parţiale dintr-un anumit număr de termeni succesivi ai seriei.STATISTICĂ ECONOMICĂ 6. 279 .

nr. de aceea se impune o operaţie suplimentară. prin această metodă se vor obţine k = n-(p-1) medii mobile. schema de calcul a mediilor mobile este următoarea (vezi tab. n − 2 y1 y2 y3 y4 y5 Μ yn−2 y n −1 yn ½ ° ° ° ¾ ° ° ° ¿ ½ ° ° ° ¾ ° ° ° ¿ ½ ° ° ° ¾ ° ° ° ¿ y + y 2 + y3 MM1 = 1 3 ½ ° ° ° ¾ ° ° ° ¿ ˆ y1 = MM1 ˆ y 2 = MM 2 ˆ y 3 = MM 3 y + y3 + y 4 MM 2 = 2 3 y + y 4 + y5 MM 3 = 3 3 y + y n −1 + y n MM n − 2 = n − 2 3 ˆ y n -2 = MM n -2 Numărul de medii mobile obţinut este mai mic decât numărul de termeni reali ai seriei. Primul şi ultimul termen real nu vor avea corespondent o valoare ajustată. de centrare a mediilor mobile. adică o medie mobilă. deci nu-i pot înlocui. mediile mobile determinate nu se vor plasa în dreptul unor termeni reali ai seriei. Calculul mediilor mobile dintr-un număr impar de termeni Medii mobile (MMi) Termenii reali ai Valori ajustate SCR i = 1. ¾ Dacă mediile mobile se calculează dintr-un număr par de termeni.): Tabelul 6. Pentru cazul general. p = 3 de termeni).CAPITOLUL 6 ¾ Dacă media mobilă se calculează dintr-un număr impar (de exemplu.3. 6. Schema de 280 .3.

4. Şi în acest caz. . . EXEMPLUL 6.: Tabelul 6. .) (preţuri comparabile – mld.lei): 281 . .4.4. . Calculul mediilor mobile dintr-un număr par de termeni Termenii Medii mobile parţiale (MM) Medii mobile centrate reali ai SCR (Valori ajustate) y1 y2 y3 y4 y5 y6 y7 . Prima medie mobilă se va plasa în dreptul p+2 celui de-al -lea termen al seriei. Vânzările trimestriale realizate de o fabrică de jucării electronice în perioada 1998-2001 se prezintă astfel: (Tabelul 6. . . . . Prin această metodă se vor pierde un 2 număr de „p“ termeni reali. numărul de medii mobile obţinute este mai mic decât numărul de termeni reali ai seriei.STATISTICĂ ECONOMICĂ calcul a mediilor mobile în acest ultim caz (pentru p = 4) este prezentată în tabelul 6. .5. . ˆ y1 = y + y2 + y3 + y4 MM 1 = 1 4 y + y3 + y4 + y5 MM 2 = 2 4 y + y4 + y5 + y6 MM 3 = 3 4 y + y5 + y6 + y7 MM 4 = 4 4 MM1 + MM 2 = 2 y y1 + y 2 + y3 + y 4 + 5 2 = 2 4 MM 2 + MM 3 ˆ = y2 = 2 y y2 + y3 + y 4 + y5 + 6 2 = 2 4 MM 3 + MM 4 ˆ = y3 = 2 y y3 + y 4 + y5 + y 6 + 7 2 = 2 4 . . . . . . Metoda mediilor mobile se foloseşte în ajustarea îndeosebi a SCR afectate de factori sezonieri.

n (6. Trimestrul I II III IV Vânzările trimestriale în perioada 1996-1999 Anul 1998 1999 2000 10 11 14 14 16 18 11 10 13 21 22 22 2001 13 16 9 25 Datele fiind trimestriale. aşa cum îi arată şi numele. se vor calcula medii mobile din număr par de termeni (p = 4).375 – – 1996 1997 1998 1999 6.5 16 16.625 15.5 16 15 15.1.75 15. Mecanismul de calcul şi mediile mobile parţiale şi finale sunt prezentate în tabelul 6.75 16.5 14.125 14.75 16.75 16.625 16.25 15.CAPITOLUL 6 Tabelul 6. Metoda modificării medii absolute Foloseşte pentru ajustare.3.75 14. Tabelul 6.375 16.25 14.5.625 14.75 16.5 15. un model mecanic de calcul ce include modificarea medie absolută: ˆ y t = y1 + (t − 1)∆ .75 Medii mobile centrate – – 14. t = 2.125 15.6.5.6.23) 282 .5 14. Anul şi trimestrul I II III IV I II III IV I II III IV I II III IV Termenii SCR 10 14 11 21 11 16 10 22 14 18 13 22 13 16 9 25 Medii mobile parţiale 14 14.

Pentru SCR prezentată în tabelul 6..STATISTICĂ ECONOMICĂ unde y1 = primul termen al seriei (termenul de bază) ŷt = valoarea ajustată la momentul „t“. Metoda indicelui mediu de dinamică ˆ y t = y1 I () t −1 . n ˆ y t = 50 ⋅ 1. 6. t = 2. n iar valorile ajustate obţinute sunt prezentate în Tabelul 6. care uneşte primul şi ultimul termen observat al seriei cronologice. t = 2. s-a calculat ∆ = 4.5.5. coloana 2 şi respectiv coloana 3.24) ˆ y1 = y1 ⋅ I (1−1) ˆ y n = y1 ⋅ I n −1 y = y1 ⋅ n = y n y1 EXEMPLUL 6. n = y1 § y = y1 ¨ n −1 n ¨ y1 © · ¸ ¸ ¹ n -1 (6.1.07 .4.1. t = 2. 283 . Relaţiile pe baza cărora se efectuează ajustările cu metoda modificării medii absolute şi cu metoda indicelui mediu de dinamică sunt: ˆ y t = 50 + 4.7.3(t − 1).3 pers şi I = 1.07 ( t −1) . ˆ y1 = y1 + (1 − 1) ⋅ ∆ = y1 y − y1 ˆ y n = y1 + (n − 1)∆ = y1 + (n − 1) ⋅ n = yn n −1 Metoda înseamnă netezirea evoluţiei fenomenului după a linie dreaptă.

25 65.64 0 384.7. logistică.29 184.54 70. Metode analitice de determinare a trendului Metodele analitice oferă o ajustarea mai exactă a SCR decât cele mecanice.61 4.82 39.CAPITOLUL 6 Tabelul 6.0 ˆ yt (I) 3 50 53.5 75.68 6.06 20.9 67.99 5 0 42.2 71.25 33.5. parabolă.40 0 281.0 ˆ yt ˆ ( y t − y t )2 ˆ ( y t − y t )2 (∆ ) (I) 4 0 53.7.41 38.24 61. hiperbolă. Determinarea trendului prin metode mecanice Anii 0 1992 1993 1994 1995 1996 1997 1998 1999 TOTAL yt 1 50 47 45 55 61 68 70 80 (∆ ) 2 50 54.Funcţiile utilizate mai des în practică pentru ajustarea SCR sunt funcţiile matematice uzuale: liniară. 6.2.13 75.54 25. polinomială. y(t) y(t) y(t) 0 Trend liniar ˆ y t = a + bt t 0 Trend exponenţial grad 2 ˆ yt = a ⋅ bt t 0 Trend parabolic ˆ y t = a + bt + ct 2 t 284 .25 149.96 62.44 12.6 62.5 57.8 80. exponenţială.3 58. Exemple de funcţii de ajustare se prezintă în fig.04 80.

se disting două cazuri: • SCR este formată dintr-un număr impar de termeni. dintre care cea mai utilizată este metoda celor mai mici pătrate (MCMMP) ˆ 2 (6. De aceea. Estimarea se efectuează prin mai multe metode.n. restul termenilor vor avea valori simetrice faţă de cei centrali la distanţă de două unităţi. aceştia vor primi valorile –1 şi respectiv +1. restul termenilor vor avea valori simetrice faţă de acesta (descrescătoare la stânga termenului central şi crescătoare la dreapta). valorile lui „t“ se pot alege convenabil. parametrii. în continuare. fie t=1. pentru a uşura procesul de calcul. fie astfel încât suma lor să fie zero (Σt = 0). originea (t = 0) va fi între cei doi termeni centrali..STATISTICĂ ECONOMICĂ Trend hiperbolic b ˆ yt = a + t Trend logistic ˆ yt = k 1 + e a + bt Fig. ce prezintă următoarele proprietăţi: originea scalei şi unitatea de măsură pot fi alese în mod arbitrar. În acest caz. 6.7 . astfel: 1994 1995 1996 1997 1998 1999 –5 –3 –1 +1 +3 +5 t 285 . În acest caz.Funcţiile de ajustare a SCR O dată aleasă funcţia de ajustare. astfel: 1995 1996 1997 1998 1999 –2 –1 0 +1 +2 t • SCR este formată dintr-un număr par de termeni. trebuie estimaţi.. Dacă t se aleg astfel încât Σt = 0.25) ¦ (y t − y t ) → minim Valorile variabilei timp (t) se măsoară cu ajutorul scalei de interval. originea (t = 0) va fi considerată termenul central...

2.27) Cum ¦ t = 0 .1. În urma ajustării. Modelul liniar ˆ y = a + bt (6.5. ¦ y t = ¦ y t .2.26) Metoda celor mai mici pătrate pentru estimarea parametrilor modelului duce la următorul sistem de două ecuaţii normale cu două necunoscute: ­na + b ¦ t = ¦ y t ® 2 ¯a ¦ t + b ¦ t = ¦ ty t (6. modelul teoretic este: ˆ y = a + bt + ct 2 (6. Coeficientul b are valori pozitive dacă trendul este crescător şi valori negative dacă trendul este descrescător. În cazul în care b=0.29) şi folosind criteriul de minimizare a sumei pătratelor abaterilor valorilor ajustate de la valorile observate. sistemul devine: ¦ yt ­ °a = n = y na = ¦ y t ­ ° Ÿ® ® 2 ¯b ¦ t = ¦ ty t °b = ¦ ty t 2 ° ¦t ¯ (6. 6. Modelul polinomial ∧ În cazul în care din grafic se observă o tendinţă de evoluţie ce urmează aproximativ forma parabolei. avem de-a face cu o serie cronologică staţionară.5. b. c): ­na + b ¦ t + c¦ t 2 = ¦ y t ° ° 2 3 ®a ¦ t + b ¦ t + c¦ t = ¦ ty t ° 2 3 4 2 °a ¦ t + b ¦ t + c¦ t = ¦ t y t ¯ 286 .28) Se observă că a= y .2.CAPITOLUL 6 6. ceea ce înseamnă că linia de trend trece prin nivelul mediu. rezultă următorul sistem de 3 ecuaţii cu 3 necunoscute (a.

pentru ajustare. (6.30) Pentru estimarea parametrilor modelului.3. Parabola are un singur punct de inflexiune (de maxim sau de minim). se poate folosi. Dacă linia de evoluţie a SCR are mai multe puncte de inflexiune.33) 287 . obţinându-se o liniarizare a modelului: ˆ log y t = log a + t log b (6. iar sistemul devine: ­na + c¦ t 2 = ¦ y t ° ° 2 ®b¦ t = ¦ ty t ° 2 4 2 °a ¦ t + c¦ t = ¦ t y t ¯ Prin rezolvarea sistemului se găsesc valorile parametrilor a.STATISTICĂ ECONOMICĂ Prin alegerea convenabilă a valorilor de pe axa timpului avem ¦ t = 0. relaţia se logaritmează.2. 6. 3 ¦ t = 0 .31) Aplicarea metodei celor mai mici pătrate duce la următorul sistem: ­n log a + log b ¦ t = ¦ log y t ® 2 ¯log a ¦ t + log b ¦ t = ¦ t log y t (6.32) Cum ¦ t = 0 . Modelul exponenţial Utilizează modelul teortic de ajustare: ˆ y = a ⋅ bt (6.5. b şi c şi funcţia de ajustare. sistemul devine: ¦ logy t ­ °log a = ­n log a = ¦ log y t n ° Ÿ® ® 2 t log y t ¯log b ¦ t = ¦ t log y t °log b = ¦ 2 ° ¦t ¯ Prin antilogaritmare se determină a şi b. o funcţie polinomială de grad superior.

672 1.61 1. Cea de-a doua precizare vizează interpretarea rezultatelor. Cum în acest exemplu este vorba despre număr de persoane. se va efectua ajustarea pe baza modelului liniar şi exponenţial.36 54.9031 14. Primul vizează numărul de termeni ai seriei cronologice şi trebuie subliniat că ajustarea se realizează.74 129. EXEMPLUL 6.5 0.69897 1.27 0.88 66. am folosit însă un număr mai mic de termni.74036 1.36 47. rezultatele ajustării se vor rotunji la numre întregi.08 5. Determinarea trendului prin metode analitice Ani 0 yt 1 t 2 t2 3 tyt 4 ŷt (yt-ŷt)2 (lin.6.81 0.89 .8325 1.23 +13. Pentru a uşura exemplificarea metodei de calcul.8.11 98.96 14.67 71.26 0.36 . ° ® °b = ¦ ty t = 400 = 2. pe baza unei serii cronologice cu un număr mare de termeni (cel puţin 15). Tabelul 6.04 10.12 61.1.85 1.8451 1.13 -11.CAPITOLUL 6 Funcţia exponenţială este recomandată a fi utilizată în ajustarea SCR atunci când termenii acesteia alcătuiesc aproximativ o progresie geometrică.) t t 9 10 1992 1993 1994 1995 1996 1997 1998 1999 Total 50 47 45 55 61 68 70 80 476 –7 –5 –3 –1 +1 +3 +5 +7 0 49 25 9 1 1 9 25 49 168 –350 –235 –135 –55 +61 +204 +350 +560 400 42.7853 1.82 31.02 76.38 2 ° 168 ¦t ¯ ˆ y t = 59.31 Asupra acestui exemplu sunt de făcut două precizări.50 + 9.4 76. numărul anagajaţilor creşte cu 2.61 1.6 52.16 476 51.76≈5 persoane pe an.96 . 288 .74 + 1.17 4. Pentru seria cronologică din tabelul 6.5 + 2.98 51.32 2.38t În medie.64 71.71 65. Pentru modelul liniar: ­ ¦ y t 476 °a = n = 8 = 59. Calculele se prezintă în tabelul 6.43 1.4.78 + 5.1.84 47.88 44.8.6532 1. în practică.13 60.36 57.) 5 6 lg yt 7 t lg yt 8 ŷt (y -ŷ )2 (exp.90 56.8.5 ≈ 60 pers.96 47.77 1.38×2=4.

Valorile ajustate pe baza modelului exponenţial sunt calculate în coloana 9 a tabelului 6.8.3.5.08 ori pe an.35’) 6.378 n 8 ¦ t lg y t 2.017 Ÿ b = 1.35) ¦ yt n ˆ − yt → minim (6.04)2=1. Pentru modelul exponenţial: ¦ lg y t 14. se face pe baza următoarelor criterii: a) se alege pe reprezentarea grafică a evoluţiei SCR acea dreaptă (curbă) trasată pe baza funcţiei de ajustare care este cea mai apropiată de valorile reale ale SCR b) se alege drept optimă acea funcţie de ajustare pentru care suma pătratelor diferenţelor dintre valorile ajustate şi cele reale are valoarea minimă ˆ 2 (6.6.13 lg a = = = 1. 6.88 lg b = = = 0.378 ⋅ 1. Factorul sezonier afectează într-o mai mare măsură nivelul fenomenelor din sfera turismului. industriei 289 .04 2 168 ¦t ˆ y t = 58.04 t În medie numărul angajaţilor creşte de (1.76625 Ÿ a = 58.STATISTICĂ ECONOMICĂ Valorile ajustate pe baza modelului liniar se regăsesc în coloana 5 a tabelului 6.8. ANALIZA STATISTICĂ A COMPONENTEI SEZONIERE De cele mai multe ori. oscilaţiile sezoniere apar ca urmare a influenţei (succesiunii) anotimpurilor asupra fenomenelor.34) ¦ (y t − y t ) → minim c) se alege drept optimă pentru ajustarea SCR acea funcţie pentru care ˆ 2 ¦ (y t − y t ) → minim n sau (6. Criterii de alegere a celui mai bun model de determinare a tendinţei seculare Alegerea celei mai potrivite metode de ajustare ce va fi folosită pentru previzionare.

36) unde i = 1.38) Dacă însă trendul a fost determinat cu metoda mediilor mobile. Algoritmul pentru determinarea devierilor sezoniere cuprinde următorii paşi: ● se elimină din termenii reali ai SCR trendul (prin scădere): ˆ ˆ ˆ y ij − y ij = y ij + S j + ε ij − y ij = S j + ε ij ( ) (6. curent al perioadei) j = 1. curent al subperioadei – sezonului) ● se elimină şi influenţa factorului aleator: S′j = i =1 ˆ ¦ y ij − y ij n n ( ) = i =1 ¦ S j + ε ij n ( ) n = S j + i =1 n ¦ ε ij n ≈ Sj (6. 6. de rechizite şcolare etc.CAPITOLUL 6 de conservare. de energie electrică. industria confecţiilor şi încălţămintei. m (nr. Calculul devierilor sezoniere Dacă influenţa factorului sezonier se manifestă aditiv.6. ¨ j=1 ¸ © ¹ i =1 j=1 ˆ ¦ ¦ y ij = ¦ ¦ y ij i =1 j=1 n m n m (6. ● din estimatorii bruţi ai devierilor sezoniere se calculează media acestora 290 . suma abaterilor §m · sezoniere este nulă ¨ ¦ S′j = 0 ¸ (abaterile sezoniere se compensează). compensarea abaterilor sezoniere nu are loc în mod obligatoriu şi se trece la pasul următor. atunci componenta sezonieră se determină sub forma devierilor sezoniere (Sj). n (nr.1. Dacă trendul a fost determinat cu MCMMP.37) Valorile „ S’j “ determinate reprezintă estimatori bruţi ai componentei sezoniere.

40) ● se determină termenii seriei cronologice corectate (adică din care s-a eliminat influenţa factorului sezonier): y ij − S j .43) j ˆ y ij ● se calculează medii geometrice pe subperioade (sezoane) ale acestor rapoarte. mărimilor obţinute numindu-se indici de sezonalitate „bruţi“.41) Seria corectată de sezonalitate va include doar trendul şi abaterile aleatoare ˆ y ij − S j = y ij + ε ij . n (6. eliminându-se astfel influenţa factorului aleator.STATISTICĂ ECONOMICĂ S' = j =1 ¦ s′j m m (6.2. j ● se elimină trendul: y ij * = S* ⋅ ε ij (6. atunci componenta sezonieră ce se va determina îmbracă forma indicilor de sezonalitate ( S* ). obţinându-se devierile sezoniere corectate (Sj): S j = S′j − S' (6. i = 1. j = 1.6. m (6.39) ● mediile obţinute la pasul anterior se scad din devierile sezoniere brute. n n ′ S* = n ∏ S* ⋅ ε * = S* ⋅ n ∏ ε * ≈ S* j j ij j ij j i =1 i =1 (6. Calculul indicilor de sezonalitate Dacă influenţa factorului sezonier se manifestă multiplicativ.42) j = 1. atunci se determină indici de sezonalitate corectaţi 291 .44) ● dacă produsul indicilor bruţi de sezonalitate diferă de 1 (sau 100 %). m 6.

pentru care s-au calculat mediile mobile din tabelul 6. Rezultatele se găsesc în coloana 3 a tabelului 6. lei etc. „m“ indici de sezonalitate. lei (yt. ● aceste diferenţe se trec în tabelul 6.) Se obţin.7.ŷt)IV/’96 = 21–14.125 mld.ŷt)III/’96 = 11–14.10.46) EXEMPLUL 6. începând cu trimestrul III/1996: (yt.5 = 6.9. în fiecare sezon. Pentru analiza sezonalităţii vom aplica.45. a) Modelul aditiv ● se elimină din termenii reali yt valorile de trend (ŷt).5. factorul sezonier deviază valorile reale ale termenilor SCR de S* ori de la linia de trend.6.125 = –3.. în care se calculează devierile sezoniere brute ( S’j ) – coloana 5 – şi corectate (sj) – coloana 6 –. Semnificaţia lui S* este aceea j că. y ij S* j * ˆ = y ij ⋅ ε ij (6. determinate prin metoda mediilor mobile. modelul aditiv şi cel multiplicativ. Devierile sezoniere brute : 292 . sau cu ( S* − 1 )100 procente. j j SCR corectată de sezonalitate (desezonalizată) se obţine împărţind termenii reali ai seriei la indicii de sezonalitate.5 mld. astfel. pe rând.CAPITOLUL 6 S* = j m ′ S* j ∏ S* j j=1 m = ′ S* j * Sg (6. Se vor folosi datele din tabelul 6.

lei) 4 1996 1997 1998 I II III IV I II III IV I II 10 14 11 21 11 16 10 22 14 18 – – 14.lei IV ’ ’ ’ ’ ● se calculează termenii SCR desezonalizate.lei II S III = S’ − S = −3.25 13 13 15 15 14 15 14 16 17 17 293 .5 –3.5 + 6.5 14.lei 3 1.lei 3 − 3.625 S III′ = = −3.15625 = 0.15625 = 6.625 15.114 ≅ −4 mld.958 − 0.667 − 0.9): (yt.5 = −2.75 S’ = = 6.15625 = −2.lei III S IV = S’ − S = 6.927 ≅ 1 mld.lei 3 6.667 mld.SI)I/’96 = 10–(–3) = 13 mld. Tabelul 6.25 –2.083 − 0.25 + 5.083 mld.75 – – –3.125 − 3.958 mld.9.125 6.25 + 0.375 –5.824 ≅ −3 mld. lei etc.125 15.375 + 1.125 − 5.375 16.375 1.625 14.167 − 0.958 + 6.15625 = −4.167 S’ = I = = 0.667 + 1.625 S II′ = = 1.SII)II/’96 = 14–1 = 13 mld. Anul şi trimestrul 0 yt 1 Trendul (medii mobile) ŷt 2 yt–ŷt 3 SCR corectată yt–sj (mld.125 − 2.167 mld.75 16.lei I S II = S’ − S = 1.STATISTICĂ ECONOMICĂ − 3.15625 4 4 Devierile sezoniere corectate: S I = S’ − S = −2.125 1.375 − 2.125 14.lei IV 3 SI′ = Media devierilor sezoniere brute: S’ + S’II + S’III + S’IV − 2. eliminându-se din valorile termenilor reali devierile sezoniere corectate (coloana 4/tabelul 6.083 − 3.011 ≅ 6 mld.125 6. lei (yt.

ŷt)III/’96 = 11: 14.125 6.167 S’ = 0.448 etc.) (yt.779 ⋅ 0. Diferenţe sezoniere Trim.399 IV 294 . • rapoartele rezultate la pasul anterior se trec în tabelul 6.25 –3.125 –2.927 ~ 1 –4.625 –2.12.5 0.375 – – –3.667 1.125 1.625 16.792 = 0.397 ⋅ 1.824 I ′ S* = 3 1.661 ⋅ 0.779 ⋅ 0.15625 6.075 ⋅ 1.041 = 1. 1996 0 1 Devieri sezoniere 1999 4 1997 2 1998 3 brute Sj’ 5 Devieri sezoniere corectate (Sj) 6 I II III IV – – –3.ŷt)IV/’96 = 21: 14.125 = 0.823 ~ –3 0.11.625 – – –2.094 ⋅ 1.114 ~ –4 6.375 –5.5 0.354 = 1.10.083 –3.958 6. Indicii de sezonalitate bruţi: ′ S* = 3 0.5 15.448 ⋅ 1.839 = 0.375 1.625 5.5 = 1.625 – – 17 16 16 15 13 19 Tabelul 6.25 5.CAPITOLUL 6 III IV I II III IV 1999 13 22 13 16 9 25 16.25 15.5 –3.07 II ′ S* = 3 0. în care se calculează indicii de sezonalitate bruţi (coloana 5) şi cei corectaţi (coloana 6).75 Total –2.779 (yt.75 –2.742 III ′ S* = 3 1.855 ⋅ 0.011 ~ 6 b) Model multiplicativ • se împart termenii reali (yt) la trend (ŷt) (coloana 3/tabelul 6.

742 ⋅ 1.STATISTICĂ ECONOMICĂ Media indicilor de sezonalitate bruţi: S = 3 0.782 1.76 S III = * Sg ′ S* * IV S IV = = 1.4 295 .779 1.75 16.11. Anul trim. lei) 4 1996 1997 1998 I II III IV I II III IV I II III IV 10 14 11 21 11 16 10 22 14 18 13 22 – – 14.) 1 Trendul (medii mobile) ŷt 2 yt / ŷt 3 SCR corectată yt / sj* (mld.25 – – 0.98 Indicii de sezonalitate corectaţi: *′ * SI SI = = 0.075 0.07 ⋅ 0.855 1.824 ⋅ 1.9 12.5 14.7 13.09 S II = * Sg ′ S* * III = 0.8 14.094 0.1 15. Tabelul 6.625 15.).399 = 0.448 0.625 14.625 16.5 17.125 15.125 14.7 16.375 16.4 16.43 * Sg • se calculează termenii SCR corectate.1 14.5 14. 0 şi yt (mld.75 16.84 * * Sg ′ S* * II = 1.7 13.354 11.779 1. lei.661 1.11.397 0.2 15. împărţindu-se termenii reali la indicii de sezonalitate bruţi (coloana 4/tabelul 6.

041 – – 15.839 1.399 S g =0.7.075 0. Pe termen lung.354 0. 6. Altfel spus. ar fi necesară şi observarea valorilor pozitive şi negative ale componentei sezoniere (în cazul modelului aditiv).07 0. evoluţia importului în paralel cu cea a exportului etc. COVARIAŢIE.5 14.5 1999 Trim.779 1. ANALIZA COMPONENTEI ALEATOARE În paragraful 6.742 1. întrucât acestea pot indica existenţa influenţei unor factori ciclici în cadrul modelului.388 6.8. astfel: evoluţia preţului unui produs – privită comparativ cu evoluţia cantităţii vândute. COVARIAŢIE CU ÎNTÂRZIERE Dintre evoluţiile numeroaselor fenomene economico-sociale.661 1. s-au făcut o serie de presupuneri asupra oscilaţiilor determinate de factorii aleatori. Indici de sezonalitate corectaţi (Sj*) 6 I II III IV – – 0.5 15.CAPITOLUL 6 I II III IV 13 16 9 25 15. 1996 0 1 Indici de sezonalitate 1997 2 Indici de sezonalitate bruţi Sj*’ 1999 4 5 1998 3 Tabelul 6.779 1.7 12. respectiv observarea valorilor sub şi supraunitare (în cazul modelului multiplicativ).397 0.3.782 1.734 1.12.824 1.855 1.061 0.817 1.839 1. este necesară analiza 296 .04 17.448 T o t a l 0.375 – – 0. în calitatea lor de componente ale seriilor cronologice: media componentei sezoniere este zero în cazul modelului aditiv şi unu în cazul modelului multiplicativ.041 – – 0.98 *' 0.094 0. unele prezintă un interes suplimentar atunci când sunt analizate comparativ – două sau mai multe serii cronologice. Putem exemplifica.

însă cu conţinut diferit. În anumite cazuri. cele două evoluţii „se corelează“. luând valori între –1 şi +1.47) unde Yt − Y Xt − X şi sunt variabilele centrate şi reduse. „artificială“. Spre deosebire de cele studiate în capitolul 5. 6. aici. O modalitate de exprimare a covariaţiei este coeficientul de covariaţie liniară. dar după un interval de timp (fig. Dacă valorile sale sunt apropiate de ± 1. o legătură reală. de fapt. Măsurarea intensităţii unei astfel de legături se realizează prin indicatorul numit „covariaţie“. — variabila rezultativă. exogenă. ce se calculează asemănător cu coeficientul de corelaţie. ci una care ar putea fi considerată. sy sx Coeficientul de covariaţie liniară măsoară intensitatea legăturii variaţiilor în timp dintre fenomene. dependentă (Yt). Altfel spus. — variabila timp (t). În acest caz. Relaţia de calcul este: ¦ C= X t − X Yt − Y ⋅ sx sy n = )( ) 2 2 ¦ (X t − X ) (Yt − Y ) − X Yt − Y ¦ (X t (6. variabilele luate în studiu sunt: — variabila cauzală. atunci legătura liniară dintre variaţiile temporale ale celor două fenomene este puternică. între variabila „cauză“ şi variabila „efect“ nu există.8). iar dacă valorile coeficientului tind spre (0). 297 . un interval. poate exista legătură între evoluţiile în timp a două variabile (cauză şi efect). dar între aceste evoluţii să existe din decalaj. endogenă. mai degrabă. factorială (Xt). legătura este slabă.STATISTICĂ ECONOMICĂ dependenţei. a legăturii dintre evoluţiile în timp a două fenomene.

