Care este identitatea Europei? Ce este Europa-un spatiu geografic,un dispozitiv economic,sau o viziune politica?

Conform lui Edgar Morin,”Europa(pe care el o numea”comunitatea destinului nostru”),cu siguranta nu reiese dintr-un trecut care il precede.Reiese (apare)cu timiditate din prezentul nostru pentru ca viitorul este cel ce il cere”. Din aceeasi perspectiva Ulrich Beck afirma ca” ceea ce este Europa,sau ce ar trebui sa fie,nu poate fi invocat din trecut;trebuie sa fie dezvoltat ca un raspuns politic la intrebarile din viitor,in orice domeniu,cum ar fi piata de munca,ecologia si statul social,migratiile internationale,libertatatile politice si drepturile principale(de baza)” si sugereaza ca,”primul si cel mai important fapt este ca fara Europa nu poate fi vorba de globalizare.” Logica constructiei europene este integrata intr-un proces mai mare de globalizare ,construit pe doua nivele:la Statele Membre si la un nivel European extins.Asadar provocarea pentru state este sa manuiasca paradoxurile dintre competitia intre state pentru cel mai bun”loc in ierarhia internationala” si cresterea sentimentelor nationaliste in timp ce fac parte dintr-o mare constructie politica care se numeste Uniunea Europeana(UE),cat si legatura dintre national si transnational care umbreste granitele. De fapt,procesul de europenizare,asemenea procesului de globalizare,necesita-in ciuda integrarii in economia globala-o aliniere politica,sociala si culturala ,intre natiuni,si este o sursa de neliniste a identitatii.Europa,ca un proiect politic someaza fara indoiala statul national- o structura politica “inventata” in Europa secolului al XVIII-lea,bazata pe asemanari teritoriale,culturale,lingvistice,in unele cazuri chiar si pe unitatea religioasa.Provoaca relevanta acesteia din cauza cresterii interdependentei dintre state si institutiile supranationale,cat si retelele transnationale din miezul procesului de Europenizare,si, la o scara mai larga ,globalizarea.Institutiile supranationale impun statelor nationale norme,valori,dizertatii.Organizatiile transnationale creeaza un spatiu pentru participarea politica care merge dincolo de teritoriile nationale.Impreuna, acestea reorganizeaza territorial o “comunitate politica”,Europa.S-au iscat multe intrebari cu privire la calitatea de membru,chiar din aceste transformari.Ce reiese din relatia dintre: cetatenie,nationalitate si identitate;teritoriu si statul national;drepturi si identitati;cultura

1

cerceteaza maniera in care pot transmite generatiilor tinere o identitate europeana.Avand in vedere programa educationala din Europa.Statele membre angajate in acest proiect depun multe eforturi pentru a demonstra “vointa lor de a trai impreuna”.traditiile lor politice.sau mai degraba pentru a starni identificarea cu Europa.in cadrul careia alte identitati-etnice.Proiectul politic European nu poate ignora aceasta 2 .grupuri.regionale.cu particularitatile culturale si istorice.regionale.asa cum a fost validat de istoria civilizatiilor cat si de procesele de modernizare politica si dezvoltare economica.viitorul unei noi identitati ce urmeaza a fi definite. Europa.cum poate fi formata o identitate publica europeana insotita de identificarea cu “o cultura politica europeana”.ca un nou spatiu politic de actiuni si cereri?Cercetand opinia lui Rawls asupra distinctiei dintre identitatea publica individuala si cea institutionala in opozitie cu identitatea morala. Incertitudinea transforma trecutul intr-un refugiu.ar fi considerate identitati particulare? In mod cert.in cazul Europei.si.chiar si nationale.similar proceselor de globalizare.sau noninstitutionala.si practicile lor guvernamentale si starneste discutii referitoare la constituirea unei noi entitati.nenumaratele dezbateri si intrebari in jurul implicatiilor unui nou spatiu politic pentru identitati care sunt nationale.si politica.cat si diversitatea institutionala in care fiecare aduce o cultura puternica si traditii politice.religioase-si unei identitati europene ce ar putea inconjura intregul.luand in considerare rolul istoriei si cum este instruit in definirea natiunilor si viitorului lor.si suveranitatea statelor si traditiilor politice.care caracterizeaza pe fiecare dintre aceste natiuni?Cum se poate alege intre interesele economice si vointa politica comuna pe de o parte.majoritara si minoritara).state si natiuni?Toate acestea sunt concepte interconectate in statul national si separate in contextul constructiei UE.inca de la inceput.ca unitate politica provoaca istoria statelor nationale.si oameni.Dar care este pretul?Cum poate fi combinata o ideologie universalista a statului national.Similar.o Europa unita apare intr-adevar dintr-un pluralism de drept :diversitatea lingvistica si diversitatea culturala(nationala si regionala.pentru a construi o identitate politica .de exemplu.De aici.istoricii cauta un trecut comun.religioase. pe de alta parte?Cum poate fi unificat simtul pluralist si complex de avut de catre indivizi.lingvistice.in identitati construite si elaborate in timpul procesului de formare a statelor nationale.

