10

Tipul de societate Societate pe acţiuni SA Societate în comandită pe acţiuni SCA Societate în comandită simplă SCS Societate în nume colectiv SNC Societate cu răspundere limitată SRL

Decizia de finanţare a firmei

Problematica se include în strategia financiară a firmei. Finanţarea firmei se poate realiza în mai multe forme, multe comune tuturor tipurilor de societăţi, dar şi cu particularităţi de la un tip la altul.
Titlul de expresie a capitalului social Acţiuni Acţiuni Părţi sociale Părţi sociale nenegociabile Participanţii Acţionari a căror răspunderi este în limita acţiunilor deţinute - comanditaţi, răspund personal, solidar şi nemărginit cu întreaga lor avere prezentă şi viitoare; - comanditari, răspund în limita aportului la capital - similar SCA; - capitalul social se evidenţiază distinct în două conturi, câte unul pentru fiecare categorie de participanţi - asociaţi, fiecare răspunde solidar şi nemărginit indiferent de mărimea părţilor sociale deţinute; - cesiunea părţilor sociale ale unui asociat se face numai cu acordul tuturor celorlalţi - asociaţi, fiecare răspunde în limita părţilor sociale deţinute; - cesiunea părţilor sociale ale unui asociat se face cu acordul majorităţii

Părţi sociale

Figura 40 Tipuri de societăţi

Capitalul social angajat într-o societate poate fi definit la mai multe niveluri, rezultând mai multe categorii de capital.
Categorii de capital Autorizat Subscris Caracteristici Menţionat în certificatul (autorizaţie) de constituire eliberat(ă) de autoritatea publică Valoarea acţiunilor declarată de fiecare viitor acţionar că doreşte să o cumpere; Înscrisă în Registrul de subscrieri; Preţul subscrierii este preţul de emisiune anunţat de fondatori. Suma echivalentă coeficientului de vărsământ anunţată subscriitorilor că trebuie să o depună Valoarea vărsămintelor făcute în contul subscrierilor Figura 41 Categorii de capital la constituirea unei societăţi

Apelat Declarat

În cazul în care profitul net disponibil pentru capitalizare este apreciat ca prea mare în raport cu strategia de dezvoltare a firmei. 1 Finanţarea prin emisiunea de acţiuni Creşterea capitalului social al unei întreprinderi este o decizie strategică. Tipuri de privilegii ale acţionarilor De vot De dividend .specificat Caracteristici Dreptul acţionarului de a-şi exercita votul în Adunarea Generală a acţionarilor proporţional cu cota în capitalul social a acţiunilor pe care le deţine. • conversiunea datoriilor. ce poate fi materializată prin mai multe modalităţi: • aport de numerar.1 Vezi subcapitolul 10. Derogare de la regula uzuală că intenţia de achiziţie se poate materializa prin procedura uzuală a unui ordin de cumpărare introdus la bursă Vezi subcapitolul 10.1. Dreptul acţionarului de a primi dividend suplimentar peste cel rezultat din privilegiul de dividend. dacă îşi exprimă intenţia şi anunţă preţul de răscumpărare. Rata dividendului este în funcţie de cota din profit alocată pentru distribuirea dividendului. ci de a-l cumula până la momentul în care se poate plăti. Mărimea dividendului este fixată apriori şi se reţine din profitul net înainte de distribuirea dividendului nespecificat. Consiliul de Administraţie poate decide ca cel puţin o parte a acestuia să se atribuie acţionarilor cu privilegii de participaţie Dreptul acţionarului de a schimba acţiuni ale unui emitent pe orice fel de alt titlu mobiliar emis de acelaşi emitent Dreptul acţionarului sau al societăţii emitente însăşi de a putea răscumpăra acţiuni ale societăţii emitente.nespecificat.Gestiunea financiară a întreprinderii Posesorii capitalului social al întreprinderi pot beneficia de diverse drepturi patrimoniale sau aşa-zise privilegii. Dreptul acţionarului de a primi dividend proporţional cu cota în capitalul social a acţiunilor pe care le deţine. • incorporarea rezervelor.1. . Dreptul acţionarului de a nu pierde dividendul aferent anului/anilor în care nu s-a putut distribui dividend. . În anul în care se pot face plăţi în contul dividendului se asigură întâi plata celui cumulativ şi în măsura în care mai este posibil se distribuie şi alte dividende.2 Figura 42 Privilegii ale acţionarilor De dividend cumulativ De participaţie De conversiune De răscumpărare De subscriere De atribuire 10.