CAPITOLUL 6 x(t) y(t) x(t) y(t) decalaj (întârziere) t Fig. n + k — în cazul ajustării cu metode analitice: Y t = a + bt ' ∧’ ∧’ pentru trend liniar (6.49) t' = n + 1. 6. n + k = orizont de previzionare ∧' Yt ∧’ = y(I )t'−1 (metoda indicelui mediu ) . (6. În funcţie de modelele de ajustare. aşa cum s-a arătat în paragrafele anterioare.48) t ' = n + 1.50) (6. PREVIZIONAREA PE BAZA SERIILOR CRONOLOGICE Pentru efectuarea previziunilor fenomenului reflectat de SCR.8 .51) 2 Y t = a + bt '+ct ' pentru trend parabolic 298 . extrapolarea se poate face pe seama următoarelor relaţii: — în cazul ajustării cu metode mecanice: Y t = y1 + (t'−1)∆ (metoda modificării medii absolute) (6.9.Decalajul dintre evoluţiile a două variabile în timp 6. se impune recombinarea componentelor SCR. după ce acestea au fost în prealabil identificate şi măsurate.

STATISTICĂ ECONOMICĂ În cazul SCR afectate de oscilaţii sezoniere (care cuprind date trimestriale. lunare etc. valoarea extrapolată pentru anul „k“ şi sezonul „j“ se determină corectând trendul previzionat cu devierile sezoniere sau cu indicii de sezonalitate. 299 .).

serie de momente ycr = y1 R %1 =(It/1-1)100 t/ R % t −1 =(It/t-1-1)100. războa etc. n h1 h + h2 h + h n −1 h + y2 1 + . n t/ • valoarea absolută a 1% din ritm At/1=y1/100 At/t-1=yt-1/100. n • Ritm de dinamică Indicatori medii • Nivelul mediu al seriei Σy t .. etc. inundaţii. t= 1. nivel de trai.Indicatori ai seriilor cronologice Indicatori absoluţi • Nivelul seriei yt . + y n −1 n − 2 + yn n − 2 2 2 2 h1 + h 2 + . tehnologie. + h n −1 • Modificarea medie absolută ∆= t =2 ¦ ∆ t / t −1 n −1 n n = ∆n / 1 n −1 • Indicele mediu de dinamică I = n −1 ∏ I t / t −1 = n −1 I n / 1 t =2 • Ritm mediu de modificare R % = (I − 1)100 Componente Denumire Trend Tip Sistematică Definiţie Tendinţa de modificare pe termen lung Componentă sezonieră Sistematică Fluctuaţii regulate ce apar În interiorul unei perioade de 12 luni şi se repetă an de an Condiţii climaterice. Durată Un număr mare d t i Componentă reziduală Nesistematică Fluctuaţii reziduale (întâmplătoare). t= 2. obiceiuri religioase. t= 2. educaţie.) sau variaţii aleatoar ale datelor Mai mică sau egală cu 12 l i De obicei 2-10 ani Durată scurtă şi care nu tă Modelare Previzionare 300 . n • Modificarea absolută ∆t/1=yt-y1 ∆t/t-1=yt-yt-1.. care rămân după evidnţierea celorlalte componente Evenimente neprevăzute (greve. t= 2. n Indicatori relativi • Indice de dinamică It/1=yt/y1 It/t-1=yt/yt-1.serie de intervale y = n .. sociale etc.. t= 2. Componentă ciclică Sistematică Fluctuaţii aproximativ regulate ce apar la intervale de timp mai mari de 1 an de zile Interacţiunea unor factori ce influenţează economia Factori de Schimbări în influenţă populaţie.

Modelare componentă sezonieră Model aditiv y t = y t + St + C t + ε t ∧ Model multiplica ∧ y t = y t ⋅ St ⋅ C t ⋅ ε Devieri sezoniere Sj Indici de sezonali Sj* Desezonalizare ∧ Desezonaliza ∧ y t + ε t = y t − St yt ⋅ εt = yt / S Modelare trend Metode mecanice • Metoda grafică • Metoda mediilor glisante • Metoda modificării medii absolute Metode analitice 301 .

7. Ce reprezintă ajustarea seriei cronologice? 14. Cum se studiază sezonalitatea unei SCR? Particularizaţi pentru un model aditiv şi pentru unul multiplicativ. Cum se calculează o medie cronologică? 5. Cum definiţi o serie cronologică? 2. Prezentaţi indicatorii absoluţi ce caracterizează o serie cronologică. 18. 19. Indicatorii relativi ai seriei cronologice: definiţie. 20. Ce reprezintă tendinţa seculară a unei serii cronologice? 11. Modelul aditiv şi modelul multiplicativ de combinare a componentelor unei serii cronologice. Cum se determină trendul unei SCR. Care sunt particularităţile şi tipologia seriilor cronologice? 3. Ce indicatori medii ai unei serii cronologice cunoaşteţi? Cum se calculează şi ce semnificaţie au valorile obţinute? 12. Utilizarea metodelor analitice de determinare a trendului SCR. Care sunt criteriile de apreciere a calităţii ajustării? 17. Cum se determină indicele de modificare a unei variabile statistice? 9. Metodele de extrapolare pe baza datelor unei SCR. folosind metode mecanice? 15. 13.CAPITOLUL 6 Întrebări recapitulative 1. 302 . Care sunt componentele unei serii cronologice? 6. Definiţi conceptul de autocovariaţie şi autocovariaţie cu decalaj. mod de calcul. Cum se determină ritmul de modificare a unei variabile statistice? 10. Cum se reprezintă grafic o serie cronologică? 4. 16. Descrieţi metoda mediilor mobile. semnificaţie. 8.

STATISTICĂ ECONOMICĂ Teste de autoevaluare 1.70 +0.20 -0.62%. c) Să se calculeze şi interpreteze indicatorii medii ai seriei cronologice. b) Să se reconstituie seria de valori absolute şi să se reprezinte grafic.24 +0.2’ Anul Modificarea numărului de spitale faţă de anul precedent (%) 1991 1992 1993 1994 1995 1996 1997 1998 +0. b) Să se reprezinte grafic seria reconstituită. noiembrie şi decembrie 2000.70 -4. în perioada 1990-1998.1’ Luna 0 Modificarea producţiei de lapte faţă de luna anterioară (litri) 1 februarie martie aprilie mai iunie iulie august septembrie +1889 +2000 +1102 -500 0 +1203 +1000 +1150 Ştiind că în luna septembrie faţă de luna ianuarie 2000 producţia de lapte a crescut cu 94. se cunosc datele: Tabelul 6. se cere: a) Să se reconstituie seria cronologică de valori absolute. Despre numărul spitalelor din sectorul public în România. 303 . se cere: a) Să se calculeze indicii de dinamică cu bază fixă şi cu bază în lanţ.12 spitale. d) Să se ajusteze seria cronologică folosind metode mecanice şi analitice.48 Ştiind că în 1996 faţă de 1995 valoarea absolută a unui procent din ritm a fost de 4. Se cunosc următoarele date privind producţia lunară de lapte de vacă obţinută la o fermă în primele trei luni ale anului 2000: Tabelul 6. să se previzioneze producţia de lapte pentru lunile octombrie.73 -0. 2.95 +0.70 +0. e) Pe baza celei mai bune metode de ajustare. c) Să se calculeze sistemul de indicatori ce caracterizează seria.

12. b) Să se ajusteze seria. 5.CAPITOLUL 6 3. 304 .2000 120 115 110 102 114 108 Să se determine numărul mediu de blocuri aflate în construcţie în anul 2001. folosind o metodă adecvată. În ipoteza că evoluţia producţiei de conserve de legume se poate ajusta prin metoda indicelui mediu de dinamică şi că în perioada următoare se va menţine aceeaşi tendinţă de evoluţie.4’ Data 0 Număr de blocuri în construcţie 1 1.05. Într-o întreprindere producătoare de televizoare. în perioada 1996-2000 numărul televizoarelor fabricate a crescut în medie pe an cu 25%.01.2000 25. în perioada analizată. c) Să se previzioneze nivelul producţiei de încălţăminte din anul 2002.10. să se afle cu câte bucăţi s-a modificat în medie pe an producţia de televizoare a întreprinderii.2000 20. Într-o fabrică de conserve producţia de conserve de legume a crescut de la 40 mii tone în 1992 la 120 mii tone în 2000.3’ 1993 1994 1995 1996 1997 1998 1999 2000 2001 Anul 12 18 20 30 25 21 16 14 Producţie de încălţăminte 10 (mii perechi) a) Să se reprezinte grafic datele şi să se identifice tipul seriei. 4.2000 10.2000 31. 6. să se determine în ce an producţia de conserve de legume va fi cu 200% mai mare decât în anul 2000.03.07. Se dă producţia realizată de o fabrică de încălţăminte în perioada 19932001 (mii perechi): Tabelul 6. Ştiind că în 2000 producţia de televizoare a devansat-o cu 75% pe cea din 1998 şi că în 1996 ea a fost cu 1200 bucăţi mai mică decât cea din 1998. în decursul anului 2001 este: Tabelul 6.2000 1. Situaţia numărului de blocuri aflate în construcţie şi neterminate dintr-un oraş mare.

c) I. II: omogenitate. IV. III. V. pentru două perioade succesive. d) II. VI: interdependenţă. d) modificarea relativă cu bază fixă a termenului k faţă de primul. c) ca medie cronologică simplă. d) ca medie aritmetică simplă. d) nu sunt însumabili. III. VI. b) sunt însumabili. V: independenţă. IV. Termenii unei serii cronologice de momente: a) sunt mărimi de stoc. 8. c) sunt mărimi de flux. III. VI. IV. III: normalitate. 10. IV. Nivelul mediu al unei serii cronologice de momente inegal distanţate unele de altele se calculează: a) ca medie aritmetică ponderată. e) nici o combinaţie anterioară nu este corectă. O serie cronologică se caracterizează prin proprietăţile: a) I. Prin însumarea modificărilor absolute cu bază în lanţ a primilor k termeni ai unei serii cronologice se obţine: a) indicele de dinamică cu bază fixă a ultimului termen (k) faţă de primul. Prin raportarea a doi indici de dinamică cu bază fixă. e) ca medie cronologică ponderată. IV: comparabilitate. 11. b) ca medie geometrică simplă sau ponderată. b) I. 9. II.STATISTICĂ ECONOMICĂ 7. se obţine: 305 . II. e) admit doar relaţia de produs. e) nivelul mediu al seriei cronologice. c) modificarea absolută cu bază fixă a termenului k faţă de primul. b) un indice de dinamică cu bază în lanţ. VI. Fie următoarele proprietăţi: I: variabilitate.

d) ritmul cu bază în lanţ. b) se calculează ca raport între modificarea absolută cu bază în lanţ şi cea cu bază fixă. se pierd: a) p termeni reali. b) modificarea absolută cu bază fixă. 13. 306 . e) 2 14. 12.CAPITOLUL 6 a) indicele de dinamică cu baza în lanţ. c) se aplică atunci când modificările absolute cu bază în lanţ sunt aproximativ egale. c) modificarea relativă cu bază în lanţ. şi anume egală cu a suta parte a primului termen al seriei cronologice. indiferent de valorile pe care le iau termenii seriei. Care dintre următoarele afirmaţii privind metoda modificării medii absolute nu este adevărată: a) primul şi ultimul termen ajustat cu această metodă diferă de primul şi ultimul termen real al seriei cronologice. b) p-1 termeni reali. În cazul metodei mediilor mobile aplicate unei serii cronologice din n termeni medii. b) se aplică în orice situaţie. d) se aplică atunci când seria cronologică formează o progresie aritmetică. Valoarea absolută a unui procent din ritmul de dinamică cu bază fixă: a) se calculează ca raport între modificarea absolută şi cea relativă procentuală cu bază fixă. mobile calculate dintr-un număr impar (p) de termeni ai seriei. d) este o valoare constată. şi anume egală cu a suta parte a ultimului termen al seriei cronologice. c) n-p termeni reali. e) notă cu câte procente s-a modificat fenomenul la momentul/intervalul de timp curent faţă de cel bază de comparaţie. 2 n +1 termeni reali. p +1 d) termeni reali. e) modificarea absolută cu bază în lanţ. c) este o valoare constantă.

2000 01. c) 7.5’ Modificarea relativă faţă de anul precedent (%) 1 1995 1996 1997 1998 1999 2000 +4.05. d) 1.8 -9.6’ Nr.2000 01.0 Ştiind că în anul 1999. e) 2. câştigul medie salarial a fost cu 30 mii lei mai mare decât în anul 1996 (preţuri constante). Numărul personalului unei întreprinderi din domeniul aviaţiei a evoluat astfel: Data 01.) 1500 1250 975 1000 925 Numărul mediu al personalului pe semestrul I 2000 a fost: a) 1000 persoane.STATISTICĂ ECONOMICĂ e) se aplică atunci când modificările absolute cu bază fixă sunt aproximativ egale între ele.2000 15. e) 1200 persoane. c) 998 persoane.47 mii lei. b) 10. 15. d) 1125 persoane. personal (pers.2000 15.2 +22. b) 1153 persoane.03. Despre valoarea câştigurilor salariale medii dintr-o unitate economică se cunosc datele: Ani 0 Tabelul 6.35 mii lei. atunci creşterea medie anuală a fost de: a) 4%.1 +5.4 +5.5% 16.01.2000 Tabelul 6.75%.2 -1.04. 307 .07.

308 . 203.CAPITOLUL 6 Observaţie: Se consideră luna de 30 zile.36. 378.3.7.25 t (în condiţiile în care ¦ t = 0 ). 302. 218. 17. Previziunile cifrei de afaceri pentru anii 2001. Cifra de afaceri a unei societăţi comerciale a evoluat în perioada 1991ˆ 2000 conform funcţiei de trend y t = 12 ⋅1. 187. 220. 341. 2002 şi 2003 sunt: a) 120.5. e) nici una dintre variantele anterioare. b) 139. 150.9.2. c) 242.0.06. d) 150.15.7.

% a) R9 / 1 = 9 / 1 ⋅100 = 94.62 ri t =2 ¦ ∆ t / t −1 = ∆ 9 / 1 = 7844 litri 9 ∆ 2 / 1 = y 2 − y1 Ÿ y 2 = y1 + ∆ 2 / 1 = 8290 + 1889 = 10179 litri etc. 2 tabelul 6.STATISTICĂ ECONOMICĂ Răspunsurile testelor de autoevaluare 1.62 Ÿ y1 = y1 ∆ ∆ 9 / 1 ⋅100 % R9 / 1 = 7844 ⋅100 = 8290 lit 94. 6. feb. Evolutia productiei de lapte in primele trei trimestre ale anului 2000 18000 16000 Productie (litri) 14000 12000 10000 8000 6000 4000 2000 0 ian. 6.1’ c) Sistemul de indicatori c1) Indicatorii absoluţi • modificarea absolută cu bază fixă ∆ t / 1 = y t − y1 (col. mar apr mai Luna iun iul aug sept Fig. b) Reprezentarea grafică (cronograma) este redată în fig.7’) 309 .1’.

7’) c2) Indicatorii relativi • indicele de dinamică cu bază fixă y I t%1 = t ⋅100 (col.7’) / y t −1 ritmul de modificare (modificarea relativă) cu bază fixă • Rt / 1 = (I t / 1 − 1)100 = I t%1 − 100 (col. 1 tabelul 6. 5 tabelul 6.CAPITOLUL 6 • modificarea absolută cu bază în lanţ ∆ t / t −1 = y t − y t −1 (col. 7 tabelul 6. 4 tabelul 6.7’) / ritmul de modificare (modificarea relativă) cu bază în lanţ Rt / t −1 = ( I t / t −1 − 1)100 = I t%t −1 − 100 (col.9 litri R % 100 t /1 • • • valoarea absolută a unui procent din ritmul de modificare cu bază în lanţ At / t −1 == ∆ t / t −1 Rt%t −1 / y = t −1 (col.7’) 100 310 .7’) / valoarea absolută a unui procent din ritmul de modificare cu bază fixă ∆ y At / 1 = t / 1 = 1 =82.7’) / y1 • indicele de dinamică cu bază în lanţ y I t%t −1 = t ⋅ 100 (col. 3 tabelul 6. 6 tabelul 6.

79 121.0 1. Producţia de lapte (yt) (litri) 1 8290 10179 12179 13281 ∆ t /1 2 0 1889 3889 4991 I t%1 / I t%t −1 / Rt%1 / 5 0 23 47 60 Rt%t −1 / 6 23 20 9 3 1.5 litri. feb.7%. • modificarea medie absolută: ∆= ∆ n / 1 7844 = = 980. în perioada analizată.23 1.5 litri. • ritmul mediu de modificare R = I − 1 ⋅100 = (1.47 1.5 litri n −1 8 În medie. • indicele mediu de modificare I = n −1 I n / 1 = 8 1. producţia de lapte a crescut pe lună cu 980. mar.9 101.087.7%) Producţia de lapte a crescut în medie de la o lună la alta de 1. producţia lunară de lapte a fost de 12732.09 (litri) 7 82.60 4 1.20 1. Tabelul 6. în perioada analizată.23 1.9462 = 1.7% ( ) Producţia de lapte a crescut în medie de la o lună la alta cu 8.087 − 1)100 = +8.5 litri 9 n În medie.STATISTICĂ ECONOMICĂ c3) Indicatorii medii • nivelul mediu al seriei cronologice: y= ¦ y t 114593 = = 12732.7’ Luna 0 ian.79 A/t− t 1 311 . apr.087 (108.

Tabelul 6. din coloanele 3 şi 5 ale tabelului 6. Valorile ajustate se găsesc în col. Pentru alegerea celei mai bune metode de ajustare s-a ales criteriul: ˆ ¦ yt − yt ( ) 2 → min im Se compară valorile criteriului corespunzătoare celor două metode de ajustare.363. iul.00 1. 4.8’ Luna yt ˆ y t (metoda ˆ (yt.81 127.07 1.23 0 ian.593 4491 4491 5694 6694 7844 1.5 (y t ˆ − yt 5 ) 2 0 1.95 0.70 312 .372.0 10179 9270.686. 2 şi col.81 139. aug.CAPITOLUL 6 mai iun. Total 12781 12781 13984 14984 16134 114.84 149. feb.69 1.54 1.08 54 54 69 81 95 -4 0 9 7 8 132.54 1.81 1.9 ˆ y t = 8290 ⋅ (1. sept.8’.) 1 2 8290 8290.9 Metode indicelui mediu de dinamică ˆ y t = y1 ⋅ I ( )t −1 t = 1.y t )2 3 0 825. modificării medii abs.5(t − 1) .00 9011. tabelul 6.25 ˆ y t (metoda indicelui mediu) 4 8290.087 )t −1 .09 1.84 - d) d1) Ajustarea prin metode mecanice Metoda modificării medii absolute ˆ y t = y1 + (t − 1) ⋅ ∆ ˆ y t = 8290 + 980.81 127.8’ şi se obţine că mai potrivită este metoda modificării medii absolute. t = 1.96 1.

442.5 ° ­na + b ¦ t = ¦ y n ° ° litri Ÿ® ® ¦ ty 48901 °a ¦ t + b ¦ t 2 = ¦ ty ¯ °b = = = 815.25 1.5 12212.21 10647.547.589.200.522. 8290 feb.848.0 15153.457.352.25 587.00 5.732.550.14 14864.901 16 9 4 1 0 1 4 9 16 60 9472.0 3. 13984 aug.536 48.00 d2) Ajustarea prin metode analitice Metoda trendului liniar ˆ y t = a + bt Cum Σ t = 0 ¦y ­ a= = y = 12732.717.5 15.71 12580.772.20 2.96 0 15.177.721.25 35.20 11.191.300.102.5 16134. 12781 iul.59 3 -4 -3 -2 -1 0 1 2 3 4 0 -33.5 11. apr. 13281 mai 12781 iun.STATISTICĂ ECONOMICĂ mar.952 64.734.935.0 13192.10 40.06 5.281 0 12.992. sept.00 28.9’ t ˆ − yt 6 ) 2 ian.132.781 27.859.87 16134.5 11.25 37.152.549.761.25 20.0 11231.0 2 60 ° ¦t ¯ Calculele intermediare se găsesc în tabelul 6.362. 12179 apr.25 143.287.852.5 10.394.62 13675.160 -30.9’ Luna 0 yt 1 t 2 tyt 3 t2 4 ˆ yt 5 (y Tabelul 6.158.20 1.14 95.5 12.262. 14984 sept.00 4.332.358 -13.306.00 169. mai iun.5 14.25 0 9. Total 12179 13281 12781 12781 13984 14984 16134 114.70 6.20 323.454.276.218.80 9795. 10179 mar.60 ˆ y t = 12732.682.593 10251.450.398. aug.537 -24. iul.50 14.917. 16134 Total 114.90 1.184.730.40 11573.5 1.968 44.5 15.5 13.5 14173.093.5 + 815 ⋅ t 313 .

5 = 19075.5 + 980. noiembrie şi decembrie 2000 prin metoda modificării medii absolute şi metoda trendului liniar. metoda trendului liniar este cea mai adecvată. e) Vom efectua previzionarea producţiei de lapte pentru lunile octombrie.5 = 18095 + 980.CAPITOLUL 6 Valorile ajustate se găsesc în coloana 5.9’.5 = 17114. se foloseşte relaţia: t =2 ∏ I t / t −1 = I k / 1 k I 91 / 90 ⋅ I 92 / 91 = I 92 / 90 I 91 / 90 ⋅ I 92 / 91 ⋅ I 93 / 92 = I 93 / 90 etc.5 ⋅ 7 = 18437.5 litri - prin metoda trendului liniar: ˆ y10 = 12732. 2.5 + 980.5 litri (pentru t = 7) 2.2’ este dat ritmul cu bază în lanţ (Rt/t-1).5 + 980.5 litri (pentru t = 5) ˆ y11 = 12732.9’. tabelul 6.10’) / / Pentru calculul indicilor cu bază fixă.5 = 18095 litri ˆ ˆ y1 2 = y11 + 980. Dintre toate metodele de ajustare.5 litri (pentru t = 6) ˆ y1 2 = 12732. De aici rezultă indicii de dinamică cu bază în lanţ: I t%t −1 = Rt%t −1 + 100 (col. iar valoarea criteriului în coloana 6.5 + 980. 314 .5 = 16134 + 980.5 litri ˆ ˆ y11 = y10 + 980. a) În tabelul 6. tabelul 6. prin metoda modificării medii absolute: ˆ ˆ y1 0 = y 9 + 980. tabelul 6.5 ⋅ 6 = 17622.5 ⋅ 5 = 16807. deoarece pentru această metodă valoarea criteriului este minimă.5 = 17114.

9580 0.48 - 1. 3.10’.70 +0. 1994.70 +0. 1995. 1998.10’.9786 - 423 427 430 433 415 412 413 416 414 3783 y b) A96 / 95 = 95 = 4.12 Ÿ y 95 = 412 spitale 100 I 95 / 94 = etc.9833 0.24 +0. 6. Reprezentarea grafică (cronograma) este redată în fig. 1992. Valorile absolute sunt redate în col.9807 0.2’.0073 0.0237 0.0166 1.993 440 430 Spitale 420 410 400 1990. 6. tabelul 6.0095 1.9762 0. 1991.73 -0. Ani 0 Rt%t −1 / 1 It/t-1 2 It/1 3 Tabelul 6. Ani Fig.STATISTICĂ ECONOMICĂ Aceşti indici sunt calculaţi în col.0070 0.0024 1.9738 0.20 -0. 1993.9952 - 1.10’ yt 4 1990 1991 1992 1993 1994 1995 1996 1997 1998 Total +0.70 -4.0 1. 1996.2’ 315 . Evolutia numarului de spitale din Romania in perioada 19901998 y 95 y 412 Ÿ y 94 = 95 = = 415 spitale y 94 I 95 / 94 0.0095 1.95 +0.0070 1. 1997.9930 1. tabelul 6. 4.

3’) 316 .125 spitale/an n −1 9 −1 Numărul de spitale s-a redus în medie de la un an la altul cu 1. 6.56 ≈ 421 spitale y= 2 9 −1 8 În medie.27% ( ) Numărul spitalelor a scăzut în medie de la un an la altul cu 0. 3.. în perioada studiată. există un număr de 421 spitale pe an. • modificarea medie absolută: ∆= ∆ n / 1 y 9 − y1 = = −1. în perioada analizată.9973 ori. Ea se va reprezenta grafic prin cronogramă (fig.5 = 420.73%) y1 Numărul spitalelor s-a redus în medie de la un an la altul de 0.973 − 1)100 = −0.3’ este o serie de flux (de intervale). a) Seria cronologică prezentată în tabelul 6.. în perioada analizată.CAPITOLUL 6 c) Indicatorii medii • nivelul mediu al seriei cronologice: y y1 + y 2 + .125. + y 8 + 9 2 = 3364. • indicele mediu de dinamică I = n −1 I n / 1 = 8 y9 = 0.9973 (99.27%. • ritmul mediu de dinamică R = I − 1 ⋅ 100 = (0.

şi ¦ t 3 = 0 .28 + 0. 1998.11’) 317 . 2000. 8 tabelul 6. se poate folosi pentru ajustare un trend parabolic (polinom de gradul doi).STATISTICĂ ECONOMICĂ Evolutia productiei de incaltaminte in perioada 1993-2001 35 Productie (mii perechi) 30 25 20 15 10 5 0 1993.875t 2 Calculele intermediare şi valorile ajustate sunt redate în tabelul 6.0.65. 1995. 6. 1999.3’ b) Aşa cum se observă din grafic. rezultă: a = 24. ˆ y t = a + bt + ct 2 Cum ¦ t = 0 . 2001. c =.77 (col. 1994. 1996. ˆ 2 ¦ ( y t − y t ) = 62. b = 0. Anul Fig.11’. sistemul devine: ­9a + 60c = 166 ° ®60b = 39 °60a + 708c = 837 ¯ În urma rezolvării sistemului.28.875. Ecuaţia de ajustare este: ˆ y t = 24.65t − 0. 1997.

355 12. t = 5 ˆ y t = 24.75 ⋅ y 98 ° y = y − 1200 98 ¯ 96 y 00 y Ÿ 00 = 1.655 mii perechi 4.59 32.25 62.25 4 = 2.755 24.89 1.25 = 4 ­ y 00 = 2.455 19.03 2.72 0.65 ⋅ 5 − 0.55 1.17 5.44 y 96 y 96 Din rezolvarea sistemului rezultă: y 96 = 3000 bucati y 98 = 4200 bucati y 00 = 7320 bucati 318 .875 ⋅ 5 2 = 5.11’ Ani 0 yt 1 t 2 t2 3 t4 4 ty 5 t2y 6 ˆ yt 7 ˆ (y t − y t )2 8 1993 1994 1995 1996 1997 1998 1999 2000 2001 Total 10 12 18 20 30 25 21 16 14 166 -4 -3 -2 -1 0 1 2 3 4 0 16 9 4 1 0 1 4 9 16 60 256 81 16 1 0 1 16 81 256 708 -40 -36 -36 -20 0 25 42 48 56 39 160 108 72 20 0 25 84 144 224 837 7.77 c) Pentru anul 2002.280 24.080 18.680 14.880 5.44 ⋅ y 96 ° ® y 00 = 1. R = +25% Ÿ I = 1.19 7.055 22.480 22.28 + 0.38 6.CAPITOLUL 6 Tabelul 6.

1472 0.1472 y 92 40 I =8 Fie t anul în care producţia va fi de trei ori mai mare decât în anul 2000. y 00 − y 96 7320 − 3000 = = +1080 bucati/an 4 4 y 92 = 40 mii tone y 00 = 120 mii tone y 00 120 =8 = 1. şi yt . y cr 2001 = y1 t +t t +t t +t t t1 t +t + y 2 1 2 + + y3 2 3 + + y 4 3 4 + + y5 4 5 + y 6 5 2 2 2 2 2 2 t1 + t 2 + t 3 + t 4 + t 5 unde yi sunt termenii seriei şi ti sunt lungimile intervalelor (în zile) dintre două momente succesive.0596 t t lg I = lg 3 Ÿ t = t Aşadar. 6. y t = 3 ⋅ y 00 = y 00 ⋅ I Ÿ I = 3 lg 3 0. nivelul mediu se va calcula ca medie cronologică ponderată. anul în care producţia va fi de trei ori mai mare decât în anul 2000 este anul 2008.477 = =8 lg 1. 319 .producţia în anul t.STATISTICĂ ECONOMICĂ ∆= 5. Deoarece seria cronologică din tabelul 6.4’ este o serie de momente cu intervalele neegale între momente.

a). e) 9. b) 17. b) 320 . a) 10. d) 8. c) 13. c) 11. c) 16. a). d) 14. a) 12.CAPITOLUL 6 t1 = 78 zile t2 = 51 zile t3 = 76 zile t4 = 68 zile t5 = 92 zile i =1 ∑ t i = 365 zile 120⋅ 78 78+51 51+ 76 76+ 68 68+92 92 +115 ⋅ +110⋅ +102⋅ +114⋅ +108 ⋅ 2 2 2 2 2 2 =111 365 5 ycr2001= blocuri 7. a). a). b). e) 15.