sau national.Intreband despre un nou spatiu politic si de constituirea unui nou model de societate-un model de societate pluralista.cercetarea naturii proiectului European insusi in termenii nasterii comunitatii politice.ori religios.Acest lucru ne conduce la intrebari despre modalitatilor de participare si reprezentare a indivizilor si grupurilor si despre modalitatilor de exprimare ale tuturor identitatilor colective.rezidenti in Europa?Desi politele de imigrare si integrarare apartin domeniilor nationale.ce poate fi facut in priviinta strainilor “non-europeni” .Mai mult decat atat.desi identitatea acestuia este incerta.fondat pe principiile redefinite de absorbtia de la diferite nationalitati sau/si culturi minoritare care pretind nationalitate pentru a forma o cultura Europeana comuna.desigur. gasesc sprijin in noul spatiu politic construit.urmarind nasterea spatiului public European prin angajamentul unor actori sau organizatii politice care sunt transnationale.punand un model politic pentru UE.tinand cont de multitudinea de culturi teritoriale ( natiuni si regiuni) si ne-teritorialiale(minoritati si imigranti stabiliti in diferite tari organizate .Care sunt rolurile institutiilor supranationale in formarea unei astfel de comunitati? 2.combinate cu implementarea unor proiecte politice comune. Cum sa transformi aceasta diversitate culturala si nationala intr-un drept bazat pe egalitate si in acelasi timp sa pastrezi diferitele identitati teritoriale si culturale ca marci politice?De fapt.atrage dupa sine mobilizarea reprezentarii identitatilor”minoritare”. 3 . in spatiul European cautand noi puncte de referinta.Care sunt implicatiile unei astfel de evolutii in definirea sau intelegerea cetateniei europene? 3.care este potentialul cadru al analizei identitatii europene aflate in constructie? Acest capitol va incerca sa raspunda la aceste intrebari prin: 1.populatiile care rezulta din imigratii care proclama alte tipuri de bunuri in afara de statul national al resedintei lor.Slabirea –daca nu disparitia-unor identitati nationale.oricat de complexe sau eterogene ar putea fi. in spatiul European).pluralitate intrinseca pe care culturile nationale o exprima cu necesitate.promovand identitati colective adesea etichetate ”etnic”.

pentru a folosi expresia lui Rawls.avand in vedere ca este imposibil sa vorbesti despre unitate nationala in constructia Europeana. Renan s-a bazat pe idea de voluntarism pentru a defini natiunea ca pe o unitate politica.Europa nu poate ignora multitudinea 4 .ca si spatiu politic implica un model nou de societate.o democratie care .de la inceput.care conform lui Marc Abeles” aduce conotatii voluntare si politice”.despre unitatea ”Popoarelor Europene”. consideratiile teoretice au provocat discursuri normative despre un model de societate pe masura ce constructia europeana avanseaza .despre definirea unei identitati publice.Aceasta structura politica emanata din modernitate in secolul 18 se bizuie pe o coincidenta necesara intre teritoriu.Comunitatea a 6 tari intr-o Uniune care include 15 State Membre.unde conceptul de comunitate este relationat cu valorile comune.au pus problema nationala de la inceput. aflata sub controlul unei administratii centrale.In mod evident.unitatea sa politica fiind garantata de stat si de institutiile sale.si obiectivele sale devin concrete.fiecare cu propria sa istorie.traditii.Poate constructia politica a Europei sa reproduca modelul formarii statului-national?Bineinteles realitatea despre Europa nu corespunde cu cea a statului national.Este clar ca .Acea schimbare de terminologie contine un mesaj despre sensul proiectului European .si valori-pe scurt.noile state membre care au intrat in UE in mai 2004.Intrebarea este cautarea unei culturi politice comuna tuturor natiunilor cuprinse in aceasta noua entitate si a tuturor statelor membre .Sentimentul de apartenenta atasat la intruchiparea unei cetatenii care trece dincolo de diversitatea antropologica a unor societati nationale .si Uniunea .” Diferite abordari-atat functionaliste cat si liberale-au incercat sa defineasca o viziune politica miscandu-se in aceasta directie.De aici.” ar putea subscrie atat scopul universalistic cat si radacinile identitatii noastre.asa cum spera Jaques Lenoble.o noua intelegere a unei societati politice in care diversitatea este recunoscuta in mod reciproc.si un parteneriat comun .limba si cultura.principala sarcina a Europei poate fi definita ca administrarea unei diversitati de culturi politice cuprinse in cadrul democratiei universale.au imbratisat intelegerea politica si voluntara a Europei.Proiectul politic European UE.Totusi.

