You are on page 1of 24

33 IIMMPPAACCTTUULL AASSUUPPRRAA

CCOOMMBBUUSSTTIIBBIILLIILLOORR

MMEEDDIIUULLUUII

Se numeşte ardere, procesul chimic de combinare a două substanţe, combustibil şi oxidant, care are loc cu degajare de căldură, provocând o creştere bruscă a temperaturii amestecului substanţelor aflate în reacţie (deosebindu-se astfel de arderea lentă). Oxidant poate fi orice substanţă care conţine şi care poate degaja atomi de oxigen în stare liberă. Prin noţiunea de combustibil fosil se înţelege orice substanţă care conţine şi

poate degaja liber elemente carburante în stare atomică. Din punct de vedere energetic, pentru ca o substanţă să fie folosită drept combustibil, aceasta trebuie să îndeplinească următoarele condiţii:

o

să se combine exotermic cu oxigenul din aer, iar degajarea specifică de căldură să fie cât mai mare;

o

să se găsească în cantităţi suficiente accesibile unei exploatări economice şi să nu aibă o utilizare superioară arderii (de exemplu în petrochimie);

o

să-şi menţină constante în timp calităţile fizico-chimice şi tehnologice, pentru a putea fi prelucrată;

o

să conţină, în cantităţi foarte reduse, substanţe, ca sulful sau vanadiu, care, prin ardere, produc gaze cu acţiune nocivă asupra pereţilor metalici.

Combustibilii fosili se clasifică după starea de agregare (în solizi, lichizi şi gazoşi), provenienţă (în naturali şi artificiali), vârstă geologică, putere calorifică (în superiori, medii şi inferiori) etc. Elementele ce intră în compoziţia unui combustibil fosil pot fi grupate în:

masă combustibilă, masă minerală necombustibilă şi umiditate. Masa combustibilă este partea care nu este legată direct de balast, fiind compusă din carbon (C), hidrogen (H), azot (N), oxigen (O) şi o parte din sulf (S). Masa minerală necombustibilă (A) provine din substanţele minerale, sulfaţi, oxizi, carbonaţi, oxizi metalici, săruri etc., care au intrat în combustibil. Umiditatea (W), se compune din cantitatea totală de apă din combustibil.

3.1. Combustibili energetici

Combustibili solizi. Din categoria combustibililor solizi cei mai utilizaţi în procesele energetice sunt cărbunii, iar dintre aceştia, cărbunele brun şi huilele; lemnele sunt folosite numai pentru scopuri de încălzire locală. Cărbunele brun cuprinde mai multe grupe, funcţie de vârsta geologică şi

52

IMPACTUL CTE ASUPRA MEDIULUI

anume: brun lemnos (BL), numit şi lignit; brun mat (BM); brun pământos (BP); brun smâlos (BS); brun huilos (BH). Huilele se întâlnesc sub formă de huilă cu flacără lungă (HL), huilă pentru gaz (HG), huilă grasă (HG), huilă pentru cocs (HC), huilă slabă sau semigrasă (HS) şi huilă antracitoasă (H/A). Antracitul (A) este cel mai vechi cărbune natural, nu se utilizează în scopuri energetice şi are o putere calorifică apropiată de cea a combustibilul convenţional.

Caracteristicile tehnice şi energetice principale ale cărbunilor sunt:

materiile volatile (V), respectiv cantitatea totală de gaze formate în procesul de transformare termică a masei combustibile (determinate prin încălzire timp de 7 min. la cca. 815 °C), care determină temperatura de aprindere a cărbunelui (practic egală cu cea a volatilelor), lungimea flăcării produse prin ardere şi prin aceasta, înălţimea focarului;

cenuşa (A i ), care provine din masa minerală rămasă după arderea combustibilului, influenţează prin compoziţia sa chimică, temperatura de topire şi vâscozitate, acţiunea corosivă asupra focarului, evacuarea zgurii şi alegerea echipamentelor de desprăfuire;

temperatura de curgere a cenuşii este temperatura la care corpul de probă curge pe placă şi influenţează sistemul de evacuare;

vâscozitatea zgurii sau rezistenţa pe care o opune deplasării particulelor în timpul curgerii influenţează evacuarea lichidă;

balastul reprezintă partea din combustibil care nu produce căldură prin ardere (suma dintre umiditate şi anorganic);

puterea calorifică inferioară, H i [kJ/kg] - cantitatea de căldură degajată prin arderea unităţii de combustibil, fără ca vaporii de apă să condenseze, se calculează funcţie de conţinutul procentual de carbon, hidrogen, oxigen, sulf şi umiditate la starea iniţială;