STATISTICĂ ECONOMICĂ Teste propuse spre rezolvare 1.13’ 2000 2001 4491 4633 a) b) c) d) Să se identifice tipul seriei şi să se reprezinte grafic. Să se ajusteze seria cronologică folosind metode mecanice şi analitice. Pe baza celei mai bune metode de ajustare. c) Cu câte milioane mp şi respectiv cu câte procente s-a modificat producţia de ţesături în medie pe an. dacă ea va evolua în continuare conform aceleiaşi tendinţe. să se previzioneze lungimea drumurilor judeţene modernizate în anul 2003. în perioada 1996-2001 este următoare: Anul Lungimea drumurilor judeţene modernizate (km) 1996 4109 1997 4212 1998 4325 1999 4416 Tabelul 6. în perioada analizată? d) Să se ajusteze evoluţia producţiei de ţesături folosind metode mecanice şi analitice adecvate. se cere: a) Să se calculeze modificările absolute cu bază în lanţ.14’ 1995 1996 1997 1998 1999 2000 2001 Anul 102 115 100 90 111 120 Sporul producţiei de ţesături 88 faţă de anul 1994 (mil. Despre producţia de ţesături a unei fabrici textile. Alegeţi-o pe cea mai potrivită. e) Să se previzioneze nivelul producţiei de ţesături în anul 2002 şi 2003. mp. b) Să se reconstituie seria de valori absolute şi să se reprezinte grafic.5 mil. Situaţia cărţilor existente într-o bibliotecă în decursul semestrului I al anului 2001 este următoarea: 321 . 2. 3. în perioada 1994-2001 se cunosc datele: Tabelul 6. Lungimea drumurilor judeţene modernizate din România. mp) Ştiind că în anul 1998 faţă de 1997 valoarea absolută a unui procent din ritmul de modificare a producţiei a fost 2. Să se calculeze sistemul de indicatori ai seriei.

03. 6. b) Reprezentaţi grafic datele.2001 10 12 20 19 25 a) Determinaţi tipul seriei. IV 58 27 66 66 a) Să se reprezinte grafic datele. Despre turiştii cazaţi într-un hotel montan în perioada 1992-2000 se cunosc datele: 322 .04. iar în perioada august 2000 .CAPITOLUL 6 Tabelul 6. c) Să se previzioneze cantitatea de benzină ce va fi vândută în trimestrul III 2002.2001 20. 4.august 2000 producţia de celuloză şi hârtie a unei fabrici a crescut în medie pe lună de 1.05.65 ori. I 39 18 41 54 Cantităţi de benzină (mii tone) Trim. O companie petrolieră a vândut în perioada 1998-2001 următoarele cantităţi trimestriale de benzină (mii tone): Tabelul 6. b) Să se determine abaterile sezoniere şi coeficienţii sezonieri. c) Calculaţi numărul mediu de cărţi existente în bibliotecă în semestrul I 2001.2001 15. Cu câte procente s-a modificat în medie pe lună producţia de celuloză şi hârtie a fabricii.2001 12.16’ Anul 1998 1999 2000 2001 Trim.01. III 37 61 56 82 69 75 42 90 Trim. II Trim.februarie 2001? 5.06. dacă seria va păstra aceeaşi evoluţie ca în perioada 1998-2001. pe întreaga perioadă ianuarie 2000 . În perioada ianuarie 2000 .februarie 2001 ea s-a modificat în medie de la o lună la alta cu 20%.15’ Număr de cărţi din bibliotecă (mii exemplare) 1 Data 0 1.2001 30.

Alegeţi relaţiile corecte între indicatorii unei serii cronologice: a) I t /1 I t −1/ 1 = y t − y t −1 = ∆ t / t −1 . 323 . Să se previzioneze nivelul producţiei de mase plastice pentru anii 2002. se cere: a) Să se determine indicii cu bază fixă şi mobilă. R t % / t −1 100 b) A t / t −1 = n c) ¦ ∆ t / t −1 = ∆ n / 1 = y n − y1 .5t (în condiţiile în care ¦ t = 0 ). să se previzioneze numărul de turişti care se vor caza în hotel în anul 2002. atunci: a) fenomenul a înregistrat o creştere. c) Să se calculeze şi interpreteze indicatorii medii ai seriei. y1 t =2 t =2 n 9.17’ 1992 1993 1994 1995 1996 1997 1998 1999 2000 Anul +2 +3 +10 +7 +12 +15 +20 +20 Procentul de modificare 0 a numărului de turişti faţă de 1992 (%) Ştiind că în anul 1998 s-au cazat în hotel un număr de turişti mai mare cu 8 sute persoane faţă de anul 1995.STATISTICĂ ECONOMICĂ Tabelul 6. b) Să se reconstituie seria de valori absolute şi să se reprezinte grafic. n. 7. Producţia de mase plastice a unei întreprinderi a evoluat în perioada ˆ 1993-2001 conform funcţiei de trend: y t = 50 + 12. t = 2. în perioada curentă faţă de cea de bază. c) indicele de dinamică cu bază fixă este negativ. t = 2. 8. Dacă ritmul cu bază fixă este negativ. e) Care dintre metodele de ajustare folosite este mai potrivită şi de ce? f) Pe baza metodei identificate la punctul e). ∆ t / t −1 y = 1 . y d) ¦ I t / t −1 = I n / 1 = n . d) Să se ajusteze evoluţia numărului de turişti folosind metode mecanice şi analitice. n. 2003 şi 2004. b) modificarea absolută cu bază fixă este negativă.

e) nu există oscilaţii periodice ciclice. e) în nici unul dintre cazurile menţionate au keriêr. d) arată cu câte procente s-a modificat fenomenul în medie pe unitate de timp. Modelul multiplicativ de combinare a componentelor unei serii cronologice se utilizează atunci când: a) amplitudinea oscilaţiilor faţă de linia de trend este aproximativ constantă pentru aceeaşi subperioadă a fiecărei perioade. b) fenomenul redat de seria cronologică are aproximativ o evoluţie liniară. Modificarea medie absolută: a) se determină ca medie aritmetică simplă a modificărilor absolute cu bază în lanţ. scara semilogaritmică se foloseşte: a) când termenii seriei se dispun aproximativ într-o progresie geometrică. regulată. c) arată fluctuaţii regulate care devin complete în decursul câtorva ani. cu o periodicitate constantă de până la un an. c) oscilaţiile faţă de linia de trend se amplifică sau se reduc. În reprezentările grafice ale seriilor cronologice. d) avem o serie cronologică staţionară. generată de acţiunea unor factori de lungă durată. e) arată cu câte unităţi de măsură a crescut sau a scăzut nivelul fenomenului. sistematică. b) se determină ca medie geometrică a modificărilor absolute cu bază în lanţ. d) arată oscilaţii accidentale faţă de linia de trend cauzate de factori imprevizibili. 11. Una dintre componentele seriei cronologice o constituie oscilaţiile periodice ciclice. 13.CAPITOLUL 6 d) fenomenul a înregistrat o scădere în perioada curentă faţă de cea de bază. b) arată o mişcare fluctuantă. 12. 324 . în medie pe unitate de timp din orizontul analizat. 10. e) nivelul fenomenului a înregistrat o scădere de un anumit număr de ori în perioada curentă faţă de cea de bază. c) arată de câte ori s-a modificat în medie nivelul fenomenului pe o unitate de timp. Acestea: a) arată mişcarea generală.

b) nu este foarte flexibilă. evoluţiile unor indicatori ce prezintă diferenţe mari de mărime între ei. e) nu permite prognozarea unor valori viitoare ale fenomenului analizat. e) niciodată. 325 . d) când se compară. c) seria cronologică urmează o evoluţie exponenţială. c) când variaţia termenilor seriei prezintă valori mari şi foarte mari de-a lungul orizontului de timp analizat. b) seria cronologică formează aproximativ o progresie geometrică. d) prin aplicarea ei se pierde informaţie. c) nu se poate utiliza în cazul seriilor cronologice afectate de factori sezonieri. Metoda indicelui mediu de dinamică se foloseşte pentru determinarea trendului unei serii cronologice atunci când: a) seria cronologică formează aproximativ o progresie aritmetică. Metoda mediilor mobile utilizată pentru determinarea trendului unei serii cronologice are următoarele dezavantaje: a) presupune calcule complicate. 14.STATISTICĂ ECONOMICĂ b) când termenii seriei se dispun aproximativ într-o progresie aritmetică. 15. cu ajutorul graficului. d) indicii de dinamică cu baza în lanţ sunt aproximativ egali. e) modificările absolute cu bază în lanţ au valori aproximativ egale.

sunt aplicaţi într-o gamă lărgită de domenii ale vieţii economice. regulile de construire a indicilor de grup. Termeni cheie indice statistic indice de dinamică indice teritorial indice individual indice de grup pondere indice agregat indice ca medie a indicilor individuali indice calculat ca raport de medii indice factorial metoda substituţiei în lanţ metoda influenţelor izolate serie cronologică de indici statistici 326 . indicii. la nivel individual şi total. Astăzi. sociale. cum se poate identifica şi măsura efectul influenţei factorilor ce acţionează asupra fenomenelor complexe.CAPITOLUL 7 CAPITOLUL 7 INDICI STATISTICI Consideraţii preliminare În acest capitol vom vedea care este metodologia de calcul a indicilor ca măsură a variabilităţii fenomenelor. politice etc. datorită utilităţii lor.

timp şi în funcţie de un anumit sistem de referinţă. rezultate din acţiunea aditivă sau multiplicativă a mai multor factori. de spaţiu. alături de indicele puterii de cumpărare sau indicele nivelului de trai. indicii pot compara nivelul realizat cu cel programat propus al fenomenului. la o grupă sau la nivelul întregii colectivităţi.1. de oglindire a realităţii cotidiene. Indicii sunt o măsură a variaţiei relative a fenomenelor. privind evoluţia preţurilor în Anglia între anii 1440 şi 1700. chiar şi din partea publicului larg. variaţie care poate fi observată şi analizată după criterii de spaţiu. sau că în anul 1999 Produsul Intern Brut (PIB) al României a reprezentat 90% din cel al anului precedent. În alte cazuri. INTRODUCERE În practică se întâlnesc adesea forme de analiză comparativă a unor fenomene. indicii preţurilor. spunem că în anul 1998 judeţul Constanţa a realizat o producţie agricolă de 1. ca procedeu de calcul. care a văzut în ei un mod de caracterizare. Astfel. reprezintă un raport prin care se compară mărimea aceluiaşi fenomen înregistrat în două unităţi de timp. Putem vorbi de noţiunea de „indice“ la începutul secolului al XVIII-lea. Fenomenele social-economice se manifestă după conţinutul lor ca fenomene simple sau complexe. DEFINIŢIE: Indicele statistic este o mărime relativă. sau că societatea comercială X a realizat în luna decembrie 1999 o valoare a vânzărilor de 3 ori mai mare decât valoarea programată pentru această lună. De asemenea. într-un studiu al unui episcop anglican. care. s-au bucurat întotdeauna de interes. inflaţia. nivelul fenomenului studiat în unitatea de timp/spaţiu care se compară. deşi i-a preocupat pe oameni din cele mai vechi timpuri. înregistrate în unităţi de timp sau spaţiu diferite. Numărătorul indicelui reprezintă volumul.5 ori mai mare decât judeţul Giurgiu. a fost abordat într-o manieră ştiinţifică pe la mijlocul secolului al XVIII-lea. de plan la o unitate statistică. 327 . Studiul mai aprofundat al modificărilor fenomenelor social-economice.STATISTICĂ ECONOMICĂ Noţiuni teoretice 7. iar numitorul acestuia – nivelul (volumul) fenomenului în unitatea de timp/spaţiu aleasă ca bază de comparaţie (raportare).

Pentru ca indicii calculaţi să aibă un conţinut real. după următoarele criterii: 1) După sfera de cuprindere a fenomenelor (sau după nivelul la care se calculează). productivităţii muncii şi ai forţei de muncă formează un sistem de indici). obţinute dintr-o observare totală (în cazul în care ele provin dintr-o observare parţială trebuie asigurată reprezentativitatea faţă de întreg). indicii formează un sistem (exemplu: indicii producţiei. 7. şi deci indicele este adimensional. descompunerea variaţiei fenomenelor complexe. avem: — indici individuali (elementari) — calculaţi la nivelul unei unităţi statistice 328 . nu depinde de unitatea de măsură a fenomenului pentru care s-a calculat. ca urmare a modificării factorilor de influenţă folosind un întreg sistem de indici. ca şi metoda corelaţiei. trebuie să fie un nivel reprezentativ în dezvoltarea fenomenului reflectat. Condiţia de bază pentru a se putea forma un sistem de indici (ai fenomenului complex şi ai factorilor) este ca fenomenul complex să poată fi dscompus într-un produs complet al factorilor de influenţă. diferenţa dintre numărătorul şi numitorul indicelui să fie egală cu modificarea absolută a fenomenului respectiv. pentru fenomene complexe. TIPURI DE INDICI STATISTICI Datorită numărului mare şi varietăţii indicilor statistici. se impune o sistematizare a acestora. El arată de câte ori (de cât la sută) nivelul comparat al fenomenului este mai mare sau mai mic decât nivelul ales ca bază de comparaţie al fenomenului. Metoda indicilor permite explicarea. de regulă.. este o metodă de analiză factorială. înseamnă că numărătorul şi numitorul au aceeaşi unitate de măsură. numărătorul şi numitorul să aibă valori reale. spunem că metoda indicilor.CAPITOLUL 7 Nivelul care se constituie în bază de comparaţie. Deoarece ei se calculează. se impune ca: datele iniţiale pe baza cărora s-a calculat indicele să fie complete. Indicele se exprimă în coeficienţi sau în procente. metoda analizei dispersionale etc.2. Din acest punct de vedere. care sunt afectate de o gamă largă de factori de influenţă. Deoarece indicii compară prin raport două niveluri diferite ale aceluiaşi fenomen.

ai sarcinii de plan).STATISTICĂ ECONOMICĂ — indici de grup (sintetici) — determinaţi la nivelul unei grupe a colectivităţii sau la nivelul întregii colectivităţi. 4) După modul de calcul: — indici agregaţi — indici calculaţi ca medie a indicilor individuali — indici calculaţi ca raport a două medii. pot fi: — cu bază fixă — cu bază mobilă sau în lanţ. 3) După natura factorilor de influenţă a fenomenelor complexe: — indici ai factorilor cantitativi (extensivi). 7) După natura fenomenului pentru care se calculează indicii: — indici ai valorii — indici ai volumului fizic — indici ai preţurilor — indici ai productivităţii muncii — indici ai salariului etc. — cu ponderi variabile — când ponderea folosită se schimbă odată cu schimbarea bazei de raportare. 329 . 5) După natura ponderilor folosite: — cu ponderi fixe (constante) — când se folosesc aceleaşi ponderi în întreaga serie. programul: indici ai planului (ai îndeplinirii planului. 2) După dimensiunea de raportare a fenomenului: — în raport cu timpul: indici cronologici (de dinamică) — în raport cu spaţiul: indici teritoriali. 6) După baza de raportare – indicii cronologici. — indici ai factorilor calitativi (intensivi). — în raport cu planul.

ea se poate descompune într-un produs de factori. frecvenţele de apariţie).3. de natură extensivă. de natură însumabilă (valoarea producţiei. care se notează cu „f“ (în această categorie se poate înscrie şi numărul de unităţi statistice.3.2) 330 . i =1 n La nivelul unei unităţi statistice „i“. nivelul caracteristicii complexe y se poate scrie ca produs al celor două componente (cantitativă şi calitativă) y = xf Pentru cele două variabile factoriale (x şi f) se pot scrie doi indici individuali conform relaţiilor: x x i1 0 = 1 x0 sau x x i1 % = 1 100 0 x0 (7. i= 1. n şi la nivel de grup ¦ y i .1) i1 0 = 1 sau i1 0 = 1 ⋅ 100 y0 y0 Cum y este o variabilă complexă. poate fi scris: y y y% y (7. • factori calitativi. fondului de salarizare etc. simbolizaţi cu „xi“ (pot apare sub forma valorilor caracteristicilor luate în studiu). la nivel elementar.CAPITOLUL 7 7.1. Indicele de dinamică (sau mai simplu indicele) al variabilei complexe. REGULI DE CONSTRUIRE A INDICILOR DE DINAMICĂ 7. Aceşti factori se pot împărţi în două categorii mari: • factori cantitativi. Pentru simplificarea notaţiilor vom simboliza fenomenul complex la nivel elementar y şi la nivel de grup Σy. Indici elementari Un fenomen complex. de natură intensivă. valoarea capitalului fi.) poate să fie notat la nivel elementar yi.

Comăsurătorul se menţine însă constant.2.3) Indicele individual al variabilei complexe y se poate scrie: y y i0 0 = 1 = y0 x f x f = 1 ⋅ 1 = i1 0 ⋅ i1 0 x 0f 0 x 0 f 0 x 1 f1 (7. indicii de grup se împart în trei categorii: a) indici agregaţi b) indici calculaţi ca medie a indicilor individuali c) indici calculaţi ca raport a două medii. Se notează de regulă cu litere mari (I).5) De cele mai multe ori. După modul de calcul.2. 7. La fel se întâmplă şi în cazul factorului calitativ (intensiv).4) 7. Atunci. pentu a evidenţia doar modificarea factorului extensiv. Indici agregaţi Indicele de grup al caracteristicii complexe y este: ∑ y1 = ∑ x1f1 y I1 0 = ∑ y 0 ∑ x 0f 0 (7.3.. Indici de grup (sintetici) Reflectă variaţia medie relativă la nivelul întregii colectivităţi sau al unei grupe a acesteia. Indicele factorului cantitativ se scrie: 331 .3. numit şi pondere.STATISTICĂ ECONOMICĂ f f i1 0 = 1 f0 f f sau i1 % = 1 100 0 f0 (7. pe lângă indicele de grup al variabilei complexe se calculează şi doi indici de grup ai celor doi factori de influenţă (numiţi şi indici factoriali). etalon. care are valori neaditive şi care este înmulţit cu comăsurătorul său (factorul extensiv) constant.1. de aceea factorul extensiv (cantitativ) nu poate fi însumat direct. Pentru a face însumabile aceste elemente se apelează la un comăsurător. colectivităţile sunt alcătuite din elemente eterogene.

CAPITOLUL 7 ¦ I1 0 y(f ) f = I1 0 = Indicele factorului calitativ se calculează conform relaţiei: ¦ y( x ) = I x = ¦ x1f unde f = ponderea (menţinută constantă) I1 0 10 ¦ x 0f ∑ xf1 . indicele factorial ce arată influenţa variabilei calitative (intensive) va fi: — dacă ponderile sunt la nivelul perioadei de bază: ¦ I1 0 y( x ) = Σx 1 f 0 Σx 0 f 0 Σx1 f1 Σx 0 f1 (7.10) — dacă ponderile sunt la nivelul perioadei curente: ¦ I1 0 y( x ) = (7.6) ∑ xf 0 (7. unde x = ponderea (menţinută constantă) (7. 332 .8) — dacă ponderile sunt la nivelul perioadei curente: ¦ I1 0 y(f ) = (7.9) Analog. Alegerea acestei perioade se concretizează.7) Ponderile pot fi menţinute constante la nivelul perioadei de bază sau la nivelul perioadei curente. Indicele factorial ce arată influenţa factorului cantitativ (extensiv) va avea una din formele: — dacă ponderile sunt la nivelul perioadei de bază: ¦ I1 0 y (f ) = Σx 0 f1 Σx 0 f 0 Σx 1 f1 Σx 1 f 0 (7. de fapt. în alegerea sistemului de ponderare adecvat.11) Produsul indicilor factoriali este egal cu indicele variabilei complexe (testul de reversibilitate al factorilor) doar dacă în construirea indicilor factoriali se va utiliza un sistem de ponderare încrucişată.

20) Σx 1f1 Σx 0 f 0 ∆Σy = Σx1f1 − Σx 0 f 0 Σ I1 y = 0 Σ ¦ y( x ) ¦ y(f ) I1 y = I1 / 0 ⋅ I1 / 0 0 (7.13’) (7.12) ∆Σy(f ) → ∆Σy(f ) = Σx 0 f 1 − Σx 0 f 0 (pentru ponderi din perioada de bază) → ∆Σy(f ) = Σx 1f1 − Σx 1f 0 (pentru ponderi din perioada curentă) ∆Σy(x ) → ∆Σy(x ) = Σx 1 f 0 − Σx 0 f 0 (pentru ponderi din perioada de bază) → ∆Σy(x ) = Σx 1f 1 − Σx 0 f1 (7.16) Σx 0 f1 Σx 0 f 0 ∆Σy(f ) = Σx 0 f1 − Σx 0 f 0 ¦ I1 / 0 y(f ) = (7.14’) (pentru ponderi din perioada curentă) Suma modificărilor absolute ale factorilor este egală cu modificarea absolută a variabilei complexe dacă în construirea modificărilor absolute ale factorilor se foloseşte un sistem de ponderare încrucişată. Modificările absolute se determină prin comparare sub formă de diferenţă: ∆Σy = Σy1 − Σy 0 = Σx 1f 1 − Σx 0 f 0 (7.14) (7.STATISTICĂ ECONOMICĂ Analiza variaţiei în timp se poate face calculând – pe lângă indici – şi modificări absolute.13) (7.17) (7.19) (7.15) Σx 0 f1 ∆Σy(x ) = Σx1f1 − Σx 0 f1 (7. Uzual. ¦ y( x ) = Σx1f1 I1 / 0 (7.18) (7.21) 333 .

(p0) (p1) 3 4 20 25 7 10 30 8 Tabelul 7. (q1) 2 6000 5000 500 Preţuri unitare (mii lei) nov. Despre cele trei mărfuri vândute la un magazin în noiembrie şi decembrie 2001 se cunosc datele (Tabelul 7.1. col. 0-4): Marfa Cantităţi vândute nov. dec. 5/ tabelul 7.1) La nivel total.83 Σp 0 q1 Σp 0 q1 6000 ⋅ 25 + 5000 ⋅ 10 + 500 ⋅ 8 204000 Iq = Σp 0 q1 Σp 0 q1 204000 = = = 1. (q0) 1 5000 2000 3500 dec.98 Σv 0 Σp 0 q 0 173000 Acesta se descompune în cei doi indici factoriali: Σp q Σv1 170000 170000 Ip = 1 1 = = = = 0.22) EXEMPLUL 7. 6/ tabelul 7.1.1) v1 = p1 q1 (col. (v0) (v1) 5 6 120000 125000 35000 20000 15000 28000 173000 170000 0 M1 (buc) M2 (l) M3 (kg) Total v0 = p0 q0 (col. avem: Σv 0 = Σp 0 q 0 Σv1 = Σp1 q 1 Indicele variaţiei valorii vânzărilor totale va fi: Σv Σp1q1 170000 I Σv = 1 = = = 0. dec.18 Σp 0 q 0 Σv 0 173000 I Σv = I p ⋅ I q Modificările absolute vor fi: 334 . Valoarea vânzărilor (mii lei) nov.CAPITOLUL 7 ∆Σy = ∆Σy(x ) + ∆Σy(f ) (7.1.

fie ca medie armonică ponderată a indicilor individuali.2): 335 .23) Σf 0 — pentru variabila cantitativă non-aditivă Σi f x 0 f 0 Σi f ⋅ y 0 y = (7.25) I1 0 = = = 1 1 1 y Σ x1f1 Σ y1 Σ g1 ix ix ix y y y y unde g 0 = 0 .24) = = Σi f ⋅ g 0 Σx 0 f 0 Σy 0 — pentru variabila calitativă (non-aditivă): Σx1f1 Σy1 1 x (7.2. g1 = 1 reprezintă structura pe elemente a Σy 0 Σy1 fenomenului complex în perioada de bază. în funcţie de datele iniţiale cunoscute.3. privind vânzările a 3 produse (col 0-3/tabelul 7. Se cunosc următoarele date. Utilizând sistemul de ponderare încrucişată folosit uzual vom avea indici de grup calculaţi: • ca medie aritmetică (ponderată): — pentru variabila cantitativă aditivă Σi f ⋅ f 0 f I1 0 = (7. respectiv în perioada curentă.2. f I1 0 EXEMPLUL 7.2. Indicii calculaţi ca medie a indicilor individuali Această metodă se aplică în calculul indicilor de grup ori de câte ori nu există suficiente informaţii pentru calculul indicilor agregaţi. Indicii de grup se pot forma fie ca medie aritmetică ponderată.STATISTICĂ ECONOMICĂ ∆Σv = Σv1 − Σv 0 = 170000 − 173000 = −3000 mii le ∆Σv(p ) = Σp1q1 − Σp 0 q1 = 170000 − 204000 = −34000 mii le ∆Σv(q ) = Σp 0 q1 − Σp 0 q 0 = 204000 − 173000 = 31000 mii lei ∆Σv = ∆Σv(p ) + ∆Σv(q ) 7.

0 1 Valoarea vânzărilor în perioada curentă v1 (mil.3 = = = = Σv 0 15 + 20 + 40 75 75 336 .3.M. ip (%) Produse U. litri kg – 20 35 40 95 + 10 +5 –2 – 110 105 98 – Indicele factorial al preţului unitar se scrie: Σp1q 1 Σv1 95 p I1 0 = = = = 1 1 1 1 1 Σ p p 1q 1 Σ p v 1 ⋅ 20 + ⋅ 35 + ⋅ 40 1.1 ⋅ 20 + 1.3.3 Indicele valorii iq v producţiei (i ) 3 4 0 M1 M2 M3 v I1 0 = 15 20 40 120 90 105 1.326 = 2.98 i i = 95 95 = = 1.82 92.3 (130% ) Σi v v 0 1. lei) 2 Modificarea relativă a preţurilor unitare rp (%) 3 4 A B C Total buc.2.05 0. col. 0-3): Marfă Valoarea producţiei în per.326 Corespunzător se poate calcula şi modificarea absolută a valorii vânzărilor datorate modificărilor preţurilor unitare: 1 ∆v(p ) = Σp 1q 1 − Σ p p 1 q 1 = 95 − 92.5 ⋅ 40 15.18 + 33.1 1.02 ⋅15 + 1.297 ≈ 1.029 ≈ 1.43 = 1.02 1.5 0.1 1. de bază (mil.22 1.674 mil lei i EXEMPLUL 7.33 + 40.CAPITOLUL 7 Tabelul 7.85 1.3 + 22 + 60 97. lei) (v0) 1 Indice preţuri (%) (ip) 2 Tabelul 7. Despre producerea a trei mărfuri se cunosc datele (tabelul 7.03 18.

26) 337 .22 ⋅ 20 + 1.14 94.4 + 57.85 ⋅ 15 + 1. Indici calculaţi ca raport a două medii Această metodă de calcul se utilizează ori de câte ori se pune problema caracterizării variaţiei unei caracteristici.3 97.3 − 75 = 22.3 = 3 mil lei ip 7.44 + 57.258 75 Modificarea absolută a valorii producţiei ca urmare a variaţiei cantităţilor vândute va fi: ∆q = Σi q ⋅ q 0 p 0 − Σq 0 p 0 = 94.3 = = 1.3 milioane lei Indicele de grup al preţurilor: Σp1q1 Σv1 97.031 12.3.3.3 p I1 0 = = = = 1 1 1 1 1 Σ p1q1 Σ v1 15. Atunci: y = x ⋅f Ÿ x = y f (7.9 1.2 q I1 0 = = = 75 75 94.3 − 94.3 = = 1.3 milioane lei Indicele de grup al volumului fizic: Σi q q 0 p 0 Σi q v 0 q I1 0 = = Σq 0 p 0 Σv 0 i v = i p ⋅ i q Ÿ i q = i v i p (col. (Σf ) este posibil a fi calculat.75 + 24.2. a cărei valoare se formează la nivel de grupă sau de colectivitate totală.43 ⋅ 40 12.2) 0.2 0. la caracteristicile calitative. sub formă de medie.3 ⋅ + 22 ⋅ + 60 ⋅ 1.05 ip ip = 97. în condiţiile în care valorile individuale ale factorului cantitativ sunt însumabile. Aceşti indici se folosesc de regulă.STATISTICĂ ECONOMICĂ Modificarea absolută a valorii producţiei va fi: ∆v = Σv1 − Σv 0 = Σi v v 0 − Σv 0 = 97.3 Modificarea absolută a valorii producţiei cauzată de variaţia preţurilor unitare va fi: 1 ∆v = Σv1 − Σv 0 = Σp1q1 − Σ p1q1 = 97.75 + 24. 4/tabelul 7.3 − 75 = 19.