cel putin cazul Statelor Membre.si de asemenea si conventiile colaterale .ca si stat national.bunurilor si capitalului.sub presiunea curtilor nationale.si pluralitatea culturilor care impreuna pun la incercare integrarea politica a Europei si a identitatii sale.Mai presus de toate .cel mai tarziu s-a aratat.”Actul introduce proceduri legislative de fapt care influenteaza luarea deciziilor ce rezulta din cooperarea dintre state.in cuvintele lui Marc Abeles.arhitectura legislativa a protectiei legale a drepturilor omului si de asemenea a exercitat ceea ce Joseph Weiler numeste”efect direct” a clauzelor fondatoare si tratatelor in asa fel cat sa garanteze respectul drepturilor fundamentale la nivelul Comunitatii .folosind formularea lui Renan.De la inceputuri. Dar. mai degraba vointa din partea statelor pentru a face impreuna o Europa .toate contribuie la constructia unui spatiu juridic comun.”un spatiu fara frontiere interne in care este garantata libera circulatie a marfurilor .UE este prezentata .sau.independenta de orice lege internationala.sunt impuse statelor in numele “interesului general” protejat de catre Curtea Europeana de Justitie.raspunde la vointa de a renunta la violenta pentru a rezolva conflicte. Integrarea europeana pare a se concretiza prin intermediul constructiei sale juridice. jurisprudenta. ca situatie de socializare.Mai presus de toate.ghidate de principiile traditiilor statelor si de armonizarea politica si juridica.aceste institutii sunt sursa formarii politice a “practicienilor Europei”.UE-conform Actului Singular European din anul 1986-reprodus in proiectul Constitutiei Europene. Institutiile supranationale.Este acest lucru suficient pentru noi pentru a prevedea un sistem 5 .ca expresie a”vointei de a trai impreuna”.este definit ca spatiu European.Retelele tratatelor bilaterale si multilaterale .de limbi.convergenta legislatiei asupra imigratiei si dreptul de azil politic.Similar.conduc la elaborarea unei intelegeri-cadru prin care toate statele se obliga sa respecte sau sa exemplifice principiile care asigura protectia minoritatilor nationale.si asupra intrebarilor despre securitate si servicii de politie .oamenii care se regasesc in ciuda diferitelor nationalitati unite de un interes European acum redefinit ca un interes general.diversitatea traditiilor.De fapt.institutiile supranationale au actionat asupra statelor ca institutii nationale datorita natiunii.Europa este integrate din infiintarea unei jurisdictii comune garantata de Curtea Europeana de Justitie si de o comunitate larga .

sa asigure loialitatea.in timp ce un strain(care nu are nationalitatea unui stat din UE) trebuie sa apeleze la Curtea Europeana A Drepturilor Omului.constituirea Europeana introduce “un supranationalism normativ” care depaseste cadrul natiunii-stat .si.unul care are o nationalitate a unui stat care a acceptat integrarea individuala)sa apeleze direct la Consiliul Europei.Dar in ce masura pot institutiile supranationale sa activeze vointa populara.In timp ce probleme ale drepturilor omului.in el insusi prefera notiunea de formarea unui spatiu p[olitic unit sau oarecum standardizat.sa garanteze participarea “poporului”.si un spatiu public European?Evident cooperarea guvernamentala este evidentiata de efortul de a se armoniza diferentele culturale.imigratiei.astfel apropiindu-se de modelul unei institutii federale care unifica o natiune? Dar Europa nu este nici o natiune.Pe scurt.desi Constitutia Europeana poate conduce la intelegerea UE ca stat.un spatiu de productie a puterii politice si cetateniei europene.cel putin in unele domenii .nici o supernatiune.autorizeaza cetateanul European(in acest caz.Europa nu este nici stat.ca o constructie politica se refera la cetatenie si spatiu public. UN SPATIU PUBLIC EUROPEAN Intrebarea care insoteste legatura dintre Comunitatea Europeana si UE .potrivit lui Jean Marc Ferry chiar si constituirea sa nu trebuie sa fie legata de forma clasica a statului de drept .Este constructia institutionala a Europei suficienta sa creeze un spatiupublic unit.politice si legale dintre istitutiile europene.Europa nu pretinde sa concureze cu state si natiuni.Conventia Eurpeana a Drepturilor Omului.si drepturile minoritatilor raman in domeniul exclusiv al statelor.In obiectivele sale . si asta de fapt rezulta intr-o convergenta intre state.sa strarneasca o identificare comuna .Pana acum.ele se vad constranse sa accepte noi reguli legale insituite de institutiile europene.constructia juridical a unei Europe Unite duce la o reinterpretare a conceptului de universalitate atat pentru drepturile omului cat si pentru cetatenie.pe spurt sa produca o cetatenie care ar transforna constructia europeana intr-un proiect democratic? 6 .European legal care ar putea evolua asa cum au facut-o granitele Curtii Supreme a US.de exemplu.dar care se aplica in cele din urma statelor insele.Supranationalismul.in timp ce reproduce la nivel European aceleasi principii ca natiunile stat.