cenuşa raportată,

A rap

kg

kJ

=

4.1868 A

i

H

i

, care influenţează tipul de

grătar şi modul de ardere (dacă A rap > 0.1; se recomandă grătare mecanice sau ardere pulverizată);

umiditatea (W i ), reprezintă cantitatea de apă din combustibilul solid şi se compune din cea higroscopică sau internă, care leagă elementele chimice şi cea superficială sau externă, care depinde de condiţiile de depozitare; umiditatea influenţează capacitatea de alunecare la descărcare;

rezistenţa de stocare reprezintă timpul în care cărbunele se degradează (se fărâmiţează), până la mărunţirea completă; influenţează timpul de stocare.

În tabelul 3.1 se prezintă compoziţia elementară la starea iniţială a unor cărbuni energetici uzuali din ţară.

Impactul combustibililor asupra mediului

53

Tabel 3.1.

Compoziţia elementară la stare iniţială a unor combustibili solizi din ţară

 

Compoziţia elementară [%]

 

Exploatarea minieră

i

C

i

H

S

i

O

i

i

N

A

i

i

W

 

sector 1

25.2

2.1

2.3

9.0

0.7

17.2

43.5

Ojasca

sector 2

27.2

2.3

2.3

9.8

0.9

16.7

40.8

producţie curentă

27.5

2.3

2.5

9.8

0.7

22.7

34.5

 

sector 1

28.9

2.3

2.3

10.7

0.8

18.8

36.2

Ceptura

sector 2

28

2.4

3

9.3

0.9

23.6

32.8

producţie curentă

30.5

2.7

3.3

10.9

0.8

20.5

31.3

Filipeşti

sector 1

21.9

1.8

1.4

8.1

0.3

25.8

40.7

de

sector 2

23.4

2

1.5

8.8

0.3

31

33

Pădure

sector 3

24.5

2

3.9

8.5

0.5

25.3

35.3

 

sector 1

30.3

2.5

0.6

12.7

0.9

15.4

37.6

Doiceşti

sector 2

32.3

2.7

0.2

14.1

0.8

20.4

29.5

sector 3

21.18

2.2

1.1

11.12

0.6

26.5

37.3

producţie curentă

27

2.3

0.2

12.1

0.8

20.6

36.1

cu mult sulf

19.77

2

2.5

9.3

0.8

25

40.63

Schitu Goleşti

33.3

2.9

0.3

13.9

0.5

16.2

32.9

Cuceşti

sector 1

33.2

3.1

0.6

14.2

0.8

14.9

33.2

producţie curentă

34.7

2.9

0.3

14.4

0.7

13.4

33.6

Borsec

sector 1

35.9

3

1.4

13.8

0.8

26.1

19

sector 2

38.6

3.2

1.1

14.1

1

23.6

18.4

 

sector 1

35.2

3

1.3

13.4

0.7

14.6

31.8

Sărmăşag

sector 2

38.2

3.1

1.2

13.4

0.7

12

31.4

sector 3

33.2

2.8

1.6

11.9

0.4

12.7

37.4

 

sector 1

24.2

2.1

2.6

10.7

0.4

20.4

39.6

Voevozi

sector 2

25.8

2.2

1.4

11.8

0.4

20.2

38.2

sector 3

26.7

2.5

3.1

12.8

0.4

21.9

32.6

Corniţel

sector 1

22.6

2.1

2.7

8.8

0.3

26.5

37

Borod

sector 2

21.3

2

2.9

8.3

0.4

29.3

35.8

producţie curentă

19.1

1.8

3.3

7.2

0.3

30.7

37.8

Valea

sector 1

27.3

2.4

1.3

11.9

0.3

27.3

29.5

Neagră

sector 2

21.5

2

1.4

10.2

0.3

31.5

33.1

Caransebeş

sector 1

19.3

1.9

1.5

9.3

0.5

37.8

29.7

sector 2

16.7

1.7

1.7

7.6

0.6

40.8

30.9

Sinersig

22.1

2.3

0.9

10.3

0.3

23.6

40.5

Cireşul

31

3

0.2

18.3

0.4

11.4

35.7

 

sector 1

20.5

1.81

0.69

9.6

0.4

27

40

Rovinari

sector 2

19.41

1.3

0.88

10.63

0.8

27

40

producţie curentă

19.5

1.76

0.63

8

1.9

25.2

43

Horezu

21.9

2

1.56

8.24

1.3

24

41

Motru

19.3

1.8

0.73

0.6

1.7

28.3

41

Deşeuri de huilă

28.2

2.4

2.8

10.2

0.8

24

31.6

 

mediu

10

1.8

1.2

8.2

1.5

72.5

5

Şisturi

Anina 1

11.49

1.86

0.87

6.65

0.21

74.9

4.1

bituminoase Anina 2

10

1.6

0.7

5.5

3.7

72

6.5

 