CAPITOLUL 7 x= Σy Σx f Σy Σxf = → x1 = 1 = 1 1 Σf Σf Σf1 Σf 1 Σy Σx 0 f 0 → x0 = 0 = Σf 0 Σf 0 (7.29 şi 7.28) x I1 / 0 = x1 Σx1f1 Σx 0 f 0 = : Σf1 Σf 0 x0 (7.30) I1 0 = = : Σf1 Σf 0 x0 Σx 0 g f 0 Dacă notăm: g f = În funcţie de variaţia structurii factorului cantitativ (f). în ipoteza menţinerii neschimbate a frecvenţelor lor de apariţie.32) = = I1 0 = = : f Σf1 Σf1 Σx 0 g1 Σx 0 f1 Σ 1 x f 11 x i1 0 • indicele variaţiei structurii (IVS) — se foloseşte pentru a caracteriza variaţia unui fenomen complex sub influenţa modificării numai a structurii factorului cantitativ. • indicele cu structură fixă (ISF) — prin care se măsoară influenţa modificării valorilor individuale ale variabilei calitative. indicii calculaţi ca raport de medii se clasifică în: • indicele cu structură variabilă (ISV) — când modificarea nivelului mediu e influenţată atât de variaţia factorului calitativ cât şi de variaţia celui cantitativ (relaţiile 7.30).31) : Σf Σf Σx 0 g f Frecvenţele sunt considerate uzual (conform teoriei economice) cele din perioada curentă: f Σx 1g1 Σx1f1 Σx1f1 x (x ) Σx1f1 Σx 0 f1 (7.29) fi ⋅ 100 frecvenţele relative (structura factorului Σf i cantitativ). Σx1g f x (x ) Σx1f Σx 0 f = I1 0 = (7.27) (7. atunci indicele de grup devine: f x1 Σx1f1 Σx 0 f 0 Σx1g1 x = (7. în condiţiile menţinerii neschimbate a variabilei calitative: 338 .

) Per.34) ( ) ∆ x (x ) + ∆ x g f = ∆ x ( ) (7.35) SV SF VS Modificările absolute ale mediei sub influenţa celor doi factori se scriu ca diferenţă între numărătorul şi numitorul indicilor respectivi: Σx f Σx f ∆ x = 1 1 − 0 0 = Σx1g f − Σx 0 g f (7.3 mil lei/pers ΣN 0 50 ΣFS1 203 S1 = = = 3.37) Σf1 Σf1 Σx 0 f1 Σx 0 f 0 f ∆x g f = (7. curentă bază (FS0) (FS1) 1 2 Nr.4.36) 0 1 Σf1 Σf 0 Σx f Σx f f f ∆ x (x ) = 1 1 − 0 1 = Σx1g1 − Σx 0 g1 (7. de bază Per.33) Σxg f 0 ponderea – uzual.4 Filiala 0 Fond salarii (mil. variabila calitativă (intensivă) – rămâne constantă la nivelul perioadei de bază şi atunci vom avea: Σf1 Σf 0 xg I1 0 x I1 0 f ( f ) = Σx 0 f1 : Σx 0 f 0 = Σx 0 g1 I 1/ 0 Σf1 xg x x = I1 (0 ) ⋅ I1 0 (7. salariaţi (pers.39) EXEMPLUL 7. Pentru două filiale ale unei societăţi comerciale.lei) Per.STATISTICĂ ECONOMICĂ x gf f ( ) = Σxf1 : Σxf 0 = Σxg1 (7.83 mil lei/pers ΣN 1 53 S0 = 339 . de Per.38) − = Σx 0 g1 − Σx 0 g f 0 Σf1 Σf 0 ( f) Σf 0 Σx 0 g f 0 (7. curentă (N0) (N1) 3 4 A B Total 40 75 115 63 140 203 20 30 50 18 35 53 ΣFS 0 115 = = 2. se cunosc date privind fondul se salarii şi numărul de salariaţi: Tabelul 7.

66 1.4 + 2. Filiala 0 Salariul mediu (mil.5 4.6 1.19 + 2.5% ) SV 2. Structura salariaţilor Per. de bază Per.33 = 1.3 I S S.53 mii lei N ΣS1 N1 ΣS 0 N1 ΣS1g1 S1 3.5 ⋅ 0.83 3.643 • 1.6 = 0.4 0. de bază Per.33 S(S) S gN I VS ( ) = ΣS0 N1 : ΣS0 N 0 = ΣS0 g1N ΣN1 ΣN 0 N ΣS 0 g 0 = N ΣS0 g1 S0 = 2.34 + 2.3 mil lei/pers ΣN 0 ΣS N N S1 = 1 1 = ΣS1g1 = 3.013 N ( ) ( N) Modificările absolute ale salariului mediu pe total.8 + 1.64 = 3.0 – 0.66 = 1. datorate influenţelor factorilor sunt: 340 .5.83 mil lei/pers ΣN1 Precizăm că salariul mediu la nivelul filialelor (S0 .0 S 3.65 2.83 − 2.5 – 3.5 = 2.665 (166.lei/pers.0 0.5.83 IS = 1 = = 1.5 ⋅ 0. g = IS (S) ⋅ I S g 1. curentă 3 4 A B Total 2.0 2.5 ⋅ 0. S1) şi structura salaS0 = N N riaţilor ( g 0 .3 S0 În valoare absolută. această creştere a fost de ∆S = S1 − S 0 = 3.34 + 4 ⋅ 0.83 = = = 1.3 = 1.665 = 1.83 I SF = : = = = = N N 2 ⋅ 0.013 2. g1 ) s-au calculat în tabelul 7.68 + 1.CAPITOLUL 7 ΣS 0 N 0 N = ΣS0 g 0 = 2 ⋅ 0. curentă 1 2 Tabelul 7.) Per.66 ΣN1 ΣN1 ΣS0 g1 ΣS 0 g1 3.34 0.643 0.

43) 341 .4. care foloseşte ponderi din perioada de bază.40) I1 0 = Σx 0 f 0 — indicele variabilei calitative: Σx 1f 0 x I1 0 = Σx 0 f 0 (7.41) b) Sistemul de pondere propus de statisticianul german Hermann Paasche în 1874 are la bază utilizarea ponderilor din perioada curentă. SISTEME DE PONDERARE FOLOSITE ÎN CONSTRUIREA INDICILOR SINTETICI ( ) ( ) Dintre sistemele de ponderare folosite în mod curent în practica statistică. 7.3 = 0. — pentru variabila cantitativă: Σ x 1f 1 f I1 0 = (7. g N = ∆S(S) + ∆S g N mil lei 1.33 − 2. — indicele variabilei cantitative: Σx 0 f 1 f (7.33 = 1.42) Σx 1f 0 — pentru variabila calitativă: Σx 1f1 x I1 0 = Σx 0 f1 (7.03.83 − 2.03 mil ΣN1 ΣN 0 ( ) lei ∆S S.53 = 1.5 mil lei ΣN1 ΣN1 ΣS 0 N1 ΣS0 N 0 N N ∆S g N = − = ΣS 0 g1 − ΣS 0 g 0 = 2.5 + 0.STATISTICĂ ECONOMICĂ ∆S(S) = ΣS1 N1 ΣS0 N1 N N − = ΣS1g1 − ΣS 0 g1 = 3. evidenţiem: a) Sistemul de ponderare propus de statisticianul german Etienne Laspeyres în 1864.

care stă la baza construirii indicelui „ideal“ propus de I. deoarece valorile variabilei calitative nu pot fi însumate.45) I1 0 = 1 1 Σf 0 (x 1 + x 0 ) care însă este lipsit de sens. folosind acest sistem de ponderare. este îndeplinirea testului de reversibilitate a factorilor. 4) Sistemul de ponderare bazat pe utilizarea ponderilor din perioada de bază şi curentă.CAPITOLUL 7 Una din cerinţele importante pentru descompunerea pe factori de influenţă a modificării unui fenomen complex. — pentru factorul cantitativ: f f f I1 0 = I1 0 L ⋅ I1 0 P = Σx 0 f 1 Σx 1 f 1 ⋅ Σx 0 f 0 Σx 1 f 0 (7. un fel de hibrid între sistemele Laspeyres şi Paasche. Dacă s-ar construi şi indicele factorului cantitativ. el ar trebui să arate astfel: Σ f (x + x 0 ) f (7. va trebui aleasă una din variantele: indicele caracteristicii cantitative să fie construit ca indice Laspeyres iar indicele caracteristicii calitative — în sistem Paasche sau invers Au fost însă elaborate şi alte sisteme de ponderare. Fisher. din care cele mai cunoscute sunt: 3) Indicele propus de Edgeworth §f +f · Σx 1 ¨ 1 0 ¸ Σx 1 (f 1 + f 0 ) © 2 ¹ x I1 0 = = Σx 0 (f 1 + f 0 ) §f +f · Σx 0 ¨ 1 0 ¸ © 2 ¹ (7. în condiţiile în care factorul cantitativ poate fi însumat.44) Acest sistem de ponderare prezintă dezavantajul că el se poate aplica numai la construirea indicelui de grup al factorului calitativ.46) — pentru factorul calitativ: 342 . Pentru îndeplinirea acestei condiţii. adică produsul indicilor factoriali să fie egal cu indicele variaţiei caracteristicii complexe.

STATISTICĂ ECONOMICĂ x x x I1 0 = I1 0 L ⋅ I1 0 P = Σx 1f 0 Σx1f1 ⋅ Σx 0 f 0 Σx 0 f1 (7. Pot exista următoarele cazuri: — dacă r i x i f = 0 însemnă că cele două variabile luate în calcul (ix şi if) sunt independente — dacă Vi x = 0 înseamnă că toţi indicii individuali ai lui x sunt egali între ei. în comparaţiile pe plan naţional şi internaţional. şi egali cu media — dacă Vi f = 0 înseamnă că toţi indicii individuali ai lui f sunt egali între ei. Vom spune că: x x — dacă I 1 0 P = I1 0 L atunci sistemul de ponderare utilizat nu influenţează nivelul dinamicii fenomenului studiat În acest caz r i x i f = 0 sau V i x = 0 sau V i f = 0 x x — dacă I 1 0 P > I1 0 L atunci cei trei factori sunt diferiţi de zero. V i f = coeficientul de variaţie al indicilor factorului calitativ. respectiv cantitativ.48) V i x . Notăm cu P = r i x i f ⋅ V i x ⋅ V i f .47) Acest sistem se foloseşte în construirea indicilor teritoriali. (7. şi egali cu media • P > 0 ⇒ V i x if > 0 când între cele două variabile există o legătură directă • P < 0 Ÿ V i x i f < 0 când între indicii individuali ai lui x şi f există o legătură inversă. această relaţie este: x x I1 0 P : I1 0 L = 1 + r i x i f ⋅ V i x ⋅ V i f unde r i x i f = coeficientul de corelaţie între indicii factoriali. • P = 0 când r i x i f = 0 sau V i x = 0 sau V i f = 0 r i x if > 0 Ÿ p > 0 343 . Pentru a se arăta gradul şi sensul influenţei ponderilor utilizate asupra indicelui de grup. se apelează la relaţia lui Bortkiewicz: Pentru o variabilă calitativă.

1 344 . Vom lua în considerare. funcţie de factorul cu care se începe substituţia.5. la nivelul perioadei de bază.5. r i xif < 0 Ÿ p < 0 7. Metoda substituţiei în lanţ Metoda presupune următoarele reguli: — la substituirea primului factor (de regulă cel cantitativ) se construieşte indicele factorial al acestuia. cunoscută şi sub numele de metoda influenţei izolate a factorilor. 7. intrând în construcţia tuturor indicilor factoriali ce vor fi construiţi. folosind drept ponderi valorile celorlalţi factori.CAPITOLUL 7 x x — dacă I 1 0 P < I1 0 L atunci cei trei factori sunt diferiţi de zero.1.1) Se substituie întâi factorul cantitativ: D' E c' F D C B B' Fig. 7. 7. în continuare. — factorul substituit anterior se transformă în pondere la nivelul perioadei curente. DETERMINAREA CONTRIBUŢIEI FACTORILOR LA VARIAŢIA UNUI FENOMEN COMPLEX PRIN METODA INDICILOR Cel mai des folosite metode de descompunere a variaţiei fenomenelor pe factori sunt: a) metoda substituţiei în lanţ b) metoda restului nedescompus. nesubstituiţi încă. Varianta I (fig. două variante.

52) (7. indicele şi modificarea absolută se calculează conform relaţiilor: Factorul cantitativ Descompunerea geometrică: Σx 0f1 Σ I1 y(f ) = 0 Σx 0f0 Descompunerea analitică: ∆Σy(f ) = Σx 0f1 − Σx 0f0 Factorul calitativ (7.53) Descompunerea geometrică: Σx 1 f 1 Σ I1 y (x ) = 0 Σx 0 f 1 Descompunerea analitică: ∆Σy(x ) = Σx 1f1 − Σx 0 f1 Σ I 1 y = I Σy (f ) ⋅ I Σy ( x ) 0 (7.STATISTICĂ ECONOMICĂ Suprafaţa ABCD echivalează cu nivelul caracteristicii complexe în perioada de bază (7.54) (7.50) y1 = x1f1 ∆Σy = Σx 1f 1 − Σx 0 f 0 (7.57) ∆Σy = ∆Σy(f ) + ∆Σy(x ) Varianta II (fig.2) Se substituie întâi factorul calitativ: 345 . 7.55) (7.49) y0 = x0f0 iar suprafaţa A’B’C’D’ este egală cu nivelul caracteristicii complexe în perioada curentă (7.51) Pentru fiecare factor.56) (7.

7.60) (7.62) (7.2 Indicii şi modificările absolute se calculează conform relaţiilor: Factorul calitativ Descompunerea geometrică: Σx 1f 0 I Σy (x ) = Σx 0 f 0 Descompunerea analitică: ∆Σy(x ) = Σx 1 f 0 − Σx 0 f 0 Factorul cantitativ Descompunerea geometrică: Σx 1 f 1 I Σ y (f ) = Σx 1 f 0 Descompunerea analitică: ∆Σy(f ) = Σx 1 f 1 − Σx 1f 0 Σ I1 y = IΣy ( x ) ⋅ IΣy(f ) 0 (7.63) ∆Σy = ∆Σy(x ) + ∆Σy(f ) Cu ajutorul acestei metode se poate determina şi influenţa factorilor asupra modificării relative: 346 .CAPITOLUL 7 D' E c' F D C B A B' Fig.61) (7.59) (7.58) (7.

67) (7.64) Modificarea relativă pe seama factorului f: Varianta I I Σy (f ) − 1 100 = R Σy (f ) Varianta II I Σy (f ) − 1 ⋅ I Σy (x ) ⋅ 100 = R Σy(f ) ⋅ I Σy (x ) Modificarea relativă pe seama factorului x: Varianta I I Σy (x ) − 1 ⋅ I Σy (f ) ⋅ 100 = R Σy( x ) ⋅ I Σy(f ) Varianta II I Σy (x ) − 1 100 = R Σy (x ) ) ) (7.72) Făcând produsul indicilor factoriali calculaţi.71) ∆Σy(x f 0 ) = Σx 1 f 0 − Σx 0 f 0 (7.STATISTICĂ ECONOMICĂ Modificarea relativă a fenomenului complex y: (I ( ( ( ( Σy − 1 100 = R Σy ) (7. Indicele influenţei izolate a lui f se calculează conform relaţiei: Σx 0f1 Σy (f x 0 ) I = (7.68) ) 7.66) ) (7. acesta nu este egal cu indicele variaţiei totale a fenomenului complex y: Σy (f x 0 ) Σy (x f 0 ) I ⋅I ≠ I Σy 347 .5.2.69) Σx 0f 0 Indicele influenţei izolate a lui x este dat de relaţia: Σx f Σy (x f 0 ) I = 10 (7.65) (7. Metoda influenţelor izolate ale factorilor Prin această metodă se acordă aceeaşi importanţă tuturor factorilor. indicii factoriali se construiesc pe baza aceluiaşi sistem de ponderare (Laspeyres).70) Σx 0f 0 Modificările absolute corespunzătoare vor fi: ∆Σy(f x 0 ) = Σx 0 f 1 − Σx 0 f 0 (7. Spre deosebire de metoda substituţiei în lanţ.

3. Fig.74) Aşadar. se determină şi modificarea absolută a variabilei complexe y. Geometric. Σx f Σx f IΣy (x ∩f ) = 1 1 : 1 0 (7.73) Σx 0f1 Σx 0f 0 Analog. mărimea restului nedescompus este egală cu aria suprafeţei CEC’D din fig. se construieşte şi un indice ce reflectă influenţa comună. Pe lângă indicii influenţelor independente ale factorilor.CAPITOLUL 7 La fel. 7. simultană a ambilor factori. suma modificărilor absolute ale factorilor nu mai este egală cu modificarea absolută totală a variabilei complexe: ∆Σy(f x 0 ) + ∆Σy(x f 0 ) ≠ ∆Σy Mărimea cu care diferă produsul indicilor factoriali de indicele general este denumită rest nedescompus şi reprezintă variaţia fenomenului complex datorată acţiunii (variaţiei) concomitente a celor doi factori. datorată variaţiei simultane a celor doi factori: ∆Σy(x ∩ f ) = (Σx 1 f 1 − Σx 0 f 1 ) − (Σx 1f 0 − Σx 0 f 0 ) (7.3 Aria suprafeţei CEC’D este egală cu produsul modificărilor (x1 – x0) • (y1–y0). 7. indicele variaţiei caracteristicii complexe y se descompune în produsul a 3 indicatori factoriali (descompunerea geometrică): I Σy ( x . f ) = I Σy (f x 0 ) Σy (x f 0 ) Σy ( x ∩ f ) ⋅I ⋅I 348 .

spre deosebire de metoda substituţiei în lanţ.75) Indicele influenţei totale a factorului x va fi: Σ y (x f 0 ) I Σy ( x ) = I ⋅ I Σy ( x ∩ f ) (7. f ) ∆Σy(x ) ⋅ 100 ∆Σy(x . f ) (7. Indicele influenţei totale a factorului f va fi: I Σy(f ) = I Σy(f x 0 ) ⋅ I Σy(x ∩f ) (7. Pe baza modificărilor absolute ale factorilor se determină ponderea contribuţiei fiecărui factor la modificarea absolută totală a variabilei complexe: ∆Σy(f ) ⋅ 100. proporţional cu influenţa izolată independentă.78) — restul nedescompus se atribuie ambilor factori.77) (7.79) Metoda influenţelor izolate permite. în întregime. f ) = ∆Σy(f x 0 ) + ∆Σy(x f 0 ) + ∆Σy(x ∩ f ) Pentru a calcula influenţa totală a fiecărui factor. ∆Σy(x .76) Modificările absolute ce reflectă influenţele totale ale factorilor vor fi: ∆Σy(x ∩ f ) 2 ∆Σy(x ∩ f ) ∆Σy(x ) = ∆Σy(x f 0 ) + 2 ∆Σy(f ) = ∆Σy(f x 0 ) + (7. — restul nedescompus se atribuie în mod egal celor doi factori.STATISTICĂ ECONOMICĂ Modificarea absolută totală a variabilei y se descompune în suma a 3 modificări absolute (descompunerea analitică): ∆Σy(x. este necesar ca şi restul nedescompus să fie împărţit pe cei doi factori de influenţă: Separarea restului nedescompus pe factori se poate realiza în 3 moduri: — restul nedescompus se atribuie. unui singur factor. identificarea mai exactă a contribuţiei factorilor de influenţă la varia349 . a fiecăruia.

7. mai dificil de aplicat atunci când numărul factorilor de influenţă este mai mare.CAPITOLUL 7 ţia totală a unui fenomen complex. În funcţie de modul cum se alege baza de raportare şi sistemul de ponderare. Ponderile ce pot fi utilizate sunt de două tipuri: — ponderi constante — atunci când se folosesc aceleaşi ponderi în toată seria — ponderi variabile — atunci când ponderile se modifică odată cu modificarea bazei de raportare.6. seriile de indici vor fi: — cu bază fixă — cu bază în lanţ b) ponderile folosite Ponderile se utilizează în cazul seriilor alcătuite din indici sintetici. care se referă la variabile cu valori neînsumabile direct. însă ea devine mai greoaie. trebuie stabilite două probleme mai importante: a) baza de raportare b) ponderile folosite (acolo unde e cazul) a) baza de raportare Sub acest aspect. există următoarele tipuri de serii de indici: a) serii de indici de grup cu bază fixă şi ponderi constante b) serii de indici de grup cu bază în lanţ şi ponderi constante c) serii de indici de grup cu bază în lanţ şi ponderi variabile Notăm cu (xi) valorile caracteristicii calitative şi cu (fi) valorile caracteristicii cantitative a) Serii de indici de grup cu bază fixă şi ponderi constante Se consideră ponderile la nivelul perioadei de bază • Indicii construiţi pentru variabila xi vor forma o serie de forma: 350 . SERII DE INDICI STATISTICI La construirea acestor serii.

n © adică: ¦ x1f 0 x ¦ x 2f 0 x ¦ x 3f 0 ¦ x nf0 x x .. I2 / 1 = ¦ x of 0 ¦ x1f 0 ¦ x 2f 0 ¦ x n −1f 0 — la nivelul perioadei curente. . I3 / 0 = . caz în care seria va avea forma: § ¦ xif0 · (7.. n  adică: x I1 / 0 = ¦ x 3f n ¦ x 1f n x ¦ x 2fn x ¦ xnfn x . caz în care seria va avea forma:  ∑ x ifn  (7. n © (7. .. In / n −1 = . I2 / 0 = n ¦ x of 0 ¦ x of 0 ¦ x of 0 ¦ x of 0 b) Serii de indici de grup cu bază în lanţ şi ponderi constante • Pentru variabila xi: Ponderile se pot alege: — la nivelul perioadei de bază.. în forma desfăşurată... I n / 0 = . I 2 /1 = .. . I3/ 2 = .. . se scrie: x I1 / 0 = ¦ x1f 0 x ¦ x 2f 0 x ¦ x 3f 0 ¦ x nf0 x ...82) I ix/ i −1 = ¨ ¨x f ¸ ¸ © i −1 0 ¹ i =1. I3 / 0 = . If / 0 = . I3 / 2 = .83) I ix/ i−1 =  ∑x f   i −1 n  i =1. I2 / 0 = I1 / 0 = ¦ x of 0 ¦ x 0f 0 ¦ x of 0 ¦ x of 0 • Indicii construiţi pentru variabila fi formează o serie de forma: § ¦ x ofi · f I1 / 0 = ¨ ¨ ¦x f ¸ ¸ 0 0 ¹ i =1.n care.81) adică: f I1 / 0 = ¦ x 0f1 f ¦ x 0f 2 f ¦ x 0f 3 ¦ x 0f n .STATISTICĂ ECONOMICĂ § ¦ x if0 · (7. I n / n −1 = ¦ xofn ¦ x 1f n ¦ x 2f n ¦ x n −1f n 351 .80) I ix/ o = ¨ ¨ ¦x f ¸ ¸ 0 0 ¹ i =1.. .

. ⋅ = ¦ x 0f 0 ¦ x1f 0 ¦ x 2f 0 ¦ x n −1f 0 ¦ x 0f 0 ¦ x1f n ¦ x 2f n ¦ x 3f n ¦ x nfn ¦ xnfn ⋅ ⋅ ⋅ . n © ¦ x 0 f1 f ¦ x 0f2 f ¦ x 0f 3 ¦ x 0fn f I1 / 0 = .86) I if / i−1 = ¨ ¨¦x f ¸ ¸ 0 i −1 ¹ i =1. I 2 /1 = . • Pentru caracteristica xi: — ponderile variabile vor fi la nivelul perioadei de bază: § ¦ x i f i −1 · (7...88) I ix/ i−1 = ¨ ¨¦x f ¸ ¸ i −1 i −1 ¹ i =1. I 2 /1 = .. I3/ 2 = .. . I f / n −1 = n ¦ x nf0 ¦ x n f1 ¦ xnf2 ¦ x n f n −1 c) Serii de indici de grup cu bază în lanţ şi ponderi variabile.CAPITOLUL 7 Între termenii fiecăreia dintre aceste serii se verifică relaţia dintre indicii cu bază în lanţ şi cei cu bază fixă.. I f / n −1 = n ¦ x of0 ¦ x 0 f1 ¦ x 0f 2 ¦ x 0 f n −1 — ponderi la nivelul perioadei curente: § ¦ x n fi · Iif / i −1 = ¨ ¨ ¦x f ¸ ¸ © n i −1 ¹i =1..87) ¦ x nf3 ¦ x n f1 f ¦ x nf2 f ¦ xnfn . n f I1 / 0 = (7.. . n © ceea ce înseamnă: 352 . I3/ 2 = .84) (7.. avem: — ponderi la nivelul perioadei de bază: § ¦ x 0f i · (7.85) • Pentru caracteristica fi. ⋅ = ¦ x 0f n ¦ x1f n ¦ x 2f n ¦ x n −1f n ¦ x 0f n (7. adică: ¦ x1f 0 ¦ x 2f 0 ¦ x 3f 0 ¦ x nf0 ¦ x nf0 ⋅ ⋅ ⋅ ..

I 2 /1 = . după scopul... INDICI TERITORIALI Indicii teritoriali măsoară variaţia medie relativă a unui fenomen în plan teritorial. n © (7. I n / n −1 = ¦ x 0f 0 ¦ x 1f 1 ¦ x 2f 2 ¦ x n −1f n −1 — ponderi variabile la nivelul perioadei curente: § ¦ xifi I ix/ i −1 = ¨ ¨¦x f i −1 i © · ¸ ¸ ¹ i =1. obiectivul urmărit în cercetarea statistică.90) — ponderi variabile la nivelul perioadei curente: § ¦ xifi · I if / i −1 = ¨ ¨¦x f ¸ ¸ i i −1 ¹ i =1. n © (7. de fapt. I3 / 2 = .STATISTICĂ ECONOMICĂ x I1 / 0 = ¦ x 1f 0 x ¦ x 3f 2 ¦ x 2 f1 x ¦ x n f n −1 x .. Indicele teritorial se calculează ca raport a două niveluri diferite ale aceluiaşi fenomen. înregistrat în unităţi de spaţiu diferite. El este.n (7.91) În practică.7. . 353 .89) • Pentru variabila fi: — ponderi variabile la nivelul perioadei de bază: § ¦ x i−1f i · I if / i−1 = ¨ ¨¦x f ¸ ¸ i −1 i −1 ¹ i =1. alegerea uneia dintre aceste variante de serii de indici se va face în funcţie de conţinutul indicatorului analizat şi de datele disponibile. 7. Baza de raportare se alege în urma unei analize atente şi complexe asupra fenomenului a cărui variaţie o studiem. Alegerea unităţii teritoriale — bază de comparaţie se va face şi după o anumită logică. o mărime relativă de coordonare.

pentru care se calculează. j — două unităţi teritoriale.96) Ii / j = : x j Σf i Σf j I iΣ/fj 354 .93) yi dacă „i“ este unitatea teritorială aleasă ca bază de comparaţie b) indici de grup — în funcţie de natura variabilei. Indicii teritoriali individuali ce se pot construi sunt: y (7.95) x= Σf Indicele care reflectă variaţia în profil teritorial a variabilei calitative se obţine conform relaţiei: Σy x i Σy i Σy j I i / j x = = (7.CAPITOLUL 7 Indicii teritoriali se calculează în două ipostaze: a) ca indici individuali — la nivelul unor unităţi teritoriale simple b) ca indici de grup — la nivelul unor unităţi complexe a) indici individuali Fie i. atunci indicii vor avea expresia: Σf j Σf I iΣ/fj = i sau I Σ/fi = (7. variabila calitativă se determină ca o mărime medie: Σy (7.94) j Σf j Σf i i y/ i = j yj În acest caz. a fenomenului analizat.92) i iy/ j = i yj dacă „j“ este unitatea teritorială aleasă ca bază de comparaţie (7. indicii de grup se determină prin mai multe metode: — dacă valorile variabilei cantitative sunt însumabile direct.

reprezentat de celălalt factor (calitativ).STATISTICĂ ECONOMICĂ — dacă valorile variabilei factorului cantitative nu sunt însumabile direct. se va folosi drept pondere factorul cantitativ la nivelul unităţii „i“ sau „j“. nu se mai verifică testul reversibilităţii factorilor. astfel că în practică se aplică un indice ce seamănă cu indicele Fisher.101) I if / j = ⋅ Σx i f j Σx j f j I ix/ j = Σx i f i Σx i f j ⋅ Σx jf i Σx j f j (7. indicele de grup al factorului cantitativ este: I if / j = Σx i f i Σx i f j (7. În funcţie de aceasta. Ponderea poate fi valoarea factorului calitativ la nivelul unităţii „i“ sau la nivelul unităţii „j“.97) (7.102) 355 . Σx i f i (7. pentru construirea indicelui de grup al factorului calitativ. construit ca medie geometrică a indicilor calculaţi în cele două variante de ponderare: Σx i f i Σx j f i (7. în construirea indicelui de grup se impune folosirea unui comăsurător (pondere). deoarece nu există nici un motiv pentru a presupune că ponderea rămâne constantă la nivelul unităţii “i” sau la nivelul unităţii “j”.99) I ix/ j = Σx j f i I ix/ j = Σx i f j Σx j f j (7. Utilizarea ponderării încrucişate nu se utilizează în cazul comparaţiilor teritoriale.98) I if / j = Σx j f i Σx j f j Analog.100) În cazul utilizării ponderilor.

f0 DA NU x= x I1 / 0 Σy Σxf = = Σxg f Σf Σf (SV ) = = = x1 x0 = Σx 1g Σx 0 g = = Σ ( I1 /y0 x ) = Σx 1 f 1 Σx 0 f 1 • Cunoaştem i1 / 0 . y1 (g 1 ) I1 / 0 = Σy Σx 0 g f 0 (SF ) Σ Σy1 1 y i1 / 0 = y1 x • Cunoaştem i1 / 0 . y g1 y i1 / 0 y y 1 (g 1 ) Σ 1 1 x I1 / 0 (SV ) x x = I1 /(0 ) x ⋅ I1 /( I1 / 0 Σy ( x ) = Σ Σy 1 1 x i1 / 0 = y1 f • Cunoaştem i1 / 0 . f1. x0.y = fenomen complex y = xf x – factor calitativ f – factor cantitativ Nivel elementar DA NU y i1/ 0 = y1 x f = 11 y0 x 0f 0 Σ I1 /y0 = x x i1/ 0 = 1 x0 f i1/ 0 = Σy1 Σy 0 f1 f0 NU Σf este posibil DA Cunoaştem x1. y 0 (g 0 ) Σy I1 / 0 Σy y y I1 / 0 I1 / 0 Σy (f ) Σy ( x ) Σx 0 f 1 = Σx 0 f 0 ⋅ I1 / 0 Σy ( f ) = y Σi 1 / 0 y 0 I1 / 0 I1 / 0 x( x) (SF ) f Σx 1 g 1 f Σx 0 g 1 f Σx 0 g 1 Σy 0 y y y = Σi 1 / 0 g 0 y Σ x (g f ) ( VS ) Σ = I1 / 0 • Cunoaştem i1 / 0 . x i1 / 0 y y 0 (g 0 ) Σ 1 1 g1 y I1 / 0 Σy (f ) = f Σi1 / 0 y 0 Σy 0 f = Σi1 / 0 g 0 y 356 .