altele bazate pe amandoua-cele ca retelele corporatiilor profesionale.in consecinta.Retelele de informatie si de schimb.toate retelele tind sa formeze un “spatiu simbolic”.cat si un spatiu al cetateniei(care ramane nationala in acest moment dat).fie ca identitati orientate – constituie totusi materilalul pentru spatial politic European.Cat pentru un spatiu public care reprezinta interese collective.fie etnice.la definirea unor noi solidaritati intre natiuni si intre cetateni. De fapt.se limiteaza doar la proiecte institutionale si la lumea administrative. Aceasta serveste la definirea spatiului European unde “interesul general” este definit dincolo de scopurile particulare.Pe de alta parte.unele informale.Clifford Geertz ar raspunde la aceasta serie de intrebari prin a-si reaminti ca “procesele politice sunt foarte profunde si vaste incat institutiile formale garanteaza regularea lor…cele mai critice decizii cu privire la organizarea legii publice nu sunt luate in parlamente. ele sunt luate intr-un domeniu facut uniform de constiinta colectiva”In cadrul unei UE.ca sa folosim fraza lui Habernas.ridicarea ancorelor afective dincolo de link-urile instrumentale intr-un spatiu economic.nascuta dintr-o cultura politica comuna.nu ca o expresie a vointei populare.fie prezentate ca economice.la imaginarea unei cetatenii care ar putea fi motorul unei identitati europene.datorata lipsei mizei politice si experientei dezbaterilor politice intre statele membre.retelele institutiilor si retelele de solidaritate si interese.constructia europeana nu a produs o constiinta nationala dincolo de bunurile nationale.si datorita suportului dat de populatiile europene ca un intreg.unele bazate pe identitate.un numar important de retele-unele formale.care da continut si pertinenta acestui concept “deficitdemocratic” in constructia europeana.Europa este construita ca o lume a elitelor.Din aceasta cauza unii savanti resping idea unui spatiu European ca un spatiu a unei productii politice .Deci .dar asta riduca totusi intrebarea daca spatial public European poate fi spatial participarii politice si al reprezentarii.se numeste transnational.Logica asupra nationalitatii produce o societate civila europeana in care retelele transnationale intra intr-o competitie si in cele din urma tranforma spatiul European intr-un “spatiu al comunicarii”.altele pe interese.acestea sunt fie nationale. Pe de alta parte un spatiu public European de alta natura este vizibil.culturale.traverseaza barierele nationale si formeaza o panza de paianjen 7 .politice.Este insasi aceasta absenta a “cetateniei”.

religioase) combina activitatea lor de-al lungul granitelor nationale si emit o cerere pentru reprezentarea la un nivel European inainte de Comisia Europeana de la Bruxelles.Evolutia subliniaza multiplele interactiuni dintre societatile nationale(incluzand tarile.Cat pentru liderii lor.acest timp de organizatii transnationale au ca scop sa ceara recunoasterea unei identitati colective de catre institutiile supranationale europene.actorii implicati in punerea bazelor unei astfel de retele incearca sa actioneze direct prin comisia de la Bruxelles. 8 .Asta le permite lor sa-si afirme autonomia in relatia cu sistemele statale definite teritorial.in consecinta dincolo de statele-natiune.ei dezvolta un discurs pe egalitate si pe universalitatea drepturilor omului .In ciuda faptului ca politica imigratiei si integrarii vine odata cu puterea in stat.Astfel apare un nou mod de participare politica prilejuita de un spatiu deschis la cererile atat intereselor si identitatilor cetatenilor cat si rezidentilor .sau a Parlamentului European de la Strasbourg.etnice.O retea rezulta pe baza construirii pe interesul comun care este definit la nivel European si formulat in termeni de egalitate a drepturilor facute sa “elibereze” imigrantii de politica tarilor gazda(cat si tarii mama)si sa exprime cererile dincolo de amblele natiuni-stat.care acopera spatiul European .devine o modalitate de a circumscrie efectele omogenizarii statului-natiune.O data cu proiectele constructiei unei europe politice aceast spatiu devine unul unde organizatiile transnationale ca asociatiile de orice fel (culturale.vazand efortul transnational ca un mediu de a lupta impotriva rasismului si xenofobiei globale.mama)si spatiul larg European.politice.Urmarind acelasi tipar activitatea transnationala intareste cererea populatiei rezultata din imigratie acum rezidenta in tarile europene pentru egalitatea drepturilor si egalitatea tratamentului la nivel European cat si pentru lupta impotriva rasismului.intre institutiile nationale si supranationale si intre statele membre ale UE creaind o implicare sociala culturala economica si politica comuna. Incurajati de institutiile supranationale. “Imigrantii” cu statutul de rezidenti permanenti sau cetateni legali ai unui stat membru hranesc solidaritatea retelelor de-a lungul granitelor nationale pe baza uneia sau a mai multor identitati facand legatura intre tara-mama si statul de rezidenta si cu un spatiu European extins.