Doman

13.34

1.68

0.42

8.24

0.24

72.76

3.32

54

IMPACTUL CTE ASUPRA MEDIULUI

Combustibilii lichizi. Sunt amestecuri de hidrocarburi lichide şi compuşi ai acestora cu oxigenul, sulful sau azotul, care se obţin prin distilarea fracţionată sau prin dizolvare din ţiţei (combustibil lichid natural) sau din şisturi bituminoase, [2]. Combustibilii lichizi se împart în, [1]:

benzine, amestecuri de hidrocarburi care fierb între 30°C şi 205°C şi se folosesc la motoarele cu aprindere prin scânteie;

petroluri, amestecuri de hidrocarburi care fierb între 150°C şi 280°C, clasificându-se după utilizare în: petrol lampant, petrol pentru tractor, petrol pentru reactor;

motorine, amestecuri complexe de hidrocarburi mai grele, care fierb între 200°C şi 380°C şi se folosesc la motoare Diesel;

păcuri, amestecuri de hidrocarburi grele care fierb între 300°C şi 550°C, având la temperatura mediului ambiant consistenţă vâscoasă, culoare neagră, tendinţă de oxidare (asfaltizare), utilizate cel mai frecvent, după o încălzire prealabilă, în instalaţiile de ardere;

combustibil lichid uşor (de calorifer), amestec de produse petroliere (de regulă motorină şi păcură), care se foloseşte la instalaţiile de ardere de capacitate redusă.

Păcura este combustibilul lichid cel mai utilizat în instalaţiile de ardere ale generatoarelor de abur energetice. După conţinutul de substanţe parafinoase, păcurile pot fi parafinoase sau neparafinoase, iar după procentul de sulf din compoziţie, pot fi cu conţinut redus, mediu sau ridicat.

Caracteristicile energetice principale ale combustibililor lichizi sunt:

vâscozitatea - rezistenţa pe care o opune combustibilul lichid deplasării particulelor lui în timpul curgerii, care pentru pompare, trebuie să fie de 30°E ÷ 90°E, iar pentru pulverizare, între 2÷3 °E;

temperatura (punctul) de congelare - temperatura la care combustibilul lichid devine atât de vâscos, încât într-o epruvetă umplută cu lichid şi înclinată la 45°, timp de un minut, meniscul nu se deplasează;

temperatura (punctul) de inflamabilitate - temperatura minimă la care, la presiune atmosferică normală, vaporii degajaţi în amestec cu aerul se aprind de la o sursă incandescentă;

compoziţia elementară - participaţia masică a fiecărui component, rezultată în urma analizei tehnice imediate;

conţinutul de impurităţi mecanice care trebuie să nu depăşească 1%, pentru a nu conduce la obturarea orificiilor de pulverizare;

conţinutul de vanadiu, asociat pericolului formării pentoxidului de vanadiu V 2 O 5 care corodează oţelul;

conţinutul de sulf, asociat pericolului formării acidului sulfuros H 2 SO 3 şi sulfuric H 2 SO 4 cu acţiune foarte corosivă asupra suprafeţelor metalice;

Impactul combustibililor asupra mediului

55

puterea calorifică inferioară - cantitatea de căldură degajată prin arderea unităţii de combustibil, fără ca vaporii de apă să condenseze; se calculează funcţie de conţinutul procentual de carbon, hidrogen, oxigen, sulf şi umiditate, la starea iniţială;

În tabelul 3.2 se prezintă, [1,2], compoziţia elementară, la starea iniţială, a unor combustibili lichizi uzuali. Păcura se fabrică în mai multe tipuri, diferenţiate prin gradul de vâscozitate şi temperatura de congelare. Notarea tipurilor de păcură se face, conform STAS 51- 70, sub formă de fracţie, având la numărător vâscozitatea convenţională maximă la 50 °C, iar la numitor temperatura de congelare maximă admisă.

Tabel 3.2.