acces sporit la credite bancare. consecinţe: creşterea producţiei. nu ale societăţii însăşi. motivaţie: . creşterea ratei dividendului.creşterea numărului de acţiuni. • efect de randament: reducerea ratei dividendului (în cazul celei de-a doua căi dacă valoarea nominală a acţiunilor creşte mai repede decât profitul ulterior). Caracteristici: • este o finanţare prin resurse proprii externe. • efect asupra structurii acţionariatului: .1. creşterea dividendului. .dacă toţi vechii acţionari îşi finalizează dreptul de subscriere structura acţionariatului nu se schimbă. adică îşi vând integral sau parţial dreptul de subscriere.creşterea numărului de acţiuni (vezi prima din cele două căi de creştere a capitalului social menţionate mai sus). . adică ale acţionarilor. .creşterea valorii nominale mai repede decât a profitului ulterior (vezi a doua din cele două căi de creştere a capitalului social menţionate mai sus). creşterea profitului. motivaţie: existenţa unei garanţii mai mari ca rezultat al creşterii capitalului social. . • efect monetar: creşterea lichidităţilor.Decizia de finanţare a firmei 10.nefinalizarea dreptului de subscriere înseamnă că vechii acţionari nu cumpără integral sau parţial acţiunile care li se cuvin din noua emisiune.creşterea valorii nominale a acţiunilor existente.1 Creşterea capitalului social prin aport de numerar Căi: . . • efect de piaţă: cursul acţiunilor se reduce.

≫ = evident mult mai mare. compensarea pierderii se face prin dreptul de subscriere a cărui valoare este: ds = Cbv – Cbn = unde: n (Cbv – PE) N+n (5) ds = valoarea dreptului de subscriere. cât şi cele nou emise) are valoarea teoretică: Cbn = unde: N ⋅ Cbv + n ⋅ Pe N+n (1) Cbv = cursul bursier al vechilor acţiuni. . Cbv] (3) VN = valoarea nominală a acţiunilor (aceeaşi şi pentru cele vechi şi pentru cele noi). cursul bursier nou (Cbn) al tuturor acţiunilor respectivului emitent (atât cele vechi. • cumpărarea acţiunilor noi se face la preţul de emisiune. • un drept de subscriere vândut înseamnă că acţionarul nu va mai achiziţiona acţiuni noi. Observaţie: dreptul de subscriere poate fi vândut. condiţie de „emisiune reuşită”: (2) Cbv ≫ VN unde: Pe ∈ [VN. • în ţările cu piaţă bursieră puternică există un segment aparte al acesteia pe care se negociază numai drepturi de subscriere. constă în dreptul vechilor acţionari de a cumpăra cu prioritate acţiuni din noua emisiune. care va deveni astfel acţionar al respectivei societăţi emitente. Pe = preţul de emisiune al noilor acţiuni. el transmite posibilitatea de achiziţie cumpărătorului dreptului de subscriere. efect de curs: Cbn < Cbv (4) Consecinţă: vechii acţionari pierd din capitalizarea lor bursieră. n = numărul de acţiuni nou emise. N = numărul de acţiuni vechi.Gestiunea financiară a întreprinderii Dreptul de subscriere: apare în cazul unei emisiuni suplimentare de acţiuni care este destinată vânzării.