regionale sau etnice. pasul anterior fiind o socializare politica la nivel national. « aculturatia politica » a lor la un nivel national a devenit un passage oblige pentru un angajament politic la nivel european.ar putea chiar sa devina un mijloc de socializare si instruire intr-o noua cultura politica pe care cineva ar putea-o cu adevarat numi europeana. cetatenia europeana scoate in relief complexitatea realitatii si aduce un paradox in analiza.nationale. datorita interactiunilor crescande printre actori din traditii diferite. cetateni legali ai unui Stat Membru sau nu. Astfel de participare poate fi considerata drept al doilea stadiu al unei socializari politice pentru actorii europeni si spatiul european. actioneaza impreuna in acest spatiu nou. Stimuland implicarea lor in « binele public » pe care il reprezinta UE pentru ei. In aceasta perspectiva. conducatorii asociatiilor de imigrare de exemplu. cetatenia deriva in principal din participarea politica la viata publica. De fapt. Asemenea identificare politica duce la confuzie in definirea unui status legal cu privire la dualitatea cetatenie/nationalitate. 9 . Cetatenia este conceputa apoi dupa cum sugereaza Habermas : « pe modelul apartenentei la o organizatie care garanteaza o pozitie legala si localizeaza individul in afara statului ». Pentru imigrantii cu cunostinte non-europene. institutiile supranationale extrag imigrantii din « legaturile lor primordiale » tinandu-i la distanta de orice actiune politica direct spre casa lor si tarile gazda si ii aduc intr-o identificare comuna definita de un interes comun care este european. cetatenia europeana ca un concept global de apartenenta decat statele-natiuni introduce supunerea imigrantilor fata de tara lor natala in procesul negocierii in acelasi fel in care isi exprima supunerea fata de statul lor de rezidenta si fata de comunitatea transnationala in care ei sunt implicati. un spatiu politic unde ei exercita cetatenia dincolo de teritoriile politice ale statului. Retelele transnationale confera actorilor care participa in elaborarea lor un « drept » de a participa in formarea Europei si initiaza activisti intr-o « cetatenie europeana ». Este exprimata prin angajamentul indivizilor in politici si participarea lor directa sau indirecta la binele public. facandu-l un spatiu obisnuit al interactiunii politice si al folosirii puterii.Care sunt implicatiile transnationalitatii in cadrul identitatii europene si cetateniei? Transnationalitatea. Dar destul de paradoxal. In aceasta perspectiva.

Ferry merge mai departe decat o face versiunea clasica a patriotismului institutional atunci cand el propune ideea de politica drept cultura. Aceste conceptii postnationale ale apartenentei alimenteaza discursurile normative despre definirea necesara a unui nou model de cetatenie .despre diversele principii fundamentale ale valorilor universaliste. Cu alte cuvinte. Cetateanul UE are dreptul sa circule si sa se stabileasca 10 . dezvolta conceptul de « patriotism constitutional »pentru a sublinia separarea dintre sentimentul apartenentei implicat de cetatenia nationala si practica sa legala in sfere dincolo de statul-natiune. 8). Yasemin Soysal defineste ca « postnationala » adoptarea normelor internationale cu referire la persoana sau resedinta si nu la cetatenia legala. cetatenia este perceputa pe modelul afilierii la o organizatie care asigura o pozitie legala si care situeaza individualul in afara statului. nationalitate. Tratatul Maastricht mentine legatura dintre cetatenia nationala (adica nationalitate) si « cetatenia in Uniune »(Art.Transnationalitatea astfel introduce o practica a « co-cetateniei europene ». Ca efect. Pentru el. JeanMarc Ferry propune un model « postnational » pentru a descrie depasirea « principiului nationalist » implicat in constructia unei Europe politice. cetatenie. Dar un spatiu public transnational. referitor la populatiile non-europene aparute dupa imigrarea din 1960. contrar cu statul-natiune. nu trebuie exprime o identitate presupusa si o vointa comuna ». si identitate europeana au acompaniat transformarea graduala a pietei comune intr-un spatiu politic. Dar legislatia europeana nu se indreapta intotdeauna in directia acestor discursuri. si in consecinta. solicitand multiplicitatea referintelor identitatii in formarea unei Europe politice. supunere. conform lui Etienne Tassin. Acest angajament da marturie unei vointe ex post facto de a participa la formarea unei identitati europene care transcende identitatile nationale.in contrast cu un consens. stabilirea acestor retele este in mare parte produs al institutiilor europene si nu rezultatul unei vointe generale europene. Angajamentul de asemenea lanseaza chestiuni de apartenenta. pentru opinia sa. Din punct de vedere legal. Dar nimeni nu poate ignora angajamentul actorilor in consolidarea solidaritatii de-a lungul frontierelor. Numeroase dezbateri despre cetatenie. dincolo de un consens bazat pe principiile fundamentale ale democratiei si domnia legii datorita unui standard. unui simt comun operativ politic. Habermas. chiar autentic.