Compoziţia elementară a unor combustibili lichizi uzuali

Compoziţie

C

H

S

O

N

A

W

[ % ]

[ % ]

[ % ]

[ % ]

[ % ]

[ % ]

[ % ]

Benzină

85

14.9

0.05

0.04

0.01

0

0

Petrol lampant

86

13.7

0.2

0.09

0.01

0

0

Combustibil motoare Diesel şi tractoare

86.27

13.3

0.3

0.1

0.01

0.01

0.01

Motorină

86.35

12.7

0.3

0.35

0.05

0.2

0.05

Păcură cu conţinut redus de sulf

87.1

11.2

0.6

0.4

0.3

0.2

0.2

Păcură cu conţinut mediu de sulf

86.7

11

1.5

0.4

0.3

0.2

0.2

Păcură cu conţinut ridicat de sulf

85

9.75

4

0.5

0.35

0.2

0.2

Combustibilii gazoşi. Sunt amestecuri de gaze combustibile, oxigen, azot şi vapori de apă. După natura lor, combustibilii gazoşi pot fi:

naturali, obţinuţi prin sondaje, din zăcăminte subterane, precum: gaze naturale libere, gaze de sondă;

artificiali, obţinuţi prin prelucrarea cărbunelui sau a petrolului, rezultând gaze de gazogen, de furnal, de cocserie, din cracarea petrolului, din gazificarea cărbunelui etc.

Caracteristicile energetice principale ale combustibililor gazoşi sunt:

compoziţia volumetrică - explicitează participaţia volumetrică a fiecărui component;

0.716

[

ρ kg

ţ ia volumetric ă a fiec ă rui component; 0.716 [ ρ kg m 3 N

m

3

N

]

,

având

• densitatea [ 3 ] kg m ; N
• densitatea
[
3
]
kg
m
;
N

pentru

gazul

natural,

valoarea

56

IMPACTUL CTE ASUPRA MEDIULUI

puterea calorifică inferioară

H

i

=

n

H

j = 1

i, j

X

j

[

inferioar ă H i = n ∑ H j = 1 i, j ⋅ X j

kJ m

N ]

3

, unde X j

sunt

participaţiile volumetrice ale componentei j a combustibilului, iar

H i,j

[

ale componentei j a combustibilului, iar H i,j [ 3 kJ m N ] , sunt

3

kJ m N

]

, sunt puterile calorifice inferioare ale componentei j;

temperatura de autoaprindere a gazului în amestec cu aerul - temperatura la care are loc autoaprinderea instantanee şi explosivă, fără a exista o sursă incandescentă de aprindere;

temperatura de aprindere - temperatura la care are loc aprinderea de la o sursă incandescentă, iar arderea este normală.

În tabelul 3.3 se prezintă compoziţia unor gaze naturale libere din Ardeal, [2], iar în tabelul 3.4 compoziţia unor gaze de sondă din ţară, [1,2].

Tabel 3.3.

Compoziţia unor gaze naturale din Ardeal

 

Compoziţia [[[[%]]]]

din volum

 

Câmpul de sonde

aer

CO2

CH4

C2H6

Saraş

0.69

-

98.51

0.80

Botorca

0.12

-

99.88

-

Sărmăşel

0.7

0.1

99.2

-

Tabel 3.4.

Compoziţia unor gaze de sondă din ţară

   

Compoziţia [[[[%]]]] din volum

 

Denumirea gazului

CH4

C2H6

C3H8

C4H10

C5H12

C6H14

CO2

Gaz bogat de Boldeşti Prahova

78.00

9.24

6.23

3.46

1.10

1.77

0.2

Gaz sărac de Moreni Gura Ocniţei

95.93

1.19

1.35

0.73

0.46

0.34

-

Gaz sărac de Măneşti Vlădeni

99.80

-

-

-

 

-

- 0.20

 

Gaz sărac de Ariceşti

95.00

2.00

-

-

 

-

- 3.00

 

Gazul natural din Ardeal are caracteristici foarte apropiate de cele ale gazului metan pur, motiv pentru care de cele mai multe ori este cunoscut sub această denumire. Gazul metan este incolor şi inodor, dar din motive de securitate, se odorizează cu mercaptan. Gazele de sondă sunt amestecuri de hidrocarburi aflate în aproprierea zăcămintelor de petrol şi exploatabile concomitent cu acestea sau după epuizarea ţiţeiului.