Cum se construiesc indicii agregaţi? Exemplificaţi. 5. Explicaţi conţinutul metodei substituţiei în lanţ. Arătaţi rolul şi funcţiile indicilor în cercetarea statistică. Definiţi conceptul de indice statistic şi arătaţi importanţa lui în studiul fenomenelor economico-sociale 2. pentru construirea indicilor sintetici.CAPITOLUL 7 Întrebări recapitulative 1. 3. exemplificări. exemple. Indicii calculaţi ca raport a două medii: utilizare. 13. relaţii de calcul. Ce probleme mai importante apar în construirea indicilor elementari şi sintetici. Ce sisteme de ponderare cunoaşteţi. mod de calcul. Ce este un indice teritorial? 8. 357 . Indicii calculaţi ca medie a indicilor individuali: utilizare. 10. 6. Cum se construiesc şi de câte feluri sunt seriile de indici? 9. 12. 11. În ce constă metoda influenţelor izolate ale factorilor? 7. Ce sisteme mai importante de indici cunoaşteţi? Arătaţi relaţiile de calcul ale fiecărui sistem. Cum clasificaţi indicii? 4.

000 20. 3. de bază (mil. pentru lunile mai şi iunie 2001. prin: ¾ metoda substituţiei în lanţ. b) Să se analizeze dinamica valorii desfacerilor şi modificarea absolută a valorii desfacerilor pe ansamblul societăţii comerciale. Despre salariul lunar net înregistrat într-o societate comercială şi în cele două departamente ale sale.000 22. ¾ metoda restului nedescompus. cu evidenţierea influenţei factorilor .) Zahăr (kg. preţurilor şi valorii desfacerilor pentru fiecare produs şi modificarea absolută a valorii desfacerilor. b) Să se calculeze şi interpreteze indicii de grup.500 21. în lunile ianuarie şi iunie 2001. preţurilor unitare şi valorii vânzărilor. Despre vânzările efectuate de o societate comercială la trei produse. pe fiecare produs. lei) +10 -25 +70 Tabelul 7. precum şi modificările absolute ale valorii vânzărilor.400 18. 2.CAPITOLUL 7 Teste de autoevaluare 1.2’ Modificarea relativă a volumului fizic (%) +5 -10 -25 A B C Se cere: a) Să se studieze dinamica cantităţilor. La o societate comercială se cunosc datele: Produsul Valoarea desfacerilor în perioada curentă (mil.000 Se cere: a) Să se determine indicii individuali de dinamică. se cunosc datele: Produsul 0 Cantităţi vândute ianuarie iunie 1 2 Tabelul 7. modificările absolute şi relative ale cantităţilor vândute. cu evidenţierea influenţei factorilor.) Lapte (litri) 500 1020 1500 600 900 1400 50.1’ Valoarea vânzărilor (mii lei) ianuarie iunie 3 4 Cafea (kg. se cunosc datele: 358 .000 90. lei) 75 200 130 Modificarea absolută a valorii desfacerilor în perioada curentă faţă de per.

5. Variaţia preţurilor de consum şi structura cheltuielilor. 2001 (0) 11 15 12 - iul.175 5. pe tipuri de mărfuri şi servicii. determinată de modificarea salariului mediu la nivel total a fost de 105 milioane lei. lei / pers. cu evidenţierea influenţei factorilor. 2001 (0) 100 120 200 420 iul. să se determine modificarea absolută şi dinamica fondului de salarii pe ansamblul societăţii comerciale. b) Să se analizeze indicii de dinamică şi modificarea absolută a numărului de salariaţi. sunt: 359 .) A B C Total ian.05 Departamentul A B Total S.75 4. productivităţii muncii şi producţiei la nivelul fiecărei secţii.STATISTICĂ ECONOMICĂ Tabelul 7. pentru două perioade. cu evidenţierea influenţei factorilor.25 4. din cadrul unui agent economic industrial.4’ Nr. 2001 (1) 150 140 200 490 a) Să se calculeze indicii de dinamică şi modificarea absolută a numărului de salariaţi. să se determine fondul total de salarii din perioada curentă. b) Ştiind că numărul total al salariaţilor societăţii comerciale în luna mai 2001 a fost de 100 persoane. a) Ştiind că modificarea absolută a fondului de salarii pe întreaga societate comercială. productivităţii muncii şi producţiei la nivelul ansamblului celor 3 secţii.) Tabelul 7. se cunosc datele: Secţia Productivitatea muncii (mil.00 5. 4.10 5.) mai 2001 iunie 2001 3. lei/pers.C. cu evidenţierea influenţei factorilor. pe fiecare departament şi pe total. 2001 (1) 13 14 18 - ian. Despre productivitatea muncii şi numărul de salariaţi din lunile ianuarie şi iulie 2001. salariaţi (pers.3’ Salariul mediu (mil.

e) poate fi folosit atât în construirea indicilor sintetici ai variabilei cantitative. c) este utilizat doar la construirea indicilor sintetici ai variabilei cantitative. b) folosirea ponderilor la nivelul perioadei curente. 7. utilizat la construirea indicilor de grup. presupune: a) folosirea ponderilor la nivelul perioadei de bază. c) indici individuali şi indici de grup. 6. În cazul unei variabile complexe ce se descompune în produsul a doi factori. iar cel al factorului calitativ este un indice Paasche. e) indici cu bază fixă şi indici cu bază mobilă. produsul indicilor sintetici ai celor doi factori este egal cu indicele de grup al variabilei complexe doar dacă: a) indicele factorului cantitativ este un indice Laspeyres. După sfera de cuprindere a fenomenelor. 8. b) indici ai variabilelor cantitative şi indici ai variabilelor calitative. la care se referă. indicii statistici se clasifică în: a) indici cronologici. indici teritoriali şi indici ai programelor de dezvoltare. d) este utilizat doar la construirea indicilor sintetici ai variabilei calitative. d) indici agregaţi. indici calculaţi ca raport a două medii şi indici calculaţi ca medie a indicilor individuali.5’ Structura cheltuielilor (%) Perioada de Perioada bază curentă 2 3 Mărfuri alimentare Mărfuri nealimentare Servicii +30 +20 +75 55 25 20 62 22 16 Să se calculeze indicele mediu al preţurilor de consum pe ansamblulu celor trei grupe de mărfuri şi servicii. cât şi ai variabilei calitative.CAPITOLUL 7 Tipuri de mărfuri Variaţia preţurilor în şi servicii perioada curentă faţă de cea de bază (%) 0 1 Tabelul 7. 360 . Sistemul Laspeyres de ponderare.

f I1 / 0 = ¦ f0 b) ca medie aritmetică ponderată a indicilor individuali: ¦ x 1 f 1 = ¦ y1 .1 0.07 mil.6’ Indici individuali ai preţurilor (ip) 3 0 A (buc. e) în nici una dintre variantele menţionate. lei) (v1) 1 Modificarea relativă a preţurilor (%) în martie faţă de ianuarie (rp) 2 Tabelul 7.) B (litri) C (Kg. Se cunosc datele: Produs Valoarea vânzărilor în martie 2001 (mil. lei. 9. c) un indice factorial foloseşte ponderi din perioada de bază. ¦ x 0f0 ¦ y0 d) ca medie geometrică a indicilor individuali: f I1/ 0 = πi f .) Total 20 40 55 115 +10 -5 +20 1. Indicele de grup al unei variabile cantitative non-aditive se poate calcula: a) ca medie aritmetică ponderată a indicilor individuali: ¦ if ⋅f 0 . 10. f I1 / 0 = 1 1 ¦ f ⋅ x 1f 1 ¦ f ⋅ y 1 i i c) ca medie aritmetică ponderată: ¦ f ⋅x f ¦ f ⋅ y f I1 / 0 = i 0 0 = i 0 .95 1.STATISTICĂ ECONOMICĂ b) indicele factorului cantitativ este un indice Paasche. iar cel al factorului calitativ este un indice Laspeyres. 361 . e) întotdeauna produsul indicilor celor doi factori este egal cu indicele variabilei complexe. iar celălalt indice factorial – ponderi din perioada curentă.2 Valoarea totală a vânzărilor de produse s-a modificat în martie faţă de ianuarie pe seama variaţiei preţurilor unitare cu: a) 10. d) ambii indici factoriali folosesc ponderi din aceeaşi perioadă.

45 ori. 2001 / dec. c) vrem să caracterizăm variaţia unei caracteristici a cărei valoare la nivel total se calculează ca medie. lei. 2001 faţă de dec. c) 4. e) 2 mil.79 mil. b) vrem să caracterizăm variaţia unei caracteristici complexe care se descompune în produsul a doi factori. 12. din care unul cantitativ şi altul calitativ. lei) 1 i Indicele preţurilor (%) în ian. Despre producerea a trei mărfuri se cunosc datele: Marfa v0 Valoarea producţiei în dec. e) 1. e) în nici una dintre situaţiile de mai sus.02 1.5 ori.89 mil.5 0.43 Valoarea producţiei celor trei mărfuri a crescut.7’ q i Indicele volumului fizic 4 0 M1 M2 M3 15 20 40 120 90 105 1. 2000 2 p i Indicile valorii producţiei în ian.26 ori. lei. 2000 (mil. lei.1 1.22 1. 362 . d) 7. de: a) 2 ori. lei. 2000 3 v Tabelul 7. datorită modificării cantităţilor vândute în ianuarie 2001 faţă de decembrie 2000. d) vrem să caracterizăm variaţia unei caracteristici calitative. c) 8. 11.85 1. Indicii de grup calculaţi ca raport a două medii se aplică atunci când: a) vrem să caracterizăm variaţia unei caracteristici complexe şi nu putem calcula valorile agregate. d) 1. în condiţiile în care valorile individuale ale factorului cantitativ sunt însumabile.52 mil. b) 45 ori.CAPITOLUL 7 b) 5.

x x d) I p : I L = 1 + ri xif ⋅ v i x ⋅ v if . relaţia lui Bortkiewicz este: x x a ) I p : I L = ri x if ⋅ v i x ⋅ v if . ∑ x 0 f 0 ∑ x 1f 0 ∑ x 1f 0 ⋅ ∑ x 1f 1 . este: ∑ x 0 f1 .25 6. de bază Per. a) I f = ∑ x 0f0 ∑ x 0 f1 ⋅ ∑ x 1f1 . x x e) I p ⋅ I L = ri x if ⋅ v i x ⋅ v if . Despre productivităţile muncii şi structura personalului din două filiale ale unei societăţi comerciale se cunosc datele: Filiala 0 Productivitatea muncii (mil. în sistem de ponderare Fischer. x x b) I L : I p = 1 + ri xif ⋅ v i x ⋅ v if . d) I f = ∑ x 1f 1 ∑ x 1 f 0 ∑ x 1f 0 ⋅ ∑ x 0 f 0 . 15. curentă 1 2 Tabelul 7. e) I f = ∑ x 1f 1 ∑ x 0 f 1 b) I f = 14. Indicele de grup al factorului cantitativ.50 5. c) I f = ∑ x 0 f 0 ∑ x 0 f1 ∑ x 0 f 0 ⋅ ∑ x 0 f1 .00 4.00 35 65 Productivitatea totală a muncii a crescut în perioada curentă faţă de perioada de bază datorită modificărilor survenite în productivităţile muncii la nivelul filialelor: 363 . x x c) I L ⋅ I p = 1 − ri x if ⋅ v i x ⋅ v if . curentă (%) 3 A B 3.STATISTICĂ ECONOMICĂ 13.8’ Structura personalului în per.) Per. lei/pers. Pentru o variabilă calitativă.

2 ori sau cu 20%. 364 . d) de 1. b) cu 10%. c) de 1.CAPITOLUL 7 a) cu 45%.1 ori. e) nici o variantă nu este corectă.

col.000 18.000 20.9’ Produs 0 Cafea (kg. col.88 0.500 22.STATISTICĂ ECONOMICĂ Răspunsurile testelor de autoevaluare v 1.25 1. 6) q1 Tabelul 7.000 a) Pentru fiecare produs se calculează: a1) Indicii individuali iq = ip = q1 (tabelul 7.000 133.500 21.100 20 -12 -7 - 50 25 25 - 80 10 17 - 60. 7) q0 p1 (tabelul 7.) Zahăr (kg.400 r (%) 14 iq ip 8 1.25 p 1 q0 17 v1 6 90.800 94.1 1.500 123.400 18. col.500 rv(%) 15 7 1. v 0 = p 0 ⋅ q 0 Ÿ p 0 = 0 (tabelul 7. 5) q0 v1 = p1 ⋅ q1 Ÿ p1 = v1 (tabelul 7.9’.93 p0 q1 16 iv 9 ∆ ∆ p ∆ v r (%) 13 q p Tabelul 7.000 45.) Lapte (litri) Total Cantităţi vândute q0 1 500 1020 1500 q q1 2 600 900 1400 - Preţuri unitare (mii lei) p0 p1 3 4 100 150 20 25 12 15 - Valoarea vânzărilor (mii lei) v0 5 50. col.000 22.9’.100 3.000 25.9’. 8) p0 365 .5 1.000 88.2 0. 9’ – continuare 10 11 12 1.000 2.800 75.000 16.17 - 100 -120 -100 50 5 3 40.8 1.9’.

408 ⋅1. 14) v v r% = i% − 100 (tabelul 7.2%) ¦ p 0 ⋅ q 0 88400 I ¦ v ( p ) ⋅ I ¦ v ( q ) = 1. 12) a3) Modificarea relativă q q r% = i % − 100 (tabelul 7. 11 ) ∆v = v1 − v 0 (tabelul 7. 13) p p r% = i % − 100 (tabelul 7. col.072 (107.9’. col. col. 10 ) ∆p = p1 − p 0 (tabelul 7. col.9’. col.408 (140. col.9.9’.51 (151%) 88400 ¦ v0 ¦ p0 ⋅ q0 Descompunerea pe factori de influenţă prin metoda substituţiei în lanţ: I ¦ v( p ) = I ¦ v(q ) = ¦ p1 ⋅ q1 133500 = = 1. 9) v0 q 0 p0 a2) Modificarea absolută ∆q = q1 − q 0 (tabelul 7.9’. 15) b) I ¦ v = ¦ v1 ¦ p1 ⋅ q1 133500 = = = 1.9’.072 = I ¦ v = 1.9’.51 366 .CAPITOLUL 7 iv = v1 q1 p1 = = i q ⋅ i p (tabelul 7. col.8%) ¦ p 0 ⋅ q1 94800 ¦ p 0 ⋅ q1 94800 = = 1.

508 ≈ 1.8%) 88400 ¦ p0 ⋅ q0 Indicele influenţei izolate a cantităţii asupra valorii vânzărilor: I ¦ v ( q / p0 ) = ¦ p 0 ⋅ q1 94800 = = 1.39 367 .072 ⋅1.072 (107. Descompunerea nedescompus: pe factori de influenţă prin metoda restului Indicele influenţei izolate a preţurilor unitare asupra valorii vânzărilor: I ¦ v ( p / q0 ) = ¦ p1 ⋅ q 0 123000 = = 1.2%) ¦ p 0 ⋅ q 0 88400 Indicele influenţei simultane a cantităţii şi preţului unitar asupra valorii vânzărilor: I ¦ v ( p∩q ) = ¦ p1 q1 ¦ p1 q 0 : = 1.012 = 1.2%).072 ⋅ 1.39 ⋅1. creşterea ce poate fi pusă pe seama factorului calitativ (preţul) de 1.51 ori (sau cu 51%).072 ⋅1.408 ori (sau cu 40.8%). iar pe seama factorului cantitativ (cantitatea) de 1.2%) ¦ p 0 q1 ¦ p 0 q 0 Relaţia dintre indici se scrie: I ¦ v ( q / p0 ) ⋅ I ¦ v ( p / q0 ) ⋅ I ¦ v ( p ∩q ) = 1.012 = 0.51 = I ¦ v Indicele influenţei totale a cantităţii asupra valorii vânzărilor: I ¦ v(q) =I ¦ v ( q / p0 ) ⋅ I ¦ v ( q / p0 ) I ¦ v ( p / q0 ) ⋅ I ¦ v ( p ∩q ) = 1.072 ori (sau cu 7.STATISTICĂ ECONOMICĂ Valoarea vânzărilor pe total a crescut de 1.012 (101.947 1.39 (140.

sub influenţa modificării atât a cantităţilor vândute cât şi a preţurilor unitare.39 ori (sau cu 39%). variaţia preţului unitar al produselor ar fi determinat o creştere a valorii vânzărilor în iunie faţă de ianuarie de 1.51 ori (sau cu 51%).508 ≈ 1.947 ⋅ 1. valoarea totală a vânzărilor a crescut în iunie faţă de ianuarie de 1.CAPITOLUL 7 Indicele influenţei totale a preţului unitar asupra valorii vânzărilor: I ¦ v( p) =I ¦ v ( p / q0 ) ⋅ I ¦ v ( p / q0 ) I ¦ v ( q / p0 ) ⋅ I ¦ v ( p ∩q ) = 1.51 = I ¦ v Rezultatele obţinute arată că: în condiţiile menţinerii cantităţilor vândute la nivelul din ianuarie. valoarea vânzărilor ar fi crescut în iunie faţă de ianuarie 2001 de 1.072 ori (sau cu 7.592 = 1.592 1.39 ⋅ 1.39 ⋅ 1.2%) sub influenţa modificării cantităţilor vândute.072 I ¦ v ( q ) ⋅ I ¦ v ( p ) = 0. în condiţiile în care preţurile unitare ale produselor ar fi rămas neschimbate. Modificarea absolută ∆¦ v = ¦ v1 − ¦ v 0 = ¦ p1 ⋅ q1 − ¦ p 0 ⋅ q 0 = 133500 − 88400 = 45100 mii lei Descompunerea pe factori de influenţă prin metoda substituţiei în lanţ: ∆¦ v ( p ) = ¦ p1 ⋅ q1 − ¦ p 0 ⋅ q1 = 133500 − 94800 = 38700 mii lei ∆¦ v ( q ) = ¦ p 0 ⋅ q1 − ¦ p 0 ⋅ q 0 = 94800 − 88400 = 6400 mii lei ∆¦ v ( p ) + ∆¦ v ( q ) = 38700 + 6400 = ∆¦ v = 45100 368 .012 = 1.

369 .STATISTICĂ ECONOMICĂ Valoarea vânzărilor pe total a crescut cu 45100 mii lei. variaţia preţului unitar al produselor ar fi determinat o creştere a valorii vânzărilor în iunie faţă de ianuarie cu 34600 mii lei. din care cu 38700 mii lei pe seama modificării preţurilor unitare şi cu 6400 mii lei pe seama modificării cantităţilor vândute. Descompunerea nedescompus: pe factori de influenţă prin metoda restului ∆¦ v ( p / q0 ) = ¦ p1 ⋅ q 0 − ¦ p 0 ⋅ q 0 = 123000 − 88400 = 34600 mii lei ∆¦ v ( q / p0 ) = ¦ p 0 ⋅ q1 − ¦ p 0 ⋅ q 0 = 94800 − 88400 = 6400 mii lei ∆¦ v ( p ∩q ) = (¦ p1 q1 − ¦ p 0 q1 ) − (¦ p1 q 0 − ¦ p 0 q 0 ) = 4100 mii lei ∆¦ v ( q / p0 ) + ∆¦ v ( p / q0 ) + ∆¦ v ( p ∩q ) = 6400 + 34600 + 4100 = 45100 = ∆¦ v ∆ ¦ v(q) =∆ ¦ v ( q / p0 ) + I ¦ v ( q / p0 ) I ¦ v ( q / p0 ) lei +I ¦ v ( p / q0 ) ⋅ I ¦ v ( p ∩q ) = 7040 mii ∆¦ v ( p ) = ∆¦ v ( p / q0 ) + lei I ¦ v ( p / q0 ) I ¦ v ( p / q0 ) +I ¦ v ( q / p0 ) ⋅ I ¦ v ( p ∩q ) = 38060 mii ∆¦ v ( q ) + ∆¦ v ( p ) = 7040 + 38060 = 45100 = ∆¦ v Rezultatele obţinute arată că: în condiţiile menţinerii cantităţilor vândute la nivelul din ianuarie.

43 45. se determină dinamica valorii desfacerilor pentru celelalte produse (col.00 89. Indicele individual de dinamică a volumului fizic se determină: 370 .24 -22. lei) (mil.57 -15.00 -34. 1 lei) (mil.05 1.0 315.889 0. Indicele de dinamică a valorii desfacerilor va fi deci: v i1 / 0 = v1 pq = 1 1 v0 p0 q0 Pentru produsul A. 4 tabelul 7.24 202.33 3. în condiţiile în care preţurile unitare ale produselor ar fi rămas neschimbate. valoarea totală a vânzărilor a crescut în iunie faţă de ianuarie cu 4100 mii lei.90 0. v q p r1q 0 ( 0lei) i1 / 0 ( i1 / 0 i1 / 0 / %) (%) (%) %) 3 4 5 6 7 p0q1 v( p) ∆v( q ) (mil. lei) 8 9 10 0 A B C Total 75 200 130 405 +10 +25 +70 +55 +5 -10 -25 - 65 225 60 350 1. lei) 1 2 v (mil.33 Pentru produsul A: v 0A = v1A − ∆v / 0 A = 75 − 10 = 65 mil. lei 1 Similar se determină valoarea desfacerilor pentru celelalte produse (col.099 0.67 6. 2.10’ Produs v1 ∆v / 0 (mil.988 2.10’). lei) ∆ (mil.76 -2.167 0.154 v 0A 65 Similar.10’).CAPITOLUL 7 valoarea vânzărilor ar fi crescut în iunie faţă de ianuarie cu 6400 mii lei sub influenţa modificării cantităţilor vândute. sub influenţa modificării atât a cantităţilor vândute cât şi a preţurilor unitare.75 2. avem: v 75 v i1 / 0 A = 1A = = 1. 5.889 - 68.154 1. tabelul 7.43 85. a) La nivel de produs (individual) calculăm dinamica valorii desfacerilor. volumului fizic şi preţurilor: Tabelul 7.

tabelul 7. lei Celelalte valori. 8 tabelul 7. lei 1. pentru celelalte produse. sunt calculate în col. se determină iq şi pentru celelalte produse (col.154 = 1. tabelul 7.05 100 100 Similar.24 = 6.05 preţului unitar sunt prezentaţi în col.099 Atunci ∆ 1 / 0 A = p1 A q1 A − p 0 A q1 A = 75 − 68.10’ 371 . Modificarea absolută a valorii desfacerilor se poate descompune pe seama factorilor de influenţă.10’.10’ sunt prezentate valorile desfacerilor din perioada curentă care s-ar fi obţinut dacă se menţineau preţurile perioadei de bază (p0q1) Pentru produsul A: p 0 A q1 A = v( p) p1 A q1 A i1p 0 A / = v1 A i1p 0 A / = 75 = 68.24 mil. la nivelul unui produs: ∆v / 0 = v1 − v 0 = p1q1 − p 0 q 0 1 Modificarea absolută a valorii desfacerilor datorată modificării preţurilor va fi: ∆v (/ p ) = p1q1 − p 0 q1 = p1q1 − 1 0 p0 pq p1 q1 = p1q1 − 1 1 p1 i1p 0 / În col.099 iar pentru celelalte produse indicii 1.STATISTICĂ ECONOMICĂ q i1 / 0 = r1q 0 / 100 +1 Pentru produsul A. 9. Astfel. 7. 6. avem: 5 + 1 = 1.76 mil.10’) i1p 0 A / = v i1 / 0 A q i1 / 0 A = 1. tabelul q i1 / 0 A = q r1 / 0 A +1 = 7.

099 0.3%) ∑ p 0 q1 ∑ p 0 q1 315. lei ° =® v v( p ) °∆ 1 / 0 A − ∆ 1 / 0 A = 10 − 6.889 p1 i ¦ p 0 q1 ¦ p 0 q1 315.283 = 0.76 = 3. lei ¯ Pentru celelalte produse.. tabelul 7.157 : 1.67 = = = 0.902 sau ca medie aritmetică a indicilor individuali ai volumului fizic: 372 .24 − 65 = 3.C.67 sau ca medie armonică a indicilor individuali: ¦v I1/ 0( p) = 405 ¦ p1 q1 ¦ v1 = = = 1. valorile sunt calculate în col. indicele de grup al valorii.902 (90.988 2.CAPITOLUL 7 Modificarea absolută a valorii desfacerilor pe seama influenţei factorului cantitativ va fi: Pentru produsul A: ∆v (/q )A 1 0 ­ p 0 A q1 A − p 0 A q 0 A = 68.7%) ¦ v 0 350 ∑v I 1 / 0( p ) = 405 ∑ p1 q1 ∑ v1 = = = 1.157 (115. 10.2%) 350 ¦ p0 q0 ¦ v0 ¦v I1/ 0 ¦v I 1 / 0( p ) ¦v I1/ 0(q) = care se poate determina şi prin relaţia: ¦v I1/ 0 = ¦v I 1 / 0( p ) ¦v ⋅ I 1 / 0( q) Ÿ ¦v I 1 / 0( q) = = 1.283 (128.24 mil.24 mil. volumului fizic şi preţurilor este: ¦v I1/ 0 = ¦ v1 405 = = 1.10’ b) Pe ansamblul S.283 p0 1 75 200 130 + + p1 q1 ¦ P v1 ¦ 1.

33 mil. respectiv cu 89. 3. salariaţilor filialei “i” La nivelul societăţii comerciale: 373 . valoarea desfacerilor pe ansamblul S.9 + 60 ⋅ 0. a crescut în perioada curentă faţă de perioada de bază de 1.33 mil.33 m 1 il. lei). salariul mediu este: si = FS i . lei 1/ 0 ¦ 1 ¦ 0 ¦ 1 1 ¦ 0 0 ∆∑/v0( p ) = ∑ p1 q1 − ∑ p 0 q1 = ∑ v1 − ∑ p 0 q1 = 405 − 315. a) La nivelul unui departament.67 − 350 = −34.7%).67 = 89.157 ori (sau cu 15.283 ori (sau cu 28. adică cu 55 mil. valoarea totală a desfacerilor ar fi scăzut de 0.902 ori (adică cu 9.8%. lei pe seama modificării preţurilor unitare.902 350 ¦v I1 / 0 (q ) ¦ p0 q0 q1 q0 Modificările absolute ale valorii desfacerilor pe total vor fi: v ∆¦ = v − v = p q − p q = 405 − 350 = 55 mil. Valoarea totală a desfacerilor a crescut de 1. lei sau ∆∑/v0( q ) = ∆∑/v0 − ∆∑/v0( p ) = 55 − 89. respectiv cu 34.3%).C.33 mil. la nivelul perioadei de bază. Dacă s-ar fi modificat numai cantităţile comercializate.STATISTICĂ ECONOMICĂ q ¦ i1 / 0 ⋅ v 0 ¦ p 0 q1 = = = = ¦ p0 q0 ¦ p0 q0 ¦ v0 65 ⋅1.75 = = 0. unde Si = salariul mediu al filialei “i” Ni Ni = nr.33 = −34. lei. iar preţurile ar fi rămas constante.05 + 225 ⋅ 0. 1 lei ∆∑/v0( q ) = ∑ p 0 q1 − ∑ p 0 q 0 = ∑ p 0 q1 − ∑ v 0 =315. lei 1 1 1 Aşadar.33 mil.