reprezinta statele ca singurii « adversari » cu care trebuie sa aiba de-a face in ultima instanta. De fapt. doar ca rezident legal. 11 . este de aceea opusa ideii de postnational. supranationalul se prezinta ca o proiectie a statului-natiune care este inca apasator asupra statelor. ele intaresc puterea statului. In timp ce ultimul ar implica recunoasterea diversitatii culturale si acceptarea pluralismului ca fundament al apartenentei europene. Acesta este unul din paradoxurile supranationalitatii si consecvent ale constructiei europene. consolidarea solidaritatilor transnationale in general urmareste sa influenteze statele din exterior. bazandu-se pe supranational. Prin urmare o europenizare a activitatii nu conduce in mod necesar la o europenizare a cerintelor. aceasta practica introduce o notiune de extrateritorialitate cetateniei si provoaca adaptabilitatea cetateniei nationale in cadrul legal european. Pe de o parte. ultimul apare ca structuri indispensabile pentru negocierea cu puterile publice pentru recunoasterea in contexte care raman nationale.oriunde pe teritoriul statelor membre. reproducand modelul national in definitia legala a cetateniei. chiar si cei mai activi la nivel european. Mai mult. Chiar daca retelele transnationale contribuie. De asemenea. In efect. la formarea “comunitatilor transnationale” fie de interes fie de identitate. Constructia europeana. Este mult mai flagrant mai ales in cazul populatiilor imigrante : structura retelelor asociative are scopul pe termen lung sa-si intareasca reprezentarea la nivel european. registrii de apartenenta si angajare politica arata ca practicarea cetateniei da nastere la o multiplicitate de interese la fel ca si a numeroase feluri de apartenenta si supunere in cadrul european. dar scopul sau practic este de a dobandi o egalitate a drepturilor si de a elimina orice discriminare la nivel national. in anumite privinte. Dar in acelasi timp. intareste rolul statelor in constructia unei Europe politice. din care nu-si trage originile. si chiar dreptul sa voteze in alegerile municipale si europene intr-un stat membru. Predominanta statului este simtita in dificultatea pe care asociatiile o au in coordonarea activitatilor lor si cerintelor lor cand ultimul provine din propria lor initiativa. institutiile europene sunt o provocare pentru statelenatiuni datorita autonomiei lor in relatie cu institutiile nationale si catre activitatea transnationala pe care o exercita. desprins dintr-o entitate care este exclusiv nationala. Nu conteaza deloc ca militantii. in timp ce slabeste statul-natiune.ele raman nationale.

acea putere politica si influenta reciproca sunt scoase din discutie. este in special in intrepatrunderea dintre state si cu UE. cat si in producerea normelor legale europene. in particular solidaritatea sociala si teritoriala si apararea culturilor lor. Aceasta apare atat in producerea normelor culturale. si in interiorul natiunilor. in ultima instanta. In acest sens. Aceasta a condus ca statele sa fie considerate forta structurala a constructiei europene si natiunile ca spatiu politic unde. interesul general este exprimat.)exercitarii puterii politice. in cateva domenii. Conform lui. Identitatea europeana nu poate prin urmare sa fie suma acestor culturi variate dar un spatiu in care ele se afla in relatie. desi pentru interesele care sunt a priori particulare. comunitatile umane ar fi libere sa faca 12 . Aceste limite se aplica la « principiul prin care anumite puteri sau autoritati desemnate explicit ar garanta asta.) reprezentarii. Retelele sunt un semn al europenizarii unei actiuni politice. Pentru insuficienta unui spatiu politic comun. dar nu europenizarea indatoririlor. in expresia lui Joseph Weiler « limitele fundamentale » in crearea unei jurisprudente europene. in special cu privire la respectarea drepturilor umane. b. dupa cum Paul Thibaud considera « Europa ramane un proiect politic indeterminat care n-a reusit sa se legitimizeze pe sine independent de state ». si un spatiu european nu poate fi construit doar daca aceste identitati sunt pastrate ca elemente constitutive ale a.Ce identitate pentru Europa? Un spatiu public european pare perceptibil in afara statelor-natiuni. « vointa » si cetatenia sunt manifeste. Producerea unor norme legale europene. limbilor si identitatilor teritoriale si non-teritoriale . si natiunea ca sursa de identitate si emotii pentru mobilizare.)publicului european. si d. in ciuda luptei pentru universalitate. arata ca statele raman. Cultura europeana nu poate ignora diversitatea culturilor nationale. in cadrul UE « natiunile ar trebui sa aiba garantat exercitiul anumitor functii esentiale pentru identitatea lor. c. Cererile pentru recunoastere si egalitate raman atasate statului ca un cadru practic pentru mobilizare si negociere si un cadru legal la fel ca si unul institutional pentru recunoastere. cum a fost demonstrat de catre structurarea retelelor si de angajamentul politic al actorilor.) comunicarii. iar aceasta aduce forumului principiul identificarii multiple provenind din logica unei Europe politice.