• efect asupra structurii acţionariatului: . în caz că profitul nu creşte corespunzător creşterii capitalului social. motivaţie: existenţa unei garanţii mai mari ca rezultat al creşterii capitalului social.compensarea pierderii se face prin dreptul de atribuire a cărui valoare este: da = Cbv – Cbn = n ⋅ Cbv N+n (7) . Caracteristici: • este condiţionată de faptul că restul de fond de rezervă este în limita legală / statutară prevăzută. care sunt atribuite gratuit vechilor acţionari.efect de curs şi consecinţa lui: vezi relaţia (4) de mai sus. cât şi cele nou emise) au valoarea teoretică: Cbn = N ⋅ Cbv N+n (6) . ca rezultat al faptului că în anii în care s-au făcut vărsăminte la fondul de rezervă ei ar fi putut primi dividend majorat.creşterea numărului de acţiuni. Dreptul de atribuire: . vezi relaţia (2) de mai sus.2 Creşterea capitalului social prin încorporarea rezervelor Căi: fondul de rezervă se transferă parţial în capitalul social. dar nu l-au primit tocmai datorită respectivelor vărsăminte.Decizia de finanţare a firmei 10. motivaţie: . • efect de piaţă: cursul acţiunilor se reduce. . . . • efect monetar: nu aduce lichidităţi.cursul bursier nou (Cbn) al tuturor acţiunilor respectivului emitent (atât cele vechi. acces sporit la credite bancare.1.apare în cazul unei emisiuni suplimentare de acţiuni care este destinată distribuirii gratuite acţionarilor existenţi. • pentru surplusul de capital social rezultat se emit acţiuni (de regulă cu aceeaşi valoare nominală cu a celor deja existente). .condiţie de „emisiune reuşită”.nu o modifică decât dacă unii din acţionari îşi vând dreptul de atribuire. respectiv profit net nedistribuit acţionarilor în anii anteriori când s-au făcut vărsăminte în contul fondului de rezervă. . • efectul de randament: reducerea ratei dividendului. • este o finanţare din resurse proprii interne.posibilitatea ca producţia şi respectiv profitul să nu crească.constă în dreptul acţionarilor de a primi cu titlu gratuit acţiunile noii emisiuni. ceea ce ar diminua dividendul pe acţiune şi rata dividendului.

regulament de derulare.se modifică structura capitalului propriu şi a capitalului permanent. .). la o valoare egală cu noul curs bursier teoretic. rdos = rata dobânzii la obligaţiunile simple.rata de conversie (numărul de acţiuni ce revine în schimbul unei obligaţiuni care se converteşte). unele faţă de altele. 10. anumite specificităţi (figura 43). la scadenţă nu apar fluxuri de plăţi decât dacă conversia nu este obligatorie. modalitate de emisiune etc. Caracteristici Negociere în bursă Tip de titlu Durata titlului Venitul generat Preţ de emisiune Răscumpărarea Posibilitatea suplimentării unei emisiuni Sursa de finanţare în care se regăseşte Specificitate Obligaţiuni Da Titlu de credit Poate fi şi nedeterminată Fix De regulă sub pari Al pari Nu Capitalul permanent Acţiuni Da Titlu de proprietate Determinată Variabil Al pari Nu este obligatorie Da Capitalul social unde: Figura 43 Paralelă între titlurile mobiliare clasice .1.termenul de conversie („până la data” sau „în intervalul”). • împrumutul are caracter obligatar şi respectă toate regulile unui astfel de împrumut (elemente tehnice.caracterul conversiei (obligatorie sau nu). • împrumutul are caracter convertibil.cumpărătorul dreptului de atribuire poate cumpăra acţiuni de la emitent.3 Creşterea capitalului social prin conversiunea datoriilor Căi: emisiunea de titlurilor numite „obligaţiuni convertibile în acţiuni”. Caracteristici: • este condiţionat de faptul ca emitentul să aibă încheiate cel puţin două bilanţuri anuale. ca şi acţiunile sunt titluri mobiliare. • efect patrimonial: .2 Finanţarea prin emisiunea de obligaţiuni Obligaţiunile.la scadenţă capitalul social creşte cu valoarea obligaţiunilor convertite. . ca urmare se precizează: . . • efect de randament: rdoc < rdos (8) rdoc = rata dobânzii la obligaţiunile convertibile. ele prezintă. 10.Gestiunea financiară a întreprinderii . • efect monetar: emitentul are acces la un împrumut mai ieftin.