Impactul combustibililor asupra mediului

57

3.2. Noxe produse în procesul de ardere al combustibililor

Procesul de ardere a combustibilului se desfăşoară organizat, în focarul generatorului de abur, camera de ardere a turbinei cu gaze, cilindrul motorului cu ardere internă. Arderea combustibilului este, în esenţă, un proces de oxidare, a cărui complexitate nu poate fi descrisă prin ecuaţii simple. Calculul cantităţilor de aer necesare arderii şi al produselor de ardere se face cu relaţii de bilanţ material, pe baza ecuaţiilor chimice stoichiometrice globale. Compoziţia chimică pentru un combustibil solid sau lichid se poate prezenta sub forma:

x

C

+ x

H

+ x

S

+ x

c

O

+ x

N

+ x

A

+ x

W

= 100

(3. 1)

unde x i [%] este conţinutul procentual respectiv: x C - de carbon; x H - de hidrogen; x Sc - de sulf combustibil; x N - de azot molecular; x A - de anorganic (masă minerală necombustibilă); x W - de umiditate.

Compoziţia chimică pentru un combustibil gazos se poate prezenta sub forma:

x

x

CH 4

+ x

CO 2

+ x

O 2

C 2 H 6

+ x

C 3 H 6

+ x

+ x

N 2

+ x

CO

+ x

H 2

+ x

H 2 S

C 3 H 8

+ x

C 4 H 8

+ x

C 4 H10

+ x

+ x

C 2 H 2

+ x

C 2 H 4

+

C 5 H12

+ x

C 6 H 6

+ x

C 6 H14

= 100

(3. 2)

unde x i [%] este conţinutul procentual respectiv: x CH4 - de metan; x CO2 - de bioxid de carbon; x O2 - de oxigen molecular; x N2 - de azot molecular; x CO - de oxid de carbon; x H2 - de hidrogen molecular; x H2S - de hidrogen sulfurat; x C2H2 - de acetilenă; x C2H4 - de etilen; x C2H6 - de etan; x C3H6 - de propilen; x C3H8 - de propan; x C4H8 - de butilen; x C4H10 - de butan; x C5H12 - de pentan; x C6H6 - de benzen; x C6H14 - de hexan.

Puterea calorifică inferioară, H i , a combustibilului solid sau lichid, având compoziţia chimică prezentată mai sus, se poate calcula cu relaţia:

H kJ i

kg

= 4.18

 

81

C

i

+

280

 

H

i

O

i

8

+

25

S

i

6

W

i

 

,

(3. 3)

unde C i , H i , O i , S i , W i reprezintă conţinutul procentual de carbon, hidrogen, oxigen, sulf şi umiditate, la starea iniţială.

Puterea calorifică inferioară, H i , a combustibilului gazos, având compoziţia chimică prezentată mai sus, se poate calcula cu relaţia:

58

IMPACTUL CTE ASUPRA MEDIULUI


kJ

H i 3

m

N

1

= ⋅

100

x

 

 

+

 

CO

x

C

2

2

x

C

3

x

C

5

H

12

H

H

8

H

CO

i

H

i

H 2

i

H

i

x

2 S

H

+

x

H

2

C

2 H

2

H

H

C

i

C

i

5 H

3

H

+

8

x

+

C

2

H

4

+

x

H

2 S

H

C 2

i

H

H

C

4 H

4

H

+

8

+

x

12

+

x

C

4

H

8

x

C

6

H

6

H

i

C

i

6 H

6

+

x

C

4 H

10

x

C

6

H

14

+

C

2

H

6

CH

H

H

2

H

6

C

4 H

10

i

C

i

6 H

14

C

+

3

H

4

C

i

H

H

CH 4

i

+

x

+

6

H

C

i

3

H

6

 


,

(3. 4)

unde

H

j

i

kJ

m

3

N

este puterea calorifică inferioară a componentei j (j fiind respectiv

CO, H2, H2S, CH4, C2H2, C2H4, C2H6, C3H6, C3H8, C4H8, C4H10, C5H12,

C6H6, C6H14). Valorile uzuale ale puterii calorifice inferioare, în [ kJ m

respectiv:

=

;

puterii calorifice inferioare, în [ kJ m respectiv: = ; 3 N ] , sunt H

3

N

]

, sunt

H

CO

i

;

= 12620

;

H

i H 23354

=

58990

H

i

H

i

6

C

4

H

8

=

=

113370

.

H

C

i

H

14

=

173190

C

2

H

4

;

;

;

2

H

H

i

2 S

= 23354

;

H i CH 4 = 35764 ;

H i C3H6 = 85890;

H

C

i

5 12

H

=

145900

H

C

i

2

H

2

56870

H i C2H6 = 63670;

H

C

i

4

H

10

=

118500

;

H i C3H8 = 91138;

H

C

i

6

H

6

=

140200

;

Se precizează că puterea calorifică inferioară a combustibilului convenţional, la care se pot raporta toţi combustibilii, este de cca. 29307 kJ/kg (7000 kcal/kg).