4 0.) 2 N g1 3 N1 (pers. lei ¦ N i1 = g iN ⋅ ¦ N1 (col. lei 5 Datele sunt sistematizate în tabelul 7.05 0.5 mil.11’) b) ¦ N 0 = 100 Ÿ ¦ FS 0 = s 0 ¦ N 0 = 4.5 mil.175 = 0. lei ¦ FS 374 .10 4.00 5. deci g A1 = 0.11’ Filiala 0 s0 (mil.25 5.175 4.11’) 1 ∆¦ N = ∆ ¦ FS − ∆s¦ FS = 188.75 5.4 (40%) = s B1 − s A1 5.6 (60%).5 mil. 5 tabelul 7. lei/pers.CAPITOLUL 7 s= Ştim că: ¦ FS i ¦ si N i = = ¦ si g iN ¦ Ni ¦ Ni ∆s¦ FS = s1 ¦ N1 − s 0 ¦ N1 = ∆ s ⋅ ¦ N1 = 105 milioane lei ∆s = s1 − s 0 = 5. lei/pers.75 − 4 Tabelul 7.) 4 A B Total 3.875 N N Cum s1 = ¦ si1 g iN = s A1 ⋅ g A1 + s B1 ⋅ g B1 1 N N N N şi g A1 + g B1 = 1 Ÿ g A1 = 1 − g B1 N g B1 = s1 − s A1 5. 4 tabelul 7.175 ⋅ 100 = 417.875 milioane lei/pers.6 48 72 120 192 414 606 iar Qi1 = wi1 ⋅ N i1 (col.) 1 s1 (mil.11’ FS1 (mil.5 = 188. lei ∆ FS = ¦ FS1 −¦ FS0 = 606 − 417.05 − 4.05 − 4 N = 0. Atunci: ¦ N1 = ∆s¦ FS ∆s = 105 = 120 persoane 0.5 − 105 = 83.

2 tabelul 7.45 ori (sau cu 45%).5 (150%) N 0 100 w1 13 = = 1.175 s 0 ¦ N1 ¦N I ¦ FS = s 0 ¦ N1 s0 ¦ N0 = I ¦N = 120 = 1.77 (177%) Q0 1100 Q i1 / 0 = N ∆1 / 0 = N1 − N 0 = 150 − 100 = 50 persoane ∆w/ 0 = w1 − w0 = 13 − 11 = 2 1 ∆Q/ 0 = Q1 − Q 0 = 1950 − 1100 = 850 mil.05 = = Is = = 1.2 100 Fondul total de salarii a crescut de 1.STATISTICĂ ECONOMICĂ I ¦ FS = s I ¦ FS 606 ¦ FS1 = = 1. iar pe seama variaţiei personalului de 1. a) Se calculează nivelul producţiei pe baza relaţiei: Q = W ⋅ N (col.12’).2 ori (sau cu 20%). avem: i1N0 = / w i1 / 0 = N1 150 = = 1.45 ¦ FS 0 417.21 4.5 s1 ¦ N1 5. 1 ∆Q se poate descompune pe factori de influenţă: productivitatea muncii şi numărul de salariaţi. 375 . pe seama modificării salariului mediu pe total el a crescut de 1.21 ori (sau cu 21%). Pentru secţia A.18 (118%) w0 11 Q1 1950 = = 1. 4. 1. lei.

00 1. se poate cumula producţia ( ¦ Q ) şi numărul de angajaţi ( ¦ N ).92 12. lei) 10 (mil.09 1.41 4. lei) 7 ∆Q/ 0 1 (mil.12’) Tabelul 7. lei) 8 N ∆Q/(0 ) 1 N g1 11 N w0 g1 (mil.lei 1 1 N ∆Q/( 0 ) = w 0 N1 − w 0 N 0 = w 0 ⋅ ∆N/ 0 = 11 ⋅ 50 = 550mil.53 b) La nivel de grup.77 1.41 1.31 0. lei) ian.12’ Secţia 0 Producţie (mil. 3-10 tabelul 7.lei 420 ¦ N0 Atunci.93 1.) 6 A B C 1100 1800 2400 5300 1950 1960 3600 7510 w ∆Q/(0 ) 1 1.28 0.5 50 20 0 Tabelul 7.62mil. dinamica indicatorilor este: 376 . ‘01 1 N i1 / 0 3 w i1 / 0 4 Q i1 / 0 5 N ∆1 / 0 iul. lei 1 w ∆Q/( 0 ) = w1 N1 − w 0 N1 = ∆w/ 0 ⋅ N1 = 2 ⋅150 = 300mil. ‘01 2 (pers.5 1. Productivitatea medie a muncii se calculează: w1 = ¦ Q1 7510 = = 15.lei 490 ¦ N1 ¦ Q0 5300 w0 = = = 1.326mil.00 3.20 4.18 0.lei 1 1 W N ∆Q/(0 ) + ∆Q/(0 ) = ∆Q/ 0 (300 + 550 = 850 mil.CAPITOLUL 7 ∆Q/ 0 = Q1 − Q 0 = w1N1 − w 0 N 0 = 1950 − 1100 = 850 mil. lei) 12 2 -1 6 850 160 1200 2210 300 -140 1200 1360 550 300 0 850 0.17 1.12’ – continuare ∆w/ 0 1 (mil. lei) 9 (mil.5 1. lei) 1 1 1 Analiza se efectuează similar pentru secţiile B şi C (col.

223 (122. g N şi ¦ N ) ∑Q I 1 / 0 ( w) = ∑Q I1 / 0 ( g ∑ I1/ 0 N ∑ w1 g1 ∑ N1 N ∑ w0 g1 N ∑ N1 N w = I 1/ ( w) = 1.993 FS ( S ) ∑ ⋅ I1 / 0 FS ( S ) 377 . 11.62 w0 Dinamica productivităţii medii a muncii pe ansamblul celor trei secţii se poate descompune pe seama celor doi factori de influenţă: productivitatea muncii la nivelul fiecărei secţii şi structura angajaţilor (col.53 = ¦ w0 g1 N) ¦ w0 g 0 N 12.214) Productivitatea muncii pe total a crescut de 1.STATISTICĂ ECONOMICĂ ¦Q I1/ 0 = ¦N I1/ 0 ¦ Q1 7510 = = 1.214 ori.3%) 12.53 ¦ w0 g1 = = = 0.62 w0 w w I 1 / ( w) ⋅ I 1 / ( g 0 0 w = I1/ 0 (1.993 ori (sau cu 0.417 (141. sau cu 21.3%) iar pe seama modificărilor survenite în structura personalului angajat.993 = 1.223 0 w = I1 / ( g 0 N ) = ∑ w0 g1 ∑ N1 N ∑ w0 g 0 FS ( g N ) ) ∑ N1 ∑ = I1/ 0 = 0.993 (99.223 ori (sau cu 22.4%.326 = 1.7%) 500 ¦ Q0 ¦ N1 490 = = = 1. a scăzut de 0.4%) 12.3%) 1.12’) w I 1 / ( w) = 0 w N I1/ ( g ) 0 ¦ w1 g1 N N ¦ w0 g1 = N N w1 ¦ w0 g1 N = 15. din care datorită modificărilor survenite în productivităţile muncii la nivelul secţiilor a crescut de 1.326 = = 1.223⋅0.12 tabelul 7.7%).17 (117%) ¦ N 0 420 w I1/ 0 = w1 15. Dinamica producţiei se poate descompune pe seama a doi factori de influenţă: ( w şi ¦ N ) sau a trei factori: (w.214 (121.

analiza modificării absolute pe seama a 2 sau 3 factori de influenţă se poate face astfel: 378 .62 = 2. lei / pers. lei 1 N ∆¦/ 0 = ¦ N1 − ¦ N 0 = 490 − 420 = 70 persoane 1 ∆w/ 0 = w1 − w 0 = 15.09 mil. lei / pers. lei/pers.09 = 2.706 mil. în iulie 2001 faţă de ianuarie 2001 este: Q ∆¦/ 0 = ¦ Q1 − ¦ Q 0 = 7510 − 5300 = 2210 mil. din care pe seama productivităţilor muncii la nivel de secţie a crescut cu 2. lei / pers..53 = 1 = 2.09 mil.62 = = -0.17 ∑Q ∑Q I 1 / 0 ( w) ⋅ I 1 / 0 ( g N) ∑Q ∑Q ∑Q ∑Q ⋅ I 1 / 0 ( ∑ N ) = I 1 / 0 ( w) ⋅ I 1 / 0 ( ∑ N ) = I 1 / 0 1.223 ⋅ 0.796 mil.17 = 1.796 mil. lei/pers. w g ∆w/(0 ) + ∆w/(0 1 1 N) = ∆w/ 0 1 2. g ∆w/(0 1 N) N N N = ¦ w0 g1 − ¦ w0 g 0 = ¦ w0 g1 − w 0 = 12.706 mil.0.796 . iar pe seama deplasării structurii angajaţilor a scăzut cu 0. productivitatea medie a muncii a crescut cu 2.214 ⋅ 1. Pentru nivelul producţiei. lei/pers. Aşadar.417 Modificarea absolută a indicatorilor analizaţi la nivelul ansamblului.706 mil..53 − 12. 1 Modificarea absolută a productivităţii medii a muncii pe ansamblu se poate descompune pe seama factorilor: w N N N ∆w/(0 ) = ¦ w1 g1 − ¦ w0 g1 = w1 − ¦ w0 g1 = 15.993 ⋅ 1.326 − 12.CAPITOLUL 7 ∑Q I1 / 0 ( ∑ N ) = ∑ w0 g 0 ∑ N1 N ∑ w0 g 0 N ∑ N0 ∑N = I1 / 0 = 1. lei/pers.17 = 1.326 − 12.

1 mil. lei = -0.1 + 883.365 (136.09 ⋅ 490 ≅ -44.4 = 1 0 5.75 ⋅ 20 = 1. e).4 mil. sau de 1.5%. c) 9.20 ⋅ 25 + 1.Indicele preţurilor de consum (IPC) este un indice de tip Laspeyres (cu ponderi constante în perioada de bază).365 ori.STATISTICĂ ECONOMICĂ w N N ∆¦/Q ( w) = ¦ w1 g1 ¦ N1 − ¦ w0 g1 ¦ N1 = ∆w/(0 ) ⋅ ¦ N1 = 1 0 1 = 2.796 ⋅ 490 = 1370 mil. e) 8. lei N N ∆¦/Q ( ¦ N ) = ¦ w0 g 0 ¦ N1 − ¦ w0 g 0 ¦ N 0 = w 0 ⋅ ∆¦/N = 1 0 1 0 ∆¦/Q ( w) + ∆¦/q ( g 1 0 1 0 = 2210 mil. 379 . lei ∆¦/Q ( g 1 0 N) g N N = ¦ w0 g1 ¦ N1 − ¦ w0 g 0 ¦ N1 = ∆w/(0 1 N) ⋅ ¦ N1 = = 12.62 ⋅ 70 ≅ 883. 11. c) 7. Aşadar: IPC = ¦ p1q 0 = ¦ p0 q0 ¦ p1 p0 q0 v0 p p ¦ i1 / 0 ⋅p 0 q 0 ¦ i1 / 0 ⋅g i (%) p0 = = 100 ¦ p 0 q0 ¦ p0 q0 = 1. aşadar.30 ⋅ 55 + 1.5%) 100 Preţurile pe ansamblu au crescut. c) 10. 6. N) + ∆¦/Q ( ¦ N ) = (1370 − 44. b). în perioada curentă faţă de perioada de bază cu 36. c). a). lei.

d) relaţiile de calcul al indicilor de grup se bazează pe media geometrică a indicilor Laspeyres şi Paasche. a). n ¦ i x f1 . 3. d) 13. d) 15. conform relaţiei: ix x a ) I1 / 0 = ¦ . c) indicii factoriali calculaţi pe baza acestui sistem de ponderare nu îndeplinesc condiţia de reversibilitate. ¦ (x 1f1 ) ¦ y1 ¦ x 1f1 = ¦ y1 . e) presupune existenţa datelor în evidenţa curentă privind toate variabilele implicate şi din ambele perioade. Indicele de grup al variabilei calitative se poate calcula ca medie a indicilor individuali. b) indicii factoriali calculaţi pe baza acestui sistem de ponderare îndeplinesc condiţia de reversibilitate. Dacă în relaţia lui Bortkiewicz pentru o variabilă calitativă. b) 14. = ¦ ¦ 1 ⋅ y1 ix 2. Despre sistemul de ponderare Fischer sunt adevărate afirmaţiile: a) foloseşte ponderi numai din perioada de bază. 380 . c). Teste propuse spre rezolvare 1. x b ) I1 / 0 = ¦ f1 x c) I1 / 0 = x d ) I1 / 0 x e) I1 / 0 1 ⋅ x 1f 1 ix ¦ x1 . = ¦ x0 ¦ i x (x 1f1 ) = ¦ i x ⋅ y1 .CAPITOLUL 7 12.

STATISTICĂ ECONOMICĂ ri xif ⋅ v i x ⋅ v if = p < 0. spre deosebire de metoda substituţiei în lanţ: a) se acordă aceeaşi importanţă ambilor factori. structura personalului si productivitatea muncii se prezintă astfel... deci sistemul de ponderare nu influenţează nivelul dinamicii fenomenului studiat. b) ponderile vor fi folosite la nivelul perioadei de bază. e) restul nedescompus este atribuit ambilor factori. În cadrul metodei influenţelor izolate ale factorilor.2 5. cât şi a celui calitativ. c) ponderile vor fi folosite la nivelul perioadei curente.. c) restul nedescompus este atribuit în întregime factorului calitativ. În cadrul metodei substituţiei în lanţ. x x unde I p . atât la construirea indicelui factorului cantitativ.5 2. deci între indicii individuali ai variabilelor x şi f există o legătură inversă. lei/pers. dacă se substituie întâi factorul cantitativ. b) au loc transformările: x1f 0 → x 1f1 → x 0 f1 . b) ri x if < 0 . atunci: a) au loc transformările: x 0 f 0 → x 0 f1 → x 1f1 .0 2. d) indicii celor doi factori sunt indici Laspeyres. 4.. deci variabilele x şi f sunt invers corelate. x x c) I p = I L . atunci: a ) v ix ⋅ v if < 0 .5 .0 381 . I L sunt indicii de grup ai factorului calitativ în sistem Paasche. 2. 5.75 35 . În trei secţii ale unui agent economic cu profil industrial. e) exagerează importanţa factorului cantitativ. x d) I p < I x . 50 4.) ianuarie 2000 iunie 2000 ianuarie 2000 iunie 2000 25 20 2. d) restul nedescompus este atribuit în întregime factorului cantitativ.13’ Structura personalului (%) Productivitatea muncii (mil. L x x e) I p > I L . 6. respectiv Laspeyres. doar în cazul indicelui factorului cantitativ. în lunile ianuarie şi iunie ale anului 2000: Secţia A B C Tabelul 7.

lei) 100 200 150 70 Modificarea absolută a valorii producţiei pe seama eficienţei fondurilor fixe (mil.15’ Modificarea valorii desfacerilor datorită modificării preţurilor (mil. curentă 700 500 1400 Tabelul 7. 8. se cunosc datele: Secţia Valoarea producţiei în per. Despre producţia realizată de un agent economic cu profil industrial. cu evidenţierea influenţei factorilor. format din 4 secţii.CAPITOLUL 7 Se cere: a) indicii individuali ai productivităţii muncii. c) dacă în luna iunie 2000 numărul total al personalului a fost de 1000 persoane. 7. c) Să se determine influenţa concomitentă a ambilor factori asupra modificării absolute şi relative a valorii producţiei. al fondurilor fixe şi al eficienţei folosirii fondurilor fixe. pe fiecare secţie şi pe total. 382 . să se calculeze sporul absolut al producţiei pe seama modificării productivităţii muncii. de bază (mil. Pentru trei puncte de desfacere se cunosc datele: Punct de desfacere A B C Valoarea desfacerilor (mil. de bază 600 400 1000 Per.14’ Modificarea relativă a fondurilor fixe (%) +5 +10 -7 +10 A B C D Se cere: a) Să se determine indicele de dinamică al valorii producţiei. preţurilor şi volumului fizic. b) dinamica şi modificarea absolută pe total a productivităţii muncii şi influenţele factorilor. lei) +30 -50 -20 +50 Tabelul 7. lei) Per. b) Să se calculeze indicii de grup corespunzători. b) Să sa calculeze modificarea absolută a valorii producţiei pe fiecare secţie şi pe total. lei) 150 85 500 Se cere: a) Să se calculeze indicii individuali ai valorii. în cazul utilizării metodei restului nedescompus.

STATISTICĂ ECONOMICĂ c) Să se descompună modificarea valorii desfacerilor în funcţie de factorii de influenţă. volumului fizic şi preţurilor. c) Reprezentarea grafică a valorii mărfurilor vândute.500 12.0 Tabelul 7.000 85. Despre o societate comercială se cunosc datele: Marfa Valoarea mărfurilor vândute (mii lei) Perioada bază Perioada curentă 21500 95.16’ Modificarea absolută a valorii mărfurilor pe seama preţurilor (mil. lei) 15.000 Tabelul 7. Referitor la o unitate comercială se cunosc datele: Marfa Valoarea mărfurilor vândute în perioada curentă (mil.60 A B C Se cere: a) Indicii individuali ai valorii. b) Indicii de grup ai valorii.36 3. 11.25 2.250 35.76 -42. volumului fizic şi preţurilor. b) Indicii de grup ai valorii. lei) 6500 23000 5460 Dinamica preţurilor 1. c) Modificarea absolută a valorii mărfurilor şi descompunerea acesteia pe factori de influenţă prin metoda indicilor.670 70.17’ Modificarea procentuală a volumului fizic (%) +10.300 15. d) Graficul valorii mărfurilor vândute în perioada de bază şi perioada curentă. 10.75 -6.750 62.450 A B C Se cere: a) Indicii individuali ai valorii volumului fizic şi preţurilor. 9. Vânzările de mărfuri realizate de o societate comercială au înregistrat următoarea evoluţie: 383 . volumului fizic şi preţurilor.

lei) +45 -25 -30 +65 Să se determine: a) Dinamca valorii vânzărilor. pe fiecare marfă şi pe total societate comercială. lei) 275 100 250 170 Modificarea absolută a valorii pe seama preţurilor (mil. pe fiecare marfă şi pe total societate comercială. b) Modificările absolute ale valorilor vânzărilor.18’ Modificarea relativă a cantităţii (%) +7 +20 -17 +12 Marfa Pâine Zahăr Cafea Lapte Valoarea mărfurilor vândute în per. cu evidenţierea influenţei factorilor. a cantităţilor şi a preţurilor mărfurilor. 384 .CAPITOLUL 7 Tabelul 7. de bază (mil.

în timp şi spaţiu. iar pe de altă parte. Pentru a asigura indicatorilor consistenţă şi comparabilitate. calculaţi pentru a caracteriza starea şi evoluţia de ansamblu a economiei naţionale.CAPITOLUL 8 CAPITOLUL 8 ELEMENTE DE STATISTICĂ MACROECONOMICĂ Consideraţii preliminare Acest capitol urmăreşte să przinte principalii indicatori statistici. pe de o parte. Termeni cheie administraţie publică amortizare avuţie naţională balanţă a utilizării timpului de lucru clasificare clasificare a activităţilor economiei naţionale (CAEN) creştere economică criteriu instituţional deflator PIB dezvoltare economică eficienţă a fondurilor fixe noi populaţie inactivă populaţie ocupată preţuri ale factorilor preţuri ale pieţei preţuri comparabile preţuri curente productivitate a muncii Produs Intern Brut (PIB) Produs Intern Net (PIN) Produs Naţional Brut (PNB) Produs Naţional Net (PNN) rata inflaţiei 385 . nivelul actual al factorilor de producţie şi al eficienţei utilizării lor. a resurselor şi rezultatelor activităţii economice la nivel macro. este necesar să cunoaştem clasificările şi metodologiile utilizate în determinarea lor. este necesar să măsurăm. rezultatele trecute şi prezente ale activităţii din economia naţională. În scopul de a determina care sunt căile de acţiune pentru asigurarea creşterii şi dezvoltării economice.

STATISTICĂ ECONOMICĂ fonduri fixe gospodării ale populaţiei (menaje private) impozite indirecte indice al preţurilor de consum instituţii financiare necesar de fonduri fixe numărul salariaţilor organizaţii nonprofit paritate a puterii de cumpărare (PPC) PIB real populaţie activă din punct de vedere economic populaţie inactivă resurse de muncă Sistem al Conturilor Naţionale societăţi şi cvasisocietăţi nefinanciare şomeri subvenţii unitate instituţională rezidentă unităţi de asigurări valoare de înlocuire valoare iniţială completă valoare rămasă Venit Naţional (VN) Venit Naţional Disponibil 386 .

a) Clasificarea după criteriul instituţional a subiectelor economice permite descrierea fluxurilor financiare. instituţii de cercetare. caracterizarea fluxurilor monetare din economie. printre care de mare importanţă sunt: clasificarea instituţiilor. organizaţii private. organisme internaţionale.2. INTRODUCERE Câteva întrebări la care trebuie să găsim răspuns. Principala problemă care urmăreşte a fi soluţionată pe baza analizei sistemului de indicatori este aceea de a înţelege ce s-a petrecut în trecut şi ce se petrece în prezent în economie. Statistica macroeconomică se bazează pe un sistem unitar de metodologii statistice şi pe un sistem de clasificări şi nomenclatoare. au arii de acoperire diferite şi pot fi folosiţi concomitent sau alternativ. La informaţiile oferite de statistica macroeconomică prin intermediul sistemului său de indicatori. organisme neguvernamentale. care este conţinutul său. 387 . clasificarea bunurilor şi clasificarea activităţilor economice. OBIECTIVE ŞI CLASIFICĂRI Statistica macroeconomică are ca rol principal măsurarea variabilelor macroeconomice. 8. apelează o gamă largă de utilizatori: organele instituţiilor statului. atunci cănd construim. determinarea agregatelor macroeconomice ce exprimă rezultatele activităţii economice.CAPITOLUL 8 Noţiuni teoretice 8. de venituri şi de cheltiuieli. sunt: ce reprezintă un indicator. pentru a putea fi capabili să orientăm acţiunile şi să previzionăm rezultatele viitoare. care este semnificaţia indicatorului şi cât de credibil este şi cea mai importantă întrebare. cum se interpretează acesta? Indicatorii statistici folosiţi în analiza resurselor şi rezultatelor nu sunt mutual exclusivi.1. calculăm şi analizăm indicatori statistici macroeconomici. firme etc.

CEC-ului.administraţia securităţii sociale. Sectorul societăţi şi cvasisocietăţi nefinanciare grupează unităţile instituţionale rezidente a căror funcţie economică principală este producţia de bunuri şi servicii mărfuri nefinanciare (destinate pieţei) şi ale căror resurse principale provin din vânzarea producţiei. Crucea Roşie etc.administraţia locală. Unităţile din acest sector au ca resurse principale fondurile provenite din angajamente financiare contractate. transferuri de la alte sectoare. adică preluarea riscurilor individuale şi transformarea lor în riscuri colective. vânzări de bunuri şi servicii. Sectorul organizaţii nonprofit (administraţii private) grupează unităţile instituţionale rezidente care produc servicii nemarfă destinate menajelor şi care au ca resurse principale contribuţiile voluntare ale gospodăriilor populaţiei. venituri din proprietate. partide politice. Denumit şi sectorul întreprinderi. eventual. Sectorul public (stat.administraţia centrală. . Resursele principale pentru acest sector sunt constituite de primele de asigurare contractuală sau cotizaţiile sociale voluntare. caselor de schimb valutar etc. asociaţii şi fundaţii. producerea de bunuri şi servicii nefinanciare. Sectorul gospodăriile populaţiei (menaje) include gospodăriile populaţiei rezidente a căror funcţie principală este consumul şi. Sectorul grupează activitatea băncilor. Include sindicate. Resursele principale provin din prelevări sau vărsăminte obligatorii (impozite şi cotizaţii sociale) de la alte sectoare. Sectorul instituţii financiare cuprinde unităţile instituţionale rezidente care au ca funcţie economică principală colectarea şi repartizarea mijloacelor de finanţare precum şi administrarea veniturilor financiare. culte religioase. adică finanţarea celorlalte sectoare. Sectorul cuprinde trei subsectoare: .STATISTICĂ ECONOMICĂ Unităţile instituţionale sunt agregate în sectoare instituţionale. . Resursele principale provin din remunerarea factorului muncă. include activitatea regiilor autonome şi a societăţilor comerciale. Sectorul întreprinderi de asigurări include unităţile instituţionale rezidente a căror funcţie principală este asigurarea . 388 . guvern sau administraţie publică) cuprinde unităţile instituţionale rezidente a căror funcţie principală este de a produce servicii nedestinate pieţei (nemarfă) pentru colectivitate sau de a efectua operaţii de redistribuire a venitului şi bogăţiei naţionale.

Analiza statistică a acestei categorii vizează evidenţierea aspectelor legate de volumul. Conform recomandărilor din statistica internaţională.bunuri materiale aflate pe teritoriul ţării: bunuri materiale din sfera producţiei (capital fix şi stocuri) şi bunuri durabile de consum ale menajelor.1 Avuţia Naţională . 8. obligaţiile faţă de ţările străine). avuţia naţională acumulată a ţării cuprinde: a) . c) .distincţia între bunurile materiale ale ţării şi cele ale altor ţări (diferenţa dintre bunurile materiale ale ţării pe teritoriul altor ţări şi cele ale altor ţări pe teritoriul naţional).3.active şi pasive financiare: active care măresc avuţia naţională (resurse în devize. structura. 8. dinamica şi eficienţa utilizării lor.2. b) . îşi transferă treptat valoarea asupra 389 . Acest indicator exprimă totalitatea resurselor materiale şi spirituale de care dispune un popor la un moment dat. Fondurile fixe sunt bunuri materiale care participă direct la procesul de producţie. utilizat în caracterizarea potenţialului economic al unei ţări. INDICATORII STATISTICI AI POTENŢIALULUI ECONOMIC 8. şi reprezintă condiţia materială a desfăşurării proceselor economice. creanţe asupra străinilor) şi pasive care diminuează avuţia naţională (rezerve de monedă naţională deţinută de alte ţări.3.indicator al potenţialului economic Avuţia Naţională constituie un indicator de primă importanţă.CAPITOLUL 8 Datorită interdependenţelor care există intre economia internă şi celelalte economii naţionale („străinătatea” sau „restul lumii”) trebuie stabilit criteriul după care se apreciază apartenenţa unei instituţii la economia internă sau la „restul lumii”.3. Indicatorii statistici ai fondurilor fixe Fondurile fixe (bunurile capital fix) reprezintă o componentă importantă a avuţiei naţionale acumulate.

Capitalul fix se uzează în cadrul procesului de producţie. de componenta materială. Se calculează. Valoarea de înlocuire (VI). ca o diferenţă intre VIC şi amortizare (Am) şi permite caracterizarea statistică a stării fizice a fondurilor fixe. Valoarea iniţială completă (VIC) reprezintă valoarea de inventar sau de înregistrare şi cuprinde totalitatea cheltuielilor făcute cu construirea sau achiziţionarea. se apelează la indicatorul stării de utilitate (I ut ) şi la indicatorul uzurii fondurilor fixe (I uz ). asupra producţiei. transportul şi punerea în funcţiune a fondului fix Valoarea rămasă (VR) reprezintă partea din valoarea iniţială completă care nu a fost încă transferată. Structura fondurilor fixe. care se include în costul de producţie. prin intermediul amortizării. ramuri şi economie naţională: I% = Ut VIC − Am VR * 100 = * 100 VIC VIC Am * 100 = 100 − I % ut VIC I% = Uz 390 . calculaţi pe categorii de fonduri fixe. deci. se analizează pe baza mărimilor relative de structură: F giF = i n ¦ Fi i =1 Pentru aprecierea potenţialului de producţie al bunurilor capital fix. Expresia bănească a uzurii este amortizarea. de durata de serviciu etc. stabilită cu ocazia reevaluării periodice a fondurilor fixe.STATISTICĂ ECONOMICĂ producţiei (în mai multe cicluri de producţie) şi au o valoare mai mare de un anumit cuantum. în funcţie de locul de funcţionare. corelează valoarea din evidenţele curente cu preţurile existente la data reevaluării.