anunţată în momentul emisiunii. o obligaţiune.PE Figura 44 Elementele tehnice ale unui împrumut obligatar Pentru a exprima calităţile financiare ale unei obligaţiuni pe durata vieţii sale sunt folosiţi indicatori de randament cum sunt: • valoarea cuponului în ziua a „z”-a după cea mai recentă scadenţă expirată de plată a dobânzii: C = C% ⋅ VN (9) C% . • preţul obligaţiunii la piciorul cuponului: p=c+C% • valoarea de piaţă a obligaţiunii cu cupon inclus: VP1 = p ⋅ VN (12) (13) . Element tehnic Valoare nominală VN Preţul de emisiune PE Rata nominală de dobândă dn Cuponul D Durata împrumutului T Prima de rambursare R Preţul de răscumpărare PR Mod de calcul Caracteristici Suma înscrisă pe obligaţiune. de către emitent. când obligaţiunile trebuie răscumpărate de emitent Avantajul financiar oferit la scadenţă deţinătorului de obligaţiuni Suma. la care se va răscumpăra la termen. la ea se bonifică rata nominală a dobânzii. preţul cu care se poate achiziţiona o obligaţiune la un moment dat pe piaţă).expresia procentuală a valorii cuponului în ziua a „z”-a după cea mai recentă scadenţă expirată de plată a dobânzii: C% = unde: dn ⋅ z 365 (10) • cursul obligaţiunii nudă de cupon: c= unde: VP ⋅ 100 VN (11) VP – valoarea de piaţă a obligaţiunii (preţul de piaţă. pe baza ei se calculează cursul bursier Suma cu care o obligaţiune se vinde la momentul emisiunii Rata de dobândă cu care se remunerează împrumutul Suma dobânzii cu care se remunerează împrumutul Scadenţa finală a împrumutului. D = dn ⋅ VN R = PR .Decizia de finanţare a firmei Împrumutul obligatar este caracterizat prin mai multe elemente tehnice (figura 44).

. • rata efectivă a dobânzii de (calculată la scadenţa dobânzii): de = D dn = VP c (15) Calculul valorii de piaţă . o creşterea preţului de răscumpărare. efect: emitentul este în avantaj.T (17) .dp > dn. rata de oportunitate rezultă ca soluţie a ecuaţiei: PE = ∑ D ⋅ (1 + d) t =1 T -t + PR(1 + d) . . consecinţe la emisiune: emisiunea nu se vinde. adică acea rată de actualizare d a fluxurilor financiare viitoare degajate de împrumut şi care face ca valoarea actuală a acestora să fie egală cu preţul de emisiune.dp > d. o creşterea dobânzii nominale.dn < d. soluţii: o reducerea preţului de emisiune.uzual: VP = D dp (16) Efectul dobânzii pieţei: dacă se preconizează o evoluţie dinamică ascendentă atunci tendinţa valorii de piaţă este să se reducă. unde: dp = rata de dobândă a pieţei. .formula completă: VP = ∑ D ⋅ (1 + dp) t =1 T -t + PR(1 + dp) . adică emitentul este în situaţia de a nu obţine împrumutul. efect: emitentul este în avantaj. efect: emitentul este în avantaj.T (14) Condiţionări: .Gestiunea financiară a întreprinderii • rata de oportunitate a împrumutului.

3 Finanţarea prin leasing În principiu Pentru societatea de leasing (zisă locator) Operaţiune de cumpărare a unui bun cu scopul de a-l închiria (contra unei chirii numită rată de leasing) şi în final de a-l relua în folosinţă. de a-l reînchiria sau de a-l vinde la valoarea reziduală (23) (24) (25) Pentru beneficiar (chiriaş.la finele perioadei de scadenţă: • anual / semestrial sunt scadenţe de plată a dobânzii. urmând a plăti chiria din rezultatele exploatării acestuia Operaţiune mixtă de: închiriere creditare Figura 45 Conţinutul leasing-ului .Dt VNt = VNt-1 . .cu amortismente constante: Am = VN T (18) (19) VNt = VNt-1 – Am unde: Dt = dn ⋅ VNt-1 (20) At = Am + Dt (21) Am = amortisment. adică suma ce se plăteşte la scadenţa anuală ca serviciu al datoriei (adică rata curentă de plată plus remunerarea). At = anuitatea de plată în anul t.Decizia de finanţare a firmei Modalităţi de rambursare . .Amt 10. • valoarea împrumutului (exprimată la preţ de răscumpărare) se rambursează la scadenţa finală. zis locatar) Operaţiune de închiriere a unui bun.cu anuităţi constante: A= VN ∑ (1 + dn ) t =1 T (22) −t Dt = dn ⋅ VNt-1 Amt = A . VNt = valoarea rămasă de rambursat la finele anului t. debitor. adică suma ce se plăteşte la scadenţa anuală ca o rată pentru rambursarea unei părţi din datoria contractată efectiv (adică fără remunerare).

. Corectitudinea acestui cost se verifică prin compararea valorii capitalului împrumutat (C) cu valoarea actuală (VA) a plăţilor în contul lui: VA = unde: ∑ A (1 + d) t =1 t T −t (26) At = anuitatea plătită în anul t. C > VA ⇒ costul îl avantajează pe debitor. Dacă: C = VA ⇒ costul este corect. C < VA ⇒ costul îl avantajează pe creditor.4 Costul capitalului Pentru capitalul împrumutat costul reprezintă rata dobânzii (d). VN = valoarea nominală a acţiunii. = numai prin expirarea termenului de contract sau prin hotărâre judecătorească.reînnoirea contractului cu prioritate pentru locatorul contractului contractului expirat.durata contractului . a bunului la încetarea .locatorul îl poate cumpăra cu drept de preempţiune. . = revine în folosinţa locatorului.situaţia bunului la încetarea contractului . . T = durata (în ani) a deţinerii acţiunii. Pentru capitalul social costul reprezintă rata dividendului (rd).vânzarea (prin licitaţie ) pronind de la valoarea reziduală.rezilierea = durata legală de amortizare a bunului. 10. Corectitudinea acestui cost se verifică prin compararea preţului de emisiune (PE) cu valoarea actuală a dividendelor de plată pe durata deţinerii acţiunii: VA = ∑ DIV (1 + rd) t =1 t T −t (27) rd = unde: DIV VN (28) DIVt = dividendul plătit în anul t.Gestiunea financiară a întreprinderii Specifităţi: .variante de destinaţie = . T = durata în ani a scadenţei de rambursare.

e = coeficientul procentual exprimând cheltuiala de emisiune. Pentru aportul de capital prin acţiuni noi costul reprezintă. doar că în comparaţia lui PE cu VA se foloseşte aportul de numerar al noilor acţiuni. < care dau sensul relaţiei de ordine au aceiaşi semnificaţie ca în comparaţia dintre PE şi VA.1 (29) Ca urmare. astfel: re ≷ DIV1 +g PE (31) în care semnele >. de asemenea. rata anuală de creştere a dividendului şi valoarea acestora în anul 1. (32) Pentru atragerea rezervelor costul este tot o rată de dividend. = . zis preţ net al noilor acţiuni PN şi avem: PN = PE(1 – e) unde: PE = preţul de emisiune al noilor acţiuni.Decizia de finanţare a firmei Dacă: PE = VA ⇒ costul este corect. rata dividendului. PE > VA ⇒ costul avantajează societatea emitentă şi îl dezavantajează pe acţionar. Observaţie: Dacă rata dividendului creşte anual cu o rată g. valoarea actuală a dividendelor de plată pe durata deţinerii acţiunii este: VA = DIV1 rd − g (30) Din comparaţia preţului de emisiune cu valoarea actuală menţionată se obţine o relaţie care exprimă rata dividendului în raport cu preţul de emisiune. Corectitudinea sa se verifică similar cazului capitalului social. . PE < VA ⇒ costul dezavantajează societatea emitentă şi îl dezavantajează pe acţionar. iar dividendul anului 1 este DIV1. atunci dividendul anului t este: DIVt = DIV1 ⋅ (1 + g) t . iar corectitudinea sa se verifică similar aportului de capital folosind un coeficient e similar dar cu valoarea mai mică.

. J = numărul de surse de finanţare. doar că rata dividendului este calculată la o valoare nominală egală cu preţul de emisiune folosit pentru acţiunile privilegiate.Gestiunea financiară a întreprinderii Pentru acţiunile privilegiate costul este tot o rată de dividend. Pentru întregul capital costul se determină ca o medie aritmetică a costului (cj) diferitelor surse de finanţare ponderat cu cota parte (αj) a unei surse în totalul capitalului întreprinderii: c = ∑cj ⋅ αj j =1 J (34) unde: c = costul mediu al capitalului total al întreprinderii. Corectitudinea acestui cost se verifică similar capitalului social. de regulă un preţ mic sau chiar simbolic: rd = unde: DIVp PE p (33) DIVp = dividend pentru acţiuni cu privilegiu de participaţie. PEp = preţul de emisiune al acţiunilor privilegiate.