Volumul teoretic de aer uscat necesar arderii,

0

V

a

, este:

pentru combustibil solid sau lichid,

0

V

a

m

3

N

kg

=

0 0889

.

C

i

+

0 375

.

Sc

i   +

0 265

.

H

i

0 0333

.

O

i

, (3. 5)

V

0

a

pentru combustibil gazos,

 

3


N

3

m

N

1

m

21

=

0.5

3

   6.5

x

CO

+

x

x C

2

H

4

+

x C

4

H

10

3.5

+

8

0.5

H 2

x C

2

+

1.5

H

6

x C

5

H

12

x

+ 4.5

+

H

2

S

+

x

C

7.5

3

x C

H

6

2

x

6

H

2.5

+

+

x

2

x C

2

C

+

6

H

4

x

8

H

O 2

x C

3

8

H

x C

6

9.5

H

14

CH 4

5

+

6

+

unde, în plus, x O2 este conţinutul procentual de O2. Volumul teoretic de aer umed necesar arderii,

0

V

a, um

pentru combustibil solid sau lichid,

m

3

N

kg

=

1

0

V

a ,um

28 9645

.

+

18015 34

.

x

aer

0

V

a

,

, este:

+

 

, (3. 6)

(3. 7)

Impactul combustibililor asupra mediului

59

pentru combustibil gazos,

0

V

a ,um

kJ

m

3

N

=

1+

28.9645

18015.34

x

aer

V

a

0

,

(3. 8)

unde x aer

[g/kg] este conţinutul de umiditate al aerului.

Volumul teoretic de bioxid de carbon, CO2, rezultat din ardere,

pentru combustibil solid sau lichid,

0

V

CO 2

m

3

N

kg

= 1 . 867

C

i

100

,

0

V

CO2

, este:

(3. 9)

pentru combustibil gazos,

V

0

CO 2


 


   5

  (

3


N

3

m

N

1

m

100

=

x

3

CO 2

C

x

x

C

5

H

12

+

C

6

CO

CO

+⋅

x

H

3

6

+

x

+

( x

x CH

3

C

8

4

)

+

2

+

4

( x

6

H

6

+ x

C

4

6

2

H

H

H

8

2

+

C

C

)

14

H

( x

+

x C

x C

4

2

H

4

H

10

)

+

+

x C

2

H

6

)

+




 

, (3. 10)

Volumul teoretic de bioxid de sulf, SO2, rezultat din ardere,

pentru combustibil solid sau lichid,

0

V

SO 2

m

3

N

kg

=

1 867

.

S

i

c

100

,

pentru combustibil gazos,

3

N

3

N

m

x

H

2

S

0

V SO 2

1

m

100

2

=

,

0

V

SO2

, este:

(3. 11)

(3. 12)

Volumul teoretic de azot, N2, introdus şi rezultat din ardere,

pentru combustibil solid sau lichid,

N

m

3

N

0

N 2

V

=

22 414

.

i

kg

28

100

+ 0.79

0

V

a

,

0

N 2

V

, este:

(3. 13)

60

IMPACTUL CTE ASUPRA MEDIULUI

0

H

V

pentru combustibil gazos,

0

N

V

2

3

3

N

N

m

m

=

x

N 2

100

+

0 79

.

V

0

a

,

(3. 14)

Volumul teoretic (minim) de gaze de ardere uscate,

V

0

g

, este:

pentru combustibil solid sau lichid ,

0

V

g

 

kg  

N

3

m

0

CO

=V

2

0

SO

+V

2

+

0

N 2

V

,

pentru combustibil gazos,

0

V

g

3

N

N

m

m 3

0

CO

=V

2

0

SO

+V

2

+

0

N 2

V

,

(3. 15)

(3. 16)

Volumul teoretic de apă, H2O, introdus şi rezultat din ardere,

2

O

pentru combustibil solid sau lichid,

0

V H

2 O

m

3

N


.

18

=

22 414

kg

9

H

i

i

+

W

+

x

aer

100

100

1000

V

0

a

 

,

pentru combustibil gazos,

3

N

3

N

m

m

=

1

100

 

5

x

3

H 2

H

6

10

(

x

C

2

H

x

C

4

H

+⋅