În forma inversă (efort/efect) se evidenţiază necesarul de fonduri fixe pentru obţinerea a 1 leu sau 1000 lei producţie. calculată ca spor de producţie într-o perioadă faţă de perioada anterioară la 1000 lei fonduri fixe puse în funcţiune. F = reprezintă valoarea medie.3. la nivelul economiei naţionale.CAPITOLUL 8 8. în perioada anterioară. folosind metoda indicilor.3. PIB = reprezintă produsul intern brut respectiv suma valorilor adăugate brute ale sectoarelor ( VABi ). a fondurilor fixe. ca efect/efort exprimă valoarea producţiei la 1 leu sau 1000 lei fonduri fixe. Astfel. Calculul pe ramura (i) şi la nivelul economiei naţionale se face după cum urmează: VABi ef Fi = i = ramura Fi PIB ¦ VABi F ef F = = = ¦ ef Fi g i F ¦ Fi unde: ef Fi = reprezintă eficienţa utilizării fondurilor fixe la nivel de ramură. VABi = reprezintă valoarea adăugată brută la nivelul ramurii „i”. Aspecte importante ale eficienţei fondurilor fixe sunt relevate de analiza eficienţei fondurilor fixe noi ( ef FN ). Fi = reprezintă valoarea medie a fondurilor fixe în ramura „i”. ef F = reprezintă eficienţa utilizării fondurilor fixe la nivel de economie naţională. Indicatorii statistici ai eficienţei utilizării bunurilor capital fix şi capital circulant Eficienţa fondurilor fixe calculată în formă directă. Modificarea în timp a eficienţei folosirii fondurilor fixe se analizează. la nivelul întregii economii naţionale. indicatorul poate fi calculat ca: ∆PIB t / t −1 ef FN = * 1000 FN t −1 unde: 391 .

populaţia aflată în afara limitelor de vârstă aptă de muncă. FN i = reprezintă fonduri fixe noi în ramura i.3.4. populaţia în limitele de vârstă aptă de muncă dar incapabilă de muncă. Indicatorii statistici ai potenţialului uman Calculul resurselor de muncă se face pornind de la următorii indicatori: populaţia în limitele vârstei de muncă. dar care lucrează. Limitele vârstei apte de muncă se determină în fiecare ţară potrivit legislaţii existente Populaţia activă din punct de vedere economic cuprinde persoanele în vârstă de 14 ani şi peste. utilizată sau neutilizată. FN t −1 = reprezintă fonduri fixe noi. care în perioada de referinţă au constituit forţa de muncă disponibilă. Astfel: Resursele de muncă = populaţia în limitele vârstei apte de muncă .STATISTICĂ ECONOMICĂ ∆PIBt / t −1 = reprezintă sporul de PIB în anul t faţă de anul t-1. Populaţia ocupată în mod curent include toate persoanele în vârstă de 14 ani şi peste. care au desfăşurat în perioada de referinţă (o săptămână 392 . sau pornind de la eficienţa fondurilor fixe noi la nivelul ramurilor şi de la structura pe ramuri a fondurilor fixe noi: ¦ ef FNi * FN i ef FN = * 1000 ¦ FN i unde: ef FN i = reprezintă eficienţa fondurilor fixe noi în ramura i.populaţia în limitele vârstei apte de muncă dar incapabilă de muncă + + populaţia în afara limitelor de vârstă aptă de muncă. Ea este alcătuită din populaţia ocupată şi şomeri. dar care lucrează. 8. puse în funcţiune în anul t-1.

care în perioada de referinţă au îndeplinit simultan următoarele condiţii: . . Numărul salariaţilor este un indicator care exprimă volumul forţei de muncă şi cuprinde persoanele care îşi desfăşoară activitatea pe baza unui contract de muncă (inclusiv persoanele care absentează. pe grupe de vârstă sau pe sexe ( rAi ): .rata generală de activitate ( rGA ): . . nici în categoria şomeri Pornind de la balanţa statistică a resurselor de muncă. dar nu şi-au întrerupt relaţiile contractuale cu unitatea).au fost în căutarea unui loc de muncă. 393 . . .rata de ocupare a forţei de muncă = raportul dintre populaţia ocupată şi populaţia aptă de muncă.rata şomajului = raportul dintre numărul şomerilor şi populaţia ocupată.rata de dependentă economică = raportul dintre populaţia în afara limitelor vârstei apte de muncă şi populaţia în vârstă aptă de muncă. dacă ar fi găsit un loc de muncă).rata de activitate a populaţiei în vârstă aptă de muncă ( rAPVM ): .ponderea rezervelor de muncă în totalul resurselor de muncă . care nu sunt incluse nici în categoria populaţiei ocupate.CAPITOLUL 8 sau o zi) o activitate economico-socială.nu au avut un loc de muncă. în scopul obţinerii unor venituri (salariale şi sub formă de plată în natură) sau alte beneficii. Populaţia inactivă din punct de vedere economic este alcătuită din totalitatea persoanelor indiferent de vârstă.rata brută de ocupare = raportul dintre populaţia ocupată şi populaţia totală. .au fost disponibile de muncă (gata să înceapă lucru în următoarele 15 zile.rata de întreţinere = raportul dintre populaţia inactivă şi populaţia activă. Categoria şomeri include toate persoanele în vârstă de 14 ani şi peste. se pot calcula o serie de indicatori ca: . utilizând în ultimele 4 săptămâni diverse metode pentru a-l găsi.rata de ocupare a resurselor de muncă ( rocupRM ): .rate specifice de activitate. .

după cum urmează: Balanţa utilizării timpului de lucru Resurse Utilizare FTMD zile-om ore-om zile-om 1.în ore în cadrul zilei 3. exprimate în ore-om şi zile-om. permit calculul următorilor indicatori ai utilizării timpului de lucru: .în zile întregi Tnz şi zilelor de repaus b).durata medie a zilei de lucru ( DZ ): Total ore-om lucrate (Th) DZ = --------------------------------Total zile-om lucrate (Tz) . Fond de timp FTC FTC*8 5. Timp nelucrat corespunzător sărbătorilor legale a). Fond de timp FTMD FTMD*8 maxim disponibil [1-(2+3)] [5+6=4] - ore-om Th Tnz*8 Tnh/z Datele cuprinse în balanţă. Fond de timp FTCO FTCO*8 corespunzător concediilor de odihnă 4.durata medie a lunii de lucru ( Dl ): Total zile-om lucrate (Tz) Dl = ------------------------------------------Număr mediu al muncitorilor ( T ) 394 . Fond de timp FTSL FTSL*8 6.STATISTICĂ ECONOMICĂ Timpul de muncă se exprimă în ore-om şi zile-om şi se calculează la nivel micro prin agregarea informaţiilor cuprinse în balanţa utilizării timpului de lucru elaborată de către unităţile economice. Timp efectiv Tz calendaristic lucrat 2.

5 Indicatorii eficienţei folosirii potenţialului uman (indicatorii productivităţii) Productivitatea muncii la nivel de grup (de economie naţională). exprimată în ore-om.3. va fi: ∆Th D z . D l = D lz − D z * Th + D ll − D l * T * 8 ( ) ( ) ( ) 8. respectiv a lunii de lucru.CAPITOLUL 8 .coeficientul de utilizare a lunii de lucru ( Kl ): Durata medie a lunii de lucru ( Dl ) Kl = --------------------------------------------Durata legală a lunii de lucru ( Dll ) Rezervele de timp şi de producţie. pe seama utilizării incomplete a zilei.coeficientul de utilizare a zilei de lucru ( Kz ): Durata medie a zilei de lucru ( Dz ) Kz = -------------------------------------------Durata legală a zilei de lucru ( Dlz ) . (în om-ore) Rezerva totală de timp de lucru. pot fi obţinute ca: ( ) ( ) ∆Tz (D l ) = (D ll − D l )* T ∆Th (D l ) = (D ll − D l )* T * 8 ∆Th D z = D lz − D z * Tz (în om-ore) (în om-zile) sau. se calculează şi ca o medie a productivităţilor muncii calculate la nivelul ramurilor: Wi = VABi Ti 395 .

STATISTICĂ ECONOMICĂ W= PIB ¦ VABi ¦ Wi Ti T = = = ¦ Wi g i T Ti Ti ¦ ¦ Wi reprezintă productivitatea muncii în ramura i.1 Concepţia şi structura Naţionale. SCN îşi propune. ţinute în partidă dublă. T reprezintă consumul de timp de muncă la nivel de economie naţională (populaţia ocupată sau numărul salariaţilor). Circuitul economic Sistemului Conturilor Sistemul Conturilor Naţionale reprezintă o metodă de evidentă macroeconomică ce are ca obiect descrierea cifrică a activităţilor economice.4. a fluxurilor materiale. indicele productivităţii muncii se poate scrie ca W I1 / 0 = W1 W0 = PIB I1 / 0 T I1 / 0 T ¦ Wi1Ti1 : ¦ Wi0 Ti0 = ¦ Wi1g i1 = ¦ Ti1 ¦ Ti0 ¦ Wi0 g iT 0 8.4. de venituri şi financiare care au loc între diferite subiecte economice. Atunci. T g i reprezintă structura pe ramuri a consumului de timp de muncă (a populaţiei ocupate sau a numărului salariaţilor). 396 . în dinamică. Ti reprezintă consumul de timp de muncă în ramura i (populaţia ocupată sau numărul salariaţilor). W reprezintă productivitatea muncii la nivel de economie naţională. INDICATORI MACROECONOMICI DE REZULTATE CALCULAŢI ÎN SISTEMUL CONTURILOR NAŢIONALE (SCN) 8. ca prin intermediul unui ansamblu coerent şi detaliat de tabele şi conturi. aşadar.

Evaluarea rezultatelor se bazează pe veniturile factorilor care au participat la activitatea economică: muncă. importul de bunuri. investiţii brute. respectiv produsul intern brut. străinătatea. natură (pământ). repartizarea şi utilizarea acestora. se porneşte uzual de la circuitul monetar. iar în partea dreaptă utilizarea acestora: consumul intermediar. „Utilizarea veniturilor”. În Sistemul Conturilor Naţionale. consumul final.CAPITOLUL 8 să măsoare rezultatele activităţii productive. „Creşterea veniturilor”. „Redistribuirea veniturilor”. în partea stângă). capital. exportul de bunuri. din contul 0. abilitatea întreprinzătorului. agenţii economici a căror activitate este măsurată sunt firme. pe ansamblul economiei naţionale şi se obţine ca 397 . „Modificarea patrimoniului”. care trebuie să respecte condiţia unui circuit închis. valoarea producţiei (la resurse. Sistemul conturilor începe cu un cont sintetic de bunuri (contul 0) construit la nivelul întregii economii naţionale. Rezultatele activităţii economice desfăşurate într-o perioadă la nivel macro (circuitele sau fluxurile care apar) se reflectă în SCN într-un sistem de conturi. menaje private. instituţii guvernamentale. impozitele pe profit. Soldul contului 1 îl reprezintă valoarea adăugată brută (la nivelul sectoarelor). „Repartiţia veniturilor”. În calculele macroeconomice. Determinarea indicatorilor macroeconomici de rezultate se bazează pe fluxurile care au loc în economie între agenţii economici. „Finanţare” (conturi ce se întocmesc la nivelul sectoarelor şi pe întreaga economie) şi de contul sintetic „Străinătatea”. Contul 0 este echilibrat deoarece valoarea producţiei totale de bunuri este egală cu utilizarea acestora. Contul 0 „Contul sintetic de bunuri” reflectă în partea stângă provenienţa bunurilor (resursele): valoarea producţiei brute. Contul 1 „Producţie” se construieşte la nivelul fiecărui sector şi la nivelul economiei naţionale şi preia. urmat de conturile „Producţie”. Contabilitatea naţională foloseşte tehnica contabilă în sensul că tranzacţiile dintre agenţii economici se înregistrează pe de o parte ca resurse şi pe de altă parte ca folosire a acestora. în partea dreaptă) şi consumul intermediar necesar pentru obţinerea acestei producţii (la utilizări.

principala sursă de finanţare a investiţiilor (alături de amortizare). la resurse. Soldul contului reprezintă produsul naţional net (venitul naţional). produsul intern net (la preturile factorilor) şi veniturile factorilor încasate din străinătate. Contul 1 este construit după conceptul intern. 398 . El prezintă în partea dreaptă valoarea adăugată netă (produsul naţional net la nivel macro) la preturile factorilor şi transferurile curente provenite din străinătate. valorile sunt prezentate în preţul pieţei. Conceptul naţional ia în considerare veniturile din activitate şi proprietate care au revenit rezidenţilor. În partea stângă se prezintă transferurile curente către străinătate. în contul 2 prin scăderea impozitelor indirecte nete (diferenţa dintre impozitele indirecte plătite şi subvenţiile încasate) se obţin indicatori exprimaţi în preţul factorilor. Dacă la economiile nete se adaugă consumul de capital fix (amortizarea). În partea stângă. Dacă în contul 1. În partea stângă se prezintă consumul final (public şi privat). la resurse. adică venitul disponibil. iar în partea stângă amortizarea capitalului fix şi impozitele indirecte. deci repartiţia secundară sau redistribuirea veniturilor. la utilizări. în partea dreaptă. Soldul contului îl reprezintă venitul disponibil. respectiv valoarea adăugată netă la nivelul ramurilor. contul prezintă veniturile factorilor plătite străinătăţii. produsul intern brut (respectiv valoarea adăugată brută la nivelul sectoarelor) şi subvenţiile. făcând trecerea de la conceptul intern (domestic) la cel naţional. ia în considerare totalitatea transferurilor secundare. Soldul contului îl reprezintă economiile nete. la nivelul economiei naţionale. În acest caz trebuie să se pornească însă de la prezentarea în partea dreaptă (resurse) a Venitului Brut Disponibil (venitul net disponibil plus amortizarea capitalului fix. Contul 5 „Utilizarea veniturilor” preia în partea dreaptă. la resurse. Soldul contului este produsul intern net. prezintă în partea dreaptă. se obţin economii brute. Contul 4 „Redistribuirea veniturilor”. soldul contului 4. indiferent dacă provin din interior sau din străinătate. Contul 3 „Repartiţia veniturilor”. Contul 2 „Creşterea veniturilor” prezintă.STATISTICĂ ECONOMICĂ diferenţă între producţie şi consumul intermediar aferent.

Produsul Intern Net. veniturile încasate de la străinătate din activitatea economică şi din proprietate.2 Calculul indicatorilor statistici de rezultate ale activităţii economice pe baza SCN Principalii indicatori statistici de rezultate. amortizare. Metoda creării veniturilor presupune agregarea subiectelor economice pe sectoare şi ramuri de activitate şi oferă informaţii asupra structurii producţiei. 399 . iar în partea stângă modificarea creanţelor. metoda veniturilor (metoda repartizării veniturilor). transferuri de patrimoniu din străinătate.CAPITOLUL 8 Contul 6 „Modificarea patrimoniului” (sau „Acumulare”) prezintă în partea dreaptă sursele de finanţare pentru formarea patrimoniului: economii nete. Soldul îl reprezintă soldul finanţării (excedent sau deficit). El se construieşte la nivelul întregii economii şi sintetizează în partea dreaptă vânzările de bunuri şi serviciile la export.4. calculaţi pe baza Sistemului Conturilor Naţionale sunt Produsul Intern Brut. transferurile curente şi de patrimoniu prestate şi modificarea creanţelor. În partea stângă sunt prezentate cumpărările de bunuri şi serviciile din import. transferurile curente şi de patrimoniu încasate şi modificarea angajamentelor. metoda cheltuielilor (metoda utilizării). iar în partea stângă utilizarea acestora: investiţii brute interne şi transferurile de patrimoniu către străinătate. Contul 8 „Străinătatea” prezintă toate tranzacţiile care au loc între agenţii rezidenţi şi străinătate. Pentru obţinerea indicatorilor sintetici de rezultate se utilizează trei metode de calcul: metoda valorii adăugate (metoda producţiei sau metoda creării veniturilor). Venitul Naţional Disponibil. Contul 7 „Finanţare” prezintă în partea dreaptă modificarea angajamentelor şi soldul finanţării. Venitul Naţional. Contul se echilibrează prin diferenţa statistică. 8. El se echilibrează prin „diferenţa statistică” provenită din folosirea surselor diferite de date în întocmirea conturilor. veniturile din activitatea economică şi din proprietate cedate străinătăţii.

el poate fi inclus în calcule printr-un sistem convenţional. Aşadar. de aceea. Se calculează astfel: a) Prin metoda de producţie. 1. PIBpf reprezintă soldul contului 1 „Producţie”. pentru a se asigura exprimarea în preturile pieţei 400 . Metoda repartiţiei veniturilor ia în considerare repartiţia primară a veniturilor factorilor. Cum valoarea producţiei de bunuri şi servicii este exprimată în preturile factorilor (pf). valoarea bunurilor şi serviciilor produse şi consumate pentru producerea de bunuri şi servicii noi (consumul intermediar CI). acumulare şi economisire. Produsul naţional net este cel mai cuprinzător indicator al activităţii economice. .STATISTICĂ ECONOMICĂ Metoda cheltuielilor evidenţiază utilizarea veniturilor subiectelor economice pentru consum. dar are o utilizare mai scăzută datorită problemelor de evidenţă a consumului de capital fix. mai utili. măsoară valoarea brută a producţiei finale de bunuri şi servicii produse de factorii de producţie ce-şi desfăşoară activitatea în interiorul tării. la nivel de economie naţională. La nivelul sectoarelor. Produsul Intern Brut (PIB) principalul indicator în Sistemul Conturilor Naţionale ONU. Indicatorii bruţi sunt. în cursul unei perioade. valoarea adăugată brută VAB i se obţine prin diminuarea valorii producţiei brute ( VPBi ) cu consumul intermediar ( CIi ) VABi = VPB i − CI i PIB = ¦ VABi = PGB − CI PIB = ¦ VPBi − CI Consumul de capital fix nu este identificabil direct dintr-un set de tranzacţii. produsul intern brut se calculează eliminând din valoarea totală a produselor şi serviciilor produse (produsul global brut PGB).

Astfel: PIBpp = CP + CPL + FBC + EXN unde: CP reprezintă consumul privat. reprezintă în general. categoria cea mai mare a cheltuielilor. care include toate bunurile şi serviciile cumpărate de menajele private şi cele consumate de menaje şi provenite din producţie proprie (autoconsum). alături de modificarea stocurilor la producători. componenta. numit consum personal sau cheltuielile consumatorilor. CPL reprezintă consumul public (consumul statului). care include investiţiile nete şi amortizarea (adică investiţiile brute). Deci: ind I n = I ind − S ind ind PIBpp = ¦VABi . care include producţia statului (valoarea serviciilor nedestinate pieţei produse de administraţia publică şi privată în folosul colectivităţii) din care se elimină serviciile vândute şi investiţiile capitale. Subvenţiile de exploatare (S) reprezintă transferuri curente pe care administraţia publică. în scopul influenţării preturilor acestora. FBC reprezintă formarea brută a capitalului. 401 . de asemenea. conform unei politici economice şi sociale.CAPITOLUL 8 (pp) este necesară adăugarea impozitelor indirecte nete (impozite ind indirecte-subvenţii) I n . le varsă unităţilor rezidente care produc bunuri şi servicii destinate pieţei. investite sau exportate. El este. determinat ca diferenţă între valoarea bunurilor şi serviciilor exportate şi valoarea celor importate. pf + I n = PIBpf + I n b) Prin metoda cheltuielilor (metoda utilizării finale). EXN reprezintă exportul net. adică vărsăminte obligatorii către administraţiile publice de la unităţile producătoare şi care afectează producţia de bunuri şi servicii sau utilizările factorilor de producţie. PIB se obţine din însumarea valorii bunurilor şi serviciilor finale. produse în interior în perioada de analiză şi consumate de populaţie. Impozitele indirecte ( I ind ) sunt constituite în principal din impozitele legate de producţie.

2.STATISTICĂ ECONOMICĂ c) Prin metoda veniturilor care ia în considerare în calculul PIB veniturile factorilor de producţie. renta. În cazul în care este calculat la preturile factorilor se numeşte şi venit naţional brut. în numerar şi în natură. profit nedistribuit). valoarea adăugată netă este: VAN i . iar dacă este evaluat la preturile pieţei este denumit şi cheltuielile naţionale brute: PNB=PIB+SVFS 3. un alt indicator sintetic de rezultate. respectiv: PIN pp = PIBpp − A La nivelul sectoarelor. plătite de patroni în numele salariaţilor către sistemul asigurărilor sociale şi/sau către unităţile private de asigurări. pentru participarea lor la activitatea economică: ind PIBpp = CM + EN + I n + A unde: CM reprezintă compensarea factorului muncă. care include: salariile acordate angajaţilor. impozite de profit. din valoarea adăugată brută la preturile factorilor. A reprezintă amortizarea capitalului fix. El cuprinde: dobânda netă. este alcătuit din valoarea brută a bunurilor şi serviciilor finale care au fost utilizate în interiorul tării într-o perioadă de timp. pp ind PIN pf = PIBpp − A − I n = PIBpf − A 402 . EN reprezintă excedentul net de exploatare care rămâne după scăderea compensării angajaţilor şi a amortizării capitalului fix. contribuţiile efective sau importate. deci veniturile care au revenit posesorilor factorilor. El face trecerea de la conceptul intern la cel naţional. Produsul Naţional Brut (PNB). pp − Ai PIN pp = ∑VAN i . pp = VABi . Produsul Intern Net (PIN) se calculează eliminând amortizarea (A) din produsul intern brut (PIB). profitul brut (compus din dividende plătite.

numit şi Venit Disponibil (VD) este un indicator ce exprimă sintetic disponibilităţile pentru consum şi economisire. Produsul Naţional Net (PNN) măsoară veniturile factorilor care au revenit subiectelor economice interne. indicatorul PNN pf este Venitul Naţional (VN). PIB pe locuitor. El reprezintă soldul contului 4 „Redistribuirea veniturilor”. Pe baza acestor indicatori sintetici de rezultate ale activităţii economice. indiferent dacă au fost produse în interiorul tării sau în străinătate: ind PNN pf = PIN pp + SVFS − I n = PIN pf + SVFS Obţinut astfel. rata importului. produsul intern net se obţine ca: PIN pp = CP + CPL + INV n + EXN unde: INV n reprezintă investiţii nete (investiţii brute . Venitul Naţional Disponibil. eliminând transferurile către sectorul public şi adăugând veniturile care revin menajelor private în urma redistribuirii prin transferuri. 403 . VN pe locuitor (sau pe persoană activă) etc. rata investiţiilor nete. Deci: ind VN = PNN pf = PIBpp + SVFS − A − I n ind VN = PNBpp − A − I n ind VN = PNN pp − I n 5. El reprezintă soldul contului 3 „Repartiţia veniturilor”. corespunzător venitului disponibil al economiei.amortizare).CAPITOLUL 8 Folosind metoda cheltuielilor. La nivelul menajelor private se calculează. venitul disponibil al menajelor (VDM). rata exportului. Acest indicator se obţine din venitul personal al menajelor (VPM). 4. rata investiţiilor brute. se obţin numeroşi indicatori capabili să ofere organelor de decizie la nivel macroeconomic elementele necesare analizei şi proiectării evoluţiei proceselor economice: rata consumului.

prin deflaţionarea indicatorului. la deflaţionarea seriilor cronologice ale agregatelor macroeconomice de rezultate (prin eliminarea modificării preţurilor pe baza unei game stabilite de bunuri). se utilizează indicii p p preţurilor de tip Laspeyres ( I L ) şi de tip Paasche ( I P ) : I = p L ¦p q ¦p i =1 n i =1 n n i1 i 0 i0 i0 q I = p P ¦p q ¦p i =1 i =1 n i1 i1 i 0 i1 q În practică. numit indice implicit.3 Comparaţiile. trebuie ţinut seama de faptul că agregatele sunt exprimate în preturi curente. Problema care se ridică este de a determina cât din modificarea „nominală” în timp (creştere sau descreştere) a indicatorilor se datorează modificării preţurilor şi cât este modificarea cantitativă (reală). ale indicatorilor macroeconomici de rezultate . Pornind de la metoda utilizării finale în calculele privind mărimea PIB. deflaţionarea PIB ţine cont de componentele ce exprimă utilizarea finală a bunurilor: consumul privat. Pentru alcătuirea seriilor cronologice (pentru realizarea comparaţiilor în timp). în timp şi spaţiu. 404 . exportul net. formarea brută a capitalului. obţinut ca un raport între indicele PIB q nominal ( I v ) şi indicele volumului fizic al PIB de tip Laspeyres( I L ): p q I P = I v: I L = ¦pq :¦p q ¦p q ¦p q 1 1 0 0 0 1 = 0 0 ¦pq ¦ pq 1 1 0 1 PIB real se obţine raportând PIB nominal la indicele implicit al preţurilor PIB. Aceasta presupune diminuarea din modificarea „nominală” a agregatului a variaţiei datorate preţurilor.STATISTICĂ ECONOMICĂ 8. În practica statistică.4. pentru calculul PIB real se utilizează indicele de preţuri de tip Paasche. consumul public.

rezultă un indice implicit al preţurilor PIB.CAPITOLUL 8 Pentru fiecare din aceste componente ( Cj ) se calculează câte un indice implicit de preţuri de tip Paasche: p IP = ¦pq ¦p q 1 1 0 1 C*1 = j unde: ¦p ¦p C j1 j1 j0 q j1 q j1 = C j1 p IP C* reprezintă componenta j exprimată în preţuri constante. scăzând 100 din indicele preţului PIB exprimat procentual. 405 . Dacă se raportează PIB nominal (în preţuri curente) la PIB real (în preţuri constante). j1 PIB* = unde: ¦C * j1 PIB* reprezintă produsul intern brut în preţuri constante (comparabile). care estimează evoluţia preţurilor mărfurilor şi tarifelor serviciilor cumpărate de populaţie. alături de indicele preţului PIB se utilizează şi indicele preţurilor de consum (IPC). denumit şi P deflator sau indice de deflaţionare ( I dfe ) adică: P I dfe = ¦ C j1 ¦ C* j1 = PIB PIB* Rata inflaţiei ( rinf l ) se estimează pe baza acestui indice (alături de indicele preţurilor producătorului şi indicele preţurilor consumatorului). respectiv: P rinf l = ( I dfe − 1) * 100 În calculul ratei inflaţiei.

STATISTICĂ ECONOMICĂ

IPC =

¦p q ¦p q
pi1
i0

i1 i 0

i0 i0

¦ p *p IPC = ¦p q

i0 i0

q

=

i0 i0

¦i

p 1/ 0

* gic0

Indicele preţurilor de consum IPC se utilizează în măsurarea ratei lunare a inflaţiei ( RI = IPC % − 100 ); în calculul indicatorilor reali privind consumul privat; în calculul veniturilor reale, salariilor reale, pensiilor reale; în indexarea salariilor, pensiilor, burselor etc. Astfel, salariul real (SR) se poate calcula ca: SN SR = IPC unde: SN reprezintă salariul nominal, iar dinamica salariului real va fi: I SN I SR = IPC Pentru efectuarea comparaţiilor internaţionale, PIB-ul se exprimă la paritatea puterii de cumpărare. Cursul de schimb reprezintă preţul care trebuie plătit pe piaţa devizelor în valută străină pentru obţinerea unei unităţi valutare naţionale. Paritatea puterii de cumpărare exprimă câte unităţi monetare naţionale sunt necesare pentru cumpărarea într-o altă ţară a unui eşantion de bunuri. În calculul indicilor de preţuri pentru comparaţiile teritoriale se utilizează, de obicei, indici medii de tip Fisher:
p IF =

¦p ¦p

iA iA

q

iB iA

q

*

¦p ¦p

iA iB

q

iB iB

q

406

CAPITOLUL 8

8.5. INDICATORI AI DEZVOLTĂRII ECONOMICE Dezvoltarea economică, spre deosebire de creşterea economică, include îmbunătăţirea simţitoare a condiţiilor de viaţă, o distribuţie a veniturilor cât mai echitabilă, existenţa unui mediu cât mai sănătos Dezvoltarea economică este o condiţie necesară, dar şi un rezultat al creşterii economice. Dezvoltarea este prioritară creşterii economice, în sensul că aceasta din urmă nu poate continua pe termen lung fără inovaţie tehnologică şi fără schimbări structurale, posibile doar într-o ţară dezvoltată. Creşterea economică se poate măsura prin rata creşterii în timp a reultatelor reale (rezultatele nominale ajustate cu creşterea preţurilor). Aceste rezultate reale pot fi măsurate ca nivel total sau nivel pe cap de locuitor (nivelul total împărţit la numărul populaţiei). De asemenea, rezultatele reale se pot măsura prin indicatori precum Produsul Intern Brut (PIB), Produsul Naţional Brut (PNB), Produsul Intern Net (PIN) sau Produsul Naţional Net (PNN). Cel mai des utilizat indicator al rezultatelor macroeconomice, pentru ţările în curs dezvoltare, este PIB, datorită disponibilităţii datelor.