si teritoriale care sunt oficial recunoscute ca atare (precum catalanii si bascii in Spania) sau mai degraba cu referire la minoritatile imigrante care sunt in mode egal oficial recunoscute (ca si in Olanda) ? Definitia oferita de CEDO este foarte larga : « termenul ‘minoritate’ refera la un grup care este inferior numeric fata de restul populatiei si ai carui membri sunt animati de dorinta de a-si pastra cultura. De exemplu. carte. Dar este conceptul de minoritate dezvoltat in relatie cu realitatile sociale. ducand la tensiune intre supranationalitate si interguvernamental. Consiliul Europei in noiembrie 1994 a elaborat i conventie care sa garanteze libertatile individuale ale minoritatilor fara a leza unitatea si coeziunea statului. o ambiguitate exista in definitia minoritatii nationale si nesigurantele in stabilirea formelor legale pentru recunoasterea ei. si conventii au oscilat intre protectia drepturilor individuale si dreptul colectiv. ele sunt in consecinta definite in cadrul « limitelor fundamentale » si valorilor lor esentiale ». Orice norma supranationala legala privind drepturile imigrantilor este intemeiata in jurisprudenta nationala. Astfel. lingvistice. Prin politicile azilului sau imigrarii si integrarii forta statului este cel mai puternic simtita. si faptul ca Statele Membre au refuzat intotdeauna sa isi transfere 13 . religia sau limbajul ». si luand sfarsit luand in calcul contexte nationale si situatii specifice. culturale si politice ale tarilor din Europa Centrala si de Est. de exemplu. In efect. si de acolo la promovarea drepturilor colective. « drepturile omului raman rezultatul unui compromis intre fortele sociale care intra in joc intr-un regim politic dar si o balanta data intre interesele competitive . in particular a individului. este una desemnand minoritatile culturale. termenul « minoritate » este respins.propriile alegeri sociale fara interventii din afara. protectia identitatii. Chiard aca CEDO defineste un sambure tare universal transcendand diversitatea culturala. diferite declaratii. In Franta. tensiune intre o tendinta de a unifica spatiul european si suveranitatea de stat. fie cu privire la identitatile regionale sau religioase sau cu privire la entitatile colective exprimate prin populatii imigrante. Similar cu privire la dreptul la protectie a minoritatilor nationale in Europa.unde problema democratiei a aparut inca din 1989 in termenii de recunoastere a comunitatilorcare sta la originea aplicarii drepturilor minoritatilor de catre institutiile europene altor tari ale Europei de Vest. Dar Franta nu a semnat-o deoarece Ministrul Afacerilor Europene a considerat ca textul « nu era compatibil cu Constitutia Frantei ». traditiile.

preferand sa se indrepte in directia cooperarii interguvernamentale asa cum a fost ea institutionalizata de la Maastricht. Fie nationale. si identitatea lor reprezentata. religioase. si la modurile de legare a diferitelor spatii juridice. un model de societate pluralista cu o Constitutie intemeiata pe principii restructurate de catre recunoasterea diferitelor culturi cu scopul de a forma o cultura politica europeana comuna. ofera marturia unei « aculturatii politice » (in expresia lui Habermas) in formele lor de participare si aderenta la cultura civica inconjuratoare . Dinamica formarii o cultura politica impartasita de catre UE poate opera doar prin confruntare intre diversele traditii nationale. Intre timp. Chantal Mouffe a propus o « democratie pluralista » care ar lua in calcul aceasta viziune multiculturala a realitatilor politice. Deja in termeni nationali.puterea la Brussels. Cat despre stabilirea unui spatiu pentru siguranta europeana . lingvistice. Aceasta presupune o productie a normelor culturale si juridice in care interesele statelor ar fi exprimate. incercand sa gaseasca o noua forma a articularii intre universal si particular. astfel conducand statele la negocieri asupra identitatii care prezinta o provocare pentru traditiile politice de toate partile in speranta dobandirii unui nou compromis istoric. si 14 . principiile si suveranitatea lor protejate. relatiile augmentate intre populatiile imigrante care cresc structurate in comunitati purtand identitati specifice. majoritare. exista o nevoie pentru o aculturatie politica reciproca printre state astfel incat sa creeze o cultura politica comuna . spune el. « sa ramana in cadrul unei carcase multibilaterale care nu implica. in mintea lor. identitatile sunt redefinite de catre jocul complex al interactiunii si identificarii inauntrul spatiului european.Noi forme de democratie ar trebui imaginate. Este exact intregul set al acestor relatii printre UE. statele prefera. lipsindu-i puterea centrala a unei federatii pentru supraveghere democratica atenta. intelese ca particulare. in contextul european. sau minoritare. Aceasta ar necesita moduri de combinare a pluralitatii culturilor nationale cu unitatea politica necesara pentru a defini o identitate europeana. regionale.pe scurt. O linie de gandire despre Europa unita duce direct la depasirea « modelelor de state ». culturale si politice care o includ. abandonarea definitiva a suveranitatii ». In semnatura de la intelegerea Schengen despre intrarea si circulatia libera a strainilor in cadrul UE nu semnifica decat stabilirea unei retele administrative in afara Brussels. toate deoarece spatiul european este spatiul in cadrul caruia toate identitatile sunt in ultima instanta negociate. Statele Membre.