Aspectul esenţial al dezvoltării economice îl reprezintă bunăstarea economică. Dar, din mai multe motive, nivelul venitului pe cap de locuitor nu este un indicator perfect pentru măsurarea nivelului de dezvoltare, la fel cum creşterea venitului pe cap de locuitor nu este, de asemenea, un indicator perfect al ratei dezvoltării economice. De aceea, ambii sunt indicatori incompleţi şi imperfecţi pentru compararea (nivelului şi creşterii) dezvoltării economice şi bunăstării economice, în timp şi între ţări. Deşi venitul pe cap de locuitor, ajustat la paritatea puterii de cumpărare, este un indicator potrivit pentru măsurarea dezvoltării economice, există multe limite, inerente utilizării unui singur indicator. De aceea, în practică se folosesc indicatori complementari, care pot fi: - Incidenţa sărăciei extreme - Ponderea (în consumul total) a consumului celei mai sărace părţi de 20% din populaţie - Prevalenţa malnutriţiei la copiii sub 5 ani - Gradul de cuprindere în învăţământul primar - Rata alfabetizării la populaţia în vârstă de 15-24 ani - Raportul băieţi/fete în învăţământul primar şi secundar
407

STATISTICĂ ECONOMICĂ

- Raportul de alfabetiazre femei/bărbaţi - Rata mortalităţii infantile - Rata mortalităţii copiilor sub 5 ani - Rata mortalităţii materne - Ponderea persoanelor care beneficiază de asistenţă sanitară; - Existenţa unei strategii naţionale de dezvoltare durabilă; - Ponderea populaţiei cu acces la apă potabilă; - Suprafaţa ariilor protejate pentru menţinerea biodiversităţii, resurselor naturale, valorilor culturale etc; - Indicatori ai calităţii şi protecţiei mediului (emisii de dioxid de carbon etc)

408

CAPITOLUL 8

Pe scurt
Economia na ională ţ

Resurse

Rezultate

Capital fix Indicatori ai volumului, structurii, dinamicii Indicatori ai eficien ei ţ folosirii

Mijloace circulante Indicatori ai volumului, structurii, dinamicii Indicatori ai eficien ei ţ folosirii

Poten ial uman ţ Indicatori • resurse de muncă • popula ie activ ţ ă • popula ie inactivă ţ • popula ie ocupată ţ • ş omeri • for a de muncă ţ • timp de lucru Indicatori ai eficien ei ţ folosirii poten ialului ţ uman

• Produs Intern Brut (PIB) • Produs Na ional Brut ţ (PNB) • Produs Intern Net (PIN) • Produs Na ional Net ţ (PNN) • Venit Na ional (VN) ţ • Venit Na ional Disponibil ţ (VND) Indicatori ai cre terii ş economice

Indicatori ai dezvoltă rii economice

409

STATISTICĂ ECONOMICĂ

Întrebări recapitulative
1. Care sunt principalele obiective ale statisticii macroeconomice? 2. Care sunt principalele clasificări utilizate în statistica macroeconomică? 3. Ce reprezintă avuţia naţională şi cum se măsoară ea? 4. Ce cuprinde avuţia naţională acumulată? 5. Care este diferenţa dintre principiul "naţional" şi principiul teritorial în calculul indicatorilor macroeconomici? 6. Care sunt principalii indicatori ai volumului, structurii şi dinamicii fondurilor fixe? 7. Cum se caracterizează statistic eficienţa folosirii fondurilor fixe? 8. Cum se caracterizează statistic eficienţa folosirii mijloacelor materiale circulante? 9. Cum se determină resursele de muncă? 10. Ce cuprinde indicatorul "populaţia activă din punct de vedere economic"? 11. Ce cuprinde indicatorul "populaţia inactivă din punct de vedere economic"? 12. Ce cuprinde indicatorul "populaţia ocupată"? 13. Cum se construieşte balanţa resurselor de muncă? 14. Ce indicatori se pot calcula pe baza balanţei resurselor de muncă? 15. Cum se construieşte balanţa utilizării timpului de muncă? 16. Ce indicatori se pot calcula pe baza balanţei utilizării timpului de muncă? 17. Cum se determină rezervele de timp de lucru? 18. Cum se caracterizează statistic eficienţa utilizării potenţialului uman? 19. Ce reprezintă Sistemul Conturilor Naţionale? 20. care sunt conturile macroeconomice din SCN şi ce conţin acestea? 21. care sunt principalele metode de calcul al indicatorilor macroeconomici de rezultate? 22. Care sunt principalii indicatori macroeconomici de rezultate şi cum se determină ei? 23. Care este diferenţa dintre indicatorii "nominale" şi cei "reali"? 24. Cum se detrmină deflatorul PIB? 25. Cum se calculează indicele preţurilor consumatorilor? 26. Cum se determină rata inflaţiei? 27. Cum se determină PIB la paritatea puterii de cumpărare? 28. Ce reprezintă creşterea economică? dar dezvoltarea economică? 29. Care sunt principalii indicatori ai dezvoltării economice? 410

STATISTICĂ ECONOMICĂ

Teste de autoevaluare
1. Clasificarea după criteriul instituţional a subiectelor economice permite: a) descrierea fluxurilor financiare de venituri şi cheltuieli b) descrierea agregatelor macroeconomice de rezultate c) descrierea fluxurilor materiale din economie d) descrierea fluxurilor monetare din economie 2. Activitatea CEC-ului se încadrează în sectorul: a) societăţi şi cvasisocietăţi nefinanciare b) instituţii financiare c) unităţi de asigurări d) public e) organizaţii non-profit f) gospodăriile populaţiei 3. Indicatorul stării de utilitate a fondurilor fixe se calculează ca: a) Valoare iniţială comletă b) Valoare iniţială completă - Amortizare c) [(Valoare iniţială completă - Amortizare)/Valoare iniţială completă]100 d) (Valoare iniţială completă/Valoare rămasă)100 e) (Valoare rămasă/ Valoare iniţială completă)100 f) (Valoare rămasă/Amortizare)100 g) (Amortizare/Valoare iniţială completă)100 4. Eficienţa folosirii fondurilor fixe, la nivelul unei ramuri, creşte între două perioade dacă: a) Indicele valorii adăugate brute este supraunitar b) Indicele valorii medii a fondurilor fixe este supraunitar c) Dinamica valorii medii a fondurilor fixe devansează dinamica valorii adăugate brute d) Dinamica valorii adăugate brute devansează dinamica valorii medii a fondurilor fixe e) Valoarea adăugată brută creşte mai rapid decât creşte valoarea medie a fondurilor fixe f) Valoarea adăugată brută creşte în acelaşi ritm cu valoarea medie a fondurilor fixe 411

CAPITOLUL 8

g) Valoarea adăugată brută scade mai puţin decât scade valoarea medie a fondurilor fixe 5. Dinamica eficienţei medii a folosirii fondurilor fixe, la nivelul economiei naţionale pe seama modificării structurii fondurilor fixe pe ramuri, se scrie ca: a)
F ¦ ef1g1 F ¦ ef 0 g 0

b)

F ¦ ef1g1 F ¦ ef 0 g1

c)

F ¦ ef1g 0 F ¦ ef 0 g 0

d)

F ¦ ef1g1 F ¦ ef1g 0

e)

¦ ef1F1 ¦ ef 0 F1

f)

¦ ef 0 F1 : ¦ ef 0 F0 ¦ F1 ¦ F0

6. În rezervele de muncă se includ: a) populaţia ocupată; b) militarii în termen c) persoanele casnice d) populaţia cu vârsta mai mică de 15 ani e) populaţia peste limita vârstei aptă de muncă, dar care lucrează 7. Rata brută de ocupare se calculează ca: a) (Populaţia ocupată/Populaţia totală)100 b) (Populaţia ocupată/Populaţia aptă de muncă)100 c) (Populaţia activă/Populaţia aptă de muncă)100 d) (Populaţia activă/Populaţia inactivă)100 e) (Populaţia în vârstă aptă de muncă/Populaţia totală)100 f) (Populaţia activă/Populaţia totală)100 8. Durata medie a zilei de lucru se calculează ca: a) Total om-ore lucrate/Total om-zle lucrate b) Total om-ore lucrate/Fond de timp maxim disponibil exprimat în ore c) Total om-ore lucrate/Fond de timp maxim disponibil exprimat în zile d) Total zile-om lucrate/Numărul mediu al muncitorilor e) Total zile-om lucrate/Fond de timp maxim disponibil exprimat în zile 9. Pe baza notaţiilor folosite în prezentul capitol, productivitatea lunară a muncii se poate calcula ca: a) Wl=Wz D z D l 412

STATISTICĂ ECONOMICĂ

b) Wl=Wh D z c) Wl=Wz D l d) Wl=Wh D l e) Wl=Wh D z D l
10. Soldul contului 2 "Creşterea veniturilor" este (la nivelul economiei naţionale): a) Produsul Intern Brut la preţul pieţei b) Produsul Intern Net la preţul factorilor c) Produsul Naţional Net la preţul factorilor d) Produsul Naţional Net la preţul pieţei e) Venitul Naţional 11. Pe baza notaţiilor din capitolul prezent, Produsul Intern Net exprimat în preţul factorilor se calculează ca: a) PIBpp - A

b) PIBpf - I ind n c) PNBpf - A d) PNBpf + (Iind - S) e) PIBpf - A
12. Pentru două ramuri, se cunosc următoarele date:
Ramura Industrie Construcţii Tabelul 8.1’ VAB (mld lei) Populaţia ocupată (mii pers.) 1998 1999 (preţuri 1998) 1998 1999 103.060 102.050 2.320 2.050 18.730 18.300 390 340

Se cere: a) Să se determine productivitatea muncii în anul 1998 şi 1999 în fiecare ramură şi pe ansamblul celor 2 ramuri; b) Să se determine dinamica productivităţii medii a muncii (pe ansamblul celor 2 ramuri) şi modificarea ei absolută, cu evidenţierea factorilor de influenţă; c) Să se determine dinamica şi modificarea absolută a producţiei, pe ansamblul celor 2 ramuri, cu evidenţierea factorilor de influenţă.

413

CAPITOLUL 8 13. cu evidenţierea factorilor de influenţă. Lei) 1998 1999 250.050 18.900 Se cere: a) Să se determine eficienţa folosirii fondurilor fixe în anul 1998 şi 1999.300 Tabelul 8.800 346.060 102.400 40. se cunosc datele: Ramura Industrie Construcţii VAB (mld lei) 1998 1999 (preţuri 1998) 103.200 28.730 18. c) Să se determine dinamica şi modificarea absolută a producţiei. b) Să se determine dinamica eficienţei medii a folosirii fondurilor fixe (pe ansamblul celor 2 ramuri) şi modificarea ei absolută.): Indicatori i) PIB Nominal ii) Deflator PIB (%) iii) Contribuţia nerezidenţilor la PIB (preţuri 1998) iv) Contribuţia rezidenţilor la PIB-ul altor ţări (preţuri 1998) v) Alocaţia pentru consumul de capital fix (amortizarea)(preţuri 1998) vi) Populaţia (milioane persoane) 1998 400 100 30 12 15 28 1999 520 125 35 18 28 29 Să se determine indicatorii rezultatelor reale (an de bază 1998) şi creşterea relativă (modificarea procentuală) a indicatorilor de rezultate.M. pe ansamblul celor 2 ramuri. 414 . Se cunosc datele (milioane U.2’ Fonduri fixe (mld. în fiecare ramură şi pe ansamblul celor 2 ramuri. 14. Pentru două ramuri. cu evidenţierea influenţei factorilor de influenţă.

c). a) 8. b).16 1.42 T0 I 2.42 49.320 VAB1I 102.320 390 2.80 1.050 18.83 44.410 W0 W1 (mil lei/ (mil. Lei) VAB1 (mld. g) 5.) Lei/ pers.) 44. Lei) 102.STATISTICĂ ECONOMICĂ Răspunsurile testelor de autoevaluare 1.851 37. e) 12.94 W i1 / 0 T g1 T W0 g1 Industrie 103.050 W0 I = 415 .03 50.050 = = 49.730 Total 121. b). b) 11.350 T0 (mii pers.) 2.060 Construcţii 18.060 = = 44. pers. Tabelul 8.) 2.1206 0.050 360 2. a). e). c) 7. f) 6.96 a) VAB0I 103.3’ Ramura VAB0 (mld. d).78 W1I = T1I 2. a) 9.1112 1. e) 4.710 T1 (mii pers. d) 2.000 44. e) 10.300 120.94 49. b) 3.149 7.790 1.058 0.78 48.

1206 W0I 44.94 = = W( I1 / 0 W ) W( T I1 / 0 g ) = = T ΣW1g1 T ΣW0 g1 T ΣW0 g1 49.94 mil. Lei/pers 2.94 − 44. Lei/pers 1/ 0 ( T T ∆W0W ) = ΣW1g1 − ΣW0 g1 = 49.96 = 1.94 = 0.988 = = ΣVAB0 W 0 ΣT0 ΣW0 g T ΣT0 121.410 b) W i1 / 0 I = W I1 / 0 W1I 49.710 120.001) T ∆W0 = W1 − W 0 = ΣW1g1 − ΣW0 g T = 49.1112 = 1.94 = 5 mil.94 − 44.98 mil.001 44.96 49.1107 416 .94 ΣW0 g T 0 W( T W( W I1 / 0 = I1 / 0 W ) ⋅ I1 / 0 g ) (1.1107 44.94 = 1.96 = 4.790 0 Σ I1 /VAB( W ) 0 = T ΣW1g1 ΣT1 T ΣW0 g1 ΣT1 W( = I1 / 0 W ) = 1.350 W1 = = 49. Lei/pers 1/ 0 ( ( T ∆W0 = ∆W0W ) + ∆W0g ) = 4.94 = 1.350 ΣVAB1 W 1ΣT1 = = 0. Lei/pers 1/ ( T T ∆W0g ) = ΣW0 g1 − ΣW0 g T = 44.8 = = 1.96 − 44.94 mil.02 mil.790 W0 = = 44.42 W1 W0 = T ΣW1g1 = ΣW0 g T 0 = 49.98 + 0. Lei/pers 1/ 1/ 1/ c) Σ I1 /VAB = 0 T ΣW1g1 ΣT1 120.1112 44. Lei/pers 2.CAPITOLUL 8 W= ΣVAB ΣWT = = ΣWg T ΣT ΣT 121.1107 ⋅ 1.02 = 5 mil.

Lei 0 VAB T T ∆1 / 0 ( W ) = ΣW1g1 ΣT1 − ΣW0 g1 ΣT1 = Σ = ∆1 / 0 W(W) ⋅ ΣT1 = 4.02 ⋅ 2.410 − 2.988 = 1.94(2. pe ansamblul celor două ramuri a scăzut cu 1440 mld.2mld.07%).2%). pe seama structurii populaţiei ocupate pe ramuri a crescut cu 48 mld.Lei 1 ∆ΣVAB = ∆1 / 0 + ∆1 / 0 + ∆1 / 0 1/ 0 (−1440 = 12001.490mld. dar pe seama volumului total al populaţiei ocupate a scăzut cu 13490 mld lei (cu 11.889) ΣVAB( W ) ΣVAB(ΣT ) VAB ∆Σ/ 0 = ΣVAB1 − ΣVAB 0 = W1ΣT1 − W 0 ΣT0 = 1 T = ΣW1g1 ΣT1 − ΣW0 g T ΣT0 = 120.1107 ⋅ 1.Lei ∆ΣVAB(ΣT ) = ΣW0 g T ΣT1 − ΣW0 g T ΣT0 = 0 0 1/ 0 T = W 0 ⋅ ∆Σ/ 0 = 44.2 − 13490) ΣVAB( W ) ΣVAB(g T ) ΣVAB(ΣT ) Valoarea adăugată brută.1%).710) = −13.8 + 48.410 = 0.710 Σ = I1 /T = 0 Σ I1 /VAB = I1 / 0 ⋅ I1 / 0 ⋅ I1 / 0 0 (0.1%). preţuri comparabile în 1999 faţă de 1998 (cu 1.790 = −1440mld. Lei.410 = 48.STATISTICĂ ECONOMICĂ ΣVAB(g T ) I1 / 0 ΣVAB(ΣT ) I1 / 0 = = T ΣW0 g 1 ΣT1 ΣW0 g T ΣT1 0 ΣW0 g T ΣT1 0 ΣW0 g T ΣT0 0 ΣVAB(g T ) = I1 / 0 W (g T ) = 1. 417 .8mld. Pe seama productivităţii muncii la nivelul ramurilor a crescut cu 12002 mld.889 2.001 ⋅ 0.410 = 12001.350 − 121.98 ⋅ 2.Lei VAB T T ∆Σ/ 0 (g ) = ΣW0 g1 ΣT1 − ΣW0 g T ΣT1 = 0 1 = ∆1 / 0 W (g T ) ⋅ ΣT1 = 0.001 2. Lei (cu 11. Lei (cu 0.

507 436.003 436.344 a) b) VAB1I 102.772 lei / 1000lei ff F1I 346.902 = 0.900 387.925 Ef1I = Ef I1 / 0 = Ef 1 Ef 0 = F ΣEf1g1 F ΣEf 0 g 0 = 310.344 = 1.100 Ef0 (lei/1000 lei ff) 410.350 Ef1 = 1000 = 1000 = 310.060 Construcţii 18.711 ⋅ 1.100 ΣVAB0 121.210 = = 310.308 lei / 1000lei ff 418 .200 Ef 294.902 − 436.210 Ef1 (lei/1000 lei ff) 294.925 659.210 = −125.106 69.200 F1 (mld.925 lei / 1000lei ff F0I 250.350 F0 (mld.790 VAB1 (mld.800 28.060 Ef 0I = 1000 = 1000 = 410. Lei) Industrie 103.200 40.344 437.902 Ef i1 / 0 F F g1 Ef0 g1 0.800 ΣVAB1 120.902 = 0.050 1000 = 1000 = 294.894 367.210 lei / 1000lei ff ΣF0 279. Lei) 102.730 Total 121.7127 436.977 0.200 VAB0I 103.790 Ef 0 = 1000 = 1000 = 436. Tabelul 8. Lei) 346.CAPITOLUL 8 13.210 Ef I1 / 0( Ef ) Ef F I1 / 0(g ) = = F ΣEf1g1 F ΣEf 0 g1 F ΣEf 0 g1 F ΣEf 0 g 0 Ef Ef F Ef I1 / 0 = I1 / 0( Ef ) ⋅ I1 / 0(g ) (0.902 lei / 1000lei ff ΣF1 387.003) F F ∆Ef 0 = Ef 1 − Ef 0 = ΣEf1g1 − ΣEf 0 g 0 = 1/ = 310.7127 = 0.6784 0.433 310.300 120.7173 Ef 0I 410.4’ Ramura VAB0 (mld.000 437.772 Ef i1 / 0I = 1I = = 0. Lei) 250.711 437.400 279.367 0.7173 1.7127 1.772 447.050 18.

003 ⋅ 1.067 mld.1 .902 − 437.308 = −126.790 = −1440 mld.279.711 ⋅ 1.210 = 1.100 = 439 mld.126.lei ( VAB F F ∆Σ/ 0 ( Ef ) = ΣEf1g1 ΣF1 − ΣEf 0 g1 ΣF1 = ∆Ef 0Ef ) ΣF1 = 1/ 1 = .003 I1 / 0 = F ΣEf 0 g 0 ΣF1 F ΣEf 0 g 0 ΣF1 387.200 = 1.711 F ΣEf 0 g1 ΣF1 F ΣVAB(g F ) ΣEf 0 g1 ΣF1 Ef F = I1 / 0(g ) = 1.134 lei / 1000 lei ff 1/ ( ( F ∆Ef 0 = ∆Ef 0Ef ) + ∆Ef 0g ) (-15.344 = −126.100 = −48946 mld.988 = 0.100 ΣVAB(ΣF) Σ = I1 /F = I1 / 0 = 0 279.344 − 436.442 + 1.134) 1/ 1/ 1/ Σ I1 /VAB = 0 F ΣEf1g1 ΣF1 120.134 ⋅ 387.386 F ΣEf 0 g 0 ΣF0 = F ΣEf1g1 ΣF1 F Σ Σ Σ Σ I1 /VAB = I1 /VAB( Ef ) ⋅ I1 /VAB(g ) ⋅ I1 /VAB(ΣF) 0 0 0 0 (0.lei 419 .lei VAB F F ∆Σ/ 0 (ΣF) = ΣEf 0 g 0 ΣF1 − ΣEf 0 g 0 ΣF0 = Ef 0 ∆ΣF0 = 1/ 1 F = 436.lei ( F F F ∆ΣVAB(g ) = ΣEf 0 g1 ΣF1 − ΣEf 0 g 0 ΣF1 = ∆Ef 0g ) ΣF1 = 1/ 1/ 0 = 1.STATISTICĂ ECONOMICĂ ( F F ∆Ef 0Ef ) = ΣEf1g1 − ΣEf 0 g1 = 310.350 ΣVAB1 Ef 1ΣF1 = = 0.2) = 47.988 = = ΣVAB0 Ef 0 ΣF0 ΣEf 0 g F ΣF0 121.442 lei / 1000 lei ff 1/ ( F F F ∆Ef 0g ) = ΣEf 0 g1 − ΣEf 0 g 0 = 437.790 0 c) Σ I1 /VAB( Ef ) 0 Ef = I1/ 0( Ef ) = 0.210(387.386) ∆ΣVAB = ΣVAB1 − ΣVAB 0 = Ef 1ΣF1 − Ef 0 ΣF0 = 1/ 0 F F = ΣEf1g1 ΣF1 − ΣEf 0 g 0 ΣF0 = 120.350 − 121.442 ⋅ 387.

4 12.4 13. PNB real pe locuitor = vi) 3) 7. PNN real pe locuitor = vi) 9.0 0. Modificarea PIN pe locuitor (%) 15.440 = −48.8 13.1 - 1999 416 399 388 371 14.iii) + iv) 3. PNN real (preţuri 1998) = 2) .5 1. Creşterea PIB total (%) 10. Creşterea PNB total (%) 12. Creşterea PNN total (%) 16.6 13. Creşterea PIN total (%) 14. PIN real (preţuri 1998) = 1) .8 -2. PIB real (preţuri 1998) = 2.3 1) vi) 2) 6. PIB real pe locuitor = 8. Creşterea PIB pe locuitor (%) 11. PIN real pe locuitor = vi) 4) 5.3 13.75 13.5 0. Modificarea PNN pe locuitor (%) 420 .067) F 14.8 14.1 -2.7 4.CAPITOLUL 8 VAB ∆ΣVAB = ∆Σ/ 0 ( Ef ) + ∆ΣVAB(g ) + ∆ΣVAB(ΣF) 1/ 0 1 1/ 0 1/ 0 (−1.v) 4. PNB real (preţuri 1998) = 1) .946 + 439 + 47.5 1. Creşterea PNB pe locuitor (%) 13. Indicatori rezultate 1.v) i) ii) 1998 400 382 385 367 14.

între două perioade. Cuprinderea societăţilor comerciale în sectorul societăţi şi cvasidocietăţi nefinanciare se face în cadrul clasificării: a) după criteriul instituţional b) bunurilor c) activităţilor economice d) după principiul "intern" e) după principiul "naţional" 3.STATISTICĂ ECONOMICĂ Teste propuse spre rezolvare 1. dacă: a) Dinamica PIB devansează dinamica valorii medii a fondurilor fixe 421 .Amortizare)/Valoare iniţială completă]100 d) (Valoare iniţială completă/Valoare rămasă)100 e) (Valoare rămasă/ Valoare iniţială completă)100 f) (Valoare rămasă/Amortizare)100 e) (Amortizare/Valoare iniţială completă)100 5. Indicatorul uzurii fondurilor fixe se calculează ca: a) Valoare iniţială completă b) Valoare iniţială completă . Eficienţa folosirii fondurilor fixe la nivel de economie naţională scade. Sindicatele fac parte din sectorul: a) societăţi şi cvasisocietăţi nefinanciare b) instituţii financiare c) unităţi de asigurări d) public e) organizaţii non-profit f) gospodăriile populaţiei 2. Avuţia naţională acumulată nu cuprinde: a) bunurile capital fix b) bunurile durabile de consum ale menajelor c) creanţele asupra străinilor d) minereurile subslurilor e) rezervele de monedă naţională deţinute de alte ţări 4.Amortizare c) [(Valoare iniţială completă .

Rata generală de activitate se calculează ca: a) (Populaţia ocupată/Populaţia totală)100 b) (Populaţia ocupată/Populaţia aptă de muncă)100 c) (Populaţia activă/Populaţia aptă de muncă)100 d) (Populaţia activă/Populaţia inactivă)100 e) (Populaţia în vârstă aptă de muncă/Populaţia totală)100 f) (Populaţia activă/Populaţia totală)100 9. Durata medie a lunii de lucru se calculează ca: a) Total om-ore lucrate/Total om-zile lucrate b) Total om-ore lucrate/Fond de timp maxim disponibil exprimat în ore c) Total om-ore lucrate/Fond de timp maxim disponibil exprimat în zile d) Total zile-om lucrate/Numărul mediu al muncitorilor e) Total zile-om lucrate/Fond de timp maxim disponibil exprimat în zile 422 . la nivelul economiei naţionale pe seama eficienţei folosirii fondurilor fixe la nivelul ramurlor.CAPITOLUL 8 b) Indicele PIB este egal cu indicele valorii medii a fondurilor fixe c) Indicele PIB este mai mic decât indicele valorii medii a fondurilor fixe d) PIB creşte dar mai încet decât creşte valoarea medie a fondurilor fixe e) PIB scade dar mai puţin decât scade valoarea medie a fondurilor fixe 6. se scrie ca: F F F ¦ ef1g 0 ¦ ef1g1 ¦ ef1g1 b) c) a) F F F ¦ ef 0 g1 ¦ ef 0 g 0 ¦ ef 0 g 0 d) F ¦ ef1g1 F ¦ ef1g 0 e) ¦ ef1F1 ¦ ef 0 F1 f) ¦ ef 0 F1 : ¦ ef 0 F0 ¦ F1 ¦ F0 7. c) şomerii d) persoanele peste limita vârstei aptă de muncă. dar care lucrează e) persoanele casnice 8. Dinamica eficienţei medii a folosirii fondurilor fixe. În categoria "populaţie activă din punct de vedere economic" nu se includ: a) persoanele cu vârsta mai mică de 15 ani b) persoanele ocupate.

b) Să se determine dinamica productivităţii medii a muncii (pe ansamblul celor 2 ramuri) şi modificarea ei absolută.890 21.5’ Populaţia ocupată (mii pers.950 4. productivitatea zilnică a muncii se poate calcula ca: a) Wz=Wl D z b) Wz=Wl D z D l c) Wz=Wh D z d) Wz=Wh D z D l T e) Wz=Wh h Tz 11. Pe baza notaţiilor folosite în prezentul capitol.820 22. se cunosc următoarele date: Ramura Comerţ Transporturi VAB (mld lei) 1998 1999 (preţuri 1998) 4.) 1998 1999 835 760 360 310 Se cere: a) Să se determine productivitatea muncii în anul 1998 şi 1999 în fiecare ramură şi pe ansamblul celor 2 ramuri. La exprimarea unui indicator în "preţurile pieţei" se scad: a) impozitele indirecte b) impozitele indirecte nete c) subvenţiile de exploatare d) amortizarea e) veniturile rezidenţilor obţinute în străinătate 13. 423 . Pentru două ramuri. Contul 3 "Repartiţia veniturilor" are ca sold (la nivelul economiei naţionale): a) Produsul Intern Brut la preţul pieţei b) Produsul Intern Net la preţul factorilor c) Produsul Naţional Net la preţul factorilor d) Produsul Naţional Net la preţul pieţei e) Venitul Naţional 12.STATISTICĂ ECONOMICĂ 10. cu evidenţierea factorilor de influenţă.740 Tabelul 8.

950 22.800 35. cu evidenţierea factorilor de influenţă.CAPITOLUL 8 c) Să se determine dinamica şi modificarea absolută a producţiei.800 45. cu evidenţierea influenţei factorilor de influenţă.000 18.820 21. se cunosc datele: Ramura Comerţ Transporturi 1998 4. în fiecare ramură şi pe ansamblul celor 2 ramuri.6’ Fonduri fixe (mld.890 VAB (mld lei) 1999 (preţuri 1998) 4. Se cunosc datele convenţionale (milioane UM preţuri curente) 424 . 15. 16. Pentru două ramuri.): Indicatori i) PIB Nominal ii) Deflator PIB (%) iii) Contribuţia nerezidenţilor la PIB (preţuri 1999) iv) Contribuţia rezidenţilor la PIB-ul altor ţări (preţuri 1999) v) Alocaţia pentru consumul de capital fix (amortizarea)(preţuri 1999) Populaţia (milioane persoane) 1999 780 100 75 25 40 52 2000 983 120 80 31 50 53 Să se determine indicatorii rezultatelor reale (an de bază 1999) şi creşterea relativă (modificarea procentuală) a indicatorilor de rezultate. cu evidenţierea factorilor de influenţă. Lei) 1998 1999 28. c) Să se determine dinamica şi modificarea absolută a producţiei. 14.000 Se cere: a) Să se determine eficienţa folosirii fondurilor fixe în anul 1998 şi 1999.740 Tabelul 8. pe ansamblul celor 2 ramuri. b) Să se determine dinamica eficienţei medii a folosirii fondurilor fixe (pe ansamblul celor 2 ramuri) şi modificarea ei absolută. Se cunosc datele (milioane U. pe ansamblul celor 2 ramuri.M.

PIN nominal. PIB real. PNN nominal. PNB nominal. investiţiile nete.860 5. PIN real. modificarea relativă a indicatorilor de rezultate în anul 1999 faţă de 1998.810 -150 -3000 3830 200 1300 1800 700 100 1999 38890 6850 1200 9700 -450 -2340 4100 250 1500 1900 750 140 Să se determine: PIB nominal.STATISTICĂ ECONOMICĂ Indicator • Consum final al gospodăriilor populaţiei • Consum privat al administraţiei publice • Consum privat al administraţiei private • Formare brută de capital fix • Modificarea stocurilor • Export net • Impozite indirecte • Subvenţii • Amortizare fonduri fixe • Contribuţia nerezidenţilor la PIB • Contribuţia rezidenţilor la PIB-ul altor ţări • Deflator PIB (%) 1998 27. 425 . PNN real.270 330 6. PNB real.