Incontestabil. Poate « multiculturalismul » oferi compromisul cautat . Aceasta este cu atat mai mult in referinta cu o « ciocnire a civilizatiilor » in cadrul careia Islamul este considerat a fi o amenintare externa si devine o modalitate de a exclude populatiile musulmane stabilite in Europa. particularitate. concepte care stau la originea formarii unei identitati europene. Lipsa unei identitati civice europene risca sa conduca la o definire a europeanului « noi » intemeiat pe o ordine sociala ca un bun comun. special in domeniul drepturilor omului face vizibila in Europa atat ideea de uniformitate. Aceasta poate fi tradusa in respingerea populatiilor imigrante care sunt constituite in diaspore simtind mai multa solidaritate cu externul. Un astfel de mecanism in definirea identitatii europene este o provocare pentru ambele notiuni de universalitate si multiculturalism in viziunile politice europene. in special tarile de origine cum ar fi Africa de Nord sau Turcia. dar ca un spatiu al prosperitatii si sigurantei intemeiat mai mult pe excludere ( bazata pe criterii etnice si religioase) decat pe includere. In practica. institutiile europene sunt singurul spatiu politic in cadrul caruia aceasta ecuatie luand nastere dintr-un pluralism de facto apare atat de evident. si legala care caracterizeaza Europa sa depaseasca tensiunile si antagonismele printre Statele Membre si dintre Statele Membre si Brussels ( ca gandind despre o Europa Confederationista s-a sugerat) si sa rezulte intr-o unitate politica ce 15 . Dezbateri anterioare Dezvoltarii si procesul nu schimba continutul dezbaterii despre imigratie care a condus la reputatia de « fortareata ». Experienta juridica.imigranti (« straini » de identitatea europeana)care conduce la o redefinire a conceptelor de universalitate. redefinind atat o granita interna cat si una externa care sunt presupuse « de netrecut din motive culturale ». subordonand aceasta imagine a spatiului unificat. si cetatenie. precum si cea de diversitate : Conceptul de drepturi ale omului ca un « drept fundamental » este un concept universal inca si o sursa de diferentiere printre state. un multiculturalism care ar « reconcilia universalitatea cadrului sau legal cu singularitatea identitatilor culturale astfel incat sa constituie o cultura politica comuna ? » Ar putea multiculturalismul ca intemeiere a unitatii politice si care ia in calcul diversitatea culturala. constructia europeana se sprijina pe combinatia individualului si multiplului. politica. nationalitate.

Sau intarirea rolului statelor in constructia europeana ar putea duce la un nationalism care lasa putin loc pentru alte identitati in societatile nationaliste. angajarii si participarii. Multiculturalismul ca baza pentru negocierea multiplelor identitati ar putea rezolva problemele de supunere permitand oamenilor sa priveasca UE nu ca pe un construct ca si statul-natiune ci drept coexistenta printre identitatile care o compun. va adauga un nou element la alegerea identitatii individului : gandirii unuia ca european.respecta multiplicitatea constitutionala ca si diversitatea de identitati in de-a lungul Europei ? Contrar cu un federalism care se sprijina pe unitate teritoriala si politica si pe vointa oamenilor nativi de a dobandi o Constitutie comuna. Astfel o abordare multiculturalista a Europei ar putea intr-o buna zi transforma UE intr-un spatiu politic in cadrul caruia paradoxurile democratiei sunt negociate. asemeni nationalismului. multiculturalismul risca. si apartinandu-i ceea ce este atat regional cat si national. Desigur. 16 . sa conduca la o fracturare a societatii europene in multiple identitati care o caracterizeaza. starnind eventual o identificare de catre actori in cadrul acestei noi entitati politice. Europa ca un spatiu al cetateniei. In efect. multiculturalismul ia ruta opusa. politica. in timp ce cauta sa stabileasca un nou echilibru printre cultura. si teritoriu. Proiectele europene nu pot ignora faptul ca statele sunt prinse si trase intre « pasiune nationalista si speranta unitariana ». divizand UE (ca si natiunile ce o cuprind) in unitati politice si prin urmare intr-un fel de tribalism. incepand de la multiplu si ajungand la unitate politica. ca orice model politic. multiculturalismul ar putea fi sursa unei identitati europene. chiar etnic si religios. In aceasta ipoteza. multiculturalismul se confrunta cu propriile sale limite si chiar cu propriile sale paradoxuri.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful